2 ANDR MAUROIS

A N D R M A U R O I S
CLIMATE
3 Climate
Andr Maurois, nscut Emile Salomon Wilhelm Herzog
(188, El!eu", Seine#Maritime, $ran%a & 1'(), *aris+,
romancier, autor ,e !iogra"ii -i eseist "rancez, e cunoscut n
speca .entru !iogra"iile sale roman%ate ,es.re Shelle/0
1alzac0 *roust, $re,eric Cho.in sau 1en2amin $ran3lin0 n
*rimul 4z!oi Mon,ial0 Maurois a acti5at ca o"i%er ,e legtur
cu armata Marii 1ritanii0
A debutat ca romancier cu Les silences du colonel Bramble
(1918), o "ic%iune aci, ins.irat ,e e6.erien%a ,in tim.ul
rz!oiului0 1iogra"ia lui Shelle/, Ariel (1923), e6trem ,e !ine
4 ANDR MAUROIS
.rimit ,e cititori, a "ost nsa crtcata de specat pentru psa
de rgoare academca; bografe uteroare au respectat stan,ar,e
aca,emice mult mai riguroase0
Consi,erat ca.o,o.era lui Maurois, Climate (1928) e un
roman ,es#.re iu!ire, gelozie -i ,es.re sl!iciunile umane0
A.rut ntre o bografe a lui Disraeli (1927) -i una a lui Voltaire
(1932), Climate e dedcat cee de-a doua so[ a romanceruu,
Smone de Cae5et0 4omanul a "ost ecranizat, n 1962, de Steo
Lorenzi0
Maurois a %inut "rec5ent .relegeri n Amerca nante de cel ,e#
al 7oilea 4z!oi Mon,ial -i a.oi, ,u. ocu.area $ran%ei ,e
ctre nazi-ti, s#a mu#tat n Statee Unte. Dn 1'89 -i .:n la
terminarea rz!oiului a acti5at, alturi ,e Antoine ,e Saint#
E6u.er/, n cadru for[eor Aa[ilor ,in A"rica ,e ;or,0 A "ost, n
1'1, .rimul .re-e,inte al 2uriului ,e la Cannes0 7in 1'98 a
"ost mem!ru al Aca,emici $ranceze0 *rintre titlu#rile sale cele
mai cunoscute, n afata de bograf, se numara Le cerele de
familie (roman, 1'9<+= Histoire de France (1947): Les roses de
septembre (1956, roman+= Mmoires (1970).
A N D R M A U R O I S
5 Climate
CLIMATE
Tra,ucere ,in lim!a "rancez ,e
4aul >oil
Lui Simone
6 ANDR MAUROIS
7 Climate
8 ANDR MAUROIS
Suntem totdeauna n cutarea eternului n
alt parte dect aici; totdeauna ne ndreptm
ochii
minii spre alte lucruri dect spre situaia pre-
zent, spre aparena prezent; sau, mai ales,
suntem n ateptarea morii ca i cum n-am
muri i renvia n fiecare clip. n fiecare clip
ni se ofer o via nou. Astzi, acuma,
ndat e sin-urul lucru ce ne st la
ndem!n.
Aan
9 Climate
*artea ?nt:i
@7ILE
"hilippe Marcenat
ctre Isabelle de Cheverny
I
Pecarea mea neateptata te-a surprns, desgur. [ cer
scuze, dar n-o regret. Nu tu daca dumneata auz ace
10 ANDR MAUROIS
uragan de muzca nteroara care, ntocma ca vvatae u
Trstan, s-a strnt n mne acum cteva ze. Ah! Cum a vrea
sa ma as prada chnuror care, nu ma departe dect er,
cnd te-am zart n padure, n rocha aba, m-au ?m!ol,it s.re
,umneata0
7ar, Isa!elle, mi#e "ric ,e ,ragoste, mi#e "ric ,e mine
?nsumi0 ;u -tiu ce#ai .utut a"la ,e la 4enAe, sau ,e la altci#
ne5a, ,es.re 5ia%a mea0 Am mai 5or!it -i noi uneori ,es.re
mine, ,ar nu %i#am s.us a,e5rul0 $armecul .ersoanelor ?n#
t:lnite ?nt:ia oara ?%i insu"la s.eran%a c te#ai .utea schim!a
.entru ele, neg:n, un trecut .e care l#ai "i 5rut mai "ericit0
*rietenia noastr nu se mai a"l ?n "aza con"i,en%elor mgu#
litoare0 1r!a%ii ?-i ,ez5luie su"letul .e zone suceesi5e, !ine
a.rate, a-a cum "emeile ?-i ,ez5luie cor.ul0 Am aruncat ?n
lu.t, una ,u.: alta, tru.ele mele cele mai secrete0
A,e5ratele mele amintiri, silite s stea ?n re,uta lor, 5or s
se arate, s ias la lumina zilei0 Iat#m acum ,e.arte ,e
,umneata, chiar ?n camera ?n care mi#am .etrecut co.ilria0
*e .erete e .rins o eta2er ?ncreat cu cr%i, .e care mama,
,e mai !ine ,e ,ouzeci de an, e pastreaza pentru ,ce ma mare
dntre nepo[ me", cum zce ea. Vo avea oare cop ? Dupa cotoru
at rou, patat de cerneaa, recunosc vechu meu dc[onar grec;
car[e cu ega-tura aurta sunt preme mee. A vrea sa-[ spun totu
despre mne, Isabee, ncepnd de pe vremea cnd eram un bae[e
tandru pna cnd am devent adoescentu cnc, apo barbatu
neferct, rant pe va[a. A vrea sa-[ spun totu, aa cum a fost, cu
smptate, cu umn[a. S-ar putea ca, dupa ce-m vo termna
storsrea, sa nu am cura|u sa [-o arat. Cu att ma rau. Pentru mne
nsum nu- de prsos sa fac ban[u ntreg mee ve[.
[ amntet ca ntr-o scara, cnd ne-am ntors de a
Sant-German, [-am descrs Gandumas-u? E un [nut frumos
trst. Un uvo de apa strabate terenu de nga uznee
noastre, aezate n fundu une trecator destu de sabatce.
Casa noastra, un mc caste dn secou a XII-ea, cum se ga-
sesc mute n Lmousn, domna un baragan pn de baar.
Cnd eram foarte tnar, nceream un sentment de mndre
tnd ca sunt un Marcenat ca fama noastra e stapna
peste acee meeagur. Dn mcu[a fabrca de hrte, pe care
buncu dn partea mame o consderase un smpu aborator,
tata a facut o vasta uzna. E a rascumparat mooaree de
acoo a transformat Gandumas-u - care pna atunc zacuse
aproape n paragna - ntr-un domenu mode, n copara mea
am vazut rdcndu-se mereu ate construc[, prntre care
maree hangar pentru pasta de hrte, aezat de-a ungu
uvouu.
Fama mame mee era dn Lmousn. Strabuncu meu,
morar, a cumparat casteu dn Gandumas, dupa ce fusese
scos n vnzare ca bun na[ona. Tata meu, ngner oren, n-a
11 Climate
ocut n [nutu acesta dect dupa ce s-a casatort. L-a adus
acoo pe unu dn fra[ sa, pe unchu Perre, care ocuse
pna atunc n Chardeu, satu vecn. Dumnce, cnd nu
poua, cee doua fam ae noastre dadeau ntnre n
heeteee dn Sant-Yrex. Ne duceam acoo cu trasura. Eu
stateam n fa[a parn[or, pe o strapontna strmta tare.
Trapu monoton a cauu ma adormea; ca sa ma dstrez,
urmaream cum se frnge umbra pe zdure caseor dn sat
sau pe tauzure drumuror, cum o ua nante, ne depaea,
apo, a o cottura, aparea ar, ndaratu nostru. Dn cnd n
cnd, un mros de baga - care a ramas n mntea mea, asocat
de de dumnca ntocma ca dangatu copoteor - ne
nvaua ca un nor, nte mute mar faceau oc de popas
pe mne. Ma mut dect orce pe ume, nu puteam sufer
povrnure, deoarece cau o ua atunc a pas trasura urea
nsuportab de ncet, n tmp ce batrnu br|ar Thomasson
pesnea dn mba dn bc.
La han gaseam pe unchu Perre cu so[a, pe vara-mea
Rene, unca or fca. Mama ne dadea tartne cu unt, tata ne
spunea: ,Duce[-va a |oaca!" Rene cu mne ne pmbam
sub umbra copacor sau pe margnea heeteeor
strngeam, fecare pentru sne, conur de pn sau castane. La
ntoareere, Rene se urea n trasura cu no, br|aru dadea
drumu a scauneu mob ca sa aba pe ce sta. Pe drum parn[
me nu scoteau un cuvnt.
Orce dscu[e se potcnea a un moment dat dn cauza tate care era
de o pudoare fara margn suferea parea atunc cnd auzea pe
cneva exprmndu- un sentment de fa[a cu umea. La masa, daca
mama spunea ceva n egatura cu educa[a noastra, cu uzna, cu
unch notr sau cu matua Cora, care ocua a Pars, tata facea un
semn nentt cu mna, artn-du- pe servtoru care, n cpa
aceea, schmba farfure. ea tacea.nca dn frageda tnere[e am
observat ca tata sau unchu, cnd aveau sa- faca mputar unu
atua, puneau nevestee sa e transmta - cu cte precau[
cudate! tot ,in "rage, tinere%e am a"lat c tatei era
groaza de sinceritate0 Bn "amilia noastr se -tia c toate
sentimentele con5en%ionale sunt a,e5#rate, c ?ntot,eauna
.rin%ii ubesc cop, cop .e .rin%i, !r!a%ii so%iile0 $amilia
Marcenat ,orea ca lumea s "ie ca un .ara,is terestru, un
.ara,is ,ecent, -i asta, .are#mi#se, mai mult ,in can,oare
,ec:t ,in i.ocrizie0
II
Pa|tea nforta dn Gandumas. Ma a vae, n cmpe, se
5e,e satul ?n5luit ntr-o cea[a care tremura n cadura 5z#
12 ANDR MAUROIS
,uhului0 Cn !ie%el, st:n, .:n la 2umtate ntr-o groa.
s.at l:ng o mo5il ,e nisi., .:n,e-te, n mensu
.eisa2 ?ncon2urtor, sosirea unui ,u-man ne5zut0
>ocul acesta era ins.irat ,in lectura cr%ii mele "a5orite,
#z$oi de fortrea, de 7anrit0 Bn groa.a mea ,e trgtor,
"ceam .e sol,atul Mitour, ,in com.ania a II#a, -i a.ram
"ortul Liou5ille, coman,at ,e un !tr:n colonel .entru
care mi#a- "i ,at !ucuros -i 5ia%a0 B%i cer iertare c notez
aceste im.resii ,in co.ilrie, ,ar gsesc ?n ele cea ,int:i
mani"estare a ne5oii mele ,e ,e5otare .tima-, unul
,intre "actorii .re,ominan%i ai caracterului meu, ,e-i ulte#
rior a "ost consacrat unor sco.uri cu totul ,i"erite0
De atunci, ori ,e c:te ori stau s analizez acest
col%i-or
im.eree.ti!il ,in su"letul co.ilului ce#am "ost -i care se
mai .oate sesiza ?nc, recunosc c n dorn[a de sacri"iciu
era -i .u%in senzualitate0
7e alt"el, am schim!at "oarte re.e,e 2ocul, Bntr#o alt
carte, care mi#a "ost ,ruit ,e Anul ;ou -i care .urta
titlul
%icii soldai rui, am ctt povestea unu grup de liceeni
care au hotr:t s alctuiasc o armat -i au ales ca
regin
o stu,ent0 4egina se numea Ania So3olo50 &ra o tnr
deose$it de frumoas, zvelt, eleant, ndem!natic. Adoram
|uramntu soda[or depus n fa[a regne, toate tre!urile .e
care le "ceau ca s#i intre n voe sur:sul cu care ea
recompensa. Nu tu de ce povestrea aceasta m facea atta
pacere, dar adevaru este ca m-era draga gra[e aceste
povestr s-a nascut, desgur, n mntea mea magnea feme,
pe care [-am descrs-o de attea or. Ma vad mergnd aatur
de ea pe pa|tea dn Gandumas: cu o voce grava rostete
cuvnte trste frumoase. Nu tu n ce cpa anume -am dat
numee de Amazoana, dar tu ca dntotdeauna pacerea pe
care o resm-[eam ascutnd-o era amestecata cu deea de
cutezan[a, de prme|de. Ma bucuram, de asemenea, foarte
mut cnd cteam mpreuna cu mama povestea u Lanceot du
Lac cea a u Don Ou|ote. Nu puteam sa cred ca Ducneea
era urta , de aceea, ca sa m-o pot magna aa cum
doream eu, am smus dn carte ustra[a n care "igura0
Cu toate c 5ara mea 4enAe era cu ,oi ani mai mic ,ec:t
mine, mi#a "ost mult 5reme coleg ,e -coal0 A.oi, c:n, am
?m.linit treis.rezece ani, tata m#a ,at la liceul Da/#Lussac ,in
Limoges0 Am locuit la unul ,in 5erii no-tri -i nu 5eneam acas
,ec:t ,uminica0 Bmi .lcea mult 5ia%a ,e liceu0 Mo-tenisem
,e la tata gustul .entru stu,iu, .entru lectur= eram un ele5
!un0 @rgoliul -i timi,itatea, ine5ita!ile ?n "amilia Marcenat, ca
-i strlucirea ochilor sau areuirea s.r:ncenelor, ?nce.eau s
13 Climate
se a"irme -i la mine0 ;umai g:n,ul la regin, creia ?i
rmsesem cre,incios, ?mi mai %inea ?n cum.n orgoliul0
Seara, ?nainte ,e a a,ormi, ?mi .o5esteam cu ?nsumi
istorioare a cror eroin
era Amazoana mea0 Avea un nume acum: o chema Eena, fndea o
ndragsem pe Eena u Homer; raspunzator pentru aceasta aventura
era profesoru meu de ceu, domnu Bay.
De ce unee magn ne ramn tot att de care n mnte
ca n momentu cnd e-am seszat, ar atee, n aparen[a
ma mportante, se estompeaza, apo se terg repede? n cpa
aceasta, pe un ecran nteror, mnunat de car, proectez pe domnu
Bay, ntrnd n casa cu pasu sau trt; ntr-o z, cnd urma sa
facem o compunere n franceza, ata- atr-nndu- n cuer arga sa
manta de pastor, fara mnec, spunndu-ne: ,Am gast un subect
frumos pentru vo:
"alinodia lui Stesihor'. Da, ma vad acum n fa[a ochor pe
domnu Bay. Poarta o musta[a deasa, paru tuns pere: pe
obrazu u, pasune, nefercte desgur, au asat urme adnc.
Scoate dn serveta o hrte dcteaza: ,Poetu Steshor, dupa
ce-a bestemat-o n versure sae pe Eena, dn cauza nenoro-
cror pe care e-a atras asupra grecor, e pedepst de Venus
cu orbrea: dndu- seama de greeaa comsa, compune o
pano-de n care- exprma regretu ca a hut frumuse[ea".
Ah! Ct m-ar pacea sa rectesc cee opt pagn scrse de
mne n dmnea[a aceea! Ncodata n-am ma gast de atunc
acea perfecta egatura ntre cuvntee scrse va[a profunda,
nco-data, poate doar n cee cteva scrsor pe care e-am
adresat u Ode sau n scrsoarea de acum opt ze destnata
dumtae pe care nu [-am ma trms-o. Tema sacrfcuu
nchnat frumuse-[ trezea n mne rezonan[e att de adnc,
nct, cu toata frage-da mea tnere[e, m-am sm[t cuprns de
spama , tmp de doua ore, am munct cu o stradane
aproape dureroasa, ca cum a f presm[t ct de mute
prcn vo avea, n cursu
gree mee ve[ pamntet, sa scru cu nsum o panode a
u Steshor.
Dar [-a face o dee fasa despre sufetu unu cean de cnc-
sprezece an, daca nu [-a spune ca exatarea a ramas n snea mea,
bne ascunsa. Cnd dscutam cu camaraz me despre fe-me
despre dragoste, eram pn de cnsm. Un preten vor-beau de
experen[ee or, dnd deta tehnce grosoane. O ntrupasem pe
Eena ntr-o femee dn Lmoges, pretena a ve-ror a care ocuam. O
chema Dense Aubry, era dragu[a trecea drept uuratca. Atunc
cnd se spunea n fa[a mea ca are aman[, ma gndeam a Don
Ou|ote, a Lanceot a f vrut sa ma napustesc cu ancea asupra
caomnatoror.
n zee cnd doamna Aubry era poftta a cna, ma
cuprndea o fercre nebuna, amestecata cu teama. m se
14 ANDR MAUROIS
parea ca tot ce spuneam, ea fnd de fa[a, era absurd.
detestam pe so[u e, un fabrcant de por[eanur, ba|n
nofensv. Cnd ma ntor-ceam de a coaa, speram ntruna s-
o ntnesc pe strada. Observasem ca spre ora prnzuu se
ducea adesea sa cumpere for sau pra|tur n strada Porte-
Tourny, n fa[a catedrae. Aran|am dec ucrure n aa fe
nct a ora aceea sa ma gasesc pe trotuar, ntre forar
pacntar. De cteva or, ob[nndu- permsunea, am nso[t-o
pna a ua case, cu ghozdanu meu de cean sub bra[.
Vara o vedeam ma des, a tens. ntr-o seara - era o vreme
frumoasa - cteva tnere perech hotarsera sa a masa acoo.
Doamna Aubry, care ta ca o ubesc, m-a rugat sa ramn
eu. Cta vesee a fost a masa... Se nnopta, eu stateam ungt
pe arba, a pcoaree Dense; mna mea -a atns gezna -a
cuprns-o bnor, fata ca ca sa protesteze. n spatee nostru
nte for de brotean mpratau un parfum att de puternc
nct ma smt acum. Prntre creng se zareau steee. Am trat
cpe de fercre depna.
Dupa ce s-a ntunecat de-a bneea, m-am trt ma aproape de
Dense -am ghct acoo pe tnaru acea de douazec apte de
an, avocatu dn Lmoges, cunoscut prn ntegen[a u, am auzt,
fara sa vreau, tot ce- spuneau n oapta.E -a dat ntnre a Pars,
ndcndu- o adresa; ea a murmu-rat: ,Tac!", dar am n[ees ca se
va duce. N-am renun[at a gezna pe care ea, n tou fercr, o asa
cu ndferen[a a ds-poz[a mea, dar am sm[t o rana n nma m-a
cuprns subt un aprg dspre[ fa[a de feme.
n cpa de fa[a, se afa pe masa mea cae[eu de cean, n care m
notam car[e ctte. Vad: 26 une, D., n[aa ncon|u-rata de un
cereue[. Ma |os, o fraza copata dn Barrs: (u tre-$uie s facem
mare caz de femei, doar s ne emoionm c!nd le privim i apoi s
ne admirm c am resimit un sentiment plcut numai pentru at!ta
lucru.
Toata vara aceea am facut curte unor fete tnere. Am afat n
feu acesta ca pe aee ntunecoase e putea ua de tae, e putea
saruta, putea sa te |oc cu trupu or. Epsodu cu Dense Aubry parea
sa ma f ecut de romantsm, m facusem dn ber-tna| o metoda,
care reuea cu o certtudne ce ma umpea de mndre de
dsperare.
III
n anu urmator, tata meu, de muta vreme conser genera, a fost
numt senator a departamentuu Haute-Vennc. Modu nostru de
va[a s-a schmbat. Am termnat fozofa a un ceu dn Pars.
Gandumas-u nu ma reprezenta pentru no dect o reedn[a de vara.
Ramasese stabt ca-m vo pregat cen[a n drept ca servcu
mtar vo face nante de a-m aege o carera.
15 Climate
n vacan[a am ntant-o dn nou pe doamna Aubry care ven-se cu
ver me a Lmoges; dupa ct am n[ees, ea rugase s-o nso[easca.
M-am ofert sa- arat pareu am ncereat o mare pacere cnd am
condus-o spre pavonu carua spuneam ,observatoru meu" rcn
care rcm petrecusem deseor cte o dumnca ntreaga - pe vremea
cnd o ubeam - ntr-o vaga revere. Ea a admrat unga trecatoare
mpadurta, n fundu carea se zareau boovan nvau[ n spuma
fumu uor a uzne. Cnd s-a rdcat s-a apecat ca sa vada ma
bne, n departare, forfota munctoror, -am pus o mna pe umar. A
zmbt.
Cnd am ncereat s-o sarut, m-a dat uure a o parte, dar
fara prea mare asprme. I-am spus ca n octombre ma vo
ntoaree a Pars, ca vo avea un mc apartament pe mau stng a
Sene ca am s-o atept acoo. ,Nu tu, a murmurat ea, e greu".
n carnetu meu dn arna 1906-1907, gasesc nsemnate nu-
meroase ntnr cu D. Dense Aubry m-a decep[onat. N-
aveam dreptate. Era o femee dragu[a, dar voam, nu tu de
ce, sa ga-sesc n ea o camarada de stud n acea tmp o
amanta. Venea a Pars sa ma vada, sa- ncerce roche,
paare. Asta m provoca un mare dspre[. Tot tmpu eram n
m|ocu car[or nu puteam n[eege sa fe cneva atfe dect
mne. M-a rugat sa- mprumut Gde, Barres, Caude despre
care vorbsem atta; ceea ce m-a spus apo, dupa ce -a
ctt, m-a ndgnat. Avea un trup bne facut; de cum se
ntoreea a Lmoges, o doream ca un nebun. Dar dupa ce-m
petreceam vreo doua ore cu ea, voam sa mor, sa dspar sau
sa stau de vorba cu un preten, cu un barbat.
Camaraz me favor[ erau Andr Haff, un tnar evreu nte-
gent, pu[n cam banutor, cu care facusem cunotn[a a
Facutatea de Drept, Bertrand de |ussac, unu dntre cama-
raz me de a Lmoges, care ntrase a Sanr-Cyr venea sa-
petreaca dumnce a no, a Pars. Cnd eram mpreuna cu
Haff sau Bertrand, coboram parca ntr-un strat ma profund de
sncertate dn sufetu meu. La suprafa[a era Phppe a parn-
[or me, un ns smpu, acatut dn cteva conven[ de tpu
Marcenat dn unee sabe mpotrvr, apo venea Phppe a
Dense Aubry, senzua, cu aceese de tAndr[e, bruta prn
reac[e, apo Phppe a u Bertrand, cura|os, sentmenta, apo
acea a u Haff, precs dur, tam foarre bne ca dedesubt
se ma afa un at Phppe, ma rea dect to[ ce enumera[,
snguru care ar f putut sa ma faca ferct, daca m-a f
mpacat
cu e, dar cu nc nu [neam macar sa- cunosc.
|-am vorbt de camera nchrata ntr-o casu[a de pe strada
Varenne, mobata dupa gustu meu sobru de atunc? Pe pere[
go atrnau o masca a u Pasca o masca a u Beethoven.
Cuda[ martor a aventuror mee! Dvanu care-m servea de
16 ANDR MAUROIS
pat era acopert cu un postav gros, cenuu. Pe emneu se
afa un Spnoza, un Montagne cteva car[ de tn[a. Era
dorn[a de a epata sau dragostea sncera pentru de? Era un
amestec, pare-m-se, a ceor doua sentmente. Eram studos
nendu-rator.
Dense m spunea adesea c odaa mea o spere, dar ca to-
tu e draga. Avusese nantea mea ma mu[ aman[, pe to[
domnase. Se ataase de mne. Notez ucru acesta pentru
dum-neata, -o fac cu umn[a. Va[a ne nva[a pe to[ ca n
dragoste e uor sa f modest. Uneor pac ce ma pu[n
nzestra[, ar a[, ma seducator, nu reuesc. Aa cum [-am
spus ca Dense [nea a mne ma mut dect [neam eu a ea,
cu aceea snce-rtate am sa-[ povestesc epsoadee mut ma
mportante dn va[a mea n care stua[a a fost tocma
contrare. n tmpu peroade de care [ vorbesc, adca ntre
douazec douazec tre de an, am fost ubt, dar eu nsum
am ubt foarte pu[n. La drept vorbnd, nu tam ce este
dragostea. Ideea ca po[
sufer dn cauza e m se parea de un romantsm nesufert.
Sarmana Dense, o vad ntnsa pe dvanu acea, apropndu-
fa[a de a mea utndu-se ntrebator, cu spama, a fruntea
mea, att de ermetc nchsa pentru dnsa.
- Iubrea - am ntrebat-o cu - ce- ubrea?
- Nu t ce este? A sa t... A sa caz tu o data n cursa...
Am notat n treacat cuvntee ,n cursa" pe care e gaseam
vugare. Nu-m pacea vocabuaru Dense. Aveam necaz pe ea ca nu
vorbete aa cum vorbea |uette, cum vorbea Cea Cont. Inteectu
e m provoca acea dezgust ca o roche prost crota. Ma dadeam
napo, apo pu[n nante, ca sa caut un echbru mposb de gast.
Am afat ma trzu ca pe vremea aceea capatase a Lmoges o
reputa[e de femee ntegenta ca sfature mee o a|utasera sa
cucereasca pe unu dntre ce ma dfc barba[ dn acea provnce.
Sprtu femeor e acatut dn mprese suceesve asate de barba[
care e-au ubt, tot astfe
dupa cum gustu barba[or e format dn magne confuze
suprapuse ae femeor care au trecut prn va[a or adesea
sufern[ee ngroztoare pe care o femee ne-a facut sa e ndu-ram
devn prcna dragoste pe care o nspram atea, prcna nenorocr
c.
M. era Mary Graham, o engezoaca mcu[a, cu och adum-br[ de
un va de mster, pe care o ntnsem a matua mea Cora. Trebue
sa-[ vorbesc acum de matua mea, fndea ea va |uca n decursu
povestr mee un ro ntermtent, dar nu pst de mportan[a. E o
sora a mame mee. S-a martat cu un ban-cher, baronu Chon, a
avut ntotdeauna amb[a, nu tu de ce, sa atraga n casa e un
numar ct ma mare cu putn[a de mntr, ambasador genera.
Prmu nuceu -a consttut un om potc destu de cunoscut, a caru
amanta a fost. merta-se vctora, tnd sa expoateze suceesu
17 Climate
acesta cu o metoda o perseveren[a admrabe. n fecare scara, de
a ora ase, prmea
n casa e de pe buevardu Marceau, n fecare mar[ oferea cte un
dneu de douazec patru de persoane. Dneure matu- mee
devensera unu dntre raree subecte de guma n fam-a noastra
dn Lmousn. Tata sus[nea, cred ca avea drep-tate, ca nu s-a
ntmpat ncodata sa- scape vreunu. Vara, dneure se mutau n
va dn Trouve. Mama povestea ca, pe-cnd odata a Pars, sa dea
o mna de a|utor suror sae, tnd ca unchu era pe moarte (avea
cancer a stomac), sosse ntr-o mar[ seara o gasse pe Cora
pregatnd de zor obnutu e dneu.
- Adren ce face? ntrebase ea.
- Se smte foarte bne, a raspuns matua Cora, att ct per-
mte starea u; numa ca nu va putea ua parte a dneu.
A doua z, a ora apte dmnea[a, un servtor a teefonat mame:
,Doamna barona are regretu de a nforma pe doamna Marcenat ca
domnu baron a murt subt az-noapte".
n cpa cnd am sost a Pars, n-a f dort s-o vad pe matu-a-
mea: nva[asem de a tata sa-m fe groaza de ume. Dar cnd am
cunoscut-o, nu m-a dspacut. Era o femee buna a nma, gata
orcnd sa-[ faca un servcu; avnd egatur cu at[a bar-ba[ care
de[neau dverse func[, dobndse cunotn[e, oare-cum confuze, dar
reae, cu prvre a mecansmu soceta[. Pentru mne, tnar
provnca, curos, era o mna de nforma[. Vedea ca-m face pacere
s-o ascut -am devent smpatc. n fecare mar[ seara eram nvtat
n casa e de pe buevardu Marceau. Ma prmea cu ma muta
cochetare tocma fndea ta ca rata mama erau ost saonuu c;
era mu[umta ca ob[-nuse o vctore asupra or prn raptu ca ma
ctgase de partea e.
n grupure care frecvenrau casa matu Cora se afa,
frete, un anumt numar de tnere feme, momeaa
necesara. Am ntreprns cucerrea ctorva. Le-am facut curte
fara sa e ubesc, ca o chestune de onoare pentru a-m
doved me nsum ca eram capab de suceese. m amntesc
de camu cu care - n cpa cnd una dntre ee eea dn
camera mea, surzndu-m cu tandre[e - ma aezam ntr-un
fotou, deschdeam o carte aungam, fara efortur, chpu e
dn mnte.
Sa nu ma |udec cu asprme. Cred ca mu[ tner ca mne,
daca nu au fercrea sa gaseasca curnd o amanta sau o so[e
foarte remarcaba, a|ung aproape n mod necesar a acest
egosm trufa. E sunt n cautarea unu sstem.
Femee tu, dn nstnct, ca asemenea ncercar sunt zadar-nce
nu- urmeaza dect cu condescenden[a. Ctva tmp dorn[a da
natere a uz, apo se statorncete o nvncba pctseaa n doua
sufete aproape oste. Ma ma gndeam oare a Eena dn Sparta? Nu
ma ntrezaream dect un sentment brut, ca o catedraa ngh[ta de
vaure ntunecate ae gacae mee strateg.
18 ANDR MAUROIS
Uneor, a concertee a care ma duceam n fecare dumnca,
zaream de departe un prof fermecator care-m amntea, prntr-un |oc
cudat a magna[e, de bonda regna sava dn copara mea de
castan dn Gandumas. Emo[e puternce strnte de muzca e
nchnam atunc, tot tmpu concertuu, acestu obraz necunoscut ,
tmp de cteva secunde, m se parea ca, daca a reu sa fac
cunotn[a cu aceasta femee, a gas, n sfrt, fn[a perfecta
aproape dumnezeasca pentru care doream s traesc. Apo regna
decazuta se perdea n mu[me eu ma ntoreeam n casa de pe
strada Varenne, unde aveam sa rega-sesc o amanta pc care n-o
ubeam.
Aba reuesc sa n[eeg astaz cum de am putut adapost
n mne, n acea tmp, doua persona|e att de contradctor. Ee
traau pe doua panur dferte nu se ntneau ncodata.
ndragosttu tandru, dornc sa se devoteze, recunoscuse c n va[a
reaa nu va putea gas femea ubta.
mpotrvndu-se sa confunde o magne adoraba
vaporoa-sa cu nte fgurante prea grosoane, se refuga n
m|ocu car-[or n-o ma ubea dect pe doamna de
Mortsauf, pe doamna de Rna. Cncu ua seara masa a
matua Cora , daca- pa-cea vecna, o ntre[nea cu vorbe
ndrazne[e de duh.
Dupa ce m-am facut servcu mtar, tata m-a propus sa
conduc uzna mpreuna cu e. mutase broure a Pars,
unde se gaseau cen[, mare zare mar edtor. Ma
ntereseau mut afacere u -am contrbut a dezvotarea or
fara a nceta sa urmez cursure sa ctesc. Ma duceam a
Gandumas o data pe una n tmpu ern: vara, cnd stateau
acoo parn[ me, m petreceam eu cteva sap-tamn
mpreuna cu e. n Lmousn, m reuam cu pacere pmbare
snguratce dn copare. Cnd nu eram a uzna, ucram, fe n
camera mea, care ramasese neschmbata, fe n mcu meu
,observator" stuat pe mau abrupt a Loue-e; ma rdcam, dn
ora n ora, strabateam unga aee de castan pna a capat, ma
ntorceam cu acea pas grabt, -m reuam ectura.
Eram ferct ca scapasem de tneree feme dn Pars, care ma
prnsesera ntr-o uoara, dar rezstba re[ea de rendez-vous-uri, de
acrm de brfe. Mary Graham, despre care [-am vorbt, era so[a
cuva pc care- cunoteam bne, nu-m facea pacere sa strng mna
so[uu e. Mare parte dntre preten me, dmpotrva, ar f facut-o cu
o ronca mndre. Dar trad[a fame mee n aceasta prvn[a era
foarte severa. Tata nchease o casatore dn nteres , aa cum se
ntmpa deseor, ea s-a transformat ntr-o casatore de dragoste. Era
ferct, n feu u, tacut grav. N-avusese ncodata vreo aventura
amoroasa, ce
pu[n dupa casatore: totu, dbusem n e un romantc
aveam o vaga ntu[e ca daca a f avut fercrea - aa cum
19 Climate
s-a ntmpat u - sa ubesc o femee care sa semene pu[n cu
Amazoana mea, a f putut sa fu ferct credncos.
IE
n arna anuu 1909 am contractat, una dupa ata, doua
bronte , n prea|ma un marte, medcu m-a sfatut sa
pec pentru cteva saptamn n Sud. M s-a parut nsa ma
nteresant sa vztez Itaa pc care n-o cunoteam. Am vazut
acure dn nordu [ar. Vene[a , n utma saptamna
de vacan[a, m-am nstaat a Foren[a. La hote, char n pr-
ma seara, am remareat a masa vecna o fata tnara de o
frumuse[e vaporoasa, angeca, n-am putut sa-m au
och de a ea. Era nso[ta de o mama tnara nc de un
barbat destu de vrstnc. Cnd am pecat de a masa, -am
ntrebat pe matre d)h*tel cne erau vecnee mee. M-a spus
ca sunt fran[uzoace ca se numesc doamna domnoara
Maet. nso[toru or, un genera taan, nu ocua a hoteu
nostru. A doua z, a ora de|unuu, masa or ramase
neocupata. Aveam scrsor de recomanda[e catre ma mute
persoane dn Foren[a, prntre care una adresata profesoruu
Angeo Guard, crtcu de arta, a caru edtor era un cent a
meu. Dupa ce -am trms-o, am prmt char n zua aceea o
nvta[e a cea. Acoo, n gra-dna une ve dn Fesoe, am
gast vreo douazec de persoane prntre care cee doua
vecne ae mee. Cu o paare mare de pa pe cap, purtnd o
roche de pnza nenbta, cu guer beu-marn, tnara fata
m-a parut tot att de frumoasa ca n a|un.
M-am sm[t deodata ntmdat m-am ndepartat de grupu
unde se afa ea, ca sa vorbesc cu Guard. n fa[a noastra era o
pergoa acoperta cu trandafr.
- Eu nsum m-am facut gradna, m-a spus Guard.
Sunt vreo zece an de atunc, pe tot terenu acesta pe care-
vede[ se afa o vada. Acoo...
Urmarndu- gestu mn, am ntnt och domnoare
Maet am vazut, surprns ferct, ca erau a[nt[ asupra
mea. Prvrea e a fost extrem de scurta, dar ea a consttut
grauntee mnuscu de poen, ncarcat n ntregme de for[e
necunoscute, dn care s-a nascut dragostea mea cea mare.
Am n[ees, fara sa- f auzt gasu, ca-m ngadua sa ma port
deschs, aa ca, ndata ce-a fost posb, m-am apropat de dnsa.
- Ce gradna admraba! am zs.
- Da, a raspuns ea, apo, ceea ce-m pace att de mut
a Foren[a e ca pretutnden se vad mun[, copac. M-e
groaza de oraee care sunt orae numa att.
20 ANDR MAUROIS
- Guard m-a spus ca n spatee case e o prvete
foarte frumoasa.
- Sa mergem s-o vedem, a spus ea vesea.
Am dat peste o perdea deasa de chparo; o scara de patra
o despar[ea drept a m|oc urca spre o na taata n stnca
ce adapostea o statue. Ma ncoo, a stnga, era o terasa de
unde [ aparea deodata tot orau.
Domnoara Maet, nga mne, spr|nta de baustrada, a
prvt ndeung n tacere turee trandafr, acoperure
ate uor ncnate ae Foren[e , n departare, mun[
abatr.
-Ah! ce mut m pace! a excamat ca ncntata.
cu o mcare foarte gra[oasa foarte tnereasca -a
dat capu pe spate, ca cum ar f vrut sa aspre pesa|u.
Dupa aceasta prma convorbre, Ode Maet a nceput
sa-m acorde ncrederea pretena sa. M-a facut cunos-
cut ca tata e e arhtect; ca- admra foarte mut, ca e
a ramas a Pars. Suferea vazndu- pe acest genera att de
asduu pe nga mama e. Dupa zece mnute a|unseseram
a confden[e dntre cee ma ntme. I-am vorbt de Amazoana
mea, de faptu ca m-era mposb sa gasesc vreun sens n
va[a daca nu ma sm[eam mcat de un sentment voent
profund. (Vota mea comportare cnca a fost anhata ntr-o
cpa de pre-zen[a e.) Ea m-a povestt ca ntr-o z - avea vreo
tresprezece an atunc -, cnd cea ma buna pretena a e, pe
care o porecse Msa, a ntrebat-o: ,Daca [-a cere eu, te-a
arunca de pe bacon?", a fost gata sa sara de a eta|u a
patruea, ceea ce pe mne m-a ncntat.
Am ntrebat-o:
- Vzta[ deseor bserce, muzeee?
- Da, m-a raspuns ca, dar ceca ce-m pace ma mut dect
orce e sa honaresc pe straze ma vech... Numa ca m-e sa sa ma
pmb cu mama cu generau e, aa ca ma sco ds-de-dmnea[a. V-
ar face pacere sa ven[ cu mne mne dmnea[a? Am sa fu a ora
noua n hou hoteuu...
- Cred eu, dar ca sa ma pmb cu dumneavoastra trebue sa cer
consm[amntu mame?
- Nu, zse ea, asa[ ca aran|ez eu.
A doua z, am ateptat-o |os, a scara, am pornt mpreuna.
Daee mar ae cheuu strauceau n bataa soareu; venea de
undeva un dangat de copot; cteva trasur trecura pe nga no, n
tropotu caor. Va[a devense deodata ct se poate de smpa; a f
fost ferct sa am totdeauna aatur de mne aceasta fata bonda, sa
trec strada a bra[u e sa smt, o cpa, prn roche, cadura unu
corp tnar. M-a dus pe Va Tornabuon; facea pacere sa se ute a
vtrnee magazneor de nca[amnte, ae foraror, ae braror. Pe
21 Climate
Ponte Veccho, s-a oprt muta vreme n fa[a coereor cu petre mar,
roz negre.
- E amuzant, m-a spus ea... Nu gas[?
Avea unee gustur pe care e condamnasem odnoara a sar-
mana Dense Aubry.
Ce ne spuneam? Nu ma tu exact. n carnetu meu, gasesc:
"lim$are cu +. San Lorenzo. &a mi descrie lumina mare care cdea
deasupra patului ei, la mnstire, i care str$tea printr-un o$lon
luminat de afar de un $ec. n timp ce adormea vedea mrindu-se
aceast lumin din ce n ce mai mult i se credea n paradis. mi
vor$ete de ,-i$lioteca #oz., le detest pe /amille i pe %adeleine;
nu poate suporta s 0oace mereu rolul copilului cuminte. Lecturile
sale preferate sunt povetile cu z!ne i poeziile. 1iseaz c!teodat c
se plim$ n ad!ncul mrii i c n 0urul ei plutesc schelete de peti;
uneori o nevstuic o atrae su$ p-m!nt. i place prime0dia;
clrete i sare peste o$stacole rele... Are un 0oc dru al ochilor
c!nd se strduie s nelea ceva; ncreete puin fruntea i
privete nainte ca i cum n-ar vedea $ine; apoi i spune sie nsei2
,3a, am neles..
tu bne, n tmp ce copez pentru dumneata notee acestea, ca
m-e cu neputn[a sa-[ redau amntre fercte pe care m e evoca.
De ce ncercam o asemenea mprese de perfec[une? Oare Ode m
spunea ucrur att de remarcabe? Nu cred, dar avea ceva ce psea
tuturor ceor dn fama Marcenat: gustu ve[. Iubm fn[ee pentru
esen[a msteroasa pc care o secreta care psete dn formua
noastra spre a face dn no un com-pus chmc stab. Daca nu
ntnsem pna atunc vreo femee ma frumoasa dect Ode.
cunoscusem nsa feme ma strau-
cte, cu mut ma ntegente dect ea; dar ncuna n-a tut
sa-m aduca, aa cum ta ea, umea sensba att de aproape
de sufetu meu. n urma prea mutor ectur, a prea mutor
medta[ sotare, ma nstranasem de copac, de for, de
mreasma pamntuu, de frumuse[ea ceruu prospe[mea
aeruu toate acestea m e cuegea Ode n fecare
dmnea[a m e oferea ca pe o |erba.
Cnd se ntmpa sa fu sngur ntr-un ora, m petreceam zee
prn muzee, sau ramneam n odaa mea sa ctesc car[ despre
Vene[a, despre Roma... S-ar f zs ca umea exteroara nu a|ungea a
mne dect prn ntermedu capodopereor. Cu Ode patrundeam
ndata n unversu cuoror, a suneteor. Ma ua cu ca n pa[a de
for, nstaata a Mercato Nuovo, sub natee sae arcade. Se
amesteca prntre femee dn mu[me, care cumparau acramoare,
creng de ac. pacea batrnu popa de [ara care venea sa
trguasca for gabene de bob[e nfaurate n |uru une trest ung.
Pe cone, deasupra u San Mnato, m-a dus pe potece strmte, ntre
zdure prea ncnse,
deasupra carora se ndeseau corchn de de gcne. O pct-seam
oare vorbndu-, cu seroztatea ceor dn fama Marcenat, de uptee
dntre guef ghben, de va[a u Dante sau de stua[a economca
a Itae? Nu cred. Cne spunea oare ca n rea[e dntre barbat
22 ANDR MAUROIS
femee, adesea o fraza nava, aproape prosteasca, rostta de o
femee, da barbatuu o pofta de nenvns s-o sarute pe gura e
copareasca, n tmp ce femea deseor ubete ma tare pe barbat
tocma cnd e ma grav de o ogca ma severa? Poate ca asta era
adevarat pentru Ode pentru mne nsum. n orce caz tu bne c,
atunc cnd
trecea pc nga o pravaoara cu b|uter fase murmura pe un ton
rugator: ,Sa ne oprm", nu crcneam, nu ma suparam, c gndeam
numa: ,Ce mut o ubesc" auzeam n sne-m, cu o for[a mereu
crescnda, motvu cavaeruu protector, devotat pna a moarte,
care nca dn copare nso[ea dee mee despre adevarata dragoste.
n fecare fbra dn mne vbra atunc motvu acesta. Aa dupa cum
un faut zoat dntr-o orchestra sch[eaza o scurta fraza pare sa
trezeasca rnd pe rnd vore, voonceee, nstrumentee de arama,
pna ce un enorm va se revarsa n saa, tot astfe foarea cueasa,
parfumu gcneor, bserce abe negre, Bottce Mcheangeo
se aaturau, unu dupa atu, formdabuu cor care preamarea
fercrea de a o ub pe Ode de a apara, mpotrva unu duman
nevazut, perfecta fraga e frumuse[e.
n scara sosr mee a f dort, ca un prvegu a care m se parea
ca nu vo putea a|unge, sa ma pmb vreo doua ore cu necunoscuta.
Dupa cteva ze consderam obga[a de a ma ntoarce a hote, sa
au masa, ca o scave nsuportaba. Doamna Maet era nentta, nu
ta prea bne cne sunt, ncerca sa ma frneze evou[a aproper
dntre no, dar t ce nseamna prmee pornr de dragoste ntre do
tner: for[ee pe care e dezan[ue par rezstbe. Sm[eam
reamente ca str-neam n drumu nostru vaur de smpate.
Frumuse[ea u Ode ar f fost de-a|uns. Dar ea spunea ca no do,
mpreuna, aveam ma mut sucees n och oamenor smp dect ca
sngura. 1etturinii
4
forentn ne erau recunoscator ca ne ubm.
Paznc muzeeor ne zmbeau. Barcag de pe Arno rdcau,
bnevotor,
capu ne prveau cum stateam spr|n[ de parapet, p[
unu de atu, ca sa ne sm[m cadura trupuror.
I-am teegrafat tate ca, daca ma stau nca o saptamna
sau doua, ma refac compet. E a consm[t sa ramn. Acum
a f vrut sa fu toata zua mpreuna cu Ode. Am nchrat
o mana ne pmbam amndo ore ntreg pe cmpa toscana. Pe
drumu Senne, n s-a parut ca mana aearga prntr-un pesa| de
Carpacco. Mana urca und cu asat conee - care semanau cu
grama|oaree de nsp facute de cop - pe coama carora se afau
satee reae creneate. Umbree masve ae Senne ne ncntau. n
tmp ce uam de|unu cu Ode ntr-un obscur racoros restaurant,
am n[ees nca de pe atunc ca-m vo petrece toata va[a mpreuna
cu ca. Noaptea, cnd ne-am napoat, -a pus mna ntr-a mea. Cu
prvre a seara n care am facut aceasta pmbare, gasesc n carnetu
meu: + evident simpatie pentru noi din partea oferilor, a
nri0itoarelor, a ra-nilor. &i vd, firete, c ne iu$im. Arta
desfurat de oamenii care ne servesc... /eea ce este minunat e
1
Br|ar (taana) 5n. trad.6.
23 Climate
faptul c atunci c!nd sunt mpreun cu ea dispreuiesc tot ce nu este
ea i ea dispre-uiete tot ce nu sunt eu. +$razul ei ia uneori o
e7presie delicioas
de uitare de sine i nc!ntare. n aceast e7presie e f i o nuan
de melancolie, ca i cum ar vrea s eternizeze clipa de fa, s-o
pstreze pentru totdeauna n ochii ei.
Ah! ct o ma ubesc nca pe Ode dn zee aceea, cnd am stat
a Foren[a! Era att de frumoasa ca m se ntmpa uneor sa m
ndoesc ca ar exsta n reatate, ntorecam capu - spu-neam: ,Vo
ncerea sa stau cnc mnute fara sa ma ut a dumneata". Nu puteam
rezsta ncodata ma mut de trezec de secunde. Tot ce spunea ea
era de o rara poeze. De foarte vese-a, dn cnd n cnd se strecura
prntre vorbee e un sunet grav de voonce, o dscordan[a
meancoca, aeru dn |uru e se ncarca deodata de o neamurta
tragca amenn[are. Ce cuvnte repeta ea mereu? n mod fatal
condamnat... Ateapta pu[n... da... Su$ influena lui %arie, n mod
fatal condamnat, fat cu prul de aur, pzete-te8 n ce roman nav,
n ce meo-drama ctse sau auzse aceste cuvnte ? Nu ma tu. ntr-o
seara, a apusu soareu, ne afam ntr-o padure de masn, cand
pentru nta oara - moatca pe fur - m-a ntns buze-e, m-a prvt
cu o duce trste[e m-a spus: ,[ amntet, scumpu meu, de
cuvntee |uete?...&ram prea tnr i, lun-du-m de soie, i-a fost
team poate c voi fi prea uuratic...'
Ma gndesc cu pacere a dragostea noastra dn acea
vreme; amndo, Ode cu mne, eram stapn[ cu tare
de acea sentment na[ator. Dar a Ode sentmentee
erau aproape totdeauna nfrnte de orgou. Ea m-a exp-
cat ma trzu ca, n prmu rnd manastrea apo va[a
dusa mpreuna cu o mama pe care n-o ubea au facut dn
ea o fn[a ,ascunsa". Focu mocnt dntr-nsa aparea a
suprafa[a numa sub forma de facar voente scurte
care-m dogoreau nma pe care e sm[eam cu att ma
ntens cu ct tam c sunt nvountare. Dupa cum odn-
oara moda ascundea uneor de och barba[or trupu feme,
dnd astfe pre[ une roch pu[n rdcate, tot aa pudoarea
sentmenteor, ascunznd mn[ semnee obnute ae
pasunor, face sa reasa vaoarea gra[a unor nuan[e
mpereeptbe de mba|. n zua n care tata meu, destu de
nemu[umt, m-a rechemat a Pars prntr-o teegrama, m-am
dus s-o anun[ pe Ode, care se afa a fama Guard, unde
sosse nantea mea. Oamen pe care -am gast acoo, ndfe-
ren[ a pecarea mea, -au reuat conversa[a cu prvre a
Germana Maroc, destu de nteresanta, de atfe. Cnd am
et, -am spus u Ode: ,E remareab ce-a spus Guard".
Ea m-a raspuns, aproape cu dsperare n gas: ,N-am
auzt dect un sngur ucru: ca pec".
24 ANDR MAUROIS
E
Cnd am pecat dn Foren[a, eram ogodt. Ma cam ne-
ntea faptu ca trebua sa vorbesc cu parn[ de nten[e
mee. Casatora a fost totdeauna consderata n fama
Marcenat ca o afacere de can. Se vor amesteca, desgur,
unch me vor ua nforma[ cu prvre a fama Maet.
Oare ce vor afa? Eu nu tam nmc despre fama u
Ode nu-1 vazusem ncodata pc tata e. |-am spus ca
trad[e cudate ae fame Marcenat cereau ca tre
grave sa nu fe ncodata transmse drect ceor nteresa[,
c prntr-o a trea persoana, cu m de precau[. Am rugat-o
pe matua Cora, confdenta mea favorta, sa vorbeasca cu tata
de ogodna mea. Era fercta or de cte or putea doved
cata-[e servcuu e de nforma[, ntr-adevar remarcab, cu
toate ca avea cudatu defect de a f compus dn agen[ prea
sus-pu n erarha socaa; daca voa, de pda, sa capete vreo
nforma[e cu prvre a un capora, matua Cora n-o putea cere
dect mnstruu de razbo, sau daca era vorba de un medc
de carter dn Lmoges, numa un chrurg dntr-un spta
parzan putea da rea[. Cnd -am vorbt matu de domnu
Maet, m-a ras-puns, aa cum ma ateptam:
- N-am auzt de e, dar daca e o personatate cunoscuta, am s-o afu
ndata prn batrnu Berteaux, t, arhtectu, acea care e membru
a Academe pe care- nvt de doua or n tmpu ern, a masa de
mar[ scara, pentru ca mergea a vnatoare mpreuna cu betu
Adren.
Dupa cteva ze, am vazut-o dn nou; era posomorta
agtata.
Va, drague, m-a spus ea, a mare noroc ca te-a sfatut cu
mne: nu- pentru tne casatora asta... L-am vazut pe batrnu
Berteaux; cunoate foarte bne pe Maet; a concurat
mpreuna cu e pentru premu Rome; spune ca- un om
agreab are taent, dar n-a reut n profesunea u fndca n-
a facut nco-data nmc. E tpu arhtectuu capab sa
deseneze un proect, dar care nu- supravegheaza ucrare
perde to[ cen[... tu ce nseamna asta de cnd am
construt Trouve. Maet a tau a uat n casatore o femee pc
care am cunoscut-o eu pe
cnd se numea doamna Boehmer; m-am adus amnte cnd
Berteaux m-a vorbt de ea... Hortense Boehmer cred ca o
chema... Arhtectu e a treea so[... Se pare ca fca-sa, dupa
cum spue este ncntatoare e fresc ca [-a pacut, dar, a
ncredere n experen[a mea, n-o ua n casatore, dragu meu
Phppe, nu spune nmc nc tate, nc mame... Ca m-a
spus me, asta- atceva - am vazut tot feu de oamen n va[a
25 Climate
mea - dar mama ta, sarmana... N-o vad aatur de Hortense
Boehmer! Va, Dumnezeue, nu!
I-am spus matu mee ca Ode e cu totu atfe dect
cea[ membr a fame, ca, de atfe, hotarrea mea e uata
ca era ma bne ca a me sa aceepte ct ma curnd... Dupa
ce-a opus oarecare mpotrvre, matua Cora a fost de acord sa
vorbeasca parn[or me, pe de o parte fndea era buna a
sufet, pe de ata fndea semana adoma cu batrn
ambasador, care au o nc-na[e patmaa catre negocer
ateapta apar[a confcteor
nterna[onae, cu teama, fndca vor pace, dar cu o pacere
ascunsa, pentru ca e da pre|u sa- exercte uncu reau or
taent.
Tata meu s-a aratat ntt ngadutor. M-a rugat sa ma ma
gndesc. n ce-o prvete pe mama, ea a prmt ma nt cu bucure
hotarrea de a ma casator, dar, dupa cteva ze, nt-nnd o veche
pretena, care cunotea fama Maet, aceasta -a spus ca n casa or
e o amban[a de moravur foarte bere. Doamna Maet avea o
reputa[e proasta; se spunea ca nca ma avea aman[. Despre Ode
nu se ta nmc precs, dar se dadea ca sgur ca- crescuta prost, ca
eea sngura n ora cu tner ca era mut prea dragu[a.
- Au avere? a ntrebat unchu meu Perre care, frete, assta
e a conversa[e.
- Nu tu, a raspuns mama. Se pare ca domnu Maet este un
om ntegent, dar cudat... Nu sunt genu nostru de oamen.
,Nu sunt genu nostru de oamen" era o adevarata formua tp
Marcenat o terba condamnare. Tmp de cteva saptamn am
crezut ca-m va f foarte greu sa mpun aceeptarea casatore mee.
Ode mama-sa se ntoarsera a Pars dupa cncsprezece ze de a
sosrea mea. Ma pregateam sa e fac o vzta. Fama Maet ocua pe
strada Lafayette, a eta|u a treea. O ua secreta ducea a broure
u Maet, Ode m-a poftt a e. Eram obnut cu dscpna
rguroasa pe care o pretndea tata meu saara[or sa att a
Candumas, ct n ntreprnderea sa de pe strada de Vaos; cnd
am vazut cee tre ncaper prost
umnate, nte cartoane verz pe |umatate rupte pe desena-toru
sexagenar, am n[ees ca nformatoru matu mee avea dreptate sa-
1 descre pc domnu Maet ca pe un arhtect fara centea. Tata u
Ode era vorbare[, voub, m-a prmt prea corda cam prea vese,
m-a vorbt de Foren[a, de Ode, pe un ton afectuos, emo[onat, apo
m-a aratat desenee unor ve pc care ,spera" sa e construasca a
Barrtz.
- M-ar face pacere sa construesc un grandos hote modern,
de tp basc. Am supus un proect pentru Hendaye, dar nu m s-a dat
comanda.
Ascutndu-, ma gndeam cu teama ngr|orare a mpre-
sa pe care o va produce asupra fame mee.
26 ANDR MAUROIS
Doamna Maet m-a nvtat pentru a doua z a cna. Am sost,
a ora opt; -am gast numa pe Ode pe fra[ e. Domnu
Maet era n brou ctea, doamna Maet nu se ntorsese nca
acasa. Ce do bae[, |ean Marce, semanau cu Ode totu
am sm[t dn prma cpa ca nu ne vom putea apropa
ncodata sufetete. Voau sa se poarte pretenete, fra[ete,
dar am sur-prns, de cteva or n tmpu ser, prvre pe care
e schmbau
ntre e mutree or care exprmau n mod mpede parerea
or despre mne: ,N-are haz..." Doamna Maet s-a ntors a opt
|umatate, fara sa se scuze. Domnu Maet, cnd a auzt-o, -
a facut apar[a, ca un cop cumnte, cu cartea n mna,
ndata ce ne-am aezat a masa, servtoarea a ntrodus un
tnar amer-can, un preten a copor, care nu fusese nvtat
care a fost prmt cu strgate de bucure. n m|ocu aceste
zapace, Ode
pastra acru de ze[a bnevotoare; edea nga mne,
zmbea a gumee fra[or e cnd m-a ctt spama pe fa[a,
-a ntt. m parea tot att de perfecta ca a Foren[a, dar
vaznd-o n m|ocu fame, sufeream, fara a putea desu
bne n ce con-sta sufern[a mea. Sub rasunatoru mar
trumfa a ubr mee, auzeam n surdna un motv Marcenat.
Parn[ me au facut o vzta fame Maet , n m|ocu unor
efuzun generoase ae parn[or u Ode, e au pastrat
o attudne dezaprobatoare, dar potcoasa. Dn fercre, tata
meu, foarte sm[tor a frumuse[ea femeor, cu toate ca nu vorbea
ncodata de ee ( n prvn[a aceasta tam ca seman
cu acest necunoscut), a fost cucert dn prma cpa de Ode.
Cnd am et m-a spus:
- Nu cred ca fac bne... Dar te n[eeg.
Mama m-a spus:
- Desgur, e o fata dragu[a, dar cam cudata; vorbete
nte ucrur aurea; va trebu sa se ma schmbe.
n och u Ode exsta o ntnre ma mportanta dect
ntnrea dntre cee doua fam: aceea dntre mne cea
ma buna pretena a e, Mare-Thrse (pe care o strga Msa). m
aduc amnte ca am fost ntmdat de ea; sm[eam ca pare- re Mse
aveau o mare mportan[a pentru Ode; de atfe, nc me nu m-a
dspacut. Fara a avea frumuse[ea u Ode, ea avea muta gra[e,
trasatur reguate. Pe nga Ode, Msa parea pu[n cam rustca, dar
cnd e vedea una nga ata, obraz nga obraz, faceau un contrast
pacut. M-am obnut repede sa e cuprnd ntr-o magne comuna
s-o consder pe Msa ca pe o sora a u Ode. Ode avea totu o
fne[e freasca, ceea ce o deo-sebea foarte mut de Msa, de
amndoua apar[neau, prn na-tere, aceua medu soca. La
concertee unde e nso[eam n fecare dumnca, pe cnd eram
ogodt, am observat ca Ode ta sa ascute muzca mut ma bne
27 Climate
dect Msa. Ode [nea och nch asa muzca sa se strecoare n
n sufetu e; parea fercta, parea ar f utat de toata umea. Msa,
curoasa, arunca och n |ur, ma recunotea pe cte unu, ma
deschdea programu, ctea, ma enerva cu neastmparu e. Dar era
o camarada agreaba, totdeauna vesea, totdeauna mu[umta,
purtam recunotn[a ca- spusese u Ode, care m-a trans-ms, ca
ma gasea fermecator.
Caatora de nunta am facut-o n Anga n Sco[a. Nu-m
amntesc sa f cunoscut vreo peroada ma fercta n va[a mea dect
aceste doua un de snguratate n do. Ne opream a cte un mc
hote cu for a ferestre, aezat pe mau unu ru sau a unu ac,
ne petreceam zee stnd ntn n barce ustrute, arg, garnste cu
perne n creton de cuoare deschsa.Ode m-a darut aceasta [ara,
pa|te e nvadate de abastru zambeor, aeee sco[nd capu
dntre erbure nate, arba tunsa ma-doasa, sace, ca nte
feme cu paru despett, care asau sa e cada frunzu n apa. Am
descopert o Ode necunoscuta
pna atunc, ma frumoasa nca dect aceea dn Foren[a.
Era o ncntare s-o vez trand. n cpa n care ntra ntr-o
camera de hote o transforma ntr-o opera de arta. |nea
cu navtate ntr-un fe nduoator a suvenrure e dn
copare, pc care e ua totdeauna cu ea; o mca pendua,
o pern[a de dantee un Shakespeare egat n pee de ca-proara
gr. Ma trzu, cnd s-a desfacut casnca noastra,
tot cu pern[a de dantea cu Shakespeare-u e n mna
a pecat. Luneca uor tpt pe nga va[a, ma curnd ca
un duh dect ca o femee. A vrea s-o pot pcta cum mergea
pe mau Tamse sau a Cam-uu, cu pasu e att de gnga nct
parea c danseaza.
La ntoarcere, Parsu m-a parut un ora absurd. Parn[
me a u Ode credeau ca sngura noastra dorn[a era sa- vedem
pe e. Matua Cora a vrut sa organzeze nte dneur n cnstea
noastra. Preten u Ode se pngeau ca -au sm[t psa tmp de
doua un ma rugau sa e-o dau napo pentru un scurt tmp, dar
Ode cu mne nu doream atceva dect sa contnuam a tra sngur.
n prma seara cnd am uat n stap-nre casu[a noastra, n care
covoaree nu fusesera nca puse a oc unde ma mrosea a
zugraveaa proaspata, Ode, cu un aer de trengar[a vesea, s-a
apropat de ua de ntrare a taat fru sonere. Era o nvta[e
adresata tuturor s-o ase n pace.
Ne-am pmbat prn tot apartamentu; m-a ntrebat daca ar putea
sa- aran|eze un mc brou aatur de camera e:
- Va f co[u meu... N-a sa ntr dect daca te poftesc eu; t
ca am o sabatca nevoe de ndependen[a, Dcke. (Ea m spu-
nea Dcke de cnd auzse n Anga o fata strgndu-1 astfe pe
un tnar.) Nu ma cunot nca, a sa vez, sunt ngroztoare.
Pregatse ampane, pra|tur un buchet de margarete mar. Cu o
masu[a |oasa, doua foto o vaza de crsta, mprovzase un decor
ncntator. La supeu am fost vese tandr, ca nco-data. Eram
28 ANDR MAUROIS
sngur ne ubeam. Nu regret acee cpe, de au fost trecatoare;
utmee or acordur ma rasuna n mne aud, daca cuesc bne
urechea fac sa amu[easca arma prezentu-u, muzca or pura, dar
care de pe atunc nca ncepea sa se stnga.
EI
Totu, char a doua z dupa seara aceea, trebua sa notez
prmu oc care a zgrat crstau transparent a ubr mee,
asnd o dra sub[re. Epsod marunt, dar care prefgura ceea ce avea
sa urmeze ma trzu. Eram a tap[er; ne comandasem moba. Ode
aesese nte perdee care m s-au parut scumpe. Dupa o scurta
dscu[e, foarte anmata, a cedat. Vnzatoru, un baat frumos, uase
cu energc partea so[e mee ma enervase. n cpa n care am et,
am zart ntr-o ognda un schmb de prvr ntre vnzator Ode,
exprmnd regrete. Nu pot sa va descru ce-am sm[t. Dn vremea
ogodne capatasem sguran[a
ncontenta absurda ca sprtu so[e mee era att de strns egat
de a meu nct, prntr-o permanenta transfuze, gndure mee
deveneau ae e. Ideca ndependen[e une fn[e v, care traete
aatur de mne, m se parea de nen[ees. cu att ma pu[n de
n[ees m se parea faptu ca aceasta fn[a poate con-spra cu un
stran mpotrva mea. Nmc ma fugtv, nmc ma nevnovat dect
aceasta prvre; nu puteam sa- spun nmc u Ode, nc nu eram
sgur ca vazusem bne totu smt ca, dn cpa aceea, dateaza
revea[a geoze mee.
nante de casatore, nu consderam geoza dect un sent-ment
demn de a fgura ntr-o pesa de teatru aveam fa[a de ea un mare
dspre[. Dupa mne Otheo era geosu tragc Georges Dandn,
geosu comc. M s-ar f parut cu totu absurd sa-m nchpu ca a
putea vreodata |uca unu dntre aceste doua persona|e sau poate pe
amndoua n acea tmp. ntotdeauna eu am fost acea care m-am
parast amantee n cpa n care ma saturam de ee. Nc n-am tut
daca m-au neat vreodata. m amntesc ce -am raspuns unu coeg
care-m spunea ca- ros de geoze: ,Nu te n[eeg... Eu n-a putea sa
ubesc o femee care nu m-ar ma ub..."
De ce cnd o vedeam pe Ode n m|ocu pretenor c
ncepeam sa ma nentesc? Era o fre bnda, un tempera-
ment ntt, dar, nu tu cum, reuea sa creeze n |uru e o
atmosfera de mster. Lucru acesta nu -am observat nc n
tmpu ogodne, nc n tmpu caatore, pentru ca sngurata-
tea desavrta contopre a sufeteor noastre nu asau oc
ncunu fe de mster; dar cum am sost a Pars, -am ntreza-
rt, vag, ca o prme|de ndepartata,nedefnta nca. Eram
foarte apropa[ unu de atu, foarte dragasto; fndca nsa nu
vreau sa-[ ascund nmc, trebue sa-[ martursesc ca,
ncepnd char dn a doua una a ve[ noastre n comun, am
29 Climate
tut ca Ode pe care o ubsem nu era Ode cea reaa. N-o
ubeam ma pu[n pe aceea pe care o descopersem, dar o
ubeam cu totu atfe. La Foren[a, am crezut ca am ntnt-o
pe Amazoana, creasem n propra mea magna[e o Ode
egendara, o Ode deaa. Ma neasem. Ea nu era ze[a
faurta dn voru car de una - era o femee; aa cum sunt
eu, cum et dumneata, cum sunt to[ neferc[ ocutor a
acestu pamnt, era mereu ata. Fara ndoaa ca ca vedea
acum n mne un om cu totu dfert de caatoru ndragostt dn
Foren[a. Dupa ce m-am napoat, am fost st sa ma ocup cu
toata seroztatea de uzna dn Gandumas de brou dn Pars.
Tata, absorbt de actvtatea sa ca senator, se surmenase n
psa mea. Ce ma bun cen[ m s-au pns ca fusesera
neg|a[. Carteru unde se afau ntre-prndere noastre era
departe de casa pe care o nchrasem pe rue de a
Fasandere. M-am facut repede socoteaa ca era mpo-
sb sa ma duc acasa a de|un. Daca a toate astea se ma
adau-ga faptu ca, n fecare saptamna, trebua sa pec pentru
o z a Gandumas, ca n aceasta rapda prea obostoare
caatore n-o puteam ua pe Ode, ve[ n[eege ca, mpotrva
von[e noastre, am nceput sa ducem fecare va[a u separata.
Cnd porneam seara spre casa, nceream un sentment de fer-cre,
gndndu-ma ca vo revedea frumosu obraz a so[e mee. m pacea
decoru de care se ncon|urase Ode. N-am fost ob-nut sa traesc n
m|ocu unor ucrur frumoase, dar se parea c aveam o nevoe
nnascuta pentru asemenea ucrur gustu u Ode ma ncnta. La
parn[ me, a Gandumas, prea mute mobe, ngramadte fara vreo
preocupare artstca, de tre sau patru genera[, umpeau saoanee
cu pere[ tapsa[ n cuor abastre-verzu, pe care paun desena[ de
o mna neprceputa rataceau prntre arbor de vtrau. Ode pusese
s se zugra-veasca pere[ ntr-o sngura cuoare, estompata;
paceau cameree aproape goae, ntnsee cmp ae covoareor n
cuor
deschse. Cnd ntram n budoaru e, ncercam sentmentu
frumosuu ntr-un mod att de ascu[t ca eram uor tuburat. So[a
mea statea pe un ezong, ma totdeauna n roche aba, ar nga ea,
pe o masu[a scunda (aceea de a prmu nostru supeu), o vaza de
Vene[a cu gtu strmt, cu o sngura foare n ea, ba uneor numa cu
cteva frunzoare. Ode ubea fore ma mut dect orce pc ume;
ncepuse sa-m paca me sa aeg for pentru ea. Ma obnusem sa
urmaresc trecerea ano-tmpuror n vtrnee foraror; vedeam cu
pacere revennd tmpu crzantemeor sau acea a aeeor deoarece
cuore or voente sau gngae m ngaduau sa vad aparnd pe
buzee so[e mee zmbetu une Ode fercte. Cnd ma vedea
sosnd
de a brou, n mn cu o hrte aba, cu co[ure tar, ma
ntmpna cu vesee: ,Va! mu[umesc, Dcke..!" Le admra,
ncntata, apo devenea grava: ,Sa-m aran|ez fore",
30 ANDR MAUROIS
perdea o ora, aegnd vaza, scuturndu-e, aezndu-e
ntr-o umna potrvta, care sa dea unu fr de stn|ene sau unu
trandafr curba cea ma gra[oasa.
Dar, adesea, seara devenea apo cudat de trsta, ntocma
ca dupa o z nsorta, cnd umbree mar ae noror nvaue
totu, pe neateptate. Aveam pu[ne ucrur sa ne spunem.
ncercasem uneor sa vorbesc cu Ode de afacere mee, dar
n-o nteresau deoc. Povestre dn tnere[ea mea nu ma
aveau nmc nou pentru ea; dee m se rennoau ncet fndca
nu aveam tmp sa ctesc. Era evdent pentru ea. Am ncercat
sa ntroduc n va[a noastra do preten, ce ma ntm preten
a me. Andr Haff
-a dspacut de cum -a vazut; gasea ronc, aproape ost,
ntr-adevar aa era fa[a de ea. I-am spus-o o data:
- Tu n-o ubet pc Ode.
- Ba da, o gasesc foarte frumoasa, m-a raspuns e.
- Da, dar nu foarte ntegenta!
E adevarat... O femee nu trebue sa fe ntegenta.
- Te ne; Ode e foarte ntegenta, dar nu- tpu de nte-gen[a
care-[ pace; are o ntegen[a ntutva, concreta.
- Tot ce sc poate, m-a raspuns e.
Cu Bertrand, ucrure au mers atfe. ncercase sa ege cu Ode o
pretene tranca, profunda, dar o gasse totdeauna po-trvnca, pe
poz[e de aparare. Bertrand cu mne puteam petrece bucuro o
seara ntreaga fumnd, stnd unu n fa[a ceuat punnd umea a
cae. Ode prefera sa- termne zua a teatru, a un bar sau char a
vreun bc. ntr-o scara m-a st sa honaresc cu ea tmp de tre ore
prntre dughene, caor, |ocur de tomboa, trur. Ne nso[eau ce
do fra[ a e. Ode se amuza tot tmpu cu acet do cop anta[,
zgob cam nebunatc. Spre mezu nop[ -am spus:
- Ode, nu-[ a|unge? Recunoate ca suntem cam rdco.
Cred ca nu [-o f facnd char mare pacere sa arunc cu
mngea n nte stce, sa te pmb ntr-un smuacru de
automob sa ctg un vapora de stca, dupa ce a ateptat
patruzec de turur.
Ea m-a raspuns cu fraza unu fozof pe care 1-a ctt a
ndemnu meu:
- Ce mportan[a are ca o pacere e fasa, totu e sa crez
ca- adevarata... , undu- pe fratee sau de bra[, porn n fuga spre
tr; tragea foarte bne, dupa ce nmer dn zece ovtur zece oua, se
ntoarse bne dspusa.
Cnd m-am casatort, credeam ca Ode, ca mne, are
groaza de ume. Nu era adevarat, paceau dneure, bau-
re; ndata ce a descopert grupu anmat strauctor care se
nvrtea n |uru matu Cora, a vrut sa mearga n fecare
mar[ a ea. Sngura mea dorn[a, dupa casatore, era,
dmpotrva, ca Ode sa fe tot tmpu cu mne; ma sm[eam
31 Climate
ntt numa atunc cnd tam ca frumoasa mea so[e nu ese
dn cercu strmt a case noastre. Att de puternca era
aceasta dorn[a a mea, nct eram ma ferct cnd Ode - cam
frava, deseor doborta de oboseaa - trebua sa stea n pat
cteva ze. m petreceam atunc sere ntr-un fotou, nga
patu e; se ncn-geau ung convorbr ntre no - ea e spunea
,paavre" - sau cteam cu gas tare. Am nva[at sa cunosc ce
gen de car[ pot fxa aten[a cteva ore a rnd. Nu era psta
de gust, dar o
carte, ca sa- paca, trebua sa fe meancoca pasonanta,
paceau 3omini9ue, romanee u Turghenev c[va poe[
engez.
- E cudat, spuneam cu... Cne nu te cunoate bne are mpresa
ca et frvoa... de fapt, nu-[ pac dect car[ foarte trste.
- Eu sunt foarte grava. Dcke, poate dn cauza asta sunt
frvoa. Nu vreau sa ma arat a toata umea aa cum sunt.
- Nc me?
- Ba da, [e da... Adu-[ amnte de Foren[a...
- Da, a Foren[a te-am cunoscut bne... Dar acuma, scum- pa
mea, et cu totu atfe.
- Nu trebue sa f totdeauna a fe.
- Nu-m ma spu nmc dragu[.
- Nu se spun ucrur dragu[e a comanda; a rabdare,
vor ven ee...
- Ca a Foren[a?
- Frete ca da, Dcke, nu m-am schmbat.
m ntndea o mna, pc care o uam ntr-a mea, apo
ncepeam ,sa paavragm" despre parn[ me, despre a
e, despre Msa, despre rocha pe care avea sa -o co-
mande, despre va[a. n sere cnd era obosta tandra,
parea adoma cu Ode dn egenda pc care m-o faursem.
Gra[oasa, saba cum era, o sm[eam toata n puterea mea.
- eram recunoscator cnd o vedeam tn|nd. ndata ce
se ntrema putea sa asa ar n ora, redevenea mster-
oasa Ode.
Ncodata nu-m povestea, dn propre n[atva - aa
cum fac attea feme vorbare[e fara ascunzur -, ce-a
facut n psa mea. Daca o ntrebam, m raspundea n
cteva cuvnte, ma ntotdeauna necare. Ceea ce-m spunea
nu-m ngadua sa reconsttu ntr-un mod satsfacator
succesunea fapteor. m amntesc ca, ma trzu, una
dntre pretenee e m-a spus cu cruzmea cu care femee
vorbesc una despre ata: ,Ode e o mtomana". Nu era
adevarat, dar daca, n momentu cnd a fost pronun[at,
cuvntu m-a ndgnat, ma trzu m-am dat seama cam ce
32 ANDR MAUROIS
putea sa dea oc a o asemenea parere despre Ode... Nepa-
sarea cu care povestea... Dspre[u pentru precze... Cnd,
surprns de un amanunt neverosm, ceream amurr,
o vedeam nchzndu-se n sne ca un cop carua un nva-
[ator stngac -ar f pus nte ntrebar prea gree.
ntr-o z, cnd, mpotrva obceuu, vensem acasa a
de|un, Ode ceru feme dn casa, a ora doua, paara
mantou. Am ntrebat-o:
- Ce fac az dupa amaza?
- Am ora a dentst.
- Da, scumpa mea, dar te-am auzt vorbnd a teefon;
aba a ora tre te prmete. Ce-a sa fac pna atunc ?
- Nmc, vreau sa merg ncetor.
- Dar e absurd, fet[a mea; dentstu ocuete pe buevardu
Maacov. n zece mnute et acoo pec cu o ora nante. Unde te
duc?
M-a raspuns: ,Ma fac sa rd" a et. Seara, dupa cna, nu
m-am putut opr s-o ntreb:
- E, ce-a facut ntre doua tre?
A ncereat ma nt sa gumeasca, apo, fndca nsstam, s-a
rdcat s-a dus a cucare, fara sa-m spuna buna seara. Asta
nu se ma ntmpase ncodata. M-am dus sa- cer ertare. M-a
sarutat. Cnd am vazut-o ntta, nante de a ma despar[ de
ea, am ntrebat-o:
- Acuma, f dragu[a spune-m ce-a facut ntre doua tre.
A zbucnt n rs. Dar ma trzu, n tmpu nop[, auznd un
zgomot, am aprns umna , ducndu-ma n camera e, am
vazut-o pngnd ncetor. De ce pngea? De rune sau de
pcts? La ntrebare mee, m-a raspuns:
- F ma ab. Te ubesc att de mut... Dar a seama: sunt foarte
orgooasa... De te ubesc, a f n stare sa te parasesc, daca-m ma
fac nte scene ca asta... Poate ca n-am dreptate, dar trebue sa ma
aceep[ aa cum sunt...
- Scumpa mea, vo face tot ce-m va sta n putn[a, dar n ce te
prvete, ncearca sa te schmb pu[n: spu ca et orgooasa; nu po[,
uneor, sa-[ nvng orgou?
A dat dn cap, cu ncapa[nare.
- Nu, eu nu ma pot schmba. Spu mereu ca ce-[ pace a mne este
feu meu fresc de a f. Daca m-a schmba, n-a ma f aceea. Tu ar
trebu sa te schmb.
- Scumpa mea, n-a putea ncodata sa ma schmb ntr-atta nct
sa ma fac a n[eege ceea ce nu n[eeg. Am fost crescut de un tata
care m-a nva[at mereu ca, nante de toate, sa respect adevaru,
exacttatea... Aa am fost pamadt... Nu, ncodata n-a putea
spune n mod sncer ca am n[ees ce-a facut astaz, ntre doua
tre.
33 Climate
- Ah! m-am saturat! a fost raspunsu e aspru. , ntorcn-du-se
pe partea ceaata, s-a facut ca doarme.
A doua z, m-ateptam s-o gasesc suparata: dmpotrva, m-a
prmt vesea parea sa f utat totu. Era dumnca. M-a rugat
sa merg cu ea a concert. Se cnta %inunea din 1inerea mare,
care ne pacea mut, me, e. La ere, m-a poftt s-o nso-
[esc a cea. Nmc nu era ma mcator dect s-o vez pe Ode
ca se bucura, fercta ca traete; att de nradacnata era n
mne convngerea ca Ode era destnata sa duca o va[a
vesea, nct m-a f consderat un crmna daca nu -a f
ofert-o. Cnd o vedeam att de nsufe[ta, att de
strauctoare, cum era n dumnca aceea, nc nu-m venea sa
cred ca ne-am certat n a|un. Dar, cu ct o cunoteam ma
bne pe so[a mea, cu att eram ma ncredn[at ca Ode ta
sa ute repede, ca era adoma unu cop. Nmc nu era ma
stran fr mee, sprtuu meu,
care nota, acumua, nregstra. Pentru Ode, zua aceea
nsem-na o ceaca de cea, pne pra|ta, bne unsa cu unt,
smntna proaspata. n tmp ce-m zmbea, eu ma
gndeam: ,Nen[eegerea dntre oamen provne poate dn
faptu ca un traesc ma mut n trecut, ar a[ n prezent".
Ma sufeream nca, dar m era cu neputn[a sa- ma port muta
vreme pca; ma do|eneam, m uam anga|amente so-emne, |uram sa
nu- ma pun nco ntrebare de prsos, sa am ncredere n ea. Ne-am
ntors pe |os prn Tueres Champs-Eyses. Ode, cu o nespusa
bucure, tragea n pept aeru rece de toamna. M se parea ca,
ntocma ca n tmpu prmaver a Foren[a, copac cu frunze aram,
umna cenue aurta, zarva vesea a Parsuu, corabe copor cu
pnzee ce se ape-cau pe apa mareu bazn madosu |oc de apa
dn m|ocu or, totu cnta a unson pe motvu Cavaeruu. m
repetam o fraza dn :mitaia care-m pacea foarte mut pe care
uasem
obceu s-o apc n rea[e mee cu Ode: ,Iata-ma nantea ta, sunt
scavu tau, gata a orce, pentru ca nu doresc nmc pentru mne, c
totu pentru tne". Cnd reueam sa-m nfrng astfe orgou, sa ma
umesc, nu n fa[a u Ode, c ma precs n fa[a ubr mee pentru
Ode, ma sm[eam ma mu[umt de mne.
EII
Persoana cu care Ode se vedea ce ma des era Msa.
teefonau una atea n fecare dmnea[a - convorbrea dura uneor nu
ma mut de o ora - eeau mpreuna n fecare dupa-amaza.
ncura|am pretena or: Ode avea cu cne- perde vremea, cnd eu
ma afam a brou - asta fara nco prme|de. m facea char
pacere s-o vad pe Msa dumnca a no, de mute or, cnd se
34 ANDR MAUROIS
ntmpa sa pec cu Ode ntr-o scurta caatore de doua sau tre ze,
propuneam s-o uam pe pretena e. Vo ncerea sa-[ expc
sentmentee care ma caauzeau, pentru ca asta te va a|uta sa
n[eeg cudatu ro pe care -a |ucat ma trzu Msa n va[a mea. n
prmu rnd, daca ma doream - ca n prmee saptamn dupa
casatora noastra - sa fu sngur cu Ode, era ma mut dntr-o teama
vaga de ceea ce m-ar putea aduce vreo persoana necunoscuta dect
dntr-o
pacere reamente resm[ta. N-o ubeam ma pu[n, dar tam ca
schmbu de parer dntre no va f mtat ca ea nu va part-cpa a
dscu[e cu adevarat seroase, aprofundate, dect cu o bunavon[a
apatca. E adevarat ca, n schmb, capatasem eu gust pentru acea
paavrageaa, pu[n cam fantezsta, pu[n cam trsta, frvoa, dar
totdeauna gra[oasa, pentru acee ,baverne" care consttuau
adevarata conversa[e a u Ode, cnd era naturaa. Dar ncodata
Ode nu era ma Ode dect de fa[a cu Msa. Cnd stateau de vorba,
amndoua asau sa se vada atura coparoasa a sprtuu or, ceea ce
ma amuza foarte mut, n
acea tmp ma emo[ona, gndndu-ma a feu cum arata Ode
cnd era fet[a. Am fost ncntat cnd ntr-o seara, afndu-ne to[ tre
ntr-un hote dn Deppe, ee s-au certat ca nte cop, Ode
termnnd prn a- arunca Mse o perna n cap a- strga: ,Fet[a rea
ce et".
ncercam un sentment ma tubure care se nate, desgur, or de
cte or o femee tnara se amesteca - prn for[a mpre|ura-ror nu
dn dragoste - n va[a de fecare z a unu barbat. Dn prcna
caatoror char a moduu famar n care Ode se purta cu
pretena e, ceea ce ma ndrepta[ea pe mne sa ma port a fe,
devensem att de ntm cu Msa, parca ar f fost amanta mea. ntr-o
z, cnd dscutam despre for[a fzca a femeor, ea m-a provocat a
upta. ntr-o cpa, am trntt-o |os, apo m-am rdcat, pu[n runat.
- Cop ma sunte[! ne-a certat Ode.
Msa a ramas mut tmp ungta pc parchet, cu och [nta a
mne.
De atmnter, Msa era sngura fn[a omeneasca pe care
Ode cu mne o ntmpnam cu aceea pacere. Haff
Bertrand nu ma cacau pe a no nu-m parea prea rau.
Am ncercat, foarte repede, fa[a de e aceea sentmente ca
Ode. ascutnd-o vorbnd despre e, ma dedubam n mod
cudat. Vaznd-o prn och or, ma gndeam ca trata cu o uurn[a
psta de cuvn[a subectee cee ma seroase, n acea tmp nsa,
a|unsesem sa aprecez ma mut nebune e dect teore pretenor
me. Aa ca fa[a de e m-era rune de so[a mea, dar n snea mea
eram mndru de ea. Dupa ce pe-cau, m spuneam ca Ode e este
totu superoara prn contac-tu e ma drect cu va[a, cu natura.
Ode nu ubea fama mea nc eu n-o ubeam prea mut pe a e.
Mama mea ar f vrut s-o sfatuasca ce moba sa- aeaga, ce va[a sa
duca, sa- arate care sunt datore une feme tnere. Dar ceea ce
Ode suporta ce ma pu[n pe umea asta erau sfature. Cnd vorbea
de fama Marcenat, ua un ton care ma |gnea. Ma pctseam a
35 Climate
Gandumas, ma gndeam ca acoo se sacrfca orce pacere a ve[
unu conformsm fama a caru orgne sacra nu era cu nmc
dovedta, n acea tmp nsa eram foarte mndru de severtatea
trad[or noastre. Va[a a Pars, unde fama Marcenat trecea
neobservata, ar f trebut sa
ma ecuasca de mana de a- acorda atta mportan[a, dar
ntocma ca acee mc comunta[ regoase, transportate pe
contnente barbare, care vad - fara ca acest spectaco sa e zdruncne
credn[a - m de oamen adornd a[ ze, tot astfe no, ce dn fama
Marcenat, transporta[ n m|ocu une um pagne, pastram
memora Lmousn-uu amntrea mare[e noastre.
Char tata, care o admra pe Ode, nu- putea stapn
enervarea pe care -o prcnua. N-o arata pe fa[a; era prea bun
prea dscret pentru aa ceva; dar eu, care- cunoteam sfaa
- pe care de atmnter o motensem - tam ce mut supara
tonu u Ode. So[a mea, cnd avea vreun motv de banuaa
sau de mne, varsa focu apo uta de e. Nu aa cum am
fost nva[a[ no, ce dn fama Marcenat, ca trebue sa se
poarte oamen ntre e. Cnd Ode m spunea: ,n absen[a
mea, a fost mama ta pe ac -a ngadut sa faca observa[
fecoruu; am sa- teefonez ca nu admt...", o mporam sa
atepte:
- Ascuta, Ode, n fond a dreptate, dar nu ncerca sa -o spu tu
nsa[, n-a sa reuet dect s-o super. Lasa-ma
pe mne sau, daca prefer - asta ar f ma bne - roag-o
pe matua Cora sa- spuna mame ca -a povestt...
Ode zbucnea n rs.
- Nu-[ da seama, m spunea ea, ct de caraghoasa e toata
fama ta... Dar, n acea tmp, se ntmpa ceva ngroztor... Da,
Dcke, ceva ngroztor, smt ca te ubesc ma pu[n cnd vad pe to[
oamen aceta care, n fond, nu sunt dect nte carcatur ae tae.
tu ca, dn fre, nu et ca e, totu e -au pus amprenta pe tne.
Cea dnt vara pe care am petrecut-o mpreuna a
Gandumas a fost destu de penba. Masa de prnz se ua
exact a ora douasprezece ncodata nu m-ar f trecut prn
mnte ca ar f posb sa- as pe tata sa atepte. Dar Ode
ua o carte se ducea n vada sau a pmbare pe mau ape
uta de ora mese. vedeam atunc pe tata umbnd de coo
pna coo prn bboteca. Aergam prn parc sa-m caut so[a;
ma ntorceam cu sufetu a gura, fara s-o f gast; o vedeam
apo, vennd, cama, surzatoare, foarte fercta ca s-a ncazt
a soare; cnd, a nceputu mese, nu scoteam un cuvnt ca
sa- aratam deza-probarea noastra, care nu putea f (vennd
dn partea fame
Marcenat) dect ndrecta muta, ea ne prvea cu un zmbet
n care ghceam ca se amuza ne sfdeaza.
La fama Maet, unde cnam o data pe saptamna, stua[a era cu
totu contrare; eu sm[eam ca umea se uta a mne ma |udeca.
36 ANDR MAUROIS
Acoo masa nu consttua o ceremone soemna; fra[ u Ode se
scuau sa aduca pne; domnu Maet ne vorbea de un pasa| pe care -
a ctt , neputnd sa - amnteasca exact, eea, a rndu sau, sa-
caute n carte. Conversa[a era extrem de bera; nu-m pacea sa-
aud pc domnu Maet vorbnd fa[a de fca-sa despre ucrur
scabroase. tam ce absurd era sa dau atta mportan[a unor
amanunte prea nensemnate, dar eu nu-
|udecam, constatam numa ce mprese penba m face. La fama
Marcenat nu ma sm[eam ferct, nu era cmatu meu. Nu ma puteam
sufer pe mne nsum, ma vedeam soemn, pc-tcos , reprondu-
m tacerea, ma nchdeam, fara sa vreau, n ea.
Dar n m|ocu fame Maet, ca a Gandumas, ndspoz[a mea
nu era dect de suprafa[a, pentru ca aveam nca marea fercre de a
o vedea pe Ode. Cnd se ntmpa, a un dneu, sa stea n fa[a mea,
nu-m puteam ua och de a ea: avea o stra-ucre de un ab umnos,
ma facea sa ma gndesc a un da-mant frumos, ucnd n car de
una. Pe vremea aceea se mbra-ca ma totdeauna n ab , n casa,
se ncon|ura de for abe. venea bne abu. Ce umtor amestec de
candoare mster era n ea! Ma credeam n fa[a unu cop, dar
uneor, cnd statea de vorba cu un at barbat, surprndeam n prvrea
e refectarea nu tu caror sentmente pc care nu e cunoteam un
fe de ru-moare ndepartata a une hoarde sabatce de patm.
EIII
Am ncercat sa te fac sa seszez ntrarea, prma expunere
a motveor - pe |umatate acoperte de ate nstrumente ma
puternce - n |uru carora s-a nchegat smfona netermnata
care este va[a mea. L-a cunoscut pe /avaler, pe /inic a
re[nut poate acea poveste foarte absurda cu tap[er, pe
care, dn scrupuoztate, n-am vrut s-o omt, cea dnt
chemare a ;eloziei. F acum ndugenta cu mne
straduete-te nu sa ma |udec, c sa ma n[eeg. Va trebu sa
fac un efort chnutor ca sa-[ storsesc ce-a urmat, dar vreau
sa af tot, aa cum a fost. Ma aes ca ma consder vndecat de
nebuna mea, aa ca am sa-[ vorbesc cu obectvtatea unu
medc care a avut aceese de der ncearca sa e descre.
Sunt bo care ncep cu ncetu, prn uoare conver-
gente ndspoz[; atee zbucnesc ntr-o scara prntr-un
acees de febra voenta. Geoza s-a decanat a mne ca o
boaa subta groaznca. Acuma, dupa ce m-am ntt,
caut cauzee e, m sc pare ca au fost mute foarte d-
ferte. Ma nt o mare ubre dorn[a freasca de a pastra
numa pentru mne cee ma mc partcue dn acee mater
pre[oase care erau: tmpu u Ode, cuvntee, zmbetee,
prvre e. Dorn[a aceasta nsa n-a consttut esen[au,
deoarece, cnd Ode exsta numa pentru mne (de exempu
37 Climate
cnd ramneam sngur acasa ntr-o scara, sau cnd pecam
ntr-o caatore de doua, tre ze), Ode se pngea ca ma
preocupa ma mut car[e sau gndure mee dect ea. Atunc
cnd putea exsta pentru a[, doream sa fe numa cu mne;
n sentmentu acesta era ma aes orgou, orgou ascuns,
mas-cat de modesta de dscre[a propr fame tatau
meu.Voam sa fu stapn pe sufetu u Ode aa cum, n Vaea
Loue,stap-neam apee, padure, acee man ung prn care
se strecura pasta aba de hrte, oasee [aranet, casee
munctoror.
Voam sa tu ce se petrece n caporu acea, sub pru e bu-
cat, aa cum tam n fecare z, ctnd buetnee mprmate
precse care soseau dn Lmousn, cte kograme de
<hatman
=
ma ramasesera care a fost, n utma saptamna,
produc[a znca a uzne.
Smt, dupa durerea pe care o trezesc cnd apas pe acest
punct anume, ca de ac pornea rau, dn ascu[ta mea curo-ztate
nteectuaa. Nu admteam sa scape ceva n[eeger mee. Or, a o
n[eege pe Ode era un ucru mposb cred ca ncun barbat (daca
ar f ubt-o) n-ar f putut tra aatur de ea fara sa sufere. Ma cred ca,
daca ca ar f fost atfe dect era, n-a f tut ncodata ce nseamna
geoza (un barbat nu se nate geos, e preznta numa o stare de
receptvtate care- face apt sa contracteze aceasta boaa), dar Ode,
prn nsa frea e fara sa vrea, m a[[a necontent curoztatea.
Evenmentee petre-cute ntr-o z - care pentru mne, ca pentru to[
a me, se
conturau n mod precs, fnd de a|uns sa e descru cu scru-puoztate
pentru ca toate frazee, toate par[e povestr sa se angreneze unee
ntr-atee cu o perfec[e care nu asa oc ncune ndoe - capatau,
trecnd prn creeru u Ode, un aspect vaporos confuz.
N-a vrea sa-[ fac mpresa ca ea ascundea adevaru, n
mod nten[onat. Era ceva mut ma compcat. n och e, cuvntee nu
prea aveau vaoare; frumoasa ca o fn[a dn vs, Ode petrecea
va[a ntr-un vs. |-am ma spus ca ea traa ndeoseb cpa prezenta.
Trecutu vtoru e nascocea n momentu n care avea nevoe de
ee, apo uta ce-a nascoct. Daca ar f cautat sa nee pc cneva, s-ar
f stradut sa coor-doneze cee spuse de ea, sa dea spuseor e ce
pu[n o aparen[a de adevar, dar n-am vazut-o ncodata dndu-
osteneaa n acest scop. Se contrazcea n aceea fraza. ntorcndu-
ma o data dn Lmousn, unde statusem un tmp a uzna, am ntrebat-
o:
- Ce-a facut dumnca?
- Dumnca? Nu ma tu... A! da, am fost foarte obosta; am stat n
pat toata zua.
Dupa vreo cnc mnute, dscutnd de muzca, a strgat
deodata:
2
Ftre de hrte 5 n t . trad.6.
38 ANDR MAUROIS
- A! am utat sa-[ spun: am ascutat dumnca trecuta n saa de
concerte 1alsul de Rave, de care m-a vorbt tu. M-a pacut mut...
- Ode, [ da seama ce spu ?! Asta- nebune... Trebue sa t totu
daca a stat dumnca n pat sau a fost a concert... doar nu-[ nchpu
ca a putea crede una, ata.
- Nu-[ cer sa ma crez. Cnd sunt obosta spun vrute nevrute...
Nc cu nsam nu ascut ce spun.
- Cauta acum sa-[ amntet precs: ce-a facut dumnca
trecuta? A stat cucata n pat sau te-a dus a concert?
A ramas o cpa zapacta, apo a spus:
- Nu ma tu nc eu, ma fac sa-m perd capu cnd [
e aeru tau de nchztor.
Dupa asemenea convorbr eram foarte nenoroct,
deveneam nentt, agtat, nu puteam dorm, ore ntreg
ncercam sa re-consttu - dupa cee ma nensemnate cuvnte
care -au scapat - ce-a facut ntr-adevr n zua aceea.
treceam n revsta pe to[ preten e care ma nenteau
care - dupa cte tam - de[-nusera un ro mportant n va[a
u Ode, ca fata tnara. n ce-o prvete pe Ode, ea uta
scenee astea cu aceea uurn[a cu care uta, de atfe, tot ce
se ma ntmpase n va[a. Dmnea[a o asam mbufnata,
nchsa n ea, seara o regaseam vesea. Eram gata sa- spun:
,Ascuta, scumpa mea, nu ma merge aa; trebue sa ne
gndm a despar[re. Eu n-a dor-o, dar n cazu acesta ar
trebu sa fac un efort, ar trebu sa te schmb". Dar cnd m
eea n ntmpnare o fata tnara care ma saruta -m
spunea: ,A! t, a teefonat Msa, are tre bete a teatru, o sa
vedem /asa ppuilor>, eu, dn sabcune dn dragoste, ma
asam furat de aceasta neverosma consoanta aparen[a.
Eram mut prea orgoos ca sa- as pe a[ sa vada ca sufe-
ream. Trebua, ma aes, ca parn[ me, cu orce pre[, sa nu
afe nmc. n prmu an, numa doua fn[e pareau a ghc ce se
n-tmpa cu mne. Cea dnt a fost vara mea Rene; mrarea
mea a fost cu att ma mare cu ct ma vedeam rareor cu ca.
Ducea o va[a ndependenta care suparase vreme ndeungata
fama noastra, ce pu[n tot att ct casatora mea. n tmp
ce un-chu meu Perre era a Vtte, unde facea cura n
fecare an. ea ntnse un medc dn Pars cu so[a u se
ataase de aceasta pereche. Rene a fost ma totdeauna
destu de rebea , nca dn adoescen[a, foarte osta
moravuror fame Marcenat.
uase obceu de a face vzte dn ce n ce ma ung noor
sa preten, a Pars. Doctoru acea, Prud'homme chema, om
bogat, nu practca medcna, c facea cercetar asupra cance-
ruu, ar so[a u ucra mpreuna cu dnsu. Rene avea de a
39 Climate
tata e (cu care nu se n[eegea defe tocma pentru ca-
semana) gustu pentru treaba bne facuta. A fost repede
adoptata de u-mea savan[or a medcor n care o
ntrodusesera preten e. La douazec unu de an ceruse
tatau e sa- dea dota cuve-nta consm[amntu sa stea a
Pars. Tmp de cteva un a fost certata cu fama noastra. Dar
fama Marcenat prea [nea
a fc[unea dragoste ndestructbe dntre parn[ cop pen-
tru a suporta mut tmp reatatea ndferen[e. Cnd unchu
meu Perre se convnse de fermtatea hotarror fce sae,
captua pentru a restab pacea. Ma avea dn cnd n cnd
cte o crza de fure, dar dn ce n ce ma scurta; atunc o ruga
pe fca-sa sa se marte: ea refuza amenn[a ca nu ma pune
ncodata pcoru a Chardeu, unchu matua mea, nne-
bun[, fagaduau sa nu- ma vorbeasca de casatore.
Rene asstase a ogodna mea trmsese u Ode n
zua aceea un admrab co cu crn ab. M-aduc amnte
surprza mea; parn[ e ne facusera doar un cadou frumos;
atunc de ce fore astea? Cteva un dupa aceea, fnd poft[
a unchu meu Perre, a cna, am gast-o pe ea acoo am
nvtat-o a rndu meu sa vna pe a no. A fost foarte dragu[a
cu Ode m-a strnt nteresu cu povestre e de caatore.
De cnd ncetasem sa ma ma vad cu cea ma mare parte a
pretenor me, n-am ma uat parte a o conversa[e att de
seroasa att de bne ntre[nuta. Cnd a pecat, am condus-
o pna a ua. ,Ce dragu[a e so[a ta!", m-a spus ea cu
sncera admra[e. Apo m-a prvt cu trste[e a adaugat: ,Et
ferct?", pe un ton dn
care reeea ca, dupa parerea c, n-a putea f ferct.
O ata femee care -a rdcat o cpa vau pentru mne
a fost Msa. Attudnea e devense, de cteva un, destu
de cudata. M se parea ca ncerca sa fe ma mut pretena
mea dect a u Ode. ntr-o seara, Ode fnd sufernda
n pat (avusese doua accdente, unu dupa atu, , dn ne-
norocre, se parea ca nu va ma putea avea cop), Msa, care
vense s-o vada, s-a aezat aatur de mne pe dvan, a pcoa-
ree patuu. edeam foarte aproape unu de atu taba
nata a patuu ne ascundea aproape cu totu de och u Ode
care, stnd cucata, nu putea vedea dect capetee noastre.
Deodata Msa s-a pt de mne m-a uat mna ntr-a e. Am
fost att de surprns nct nc pna acum n-am n[ees cum de
Ode n-a observat nmc pe fa[a mea. M-am tras a o parte, dar
cu regret, seara, cnd am condus-o pe Msa acasa, cu o m-
care nvountara brusca, am mbra[at-o uor. Ea s-a asat.
I-am spus:
- Nu- bne. Sarmana Ode...
40 ANDR MAUROIS
- E, Ode! a raspuns ea, rdcnd dn umer.
Nu m-a pacut gestu e m-am purtat de atunc foarte
rece cu Msa; n acea tmp eram nentt, cac ma ntrebam daca
excama[a e: ,E, Ode!", nu nsemna cumva: ,Ode nu merta sa te
preocup de ea".
IF
Dupa doua un Msa s-a ogodt; Ode m-a spus ca nu- poate
expca aegerea facuta de Msa. So[a mea gasea ca |uen Godet e
un barbat ma mut dect medocru. Era un tnar n-gner, care
tocma absovse coaa centraa care, dupa cum spunea domnu
Maet, ,n-avea stua[e". Msa facea ma mut mpresa ca ncerca sa-
ubeasca dect ca- ubea ntr-adevar. E, dmpotrva, era foarte
ndragostt. Tata meu, care de ctva tmp cauta un drector pentru o
papetare-anexa nstaata aproape de Gandumas, a Gucharde, a
avut deea, cnd a auzt vorbndu-se de casatora Mse, sa- anga|eze
acoo pe barbatu pretene noastre, ceca ce nu prea m-a ncntat.
ncepuse sa-m fe teama de Msa, dar Ode, carea pacea mut sa
faca ser-vc, sa strneasca bucur, -a mu[umt tatau meu -a
comuncat ndata Mse propunerea facuta de e.
- F atenta, -am spus, o trm[ pc Msa sa stea n Lmousn o
sa-[ pseasca a Pars.
- Da, tu foarte bne, dar o fac pentru ea nu pentru mne;
de atfe, n zee orbe ct vom sta a Gandumas, ne vom vedea cu
ea, ceea ce conteaza mut , daca are pofta sa vna a Pars, poate
ocu orcnd a parn[ e sau a no... apo baatu asta trebue
neaparat sa faca ceva , daca nu va f anga|at de no, va peca
mpreuna cu ea a Grenobe sau a Castenaudary.
Msa barbatu e au aceeptat numadect oferta Ode a
facut char o caatore a Gandumas, n tou ern, ca sa e
caute casa sa- recomande oamenor de pe acee
meeagur. Era o trasatura a u Ode, de care n-am vorbt nca
destu, aceea de a se devota cu muta abnega[e pretenor e.
Cred ca pecarea Mse a fost nenorocrea casnce noastre;
rezutatu medat a fost ca am vazut-o pe Ode aruncata n
m|ocu unu grup care nu-m pacea deoc, nante de
casatora noastra. Ode eea adesea cu tner n ora; c o
nso[eau a teatru; a facut cteva caator mpreuna cu fra[ e
preten acestora... Cnd m-am ogodt, ea m-a prevent, n
mod oa, ca nu va putea renun[a a e. Pe vremea aceea o
ubeam ma pre-sus dect orce pc ume; -am raspuns, de
bun-credn[a, ca asta m se parea foarte fresc ca ncodata
nu vo sta n caea pretenor e.
Ct e de nedrept absurd sa cer socoteaa oamenor pentru
promsune or! Cnd facusem atunc fgaduaa, nu m-am gndt
41 Climate
deoc ce se va ntmpa n sufetu meu cnd vo vedea ca un at
barbat e ntmpnat cu aceea prvr, cu aceea zm-bete att de
mut ndragte de mne. Poate ca a sa te mr cnd ve afa ca
sufeream de faptu ca ce ma mu[ dntre preten u Ode erau
medocr. Lucru acesta ar f trebut sa ma n-teasca; dar
dmpotrva, ma sm[eam rant. Cnd ubet o feme-e, aa cum o
ubeam eu pe so[a mea, tot ce este egat de chpu
e e mpodobt, n dragostea ce -o por[, cu cata[ vrtu[ ma-
gnare: orau n care a ntnt-o [ se pare ma frumos dect este n
reatate, restaurantu unde a uat cna mpreuna cu ca [ se pare
deodata ma bun dect toate ceeate; char r-vau, cu toate ca-
detet, vez ntr-o umna ma frumoasa. Daca msterosu dr|or
care conduce orchestra ve[ noastre ar face sa se auda aparte
motvu ,Rvauu", cred ca e s-ar apro-pa foarte mut de motvu
,Cavaeruu", dar ntr-un fe ronc deformat; am vrea sa vedem n
dumanu nostru un adversar demn de no aa se face ca, dntre
toate dezamagre pe care n e poate prcnu o femee, dezamagrea
cauzata de rva este cea ma grava. A f fost geos, dar nu surprns,
daca a f gast nga Ode pe barba[ ce ma remareab a
tmpuror noastre; o vedeam ncon|urata de tner care nu erau,
|udecnd n mod mpar[a, mut ma medocr dect a[, dar care, n
mod cert. nu o mertau pe care, de atfe, ea nc nu -a aes.
- Ode, de ce cochetez? o ntrebam eu, n[eeg ca o femee urta
sa- puna farmecee a ncereare. Dar tu... E un |oc dn care ve e
totdeauna nvngatoare; e crud ceea ce fac, scumpa mea, e neoa...
aegerea ta, ma aes, e att de cudata... De exempu |ean Berner,
cu care te vez tot tmpu... Ce are e nte-resant? E urt, e grosoan...
- Ma amuza.
- Cum poate sa te amuze? Tu et fna, et o femee cu gust.
Gume ca ae u n-am ma auzt dect a cazarma; eu n-a n-drazn
sa spun aa ceva n fa[a ta...
- A dreptate, fara ndoaa; e urt, e poate vugar - de
nu cred - dar m pace sa ne vedem.
- La urma urme, poate ca- ubet?
- A! nu, asta nu! Et nebun! N-a sufer nc sa ma atnga,
parca ar f un mec...
- Scumpa mea, tu, poate, nu- ubet, dar e te ubete;
asta se vede! Nenorocet do oamen, pe e, pe mne:
a ce bun?
- Tu [ nchpu ca toata umea e ndragostta de mne...
Nu sunt char att de dragu[a...
Spunea asta cu un surs cochet att de fermecator ca
zmbeam eu. Am sarutat-o.
- Atunc, scumpa mea, a sa te vez ma rar cu e?
reua nfa[area e ermetca:
- N-am spus aa ceva.
42 ANDR MAUROIS
- Nu m-a spus, dar te rog eu... Ce-ar putea sa-[ strce?
Me m-ar face pacere. Sngura a spus ca [-e ndferent...
Parea bumacta, statea n cumpana, apo, cu un surs
st, spuse:
- Nu tu, Dcke, cred ca n-a putea sa ma port atfe cu e... Ma
amuza.
Sarmana Ode! Avea o fgura att de coparoasa, att de
sncera, cnd pronun[a aceste cuvnte... demonstrasem
atunc, cu ogca mea zadarnca ngroztoare, ca era uor
,sa se poarte atfe"...
- Ceea ce-[ strca, spuneam, e ca aceep[ sa f aa cum
et, ca cum fecare dntre no s-ar trez cu un caracter
gata format. Caracteru se poate forma, se poate schmba...
- Atunc, sa [- schmb pe a tau.
- Sunt gata sa ncerc. Dar a|uta-m, ncercnd tu, n ce te
prvete.
- Nu, [-am ma spus ca cu nu pot. apo, nc n-am pofta sa
ncerc.
Cnd ma gndesc a acee tmpur ndepartate, ma ntreb
daca nu cumva aceasta attudne era dctata de un nstnct
profund. Daca s-ar f schmbat, aa cum o rugam, a f con-
tnuat oare s-o ubesc? A f suportat prezen[a contnua a
aceste uuratce fn[e, daca astfe de scene n-ar f aungat
orce posbtate de a ne pcts unu de atu ? De atmnter,
nu- adevarat ca n-a ncercat ea. Ode nu era rea. Cnd
vedea pe chpu meu ca sunt nenoroct ar f fost n stare sa
faca orce ca sa ma vndece, dar orgou sabcunea
nvngeau bunatatea, contnuau sa duca ma departe aceea
va[a.
Ma obnusem sa recunosc ndata ceea ce numeam
,aeree e de cucertoare": o vesee cu un semton ma sus
dect vesea e freasca, och ma strauctor, obrazu ma
frumos; perdea pna obnuta e mocune. Cnd pacea un
barbat, eu o tam nantea e. Era ceva ngroztor pentru mne... Ma
gndeam uneor a cuvntee rostte de ea a Foren[a: ,Am fost prea
tandra te-a f putut teme, poate, casatorndu-te cu mne, ca vo
avea o conduta prea uuratca..."
Lucru care ma ntrsteaza ce ma mut, cnd medtez a
acea epoca nefercta - asta m se ntmpa destu de des - e
gndu ca Ode, cu toata cochetara e, m era credncoasa
ca a f putut sa pastrez dragostea e, daca a f fost pu[n ma
ab. Dar nu era uor sa t cum sa te por[ cu Ode; tAndr[ea
o pctsea - provoca mc reac[ brute oste, ar
amenn[are ar f mpns-o a cee ma voente ac[un.
Una dntre trasature cee ma constante ae caracteruu e era
pasunea pentru prme|de. Nmc nu- pacea ma mut dect sa fe pe
un aht cnd era vnt furtuna, sa conduca o mana de curse pe un
43 Climate
drum greu, sa sara cu cau obstacoee cee ma nate. n |uru e
muna o banda ntreaga de tner ndrazne[. Dar ncunu dntre e nu
parea sa fe preferat ceor-a[ or de cte or m-a fost dat sa ascut
conversa[a or, tonu pretenor u Ode m se parea un ton
camaraderesc, sportv. Sunt, de atmnter, n posesa (am sa expc
de ce) mutora dn scrsore acestor bae[ adresate u Ode; toate
arata ca toera un ton de-|oaca de-a dragostea, dar ca nu cedase
ncunua.
?Stranie +dile, scra unu dntre e, at!t de ne$un i at!t
de cast n acelai limp, prea cast pentru ustul meu'. un
atu, un tnere engez, sentmenta regos: ?3eoarece e siur,
scump +dile, c niciodat nu te voi putea avea pe lumea asta, sper
c pot sta l!n tine pe lumea cealalt'. Dar [ spun acum nte
ucrur pe care e-am afat mut ma trzu , n vremea aceea, nu
puteam crede n nevnova[a une asemenea ve[ bere.
Ca sa fu absout drept cu ea, trebue sa ma adaug un
amanunt pc care -am utat. ndata ce ne-am casatort, ea
a ncereat sa ma ntroduca n umea pretenor e vech
no; -ar f mpar[t bucuros to[ preten cu mne. Pe engezu acea
de care [-am vorbt -am ntnt n tmpu prme noastre vacan[e de
vara, a Barrtz. O dstra pc Ode dndu- ec[ de ban|o, nstrument
nou pe atunc, cntndu- cntece negre. Apo, a pecare, a vrut
neaparat sa- daruasca ban|ou, ceea ce pe mne m-a suparat foarte
mut. Dupa vreo cncsprezece ze, ea m-a spus:
- Dcke, am prmt o scrsoare de a bae[eu acea, Dougas, o
scrsoare n mba engeza, vre s-o ctet sa ma a|u[ sa- raspund?
Nu tu ce demon m-a mpns -am spus, aba stapnn- du-m
mna, ca speram sa nu- raspunda, ca Dougas era un cretn ca ma
enerva... Toate astea erau fase; Dougas era un baat bne crescut
fermecator , nante de a ma f casatort, m-ar f pacut mut. Dar
capatasem obceu sa n-o ma ascut ncodata pe so[a mea fara sa
ma ntreb ce se ascunde sub vorbee e. Or de cte or gaseam ceva
necar n ceea ce-m spunea, construam ndat o teore ngenoasa,
ca sa-m expc de ce [nea sa fe necara. ncercam o bucure
dureroasa, o sufern[a vouptuoasa, cnd m se parea, n sfrt, ca
am n[ees ca ma mn[ea. Am o memore n genera destu de saba;
cnd era vorba nsa de cee povestte de Ode, devenea prod-
goasa. Re[neam ce ma nensemnat cuvnt, cntaream,
comparam cu atee. M se ntmpa s-o ntreb: ,Cum? Te-a dus sa-[
probez taoru? n cazu acesta e a patra proba. A ma fost a crotor
mar[, |o smbata". Ea se uta a mne zmbnd fara nco |ena -m
raspundea: ,A o memore daboca..." Pe de o parte ma sm[eam
runat ca eram dus de nas, pe de ata ma mndream ca de|ucam
retcure. De atmnter, descope-rre mee erau nute, nu uam
nco masura, nu doream sa au nco masura camu msteros a u
Ode nu putea da oc a
nco scena. Eram nenoroct, dar, n acea tmp, stapnt
de patma curozta[.
44 ANDR MAUROIS
Ceea ce ma mpedca sa ntervn cu brutatate sa nterzc, de
exempu u Ode sa se ma vada cu un dntre preten e erau
rdcoee gree a care ma duceau deduc[e mee dspe-rate. M-
aduc amnte, de pda, ca tmp de ma mute saptamn s-a pns de
durer de cap, de oboseaa, -m spunea ca ar dor sa petreaca a [ara
cteva ze. La acea data eu nu puteam para-s Parsu: am refuzat
vreme ndeungata s-o as sa pece. Notea-za ca nu-m dadeam
seama ct de egost eram, negnd ca ar f bonava.
n sfrt, m-a vent deca ca ar f ma ngenos sa consmt, sa- dau
ncuvn[area sa pece a Chanty, aa cum dorea ea, sa ma duc s-o
surprnd n seara ze urmatoare. Daca n-o ga-seam sngura ( eram
ncredn[at ca n-am s-o gasesc sngura), ce pu[n a f afat ceva
precs ma aes a f putut sa-m ma-nfest ntr-un fe ndgnarea: s-o
fac sa roeasca, s-o parasesc (cac m se parea ca asta doream, ceea
ce era fas). Ea a pecat. A doua z, am nchrat o mana (prevaznd
o drama, nu voam ca oferu meu sa fe martor) am pecat dupa-
amaza spre Chanty. Pe a m|ocu drumuu, am dat ordn oferuu
sa n-toarca mana a Pars; apo dupa tre kometr, n prada une
nestapnte curozta[, -am porunct s-o a dn nou spre
Chanty. A|uns a hote, am cerut numaru camere n care se afa
Ode. Am fost refuzat. Stua[a m s-a parut mpede. Le-am aratat
actee, am dovedt ca sunt barbatu e; n sfrt, un om de servcu
m-a condus n camera u Ode. Am gast-o sngura, ncon|urata de
car[; scrsese nenumarate scrsor. Dar nu cum-va avusese tmp sa
organzeze aceasta punere n scena?
- Ce departe te duc cu gndu... m-a spus ea cu ma. Ce-[
nchpu ? De ce te tem ?... Ca a sa ma gaset cu un barbat?
Ce vre sa fac cu un barbat?... Nu po[ n[ecge ca [n sa fu
sngura ca sa fu sngura? daca vre sa fu cu totu sncera,
[n ma aes sa nu te vad pe tne vreo cteva ze. Ma oboset
atta cu temere tae, cu suspcune tae, ca sunt obgata sa-
m supraveghez fece cuvnt, sa fu atenta sa nu ma contrazc,
ca un acuzat n fa[a |udecatoruu de nstruc[e... Ac, am
petrecut o z decoasa, am ctt, am vsat, am dormt, m-am
pmbat n padure. Mne ma duc a caste sa vad mnature...
Totu e att de smpu, daca a t...
Eu ma gndeam: ,Acum, ncura|ata de acest sucees, e con-
vnsa ca data vtoare va putea fara frca de vreo prme|de sa-
aduca amantu".
Ah! ct m-am caznt sa afu cne era amantu u Ode!
reconsttuam pe baza a tot ce gaseam nexpcab n cee spuse de
so[a mea. Devensem de o subttate de necrezut n anazee pe
care e faceam fecaru cuvnt rostt de Ode. Notam toate dee
pu[n ma subte pe care e exprma pentru a aduce un omagu
necunoscutuu. Cudate rea[ s-au stabt ntre ea mne!
marturseam acum toate gndure mee n ce-o prvea, char cee ma
aspre. Ea ma ascuta cu o aten[e ndugenta, pu[n rtata, dar
maguta de a f obectu une curozta[ a unu nteres att de
mar.
45 Climate
Ea tot nu se sm[ea bne se cuca foarte devreme.
Aproape fecare seara m-o petreceam nga patu e. Cudate
ser, dar odhntoare. Cnd vorbeam despre defectee
caracteruu e, ma ascuta zmbnd, apo m ua mna ,
[nnd-o ntr-a e, m spunea:
- Sarmanu Dcke, ct te chnuet dn cauza une fet[e nenorocte,
care- rea, proasta, orgooasa, cocheta... Cac sunt tot ce-am
nrat, nu- aa?
- Nu et proasta deoc, raspundeam cu, e adevarat ca nu et
prea ntegenta... dar a nte ntu[ umtoare mut gust.
- Ah! spunea Ode, am gust... Am eu ceva, totu!
Ascuta, Dcke, am sa-[ ctesc nte versur engezet pe care e-am
descopert pe care e ador.
Avea un gust spontan foarte fn; rar se ntampa sa- paca un
ucru medocru, char n aegerea versuror pe care m e ctea, am
remarcat cu umre nente ncna[a e spre dra-goste, o profunda
cunoatere a pasun cteodata dorn[a de moarte. m amntesc
ma aes o strofa pe care o repeta adesea:
@rom too much love of livin.
@rom hope and fear set free.
<e thanA, Bith $rief thanAsivin,
<hatever /ods maC $e.
Dhat no life lives for ever,
Dhat dead men rise up never,
Dhat even the Beariest river
<inds someBhere safe to sea.
E
- Dhe Beariest river..., repeta ea adesea, ru ce ma obost, m
pace... Eu sunt, Dcke, ru ce ma obost... am sa a|ung ncetor,
ncetor a mare.
- Et nebuna, spuneam eu, tu et nsa va[a.
- Va! aa par, raspundea Ode, facnd o strmbatura de o
trste[e comca, dar sunt un ru foarte obost.
Cnd ma despar[eam de ea, dupa o asemenea scara,
spuneam:
- n fond, cu toate defectee tae, Ode, te ubesc mut.
3
Ebera[ de o dragoste prea mare pentru ve[,
Ebera[ de speran[e temer,
Aducem # n pu[ne cuvnte # mul%umiri
Geilor, oricine ar "i ei0
C nicio 5ia% nu#i etern,
C mor%ii nu se trezesc nicio,at0
C -i ru ce ma obost
Termn .rin a a2unge la mare (englez+ (n0 trad.6.
46 ANDR MAUROIS
- eu, Dcke, raspundea ca.
F
De muta vreme tata ma ruga sa fac o caatore de afacer n
Sueda, pentru papetare noastre. No cumparam pasta de emn prn
ntermedu unor m|octor; era sgur ca puteam s-o ob[nem a un
pre[ ma convenab tratnd drect, dar tata nu se sm[ea att de bne
ca sa pece e nsu. Nu voam sa ma duc, daca nu ma nso[ea Ode,
dar ea nu arata nco graba. Refuzu m se parea suspect. paceau,
doar, caatore. I-am propus sa trecem cu trenu prn Germana
Danemarca - daca dorea
ea - sa uam vaporu a Havre sau a Bouogne, ceea ce ar f trebut
s-o ncnte.
- Nu, m-a spus ea, du-te sngur! Sueda nu ma atrage, e prea frg
acoo.
- Ba, deoc, Ode, e o [ara fermecatoatc... Pesa|ee facute par-ca
pentru tne, snguratate, acur mar ncon|urate de braz, castee
vech...
- Crez? Nu, n-am pofta sa parasesc Parsu acum... Dar, pentru
ca tata [ne sa fac caatora asta, du-te! Are sa-[ faca bne sa vez
ate feme n afara de mne. Suedezee sunt adorabe, feme nate,
de un bond pad: exact tpu tau... naa-ma...
Pna a urma devense mposb sa ma amn aceasta
caatore. I-am marturst u Ode, cu umn[a, ca ma
nspamntam a gndu ca ramne sngura a Pars.
- Ce caraghos et, m-a spus ea, n-am sa es dn casa, [ promt;
am o mu[me de car[ de ctt am sa au masa
numa a mama.
Am pecat nentt, prmee tre ze au fost ngroztoare,
n tmpu nesfrte caator de a Pars a Hamburg, m-o
nch-puam pe Ode prmnd n budoaru e un barbat, a caru
fa[a n-o vedeam, cntndu- a pan tot ce- pacea e. M-o
mag-nam surzatoare, nsufe[ta, pe obraz straucea un
zmbet de fercre care odnoara m-era rezervat numa me
pe care a f vrut sa pun mna, sa- ncu sa- pastrez numa
pentru mne. Care dntre cunoscu[ e o re[nea a Pars? O f
fost mbecu acea de Berner sau amercanu, pretenu
fra[or e, Lansdae?
La Mamo, un tren nou, cu un ucu proaspat, cu nte cuor
cudate, m-a smus, n sfrt dn vsure mee sumbre. La
Stockhom, am prmt o scrsoare de a Ode. Bzare ma erau
scrsore u Ode; scra ca o fet[a. Zcea: Sunt foarte linitit.
(u fac nimic. "lou. /itesc. Am recitit Razbo Pace. Am luat
pr!nzul la mmica. A fost mama ta pe aici. contnua astfe,
47 Climate
n scurte propoz[, care nu evocau nmc, dar care, nu tu de
ce, poate tocma dn cauza vduu or, a nave or smpta[,
aveau asupra mea un efect camant.
Zee urmatoare nu facura dect sa mareasca aceasta
mpre-se de destndere. Cudat, o ubeam pe Ode ma mut
dect a Pars. O vedeam grava, pu[n anguroasa, stnd
ntnsa ctnd, ar aproape de ea o vaza n care era, fara
ndoaa, o garoafa frumoasa sau un trandafr. Cum eram
foarte ucd, n pofda profunde mee tuburar, ma ntrebam:
,Dar de ce nu sufar? Ar trebu sa fu nenoroct. Nu tu nmc
despre ea. E sngura -m scre ce vrea", m dadeam seama
ca absen[a, favorznd pe de o parte, dupa cte tm,
crstazarea dragoste, adoarme pe de ata pentru un tmp
geoza, fndca mntea, nemadspunnd
de toate acee fapte marunte, de toate acee observa[ pe
care s-a obnut sa- cadeasca percuoasee,
nfrcoatoaree e eafoda|e, e constrnsa sa stea ntta, n
repaus. Afacere pe care urma sa e tratez ma obgau sa
caatoresc prn satee suedeze; ocuam n casteee maror
propretar de padur; m se ofereau chorur suedeze, cre
negre, somon afumat; femee aveau o straucre rece,
crstana; m se ntmpa sa treaca ze ntreg fara sa ma
gndesc a Ode a ceea ce face ea.
M-amntesc ma aes de o seara. Luasem de|unu a [ara, n
mpre|urme Stockhomuu , dupa masa, gazda a propus sa
facem o pmbare n parc. Eram ncotomana[ dn cap pna n
pcoare n banur. Aeru era rece ca ghea[a. Nte vae[ na[
bonz au deschs o poarta de fer for|at m-am trezt
deodata pe mau unu ac nghe[at, care arunca ucr uoare
sub soa-ree nocturn. Doamna care ma nso[ea era raptoare,
vesea; cntase, cu cteva mnute nante, nte preud cu o
gra[e att de suava ca-m dadusera acrme. Am ncereat
cteva mnute o mprese de fercre extraordnara. ,Ce
frumoasa e umea, ma gndeam, ce uor e sa f ferct".
Cnd m-am ntors a Pars au renvat fantomee. Ode m-a
povestt de nesfrtee e ze de snguratate, dar era atta vd n
ceea ce-m spunea ca sm[eam n mntea mea nte vaste spa[
pust,pe care veneau sa e umpe potezee cee ma chnutoare.
- Ce-a facut n tot acest rastmp?
- Ma nmc. M-am odhnt, am vsat, am ctt.
- Ce-a ctt?
- |-am scrs: #z$oi i pace.
- Dar nu [-au trecut cncsprezece ze cu ctrea unu sngur
roman!
48 ANDR MAUROIS
- Nu, am ma facut dverse trebur: m-am aran|at sertaree, am pus
ordne n bboteca, am raspuns a unee scrsor ma vech, am fost
a crotoreasa...
- Dar cu cne te-a vazut?
- Cu nmen. |-am scrs: cu mama ta, cu mama mea, cu fra[,
cu Msa... apo m-am ocupat foarte mut de muzca.
S-a nvorat pu[n m-a vorbt de muzca spanoa, de
Abenz, de Granados, pe care- descoperse.
- apo, Dcke, trebue sa te au cu mne sa ascu[ Fcenicul
vr0itor... E att de ntegent acatuta...
- Se refera a povestea dn baada u Goethe? am ntrebat-o eu.
- Da, m-a raspuns Ode cu vocune.
M-am utat a ea. De unde cunoate aceasta baada?
tam ca Ode nu -a ctt ncodata pe Goethe. Cu cne a fost
a concert? Ea a observat expresa de nente de pe fa[a mea.
- Dar scra n program, m-a spus ea.
FI
n prma z de mar[ care a urmat dupa ntoareerea mea dn Sueda
am uat cna a matua Cora. Ne nvta de doua or pe una era
sngura persoana dn fama mea pentru care Ode avea oarecare
smpatc. Matua Cora, care o consdera pe Ode drept o gra[oasa
podoaba a o masa, o trata cu bunavon[a, m reproa ca, de cnd
ne casatorsem, am devent tacturn. ,Et mohort, m spunea ea, te
ocup prea mut de so[a ta; pereche nu devn cu adevarat
suportabe a un dneu dect ncepnd dn peroada ndferen[e.
Ode e decoasa, dar tu n-a sa te pu a punct dect peste do-tre
an; de asta data, dupa caatora n Sueda, sper ca a sa f
strauctor..."
De fapt suceesu a acest dneu nu -am repurtat eu, c un
bun cunoscut de a meu: un preten a u Andr Haff, unde-
ntnsem odnoara care vorbea despre e cu un cudat
amestec de stma, de teama rone. Amrau Garner, efu
statuu-ma|or genera a marne, ntrodusese n casa de pe
buevardu Marceau. Se numea Franos de Crozant, era
ocotenent de vas sosea dn Extremu Orent. n seara aceea,
e a descrs nte pesa|e dn |apona, a vorbt de Conrad, de
Gaugun, cu o for[a poetca att de ve nct nu m-am putut
opr sa n-o admr, de nu-m era prea smpatc. n tmp ce-
ascu-tam, m amnteam pu[n cte pu[n de amanuntee pe
care Andr m e daduse odata despre e. Caatorse mut n
Extremu
Orent avea, nga Touon, o casu[a pna de ucrur aduse
dn peregrnare sae. tam ca era autoru ctorva compoz[
49 Climate
muzcae ca a scrs o opera destu de cudata, subectu fnd
uat dn stora chneza. Ma tam - dar ma vag - ca era cunos-
cut n mede sportve, deoarece batuse ma mute recordur
de vteza a auto ca a fost unu dntre prm of[er de marna
care s-a urcat ntr-un hdroavon.
Un barbat ndragostt este un reactv de o extrema sensb-tate a
sentmentee so[e ubte. N-o vedeam pe Ode, care statea a
ceaat capat a mese, n acea rnd cu mne, dar tam cum arata
a fa[a n cpa aceea cu ce vu nteres ascu-ta povestre u
Franos. M-amntesc foarte bne de dneu acea. Aveam sentmentu
unu tata care ubete unca sa fca ma mut dect orce pe ume
care da seama ca - n urma unor mpre|urar nevtabe
nefercte - a adus-o ntr-un medu contamnat de o epdeme
ngroztoare, ar vrea, cu ar-doare dsperare, s-o saveze nante
de a se mops. Daca a putea evta ca, dupa dneu, Ode sa se
gaseasca n acea grup cu Franos, daca nmen nu -ar povest
amanuntee pe care
eu e cunoteam despre e - amanunte att de prence sa-
atraga aten[a asupra u - poate ca a reu s-o au cu mne
pe a mezu nop[, neatnsa nca de ce ma temut mcrob.
ntmparea a facut sa ma pomenesc cu acest noroc, nu
datorta une manevre abe dn partea mea, c pentru ca
Franos a fost rapt, cum s-a termnat masa, de Hne
de Thanges, care -a poftt n saonu chnezesc, rezervat
totdeauna de matua Cora perechor dornce de snguratate,
n tmpu acesta, eu am avut o cudata convorbre - tocma
despre Franos - cu o femee dragu[a, Yvonne Prevost, a
care barbat era e marnar, captan de vas coaborator a
amrauu a mnster.
- Va ntereseaza Crozant? m-a ntrebat ca... L-am cunoscut ma
demut a Touon, unde am copart, unde tata era prefect martm.
M-amntesc ca barba[ gaseau pe Crozant nenatura, un spuneau
char ca- neoa, dar femee aergau dupa e... Eu eram prea tnara
atunc, dar auzeam ce se povestea.
- Ma spune[-m, ma ntereseaza.
- A! nu ma tu prea bne; cred ca era o mare cochetare; [
facea mpresa ca [ne patma a o femee, facea o curte
asdua, o copeea cu scrsor, cu for, apo deodata o parasea
ncepea sa se ocupe de o ata fara ca prma sa f putut
n[eege cauza aceste schmbar... Era un baat care-
mpunea o dscpna extraordnara. Ca sa se men[na n forma,
se cuca n fecare seara a ora zece umea pretndea ca
dadea afara char pe cea ma frumoasa femee cnd sosea
ora de cucare... Era dur, crud, n dragoste, asa sa se
n[eeaga ca totu parea un |oc fara mportan[a, att pentru
c ct pentru a[. Va nch-pu[ cta sufern[a a putut strn
un asemenea caracter.
50 ANDR MAUROIS
- Da, n[eeg foarte bne. Dar de ce- ubesc femee?
- E, asta e! t[... eu am o pretena care -a ubt; ea m-a
spus: ,A fost ceva ngroztor, dar muta vreme nu m-am putut ecu.
Omu acesta era att de compex, de atragator, de exgent; cnd
bruta rece, cnd tandru rugndu-se de mne. A tre-but sa treaca
mute un ca sa descopar ca nu putea dect sa ma nenoroceasca!"
- a scapat de e, pretena dumtae?
- Da, de tot; acum vorbete despre e rznd.
- crede[ ca n cpa de fa[a ncearea farmecee asupra Hne
de Thanges?
- Da, cu sguran[a! Dar de asta data are o adversara super-oara.
De atmnter, o femee tnara ca ea, care -a ctgat un oc n
umea buna, ar putea f ma prudenta. Franos ds-truge femee prn
a caror va[a trece; e nu se poate stapn sa nu- trmb[eze
amorure orcu vrea sa- ascute. La Touon, cnd facea vreo noua
cucerre, a doua z o ta tot orau.
- Dar e un om odos Franos asta a dumtae.
- A! Nu,a raspuns ea,are mut farmec...Numa ca e aa cum e.
Suntem aproape totdeauna faurtor propre noastre neno-
rocr. Am fost un n[eept cnd m-am fagadut sa nu- vorbesc
ncodata u Ode despre Franos. De ce, a ntoareere, n mana,
m-a fost mposb s nu- redau aceasta convorbre? Deoarece
sm[eam o pacere, a a care atrac[e nu rezstam - aa cred, ce pu[n
-, sa strnesc nteresu u Ode, s-o vad acor-dnd o ve aten[e ceor
spuse de mne, dar poate pentru motvu ca aveam uza, att de
nebuneasca totu, ca aceasta aspra crtca adusa u Franos o va
ndeparta totdeauna pe Ode de e.
- spu ca e compoztor? m-a ntrebat Ode, dupa ce-am termnat.
Facusem o mpruden[a, evocndu- pe demon. Nu ma era n
puterea mea sa- aung. A trebut n seara aceea sa-
povestesc tot ce tam despre e despre neobnutu sau fe
de tra.
- Trebue sa fe nteresant sa- cunot. Nu vre sa- nv[
odata a no? m-a ntrebat Ode cu o fgura nepasatoare.
- Foarte bucuros, daca- ma ntnm, dar trebue sa se
ntoarca a Touon. |-a pacut?
- Nu, nu-m pace deoc feu u de a se uta a feme, ca cum ar
f transparente.
Dupa cncsprezece ze -am regast a matua Cora: -am
ntrebat daca a parast marna.
- Nu, m-a raspuns e, n feu u repezt aproape nsoent, fac un
stagu de ase un a servcu hdrografc.
De asta data a avut o unga convorbre cu Ode; ma vad acum
stnd pe aceea canapea tapsata, apeca[ unu spre ceaat
vorbndu- cu nsufe[re.
n drum spre casa, Ode a fost tacuta.
51 Climate
- E, ce spu de marnaru meu? am ntrebat-o eu.
- E nteresant, m-a raspuns Ode n-a ma scos un cuvnt pna
acasa.
FII
Cteva saptamn de-a rndu, Franos Ode, cnd ve-
neau mar[ea a matua Cora, se refugau medat ce se
termna masa n saonu chnezesc. Am sufert mut, frete,
dar ma seam sa nu se observe nmc. Nu ma puteam
mpedca sa nu vorbesc despre Franos cu ate feme; speram
sa e aud zcnd ca- medocru, ca sa- pot spune apo u Ode.
Dar, dmpotrva, aproape toate admrau. Char ra[onaa
Hne de Thanges, att de n[eeapta, pe care Ode o
supranumse Mnerva, m-a spus:
- Da, da, te asgur, e foarte seducator!
- Dar de ce oare? Zadarnc ncerc sa ascut cu aten[e ce vorbete;
m se pare ca totdeauna spune acea ucru.
Vorbete de Indochna, de popoare cucertoare, de va[a,
,ntensa", de Gaugun... Prma oara, m s-a parut remarca-
b. Apo m-am dat scama ca nu facea dect sa execute un
numar de spectaco; daca -a vazut o data e de a|uns.
- Da, se poate. A dreptate, numa n parte. Dar poves-
tete nte ucrur att de frumoase. Femee sunt ca nte
cop mar, domnue Marcenat. Ee -au pastrat sm[u
mracuosuu. apo n va[a reaa ee se mca ntr-un
cadru mtat, aa nct sunt orcnd gata sa scape dn e.
Daca a t ct de pctcos e sa te ocup znc de casa, de bucatare,
de nvta[, de cop... Barbatu casatort sau ce-bataru parzan fac
e parte dn aceasta mana domestca mondena nu ne aduc nmc
nou, nmc proaspat, pe cnd un marnar cum e Crozant ne apare ca
un om stran de toate astea devne atragator.
- Dar, a urma urme, nu gaset ca attudnea u Crozant este de un
fas romantsm nsuportab? Vorbet de storsre u... Am oroare de
aceste aventur... evdent nventate de e.
- Care?
- E, dar t foarte bne: povestea cu engezoaca dn Honouu
care s-a aruncat n apa dupa pecarea u; aceea a rusoace care -a
trms o fotografe ncadrata de coze e. Gasesc ca sunt de un prost
gust...
- Nu cunosc storsre astea... Cne [ e-a povestt?
Ode?
- Ba nu, toata umea e te, de ce vre dumneata sa fe tocma
Ode?... Spune-m sncer, nu te zbete ceva n mod nepacut?
52 ANDR MAUROIS
- Daca vre dumneata, da... Totu are nte och pe care
nu- po[ uta. apo, ce spu dumneata nu- adevarat...
Te-a uat dupa ce spune umea, dar vorbete cu e, a sa
vez ca- foarte smpu.
n casa de pe buevardu Marceau venea adesea amra-
u Garner, ntr-o seara, am manevrat astfe ca sa ramn
sngur cu e; -am ntrebat ce te despre Crozant.
- A! un adevarat marnar, m-a spus e... Unu dntre
vtor notr mar conducator.
M-am hotart sa upt mpotrva repuse pe care m-o nspra
Franos de Crozant sa- vad ma des; am ncercat sa- |udec
cu mpar[atate. M-a fost foarte greu. Pe vremea cnd -am
cunoscut a Haff, se aratase destu de dspre[utor fa[a de
mne, aceea mprese penba am avut-o n prma seara
cnd ne-am ntnt dn nou. De cteva ze parea ca face un
efort ca sa- nvng pctseaa pc care -o nspra tacerea mea
surda osta. Dar ma gndeam, poate pe buna dreptate,
ca nteresu pe care m- arata acum se datora u Ode de
aceea nu nu-ma ca nu ma apropam de e, c dmpotrva.
L-am nvtat o data a o cna acasa a no. Voam cu tot dna-dnsu
sa- gasesc nteresant: nu reueam. Era un om ntegent, dar n fond
un tmd care upta mpotrva tmdta[, und o attudne autortara
categorca, attudne care ma exaspera. M se parea cu mut ma
pu[n remareab dect vech me preten, Andr Bertrand, nu
puteam n[eege de ce Ode, care- naturase pe e cu atta dspre[,
acorda un nteres sus[nut a tot ce spunea Franos de Crozant.
Ode, de cum vedea, parca era ata; devenea char ma dragu[a
dect era ea de obce. ntr-o z, Franos cu mne dscutam despre
dragoste, fnd ea de fa[a. Spuneam, cred, ca snguru ucru care
poate face dn dragoste un sentment foarte frumos este fdetatea,
fdetate cu orce pre[ tranca pna a moarte. Ode -a aruncat u
Franos o prvre care m s-a parut cudata.
- Nu n[eeg deoc, zcea e, batnd cu cocanu parca pe fe-care
saba, ceea ce dadea deor sae un caracter abstract metac, nu
n[eeg deoc ce mportan[a ar avea fdetatea. Omu trebue sa
traasca n prezent. Important e sa storc dn fecare cpa ceea ce
poate con[ne ca ntenstate. scopu acesta nu se poate atnge
dect prn tre m|oace: puterea, prme|da sau do-rn[a. Dar de ce sa
doret men[nerea prn fdetate a fc[un une dorn[e care s-a
evaporat?
- Fndca nu exsta adevarata ntenstate dect n ceea ce
este durab n ceea ce este dfc. Nu va amnt[ pasa|u
acea dn /onfesiunile u Rousseau, n care spune ca a atnge
rocha une feme caste [ da o bucure ma mare dect aceea
de a poseda o femee uoara?
- Rousseau a fost un om bonav, a raspuns Franos.
- Am oroare de Rousseau, a adaugat Ode.
53 Climate
Sm[ndu- un[ mpotrva mea, am nceput, cu o vehemen[a
stngace, sa- apar pe Rousseau, care-m era ndferent, am n[ees
atunc to[ tre ca de ac nante nu vom putea avea nco dscu[e care
s nu devna, sub o masca transparenta, o chest-une personaa
prme|doasa.
De cteva or, vorbnd cu Franos despre mesera u, m-a strnt un
nteres att de vu ca am utat, cteva mnute, de sentmentee oste
ce e purtam. Cnd, dupa cna, umbnd prn saon cu mersu sau
eganat de marnar, ncepea: ,t[, domnue Marcenat, cum m-am
petrecut seara de er ? Am studat n cartea amrauu Mahon
batae u Neson", ncer-cam, fara voa mea, aceea pacere ve pe
care o sm[eam cnd venea odnoara Andr Haff sau Bertrand pe a
no.
- Adevarat? -am ntrebat. studa[ pentru pacerea dum-
neavoastra personaa sau crede[ ca ar putea sa va fe de foos? Cte
schmbar or f sufert metodee navae! Toate store cu aborda|u,
vnture favorabe, poz[a pe care trebue s-o e pentru a trage o
sava de tun, toate astea ma au oare vreo vaoare?
- Sa nu va nchpu[ ca nu, raspunse Franos, cata[e care
asgura vctora, pe pamnt s pe mare, sunt aceea ca pe vremea
u Hanba sau a u Cezar. Lua[ Abukru... Ce-a dus a suceesu
engezor?... Ma nt tenactatea u Neson, care, dupa ce-a cautat
fota franceza pe toata Medterana, fara s-o gaseasca, n-a abandonat
urmarrea e; apo u[eaa cu care a uat hotarrea, cnd -a
descopert n sfrt pe namc ancorat, vntu favorab. E bne,
aceste cata[ de fond, tenactatea, ndrazneaa, crede[ ca nceteaza
sa ma aba vreo vaoare pen-tru ca 3readnouht a nocut 1ictorCG
Ba deoc, , de atmn-
ter, prncpe esen[ae ae orcare strateg nu se schmba.
Poftm, uta[-va...
Lua de pe masa o bucata de hrte: scoase dn buzunar un creon:
- Iata cee doua fote... Sageata asta ndca drec[a vn-tuu... Ac,
ne astea haurate, ocure unde marea e ma pu[n adnca...
M-am apecat spre e. Ode se aezase a aceea masa,
cu barba spr|nta n mne mpreunate; admra pe
Franos , dn cnd n cnd, ma observa, rdcndu-
genee ung.
,Daca -a stors eu o batae, ma ntrebam, m-ar ascuta
oare tot aa cum ascuta pe e?"
Un at fapt care m-a zbt n cursu acestor cteva vzte
ae u Franos de Crozant a fost ca Ode era uneor stra-
uctoare cnd povestea anecdote enun[a de nva[ate pe
vremur de a mne, cnd eram ogod[. Ea nu- ma reamn-
tse ncodata de ee; credeam ca e-a utat, ata ca bata
mea tn[a renva pentru a um un at barbat prn ucdtatea
mascuna a une mn[ de femee. Ma gndeam, ascutnd-o,
ca tot aa s#a ntmpat cu Dense Aubry ca, aproape
54 ANDR MAUROIS
totdea-una, cnd ne stradum s formam sprtu une feme, o
facem pentru un at barbat.
Cudat este ca nceputu adevarate or egatur a concs, probab,
cu o scurta peroada de reatva sgutan[a a mea. Franos Ode
care de cteva saptamn se compromteau de#a bneea n och me
a pretenor me, devensera de o um-toare pruden[a, se aratau
rar mpreuna ncodata, cnd se afau ntr-un saon, nu erau n
acea grup. Ea nu vorbea ncodata despre dnsu daca, dn
ntmpare, o ata femee se nteresa de Crozant, raspundea cu o
nepasare att de perfecta ca eu nsum, tmp de cteva saptamn,
m-am asat neat. Dn nefercre, cum spunea Ode, aveam o ntu[e
daboca atunc cnd era vorba despre ea n-am ntrzat sa gasesc
argumen-tee demascatoare ae aceste attudn. ,Fndca se vad
nestn-
gher[ cnd eu nu sunt de fa[a, seara nu ma au sa- spuna
mare ucru, aa ca acum se evta se fac ca aba ma vor-besc
unu atua", ra[onam eu.
m uasem obceu de a anaza, cu o nspamntatoare
ucdtate, tot ce spunea Ode - gaseam pc Franos ndara-tu
fecare propoz[un. Devense (prn ntermedu doctoruu Pozz) un
vztator obnut a u Anatoe France: n fecare dumnca dmnea[a
se ducea a va Sad. tam asta. Or, de cteva saptamn ncoace,
Ode povestea nte ntmpar nteresante ntme n egatura cu
France. ntr-o seara, pe cnd eeam de a un dneu dat de fama
Thanges, unde Ode, att de tacuta modesta de obce, umse
pe preten notr co-mentnd cu verva dee potce ae u France, -
am spus:
- Ce straucta a fost, scumpa mea! Ncodata nu m-a
vorbt despre asemenea ucrur. Cum de e-a afat?
- Eu? m-a ntrebat Ode, mu[umta nentta n acea tmp.
Eu am fost strauctoare? Nc nu m-am dat seama.
- Nu- nco crma, Ode, nu trebue sa te aper. Toata umea te-a
gast foarte ntegenta... De a cne a afat toate astea?
- Nc nu ma tu. Acum cteva ze, a un cea, cneva care-
cunoate pe Anatoe France...
- Cne anume?
- Ah! am utat!... Nu -am dat nco mportan[a.
Sarmana Ode! Ct de stngace era! Voa sa- pastreze
tonu e obnut, sa nu spuna nmc care s-o tradeze, totu
noua e dragoste eea a veaa cu fece cuvnt. Ma gndeam
a cmpe nundate, neschmbate n aparen[a, cu arba care
pare a se na-[a dreapta vguroasa, dar unde, a tot pasu,
pamntu mb-bat dovedete exsten[a stratuu de apa
dstrugatoare. Atenta a semnaee drecte: sa nu pomeneasca
numee u Franos de
Crozant, ea nu vedea semnaee ndrecte a caror umna, stra-
batnd prn cuvntee e, facea sa sara n och tuturor numee
55 Climate
acesta, ntocma ca nte mense panour umnoase. Me, care
cunoteam att de bne fecare gest a u Ode, dee
convn-gere e m se parea n acea tmp uor, nteresant
penb s observ ct de repede se schmba. Fara a f poasa, a
fost totdea-una credncoasa, se ducea n fecare dumnca a
turghe. Acum spunea: ,Sunt o grecoaca dn secou a IV-ea
nante de Crstos, sunt o pagna", fraza de care eram att de
sgur ca- a u Franos, de parea ar f fost semnata de e.
Ode zcea: ,Ce e va[a? Patruzec de an petrecu[ ca va de
ume pe un strop de noro. a[ vrea sa perdem macar un
sngur mnut de poma-na?" Ma gndeam: ,Asta- fozofa u
Franos, de atmnter o fozofc destu de vugara". Uneor,
trebua sa refectez o cpa ca sa prnd egatura dntre cutare
manfestare de nteres ce o sur-prndeam a ea ca un ucru
neobnut obectu rea a gndu-ror sae. De exempu, ea,
care nu ctse n va[a e un zar, zarnd acum ttu: :ncendiu n
pdurile din Sud, m-a smus
foaa dn mna.
- Te ntereseaza padure ncendate, Ode?
- Nu, a raspuns ea, tresarnd dndu-m napo zaru, vo-am
numa sa tu unde s-a ntmpat.
M-am amntt atunc de casu[a u Franos aezata n m|-
ocu une padur de pn a Beauvaon.
Dupa cum un cop care se |oaca vrea sa ascunda o batsta - o
pune ca s-o fereasca de och ceor dn |ur, n m|ocu came-re, pe
covor, sub prvre tuturor - ne face sa zmbm cu afec-[une, tot
astfe Ode te emo[ona aproape cu precau[une e nave. Cnd
reata un fapt, pe care- ta de a unu dntre preten sa sau de a
vreo ruda, spunea numee ceu care o nformase. Daca nformatoru
era nsa Franos, ea zcea: ,M s-a... m s-a spus ca... O persoana m-
a spus ca..." I se ntmpa uneor sa dea dovada de o umtoare
cunoatere a unor nouta[
dn domenu marne. ta ca o sa avem n curnd un nou cru-cator
ma rapd, un nou tp de submarn, ca fota engeza va ven a Touon.
Oamen se mnunau:
- Dar asta nu scre n zar...
Ode, ngrozta, dndu- seama ca a vorbt ptca mut, batea
n retragere:
- Va, tu eu?... Poate ca nu- adevarat.
Se dovedea nsa totdeauna adevarat.
Tot vocabuaru e mta acum vocabuaru u Franos. Re-pertoru
acestua - care ma facuse sa- spun Hne de
Thanges ca fecare convorbre a u consttue un numar de program -
devense repertoru u Ode. Ea vorbea de ,va[a ntensa", de
pacerea cucerror char de Indochna. Trecnd nsa prn mntea
ce[oasa a u Ode, sodee teme ae u Franos perdeau dn
preczunea conturuu or. Le urmaream foarte bne prn ntermedu
e, dar m apareau deformate, dupa cum un fuvu, trecnd prntr-un
56 ANDR MAUROIS
ac ntns, perde cadru rgd a [armuror, care devn nte umbre
nesgure, acoperte pe aocur nvaute de uoara undure a ape.
FIII
Attea dovez concordante m demonstrau, fara urma de
ndoaa, ca, daca Ode nu era amanta u Franos, ce pu[n
se ntnea cu e n tana; dar nu ma puteam hotar sa- cer
exp-ca[. La ce bun? Sa- arat u Ode attea attea
subte nuan[e, attea attea concden[e verbae pe care e-
a nre-gstrat necru[atoarea mea memore? Ea ar zbucn n
rs, s-ar uta a mne cu tandre[e m-ar spune: ,Ma fac sa
rd!" ce-am sa- raspund? Puteam s-o amenn[? Doream s-
o rup cu ea? De atmnter, n cuda aparen[eor, nu cumva ma
neam? Cnd eram sncer cu mne nsum, eram sgur ca nu
ma ne-am, dar va[a m devenea att de nsuportaba nct
ma aga-[am, pentru cteva ze, de o poteza neverosma.
Eram foarte neferct. Purtarea u Ode, gndure sae ta-
nce devensera pentru mne o obsese care nu ma parasea
ncodata. La brou meu, de pe strada de Vaos, aproape
ca nu ma ucram deoc, m petreceam zee stnd cu capu n
mn, vsnd medtnd; noaptea nu puteam adorm dect
pe a oree tre sau patru, dupa ce, n mod zadarnc, suceam
rasuceam pe o parte pe ata probemee, a caror sou[e o
cunoteam prea bne.
A vent vara. Franos -a termnat stagu a pecat a
Touon. Ode parea foarte cama deoc trsta, ceea ce ma
ma nt pu[n. Nu tam daca scre; n orce caz nu vedeam
ncodata vreo scrsoare umbra tuburatoare dn cuvntee u
Ode o sm[eam acum ma rar ca nante.
Nu puteam ua concedu dect aba n august, deoarece tata
se ducea n ue sa- faca o cura a Vchy; cum Ode fusese
sufernda toata arna, am decs sa- petreaca una ue a va
Chon dn Trouve. Cu cncsprezece ze nante de pecare,
m-a spus:
- Daca n-a nmc mpotrv, a prefera sa ma duc
undeva unde- pa|a ma ntta sa nu ma stau a matua
Cora. M-e groaza de coasta normanda; e prea muta ume,
ma aes n casa aceea...
- Cum, Ode? Tu te tem acum de ume, tu care m-a repro-at
totdeauna ca nu-m pace ndea|uns!
- Asta depnde de starea de sprt n care te af. n cpa de fa[a, am
nevoe de nte, de snguratate... Crez ca n-a putea gas vreun
co[or n Bretana? Nu cunosc deoc Bretana se spune ca- att de
frumos acoo...
57 Climate
- E foarte frumos, scumpa mea, da, dar e prea departe.
N-am sa pot ven sa te vad n fecare dumnca, cum a face
daca a peca a Trouve. De atmnter, a Trouve a sa a toata va
matu Cora a dspoz[e, ea nu se duce acoo nante de 1 august...
De ce sa schmb ?
Dar era vadt ca ea [nea sa pece n Bretana a revent de
attea or a proectu e - cu bnde[e, de atfe - ca pna a
urma am cedat. Nu n[eegeam nsa de ce. M-a f ateptat sa
pretnda a f ma aproape de Touon; ar f reut ma uor, cac
era o vara ngroztoare n anu acea toata umea se pngea
de umdtatea dn Normanda. Cu toate ca ma apucase
trste[ea cnd am vazut ca peaca, ncercam oarecare
satsfac[e, consta-tnd ca o ua ntr-o drec[e care m asgura
ntea. Am nso-[t-o a gara, destu de trst. Ea era de o
tandre[e neobnuta n zua aceea. Pe peronu gar m-a sarutat.
- Sa nu te pctset, Dcke, sa te dstrez... Daca vre,
pmba-te cu Msa, are sa- faca pacere.
- Dar Msa e a Gandumas.
- Nu, vne a Pars, a parn[ e, unde va sta toata sapta-mna
vtoare.
- Cnd nu et tu ac, n-am pofta sa ma pmb... Stau
toata zua n casa ma as prada gnduror negre.
- Sa nu fac asta, m-a spus ea, mngndu-ma pe obraz
cu un gest matern... Nu mert sa m se dea atta aten[e.
m da prea muta mportan[a... Ie va[a prea n seros,
Dcke... Nu- dect o |oaca...
- Nu- o |oaca vesea.
- Da, a raspuns ea, de asta data cu o nuan[a de meancoe n
gas... Nu- o |oaca vesea... Va[a e ma curnd grea. Te se-te sa
fac ceea ce nu vre... Cred ca- tmpu sa ma urc n tren... La
revedere, Dcke... O sa fe bne, nu?...
M-a sarutat ar, m-a trms de pe scara unu dn acee zm-
bete umnoase cu care ma ctga a dsparut ndata n
compattment. era groaza de despar[re a fereastra , n genera,
de orce duoe. Ma trzu, Msa m-a spus ca era aspra. Nu era
adevarat. Dmpotrva, era capaba de generoz-tate de bunatate,
dar era mnata de dorn[e prea puternce tocma fndea se temea
c va trebu, dn ma, sa rezste pro-pror e pornr, refuza sa se ase
n voa or. Atunc obrazu e capata acea exprese ermetca, de
nepatruns, sngura care reuea s-o ur[easca.
FIE
A doua z fnd mar[, am uat masa de seara a matua Cora.
Ea prmea pna n una august, dar n tmpu ver venea ma
58 ANDR MAUROIS
pu[na ume. Stateam aatur de amrau Garner. E m-a
vorbt de vremea de-afara, de o poae v|eoasa care (spre
sfrtu dupa-amez) nundase Parsu, apo m-a spus:
- Ascuta, -am gast o su|ba pretenuu dumtae Franos de
Crozant... Voa sa studeze coastee Bretane, -am gast un post
temporar a Brest.
- La Brest?
Am vazut paharee fore nvrtndu-se n |uru meu; cre-
deam ca en. Dar nstnctu soca e att de puternc nct am
f n stare sa smuam ndferen[a char atunc cnd suntem
pe moarte.
- A! nu tam... -am spus amrauu. De mut?
- De cteva ze.
ne-am ansat ntr-o ntreaga dscu[e despre portu Brest, despre
vaoarea sa ca baza navaa, despre casee vech, despre Vauban.
Gndure mee aergau pe doua panur cu totu dstncte. La
suprafa[a se formau frazee banae corecte prn care men[neam n
mntea amrauu mpresa c eram un ns cam, ferct de aceasta
frumoasa seara racoroasa de acet utm nor care se fugareau pe
cer. La un eta| ma |os, cu gasu mut, voaat, m repetam: ,Iata, prn
urmare, de ce a vrut Ode sa pece n Bretana". M-o magnam
pmbndu-se cu e pe straze dn Brest, spr|nndu-se de bra[u u,
cu obrazu nsufe[t pe care - cunoteam att de bne, care m
pacea att. Poate ca ntr-o scara va ramne a e acasa. Pa|a Morgat,
pe care -o aesese, nu era prea departe de Brest. Poate, dmpo-
trva, Franos va ven pe mau mar s-o caute. Trebue sa aba
vreo barca cu motor. Se vor duce mpreuna spre stnc.
tam ct de frumoasa devenea natura cnd o prvea prn och
u Ode cu pre|u une asemenea pmbar. Ceea ce era surprnzator
m-a zbt n prmu rnd pe mne nsum era ca n tou sufern[e
mee ncercam o aprga satsfac[e nteectuaa. ntrebare
chnutoare, pe care m e puneam de cte or era vorba de ac[une
u Ode, de asta data prmeau un raspuns de o umtoare cartate:
cnd Ode m-a decarat ca peaca n Bretana, m-am spus n gnd:
,Franos e, desgur, e acoo".
ntr-adevr era. m sm[eam nma adnc tuburata, dar eram
aproape mu[umt de ntegen[a mea.
ntors acasa, m-am framntat toata noaptea ntrebndu-ma
ce trebua sa fac. Sa au trenu spre Bretana? Fara ndoaa ca
a gas-o pe Ode, radoasa ntta, dar a face mpresa
unu nebun nc nu m-a putea macar ntoarce ntt, cac
m-a gnd ca Franos a fost a pecat, ucru de atfe vero-
sm. Ceea ce-m parea ma ngroztor era ca nmc nu putea
vndeca un asemenea sentment, cac orce fapta putea f
nterpretata ntr-un sens defavorab. Pentru nta oara m
spuneam: ,Ar trebu, prn urmare, s-o parasesc pe Ode?
Fndca frea e a mea sunt astfe facute nct nu vo putea
tra ncodata ntt - fndca ea nu vrea nu va vo sa
59 Climate
ntreprnda ceva ca sa ma mena|eze - n-ar f ma bne sa ne
ducem va[a despar[[ unu de atu ? N-aveam cop, dvor[u
s-ar putea ob[ne uor". M-am amntt atunc mpede de
medocra fercre de sguran[a n care traam nante de a o
f ntnt. Daca, n acea vreme, va[a mea nu era nc prea
strauctoare, nc prea
ntensa, era ce pu[n o va[a smpa mocoma. Dar tot gn-
dndu-ma a aceasta stua[e, eram convns n acea tmp ca
nu doream s-o vad reazata ca deea de a tra fara Ode era
de neconceput.
M-am ntors pe partea ceaata; ncercam sa adorm, nch-
pundu-m ca sunt pe o pa|te, ca numar o. Dar orce-a face,
cnd et stapnt de o obsese, e zadarnc. De mute or ma
sm[eam furos mpotrva me nsum: ,De ce s-o ubesc ma
mut ca pe o ata? ma ntrebam. E frumoasa? Da, dar ma sunt
ate feme frumoase mut ma ntegente. Ode are
defecte mar. Ea nu spune adevaru; e ceea ce urasc eu ma
mut dect orce pe ume. atunc ? N-a putea sa ma
eberez de ea, sa scutur an[u acesta?" -m repetam: ,N-o
ubesc, n-o ubesc, n-o ubesc", de tam bne ca nu e
adevarat ca o ubeam ma mut ca orcnd, fara sa pot
n[eege de ce.
Ateor, m reproam ca am asat-o sa pece. Dar a f putut s-o
mpedc? O vedeam trta parca de un sentment fata navanc.
Imagn fugtve de erone dn antchtate m treceau atunc prn
mnte. Sm[eam ca regreta ce facea, dar totu nu se putea ab[ne. n
zua aceea puteam s ma cuc pe na ferata; ar f trecut peste corpu
meu cu o ma necru[atoare, ca sa se duca a Franos.
nspre dmnea[a, am ncercat sa ma convng ca aceasta
con-cden[a nu dovedea nmc ca Ode poate nc nu ta ca
Franos e acoo, att de aproape de ea. Dar tam ca nu- ade-
varat. Am adormt n zor am vsat ca ma pmbam pe o
strada dn Pars, aproape de Paas-Bourbon. Un fenar de
moda veche umna strada vedeam un barbat grabt trecnd
prn fa[a mea. L-am recunoscut pe Franos dn spate, am scos
dn buzunar un revover am tras asupra u. A cazut. M-am
sm[t uurat, dar m-a cuprns runea. M-am trezt.
Dupa doua ze, am prmt o scrsoare de a Ode:
& frumos afara. St!ncile sunt al$astre. Am nt!lnit la hotel o
doamn $tr!n care te cunoate; se numete doamna Houhan; are o
cas n apropiere de ;andumas. :ntru n ap n fiecare zi. & cldu.
Am fcut e7cursii prin mpre0urimi, mi place mult -retania. Am fcut
o plim$are pe mare. Sper c nu eti nefericit. De distreziG Ai luat cina
la mtua /ora marea trecutG Ai vzut-o pe %isaG Scrsoarea se
termna cu un: De iu$esc mult, te srut, scumpul meu.
60 ANDR MAUROIS
Facuse teree ceva ma mar dect obnua. Se vedea ca voa sa
umpe patru pagn ca sa nu ma neca|esc ca n acea tmp venea
foarte greu sa e umpe. Era grabta, ma gndeam eu, o atepta e; ea
spunea: ,Trebue totu sa- scru barbatuu meu". ,
magnndu-m obrazu so[e mee n cpa cnd pro-nun[a aceste
cuvnte, nu ma puteam mpedca sa n-o gasesc frumoasa sa nu
doresc atceva dect ntoarcerea e.
FE
n saptamna ce-a urmat dupa pecarea u Ode, Msa m-a dat un
teefon:
- tu ca et sngur, m-a spus ea, ca Ode te-a parast.
eu sunt sngura. Am vent a parn[ me, fndca sm[eam nevoa sa
ma pmb sa respr pu[n aeru Parsuu, dar e sunt peca[ ma
afu sngura n tot apartamentu. Vno sa ma vez!
Ma gndeam ca, stnd de vorba cu Msa, poate vo uta
pu[n gndure ngroztoare dearte care ma copeeau
m-am dat ntnre cu ea char n aceea seara. A vent sa-m
deschda ea nsa, servtor fnd peca[. M s-a parut foarte
dragu[a; era ntr-o roche de casa de matase trandafre
copata dupa una a u Ode, care- mprumutase modeu. Am
observat ca avea o ata coafura, care semana cu a u Ode.
Vremea se schmbase n urma furtun seara era foarte
racoroasa. Msa pusese cteva emne pe foc n camn; s-a
aezat pe un madar de perne
n fa[a focuu. M-am aezat nga ea am nceput s vorbm
de fame noastre, de vara aceea ngroztoare, de Gandumas,
de barbatu sau, de Ode.
- A tr de a ea? m-a ntrebat Msa... Me nu m-a scrs, nu- frumos
dn partea e.
I-am spus ca am prmt doua scrsor.
- S-a ntnt cu cneva pe acoo? S-a dus a Brest?
- Nu, -am raspuns eu, Brest e destu de departe de ocu unde se
afa ea.
Dar ntrebarea e m s-a parut cudata. Msa purta a mna o
bra[ara de stca abastra verde; -am spus ca-m pace -am uat
mna ca s-o prvesc ma de aproape. Ea s-a ncnat spre mne. I-am
trecut bra[u n |uru tae; s-a asat. Am sm[t ca era goaa sub rocha
trandafre. M-a prvt cu o fgura nentta, ntrebatoare. M-am
apecat spre ea, -am ntnt bu-zee am sm[t, ca n zua aceea
cnd ne-am uptat, duba ferma rezsten[a a snor pe peptu meu.
S-a asat pe spate acoo, nantea focuu, pe pernee aceea, m-a
devent amanta. N-am ncercat ncun sentment de dragoste, dar o
doream m spuneam: ,Daca n-o vo avea, am sa par un a".
61 Climate
Ne-am regast n fa[a utmuu butuc n agone. O [neam de mna;
ea ma prvea cu o exprese fercta trumfatoare; ma sm[eam trst;
a f vrut sa mor.
- La ce te gndet ? m-a ntrebat Msa.
- Ma gndesc a bata Ode...
A devent osta; doua rdur ma aspre aparura pe frunte.
- Ascuta-ma, m-a spus ea, te ubesc nu vreau sa spu
ucrur rdcoe.
- De ce rdcoe?
A eztat s-a utat ndeung a mne.
- Nu n[eeg, m-a ntrebat, sau te fac ca nu n[eeg?
Prevedeam tot ce are sa spuna, tam ca ar trebu s-o
opresc, dar voam sa afu ce te.
- E adevarat, -am raspuns, nu n[eeg.
- Ah! a spus ea, credeam ca t, dar ca o ubet prea mut pe Ode
ca s-o paraset sau char ca sa- vorbet... Ma gndeam adesea ca ar
trebu sa [ se spuna totu... Numa ca eu eram pretena cu Ode:
pentru mne era greu... Dar cu att ma rau! Acum te ubesc de o me
de or ma mut dect o ubesc pe ea...
atunc Msa m-a povestt ca Ode este amanta u
Franos, ca asta dura de ma mut de ase un ca ea nsa
fusese rugata de Ode sa- transmta scrsore pentru ca pcu-
re cu tampa pote dn Touon sa nu-m atraga aten[a.
- n[eeg ct m-a fost de penb... cu att ma mut cu
ct te ubeam... Nu [-a dat seama ca te ubesc de tre an?... Barba[
nu prcep nmc, n sfrt, acum totu e cum nu se poate ma bne. A
sa vez ca te vo face ferct. O mer[, am atta admra[e pentru
dumneata... A un caracter mnunat...
M-a copet de compmente tmp de cteva mnute. Nu sm-[eam
nco pacere; ma gndeam: ,Ct e de fas tot ce-m spune. Nu sunt
bun deoc! Nu ma pot ps de Ode... De ce sunt ac? De ce o [n pe
femea aceasta de tae?"
Cac stateam mereu unu nga atu ntr-o postura de
aman[ ferc[, ar eu o uram.
- Msa, cum po[ trada ncrederea Iu Ode ? E un ucru |os-nc ce-a
facut.
Ea m-a prvt uuta.
- Ah! asta e ntrece pe toate... Dumneata e apararea!
- Da, nu gasesc ca- bne ceea ce fac, char daca o fac
pentru mne. Ode este pretena dumtae..
- A fost, n-o ma ubesc.
- De cnd?
- De cnd te ubesc pe dumneata.
- Dar eu sper ca nu ma ubet... Eu o ubesc pe Ode
aa cum este (o prveam sfdator pe Msa; ea tremura)
cnd ma ntreb de ce o ubesc pe Ode, ma smt foarte
62 ANDR MAUROIS
ncurcat sa dau un raspuns... Cred ca fndca nu ma pct-
sete ncodata, fndca e va[a mea, fercrea.
Msa m-a spus cu amaracune:
- Et orgna.
- Poate.
A ramas o cpa vsatoare, apo -a asat capu pe umaru
meu m-a spus cu o patma care ar f trebut sa ma mpre-
soneze, daca a f fost eu nsum ceva ma pu[n pasonat
ma pu[n orb:
- E bne, eu, eu te ubesc am sa te fac ferct, fara voa
ta... Am sa-[ fu credncoasa, devotata... |uen e a
Gandumas; ma asa n pace. Daca vre po[ ven acoo sa
ma vez, fndca n fecare saptamna peaca pentru doua
ze a Guchardc... A sa vez, a perdut obnun[a fercr, eu am
sa [-o redau.
- [ mu[umesc, -am raspuns cu rece, sunt foarte ferct.
Scena aceasta a contnuat o buna parte a nop[. Attudnea
gesture noastre erau ae unor ndragost[, dar eu sm[eam
crescnd n mne o ura sabatca de nen[ees mpotrva e.
Totu am fost afectuo pna a urma nc-am despar[t cu un
sarut.
|urasem sa nu ma trec pe a ea , totu, n psa u Ode
ma duceam des a Msa; avea o ndrazneaa de necrezut
m se dadea n saonu parn[or e, unde n orce cpa putea
ntra vreo femee de servcu. Ramneam mpreuna pna a ora
doua sau tre dn noapte, ma totdeauna tacu[.
- La ce te gndet, ma ntreba ea fara ncetare, ncercnd sa-m
zmbeasca cu dragaaene.
Ma gndeam: ,Ct e de fasa fa[a de Ode!", raspundeam:
- La dumneata.
Acum, cnd m amntesc n nte de toate ucrure acestea, m
dau bne scama ca Msa nu era o femee rea, dar pe vremea aceea o
|udecam cu asprme.
FEI
n sfrt, ntr-o seara Ode s-a ntors acasa; m-am dus s-o
ntmpn a gara. M-am fagadut sa nu- spun nmc. tam
foarte bne ce-ar f nsemnat o asemenea dscu[e. I-a f facut
reprour; ea ar f negat. I-a f raportat ce m-a spus Msa; ea
ar f spus ca Msa mnte. Eu a f ramas convns ca Msa a spus
adevaru. Ar f fost o dscu[e zadarnca. Pe cnd strabateam
peronu gar, n mrosu de carbune ue, strecurndu-ma
prntre oamen necunoscu[, m spuneam: ,Nu sunt ferct
aatur de Ode, dar tu ca n-am sa ma pot despar[ de ea,
63 Climate
aa nct e ma bne sa ma bucur de pacerea de a o revedea
sa evt orce enervare". Apo, cteva mnute ma trzu, m
zceam:
,Ce atate! E de a|uns s fu opt ze ceva ma energc ca s-o
sesc sa se schmbe sau sa ma obnuesc fara ea".
Un mpegat a aga[at o pancarta:#apidul de -rest. M-am
oprt.
,La urma urme, ma gndeam, e prea stupda stua[a. Sa
presupunem ca n ma 1909, a Foren[a, a f descns ntr-un
at hote. Toata va[a mea n-a f tut de exsten[a u Ode
Maet. Totu, a f trat, a f fost ferct. De ce sa n-o au de a
capat, dn cpa asta, ca cum ea n-ar exsta?"
Atunc am zart n departare och aprn a une ocomotve
trenu care facea o curba, ndreptndu-se spre no. Totu m
s-a parut rea. Nc nu-m ma puteam magna obrazu u
Ode. Am facut c[va pa nante. Pe a portere, zaream
capete ncor-date. Barba[ sareau dn tren nante de oprre. S-
a format o cooana n mers. Hama mpngeau carucoare.
Deodata am ntrezart n departare sueta u Ode n cteva
cpe ea se afa nga mne aatur de un hama care- ducea
vaza cenue. Arata bne, era vesea.
Urcndu-se n mana, m-a spus:
- Dcke, ne oprm sa cumparam ampane, cre negre, sa aran|am
un mc supeu ca n zua cnd ne-am ntors dn caa-tora de nunta.
Ar putea sa [ se para o mare pocrze dn partea u Ode,
dar trebue s-o cunot bne ca s-o po[ |udeca. Zee pe care
e-a petrecut cu Franos -au pacut, desgur, foarte mut; era
gata sa guste cu pacere cpa de fa[a s-o faca, pentru
mne, ct ma frumoasa cu putn[a. Vazndu-ma ntunecat a
fa[a, fara un surs pe buze, m-a ntrebat cu dsperare:
- Dar ce s-a ntmpat, Dcke?
Hotarrea de a nu vorb cu Ode de anumte ucrur n-o pu-
team respecta ncodata; orce gnd voam sa - ascund, cnd
ma afam n fa[a e, eea ca dn puca.
- M s-a spus ca Franos e a Brest, asta s-a ntmpat.
- Cne [-a spus?
- Amrau Garner.
- Ca Franos e a Brest ? E ? Ce te supara ?
- Ma supara, ca e foarte aproape de Morgat ca- era
foarte uor sa vna a tne.
- Foarte uor, att de uor, daca vre sa t totu, ca a
vent ntr-adevar sa ma vada. nu-[ pace?
- Despre asta nu m-a scrs.
64 ANDR MAUROIS
- Et sgur? Credeam totu ca... n orce caz, daca nu
[-am scrs, e ca nu are nco mportan[a, aa gndeam,
char ca n-are nco mportan[a.
- Eu nu sunt de parerea asta. M s-a ma spus ca a fost
n coresponden[a secreta cu e.
De asta data vestea a zbt-o att de tare pe Ode, ca paru
ca nnebunta; pentru nta oara vedeam o asemenea
exprese pe fa[a e.
- Cne [-a spus?
- Msa.
- Msa! Mzeraba! A mn[t. |-a aratat vreo scrsoare?
- Nu, dar de ce-[ nchpu ca ar f nventat aa ceva?
- Nu tu... Dn geoze.
- E o poveste de adormt cop, Ode.
Am sost acasa. Fa[a de servtor, Ode -a regast zm-
betu e senn fermecator. S-a dus n camera e, -a scos
paara, s-a utat n ognda ca sa- aran|eze paru , vazn-
du-ma n spate, prvnd [nta magnea e dn ognda, m-a
surs me.
- Ce om e Dcke asta a meu! Nu pot sa- as opt ze sngur, ca sa
nu- gasesc copet de gndur negre... Et un ngrat, domnue, m-
am gndt a tne tot tmpu am sa [-o dovedesc. Da-m vaza.
A deschs-o, a scos un pache[e m -a ntns. Erau doua
car[, #Iveries d)un promeneur solitaire La /hartreuse, doua ed[
vech.
- Ode, dar... [ mu[umesc... e extraordnar... Cum de e-a gast?
- Am cotrobat prn toate brare de pe straze dn Brest,
domnue. Am vrut sa-[ aduc ceva.
- A fost, prn urmare, a Brest?
- Frete, e foarte aproape, exsta o cursa de vapoare;
de zece an am tot dort sa ma vad a Brest... E, nu ma
saru[ pentru mcu meu cadou? eu care speram sa am
un sucees... Am obost cautnd, t... Sunt ed[ foarte
rare, Dcke, toate mce mee econom s-au dus.
Atunc am sarutat-o. ncercam n fa[a e sentmente att
de compexe ca nc eu nsum nu prea o n[eegeam. O detestam o
adoram totodata. O credeam nocenta, vno-vata. Scena voenta
pe care o pregateam s-a transformat ntr-o dscu[e amcaa ntma.
Toata seara am vorbt de tradarea Mse ca cum revea[e pe care
m e facuse ( care fara n-doaa erau adevarate) nu ma prveau pe
mne pe Ode, c o ata pereche, cu care eram preten a care
fercre o aparam no.
- Sper ca n-a s-o ma vez, m-a spus Ode.
I-am proms.
Ncodata n-am putut afa ce s-a ntmpat a doua z ntre Ode
Msa. S-or f certat a teefon, poate? S-o f dus Ode a Msa? tam ca
65 Climate
Ode vorbea fara ocour bruta. Asta facea parte dn cura|u e,
aproape nsoent; pe mne - care moten-sem un caracter att de
rezervat tacut - ma fermeca ma uua n acea tmp. Pe Msa n-
am ma vazut-o ncodata; nc n-am ma auzt vorbndu-se de ea;
am pastrat despre ea despre scurta noastra egatura o amntre
adoma aceea cu care ram n urma unu vs.
FEII
Banuee cubarte n sufetu cuva, aezate n r, ca
mnee, una dupa ata, nmcesc ubrea prn expoz succe-
sve. n seara cnd s-a ntors Ode, dragaaena tactu e,
ca pacerea de a o revedea, au ma amnat catastrofa. Dar
ncepnd dn acea cpa, am tut, unu, ceaat, ca
tram ntr-o zona mnata ca ntr-o z sau ata vom sar n
aer. Nu ma puteam vorb cu Ode - char cnd sm[eam ca o
ubeam foarte mut - dect pe un ton de amaracune, orct de
uoara era nuan[a. Prntre cuvntee mee cee ma banae se
strecurau, ca nte nor ndeparta[, reprour neexprmate.
Dupa fozofa mea optmsta vesea dn tmpu prmeor un
ae casatore noastre a urmat un pesmsm meancoc.
Natura, pe care o ubsem att de mut de cnd m-o revease
Ode, nu ma avea pentru mne dect tonur mnore trste.
Char frumuse[ea u Ode m se parea ma pu[n perfecta
m se ntmpa sa descopar acum n trasature e semnee
fasta[. Dar era ceva trecator; cnc mnute ma trzu,
vedeam ar fruntea neteda, och candz, o ubeam dn nou.
Pe a nceputu un august, am pecat a Gandumas. Sngu-ratatea,
departarea, absen[a totaa a scrsoror, a teefoaneor m-au ntt
am avut cteva saptamn de ragaz. Copac, pa|te nsorte,
costee acoperte cu braz de un verde nchs au avut o mare
nrurre asupra u Ode. Natura procura pacer aproape senzuae
ea e raporta ncontent asupra aceua care o nso[ea, char cnd
nso[toru e eram eu. Snguratatea n do, cnd nu- preungta pna
a sa[etate pna a pctseaa, permte o uoara cretere a
sentmenteor a ncreder care aprope mut pc ce care o gusta
mpreuna. ,n fond, spunea Ode, e dragu[...", ma sm[eam
foarte apropat de ea.
m amntesc ma aes de o seara. Eram sngur pe terasa
de unde, n perspectva arg deschsa, putea descoper nenu-marate
cone padur. Parca am acum n fa[a ochor baraganu cu
maracn de pe coasta opusa. Soaree apunea; atmosfera era foarte
cama, foarte pacuta. Ce marunte pareau ntmpare dn va[a
oamenor. I-am spus u Ode m de ucrur duoase ume, dar care
erau nca de pe atunc (e cudat!) cuvntee unu om resemnat c-o
perde:
66 ANDR MAUROIS
- Ce va[a frumoasa am f putut avea, Ode... Te-am ubt att de
mut... [ amntet de Foren[a, de vremea cnd nu puteam sta o
cpa fara sa ma ut a tne?... acuma nca sunt aproape a fe,
scumpa mea...
- m face pacere cnd m spu asta... eu te-am ubt cu duoe.
Dumnezeue! ce ncredere am avut n tne!... spuneam mame: ,Am
gast omu de care ma vo sm[ egata totdeauna". Apo m-a
decep[onat...
- n ce ma prvete... De ce nu m-a spus tot?
- t foarte bne, Dcke... Fndca era mposb. Fndca m-a coco[at
prea sus. Vez, Dcke, greeaa ta cea ma mare este ca a prea mar
preten[ de a feme. Prea mute atep[ de a ee. Ee nu sunt n
stare... n acea tmp, nsa, sunt mu[umta cnd ma gndesc ca a
sa ma regre[ cnd nu vo ma f ac.
A pronun[at cuvntee pe un ton de o dureroasa profe[e,
care m-a facut o mprese profunda.
- Dar a sa f totdeauna ac!
- t bne ca nu, m-a raspuns ea.
n cpa aceea au sost parn[ me.
n tmpu eder noastre acoo, adeseor o conduceam pe Ode
pna a ,observatoru" meu, unde stateam ne utam ndeung a
fru de apa dn fundu ponoruu mpadurt. ndragse ocu acea;
acoo m vorbea de an tnere[ e, de Foren[a, de vsure pe care n
e facuseram amndo putnd pe Tamsa; o cuprndeam cu bra[u
ea nu protesta. Parea fercta. ,De ce sa nu admtem, ma gndeam
eu, ca am putea ua mereu va[a de a nceput, ca pentru fecare
va[a noua, trecutu nu- dect un vs? Sunt eu oare, n cpa de fa[a,
acea om care a mbra[at-o odnoara, n acea oc, pe Dense
Aubry ? Poate ca Ode, de cnd e ac, -a utat cu totu pe Franos?"
Dar, n tmp ce ncercam sa-m refac cu orce pre[ fercrea, eram
convns ca- reaa ca aeru senn vsator pe care - ua Ode,
spr|nndu-se n coate, venea fara ndoaa de acoo ca se gndea ct
de mut o ubete Franos!
Ma era a Gandumas o persoana care a n[ees cu o rara
ucdtate ce se petrecea atunc n casnca mea: mama. |-am spus
ca ea n-a ubt-o ncodata prea mut pe Ode, dar era o femee buna,
ma vedea ct sunt de ndragostt nu m-a aratat ncodata
adevaratee e sentmente fa[a de so[a mea. n a|unu pecar
noastre, am ntnt-o dmnea[a n gradna de egume m-a ntrebat
daca nu voam sa ma pmb pu[n cu ea. M-am utat a ceas; Ode ma
avea nca mut pna sa fe gata; -am raspuns:
- Da, m-ar face pacere sa coborm pna n vae; n-am ma fost
acoo, mpreuna cu dumneata, de pe vremea cnd aveam
dosprezece sau tresprezece an.
Amntrea asta a emo[onat-o a facut-o sa- deschda n-
ma. M-a vorbt ma nt de sanatatea tate; avea arterosce-roza,
67 Climate
medcu era ngr|orat. Apo, prvnd a petrceee dn drum, m-a
ntrebat:
- Ce-a fost ntre tne Msa?
- De ce ma ntreb?
- Pentru ca de cnd et ac nu v-a[ vazut macar o sngura data...
Saptamna trecuta, -am nvtat a de|un ea a refuzat, ceea ce nu s-
a ntmpat ncodata... Vad ca e ceva ntre vo.
- Da, e ceva ntre no, mama, dar nu-[ pot povest... Msa s-a
purtat urt cu Ode.
Mama a ma facut c[va pa n tacere, apo m-a ntrebat cu
|umatate de gas parca cu regret:
- Et sgur ca nu Ode este aceea care s-a purtat urt cu Msa?
Ascuta: nu vreau sa ma amestec ntre tne so[a ta, dar trebue s-
[ spun, macar o data, ca toata umea o vorbete de rau, char tata
tau. Et prea sab fa[a de ea. t ct de nesu-ferte m sunt brfee:
vreau sa cred ca tot ce se povestete e fas, dar daca e fas, ar trebu
sa ob[ de a ea fagaduaa ca va duce o asemenea va[a nct nmen
sa nu ma poata crt.
n tmp ce-o ascutam, oveam cu bastonu n erbur, facnd s
zboare vrfure or uoare. tam ca avea dreptate, ca s-a stapnt
muta vreme: ma ma gndeam ca a vorbt, desgur, cu Msa ea -a
povestt totu. Mama se apropase de Msa de cnd statea a
Gandumas o stma foarte mut. Da, fara ndoaa, cu-notea
adevaru. Dar ascutnd atacu acesta mpotrva u Ode, atac drept
masurat, reac[a mea a fost aceea a Cavaeruu m-am aparat
so[a cu nverunare. Manfestam o ncredere pe care n-o aveam,
atrbuam u Ode vrtu[ pe care nu e recunoteam cnd vorbeam
cu ea.
Dragostea creeaza o sodartate cudata, n dmnea[a
aceea m se parea ca datora mea era sa fac front comun cu
Ode m-potrva adevaruu. Cred ca ma ncercam dorn[a
de a ma convnge pe mne nsum ca ea ma ubea nca. I-am
nrat mame tot ce putea sa demonstreze ca Ode ma ubea,
-am vorbt de cee doua car[ cautate cu atta truda a Brest,
de dragaaena scrsoror sae, de attudnea e de cnd eram
a Gandumas. Am vorbt cu atta nfocare, nct cred ca am
zdruncnat convngerea mame, dar, va! nu pe a mea, care
era prea ferm.
Nu -am spus nmc u Ode de aceasta convorbre.
FEIII
Dupa ntoareerea noastra a Pars, umbra u Franos,
neprecsa, dar mereu prezenta, ne dadea ar treoae.
Nu tam cum ma men[ne egatura cu Ode dupa cearta
cu Msa. Nu tu nc acum, dar am observat ca Ode
68 ANDR MAUROIS
uase obceu, de cte or suna teefonu, sa sara ea, ca
cum s-ar f temut sa nu ntereeptez o convorbre care ar f
trebut sa ramna secreta pentru mne. Ctea acum numa
car[ despre mar , de cte or se uta a cea ma banaa
stampa cu vaur sau vapoare, se perdea ntr-o duce vsare.
ntr-o seara a vent o teegrama pe adresa e. A deschs-o, a
zs: ,Nu- nmc", a rupt-o n buca[ee mc.
- Cum nmc, Ode? Ce s-a ntmpat?
- E vorba de o roche care nu- gata nca, m-a raspuns.
tam, de a amrau Garner, pe care -am ntrebat, ca
Franos era a Brest. Ar f trebut sa fu ntt, dar nu
eram aveam motve sa nu fu.
Uneor acum, sub nfuen[a unu concert emo[onant, a une ze
frumoase de toamna, ma regaseam cteva scurte cpe de tandre[e.
- daca m-a spune adevaru, scumpa mea, tot adevaru
cu prvre a ce-a fost... A ncerca sa ut am porn dn nou,
cu ncredere, spre o va[a noua, pe care nmc sa n-o ma
tubure.
Ea dadea dn cap, fara rautate, fara gnd de razbunare,
dar cu dsperare. Nc nu- ma nega trecutu, nu ca m-ar
f destanut ceva, dar prn tacerea e, martursea totu.
- Nu, Dcke, nu pot, tu ca- de prsos. Lucrure sunt
att de confuze, att de nccte... N-a ma avea puterea
sa e mpezesc. apo, nc n-a putea sa-[ expc de ce
am tacut de ce am spus una sau ata... Nu ma tu...
Nu, nu, nu ma e nmc de facut... Renun[a...
Ma ntotdeauna, de atmnter, aceste dscu[ ntte se
termnau cu nterogator aprge. Ma umea vreun cuvnt
de-a e, o porneam pe o anumta psta, n-o ma ascutam;
m venea pe buze o ntrebare chnutoare, ma stapneam
o cpa, apo, sm[nd ca ma sufoc, asam sa-m scape. Ode,
de cte or putea, ncerca sa a n guma scena ce -o faceam,
apo, vazndu-ma seros, sfrea prn a se mna.
- Ah! nu! nu! nu! spunea ea... O seara mpreuna cu tne devne
o seara de tortura. Ma bne pec. Daca ma ramn ac, nnebunesc...
Atunc groaza de a o perde ma ntea. ceream scuze,
care erau numa pe |umatate sncere, vedeam ca fecare
dn aceste certur deznoda pu[n cte pu[n egatura dntre
no, aa destu de saba. Char, ce-o ma f re[nut-o att
de mut nga mne, de vreme ce n-aveam cop?! Cred ca
muta ma, char pu[na dragoste, cac uneor sentmen-
tee se suprapun, fara sa se anueze unee pe atee: ma aes
a feme, exsta cteodata o dorn[a cudata de a pastra totu, aa
cum e...
De atfe, credn[a regoasa a u Ode, exprmata rar,
foarte sabta de nfuen[a u Franos, dar ve nca, nspra
groaza de dvor[. Poate ca era egata, daca nu de mne, ce
pu[n de va[a noastra comuna, prn ataamentu e coparesc
69 Climate
fa[a de obecte? Iubea casa pe care o mobase ea nsa cu
atta gust. n budoaru e, pe o masu[a, se afau car[e
favorte vaza aceea de Vene[a, totdeauna cu o foare n ea,
o sngura foare, dar foarte frumoasa. Cnd se refuga n
snguratatea asta, se sm[ea a adapost de mne char de ea.
Cu greu se putea desprnde dn acest decor. Ca sa ma
paraseasca sa traasca cu Franos nsemna sa ocuasca a
Touon sau Brest, cea ma mare parte a anuu; nsemna sa
renun[e a o foarte buna parte
dntre preten e. Nc Franos, nc eu nu- puteam umpe
va[a. Aba acum m dau seama de ce avea ea nevoe: de o
contnua mcare n |uru e, de ace cudat spectaco pe care-
dadeau barba[, vennd fecare sa- dezvaue sufetu, att de
dfert unu de ceaat.
Dar ucru acesta nc ca nsa nu- n[eegea. Sm[ea ca
uera cnd e departe de Franos, credea ca o sa- gaseasca
fercrea cnd o sa- uneasca va[a cu a u. Franos avea
n och e prestgu unu om pc care aba -a vazut , necu-
noscndu- nca n ntregme, [ se pare pn de posbta[
nedezvaute. Am fost eu pentru Ode persona|u acesta mtc
seducator, pe vremea cnd eram a Foren[a n tmpu caatore
noastre n Anga. N-am putut a|unge pna a na-[mea acee fn[e
fctve carea daduse chpu meu. Eram condamnat. Acum venea
rndu u Franos. Va trece e prn aceasta proba a cunoater ?
Va rezsta oare ?
Cred ca, daca e ar f stat a Pars, aventura cu Ode s-ar f
desfaurat ca aproape toate boe de genu acesta s-ar f
termnat fara at accdent dect acea ca Ode ar f descopert
ct de mut s-a neat n prvn[a aprecer cata[or u
Franos. Dar Franos era departe nu se putea ps de e.
Ce sentmente ncerca e? Nu tu. Era mposb sa nu f fost
magut de cucerrea une feme att de frumoase. Dar daca
era ntr-adevar aa cum m-a fost descrs, deea casatore
trebua sa- dspaca.
Iata ce-am putut afa. n aproperea Cracunuu a trecut
prn Pars, parasnd de asta data Brestu pentru a se napoa
a Touon. A stat doua ze, n tmpu carora Ode a fost de o
mpruden[a nemapomenta. Fusese preventa a teefon,
dmnea[a, nante de pecarea mea a brou, ca va sos.
M-am dat seama medat ca- vorba de e, vaznd expresa
uutoare de pe fa[a u Ode cnd raspundea a teefon.
Ncodata nu -am cunoscut aceasta nfa[are supusa, tandra,
aproape rugatoare. Ea nu ta, desgur, ca, aa cum statea cu
receptoru negru n mna, att de departe de amantu e, se
putea trada n och me cu sursu cucertor pur de pe fgura
e.
70 ANDR MAUROIS
- Da, spunea ea, sunt bucuroasa ca te aud... Da...Dar, daca... Da, da,
dar... M-a prvt ncurcata a zs: Ascuta, cheama-ma peste o
|umatate de ora.
Am ntrebat-o cu cne a vorbt ea a pus receptoru n furca, fara
sa raspunda, ndferenta, ca cum n-ar f auzt. Am aran-|at n aa fe
ucrure ca a ora de|unuu sa fu acasa. Cnd am sost, camersta m-
a dat o foae de hrte pe care Ode scrsese: 3ac vii acas, s nu fii
nri0orat, sunt silit s iau masa n ora. (e vedem disear, scumpul
meu.
- Doamna a pecat de mut? am ntrebat.
- Da, a raspuns camersta, de a ora zece.
- Cu mana?
- Da, domnue.
Am uat de|unu sngur. Dupa aceea m-am sm[t att de rau
nct m-am hotart sa nu ma ntorc a brou de pe strada
Vaos. Voam s-o vad pe Ode ndata ce vne , de asta data,
eram decs sa- cer sa aeaga ntre no do. M-am chnut toata
dupa-amaza. Pe a ora apte a sunat teefonu.
- Ao, am auzt gasu u Ode, tu et, |uette?
- Nu, -am raspuns, eu sunt, Phppe.
- Ia ute, te-a ntors? Ascuta, voam sa te ntreb: te super daca
au masa n ora?
- Cum aa?! -am raspuns, dar unde? De ce? A uat masa de
prnz n ora...
- Da, dar ascuta... Sunt a Compegne, [ vorbesc de a
Compegne n cpa de fa[a orcum va f prea ttzu sa ma a|ung a
masa de seara...
- Ce fac a Compegne ? E noapte...
- M-am dus sa ma pmb prn padure; e un decu, pe frgu asta
uscat. Nu m-am gndt ca a sa v acasa a cna...
- Ode, nu vreau sa dscut a teefon, dar toate astea sunt
absurde. Vno acasa.
A vent acasa a ora zece , a reproure mee, m-a
raspuns:
- E bne, mne o sa fac a fe, nu ma pot nchde a Pars, pe o
vreme ca asta.
Pe fgura e se putea ct aceea hotarre necru[atoare care ma
zbse n cpa cnd uase trenu spre Brest care m-a facut sa ma
gndesc ca, daca m-a f cucat atunc pe na ferata, ea tot ar f
pecat.
A doua z, ea nsa, cu mare trste[e n gas. m-a cerut sa
consmt a dvor[ s-o as sa stea a parn[ pna cnd se va
putea casator cu Franos.
Eram n budoaru u Ode, nante de cna. M-am opus cu
|umatate de gas: de muta vreme tam ca aa se va
71 Climate
ntmpa; purtarea e n tmpu trecer u Franos prn Pars
ma facuse char sa ma gndesc ca ar f ma bne s-o rup cu ea.
Totu prmu gnd care m-a trecut prn mnte a fost meschn:
anume ca ncodata un Marcenat n-a dvor[at ca am sa ma
smt foarte umt, a doua z, povestnd drama aceasta fame.
Apo m-am runat att de mut ca am avut asemenea gndur
nct m-am fxat ea un punct de onoare sa nu ma ma
preocupe dect nteresu u Ode. Dscu[a noastra a a|uns
medat a o mare na[me moraa , aa cum se ntmpa
totdeauna ntre no cnd eram sncer, a devent afectuoasa.
Am fost chema[
a masa. Am cobort. Aeza[ unu n fa[a ceuat, n-am ma
scos un cuvnt dn cauza servtoruu. Prveam farfure, paha-
ree, toate acee obecte aese dupa gustu u Ode; apo m-
am utat a ea nsa m gndeam ca era poate utma oara
ca- puteam prv obrazu acesta care m-a pre|ut atta
fercre. ea ma prvea, utndu-se n och me, pada
gndtoare. Poate voa ea, ca mne, sa- fxeze pentru
muta vreme, n memore, trasature pe care, desgur, nu e va
ma revedea. Fecoru, nepasator, umba n tacere cu
ndemnare ntre masa masu[a de servcu. Gndu ca e nu
ta nmc a creat ntre mne Ode o muta compctate.
Dupa cna am nso[t-o n budoaru e am vorbt ndeung
cu gravtate despre ce
vom face n vtor. M-a dat cteva sfatur. M-a spus:
- Trebue sa te recasatoret. Ve f un barbat perfect pentru o ata
femee, sunt sgura... Eu nu eram facuta pentru tne... Numa sa nu te
casatoret cu Msa, m-ar ndurera, e o femee rea. Sta, vara ta
Rene s-ar potrv foarte bne cu tne.
- E o nebune ce-m spu, scumpa mea, n-am sa ma recasa-toresc
ncodata.
- Ba da, ba da... Trebue... atunc cnd te ve gnd a
mne, sa te gndet fara prea mare ura. Te-am ubt mut,
Dcke, tu foarte bne ct de mut pre[uet.Te asgur ca
daca nu [-am facut ncodata prea mute compmente, e
fndca sunt tmda, apo nu-m pace sa fac compmente...
Dar te-am vazut facnd adesea unee ucrur pe care ncun at
barbat nu e-ar f facut n ocu tau. ma gndeam: ,Stranc
om e Dcke asta a meu..."
Am sa-[ spun ceva care are sa-[ faca poate pacere: n mute
prvn[e [n ma mut a tne dect a Franos, numa ca...
- Numa ca...? am ntrebat-o eu.
- Numa ca... nu pot fara e. Dupa cteva ore petrecute mpre-una cu
e, am uza ca sunt puternca, m se pare ca traesc ma ntens, ma
vu. S-ar putea sa nu fe adevarat; a f fost poate ma fercta cu tne.
72 ANDR MAUROIS
Dar, vez, ucrure au uat at curs. Nu- vna ta, Phppe, nu- vna
nmanu.
Cnd ne-am despar[t, noaptea trzu, ca m-a ntns spontan
buzee.
- Va! m-a spus, suntem tare neferc[!
Dupa cteva ze, am prmt de a ea o scrsoare, o scrsoare
mpacutoare trsta, n care m spunea ca m-a ubt o vreme
ndeungata ca n-a avut ncun amant nantea u Franos.
Iata, aceasta e povestea casnce mee. Nu-m dau seama daca
am reut, storsnd-o, s-o feresc pe Ode de orce nv-nure - aa
cum a f dort. A f vrut sa te fac sa- sm[ farme-cu, msteroasa
meancoec, copare e att de fret. Dupa ce-a pecat, a fost
|udecata, aa cum era de ateptat, cu aspr-me, de preten, de rude.
Eu, care am cunoscut-o bne, att ct putea cunoate aceasta fet[a
tacuta, ma gndesc ca ncodata o femee n-a fost ma pu[n vnovata.
FIF
Dupa pecarea u Ode, am dus o va[a foarte nefercta.
Casa-m parea att de mohorta ca era un chn sa stau aca-
sa. Cteodata, seara, ntram n camera u Ode; ma aezam
ntr-un fotou aproape de patu e aa cum faceam cnd era
acoo ma gndeam a va[a noastra. Eram tuburat de vag
remucar; totu n-aveam de ce anume sa ma nvnuesc. Ma
casatorsem cu Ode - pe care o ubeam, atunc cnd fama
mea ar f dort o casatore ma straucta; -am fost credncos
pna n seara aceea cnd am fost a Msa, scurta mea tra-
dare fusese prcnuta de tradarea e. Fara ndoaa ca am fost
geos, dar ea n-a facut nmc sa nteasca un barbat care o
ubea pe care- vedea nentt. Toate acestea erau
adevarate, tam, dar ma sm[eam raspunzator. ncepeam sa
ntrezaresc - ucru foarte nou pentru mne - care trebue sa fe
adevaratee raportur ntre un barbat o femee. Femee sunt
schmba-toare, totdeauna sunt n cautarea une [nte precse
catre care sa- ndrepte gndure dorn[ee or ratactoare;
poate ca
aceasta nevoe creeaza barbatuu datora de a f busoa
or, de a f punctu fx. O mare dragoste nu reuete sa ege
de tne fn[a ubta, daca nu t, n acea tmp, sa- ump
va[a cu o boga[e de sentmente mereu rennote. Ce putea
gas Ode a mne? Veneam acasa n fecare seara de a b-
rou, unde vedeam acea oamen unde rezovam aceea
probeme; ma aezam ntr-un fotou, ma utam a nevas-
ta-mea eram ferct ca- frumoasa. Cum putea sa te ea
ce- fercrea n aceasta contempa[e muta a mea? Femee
73 Climate
se ataeaza n mod fresc de ace barba[ a caror va[a nseam-
na o venca mcare, care e antreneaza n aceasta mcare,
care pretnd mute de a ee... Ma utam a patu u Ode; ce
n-a f dat acum sa- vad ar trupu, capu e bond! ce pu[n
-am dat pe vremea cnd era att de uor s-o pastrez! n oc
sa ncerc a- n[eege gusture, e-am condamnat: voam sa e
mpun pe ae mee. Lntea aproape ngroztoare care ma n-
vaua acum n aceasta casa puste era pedeapsa pentru purta-
rea mea fa[a de ea, purtare psta de rautate, dar de nobe[e
sufeteasca.
Ar f trebut sa pec, sa parasesc Parsu, dar nu ma puteam hotar:
gaseam o dureroasa fercre sa ma aga[ de cee ma ma-runte obecte
care m reamnteau de Ode. Ce pu[n n casa asta, dmnea[a, cnd
eram nca pe |umatate adormt, m se parea ca aud un gas mpede
bnd, care, prn ua deschsa, m strga: ,Buna dmnea[a, Dcke!"
Luna anuare dn anu acea era o una de prmavara. Copac go se
profau pe ceru de un abastru desavrt. Daca Ode ar f fost
acoo, -ar f mbracat, cum zcea ea, ,un taora", -ar f pus n |uru
gtuu vupea cenue ar f et dmnea[a a pmbare.. ,Sngura?",
a f ntrebat-o, seara. ,Ah!, m-ar f raspuns, nc nu ma tu..." A f
ncereat n fa[a acestu mster absurd o nente pe care o regretam.
m petreceam nop[e ncerend sa-m dau seama de cnd a
nceput dezastru. Cnd ne-am ntors dn Anga eram ct se poate de
ferc[. Poate ca ar f fost de-a|uns, a prma noastra dscu[e, o fraza
pronun[ata pe un at ton, pe un ton bnd, dar ferm. Destnu nostru
atrna de un gest, de un cuvnt; a nce-put ce ma mc efort e de-
a|uns sa-1 [na n oc, apo trebue sa pu n mcare un mecansm
ggantc. Sm[eam acum ca cee ma eroce fapte n-ar f putut face sa
renasca n nma u Ode ubrea pe care a avut-o odnoara pentru
mne.
nante de pecarea e, ne n[eesesem asupra procedur d-
vor[uu. Convensem ca- vo scre o scrsoare |gntoare care sa
permta pronun[area dvor[uu n defavoarea mea. Dupa cteva ze
am fost ctat a Paatu de |ust[e pentru concere. M s-a parut
ngroztor s-o vad pe Ode n decoru acea. Atep-tau vreo douazec
de perech, barba[ fnd despar[[ de feme prntr-o gra, ca sa se
evte scene penbe. Un se nsutau de a dstan[a; unee feme
pngeau. Vecnu meu, un ofer, m-a spus: ,Cnd vad ca suntem
att de mu[, ma ma consoez". Ode m-a facut un semn uor dn
cap, foarte bnd, foarte afectuos, ar eu sm[eam ca tot o ma ubesc.
n sfrt, a vent rndu nostru. |udecatoru, un barbat cu
o barba carunta, bnevotor, -a spus u Ode sa nu se
nenteasca, a facut ape a amntre noastre comune, a
egature casatore; apo ne-a ndemnat sa nceream, pentru
utma oara. sa ne mpacam. I-am spus:
- Dn nefercre nu ma e posb.
Ode prvea [nta nantea e. Facea mpresa ca sufera.
,Poate ca regreta pu[n, ma gndeam eu... Poate ca nu- u-
bete aa de mut pe ct m nchpu... Poate ca a decep-
74 ANDR MAUROIS
[onat-o?..." Apo, fndca taceam unu, ceaat, -am auzt
pe |udecator spunnd:
- Atunc ave[ amabtatea sa semna[ procesu-verba.
Am et odata cu Ode. Am ntrebat-o:
- Vre sa facem c[va pa mpreuna?
- Da, a raspuns ea. E att de frumos afara. Ce arna mnu-nata!
I-am adus amnte ca a asat o mu[me de ucrur a no;
am ntrebat-o daca e pot trmte a parn[ e.
- Daca vre... dar t ce? Pastreaza tot ce-[ pace... Eu n-am nevoe
de nmc; de atmnter, n-am sa ma traesc mut. Dcke, a sa scap
repede de amntrea mea.
- De ce vorbet astfe, Ode? Et bonava?
- Ah! nu, deoc. E o mprese... Ma aes, sa ma nocuet re-pede;
daca am sa fu sgura ca et ferct, asta are sa ma a|ute
pe mne sa fu fercta.
- Nu vo putea ncodata sa fu ferct fara tne.
- Ba da, dmpotrva, a sa vez n curnd ct de bne a sa te sm[
ca a scapat de o femee nsuportaba... Nu gumesc, sa t, aa e,
sunt nsuportaba... Ce frumoasa e Sena n peroada asta!
S-a oprt n fa[a une vtrne, n care se afau har[ martme;
tam ca- pac.
- Vre s [ e cumpar?
Ea m-a prvt cu muta trste[e duoe.
- Ce dragu[ et, a spus ea... Da, vreau, va f utmu cadou pe care
am sa- prmesc de a tne.
Am ntrat sa cumpar cee doua har[: ea a chemat un tax sa
e duca acasa, apo -a scos manua ca sa-m dea mna sa -o
sarut. M-a spus:
- Mu[umesc pentru tot...
s-a urcat n mana fara a ma ntoarce capu.
FF
n marea snguratate n care ma sm[eam cufundat, fama
nu m-a fost de un rea a|utor. Mama, de fapt, era fercta ca
scapasem de Ode. N-o spunea, vazndu-ma ca sufar
fndca a no n casa nu se vorbea ncodata prea mut, dar o
sm[eam, asta a fost de a|uns sa stnghereasca orce
convorbre dntre no.
Tata era foarte greu bonav; avusese o congeste cerebraa
ramasese cu o paraze a mn stng o uoara deformare a gur
care desfgura pu[n obrazu sau frumos.
- Se ta condamnat devense foarte tacut, foarte grav. Nu
voam sa ma ma duc a matua Cora, ae care dneur m evo-cau
75 Climate
amntr prea trste. Sngura persoana pe care o puteam vedea atunc,
fara sa resmt prea mare dezgust pctseaa, era vara mea Rene.
ntr-o z, am ntnt-o a parn[ me. S-a purtat cu mut tact n-a
facut auze a dvor[. Muncea pregatea cen[a n tn[e. Lumea
spunea ca nu voa sa se casatoreasca. Dscu[a foarte nteresanta, pe
care am avut-o cu ea, m-a facut sa ma smug pentru nta oara dn
nencetata anaza a compca[or mee sentmentae care ma
macnau. Ea nchnase va[a cereetaror, une profes; parea cama
mu[umta. Era oare posba renun[area a dragoste? n ce ma
prvete, nu ma puteam gnd nca sa-m traesc va[a atfe dect
devotndu-ma une Ode; prezen[a u Rene ma ntea.
Am rugat-o sa uam masa mpreuna, ceea ce a acceptat, ne-am
vazut apo destu de des. Dupa cteva ntnr, ma ma mbnzsem
vorbeam despre so[a mea cu muta sncerta-te, ncercnd sa-
expc de ce-am ubt-o. Ea m-a ntrebat
- Dupa ce se va pronun[a dvor[u, a sa te recasatoret ?
- Ncodata, -am raspuns... Dar tu, nu te-a gndt ncodata
sa te mar[ ?
- Nu, a raspuns ea, acum am o mesere, m umpe va[a, sunt
ndependenta, n-am ntnt nca un barbat care sa-m paca.
- Dar to[ medc cu care ucrez mpreuna?
- m sunt coeg.
Catre sfrtu u februare, m-am dus sa petrec cteva ze
a munte, dar am fost rechemat prntr-o teegrama, fndca,
ntre tmp, tata facuse o noua congeste; cnd m-am ntors, -
am gast pe moarte. Mama ngr|ea cu un devotament
admrab; m amntesc ca, n utma noapte, cnd e
perduse de|a cuno-tn[a, vaznd-o n pcoare nga trupu
nert, tergndu- frun-tea, umezndu- buzee strmbate, am
ramas umt de sennata-tea e, cu toata durerea mensa, -m
zceam ca ntea aceasta se datora perfec[un ve[ sae.
Mama n-a urmart ncuna dn
pacere dupa care fugeau Ode cea ma mare parte a
tnere-or feme pe care e cunoteam; ea a renun[at nca dn
tnere[e a orce vsur, a orce schmbar n va[a e; acum
prmea raspata. M-am gndt cu durere a propra mea va[a;
m-ar f fost nespus de pacut sa m-o magnez, a sfrtu
aceste gree caator, pe Ode, n pcoare nga mne
tergndu-m fruntea de sudoarea agone, Ode cu paru ab,
temperata de vrsta, dupa ce va f trecut de muta vreme prn
furtune tnere[. Vo f, prn urmare ntr-o buna z, sngur n
fa[a mor[? Cpa aceea o doream sa vna ct ma repede cu
putn[a.
Nu ma aveam nco tre de a Ode, nc macar ndrecta.
Ma prevense ca nu-m va scre fndca socotea ca durerea m
va trece ma repede ntr-o tacere absouta; ncetase sa se ma
76 ANDR MAUROIS
vada cu preten notr comun. Credeam ca a nchrat o mca
va nga aceea a u Franos, dar nu eram sgur. n ce ma
prvete, ma hotrsem sa parasesc casa noastra, prea mare
pentru un sngur om, care-m evoca prea mute amntr.
Gassem un apartament foarte dragu[ pe strada Duroc, ntr-un
mob vech, ma ssem sa- mobez aa cum -ar f pacut
u Ode. Cne
te ? poate ca ntr-o buna z va ven, nefercta, ndurerata,
sa-m ceara adapost. Cnd m-am mutat dn casa am gast
tean-cur de scrsor prmte de Ode de a preten e. Le-am
ctt. Am facut poate o greeaa, dar n-am putut rezsta
dorn[e prea v de a t ce cuprndeau. |-am ma spus
nante, scrsore erau afectuoase, dar nevnovate.
Vara am stat a Gandumas ntr-o snguratate aproape com-peta.
Nu ma puteam nt pu[n dect atunc cnd ma cucam n arba,
departe de casa. M se parea ca toate egature cu socetatea
fusesera rupte , pentru cteva mnute ma sm[eam cuprns de
aspra[ ma adnc ma reae. Merta o femee sa ma chnuesc
atta pentru ea?... Dar car[e ma cufundau dn nou ntr-o sumbra
medta[e; nu cautam dect durerea mea n ee e aegeam, poate
fara voe, pe aceea care puteau sa-m reamnteasca trsta mea
poveste.
n una octombre, m-am ntors a Pars. Cteva tnere feme
uara obceu de a ven a mne n casa de pe strada Duroc, atrase -
ca ntotdeauna - de snguratatea unu barbat; nu vreau sa [ e
descru; au trecut prn va[a mea - att. Ceea ce tre-bue sa notez
pentru dumneata e ca m-am regast, fara efortur ( nu fara sa fu
surprns), attudnea mea dn tnere[e M-am purtat aa cum ma
purtam cu amantee mee nante de casa-tore, aergam dupa ee n
|oaca, urmarnd efectu une fraze, a unu gest ndrazne[. Dupa ce
ctgam partda cu una, o utam ncercam sa rencep cu o ata
acea |oc.
Nmc nu te face ma cnc dect o mare dragoste nemparta-ta,
dar n acea tmp nmc nu-[ da ma muta modeste; eram foarte
surprns cnd ma sm[eam ubt. Adevaru este ca un barbat, stapnt
de o mare pasune atrage femee tocma n cpa cnd o dorete ma
pu[n. Obsedat de o ata, char daca dn fre e sentmenta decat,
devne ndferent bruta. Neferct cum e, se ntmpa sa se ase
sptt de cea dnt nma ce se ofera. Dar aba a cunoscut-o se
smte pctst, ucru pe care
nu- ascunde. Fara voa u, fara trea u, e prns ntr-un |oc dntre
cee ma ngroztoare Devne prme|dos cucerete feme-e numa
pentru ca a sufert o nfrngere amoroasa. Acesta era cazu meu.
Ncodata n-am fost ma convns ca nu pot pacea, ncodata n-am
dort ma pu[n sa pac totu ncodata n-am prmt attea dovez
de devotament dragoste. Dar sufetu m-era prea rascot ca sa-
m pot permte sa gust asemenea succese. Daca ma ut n carnetee
mee dn ace an, 1913, prn-tre ntnre notate pe toate pagne,
77 Climate
gasesc mereu amntr despre Ode. Copez pentru dumneata, a
ntmpare:
=J octom$rie. &7ienele ei. :u$im mai mult fiinele dificile. /e
plcere mi fcea s cule pentru ea - cu oarecare nelinite - c!te un
$uchet de flori de c!mp, al$strele, mararete, sau o simfonie n al$
ma0or de lalele al$e...
Fmilina ei. ,Ktiu $ine cum m-ai dori... foarte rav, foarte
pur... en marea $urhezie francez... i totui senzual, dar numai
cu tine... poi s-i iei nde0dea, 3icAie, n-am s fiu nicio-dat astfel..
+roliul su modest. ,Am totui multe caliti mrunte... Am
citit mai mult dect ma0oritatea femeilor. Ktiu multe versuri pe de
rost... Ktiu s aran0ez florile. % m$rac frumos... i te iu$esc, da,
domnule, nu crezi, poate, dar te iu$esc mult..
=L octom$rie. Ar tre$ui s e7iste o iu$ire att de perfect, care s
te fac s imprteti ntr-o clip toate sentimentele aceleia pe care
o iu$eti. &rau zile 5pe vremea cnd nu-l cunoteam nc $ine6 n care
i eram recunosctor lui @ranMois c seamn att de mult cu
$r$atul pe care l-ar putea iu$i +dile... Apoi elozia a fost mai
puternic i @ranMois s-a dovedit prea imperfect.
=N octom$rie. S iu$eti la altele acel ceva din tine pe care-l
seti i la ele.
=O octom$rie. Se nt!mpla s te plictiseti de mine; mi plcea i
aceast plictiseal.
Pu[n ma departe, gasesc o nota scurta: Am pierdut mai
mult dec!t am avut. Exprma toarte bne ce se petrecea atunc n
sufetu meu. Ode, cnd era prezenta, orct de mut a f ubt-o,
avea defecte care ma departau pu[n de ea; Ode, absen-ta, devenea
dn nou o ze[a, o mpodobeam cu vrtu[ pe care nu e avea ,
modend-o apo dupa deea eterna despre Ode, puteam f pentru ea
nobu Cavaer. Ceea ce-a facut ca pe vre-mea ogodne s-o vad
transfgurata de dorn[ee mee necunos-cnd-o dect superfca - o
fac acum, a rndu or, utarea dstan[a. O ubesc pe Ode,
necredncoasa ndepartata, aa cum n-am ubt-o, va! pe Ode
cnd era aproape de mne ma ubea.
FFI
Spre sfrtu anuu, am afat de casatora u Ode cu
Franos. A fost o cpa dureroasa, dar certtudnea ca rau era acum
fara eac m-a a|utat sa-m redobndesc ma curnd cura-|u de a tra.
78 ANDR MAUROIS
Dupa moartea tate, am adus mute schmbar n modu de
admnstrare a papetaror. Ma ocupam ma pu[n de ee;
aveam ma mut tmp ber. Asta m-a ngadut sa-m regasesc
preten dn copare care se ndepartasera de mne n tmpu
ct am fost casatort , ma aes, pe Andr Haff, care ntrase
n Consu de Stat. Ma ntneam uneor cu Bertrand, care
era ocotenent de cavaere, se afa n garnzoana a Sant-
German venea sa- petreaca dumnce a Pars. Am
ncereat sa reau ecture stude abandonate de ma mu[
an. Am urmat cursur a Sorbona, a Coege de France. Am
descopert atunc ca ma schmbasem mut. Am constatat cu
surprndere ct de ndfe-rente m devensera probemee care
atadata consttuau toata va[a mea. Fusesem ntr-adevar n
stare sa ma ntreb, cu teama nente, daca eram deast
sau materast? Orce metafzca m aparea acum ca un |oc
coparesc.
Ma mut dect cu preten me, ma ntneam atunc - [-am ma
spus-o - cu cteva tnere feme. Pecam de a brou pe a ora cnc
dupa-amaza. Faceam vzte ma dese dect nante con-statam
char, cu meancoe, ca eram n cautarea paceror pe care Ode
trebua sa m e mpuna odnoara cu mare truda. Mute feme pe care
e cunoscusem n casa de pe buevardu Marceau, tndu-ma sngur
destu de ber, ma nvtau a ee. Smbata seara, a ora zece, ma
duceam a Hne de Thanges, care prmea n fecare saptamna.
Maurce de Thanges, care era deputat de 'Eure, aducea oamen
dn gruparea sa. n afara de oamen potc, se ntneau ac
scrtor, preten de-a
Hne, mportan[ oamen de afacer. Hne fnd fca unu
ndustra, domnu Pasca-Bouchet, pe care-1 vedea adesea sosnd
smbata seara dn Normanda, nso[t de cea de a doua fca a sa,
Franose. Obnu[ acestu saon erau destu de n-tm ntre e. m
pacea sa ma aez nga vreo tnara femee sa dscut pe arg
nuan[ee unor sentmente. Rana ma facea sa sufar nca, dar se
ntmpa sa treaca ze ntreg fara sa ma gn-desc a Ode sau a
Franos. Uneor auzeam vorbndu-se des-pre e; Ode numndu-se
acum doamna de Crozant, un nu tau ca a fost so[a mea ,
ntnnd-o a Touon, unde devense ceebra ca mare frumuse[e a
orauu, povesteau tot teu de u-crur despre ea. Hne de
Thanges ncerca sa- aduca a tacere sau sa- atraga n ata parte a
saonuu; eu nsa [neam sa- ascut.
Ma toata umea credea ca mena|u or nu mergea tocma bne. Am
rugat-o pe Yvonne Prvost, care avea deseor ocaza de a pe-trece
cteva ze a Touon, sa-m spuna sncer tot ce ta despre e. M-a
raspuns pe un ton rezervat:
- E foarte greu sa-m dau seama; -am vazut rar... Impresa mea
este ca nca dn cpa cnd s-au casatort tau unu, atu ca fac o
greeaa. totu ea ubete... Iarta-ma ca [-am spus-o, domnue
Marcenat, dar dumneata a [nut sa-[ vorbesc despre e. Ea ubete,
desgur, mut ma mut dect o ubete e pe ea; dar e orgooasa, nu
79 Climate
vrea s-o arate. M-au nvtat o data a masa. Era o atmosfera penba.
n[eeg? Ea spunea ucrur dragu[e, uneor pu[n nave, pe care
dumneata e admra, ar Franos o bruftuua... E att de bruta
uneor... Te asgur ca m-am neca|t pentru ea...Se vedea ca ncerca
sa- paca, voa sa- vorbeasca cu orce pre[ de subectee care-
nteresau; frete ca nu prea reuea Franos raspundea, pctst
dspre[utor: ,Da, da, Ode, da..." Roger cu mne sufeream dn
prcna e.
Toata arna anor 1913-1914 a trecut n uoare aventur cu
feme, n caator de afacer ntreprnse fara o reaa necestate, n
stud ncodata aprofundate. Nu voam sa au nmc n seros, nu uam
contact cu dee cu fn[ee dect cu muta precau[e obnundu-
ma dnante cu gndu a dspar[a or, ca sa nu sufar cnd ntr-
adevar vor dsparea.
n prea|ma un ma, Hne de Thangcs a nceput sa pr-measca
umea n gradna. Se aruncau cteva perne pe |os, ca sa stea
doamnee, ar barba[ se aezau drect pe arba. n prma smbata
dn una une, am ntnt acoo un grup amuzant de scrtor de
oamen potc, care facusera cerc n |uru abateu Cnva. Ca[eua
Hne s-a cucat a pcoaree e dnsa a ntrebat cu toata
seroztatea:
- Domnue abate, anmaee au sufet? Pentru ca daca n-au, nu
ma n[eeg nmc. Cum? Ca[eua mea care a sufert att...
- Ba da, doamna, a raspuns abatee, de ce vre[ sa n-aba?...
Au un sufet mcu[ de tot.
- Nu- foarte ortodox, a spus cneva, dar e mcator.
Stateam ceva ma departe, cu o amercana, Batrce Howe:
ascutam conversa[a.
- Eu, spuse dnsa, sunt sgura ca anmaee au sufet... n fond, nu-
nco dferen[a ntre ee no... Asta m spuneam char adneaor.
M-am petrecut dupa-amaza a Gradna de Acmatzare. Ador
anmaee, domnue Marcenat.
- eu, -am raspuns. Vre[ sa mergem ntr-o z acoo ?
- Cu pacere... Ce va spuneam? A! da: az dupa-amaza m-am
utat a foc. m pac fndca straucesc ca nte buca[ de cau-cuc
muat. Se nvrteau sub apa, sco[nd dn cnd n cnd capu ca sa
respre, eu e pngeam, spunndu-m: ,Betee anmae, ce va[a
monotona duc!" Apo m-am gndt: ,Dar no? No ce facem? Ne
nvrtm sub apa o saptamna ntreaga smbata, pe a ora ase,
aparem a Hne de Thanges, apo mar[ a ducesa de Rohan, a
Madeene Lemare, dumnca a doamna de Marte... E acea
ucru". Nu gaset ?
n cpa aceea, -am vazut ntrnd pe maoru Prvost pe
so[a sa: am fost zbt de nfa[area or grava. Pareau nent[
paeau pe petru dn gradna ca cum ar f fost frag.
Hne s-a rdcat sa e spuna buna zua. O prveam, fndca m
paceau nsufe[rea gra[a cu care prmea umea. spuneam
totdeauna:
80 ANDR MAUROIS
- Parca a f un future ab care aba, aba atnge persoana pe care
se aaza.
So[ Prvost au nceput sa- povesteasca ceva vedeam cum
fa[a devense seroasa. Se uta, |enata, n |uru e , zarn- du-ma, a
ntors repede capu. Grupu s-a departat c[va pa.
- cunot pe so[ Prvost? am ntrebat-o pe Batrce
Howe.
- Da, m-a raspuns ea, am fost a e a Touon. Au o casa ve-
che, mnunata... m pac spaure dn Touon. Marea casee vech
fran[uzet... E un amestec foarte frumos...
Ma mute persoane se adunasera acum n |uru Hne a
so[or Prvost. Se facuse un cerc, se vorbea foarte tare m
s-a parut ca m-am auzt numee.
- Dar ce-o f ? am ntrebat-o pe mss Howe. Ha sa vedem!
Am a|utat-o sa se rdce sa- scuture free de arba care
se prnsesera de roche. Heene de Thanges ne-a vazut a
vent spre mne.
- Te rog sa ma er[, -a spus Batrce, a vrea sa- spun un cuvnt
domnuu Marcenat... Ascuta, m-a spus ea, sunt foarte mhnta ca
sunt prma de a care ve afa un ucru ngroztor, dar nu vreau sa
rsc... n sfrt, so[ Prvost m-au spus ca so[a dumtae... ca Ode
s-a snucs az-dmnea[a, a Touon, tragndu- un gonte de
revover.
- Ode? Dumnezeue! Dar de ce?
m magnam trupu frag a u Ode cu o rana sngernda m
se nvrteau n cap cuvntee: Su$ influena lui %arte, n mod fatal
condamnat...
- Nu se te, m-a raspuns. Peaca, fara sa-[ e ramas bun de a
nmen. Daca ma afu ceva, [ teefonez.
Am pornt-o a ntmpare, spre Bos de Bouogne. Dar ce-o f
fost ntre e ? Bata mea copa, de ce nu m-a chemat, daca era arat
de nenorocta? Cu ce nemargnta bucure -a f sart n a|utor, as f
uat-o a mne, a f consoat-o. Cnd -am ntnt nta oara pe
Franos, am tut ca avea sa fe genu rau a u Ode. Ma vedeam a
dneu acea traam dn nou mpresa, nca att de ve, ca sunt un
tata care a facut o mpruden[a, du-cndu- copu ntr-un medu
contamnat. Sm[eam, n zua aceea, ca trebua s-o savez ct ma
curnd posb. Dar n-am savat-o... Ode a murt... Femee care
treceau se utau nen-tte a mne. Poate ca vorbeam cu gas tare...
Ce frumuse[e, ct farmec... Ma vedeam nga patu e, [nnd-o de
mna, n tmp ce recta:
@rom too much love of livin.
@rom hope and fear set free...
?Dhe Beariest river, Dcke", m spunea cu un gas comc
de tngutor.
81 Climate
eu raspundeam: ,Scumpa mea, nu ma recta n feu acesta,
ca a sa m fac sa png".
Ode a murt... De cnd o cunoteam ma utam a ea cu
o teama superst[oasa. Era prea frumoasa... ntr-o z, a
Bagatee, un batrn gradnar ne-a spus, me u Ode:
,Ce ma frumo trandafr se ofesc ce ma repede..."
Ode a murt... m spuneam ca, daca a f putut s-o ma
vad un sfert de ora sa mor apo mpreuna cu ea, a f
acceptat fara nco ovare.
Nu tu cum am a|uns acasa, nc cum m-am cucat. Spre zua am
adormt am vsat ca eram a un dneu a matu Cora. Se ma afau
acoo Andr Haff, Hne de Thanges, Bertrand veroara mea
Rene. O cautam peste tot pe Ode. Foarte ngr|orat, am gast-o n
sfrt, dupa o vreme ndeunga-ta, ntnsa pe o canapea. Era pada
parea foarte bonava; ma gndeam:,E sufernda, dar n-a murt". Ce
vs ngroztor am avut!
FFII
Prmu meu gnd a fost sa pec a Touon char a doua z, dar
tmp de o saptamna am zacut cu febra am derat. Bertrand
Andr m-au ngr|t cu mut devotament; Hne a vent de
ma mute or, aducndu-m de fecare data for. Cnd m-am
restabt, am ntrebat-o cu teama ce-a ma afat. tre pe care
e auzse, ca aceea auzte de mne nsum, de atfe, erau
contradctor. Adevaru parea sa fe asta: Franos, obnut sa
traasca n depna bertate s-a pctst repede dupa casatore.
Ode decep[onase. Antata de mne, ea s-a aratat ma ex-
genta tocma cnd Franos a nceput s-o ubeasca ma pu[n.
O crezuse ntegenta nu era, ce pu[n n n[eesu comun a
cu-vntuu. eu tam asta, dar me nu-m pasa. Vose sa-
m-
puna o dscpna a mn[ a condute. Ode Franos,
amndo orgoo, se nfruntau cu voen[a.
Mut ma trzu, sunt vreo ase un de atunc, o doamna
m-a transms confden[ee u Franos cu prvre a Ode.
,A fost foarte frumoasa, spusese, am ubt-o ntr-adevar. Dar prmu
sau barbat o obnuse prost. Era de o cochetare nebu-na. E sngura
femee care m-a facut sa sufar... M-am aparat... Am dsecat-o... Am
ntns-o goaa pe masa de dsec[e am des-chs-o... I-am vazut toata
urubara mcor e mncun... I-am dovedt ca e cunosc... -a
nchput ca ma poate rectga, cu farmecee e... -a dat seama
apo ca a fost nvnsa... m pare rau de cee ntmpate, frete dar n-
am remucar. Ce sa fac?"
Cnd am afat de aceasta convorbre, Franos m-a devent
odos. Totu, uneor admram. A fost ma tare dect mne ,
82 ANDR MAUROIS
poate, ma ntegent; dar ma aes ma tare, cac eu n[eese-
sem, ca dnsu, ce fre avea Ode, dar deosebrea dntre no
consta n aceea ca eu n-am avut cura|u sa -o spun. Cnsmu
u Franos a facut ma mut dect decate[ea mea?
Refectnd ndeung a aceste ucrur, n-am regretat nc eu
nmc. Sa n-vng sa aduc oamen a dsperare e uor.
acuma, nca, dupa eecu meu, contnu sa cred ca e mut ma
frumos sa ncerc a- ub, char mpotrva or.
De atfe, toate astea nu expca mpede snucderea u
Ode. Sgur e ca Franos n-a fost a Touon n zua cnd s-a
snucs. Bertrand a ntnt, n tmpu razbouu, un baat care
n a|unu snucder uase cna mpreuna cu Ode, cu tre ate
tnere feme tre of[er de marna. Conversa[a a fost foarte
vesea. Bndu- ampana, Ode a spus, rznd, comesenor:
,Sa t[ ca mne a prnz am sa ma omor". Fusese foarte
ntta toata seara, necunoscutu acea observase (cac -o
descrsese u Bertrand) straucrea aba, umnoasa a
frumuse[ sae.
Am fost bonav o una. Apo am pecat a Touon. Am stat
aco-o cteva ze, am acopert mormntu u Ode cu for
abe. ntr-o seara, pe cnd eram a cmtr, a vent a mne o
batrna, m-a spus ca a fost femee de servcu a doamna de
Crozant m-a recunoscut dupa o fotografe pe care stpna-
sa o [nea ntr-un sertar. Ea m-a povestt ca n prmee
saptamn Ode, de se arata n pubc foarte vesea, cum
ramnea sngura, ca-pata o nfa[are dsperata. ,Uneor, m-a
spus femea, cnd ntram a doamna, o gaseam stnd ntr-un
fotou, cu capu rezemat n mn... Parea ca avea moartea n
fa[a ochor."
Am stat mut tmp de vorba cu ea, m-am bucurat auznd
ca o adorase pe Ode.
N-aveam ce face a Touon , a nceputu u ue, m-am de-
cs sa pec a Gandumas. Acoo, am ncereat sa ucrez, sa c-
tesc... Faceam ung pmbar pe cmp, prn baar , dn prc-
na obose, reueam sa adorm.
Contnuam s-o vsez aproape n fecare noapte. De cee ma
mute or ma vedeam ntr-o bserca, ntr-un teatru; ocu de
nga mne era go. Ma ntrebam: ,Unde- Ode ?" O cautam.
Vedeam feme pade, despette, dar, ncuna dn ee nu
semana cu Ode. Ma trezeam.
Nu ucram. Nu ma ma duceam nc a uzna. Nu voam sa vad nco
fn[a omeneasca. m ubeam durerea. n fecare dmnea[a coboram
sngur n sat; dn bserca se auzea o muzca de orga att de
vaporoasa, att de fuda, ca se contopea cu aeru, a caru murmur
parea. M-o magnam pe Ode stnd aatur de mne n rocha aba pe
care o purtase n zua n care ne-am pmbat pentru nta oara prntre
83 Climate
chparo negr dn Foren[a. De ce-am perdut-o? Cautam cuvntu,
gestu care a schmbat aceasta mare ubre n povestea asta att de
trsta. Nu- gaseam.
n toate gradne erau trandafr pe care ca -ar f ubt.
n tmpu une asemenea pmbar, am auzt batnd toba pe
|andarm strgnd: ,Mobzarea armate de uscat a marne".
*artea a ,oua
ISA1ELLE
84 ANDR MAUROIS
I
Phppe, am vent sa ucrez asta-seara n brou tau. Cnd am
ntrat nc nu-m venea sa cred ca nu te vo gas. Et att de vu
pentru mne, Phppe. Te vad n fotou acea, cu o carte n m-na,
stnd cu pcoaree ndote sub tne. Te vad a masa cnd prvre tae
ma ocoeau, cnd nu ma ascuta ce-[ vorbeam. Te vad prmnd
vzta unu preten, nvrtnd fara ncetare, cu de-getee tae ung,
cte un creon sau o guma. m paceau gestu-re tae.
Au trecut tre un de a acea noapte ngroztoare. M-a
spus atunc: ,Ma nabu, Isabee, mor". [ aud nca gasu,
care nu ma era a tau. Am sa- ut vreodata? Ceea ce m se
pare ma nforator dect orce e gndu ca durerea mea va
mur, negre-t, ea ntr-o z. Daca a t ce trsta am fost cnd
m-a spus cu ngroztoarea ta sncertate: ,Acum am perdut-o
pentru tot-deauna pe Ode. Nu- ma regasesc nc macar
trasature". A ubt-o mut, Phppe. Am rectt tocma unga
storsre pe care m-a trms-o n momentu casatore noastre,
am nvdat-o. n urma e a ramas ce pu[n atta, n urma
mea, nmc. to-tu, m-a ubt pe mne. Am n fa[a ochor
prmee tae scr-sor, cee dn 1919. Da, ma ubea atunc: ma
ubea poate prea mut. m amntesc ca o data [-am spus: ,Ma
pre[uet a tre sute, cnd eu nu vaorez dect patruzec, e
85 Climate
ngroztor, Phppe. Cnd a sa-[ da cndva seama de
greeaa ta, atunc a sa crez ca vaorez zece, sau zero". Aa
era. M-a povestt ca Ode [ z-cea: ,Atep[ prea mut de a
feme. Le-a aezat prea sus; e pr-me|dos". Avea dreptate
sarmana fata!
De vreo cncsprezece ze ma mpotrvesc une dorn[e care devne
dn z n z ma puternca. A vrea, pentru mne nsam, sa atern pe
hrte povestea dragoste mee, aa cum a facut tu, storsndu-[
toata dragostea ta. Crez, Phppe, ca am sa reu-esc, fe cu
stngace, sa scru povestea noastra? Ar trebu sa procedez ca tne,
adca n mod cnstt, facnd efortur pentru a spune tot. m dau
seama ca va f foarte greu. Fecare e sptt sa se ase nduoat de
sne sa se zugraveasca aa cum ar vrea sa fe. Ma aes eu; e unu
dntre reproure pe care m e facea. ,Sa nu-[ fe ma de tne", m
zcea. Dar am scrsore tae, am carnetu acea rou pe care- [nea
ascuns cu atta gr|a, am mcu meu |urna, pe care -am nceput pe
care tu
m-a sfatut sa- arunc. Ce-ar f sa ncerc?... Ma aez pe ocu tau.
Parca vad mereu mna ta pe mapa asta de pee verde pa-tata cu
cerneaa. O tacere nspamntatoare ma mpresoara. Daca a
ncerca...
II
Casa de pe strada Ampere. Pamer n ghvecee or nfa-
urate n pnza verde. Sufragera n st gotc; bufetu cu
gurguee n reef; scaunee, pe ae caror speteze e scuptat
chpu att de cumpt a u Ouasmodo. Saonu de damasc
rou, cu fotoe prea mut aurte. Camera mea de fata, toata
n ab, un ab pur odnoara, dar care se murdarse cu tmpu.
Camera de studu, foosta ca debara - unde uam masa cu
nsttutoarea mea, n sere cnd aveau oc mare dneur.
Uneor domnoara Chaumre cu mne ateptam pna a
ora zece sa n se serveasca masa. Un servtor transprat, ursuz
frnt de oboseaa, ne aducea pe tava supa seta, nghe[ata
top-ta. M se parea ca omu acea, ca mne n[eegea rou
ters aproape umtor pe care- avea n casa aceea uncu
cop.
Va! ct de trsta a fost copara mea. ,Aa [ nchpu tu, scumpa
mea!", m spunea Phppe Nu, nu ma ne. Eram foarte nenorocta.
O f fost vna parn[or. Le-am reproat-o adeseor. Acum, dupa ce-am
avut de ndurat o durere att de mare, prvesc trecutu cu a[ och
recunosc un ucru: e credeau ca fac bne ce faceau. Dar metoda or
era aspra, pr-me|doasa , prn rezutatee pe care e-a dat, m se
pare con-damnaba.
Am spus ,parn[ me", ar f trebut sa zc ,mama mea" pen-tru
ca tata, fnd foarte ocupat, nu- cerea nmc atceva fete sae dect
sa stea tacuta sa nu se arate a vedere. Muta vreme dstan[a a
86 ANDR MAUROIS
care ma [nea -a dat un mare prestgu n och me. consderam ca
un aat fresc mpotrva mame, deoarece de vreo doua, tre or, -am
auzt raspunzndu-, dstrat sceptc, cnd se pngea de caracteru
meu prost: ,Ma fac sa ma gndesc a efu meu, Decass; se aaza
n spatee Europe spune ca o a|uta sa mearga nante... tu crez
ca se poate forma o fn[a umana... Nu, scumpa mea, nu, no credem
ca suntem actor, dar nu suntem ncodata atceva dect nte
spectator". Mama arunca prvr pne de mputar , cu un
gest nentt, atragea aten[a ca sunt eu acoo. Nu era rea, dar
sacrfca fercrea, a e a mea, de frca unor prme|d magnare.
,Mama ta sufera de o hpertrofe a pruden[e", m-a spus ma trzu
Phppe. Aa era. Ea consdera ca toata va[a omeneasca e o upta
grea, pentru care trebua sa te caet. ,O fet[a antata devne o
femee nenorocta, spunea ea, nu trebue sa obnuet un cop sa se
creada bogat. Dumnezeu te ce- ma ateapta n va[a", ma
spunea: ,Aduc un rau servcu une tnere fete, facndu-
compmente!" de aceea m repeta mereu ca eram departe de a f
frumoasa ca va trebu sa ma sesc mut ca sa pac cuva. Vedea ca
ma face sa png, dar pentru dnsa copara nu era atceva dect
ceea ce- va[a pe
pamnt n och aceora care se tem de nfern: trebua, cu pre[u unor
penten[e orct de aspre, sa-m ndrepte sufetu trupu spre
mnturea umeasca a a care poarta de ntrare casatora echvaa cu
|udecata de Apo.
De atmnter, poate ca aceasta educa[e ar f fost foarte n[e-
eapta daca a f avut, ca ea, o nma tare, ncredere n mne a f
fost o mare frumuse[e. Dar, tmda dn fre, am devent, de teama,
sabatca. De a unsprezece an, fugeam de oamen -m cautam
refugu n ectura. Aveam, ma aes, o mare pasune pentru store. La
cncsprezece an, eronee mee preferate erau |eanne dArc,
Charotte Corday, ar a optsprezece, Louse de a Vare. ncercam o
strane fercre, ctnd despre sufern[ee caugar[eor carmete,
despre supce a care a fost supusa |eanne dArc. M se parea ca
eu a f fost n stare de un ase-menea nemargnt cura| fzc. Tata
dspre[ua frca ma sea, cnd eram mca de tot, sa stau noaptea
sngura n gradna. Cnd eram bonava, tata voa sa fu tratata fara
ma fara
duoe. Ma obnusem sa consder oree mee a dentst ca
treptee spre un erosm de sfnta.
Dupa ce tata a parast Mnsteru de Externe a fost numt
ambasador a Fran[e a Begrad, mama -a uat obceu sa nchda,
n fecare an, pentru ma mute un, casa noastra dn strada Ampere,
pe mne sa ma trmta a Lozre, a bunc me. Acoo eram ma
nenorocta. Nu-m pacea sa stau a [ara. n ocu pesa|eor, preferam
monumentee, n ocu paduror, bserce. Cnd rectesc |urnau
pe care- [neam cnd eram fata tnara, am mpresa ca sunt ntr-un
avon ca zbor ncet, ncet, deasupra unu deert de pctseaa. M
se parea ca vrsta asta de cncsprezece, asprezece, aptesprezece
an nu se va ma termna ncodata. Parn[, care credeau n mod
cnstt ca-m dau o buna educa[e, ucdeau n mne gustu pentru
fer-cre. Prmu ba, care ramne mutora dntre feme ca o amntre
87 Climate
att de vesea, att de strauctoare, me m evoca sentmente
penbe umn[e de neters. Era n 1913. Mama o pusese pe
camersta e sa-m croasca o roche n casa. Rocha era urta, o
tam, dar mama avea un mare dspre[ pentru ux. ,Barba[ nu se
uta a roch, spunea ea: nmen nu ubete o femee pentru
mbracamntea e." Nu prea am avut succes n socetate. Eram o fata
foarte stngace, care sm[ea o mare, o nesfrta nevoe de tandre[e.
Oamen ma gaseau [eapana, nendemnatca, preten-[oasa! Eram
[eapana, fndca m petreceam va[a nfrnn- du-m mereu, eram
nendemnatca fndca ncodata n-am fost asata sa ma mc n voe,
sa spun ce vreau: preten[oasa, pen-tru ca, fnd prea tmda, prea
modesta ca sa vorbesc cu draga-aene despre mne nsm sau sa
spun nte nmcur amuzan-te, ma refugam n subectee grave. La
baur, seroztatea mea pu[n pedanta aunga pe tner dn |uru
meu. Ah! cum ma chemam sa vna ct ma repede pe acea care
ma va smuge dn
scava, dn une nesfrte de a Lozre, unde nu vedeam pe nmen,
unde tam prea bne de dmnea[a ca nmc nu va n-trerupe
monotona ze, decat doar o pmbare de o ora cu dom-noara
Chaumre. vsam frumos, fermecator. De cte or se |uca a opera
Siefried,o mporam pe domnoara Chaumre sa ceara permsunea
sa ma duc eu, deoarece n och me eram o Wakyre captva care
nu putea f eberata dect de un erou.
Exatarea mea nteroara, care uase o forma regoasa n
momentu prme comunun, a gast n tmpu razbouu o ata
ere. Dn una august 1914, am cerut (aveam brevet de
nfrm-era) sa fu trmsa ntr-un spta dn zona mtara. Tata
meu, dn cauza func[e sae, se afa atunc foarte departe de
Fran[a, mama psea, fnd cu e. Bunc me, ngroz[ de
zbucnrea raz-bouu, m-au ngadut sa pec. Ambuan[a de a
Bemont, n care am ntrat, fusese nstaata de baroana Chon.
Infrmera care conducea sptau se numea Rene Marcenat.
Era o fata destu de frumoasa, foarte ntegenta, orgooasa. n
scurt tmp, ea a vazut n mne o for[a re[nuta, dar reaa, , cu
toate ca eram nca tnara, m-a facut ad|uncta e.
Acoo am afat ca puteam sa pac. Rene Marcenat a spus
ntr-o z n fa[a mea doamne Chon: ,Isabee este cea ma
buna nfrmera a mea; n-are dect un sngur defect: e prea
dragu[a". M-a facut mare pacere.
Un subocorencnt de nfantere, care fusese ngr|t de no, pentru o
rana uoara, cnd a parast sptau m-a cerut per-msunea de a-m
scre. Prme|de a care tam c- expus m-au facut sa- raspund
pe un ton ma emo[onat dect a f dort; e a devent afectuos cu
mne , dn scrsoare n scrsoare, m-am trezt deodata ogodta. Nu-
m venea sa cred. M se parea ceva rea, dar pe atunc va[a era un
fe de nebune totu se facea n mare graba. Cernd sfatu
parn[or, m-au raspuns ca |ean de Cheverny e de fame buna ca-
m aprobau nten[e Nu tam nmc despre |ean. Era un barbat vese,
frumos. Am trat patru ze, numa no do, ntr-un hote dn Pace de
88 ANDR MAUROIS
toe
Apo so[u meu a pecat a regment eu m-am ntors a spta. cu
asta s-a termnat va[a mea con|ugaa. |ean spera sa ob[-na nca o
permsune n arna, dar n februare 1916 a cazut a Verdun. n
momentu acea credeam ca- ubesc. Cnd, dupa moartea u, m s-au
trms actee am gast prntre ee o mca fotografe de a mea, am
pns mut dn adncu nm.
III
Dupa ncheerea armst[uu, tata a fost numt mnstru
a Pekn. M-a propus sa pec cu e; -am refuzat. Prea mut
ma obnusem cu ndependen[a ca sa ma suport scava
fame. Venture m permteau sa ma ntre[n sngura.
Parn[ ma autorzasera sa transform a doea eta| a mob-uu or
ntr-un mc apartament m-am egat va[a de Rene Marcenat.
Dupa razbo, ea a ntrat sa ucreze a aboratoru Insttutuu Pasteur,
unde aducea o contrbu[e pre[oasa, astfe ca nu -a fost greu sa
ob[na anga|area mea.
Ma ataasem de Rene. O admram. Se comporta, n tot ce fa-cea,
cu o autortate pe care -o nvdam. Totu banuam ca- vuneraba.
Voa sa dea mpresa ca a renun[at a casatore, dar tonu cu care m
vorbea despre unu dn ver sa, Phppe Marcenat, ma facea sa cred
ca dorea sa se marte cu e.
- E o fn[a foarte tacuta, m-a spus ea, care pare dstant
cnd nu- cunot bne dar care e, n reatate, de o sensbtate
aproape nspamntatoare... Razbou -a prt, smugndu- dn
va[a obnuta. E e facut sa conduca o fabrca de hrte cum
sunt eu facuta sa fu o mare actr[a...
- Dat de ce? Ma face atceva?
- Nu, dar ctete enorm, e foarte cut... E un om remarcab, te
asgur... Are sa-[ paca mut.
Eram convnsa ca- ubete.
Mu[ barba[, un ma matur, a[ ma tner, se nvrteau n
|uru meu. Moravure de dupa razbo devensera destu de be-re. Eu
eram sngura. n umea asta a medcor a tneror savan[ n care
se nvrtea Rene, ntnsem c[va barba[ care-m strnsera
nteresu. Dar nu m-a fost greu sa e rezst. Nu puteam crede n
dragostea pe care m-o decarau. Ace ,et, dn nefercre, urta" a
mame mee ma obseda, cu toate dezm-n[re capatate pe vremea
cnd am fost nfrmera. Nencrederea n mne ramasese tot att de
profunda. Ma gndeam ca barba[ doreau sa se casatoreasca cu
mne pentru averea mea, sau cau-tau n mne o amanta, comoda
pu[n preten[oasa, pentru c-teva nop[.
Rene m-a transms o nvta[e a un dneu a baroane
Chon. Ea nsa mergea destu de des acoo, mar[ea.
I-am raspuns:
- Ma pctsete sa ma duc acoo, m-e groaza de ume.
89 Climate
- Nu, a sa vez, vn ma totdeauna oamen nteresan[. De atmnter,
mar[ea vtoare va f Phppe, varu meu, , daca a sa te pctset,
o sa ne putem retrage to[ tre ntr-un co[.
- A! aa da, o sa-m faca pacere sa- vad.
Era adevarat. Rene sfrse prn a-m nspra dorn[a de a-
cunoate pe Phppe Marcenat. Cnd m-a storst povestea
ca-satore u Phppe, m-am amntt ca am ntnt-o cndva
pe so[a u ca am gast-o foarte frumoasa. Se spunea ca o
ma ubea, char Rene, de se vedea mpede ca nu era de
acord cu tot ce facuse vara-sa, recunotea ca era mposb sa
gaset un obraz ma perfect ca a e. ,Numa ca, spunea ea,
ceea ce nu pot sa- ert e ca s-a purtat urt cu Phppe, care
era sncerta-tea n persoana." I-am cerut mute amanunte n
egatura cu casatora u. Ctsem char n tmpu razbouu
unee pasa|e dn
scrsore u Phppe catre Rene -m pacuse tonu or
mean-coc.
Casa doamne Chon, cu scara nteroara cu nenumara[ e
ache, nu m-a pacut. Intrnd n saon, am dat medat de Rene,
stnd n pcoare, nga emneu; aatur de ea se afa un barbat
foarte nat, care [nea mne n buzunare. Phppe Marcenat nu era
frumos, dar avea o nfa[are bnda nt-toare. Cnd m-a fost
prezentat, pentru nta oara n va[a mea nu m-am sm[t ntmdata
n fa[a unu stran. La masa, am observat cu pacere ca ocu u era
nga a meu. Dupa dneu, o manevra nstnctva ne-a apropat.
- Vre[ sa stam nt[ de vorba? m-a ntrebat e. Ven[
cu mne, cunosc foarte bne casa asta.
M-a uat cu e ntr-un saon chnezesc. Ceea ce-m ma amn-tesc
dn dscu[a noastra de atunc e ca am facut un schmb de mpres
despre copara noastra. Da, nca n seara aceea, Phppe m-a
povestt va[a pe care a dus-o n Lmousn ne-a amuzat faptu ca
an tnere[ noastre fame noastre erau att de asemanatoare.
Casa dn Gandumas era mobata ntoc-ma ca a noastra de pe strada
Ampere. Mama u Phppe, ca a mea, obnua sa spuna: ,Barba[
nu se uta a roch".
- Da, a spus Phppe, e foarte puternca eredtatea [araneasca
burgheza a attor fam franceze, ntr-un sens e destu de frumos,
dar, n ce ma prvete, nu ma pot, m-am perdut credn[a...
- Eu nu, -am raspuns, rznd... Vede[, sunt unee ucrur pe
care nu pot sa e fac... acum, cu toate ca traesc sngura, n-a putea
cumpara for sau bomboane pentru mne. M s-ar parea mora nu
m-ar face nco pacere.
S-a utat cu umre a mne.
- E adevarat? m-a ntrebat e. Nu pute[ cumpara for ?
- Pot cumpara for pentru un dneu, un cea. Dar pentru
mne, pentru smpa pacere de a e prv, nu, nu pot.
- Dar va pac?
90 ANDR MAUROIS
- Da, destu... n sfrt, ma pot ps foarte uor de ee.
M s-a parut ca vad n och u o strafugerare de rone
trste[e am nceput a vorb de atceva. Aceasta a doua parte
a dscu[e noastre fara ndoaa ca -a frapat pe Phppe, fnd-ca am
gast n carnetu sau rou aceasta nota:
=E martie 4O4O. 3ineu la mtua /ora. %i-am petrecut toat seara
cu doamna de /hevernC, drua prieten a lui #enPe, pe divanul din
salonul chinezesc. /iudat... (u seamn deloc cu +dile, i totui...
"oate, pentru simplul fapt c purta o rochie al$... & $l!nd, timid...
%-am strduit s-o fac s vor$easc. Apoi a devenit mai comunicativ.
- %i s-a nt!mplat azi-diminea un lucru care m-a indinat. +
doamn pe care a$ia o cunosc, deci nu o prieten intim, tii, m-a
chemat la telefon s-mi spun2 ,1ezi, s nu faci vreo afa, :sa$elle,
iau de0unul azi la dumneata.. /um se poate mini n halul staG S
caui o compliceG %i se pare 0osnic.
- Dre$uie s fii indulent,multe femei duc o via att de rea.
- Au o via att de rea, fiindc aa vor. &le cred c dac
nu vor crea n 0urul lor o atmosfer de mister, se vor plictisi...
(u-i adevrat; viaa nu-i fcut din mici aventuri trectoare. (u
totdeauna simi nevoia ca sensi$ilitatea ta s se confunde cu a
altuia... (u suntei de aceeai prereG
#enPe a venit s se aeze ln noi, ntre$ndu-ne2
- "ot s tul$ur flirtulG
Ki fiindc tceam i eu, i ea, s-a ridicat r!z!nd i a plecat.
"rietena ei a rmas o clip vistoare, apoi a reluat firul con-vor$irii2
- n sfrit, nu sii c sinura iu$ire care merit a fi trit este
aceea care const n ncrederea total ntre dou fiine, un cristal pur
prin care poi privi fr s zreti o pat G
n clipa aceea s-a !ndit, fr ndoial, c mi-a st!rnit o suferina
i a roit. & adevrat c spusele ei m-au cam rnit.
Atunci mi-a adresat cteva cuvinte drue, cu o st!ncie foarte
emoionant. Apoi #enPe s-a ntors mpreun cu doctorul %aurice de
@leurC. /onvor$ire asupra secreiei landelor endocrine. ,Dre$uie s
dai asemenea medicamente, spunea el; medicul care nu le prescrie
ii pierde prestiiul.. 3iscuii tehnice, amuzante. Admirat inteliena
precis a lui #enPe. La desprire, cald uittur a prietenei sale8
E adevarat. eu m aduc amnte de cuvntee care -au
suparat pe Phppe. eu m-am gndt a ee n seara aceea,
cnd m-am ntors acasa; ar a doua z dmnea[a, -am scrs
cteva rndur u Phppe Marcenat, pentru a- exprma re-gretu ca
am fost att de stngace n a|un, cnd -am marturst sentmentee
mee, smpata mea, deoarece, cunoscndu- prn Rene, aveam de
muta vreme pentru e o mare pretene. Am adaugat ca, tndu-
sngur, a f fercta daca uneor ar ven sa ma vada.
E m-a raspuns:
91 Climate
Scrisoarea dumneavoastr, doamn, mi-a confirmat ceea ce
am citit n e7presia o$razului dumneavoastr. Avei acea $untate
delicat care d atta farmec spiritului. 3in prima clip cnd v-am
vzut mi-ai vor$it de tristeea i de sinurtatea mea cu o simpatie
att de simpl, att de evident spontan, c am ncercat ndat un
sentiment de ncredere. "rimesc cu recunotin priete-nia pe care
mi-o oferii. (u cred c v putei nchipui c!t mi va fi de preioas.
I-am nvtat pc Phppe pe Rene a un de|un, a mne aca-
sa, pe strada Ampere. Apo Phppe ne-a poftt a e pe amn-
doua. Am admrat mut mcu apartament n care ne-a prmt.
m aduc amnte ma aes de doua admrabe tabour de Ssey
(pesa|e ae Sene de un abastru de evan[ca) de fore de
pe masa, n tonur foarte pacute. S-a ncns cu uurn[a o
conver-sa[e amuzanta seroasa n acea tmp; era evdent
ca mcu grup pe care- formam gasea o adevarata pacere n
aceasta ntnre.
Apo Rene, a rndu e, ne-a nvtat pe Phppe pe mne.
n seara aceea ne-a poftt pentru a doua z a teatru am uat
ob-ceu de a e cu e n ora de doua, tre or pe
saptamna.Cnd, n cursu pmbaror noastre, o vedeam pe
Rene [nnd cu tot dnadnsu sa arate ca Phppe ea
formau o pereche, ca eu nu eram dect nvtata or, ma
amuza foarte mut. Acceptam aceasta attudne, dar, fara sa
m-o f spus, tam ca Phppe prefera sa fe sngur cu mne.
ntr-o seara, Rene fnd sufern-da, n-a putut ven am et
no do. n tmpu cne m-a vorbt e, ce dnt ( foarte
frumos) de casatora u. Atunc am n[ees ca tot ce m-a spus
Rene despre Ode, de era adevarat, era
totu nexact. Ascutnd-o pe Rene vorbnd despre Ode, m
magnam o femee frumoasa, dar foarte prme|doasa.
Ascutn-du- pe Phppe, vedeam o fet[a papnda care
ncerca sa se poarte ct ma bne. Phppe m-a pacut mut n
seara aceea. admram pentru amntrea att de duoasa pe
care o pastra une feme care- facuse sa sufere. Pentru nta
oara, m-a vent deea ca poate e era erou pe care-
ateptasem atta.
Pe a sfrtu u apre, Phppe a facut o unga caatore. Se
sm[ea destu de rau, tuea mereu medc -au recomandat o
regune cu cma cada. Am prmt o carte potaa dn Roma:
Cara sgnora
4
, v scriu n faa ferestrei deschise; cerul e al$as-
tru, fr un nor; n @orum coloanele, arcurile triumfale se ivesc din
ceaa nisipoas i aurit. Dotul este de o frumusee inimaina$il.
4
Scum. ,oamn (italian+ 5n. trad.6.
92 ANDR MAUROIS
Apo o carte potaa dn Tanger:
"rima escal dintr-o cltorie de vis pe o mare linitit, ri-
des-chis violet. DanerG Are ceva din /onstantinopole, din
Asnieres i din Doulon. & murdar i no$il ca ntreul +rient.
Apo o teegrama dn Oran:
1enii s luai de0unul cu mine, 0oi, la ora unu. /u respectu-oas
prietenie - %arcenat.
n dmnea[a aceea, am zart-o pc Rene n aborator am
ntrebat-o:
- Va sa zca, |o, de|unam a Phppe?
- Cum? S-a ntors? a ntrebat ea.
I-am aratat teegrama: o exprese dureroasa, pe care nu
-o vazusem ncodata, s-a ntpart pe fa[a. Dar -a reve-
nt ndata.
- A! da! a spus ea... Aadar, ve[ de|una sngur, pe mne
nu m-a nvtat.
M-am sm[t foarte stn|enta. Am afat ma trzu, char de
a Phppe, ca prncpaa prcna a caatore sae a fost dorn[a de a
pune capat ntmta[ sae cu Rene. Fame or cons-derau
ogod[, ceea ce exaspera. De atmnter, Rene s-a strecurat tpt
dn va[a u, fara sa se pnga. A ramas pretena noastra, o pretena
pu[n amarta. De a ea am nva[at sa- ad-mr pe Phppe. Dn acea
cpa, ea ascuta - aproape cu cruzme - tot ce putea sa- mcoreze.
Phppe spunea: ,E omenesc", dar eu eram ma pu[n ndugenta.
IE
Toata vara, Phppe cu mne ne-am petrecut o buna parte
dn tmp mpreuna. E se ocupa de afacer, dar n fecare z
ua cteva ore de bertate - a Gandumas nu se ducea dect o
data pe una. Aproape n fecare dmnea[a m teefona
hota-ram, daca era vreme frumoasa, sa ne pmbam dupa
amaza, sa uam seara cna mpreuna sau sa mergem a un
spectaco. Phppe era un preten fermecator pentru o femee.
Se stradua sa-m ghceasca orce dorn[a ca sa m-o satsfaca
ndata. Pr-meam for, cte o carte despre care dscutasem
ma nante, vreun obect pc care admrase, ntr-una dn
pmbare noastre. Spun pe care admrase, deoarece gustu
u Phppe se deosebea foarte mut de a meu. e se orenta
numa dupa gustu u. Exsta ac un mster pe care zadarnc
ncercam sa- patrund. Cnd eram mpreuna a restaurant,
93 Climate
daca ntra o feme-e, e facea aprecer asupra roche, asupra
nuan[e partcuare a eegan[e e, asupra caracteruu pe care
parea sa- aba. Ob-servam cu un fe de groaza ca mprese u
erau aproape tot-deauna contrar aceora pe care e ncercam
eu, n mod fresc. Cu obnutu meu sprt metodc, cautam
regue care sa ma faca ,sa gndesc ca Phppe", ,sa
nterpretez ca Phppe". Nu e gaseam. nceream ar.
ntrebam:
- Dar asta e dragu[a, nu- aa?
- Ce? raspundea Phppe dezgustat. Rocha asta roe? A! nu, deoc!
Eram de acord ca avea dreptate, dar nu n[eegeam de ce.
La fe se ntmpa cnd era vorba de car[ sau de teatru. De
a prmee noastre dscu[, am observat ca parea prost
mpreso-nat, pentru ca- socoteam pe Batae
5
- n mod sncer
- un mare dramaturg sau pe Rostand un mare poet.
- Da, bne, spunea e, /Crano m-a amuzat mut m-a entuz-asmat
char cnd eram tnar , n fond, pesa e bne facuta, dar nu e a
na[mea une mar opere.
Gaseam ca- nedrept, dar nu ndrazneam sa-m apar
parerea, de teama sa nu- supar. Car[e pe care m e dadea
sa e ctesc (Stendha, Proust, Merme) m-au pctst a
nceput. Dar au nceput sa-m paca foarte repede fndca m-
am dat scama de ce e apreca e. Nmc nu era ma uor dect
sa n[eeg gusture u Phppe: era dntre ace cttor care nu
se cauta dect pe e n n car[. Adesea gaseam car[e ctte
de e acoperte de ad-notar, pe care e descfram cu greutate
care ma a|utau sa- urmaresc gndure prn aceea ae
autoruu. Ma nteresam cu pasune de tot ceea ce putea sa-m
dezvaue ceva dn caracteru u.
Ceea ce ma mra ma mut dect orce era ca dadea atta
osteneaa pentru a ma forma a ma dstra. Aveam, fara
ndoa-a, mute defecte, dar ncun fe de vantate; ma
consderam proasta, nu prea dragu[a. Ma ntrebam mereu ce a
putut gas a mne. Era mpede ca- bucura prezen[a mea ca
dorea sa-m paca. Dar nu pentru ca a f cochetat cu dnsu.
Respectu fa[a de drepture pe care e avea Rene asupra u
Phppe ma opr-se a nceput sa-m magnez macar ca vo
patrunde n nma u; prn urmare, e m-a aes. De ce? Aveam
sentmentu pacut tuburator n acea tmp ca m-a atrnat
- cum se atrna o hana pe cuer - un sufet ma frumos ma
bogat dect a meu. n nsemnarea pe care am ma ctat-o
spunea: &a nu seamn deloc cu +dile i totui... "oate
pentru simplul fapt c purta o ro-chie al$... Nu semanam,
5
QenrC Bataille (18)<#1'<<+, ,ramaturg "rancez, autorul unor .iese
,e o relati5 5aloare literar (n0 trad.).
94 ANDR MAUROIS
desgur, n nco prvn[a cu Ode, dar exsta unee mpres
msteroase fugare a caror nfuen[a asu-pra ve[ noastre nu
este dntre cee ma nensemnate.
Greesc acea care spun ca dragostea este oarba; adevaru
e ca dragostea- ndferenta a defecte sau sabcun - pe care
e vede foarte bne - cnd nchpue ca a gast ntr-o fn[a
ace ceva ce-o ntereseaza ma mut dect orce care de cee
ma mute or, nc nu se poate defn. Phppe, n adncu
sufetuu sau, ta - poate fara a -o marturs - ca eram o
femee bnda, tmda nu remarcaba, dar sm[ea nevoa
prezen[e mee. A-tepta de a mne sa fu gata a paras totu,
pentru a- nso[ pe e. Nu- eram nc so[e, nc amanta, dar
parea sa-m pretnda o fdetate rguroasa. De mute or
eeam - aa cum ma obnu-sem n tmpu razbouu - cu a[
preten. I-am spus-o. A fost att de nenoroct ca am renun[at.
m teefona acum n fecare z a ora 9 dmnea[a. Daca eram
pecata a Insttutu Pasteur nu ma gasea (fe ca ob[nuse
egatura cu ntrzere, fe ca se dusese pu[n ma trzu a
brou), gaseam seara att de nentt, ca n cee dn urma
am parast aboratoru, ca sa fu totdeauna sgura ca ma va
gas acasa. aa, pu[n cte pu[n, a egat va[a mea de a u.
-a uat obceu de a ven n fecare dupa-amaza a mne acasa,
pe strada Ampere. Daca era vreme frumoasa, eeam mpreuna.
Cunoteam foarte bne Parsu -m facea pacere sa- arat paate
vech, bserc, muzee. amuza erud[a mea, prea precsa, m
spunea rznd:
- Cunot datee tuturor regor Fran[e numeree de teefon ae
tuturor maror scrtor.
Dar paceau aceste pmbar. tam acum ce- putea n-
cnta: o foare descoperta de-a ungu unu zd cenuu, un
co[or a Sene ntrezart prntr-o fereastra dn nsua
Sant-Lous, o gradna ascunsa ndaratu une bserc. Ma
duceam deseor sngura dmnea[a ca sa exporez terenu
sa fu sgura ca dupa-amaza vo putea atta un pesa| facut
parea anume pentru e. Cteodata mergeam mpreuna a un
concert; gusture noastre muzcae erau aproape aceea.
Ceea ce ma umea cu att ma mut cu ct sm[u muzca nu
m s-a format prn educa[e, c prn mprese puternce pc care
e-am ncercat.
Duceam astfe o va[a de strnsa pretene , n anumte
prvn[e, aproape con|ugaa, dar Phppe nu m-a spus nco-data ca-
ndragostt de mne, ba deseor m spunea ca nu ma ubete asta,
dn fercre, pentru tranca pretene noastre, ntr-o z, ntnndu-ma
dn ntmpare n Bos de Bouogne, unde faceam fecare cte o
pmbare matnaa, m-a spus:
95 Climate
- m face atta pacere cnd revad, ca m se pare ca retraesc
mprese dn adoescen[a. La asprezece an, o cautam astfe pe
straze dn Lmoges pe o tanara care se numea Dense Aubry.
- A ubt-o?
- Da, m-am saturat de ea, aa cum te-a satura dumneata de
mne, daca eu nsum n-a t sa-m masor fercrea.
- Dar de ce? -am ntrebat. Nu crez ntr-o dragoste mparta-ta?
- Char mpartata, dragostea este ceva ngroztor. O femee
m-a spus ntr-o z aceste cuvnte pe care e-am gast foarte
ndrepta[te: ,Cnd dragostea merge bne, adca aa aa, e destu
de greu, dar cnd dragostea nu merge deoc, e un nfern". E
adevarat.
Nu -am raspuns; eram hotarta sa ma as condusa de e, sa
fac tot ce dorete e. Dupa cteva ze, ne-am dus mpreuna a
Opera sa vedem pe dragu meu Siefried. A fost o mare
bucure pentru mne sa- ascut aatur de acea care devense
erou meu. Cnd s-a cntat %urmurele pdurii, fara sa ma
gndesc, m-am pus mna pe mna u Phppe; e a ntors
capu m-a prvt ntrebator ferct. Cnd ne-am urcat n
mana, m-a uat a rndu sau mna a dus-o a buze, apo a
[nut-o ntr-a u. Cnd mana s-a oprt n fa[a u, m-a spus:
,Noapte buna, scumpa mea".I-am raspuns vesea, aproape
emo[onata: ,Noapte buna, bunu meu preten".
A doua z dmnea[a, am prmt de a e o scrsoare, scrsa n tmpu
nop[: :sa$elle, sentimentul acesta unic, e7ient, nu este numai
prietenie... m descra cteva epsoade dn copara sa romantca;
m vorbea de femea pe care o numea ,Regna", apo ,Amazoana"
care- obsedase dntotdeauna.
Dipul de femeie care mi crea aceast stare de e7altare rmne
acelai. Dre$uie s fie plp!nd, nefericit i frivol, dar totui
neleapt. Fite, de e7emplu, autoritatea unei femei ca #enPe nu
putea sta alturi de asemenea insuiri. 3ar n clipa cnd am nt!lnit-o
pe +dile, am simit c ea era aceea pe care o ateptam
dintotdeauna. /e s-i spun G 3umneata ai puin din acea esen
misterioas care, dup mine, d pre vieii i, n lipsa creia, mi-a
venit s mor. :u$ireG "rietenieG /e intereseaz cuv!ntulG & un
sentiment duios i profund, o mare speran, o alinare fr mar-ini.
Scumpa mea, mi-e dor de $uzele dumitale, de ceafa dumitale cu
prul tuns scurt i aspru ca o periu i pe care mi-ar plcea s-l
m!n!i.
"hilip
pe
Seara am et mpreuna. Ne n[eesesem ca vom merge sa
ascutam muzca ruseasca ca ne vom ntn n saa Gaveau. Cnd
am a|uns -am spus zmbnd:
96 ANDR MAUROIS
- Buna seara... Am prmt scrsoarea dumtae.
-a uat o attudne rece m-a raspuns:
- A! Da! apo a nceput sa vorbeasca de atceva. Dar, n ma-
na, cnd ne ntorceam acasa, -am dat buzee ceafa pe care e
dorea de atta tmp.
Dumnca urmatoare, ne-am dus n padurea de a
Fontanebeau.
- |e, care et att de wagnerana, m-a spus e, m-ar face pacere
sa-[ arat un oc, aproape de Barbzon, care-m reamn-tete ntr-
adevar de suu spre Wahaa. Sunt bocur de stnc, nghesute sub
braz, care urca spre cer. E o prvete haotca, ggantca , n acea
tmp, de o ordne perfecta, n sfrt, n-tocma precum /repusculul
zeilor. tu foarte bne ca nu-[ pac pesa|ee. Pesa|u acesta ar trebu
sa-[ paca nsa, pentru ca seamana pu[n cu un decor.
m pusesem o roche aba, foarte smpa, ca sa fu eu nsam o
Wakre. Phppe m-a fectat pentru dee. Cu toate eforture mee,
rar daca- pacea vreo roche de-a mea; ma totdeauna e studa cu un
och crtc nu-m spunea nmc. n zua aceea am vazut ca- face
pacere sa ma prveasca. Padurea m s-a parut tot att de frumoasa
pe ct m-a descrs-o e.Prntre enormee stnc acoperte de much
urca un drumeag ntortocheat. Ca sa ma a|ute sa sar peste
petre,Phppe m-a prns de cteva or de bra[; apo m-a cuprns cu
ambee bra[e ca sa fac un sat. Ne-am n-tns pe arba m-am
spr|nt capu pe umaru u. Braz pan-ta[ n cerc mpre|uru nostru
acatuau un fe de fntna adn-ca ntunecoasa a care ghzd
nchdea n e ceru abastru.
E
Ma ntrebam daca Phppe se gndea sa ma a de so[e sau
voa sa devn amanta u. m pacea pna aceasta ncerttu-
dne. Phppe va f arbtru destnuu meu; hotarrea trebua
s-o a numa e. Ateptam cu ncredere.
Uneor o ndca[e ma precsa parea sa se strecoare prntre
cuvnte. Phppe spunea:
- Va trebu sa te au cu mne sa-[ arat Brugesu; e mnunat...
apo n-am facut nc cea ma scurta caatore mpreuna.
Ideea de a peca mpreuna cu e ma ncnta; zmbeam cu
tandre[e; dar, n zee urmatoare, n-a ma fost vorba de
pecare.
Luna ue a fost foarte caduroasa. To[ preten notr s-au
raspndt care ncotro, sa- petreaca vacan[a; eu n-aveam pofta sa
parasesc Parsu, nsemna sa fu departe de Phppe. ntr-o seara m-a
nvtat a cna n Sant-German. Am ramas muta vreme pe terasa.
Parsu se ntndea a pcoaree noastre, ocean ntunecat n care se
refectau steee scnteetoare ae ceruu. Perech rdeau n umbra.
97 Climate
Gasur cntau pe aee de carpen. La napoere, n mana, m-a
vorbt de fama u m-a spus de cteva or:
- Cnd ve ven a Gandumas... cnd a s-o cunot bne pe mama
mea...
Cuvntu casatore nu -a pronun[at ncodata.
A doua z, dmnea[a, a pecat a Gandumas, unde a stat
vreo cncsprezece ze de unde m-a scrs de ma mute or.
nante de napoere, m-a trms unga storsre de care am
vorbt, po-vestea ve[ sae a u Ode. Istorsrea m-a
nteresat m-a surprns. Am descopert un Phppe anxos
geos, cum nu m -a f nchput ncodata, ba char un
Phppe cnc, cnd tre-cea prn anumte crze. Am n[ees ca a
vrut sa se descre,pentru mne, aa cum era, pentru a evta
orce surprza penba. Dar portretu acesta nu ma
nspamnta. Ce ma nteresa pe mne ca a fost geos? N-
aveam nten[a sa- ne. Ce ma nteresa pe mne daca se
amuza cu feme tnere ? Eram gata sa aceept orce. n-treaga
sa comportare tot ce spunea asa sa se n[eeaga ca era
acum hotart sa se casatoreasca cu mne. Eram fercta
totu o uoara nente trbea pu[n dn fercrea mea: o vaga
pct-seaa pe care o surprnsesem uneor a e, atunc cnd
ma ascu-ta vorbnd sau ma prvea cnd faceam vreo treaba,
m se parea ca devenea ma evdenta aparea ma des. De
ma mute or, n tmpu une ser care ncepuse ntr-o perfecta
armone a sprte-or noastre, aveam mpresa ca- vedeam
deodata - dupa o vorba spusa de mne - ca se nchde n sne
devne trst vsator.Ta-cnd a rndu meu, ncercam sa
reconsttu ce-am spus. Tot ce rostsem m se parea nevnovat.
Ma straduam sa n[eeg ce -a putut supara: nu gaseam nmc.
Reac[e u Phppe m se pa-reau msteroase, mprevzbe.
- t ce-ar trebu sa fac, Phppe? Sa-m spu tot ce nu-[ pace a
mne. tu ca sunt unee ucrur care...Ma ne, cumva?
- Nu, m-a raspuns e, dar sunt nte ucrur foarte marunte.
- Tare a dor sa e cunosc, sa ncerc sa e corectez.
- E bne, data vtoare cnd vo peca, am sa-[ scru despre asta.
La sfrtu un,cnd a pecat pentru doua ze a Gandumas,
am prmt urmatoarea scrsoare de a e:
;andumas, prin /hardeuil
5Qaute 1ienne6
/&-%: "LA/& LA D:(&2 /& (F-%: "LA/& LA D:(&2
Du (imic
98 ANDR MAUROIS
3a, e adevrat, ntr-un sens, ceea ce am scris mai sus, dar nu n
ntreime. "oate ar fi mai precis dac a pune aceleai trs-turi n
am$ele coloane, deoarece sunt unele care-mi plac ca fra-mente din
tine i pe care, izolate, nu le-a suporta la alta.
S mai ncercm.
/&-%: "LA/& LA D:(&2 /& (F-%: "LA/& LA D:(&2
+chii ti neri, enele luni
linia atului i a umerilor, trupul
tu.
%ai ales amestecul de cura0
i sl$iciune, de ndrzneal i
timiditate, de pudoare i
patim. & n tine ceva eroic;
ceva $ine ascuns su$ lipsa de
voin n lucrurile mici; dar
e7ist.
Acel ceva de fat t!nr.
#ochiile tale de sport.
Sufletul tu contiincios, sim-
plitatea ta, spiritul de ordine.
/rile i carnetele tale $ine n-
ri0ite.
nelepciunea ta.
%odestia ta.
;esturile aspre i puin st!n-
ace. Aerul de feti prins cu o
reeal.
%ai ales refuzul de a vedea
i aceepta viaa aa cum este;
un idealism de revist-maazin
an-losa7on;un sentimentalism
plic-tisitor... Severitatea ta
pentru sl$iciunile altora.
Acel ceva de femeie $trn.
#ochia ta cu tunica al$en;
podoa$ele plriilor 5o pan al-
$astr6; rochia de dantel de
cu-loare ocru, tot ce-i ncrcat
i stric linia.
Spiritul de economie,
prudena ta n ospodrie i
prudena ta sentimental.
Lipsa de fantezie.
Lipsa de oroliu.
A putea continua mult timp coloana din stna.
Dot ce-am notat n coloana din dreapta este ine7act.
/el puin ar tre$ui s adau2
/&-%: "LA/& LA D:(&2
/e nu-mi place la tine.
/ci toate astea fac parte din tine i nu doresc s te
schim$i, poate doar s renuni la unele lucruri, foarte
mrunte, care stau lipite de eul tu real8 :at, de e7emplu...
dar am puin trea$ acum. /asa Qachette mi cere s-i fa$ric
o h!rtie special pentru o pu$licaie nou i a intrat tocmai un
contramaistru s-mi arate o ,compoziie..
/e reu mi-e s m despart de scrisoarea care i-e destinata8 nc o
fraz pentru ta$lou2
/&-%: "LA/& LA D:(&2
99 Climate
Aceast ndelun i voluptuoas reverie n care cad de
cum m !ndesc la tine.
/hamfort povestete2 o doamn spunea /avalerului de -2
- /e-mi place la dumneata...
- Ah8 doamn, o ntrerupse el, dac ai ti ce, a i pierdut...
/e-mi place la tine, :sa$elle...
"hilipp
e
Scrsoarea asta m-a facut sa vsez mut. Am regast n
memo-ra mea prvre crtce ae u Phppe. Observasem de
mut ca e acorda o mportan[a deosebta nu numa cuvnteor
mee cee ma nensemnate, dar rochor, paaror, tuturor
amanunte-or toaete mee asta ma ntrstase, ma umse
aproape. Re-cunoteam acum, n fne, de mute or, cu
surprndere, modu de a gnd a mame nstnctvu e
dspre[ pentru ux. Sa des-copar a Phppe, erou meu,
asemenea preocupar, ma umea. n[eegeam sa fe atfe
dect mne, dar gaseam ca- nedemn de e sa- parda prea
mut tmp cu ucrur att de marunte. Totu
asta era Phppe, eu [neam sa- pac. atunc am facut
efor-tur sa ma schmb, sa fu aa cum m se parea ca ma
dorea e. N-am reut n totu ceea ce ma nentea ce ma
mut era ca nu tam foarte mpede ce- supara a mne.
Sprtu meu de econome? Lpsa mea de fanteze? Da, e
adevarat. Ma sm[eam masurata n toate, prudenta: ,Ce
cudat e, m spuneam, tot tmpu copare mee am fost o
fet[a romantca, revotata mpo-trva unu medu auster
ra[ona, acum, cnd Phppe ma prvete dn afara, pare sa
descopere n mne trasature eredta-re de care ma credeam
strana". Ctnd rectnd scrsoarea, ma trezsem pednd ara
voa mea: ,Aeru de fet[a prnsa cu o gre-eaa... Dar,
Phppe, cum a putea sa nu am aeru acesta de cop do|ent?
Am fost crescuta cu o severtate pe care ar f greu sa [-o
magnez. Nu puteam e dn casa fara sa fu nso[ta de
domnoara Chaumere sau de mama mea... Ode a ta,
Phppe -a petrecut copara avnd nte parn[ nepasator
care o a-sau sa faca ce voa...A avut mut de sufert dn cauza
asta...Sen-tmentasmu meu pctcos?... Fndca toata umea
dmpre|ur a fost att de pu[n sentmentaa... Dragostea, dupa
mne are ne-voe de un cmat cad, mngos, pe care fama
m -a refuzat...
Modesta mea? Lpsa mea de orgou?... Cum puteam f sgura
100 ANDR MAUROIS
de mne, cnd toata copara mea m s-a spus ca am defecte,
ca sunt medocra..." Dupa ce s-a ntors Phppe, am ncercat
sa- repet aceasta aparare pasonata, dar e a zmbt a fost
att de tandru cu mne, nct am utat ndata de scrsoare.S-a
fxat data casatore noastre am fost fercta a cume.
Parn[ me se ntorsesera ca sa partcpe a ceremone. Phppe nu
e-a dspacut. Iar u pacea rona dstanta a tate; ct despre
austertatea severa a mame m-a spus ca avea o poe-ze foarte gen
,Marcenat". Fama mea a fost uuta cnd a afat ca nu fac un voa|
de nunta. eu a f dort: vztarea Itae sau a Grece mpreuna cu
Phppe ar f consttut pentru mne o mare bucure, dar sm[eam ca
e nu voa, n-am nsstat. m dadeam seama ce- n sufetu u, dar
parn[ me [neau mor[ sa fe respectat ,protocou fercr",
mama, n zua casatore, m-a prezs mar prme|d pentru vtoru
casnce mee.
- Sa nu da mpresa so[uu tau ca- ubet prea mut, ca et
perduta, m-a spus ea.
M-am uat o attudne autortara -am raspuns, cam rece:
- Am sa veghez eu sngura a fercrea mea.
EI
Prmee tre un de tra comun m-au ramas n amntre ca z-
ee cee ma armonoase dn va[a mea. Desavrta pacere
de a tra aatur de Phppe. Lenta descoperre a dragoste.
Concor-dan[a dntre trupure noastre. Bunatatea sa decata,
aten[e sae. Totu, Phppe, nga tne, m se parea
fermecator totu m parea uor. A f vrut sa ndepartez dn
memora ta orce amntre meancoca, sa-[ procur toate
bucure, sa stau a pcoaree tae, sa-[ sarut mne. Ma
sm[eam att de tnara. Copara mea refuata, munca mea
aspra dn tmpu razbouu, dezorentarea mea de femee
sngura, totu a fost dat utar; va[a era frumoasa.
Am petrecut prmee tre un a Gandumas, care-m pacea
mut. Dorsem sa cunosc casa, parcu, n care a crescut
Phppe. Phppe cop! Phppe bae[e! Ma gndeam a e cu o
duoe materna, cu vouptate. Soacra mea m arata
fotografe, caetee de coaa, bucee pe care e pastra. O
gaseam ra[onaa ntegenta. Aveam mute gustur comune
aceea teama, duoasa nenttoare, n fa[a unu Phppe
care nu ma era ce pe care- crescuse.
Ea spunea ca Ode a avut asupra u o adnca nfuen[a, dar nu
dntre cee ma bune:
- Ncodata, nante de casatore, spunea ea, nu -a f vazut
pe Phppe nentt sau nervos. Era un om ferm, echbrat,
preo-cupat de ecture sae, de munca; semana cu tata, care a
101 Climate
fost nante de toate scavu datore. Sub nfuen[a so[e,
Phppe a devent mut ma... dfc. A! nu- dect ceva
superfca, frea u a ramas aceea, dar nu m-ar surprnde
daca nceputu casnce va f cam greu.
Am rugat-o sa-m vorbeasca de Ode. Ea nu- putea erta ca 1-a
nenoroct pe Phppe.
- Mama, dar o adora, spuneam eu; asta nseamna ca totu
gasse ceva a ea...
- Eu cred, draga mea Isabee, ca va f mut ma ferct cu tne [
sunt recunoscatoare.
Am ma dscutat n dferte rndur; unu observator care
ne-ar f ascutat, s-ar f parut cudate dscu[e noastre,
pentru ca fa[a de ea aparam mtu u Ode nascoct de
Phppe, aa cum m -a transms e.
- Ma mra, m spunea soacra-mea... Aa, vre sa spu ca o cunot
ma bne dect mne, de n-a vorbt ncodata cu ea... Te asgur ca
nu am pentru sarmana Ode dect sentmente de ma, dar trebue sa
spunem adevaru, eu [-am descrs-o aa cum am cunoscut-o.
Tmpu zbura cu o repezcune de parca ar f fost vra|t; m se
parea ca va[a mea a nceput aba n zua casatore, nante de a
peca dmnea[a a uzna, Phppe m aegea cte o carte. Unee dn
ee, n speca cee de fozofe, m pareau destu de nente-gbe,
dar ndata ce vorbeau de dragoste, e cteam, fercta. Co-pam ntr-un
cae[e nsemnare margnae facute de Phppe n fuga creonuu.
Catre ora unsprezece, eeam n parc. m facea muta
pacere s-o nso[esc pe soacra-mea n satu rdcat pe coastee
ce dom-na vaea Loue-e, n memora so[uu e. Era un grup
de case curate, sode, pe care Phppe e gasea urte, dar
erau confor-tabe comode. Doamna Marcenat construse n
m|ocu sa-tuu un ntreg ansambu de nsttu[ coectve,
care-m str-neau nteresu. M-a aratat coaa de gospodare,
nfrmera, crea. O a|utam. Experen[a mea dn tmpu
razbouu m foosea. De atmnter, eram dntotdeauna
ncnata spre orga-nzare ordne.
Gaseam char o mare pacere sa- nso[esc pe Phppe a
uzna. n cteva ze m-am pus a curent cu actvtatea u.
Ma amuza, m pacea sa ma aez n fa[a u, n brou pn
de teancur de hrt de dferte cuor, sa ctesc scrsore ad-
mnstratoror de zare, ae scrtoror, sa ascut povestre
munctoror. Uneor, dupa ce eeau to[ func[onar, ma aezam pe
genunch u Phppe, care ma saruta, aruncnd prvr nentte
nspre ua. Vedeam, cu bucure, ca avea o nevoe aproape constanta
de trupu meu; ndata ce ma aezam nga e, ma ua de umer, de
tae; descopeream ca fn[a cea ma reaa dntr-nsu era amantu,
eu de asemenea nceream o decoasa pacere senzuaa, pe care n-o
sm[sem ncodata care m coora acum toata va[a.
m pacea sa stau n ace Lmousn pu[n sabatc, pe care-
sm[eam mpregnat de sprtu u Phppe. Snguru oc de care
102 ANDR MAUROIS
fugeam era ,observatoru" acea dn parc, unde tam ca pe vre-mur
vense cu Densc Aubry, apo cu Ode. Ma ncerca o cuda-ta
postuma geoze. Uneor voam sa tu... puneam u Phppe
ntrebar cu o asprme aproape cruda. Dar asemenea ndspoz[ erau
trecatoare. Sngura mea nente m-o provo-case descoperrea ca
Phppe nu era tot aa de ferct ca mne. Ma ubea, nu ma ndoam,
dar nu sm[ea ca mne o ncntare pna de recunotn[a n fa[a
aceste no ve[.
- Phppe, spuneam uneor, m-e pofta sa [p de fercre.
- Ct et de tnara. Dumnezeue! m raspundea e.
EII
La nceputu u noembre ne-am ntors a Pars. spuse-
sem u Phppe ca doream sa pastrez apartamentu dn mo-
bu parn[or me, pc care- ocupasem pna atunc.
- Am avea toate avanta|ee acoo. Nu patesc chre, aparta-
mentu e mobat - destu de mare pentru no do, ar parn[
me nu ne pot deran|a, pentru ca stau numa cteva
saptamn pe an a Pars. Daca, ma trzu, se ntorc n Fran[a
se nsta-eaza n casa de pe strada Ampere, vom avea tmp
atunc sa cautam atceva.
Phppe a refuzat.
- Et cudata uneor, Isabee, m-a spus e... N-a putea
tra n casa asta; e urta, cu pacntee aceea de psos, mpo-sbe,
de pe pafoane pere[. Parn[ ta n-or sa-[ ngadue ncodata sa
fac vreo transformare. Nu, te asgur, ar f o mare greeaa... Nu m-a
sm[ bne a no acasa...
- Char cnd vo f eu acasa, Phppe?... Nu gaset ca ceea ce e
mportant n va[a sunt fn[ee v, nu decoru ?
- Da, frete, orcnd se pot spune asemenea ucrur par char
drepte adevarate. Dar suntem perdu[ daca ve ma da dovada de
asemenea sentmentasm superfca... Daca-m spu: ,Char cnd vo
f eu acasa", ma vad st sa-[ raspund: ,Ba nu, draga mea, numa
ca nu- adevarat; tu ca n-am sa ma smt bne n casa asta".
Am cedat, dar am vrut sa transport moberu capatat de a
parn[ me, care-m apar[ne, n nou apartament gast de Phppe
- Sarmana mea Isabee, m-a spus Phppe ce s-ar putea pastra dn
moberu tau?... Poate cteva taburete abe dn odaa de bae, o
masa de bucatare, daca vre, cteva duapur de en|ere. Restu e
groaznc.
Eram dezoata. tam prea bne ca mobee nu erau frumoa-
se, dar aa e-am apucat nu-m dspaceau: dmpotrva, ma
sm[eam bne n m|ocu or , ma aes, m se parea o nebune
103 Climate
sa cumpar atee. tam ca mama, cnd se va ntoarce, ma va
certa cu asprme, , n adncu nm mee, dadeam dreptate.
- Ce vre sa facem atunc cu mobee astea, Phppe?
- Trebue vndute, scumpa mea.
- t ca o sa au o nmca toata pe ee; ndata ce vre sa scap de un
ucru, umea spune ca nu face do ban.
- Sgur ca da. N-au nco vaoare. Sufragera asta mta[e Henr II... E
surprnzator, Isabee, ca [ a orore astea, care nc macar n-au fost
aese de tne.
- Da, poate ca n-am dreptate, Phppe, fa cum vre.
Aceasta mca scena s-a repetat att de des, cu prvre a
obectee cee ma nensemnate, nct am nceput eu nsam sa
rd, dar n carnetu rou a u Phppe gasesc urmatoaree:
3umnezeule, tiu prea $ine c toate astea n-au nicio importan-.
:sa$elle e at!t de desv!rit prin alte trsturi... a$neaia ei...
dorina de a face fericii pe toi cei din 0urul ei. &a a schim$at viaa
mamei mele la ;andumas... "oate tocmai pentru c ea nsi nu are
usturi foarte precise, pare totdeauna preocupat s le hiceasc pe
ale mele i s mi le satisfac. (u-mi pot e7-prima o dorin fa de ea
fr s-o vd venind seara cu un pachet n care se afl o$iectul dorit
de mine. % alint cum se alint un copil, cum o alintam eu pe +dile.
3ar simt cu tristee, cu spaim, c atta drlenie din partea ei
mai cur!nd m ndeprteaz.
mi fac reprouri, m lupt, dar n-am ce face. A fi avut nevoie... 3e
ceG Ce s-a nt!mplatG S-a nt!mplat ceea ce se nt!mpl de o$icei cu
mine2 am vrut s-o ntruchipez n :sa$elle pe Amazoana mea, pe
#eina mea i chiar, ntr-un sens, pe +dile care, n amintirile mele se
confunda acum cu Amazoana. +r, :sa$elle nu este enul aces-ta de
femeie, i-am distri$uit un rol pe care nu-l poate 0uca. /el mai rav e
c tiu lucrul acesta, c ncerc s-o iu$esc aa cum este, c-mi dau
seama c-i demn de a fi iu$it i c sufr. 3ar pentru ce,
3umnezeule mare, pentru ceG Am dat peste o fericire att de rar2 o
mare iu$ire. %i-am dorit toat viaa o aventur romantic, un roman
reuit; l triesc i mi-e prea de a0uns. + iu$esc pe :sa$elle i ncerc
alturi de ea o tandr, dar invinci$il plictiseal. Acum nele c!t am
plictisit-o odinioar eu nsumi pe +dile. "licti-seala mea n-are nimic
0initor pentru :sa$elle, dup cum plictisea-la lui +dile n-avea nimic
0initor pentru mine; ea nu provine din mediocritatea persoanei care
ne iu$ete, ci numai din faptul c, satisfcut ea nsi de prezena
celuilalt, nu ncearc s trias-c viaa din plin, s uste fiecare
clip... Asear am fost tot timpul mpreun la $i$liotec. (u aveam
poft s citesc. A fi vrut s ies n ora, s vd ali oameni, aitndu-
se. :sa$elle, fericit, ridica din c!nd n c!nd ochii din carte i imi
z!m$ea.
O, Phppe, scumpu, tacutu meu Phppe, de ce nu m-a spus?
De pe atunc tam foarte bne ca [nea un |urna secret. Nu, nu m-a
104 ANDR MAUROIS
f facut ncun rau daca-m spunea ucrure as-tea: dmpotrva, poate
m-a f vndecat. Poate, daca ne-am f spus amndo totu, am f putut
sa fm dn nou un[. tam ca fac o mpruden[a cnd [ spuneam:
,Fecare mnut e pre[os... Sa ma urc n mana aatur de tne, sa-[
ntnesc prvre a masa, sa te aud trntnd ua a venre..." E
adevarat ca n-aveam atunc dect o dee fxa: sa fu sngura cu tne.
Sa te prvesc, sa te aud, m a|ungea.Eu n-aveam nco dorn[a sa vad
a[ oa-men; m-era teama de e, dar daca a f tut ca tu avea o ne-
voe atat de mare de e, poate ca m-a f comportat atfe.
EIII
Phppe vose sa-m faca cunotn[a cu preten sa. Eram umta
de numaru or att de mare. Nu tu de ce, m mag-nasem,
sperasem sa duc o va[a ma dscreta, ma aparte. n fecare smbata,
se ducea sa- petreaca dupa-amaza a doam-na de Thanges, care
parea sa fe marea u confdenta; o ubea pe sora e, doamna
Antone Ouesnay. Era pacut saonu e, dar ma cam nfrcoa. Fara
voa mea, ma aga[am de Phppe. Observam ca e pu[n enervat
vazndu-ma mereu n acea grup cu dnsu, dar m-era mposb sa
nu ma [n dupa e.
Toate aceste feme ma prmeau cu muta dragaaene; eu nu
[neam sa eg pretene cu ee. Aveau o sguran[a o ncredere care
ma umeau ma stnghereau. Eram, ma aes, surprnsa cnd e
vedeam att de ntme cu Phppe ntre ee dnsu exsta o
camaradere cum nu s-a poment vreodata n fama noastra. Phppe
eea n ora cu Franose Ouesnay, cnd ramnea sngura a Pars,
sau cu Yvonne Prevost, so[a unu marnar, sau cu o tnara femee, pe
nume Thrse de Sant-Cast, care scra versur -m era antpatca.
Pmbare acestea pareau foarte nevnovate. Phppe pretenee u
se duceau a expoz[ de pctura, cteodata seara a un fm, dumnca
dupa-amaza a un concert. La nceput ma nvta totdeauna pe mne
sa- nso[esc, mergeam uneor. Dar nu-m facea pacere.
Phppe era vese nsufe[t, aa cum fusese odnoara cu mne m
facea rau sa- vad ce bne se sm[ea cu ee. Ma supara, ma aes, ca-
nteresau attea feme, att de feurte... M se parea ca a f
suportat ma uor daca ar f avut o pasune, unca, re-zstba. Ar f
fost, fara ndoaa, ngroztor, mut ma prme|-dos pentru camnu
nostru, dar durerea ar f fost ce pu[n tot att de mare ca dragostea
mea. Era penb sa- vad pe erou meu dnd atta mportan[a unor
fn[e dragu[e poate, dar pe care eu e gaseam destu de medocre.
ntr-o z am ndraznt sa- spun:
- Phppe dragu meu, a vrea sa te n[eeg... Ce pacere [
face s-o vez pe Yvonne Prevost? Nu- amanta ta, m-a spus-o
te cred, dar atunc ce repreznta ea n och ta? O gaset
nte-genta? Pe mne ma pctsete ma mut dect orcne.
- Yvonne? A! nu, nu- pctcoasa. Numa ca trebue s-o fac sa
vorbeasca despre ce te ea. E fca so[e de marnar; te o mu[me
105 Climate
de ucrur despre vapoare despre mare. Prmavara trecuta, am
petrecut n Sud cteva ze cu ea cu barbatu e. Am notat, am
canotat; a fost foarte amuzant... -apo, e o fata vesea, bne facuta,
e o pacere s-o prvet; ce ma vre ?
- Pentru tne? Mut ma mut... n[eege-ma odata, dragu meu,
eu te gasesc demn de feme ma remarcabe vad cum te aga[ de
femeute astea dragu[e dar banae.
- Ct de nedreapta aspra et! Hne Franose de
exem-pu, sunt doua feme remarcabe. apo, sunt nte
vech pre-tene ae mee nante de razbo, cnd am fost o data
foarte bo-nav. Hne s-a purtat admrab... A vent sa ma
ngr|easca, poate m-a savat char va[a. Et cudata,
Isabee! Ce doret? Sa ma cert cu toata umea, sa ramn
numa cu tne? Dar m-a pcts dupa doua ze... tu a fe.
- A! nu, eu nu. Eu sunt gata sa ma nchd cu tne ntr-o nch-soare
pentru tot restu zeor noastre. Numa ca tu n-a suporta.
- Dar nc tu, sarmana mea Isabee: doret sa te nchz nu-ma
cu mne, pentru ca t ca nu se poate; daca te-a s sa duc o astfe
de vata, [-ar f groaza de ea.
- ncearca, dragu meu, a sa vez. Ascuta, se aprope
Cracunu, sa pecam numa no do, m-ar face atta pacere...
t ca no n-am facut voa|u de nunta.
- Foarte bucuros. Unde vre sa mergem?
- A! me m-e totuna, nu ma ntereseaza unde, numa sa fu cu
tne.
Am stabt sa pecam pentru cteva ze a munte am scrs
medat a Sant-Mortz sa ne re[na camere.
Numa gndu a aceasta caatore a reut sa ma faca fercta. Dar
Phppe ramnea trst.
:mpresia de tristee ironic, nota e, izvor!t din constatarea
c relaiile dintre dou fiine umane sunt att de puin variate.
n co-media draostei, 0ucm, r!nd pe rnd, rolul celui mai
iu$it i al celui mai puin iu$it. #eplicile trec dintr-o ur n
alta, dar rm!n aceleai. & r!ndul meu acum, dup o zi
petrecut n afara casei, s fiu constr!ns a da e7plicaii
amnunite2 ce-am fcut, or cu or. :sa$elle se silete s nu
fie eloas, dar cunosc prea $ine $oala ca s mai ezit asupra
dianosticului. + pl!n, dar n-o pot vindeca. /!nd m ndesc
la reala mea nevinovie, la vidul clipelor care trec att de
reu, i care ei i se par att de misteri-oase, fr s vreau, m
ndesc la +dile. /e n-a fi dat odinioar
ca +dile s acorde at!ta importan faptelor mele8 Ki dac am
dorit-o, nu a fost tocmai din cauz c pentru ea nu aveau nicio
nsemntateG
106 ANDR MAUROIS
/u ct trim, mai mult mpreun, :sa$elle i cu mine, cu
att mai mult descopr c!t de diferite sunt usturile noastre.
%i se nt!mpl uneori, seara, s-i propun s ieim, s
ncercm un restaurant nou, s merem la cinema, la music-
hall. &a primete cu at!ta tristee, c simt dinainte plictiseala
acelei seri.
- 3ac n-ai poft, s nu merem. S rm!nem acas.
- 3ac i-e indiferent, rspunde ea, uurat, da, mi-ar plcea mai
mult s stm acas.
/!nd ieim cu prietenii notri, lipsa de vioiciune a soiei
mele m nhea; mi se pare c vina o port eu.
- /iudat8 i spun, nu poi fi i tu o or mai amuzantG
- %i se pare fr rost, spune ea. mi face impresia c-mi pierd
timpul zadarnic, c!nd m-asteapt nite cri frumoase pe mas sau
mai am ceva de lucru n cas. 3ar dac asta te amuz pe tine, sunt
ata s merem.
- (u, rspund eu, puin enervat, acum nu m mai amuz nici pe
mine.
dupa cteva un gasesc urmatoaree:
Sear de var. Am reuit, 3umnezeu tie cum, s-o iau cu
mine pe :sa$elle la $!lciul din (euillC. n 0urul nostru flanetele
c!nt arii nere, se aud pocnituri de tir i zornitul roatei
norocului, n aer plutete un miros cald de plcint. + mulime
care se mpine i nainteaz ncet ne prinde n iureul ei. (u
tiu de ce sunt feri-cit, mi place larma asta, ne$unia asta, mi
pare c respir aici o poezie o$scur, de esen tare. %
!ndesc2 ,-r$aii, femeile care se vd aici, toi sunt prini n
v!rte0ul morii, iar ei i petrec clipele vieii cutnd s
nimereasc un colac pe !tul unei sticle, sau fc!nd s apar
un neru, dintr-o lovitur de ciocan. Ki, de
fapt, au dreptate, fr ndoial; n faa neantului care ne
ateap-t, (apoleon, #ichelieu nu i-au folosit mai $ine viaa
dect aceast fetican sau soldatul acela..
Fitasem de :sa$elle, care m inea de $ra. "e neateptate,
mi-a spus2
- S merem acas, m simt nrozitor de o$osit.
Am chemat un ta7i i, n timp ce ne tiam drum prin
mulimea ostil, m !ndeam2
,/e fermectoare, ce vesel ar fi fost seara asta, dac eram
cu +dile8 Ar fi avut n ochi strlucirea aceea plin de $ucurie.
Ar fi 0ucat la toate loteriile i ar fi fost fericit dac ar fi
c!tiat un vapora de sticl. Srmana +dile, care iu$ea att
de mult viaa i care a cunoscut-o at!t de puin, pe c!nd alii,
107 Climate
fcui s um$le cu moartea n suflet, cum e :sa$elle, cum sunt
eu, conti-num s ducem, fr a dori, o e7isten monoton..
:sa$elle, care prea c-mi hicise !ndurile, m-a luat de
m!n.
- (u te simi $ineG am ntre$at-o eu; de o$icei o$oseti foarte rar8
- A8 nu, mi-a rspuns, dar $!lciul m plictisete at!t de tare
c m o$osete mai mult dect orice.
- De plictisete, :sa$elleG /e pcat, mie mi place aa de
mult8
Ki atunci $rusc mi-au rsunat n memorie cuvintele rostite
odini-oar de +dile, pe c!nd ne plim$am n acelai $!lci - poate i
pen-tru faptul c n clipa aceea o flanet a nceput s cnte,
aproape de noi, o arie dinaintea rz$oiului. Atunci ea mi reproa mie
c m plictisesc2 %-am schim$at eu oare at!t de multG 3up cum
ntr-o cas, prsit de acei care au construit-o i au nfrumuse-at-o,
i pe care au vndut-o apoi altor proprietari, parfumul i
chiar felul de a !ndi al primilor ei stpni las urme puternice, tot
astfel, imprenat din cap p!n-n picioare de +dile, m artam n
lume cu un suflet care nu era n ntreime al meu. Adevratele mele
usturi, nelinitea familiei %arcenat le puteam si acum mai cur!nd
la :sa$elle, i mi se prea ciudat c!nd m! !ndeam c n seara aceea
dezapro$am asprimea i dezustul ei pentru plceri, proprii
caracterului meu i pe care o alt femeie mi le
alunase din suflet.
IF
Se apropa cpa pecar noastre a munte. Cu o saptamna
nante, Phppe ntnse a Hne de Thanges o pereche pe
care o cunoscuse n Maroc, so[ Ver. Caut un cuvnt s-o
zugravesc pe doamna Ver nu-1 gasesc. Mndra, fara ndo-
aa, dar ma curnd vctoroasa, da, asta e: vctoroasa. Sub
caa de par bond, avea un prof mpede, bne conturat. [
amntea de un frumos anma de rasa. Cum am ntrat n saon,
s-a ndreptat spre no.
- Domnu Marcenat cu mne am facut mpreuna, m-a spus ea, o
frumoasa excurse n Atas... [ amntet de Sad, domnue
Marcenat?... Sad, adauga ea (pentru mne), era ghdu nostru, un
arab marun[e, cu och strauctor.
- Era un poet, a spus Phppe. Cnd uam cu no n ma-na,
cnta vteza rumor
6
frumuse[ea doamne Ver.
- N-o duc pe so[a dumtac n Maroc anu acesta? a ntrebat ea.
- Nu, a raspuns Phppe, nu vom face dect o foarte scurta
caatore; ne ducem a munte. Nu te sptete pe dumneata?
6
#umi, ,enumirea ,at ,e ara!i cre-tinilor (n0 trad.).
108 ANDR MAUROIS
- Vorbet seros? t de ce te ntreb? nchpuete-[ ca bar-batu
meu cu mne vrem sa petrecem Cracunu Anu Nou undeva
unde- zapada. Unde va duce[?
- La Sant-Mortz, a raspuns Phppe.
Eram furoasa; faceam semne, dar e nu e observa.
La urma m-am rdcat -am spus:
- Trebue sa pecam, Phppe...
- No? De ce? a ntrebat e.
- |-am fxat o ntnre acasa cu admnstratoru case.
- Smbata ?
- Da, m-am gndt ca o sa-[ fe ma uor.
M-a prvt cu surprndere, n-a raspuns nmc s-a rdcat.
- Daca va face pacere caatora asta, teefoneaza-m, a spus e
doamne Ver, ca sa ne n[eegem. Ar f foarte amuzant sa pecam
mpreuna to[ patru.
Dupa ce am et, m-a ntrebat cu destua brusche[e:
- De ce dracu a fxat o ntnre smbata a ora ase? Ce dee
nastrunca! t bne ca- zua cnd mergem a Hne ca-m pace
sa stau trzu a ea.
- Dar n-am fxat nmanu nco ntnre, Phppe. Voam sa pec...
- Frumoasa poveste, a excamat e, uut. Nu te sm[ bne?
- Ba da; numa ca n-am chef sa vna so[ Ver cu no. Nu te
n[eeg, Phppe, t ca toata pacerea mea e ca vacan[a asta s-o
petrec cu tne, tu nv[ nte oamen pe care aba cunot, pe care
-a vazut o data n Maroc.
- Ce vehemen[a! Parca et ata Isabee! Dar so[ Ver nu sunt
oamen pe care aba cunosc. Am stat cncsprezece ze mpreuna
cu e. Am petrecut nte ser mnunate n gradna or dn Marrakech.
Nc nu-[ po[ nchpu ce casa spendda au, baznee, |ocure de apa,
ce patru chparo, mrosu foror... Soange Ver are un gust foarte
rafnat. Toata casa e att de bne aran|ata; nmc atceva dect
dvane marocane covoare mar groase. Adevaru e ca so[ Ver
m-erau mut ma
apropa[ dect preten me dn Pars pe care- vad de tre
or n tmpu ern, a dneu.
- Bne, se poate, Phppe; probab ca n-am avut deoc drep-
tate, dar asa caatora asta numa pentru mne, m-a proms-
o, e a mea.
Phppe -a pus mna pe a mea a rs:
- Bne, doamna, ve avea caatora aa cum o vre.
A doua z, cnd, dupa de|un, ne sorbeam cafeaua neagra,
doamna Ver -a teefonat u Phppe. Am n[ees dn raspun-
sure u ca- vorbse so[uu, ca e era de acord cu proectu
acesta ca amndo vor ven cu no n Eve[a. Am constatat
ca Phppe nu starua, ba char o descura|a pe doamna Ver.
109 Climate
Dar utmee sae cuvnte au fost: ,E bne, vom f ncnta[ sa
va ntnm acoo".
A pus receptoru a oc m-a prvt pu[n stnghert.
- Et martora ca am facut tot ce am putut!
- Da. Da ce? Vn e? Ah! Phppe, e prea de tot!
- Dar ce vre sa fac, scumpa mea? Nu m-am putut purta
totu grosoan.
- Nu, dar putea gas un pretext, sa spu ca mergem n ata
parte.
- Ar f vent acoo. De atmnter, nc nu trebue sa da m-
portan[a aceste ntmpar. A sa vez ca sunt foarte dragu[ a sa f
mu[umta ca o sa ne petrecem vacan[a mpreuna cu e.
- n cazu acesta, ascuta-ma, Phppe, du-te sngur cu e. Pe mne
nu ma ma amuza.
- Et nebuna! N-au sa n[eeaga nmc. apo m se pare
ca e foarte pu[n dragu[ dn partea ta. Eu nc n-am avut
nten[a sa pec, sa parasesc Parsu; tu m-a cerut-o, am
prmt numa ca sa-[ fac pacere [e, acum pretnz sa pec
sngur!
- Nu sngur... Cu ce ma scump preten a ta.
- Isabee, m-a obost scena asta rdcoa, a strgat Phppe cu o
voen[a pe care n-o observasem pna atunc a e... N-am co-ms
nco greeaa fa[a de tne. Nu eu -am nvtat pe so[ Ver. S-au
nvtat sngur. De atfe, m sunt compet ndferen[. Nu -am facut
ncodata curte u Soange... M-am saturat, a cont-nuat e, apasnd
asupra fecaru cuvnt, umbnd, ncoo n-coace, cu pa mar, prn
sufragere... Vad ca et att de geoa-sa, att de nentta, ca cu nu
ma ndraznesc sa fac un gest, sa spun un cuvnt. Nmc nu-[
saracete va[a ma mut, te asgur...
- Ceea ce saracete va[a, -am spus, e s-o mpar[ cu toata umea.
Ma ascutam vorbnd, foarte mrata. Ma gaseam ronca, ost-
a. enervam pe e, snguru om de pe fa[a pamntuu care
ma nteresa, totu nu ma puteam opr.
- Sarmana Isabee! a excamat Phppe.
eu, care- cunoteam att de bne trecutu, char dn gura
u, care trasem mpresurata de amntre u ma mut char
dect e nsu, m dadeam bne scama a ce se gndea:
,Sarma-na Isabee! tu, a rndu tau..."
Am dormt foarte rau n noaptea aceea. M-am facut nesfr-re
mustrar. Ce motve reae aveam sa ma png? Legatur ntme ntre
so[u meu Soange Ver fara ndoaa ca nu exstau, nu se
vazusera doar de muta vreme. N-aveam prn urmare ncun motv
egtm de geoze. ntnrea asta putea f char o ntmpare fercta.
Pe Phppe nu -ar f amuzat poate sa stea numa cu mne a Sant-
Mortz. S-ar f ntors nemu[umt a Pars eu a f avut mpresa ca -
am obgat sa petreaca o va-can[a searbada mohorta. So[ Ver
110 ANDR MAUROIS
fnd e acoo, Phppe va f bne dspus pu[n dn mu[umrea sa
se va re-varsa asupra chpuu so[e sae. Dar eram trsta.
F
Trebua sa pecam cu o z nantea so[or Ver, dar
pecarea noastra fnd amnata, ne-am urcat to[ patru n
acea tren.
Dmnea[a, Phppe s-a trezt devreme , cnd am et dn
compartment, -am gast pe cuoar n tou une dscu[ aprnse cu
Soange, care se scuase ea ma demut. M-am utat a e o cpa
am fost zbta ct de ferc[ pareau. M-am apropat am spus:
- Buna dmnea[a, doamna!
Soange Ver s-a ntors. M-am ntrebat, fara voa mea: ,Sea-mana
oare cu Ode?" Nu, nu semana cu Ode; era mut ma vguroasa,
trasature e erau ma pu[n coparet, ma pu[n angece. Soange
facea mpresa une feme care s-a uptat cu va[a a reut s-o
domne. Cnd m-a surs, m-a ctgat pentru o cpa. Apo a vent
barbatu e. Trenu nanta ntre doua an[ur de mun[ na[ un ru
repede curgea de-a ungu ca ferate. Pesa|u m se parea rea
trst. |acques Ver m vorbea de nte ucrur pctcoase; tam, aa
spunea toata umea, ca- ntegent. Nu numa ca avusese sucees n
Maroc, dar devense un mare om de afacer.
- Se ocupa cu ce vre: fosfa[, portur, mne, m spusese
Phppe.
Dar adevaru era ca eu trageam cu urechea a conversa[a dntre
Phppe Soange; nu prndeam nsa dect |umatate dn ce-
spuneau dn cauza zgomotuu pe care- facea trenu. Am auzt gasu
u Soange: ,Atunc, dupa parerea dumtae, ce este farmecu ?"
(;lasul lui "hilippe62 ,... foarte compex...Un ro |oa-ca obrazu
trupu... dar ma aes feu fresc..." (M-a scapat un cuvnt, apo gasu
u Soange: ,Precum gustu, fanteza, sprtu de aventura... Nu
gaset ?"
- Da, aa e, a raspuns Phppe, un amestec dn toate astea. O
femee trebue sa poata f seroasa, coparoasa... Ceea ce este
nsuportab...
nca o data urutu trenuu m-a furat sfrtu fraze. n fa[a noastra
se na[au mun[. Buten, scpnd de rana, erau st-vu[ nga o
casu[a cu acoperu n forma de peerna. aa am sa sufar tot
tmpu ceor opt ze?
|acques Ver termna un ung dscurs cu:
- ...Vede[ ca e o opera[e superba, orcum a ua-o. A rs; fara
ndoaa ca-m expcase o combna[e foarte ngenoasa; eu n-am
re[nut dect un nume: ,grupu Godet".
- Superba, am raspuns eu am vazut ca se uta a mne ca a o
nauca. M-era ndferent. ncepeam sa- urasc.
111 Climate
Sfrtu acee caator m apare ca amntrea unu der.
Tre-nue[u, cu ocomotva suprancazta, urca ntr-un decor de
un ab strauctor, nvaundu-se n nor de abur care rataceau
o cpa pe zapada. urma drumu pe mar curbe msteroase
care faceau sa se nvrteasca n |uru nostru crestee abe
ncununa-te de braz. Apo o prapaste se deschdea aproape
de caea fera-ta , |os de tot, n adncu e, puteam zar curba
fna neagra pe unde aba trecusem. Soange prvea
spectacou, fercta ca un cop, atragea mereu aten[a u
Phppe asupra amanun-teor pesa|uu.
- Ute, domnue Marcenat, ce frumos e patou de ramur de
brad care pastreaza neatnsa zapada... Parca sm[ for[a
copacu-u care poarta toata greutatea asta, fara sa se
ndoae... aco-o... Ah! ce- acoo... Prvete hoteu acea dn
vrf, straucete ca un damant n cutu[a u... ce de cuor
are zapada... Ob-serva ca nu- ncodata aba, c ab-abastrue,
ab-trandafre... Ah! domnue Marcenat, ce mut m pace ac!
ce era rau n asta? Ba, |udecnd n mod cnstt, se exprma cu o
anumta gra[e. Dar ma pctsea. Eram umta ca Phppe, care
sus[nea ca- pace frescu ma mut dect orce pe ume, suporta
monoogu acesta rc. ,O f ea vesea, ma gndeam eu, dar a
trezec tre de an (poate char trezec cnc... dupa zbrcture
aceea de a gt), nu se poate bucura char ca un cop... apo,
toata umea vede ca zapada e abastrue, tranda-fre... De ce trebue
s-o ma spu?" M se parea ca |acques Ver gndea e ca mne,
cac, dn cnd n cnd, puncta cu-vntee so[e sae cu un ,da-a" cnc
pu[n pctst. Cnd pro-nun[a ace ,da-a" m devenea smpatc
pentru moment.
Nu n[eegeam ce fe de mena| duceau so[ Ver. Se aratau de o
mare curtoaze unu fa[a de ceaat ea trata cu o tan-dre[e
famara, spunndu- cnd |acquot, cnd |acquou, ba saruta char
pentru o nmca toata, dn vrfu buzeor. cu toate acestea [
dadea seama, dupa ce statea cteva ore cu e, ca nu se ubeau, ca
Ver nu era geos, ca accepta dnante, cu o trufaa resemnare,
toate nebune so[e sae. Pentru ce pentru cne traa e? Pentru o
ata femee, pentru mnee, vapoa-ree terenure sae dn Maroc?
Nu-m puteam da seama , de atmnter, nu ma nteresa char att
de mut ca sa ncerc sa ghcesc, dspre[uam pentru atta
ndugen[a dn partea u.
,Nu- ma bucuros dect mne ca este ac, ma gndeam eu, daca
ar f pu[n ma energc, n-am f ac nc unu, nc atu." Phppe, care
cumparase un zar eve[an, cauta sa transforme n franc francez
cursure Burse , creznd ca- face pacere u Ver, vorbea de
unee ac[un, Ver ndeparta cu gestur de nepasare toate aceste
nume stran de uzne mexcane sau grecet, ntocma ca un scrtor
ustru care da pctst dn mna cnd un ngutor cteaza operee.
ntorcndu-se spre mne, m-a ntrebat daca am ctt RoenismarA.
Trenue[u se ma strecura nca prntre suetee abe pufoase.
112 ANDR MAUROIS
De ce m-o f ramas Sant-Mortz n memore ca un decor a
une comed de Musset, vesea, reaa , n acea tmp, de o grava
meancoe? Iata-ne end noaptea dn gara, ma vad acum umne
refectate pe zapada, smt frgu aspru sanatos, ata sane,
magaru cu hamure ncarcate de copo[e pompoane ro,
abastre, gabene. Apo smt mnunata, ducea cadura a hoteuu,
vad pe engez mbraca[ n smokng stnd n ho; n sfrt, n
camera noastra mensa cadu[a, ma smt fercta ca pot f, pentru
cteva mnute, sngura cu barbatu meu.
- Phppe, saruta-ma, trebue sa nauguram camera... Ah! ce-a ma
f vrut sa uam cna sngur, numa tu cu mne... Aa, trebue sa ne
mbracam, sa ne ntnm cu e, sa vorbm, sa vorbm...
- Dar sunt oamen foarte dragu[...
- Foarte dragu[... cu cond[a sa nu- vad.
- Ce aspra et! Nu [ s-a parut ca Soange a fost agreaba n tmpu
caatore ?
- Ha, spune, Phppe! Et ndragostt de ea!
- Deoc! Da de ce?
- Daca n-a f ndragostt de ea, n-a putea s-o supor[ nc zece
mnute. Dar, a urma urme, ce-a spus? Po[ sa-m gaset o sngura
dee n tot ce-a sporovat de az-dmnca[a?
- Cum nu... Are o mare sensbtate pentru natura. A vorbt foarte
frumos despre zapada, despre braz... Nu gaset ?
- Da, uneor nmerete ea cte o magne; dar eu; daca toate
femee s-ar asa n voa nchpur... E modu or fresc de a gnd...
Marea deosebre ntre Soange mne e ca eu te st-mez mut prea
mut ca sa-[ spun tot ce-m trece prn cap.
- Scumpa mea pretena, m-a spus Phppe cu o bnda ro-ne,
nu m-am ndot ncodata de apttudnea ta de a nascoc ucrur foarte
dragu[e, nc de modesta care te oprete sa m e spu.
- Nu-[ bate |oc de mne, dragu meu... Sunt seroasa... Daca nu te-
ar spt pu[n femea asta, a vedea ca- ncoerenta, ca sare de a un
subect a atu... Nu- adevarat? F sncer.
- Nu- deoc adevarat, a ncheat Phppe.
FI
ederea noastra a munte m-a ramas n amntre ca un chn
nforator. tam, cnd am pecat, ca eram dn fre stngace
neprceputa a vreun sport, dar ma gndsem ca Phppe cu mne
vom nfrunta mpreuna greuta[e, ca o pereche novce, ca va f
amuzant. Char n prma dmnea[a am descopert ca Soange Ver
are o ndemnare dvna a |ocur sportve. Phppe era ma pu[n
113 Climate
antrenat dect dnsa, dar era supu, avea uurn[a n mcar; dn
prma z -am vazut patnnd mpreuna, vese amndo, pe cnd eu
ma tram cu chu cu va, sus[nuta de un profesor.
Dupa cna, Phppe Soange apropau fotoe n hou
hoteuu stateau a tafas toata seara, n tmp ce eu trebua
sa ascut proectee fnancare ae u Ver. Pe atunc ra
a|unsese a azec de franc -m amntesc ca m-a spus:
- Sa t[ ca- departe nca de a corespunde vaor reae a re; ar
trebu sa- spune[ so[uu sa paseze ce pu[n o parte dn avere n
vauta strana, pentru ca, n[eege[...
Uneor vorbea de amantee u, spunndu-e pe nume:
- A[ auzt, desgur, ca acum sunt cu |enny Sorber, actr[a. Dar nu
ma e adevarat... Nu... Am ubt-o mut, dar s-a term-nat... Acum sunt
cu doamna Lhautere... O cunoate[? E o femee dragu[a, foarte
duce... Un barbat ca mne, care trebue sa duca o upta nencetata ca
om de afacer, are nevoe sa ga-seasca a teme o tandre[e cana,
aproape anmaca...
Eu manevram n fe chp sa ma aprop de Phppe, sa n-
cropm poate o conversa[e generaa. Cnd, n sfrt,
reueam, ntre mne Soange zbucnea medat un confct
fara ere, un confct ntre doua fozof opuse asupra ve[.
Tema favorta a Soange era ,aventura". Ea denumea astfe
fuga dupa even-mente neateptate prme|doase. Pretndea
ca- e groaza de ,confortu" mora sau fzc.
- Sunt fercta ca-s femee, m-a spus ea ntr-o seara, fndca o
femee are mut ma mute posbta[ n fa[a e ca un barbat.
- Cum asta? am ntrebat-o. Un barbat are carera u; poate
actva.
- Un barbat are o carera, m-a raspuns Soange, pe cnd o
femee poate tra ve[e tuturor barba[or pe care- ubete. Un of[er
aduce razbou, un marnar oceanu, un dpomat ntr-ga, un scrtor
satsfac[a crea[e... Ea poate ncerca emo[e a zece ve[ fara
pctseaa znca de a e tra.
- Ce grozave! am excamat eu. Asta nseamna sa ubeasca
zece barba[ dfer[.
- care sa fe to[ zece ntegen[, ceea ce e foarte pu[n pro-
bab, a raspuns Ver, apasnd cu tare asupra cuvnteor foarte
puin.
- Dar vede[, spuse Phppe s-ar putea spune acea ucru
despre barba[. Femee pe care e ubesc pe rnd e ofera or ve[
dferte.
- Da, se poate, a repcat Soange, dar femee au att de pu[na
personatate: ee nu vn cu nmc.
ntr-o z, m-a zbt un raspuns de-a e, ma mut prn tonu cu
care a fost pronun[at. Vorbea de fercrea pe care o resm[
cnd scap de va[a cvzata; eu am ntrebat-o:
- Dar de ce sa scap daca te sm[ fercta?
114 ANDR MAUROIS
- Pentru ca fercrea nu- ncodata statornca, a raspuns
Soange; fercrea este un ragaz pe care [- asa nentea.
- Foarte |ust, a raspuns Ver, ceca ce m-a mrat dn partea u.
Atunc Phppe, ca sa fe pe pacu u Soange, a reuat tema
evazun:
- A! da, a zs e... sa scap... ar f decos.
- Dumneata? a ntrebat Soange... Et utmu care dorete ntr-
adevar sa scape.
M-am sm[t ranta pentru e.
Lu Soange pacea sa trezeasca astfe amoru propru
prntr-o ovtura de cravaa. Cnd facea mpresa ca Phppe
ma ubete, sau cnd Phppe m spunea un cuvnt dragu[,
medat trata cu ronc. Dar de cee ma mute or, ca
Phppe faceau mpresa une perech ogodte. n fecare dm-
nea[a, Soange cobora cu un at sBeater de o cuoare ve, de
fecare data Phppe murmura:
- Dumnezeue ce gust!
Catre sfrtu vacan[e noastre, Phppe devense foarte
ntm cu ea. Ceea ce ma supara ma aes era tonu cu care
vorbeau, un ton famar tandru, sau feu cum o a|uta sa-
puna man-tou: [ facea mpresa ca o mnge. De atmnter,
ea ta ca- pace punea puterea a ncercare. Era grozav
de ,pscoa-sa". Nu gasesc at cuvnt. Cnd cobora n roche
de seara, cre-deam ca vad aergnd unde eectrce de-a ungu
spateu e go. Cnd ne ntorceam n camera noastra, nu ma
puteam opr sa- ntreb, dar fara amaracune:
- Aadar, Phppe, o ubet?
- Pe cne, draga mea?
- Pe Soange, frete.
- Ah! Dumnezeue, nu!
- totu, asta- mpresa pe care o fac.
- Eu? ntreba Phppe, ncntat n fond. Dar cum?
I-am vorbt pe ndeete de mprese mee; ma ascuta cu com-
pezen[a; observasem ca de cte or era vorba de Soange, pe
Phppe nteresa foarte mut conversa[a mea.
- E, totu, o casnce cudata, -am spus n a|unu pecar
noastre. E m-a expcat ca sta n Maroc ase un pe an ca so[a u
nu vne dect o data a do an, numa pentru tre un. Ea ramne
dec mute un a Pars. Eu, daca ar f sa sta n Indochna sau n
Kamcatka, te-a urma pretutnden, ca un ca[eu. De tu ca te-a
pcts ngroztor, nu- aa, Phppe? n fond, ea are dreptate.
- Adca a gast cea ma buna metoda ca sa nu- pctseasca!
- E o ec[e pentru Isabee?
115 Climate
- Ce susceptba et! Deoc, nu- o ec[e pentru nmen, e o
constatare de fapt: Ver adora so[a...
- Ea [-a spus-o, Phppe...
- n orce caz, o admra...
- n-o supravegheaza.
- De ce vre s-o supravegheze? a ntrebat Phppe, pu[n
enervat. N-am auzt ncodata ca nu s-ar comporta bne.
- O! Phppe, n-o cunosc dect de tre saptamn am auzt ctndu-
sc pna acum tre dntre fot e aman[.
- Aa se vorbete despre toate femee, a murmurat Phppe,
rdcnd dn umer.
Ma sm[eam nvadata de sentmente meschne, aproape |os-nce,
care-m fusesera cu totu necunoscute pna atunc. Apo, cum n fond
nu eram rea, ma stapneam faceam un mare efort ca sa fu
dragu[a cu Soange: m-am mpus sa ma duc a pmbare cu Ver ca
s-o pot asa sngura cu Phppe pe pat-noar. Doream ferbnte sa se
termne ederea noastra acoo, dar ma feream sa spun un sngur
cuvnt care ar f putut apropa sfrtu e.
FII
Dupa ce ne-am ntors a Pars, Phppe, gasndu- bonav pe
drectoru sau, a trebut sa ucreze ma mut ca de obce. I se
ntmpa uneor sa nu vna acasa a masa de prnz. Ma ntre-
bam n snea mea daca se ma ntnea cu Soange, dar nu n-
drazneam sa- ntreb nmc pe e. Smbata, cnd eram a
fama Thanges, daca venea Soange, Phppe se repezea a
ea, o ua ntr-un co[ nu se ma despar[eau toata seara.
Putea f un semn bun. Daca s-ar f ntnt n tmpu
saptamn, poate ca smbata s-ar f facut ca o evta. Nu ma
puteam opr sa nu vor-besc despre ea cu ate feme; ncodata
nu spuneam ceva rau despre Soange,dar eram numa urech.
Se zcea ca- de o coche-tare prme|doasa. Maurce de
Thanges, nga care stateam ntr-o seara, vazndu- ntrnd
pe |acques Ver, m-a spus cu |umatate de gas:
- Ia te uta! N-a ma pecat asta? Credeam ca nevasta-sa -a expedat
napo n Atas!
Aproape toata umea, cnd vorbea de Ver, adauga: ,Betu
baat!"
Hne de Thanges, care era pretena cu Soange cu care
vorbeam mut despre dnsa, -a facut un portret destu de fru-mos
destu de tuburator.
- nante de toate, Soange este un anma frumos, cu nstnc-te
foarte puternce. L-a ubt cu pasune pe Ver, ntr-o vreme cnd era
116 ANDR MAUROIS
foarte sarac, dn prcna frumuse[ u. Fusese un act de cura| dn
partea fete conteu de Vauges,fame dn Pcarda, de orgne foarte
buna; era de o frumuse[e raptoare, ar f putut sa faca o casatore
avanta|oasa. A preferat sa pece cu Ver n Maroc, unde, a nceput,
au dus o va[a aspra de coont. ntre tmp, Ver mbonavndu-se,
ea a trebut sa [na regstree sa
pateasca ucrator. Ia seama ca are frea foarte orgooasa a fa-me
Vauges - ct a trebut sa sufere, ducnd o asemenea va[a.
totu s-a pretat. n sensu acesta, ea are ntr-adevar cata[ de om
cnstt. Numa ca ma are doua mar defecte sau, daca vre, doua mar
sabcun: e grozav de senzuaa smte nevoa sa asa totdeauna
trumfatoare. De pda, Soange spune (nu barba[or, c femeor) ca
daca a vrut sa aba un barbat, -a avut, orct de dfert ar f fost unu
de atu.
- Dar atunc a avut o mu[me de aman[? am ntrebat eu.
- Se te ct e de greu sa fac afrma[ n asemenea mpre|u-rar.
Se te, de pda, ca un barbat o femee se ntnesc dese-or.
nseamna ca sunt aman[? Cne te?... Cnd [-am spus ,-a avut",
am vrut sa spun ma curnd ca a pus stapnre pe nma u, ca
depndea de ea, ca ea era convnsa ca- poate determna sa faca tot
ce vrea ea, n[eeg ?
- Cum o gaset? Integenta?
- Foarte ntegenta, pentru o femee... Da... Pe scurt, te de
toate. Frete, subectee care o ntereseaza depnd de barbatu pe
care- ubete. Pe vremea cnd adora so[u avea straucte
cunotn[e n probemee economce coonae; pe vremea u
Raymond Berger, o nteresau obectee de arta. Are mut gust. Casa
e dn Maroc este o mnune aceea dn Fontanebeau e foarte
orgnaa... Ea e ma curnd o ndragostta dect o nteec-tuaa. Dar
n acea tmp e nzestrata cu o admraba putere de |udecata cnd
gndete cu snge rece.
- Cum [ expc, Hne, farmecu e?
- Ma aes prn faptu ca- att de femnna.
- Ce numet dumneata ,femnna"?
- E bne e un amestec de cata[ de defecte: tandre[e devo-
tament nemasurat pentru barbatu pc care- ubete... o vre-me... Dar
psa de scrupue... Cnd Soange vrea sa faca o cucerre, trece
peste orce, char peste cea ma buna pretena a e; nu e rautate, e
ceva nstnctv.
- Dupa mne e rautate. Po[ sa spu tot aa de bne ca un t-gru nu-
rau cnd mannca un om, pentru ca o face dn n-stnct.
- Exact, a raspuns Hne. Un tgru nu- rau, adca nu- rau n mod
content... A nmert-o foarte bne: Soange este o tgre-sa.
- Are totu o nfa[are foarte bnda.
- Gaset? A! nu! Are strafugerar de cruzme n och; e unu
dntre eementee frumuse[ e.
117 Climate
Ceeate feme au fost ma pu[n ndugente. Batrna
doamna de Thanges, soacra Hne, m-a spus:
- Nu, n-o ubesc pe dragaaa dumtae pretena, doamna Ver...
L-a nenoroct pe un nepot a meu, un baat fermecator, care s-a asat
ucs n tmpu razbouu, nu pentru ea, daca vre, dar dn prcna e...
Fusese grav rant, capatase un post a Pars, era foarte ndrepta[t...
Ea -a cucert, -a nnebunt, apo -a parast pentru un atu...
Sarmanu Armand a [nut sa se ntoar-ca pe front a murt,
prostete, ntr-un accdent de avon... Eu n-o ma prmesc n casa.
Nu voam sa- nr bavernee astea u Phppe totu,
pna a urma, e-am povestt. A ramas netuburat.
- Da, e posb, zcea e. Posb sa f avut aman[. E dreptu e, nu ne
prvete.
Apo, dupa ce-a ma adaugat cteva cuvnte, a devent
nervos:
- n orce caz, spunea e, a f foarte surprns daca a afa ca-
naa barbatu, cu va[a att de mpede, a umna ze, pe
care o duce. I se poate teefona aproape orcnd; sta ma tot
tmpu acasa , daca vre s-o vez, e ntotdeauna bera. O fe-
mee care are un amant ar duce o va[a ma ascunsa.
- Phppe, dar cum de t tu toate astea? da teefoane ? Te duc s-
o vez ?
- Da, uneor.
FIII
Pu[n ma trzu m-am putut convnge ca duceau dscu[ n-
termnabe, dar nevnovate. ntr-o dmnea[a, dupa ce Phppe
pecase, a sost o scrsoare a care nu puteam raspunde fara a
cunoate parerea u -am teefonat a brou. ntmparea a
facut sa m se dea egatura pe fru pe care vorbea n
momentu acea Soange Ver.Am recunoscut gasu e a
u Phppe. Ar f trebut sa pun receptoru |os. N-am avut
cura|u am stat ctva tmp sa- ascut. Vorbeau pe un ton
vese; Phppe m se parea amuzant, sprtua aa cum nu-
ma vazusem de atta vreme nct utasem ca a fost cndva
astfe. Eu preferam pe Phppe ce grav meancoc, aa
cum m- descrsese odn-oara Rene aa cum
cunoscusem medat dupa razbo; dar cunoteam un at
Phppe, foarte deosebt de prmu, care vorbea acum cu
Soange, spunndu- nmcur amabe. Conver-sa[a or era
nttoare pentru mne. povesteau unu ceuat ce au facut
n utmee doua ze, ce au ctt; Phppe facea re-zumatu
une pese pe care o vazuseram mpreuna n a|un
Soange -a ntrebat:
118 ANDR MAUROIS
- Lu Isabee -a pacut pesa?
- Da, a raspuns Phppe, cred, destu de mut... Cum te ma
sm[ ? Arata cam prost smbata a fama Thanges; nu-m pace sa
te vad cu tenu asta pamntu.
Prn urmare nu se vazusera de smbata trecuta eram
ntr-o z de mercur. Deodata m s-a facut rune -am nchs
teefonu. ,Cum am putut face aa ceva?", ma ntrebam. E tot att de
groaznc ca cum a deschde o scrsoare a atua. N-o puteam
n[eege pe acea Isabee care vose sa ascute. Dupa un sfert de ora
-am chemat dn nou pe Phppe.
- [ cer ertare. Te-am sunat ma nante vorbea. Am recu-
noscut gasu u Soange am nchs.
- Da, m-a raspuns e fara urma de eztare, m-a teefonat, n-
tmparea m s-a parut ct se poate de smpa, de mpede o vreme
m-am sm[t ntta. Apo am descopert ar urmee ev-dente ae
exsten[e u Soange n va[a u Phppe. Ma nt eea seara n
ora de doua, tre or pe saptamna; nu- ntre-bam unde merge;
tam nsa ca fusese vazut mpreuna cu ea. ntre femee care o
cunoteau pe Soange erau unee care o du-maneau. Vaznd n mne
o aata freasca, ee ncercau sa se aprope. Cee bune (vreau sa spun
atat de bune ct pot f femee unee fa[a de atee) ma tratau cu o
ma dscreta nu faceau auze a nenorocrea mea dect prn
aforsme generae; cee ree
smuau ca tu ca am fost nformata de unee ntmpar pe care nu
e cunoteam, numa ca sa aba pacerea de a-m vorb de ee.
- n[eeg, m-a spus una, de ce nu v-a[ dus cu so[u dumnea-
voastra sa- vede[ pe acroba[; sunt att de pctco.
- Phppe a fost sa- vada? am ntrebat-o mpotrva von[e mee,
curoztatea fnd ma tare dect amoru-propru.
- Cum? Dar a fost aseara a Ahambra. Nu v-a spus? Era cu
Soange Ver, credeam ca t[!
Barba[, a rndu or, se faceau ca ma depng ca sa-m
poa-ta ofer consoarea or.
Adesea, daca prmeam o nvta[e a un dneu sau propu-
neam u Phppe sa ne petrecem tmpu ntr-un fe oarecare,
se ntmpa ca e sa-m raspunda:
- Da, de ce nu? Dar ateapta douazec patru de ore pna uam o
hotarre; [ dau raspunsu mne.
Nu-m puteam expca atfe necestatea ragazuu cerut
dect prn faptu ca Phppe teefona dmnea[a u Soange
ca s-o ntrebe daca era ea nvtata a ace dneu sau daca
voa sa mearga cu dnsu n ata parte.
M se parea ca gusture char caracteru u Phppe purtau
amprenta - uoara, poate dar totu vzba - a aceste feme. Lu
Soange paceau va[a a [ara, gradne. Se prcepea sa cutve
pante, sa creasca anmae. -a construt nga Fontanebeau, a
margnea padur, un bungaou unde se ducea deseor sa- petreaca
sfrtu saptamn. Phppe m-a spus de mute or ca- pctsea
119 Climate
Parsu, ca -ar pacea sa aba e un petc de pa-mnt prn
mpre|urm.
- Dar a Gandumas, nu te duc acoo dect foarte rar.
- Totu, nu- acea ucru; Gandumas e a o dstan[a de ap-te ore
de Pars. Nu, me m-ar trebu o casu[a sa ma pot repez pentru doua
ze sau sa stau char numa de dmnea[a pna seara. De pda a
Chanty, sau Compegne sau Sant-German.
- Sau Fontanebeau, Phppe
- Sau Fontancbeau, daca vre, a spus e, zmbnd fara voe.
Sursu u aproape ca m-a facut pacere: m dezvaua
tana.
,Da, parea sa-m spuna Phppe, tu ca t. Am ncredere n
tne."
Sm[eam totu ca nu trebue sa staru, ca nu-m va spune
nmc precs; dar eram sgura ca exsta o egatura ntre
aceasta
subta dragoste de natura nentea mea ca va[a u
Phppe depndea n buna parte de hotarre u Soange. De
atmnter, nu era ma pu[n zbtoare nfuen[a u Phppe
asupra gusturor u Soange. Ma gndesc ca pentru orcne
atu dect mne nfuen[a aceasta era nvzba, dar me - care
de obce nu am sm[ de observa[e - nu-m scapa nc ce ma
mc amanunt care- prvea pe e do. Smbata, cnd eram a
Hne, o auzeam adesea pe Soange vorbnd de ecture e.
Or, ea ctea car[e care- paceau u Phppe pe care m e-a
dat me sa e ctesc; uneor erau car[e pe care Franos e
daduse u Ode sa e cteasca pentru care a prns gust
Phppe Cunoteam ,motenrea Franos", cnca tare; se
afau ntre
a[ cardnau de Retz Machave. Apo erau car[e pe
gustu persona a u Phppe: Lucien LeuBen, @um de
Turghenev prmee voume dn Proust. n zua cnd am
auzt-o pc Soange vorbnd de Machave nu m-am putut opr
sa nu surd cu trs-te[e. tam attde bne eu, ca femee, ca e
nu- pasa de Machave, cum nu- pasa de razee utravoete
sau de obec-tee sma[ute dn Lmousn, dar ca Soange ar f
fost capaba sa se ntereseze de unee, de atee, sa
vorbeasca char de ee ntr-un mod foarte ntegent ca sa faca
mprese unu barbat, daca ar f crezut ca n feu acesta ar
putea sa- paca.
Remarcasem n cpa cnd am cunoscut-o pe Soange prefe-
rn[a e pentru cuor v care, de atmnter, veneau bne.
Dar, de cteva un, o vedeam ma totdeauna aparnd seara n
roche aba. Abu era o cuoare pe gustu u Phppe, motent
de a Ode. De cte or nu m-a vorbt de abu acea strauctor
a u Ode! Era cudat trst sa te gndet ca sarmana Ode
120 ANDR MAUROIS
cont-nua sa traasca, prn Phppe, n ate feme, n Soange,
n mne, fecare dntre no stradundu-se (Soange, poate fara
s-o te) sa reconsttue gra[a u Ode dsparuta pentru vece.
Era cudat trst, dar pentru mne era ma cu scama trst;
nu numa pentru ca eram bonava de geoze, dar pentru ca
sufe-ream vazndu- pc Phppe tradnd memora u Ode -
dupa ct m se parea. Cnd -am cunoscut, fdetatea u fa[a
de Ode m-a mpresonat ca una dntre frumoasee u trasatur
de carac-ter. Apo, cnd m-a nmnat romanu ve[ sae a
u Ode am afat adevaru cu prvre a fuga e, am admrat
ma mut
venera[a u Phppe fa[a de sngura u ubre. admram -
n[eegeam cu att ma mut cu ct m faursem n mnte o
spendda magne a u Ode. Frumuse[ea e... gngaa e...
na-turae[ea e... ntegen[a e poetca ve... Da, da! eu, care
am fost geoasa dn prcna u Ode, acum o ubeam. Aa cum
m-a descrs-o e, Ode m se parea sngura femee demna de
Phppe, dupa ct cunoteam eu, aa cum vedeam poate
numa eu. Acceptam sa fu sacrfcata une credn[e att de
nobe, ma tam nvnsa, ma voam nvnsa, ma ncnam n
fa[a Ode cu bunavon[a umn[a gaseam n aceasta
umn[a
o mu[umre ascunsa , fara ndoaa, un orgou ascuns.
Cac, n cuda aparen[eor, sentmentee mee nu erau pe de-a-
ntregu curate. Daca acceptam, daca doream char tranca dragoste
u Phppe pentru Ode, daca voam sa ut greee nebune prea
vadte ae u Ode, era pentru ca aceasta femee moarta ma apara
de cee v. Ma preznt n cpa asta ma sum-bra ma cacuata
dect eram. Nu, nu ma gndeam a mne, c a dragostea mea pentru
Phppe. ubeam att de mut pe so-[u meu ca- doream ma
generos, ma perfect dect to[ cea[. Pasunea u pentru o fn[a
aproape dvna (pentru ca moartea
o sustrasese mperfec[unor umane) dadea, n och me, aceasta
grandoare. Dar cum sa nu sufar vazndu- scavu une Soange Ver
pe care n fecare z o puteam vedea, crtca, |ude-ca, fnd dn aceea
carne ca a mea, pe care ate feme o vor-beau de rau n fa[a mea,
pe care o consderam frumoasa char destu de ntegenta, dar n
mod cert nc dvna nc supra-omeneasca?
FIE
Phppe m spusese de cteva or:
- Soange a facut reae efortur ca sa fe ma ntma cu tne, dar tu o
[ a dstan[a. Ea te consdera osta, bzara...
E adevarat ca, dupa ce ne-am ntors dn Eve[a, doamna
Ver m-a teefonat adesea ca eu -am refuzat nvta[a de a e
121 Climate
mpreuna. M se parea ma demn s-o vad ct ma pu[n. Totu, pentru
a- face pacere u Phppe ca sa- dovedesc bunavon[a mea, am
fagadut sa- fac o vzta.
M-a prmt ntr-un mc budoar, care m s-a parut n ,st
Phppe", cu foarte pu[ne ucrur, aproape go. Eram stnghe-
rta. Soange se sm[ea a argu e era vesea; s-a ntns pe
un dvan m s-a adresat medat pe un ton de confden[a. Am
observat ca-m zce ,Isabee", pe cnd eu ovaam ntre
,doam-na" ,draga mea".
,Cudat, ma gndeam eu, u Phppe e groaza de famar-
tate, de psa de pudoare, pe mne ceea ce ma zbete ma
aes a aceasta femee este tocma psa orcaru fe de
rezerva; ea spune tot... De ce -o f pacnd u Phppe?... Are
ceva tandru n och... Pare fercta... O f ntr-adevar?..."
Chpu u Ver, capu sau pu[n che, tonu obost a gasu-
u m-au trecut prn mnte. Am ntrebat de e. Ca ntotdeauna,
nu era acasa.
- t, vad toarte rar pe |acques, m-a spus Soange. Dar e ce ma
bun preten a meu. E un baat att de cnstt, att de sncer... Numa
ca dupa tresprezece an de casnce, sa ma pastrez uza une mar
ubr ar f o pocrze... Nu sunt fa[ar-nca...
- Totu, v-a[ casatort dn dragoste, nu- aa?
- Da, -am adorat pe |acques. Am petrecut cpe frumoase
mpreuna. Dar pasunea nu [ne ncodata prea mut... apo,
razbou ne-a despar[t. Dupa patru an, ne-am deprns att de mut
sa tram separa[, nct...
- Ce trst e! nu a[ ncercat sa va reface[ fercrea?
- t, cnd nu ma ubet... sau, ma precs, cnd nu ma exsta
dorn[a fzca (am pentru |acques o mare afec[une), e greu sa ma
traet, char n aparen[a, ca o pereche unta... |acques are o
amanta, tu, sunt de acord... Nu po[ n[eege nca aa ceva, dar vne
un tmp cnd a nevoe de ndependen[a..
- De ce? M se pare ca ndependen[a casnca sunt doua cuvnte
contradctor!
- Aa se spune, a nceput. Dar casnca, aa cum o concep, are
o nuan[a dscpnara. Te-am contrarat?
- Pu[n... Adca...
- Sunt foarte sncera, Isabee. M-e groaza sa-m au o poza...
Smund ca- ubesc pe |acques... sau ca- urasc... a ctga
smpata dumtae. Dar n-a ma f eu... Ma n[eeg?
Vorbea fara sa se ute a mne, desennd cu creonu nte
ste-u[e pe coperta une car[. Cum, statea aa, cu och n |os,
obra-zu parea destu de aspru s-ar f zs ca poarta
semnee une durer ascunse. ,In fond, nu- att de fercta",
ma gndeam eu.
122 ANDR MAUROIS
- Nu, -am spus, nu n[eeg prea bne... O va[a haotca, dez-nata,
trebue sa fe ceva att de neator... apo ave[ un fu...
- Da. Dar, a sa vez dumneata cnd ve avea cop. Nu exs-ta
ncun fe de rea[ posbe ntre o femee un cean de do-sprezece
an. Cnd ma duc sa- vad, am mpresa ca- pctsesc.
- Acunc, dupa parerea dumtae, dragostea materna este ea
o... poza?
- Ba nu...Totu depnde de mpre|urar...Et agresva,Isabee!
- Ceca ce nu pot n[eege a dumneata e ca, de spu mereu: ,Sunt
sncera, nu admt ncun fe de pocrze", n-a ndraznt ncodata sa
merg pna a capat... Barbatu dumtae -a reuat ndependen[a. [
acorda dumtae ntreaga bertate... De ce n-a dvor[at? Ar f ma
oa, ma corect...
- Ce dee strane! N-am pofta sa ma casatoresc dn nou. Nc
|acques. Atunc de ce-am dvor[a? De atmnter, ne eaga anu-mte
nterese. Terenure dn Marrakech au fost cumparate dn dota mea,
dar |acques e-a expoatat e-a pus n vaoare... apo smt o mare
bucure sa- regasesc pe |acques... Lucrure sunt ma compexe dect
[ nchpu dumneata, draga Isabee!
Apo m-a vorbt de ca e arab,de peree e,de
Fontanebeau.
,Cudat, ma gndeam eu, spune ca dspre[uete uxu, ca
adevarata e va[a consta n atceva nu se poate opr sa nu-
m vorbeasca de ux...Poate ca asta atrage pe Phppe,
pacerea asta copareasca, cu care se bucura ea de ucrur.
Dar e de-a dreptu amuzant sa consta[ deosebrea ntre
monoogure e rce cnd se afa n fa[a unu barbat
nventarerea aver sae cnd sta de vorba cu o femee."
La pecare, m-a zs rznd:
- Te-am scandazat, fara ndoaa, pentru ca et martata de
pu[na vreme pentru ca et ndragostta... E smpatc sa f astfe.
Dar nu face o drama dn asta... Phppe te ubete mut, sa t. m
vorbete foarte dragu[ despre dumneata.
M s-a parut nsuportab ca Soange sa ma asgure de sent-
mentee pc care m e poarta Phppe de tranca casnce mee. A
ncheat:
- Pe curnd; sa ma v a mne.
Nu m-am ma dus ncodata pe a ea.
FE
Dupa vreo cteva saptamn de a aceasta vzta, m-am m-
bonavt. Tueam. Aveam frsoane. Phppe a stat toata seara
nga patu meu. Semobscurtatea febra, poate, m-au dat
123 Climate
cura|, -am vorbt so[uu meu de schmbare pe care e obser-
vam a e.
- Tu, Phppe, nu te po[ vedea, dar me m se pare aproape de
necrezut... Char ceca ce spu... Aseara, cnd dscuta cu Maurce de
Thanges, m-a zbt ucru acesta; era ceva att de aspru n feu tau
de a |udeca...
- Dumnezeue, ce aten[e da tu a tot ce spun, sarmana
mea Isabee: mut ma muta ca mne, te asgur. Ce ucrur
att de grave am rostt aseara?
- M-au pacut totdeauna dee tae asupra oata[, cuvn-
tu dat, respectuu contracteor, dar de asta data, [ amntet,
Maurce a sus[nut aceasta teza tu, dmpotrva, a spus ca
va[a e att de scurta, ca oamen sunt nte anmae
nenorocte, ca au pu[ne pre|ur sa fe ferc[, ca trebue sa
prnda ocaze ce se ofera, atunc, Phppe... (ca sa spun
asta, am ntors capu, sa nu ma ut a e)... Atunc m s-a parut
ca vorbet pentru Soange, care te ascuta.
Phppe a rs m-a prns de mna.
- Ce ferbnte et, m-a spus e, ce magna[e a! Ba nu,
n-am vorbt pentru Soange. Ceea ce spuneam e ntr-adevar
aa. Ne egam aproape totdeauna fara sa tm ce facem. Apo
vrem sa fm cnst[, nu vrem sa ranm fn[ee pe care e ubm;
pentru nu tu ce motve neamurte ne refuzam unee pacer,
pe care apo e regretam. Spuneam ca asta este un fe de
bunatate de a, ca aproape totdeauna suntem porn[
mpotrva aceora care ne-au st sa renun[am astfe a no
nne ca, a urma urme,
e ma bne pentru e, pentru no sa avem cura|u de a face
ce ne pace sa prvm va[a n fa[a.
- Phppe, tu regre[ ceva n cpa de fa[a?
- Toate probemee generae e reduc a no do. Nu, eu nu
regret nmc; te ubesc mut, sunt foarte ferct cu tne,
dar a f ma ferct daca n-a ma f geoasa.
- Vo ncerca.
A doua z a vent medcu -a constatat ca am o anghna
destu de grava. Phppe a stat mut tmp cu mne a supra-
vegheat ngr|re care m se dadeau, cu un mare devotament.
Soange m-a trms for, car[ a vent sa ma vada ndata ce
am putut prm vzte. Ma socoteam nedreapta, odoasa, dar,
cnd m-am facut sanatoasa m-am reuat va[a obnuta,
am fost dn nou zbta de ntmtatea or care ma nentea ca
nante. De atmnter, nu eram sngura care ma nenteam.
Domnu Schreber, drectoru papetaror, un protestant asa-
can, pe care- nvtam deseor a de|un pe care ncepusem
sa- consder preten, convngndu-ma ca- un om drept de
124 ANDR MAUROIS
ncredere, ntr-o z, cnd m-am dus sa- vad pe Phppe a
brou nu -am gast, s-a apropat de mne cu tmdtate.
- Doamna Marcenat, va rog sa ma erta[ pentru ntrebare, dar nu
t[ ce are domnu Phppe? Nu ma e acea om...
- Dn ce punct de vedere?
- Totu- este ndferent, doamna; acum vne foarte rar
dupa-amaza a brou; nu vne a ntnre cu ce ma bun c-
en[ a sa; de tre un n-a ma fost a Gandumas... Fac tot ce pot, dar
nu sunt eu stapnu... Nu- pot nocu!
Aadar, cnd Phppe spunea ca- ocupat, ma mn[ea; -
tam un om att de scrupuos, att de oa. Dar nu mn[ea
oare ca sa ma nteasca pe mne? , de atmnter, -am
ncura|at eu sncertatea? Uneor doream sa- vad ferct -m
fagaduam sa nu- tubur ntea, dar de cee ma mute or
chnuam cu ntrebar reprour. Am fost acra, psaoag,
odoasa. E m raspundea cu muta rabdare, m spuneam ca e
a fost ma bun cu Ode dect eram eu cu e, n mpre|urar
destu de asemana-toare, dar m gaseam medat scuze,
gndndu-ma ca pentru mne stua[a era mut ma
ngroztoare. Un barbat nu- |oaca
toata va[a pe o sngura carte: dragostea. E are munca sa,
pre-ten sa, dee sae. O femee ca mne nu traete dect
pentru dragostea e. Cu ce ar putea-o nocu? Detestam
femee, bar-ba[ m erau ndferen[. Am crezut, dupa o
unga ateptare, ca am ctgat sngura partda pe care am
dort vreodata s-o |oc: aceea a sentmentuu unc absout.
Am perdut-o. Nu vedeam nc sfrtu, nc eacu aceste
ngroztoare sufern[e.
Astfe a trecut a doea an a casnce noastre.
FVI
Totu doua fapte au vent sa ma nteasca. De muta vreme
Phppe trebua sa pece n Amerca pentru a studa unee pro-cedee
de munca n ndustra de care se ocupa, precum modu de va[a a
munctoruu amercan. Nutream o ve dorn[a sa fac eu caatora
asta mpreuna cu e. Dn cnd n cnd facea pro-ecte de drum; ma
trmtea a Dransatlantic sa ma nteresez de pecarea pacheboturor,
de pre[u beteor. Apo, dupa ung ez-tar, hotara ca nu ma pecam.
Termnasem prn a ma gnd ca n-o sa ma facem ncodata caatora
asta; de atmnter, ma re-semnasem, eram pregatta dnante pentru
orce s-ar ntmpa.
,Am preuat, ma gndeam, dee u Phppe asupra amoruu
cavaeresc. ubesc - vo ub orce ar f, dar nu ma vo sm[
ncodata compet fercta."
ntr-o scara de anuare, a anuu 1922, Phppe m-a spus:
125 Climate
- De asta data sunt hotart; pec a prmavara n Statee
Unte
- eu, Phppe?
- Frete, tu. Faptu ca [-am proms sa te au cntarete
mut n hotarrea mea de a peca. Vom sta acoo ase sapta-mn.
Vo termna tot ce am de tacut n opt ze, astfe ca vom putea
caator n toata [ara.
- Ce dragu[ et, Phppe! Sunt ncntata.
gaseam ntr-adevar foarte bun. ndoaa de sne [ da o mare
nava umn[a. Cu toata sncertatea, ma gndeam ca Phppe nu va
gas cne te ce mare pacere facnd aceasta caatore mpreuna cu
mne. eram ma aes recunoscatoare ca n feu acesta renun[a
pentru doua un a orce ocaze de a se ntn cu Soange Ver.
Daca ar f ubt-o atta ct ma temeam eu uneor ca o ubete,n-ar f
putut s-o paraseasca, ma aes ca- tam ce gr| facea e cnd era
departe de oamen a care [nea. Prn urmare, ucrure nu erau att
de grave cum m nchpusem eu. m amntesc ca n tmpu un
anuare am fost vesea, cu sufetu uor, ca nu -am pctst macar
o data pe
Phppe cu vreun repro sau cu vreo ntrebare.
n una februare m-am dat scama ca sunt nsarcnata. Am resm[t
o mare bucure. Doream cu pasune un cop, ma aes un baat: m se
parea ca va f un a doea Phppe, dar un Phppe care m va
apar[ne n ntregme ce pu[n cncsprezece an. Phppe a prmt
e vestea cu bucure, ceea ce de aseme-nea m-a facut pacere. Dar a
nceput sarcna s-a dovedt a f foarte grea curnd a devent
evdent ca nu vo putea suporta o caatore pe mare. Phppe a
propus sa nu ma pece nc e. tam ca expedase numeroase
scrsor, ca organzase vztarea unor uzne o sere de ntnr, aa
ca am nsstat sa nu schmbe nmc dn proectee sae. Daca ncerc
sa-m expc de ce m-am mpus despar[rea asta att de penba,
gasesc ma mute motve; ma nt ma socoteam ma urta acum,
aveam
obrazu obost, m-era teama sa nu- dspac. Apo deea de a-
ndeparta pe Phppe de Soange contnua sa ma obsedeze, poate
char ma mut dect ma obseda prezen[a so[uu meu. apo, -am
auzt deseor pe Phppe spunnd ca puterea de atrac[e a une feme
se resmte ma aes n absen[a e; cnd e departe de no, utam
defectee, mane, descoperm ct ne este de pre[oasa, de
ndspensaba n va[a noastra, fapt pe care nu -am remarcat ma
nante, fnd prea ntm amestecata n toate actee exsten[e noastre.
- E ca sarea, spunea e, nc nu tm cnd o ngh[m, dar daca am
suprma-o dn bucatee noastre, negret ca am mur.
O! daca Phppe, departe de mne, ar putea descoper ca sunt
sarea ve[ u...
126 ANDR MAUROIS
A pecat pe a nceputu u apre, recomandndu-m sa ma
dstrez, sa ma vad cu oamen. Dupa cteva ze de a pecarea
u, sm[ndu-ma ma bne, am ncereat sa es pu[n dn casa.
Nu aveam nsa nco scrsoare de a e; tam ca n-am sa
prmesc nmc nante de cncsprezece ze, dar sm[eam
nevoa sa-m scutur meancoa care ma cotropse. Am
teefonat ctorva pre-ten m s-a parut corect cnstt s-o
chem pe Soange a teefon. A dutat mut pna a raspuns
cneva; n sfrt, un fecor de casa m-a spus ca e pecata
pentru doua un. M-a cuprns o voenta emo[e. M s-a parut -
ceea ce era o nebune, un ucru cu totu mposb - ca a pecat
cu Phppe. Am ntrebat daca se
te adresa e; m s-a spus ca era a Marrakech. Da, sgur ca
da, evdent, Soange facea obnuta caatore n Maroc.
Totu, dupa ce am pus |os receptoru, a trebut sa ma ntnd n
pat, nefnd n apee mee, am stat sa refectez ndeung
cu trste[e. Iata de ce Phppe a aceeptat att de repede deea
pe-car. Aveam necaz pe e ma aes pentru ca nu m-a spus-o
m-a asat sa au propunerea u drept un sacrfcu generos.
Astaz, dupa trecerea tmpuu, sunt mut ma ndugenta.
Neputndu-se despar[ de ea, totu afectuos fa[a de mne,
Phppe a facut cum a socott ca- ma bne: a ncercat sa-m
dea tot ce putea sa smuga une pasun care devenea prea
evdenta.
Prmee scrsor pe care e-am prmt dn Amerca au ters, de
atmnter, aceasta mprese. Erau duoase coorate : se parea ca
regreta absen[a mea ca dorea sa mparta cu mne o va[a care-
pacea. & o ar fcut pentru tine, :sa$elle, o ar a con-fortului si a
perfeciunii, o ar a ordinii i a lucrului $ine fcut. (eB SorA-ul ar
putea fi o cas iantic, ospodrit de o :sa$elle meticuloas i
atotputernic.
ntr-o ata scrsoare: /!t de mult mi lipseti, scumpa mea8 /e
mult mi-ar plcea s te sesc seara n aceast camer de hotel
animat doar de un telefon prea activ. Am avea una dintre acele
convor$iri care-mi plac; am trece n revist oamenii, ntm-plrile
zilei, i cu creieraul tu limpede mi-ai aduce idei prei-oase. Apoi, m-
ai ntre$a, fr ndoial, cu ezitare i indiferen aparent2 ,+ seti
ntr-adevr dru pe aceast %iss /ooper LaBrence cu care ai stat
mpreun toat searaG. 3up care te-a sruta i ne-am privi unul pe
altul rznd.(u-i aa, scumpa meaG
Ctnd toate astea, zmbeam ntr-adevar eram recunosca-
toare ca ma cunoate ma accepta aa cum sunt.
FEII
127 Climate
Totu n va[a vne pe neateptate, poate ca aa se ntmpa
pna a sfrtu e. Despar[rea, de care m-am temut att de mut, va
ramne n va[a mea ca o peroada de reatva fercre. Traam destu
de snguratca, dar ucram, cteam. De atmnter, eram foarte
obosta, dormeam o buna parte dn z. Boaa este o forma a fercr
morae, pentru ca mpune dorn[eor gr|or noastre mte ferme.
Phppe era departe, dar tam ca e mu[u-mt, ca se smte bne. m
trmtea scrsor ncntatoare. Nu exsta ntre no ncun fe de cearta,
nco suparare. Soange era
n fundu Marocuu, a o departare de apte sau opt ze de caa-tore
pe mare. Lumea m parea ma frumoasa, va[a ma uoara, ma
duce, aa cum nu m se ma paruse de foarte muta vreme. Aba
acum prcepeam cuvntee pe care m e spusese Phppe ntr-o z,
pe care e socotsem atunc monstruoase: ,Iubrea ndura ma uor
absen[a sau moartea dect ndoaa sau tra-darea".
Phppe m-a cerut sa- fagaduesc ca ma vo vedea cu prete-n
notr. Am uat o data cna a fama Thanges de doua sau tre or
a matua Cora. Matua mbatrnse mut. Coec[a e de batrn
genera, batrn amra, batrn ambasador fusese des-competata
prn moarte. Mute dntre frumoasee specmene ds-parusera fara a
ma f nocute. Ea nsa adormea cteodata ntr-un fotou n m|ocu
nvta[or care o prveau amca cu rone. Lumea spunea ca va
mur n tmpu unu dneu. n casa e -am ntnt pe Phppe; eram
recunoscatoare o vztam cu reguartate. De vreo doua sau tre or,
m s-a ntmpat sa uam de|unu numa no doua, ceea ce era contrar
tuturor tra-d[or case de pe buevardu Marecau, dar ncepusem
ntr-o seara sa- fac confden[e ea ma ncura|a sa e contnu.
A|unsesem sa- storsesc toata va[a mea, -am vorbt ma nt de
copara mea, apo de casnce dupa aceea de rou u Soange
de geoza mea. Ea ma ascuta zmbnd.
- E, bata mea fet[a, m-a zs ea, daca nu a sa trec nco-data
prn nenorocr ma mar, ve f o femee foarte fercta... De ce te
png? So[u nu [-a fost credncos? Dar, bne, barba[ nu sunt
ncodata crednco...
- [ cer ertare, matua. Socru meu...
- Socru tau a fost un ermt, se te, -am cunoscut ma
bne dect tne... ce mert a avut? Eduard -a petrecut
toata tne-re[ea n provnce, ntr-o ume mposba... N-a fost
cne sa- spteasca... Dar a-, de pda, pc betu Adren. Crez
ca nu m-a neat? Scumpa mea Isabee, tmp de douazec de
an am tut ca are ca amanta pe cea ma buna pretena a
mea, |eanne de Casa-Rcc... N-am sa-[ spun, desgur, ca a
nceput m-a fost pacut, dar totu s-a aran|at... m aduc
amnte de zua nun[ noastre de aur... Invtasem toata eta
Parsuu... Betu Adren, care cam perduse capu, a [nut
un mc dscurs, n care a vorbt n acea tmp de mne, de
|eanne Casa, de amra... n |uru mese, frete, umea rdea,
dar, n fond, totu era foarte
128 ANDR MAUROIS
dragu[ no eram tare batrn, ne trasem va[a cum ne-am
prceput ma bne, n-am facut gree prea mar care sa nu se
poata ndrepta. Ne sm[eam foarte bne , de atmnter, masa
era att de gustoasa, ca musafr nc nu se ma gndeau a
atceva.
- Da, matua, dar totu depnde de caracteru oamenor. Pentru
mne esen[au e va[a sentmentaa, va[a mondena m este
ndferenra. Atunc...
- Dar cne [-a spus, dragu[a mea, ca nu trebue sa avem
o va[a sentmentaa? Frete ca- ubesc foarte mut pe nepotu meu
nu eu am sa-[ dau sfatu sa-[ e un amant... Nu, des-gur... Dar
totu, daca u Phppe pace sa aerge dupa ate feme, cnd are o
so[e tnara dragu[a, eu n-am sa fu mpo-trva daca dumneata
ve ncerca sa-[ ump va[a... tu prea bne ca ac, char n casa
asta, sunt destu barba[ carora e pac...
- Dn pacate, matua, eu cred n casatore.
- Da, bnen[ees... eu cred n casatore, am dovedt-o,
dar casatora este una dragostea este ata... Trebue sa a o canava
soda; nmen nu te oprete sa [e arabescur... Numa ca exsta o
anumta manera... Ceea ce nu-m pace a tneree feme de astaz
este ca nu tu sa se comporte.
Batrna matua m-a ma vorbt vreme ndeungata pe tonu
acesta. Ma facea sa rd; ne ubeam una pe ata, dar nu eram
facute sa ne n[eegem.
Am fost nvtata de asoca[ de-a u Phppe n dverse
afa-cer, a fama Sommerveu, de pda. Am crezut de datora
mea sa prmesc pentru ca oamen aceta puteau f foostor
u Phppe. Cnd m-am vazut nsa acoo, am regretat ca
vensem, pentru ca m-am trezt deodata n m|ocu unor
necunoscu[. Casa era frumoasa, mobata cu un gust cam
prea modern ca sa-m paca me, dar cu gust. Pe Phppe -ar f
nteresat tabo-ure; cteva erau semnate de Marquet, unu de
Ssey unu de Lebourg. Doamna Sommerveu m-a prezentat
unor feme bar-ba[ necunoscu[. Femee, dragu[e n cea
ma mare parte, erau
ncarcate de b|uter frumoase. Ma to[ barba[ erau n genu
maror ngner; aveau trupur robuste fe[e energce. Ascu-
tam numee or fara sa e dau aten[e, tnd prea bne ca am
sa e ut. ,Doamna Godet"- a rostt gazda mea. M-am utat a
doam-na Godet, o bonda dragu[a, pu[n trecuta. Era un
domn Godet, of[er a Legun de Onoare, cu o nfa[are
autortara. Nu tam nmc despre e totu ma ntrebam n
gnd: ,Godet? Godet? m pare cunoscut numee". Apo m-am
adresat gazde:
- Cne este domnu Godet?
129 Climate
- Godet este un magnat a metaurgc, m-a raspuns
doamna Sommerveu. E admnstratoru deegat a O[earor
dn Vest de[ne poz[ foarte puternce n mnee de hua.
Cautam sa-m amntesc daca Phppe m-a vorbt despre e,
sau poate Ver?
Godet m-a fost vecn a masa. Dupa ce s-a utat cu
curozta-te a cartonau dn dreptu meu, cac nu-m auzse
numee, m-a ntrebat:
- Nu cumva sunte[ so[a u Phppe Marcenat?
- Da, sgur ca da.
- A, so[u dumneavoastra este o veche cunotn[a a mea. La e,
sau ma curnd a tata u, m-am facut ucenca, n Lmousn. Trsta
ucence! Trebua sa ma ocup de o uzna de hrte nu aveam ncun
nteres pentru ea. De atmnter, aveam un ro subatern. Socru
dumnevoastra era un om sever, cu care era greu sa ucrez. A!
Gandumas e o trsta amn-tre pentru mne, da, da! A rs apo a
adaugat: Va cer ertare ca v-am spus toate astea!
n tmp ce vorbea,m s-a nazart deodata ca e barbatu
Mse... da, e e, eram convnsa... toata stora u Phppe m
s-a tre-zt n mnte, att de proaspata, parca a f avut pagne
nantea ochor. Aadar, aceasta femee dragu[a,cu och
bnz duo, care statea n ceaat capat a mese, vesea
surznd vecnu-u e, e femea pe care Phppe a prns-o ntr-
o seara de tae, pe cnd stateau pe nte perne nantea
focuu ce se stngea n e-mneu. Nu-m venea sa cred. n
magna[a mea, cruda voup-tuoasa Msa uase nfa[area
tonu Lucre[e Borga, a Hermone. Sa m-o f descrs Phppe
att de departe de rea-tate? Trebua, nsa, sa stau de vorba
cu so[u e. I-am spus:
- E adevarat, Phppe a pronun[at deseor numee dumnea-voastra.
Am ma adaugat cu oarecare greutate: Doamna Godet a fost, nu-
aa, o buna pretena a prme so[ a barbatuu meu?
E a ntors capu, cuprns de o oarecare stnghereaa, nu
s-a ma utat a mne. (,Ce-o f tnd?", ma ntrebam eu.)
- Da, au fost pretene dn copare. Apo au ntervent nte
nen[eeger ntre ee. Ode nu s-a comportat prea frumos fa[a de
Msa, vreau sa spun Mare-Thrse, dar eu zc so[e mee Msa.
- Da, frete.
Apo, dndu-m seama ca raspunsu meu a fost cam cudat,
am schmbat vorba. E m-a ntre[nut asupra rea[or dntre
Fran[a Anga n domenu o[euu, a cocsuu a hue.
M-a demonstrat nfuen[a acestor mar probeme ndustrae
asupra potc externe. Avea de arg, care-m strneau nte-
resu. L-am ntrebat daca- cunoate pe |acques Ver.
- Ce dn Maroc? m-a ntrebat e. Da, e ntr-unu dn cons-e mee
de admnstra[e.
130 ANDR MAUROIS
- Cum gas[, ntegent?
- Aba cunosc, dar omu a reut...
Dupa dneu, am manevrat n aa fe ca sa ma afu sngura cu
so[a u. tam ca Phppe m-ar f nterzs-o am facut
efortur ca sa ma mpotrvesc me nsem, dar o curoztate
patmaa m dadea ghes , pna a urma, m-am apropat de
ea. Parea sur-prnsa. I-am spus:
- So[u dumtae m-a reamntt n tmpu mese ca odnoara -a[
cunoscut bne pe barbatu meu.
- Da, m-a raspuns ea cu raceaa. |uen cu mne am stat
cteva un a Gandumas.
M-a aruncat o prvre cudata: nterogatva trsta n acea
tmp. Parea ca se gndete: ,Dumneata cunot oare adevaru,
da? atunc amabtatea dumtae nu- dect prefacatore?"
Cudat! Msa nu m-a dspacut, dmpotrva. O gaseam smpa-
tca. Gra[a e, nfa[area e meancoca grava ma
emo[onau. ,Pare o femee care a sufert profund. Cne te?
Poate a vrut sa- faca ferct pe Phppe? Poate ca, fnd
ndragostta de e, a vrut sa- fereasca de o femee care nu-
putea aduce dect nenoro- cr ? asta- o crma?"
M-am aezat nga ea am ncercat s-o mbnzesc. Dupa o
ora am reut s-o fac sa-m vorbeasca despre Ode. Nu putea
sa- nvnga o anumta stnghereaa, care dovedea ct de v
erau sentmentee pe care e trezea amntrea e.
- m vne foarte greu sa vorbesc despre Ode. Am ubt-o mut am
admrat-o mut. Apo m-a facut sa sufar dupa aceea a murt. N-a
vrea s-o ponegresc, ma aes n och dum-neavoastra.
M-a aruncat dn nou o prvre, prvre cudata, ncarcata de
ntrebar.
- A! Sa nu crede[ ca eu a f pornta mpotrva e, -am spus. Am
auzt atta vorbndu-se despre Ode ca, dmpotrva, am a|uns s-o
consder ca facnd parte dn mne nsam. Trebue sa f fost att de
frumoasa...
- Da, a raspuns ea cu trste[e, a fost mnunat de frumoasa. Totu
era n och e ceva ce nu-m pacea. Pu[na... nu... nu vreau sa zc
fastate... ar f prea mut... era... Nu tu cum sa va expc, era un fe
de vcene trumfatoare. Ode era o fn[a care avea nevoe sa-
domne pe a[. Ea voa sa- mpuna von[a ei, adevaru ei.
Frumuse[ea daduse o mare ncredere era poate de buna-credn[a
cnd afrma ca orce spune se va adever ute-ror ca ea a avut
dreptate. Cu barbatu dumtae care o adora, mergea, dar cu mne
nu, dn prcna asta m purta pca.
Ascutnd-o,sufeream. O regaseam pe acea Ode pe care
m-o nfa[ase Rene, pe Ode aa cum m-a descrs-o soacra-
mea care se apropa ntructva de Soange - aa cum o
131 Climate
vedea Hne de Thanges -, dar n-o ma regaseam pe Ode
cea dn nchpu-rea u Phppe, aceea pe care o ubeam.
- Cudat ucru, -am spus, m-a[ descrs o fn[a puternca, vountara.
Dn spusee u Phppe reeea ca era o femee fraga care statea
ma tot tmpu cucata, pu[n coparoasa , n fond, un sufet foarte
bun.
- Da, m-a raspuns Msa, asta e adevarat, dar cred ca aa era
numa a suprafa[a. Adevaru e ca, n fond, Ode era de o
ndrazneaa... n sfrt, nu tu cum sa va spun... o ndrazneaa de
sodat, de partzan. De pda, cnd a vrut sa ascunda... dar nu, nu
vreau sa va povestesc asta dumneavoastra...
- Ceea ce dumneavoastra num[ ndrazneaa, Phppe nu-mea cura|;
spunea ca asta era una dn mare e cata[.
- Da, daca vre[. E adevarat ntr-un sens, dar nu avea cura-|u sa-
mpuna e nse vreo mta. Avea cura| sa faca tot ceea ce dorea
ea. E frumos totu, dar nu aa de greu.
- Ave[ cop ?
- Da, m-a raspuns, cu och n pamnt, tre: do bae[ o
fata.
Am stat de vorba toata seara , a despar[re, am sm[t ca
se nfrpase un nceput de pretene ntre no. Pentru prma
oara eram n tota dezacord cu parere u Phppe. Nu, femea
asta nu era rea. A fost ndragostta geoasa. Puteam eu,
tocma eu, s-o acuz pentru asta? n utma cpa, am avut un
mbod pe care m -am reproat apo. I-am spus:
- La revedere. M-ar face muta pacere sa stau de vorba cu
dumneavoastra. Sunt acum sngura, ne-am putea pmba o data
mpreuna.
ndata ce am et dn saon, m-am dat seama ca am gret
ca Phppe n-are sa fe de acord; cnd va afa ca am egat
prete-ne cu Msa. m va face aspre observa[ , fara
ndoaa, pe bu-na dreptate.
e -o f facut, desgur, pacere sa stea de vorba cu mne;
poate ca a fost curoasa sa ma cunoasca, sa afe despre casn-ca
noastra, pentru ca, dupa doua ze, m-a teefonat ne-am dat
ntnre ca sa facem o pmbare n Bos de Bouogne. Ceca ce
urmaream eu era sa-m vorbeasca despre Ode, sa afu dn gura e
care au fost gusture, obceure, mane u Ode n feu acesta
sa- pac poate ma mut u Phppe, carua nu ndrazneam sa- pun
ntrebar cu prvre a trecutu u. Pe Msa am rugat-o sa-m spuna:
,Cum se mbraca Ode? Cne era modsta e ? Am afat ca ta sa
aran|eze att de frumos fore... Ce poate f persona n asta, sa
aran|ez nte for? Expca[-m, va rog... Cudat! dumneavoastra m
spune[, ca toata umea
de atmnter, ca avea mut farmec; ar unee trasatur pe care m e-
a[ descrs s-ar zce ca au fost ma curnd aspre, aproape nepacute...
Atunc, n ce a constat farmecu e ?" Dar Msa n-a fost n stare sa-
132 ANDR MAUROIS
dea macar o parere am vazut ca ea nsa pusese adesea
aceea ntrebare, fara sa f afat vreun raspuns. n ceea ce m-a spus
despre Ode am regast doar gustu e pen-tru natura - pe care- avea
Soange - o vocune spontana, care me m psea. ,Sunt prea
metodca, ma gndeam eu, am o prea mare nencredere n
pornre mee de entuzasm. Cred ca atura copareasca a u Ode
vesea e paceau u Phppe
tot att de mut, ba ma mut char dect cata[e e morae." Apo
convorbrea noastra a devent ma ntma. I-am marturst ct de mut
ubeam pe Phppe.
- Da, dar sunte[ fercta cu e? m-a ntrebat Msa.
- Foarte fercta. Dar de ce...?
- Aa... Am ntrebat numa aa... De atfe, n[eeg prea bne
ca- ub[. E atragator. Dar, n acea tmp, e att de sab fa[a
de feme ca Ode, ca trebue sa fe greu de suportat ca barbat.
- De ce spune[ ,feme"? t[ ca au exstat atee, n afara de Ode,
n va[a u?
- A! nu, dar o smt. n[eege[, e un barbat pe care devotamen-tu
dragostea patmaa ma mut ndeparteaza... n sfrt, va spun
ceea ce-m nchpu, dar, de fapt, nu tu nmc: cu-nosc att de
pu[n... Pe vremur, cnd ne vedeam, gaseam a e unee preocupar
pentru ucrur marunte, pentru feacur care- scadeau n och me.
Dar, nca o data, dupa cum v-am ma spus, tot ce a[ auzt n-are
ncun fe de vaoare. Ne-am vazut att de rar...
Ma sm[eam foarte stngherta, ceea ce parea ca- face pacere
Mse. Oare Phppe avea dreptate? Msa era ntr-adevar rea?
A|ungnd acasa am avut o seara ngroztoare. Am gast pe camn o
scrsoare afectuoasa de a Phppe. I-am cerut scuze ca m-am ndot
de e. Avea, desgur, sabcun, dar ubeam pna sab-cune u;
n cuvntee ambgue ae Mse n-am vrut sa vad dect o decep[e
amoroasa. Ea m-a ma nvtat de cteva or sa
em mpreuna m-a poftt char a cna. Dar am refuzat.
FEIII
Se apropa sfrtu absen[e u Phppe. ncercam o bucure
fara de margn. Ma nsanatosem, ma sm[eam char ma bne
dect nante de sarcna. Ateptarea, sentmentu ca n mne
se zamsea o va[a noua m dadeau nte sennatate.
Faceam sfor[ar mar ca Phppe sa fe pacut mpresonat,
cnd se va ntoarce acasa. Fara ndoaa ca n Amerca o f
vazut feme foarte frumoase, case mnunat aran|ate. Cu toata
starea n care ma afam, ba poate char dn prcna aceasta,
acordam o deose-bta aten[e rochor. Am facut ma mute
schmbar n aran|a-mentu mobe dn casa: Msa m daduse
cteva de, ar-tndu-m cam cum -ar f pacut, poate, u
133 Climate
Ode. n zua ntoar-cer u, raspndsem o mu[me de for
abe prn toata casa. n-vnsesem n zua aceea ,sordda
econome" pe care Phppe m-o reproa n guma.
Cnd Phppe a cobort n gara Sant-Lazare, dn trenu tran-
satantc, -am gast ntnert vese, cu tenu bronzat dupa
ase ze de mare. Vense ncarcat de amntr de povet.
Prmee ze au fost foarte pacute. Soange ma era nca n
Maroc; avusesem gr|a sa ma nformez. Phppe, nante de
reuarea ucruu, -a acordat opt ze de vacan[a, pe care e-a
petrecut numa cu mne. O ntmpare vta n tmpu acestor
opt ze m-a umnat ma mut cu prvre a frea so[uu meu.
Am et ntr-o dmnea[a pe a ora zece pentru o proba a cro-
toreasa. Phppe ma ramasese nca n pat. ndata dupa peca-
rea mea, aa m-a povestt dupa aceea, a sunat teefonu. S-a
dus a aparat un gas de barbat necunoscut a ntrebat:
- Doamna Marcenat?
- Nu, a raspuns e, domnu Marcenat. Cne e a teefon?
A urmat un zgomot sec; nterocutoru nchsese aparatu.
Faptu -a surprns; s-a nteresat a ,Teefoane", ntrebnd
cne a vorbt; dupa ung cereetar, s-a raspuns: ,Cabna
burse", ceea ce trebue sa f fost o eroare nu aducea nco
amurre. Cnd m-am ntors acasa, m-a ntrebat:
- Cne [-a putut teefona de a bursa?
- De a bursa? -am ntrebat eu cu surprndere.
- Da, de a bursa. A ntrebat cneva de tne am raspuns
ca sunt eu; medat a nchs teefonu.
- Cudata ntmpare! Et sgur?
- La ntrebarea asta nu m-ateptam, Isabee. Da, sunt
sgur. De atmnter, gasu era destu de mpede.
- Un gas de barbat sau de femee?
- De barbat, frete.
- De ce ,frete"?
Ncodata nu ne ma vorbsem cu tonu acesta; fara voa mea,
paream stngherta. Cu toate ca spusese ,un gas de barbat", eram
convnsa ca Msa a fost a teefon (ma suna destu de des) nu
ndrazneam sa- pronun[ numee. Eram suparata pe Phppe care
facea mpresa ca nvnuete o femee care- adora totu eram
pu[n maguta. Putea, prn urmare, sa fe geos pe mne! Sm[eam
nauntru meu nascndu-se, cu o umtoare rapdtate, o ata femee,
pe care n-o cunoscusem pna atunc, o Isabee pu[n ronca, pu[n
cocheta, pu[n compatmtoare.
Dragu meu Phppe! Daca ar f tut ca nu exstam dect prn e
pentru e, ar f fost foarte ntt, prea ntt. Dupa-masa m-a ntrebat
n treacat (amntndu-m propre mee cuvnte):
- Ce fac az dupa-amaza?
134 ANDR MAUROIS
- Eu? Nmc, mc cumparatur. Dupa aceea, a ora cnc, sunt
nvtata a doamna Brmont a cea.
- Te-ar supara daca a ven eu, pentru ca sunt acum n concedu?
- Dmpotrva, a f ncntata. Nu sunt obnuta sa f att de
dragu[ cu mne. Ma ntorc sa te au a ora ase.
- Cum? Dar m-a spus a cnc.
- Bne, dar aa- a toate ceaure, pe nvta[e scre ora
cnc, nmen nu vne nsa nante de ase.
- N-a putea sa te nso[esc a cumparatur ?
- Sgur ca da... credeam ca vre sa te duc a brou sa-[ vez
pota...
- Nu- graba. Ma vo duce mne.
- Et un barbat decos cnd v dn caatore, Phppe.
Am et, aadar, mpreuna toata dup-amaza a trecut
ntr-o atmosfera de constrngere, necunoscuta pna atunc,
n carnetu u Phppe exsta o nsemnare cu prvre a
aceasta pmbare; nsemnarea m-a reevat unee sentmente despre
care pna n acea cpa nc nu banuam ca ar putea f att de ntense.
%i se pare c, n timpul a$senei mele, a do$!ndit un fel de
enerie, o siuran de sine pe care nu le avea nainte. 3a,
asta e, siurana de sine. 3e ce oareG & ciudat. /!nd a co$or!t
din main ca s cumpere nite cri, mi-a aruncat o privire
afectu-oas, dar care mi se prea ciudat. La doamna
-rPmont a avut o lun convor$ire cu doctorul ;aulin. %-am
surprins ncercnd s prind tonul cu care-i vor$eau. ;aulin
povestea despre e7periene-le sale cu oareci2
- :ei nite oareci, femele virine, spunea el; pui alturi nite
oricei mici; ele nici nu-i $a n seam, i las s moar de foa-me,
dac nu intervii. Li se in0ecteaz e7tract ovarian; n dou zile devin
nite mame admira$ile.
- /e interesant8 a e7clamat :sa$elle. %i-ar plcea s vd i
eu.
- 1enii n la$oratorul meu i am s v art.
Atunci mi s-a prut o clip c lasul lui ;aulin era lasul pe
care-l auzisem la telefon.
Ncodata nu m-am dat seama ma bne de absurdtatea or-
care geoz dect ctnd aceasta nsemnare a u Phppe; cac
ncodata vreo banuaa n-a fost ma smntta. Doctoru Gaun era un
medc amab, ntegent, foarte a moda pe-atunc pe care m
pacea sa- aud vorbnd, dar ncodata nu m-a f gndt ca m-ar putea
nteresa ca barbat. De a casatora mea cu Phppe devensem
ncapaba sa ,vad" macar un at barbat: to[
m apareau ca nte obecte destnate sa- fe de foos sau care
135 Climate
puteau sa- strce u Phppe. Nc nu-m magnam sa ubesc
vreodata pe un atu. , totu, pe un co[ de hrte pe care Phppe
prnsese cu un ac de fa cu nsemnarea precedenta, am ctt
urmatoaree:
+$inuit cum sunt s confund iu$irea cu suferinele ndoielii,
mi vine a crede c-i simt din nou efectele. Aceeai :sa$elle,
pe care acum trei luni o consideram prea asidu, prea
prezent, a$ia pot s-o mai rein l!n mine att c!t a dori.
+are ntr-adevr am resimit l!n ea impresia de plictiseal
invinci$ilG Acum sunt mai puin fericit n aparen, dar nu m
mai plictisesc o sinur clip. :sa$elle e foarte mirat de noua
mea atitudine; dar e att de modest, c adevratul sens al
schim$rii mele i rmne ascuns. Azi-diminea mi-a spus2
- 3ac n-ai nimic mpotriv, m-a duce azi aup-amiaz la
:nstitutul "asteur s asist la e7perienele lui ;aulin.
- Qotr!t nu, nu te vei duce, i-am rspuns.
S-a uitat la mine, uluit de violena mea.
- 3ar de ce, "hilippeG Ai auzit i tu, acum cteva zile, ce
povestea; mi se pare foarte interesant.
- ;aulin are un fel de a se comporta cu femeile care nu-mi
place.
- ;aulin G /e idee stranie8 (e-am vzut de multe ori n iarna asta,
n-am o$servat nimic. Ki tu a$ia l-ai cunoscut, l-ai vzut doar zece
minute la familia -rPmont...
- Docmai, mi-au fost de-a0uns aceste zece minute.
Atunci, pentru nt!ia oar, :sa$elle a z!m$it aa cum ar fi
z!m$it +dile.
- &ti cumva elosG m-a ntre$at ea. Ah8 asta e8 & prea
carahios, m amuzi foarte mult8
- m amntesc de scena asta. Eram ntr-adevar pu[n amu-zata
, dupa cum am scrs adneaur, destu de fercta. Am sm[t deodata
ca sunt stapna pe sufetu u Phppe, sufetu acesta att de muta
vreme nchs pentru mne, nseszab, pe care zadarnc ncercasem
sa- [n o cpa n oc, sa patrund n e. Am ncercat o mare tenta[e ,
daca am drept a oarecare ndu-gen[a n va[a mea, m se pare ca
aceste peroade -o datorez, pentru ca atunc am sm[t ca, daca a f
vrut sa ma pretez a un
anume |oc sa fac pe cocheta, pe msteroasa, a f putut sa- [n
egat pe Phppe de mne cu o trance absout noua. Nu exsta nco
ndoaa. M-am ngadut vreo doua, tre experen[e nofensve. Da,
acesta era Phppe. Nesguran[a chnua - ega ma tate. Dar ma
tam ca ndoaa era a e o contnua sufern[a, o obsese. O tam
pentru ca ctsem povestea ve[ sae anteroare o constatasem
fecare z. Nentt de ac[u-ne mee, de spusee mee, cadea pe
gndur cuprns de trste[e, avea somnu zbucumat, afacere nu-
136 ANDR MAUROIS
ma nteresau. Cum de
s-a asat prada unor asemenea nebun? m ateptam copu peste
patru un nu ma gndeam dect a cop a dnsu. Dar asta nu
observa.
- N-am vrut sa |oc aceasta partda pe care a f ctgat-o
totu. E snguru pu[nu credt care cer sa m se acorde, e snguru
mare sacrfcu pe care -am facut, dar -am facut sper ca dn
prcna u m-a ertat, Phppe, sumbra trsta mea geoze, precum
meschnare care, uneor, pe buna dreptate, te-au enervat. eu
a f putut sa te nn[u, sa te psesc de puterea ta, de bertatea ta,
de fercrea ta; eu a f putut sa-[ nspr acea dureroasa nente
de care te temea, pe care o cauta. N-am vrut. Am dort sa te ubesc
fara vcene, sa upt cu peptu deschs. M-am predat, fara aparare
atunc cnd tu nsu[ m oferea arme. Cred ca am facut bne. M se
pare ca dragostea trebue sa fe ceva ma na[ator dect razbou
crud ntre do ndragost[. Trebue sa exste posbtatea sa-[ martu-
rset ubrea totu sa te fac ubt. Avea o sabcune, dragu
meu, tu cauta n extravagan[ee femeor pc care e ubea un m|oc
de a scapa de pctseaa. Nu aa concepeam eu ubrea. Ma sm[eam
n stare de un devotament ne[armurt char sa-[ fu scava. Nmc
nu exsta pe umea asta dect tu. Daca o ca-tastrofa -ar f nmct n
|uru nostru pe to[ oamen cunoscu[, dar daca a f ramas tu,
catastrofa nu m s-ar f parut grava. Tu era unversu meu. Poate ca a
fost mprudent ca te-am asat sa vez sa auz asta. Pu[n m pasa.
Cu tne, dragostea mea, nu voam sa duc o potca n[eeapta. Eram
ncapaba sa ma pre-fac, sa fu prudenta. Te ubeam.
n cteva ze, prn comportarea mea sncera prn va[a mea
cama, am readus ntea n sufetu Iu Phppe. Nu -am ma vazut
pe Gaun, cu parere de rau, de atmnter, pentru ca era un om
agreab. Aproape ca nu ma eeam dn casa.
Utmee un de sarcna au fost destu de penbe. Ma ga-seam
dforma nu voam sa ma es cu Phppe, pentru ca m-era teama
sa nu- dspac. n utmee saptamn, pn de devotament, statea
nga mne ma tot tmpu, ramnea acasa n fecare z, undu-
obceu sa-m cteasca. Ncodata casnca noastra nu a semanat ma
mut cu ce vsasem eu totdeauna. Am reuat mpreuna ectura unor
romane mar. Ctsem n tnere[ea mea pe Bazac, pe Tosto, dar nu -
am n[ees bne. Acum totu m parea pn de sensur. Doy dn
prmee pagn ae Annei Rarenina eram eu; ar Anna nsa aducea
pu[n cu Ode, pu[n cu Soange. Cnd m ctea Phppe ghceam ca
e facea ace-ea aproper. Cteodata o fraza evoca ntr-un mod
att de ev-dent fe casnca noastra, fe pe mne nsam, nct
Phppe rdca och dn carte ma prvea cu un zmbet pe care nu -
putea stapn: surdeam eu.
A f fost foarte fercta daca nu -a ma f vazut pe Phppe
att de trst. Nu se pngea de nmc, era sanatos, dar suspna
deseor, se aeza ntr-un fotou nga patu meu, ntndea
obost bra[ee sae ung apo trecea mna peste och.
- Et ostent, scumpue? ntrebam eu.
137 Climate
- Da, pu[n, cred ca a avea nevoe de o schmbare de aer. Brou
asta, toata zua...
- Sgur ca da, ma aes ca sta dupa aceea toata seara cu mne. Dar
ma e n ora, dragu meu... Dstreaza-te... De ce nu te ma duc a
teatru, a concerte?
- t prea bne ca m-e urt sa es sngur.
- Soange nu se ntoarce curnd? A pecat doar numa pentru doua
un. N-a nc o tre de a ea?
- Ba da, m-a scrs, a spus Phppe. -a preungt ederea acoo.
Nu voa sa- ase barbatu sngur.
- Cum? Dar n fecare an asa sngur... De unde gr|a asta
deosebta? Cudat!
- De unde vre sa tu eu? a raspuns Phppe cuprns de pctseaa.
Asta m-a scrs e tot ce pot sa-[ spun.
FIF
n sfrt, cteva saptamn nante de a nate, Soange s-a
ntors. Prvnd a brusca schmbare a u Phppe m se strn-
gea nma. ntr-o seara a vent acasa ntnert vese. M-a
adus for nte creve[ mar, trandafr, care-m paceau
mut. S-a pmbat n |uru patuu meu, nsufe[t, cu mne n
buzunare, m-a povestt unee storoare amuzante de a
brou atee despre edtor pe care- vazuse n tmpu ze.
,Ce-o f avnd, ma ntrebam eu, de unde expoza asta de
vesee?"
A uat masa nga patu meu, ar eu, n treacat fara sa ma
ut a e, -am ntrebat:
- Tot n-a nc o tre de a Soange?
- Dar cum? m-a raspuns Phppe pe un ton prea dega|at. Nu [-
am spus ca m-a teefonat az dmnea[a? A sost nca de er a Pars.
- Sunt mu[umta pentru tne, Phppe. A sa a cu cne e
seara n ora, atunc cnd eu n-am sa te pot nso[.
- Dar et nebuna, Isabee, n-am sa te parasesc o cpa.
- Te rog eu sa ma a sngura: de atmnter, nc n-am sa ramn
sngura, mama mea va ven n curnd a Pars.
- E adevarat, a spus Phppe, ncntat; mama soacra nu trebue
sa fe prea departe de no. De unde a vent utma e teegrama?
- A trms o radograma de pe vapor, dar, dupa cte m s-a spus
a Servcu de transportur, ar trebu sa fe mne a Suez.
- Sunt foarte mu[umt pentru tne, a raspuns Phppe: e foarte
dragu[ dn partea e ca face o att de unga caatore ca sa asste a o
natere.
138 ANDR MAUROIS
- Fama mea e ca a ta, Phppe; natere decesee sunt
sarbator pentru ea. M-aduc amnte ca nmormntare veror dn
provnce erau amntre cee ma vesee ae tate.
- Buncu meu Marcenat, a raspuns Phppe, cnd a|unsese
foarte batrn medcu nterzsese sa mearga a toate
nmor-mntare, se pngea: ,Nu ma asa sa ma duc a
nmormntarea u Ludovc, doar n-am aa de mute
dstrac[".
- M se pare ca et ma vese asta-seara, Phppe.
- Eu? A! nu... Dar e o vreme foarte frumoasa. |e [ merge bne.
Comaru ceor noua un se termna. Sunt mu[umt.
E foarte fresc.
Ma sm[eam umta cnd vedeam att de vo, cunoscnd
prcna aceste renver. n seara aceea a mncat cu pofta cu
care mnca odnoara a Sant-Mortz pe care - spre marea
mea dsperare - -o perduse de mute un. Dupa-masa a
devent nervos. Casca. L-am ntrebat:
- Vre sa ctm pu[n? E foarte buna cartea u Stendha
pe care a nceput-o aseara...
- A! da, a raspuns Phppe, Lamiel... Da, e o carte stranca... Daca
vre...
S-a strmbat pctst.
- Ascuta, Phppe... t ce-ar trebu sa fac? Du-te a Soange; n-a
vazut-o de cnc un; ar f dragu[ dn partea ta.
- Crez ? Dar nu vreau sa te as sngura. apo, nc nu
tu daca e acasa, nc daca e bera. n prma seara dupa
ntoarcere, e desgur cu fama e, cu aceea a u |acques.
- Teefoneaza-.
Speram c sc va opune ma tare. dar e a cedat ndata
spte.
- Bne! am sa ncerc, a raspuns e a et.
Dupa cnc mnute s-a ntors; bucura se ctea pe obraz;
m-a spus:
- Pentru ca [-e totuna, am sa dau o fuga pna a Soange.
Stau numa un sfert de ora a ea.
- Po[ sa ram ct vre. Sunt ncntata; vzta asta are
sa-[ faca ct se poate de bne. Dar cnd te ntorc, sa v
sa-m spu noapte buna, orct de trzu ar f.
- N-am sa ntrz; e ora noua, a zece fara un sfert sunt napo
S-a ntors a mezu nop[. Ateptndu-, am ctt pu[n am
pns mut.
FF
139 Climate
Mama mea s-a ntors dn Chna cu cteva ze nante de na-
terea copuu. M-a umt faptu ca, vaznd-o, m-am sm[t n
acea tmp ma apropata ma nstranata de ea dect m-a
f ateptat. Ea a crtcat feu nostru de va[a, pe servtor
notr, mobee noastre, pe preten notr reproure e au
facut sa rasune n mne nvzbe ndepartate coarde, care
scoteau, ma sab, aceea sunete. Dar vechu fond fama
era de|a ocupat de o densa ,zona Phppe" ceea ce pe ea o
umea me m se parea fresc. Nu a ntrzat sa remarce ca
Phppe nu era att de atent pe ct ar f trebut n aceste
utme saptamn ae sarcn mee. Am sufert cnd m-a spus:
,Am sa vn sa-[ [n de
urt asta-seara; m nchpu ca so[u tau nu va avea cura|u sa
ramna acasa" ma do|eneam sufeream ma mut dn
orgou dect dn ubre. Am regretat ca n-a vent nante de
napoerea u Soange, cnd Phppe nu ma parasea dect n
oree sae de ucru. Voam sa- dovedesc ca eu puteam f
ubta. Uneor, stnd n pcoare nga patu meu, ma prvea cu
un och crtc care redetepta n mne toate temere
nentea dn vremea cnd eram fata tnara. Utndu-se cu
aten[e a mne, m punea mna, aproape cu dumane, pe
nte fre rasfrate de par de pe
carare -m spunea: ,Abet!" Era adevarat.
Cnd Phppe a nceput sa se ntoarca acasa seara dupa
me-zu nop[, a ora cnd se raresc trecator de pe strada,
urma-ream pa fecarua pe trotuar ca sa recunosc mersu u.
Ma aud parca acum un pa care ncetneau, amagndu-ma
facndu-ma sa sper ca se vor opr, dar apo o uau nante,
zgomotu descretea pe masura ce se departau. Un om care
are de gnd ntr-adevar sa se opreasca n fa[a une u
nfrneaza pa, cu c[va metr nante; recunoteam, n
sfrt, pe Phppe dupa pa ncetn[, care apo se stngeau.
Un cnchet uor de copo[e strabatea n graba casa; se auzea
trntndu-se o ua ma departata; era e. m promteam sa fu
vesea, ndu-genta , aproape n fecare z, prmeam cu
reprour. Eu n-sam eram ocata de monotona voen[a
cuvnteor pe care
e rosteam atunc:
- Ah! spunea Phppe pctst, nu ma pot, Isabee, crede-
ma... Nu vez pna unde a a|uns cu nconsecven[a ta? Tu ma rog sa
es, eu te ascut, apo ma copeet cu reprour... Ce vre? Sa ma
nchd n casa? Atunc spune-o... aa am sa fac... Da, [ promt, aa
am sa fac... Ma bne dect toate certure astea care nu se ma
termna. Dar te rog, ncearca sa nu ma f generoasa a ora noua
seara ct se poate de mes-chna a ora douasprezece.
140 ANDR MAUROIS
- Da, Phppe, e adevarat... Sunt o femee odoasa, [ |ur ca n-are
sa se ma ntmpe.
Dar a doua z un demon auntrc m dcta aceea cuvnte fara
rost. Ma aes pe Soange eram furoasa. Socoteam ca n asemenea
cpe ae ve[ mee, ar f trebut sa aba tact sa-m ase n pace
barbatu.
Soange a vent sa ma vada. Conversa[a a mers destu de
greu. Avea un mantou frumos de zbena m- auda ntruna
pe banaru e. Apo a sost Phppe; ea -o f vestt, desgur, ca
vne pentru ca s-a napoat acasa ma devreme dect de
obce. Mantou a devent un aceesoru aproape nut scena
a fost ocupata de gradna dn Marrakech.
- Nc nu po[ sa-[ nchpu, Isabee, cum e acoo. Dmnea[a ma
pmb n pcoaree goae pe faan[a cadu[a, prntre porto-ca... Pe
fecare cooana se ncoacesc trandafr asome. Prntre for
frunze zaret pe fundau ceruu de un abastru deschs, deasupra
acoperuror, zapada de pe Atas, care stra-ucete ca un damant
frumos... (,Am ma vazut no damantu a Sant-Mortz", ma
gndeam eu...) nop[e! Luna pe care chparo [-o arata cu un
deget negru... ghtara care se aude n gradna nvecnata... Ah!
Marcenat, Marcenat, ct de mut ubesc eu toate astea... Cu capu dat
pu[n pe spate, parea ca respra asoma, trandafr.
Cnd a pecat, Phppe a condus-o pna a ua, s-a ntors
apo pu[n ncurcat s-a spr|nt cu spatee de emneu dn
camera mea.
- Ar trebu sa v o data cu mne n Maroc, m-a spus e dupa o
unga tacere... E ntr-adevar foarte frumos. Ute, [-am adus o carte
de Robert Etenne despre berber, despre va[a or ntma... E un fe
de roman... n acea tmp un poem... E umtoare.
- Bteu meu Phppe, -am spus eu, ce mut te png ca a de-a
face cu femee! Ce cabotne!
- n egatura cu ce-m spu asta, Isabee?
- O spun pentru ca- adevarat, drague! Le cunosc att de
bne sunt att de pu[n nteresante.
n sfrt, am sm[t prmee durer. Naterea a fost unga
chnutoare. Emo[a u Phppe m-a facut pacere. Era ab ca varu,
ma nspamntat dect mne. Am vazut ca [nea a va[a mea. Emo[a
u m-a dat cura|, cac, ncercnd sa- ntesc, m stapneam
compet nerv - vorbeam de bae[eu nostru, pen-tru ca eram
sgura ca am sa nasc un bae[e.
- vom num Aan, Phppe. Are sa aba sprncenee pu[n
rdcate, ca ae tae; se va pmba n ung n at cu mne n
buzunare, cnd va supara ceva... Pentru ca are sa fe un ag-
tat, betu Aan, nu- aa, Phppe? Fu unor parn[ ca no... Ce
eredtate!
141 Climate
Phppe ncerca sa zmbeasca, dar vedeam ca e emo[onat. Cnd
m era ma rau, rugam sa ma [na de mna.
- [ amntet, Phppe, mna mea pe mna ta, a Siefried...
Atunc a nceput totu.
Dn camera n care ma afam -am auzt pu[n ma trzu pe
doctoru Crs spunndu- u Phppe:
- So[a dumneavoastra e de un cura| umtor; rar am vazut
asemenea cura|.
- Da, a spus Phppe, so[a mea se [ne tare bne. Sper ca
n-are sa se ntmpe nmc.
- Ce vre sa se ntmpe? Totu decurge norma!
S-a hotart sa fu anestezata cu coroform n utmee cpe
ae nater; eu n-a f vrut. Cnd am deschs och, -am vazut
nga mne pe Phppe,nduoat ferct. M-a sarutat mna:
- Avem un baat, scumpa mea!
Am cerut sa- vad am fost decep[onata.
Mama mea mama u Phppe s-au nstaat n saonau de nga
camera mea. Ua era data n atur cu och nch, pe |umatate
adormta, auzeam pronostcure pesmste cu prvre a educa[a
copuu. Cu toate ca erau dferte una de ata , prn urmare, nu erau
de aceea parere n nco probema, totu sodartatea genera[e or
e determna sa bameze o pereche ma tnara.
- Ah! Ce-o sa fe, spunea doamna Marcenat, Phppe se va
ocupa de orce n afara de educa[a copuu, ar Isabee nu se va
ocupa dect de Phppe; o sa vede[: copu asta va face numa ce va
vo e...
- Da, frete, spunea mama mea, tner ata n-au dect un sngur
cuvnt n gura: fercrea. Cop trebue sa fe ferc[, so[u trebue sa
fe ferct, amanta trebue sa fe fercta, serv-tor trebue sa fe
ferc[ , ca sa- ctge fercrea, caca orce regua, suprma orce
barera, nu ma vor sa auda de pedepse, de sanc[un, se arta totu
nante char ca ertarea sa fe, nu zc mertata, dar ceruta. E de
nenchput. care e rezutatu? Daca, ce pu[n, ar f ma ,ferc["
dect am fost no, dumnea-voastra, doamna, sau eu, a ma n[eege.
Dar partea comca e ca sunt ma pu[n ferc[ ca no, mut ma pu[n
ferc[. Ma ut a fca-mea... O f dormnd? Dorm, Isabee?...
N-am raspuns.
- E cudat ca- att de somnoenta n a trea z, spune mama mea.
- De ce a fost anestezata cu coroform? ntreaba doamna Marcenat.
I-am spus u Phppe ca eu, n ocu u, n-a f per-ms. O femee
trebue sa- nasca sngura cop. Eu am avut tre cop, dn nefercre
am perdut do, dar -am nascut pe to[ n mod natura. Naterea
artfcaa nu- buna nc pentru cop, nc pentru mama. Am fost
foarte suparata cnd am afat ca Isabee a fost att de moae. Cred
ca daca s-ar cauta n toata fama noastra ( fama Marcenat se
ntnde n zece provnc) nu s-ar gas una care sa f acceptat aa
ceva.
142 ANDR MAUROIS
- Adevarat? a ntrebat potcos mama mea care ma sfatuse sa fu
de acord cu anesteza, dar care, ca so[e de dpomat, n-ar f vrut sa
a|unga a un confct defavorab ofensve comune m-potrva
tnereor genera[, a care partcpa cu pacere, aatur de doamna
Marcenat... Va spuneam, a contnuat mama mea, cu gasu scazut:
ma ut a fca-mea. Spune ca nu- fercta. Nu- vna u Phppe care e
un barbat toarte dragu[ nu aearga dupa feme ma mut ca a[.
Nu, e vna e, mereu se anazeaza, e o fn[a nentta, consuta fara
ncetare barometru casnce or, a ,dragoste or", cum spune...
Dumneavoastra, doamna,
v-a[ gndt mut a stua[a casnce dumneavoastra? Eu, foarte
pu[n; am ncercat sa- a|ut pe barbatu meu n carera u; aveam o
casa grea de condus; eram ntotdeauna foarte ocupa[ ucrure
mergeau struna... Aa e cu educa[a copor. Isabee spune ca vrea
nante de toate ca Aan sa aba o tne-re[e ma pacuta dect a e.
Dar va asgur ca ea n-a avut o tne-re[e nepacuta. Am crescut-o pu[n
ma sever: n-o regret; vede[ doat rezutatu.
- Daca n-ar f fost crescuta aa cum a[ crescut-o dumnea-voastra,
a spus doamna Marcenat, n-ar f devent femea de-coasa care este
acum. Va datoreaza muta recunotn[a, ca fu meu, de atfe.
Stateam nemcata, ascutnd dscu[a care ma amuza.
,Cne te. Poate ca au dreptate", m spuneam eu.
Au ncetat sa se ma n[eeaga n cpa n care au nceput sa
vorbeasca de modu n care va f aaptat Aan. Soacra-mea soco-tea
ca trebue sa- aaptez eu, pentru ca avea oroare de doce engeze.
Mama mea m zcea: ,Nc sa nu ncerc, cum et tu nervoasa, dupa
tre saptamn ram fara apte, dupa ce [ ve f mbonavt copu".
Nc Phppe nu voa sa aaptez eu copu. Dar dadeam aceste
hotarr a mee o mportan[a smboca ma ncapa[nam. Rezutatu
a fost ce pe care- prevazuse ma-ma. Totu ma decep[ona dupa
naterea atat de mut ateptata. m faursem attea mar speran[e
nct reatatea era neputn-coasa sa m e ndepneasca. Crezusem
ca acest cop va f o egatura noua mut ma tranca ntre Phppe
mne n-a fost aa. Adevaru era ca pe Phppe nu- nteresa prea
mut baatu. Se ducea sa- vada o data pe z, se amuza sa vorbeasca
cteva mnute engezete cu doca, apo redevenea acea Phppe
pe care- cunoscusem ntotdeauna, bnd, cu capu n nor, de o
pote[e tandra meancoca, nvaut ntr-o uoara
cea[a de pcts. Acum m se parea char ca era ceva ma grav
dect pctseaa. Phppe era trst. Ieea ma rar dn casa. Am crezut
ma nt ca dn bunatate, ca avea scrupue sa ma ase sngura, cnd
eram nca att de saba. Dar de cteva or, cnd mama sau o pretena
ma ntn[au ca vor ven sa ma vada, -am spus u Phppe:
- tu ca te pctsesc dscu[e n fame. Teefoneaza u
Soange du-te cu ea a cnema.
- Dar de ce m set totdeauna sa es cu Soange? Pot sa traesc
doua ze fara s-o vad.
- Betu Phppe! Nu, nu putea tra doua ze fara s-o vada. Nu
tam precs de ce, nu cunoteam nmc dn va[a secreta a u
143 Climate
Soange, dar sm[eam ca s-a schmbat ceva n raporture
dntre e de cnd s-a ntors dn Maroc ca Phppe suferea dn
prcna asta.
Nu ndrazneam sa- ntreb ceva n egatura cu Soange, dar, numa
utndu-ma a e, puteam urmar progresee pe care e facea boaa u
sufeteasca. Sabse n cteva saptamn ntr-un mod aproape de
necrezut; avea tenu pad, och obos[. Se pngea ca nu poate
dorm noaptea avea prvrea fxa a aceo-ra care sufera de
nsomne. La masa statea tacut, apo facea efortur sa-m vorbeasca:
sufeream ma mut dn cauza acestor efortur vzbe dect dn prcna
tacer u.
Rene a vent ntr-o z n vzta m-a adus o roch[a pentru
Aan. Am vazut medat ca era schmbata. aran|ase o va[a
actva: m-a vorbt despre doctoru Gaun n termen care m-au
facut sa ma gndesc ca a devent amanta u. Era adevarat ca
de cteva un toata umea vorbea a Gandumas de egatura
or, numa ca fecare o nega. Fama Marcenat [nea sa
ramna n termen corda cu Rene. Or, daca vrtutea e n-ar
f fost adm-sa ca o axoma, s-ar f vazut sta sa n-o ma
prmeasca n casa - potrvt propruu sau cod. Dar cnd am
vazut-o, am fost con-vnsa ca fama - content sau nu - se
nea. Rene era vesea,
facea mpresa une feme care ubete e ubta.
Dupa casatora noastra ma nstranasem de ea, o gaseam
char, n ma mute mpre|urar, aspra aproape osta. n zua
aceea nsa am atns ndata tonu ungor noastre dscu[ dn
tmpu razbouu. La un moment dat, am nceput sa vorbm de
Phppe, a modu ce ma ntm. Pentru nta oara cu
mare sncertate, Rene m-a marturst ca -a ubt ca a
sufert mut cnd m-am martat cu e.
- Aproape ca te-am urt atunc, Isabee, apo m-am aran|at atfe
va[a, acum tot ce a fost m se pare stran de mne... Sentmentee
noastre, char cee ma puternce, mor (nu et de aceea parere?)
te u[ a femea care a fost acum tre an cu curoztatea
ndferen[a cu care prvet o femee strana.
- Da, se poate, -am raspuns. Eu n-am a|uns nsa acoo, ubesc
pe Phppe ca a nceputu dragoste noastre char ma mut. Acum
ma smt n stare sa fac pentru e sacrfc pe care nu e-a f facut cu
ase un nante.
Rene m-a fxat un moment cu prvrea profesonaa a unu
medc, fara sa-m spuna nmc.
- Da, cred, a spus ea n sfrt... Vez, Isabee, [-am spus
adneaur ca nu regret nmc; dar e ceva ma mut. m da voe sa fu
ct se poate de sncera cu tne? Ma fect n fecare z ca nu m-am
casatort cu Phppe.
- eu ca m-am casatort.
144 ANDR MAUROIS
- Da, sunt sgura, pentru ca- ubet pentru ca a mpru-mutat
de a e obceu foarte rau de a cauta fercrea n sufe-rn[a. Dar
Phppe e ngroztor: nu e rau, dmpotrva, dar e n-groztor pentru ca
este un obsedat. L-am cunoscut de mc cop. Era aproape aa cum e
az, afara poate de faptu ca atunc exstau vrtua ma mu[ Phppe
ntr-nsu. Apo a vent Ode care -a crstazat, frete pentru
totdeauna, personatatea u de amant. Dragostea e egata a e de
un anumt gen de obraz, de o anumta fanteze n comportare, de o
anumta gra[e, pu[n tuburatoare, nu foarte naturaa... cum n
acea tmp e de-o
sensbtate absurda, categora aceasta de feme, sngura pe care o
ubete, face foarte nenoroct. Nu- adevarat?
- E adevarat e fas, Rene. tu prea bne ca- absurd, n
orce caz, sa spu: ,Sunt ubta", totu Phppe ma ubete, nu ma
ndoesc deoc... Numa ca, n acea tmp, e adevarat, are nevoe de
feme cu totu deosebte, feme de genu u Ode, a u Soange... O
cunot pe Soange Ver?
- Foarte bne... Nu ndrazneam sa-[ spun, dar a dnsa ma
gndeam.
- Ba, po[ vorb, nu sunt deoc geoasa, am fost... Ce spune
umea? Ca Soange e amanta u Phppe?
- A! nu... Dmpotrva, se spune ca utma oara cnd a fost n
Maroc, s-a ndragostt de Robert Etenne, t... ce care a scrs cartea
aceea att de nteresanta despre berber... n vremea dn urma au
trat mpreuna a Marrakech. E s-a ntors de curnd a Pars... E un
mare scrtor un om mnunat!... Gaun, care- cunoate,
pre[uete foarte mut.
Am ramas o cpa pe gndur. Da, e tocma ce m-am nch-
put, numee u Etenne m amurea anumte dscu[ ae so-
[uu meu. Adusese, una dupa ata, toate car[e u Etenne. m
ctse cu gas tare fragmente, ntrebndu-ma ce parere am. m
pacuse, ma aes, unga medta[e nttuata #uciunea din
ra-dina Fdaiailor. ,E frumoasa, m spunea Phppe, e ntr-
adevar de o frumuse[e prmtva, sabatca." Betu meu
Phppe, ct o f sufert. Acum anaza desgur feca-re cuvnt,
fecare gest a u Soange, cum anazase odnoara tot ce
spunea facea Ode, pentru a gas urmee barbatuu
necunoscut; cu toate aceste framntar zadarnce se chnue n
nop[e u de nsomne. Ah! deodata am sm[t ct de mut ma
enerva aceasta femee!
- E drept ce a spus adneaur, Rene, despre detestabu ob-ce
de a cauta vouptatea n sufern[a... Numa ca atunc cnd
mpre|urare te-au st sa-[ ncep va[a sentmentaa n feu acesta,
cum e cazu u Phppe, cum e cazu meu, te ma po[ oare schmba?
- Cred ca te po[ schmba orcnd daca a o von[a puternca.
- Dar cum po[ capata o asemenea von[a, Renee? N-ar trebu
pentru asta sa te schmb n preaab?
145 Climate
- Gaun [-ar raspunde: ,Cunoscnd mecansmu dom-
nndu-...", adca avnd ma muta ntegen[a.
- Dar Phppe e un om ntegent.
- Foarte ntegent, numa ca Phppe se foosete prea mut de
sensbtate prea pu[n de ntegen[a...
Am contnuat dscu[a cu nsufe[re pna a ntoarcerea u
Phppe. Rene avea o manera tn[fca de a-m vorb, care ma
potoea, facnd dn mne o femee asemanatoare cu attea ate-e,
dntr-o anumta categore de ndragostte.
Phppe parea ncntat ca a gast-o pe Rene a rugat-o sa
ramna a masa; pentru nta data dupa nu tu cte sapta-mn,
Phppe a vorbt cu nsufe[re n tot tmpu mese. pa-ceau tn[ee
Rene -a vorbt de nte experen[e no, de care e nu auzse.
Cnd Renee a pronun[at pentru a doua oara numee u
Gaun, Phppe a ntrebat-o:
- cunot bne pe Gaun?
- Cred eu, a raspuns Rene, e efu meu.
- Nu- preten cumva cu Robert Etenne, scrtoru marocan, n fne,
autoru #uciunii din rdina FdaiailorG
- Da, a raspuns Rene.
- pe Etenne cunot? a ntrebat Phppe.
- Foarte bne.
- Ce fe de om e?
- Remarcab, a raspuns Rene.
- A! a excamat Phppe a adaugat, cu oarecare greutate: Da, eu
gasesc ca are taent. Dar uneor se ntmpa ca omu sa nu fe a
na[mea opere u.
- Nu- cazu, a raspuns Rene, fara pc de ma.
Am mporat-o dn prvr. Phppe a ramas tacut tot restu ser.
FFI
Am vazut murnd nga mne dragostea u Phppe pentru
Soange Ver. Nu m-a vorbt ncodata despre asta. Dmpotr-
va, era evdent ca dorea ca eu sa ramn cu convngerea ca nu
s-a schmbat nmc n raporture dntre e. De atmnter, se
vedeau nca, dar mut ma rar, Phppe nu ma ncerca ace-
ea pacere depna ca nante. Nu se ma napoa ferct nt-
nert dn pmbare or, c era grav uneor aproape dsperat.
Cteodata m se parea ca vrea sa m se destanue. m ua
mna -m spunea:
- Isabee, tu a aes partea cea ma buna.
146 ANDR MAUROIS
- De ce, dragu meu?
- Pentru ca...
Apo se oprea; eu n[eegeam foarte bne. Contnua sa- tr-mta
for u Soange sa se comporte fa[a de ea ca fa[a de o femee
foarte ubta. Don Ou|ote Lanceot ramneau credn-co. Dar
nsemnare pe care e gasesc n hrte sae cu prvre a ace an
1923 sunt destu de trste.
4T aprilie. "lim$are cu S... %ontmartre. Am urcat p!n la piaa
Dertre i ne-am aezat pe terasa unei cafenele. /ornuri i citrona-de.
Solane cere un pachet de ciocolat i-l savureaz, n aer li$er, ca o
feti. #esit e7act impresiile uitate din perioada +dile-@ranMois.
Solane vrea s fie natural, afectuoas; e foarte $un cu mine i-mi
arat mult tandree. 3ar vd c se ndete la un altul. & ale,
aa cum a fost +dile dup prima ei fu i evit, ca ea, orice
e7plicaie. ndat ce vreau s vor$esc despre ea, despre noi, se
eschiveaz i nscocete un 0oc. Astzi s-a uitat la trectori i s-a
amuzat ncercnd s hiceasc ce via duc, dup esturi, dup
aspectul lor. :maineaz un ntre roman uitndu-se la un ofer de
ta7i care a oprit maina n faa cafenelei unde ne aflam i s-a aezat
la o mas mpreun cu dou femei pe care le plim$ase. ncerc s n-o
mai iu$esc i nu reuesc. + sesc mai seductoare ca oricnd -
nfaiarea att de sntoa-s, tenul $ronzat de soare.
- 3raul meu, eti trist, mi-a spus ea. /e aiG(u seti c viaa e
amuzantG ;ndete-te c n fiecare din aceste csue ciudate
triesc $r$ai i femei a cror via ar fi att de interesant s-o
o$servi. ;ndete-te c sunt la "aris sute de piee ca asta i zeci de
"arisuri n lume. & totui admira$il8
- (u sunt de prerea ta, Solane; sesc c viaa e un
specta-col destul de curios, cnd cfti foarte fnr. /!nd ai a0uns ca
mine la patruzeci de ani, cnd l-ai descoperit pe sufleor, moravurile
ac-torilor, sforriile intriii, i vine poft s fui.
- (u-mi place c vor$eti astfel. (-ai vzut nc nimic.
- -a da, srmana mea Solane. Am vzut actul al treilea;
nu-l sesc nici foarte $un, nici foarte vesel; e mereu aceeai
situaie, vd prea $ine c aa va fi p!n la sf!rit; mi a0une
atta, n-am nici o poft s vd deznodm!ntul.
- &ti unul dintre spectatorii aceia mereu nemulumii, mi-a spus
Solane. Ai o nevast delicioas, prietene fermectoare...
- "rieteneG
- 3a, domnule, prietene, i cunosc $ine viaa8
Deri$il seamn toate astea cu +dile. /eea ce nu-mi iert e c
m complac n aceast tristee. ;ust o plcere misterioas s privesc
viaa de departe ca un spectacol melancolic, plcere izvo-r!t din
oroliu, fr ndoial, viciul familiei %arcenat. Ar tre$ui s n-o mai
147 Climate
vd niciodat pe Solane. Atunci poate totul s-ar liniti, dar s-o vd
far s-o iu$esc mi-e imposi$il.
4N aprilie. Am avut asear o lun convor$ire despre draoste cu
un prieten al meu, trecut de cincizeci de ani i considerat a fi fost
unul dintre 3on Huanii din vremea lui. /eea ce m-a iz$it cnd l-am
auzit vor$ind e c am neles c!t de puin fericit a fost dup at!tea
aventuri pe care alii i le invidiau.
- n fond, spunea el, n-am iu$it dect o sinur femeie, pe /laire
"..., dar chiar i de d!nsa m-am plictisit pan la urm.
- Ki totui, am spus eu, e fermectoare8
- A8 acuma, n-o poi 0udeca. & artificial, fandosit; i-a fcut
o masc dintr-o atitudine care a fost altdat felul ei firesc de a fi.
(u, nu, eu nici nu pot s-o mai vd.
- 3ar celelalteG
- /elelalte... nimic... nimic.
:-am amintit atunci de femeia despre care lumea spune c i acum
e toat viaa lui.
- (-o iu$esc deloc, mi-a spus el. (e vedem din o$inuin.
%-a fcut s sufr n mod nrozitor; m-a nelat c!t a putut.
Acum, cnd m !ndesc $ine, vd c ntr-adevr nu mai e
nimic ntre noi.
Ascultndu-l, m ntre$am2 mai e7ist oare iu$ire romanticG (-ar
tre$ui s se renune la ea G (umai moartea o salveaz de nfr!nere
5D#:SDA(6, ceea ce-o condamn.
4O aprilie. /ltorie la ;andumas. nt!ia cltorie dup trei luni.
/!iva lucrtori au venit s-mi vor$easc de reutile lor2 lipsuri,
$oli. 1z!nd aceste suferine reale, am roit la !ndul durerilor mele
imainare. Ki totui, i printre lucrtori au loc drame sentimentale.
"etrecut o noapte ntrea, fr somn, s meditez asupra
vieii mele. /red c a fost o continu eroare. n aparen am
e7ercitat o meserie. n fapt, sinura mea ocupaie a fost s ur-mresc
o fericire a$solut la care credeam c pot a0une cu a0u-torul
femeilor; nu e7ist ceva mai iluzoriu. :u$irea a$solut nu e7ist, cum
nu e7ist o uvernare perfect, i oportunismul inimii este sinura
nelepciune sentimental. %ai ales tre$uie s evii a te complace
ntr-o anume atitudine. Sentimentele noastre sunt prea adesea
statuile sentimentelor noastre. A putea ntr-o clip s m eli$erez de
o$sesia Solanei dac a consimi s privesc adevrata imaine a
Solanei care e7ist n mine de cnd o cunosc, care a e7istat
totdeauna n mine, imaine desenat de un maestru caracterizat prin
precizie i cruzime i pe care refuz s-o vd.
=J aprilie. 3ei Solane nu mai ine deloc la mine, de ndat ce
vreau s m eli$erez de ea, trae puin de sfoar i o strne.
/ochetrie sau milG
148 ANDR MAUROIS
=E aprilie. Fnde a fost reealaG Solane a evoluat ca i +dile.
+are fiindc eu am comis aceleai eroriG Sau pentru c am fcut
aceeai aleereG Dre$uie s ascunzi totdeauna ceea ce simi, ca s
pstrezi ceea ce iu$etiG Dre$uie s fii ndem!natic ca s com-$ini, s
maschezi, atunci cnd ai vrea s te lai n voia simirii taleG (u mai
tiu.
=Taprilie. La fiecare zece ani, ar tre$ui s teri din mintea ta
c!teva idei pe care e7periena a dovedit c sunt false, prime0di-oase.
:dei de ters2
a) Femee se pot sm[ egate de o promsune sau de un |ura-
mnt. & fals. @emeile nu au moral, ele depind, n ce privete mo-
ravurile lor, de acela pe care-l iu$esc.
b) Exsta o femee perfecta cu care dragostea ar f un an[ de
bucur neaterate ae sm[uror, ae sprtuu ae nm. & fals.
3ou fiine umane ancorate una l!n alta sunt ca dou vase
zuduite de valuri; carcasele lor se iz$esc una de alta i em.
=N mai. /inat $ulevardul %arceau. %tua /ora muri$und, l!n
masa cu inuele ei nrate, cu orhideele ei. QPlUne mi-a vor$it
despre Solane2
- -ietul meu %arcenat8 mi-a spus ea, ce fiur ai de c!teva
sptm!ni... De nele, suferi, firete.
- (u tiu despre ce vor$eti, i-am rspuns.
- -a da, o mai iu$eti i acum.
Am protestat.
FFII
Carnetu rou m scoate a veaa un Phppe mut ma ucd
ma stapn pe sne dect vedeam eu atunc. Cred ca mntea
u s-a ma eberat, dar ca n unee cute secrete ae sufetuu
u se ascundea nca Phppe scavu. Parea atat de neferct
nct m-am ntrebat de mute or daca n-ar f bne sa ma duc a
Soange s-o rog sa- mena|eze. Dar nterven[a mea m se
pa-rea att de nebuneasca nct n-am ndraznt s-o fac. De
atmn-ter, acum o uram pe Soange sm[eam ca, daca m-a
afa vreodata sngura cu ea, nu m-a putea stapn.
O ntneam n contnuare a fama Thanges; apo Phppe
a refuzat (ceea ce nu facuse ncodata) sa se ma duca
smbata a Hne.
- Du-te tu, ca sa- aratam ca nu suntem supara[. Dar eu nu ma
pot, crede-ma. Cu ct mbatrnesc, cu att m-e ma mare sa de
149 Climate
oamen... Co[oru meu nga foc, o carte, tu... ata fercrea mea de
acum.
tam ca era sncer. Ma tam ca, daca n cpa aceea ar f
ntnt o femee tnara, dragu[a frvoa, care prntr-o prvre
aba pereeptba -ar f facut semnu pe care- atepta, -ar f
schmbat medat, fara sa- dea scama, toata fozofa, |ust-
fcnd ca, dupa o z de munca ma aes, sm[ea nevoa sa vada
fgur no sa se dstreze. La nceputu casnce noastre, m
amntesc ca ma apuca trste[ea cnd ma gndeam a crane
acestea totdeauna nchse, care ne ascund gndure fn[eor
u-bte. Phppe devense transparent pentru mne. Prntr-o
uoara membrana, n care pusa o re[ea de vnoare decate,
zaream acum toate gndure, toate sabcune - ubeam
ma mut dect orcnd. m amntesc ca, ntr-o seara,stnd n
brou
u, ma utam ung a e, fara sa- spun nmc.
- La ce te gndet ? m-a ntrebat e, zmbnd.
- ncerc sa te vad cum te-a vedea daca nu te-a ub te ubesc
aa.
- Doamne, ce compca[! reuet?
- Sa te ubesc aa? Da, fara ncun efort.
n seara aceea m-a propus sa pecam a Gandumas ma de-
vreme dect de obce.
,Nmc nu ne re[ne a Pars. Am sa ma ocup de afacere
mee tot aa de bne acoo. Apo aeru de a [ara va pr de
mnune u Aan nc mama nu se va sm[ att de sngura.
Nu avem dect avanta|e daca pecam."
nc eu nu doream atceva dect sa pecam. La
Gandumas, Phppe va f a meu. Sngura mea teama era sa nu
se pctseas-ca, dar dmpotrva, -am vazut recaptndu-
medat echbru. La Pars, de Soange era perduta pentru
e, ramasese totu cu o speran[a ncapa[nata dar, fara
ndoaa,zadarnca. Avea o tre-sarre nstnctva cnd auzea
sunnd teefonu, tresarre care-m
era bne cunoscuta de care nca nu se vndecase.
Cnd eeam mpreuna, eu, care resm[eam dureros toate
fra-mntare u Phppe, tam ca se temea mereu sa n-o
nt-neasca, de, n acea tmp, o dorea. Era content ca
[nea nca nespus de mut a ea ca, daca ca ar vrea, -ar
rectga ndata. ta asta, dar ma ta ca demntatea
fercrea u porunceau, una, ata, sa nu se ase
rectgat. Dar a Gandumas, n decoru acea cu care
magnea u Soange nu fusese ncodata asocata, a nceput
ncetor sa ute.
150 ANDR MAUROIS
Dupa opt ze, arata ceva ma bne; obra| se mpnsera,
och devensera ma umno; dormea ma bne.
Vremea era frumoasa. Am facut mpreuna ung pmbar pe
|os. Phppe m-a spus ca de ac nante voa sa urmeze exem-
pu tatau sau sa se ocupe de mo. Ne duceam n fecare
z ba a Gucharde, ba a Bruyres, sau a Resonzac.
Toata dmnea[a, Phppe se ocupa de uzna; ar dupa amaza
eea cu mne.
- t ce ar trebu sa facem? m-a ntrebat e ntr-o z. Sa uam o
carte sa nc ducem n padure, sa ctm cu gas tare.
Erau n |uru Gandumas-uu mute ocur umbroase unde po-
poseam: uneor ne aezam pe much, a margnea une ae
arg, deasupra carea se uneau crenge, formnd ca o bota
de catedraa de un verde traged, ateor ne aezam pe un
trunch de copac sau pe una dn bance puse acoo de buncu
u, Marcenat. paceau mut cee doua Studii de femei.
Secretele prinesei de /adinan, sau unee nuvee de
Merme, ca 3u$la reeal sau 1aza etrusc, precum
povestre u Kpng sau poeze. Uneor rdca spre mne capu
ma ntreba:
- Nu te pctsesc?
- Ce dee! Ncodata fercrea mea n-a fost ma depna ca
acum!
Ma prvea o cpa, apo contnua. Dupa ce termna ectura,
dscutam despre persona|e, despre caracteru or adesea a|un-
geam sa vorbm despre persoane reae. ntr-o z am adus un vouma,
dar am refuzat sa- arat u Phppe.
- Ce- cu cartea asta msteroasa? m-a ntrebat e dupa ce ne-am
aezat.
- E o carte pe care am uat-o dn bboteca mame tae
care a |ucat un ro n va[a ta, Phppe; ce pu[n aa m-a scrs o
data.
- tu, e vorba de %icii soldai rui. A! sunt ncntat, Isabee ca a
gast-o. Da-m-o.
Rasfond-o, parea pu[n amuzat, pu[n decep[onat.
&i propuser aleerea ca rein a unei tinere eleve de liceu
pe care o cunoteam foarte $ine2 Ania SaAolov. &ra deose$it
de frumoas, zvelt, eleant, ndem!natic... nclin!ndu-ne capul n
faa reinei, am 0urat s ne supunem leilor.
- Dar e fermecatoare Phppe, apo seamana att de mut cu
tne... nclin!ndu-ne capul n fa reinei, am 0urat s ne su-
punem leilor. Are o storoara dragu[a: un obect dort de
regna pe care erou va cauta cu mare truda... Sta... Da-m
cartea... ,3oamne8 3oamne8 spuse reina, ce mult te-ai
o$osit8 %ulumesc.. &ra foarte $ucuroas. Strnndu-mi din
nou m!na, n clipa cnd i-am spus adio, a aduat2 ,3ac voi
151 Climate
mai fi i n viitor reina voastr, am s spun eneralului s-i
dea o recom-pens deose$it.... Am salutat-o i m-am retras
foarte fericit i eu... Toata va[a ta a ramas bae[eu acesta,
Phppe... Numa ca regna s-a schmbat adesea.
Phppe cuegea de |os ramuree uscate e farma ntre vrfu-re
degeteor e arunca apo dn nou n arba.
- Da, regna s-a schmbat adesea, a raspuns e. Adevaru e ca
n-am ntnt-o ncodata pe regna... n sfrt, ncodata aa cum o
vsam, n[eeg?
- Cne a fost regna, Phppe?
- Au fost ma mute, draga mea. Dense Aubry, ntr-un fe... a
fost o regna cu totu mperfecta. |-am spus ca bata Dense Aubry a
murt?
- Nu, Phppe... Trebue sa f fost foarte tnara. Dn ce cauza a
murt?
- Nu tu, mama m-a spus acum cteva ze ca a murt. M
s-a parut cudat sa afu, ca o tre fara mportan[a, moartea une
feme care, tmp de c[va an, a fost pentru mne centru unversuu.
- Dupa Dense Aubry, cne a fost regna ta?
- Ode.
- Ea a fost cea ma apropata de regna dn vsee tae?
- Da, pentru ca era att de frumoasa.
- Dupa Ode... Hne de Thanges un pc?
- Poate ca... pu[n, dar n mod sgur tu, Isabee...
- eu? Adevarat? mut tmp?
- Foarte muc.
- Apo Soange?
- Da, da, apo Soange...
- Soange ma este regna, Phppe?
- Nu, dar cu toate astea Soange nu m-a asat o amntre proasta.
Era atta va[a ntr-nsa, avea ceva att de vguros. Ma sm[eam
ntnert nga ea; era pacut.
- Va trebu s-o ma vez, Phppe.
- Da, ne vom vedea, cnd am sa fu vndecat de tot, dar n-are
sa ma fe regna, s-a termnat.
- acum, Phppe, cne e regna?
A ovat o cpa, apo s-a utat a mne m-a spus:
- Tu, Isabee.
- Eu, dar am decazut de atta tmp...
- A decazut poate, da, pentru ca a fost geoasa, egosta, ne-
dreapta. Dar de vreo tre un ncoace a fost att de cura|oasa, att
de smpa, ca [-am redat coroana. De atmnter, nc nu po[ sa-[
152 ANDR MAUROIS
nchpu ct de mut te-a schmbat, Isabee. Nu ma et aceea
femee.
- O tu prea bne, dragu meu. n fond, o femee cu adevarat
ndragostta n-are personatate; ea spune ca are, ncearca sa- faca
pe a[ sa creada, dar nu- adevarat. ncearca sa ghceasca ce fe de
femee dorete barbatu ubt sa gaseasca n ea, ca sa devna femea
dorta... Cu tne, Phppe, e foarte greu, pentru ca nu tu bne ce
doret. A nevoe de credn[a de tandre[e; a nevoe de
cochetare de nesguran[a. Ce trebue sa fac? Eu, eu am aes
partea credn[e, cea ma apropata de frea mea... Dar cred ca ve
ma avea nevoe nca muta vreme de o ata care sa fe ma
nestatornca, ma pu[n sgura. Marea zbnda pe care am repurtat-o
asupra mea nsam e ca accept o ata femee ca o accept char cu
resemnare, cu bucure. Lucru ce ma mportant pe care -am n[ees
de un an ncoace e ca, daca u-bm cu adevarat, nu trebue sa dam
prea mare mportan[a fap-teor aceora pe care ubm. Avem nevoe
de e, e sunt sngur care ne a|uta sa tram, ntr-o anumta
,atmosfera" (pretena ta Hne spune: ,cmat" cuvntu e foarte
potrvt) de care nu ne putem ps. Totu e sa- putem pastra, sa nu-
perdem, res-tu, Dumnezeue, ce mportan[a are? Va[a e att de
scurta, att de grea... A avea oare cura|u sa-[ precupe[esc, betu
meu Phppe cee cteva ore de fercre pe care ar putea sa [ e dea
ate feme ? Nu, am facut progrese, nu ma sunt geoasa; nu ma
sufar.
Phppe s-a ntns pe arba, -a pus capu pe genunch me, a
spus:
- N-am a|uns nca acoo unde a a|uns tu. Eu ma gndesc ca a ma
putea sufer, nca mut. Scurtmea ve[, pentru mne nu- o
consoare. Va[a- scurta, prea bne, dar n raport cu ce? Pentru no,
va[a e totu... Totu, smt ca ncet, ncet ntru ntr-o zona ma
ntta. |-amntet, Isabee, ca atadata [ vorbeam de va[a mea
ca de o smfone n care se amestecau dverse mo-tve: a cavaeruu,
a cncuu, a rvauu. Le aud nca pe toate foarte tare. Dar ma aud
n orchestra un nstrument unc, nu tu care, un nstrument care
repeta cu fermtate bnde[e un
motv tandru nttor, acatut numa dn cteva note. E mo-tvu
sennata[; se aseamana cu acea a batrne[.
- Dar tu et foarte tnar, Phppe.
- A! o tu foarte bne dn prcna asta motvu m pare att de
pacut. Ma trzu, va acoper ntreaga orchestra vo regreta tmpu
n care e auzeam pe ceeate.
- Pe mne, Phppe ceea ce ma ntrsteaza uneor e cnd ma
gndesc ca ucenca e att de unga. Spu ca ma pre[uet ma mut
ca nante cred ca a dreptate. La patruzec de an, vo ncepe poate
sa n[eeg ceva dn va[a, dar va f prea trzu... Asta e... Crez oare
ca- posb, dragu meu, ca doua fn[e sa traasca ntr-o perfecta
armone, fara un nor?
- Asta a fost posb, tmp de o ora, char acum, a spus Phppe,
rdcndu-se.
153 Climate
FFIII
Adevarata mea fercre con|ugaa am sm[t-o n vara aceea,
a Gandumas. Cred ca Phppe m-a ubt de doua or: nante
de casatore, tmp de cteva saptamn, n aceste tre un,
dn une pna n septembre. Era tandru, fara ncun fe de
gndur ascunse. Mama u aproape ca m-a st sa mpar[m
aceea camera; a fost char deosebt de starutoare,
nen[eegnd cum un so[ o so[e pot sta separa[. asta ne-
a apropat ma mut. m pacea sa ma trezesc n bra[ee u
Phppe. Aan venea sa se |oace n patu nostru. Avea durer
de dn[, dar e suporta cu cura|. Cnd pngea, Phppe
spunea:
- Zmbete, Aan, trebue sa zmbet, bae[eu meu, tu a o
mama cura|oasa. Cred ca mcu[u a n[ees pna a urma cee doua
cuvnte: ,zmbete, Aan", cac a facut un efort sa- sta-pneasca
[petee a deschs gur[a, ncercnd parca sa arate ca- mu[umt.
Scena a fost emo[onanta, Phppe a nceput sa- ubeasca baatu.
Am avut o vreme admraba. Dupa ce so[u meu se ntorcea
de a uzna pacea ,sa se pra|easca" n pn soare. Ceream sa
n se aduca doua foto pe arba, n fa[a case, stateam
tacu[, perdu[ n vag rever. Ma gndeam cu pacere ca n
mntea mea n a u se ogndeau, desgur, aceea magn:
erbure nate, casteu n rune dn Chardeu, n |uru carua
vbra aeru ferbnte, ma departe ne onduate estompate
ae co-neor; , ma departe poate, fa[a Soange prvrea
pu[n as-pra a ochor e frumo; a orzont, desgur, un pesa|
forentn, acoperure arg, uor ncnate, domure, chparo
und ocu brazor de pe cone, apo chpu de nger a u
Ode... Da, n mne traau Ode, Soange, gaseam fresc
necesar
sa fe aa. Dn cnd n cnd, Phppe ma prvea zmbea.
Eram convnsa ca traam ntr-o mnunata comunune sufeteas-
ca; ma sm[eam fercta. Copotu pentru masa de scara ne tre-
zea dn aceasta gaea vouptate. Suspnam:
- Ah! Phppe, a vrea sa-m petrec nga tne toata va[a, toropta,
cu mna ta ntr-a mea, n aeru acesta cadu[, prntre erbure de
ac... E decos n acea tmp att de meancoc, nu gaset ? De
ce?
- Cpee cu adevarat frumoase sunt totdeauna meancoce.
Sm[ ca sunt trecatoare, a vrea sa e opret n oc, dar nu- posb.
Cnd eram mc, ncercam asemenea senza[e a crc, apo a concerte,
cnd eram ferct a cume, m spuneam: ,Dupa doua ore se
termna".
154 ANDR MAUROIS
- Dar acum, Phppe, avem ce pu[n trezec de an nantea
noastra.
- E foarte pu[n trezec de an.
- A! nc nu cer ma mut.
Se parea ca soacra-mea auzea aceasta muzca pura
fermecatoare a fercr noastre.
- n sfrt, vad pe Phppe trand aa cum m-am dort
ntotdeauna sa traasca, m-a spus ea ntr-o seara. t tu,
mcu[a mea Isabee, ce ar trebu sa ob[ de a e, daca a f
n[eeapta? Sa-1 convng sa se nstaeze defntv a
Gandumas. Parsu nu- de e. Phppe seamana cu tata sau
care era n fond tmd sensb, de n aparen[a era un om
nchs. Toata vnzoeaa aceea, toate acee mpres compexe
pe care [ e da Parsu pe e mbonavesc.
- Mama, cred ca, dn nefercre, s-ar pcts ac.
- Nu cred. Tata cu mne am trat ac tmp de asprezece
an, ce ma bun an dn va[a noastra.
- Poate, dar e a prns ate obceur. Ct despre mne, a f ma
fercta ac, pentru ca-m pace sa traesc n snguratate, dar e...
- Te va avea pe tne.
- N-are sa fe totdeauna de-a|uns.
- Et prea modesta, mcu[a mea Isabee, n-a ncredere
n tne. Nu trebue sa paraset upta, aa cum fac tu.
- Nu parasesc upta, mama... Dmpotrva, sunt sgura acum
ca vo f vctoroasa... ca vo ramne n va[a u totdeauna, pe cnd
ceeate vor dsparea repede, nu vor conta...
- Ceeate! a excamat surprnsa soacra-mea. Et ntr-adevar
cudat de saba!
De mute or a revent a proecu e; soacra-mea exercta
tenactatea cu bnde[e. Dar eu ma feream sa- cer ceva u
Phppe. tam ca o asemenea constrngere ar f nmct
ndata perfecta armone de care eram att de bucuroasa.
Dmpotrva, att de mut ma temeam ca Phppe sa nu se
pctseasca, nct -am propus de cteva or sa mergem
dumnca a vecn sau sa ne ducem sa vedem unee ocur dn
Prgord sau dn Lmousn, de care m vorbse e, pe care nu
e cunoteam. m pacea sa ma pmbe prn ocure unde a
copart. m pacea provnca cam sabatca, casteee cu
zdur enorme de pe vrfure stn-cor abrupte, de unde
putea descoper duc pesa|e strabatute de prae. Phppe
m povestea egende, anecdote. Eu, care ndragsem att de
mut stora Fran[e, regaseam cu emo[e nume ca: Hautefort,
Bron, Brantme. Uneor adaugam cu tm-dtate a povestrea
155 Climate
u Phppe cte o amntre dn ecture mee aveam
pacerea sa vad ca ma ascuta cu aten[e.
- Cte ucrur t, Isabee, spunea e. Et foarte ntegenta, poate
ma mut dect orcare ata dntre femee pe care e cunosc.
- Nu-[ bate |oc de mne, Phppe, rugam eu. Aveam mpre-sa ca,
n sfrt, am fost descoperta de un om care ma ubea pc care-
ubsem muta vreme fara nco speran[a.
FFIE
Phppe a vrut sa-m arate grotee dn vaea Vzre. Ru Negru,
care erpua prntre stnc scobte efute de ape, m-a pacut mut,
dar grotee m-au dezamagt. Pe o cadura nabu-toare a trebut sa
ne ca[aram pe nte carar abrupte, apo sa ne strecuram prn nte
cuoare strmte de patra pentru a vedea bzon aba sch[a[ n rou
pe pere[.
- Vez ceva? -am ntrebat pe Phppe E un bzon, daca vre, nca...
pe dos.
- Nu vad nmc, a raspuns Phppe vreau sa es de ac, am
nghe[at.
Dupa ce ma ncazsem a urcu, m-a cuprns pe mne, n
caverna aceea, un frg de-m parea ca am sa nghe[. La ntoar-
cere, Phppe a fost tacturn, seara s-a pns ca a ract. A doua z
dmnea[a, m-a treze devreme.
- Nu ma smt bne m-a spus e.
M-am scuat n graba, am dat a o parte perdeee , cnd -am
zart obrazu, m-am nspamntat: era pad,parea sperat; och erau
ncercana[ arpe nasuu, contractate, se zba-teau n mod cudat.
- Da, cred ca et bonav, Phppe, a ract er...
- Aba pot sa ma respr, am febra... Las' ca n-o sa fe nmca,
draga mea. Da-m o asprna.
Nu voa sa- vada pe medc eu nu ndrazneam sa aduc unu fara
voa u, dar cnd soacra-mea, chemata de mne, a ntrat n camera
noastra, cam pe a ora noua, -a st sa- puna termo-metru. trata
ca pe un bae[e bonav, dar cu o autortate care m-a surprns. n
cuda protesteor u Phppe, a vent pna a urma doctoru Toury dn
Chardeu. Era un medc pu[n tmd, toarte bnd, care se uta ung a
tne prn ochear sa de baga nante de a-[ vorb. L-a consutat cu
muta aten[e pe Phppe.
- O bronta stranca, a excamat e: domnue Marcenat, o sa
dureze ce pu[n opt ze.
M-a facut semn sa es cu e; m-a prvt starutor prn ochear
, cu expresa u bnda, pu[n ncurcat, m-a spus:
- E bne, doamna, e destu de nepacut. So[u dumneavoasta are o
bronho-pneumonc. La ascutare am auzt un horcat n tot peptu,
156 ANDR MAUROIS
aproape ca a un edem pumonar. , afara de asta, are 40 de grade
pusu 140... E o pneumone grava.
Am nghe[at, nu-m venea sa-m cred urechor.
- Dar nu- ceva percuos, domnue doctor? -am ntrebat pe un
ton aproape gume[, att de neverosm m se parea ca Phppe a
meu, att de vguros n a|un, sa fe acum grav bonav. A parut
surprns.
- Pneumone sunt ntotdeauna prme|doase: trebue sa a
sa treaca tmp ca sa te pronun[.
Apo m-a spus ce trebua sa fac.
Nu-m amntesc aproape nmc dn ce s-a ntmpat n zee
urmatoare; am fost arunca[ brusc n atmosfera mstca, n
atmosfera aceea nchsa a boor. ngr|eam pe Phppe dn
rasputer pentru ca aveam mpresa ca un a|utor dat a tmp ar
putea aunga msteroasa groaznca amenn[are. Cnd nu
aveam nmc de facut, stateam nga e, ntr-o buza aba, ma
utam n och u ncercam sa- strecor, prn prvre mee, o
parte dn sanatatea mea.
O vreme ndeungata m-a recunoscut; era nsa ntr-o aseme-
nea stare de prostra[e ca nu putea vorb -m mu[umea dn
och. Apo a nceput deru. A fost un moment nforator pentru
mne cnd, a trea z, -a nchput ca sunt Soange. Deodata,
n tmpu nop[, a nceput sa vorbeasca cu muta cazna.
- Ah! m-a spus e, a vent, mcu[a mea Soange, am tut ca a sa v:
e dragu[ dn partea ta.
Pronun[a cuvntee cu mare greutate, dar ma prvea cu o
tan-dre[e dsperata.
- Mcu[a mea Soange, mbra[caza-ma, a murmurat e, sa-ruta-ma,
hade, sunt att de bonav...
Fara sa-m dau seama ce fac, m-am apecat spre e , pe
buzee mee, a sarutat-o pe Soange.
A! cum [-a f dat-o dn toata nma pe Soange, daca m-a f
gndt, Phppe, ca dragostea e te poate sava! Cred ca daca
te-am ubt vreodata a cume, a fost n cpa aceea, deoarece
eu abdcasem: nu ma exstam dect pentru tne. n tmpu
peroa-de de der, soacra-mea a fost de ma mute or de fa[a
atunc cnd Phppe vorbea de Soange; o sngura data macar
n-am sm[t n mne vreo pornre de revota, nu m-am sm[t
ranta n amoru meu propru. m spuneam attea: ,Numa sa
traasca,
Dumnezeue, sa traasca!"
A cncea z am capatat pu[na speran[a; cnd -am pus dm-nea[a
termometru, temperatura scazuse, dar cnd a vent doc-toru -am
spus: ,n sfrt merge ma bne, n-are dect 38 de grade", -am
vazut ca se ntuneca. L-a examnat pe Phppe, care era aproape n
nesm[re.
157 Climate
- Cum e? -am ntrebat cu tmdtate cand s-a ndreptat...Nu- ma
bne?
E a oftat s m-a prvt cu trste[e.
- Nu, dmpotrva, m-a raspuns; nu-m pac aceste scader
brute de temperatura. E o fasa potore a febre... E un semn
rau.
- Dar nu se aprope sfrtu?
Nu m-a raspuns.
Seara, temperatura u Phppe s-a rdcat ar, era att de
set de puter nct te ngrozea de e. m dadeam seama
acum ca va mur.
M-am aezat nga e -am uat mna nferbntata ntr-a
mea; parea ca nc nu smte. Ma gndeam: ,A sa ma a, aa-
dar, sngura, dragu meu". ncercam sa-m nchpu un ucru
pc care nu- puteam concepe: va[a fara Phppe.
,Dumnezeue, ma gndeam eu. Am putut f geoasa!... Ma
avea cteva un de trat ..." Am facut atunc |uramntu ca,
daca prntr-un mra-co, Phppe va scapa cu va[a, sa nu ma
ma gndesc dect a fercrea u.
La mezu nop[, soacra-mea a vrut sa ma nocuasca; -am
facut dn cap semn ca ,nu", cu ncapa[nare. Nu puteam
vorb. |neam tot tmpu mna u Phppe ntr-a mea; mna u
Phppe care se acoperea acum de o sudoare vscoasa, m
facea rau cnd auzeam respra[a grea. Deodata a deschs och
m-a spus:
- Isabee, ma nabu; cred ca mor...
Aceste pu[ne cuvnte au fost pronun[ate cu gasu mpede;
apo -a cuprns ar toropeaa. Mama u m-a uat de umar m-a
sarutat. Pusu, pe care [neam mna, a devent mpercep-tb. La ora
ase dmnea[a a vent doctoru -a facut o n|ec[e care -a ma
nvorat pu[n. La ora apte, Phppe a scos utmu suspn, fara sa- f
revent n sm[r. Mama u -a nchs och. M-au vent n mnte
cuvntee scrse de e n cpa cnd -a murt tata: 1oi fi, prin urmare,
ntr-o $un zi sinur n faa mori'8 mi doream s vin ct mai
repede cu putin.
A vent prea repede, Phppe aa cum [-a dort, e pacat,
dragu meu. Cred ca daca a f putut sa te pastrez, te-a f
facut ferct. Dar destnu nostru von[a noastra sunt
ntotdeauna n contratmp.
158 ANDR MAUROIS
CUPRINS
Partea nt
ODILE
"hilippe %arcenat
ctre :sa$elle de /hevernC ..................................................8
Parte a doua
ISABELLE .........................................................................87