PATERIC ROMANESC PARINTELE IOANICHIE BALAN

EPISCOPUL EVANGHELICUS al Tomisului (290 - 300) Acest fericit urmas al Sfantului Apostol Andrei este cel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din acia !ontica (Sc"thia #inor- o$ro%ea)& Episcopul E'an%helicus a pastorit pe crestinii autohtoni %eto-daco-romani de la (urile unarii si din toata acia !ontica in ultimul deceniu al secolului )))& Episcopia Tomisului e*ista, desi%ur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat crestinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat, inca de la +umatatea secolului intai, cum spune Euse$iu de Cezareea (, 3-0) in cartea sa, .)storia /isericeasca., )))& Episcopul E'an%helicus, ori%inar din Tracia, a con'ertit la credinta in 0ristos pe multi locuitori din Scitia #ica, ce ramasesera inca in intunericul pa%anismului& El este amintit in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul si Astion monahul, care au fost martirizati pentru 0ristos la 0alm"ris (azi una'at), cetate antica %receasca, situata pe $ratul de sud al unarii, .intr-o zi de 1 iulie., in timpul persecutiei lui iocletian& )n acest document se afirma ca .prea fericitul E'an%helicus era episcopul si intaistatatorul sfintelor lui umnezeu $iserici din aceasta pro'incie., adica din Scitia #ica ( o$ro%ea)& )n actul martiric se spune ca parintii Sfantului #ucenic Astion, ori%inari din Asia #ica, 'eniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost con'ertiti la crestinism de catre preotul /onosus si apoi $otezati de episcopul E'an%helicus la 0alm"ris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet si Astion& Se crede ca insusi Sfantul E'an%helicus a primit cununa muceniciei prin acelasi imparat, pentru marea lui dra%oste si ra'na ce o a'ea catre 0ristos& SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL SI ASTION MONAHUL (,290) Acesti doi sfinti martiri erau ori%inari din Asia #ica, pro$a$il dintr-un oras al 2ri%iei& Epictet s-a nascut din parinti crestini si a in'atat de mic carte, fiind foarte ra'nitor pentru cunoasterea Sfintei E'an%helii& Apoi, dorind sa slu+easca toata 'iata lui 0ristos, a parasit casa parintilor sai si s-a facut calu%ar in una din manastirile 2ri%iei& !entru sfintenia 'ietii sale, fericitul Epictet s-a in'rednicit de darul preotiei si a de'enit un neo$osit propo'aduitor al E'an%heliei lui 0ristos in patria sa, con'ertind la crestinism si $otezand in numele !reasfintei Treimi multi locuitori fri%ieni& !rintre cei con'ertiti a fost si un tanar ales, anume Astion, fiul unui ma%istrat numit Ale*andru& 3rmand dascalului si parintelui sau duho'nicesc, fericitul Astion a luat +u%ul cel $un al lui 0ristos, facandu-se calu%ar, pro$a$il, in aceeasi manastire, asa cum marturisesc actele martirice& atorita persecutiei lui iocletian (21--304), in +urul anului 290, fericitii Epictet preotul si Astion monahul si-au parasit patria lor si, ra'nind sa marturiseasca pe 0ristos, s-au sta$ilit in Scitia #ica ( o$ro%ea), in orasul 0alm"ris (Almiridensis), numit si Salmorus, situat pe $ratul de sud al unarii& Aici au propo'aduit cu mult cura+ E'an%helia lui 0ristos, con'ertind la crestinism un mare numar de pa%ani& Auzind de aceasta, %u'ernatorul 5atronianus a dat porunca sa inchida in temnita la 0alm"ris pe fericitii marturisitori Epictet preotul si Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de 0ristos& 6azand insa $ar$atia si taria credintei lor, %u'ernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre 6i%ilantius, unul din +udecatorii celor doi martiri& #artiriul Sfintilor Epictet si Astion a a'ut loc la 0alm"ris, intr-o zi de 1 iulie, cand li se face pomenirea in intrea%a /iserica crestina in fiecare an& )n .Acta Sanctorum 7ulii., t& )) (29), !arisiis et 8omae, 91:;, p& 4-0-449, ca si in celelalte acte martirice, sunt numiti . e Sanctis Epicteto pres$"tero et Astione monacho mart"ri$us Almiridensi$us (0alm"ris) in Sc"thia.& !arintii tanarului mucenic Astion monahul, Ale*andru si #arcelina, pornind in cautarea fiului lor, au a+uns pana la 0alm"ris& Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost con'ertiti la credinta in ade'aratul umnezeu de preotul /onosus, fiind $otezati de episcopul de Tomis, E'an%helicus, in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet si Astion& SFANTUL MUCENIC EFREM - episcop al Tomisului (secolul )6) Al doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului, care a ocupat un timp scaunul de pastor al aciei !ontice, dupa atestarea sina*arelor %recesti si latine, a fost Sfantul #ucenic Efrem& El s-a nascut in sudul unarii din parinti crestini, care l-au crescut de mic in frica de umnezeu& #er%and sa se inchine la Sfintele 5ocuri, a ramas aici si a fost facut preot si slu+itor la una din $iserici& 5a 'remea aceea in )mperiul 8oman se slu+ea in lim$ile %reaca, latina, siriana, si traca ($esa)& A+un%and apoi ucenic al patriarhului 0ermon al )erusalimului (300- 39-), a fost pre%atit din tinerete sa propo'aduiasca E'an%helia lui 0ristos la popoarele .$ar$are. de la (urile unarii si din +urul !ontului Eu*in (#arii <e%re)& 5a inceputul secolului )6 a fost trimis de patriarhul 0ermon sa pastoreasca pe credinciosii daco-romani din Episcopia Tomisului, con'ertind la crestinism numerosi daci, romani, %oti si sciti si rascumparand de la moarte multi scla'i, pe care apoi ii crestina& )n timpul pastoriei acestui fericit episcop, au fost martirizati pentru credinta in 0ristos zeci de crestini daco-romani, sciti, $esi, traci, %reci si capadocieni sur%hiuniti in acia !ontica, ale caror sfinte moaste episcopul Efrem le rascumpara, le in%ropa in locuri tainuite, inalta $iserici de lemn sau de piatra peste ele si randuia preoti sa slu+easca noaptea Sfanta 5itur%hie& )n marea persecutie a lui iocletian din anii 30--304, fericitul episcop Efrem a fost prins, intemnitat si chinuit cumplit la 0erson (Crimeea), pentru a se lepada de ade'aratul umnezeu si a se inchina idolilor& )nsa, marturisind ca este %ata sa-si dea 'iata pentru )isus 0ristos, #antuitorul lumii, i s-a taiat capul in anul 30- si i se face pomenirea la ; martie& )n .S"na*arium Ecclesiae Constantinopolitanae., col& 49;, la ; martie, cand se sar$atoreste Sfantul #ucenic si episcop Efrem, se spun urmatoarele= .; martie, in timpul imparatiei lui iocletian, 0ermon, episcopul )erusalimului, a trimis episcopi in Sc"thia pe Efrem, iar la Chersones pe 6asile.& esi sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Scitia #are, ele nu sunt intemeiate, caci in 6iata Sfintilor Epictet si Astion, se mentioneaza la Tomis, in Scitia #ica, un episcop Efrem& SFINTII MUCENICI TIT SI GORDIAN - episcopi ai Tomisului (secolul )6) Acesti doi episcopi tomitani erau, pro$a$il, ori%inari din Capadocia (Asia #ica), pastorind turma lui 0ristos din acia !ontica ( o$ro%ea) in primele doua decenii ale secolului )6, pana la ultima si marea persecutie a lui 5iciniu din anii 320-323& upa moartea martirica a episcopului Efrem, a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus, 2ilius), care a propo'aduit si aparat credinta ortodo*a in acia !ontica mai mult de zece ani, catehizand si $otezand nu putini daco-romani si mai ales .$ar$ari., %oti, huni si $esi, care locuiau pe teritoriul dintre unare si #area <ea%ra& Episcopul Tit a fost protector si parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni si din intre% )mperiul 8oman, e*ilati la (urile unarii si apoi martirizati aici de catre imparatii iocletian, (aleriu si 5iciniu, pana in anul 323& !arat fiind la imparatul 5iciniu, insusi fericitul

episcop Tit a fost prins, chinuit si inecat in #area <ea%ra la 3 ianuarie, cand i se face si pomenirea& Sfintele sale moaste au fost luate si in%ropate de ucenici la Tomis& 3n fra%ment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis), despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus, 2ilius), pe care scrie= .Aici odihneste martirul lui 0ristos si episcopul &&&.& 3rmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul (ordian, acesta a continuat cu si mai multa ra'na si cura+ opera apostolica de con'ertire, catehizare si $otezare a daco-romanilor din acia !ontica si (otia ( acia de la nordul unarii)& Auzind de aceasta, tiranul imparat 5iciniu l-a aruncat in temnita, iar in timpul san%eroaselor persecutii de la (urile unarii, din anii 320-323, i s-a taiat fericitul cap .intr-o zi de 94 septem$rie., impreuna cu alti cinci martiri - #acro$iu, 0elia, >otic, 5ucian si 6alerian& Sina*arele %recesti si cartile de slu+$a romanesti pomenesc pe Sfantul #ucenic (ordian la 93 septem$rie, iar actele martirice din #artirolo%iul 8oman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu #acro$iu si 6alerian, la 94 septem$rie, numindu-l pe Sfantul (ordian .episcop.& SFINTII MUCENICI OTIC! ATAL! CAMASIE! FILIP SI ALTI "# DE LA NICULITEL (secolul )6 - - iunie) )ntrea%a Scitie #ica, adica o$ro%ea de astazi, acum doua milenii facea parte din )mperiul 8oman si era destinata, in timpul marilor persecutii crestine din secolele )-)6 dupa 0ristos, pentru sur%hiunirea si martirizarea crestinilor care refuzau sa se inchine idolilor pa%ani si sa le aduca +ertfa& Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului, plasat intre unare si #area <ea%ra, mai ales elta unarii si codrii seculari dintre #acin, )saccea, <iculitel si /a$ada%, ca si zona de sud a o$ro%ei dintre Cerna'oda, Adamclisi, #an%alia si Constanta (Tomis) erau cele mai potri'ite pentru acest scop& intre cele zece persecutii romane impotri'a crestinilor desfasurate intre anii :- si 32-, care au umplut cerul de sfinti si au sfintit pamantul cu san%ele a peste zece milioane de martiri, trei din ele au fost cele mai san%eroase= persecutia lui eciu (2-9-249), a lui iocletian si #a*imian (21--304) si a lui 5iciniu (301-32-), in 8asarit, care au dat cei mai multi mucenici& )n timpul acestor persecutii au fost sur%hiuniti in Scitia #ica mii de crestini, ostasi, dre%atori, clerici si cetateni romani de toate 'arstele si starile sociale& 3nii dintre ei mureau aici de foame si de fri%, sau din cauza $atailor pe care le ra$dau cu $ar$atie, ca niste sfinti marturisitori ai Sfintei E'an%helii& Altii reuseau sa se repatrieze dupa terminarea sur%hiunului sau dupa moartea imparatilor si %u'ernatorilor persecutori& )ar altii, poate sute dintre ei, fiind mai tari in credinta si mai ra'nitori pentru 0ristos, erau %reu chinuiti si apoi martirizati aici, intre unare si #area <ea%ra, prin decapitare& Trupurile lor, de'enite sfinte moaste, erau luate in %ra$a de crestini si in%ropate pro'izoriu in locuri de taina, cunoscute numai de ei& <oaptea mer%eau la mormintele lor, le tamaiau, se ru%au si aprindeau lumanari& Ei pastrau pe ascuns e'la'ia sfintelor moaste si scriau scurte $io%rafii cu 'iata si patimirea sfintilor mucenici& Asa luau nastere actele martirice, iar martirii intrau in memoria crestinilor, in cultul /isericii lui 0ristos si in sina*arele ei& Asa au fost sal'ati de uitare zeci de mii de mucenici din )mperiul 8oman si peste o suta din o$ro%ea& #ai tarziu, cand focul persecutiilor straine se stin%ea si se facea iarasi pace in imperiu, crestinii scoteau din paduri si din morminte moastele ascunse ale sfintilor mucenici si le asezau cu cinste in cripte, anume zidite de ei, numite.martirioane., peste care zideau $iserici ($azilici) de piatra si caramida, ale caror numeroase ruine se 'ad si astazi in toata o$ro%ea& 3nele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crestine s-au ruinat de-a lun%ul 'remii& Altele au fost distruse si profanate de popoarele $ar$are, care na'aleau mereu peste tarile crestine& )ar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant, pentru ne'rednicia crestinilor, ca niste mar%aritare de mult pret& Cu randuiala lui umnezeu, in anul 99;9, luna septem$rie, paraul satului <iculitel-Tulcea, 'enind mare, a descoperit, su$ soseaua ce trece prin mi+locul localitatii, cel mai 'echi si mai $ine pastrat.martirion. crestin din intrea%a !eninsula /alcanica si printre cele mai rare si pretioase din lume& Cripta martirica de la <iculitel, construita din caramida, cu dimensiunile de 3,;0*3,40*2,30 m, este impartita in doua mici incaperi supraeta+ate& )n incaperea de sus s-au %asit patru moaste intre%i de martiri, asezate intr-o racla comuna, de lemn, dupa traditia ortodo*a cunoscuta, cu mainile pe piept si cu capul spre apus& Toti martirii a'eau capetele taiate, din care trei erau asezate la locul lor, iar al patrulea se afla pe pieptul martirului& !e peretele din stan%a intrarii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in lim$a %reaca=.#artirii lui 0ristos., iar pe peretele din dreapta scrie=.>oticos, Attalos, ?amasis, 2ilippos., a'and deasupra crucea mono%ramata (0r)& )n incaperea de +os, impartita si ea in mici sectiuni, s-au %asit aproape o suta de $ucati de oase sfinte, care apartineau altor doi martiri necunoscuti, care, pro$a$il, patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere, numita <o'iodunum, astazi )saccea& !e o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie=.Aici si acolo (se afla) san%ele ('la%a) martirilor.& #artirolo%iul siriac si mai ales #artirolo%iul ieronimian fi*eaza data patimirii acestor sfinti martiri la - iunie si, alaturi de cei patru amintiti mai sus, insira si alti martiri, ca= Eutihie, @uirinus, )ulia, Saturninus, <inita, 2ortunio si alti 24 ostasi ai lui 0ristos, ale caror nume nu sunt scrise in aceste sina*are ('ieti de sfinti)& easupra criptei martirice de la <iculitel s-a construit o $azilica din piatra si caramida destul de mare, care a ser'it, pro$a$il, ca lacas de cult al unei stra'echi manastiri, in secolele )6-6))& )n anul :02, datorita in'aziei sla'ilor si $ul%arilor, care tra'erseaza o$ro%ea spre sudul unarii, ma+oritatea $azilicilor si a centrelor crestine or%anizate din acia !ontica sunt de'astate si raman in ruina& Sfintii #ucenici de la <iculitel, >otic, Atal, Camasie si 2ilip, impreuna cu ceilalti 39 de martiri, cu nume si fara nume, de ori%ine %reci, romani, traci, daci si capadocieni, au patimit pentru 0ristos prin taierea capului, fie in timpul persecutiei lui iocletian, in anii 303-30-, fie in timpul ultimei persecutii san%eroase din timpul imparatului 5iciniu, in anii 399-32-& upa ce moastele lor au fost asezate pro'izoriu in morminte simple si discrete de frica ostasilor romani, su$ imparatia Sfantului Constantin cel #are, dupa anul 32-, cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol, crestinii din Scitia #ica ( o$ro%ea), a+utati de episcopii de la Tomis, construiesc o cripta noua in comuna <iculitel si inalta $iserica mare deasupra, unde asaza definiti' moastele martirilor amintiti& Asa a $inecu'antat umnezeu pamantul nostru stra$un cu numerosi martiri crestini, inca din primele secole si pana in zilele noastre& Asa ne-a descoperit #antuitorul moastele intre%i ale celor patru martiri, care au sfintit pamantul neamului cu +ertfa si san%ele lor& 7ertfa Sfintilor si #ucenicilor >otic, Atal, Camasie si 2ilip, impreuna cu a celorlalti 39 de mucenici, de la )saccea-<iculitel, este una dintre cele mai mari +ertfe martirice pentru 0ristos, din tara noastra& <umai +ertfa marelui domn si martir Constantin /ranco'eanu, cu a celor patru fii ai sai, poate fi pe masura sfintilor mucenici de la <iculitel& escoperirea acestor patru sfinte moaste intre%i, unele dintre cele mai 'echi si mai $ine pastrate moaste crestine din lume, formeaza o minune a lui umnezeu sa'arsita cu noi si un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman, credincios si atat de mult incercat& Ele sunt o do'ada ca #antuitorul inca ne iu$este, ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre si ca ne cheama si pe noi, prin ru%aciunile sfintilor mucenici, la pocainta, la smerenie, la credinta si la o 'iata crestina cat mai curata, pana la +ertfa suprema pentru dra%ostea lui 0ristos, stiind ca fara +ertfa crestina nu este mantuire&

in toamna anului 99;9, moastele celor patru sfinti martiri de la <iculitel au fost depuse in $iserica #anastirii Cocos, spre inchinarea credinciosilor iu$itori de mucenici& Ele formeaza cea mai mare cununa a /isericii lui 0ristos din 8omania, pentru care laudam pe Tatal, pe 2iul si pe Sfantul uh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita& !omenirea Sfintilor #ucenici >otic, Atal, Camasie si 2ilip si a celor impreuna cu dansii se face la - iunie& Sfintilor #ucenici, care $ine '-ati ne'oit si '-ati incununat, ru%ati-'a omnului sa mantuiasca sufletele noastreA UN EPISCOP NECUNOSCUT AL TOMISULUI (secolul )6) )n timpul Sfantului Constantin cel #are, procesul de crestinare in acia !ontica ( o$ro%ea) si acia propriu-zisa, care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean, se desfasura deschis, fara nici o rezistenta din interior si fara nici o in%radire din afara& !e scaunul Episcopiei Tomisului, in locul episcopilor martiri, se asaza de acum episcopi teolo%i si apolo%eti, profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi, capa$ili sa apere credinta ortodo*a in )isus 0ristos, atat cu cu'antul 'or$it si scris, cat si cu e*emplul 'ietii lor& <umele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin cel #are (dupa 323), din nefericire, nu ne este cunoscut& in marturiile pe care le a'em, el era un mare aparator al Brtodo*iei, apreciat de imparat si de numerosi ierarhi ai timpului sau& Episcopul Euse$iu de Cezareea, in lucrarea sa .6iata fericitului imparat Constantin., insirand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la <iceea (324), pe lan%a cei doi episcopi din acia si din ./osporus., si Teofil al (otiei, afirma ca .nici schitanul nu lipsea din ceata.& Si acesta era, desi%ur, episcopul Tomisului, care a luat parte acti'a la Sinodul ) ecumenic si a luptat cu tarie impotri'a ereziei lui Arie, cerand condamnarea lui& Acest episcop tomitan a depus o intensa acti'itate misionara in acia !ontica de con'ertire la crestinism si de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie& A zidit, desi%ur, $azilici in orasele cetati mai importante ca= Tomis (Constanta), 0istria ()stria), Calatis (#an%alia), A*iopolis (Cerna'oda), Adamclisi, 0alm"ris, <iculitel si <o'iodunum ()saccea) si a dat amploare 'ietii monahale in eparhia sa& Tot acum ia fiinta 'iata ascetica in pesteri si in codrii seculari din podisul o$ro%ei si #untii #acinului, unde mai tarziu a'eau sa se formeze marii teolo%i daco-romani, )oan Casian, ionisie cel #ic si )oan #a*entiu, renumiti in tot imperiul, sau acei 'estiti .calu%ari sciti., cunoscuti pana la 8oma si in eparhiile Africii& B %ri+a deose$ita a'ea episcopul Tomisului, in aceasta epoca infloritoare, de moastele sfintilor ucisi in acia !ontica pentru dra%ostea lui 0ristos& El aduna unele din aceste moaste in cripte martirice, peste care inalta $iserici rotonde sau ade'arate $azilici si randuieste preoti pentru pomenirea lor& B asemenea cripta martirica zidita, pro$a$il, la porunca lui este si cea de la <iculitel, descoperita in anul 99;9, unica in 8omania, unde s-au asezat moastele Sfintilor #ucenici >otic, Atal, Camasie si 2ilip, astazi pastrate in $iserica #anastirii Cocos - Tulcea& SFANTUL MARE MUCENIC SAVA(92 aprilie 3;2) Cel mai 'echi si mai cinstit sfant mucenic, cunoscut si martirizat pe pamantul tarii noastre in secolul )6, este Sfantul #are #ucenic Sa'a, numit uneori .(otul. ((eto- acul), iar alteori .8omanul.& Acest mucenic era .%ot de neam si traia in (otia., cum se spune in actul sau martiric, nascut intr-un sat de pe 'alea raului /uzau, din parinti crestini alesi, care i-au dat o crestere duho'niceasca& 2ericitul Sa'a a fost crescut de mic in dra%oste de umnezeu, in post, in ru%aciune si feciorie, a+un%and la tinerete cantaret la $iserica unde slu+ea preotul Sansala, $unul sau pastor si parinte sufletesc& !utem crede ca tanarul Sa'a s-a facut calu%ar, pro$a$il, in comunitatea monahala din #untii /uzaului, intemeiata pe la mi+locul secolului )6 de calu%ari 'eniti din Eparhia Tomisului, de teama .$ar$arilor. care mi%rau prin o$ro%ea spre 'estul Europei& Atat preotul Sansala, cat si fericitul Sa'a erau calu%ari misionari in tinutul /uzaului unde, pro$a$il, era si o episcopie si con'erteau la crestinism numerosi daco-romani, %oti si .$ar$ari. inchinatori de idoli& )ntre anii 3;0-3;2, re%ele %otilor, Athanaric, sta$ilit in acia nord-dunareana, a ridicat raz$oi impotri'a imparatului romano-$izantin 6alens, si a pornit o puternica persecutie impotri'a crestinilor& Atunci multi crestini au fost prinsi, $atuti, inecati si arsi de 'ii in acia Traiana& Altii, de frica, se refu%iau in sudul unarii, in #oesia si acia !ontica& )n actul martiric al Sfantului #are #ucenic Sa'a, se spune ca in prima'ara anului 3;2, a treia zi de !asti, noaptea, ostasii lui Athanaric, su$ conducerea unui dre%ator, Atarid, au prins, atat pe preotul Sansala, cat si pe fericitul Sa'a, i-au le%at si i-au $atut, facandu-le multe rani pe trup, ca sa se inchine idolilor si sa manance cele +ertfite lor& Sfantul Sa'a, infruntandu-i cu $ar$atie, a fost condamnat la moarte prin inecare& 5e%andu-i un lemn %reu de %at, l-au aruncat in raul /uzau (#ousaios)& Bstasii 'oind sa-l eli$ereze, el le-a raspuns= .impliniti porunca ce 'i s-a dat& Eu 'ad dincolo de rau ceea ce 'oi nu puteti 'edea& 6ad pe cei care asteapta sa ia sufletul meu si sa-l duca in lacasul sla'ei lui umnezeu&&&.& Asa s-a sa'arsit Sfantul #ucenic Sa'a, dandu-si fericitul sau suflet in mainile lui 0ristos& #artiriul sau a a'ut loc la 92 aprilie, 3;2, a cincea zi dupa Sfintele !asti, fiind in 'arsta de 31 de ani& #oastele sale au fost luate de crestini si de preotul Sansala si ascunse& Apoi, de frica %otilor, .au fost trecute din tara $ar$ara in 8omania., adica in )mperiul 8oman, la episcopul Ascholius al Tesalonicului, de ori%ine din Capadocia& !rin anii 3;3-3;-, la cererea Sfantului 6asile cel #are catre dre%atorul Scitiei #ici, )unius Soranus, capadocian si el, care ii era ruda, .de a-i trimite moaste de sfinti., prez$iterii din acia au trimis moastele Sfantului #ucenic Sa'a la Cezareea Capadociei, insotite de o lun%a si frumoasa scrisoare& Scrisoarea, intocmita de un preot in'atat din acia sau, poate, de Sfantul /retanion de la Tomis, poarta titlul .Epistola a /isericii lui umnezeu din (otia ( acia) catre /iserica lui umnezeu ce se %aseste in Capadocia si catre toate /isericile locale ale Sfintei /iserici uni'ersale.& Ea a fost adresata, deci, tuturor /isericilor locale, nu numai celei din Capadocia, dandu-i-se un caracter ecumenic, uni'ersal, cautand sa faca cunoscut tuturor ca si in acia Carpatica cur%ea san%e de martiri pentru E'an%helia lui 0ristos& Scrisoarea este redactata in lim$a %reaca si este prima lucrare cunoscuta pana astazi, scrisa pe teritoriul tarii noastre& #arele ierarh al Cezareei Capadociei, drept raspuns, i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de multumire (Epistolele 9:- si 9:4), prin care numeste pe Sfantul Sa'a .atlet al lui 0ristos., .un martir al ade'arului care a luat cununa dreptatii.& Apoi adau%a= .<oi l-am primit cu mare $ucurie si am dat marire lui umnezeu.& )ar catre episcopul amintit scrie= .Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul $ar$ar ((otia), care este in'ecinat cu al 'ostru.& !omenirea Sfantului #are #ucenic Sa'a se face la 92 aprilie in toate $isericile crestine din 8asarit si Apus si in chip deose$it in /iserica Brtodo*a 8omana& Sfinte #are #ucenice Sa'a, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL MUCENIC NICHITA $ROMANUL% (,3;2) Al doilea mucenic, cu numele <ichita, adica ./iruitorul., care a patimit martiriul de la %oti in anul 3;2 pe pamantul tarii noastre, dupa Sfantul #ucenic Sa'a, este Sfantul #are #ucenic <ichita, numit uneori .8omanul., alteori . aco-romanul.& Acest 'enera$il mucenic

era de neam %rec dupa parinti, din aceeasi patrie cu Sfantul Apostol !a'el, adica Cilicia din Asia #ica& !arintii sai au fost adusi de %oti si colonizati in acia, dupa anul 241& 2ericitul <ichita s-a nascut intr-un sat din Campia unarii (poate 6alea Ar%esului), la inceputul secolului )6 si a in'atat tainele credintei in 0ristos de la episcopul Teofil al Scitiei si (otiei ( aciei)& Calu%arindu-se la una din manastirile din sudul unarii sau poate in #untii /uzaului, unde era o mica asezare monahala cunoscuta, tanarul ostas al lui 0ristos, <ichita, a fost hirotonit preot de acelasi Teofil si a+un%e prez$iter misionar prin sate, catehizand si $otezand multi daco-romani si %oti& 6azand mai-marii %otilor credinta si $iruinta lui asupra pa%anilor si pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotri'a crestinilor, din anul 3;2, fericitul <ichita a fost prins de ostasi in $iserica, pe cand slu+ea, si ars de 'iu in fata sfantului altar, dupa o$iceiul %otilor, in ziua de 94 septem$rie& 6ina lui era ca indemna pe crestini sa nu +ertfeasca unui idol al %otilor, pe care il purtau intr-o caruta, prin sate& Sfintele sale moaste, cate au mai ramas din foc, au fost adunate de crestini si cinstite cu mare e'la'ie& Apoi in anul -49 au fost duse in patria sa stra$una, Cilicia, si asezate intr-o $iserica din orasul #opsuestia, cinstindu-se ca .mare mucenic. in toata /iserica crestina& PREOTUL SANSALA(secolul )6) !rez$iterul Sansala era un 'estit preot %ot din secolul )6, cunoscut pe teritoriul aciei Carpatice, amintit in actul martiric al Sfantului #ucenic Sa'a& Sansala preotul s-a nascut, pro$a$il, in tinutul /uzaului, din parinti %oti, con'ertiti la crestinism de misionari capadocieni sau .sciti. 'eniti din acia !ontica& in tinerete, in'rednicindu-se de darul preotiei, a a+uns pastor si slu+itor al E'an%heliei lui 0ristos la un sat de pe 'alea raului /uzau (#ousaios), facand multi crestini dintre pa%ani, indeose$i %oti& Cel mai apropiat ucenic si fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian, anume Sa'a (otul, care il a+uta la slu+$ele din $iserica, cantand psalmi& espre preotul Sansala, despre e'la'ia, ra'na si cura+ul cu care marturisea el pe 0ristos in tinutul /uzaului se 'or$este pe lar% in .Scrisoarea /isericii lui umnezeu din (otia ( acia) catre /iserica lui umnezeu care se %aseste in Capadocia si catre toate /isericile locale ale Sfintei /iserici uni'ersale.& Aceasta epistola a insotit moastele Sfantului #ucenic Sa'a din acia in Capadocia, la cererea Sfantului 6asile cel #are, prin anii 3;3-3;-& )n timpul persecutiei re%elui %ot Athanaric din anul 3;2, au fost prinsi si chinuiti pentru 0ristos, atat preotul Sansala, cat si cantaretul $isericii sale, Sa'a& Apoi, preotul fiind eli$erat, iar Sa'a inecat in raul /uzau, la 92 aprilie 3;2, parintele sau duho'nicesc i-a luat sfintele sale moaste si, cu sfatul prez$iterilor din acia, le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius, in sudul unarii, iar de aici in Capadocia& Slu+ind /iserica lui 0ristos inca multi ani si con'ertind la crestinism mai multi daco-romani si %oti, fericitul preot Sansala s-a mutat la cele 'esnice spre sfarsitul secolului )6& CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul )6) espre numele, 'iata si ra'na cu'iosului prez$iter Eutihie, ca si despre dra%ostea lui pentru 0ristos, si misiunea sa e'an%helica in acia carpato-dunareana, ne 'or$este pe scurt Sfantul 6asile cel #are in epistola 9:-& in cele relatate de el, intele%em ca preotul Eutihie era capadocian de neam din orasul Cezareea, contemporan cu Sfantul 6asile cel #are, caruia ii era $ine cunoscut& El a fost indrumat de uhul Sfant sa 'ina in acia Carpatica si sa-l marturiseasca pe 0ristos la pa%ani& Aici Eutihie, ca preot misionar, propo'aduieste E'an%helia, pro$a$il in tinutul /uzau - 6rancea, unde desfasoara o acti'itate intensa de catehizare, con'ertire si $otezare a numerosi %eto-daco-romani, %oti si alte neamuri .$ar$are., care mi%rau prin centrul aciei& upa anul 3-1, cand episcopul 3lfila se retra%e la sudul unarii din cauza pri%oanei re%elui Athanaric, fericitul Eutihie de'ine cel mai apri% propo'aduitor al E'an%heliei lui 0ristos in centrul aciei secolului )6& Auzind de aceasta, Sfantul 6asile cel #are il lauda pentru succesele sale printre .$ar$ari., pe care ii im$lanzea prin puterea Sfantului uh si prin lucrarea harismelor sale& 2ericitul Eutihie era, intr-ade'ar, un mare ascet si se in'rednicise de la umnezeu de darul facerii de minuni si al 'indecarii $olilor& Sfantul 6asile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului= .!entru faptul ca ai amintit si de fericitul $ar$at Eutihie si ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei), ca una care a crescut semintele credintei, ne-ai $ucurat de amintirea celor trecute, dar ne-ai intristat de cele ce 'edem& Caci nimeni dintre ai nostri nu se aseamana cu Eutihie& <oi suntem atat de departe de a im$lanzi pe $ar$ari prin puterea uhului Sfant si lucrarea darurilor Sale, incat si cei ce sunt $lanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre& <e imputam noua insine si pacatelor noastre cauza intinderii mari a stapanirii ereticilor& Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei&&&.& Asa il lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie& <umele lui sta alaturi de al preotului Sansala si ale Sfintilor #ucenici <ichita si Sa'a, ca si ale atator calu%ari, preoti si episcopi misionari, ma+oritatea capadocieni, care au marturisit pe 0ristos si au semanat credinta ortodo*a in acia carpato- dunareana, ale caror nume si fapte sunt scrise in ceruri& SFANTUL IERARH VETRANION $B&e'a(io(% - episcop al Tomisului (secolul )6) Acest 'enera$il episcop tomitan era de ori%ine capadociana& El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului pro$a$il prin anul 3:0, do'edindu-se un de'otat pastor al turmei lui 0ristos si apri% aparator al credintei ortodo*e niceene& ucea o 'iata ascetica de sfintenie si se impotri'ea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale, care se intindea intre unare si #area <ea%ra& espre acest episcop sfant au scris doi scriitori $isericesti 'estiti - Sozomen si Teodoret al Cirului& Astfel, Sozomen 'or$este de 'izita imparatului arian 6alens (3:--3;1) la Tomis, in anul 3:9, pe cand se intorcea dintr-o e*peditie impotri'a %otilor& Autorul spune in .)storia $isericeasca. a sa, ca imparatul a intrat in $iserica episcopala si a cerut episcopului 6etranion sa intre in comuniune cu arienii, pe care ii simpatiza, si sa slu+easca impreuna cu ei& #arele episcop a aparat dreapta credinta si .a 'or$it imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 391 Sfinti !arinti de la Sinodul ) de la <iceea (324) impotri'a lui Arie, pe care nu le putea calca.& Apoi, $unul pastor al turmei lui 0ristos s-a retras cu credinciosii sai intr-o alta $iserica din Tomis, lasand pe imparat sin%ur& )mparatul, maniindu-se, a incercat sa-l e*ileze, dar indata a re'enit, de teama sa nu se rascoale .scitii. din acia !ontica& Aceeasi infruntare a'ea so patimeasca 6alens dupa cati'a ani in Cezareea Capadociei, din partea Sfantului 6asile cel #are (f 3;9), care era $un prieten si, pro$a$il, parinte duho'nicesc al Sfantului 6etranion& Sozomen isi incheie relatarea sa cu urmatoarele cu'inte= .)ata in ce chip a infruntat 6etranion zelul imparatului, el fiind, de altfel, $ar$at destoinic si renumit prin 'iata sa 'irtuoasa, precum marturisesc si scitii insisi.& Teodoret, episcopul Cirului, spune si el= .)ar 6etranion, fiind impodo$it cu tot felul de 'irtuti si incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia ( acia !ontica), si-a inflacarat cu%etarea cu ra'na si a infruntat stricarea in'ataturilor dreptei credinte si faradele%ile comise de 6alens impotri'a dreptcredinciosilor&&&.&

2ericitul episcop 6etranion a incura+at mult 'iata ascetica si ne'ointa sihastrilor de prin pesteri si mici $isericute rupestre, dupa o$iceiul sihastrilor din Capadocia& El a calauzit in copilarie, spre ne'ointa monahala, pe tanarul )oan Casian cu prietenul sau (herman si tot el, pro$a$il, a inaltat o $azilica pe cripta cu moastele celor patru martiri de la <iculitel, ale carei ruine, impreuna cu .martirionul., au fost descoperite in anul 99;9& )n timpul pastoriei sale e*istau in Eparhia Tomisului cate'a asezari monahale de renume, cu calu%ari carturari si teolo%i& Sfantul 6etranion este considerat de unii teolo%i autorul .Scrisorii /isericii (otiei ( aciei Traiane) catre /iserica din Capadocia&&&., care a insotit moastele Sfantului Sa'a (otul, martirizat de %oti la 92 aprilie 3;2, cerute de Sfantul 6asile cel #are in patria sa de ori%ine& El a contri$uit impreuna cu %u'ernatorul aciei !ontice, )unius Soranus, la transportarea moastelor Sfantului #ucenic Sa'a (otul din acia la Cezareea Capadociei& Cu putin inainte de anul 319, Sfantul Episcop 6etranion si-a dat sufletul in mainile omnului, si este cinstit de /iserica Brtodo*a, ca sfant, la 24 ianuarie& SFANTUL IERARH GHERONTIE $Te&e('ie% - episcop al Tomisului (circa 310-390) upa Sfantul 6etranion, scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul (herontie, un alt ierarh de'otat pentru 0ristos, de aceeasi ra'na si sfintenie cu inaintasul sau& Actele Sinodului )) ecumenic (319) si istoricul $isericesc Sozomen atesta ca episcopul (herontie (Terentius), dupa o lista sinodala siriaca, a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului, ca a semnat actele sinodului si a osandit in'atatura eretica a lui #acedonie& Tot Sozomen spune ca la 39 iulie 319, dupa sinod, imparatul Teodosie cel #are (3;9-394) l-a imputernicit pe episcopul (herontie .de a 'e%hea la pastrarea curata a Brtodo*iei in orasele din Sc"thia #inor.& Acest fericit urmas al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului (ri%orie de <azianz si multor ierarhi 'estiti din imperiu& El a continuat sa zideasca noi $azilici si a mentinut 'iata manastireasca din acia !ontica la un inalt ni'el de traire ascetica, fiind in stransa le%atura cu monahismul capadocian, palestinian si e%iptean, unde se ne'oiau si calu%ari daco-romani& eci, $ine sa'arsindu-si calatoria acestei 'ieti, s-a stramutat cu pace la cerestile lacasuri, numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui 0ristos& SFANTUL IERARH TEOTIM I ) SCITUL) - episcop al Tomisului (secolele )6-6) 2ericitul episcop Teotim ) era de neam daco-roman, autohton din acia !ontica& El este considerat cel dintai dascal si parinte duho'nicesc al Sfintilor )oan Casian si (herman, cu care era contemporan, format in tinerete in aceeasi manastire din .hotarele Casienilor si ale !esterilor.& Aceasta manastire, care a dat calu%ari carturari si sporiti in fapte $une, era o ade'arata 'atra monahala de sfintenie, de cultura si profunda teolo%ie din Eparhia Tomisului, confirmata de inaltul ni'el spiritual, teolo%ic si literar la care au a+uns cei trei sfinti daco-romani contemporani - )oan Casian, (herman si Teotim ), supranumit de istoricii paleocrestini .Scitul. si .2ilosoful.& Acest episcop urca pe scaunul Eparhiei Tomisului, pe la anii 314-390, dupa mutarea din 'iata a episcopului (herontie& Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392, de 2ericitul )eronim (t -20), in cele$ra sa lucrare . e 'iris illustri$us. ( espre $ar$ati ilustri), despre care spune ca era pastor stralucit, cu mare dra%oste de umnezeu si de oameni, teolo% in'atat si scriitor talentat si neo$osit& El afirma ca .a scris scurte tratate (carti) su$ forma de dialo%uri, in stilul 'echii elocinte., ceea ce do'edeste 'asta sa cultura in retorica si filosofia antica, %reaca si latina& Apoi, fericitul )eronim incheie cu aceste cu'inte despre Teotim= .Aud ca scrie si alte lucrari.& 3nele fra%mente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului )oan amaschin (t ;-9), .!aralele sfinte., din care reiese .ca a scris omilii la unele te*te E'an%helice.& )storicul Sozomen scrie despre el ca era .scit. (daco-roman) de neam, ca .traiul ii era modest. si ca era taumatur% ('indecator de $oli)& )ar Socrate, alt istoric paleocrestin, spune ca fericitul episcop Teotim ) .era cunoscut de toti - imparati, episcopi, calu%ari, credinciosi si .$ar$ari. - pentru e'la'ia si corectitudinea 'ietii sale.& !rin scrierile sale patristice, Sfantul Teotim ) este considerat .creatorul 2ilocaliei romanesti.& )n %andirea sa a fost, desi%ur, influentat de Sfantul )oan (ura de Aur si de parintii capadocieni& Teotim ) 'or$este foarte frumos despre linistea mintii si a inimii& Su$ pastoria lui Teotim ), manastirile si sihastriile din o$ro%ea secolului )6, renumite prin asceza si isihie (liniste), au trait o epoca de aur, de'enind in secolele 6-6) cunoscute in intre% imperiul prin 'estitii .calu%ari sciti., raspanditi, atat la nord de unare pana in Carpati, cat si la sud pana la )erusalim, Constantinopol, 8oma si Africa& /azilicile inaltate de el, ale caror ruine si astazi se 'ad, erau mari si frumos ornamentate cu mozaicuri, ceea ce do'edeste numarul impresionant de credinciosi, precum si frumusetea cultului si arhitecturii secolelor )6-6& Ca misionar, Sfantul Teotim ) era tot atat de ra'nitor pentru 0ristos ca si inaintasii sai& El a'ea mult de suferit din partea .$ar$arilor. mi%ratori, pe care reusea sa-i im$lanzeasca cu %reu prin daruri, prin ru%aciuni si prin sfintenia 'ietii sale& in aceasta pricina, pa%anii il numeau .zeul romanilor.& Sfantul Teotim .Scitul. era $ine cunoscut imparatului Arcadie si mai ales Sfantului )oan (ura de Aur, caruia ii era prieten de'otat& )n anul 399, marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calu%ari misionari .pentru nomazii sciti de la )stm., adica pentru huni& )n anul -00, Sfantul Teotim ) ia parte la un sinod local in Constantinopol, con'ocat de Sfantul )oan (ura de Aur, impotri'a in'ataturii eretice a episcopului Antonin al Efesului& )n anul -03, episcopul Teotim ) este din nou in Constantinopol si ia apararea marelui patriarh si dascal a toata lumea, impotri'a acuzatiilor aduse de Sfantul Epifanie al Ciprului, do'edind prin aceasta adanca le%atura duho'niceasca dintre episcopul straroman Teotim ) si Sfantul )oan (ura de Aur& !e la sfarsitul primului deceniu al secolului 6, fericitul episcop Teotim ) s-a stramutat cu pace din 'iata aceasta, la cerestile lacasuri& !entru 'iata sa curata, pentru opera sa misionara si pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe 0ristos, /iserica Brtodo*a l-a trecut in randul sfintilor si se face pomenirea lui la 20 aprilie& )n .Acta Sanctorum. se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim )= .5a Tomis, in Sc"thia, se face pomenirea Sfantului Teotim (Theotimas) episcopul, pe care l-au cinstit chiar $ar$arii necredinciosi, pentru sfintenia si minunile lui.& SFANTUL IOAN CASIAN (circa 3:0--34) Acest mare ascet, teolo%, or%anizator de manastiri, dascal, apolo%et si scriitor $isericesc de renume al /isericii lui 0ristos, din secolele )6-6, era de neam daco-roman& El s-a nascut pe la anul 3:0 d& 0r& in acia !ontica (Sc"thia #inor - o$ro%ea de azi), anume in Eparhia Tomisului, la -0 Cm nord-'est de orasul Constanta, in .hotarele Casienilor si al (districtului) !esterilor.& !arintii sai, crestini e'la'iosi si cu stare, i-au dat fiului lor )oan Casian (adica .din partile Casienilor.) o educatie crestineasca aleasa, deprinzandu-l de mic cu citirea Sfintei Scripturi si practicarea unei inalte trairi duho'nicesti, in ru%aciune, asceza, feciorie si ra'na pentru cele dumnezeiesti& 2iind insetat pentru in'atatura cartii, a fost dat din copilarie la una din scolile timpului sau, ce functionau la Tomis,

0istria, A*iopolis sau la una din manastirile apropiate& Aici a studiat operele marilor clasici si filosofi %reci si latini, iar mai tarziu si scrierile patristice din secolele ))-)6, care circulau in nord-estul )mperiului 8oman& )n una din .Con'or$irile. sale, Sfantul )oan Casian e'oca cu duiosie casa parinteasca, manastirile si frumusetea locurilor natale din acia !ontica ( o$ro%ea secolului al )6-lea)& )ata ce ne spune el= .Catre acest a''a A'raam am intors asaltul %andurilor noastre, marturisind tul$urator ca zilnic eram impinsi de cu%etul de a ne intoarce in pro'incia noastra si de a ne re'edea parintii& !entru ca ne reaminteam ca parintii nostri erau inzestrati cu asa de mare credinta si pietate, ni s-a nascut dorinta puternica si presupunerea ca ei nu 'or impiedica planul nostru& <e %andim ca din ra'na lor noi a'eam de casti%at, in sensul ca nu tre$uia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului, nici de hrana, pentru ca ei implineau cu $ucurie si din plin toate cele de tre$uinta ne'oilor noastre& !e deasupra, ne hraneam sufletul cu speranta $ucuriilor desarte si cu credinta ca 'om recolta roada $o%ata din con'ertirea multora care tre$uiau indrumati pe calea mantuirii, prin e*emplul si indemnul nostru& )n afara de asezarea locului, unde se afla o proprietate mostenita de la stramosii nostri, mi se zu%ra'ea inaintea ochilor farmecul placut al acestei re%iuni, care se intindea %ratios in spatiile sin%uratatii, in asa fel incat ascunzisurile codrilor nu numai ca puteau desfata un monah, dar erau in masura sa ofere si ma*imum de pro'izie pentru hrana. (Con'or$irea 2-, 9-3)& upa propria sa marturie, Sfantul )oan Casian .inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calu%ari, ale caror indemnuri le auzea si ale caror e*emple le 'edea.& )n codrii seculari din mi+locul ca si din nordul o$ro%ei secolului )6 e*ista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri si cu zeci sau, poate, sute de calu%ari .sciti. si sihastri iu$itori de 0ristos .in sanul carora au inflorit re%ula calu%areasca, deprinderea de a trai in feciorie si o asceza deose$it de se'era&&& al caror fel de 'iata este cu totul 'rednic de admiratie., cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (3-0--03) in cartea sa .)mpotri'a a optzeci de erezii., referindu-se la calu%arii audieni din acia !ontica& 6azand sfintenia, ra'na pentru 0ristos si ne'ointa .calu%arilor sciti. din patria sa, Sfantul )oan Casian se hotara din fra%eda tinerete sa ia +u%ul cel $un al lui 0ristos, calu%arindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului, unde de+a se ne'oia Cu'iosul (herman, rudenia si prietenul sau de toata 'iata& /unul sau nume, 'iata sa aleasa, ra'na pentru umnezeu, ca si cultura 'asta ce si-o a%onisi, il facura pe tanarul calu%ar )oan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis - Sfintii 6etranion (a doua +umatate a sec& )6) si Teotim ) .Scitul. (c& 392--03)& orind sa se inchine la Sfintele 5ocuri si mai ales la #ormantul datator de 'iata al lui 0ristos, in anul 310, cand a'ea doar 20 de ani, Cu'iosul )oan Casian a plecat la )erusalim impreuna cu sora sa si cu Cu'iosul (herman, ruda si prietenul sau& Aici, cei doi calu%ari s-au sta$ilit la o manastire din /etleem, aproape de pestera unde s-a nascut 0ristos& upa mai $ine de cinci ani de asceza si ne'ointa duho'niceasca la /etleem, Sfantul )oan Casian, impreuna cu prietenul sau (herman, au fost calauziti de harul uhului Sfant sa 'iziteze manastirile si sihastriile din E%ipt, patria monahismului crestin& Timp de mai $ine de sapte ani, cei doi calu%ari daco-romani de la %urile unarii au cercetat pe cu'iosii calu%ari, e%umeni, anahoreti si dascali ai pustiului e%iptean, in'atand de la toti mestesu%ul ne'ointei duho'nicesti, desa'arsindu-se in sfintenie, in ru%aciune si smerenie& Tot aici a inceput sa scrie Cu'iosul )oan Casian cele$ra sa opera literara in 2- de carti, numita .Con'or$iri cu !arintii. (Collationes), cerand si primind sfaturi si cu'inte de in'atatura de la marii anahoreti ce se ne'oiau pe 6alea <ilului, in Schiteea, Te$a, #untele <itriei, in 8ait si #untele Sinai& /unii ostasi ai lui 0ristos poposeau din loc in loc, de la un sihastru la altul, adunand de la fiecare, ca niste al$ine, nectarul intelepciunii uhului Sfant& upa o scurta re'enire la /etleem, cei doi sihastri daco-romani se reintorc in E%ipt si za$o'esc aici pana in anul 399& Apoi, i'indu-se unele tul$urari in manastirile de pe 6alea <ilului pro'ocate de arhiepiscopul Teofil al Ale*andriei, Sfantul )oan Casian, impreuna cu prietenul sau (herman, se duc la Constantinopol, la Sfantul )oan (ura de Aur, despre care auzisera si pe care il iu$eau atat de mult& #arele patriarh si dascal a toata lumea, 'azand sfintenia 'ietii Cu'iosului )oan Casian, precum si adanca sa cultura teolo%ica, l-a hirotonit diacon si l-a facut ucenic al sau& Cinci ani de zile a trait Sfantul )oan Casian in prea+ma Sfantului )oan (ura de Aur, in'atand de la el multe fapte si cu'inte de folos& Sur%hiunirea din scaun a marelui patriarh, in anul -0-, a silit pe Cu'iosul )oan Casian sa plece la 8oma, impreuna cu prietenul sau nedespartit (herman, pentru a lua apararea Sfantului )oan (ura de Aur in fata !apei )nocentiu )& Apoi, auzind de moartea in e*il a $unului lor parinte si pastor, care a a'ut loc la Cucuso-Armenia, in anul -0;, Sfantul )oan Casian, scar$indu-se de o asa mare nedreptate a imparatului Arcadie, nu s-a mai intors in 8asarit, nici in patria sa de la (urile unarii, ci s-a sta$ilit definiti' in sudul (aliei, la #arsilia& Aici a intemeiat doua manastiri, una de calu%ari, inchinata Sfantului 6ictor, si alta de calu%arite, dupa modelul Cu'iosului !ahomie si Sfantului 6asile cel #are, or%anizand astfel, cel dintai, monahismul in Apus, dupa re%ulile 'ietii monahale aduse din 8asarit& 0irotonindu-se preot si a+un%and e%umen al celor doua manastiri, Sfantul )oan Casian a adunat in +urul sau numerosi ucenici carora le-a asezat duho'nici, randuiala de ne'ointa si 'iata monahala ca in 8asarit, iar el si-a inchinat anii $atranetii indeose$i scrisului& Bpera sa, pastrata si cunoscuta pana astazi, cuprinde trei lucrari= 9& espre asezamintele manastirilor de o$ste si despre tamaduirea celor opt pacate principale, lucrare scrisa in anul -20 in douasprezece carti, la ru%amintea episcopului Castor de la Apta )ulia, din sudul (aliei& )n primele patru carti, Sfantul )oan Casian 'or$este despre im$racamintea monahilor din !alestina si E%ipt, despre ru%aciunile si psalmii de noapte, despre slu+$ele zilnice si despre conditiile de primire in manastire ale noilor incepatori& )n celelalte opt carti, Sfantul )oan Casian 'or$este despre cele opt pacate de moarte, numite de el .%anduri ale rautatii., si anume= lacomia pantecelui, desfranarea, iu$irea de ar%int, mania, intristarea, lenea (acedia), sla'a desarta (trufia) si mandria& 2& Con'or$iri cu !arintii (Collationes !atrum), in douazeci si patru de carti sau con'or$iri, care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de la Sfantul )oan Casian& 5ucrarea este impartita in trei parti& !artea intai, in zece carti, cuprinde primele zece con'or$iri a'ute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin E%ipt (393-399), dedicata episcopului 5eontie, un frate al episcopului Castor& !artea a doua cuprinde sapte carti, con'or$irile 99-9;, pe care le-a a'ut cu parintii din tinutul !anephisis& !artea a treia, ultimele sapte carti, cuprinde con'or$irile 91-2- a'ute cu parintii din tinutul iolcos& Aceasta opera a fost scrisa intre anii -20--29& 3& espre )ntruparea omnului, contra lui <estorie, in sapte carti, scrisa tot in sudul (aliei, intre anii -29--30& Aceasta ultima lucrare a Sfantului )oan Casian are un profund caracter do%matic si apolo%etic si com$ate erezia lui <estorie, care nu 'oia sa numeasca pe 2ecioara #aria <ascatoare de umnezeu (Theotocos), ci numai <ascatoare de 0ristos (0ristotocos)& )n primele doua opere, Sfantul )oan Casian prezinta crestinismului din Apus, pentru prima data, re%ulile 'ietii monahale din 8asarit, facand astfel o statornica punte de le%atura intre tarile crestine din Brient cu cele din Bccident& )ar prin a treia sa lucrare, teolo%ul daco-

roman face cel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica, antiortodo*a a lui <estorie& Astfel, Sfantul )oan Casian de'ine primul or%anizator si intemeietor al monahismului in apusul Europei, unde face cunoscuta pentru prima data %andirea patristica si mistica, precum si e*perienta duho'niceasca a marilor !arinti din E%ipt, Sinai si !alestina& Totodata, Sfantul )oan Casian este considerat si un mare apolo%et al credintei apostolice si profund cunoscator al do%melor ortodo*e, luptand cu toata puterea impotri'a nestorianismului, a pela%ianismului si suprematiei harului& upa o ne'ointa ascetica si statornica de peste :0 de ani in 'iata monahala, Sfantul )oan Casian s-a sa'arsit cu pace la manastirea sa din #arsilia, in anul -34, dandu-si sufletul sau in mainile lui 0ristos si lasand in urma cate'a sute de ucenici& Sfintele sale moaste se afla intr-o capela su$terana din #anastirea Sfantul 6ictor, la #arsilia, iar capul si mana dreapta se afla e*puse in $iserica spre inchinare& El a fost considerat sfant inca din 'iata& !omenirea lui se face la 29 fe$ruarie& 8edam cate'a te*te in le%atura cu cele opt pacate de moarte, numite .%anduri ale rautatii.= Desp&e i(*&a(a&ea pa('ecelui .&&&Sfintii !arinti n-au lasat un sin%ur canon de postire, nici un sin%ur chip al impartasirii de $ucate, nici aceeasi masura pentru toti& 2iindca nu toti au aceeasi tarie si aceeasi 'arstaD apoi si din pricina sla$iciunii unora, sau a unei deprinderi mai %in%ase a trupului& )nsa un lucru au randuit tuturor= sa fu%a de im$ui$are si de saturarea pantecelui& )ar postirea de fiecare zi au socotit ca este mai folositoare si mai a+utatoare spre curatie, decat cea de trei sau de patru zile, sau decat cea intinsa pana la o saptamana& Caci zic= cel ce peste masura intinde postirea, tot peste masura se foloseste adeseori si de hrana& in pricina aceasta se intampla ca uneori, din co'arsirea postirii, sla$este trupul si se face mai tranda' spre slu+$ele cele duho'nicestiD iar alteori, din prisosul mancarii, se in%reuiaza si face sa se nasca in suflet nepasare si molesire&&&. Desp&e +u,ul +es*&a(a&ii si al po*'ei '&upes'i .&&& de ne 'a 'eni in cu%et amintirea 'reunei femei, rasarita prin dia'oleasca 'iclenie, $unaoara a maicii, sau a surorii, sau a altor femei cucernice, indata sa o alun%am din inima noastra, ca nu cum'a, za$o'ind mult la aceasta amintire, ama%itorul celor neiscusiti sa rosto%oleasca cu%etul de la aceste fete la naluciri rusinoase si 'atamatoare& e aceea si porunca data de umnezeu primului om ne cere sa pazim capul sarpelui, adica inceputul %andului 'atamator prin care acela incearca sa se serpuiasca in sufletul nostru, ca nu cum'a prin primirea capului, care este prima rasarire a %andului, sa primim si celalalt trup al sarpelui, adica in'oirea cu placerea si prin aceasta sa duca apoi cu%etul la fapta nein%aduita&&&. Desp&e iu-i&ea +e a&.i(' .&&&/oala iu$irii de ar%int 'enind dinafara, se poate taia mai usor, daca este silinta si luare aminte& ar de nu e $a%ata in seama, se face mai pierzatoare decat celelalte patimi si mai cu ane'oie de infrant& Caci e .radacina tuturor rautatilor., dupa Apostol&&&patima iu$irii de ar%int nu-si are pricina in cele firesti, ci numai in 'oia li$era cea foarte rea si stricata& /oala aceasta cand %aseste sufletul caldicel si necredincios, la inceputul lepadarii de lume, strecoara intr-insul niscai pricini indreptatite si la parere $inecu'antate ca sa opreasca ce'a din cele ce le are& Ea ii zu%ra'este monahului in cu%et $atranete lun%i si sla$iciune trupeasca si-i sopteste ca cele primite de la chino'ie nu i-ar a+un%e spre man%aiere, nu mai zic cand este $olna', dar nici macar cand este sanatosD apoi ca nu se poarta acolo %ri+a de $olna'i, ci sint foarte parasiti si ca de nu 'a a'ea ce'a aur pus de o parte 'a muri in mizerie& #ai apoi ii strecoara in minte %andul ca nici nu 'a putea ramane multa 'reme in manastire, din pricina %reutatii indatoririlor si a supra'e%herii amanuntite a !arintelui& upa ce cu astfel de %anduri ii ama%este mintea, ca sa-si opreasca macar un $anisor, il indupleca 'ra+masul sa in'ete si 'reun lucru de mana de care sa nu stie A''a, din care isi 'a putea spori ar%intul pe care il ra'neste& !e urma il insala ticalosul cu nade+di ascunse, zu%ra'indu-i in minte casti%ul ce-l 'a a'ea din lucrul mainilor si apoi traiul fara %ri+i& Si asa, dandu-se cu totul %ri+ii casti%ului, nu mai ia aminte la nimic din cele potri'nice, nici chiar la intunerecul desnade+dii, care il cuprinde in caz ca nu are parte de casti%D ci precum altora li se face dumnezeu stomacul, asa si acestuia aurul &&& /anii cei pusi de o parte, dand a+utor socotintei acesteia stricate, il sustin ca niste aripi sa cu%ete la iesirea din manastire, sa raspunda aspru si cu mandrie la toate poruncile si sa se socoata pe sine ca pe un strain din afara& Brice ar 'edea in manastire ca ar a'ea tre$uinta de indreptare, nu $a%a in seama, ci trece cu 'ederea, daca nu defaima si huleste toate cate se fac& Cauta apoi pricini pentru care sa se poata mania sau intrista, ca sa nu para usuratic, iesind fara pricina din manastire& )ar daca poate scoate si pe altul din manastire, ama%indu-l cu soapte si 'or$e desarte, nu se da indarat sa o faca, 'rand sa ai$a un impreuna lucrator la fapta sa cea rea&&&. Desp&e ma(ie .A patra lupta o a'em impotri'a duhului maniei& Si cata tre$uinta este sa taiem, cu a+utorul lui umnezeu, 'eninul cel purtator de moarte al duhului acestuia, din adancul sufletului nostru A Caci mocnind aceata tainuit in inima noastra si or$ind cu tul$urari intunecate ochii inimii, nu putem do$andi puterea de-a deose$i cele ce ne sunt de folos, nici patrunderea cunostintei duho'nicesti& e asemenea nu putem pazi desa'ir-sirea statului $un si nu ne putem face partasi 'ietii ade'arate, iar mintea noastra nu 'a a+un%e in stare sa pri'easca lumina dumnezeiasca, .caci s-a tul$urat, zice, de manie ochiul meu. &&& rept aceea cel ce 'rea sa 'ie la desa'arsire si pofteste sa lupte lupta cea duho'niceasca dupa le%e, strain sa fie de toata mania si iutimea& )ata ce porunceste 'asul ale%erii= .Toata amaraciunea si iutimea si mania si stri%area si hula sa se ridice de la 'oi, dimpreuna cu toata rautatea.& )ar cand a zis .toata., nu ne-a mai lasat nici o pricina pentru care mania sa fie tre$uincioasa sau indreptatita& eci cel ce 'rea sa indrepte pe fratele sau cand %reseste, sau sa-l certe, sa se sileasca a se pazi pe sine netul$urat, ca nu cum'a 'rand pe altul sa tamaduiasca, sa atra%a $oala asupra sa si sa auda cu'antul E'an%heliei= . octore, 'indeca-te pe tine insuti.& Desp&e i('&is'a&e . &&& Cand duhul acesta 'iclean ta$araste asupra sufletului si-l intuneca in intre%ime, nu-i mai in%aduie sa-si faca ru%aciunile cu osardie, nici sa staruie cu folos pe lan%a sfintele citiri si nu ra$da pe om sa fie $land si smerit fata de frati &&& Scurt 'or$ind intristarea tul$ura toate sfaturile mantuitoare ale sufletului si usca toata puterea si staruinta lui, facandu-l ca pe un iesit din minte si le%andu-l de %andul desnade+dii& e aceea, daca a'em de %and sa luptam lupta duho'niceasca si sa $iruim cu umnezeu duhurile rautatii, sa pazim cu toata stra+uirea inima noastra dinspre duhul intristarii& Caci precum molia roade haina si cariul lemnul, asa intristarea mananca sufletul omului& Ea il face sa ocoleasca toata intalnirea $una si nu-l lasa sa primeasca cu'ant de sfat nici de la prietenii cei ade'arati, precum nu-i in%aduie sa le dea raspuns $un si pasnic& Ci in'aluind tot sufletul, il umple de amaraciune si de nepasare& )n sfarsit, ii pune in minte %andul sa fu%a de oameni, ca de unii ce i s-ar fi facut pricina de tul$urare si nu-l lasa sa-si dea seama ca nu din afara 'ine $oala, ci ea mocneste inauntru, facandu-se aratata cand 'ine 'reo ispita care o da la i'eala& Caci niciodata nu s-ar 'atama omul de om, daca nu ar a'ea mocnind inauntru pricinile patimilor& e aceea >iditorul a toate si octorul sufletelor, umnezeu, Cel ce sin%ur stie ranele

sufletului cu de-amanuntul, nu porunceste sa lepadam petrecerea cu oamenii, ci sa taiem din noi pricinile pacatului si sa cunoastem, ca sanatatea sufletului se do$andeste nu despartindu-ne de oameni, ci petrecand cu ei&. Desp&e '&a(+a/ie A sasea lupta o a'em impotri'a duhului tranda'iei, care e in+u%at cu duhul intristarii si lucreaza impreuna& Cumplit si apasator e acest drac si neincetat raz$oieste pe monahi& El cade pe la al saselea ceas peste monah, pricinuindu-i moleseala, intristare si scar$a chiar si fata de locul unde se afla si de fratii cu care petrece, $a si fata de orice lucrare si de insasi citirea dumnezeiestilor Scripturi& )i pune in minte si %anduri de mutare, soptindu-i ca de nu se 'a muta intr-alte locuri, desarta ii 'a fi toata 'remea si osteneala &&& Sa luam aminte cat de lamurit ne arata Apostolul pricinile tranda'iei, cand numeste .fara de randuiala. pe cei ce nu lucreaza, dez'aluind prin acest sin%ur cu'ant multele lor pacate& Caci cel fara de randuiala este si fara de e'la'ie si o$raznic in cu'inte si %ata spre $at+ocura, de aceea si incapa$il de liniste si ro$ tranda'iei &&&. Desp&e sla/a +esa&'a . &&& !atima aceasta este foarte felurita si foarte su$tire si nu o $a%a de seama usor nici insusi cel ce patimeste de dansa& Atacurile celorlalte patimi sunt mai 'adite si de aceea e mai usoara oarecum lupta cu dansele, caci sufletul cunoaste pe proti'nicul sau si indata il rastoarna prin impotri'irea cu cu'antul si prin ru%aciune& ar pacatul sla'ei desarte, a'and multe infatisari, precum s-a zis, este %reu de $iruit& El incearca sa sa%eteze pe ostasul lui 0ristos prin orice indeletnicire, prin %las, prin cu'ant, prin tacere, prin lucru, prin pri'e%here, postiri, ru%aciune, citire, liniste, pana si prin indelun%a ra$dare& !e cel ce nu iz$uteste sa-l ama%easca spre sla'a desarta prin scumpetea hainelor, incearca sa-l ispiteasca prin im$racamintea proasta si pe cel ce nu l-a putut face sa se in%amfe prin cinste, pe acela il duce la ne$unie prin asa zisa ra$dare a necinsteiD iar pe cel ce nu l-a putut impin%e la sla'a desarta pentru destoinicia in cu'ant, il ama%este prin tacere facandu-l sa-si inchipuie ca a do$andit linistea& aca n-a putut molesi pe cine'a prin $elsu%ul $ucatelor, il sla$ano%este prin postul pe care il tine de dra%ul laudelor&&&. CUVIOSUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele )6-6) Cu'iosul (herman era ruda si prieten din copilarie al Sfantului )oan Casian, nascut pe la +umatatea secolului )6, pro$a$il, tot in .hotarele Casienilor si ale !esterilor., din Eparhia Tomisului& 2iind mai 'arstnic decat compatriotul sau, (herman a intrat din tinerete in ne'ointa calu%areasca la una din manastirile e*istente in Tomis, 0istria, Callatis sau A*iopolis& )ntrucat multi asceti .sciti. se ne'oiau in pesteri, cum atesta numeroasele toponime paleocrestine de .!estera., .!esteri., ./isericuta., ./iserica Bmului. etc, se crede ca si Cu'iosul (herman s-a ne'oit la inceput intr-una din aceste pesteri& Acest ascet tomitan a fost primul parinte duho'nicesc al Sfantului )oan Casian si cel dintai dascal al sau, care l-a initiat pe calea mantuirii spre 0ristos& upa o scurta ne'ointa impreuna cu prietenul sau la una din manastirile din acia !ontica, Cu'iosul (herman se ne'oieste un timp cu Sfantul )oan Casian la /etleem (310-314), aproape de !estera <asterii omnului& Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in E%ipt si 'iziteaza toate marile manastiri, sihastriile de pe 6alea <ilului si pe sfintii calu%ari anahoreti din #untele <itriei si din Sinai& )n anul 399, Cu'iosul (herman se sta$ileste cu Sfantul )oan Casian la Constantinopol, in prea+ma Sfantului )oan (ura de Aur, pe care il iu$eau atat de mult& )n anul -0-, Sfantul )oan (ura de Aur fiind e*ilat si depus din scaun de imparatul Arcadie, Cu'iosul (herman impreuna cu Sfantul )oan Casian se duc la 8oma, spre a mi+loci in fa'oarea marelui patriarh si dascal al lumii crestine, in fata !apei )nocentiu )& e aici nu se stie unde s-a retras la $atranete Cu'iosul (herman& El s-a sa'arsit, fie la manastirea intemeiata de Sfantul )oan Casian la #arsilia, fie s-a reintors la manastirea din patria sa, in acia !ontica, unde se crede ca si-a sa'arsit calatoria acestei 'ieti in primele doua decenii ale secolului 6& EPISCOPUL TIMOTEI al Tomisului (prima +umatate a secolului 6) <u se cunoaste ori%inea acestui episcop tomitan& Se crede ca era nascut la sudul unarii, calu%arit si format duho'niceste la una din manastirile din Capadocia, unde, datorita Sfantului 6asile cel #are, 'iata monahala de'enise foarte infloritoare in secolele 6-6)& Ca si inaintasii sai, episcopul Timotei era un $un teolo% ortodo*, profund cunoscator al do%melor sta$ilite de Sfintii !arinti, precum si al disputelor teolo%ice ale timpului sau, care tul$urau intre% )mperiul /izantin& )n eparhia sa, fericitul episcop Timotei era la fel de acti' ca si inaintasii sai, 6etranion, (herontie si Teotim )& A zidit si innoit mai multe $azilici si manastiri, prote+and mult monahismul autohton daco-roman si catehizand pe .nomazii sciti. (%oti si huni), inca necon'ertiti la crestinism& Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima +umatate a secolului 6 si a participat acti' la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes, din anul -39, care apara cultul #aicii omnului impotri'a ereticului <estorie, fiind insotit, pro$a$il, de cati'a e%umeni si calu%ari .sciti. in'atati& Aici a semnat cele .92 anatematisme. ale Sfantului Chirii al Ale*andriei, precum si hotararea de condamnare a ereticului <estorie, fiind cel de al 9;0-lea semnatar& upa o pastorire rodnica de peste zece ani, fericitul Timotei, pastorul cel $un al turmei lui 0ristos de la Tomis, s-a stramutat cu pace la cele 'esnice, numarandu-se in ceata cu'iosilor parinti& EPISCOPUL IOAN al Tomisului (secolul 6) upa episcopul Timotei, scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolo% al secolului 6 si apri% aparator al Brtodo*iei in acia !ontica, anume Sfantul episcop )oan& Acest episcop a luat permanent parte la disputele teolo%ice din prea+ma Sinodului )6 ecumenic de la Calcedon (-49), fiind prezent adesea in Constantinopol& El poseda o 'asta cultura latina si %reaca, traducand mai multe scrieri $isericesti din lim$a %reaca in cea latina& Scriitorul latin contemporan #arius #ercator scrie despre episcopul tomitan )oan ca era .unul din cei mai $uni teolo%i ai timpului. si unul din .cei mai apri%i ad'ersari ai nestorianismului si eutihianismului. (monofizismului), do'edindu-se, ca si toti ierarhii tomitani, un de'otat aparator al in'ataturii ortodo*e, cum reiese din putinele fra%mente pastrate de la el& )nainte de anul --9, episcopul )oan s-a sa'arsit cu pace la Tomis si s-a adau%at inaintasilor sai& EPISCOPUL ALE0ANDRU al Tomisului (secolul 6) Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la +umatatea secolului 6, in timpul marilor framantari hristolo%ice monofizite, create de ereticul Eutihie& <oul pastor al aciei !ontice era un $un teolo%, capa$il sa apere Brtodo*ia, atat de amenintata in intre% )mperiul /izantin& Episcopul Ale*andru a luat parte la Sinodul din anul --9, con'ocat de imparatul Teodosie )) si patriarhul 2la'ian la Constantinopol, sinod care a reinnoit hotararile luate in anul --1, de respin%ere a in'ataturii eretice monofizite si condamnare a lui Eutihie& Episcopul Ale*andru semneaza al saptelea actele sinodului= .Ale*ander re'erendissimus episcopus Tomitanorum ci'itatis pro'inciae Sc"thiae.& 5a

marele Sinod ecumenic de la Calcedon, tinut in anul -49, episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza na'alirii hunilor .nomazi. in eparhia sa, dar a semnat ulterior actele sinodului& El insa a ramas credincios E'an%heliei lui 0ristos si hotararilor luate de sinoadele ecumenice, pana la sfarsitul 'ietii sale, aparand cu darzenie dreapta credinta la (urile unarii, zidind noi $iserici si manastiri in o$ro%ea si continuand procesul de crestinare in acia !ontica, prin calu%arii misionari daco-romani& upa o pastorie rodnica de peste un deceniu, fericitul episcop Ale*andru si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu& EPISCOPUL TEOTIM II al Tomisului(a doua +umatate a secolului 6) Eparhia Tomisului a'ea in anul -41 un pastor nou, in persoana episcopului Teotim ))& El era de neam trac, poate chiar din acia !ontica& Acest ierarh tomitan a continuat sa-si e*tinda +urisdictia eparhiei sale, prin calu%ari si preoti misionari trimisi de la Tomis, pana in inima aciei Carpatice, pe o arie ce cuprindea, atat Campia unarii si zona su$carpatica, cat si sudul #oldo'ei& Aceasta actiune de crestinare a aciei era de+a inceputa inca din secolele ))-))), in /anat, Bltenia si Transil'ania, prin colonistii romani, iar in #untii /uzaului, 6rancea, /ara%an si #oldo'a de sud, in secolul )6, prin calu%arii si preotii misionari daco-romani, 'eniti din Eparhia Tomisului& Acti'itatea misionara de 'estire a E'an%heliei lui 0ristos la sudul si nordul unarii era destul de puternica su$ episcopul Teotim ))& !e lan%a lucrarea sa misionara, episcopul Teotim )) era si un de'otat teolo% si aparator al Brtodo*iei Sfintilor !arinti& El a facut do'ada aceasta in raspunsul cerut de imparatul 5eon ) Tracul (-4;--;-), in le%atura cu hotararile Sinodului )6 ecumenic de la Calcedon si cu ale%erea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Ale*andria& Episcopul Teotim )) scria ca primeste intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon si cere depunerea ierarhului monofizit de la Ale*andria& 8aspunsul sau in lim$a latina, foarte ortodo* si cate%oric, .se distin%e prin simplitatea si claritatea lui.& Se pare ca fericitul episcop Teotim )) a a'ut o pastorire lun%a la Tomis, incununata de multa iz$anda, prin continuarea procesului de crestinare a .nomazilor sciti. (huni), ale caror mi%ratii si incursiuni faceau multe tul$urari crestinilor autohtoni& upa mutarea sa la cele 'esnice, in ultimele decenii ale secolului 6, scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute& 7ertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman& CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC )ROMANUL) (circa -;0-4-4) Al doilea mare teolo%, cunoscut traducator de scrieri patristice si calu%ar plin de dra%ostea lui 0ristos, pe care ni l-a dat acia !ontica, dupa Sfantul )oan Casian, a fost Cu'iosul ionisie cel #ic, adica .Smeritul., iar in lim$a latina .E*i%uul.& Acest 'enera$il slu+itor al /isericii lui 0ristos s-a nascut in Scitia #ica pe la anul -;0 si s-a calu%arit din tinerete la una din renumitele manastiri ale Eparhiei Tomisului, care au dat in secolele )6-6)) numerosi .calu%ari sciti., cunoscuti in intre% imperiul ca teolo%i, asceti si aparatori ai Brtodo*iei& 3nul din dascalii sai din tinerete, pe care a'ea sa-l e'oce mai tarziu in .!refata scrisorii sinodale a Sfantului Chirii al Ale*andriei catre <estorie., tradusa in latina, a fost un anume !etru, a+uns la $atranete episcop& Acesta fusese, pro$a$il, e%umenul manastirii do$ro%ene, unde s-a calu%arit Cu'iosul ionisie, caruia i-a fost parinte sufletesc si care l-a deprins cu ne'ointa duho'niceasca si frica de umnezeu& )ata cu ce cu'inte pline de recunostinta, de smerenie si duiosie, calitati specifice sufletului nostru romanesc, se adreseaza fericitul ionisie cel Smerit dascalului sau= .#i-aduc aminte de $inefacerile 6oastre, Cu'ioase !arinte si podoa$a aleasa a in'atatorilor lui 0ristos, si am mereu inaintea ochilor mintii ra'na sfanta pentru hrana duho'niceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil, ra'na pe care nici spatiul, nici timpul n-o pot uita& 6a ro% sa primiti o multumire pe care stiu ca nu pot sa '-o dau la inaltimea cu'enita.& in o$ro%ea, fericitul ionisie, supranumit si .8omanul., se duce in Brient, la #ormantul omnului si in Asia #ica, apoi se sta$ileste la o manastire din Constantinopol& Era un teolo% ortodo* desa'arsit si cunostea perfect lim$ile %reaca si latina& 5a cererea !apei (helasie de a i se trimite un calu%ar in'atat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice si unele opere patristice, ionisie este trimis in )talia& )n anul -9:, Cu'iosul ionisie a+un%e la 8oma& Aici intra in #anastirea Sfanta Anastasia si a+un%e traducator renumit din %reaca in latina si preda multi ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la 3ni'ersitatea 6i'arium din sudul )taliei - Cala$ria& /io%raful si prietenul sau Casiodor spune despre fericitul ionisie ca era .de neam scit, dar de o$iceiuri intru totul romane, foarte priceput la am$ele lim$i, cunoscator perfect al Sfintei Scripturi si al do%maticii.& Era, de asemenea, .intelept si simplu, in'atat si smerit, cu 'or$a putina, feciorelnic, $land, plan%and cand auzea 'or$e de 'eselie nepotri'ite, postitor, fara sa osandeasca pe cei care mancau.& 5a 8oma, Cu'iosul ionisie cel #ic (E*i%uul) a trait si a scris su$ zece papi, de la Anastasie )) pana la 6i%iliu& 2iind ru%at, atat de pastorii 8omei, care doreau sa cunoasca mai $ine scrierile !arintilor din 8asarit, cat si de compatriotii sai, calu%arii sciti, fericitul ionisie cel #ic a tradus din %reaca in latina scrieri ale Sfintilor (ri%orie de <"ssa, Chirii al Ale*andriei si !roclu& Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice, in doua editiiD editeaza . ecretele pontificale. si traduce 'ieti de sfinti ca= . escoperirea capului Sfantului )oan /otezatorul., .!ocainta minunata a Sfintei Taisia. si .6iata Sfantului !ahomie.& Cu'iosul ionisie cel #ic era si un $un cunoscator al astronomiei, stiinta ce o in'atase la Ale*andria, centrul astronomiei antice& Astfel, el a intemeiat era crestina dionisiaca, in locul erei pa%ane, incepand calendarul si numaratoarea anilor . e la intruparea omnului nostru )isus 0ristos, iar nu de la imparatul iocletian, ca pana atunci, pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nade+dii noastre si pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc, adica !atimile #antuitorului nostru.& A scris in acest scop doua lucrari= .Carte despre Sfintele !asti. si .Ar%umente !ascale.& Era crestina intemeiata de fericitul ionisie cel Smerit a intrat in 'i%oare la 8oma in anul 42;, iar pana la inceputul mileniului al doilea a fost adoptata in toata lumea crestina& A mai scris si un florile%iu de te*te patristice do%matice, e*trase de la mai multi Sfinti !arinti din 8asarit, Apus si Africa, intitulat .E*empla Sanctorum !atrum.& Atat prin ori%inea si formarea sa daco-romana, cat si prin scrierile si traducerile sale din %reaca in latina, fericitul ionisie cel #ic .a intins o ade'arata punte de le%atura intre 8asarit si Apus, punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati crestine.& 5a $atranete, fericitul ionisie .8omanul. isi aducea aminte din )talia, patria sa adopti'a, de o$ro%ea, patria sa natala, si de compatriotii sai $lanzi, dreptcredinciosi si smeriti, despre care scrie aceste frumoase cu'inte in !refata catre .'enera$ilii domni si frati preaiu$iti, )oan si 5eontiu.= .!oate pare lucru nou celor nestiutori ca Sc"thia, care se arata in%rozitoare prin fri% si in acelasi timp prin $ar$ari, a crescut $ar$ati plini de caldura si minunati prin $landetea purtarii& Ca lucrul sta asa, eu il stiu nu numai printr-o cunoastere din nastere, ci mi l-a aratat si e*perienta& Se cunoaste ca acolo (in Sc"thia #inor), intr-o comunitate pamanteasca deschisa, am fost renascut cu harul lui umnezeu prin Taina /otezului si am fost in'rednicit sa 'ad 'iata cereasca in trup fra%il a preafericitilor !arinti cu care acea re%iune se sla'este ca de o rodire duho'niceasca deose$ita&

Credinta lor stralucind prin le%atura cu fapta $una era pentru toti pilda de 'iata si sinceritate& Ei nu erau prinsi in mrea+a nici unei %ri+i lumesti si puteau spune cu Apostolul= Cetatea noastra este in ceruri (2ilipeni 3, 20)& Ei (daco-romanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna do%mele credintei ortodo*e, caci, desi erau simpli in cu'ant, in stiinta nu erau nepriceputi&&&.& !entru sfintenia 'ietii lui, pentru %andirea si scrierile sale profund ortodo*e, Cu'iosul ionisie cel #ic, numit si .8omanul., este cinstit, atat in 8asarit, cat si in Apus, ca un calu%ar desa'arsit, filolo% si ctitor al erei crestine, ascet si teolo% de renume& Trei mari 'irtuti l-au impodo$it in toata 'iata sa= credinta ortodo*a, smerenia inimii si dra%ostea fata de umnezeu si de oameni, calitati specifice milenare ale intre%ului popor roman& Sa'arsindu-si calatoria acestei 'ieti, Cu'iosul ionisie cel Smerit si-a dat sufletul cu pace in mainile lui 0ristos prin anul 4-4 si este numarat in ceata Cu'iosilor !arinti& CUVIOSUL IOAN MA0ENTIU (secolele 6-6)) Acest cu'ios parinte era .cel mai in'atat calu%ar scit. contemporan cu Cu'iosul ionisie cel #ic, nascut in acia !ontica, pe la +umatatea secolului 6& El s-a calu%arit si a in'atat adancul teolo%iei din anii tineretii, la una din manastirile Eparhiei Tomisului, a calatorit la mai multe manastiri din 8asarit si a locuit uneori in prea+ma Constantinopolului& 2ericitul calu%ar )oan #a*entiu a scris opt carti .li$elli., care trateaza diferite pro$leme hristolo%ice si antropolo%ice si com$ate cu tarie nestorianismul si monofizismul lui Eutihie& )ata cate'a titluri din scrierile sale= 5i$ellus fidel, Capitole doctrinare, #arturisire de credinta ortodo*a, 3nirea Cu'antului lui umnezeu cu propriul Sau trup, 8aspuns contra achefalilor&&&, Contra <estorienilor, 8aspuns la Epistola !apei 0ormisda& )mpreuna cu alti patru calu%ari sciti, !etru, )oan, 5eontiu si )oan, Cu'iosul )oan #a*entiu a scris si Epistola calu%arilor sciti, adresata episcopilor africani atin si 2ortunat, in care se sustine formula teolo%ica .theopashita. ca .unul din Treime a patimit cu trupul.& upa o indelun%ata osteneala, prin scris si asceza, de aparare a dreptei credinte ortodo*e si de marturisire a E'an%heliei lui 0ristos, intro epoca atat de framantata de dez$inari si erezii, fericitul calu%ar daco-roman )oan #a*entiu s-a stramutat cu pace la cele 'esnice& MITROPOLITUL PATERNUS al Tomisului (prima +umatate a secolului 6)) 6enera$ilul mitropolit tomitan !aternus era, dupa nume, de ori%ine latina, adica daco-roman autohton, pro$a$il, calu%arit si format teolo%ic si spiritual in una din 'estitele manastiri ale Eparhiei Tomisului& El a a+uns pastor al aciei !ontice, dupa o lun%a perioada de circa :0 de ani (-:0-420), pentru care nu se cunoaste inca numele nici unui episcop tomitan& !rima atestare documentara este inscriptia latina de pe un 'as de cult din ar%int aurit, descoperit in anul 9992 (astazi la #uzeul Ermita+ SanCt- !eters$ur%), facut de !aternus la inceputul secolului 6) pentru Catedrala mitropolitana din Tomis, unde donatorul este intitulat .episcopus mitropolitanus.& upa aceasta insemnare si alte cate'a de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului 6) la ran% de mitropolie si ca a'ea su$ +urisdictia sa un numar de 9- episcopii sufra%ane, e*istente in toate orasele mari ale aciei !ontice& )ntr-o .5ista. a tuturor scaunelor mitropolitane si episcopale din !atriarhia ecumenica, e*istente la inceputul secolului 6), pu$licate in anul 9199 de $izantinolo%ul Cari de /oor, su$ denumirea de .<otitia Episcopatuum., sunt trecute su$ +urisdictia #itropoliei Tomisului urmatoarele 9- scaune episcopale= A*iopolis (Cerna'oda, +ud& Constanta), Capida'a (Capida'a, +ud& Constanta), Carsium (0arso'a, +ud& Constanta), Callatis (#an%alia), Constantiana (+ud& Constanta), 0istria ()stria, +ud& Constanta), Tropaeum Traiani (Adamclisi, +ud& Constanta), Troesmis ()%lita, +ud& Tulcea), <o'iodunum ()saccea, +ud& Tulcea), Ae%"ssus (+ud& Tulcea), Salso'ia (#ahmudia, +ud& Tulcea), 0alm"ris ( una'atul de 7os, +ud& Tulcea), >aldapa (+ud& Tulcea), ion"sopolis (/alcic)& Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului 6), in fiecare oras - .polis. - din Scitia #ica si din intre% )mperiul /izantin, su$ imparatul Anastasie (-99-491), in urma unei le%i a inaintasului sau, imparatul >enon (-;---99), ca fiecare oras sa ai$a un episcop al sau si un anume teritoriu& Su$ mitropolitul !aternus, Eparhia Tomisului a a+uns poate la cea mai mare inflorire duho'niceasca si or%anizatorica& <umarul mare al episcopiilor sufra%ane do'edeste in $una parte incheierea procesului de crestinare a poporului roman din acia !ontica, care a'ea in secolul 6) peste 900 de $azilici ($iserici) si $isericute, cu numerosi preoti (prez$iteri) si manastiri $ine or%anizate, cu sute de calu%ari, sihastri, ca'ioti (traitori in pesteri) misionari si cu teolo%i de o inalta cultura clasica si mistic-do%matica, recunoscuta peste tot& Astfel, 'estitii .calu%ari sciti., contemporani cu arhiepiscopul !aternus, erau preocupati de do%ma Sfintei Treimi, creand formula teolo%ica numita .theopashita., ca .unul din Sfanta Treime a patimit in trup. (unus de Sancta Trinitate passus in corpus)& 2ericitul mitropolit !aternus, refuzand sa accepte ca ortodo*a aceasta formula do%matica, calu%arii sciti se duc, in anul 499, la imparatul 7ustin ) (491-42;) si cer recunoasterea in'ataturii lor& e aici mer% la 8oma si cer !apei 0ormisda acelasi lucru& Aceasta do'edeste preocuparile hristolo%ice ale calu%arilor daco-romani din o$ro%ea secolului 6), renumele lor in intre% )mperiul 8omano-/izantin, precum si %ri+a dintotdeauna a episcopilor din acia !ontica de a apara cu statornicie Brtodo*ia la (urile unarii& )n anul 420, mitropolitul !aternus, fiind la Constantinopol, a participat cu alti 20 de ierarhi la ale%erea noului patriarh ecumenic, Epifanie& )n scrisoarea adresata !apei 0ormisda cu acest prile+, !aternus semneaza al saptelea su$ titlul= .!aternus, misericordia ei, episcopus pro'inciae Sc"thiae metropolitanus.& )n cadrul arhiepiscopiei sale, mitropolitul !aternus pre%ateste calu%ari si preoti misionari, pe care ii trimite la nord de unare, in acia Carpatica, a+un%and sa or%anizeze parohii si mici asezari monahale pana in 'aile Bltului si Ar%esului, Campia /ara%anului, Codrii 6lasiei, tinutul /uzaului, Tara 6rancei si sudul #oldo'ei& Asa ostenindu-se mai mult de un deceniu, pentru lauda lui umnezeu si triumful crestinismului pe pamantul tarii noastre, 'enera$ilul mitropolit !aternus si-a dat sufletul cu pace in mainile lui 0ristos& MITROPOLITUL VALENTINIAN al Tomisului (secolul al 6)-lea) 3ltimul ierarh si pastor duho'nicesc cunoscut al #itropoliei Tomisului, inainte de marea mi%ratie a a'arilor, sla'ilor si $ul%arilor din anul :02, a fost arhiepiscopul 6alentinian& upa nume era latin, adica daco-roman, pro$a$il, nascut si format in Eparhia Tomisului, la conducerea careia a+un%e pe la mi+locul secolului 6)& !rima afirmare despre el dateaza din anul 494 intr-o scrisoare a diaconilor 8usticus si Se$astianus, care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul 7ustinian, in anul 4--, a .Celor trei capitole., adica a scrierilor episcopilor Teodor de #opsuestia (, -21), Teodoret al Cirului (-41) si )$as de Edessa (, -4;), considerate eretice& Arhiepiscopul 6alentinian ii scrie !apei 6i%iliu, care ii raspunde la 91 martie 440, adresandu-i-se= . ilectissimo fratri 6alentiniano, episcopo de Tomis, pro'inciae Sc"thiae. (!reaalesului frate 6alentinian, episcopul Tomisului din pro'incia Scitia- o$ro%ea), asi%urandu-l ca nu a scris nimic impotri'a celor patru Sinoade ecumenice si ca il in'ita la Constantinopol sa se con'in%a de aceasta& in moti'e necunoscute, arhiepiscopul 6alentinian nu raspunde la in'itatie si nu ia parte nici la cel de al cincilea Sinod ecumenic de la 4 mai 443&

90

Su$ 'enera$ilul mitropolit 6alentinian, /iserica lui 0ristos din acia !ontica ( o$ro%ea) traieste, pro$a$il, epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman, cu $iserici si preoti in fiecare sat, cu 'estite asezari monahale, cu preoti si calu%ari misionari raspanditi pe o lar%a arie in acia de la nordul unarii& )nsusi procesul de crestinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in acia !ontica& )ar peste unare e*istau in secolul 6) mai multe comunitati monahale in zona su$carpatica, din care cele mai puternice erau in #untii /uzaului si ai 6rancei& Se presupune chiar e*istenta unei episcopii in Tara 6rancei, care 'a de'eni mai tarziu Episcopia #ilco'ia& 5a sfarsitul deceniului al saselea, dupa o rodnica acti'itate e'an%helica, mitropolitul 6alentinian se muta la cele 'esnice& CUVIOSII DAMIAN SI IOSIF Ase1ama('ul mo(a,al +e la Basa&a-i - Co(s'a('a (secolele )E-E) )n anul 994; s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna /asara$i, +udetul Constanta, un ansam$lu monahal de sihastri, din epoca daco-romana si medie'ala (sec& )6-E)), format din sase $isericute rupestre, unice pana in prezent in tara noastra& esi%ur, au fost mult mai multe $isericute si, pro$a$il, pesteri pustnicesti, unele de+a distruse de 'reme, altele inca nedescoperite, care formau o ade'arata .la'ra a pesterilor. in acia !ontica& )ntrucat ansam$lul monahal de la /asara$i este aproape de .hotarele Casienilor si ale !esterilor., locul de nastere al Sfantului )oan Casian, se deduce ca in Eparhia Tomisului, adica in perimetrul dintre Constanta - Cerna'oda - #ed%idia si 0istria, era cel mai puternic centru monahal si pustnicesc din Scitia #ica& !e lan%a marile manastiri or%anizate cu scoli de teolo%ie, care au dat pe 'estitii calu%ari sciti in secolele )6-6), e*istau zeci de pesteri si $isericute rupestre, astazi disparute, in care se ne'oiau marii sihastri daco-romani iu$itori de liniste& Asemenea sihastriilor de pe 'alea <ilului care erau conduse nu de e%umeni, ci de .prez$iteri., adica de ieromonahii duho'nici care slu+eau cele sfinte pentru ei, credem ca si ansam$lul pustnicesc de la /asara$i era po'atuit duho'niceste de asemenea duho'nici& oi dintre acesti parinti sufletesti ai sihastrilor de la /asara$i, recent descoperiti, au fost . amian preotul. si .)osif preotul.& <umele lor sunt incrustate pe peretii $isericutei /-& )ata cate'a dintre aceste inscriptii in lim$a sla'a 'eche= .(Eu) imian ( amian) preotul mer% pe drum, pun lumanari pentru pacatele mele &&& omule, in aceasta $iserica, iar umnezeu sa 'a miluiasca cu Sfintii !arinti& Amin& imian (luna) mai.& Alta insemnare= .A 'enit parintele aici, in acest loc &&& luna octom$rie, -& A 'enit la noi&&& am scris&&& luna ianuarie.& Alta inscriptie= .in numele Tatalui si al 2iului si al Sfantului uh, s-a inchinat ne'rednicul ro$ Simeon prima data in $iserica, in luna au%ust, 39.& !ro$a$il era un dre%ator local sau un calu%ar 'enit sa se inchine aici& )n lim$a %reaca scrie= . oamne, a+uta pe ro$ul tau )osif (preotul).& Si alta= .5una martie, indictionul 90. (anul 912)& Celelalte cinci $isericute sunt mult mai mici, de forma dreptun%hiulara, cu dimensiunile de circa :*2*2 metri, sapate in stanca de creta, apropiate una de alta si unele cu mici incaperi ane*ate, pentru calu%arii ne'oitori& !e peretii lor se afla numeroase inscriptii runice, multe nedescifrate, cruci, sim$oluri paleocrestine, fi%uri dacice traditionale& )n $isericuta /9 scrie in caractere 'echi sla'e= .Anul :40. (992)& Cu'iosii . amian preotul. si .)osif preotul. au fost doi ieromonahi din cei mai distinsi, care au condus comunitatea sihastrilor de la /asara$i, pro$a$il in secolele )E-E& Cel dintai pare sa fi fost amian, apoi )osif& Amandoi erau preoti slu+itori si parinti duho'nicesti ai acestei asezari pustnicesti& Ei sa'arseau cele sfinte, primeau si formau pe calu%ari, spo'edeau, impartaseau pe fiecare cu Trupul si San%ele omnului si ii cercetau la pesterile si chiliile lor& !entru sfintenia 'ietii lor si pentru cinstea de care se $ucurau, ucenicii lor le-au sapat numele pe peretii $isericutei din mi+loc, care, pro$a$il, era centrul duho'nicesc al acestei sihastrii din o$ro%ea& oamne, numara in ceata cu'iosilor parinti pe toti calu%arii care au sihastrit in aceste locuri sfinte& SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL +e la Bis'&i'a - Valcea (secolele 6)))-)E) Via'a Sfantul (ri%orie, ale carui moaste se pastreaza intre%i la #anastirea /istrita, din +udetul 6alcea, s-a nascut in +urul anului ;10, in )sauria - Asia #ica, din parinti ortodocsi de'otati, anume Ser%hie si #aria, si a copilarit in una din cele zece cetati ale )sauriei, )rinopolis, din care cauza se numeste pana astazi . ecapolitul.& /izantul fiind lo'it atunci de eresul iconoclast, fericitul (ri%orie, dupa terminarea studiilor, renunta la nunta si intra in ne'ointa monahala, ostenindu-se mult pentru apararea Brtodo*iei si cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol, in Asia #ica, la 8oma si in #acedonia& <e'oindu-se mult cu postul si ru%aciunea, a $iruit toate cursele ne'azutilor dia'oli si s-a in'rednicit de darul facerii de minuni si al inainte'ederii& )n ultimii ani ai 'ietii s-a ostenit in #anastirea Sfantul #ina, aproape de Tesalonic, in'rednicindu-se de harul preotiei& Si aici a facut multe minuni si 'indecari de $oli, 'estind cele 'iitoare& 8enumit in tot /izantul pentru sfintenia 'ietii lui, la $atranete, Sfantul (ri%orie ecapolitul se im$olna'este de hidropica si se muta la 0ristos, la 20 noiem$rie, anul 1-2, fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol& Acest mare cu'ios si marturisitor al lui 0ristos era cinstit ca sfant si facator de minuni inca din 'iata& ar si dupa moarte se 'indecau $olna'ii la mormantul lui& 6azand aceasta, monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moaste din pamant si le-au pus in $iserica spre inchinare si a+utorul tuturor& )n anul 9-43, cazand /izantul su$ turci, moastele Sfantului (ri%orie sunt duse in partile unarii, a+un%and in mainile unui dre%ator turc& Auzind de minunile ce se faceau la aceste moaste, $anul Tarii 8omanesti, /ar$u Craio'escu, le cumpara cu multi $ani, prin anul 9-91, si le duce la #anastirea /istrita - 8amnicu-6alcea, ctitoria sa, unde se afla si astazi& 8acla de ar%int, in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret, a fost lucrata la /raso', in anul 9:4:& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Sfantul (ri%orie ecapolitul a fost ales de umnezeu sa marturiseasca pe 0ristos si dreapta credinta pe pamant inca din pantecele maicii sale& )nima lui era ranita din pruncie pentru cele ceresti, iar sufletul lui nu a'ea odihna in 'altoarea %ri+ilor pamantesti& e aceea, renuntand la casnicie, s-a lo%odit cu 0ristos pentru a trai in 'eci cu El& )ntrand in ne'ointa 'ietii monahale, Sfantul (ri%orie ra'nea doua lucruri, fara de care nici un crestin nu se poate mantui& #ai intai cauta sa se dez$race de cu%etele rele si sa se indumnezeiasca prin ru%aciune, prin post si pri'e%here, prin citirea Sfintei Scripturi, prin smerenie si iu$ire& Apoi dorea sa marturiseasca do%mele dreptei credinte si sa apere Brtodo*ia de tot felul de eresuri care lo'eau in 'remea sa /iserica lui 0ristos& A+utat de harul uhului Sfant, in putina 'reme a $iruit ispitele tineretii si toate cursele 'ra+masului dia'ol& Apoi, Sfanta E'an%helie si in'ataturile dumnezeiestilor !arinti i-au intarit credinta si l-au pre%atit, ca pe un $un ostas al lui 0ristos, sa intre in lupta cea duho'niceasca impotri'a hulitorilor iconoclasti care distru%eau sfintele moaste si sfintele icoane, numindu-le idoli& Cu atata tarie se impotri'ea pe fata luptatorilor de icoane, aparandu-le, incat mer%ea din loc in loc, din manastire in manastire, de la Constantinopol in Asia #ica, de la ecapole in Tesalonic, apoi la 8oma, in Sicilia si din nou la Tesalonic& !este tot apara cultul ortodo*

99

al sfintelor icoane, in'atand, im$ar$atand, mustrand si uneori ra$dand $atai, pri%oniri si amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane& ar $unul ostas al lui 0ristos nu se temea de cei care ucid trupul, nici nu asculta hulele ereticilor, ci pe toti ii in'ata ca .cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul cel dintai., dupa in'atatura Sfantului 6asile cel #are& Adica, cinstind si inchinandu-ne la icoane, cinstim si ne inchinam #antuitorului si sfintilor pictati pe ele& Apoi in'ata ca cel care a facut prima icoana este insusi Tatal Care a nascut pe 2iul .mai inainte de toti 'ecii., caci 2iul lui umnezeu este icoana Tatalui& El in'ata ca si omul creat de umnezeu este chipul, adica icoana !reasfintei Treimi, dupa cu'antul de la 2acere 9 cu 2:= Sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra& Cinstea pe care o dam 2iului se inalta deopotri'a si celorlalte persoane ale !reasfintei Treimi, iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta )nsusi #antuitorului si sfintilor pictati pe ele& !e masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor si do%melor ortodo*e, Sfantul (ri%orie ecapolitul ducea, totodata, o inalta 'iata duho'niceasca& !entru aceasta, a+un%and 'as ales al Sfantului uh, a primit darul facerii de minuni si al cunoasterii celor 'iitoare& Amintim cate'a din numeroasele sale minuni sa'arsite in timpul 'ietii& )ntr-o noapte, facand ru%aciune din inima catre umnezeu, a cazut in uimire si a 'azut stralucind din cer o lumina ca soarele, incon+urand pestera si locul din +ur, urmata de o $una mireasma care a umplut chilia si inima cu'iosului& 5umina si mireasma cereasca au tinut mai multe zile& A+un%and la masura desa'arsirii, umnezeu nu a lasat aceasta faclie su$ o$roc& Bdata, pe cand se ru%a, a auzit acest %las de sus= .(ri%orie, daca 'oiesti sa a+un%i la desa'arsire, iesi din pamantul tau si de la rudele tale si te instraineaza pentru folosul tau si al celor ce au ne'oie de in'atatura ta.& in ceasul acela, Cu'iosul (ri%orie a parasit linistea pustiei si a+uta lumea pe calea mantuirii& Bdata dorea sa mear%a cu cora$ia in )talia, dar stapanul ei nu 'oia sa plece, caci se temea de talhari& Atunci a zis sfantul catre cora$ieri= .)ndrazniti, caci umnezeu 'a 'a pazi si nu 'eti patimi nici un rau.& )ntr-ade'ar, au calatorit $ine, fara nici o prime+die, caci mana omnului era cu Sfantul (ri%orie& #ulti oameni stapaniti de duhuri rele erau 'indecati cu ru%aciunea Sfantului (ri%orie& Astfel, o femeie, a'and duh necurat, a fost iz$a'ita numai prin cu'antul lui& 3n om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu ru%aciunile sfantului& Altadata, 'azand sfantul un om chinuit de dia'ol, s-a ru%at pentru el, zicand= . oamne, miluieste zidirea Ta si n-o lasa sa fie stapanita de dia'olul.& upa aceste cu'inte, indata a fu%it duhul rau din om& ar, 'azand cu'iosul ca il cauta si il lauda oamenii, indata a fu%it din locul acela& Altadata, un om demonizat a sarit in spatele cu'iosului si isi $atea +oc de el& ar fericitul, ru%andu-se din inima, a iz%onit dia'olul din acel om& B femeie saraca si 'adu'a, stricandu-i-se casa, a cerut milostenie de la Sfantul (ri%orie ca sa-si zideasca alta, iar el i-a spus= - 2emeie, du-te si incepe lucrul, si umnezeul saracilor iti 'a trimite a+utorA !unand temelie, 'adu'a a %asit in pamant smoala, pe care 'anzand-o, si-a terminat casa si si-a cumparat cele de ne'oie 'ietii& 3n monah sihastru din apropiere, cu mainile lucra si cu $uzele se ru%a& )ar Sfantul (ri%orie, cunoscand ca i-a sosit sfarsitul 'ietii, i-a zis= - 2rate, lasa lucrul mainilor si te in%ri+este de suflet, ca ti s-a apropiat sfarsitul si 'ei calatori pe cale straina, pe care niciodata n-ai calatoritA upa cate'a zile, acel sihastru si-a dat sufletul in mainile omnului& 3n ieromonah, Teodul, a 'enit la cu'iosul pentru cu'ant de folos& 5a plecare, Sfantul (ri%orie i-a spus= - #er%i cu pace si spune parintelui tau duho'nicesc sa-si pre%ateasca mormantul, caci in curand 'a pleca la omnulA upa putine zile, $atranul acela a adormit cu pace& Altadata, un monah numit !etru a fost muscat de doua 'ipere si, fiind foarte aproape de moarte, a aler%at la a+utorul Cu'iosului (ri%orie, care, milosti'indu-se spre el, s-a ru%at lui umnezeu si indata cel muscat de 'ipere s-a facut sanatos& 3n om $olna' de fri%uri de multi ani a 'enit pe ascuns la chilia Sfantului (ri%orie si s-a im$racat cu rasa lui, pe cand il scuturau fri%urile, si indata s-a facut sanatos& 3n alt om cuprins de raceala se ru%a cu'iosului sa-l 'indece, insa el nu 'oia& Atunci, $olna'ul s-a culcat pe ascuns, cu mare credinta, in patul Sfantului (ri%orie& (asindu-l in asternutul lui, cu'iosul i-a zis sa plece de acolo& ar $atranul i-a raspuns= .<u ma 'oi scula din patul tau, parinte, pana nu ma 'oi face sanatosA. Atunci, cu'iosul, atin%andu-se de acel $olna', l-a 'indecat, si s-a ridicat sanatos din patul lui& B data si de mai multe ori 'or$ind ucenicul cu dascalul sau, a 'azut iesind foc din %ura Cu'iosului (ri%orie, care ii lumina fata cu raze ca de soare& eci, cazand ucenicul la picioarele sfantului, l-a ru%at sa-i descopere acea taina minunata& Cu'iosul a zis catre dansul= - Aceasta o pricinuieste credinta ta, fiule, caci eu ma stiu pe mine om pacatos& )nsa, de se 'a curati omul pe dansul de patimile trupului si ale sufletului si se 'a face curat si 'rednic de primirea uhului Sfant, atunci, precum a zis 0ristos, Tatal si 2iul si Sfantul uh 'in si se salasluiesc in el& Atunci, nu mai %raieste omul, ci umnezeu, care locuieste in el& eci si tu, fiule, daca te 'ei ne'oi a te curati pe tine de patimile trupului si ale sufletului si daca 'ei taia cu sa$ia uhului spinii patimilor si daca te 'ei ru%a cu staruinta lui umnezeu, ca El )nsusi sa arda cu focul cel dumnezeiesc materia patimilor si sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor $une, atunci te 'ei face lacas curat si sfant al lui umnezeu, iar cu'intele tale 'or straluci de puterea si lumina uhului Sfant& upa mutarea la cer a Sfantului (ri%orie ecapolitul si dupa caderea /izantului in mainile turcilor, au a+uns cinstitele lui moaste in mainile unui dre%ator turc& E'la'iosul $an al Craio'ei, /ar$u Craio'escu, auzind despre aceste moaste si de nenumaratele minuni care se faceau aici, a cheltuit mari sume de $ani si, in anul 9-91, a adus moastele Sfantului (ri%orie ecapolitul la #anastirea /istrita - 6alcea, ctitoria sa, spre man%aierea tuturor& )n traditie se spune ca turcul a 'andut sfintele moaste pe $ani de aur, punandu-se la cantar& ar, cu ru%aciunile sfantului, moastele sale au de'enit usoare la cantar si turcul n-a primit multi $ani, asa cum dorea& #ai tarziu turcul, 'azandu-se ama%it de crestini, a 'enit la #anastirea /istrita sa ia moastele inapoi sau sa i se dea mai multi $ani& Atunci, fericitul ctitor, calu%arit aici cu numele de Schimonahul !ahomie, auzind de 'enirea turcului, a ascuns sfintele moaste intr-o pestera din muntele apropiat, unde s-a ridicat si un mic paraclis in cinstea Sfantului (ri%orie& Asa au scapat sfintele moaste din mana pa%anilor& Apoi turcul, maniindu-se, a +efuit manastirea si, dandu-i foc, s-a dus in tara lui& Ctitorul a zidit manastirea din nou si a adus din pestera sfintele moaste, care se pastreaza in $iserica mare pana astazi, ca un odor de mare pret& <umai in 'remuri de mare prime+die se ascund in pestera& e-a lun%ul celor cinci secole de e*istenta a moastelor Sfantului (ri%orie ecapolitul pe pamantul tarii noastre, s-au facut multe si nenumarate minuni si 'indecari de $oli, care s-au uitat cu 'remea& intre cele putine care s-au scris, amintim cate'a minuni sa'arsite, mai ales, in zilele noastre& upa o 'eche traditie ortodo*a, in 'remuri de prime+die si de mare seceta, se faceau procesiuni prin orase, prin sate si pe camp cu moastele Sfantului (ri%orie ecapolitul si cu icoane miraculoase& #oastele se scoteau de o$icei 'ara, in Tara 8omaneasca si mai ales in Bltenia, pe timp de seceta, si, cu ru%aciunile cu'iosului, trimitea omnul pe pamant ploaie timpurie si tarzie& Cea mai 'eche procesiune

92

pentru ploaie cu moastele Sfantului (ri%orie, cunoscuta in Tara 8omaneasca, a a'ut loc in 'ara anului 9;:4& 8ecoltele lo'ite de seceta au fost sal'ate si poporul cel $inecredincios a fost iz$a'it de moarte& )n 'ara anului 9993, de hramul #anastirii /istrita, a fost adusa la moastele Sfantului (ri%orie o femeie tanara, paralizata de am$ele picioare& 2iind atinsa de sfintele moaste, i s-a facut Sfantul #aslu de trei ori si, dupa trei saptamani, a 'enit la manastire pe picioarele sale, sa multumeasca sfantului pentru 'indecarea ei& )n anul 9920, unei femei numita #aria din satul Caco'a - 6alcea, cazand dintr-un prun, i-a paralizat tot corpul si a fost adusa dupa cate'a zile in manastire, la Sfantul (ri%orie& 2acandu-i-se Sfantul #aslu, $olna'a a deschis ochii mari, si-a 'enit in simtire si a cerut sa fie ridicata in picioare& Apoi s-a intors la casa ei 'indecata, cu ru%aciunile Sfantului (ri%orie facatorul de minuni& )n 'ara anului 9924, a fost adus la moastele Sfantului (ri%orie un tanar din comuna Sirineasa - 6alcea, stapanit de un duh rau& 2iind atins de sfanta racla si facandu-i-se Sfantul #aslu in fiecare zi, dupa sapte zile a plecat acasa sanatos& 5a fel a fost 'indecata o tanara din satul 6aideeni, care isi pierduse mintea& upa sapte zile de ru%aciuni si Sfantul #aslu lan%a sfintele moaste, s-a intors sanatoasa in familie& )n 'ara anului 992;, fiind seceta, s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate& !roprietarul fa$ricii de cherestea din /rezoi - un $oier necredincios - nu a 'rut sa lase oamenii lui la ru%aciune& )nsa s-au facut ru%aciuni de ploaie si, cu mi+locirea cu'iosului, a dat umnezeu o ploaie $una pe toata 6alea Bltului& ar, in aceeasi zi, l-a pedepsit omnul pe $oierul rau si necredincios, ca i-a luat foc fa$rica si a ars toata pana in temelii& 2iind seceta, in 'ara anului 9934, se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele /a$eni, )onesti, Brlesti& )n dreptul unei fantani, racla Sfantului (ri%orie s-a oprit $rusc& Atunci, preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea fantana& Scotand oamenii toata apa, au aflat un prunc mic in ea& Era, pro$a$il, aruncat de o femeie uci%asa& upa ce oamenii au in%ropat pruncul, imediat au plecat cu sfintele moaste mai departe& )n satul /ailesti - ol+, in anul 9932, era o crestina, Elena, paralizata din tinerete& Auzind ca se aduc in sat moastele Sfantului (ri%orie pentru ploaie, a 'rut sa fie dusa si ea la /iserica sa se inchine& upa ce a fost atinsa de sfanta racla a cu'iosului, a cerut sa fie asezata su$ masa pe care stateau sfintele moaste& Timp de trei ore cat a durat slu+$a in $iserica, crestina Elena s-a ru%at in taina, cerand, cu multe lacrimi, sanatate si iertare& upa ce preotii si credinciosii au plecat in procesiune pe camp cu moastele Sfantului (ri%orie, femeia $olna'a s-a 'indecat definiti' de paralizie, s-a intors acasa si a mai trait inca 20 de ani& )n 'ara secetoasa a anului 993- se faceau ru%aciuni si procesiune pentru ploaie cu moastele Sfantului (ri%orie de la /istrita, in satul 5un%esti - 6alcea& Cand procesiunea trecea prin mi+locul satului si taranii, cu faclii aprinse in maini, aruncau $uchete de flori inaintea sfantului, a 'enit o mama cu o fetita de - ani, $olna'a de epilepsie& )ndata ce femeia si-a atins copila cu fruntea de sfintele moaste, s-a facut sanatoasa& Copila a crescut, a de'enit mama si o $una crestina& Ea se numea Elena Spalatei& Sofia !atrichi, o pensionara din /ucuresti, in 994; s-a im$olna'it de o infectie la fata, suspecta de cancer, ce nu se mai 'indeca& Auzind de minunile Sfantului (ri%orie de la /istrita, a aler%at la moastele lui, s-a atins cu credinta si lacrimi de sfanta racla si s-a ru%at mult, cerandu-i sanatate& A doua zi, cand s-a desteptat din somn, nu mai a'ea nici o urma de infectie pe fata si se 'indecase si de cataracta de la ochi& Sfinte !reacu'ioase !arinte (ri%orie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTA PARASCHEVA DE LA IASI (secolul E)) Via'a !reacu'ioasa maica noastra !arasche'a, numita .cea <oua., de la )asi, .a #oldo'ei luminatoare. si lauda intre%ii Brtodo*ii, s-a nascut in satul Epi'at din Tracia rasariteana, nu departe de Constantinopol, pe la inceputul secolului al El-lea, din parinti $inecredinciosi si de $un neam& Cei doi copii, Eftimie si !arasche'a, au primit in familie o aleasa crestere si educatie reli%ioasa& Astfel, Eftimie, fratele mai mare al cu'ioasei, a intrat inaintea ei in ne'ointa monahala& Apoi, pentru sfintenia 'ietii lui, a+un%e episcop al #atidiei si pastoreste $ine /iserica lui 0ristos pana la sfarsitul 'ietii& 5a fel si fericita !arasche'a, iu$ind mai mult decat orice pe 0ristos, la 'arsta de aproape 94 ani, a intrat intr-o manastire de fecioare din orasul )eraclia !ontului& upa cinci ani se inchina la #ormantul omnului si se ne'oieste mai multi ani intr-o mica manastire de calu%arite pustnice de pe 6alea )ordanului& 5a 'arsta de 24 de ani, luand porunca de la in%erul omnului, s-a reintors in patrie si s-a ne'oit inca doi ani lan%a $iserica satului natal, Epi'at& !e la +umatatea secolului E), anul 9040, la 'arsta de 2; de ani, Cu'ioasa !arasche'a si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost inmormantata aproape de malul marii& #ai tarziu, in urma unor minuni la mormantul ei, moastele Cu'ioasei !arasche'a au fost aflate intre%i in pamant si s-au pus in $iserica Sfintilor Apostoli din satul Epi'at, spre cinstire si inchinare& Aici au stat sfintele ei moaste aproape 9;4 de ani& )n anul 9223, tarul romano-$ul%ar )oan Asan al ))-lea (9291-92-9) a stramutat moastele Sfintei !arasche'a la Tarno'o, capitala /ul%ariei, fiind depuse in catedrala cu hramul .Adormirea #aicii omnului.& #ai tarziu, fericitul patriarh Eftimie al /ul%ariei scrie .6iata Cu'ioasei !arasche'a. si o trece in sina*arul /isericii cu zi de praznuire la 9- octom$rie& in a doua +umatate a secolului E)6, cultul Sfintei !arasche'a trece si la nordul unarii, in cele trei tari romane& 5a Tarno'o au stat moastele !reacu'ioasei !arasche'a 9:0 de ani& )n anul 9393, cazand /ul%aria su$ ocupatia turcilor, sfintele ei moaste au fost daruite pentru putin timp lui #ircea cel /atran, domnul Tarii 8omanesti& upa trei ani, turcii le-au dat cne%hinei An%helina a Ser$iei, care le stramuta la /el%rad, unde raman 924 de ani& )n anul 9429, turcii ocupa si Ser$ia si iau din nou ostatice moastele Sfintei !arasche'a, pe care le duc in palatul sultanului din Constantinopol& Apoi, sfintele ei moaste sunt rascumparate de la turci de catre !atriarhia Ecumenica cu 92&000 de ducati de aur si raman in Catedrala patriarhala din 2anar timp de 920 de ani& )n anul 9:-9, insa, a+un%and !atriarhia de Constantinopol datoare la !oarta otomana cu sume mari de $ani, ce reprezentau $irul anual impus asupra /isericii, patriarhul !artenie a daruit moastele Cu'ioasei !arasche'a, drept recunostinta, domnului #oldo'ei, 6asile 5upu, care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol si )erusalim pe mai multi ani& )n anul 9:-9, la 93 iunie, moastele !reacu'ioasei maicii noastre !arasche'a au a+uns in )asi si au fost asezate cu multa cinste in frumoasa $iserica atunci zidita, a #anastirii Sfintilor Trei )erarhi& Aici au stat pana la 2: decem$rie, 9111, cand au fost scapate prin minune de un incendiu& Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din )asi unde se afla si astazi&

93

Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Trei au fost marile 'irtuti care au impodo$it sufletul si 'iata Sfintei !reacu'ioasei maicii noastre !arasche'a de la )asi& )n%ereasca feciorie, milostenia, adica lepadarea de cele pamantesti, si dumnezeiasca ru%aciune, maica tuturor faptelor $une& !e aceste trei 'irtuti le-a iu$it fericita din copilarie si prin acestea, in chip deose$it, s-a dez$racat de orice cu%et pamantesc, a $iruit pe dia'oli si s-a numarat in ceata Sfintilor !arinti purtatori de umnezeu& 2iind odrasla de $un neam si a'and sadita in inima ei frica de umnezeu, fericita !arasche'a a inceput urcusul cel duho'nicesc pe scara 'irtutilor catre 0ristos, #irele ei, mai intai prin sfanta ru%aciune, care este inceputul tuturor $unatatilor& in pruncie, cu'ioasa mer%ea la $iserica satului Epi'at, fiind nelipsita de la sfintele slu+$e& ar si in casa parintilor ei se ru%a mult ziua si noaptea, imitand pe sfintii in%eri& ar, intrucat ru%aciunea fara iu$ire de aproapele nu poate a+un%e la umnezeu, care este iu$ire, fericita !arasche'a a adau%at la ru%aciunile ei inca doua fapte $une= postul si milostenia& Caci postul da aripi ru%aciunii si o inalta la cer, iar milostenia, fiica cea dintai a iu$irii, duce ru%aciunea inaintea tronului !reasfintei Treimi& Astfel, mireasa lui 0ristos nu %usta nimic pana seara, in zilele de post, iar in sar$atori, cand se intorcea de la $iserica, isi schim$a de multe ori hainele ei $une si de pret, date de parinti, cu hainele rele si rupte ale copiilor saraci, care cereau milostenie la usa $isericii& !entru aceasta, cu'ioasa primea multe mustrari si $atai de la mama ei, cand o 'edea im$racata in haine urate si sarace& - Spune, !arasche'a, cui ai dat hainele tale cele scumpe si frumoase cu care te-am im$racatF o intre$a mama ei suparata& - 5e-am daruit lui 0ristos prin mainile copiilor saraci A raspundea fericita, cu chip luminat& Bdata, ascultand slu+$a in $iserica, a auzit citindu-se acest cu'ant din Sfanta E'an%helie= Bricine 'oieste sa 'ina dupa #ine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-#i urmeze #ie (#arcu 1, 3-)& eci, ranindu-se la suflet ca de o sa%eata de acest cu'ant al lui 0ristos, indata a parasit %ri+ile 'ietii pamantesti si, plecand pe ascuns din casa parinteasca la 'arsta de numai 94 ani, a intrat in sfanta ne'ointa a 'ietii calu%aresti& upa ce mai intai s-a inchinat in $iserica 6lahernei (a 'lahilor), precum si la toate manastirile si sfintele moaste din Constantinopol, s-a tainuit apoi ca o straina intr-o manastire de fecioare din )eraclia !ontului& Cinci ani s-a ne'oit aici fericita !arasche'a, desa'arsindu-se in toate faptele $une si mai ales in neincetata ru%aciune cu multe lacrimi, cu posturi aspre si pri'e%heri de noapte& Aici a stra$atut ea calea cea %rea a despatimirii si a inceput urcusul duho'nicesc al desa'arsirii, unindu-se tainic cu #irele 0ristos prin um$rirea uhului Sfant& Toate surorile din manastire se uimeau de 'iata si intelepciunea ei si laudau pe umnezeu, zicand= .Sla'a Tie, oamne, ca Ti-ai facut 'as ales si sfant pe Cu'ioasa fecioara !arasche'a si Te preamaresti intre cei $lanzi si smeriti cu inimaA. Curatindu-se pe sine de cele pamantesti, Cu'ioasa !arasche'a s-a dus la )erusalim si, dupa ce se inchina si im$ratiseaza Sfantul #ormant cu multe lacrimi, se retra%e pe 6alea )ordanului la o mica manastire de fecioare& Aici s-a ne'oit cu si mai aspre osteneli aproape zece ani, $iruind pe dia'oli si ru%andu-se pentru lume& 2aptele ei cele $une cu care $iruia pe cel ne'azut si se unea ne%rait cu 0ristos erau= desa'arsita curatie a mintii si a inimii de %anduri si ima%inatii patimase, neincetata ru%aciune cu lacrimi de $ucurie, postul si pri'e%herea de toata noaptea si neadormita dorire a #irelui preaiu$it& Toate acestea au incununat pe Sfanta !arasche'a cu cununa desa'arsirii in 0ristos, incat stralucea ca o faclie aprinsa in mi+locul celorlalte calu%arite ne'oitoare& A+un%and cu'ioasa la 'arsta de 24 de ani, intr-o noapte, pe cand se ru%a, un in%er al omnului i-a spus= - 5asa pustia si lacasul acesta si te intoarce la Epi'at, in patria ta, ca acolo se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre umnezeu, pe Care 5-ai iu$itA eci, sarutand Sfanta !arasche'a pe toate surorile din acea manastire, s-a inchinat la #ormantul omnului din )erusalim si, luand o cora$ie, a a+uns la Constantinopol& Aici iarasi s-a inchinat cu lacrimi in $iserica #aicii omnului din 6laherne, zicand= .!reasfanta Stapana, nu am alta nade+de si acoperamant pe pamant decat pe tine& Tu sa-mi fii indreptatoare si folositoare spre 0ristos& Cat m-am ne'oit in pustie, pe tine te-am a'ut a+utor si man%aiere, iar acum, daca m-am intors in lume, te ro% indrepteaza-ma pana la sfarsitul 'ietii mele, ca nu am alta nade+de dupa umnezeuA. Bstenindu-se Sfanta !arasche'a inca doi ani deplini lan%a $iserica satului Epi'at, in ascunse ne'ointe duho'nicesti si simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, a in%enuncheat inaintea icoanei #antuitorului si cu lacrimi a rostit aceasta sfanta ru%aciune= . oamne, )isuse 0ristoase, cauta din sfant lacasul Tau si nu ma parasi, nici nu ma lasa, ca pentru numele Tau cel sfant am lasat toate si dupa Tine am calatorit in toata 'iata mea& Si, acum, indura-Te, oamne, si spune in%erului Tau cel $land sa ia cu pace sufletul meuA. )n timp ce se ru%a, !reacu'ioasa !arasche'a si-a dat sfantul ei suflet in mainile omnului, iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de crestini intr-un mormant nou, aproape de tarmul marii& upa multi ani, moastele Cu'ioasei !arasche'a au fost descoperite cu 'oia lui umnezeu intre%i in mormant si scoase la lumina spre man%aierea credinciosilor intr-un chip ca acesta& #urind, un cora$ier a fost aruncat pe mal de 'alurile marii& Atunci, un crestin milosti' cu numele (heor%he, impreuna cu altii, au sapat un mormant aproape si au dat de trupul neputred si plin de mireasma al Sfintei !arasche'a& ar, nestiind cine este, a in%ropat alaturi trupul rau mirositor al cora$ierului& <oaptea, insa, a 'azut in 'is o imparateasa sezand pe scaun luminat, incon+urata de in%eri& 3nul dintre ei ii zise= - (heor%he, pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei !arasche'a si l-ati uitat asaF <u stiti ca umnezeu a iu$it frumusetea ei si a 'oit s-o preamareasca pe pamantF Apoi si acea imparateasa sfanta i-a zis= - e%ra$a sa luati trupul meu din mormant si sa-l puneti la loc de cinste, in $iserica satului meu, Epi'atA Auzind clericii despre aceasta minune, indata au mers la mormantul Cu'ioasei !arasche'a cu lumanari si tamaie si au dus sfintele ei moaste in $iserica Sfintilor Apostoli din Epi'at, unde au stat 9;4 de ani si au facut nenumarate minuni si 'indecari de $oli& 8aspandindu-se in toate tarile din +ur 'estea despre 'iata si minunile Cu'ioasei !arasche'a de la Epi'at, in anul 9234, sfintele ei moaste au fost stramutate la Tarno'o, capitala )mperiului 8omano-/ul%ar, unde, de asemenea, au facut multe minuni& upa 9:0 de ani au fost stramutate la /el%rad, iar dupa inca 924 de ani le-au luat turcii in ro$ie si le-au 'andut din nou !atriarhiei de Constantinopol, fiind cinstite cu multa e'la'ie de credinciosi& )n anul 9:39, domnul #oldo'ei, 6asile 5upu, terminand de construit frumoasa $iserica a #anastirii Sfintii Trei )erarhi, din )asi, cauta sa-si inzestreze ctitoria si capitala tarii cu moastele unor sfinti facatori de minuni& eci, ru%andu-se lui umnezeu, a auzit de moastele renumite ale Sfintei !arasche'a& Si cum milosti'ul domn moldo'ean platise turcilor o mare parte din datoriile !atriarhiei, in 'ara anului 9:-9, patriarhul !artenie i-a daruit drept recunostinta cel mai de pret odor pe care il a'ea - moastele Cu'ioasei !arasche'a& !ana la (alati

9-

au fost aduse cu cora$ia, iar de aici au fost insotite pana la )asi de numerosi clerici, monahi si credinciosi cu faclii aprinse in maini& Aproape de )asi le-au intampinat 6asile 5upu si mitropolitul 6arlaam cu tot clerul si di'anul tarii si le-au asezat cu mare cinste in $iserica #anastirii Sfintii Trei )erarhi, la 93 iunie, 9:-9, in sunetul clopotelor si in armonia frumoaselor cantari duho'nicesti& <enumarate sunt minunile si 'indecarile de $oli ce s-au facut credinciosilor, care au aler%at cu ru%aciuni si lacrimi la moastele Sfintei !reacu'ioasei maicii noastre !arasche'a de la )asi, de-a lun%ul a 340 de ani de cand ocroteste #oldo'a si tara noastra& Sa amintim doar cate'a dintre ele& Cea mai mare minune a Sfintei !arasche'a este insasi preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii, al 'indecarii de $oli si al iz$a'irii de multe ne'oi si prime+dii& in cauza aceasta a fost luata ca protectoare in toate tarile ortodo*e din /alcani& /a si turcii se cucereau de minunile ce se faceau crestinilor care ii cereau a+utor cu credinta si e'la'ie& B alta minune care a uimit #oldo'a si tara noastra a fost iz$a'irea fara nici o 'atamare a moastelor Sfintei !arasche'a din incendiul iz$ucnit in noaptea de 2: spre 2; decem$rie, anul 9111, in paraclisul #anastirii Sfintii Trei )erarhi din )asi& Caci, aprinzandu-se de la un sfesnic catafalcul cu'ioasei, s-a topit ar%intul care im$raca racla, dar lemnul si sfintele ei moaste, desi erau in'aluite in +aratic, au ramas intre%i si ne'atamate, spre intarirea credinciosilor si uimirea celor indoielnici& Spre sfarsitul secolului E)E, sotia preotului (heor%he 5ates, din comuna 8adaseni-Sucea'a, suferea la cap de o $oala %rea si incura$ila& Aler%and la Sfanta !arasche'a, se ru%a cu lacrimi la moastele sfintei si-i cerea a+utor& Apoi i s-a facut Sfantul #aslu si s-a reintors acasa& <oaptea i se arata aie'ea Sfanta !arasche'a, in haine al$e stralucitoare si ii spuse= - <u mai plan%e, ca de acum te faci sanatoasaA A doua zi, femeia s-a sculat sanatoasa si lauda pe $inefacatoarea ei& )n anul 9940, o tanara din )asi s-a im$olna'it de leucemie& Atunci, $olna'a impreuna cu parintii ei au aler%at la Sfanta !arasche'a si cu multe lacrimi ii cereau a+utor si sanatate& upa doua luni de ru%aciuni staruitoare si Sfantul #aslu, tanara s-a 'indecat de aceasta $oala fara leac si si-a continuat studiile& B femeie dintr-un sat aproape de )asi era %reu $olna'a de stomac& 2iind internata pentru operatie, s-a ru%at mai intai la Sfanta !arasche'a, cerandu-i cu credinta si cu lacrimi a+utor si 'indecare& Timp de trei zile dupa internare i s-au facut toate analizele& 5a urma iau spus medicii= - 2emeie, du-te acasa ca nu ai nimicA )n anul 99:1, de hramul Cu'ioasei !arasche'a, o crestina din )asi pre%atea conser'e pentru iarna& #ama ei o indemna= - 2ata, sa nu faci una ca aceasta, caci astazi este ziua Sfintei !arasche'aA - #ama, a raspuns fiica, in fiecare zi este cate un sfant, dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe totiA upa o ora, femeia si-a trimis copila in oras sa cumpere ce'a& !e strada a fost lo'ita %ra' de o masina si apoi internata la spital& #ama copilei a aler%at a doua zi la Sfanta !arasche'a si, dupa ce si-a recunoscut pacatul, a cerut cu lacrimi iertare si sal'area fiicei ei accidentate& upa trei zile, copila s-a intors sanatoasa acasa& 3n in%iner $olna' de plamani a fost internat in spital la )asi pentru operatie& #ama sa a mers atunci la moastele Cu'ioasei !arasche'a si i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei& Timp de doua saptamani doctorii au amanat operatia& Apoi, s-a o$ser'at ca afectiunea pulmonara s-a 'indecat in chip miraculos& Atunci au zis $olna'ului= - omnule in%iner, ati scapat de operatie& intoarceti-'a sanatos acasa& Este cine'a care se roa%a lui umnezeu pentru dumnea'oastraA 3nui copil de trei ani si +umatate i s-a oprit $rusc %raiul& Atunci, mama a luat copilul in $rate si a 'enit sa ceara a+utorul Sfintei !arasche'a& !e cand se ru%a ea cu lacrimi, deodata copilul a stri%at= - #ama, mamaA Aici este oamne- oamneF #ultumind din inima !reacu'ioasei !arasche'a, mama s-a intors acasa cu copilul sanatos& )n anul 9944, doi soti din )asi nu a'eau intele%ere in casa& )ntr-o seara, femeia disperata a parasit caminul& >adarnic au cautat-o sotul si fiica& Apoi copila s-a culcat, iar tatal ei a aler%at la Sfanta !arasche'a si s-a ru%at cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu $ine inapoi& A+un%and sotul acasa, dupa o ora $ate cine'a in usa& Era sotiaA A'ea chipul palid si in%andurat& - 3nde ai fost, femeieF Ce ti s-a intamplatF a intre$at-o sotul& - ia'olul mi-a dat in %and sa ma sinucid& e aceea m-am asezat pe linia trenului, aproape de %ara <icolina& ar la orele 1 seara, pe cand 'enea un tren cu 'iteza, fiica noastra, im$racata in al$, 'ine la mine, ma apuca repede si ma arunca afara de pe linie& Asa am scapat de moarte si de osanda iaduluiA upa ce m-am intarit putin, am multumit lui umnezeu ca m-a iz$a'it de acest cumplit pacat si m-am intors acasa& - 2emeie, in seara aceasta la ora 1, fiica noastra era culcata, iar eu ma ru%am la Cu'ioasa !arasche'a pentru tine& Aceea care te-a sal'at nu era fiica noastra, ci insasi Sfanta !arasche'aA Sa-i multumim ei, caci ea te-a scapat de aceasta cumplita si du$la moarte, trupeasca si sufleteasca& e atunci este multa armonie si $ucurie duho'niceasca in aceasta familie crestina& !e timpul celor doua raz$oaie mondiale, orasul )asi a fost prote+at de $om$ardamente, iar Catedrala mitropolitana, unde se pastreaza cinstitele moaste ale Sfintei !arasche'a, nu a fost atinsa de nici un o$uz& Caci, de 340 de ani, cu'ioasa ocroteste #oldo'a si orasul acesta $inecu'antat& /atranii spun ca ostasii 'edeau noaptea, in timpul raz$oiului, o femeie uriasa im$racata in al$ deasupra )asilor, ocrotindu-l de ocupatie si $om$ardamente& Asa stie sa a+ute !reacu'ioasa !arasche'a patria ei adopti'a, pentru credinta fiilor eiA )n timpul marii secete din 'ara anului 99-;, cand mureau oamenii si animalele de foame, s-au scos moastele Sfintei !arasche'a in procesiune prin satele #oldo'ei& Credinciosii le asteptau si le intampinau cu lacrimi de $ucurie si cu faclii in maini& )n urma 'eneau nori de ploaie $o%ata si adapau pamantul& rept multumire, credinciosii se ru%au si inaltau cate o troita cu aducerea moastelor Sfintei !arasche'a in satele lor& Cel mai mult alear%a si cer a+utorul Sfintei maicii noastre !arasche'a $olna'ii, taranii, calu%arii si studentii& #ai ales in lunile de e*amene, racla cu'ioasei este al$a de carti, de caiete de scoala si pomelnice& !utem spune ca moastele cele mai iu$ite de credinciosi din tara noastra si din afara sunt, fara indoiala, moastele Sfintei !arasche'a, numita .cea %ra$nic a+utatoare si mult folositoare.& #arturisesc parintii $atrani, care au fost martori oculari, despre o minune petrecuta la racla sfintei, la 9- octom$rie, 9942& e hram, pe cand oamenii asteptau la rand sa se inchine la racla Cu'ioasei !arasche'a, au 'enit sa se inchine si doua crestine $atrane din 2ocsani& 6azand lume multa, au zis preotului de %arda, Arhimandritul Cleopa )lie=

94

- !arinte, da-ne 'oie sa ne inchinam la Cu'ioasa !arasche'a, fara sa mai stam la rand, ca suntem $olna'e, si sa-i punem su$ cap aceasta perna, pe care i-am adus-o de acasa drept multumire pentru a+utorul ce ni l-a dat& - umnezeu sa 'a $inecu'inteze, a zis !arintele Cleopa& #er%eti si 'a inchinatiA )n clipa aceea, preotii si credinciosii au 'azut un lucru cu totul sfant si minunat& Cu'ioasa si-a ridicat sin%ura capul, iar dupa ce femeile iau pus perna adusa si s-au inchinat, Sfanta !arasche'a si-a lasat iarasi capul pe capatai ca mai inainte& )ata cat de mult iu$este !reacu'ioasa pe cei ce se roa%a lui umnezeu si sfintilor 5ui cu smerenie si credintaA Sfanta !arasche'a de la )asi se $ucura in tara de un cult deose$it, mai mult decat toti ceilalti sfinti locali care au moaste in 8omania& )n fiecare zi, la Catedrala mitropolitana din )asi, de dimineata pana seara tarziu, se face un mic pelerina+ local continuu, cu credinciosi de toate 'arstele si din toate locurile, 'eniti la ru%aciune& )n mod deose$it in sar$atori, in posturi si in fiecare 'ineri, considerata .>iua Sfintei 6ineri., adica a Cu'ioasei !arasche'a, 'in multi credinciosi si se inchina la racla cu credinta, aducand flori, daruri si im$racaminte pe care le atin% de racla cu'ioasei pentru a do$andi a+utor, sanatate si $inecu'antare& ar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 9- octom$rie, patronul Sfintei !arasche'a, cand are loc unul din cele mai mari pelerina+e ortodo*e din tara noastra, la care participa inchinatorii de la sate si orase, din toate colturile tarii& Aceasta zi este considerata un ade'arat pelerina+ $isericesc national, care dureaza pana la 3 zile& )nca din a+un se scot in fata catedralei moastele Sfintei !arasche'a si, timp de doua zile si doua nopti, credinciosii stau la rand pentru inchinare& )n seara zilei de 9- octom$rie, praznicul cu'ioasei se incheie cu o procesiune in +urul catedralei, a'and in frunte pe mitropolitul #oldo'ei, care, impreuna cu clericii si credinciosii, cu lumanari in maini, poarta racla cu moastele sfintei, in sunetul clopotelor si al frumoaselor cantari $isericesti& upa aceea, se asaza moastele in $iserica la locul lor, se canta paraclisul Sfintei !arasche'a, apoi fiecare se intoarce la ale sale cu $ucuria marelui praznic in suflet si cu man%aierea uhului Sfant in inima& Sfanta !reacu'ioasa #aica !arasche'a, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL DIMITRIE CEL NOU +e la Bucu&es'i(secolele E))-E)))) Via'a !reacu'iosul !arintele nostru imitrie cel <ou de la /ucuresti, numit si ./asara$o'., s-a nascut in timpul imparatilor romano-$ul%ari !etru si )onita Asan (secolele E))-E)))), la cati'a Cilometri de orasul 8usciuc, intr-un sat locuit de 'lahi, anume /asara$o', pe 'alea raului 5omul, din parinti ortodocsi si iu$itori de 0ristos& #ai intai a fost pastor de 'ite in satul natal& Apoi, iu$ind linistea si ne'ointa monahala, s-a facut calu%ar la o manastire de pe 'alea 5omului, nu departe de /asara$o'& upa o aspra ne'ointa pustniceasca intre doua pietre din malul raului 5omul, Cu'iosul imitrie si-a dat sufletul lui umnezeu in acel loc si a ramas necunoscut de nimeni& upa multi ani, raul 5omul 'enind mare a risipit cele doua pietre in apa impreuna cu moastele intre%i ale Sfantului imitrie cel <ou& #ai tarziu, descoperindu-se sfintele lui moaste prin pronia lui umnezeu, au fost duse la $iserica satului /asara$o'& Auzind de minunile ce se faceau aici, domnii Tarii 8omanesti doreau sa-i aduca moastele la Tar%o'iste, spre man%aierea credinciosilor& )nsa, Sfantul imitrie ne'rand sa-si paraseasca satul, domnii munteni au zidit o $iserica noua in /asara$o', unde i-au fost adapostite moastele mai mult de doua secole& )n timpul raz$oiului ruso-turc din /alcani (9;:9-9;;-), %eneralul rus !etru Saltico' a luat sfintele moaste sa le duca in 8usia& ar la staruinta unui $un crestin roman, 0a%i imitrie, moastele Sfantului imitrie au fost daruite Tarii 8omanesti si asezate cu mare cinste in Catedrala mitropolitana din /ucuresti, unde se afla si astazi& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a )nca de cand era mic la parinti, fericitul imitrie era foarte ra'nitor la ru%aciune, iu$ind mai ales $iserica, postul, tacerea, smerenia si 'iata pustniceasca& Bdata, pe cand pastea 'itele satului /asara$o', a calcat cu piciorul intr-un cui$ de pasare si din %reseala a omorat puisorii& #ustrat de constiinta, si-a pedepsit piciorul 'ino'at si nu l-a mai incaltat trei ani de zile, um$land cu el descult 'ara si iarna, ra$dand cu $ar$atie %erul iernii si lo'iturile pietrelor& )n o$stea manastirii de pe 'alea 5omului, fericitul imitrie intrecea pe toti cu ru%aciunea curata a inimii si cu darul lacrimilor& Caci nu era altul mai iu$itor de umnezeu si de ne'ointa duho'niceasca decat el in aceasta sihastrie& #anca o data la doua sau trei zile, dormea noaptea foarte putinD nu a'ea nici un fel de a'ere pamanteasca, decat trupul o$osit de post si metanii, doua haine 'echi calu%aresti si !saltirea& !entru o ne'ointa aspra ca aceasta, toti se foloseau de 'iata lui si se sileau sa-i urmeze e*emplul& Temandu-se de prapastia sla'ei desarte si dorind sa urmeze marilor sihastri din pustie, Cu'iosul imitrie, luand $inecu'antare de la e%umen, a iesit noaptea din o$ste si s-a tainuit pe 'alea stancoasa a raului 5omul, intr-o pestera mica si umeda& Acolo s-a ne'oit fericitul multi ani in nestiute osteneli pustnicesti, in foame, in lipsuri, in sete si chin, ra$dand %rele ispite de la dia'oli& Apoi, simtindu-si sfarsitul aproape, s-a retras intre doua pietre mari si acolo ru%andu-se, s-a mutat cu pace la cerestile lacasuri, numarandu-se in ceata Cu'iosilor !arinti& 3itat de fratii sai din manastire, trupul Cu'iosului imitrie a fost tainuit multa 'reme intre cele dupa pietre de pe malul 5omului& Apoi, 'enind raul mare, au cazut in apa pietrele cu moastele intre%i si nestricate ale sfantului& #oastele au zacut in apa si prundis multi ani de zile, pana cand umnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta& Era o copila stapanita de duh necurat si nu afla sanatate nicaieri& intr-o noapte i s-a aratat Sfantul imitrie in 'is si i-a zis= - Copila, de ma 'or scoate parintii tai din apa, eu te 'oi tamadui pe tineA Auzind de acest 'is, clericii si poporul au mers la locul unde se ne'oise sfantul, cu facliile aprinse in maini, si au scos din apa odorul cel de mult pret, adica moastele Sfantului imitrie cel <ou, pe care le-au asezat cu cinste in $iserica satului /asara$o'& in ziua aceea aler%au, cu credinta, multi $olna'i la moastele Sfantului imitrie cel <ou si primeau sanatate si man%aiere& Cea dintai care s-a 'indecat de duh necurat a fost insasi copila care l-a 'isat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat& Auzind domnii Tarii 8omanesti de minunile Sfantului imitrie de la /asara$o', au trimis preoti si $oieri sa aduca sfintele lui moaste in pamantul tarii, dar n-au putut, caci sfantul nu 'oia sa paraseasca pamantul natal& Atunci au in+u%at la car doi +uncani nein'atati si i-au lasat li$eri, sa 'ada unde doreste Sfantul imitrie sa mear%a& Astfel, +uncanii s-au intors repede la /asara$o', unde au ramas moastele inca doua secole, 'indecand nenumarati $olna'i si alinand multe suferinte omenesti& )ata cate'a din faptele minunate sa'arsite la moastele Sfantului imitrie, in satul /asara$o'&= oua surori, Aspra si Ecaterina, din satul Cerna'oda, inchinandu-se la moastele cu'iosului, au luat in taina o particica din ele, cu scopul

9:

sa o duca in $iserica lor& ar, urcandu-se in caruta, caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc si siau cerut iertare cu lacrimi de la Sfantul imitrie& Altadata un monah cu numele de 5a'rentie, inchinandu-se, a rupt o particica din mana sfantului si a fost pedepsit pe loc, ramanand cu %ura cascata si pierzandu-si %raiul& <umai dupa multe ru%aciuni cu lacrimi a fost iertat si 'indecat& 3n episcop e'la'ios, paralizat, numit )oanichie, a fost adus la /asara$o' si asezat lan%a racla cu'iosului& upa sa'arsirea Sfintei 5itur%hii si a mai multor ru%aciuni de sanatate, episcopul )oanichie s-a sculat desa'arsit sanatos si a dat lauda $inefacatorului sau& )n timpul 8az$oiului de )ndependenta, din anul 91;;, un colonel $atran din /ucuresti a'ea sapte feciori care au fost dusi pe campul de lupta& Tatal lor, fiind credincios, s-a ru%at cu lacrimi la moastele Sfantului imitrie sa-i scape feciorii cu 'iata din raz$oi& Apoi a scris pe o hartie numele lor si a asezat-o in taina su$ capul sfantului& upa terminarea raz$oiului, cu ru%aciunile facatorului de minuni imitrie, toti cei sapte feciori s-au intors sanatosi la casele lor& )n timpul ocupatiei %ermane din primul raz$oi mondial, cati'a $ul%ari cu o masina au furat moastele Sfantului imitrie din Catedrala #itropoliei din /ucuresti, cu scopul sa le duca peste unare, in tara lor& ar sfantul n-a 'oit sa paraseasca 8omania& e aceea, toata noaptea $ul%arii, prin minune, au incon+urat strazile capitalei, dar n-au nimerit soseaua care duce la (iur%iu, ca sa treaca unarea& imineata au fost prinsi, iar sfintele moaste au fost aduse in catedrala& )n anul 9944, o femeie din +urul /ucurestilor a'ea sotul paralizat si $olna' de ner'i& <emaiputand ea suferi, a 'enit la Sfantul imitrie si a cerut sfatul unui preot& El i-a dat sa citeasca acatistul cu'iosului si sa se inchine cu credinta la sfanta racla& 2emeia s-a intors acasa& !e la miezul noptii a stri%at-o sotul $olna' si i-a zis= - Ai chemat 'reun doctor din /ucuresti la mineF - <uA i-a raspuns femeia& - Cum nuF a zis sotul& Acum cate'a clipe a fost la mine doctorul si m-a consultat& e ce n-ai 'enit sa-i platestiF S-a urcat intr-o trasura cu cai al$i si a plecat spre /ucuresti& - Si te-a consultatF intre$a femeia& - #-a uns cu untdelemn sfintit pe mana si pe piciorul paralizat si mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc, nici sa mai in+ur, ca ma 'indec& Te ro%, iarta-ma, #arie, ca de acum inainte nu te mai suparA ar nu uita, du-te dimineata si plateste-i doctorului, ca tu l-ai chemat si stii unde locuiesteA imineata, $olna'ul s-a sculat din pat complet sanatos, iar sotia a mers plan%and la moastele Sfantului imitrie si cu multe lacrimi a multumit $inefacatorului ei& )n 'reme de seceta, la cererea credinciosilor se scoteau moastele cu'iosului, se facea un popas de o zi-doua in fiecare sat, se sa'arsea Sfantul #aslu pe camp, sarutau cu totii sfanta racla, se rostea predica, mancau cu totii pe iar$a si porneau in procesiune spre satele 'ecine& )n fruntea procesiunii mer%ea un tanar purtand Sfanta Cruce& Apoi, doi tineri purtau drapelul national, lat cat soseaua& )n urma, $atranii purtau prapuri, cruci si stea%uri, urmati de sfintele moasteD iar masa credinciosilor, in sunetul clopotelor, purta in maini lumanari aprinse, $usuioc si flori& upa terminarea slu+$ei de ploaie, alteori in timpul ei, cu 'oia lui umnezeu, 'enea ploaie puternica si adapa $razdele pamantului lo'it de seceta pentru pacatele noastre& Sfinte !reacu'ioase !arinte imitrie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTA MUCENITA FILOTEIA +e la Cu&'ea +e A&.es (secolele E))-E)))) Aceasta sfanta fecioara si mielusea iu$ita a lui 0ristos era de neam romano-$ul%ar, nascandu-se pe la inceputul secolului E))) (circa 920:), in orasul Tarno'o, 'echea capitala a /ul%ariei& Tatal sau era lucrator de pamant, iar mama sa, de ori%ine 'alaha, era casnica& upa ce dadu fiicei sale o aleasa crestere duho'niceasca si o le%a cu inima de dra%ostea lui 0ristos, mama se muta la 'iata 'esnica, lasand copila orfana in %ri+a tatalui ei& Apoi el, recasatorindu-se, a lasat pe fericita 2iloteia in %ri+a mamei 'itre%e& ar, ca de o$icei, copila era adeseori asuprita, pedepsita si chiar parata la tatal ei, pe moti' ca n-o asculta, ci mer%e prea des la $iserica si ca risipeste a'erea casei, dand-o milostenie la copiii orfani si saraci& !entru aceasta era certata de tatal ei& )nsa fecioara 2iloteia nu se tul$ura, nici nu punea la inima aceste ispite ce i le facea satana prin in'idia mamei 'itre%e, pentru a o indeparta de la faptele cele $une, pe care le in'atase de la $una ei mama& Ci dimpotri'a, pe masura ce crestea, 2iloteia mer%ea continuu la slu+$ele $isericii, impartea hainele ei $une si mancarea la copiii saraci care ii ieseau in cale, iar acasa se ru%a si postea mereu& Caci trei erau faptele ei $une care o incununau= ru%aciunea, fecioria si milostenia& Cand a'ea numai 92 ani, a $ine'oit umnezeu s-o in'redniceasca pe fericita 2iloteia de cununa muceniciei si de $ucuria imparatiei ceresti, intr-un chip ca acesta& 2iind toamna si tatal ei lucrand la camp, 2iloteia era trimisa zilnic de mama 'itre%a sa-i duca de mancare pe o%or& ar fericita o$isnuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci, care ii ieseau in cale& B$ser'and tatal ei ca mancarea nui a+un%e, si-a certat femeia pentru aceasta, iar ea i-a zis= - )ntrea$a pe fiica ta ce face cu mancarea, ca eu iti trimit mancare destula la campA Atunci, ticalosul tata, maniindu-se pe fericita 2iloteia, si-a pus in minte s-o pandeasca pe cale si sa afle ce face cu mancarea de nu-i a+un%e& )ntr-o zi, la amiaza, pe cand el o pandea dintr-un desis, a 'azut pe 2iloteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ieseau inainte& Atunci, pornindu-se cu manie de fiara, din indemnul dia'olului, a aruncat cu $arda ce o purta la $rau asupra Sfintei 2iloteia si, taind-o la picior, in putina 'reme, din cauza ranii, fericita si-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire, )isus 0ristos& Astfel, tatal ei dupa trup a de'enit pri%onitorul si uci%asul ei pentru credinta, dupa cu'antul E'an%heliei, care zice= .Si 'a da frate pe frate la moarte si tata pe fiu. (#atei 90,29)& Cuprins de frica si mustrare, a incercat sa ridice de +os sfantul ei trup, dar n-a putut, caci trupul Sfintei 2iloteia, de'enind facator de minuni, se in%reuiase ca o piatra& Atunci nefericitul tata a aler%at la arhiepiscopul Tarno'ei si, marturisindu-si pacatul, i-a spus toate cele intamplate& Arhiepiscopul cu tot clerul si multime de popor au iesit afara din oras, cu tamaie si lumanari in maini, sa ridice trupul cel prosla'it al Sfintei #ucenite 2iloteia si sa-l duca in catedrala din cetate& ar cu randuiala di'ina, trupul ei nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant& 6azand ca nu este 'oia Sfintei 2iloteia sa ramana in patria ei, arhiepiscopul cu slu+itorii sai au facut multe ru%aciuni catre umnezeu si catre mucenita, numind numeroase manastiri, $iserici si catedrale din sudul si nordul unarii, sa 'ada unde anume doreste sa ramana sfintele ei moaste& ar trupul ei nu se usura& 5a urma au numit si #anastirea Curtea de Ar%es si, prin minune dumnezeiasca, moastele Sfintei 2iloteia s-au usurat si au putut fi ridicate si asezate in sicriu spre inchinare&

9;

)ntele%and ca Sfanta #ucenita 2iloteia doreste sa fie dusa in Tara 8omaneasca, la #anastirea Curtea de Ar%es, arhiepiscopul a scris 'oie'odului 8adu <e%ru sa primeasca acest sfant si nepretuit odor pentru ocrotirea si man%aierea poporului roman $inecredincios& Astfel, clericii Tarno'ei au insotit in procesiune sfintele moaste pana la unare, iar de aici le-au intampinat clericii, monahii si credinciosii romani in frunte cu mitropolitul si domnul tarii si le-au dus cu alai domnesc la #anastirea Curtea de Ar%es, unde le-au asezat in $iserica& Asa au a+uns moastele Sfintei #ucenite 2iloteia in tara noastra& Ele se $ucura de mare cinste in /iserica Brtodo*a 8omana, alaturi de ale celorlalti sfinti care au moaste pe pamant romanesc& ar mai ales in +udetele Ar%es, am$o'ita si !raho'a, Sfanta 2iloteia este cinstita in mod deose$it cu pelerina+e locale la moastele ei si cu ru%aciuni pentru cei $olna'i, dintre care multi capata sanatate si a+utor& Cel mai mare pelerina+ la moastele Sfintei 2iloteia se face, insa, la ; decem$rie, cand are loc praznuirea ei anuala& Atunci iau parte numerosi credinciosi din multe zone ale tarii si se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moaste& )n trecut se faceau 'ara, pe timp de seceta, procesiuni pentru ploaie prin satele #unteniei, iar umnezeu, cu ru%aciunile ei, $inecu'anta pamantul cu ploaie si man%aiere& !rocesiunea se facea astfel= preotii si enoriasii satelor isi trimiteau cate o dele%atie de tarani la #anastirea Curtea de Ar%es pentru a solicita moastele Sfintei #ucenite 2iloteia in satele lor& upa ce o$tineau de la episcop si staret cu'enita $inecu'antare, se sta$ilea ziua procesiunii si traseul ce urma sa fie parcurs& Apoi se amena+a o masina speciala pentru transportul sfintei racle si al preotilor calu%ari dele%ati& !ana nu demult, sfintele moaste se transportau in trasura cu cai al$i& Credinciosii, in port national, impreuna cu preotul, in 'esminte si cu Sfanta E'an%helie, asteptau sfintele moaste la hotarul satului, a'and in maini flori, $usuioc si lumanari aprinse& e aici, in sunetul clopotelor, procesiunea se indrepta spre $iserica din centrul satului& )n fruntea procesiunii mer%eau $atranii purtand in maini cruci, prapuri, felinare si stea%ul tricolor& upa ce se facea slu+$a in $iserica si se canta acatistul Sfintei #ucenite 2iloteia, toti satenii, $atranii, 'adu'ele, $olna'ii, mamele si copiii se inchinau si sarutau sfintele ei moaste& Apoi, procesiunea se continua pe camp, in 'atra satului, unde se faceau ru%aciuni staruitoare pentru ploaie, cu toti credinciosii in %enunchi& upa slu+$a, sfintele moaste erau duse mai departe in satele 'ecine& Cu ru%aciunile Sfintei 2iloteia, umnezeu trimitea ploaie peste campul insetat si intarea credinta si speranta in inimile credinciosilor& Sfanta #ucenita 2iloteia, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua +umatate a secolului E)))) Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor si parinte duho'nicesc al #itropoliei de la 6icina, care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 9213, su$ imparatul Andronic )) !aleolo%ul (9212-9321)& 6icina era un oras-cetate, de prin secolul )E, situat in nordul o$ro%ei, la (urile unarii si identificat de cei mai multi istorici cu orasul <o'iodunum ()saccea de azi), dar atestat documentar a$ia la inceputul secolului E)), in scrierea numita .Ale*iada. a Anei Comnena, fiica imparatului $izantin Ale*ie ) Comnenul (90199991)& #itropolitul Teodor de 6icina era, pro$a$il, %rec, nascut, fie la /izant, fie in acia !ontica, care, dupa anul 9;9, se chema !aristrion sau !araduna'on si a'ea capitala la orostolon, 'echiul urostorum sau Silistra de astazi& <ordul o$ro%ei ((urile unarii) nu a fost niciodata ocupat de mi%ratori, el formand pana la caderea Constantinopolului .un mic /izant pro'incial., cu scaun episcopal, cu asezari %recesti si romanesti, cu cate'a manastiri si sihastrii de renume si cu o puternica influenta reli%ioasa si culturala asupra pro'inciilor din sudul #oldo'ei si estul Tarii 8omanesti& 2ericitul mitropolit Teodor a participat in anul 9214 la Sinodul !atriarhiei de Constantinopol, tinut in $iserica 6laherne (adica .a 'lahilor.), semnand in acte .Smeritul si prea cinstitul mitropolit al de umnezeu pazitei cetati 6icina.& )n anul 9292, mitropolitul Teodor 'ine din nou in Constantinopol, unde semneaza .Tomul sinodic contra latinilor.& El a pastorit turma lui 0ristos la (urile unarii pana la sfarsitul secolului E))), fiind in $une relatii cu mitropolitii din +urul sau& A purtat %ri+a de credinciosii de la nordul unarii, trimitandu-le preoti si calu%ari misionari hirotoniti la 6icina& A sustinut mult asezarile monahale din eparhia sa, precum #anastirea Sfantul Atanasie cel #are de la <iculitel si sihastriile Chilia si Sfantul (heor%he din elta unarii, pe atunci destul de 'estite& A+un%and la adanci $atraneti, s-a mutat la cele 'esnice spre sfarsitul secolului E)))& SFANTUL MUCENIC IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA (, 9330) Via'a Sfantul #ucenic )oan cel <ou de la Sucea'a, ale carui moaste se afla de sase sute de ani in tara noastra, s-a nascut in orasul Trapezunt, in +urul anului 9300, din parinti $inecredinciosi si foarte iu$itori de 0ristos& 2iind ne%ustor de marfuri, ca si tatal sau, e'la'iosul )oan a plecat cu cora$ia din orasul natal spre Cetatea Al$a de la %urile <istrului, aflata pe atunci in stapanirea tatarilor inchinatori de idoli& !e #area <ea%ra a a'ut mai multe discutii de credinta cu un ne%ustor 'enetian, anume 8eiz& ar, 'azandu-se $iruit in cu'inte de fericitul )oan, care marturisea si apara cu zel dreapta credinta ortodo*a, 'enetianul a hotarat sa se raz$une asupra lui& Sosind in Cetatea Al$a, 8eiz l-a parat pe )oan la mai-marele cetatii, cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodo*a si sa se inchine soarelui si idolilor pa%anesti& ar )oan, marturisind pe 0ristos cu mare tarie si cura+, a fost dat la %rele chinuri si $atai, pentru a se lepada de ade'aratul umnezeu& Apoi, 'azandu-l statornic in dreapta credinta si %ata sa-si dea 'iata pentru Sfanta E'an%helie, a fost si mai mult $atut si tarat pe ulitele Cetatii Al$e, le%at de coada unui cal nein'atat, pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sa$ia, fiind in 'arsta de numai 30 de ani& <oaptea, 'azandu-se cor de in%eri si faclii aprinse in +urul trupului sau, sfintele lui moaste au fost luate cu cinste si asezate in $iserica ortodo*a din Cetatea Al$a& Aici au stat ;0 de ani, facand multe minuni si 'indecari de $oli& )n anul 9-02, la 2 iunie, moastele Sfantului #ucenic )oan, numit .cel <ou., au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Al$a de trimisii 'oie'odului Ale*andru cel /un si au fost asezate in $iserica .#irautilor. din Sucea'a, 'echea capitala a #oldo'ei, de'enind astfel cel dintai sfant ocrotitor si %ra$nic a+utator al moldo'enilor& )n anul 9419, moastele Sfantului )oan .de la Sucea'a. au fost stramutate din 'echea $iserica domneasca in noua catedrala zidita de /o%dan al )))-lea, unde se afla pana astazi& upa ce au stat un timp in #itropolia din )asi, in anul 9:1: moastele Sfantului )oan cel <ou au fost luate de oastea poloneza a lui )oan So$iesCi, impreuna cu e'la'iosul mitropolit osoftei si cu o mare parte din tezaurul tarii, si duse lan%a 5io'& upa 9; de ani de instrainare, la 93 septem$rie 9;13, sfintele sale moaste au fost readuse cu mare cinste la Sucea'a si s-au asezat in 'echea $iserica domneasca, unde se afla si astazi& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 2iind adus fericitul )oan in fata eparhului pa%an al Cetatii Al$e, acesta, indemnat de dia'olul si de slu%ile lui, i-a zis= - #-am instiintat despre tine ca esti om intelept, ca ai iu$it credinta noastra mahomedana si ca 'oiesti sa te apropii de ea& !entru aceasta,

91

o, prietene, nu mai za$o'iD ci leapada credinta crestineasca defaimata de toti, $lestema le%ea si $iserica 'oastra in fata poporului adunat aici si 'ino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele, luna si stelele& )ar 'iteazul ostas al lui 0ristos i-a raspuns= - Eu niciodata nu ma 'oi lepada de ade'aratul umnezeu, ca sa ma inchin oamenilor necredinciosi, soarelui si celor create& Sa nu-mi fie mie a ma lepada de tine, 0ristoase, #antuitorul meu, Care esti umnezeu preamarit impreuna cu Tatal si cu uhul SfantA Atunci, maniindu-se, eparhul l-a pedepsit cu $atai cumplite si, le%andu-l de coada unui cal, l-au tarat ostasii pe ulitele pietruite ale Cetatii Al$e, pana cand i s-a taiat capul cu sa$ia de catre un e'reu& Auzind ne%ustorul 'enetian de mucenicia Sfantului )oan, a cu%etat sa-i fure trupul noaptea din mormant& ar, pe cand ii sapa mormantul, mucenicul lui 0ristos s-a aratat in 'is preotului ortodo* si i-a zis= - Scoala si alear%a la $iserica indata, ca 'anzatorul meu 'rea sa-mi fure trupul din mormantA 6enind, preotul a sal'at sfintele sale moaste si le-a in%ropat in altar aproape de Sfanta #asa& Auzind mitropolitul #oldo'ei, )osif ) #usat, de moastele Sfantului #ucenic )oan cel <ou din Cetatea Al$a si de minunile ce se faceau aici, a indemnat pe e'la'iosul domn Ale*andru cel /un sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii, ca sa fie de calauza, man%aiere si a+utor poporului #oldo'ei, atat de iu$itor de umnezeu si de sfinti& Astfel, $unul 'oie'od a trimis o solie de dre%atori, clerici si ostasi, cu careta domneasca si, rascumparand sfintele moaste, le-a adus la Sucea'a& Cand se apropiau de cetate, au iesit inainte mitropolitul si 'oie'odul, cu tot clerul, cu poporul si $oierii sai, a'and faclii aprinse in maini& eci, cazand in %enunchi, s-au inchinat si au sarutat cu lacrimi fier$inti moastele mucenicului lui 0ristos, )oan cel <ou& Apoi le-au dus cu mare cinste in $iserica #irautilor, in care a fost uns domn Ale*andru cel /un, si le-a sarutat timp de trei zile tot poporul credincios care 'enise de prin sate& )nca si unii $olna'i care erau de fata, atin%andu-se cu credinta de moastele Sfantului )oan cel <ou, s-au 'indecat de suferintele lor& !rintre acestea si Ana, sotia 'oie'odului, fiind de multa 'reme suferinda de o $oala %rea, s-a 'indecat in chip minunat si a mai trait inca 9; ani& Si au fost depuse sfintele moaste in cetatea Suce'ei la 2 iunie, in anul mantuirii 9-02& intre multele minuni facute la moastele Sfantului )oan cel <ou de la Sucea'a, se cu'ine sa amintim mai intai cum a iz$a'it marele mucenic poporul si capitala #oldo'ei de na'alirea tatarilor +efuitori si uci%asi de oameni& )n luna mai 9:22, mii de ostasi tatari in'adasera #oldo'a, +efuind si dand foc satelor din calea lor& e frica, locuitorii se ascundeau, o parte prin paduri, iar alta in cetatea Suce'ei& ar, 'azand cu %roaza ca tatarii se apropie sa +efuiasca orasul, au aler%at cu totii la #itropolie sa ceara a+utorul Sfantului )oan& )n noaptea de 9 spre 2 iunie, mitropolitul Anastasie Crimca a facut pri'e%here de toata noaptea cu poporul, a impartasit multimea cu Sfintele Taine si i-a indemnat sa se roa%e lui umnezeu cu credinta& Apoi a incon+urat catedrala de trei ori cu E'an%helia si cu moastele Sfantului )oan, le-a asezat intr-un car cu $oi si au pornit sa le ascunda in cetatea Suce'ei& 5a iesire, sfintele moaste s-au lasat atat de %rele, incat carul nu se putea misca din loc& Atunci, intele%and toti ca Sfantul #ucenic nu 'rea sa lase cetatea sa cada in mainile pa%anilor, au incon+urat zidurile cetatii cu moastele lui si asteptau sa se faca ziua& imineata, iarasi facand tot poporul ru%aciuni cu lacrimi, a trimis umnezeu, la mi+locirea mucenicului Sau, o ploaie mare cu 'ant si tunete, incat a 'enit asa de mare raul Suce'ei, ca n-au putut tatarii sa-l treaca si sa intre in cetate& Atunci pa%anii, infricosandu-se, au fu%it rusinati peste <istru& Asa a iz$a'it Sfantul )oan cetatea Suce'ei de ucidere si +af, spre lauda lui umnezeu si $ucuria crestinilor& in anul 9:1:, moastele Sfantului )oan de la Sucea'a fiind duse in !olonia, la >olCie', impreuna cu #itropolitul osoftei, au facut si acolo nenumarate minuni si 'indecari de $oli timp de 9; de ani, incat aler%au la moastele marelui mucenic tot felul de credinciosi ortodocsi si catolici, si primeau a+utorul lui dupa credinta si e'la'ia fiecaruia& Astfel, prin sfintele lui moaste s-a facut o ade'arata impacare intre ortodocsi si catolici& ar si readucerea moastelor Sfantului )oan cel <ou din !olonia in manastirea sa din Sucea'a, care a a'ut loc la 93 septem$rie 9;13, este considerata o mare minune& Ca nimeni nu mai spera, dupa un secol, sa se aduca din nou in pamantul #oldo'ei cel mai iu$it si mai 'echi ocrotitor si ru%ator al tarii si poporului romanesc, atat de %reu incercat de-a lun%ul 'eacurilor, dar atat de credincios si iu$itor de sfinti& Aceasta o do'edeste mai intai ra'na si staruinta episcopului osoftei de 8adauti, caruia i se datoreaza cel mai mult readucerea moastelor Sfantului )oan la Sucea'a& Apoi, numarul mare de clerici si ortodocsi credinciosi care au intampinat cu flori si lumanari aprinse racla cu sfintele moaste, la trecerea lor din !olonia in #oldo'a& Cine ar putea spune $ucuria %enerala a moldo'enilor la trecerea sfintelor moaste prin satele lorF Ca peste tot sunau clopotele $isericilor, se canta din $uciume, rasunau sal'e de tun, iar satenii ieseau cu totii in calea lor, in frunte cu preotii in 'esminte, cu copiii si $olna'ii satelor, im$racati in haine nationale de sar$atoare, cu faclii si flori in maini& )n aceasta atmosfera de $ucurie in 0ristos si fratie duho'niceasca, au stra$atut moastele Sfantului )oan #oldo'a de nord, timp de aproape trei luni, pana au fost asezate din nou in catedrala 'echii mitropolii din Sucea'a& 5a hramul Sfantului )oan din 2- iunie 9191, au participat mii de pelerini din #oldo'a si din pro'inciile 'ecine& Toata Sucea'a era plina de credinciosi& Cu acest prile+ a 'enit si sotia unui $oier moldo'ean& Aceasta, dupa ce asculta slu+$a, se inchina la sfintele moaste, se urca in trasura cu patru cai si dadu porunca 'izitiului sa plece spre casa& ar oricat lo'ea caii, trasura nu se misca din loc, incat femeia a fost cuprinsa de frica& Apoi a co$orat din trasura, a spus episcopului si preotilor intamplarea si le cerea a+utor& Episcopul i-a zis= - oamna, poate ai facut 'reun pacat azi, de nu poti pleca acasaA )nchina-te in $iserica, marturiseste-ti pacatele la un preot si cred ca te 'ei intoarce cu $ine& 5a spo'edanie, femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o $ucata din de%etul Sfantului )oan, ca s-o duca acasa de $inecu'antare si a+utor& Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata, sa-si ceara iertare de la Sfantul #ucenic )oan si sa faca ru%aciuni si metanii, caci numai asa 'a putea pleca& Cum a facut ceea ce i-a poruncit preotul, femeia a plecat cu $ine si $ucuroasa la casa ei& )n 99:- a fost adus la Sfantul )oan, pentru ru%aciune, un om $olna' de minte& upa ce i s-a facut de trei ori Sfantul #aslu, $olna'ul s-a facut sanatos& A treia zi a 'enit la manastire 'indecat si a dat multumire lui umnezeu& )n toamna anului 99:9, un om din partile Suce'ei a de'enit mut din lucrarea dia'olului& 8udele l-au adus la moastele Sfantului )oan pentru ru%aciune& !arintii i-au facut Sfantul #aslu, i-au citit molitfele Sfantului 6asile si l-au pus sa citeasca acatistul Sfantului )oan cel <ou lan%a sfintele moaste& <oaptea, $olna'ul a dormit la manastire, iar dimineata s-a sculat sanatos si s-a dus acasa, dand lauda si multumire #antuitorului nostru )isus 0ristos si Sfantului #ucenic )oan&

99

)n anul 99:0, o copila din comuna !utna-Sucea'a si-a pierdut 'ederea din cauza unei $oli& B crestina e'la'ioasa din sat a adus copila la Sfantul )oan de la Sucea'a& Aici s-au ru%at amandoua, apoi preotii i-au facut Sfantul #aslu si au miruit-o la ochi cu untdelemn sfintit& 5a urma, cand $atrana conducea copila sa iasa din $iserica, plina de uimire si cu lacrimi in ochi, fetita a stri%at= - #atusa, 'ad, nu ma mai tine de mana A Sfinte #are #ucenice )oane, 'indeca-mi ochii si durerea inimii meleA and lauda lui umnezeu pentru aceasta minune, s-au intors amandoua acasa sanatoase si cu mare $ucurie& )n anul 99:9, o crestina, #aria, din satul Ciumulesti-Sucea'a, $olna'a de ochi, nu 'edea aproape deloc& ar, auzind de minunile Sfantului )oan, a fost adusa la Sucea'a& Aici s-a inchinat la sfintele moaste, s-a spo'edit si impartasit cu Trupul si San%ele lui 0ristos si i s-a facut de trei ori Sfantul #aslu& !entru multa ei credinta, femeia s-a 'indecat complet si, multumind marelui mucenic, s-a intors 'indecata la casa ei& )n acelasi an, o fetita de zece ani numita Ana, din satul Corni- /otosani, in urma unei spaime, si-a pierdut %raiul& 2iind adusa la #anastirea Sfantul )oan din Sucea'a, i s-au facut ru%aciuni si Sfantul #aslu de trei ori si pe loc s-a 'indecat, incat se mirau toti de darul tamaduirii ce iz'oraste din aceste sfinte moaste& 3n tehnician care lucra la un la$orator uni'ersitar a fost iradiat si paralizat, incat nu putea nici macar a se hrani sin%ur& Auzind de Sfantul )oan, a 'enit aici cu mare credinta si speranta in a+utorul lui umnezeu& Cazand in %enunchi, s-a ru%at mult cu lacrimi, zicand= - Sfinte #are #ucenic )oane, stiu ca pentru pacatele mele m-a pedepsit umnezeu cu $oala aceasta& ar stiu ca omnul este milosti' cu noi, pacatosii, iar tu 'indeci pe cei suferinzi care 'in cu credinta la tine& 6indeca, ma ro%, si mainile mele $olna'e, ca sa ma pot inchina lui umnezeu, sa ma pot hrani sin%ur si sa nu fiu po'ara altora& A+uta-ma, Sfinte #ucenice )oane, a+uta-ma si-mi 'indeca mainile, ca imi pare rau de pacatele mele si ma hotarasc sa urmez de acum lui 0ristosA )n clipa cand se ru%a din inima si 'arsa lacrimi, marturiseste $olna'ul, a simtit deodata o caldura straina in mainile sale si o furnicare a ner'ilor de la 'arful de%etelor pana la umeri& Apoi a inceput sa simta si sa miste sin%ur de%etele, palmele si $ratele pana sus& Constient ca in clipa aceea umnezeu, cu ru%aciunile Sfantului #ucenic )oan de la Sucea'a, i-a 'indecat mainile paralizate, a cazut din nou la ru%aciune, multumind omnului si placutului Sau cu lacrimi de $ucurie& 5a urma s-a ridicat si a plecat fericit la casa sa, marturisind tuturor cum a facut omnul mila cu el& Sar$atoarea hramului Sfantului #ucenic )oan cel <ou de la Sucea'a - care are loc, prin traditie, la 2- iunie, de Sanziene - are dimensiuni $isericesti deose$ite si un profund caracter autohton ortodo*& Cu acest prile+ se aduna multi credinciosi din #oldo'a si Transil'ania - in special $uco'ineni si maramureseni - in frumosul port national, cu daruri traditionale in maini, ca= flori de camp, spice de %rau, cren%i de tei si $rad si cu numerosi copii dupa ei& 2etele tuturor sunt luminate de o profunda $ucurie duho'niceasca& Bdata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moaste, credinciosii aduc cu ei pentru $inecu'antare haine pe care le atin% de capul sfantului& !elerina+ul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie, cand se scot sfintele moaste in procesiune, purtate pe mainile pelerinilor si apoi se asaza intr-un mic $aldachin su$ teii din mi+locul curtii& )n seara de a+un se face slu+$a pri'e%herii in aer li$er pana spre miezul noptii& Apoi, credinciosii, %rupati pe zone si sate, stau de 'e%he pe iar$a pana dimineata& 3nii se roa%a in $iserica, altii incon+oara catedrala in %enunchi sau cantand, altii canta incet melodii reli%ioase compuse de ei, iar ma+oritatea asteapta la rand sa se inchine la moastele Sfantului )oan cel <ou& )n dimineata hramului se sfinteste a%heasma si se face Sfantul #aslu pentru $olna'i& Apoi se sa'arseste Sfanta 5itur%hie arhiereasca pe un podium mare, in curte, in prezenta multimii de inchinatori& Bchii tuturor pri'esc spre slu+itori in mi+locul carora se afla mitropolitul #oldo'ei& Cantarile corului si predica misca inimile si scot lacrimi& 5a sfarsitul slu+$ei, multi credinciosi doresc sa se atin%a de 'esmintele preotilor slu+itori si mai ales de ale arhiereilor& 3ltimul moment cu care se incheie slu+$a hramului este aducerea sfintelor moaste in $iserica, la orele - dupa-amiaza& !rin traditie, racla este purtata pe maini numai de maramureseni, care, timp de 2- ore, stau de 'e%he in ru%aciune si nu mananca nimic pana la asezarea moastelor in $iserica& Apoi 'alul de pelerini se roa%a in liniste pe strazi catre %ara si sate, unde sunt asteptati de mem$rii familiei cu daruri de la Sfantul )oan, ca= icoane, cruciulite, a%heasma, untdelemn sfintit, flori si haine $inecu'antate, atinse de sfintele moaste& 0ramul Sfantului )oan cel <ou de la Sucea'a, impreuna cu al Cu'ioasei !arasche'a de la )asi, se numara printre cele mai reprezentati'e sar$atori reli%ioase si cu o 'eche traditie ortodo*a nationala, care contri$uie mult la unitatea noastra in 0ristos& Sfinte #ucenice )oane, mult patimitorule, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (circa 933;-93-;) upa mitropolitul Teodor a urmat 5uca, iar in anul 933; a+un%e pastor al Arhiepiscopiei de 6icina de la (urile unarii fericitul mitropolit #acarie, care po'atuieste turma lui 0ristos din o$ro%ea (!aristrion) mai mult de zece ani& esi in anul 93-9 o$ro%ea este ocupata de tatari, noul ierarh face eforturi deose$ite pentru a mentine calmul si unitatea credinciosilor sai& )ntre anii 93-9-93-;, mitropolitul #acarie al 6icinei ia parte la mai multe sinoade locale care au a'ut loc la !atriarhia de Constantinopol& )n cele doua sinoade din anii 93-9 si 93-3, care discuta si iau apararea Sfantului (ri%orie !alama, pri'ind in'atatura isihasta atonita de iluminare duho'niceasca prin practicarea ru%aciunii lui )isus si in'atatura despre ener%iile necreate ale uhului Sfant, mitropolitul #acarie al 6icinei, alaturi de patriarhul ecumenic, )oan al El6-lea Caleca, apro$a aceste in'ataturi palamite de iluminare si sporire duho'niceasca, ca fiind intru totul ade'arate si ortodo*e& 5a primul sinod, arhiepiscopul #acarie, el insusi un calu%ar atonit si adept al ru%aciunii isihaste, semneaza al optulea, iar la sinodul urmator semneaza al 93-lea& #itropolitul #acarie, de formatie isihasta atonita, era $un prieten al Sfantului (ri%orie !alama, arhiepiscopul Tesalonicului, si al Sfantului (ri%orie Sinaitul, intemeietorul #anastirii !aroria, 'estit centru isihast din #untii /alcani pe la +umatatea secolului al E)6-lea, unde se ne'oiau si numerosi calu%ari .'lahi. din Tara 8omaneasca si o$ro%ea& #itropolitul 6icinei apara cu statornicie Brtodo*ia la (urile unarii, sustine #anastirea Sfantul Atanasie cel #are de la <iculitel si micile sihastrii din partea locului, intra in le%atura cu 'oie'odul Ale*andru ) /asara$ si hirotoneste preoti pentru Tara 8omaneasca si pentru sudul #oldo'ei& El era parinte sufletesc, atat al romanilor de la sudul, cat si de la nordul unarii& )n anul 93-;, fericitul ierarh #acarie se muta cu pace la cerestile lacasuri& MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA P&imul Mi'&opoli' al Ta&ii Roma(es'i (, 93;2) 3ltimul mitropolit al 6icinei si cel dintai pastor al /isericii lui 0ristos din o$ro%ea si Tara 8omaneasca, reunita su$ conducerea unui sin%ur 'oie'od, este arhiepiscopul )achint& El a pastorit doar cati'a ani la 6icina, iar in anul 9349 si-a mutat scaunul la Curtea de Ar%es, la cererea marelui 'oie'od Ale*andru ) /asara$, intemeietorul Tarii 8omanesti, care dorea sa ai$a un sediu mitropolitan in tara sa&

20

#itropolitul )achint de'ine astfel pastor duho'nicesc al tuturor romanilor din o$ro%ea si Tara 8omaneasca& El sfintea $iserici, hirotonea preoti, impartea $inecu'antare poporului atat de credincios al .'lahilor. si era sfetnic apropiat al marelui domn& Astfel, Eparhia 6icina dispare si ia fiinta o noua mitropolie romaneasca, cunoscuta su$ numele de .#itropolia 3n%ro'lahiei., dependenta de !atriarhia Ecumenica de Constantinopol, condusa pe atunci de patriarhul Calist )& Ca pastor si parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre unare si Carpati, mitropolitul )achint a a'ut %ri+a sa hirotoneasca preoti pentru toate satele, sa zideasca $iserici la orase si sate, sa intemeieze noi asezari manastiresti si sa tina in stransa le%atura duho'niceasca /iserica Tarii 8omanesti cu !atriarhia de Constantinopol& )ar ca .e*arh al plaiurilor., mitropolitul )achint purta %ri+a si de credinciosii ortodocsi din partile 'ecine, indeose$i din Transil'ania, carora le trimitea preoti si calu%ari misionari& Acest ierarh, a+utat de domnul tarii, 6ladisla' ) (93:--93;;), a incura+at si sustinut mult monahismul romanesc, al carui inceput se urca pana in secolul al )6-lea, prin centrul monahal pustnicesc din #untii /uzaului& El a adus in tara pe Sfantul <icodim de la Tismana, care 'enea din #untele Athos, pentru a or%aniza cate'a manastiri-la're dupa model atonit& El a trimis numerosi calu%ari .'lahi. la #anastirea Cutlumus-Athos, unde au a+uns calu%ari 'estiti& )ar in tara a or%anizat mai multe manastiri la Tismana, Curtea de Ar%es, Campulun%#uscel, Cozia, Sna%o', Tar%o'iste, /olintinul din eal si din 6ale, Tan%anu, Cotmeana si altele& upa o pastorire atat de rodnica, s-a sa'arsit cu pace in anul 93;2& CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Neam' (9320-93:2) )nainte de intemeierea Tarilor 8omane, calu%arii se formau duho'niceste, atat in micile sihastrii e*istente de-a lun%ul Carpatilor, cat si in #untele Athos& 3nii se sa'arseau acolo in deplina +ertfa si placere de umnezeu& Altii se intorceau si intemeiau noi schituri si sihastrii in locuri de liniste sau chiar in prea+ma satelor& 3nul din acesti sihastri autohtoni a fost si Cu'iosul (herman de la <eamt, care s-a ne'oit in tinerete la #untele Athos& Apoi, intorcanduse in pamantul parintilor sai cu cati'a ucenici si afland loc retras de lume in #untii <eamtului, a fost calauzit de uhul Sfant sa sihastreasca aici& El a intemeiat la inceputul secolului al E)6-lea o 'estita sihastrie pe locul actualei #anastiri <eamt& uho'nicul (herman a adunat in +urul sau mai multi ucenici si a inaltat in poiana o mica $iserica de lemn cu hramul Sfantul )oan Teolo%ul& )n anul 9320, ucenicii l-au ales e%umen si parinte duho'nicesc, ne'oindu-se impreuna in desa'arsita dra%oste de 0ristos, in ru%aciune si nade+de, a'and toti un cu%et si o 'oie& eci, auzindu-se prin sate de sihastrii de la <eamt, li s-au adau%at cu timpul si alti iu$itori de liniste, numarand pe la +umatatea secolului al E)6-lea pana la -0 de calu%ari& Sihastria lui (herman, numita si Sihastria Sfantului )oan Teolo%ul, a fost innoita mai tarziu de /o%dan ), intemeietorul #oldo'ei (934993:4) si de urmasii lui, de'enind cea dintai manastire 'oie'odala musatina& Cu'iosul (herman ieroschimonahul a po'atuit o$stea sa pana in anul 93:2, de'enind 'estit duho'nic al calu%arilor si lucrator al ru%aciunii lui )isus, in'atand pe sihastri aceasta dumnezeiasca lucrare& El a intemeiat in tinutul <eamt cea dintai manastire si prima 'atra isihasta, ai carei ucenici s-au raspandit apoi de-a lun%ul Carpatilor 8asariteni& A+un%and la adanci $atraneti si $ineplacand lui umnezeu, Cu'iosul (herman, cel dintai staret al #anastirii <eamt, s-a sa'arsit cu pace si a fost numarat in ceata cu'iosilor parinti CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHULAl +oilea e.ume( al Ma(as'i&ii Neam' (, 93;3) Acest ieroschimonah a fost cel dintai ucenic al staretului (herman si impreuna ne'oitor cu dansul in #untele Athos si la <eamt& Apoi, raposand parintele sau duho'nicesc, Cu'iosul Ciprian a a+uns intaistatator al #anastirii <eamt, po'atuind aceasta sfintita o$ste mai $ine de zece ani& Ca e%umen, Cu'iosul Ciprian a crescut numerosi fii duho'nicesti, deprinzandu-i pe toti cu smerenia, ru%aciunea si desa'arsita dra%oste in )isus 0ristos& Su$ e%umenia sa, numarul monahilor din #anastirea <eamt a+unsese la peste 10& 3nul din ei a fost si 'estitul ieroschimonah )osif #usat, rudenia domnilor musatini, pe care il tunse in monahism si il lasa e%umen in locul sau& E%umenul Ciprian a fost si un iscusit duho'nic si dascal al ru%aciunii& )n timpul e%umeniei sale s-a dez'oltat mult 'iata isihasta in +urul la'rei& Sihastrii nemteni se ne'oiau sin%uri sau cate doi-trei, in mici $ordeie si chilii de pamant si lemn& 0rana lor o formau fructele de padure si painea pe care o primeau saptamanal din o$stea Cu'iosului Ciprian& )n posturi, sihastrii nu co$orau deloc in la'ra, iar in celelalte zile 'eneau numai in sar$atori si se impartaseau cu Trupul si San%ele omnului& Sfetnicul lor cel mai $un era insusi e%umenul #anastirii <eamt& Asa ne'oindu-se Cu'iosul Ciprian si $ineplacand lui umnezeu, s-a sa'arsit cu pace in anul 93;3, incredintand o$stea in mainile arhimandritului )osif #usat (93;3-931:)& CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Mu('ii Bu1aului (secolul al E)6-lea) Acest 'estit sihastru s-a ne'oit in #untii /uzaului in prima +umatate a secolului al E)6-lea& #ai intai s-a ostenit intr-o pestera su$ muntele lui #artirie, apartinand de sihastria 2undatura& Apoi, a+un%and sihastru iscusit in lupta cea duho'niceasca si dascal al 'ietii pustnicesti, s-a in'rednicit de darul preotiei, adunand mai multi ucenici in +urul sau, caci cu'iosul era po'atuitor de suflete si parinte duho'nicesc pentru multi, hranindu-i cu alese cu'inte din Sfanta Scriptura& Cunostea inca si operele Sfintilor !arinti si $iruia cu multa pricepere ispitele 'ra+masului dia'ol& )n a doua +umatate a secolului al E)6-lea, Cu'iosul A%aton s-a sta$ilit cu cati'a ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului, cale de o +umatate de ceas de Sihastria 2undatura& Aici si-a sapat cu mainile sale o mica $iserica in stanca, cu hramul Sfantul )oan 0risostom, pentru care a'ea mare e'la'ie& Alaturi de $iserica, cu'iosul si-a facut o mica chilie, unde se ne'oia ziua si noaptea in post si ru%aciune& 3cenicii sai, in numar de 92, dupa traditia isihasta din partea locului, si-au sapat si ei chilii in piatra pe acelasi munte, in prea+ma Cu'iosului A%aton& Aceasta este sihastria lui A%aton, numarata printre primele sihastrii cunoscute in #untii /uzaului si una din cele mai alese& Aici s-au ne'oit timp de trei secole peste o suta de sihastri purtatori de 0ristos, dintre care multi au a+uns la masura sfinteniei& )ntre acestia, insa, a stralucit Cu'iosul A%aton, ca o faclie aprinsa pe 'arful muntelui, de'enind 'as al uhului Sfant si parinte cu multi fii duho'nicesti& )ar ne'ointa sa si a ucenicilor sai era aceasta= noaptea se adunau in $iserica si cantau slu+$a 3treniei, ziua se ne'oiau in chilii cu postul, cu metaniile si cu citirea !saltirii, iar seara se adunau la trapeza, mancand la aceeasi masa comuna facuta dintr-un trunchi de copac cu 92 locuri& #ancarea era si ea pustniceasca= pesmeti de paine si le%ume fierte, fara untdelemn& )n sar$atori, Cu'iosul A%aton sa'arsea Sfanta 5itur%hie si impartasea pe toti cu Trupul si San%ele omnului& 5a inceputul secolului al E6)-lea, domnul Tarii 8omanesti, <ea%oe /asara$ (9492-9429), auzind de sihastria lui A%aton, a facut unele danii si a marit $iserica din pestera, cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului, care se pastreaza pana astazi&

29

6estea despre ne'ointa ieroschimonahului A%aton a+unsese pana la e'la'iosul domn <ea%oe /asara$, el insusi fiind cunoscator al 'ietii isihaste din Tara 8omaneasca si sustinator al cu'iosilor sihastri& <ea%oe impreuna cu episcopul de atunci al /uzaului si cu o oarecare monahie Teodora au facut unele danii Sihastriei lui A%aton, fapt pentru care au fost scrisi in pomelnicul $isericii, sapat in peretele altarului de am$ele parti ale ferestrei de est& !omelnicul se pastreaza destul de $ine si astazi& 3lterior au fost adau%ati si alti 'oie'ozi, care au miluit pe calu%arii din Sihastria lui A%aton, ca= #oise, 6lad, 6intila si sotia lui, 8ada& )n anul 942-, Schitul lui A%aton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati& )n a doua +umatate a secolului, inmultindu-se numarul sihastrilor mai mult de 92, Sihastria lui A%aton de'ine manastire cu randuiala de chino'ie& 3n hriso' din anul 941; aminteste pentru prima data de .manastirea lui A%aton.& 5a inceputul secolului al E6))-lea, manastirea a+un%e in para%ina& )n anul 9;33 este reinnoita de alti ctitori, dupa care mai dainuie putin si apoi este definiti' parasita& Astazi se mai pastreaza doar o parte din $iserica de piatra, in care se 'ede a$sida altarului, nisele pentru proscomidie si diaconicon, pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete, o fereastra si cate'a urme ale naosului si chiliei marelui sihastru& CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Mu('ii Bu1aului (secolul al E)6-lea) Cu'iosul ionisie Sihastrul a fost unul din sihastrii cei mai renumiti de la sihastria 2undatura& El s-a ne'oit aici in a doua +umatate a secolului al E)6-lea& !rin traditie i se spunea .Torcatorul., deoarece se ocupa cu torsul lanii, din care isi casti%a e*istenta, indeletnicire o$isnuita celor mai multi sihastri din #untii /uzaului& A+un%and cu darul lui 0ristos la masura nepatimirii, si-a sapat o pestera intr-o stanca %reu accesi$ila, la - metri deasupra pamantului& )n pestera, cu'iosul si-a facut un mic paraclis de ru%aciune, unde neincetat dadea lauda lui umnezeu& Aici s-a ne'oit Cu'iosul ionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani, ra$dand cu $ar$atie fri%ul iernii, umezeala, foamea si mai ales cumplitele ispite de la dia'oli& Si era asa de sporit printre sihastrii din partea locului, ca iz%onea duhurile necurate din oameni si cunostea cele 'iitoare& !entru aceea multi il cinsteau si-i cereau cu'ant de folos& <e'ointa Cu'iosului ionisie Sihastrul era aceasta= toata saptamana se ostenea sin%ur in pestera, petrecand in neadormita ru%aciune, in post, in pazirea mintii si in cu%etarea celor 'iitoare& 0rana si-o casti%a torcand lana, pe care i-o aducea ucenicul de prin sate& B data pe saptamana, spre uminici, co$ora din pestera si se impartasea cu Trupul si San%ele lui 0ristos la $iserica din Sihastria 2undatura& Apoi iar urca in pestera, tra%and scara in chilie si asa isi continua sfanta ne'ointa& 5ocul unde isi spri+inea scara se cunoaste si astazi& #arele sihastru ionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici, care au a+uns si ei sihastri 'estiti si i-au urmat intru totul ne'ointa& Astfel, chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca, care a contri$uit mult la dez'oltarea 'ietii isihaste in #untii /uzaului& CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Mu('ii Bu1aului (secolul al E)6-lea) B alta $isericuta in piatra care a a'ut un rol deose$it in dez'oltarea 'ietii isihaste din #untii /uzaului este !estera lui )osif, situata pe 6alea /ordeiului, aproape de satul <ucu, comuna /ozioru& 2erestrele $isericii in arc frant par sa dateze pestera din secolul al E)))-lea, dar prezenta pestelui ca sim$ol paleocrestin deasupra intrarii pesterii lui )osif, al carui contur inca se distin%e, ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele al )6-lea sau al 6-lea, fiind folosita de crestini, ca si alte pesteri din #untii /uzaului, pe timpul persecutiilor& Cu'iosul )osif este numarat printre cei mai 'estiti sihastri ne'oitori din partea locului& #ai intai s-a ne'oit in Sihastria 2undatura, iar la inceputul secolului al E6-lea s-a asezat in pestera care ii poarta numele, aproape de alte pesteri pustnicesti, pe care o mareste si-i adau%a doua ferestre& )n aceasta pestera s-a ne'oit Cu'iosul )osif zeci de ani, a+un%and mare dascal al linistii, preot si po'atuitor de suflete& <umele lui era cunoscut pana departe si multi $olna'i se 'indecau cu ru%aciunile lui& Adunand mai multi sihastri in +urul lui, Cu'iosul )osif a facut din pestera sa o ade'arata sihastrie pe 6alea /ordeiului si pe muntii #artirie, Cecilia si Crucea Spatarului din apropiere& #ulti din ucenicii sai se ne'oiau in mici $ordeie de lemn si pamant risipite pe toata 'alea din apropiere& e la acesti sihastri se numeste pana astazi locul acesta .6alea /ordeiului. si .!araul /ordeiului.& Apoi, mutandu-se in ceata cu'iosilor parinti, pestera lui )osif a fost locuita de alti sihastri cu 'iata aleasa, care au continuat firul 'ietii de sihastrie in aceeasi smerenie si ra'na pentru dra%ostea lui 0ristos& <umele si faptele tuturor, desi s-au uitat de oameni, sunt scrise in Cartea 6ietii& UN SFANT ROMAN ANONIM din #anastirea <eamt (secolul al E)6-lea) !rimele semne miraculoase de ridicare a pa'a+ului s-au o$ser'at sam$ata, 2- mai 991:& Ele s-au repetat pana luni, 2: mai, cand s-a hotarat de staretul #anastirii <eamt, arhim& Efrem Chiscariu, sa se sape su$ pa'a+& upa depunerea moastelor in $iserica s-a intocmit un act oficial in le%atura cu aceasta minune, care se pastreaza in arhi'a manastirii& upa doua zile, autoritatile locale au oprit pelerina+ul de la <eamt si au turnat $eton peste mormantul sfantului necunoscut& !rima inche%are de 'iata monahala or%anizata in 'atra #anastirii <eamt a a'ut loc la inceputul secolului al E)6-lea, datorita intaiului e%umen cunoscut al la'rei, anume ieroschimonahul (herman (9320-93:2), care aduna pe sihastrii ne'oitori aici intr-o o$ste de sinestatatoare& )nainte de el, sihastrii nemteni duceau 'iata pustniceasca idioritmica, despre care se stie foarte putin& )n a doua +umatate a secolului al E)6-lea, 'iata duho'niceasca din #anastirea <eamt ia o amploare mult mai mare, incat primii domni musatini sunt indemnati sa zideasca aici o $iserica de piatra, cu hramul )naltarea omnului& <umarul mare de morminte monahale, ma+oritatea din secolul al E)6-lea, situate in +urul primei $iserici musatine, ca de altfel in toata incinta #anastirii <eamt, do'edeste cu prisosinta cat de intensa era 'iata calu%areasca in aceasta 'atra stra$una& 3nele dintre aceste morminte se afla chiar su$ temeliile $isericii 'oie'odale zidita de Stefan cel #are, in anul 9-9;& Altele sunt su$ chiliile din incinta, iar altele, ceea ce este si mai concludent, se afla su$ pa'a+ul ce duce la usa $isericii 'oie'odale din 9-9;& Aceasta do'edeste ca mormintele sunt mai 'echi decat $iserica& )ntrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele si data mortii lor, este dificil sa se sta$ileasca precis identitatea si frec'enta 'ietii monahale aici, pe epoci& 3nul umnezeu stie cate moaste sfinte de cu'iosi monahi nemteni se afla in acest cimitir calu%aresc, unic de altfel in tara noastra& Sfintenia 'ietii calu%arilor nemteni din secolul al E)6-lea o do'edeste cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moastelor unui sihastru sfant din aceasta epoca, aflate chiar su$ pa'a+ul central ce duce la $iserica& Acest fapt s-a petrecut in zilele de 2-2: mai 991:, cand s-a o$ser'at ca la +umatatea distantei dintre clopotnita si $iserica, pa'a+ul %ros de piatra si ciment s-a ridicat circa 30 cm pe dimensiunea unui mormant, in chip miraculos& Sapandu-se cu atentie la 9,4 metri, s-a aflat trupul prosla'it si inmiresmat al unui calu%ar cu 'iata sfanta din secolul al E)6-lea, asezat aici inainte de zidirea $isericii 'oie'odale si a pa'a+ului& Bsemintele, %al$ene si $inemirositoare, erau inca le%ate intre ele si prezentau toate conditiile cerute moastelor de catre canoanele /isericii Brtodo*e& upa deshumare, osemintele aflate s-au asezat intr-un sicriu si s-au depus in $iserica de o$stea calu%arilor nemteni, in sunetul clopotelor, cu toata e'la'ia si randuiala cu'enita&

22

6estea descoperirii acestor sfinte moaste s-a raspandit imediat in toata tara& )nca din seara zilei de luni, 2: mai, noaptea, si mai ales in zilele urmatoare 'eneau sute de pelerini, tarani, oraseni si intelectuali sa se inchine la sfintele moaste& #ai intai aprindeau lumanari in +urul mormantului si faceau metanii cu lacrimi de $ucurie, ca ne-a descoperit umnezeu un sfant nou ru%ator al neamului nostru& Apoi intrau in $iserica si se ru%au cu mare credinta si emotie la sfintele moaste si la icoana facatoare de minuni a #aicii omnului, cerandu-le a+utor ceresc si dand sla'a lui umnezeu pentru toate, caci au 'azut o asa de mare minune in 8omania de astazi& !ana acum nu se stie numele cu'iosului aflat la #anastirea <eamt& )ata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant al tarii noastreA CUVIOSII SOFRONIE! PIMEN SI SILUAN Ma(as'i&ea Neam' (secolele E)6-E6) Acesti trei cu'iosi erau de loc din Tara #oldo'ei, iar cu metania din #untele Athos& Caci, fiind chemati de 0ristos, s-au facut calu%ari din tinerete si au a+uns sihastri 'estiti intr-una din sihastriile Athosului& Apoi, auzind de Cu'iosul <icodim cel Sfintit, i s-au facut ucenici, ostenindu-se impreuna cati'a ani la #anastirea 0ilandar& !rin anul 93:4, 'enind Cu'iosul <icodim in Tara 8omaneasca, au 'enit si Cu'iosii Sofronie, !imen si Siluan in #oldo'a si au intrat in o$stea #anastirii <eamt, su$ ascultarea staretului Ciprian& Si erau toti calu%ari desa'arsiti si duho'nici iu$itori de 0ristos, sihastrind mai multi ani in padurile seculare din +urul marii la're si formand numerosi ucenici& !entru sfintenia 'ietii lor, acesti cu'iosi parinti s-au in'rednicit a fi si e%umeni ai #anastirii <eamt, spre sfarsitul secolului al El6-lea& Astfel, Cu'iosul Sofronie a pastorit o$stea #anastirii <eamt intre anii 9392-9393, su$ domnia lui 8oman ) #usat, considerat de unele pomelnice ctitoresti ca .primul staret al #anastirii <eamt.& )eroschimonahul !imen a condus aceasta la'ra intre anii 9393-9-00, contri$uind mult la innoirea manastirii& )ar Cu'iosul Siluan a fost e%umen la <eamt intre 9-00-9-02, continuand acti'itatea duho'niceasca a inaintasilor sai& Cu'iosii Sofronie, !imen si Siluan, sa'arsind $ine calatoria acestei 'ieti si lasand in urma peste o suta de ucenici, s-au stramutat la cele 'esnice, dandu-si sufletele in mainile omnului& SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (,9-0:) Via'a Cu'iosul <icodim cel Sfintit era de neam macedo-roman, nascut la !rilep, in sudul Ser$iei, prin anul 9320, fiind inrudit cu familia despotului 5azar si a domnului Tarii 8omanesti, <icolae Ale*andru-/asara$& upa ce in'ata carte, se duce din tinerete in #untele Athos si se calu%areste in #anastirea 0ilandar, unde mai tarziu a+un%e e%umen si chiar protoepistat in conducerea Sfantului #unte& upa anul 93:4 'ine in Tara 8omaneasca si intemeiaza, cu a+utorul lui 6laicu 6oda (93:--93;;) si 8adu ) (93;;-9313), #anastirile 6odita (93:9) si Tismana (ante 93;;)& #ai intemeiaza la sudul unarii doua mici asezari monahale, 6ratna si #anastiritaD in Bltenia (ura #otrului si 6isina, iar in Tara 0ate%ului intemeiaza #anastirea !rislop (la sfarsitul secolului al E)6-lea), unde a scris si un E'an%heliar sla'on (9-0--9-04)& 5a sfarsitul anului 9-0:, Cu'iosul <icodim se muta cu pace din 'iata aceasta, lasand in urma numerosi ucenici& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a A+un%and la Athos, in #untele #aicii omnului, Cu'iosul <icodim s-a ne'oit mai intai in o$ste, apoi sin%ur intr-o pestera in prea+ma #anastirii 0ilandar, ra$dand %rele ispite de la dia'oli& )nsa, fiind um$rit de darul lui 0ristos, in putina 'reme s-a curatit de patimi, a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ru%aciuni si s-a in'rednicit de darul mai inainte'ederii si al facerii de minuni, a+un%and 'estit in tot muntele& Ca e%umen al marii la're 0ilandar, Cu'iosul <icodim a adunat in o$stea sa pana la o suta de calu%ari atoniti, %reci, sar$i, macedoneni, romani si $ul%ari, deprinzandu-i pe toti cu frica de umnezeu si hranindu-i cu in'ataturile Sfintei Scripturi, fiind dascal iscusit al ru%aciunii lui )isus, adanc teolo% si parinte duho'nicesc luminat& !entru aceea nu putini sihastri, calu%ari de chino'ii si e%umeni 'eneau la el pentru sfat si cu'ant de folos& !entru cinstea de care se $ucura peste tot, la ru%amintea cneazului 5azar, Cu'iosul <icodim a mi+locit la Constantinopol, impreuna cu ucenicii sai, )saia si !artenie, impacarea /isericii Brtodo*e Sar$e cu !atriarhia Ecumenica& eci, 'azand patriarhul si imparatul smerenia si intelepciunea cu'iosului si cucerindu-se de sfintenia 'ietii sale, indata a ridicat anatema data asupra /isericii Sar$e, spre lauda lui 0ristos si $ucuria crestinilor& Asa intele%ea el sa implineasca E'an%helia si sa a+ute la mantuirea semenilor sai& 2iind in sudul unarii, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, 'ine in Tara 8omaneasca si se asaza pe 'alea raului 6odita, unde e*ista o mica sihastrie intemeiata de calu%ari 'lahi& Aici, Cu'iosul <icodim, cu a+utorul domnitorului 6ladisla'-6laicu 6oda si al sihastrilor din partea locului, zideste chilii si $iserica de piatra cu hramul .Sfantul Antonie cel #are., pe care o sfinteste in anul 93:9& #anastirea 6odita a fost inzestrata apoi cu danii si intarita prin hriso' domnesc ca .dupa moartea lui chir <icodim sa nu fie 'olnic a pune in locul acela staret nici domnul, nici arhiereul, nici alt care'aD ci cum 'a zice chir <icodim si cum 'a aseza, asa sa tina calu%arii care sunt acolo si ei sin%uri sa-si puna staret.& !e 'alea paraului Tismana, unde se ne'oiau inca de la inceputul secolului E)6 mai multi sihastri in +urul unei mici $iserici de lemn cu hramul .Adormirea #aicii omnului., Cu'iosul <icodim a inaltat, de asemenea, la locul numit .Cascade., #anastirea 'oie'odala Tismana, cu acelasi hram, cu a+utorul domnitorului Tarii 8omanesti si al cneazului 5azar& #arele staret formeaza aici o o$ste renumita de calu%ari, a+uta la mentinerea in continuare a 'ietii isihaste si pune randuiala calu%areasca de chino'ie, dupa traditia #untelui Athos& Adunand in +urul sau cati'a calu%ari luminati, a intemeiat la #anastirea Tismana o 'estita scoala de cali%rafi si copisti de carti $isericesti, renumita in toata !eninsula /alcanica& e aici, Cu'iosul <icodim conducea duho'niceste toate manastirile or%anizate de el si intretinea corespondenta cu e%umeni si ucenici din Athos, din Ser$ia si din Tara 8omaneasca, precum si cu patriarhul Eftimie al Tarno'ei, do'edindu-se un mare teolo% si parinte duho'nicesc& 5a $atranete, Cu'iosul <icodim incredinteaza %ri+a celor doua #anastiri, 6odita si Tismana, ucenicului sau, ieromonahul A%aton, iar el se retra%e in pestera de deasupra manastirii, ce se pastreaza pana astazi& Acolo petrecea cu'iosul toata saptamana in post, in pri'e%here si neincetata ru%aciune, iar uminica co$ora in manastire, sa'arsea Sfanta 5itur%hie si 'indeca pe cei $olna'i& Apoi manca la trapeza cu parintii, man%aia pe toti cu cu'inte de folos si iar se urca la pestera& !entru sfintenia 'ietii sale, Cu'iosul <icodim se in'rednicise de la umnezeu de darul iz%onirii duhurilor necurate si al 'indecarii suferintelor omenesti& e aceea, numele lui se facuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii 8omanesti si multi aler%au la a+utorul lui& Se spune in traditia manastirii ca unii $olna'i se 'indecau numai cat a+un%eau la Tismana& Altii se tamaduiau cu ru%aciunea si

23

$inecu'antarea cu'iosului, sau numai cat se atin%eau de rasa lui& !rintre cei 'indecati de Sfantul <icodim se numara si fiica re%elui Si%ismund, care era $olna'a de epilepsie& A+un%and la $atranete, Cu'iosul <icodim cel Sfintit de la Tismana, $inecu'antandu-si ucenicii, si-a dat sufletul in mainile lui 0ristos, la 2: decem$rie 9-0:, iar sfintele sale moaste au fost asezate in mormantul pre%atit de el in $iserica& atorita 'itre%iei 'remurilor, mai tarziu moastele sale au fost asezate la un loc tainuit& B mica parte din ele s-au dus in #acedonia, iar de%etul aratator de la mana dreapta se pastreaza in $iserica #anastirii Tismana& Sfinte !reacu'ioase !arinte <icodim, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL e.ume( al Ma(as'i&ii Pe&i (secolele E)6-E6) Acest 'enera$il e%umen al #anastirii !eri, din nordul #aramuresului, era ori%inar din Tara Basului, ruda a lui ra%os 6oda, primul descalecator al #oldo'ei& )ntrand de tanar in ne'ointa calu%areasca la unul din schiturile e*istente in partea locului, s-a in'rednicit in putina 'reme de darul preotiei si era plin de ra'na pentru marturisirea lui 0ristos si pentru apararea credintei ortodo*e& A+un%and cunoscut in toate satele din #aramures, Cu'iosul !ahomie de'ine sfetnic si parinte duho'nicesc al romanilor maramureseni, pe care ii cerceta si ii po'atuia pe calea mantuirii& )n a doua +umatate a secolului al E)6-lea, cand fiii lui Sas 6oda, /alita si ra%, intemeiaza manastirea din !eri cu hramul Sfantul Arhan%hel #ihail, cu'iosul !ahomie este numit e%umen al acestei manastiri& )ar in anul 9399, cand #anastirea !eri de'ine sta'ropi%hie, atunci e%umenul !ahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului, e*arh patriarhal peste toate satele ortodo*e romanesti din nordul Transil'aniei& )n aceasta calitate, e%umenul !ahomie a'ea dreptul sa supra'e%heze pe preotii si credinciosii ortodocsi din #aramures, 3%ocea, /arcau, Ar'a, Sala+, Almas, Ciceu, 3n%uras si 6alea /istrei& Astfel, Cu'iosul !ahomie um$la din sat in sat, sfintea $iserici noi, randuia preoti, +udeca neintele%erile $isericesti, im$ar$ata pe tarani, in'ata si apara dreapta credinta& e asemenea, conducea duho'niceste si #anastirile )eud, /arsana si !eri din #aramures, in care se ne'oiau zeci de calu%ari, $uni slu+itori ai /isericii lui 0ristos, duho'nici pentru credinciosi, marturisitori si aparatori ai credintei ortodo*e& Cu'iosul !ahomie de la !eri face, astfel, din calu%ari parinti si apolo%eti ai Brtodo*iei noastre stra$une, iar din manastirile #aramuresului face ade'arate cetati ortodo*e de rezistenta si aparare in nordul Transil'aniei mereu lo'it de prozelitismul catolic& )n cursul primelor decenii ale secolului al E6-lea, Cu'iosul !ahomie de la !eri, parintele romanilor ortodocsi din #aramures, s-a sa'arsit cu pace, lasand in urma numerosi calu%ari si preoti slu+itori prin sate& MITROPOLITUL IOSIF MUSAT P&imul ie&a&, al Mol+o/ei (9-02-9-94F) Cel dintai mitropolit cunoscut al #oldo'ei a fost, desi%ur, mitropolitul )osif #usat& El era din familia domnilor musatini, ruda apropiata a lui !etru #usat (93;4-9399) si Ale*andru cel /un (9-00-9-32)& in tinerete si-a inchinat 'iata lui 0ristos in o$stea #anastirii <eamt, unde a deprins frica de umnezeu si $una ne'ointa a 'ietii duho'nicesti de la cu'iosii calu%ari de aici& Apoi, facandu-se preot, a a+uns e%umen la <eamt& 5a propunerea domnului !etru #usat a fost hirotonit episcop al Cetatii Al$e de mitropolitul 0aliciului, Antonie& )nsa nu sta mult aici si este chemat ca mitropolit al #oldo'ei& ar !atriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca si i'indu-se mare tul$urare in /iserica, smeritul mitropolit )osif s-a retras din scaun la #anastirea <eamt si apoi la /istrita& #ai pe urma se sta$ileste la .o manastire, la /oistea, lan%a Tar%u <eamt, unde a fost chilia 'ladicai )osif si unde sunt calu%arite.& e aici, inteleptul mitropolit po'atuia cu cura+ /iserica #oldo'ei %reu incercata, in'ata si apara dreapta credinta impotri'a prozelitismului catolic, hirotonea preoti, sfatuia pe domn si era tuturor parinte sufletesc& Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la un%erea ca domn in cetatea Suce'ei a lui Ale*andru cel /un, in anul 9-00& 5a 2: iulie 9-09, cu 'rerea lui umnezeu si cu staruinta $unului domn Ale*andru ) #usat, mitropolitul )osif a fost recunoscut de !atriarhia din Constantinopol ca parinte si intaistatator pe scaunul #itropoliei #oldo'ei& Timp de aproape 94 ani a pastorit in tihna turma lui 0ristos, randuind $ine cele duho'nicesti si chi'ernisind cu pricepere cele $isericesti, ca un $un econom al casei lui umnezeu& Cea dintai %ri+a a sa a fost sa sfatuiasca pe Ale*andru cel /un, nepotul sau, sa aduca de la Cetatea Al$a la Sucea'a moastele Sfantului #ucenic )oan cel <ou, ca protector al tarii si man%aiere a poporului $inecredincios& Apoi, insusi mitropolitul a mers cu mare alai, cu preoti si cu mult popor, in frunte cu insusi 'oie'odul, de au intampinat sfintele moaste mai +os de )asi, la locul numit .!oiana 6ladicai. si le-au asezat cu mare cinste in $iserica #irautilor din capitala #oldo'ei& Tot in acesti ani, e'la'iosul mitropolit )osif a reinnoit aproape in intre%ime ctitoria parintilor sai din #anastirea <eamt, careia i-a inchinat cel mai de pret odor, icoana #aicii omnului facatoare de minuni, pe care o primise in dar din /izant& e asemenea, a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri, /istrita (9-02) si #oldo'ita, ca lacas de ru%a si de 'esnica odihna& 5a ; ianuarie 9-0;, mitropolitul )osif uneste cele doua #anastiri 'oie'odale, <eamt si /istrita, si numeste e%umen peste ele pe ucenicul sau, arhimandritul ometian, .ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta, pentru ca sunt amandoua ale 'ladiciei mele.& Tot la indemnul sau, e%umenul ometian a scris 'estitul !omelnic al #anastirii /istrita, care se pastreaza pana astazi, si primeste in dar icoana Sfintei Ana de la #anuel !aleolo%u& Asemenea si la celelalte #anastiri, !ro$ota, /o%dana si #oldo'ita, randuieste stareti $uni si poarta %ri+a de toti - de calu%ari, de sihastri, de preoti, de popor si de tot sfatul tarii - ca un ade'arat parinte al tuturor ce era& )n anul 9-94, a+un%and la adanci $atraneti, e'la'iosul mitropolit )osif, cel dintai parinte al #oldo'ei, si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost in%ropat la #anastirea /istrita, in partea de sud a pronaosului, unde i s-a descoperit mormantul in anul 99;4, in urma lucrarilor de restaurare a $isericii& CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Ma&e e.ume( al Ma(as'i&ilo& Neam' si Bis'&i'a (9-0; - circa 9-94) Arhimandritul ometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai #anastirilor <eamt si /istrita& Acest cu'ios era ruda si ucenic al mitropolitului )osif #usat, luand +u%ul lui 0ristos din tineretile sale, pe cand marele ierarh era e%umen al #anastirii <eamt (93;3931:)& #ulti ani, Cu'iosul ometian s-a ne'oit in o$ste, implinind cu dra%oste sfanta ascultare si in'atand de la cei mai sporiti calu%ari cunostinta cartii si mestesu%ul ru%aciunii si al luptei celei duho'nicesti& Apoi, in'rednicindu-se de cinstea preotiei, sa'arsea cele sfinte cu multa e'la'ie si frica de umnezeu, a+un%and iscusit duho'nic si pastor de suflete& 2iind calu%ar in'atat si iu$it, atat de so$orul parintilor, cat si de marele domn Ale*andru cel /un, arhimandritul ometian a fost numit la, ; ianuarie 9-0;, staret al #anastirilor <eamt si /istrita, .ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta.& in acest moment au fost unite am$ele manastiri su$ aceeasi conducere mai $ine de 20 de ani& )n #anastirea <eamt, Cu'iosul ometian a innoit in intre%ime, cu a+utorul 'oie'odului si al mitropolitului )osif, atat $iserica si chiliile, cat si 'iata duho'niceasca, marind so$orul la'rei la peste 940 de calu%ari si primeste in dar icoana Sfintei Ana de la #anuel !aleolo%u&

2-

Asemenea si la celelalte #anastiri, !ro$ota, /o%dana si #oldo'ita, randuieste stareti $uni si poarta %ri+a de toti - de calu%ari, de sihastri, de preoti, de popor si de tot sfatul tarii - ca un ade'arat parinte al tuturor ce era& intre ei a ridicat apoi duho'nici si e%umeni iscusiti, dascali si neadormiti ru%atori pentru toata lumea& Tot la #anastirea <eamt, staretul ometian a intemeiat o 'estita scoala de cali%rafi si miniaturisti din tarile romane, neintrecuta de nici o alta scoala manastireasca, condusa de ucenicul sau, 'enera$ilul calu%ar cali%raf (a'riil 3ric& A intemeiat, de asemenea, o $o%ata $i$lioteca cu numeroase opere patristice, dintre care multe erau copiate in la'ra& )n #anastirea /istrita, staretul ometian a marit, la fel, numarul calu%arilor la peste 40 de ne'oitori si a randuit asezamant de 'iata duho'niceasca intocmai ca la <eamt& Apoi a randuit duho'nici si slu+itori alesi, spre sla'a lui umnezeu si cinstea ctitorului fondator, Ale*andru cel /un, care adesea za$o'ea aici& Cei mai alesi dintre ucenicii sai de la /istrita au fost= arhimandritii (ri%orie si Eutimie, ieromonahii )oasaf, )oan, Cornelie si Timotei, duho'nicul aniil, monahii !aisie 3ric, fiul sau (a'riil 3ric si numerosi altii& Tot la #anastirea /istrita, Cu'iosul ometian a format o scoala de %ramatici, unde multi tineri in'atau carte de la calu%arii cei mai luminati si de unde ieseau preoti de sate, dascali, cateheti, %ramatici si copisti& 5a porunca marelui staret, s-a scris la /istrita de catre calu%ari prima cronica moldo'eneasca si s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii !arinti& )ar in anul 9-0; s-a scris 'estitul pomelnic al #anastirii /istrita, in care 'oie'odul Ale*andru cel /un este numit .ade'aratul ctitor al sfant lacasului acestuia., iar .arhimandritul ionisie, adica ometian, conducatorul acestui sfant lacas.& )n prefata pomelnicului, staretul ometian da aceste frumoase in'ataturi= .Bricine 'oieste sa se iz$a'easca de caderea in pacatul de 'oie sau fara de 'oie, sa se curete& !rin cainta si marturisire ade'arata si milostenie se curata pacatele, si cei doritori a se in'rednici de fericirea 'esnica sa 'ie cu rusinare si cu frica de umnezeu catre sfanta si so$orniceasca si apostoleasca /iserica, ca sa-si marturiseasca pacatele&&&.& Cu'iosul arhimandrit ometian era, de asemenea, duho'nicul marelui domn Ale*andru cel /un si sfetnicul sau de taina, la al carui indemn s-au zidit numeroase $iserici .si s-au facut multe lucruri $une in Tara #oldo'ei.& )n timpul staretiei sale, #anastirile <eamt si /istrita au cunoscut o mare dez'oltare duho'niceasca si culturala, nemaicunoscuta pana atunci& Aceeasi deose$ita amploare a luat si isihasmul moldo'ean in +urul am$elor manastiri, fiind mult sustinut de acest mare staret& )n timpul staretiei sale apar in tinutul <eamt cate'a mici sihastrii noi, precum sihastria .din 0an%., su$ Ceahlau, sihastria de la Topolita si /oistea - Tar%u <eamt, sihastria .<echidului., sihastria Tazlaului si altele& Acest staret s-a do'edit si un $un chi'ernisitor al a'erilor manastiresti si neintrecut iconom al casei lui umnezeu& !entru toate acestea arhimandritul ometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai monahismului moldo'ean din secolul al E6-lea& )n anul 9-94, a+un%and la adanci $atraneti, e'la'iosul mitropolit )osif, cel dintai parinte al #oldo'ei, si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost in%ropat la #anastirea /istrita, in partea de sud a pronaosului, unde i s-a descoperit mormantul in anul 99;4, in urma lucrarilor de restaurare a $isericii& CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Co1ia (secolele E)6-E6) )eromonahul (a'riil era unul din ucenicii Sfantului <icodim cel Sfintit& upa ce mai intai se ne'oi ca sihastru pe 6alea Bltului, intra in o$stea #anastirii Tismana, unde deprinse mestesu%ul 'ietii duho'nicesti& Si era 'estit in partea locului pentru sfintenia 'ietii lui& )n anul 9311, cand #ircea cel /atran termina de zidit #anastirea Cozia in locul unei 'echi sihastrii din poiana <ucet, Cu'iosul (a'riil a fost randuit cel dintai e%umen si parinte duho'nicesc al ctitoriei marelui domn& Tot lui i s-a incredintat si #anastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe 6alea Bltului& Cu'iosul (a'riil a adunat in am$ele manastiri pana la -0 de calu%ari& Apoi a dat asezamant de 'iata duho'niceasca pentru o$stea #anastirilor Cozia si Cotmeana, care se respecta cu mare sfintenie, precum reiese din actul de danie al ctitorului fondator= .&&&)ar pentru 'ietuirea acestui lacas, intr-acest fel sa fie dupa asezamantul popei (a'riil, oricate el 'a aseza si 'a intemeiaD si nimeni sa nu fie slo$od a scadea sau a adau%a macar cat de putin& )nca si dupa moartea popei (a'riil sa nu ai$a nimeni 'oie ca sa puna e%umen&&& fara numai fratii pe care il 'or ale%e dintre dansii, dupa asezamantul popei (a'riil&&&.& Acest cu'ios e%umen a randuit 'iata de o$ste in am$ele manastiri, cu Sfanta 5itur%hie zilnica si cu spo'edania saptamanala& )n sar$atori se adunau la Cozia si sihastrii de pe 6alea Bltului si primeau Trupul lui 0ristos& Astfel, toti petreceau in ascultare, in ru%aciune, in dra%oste si in asteptarea $unatatilor 'iitoare& Si era e%umenul (a'riil iscusit parinte duho'nicesc al calu%arilor si sihastrilor din Tara Bltului si printre cei dintai sfetnici ai lui #ircea cel /atran, care de multe ori il cerceta si ii urma sfatul& Era inca parintele sufletesc si man%aietor al satenilor de su$ munte, atat de dincoace, cat si de dincolo de Carpati, si multi credinciosi il cautau pentru $inecu'antare si cu'ant de folos& Astfel, intarind 'iata calu%areasca in cele doua manastiri si a+un%and la adanca $atranete, si-a dat sufletul cu pace, lasand in urma multi ucenici& SFANTUL LEONTIE DE LA RADAUTI Ma(as'i&ea Bo.+a(a (secolele E)6-E6) Sfantul )erarh 5eontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul #oldo'ei si ade'aratul parinte duho'nicesc al Cu'iosului aniil Sihastrul& upa traditie era de loc din orasul 8adauti& Apoi, ra'nind Sfintilor !arinti de odinioara si arzand cu inima dupa dra%ostea lui 0ristos, spre sfarsitul secolului al El6-lea s-a facut sihastru in padurile seculare din partea locului& eci, calu%arindu-se cu numele de 5a'rentie, s-a in'rednicit mai tarziu de darul preotiei& Apoi, impreuna cu cati'a ucenici, a intemeiat o 'estita sihastrie de calu%ari in codrii 8adautilor, ce se chema, dupa numele sau .Schitul 5aura. (5a'ra) sau .#anastirea Sfantului 5a'rentie. (!e locul unde a fost Sihastria lui 5a'rentie se afla satul 5aura - Sucea'a&) & )n o$stea sa, Cu'iosul 5a'rentie a format multi ucenici cu 'iata aleasa, printre care se numara si Sfantul aniil Sihastrul& )n Schitul 5aura, insusi Cu'iosul 5a'rentie s-a ne'oit si a a'ut o traire asa de inalta, incat s-a in'rednicit de la umnezeu de darul facerii de minuni& Ca pe multi $olna'i ii 'indeca cu ru%aciunea sa si era tuturor parinte, sfetnic, dascal si ocrotitor& upa intemeierea Episcopiei de 8adauti, auzind domnul #oldo'ei, Ale*andru cel /un, de ne'ointa sa, l-a randuit episcop al acestui scaun& Si a pastorit cu multa intelepciune turma lui 0ristos cati'a ani de zile, in'atand pe toti dreapta credinta si facandu-se tuturor pilda de sfintenie& Apoi, ra'nind iarasi 'ietii sihastresti, s-a retras din scaun si s-a facut schimonah cu numele de 5eontie, a+un%and cel mai 'estit sihastru si parinte duho'nicesc din nordul #oldo'ei& eci, mai traind putin si uimind pe toti cu smerenia, cu ne'ointa si cu darul minunilor pe care le facea, si-a dat sufletul cu pace in mainile omnului&

24

#ai tarziu, prosla'indu-se prin oarecare minuni si fiind %asit in mormant cu trupul intre% si nestricat, s-a asezat cu cinste in $iserica episcopala din 8adauti spre inchinarea tuturor, unde multi credinciosi primeau sanatate si man%aiere la sfintele sale moaste, a+un%and 'estit pana dincolo de hotarele #oldo'ei& )n anul 9:39, pradandu-se $iserica, au disparut si moastele Sfantului 5eontie din 8adauti& 3nii cred ca au fost luate de na'alitori& Altii spun ca au fost in%ropate de calu%ari in $iserica, in anul 9;13, odata cu desfiintarea manastirii& )nsa, locul unde se afla astazi, sin%ur umnezeu il stie& )n anii 9:29-9:22 un 'estit teolo% ucrainean, ieromonahul >aharia ?op"stensCi din ?ie', scria despre el= .)n 8adauti, in episcopie, Sfantul 5eontie facatorul de minuni zace cu trupul intre%&&&.& Sfinte !reacu'ioase !arinte 5eontie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL C'i'o&ul Ma(as'i&ii Bois'ea-Neam' (secolele E)6-E6) #anastirea /oistea a functionat aproape doua secole, fiind tot timpul locuita de calu%arite& Apoi, intemeindu-se satul cu acelasi nume alaturi de manastire, $iserica a de'enit parohie, iar maicile s-au retras la #anastirea Topolita-<eamt, luand cu ele si icoana #aicii omnului de pro'enienta $izantina, daruita dupa traditie de mitropolitul )osif #usat& e la Topolita, icoana a a+uns la Schitul (arcina<eamt, iar din anul 9103 a fost transferata cu o$stea calu%aritelor la #anastirea A%apia unde se afla si astazi& Acest cu'ios parinte era cu metania din #anastirea <eamt si ucenic al mitropolitului )osif #usat, pe cand acesta era e%umen in la'ra (93;3-931:)& Apoi, primind darul preotiei, a a+uns slu+itor credincios al /isericii lui 0ristos si duho'nic iscusit& E%umenul ometian (9-0;-9-94), cunoscand $una ne'ointa a ieromonahului #acarie, i-a incredintat metocul de la (rasi-Tar%u <eamt, unde iernau 'itele #anastirii <eamt& Aceasta ascultare a dus-o cu'iosul multi ani de zile, a'and su$ po'atuirea sa 20 de calu%ari si frati& Cu totii traiau in desa'arsita dra%oste, implinind ascultarea cu sfintenie si laudand pe umnezeu ziua si noaptea& <umele acestui mare duho'nic s-a facut cunoscut in toate satele din impre+urimi si multi credinciosi il a'eau de parinte sufletesc& 6azand ieromonahul #acarie ca s-au inmultit ucenicii sai, in anul 9--9 (F) a intemeiat un lacas de ru%aciune in codrii din apropiere de Tar%u <eamt, anume sihastria de calu%arite /oistea& /iserica cu hramul .<asterea #aicii omnului. a fost la inceput din lemn, apoi s-a zidit din piatra& !rimul duho'nic a fost insusi ctitorul manastirii, ieromonahul #acarie, iar primele 'ietuitoare au fost 30 de calu%arite din tinutul <eamt& )ntemeindu-se acest asezamant calu%aresc cu 'iata de o$ste, in putina 'reme #anastirea /oistea a+unsese o 'estita sihastrie de calu%arite din partea locului, a'and aceeasi randuiala duho'niceasca de ne'ointa ca si marea la'ra, al carei metoc era& <umele si faptele Cu'iosului #acarie se raspandisera peste tot, a+un%and pana la 'oie'odul Stefan cel #are, care face unele danii pentru ctitoria sa& Si era cu'iosul $land, smerit si foarte sporit in ru%aciune& A'ea inca si darul iz%onirii duhurilor necurate si multi se 'indecau cu ru%aciunile lui, fiind iscusit po'atuitor de suflete si dascal al ru%aciunii& Asa ne'oindu-se Cu'iosul #acarie mai mult de :0 de ani, si-a dat sufletul cu pace in $ratele lui 0ristos, lasand in manastirea sa peste 40 de calu%arite& CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Ma(as'i&ea Bo.+a(es'i (secolele E)6-E6) Sihastrul )o' era cu metania din #anastirea /o%danesti-Sucea'a, unde s-a ne'oit cati'a ani la sfarsitul secolului al E)6-lea& Apoi, dorind sa sla'easca neincetat pe umnezeu, s-a retras in padurile seculare de su$ #untele !lesu, unde a sihastrit in aspra ne'ointa peste -0 de ani, ra$dand %rele ispite de la dia'olul& 6estea acestui mare ascet se facuse indata cunoscuta peste tot, caci a'ea darul Sfantului uh si era facator de minuni& Apoi iz%onea cu ru%aciunea duhurile rele din oameni si pre'estea cele 'iitoare& Adunand in +urul sau mai mult de 94 calu%ari, a intemeiat in padure o mica sihastrie, cunoscuta multa 'reme su$ numele de .Sihastria lui )o'., iar mai tarziu .!oiana )o'a.& Aceasta era sihastria calu%arilor din #anastirea /o%danesti-8asca& Secole de-a randul, pana spre zilele noastre, s-au ne'oit aici sihastri cu'iosi, neadormiti ru%atori ai neamului& Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cu'iosului )o', iar in mi+loc se inalta o mica $iserica de lemn, unde faceau zilnic cu'enita ru%aciune& )n sar$atori sa'arseau Sfanta 5itur%hie si primeau Sfintele Taine, in traditie se spune despre Cu'iosul )o' ca era renumit duho'nic si dascal al ru%aciunii& 5a el 'eneau multi calu%ari si mireni pentru ru%aciune si cu'ant de folos& upa o astfel de ne'ointa pustniceasca, Cu'iosul )o' Sihastrul si-a dat sufletul in mainile lui 0ristos si s-a adau%at in ceata cu'iosilor parinti& Cu'ioase parinte )o', roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Sc,i'ul Sil/es'&u-Cea,lau (secolul al E6-lea) )eroschimonahul Sil'estru, unul din cei mai 'echi sihastri ai #untelui Ceahlau, era cu metania din #anastirea <eamt, unde se ne'oise din tinerete si a+unsese duho'nic iscusit& Apoi, auzind de cu'iosii sihastri din #untele Ceahlau si de locurile sin%uratice de aici, s-a retras cu cati'a ucenici pe 6alea /istritei si, urcand pe paraul care azi se numeste .!araul Schitului., a sihastrit lan%a Ceahlau multi ani nestiut de nimeni& #ai tarziu, adunandu-se si alti sihastri impre+urul lui, a intemeiat in poiana un mic schit si $iserica de lemn cu hramul !o%orarea Sfantului uh, in timpul domniei lui Ale*andru cel /un& Acest sfant lacas s-a numit la inceput .Sihastria lui Sil'estru., apoi .Schitul lui Sil'estru. si este cea dintai sihastrie si asezare monahala cunoscuta lan%a #untele Ceahlau& )ar Cu'iosul Sil'estru este cel dintai sihastru pomenit in traditia locului& Cu'iosul Sil'estru a po'atuit schitul peste 20 de ani, adunand in +urul lui mai multi sihastri si randuind aleasa 'iata de o$ste& )ndeletnicirea lor era neincetata ru%aciune, spre lauda lui umnezeu si mantuirea oamenilor& Acest e%umen era si duho'nic a numerosi sihastri care pustniceau pe #untele Ceahlau& Spre sar$atori co$orau la schit multi dintre ei, primeau umnezeiestile Taine si se urcau din nou la $ordeiele lor& )n posturi se retra%eau in munte si calu%arii din schit si se ne'oiau sin%uri dupa putere, apoi se intorceau la ale lor& A+un%and sihastru 'estit si parinte duho'nicesc al sihastrilor de la Ceahlau, pe la +umatatea secolului al E6-lea, Cu'iosul Sil'estru si-a dat sufletul in mainile omnului, lasand in urma numerosi ucenici& #ai tarziu, schitul sau, reinnoindu-se, s-a numit .Schitul 0an%u., iar din secolul al E6))-lea, #anastirea !ionul, dupa numele sihastrului !eon, care s-a ne'oit mai multi ani pe Ceahlau& Cu'ioase parinte Sil'estre, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL VASILE DE LA MOLDOVITA (secolul al E6-lea) Sfantul 6asile ieromonahul era de loc din nordul #oldo'ei, fiu de tarani iu$itori de umnezeu& Auzind de 'iata aleasa si $una randuiala din #anastirea #oldo'ita (sec& al E)6-lea) si fiind chemat de 0ristos, s-a facut calu%ar iscusit in aceasta chino'ie 'oie'odala, intrecand pe multi cu smerenia, cu ru%aciunea si cu intelepciunea cea duho'niceasca& 6azand mitropolitul )osif #usat ne'ointa si sfintenia 'ietii lui, l-a hirotonit preot si l-a numit e%umen al #anastirii #oldo'ita, po'atuind cu multa intelepciune o$stea incredintata lui, incat era cinstit si cautat, atat de calu%ari, cat si de multi credinciosi&

2:

6estea numelui sau a+unsese pana la domnul #oldo'ei, Ale*andru cel /un, si la sfetnicii sai& Caci primise de la umnezeu darul facerii de minuni si al inainte'ederii si nu putini $olna'i 'indeca si cele 'iitoare mai inainte le cunostea& Era inca sfetnic si parinte duho'nicesc al marelui domn si al multor cu'iosi si sihastri, si toti se foloseau de cu'intele lui& Acest sfant e%umen a'ea ucenici in #untele Athos si la #anastirea Studion din /izant, de unde a adus zeci de manuscrise $isericesti la manastirea sa& El a intemeiat la #oldo'ita si o 'estita scoala de monahi cateheti si cali%rafi, pentru ne'oile $isericilor de la sate& Astfel, $ine calatorind si implinind E'an%helia lui 0ristos, Cu'iosul 6asile s-a sa'arsit cu pace, lasand in urma peste o suta de ucenici si o o$ste cu totul aleasa& o'edindu-se si dupa moarte facator de minuni, iar trupul sau %asindu-se nestricat, a fost asezat in $iserica si cinstit de toti ca un ade'arat sfant& )n anii 9:29-9:22, teolo%ul ucrainean, ieromonahul >aharia ?op"stensCi, scria despre el= .)n #oldo'ita, in manastire, Sfantul 6asile facatorul de minuni.& #ai tarziu, $iserica 'eche risipindu-se si alta noua ridicandu-se (9434), moastele Cu'iosului 6asile au stat peste o suta de ani in noua $iserica& Apoi, din cauza 'itre%iei 'remurilor, au fost asezate in $iserica la un loc tainuit, unde se afla si astazi& CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL C'i'o&ul Ma(as'i&ii A.apia Vec,e (secolul al E6-lea) !ustnicul A%apie este cel dintai sihastru cunoscut, ce s-a ne'oit in muntii care ii poarta numele, si ade'aratul ctitor al sihastriei A%apia 6eche& Acest cu'ios a trait mai intai in o$stea #anastirii <eamt, la inceputul secolului al E6-lea, unde s-a in'rednicit de darul preotiei& Apoi, iu$ind ru%aciunea si 'iata pustniceasca, s-a retras la liniste in muntele ce desparte #anastirea Secu de #anastirea A%apia& )n acest munte se %aseau poieni sin%uratice si locuri foarte prielnice 'ietii pustnicesti& Aici s-a ne'oit Cu'iosul A%apie sin%ur, multi ani de zile, in post si ru%aciune, sla'ind pe umnezeu ziua si noaptea si ra$dand multe ispite de la dia'oli& Apoi, numele lui facandu-se cunoscut, i s-au alaturat cati'a ucenici din o$stea #anastirii <eamt, care si-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor& Astfel s-a inche%at aici prima si cea mai 'estita sihastrie din +urul #anastirii <eamt& )nmultindu-se numarul pustnicilor, se simtea ne'oia unei $iserici pentru slu+$e in zile de sar$atori& Atunci Cu'iosul A%apie a construit, impreuna cu ucenicii sai, o mica $iserica de lemn, in poiana care ii poarta numele, cu hramul .Schim$area omnului la 2ata.& Asa a luat nastere pe la +umatatea secolului al E6-lea .Sihastria lui A%apie., su$ po'atuirea acestui mare sihastru& Asa de 'estit a+unsese numele lui, ca multi calu%ari si mireni il cautau, ii cereau cu'ant de folos si doreau sa-i de'ina ucenici& Caci se cucereau toti de petrecerea Cu'iosului A%apie si de $una randuiala din sihastria lui& Toata saptamana ucenicii lui se ne'oiau sin%uri in munte, iar spre sar$atori co$orau in schit, faceau pri'e%here de toata noaptea, sa'arseau Sfanta 5itur%hie si se impartaseau& Apoi se retra%eau din nou la liniste, pentru a 'or$i neincetat cu umnezeu si a se hrani din dumnezeiasca dra%oste& A+un%and la 'arsta 'estita de uhul Sfant, prin %ura proorocului a'id, Cu'iosul A%apie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele 'esnice, numarandu-se in ceata cu'iosilor parinti, si a fost inmormantat lan%a $iserica& e la acest cu'ios si-au luat numele cele doua #anastiri, A%apia 6eche si A%apia <oua, !oiana lui A%apie, muntele si paraul lui A%apie& MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Ma(as'i&ea Co1ia (secolele E)6-E6) Acest monah iu$itor de 0ristos se numara printre cei dintai imno%rafi cunoscuti din manastirile romanesti& #ai intai a fost mare lo%ofat al Tarii 8omanesti in timpul domniei lui #ircea cel /atran, cunoscut su$ numele de 2ilos, fiind foarte in'atat si cunoscator al lim$ilor %reaca si sla'ona& )n anul 9392, renuntand la dre%atorie si la toate cele pamantesti, lua Crucea lui 0ristos si se facu calu%ar in #anastirea Cozia, prin mana e%umenului (a'riil& Apoi, deprinzand $una ne'ointa si randuiala slu+$elor $isericesti, a+unse 'estit protopsalt si cel dintai dascal si cali%raf in o$stea #anastirilor Cozia si Cotmeana& #onahul 2ilotei intemeiaza astfel prima scoala de cali%rafi si copisti la Cozia si a+un%e dascal al calu%arilor de pe 6alea Bltului& Sin%ura opera scrisa de el, a+unsa pana astazi, poarta numele de .!ripeale. (#arimuri), adica imne de lauda in cinstea marilor sfinti, care se canta la slu+$a pri'e%herii in manastiri& 2iind iscusit protopsalt si imno%raf, .pripealele. sale s-au raspandit prin secolele E6-E6))) in toate /isericile Brtodo*e din !eninsula /alcanica, spre lauda lui umnezeu si a sfintilor Sai& A+un%and la 'arsta proorocita de psalmistul a'id si lasand in urma cati'a $uni ucenici, Cu'iosul 2ilotei s-a mutat la cele ceresti pentru a lauda neincetat cu in%erii pe Tatal, pe 2iul si pe uhul Sfant& CUVIOSUL GAVRIIL URIC $Sc&ii'o&ul% Ma(as'i&ea Neam' (secolele E)6-E6) 6rednicul de pomenire monah .(a'riil Scriitorul. este numarat printre cei dintai copisti de opere filocalice din tara noastra si unul din cei mai iscusiti dascali, miniaturisti si cali%rafi ai monahismului romanesc& Acest calu%ar in'atat era fiul %ramaticului !etru 3ric, scriitor de acte (urice) domnesti de la curtea lui 8oman #usat si Ale*andru cel /un& upa ce in'ata la scoala de %ramatici de la #anastirea /istrita, a+un%e cel dintai scriitor si %ramatic la cancelaria #oldo'ei& Apoi, tatal sau facandu-se monah cu numele de .!aisie 3ricul. la #anastirea /istrita, s-a calu%arit si fiul sau, (a'riil, in o$stea #anastirii <eamt, dorind sa slu+easca din tinerete lui 0ristos& Calu%aria lor a a'ut loc intre anii 9-0;-9-94, su$ e%umenul ometian, cand s-a scris si pomelnicul de la #anastirea /istrita& !e fila : r, .zaceala 20. a pomelnicului ctitoricesc, scrie urmatoarele= .!omeneste, oamne, sufletul ro$ilor Tai&&&, al monahului !aisie 3ricul si al fiului sau, monahul (a'riil Scriitorul.& Smeritul monah (a'riil, socotindu-se ne'rednic de sfanta preotie, si-a inchinat anii 'ietii copierii de in'ataturi si scrieri patristice, atat a%hio%rafice, cat si filocalice& Caci era inzestrat de umnezeu cu multa stiinta de carte, cu o frumoasa scriere si cunostea $ine lim$ile %reaca si sla'ona si impodo$ea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese& Timp de aproape -0 de ani, monahul (a'riil 3ric a copiat si a impodo$it in #anastirea <eamt zeci de manuscrise& intre acestea se mai pastreaza astazi doar cate'a= E'an%heliarul (9-29) cu te*t sla'on si %recesc si cu nee%alate miniaturiD Scara Sfantului )oan Scararul, #ar%aritarul Sfantului )oan (ura de Aur, patru 'olume de .S$ornice. cu e*trase de in'ataturi patristice si 'ieti de sfinti si altele, care calauzesc sufletul pe calea mantuirii& #onahul (a'riil 3ric este considerat cel dintai dascal, cali%raf si scriitor de opere filocalice din #oldo'a& Cercetand manuscrisele $izantine de la #anastirea #oldo'ita, aduse de Ale*andru cel /un din Constantinopol (#anastirea Studion), el intemeiaza la <eamt si /istrita o 'estita scoala de cali%rafi si miniaturisti, formand numerosi dascali, %ramatici si scriitori de carti patristice si de cult& !rin acest dascal a patruns duhul Sfintilor !arinti si traditia $izantina in manastirile din #oldo'a& 3cenicii lui s-au raspandit, mai ales su$ domnia lui Stefan cel #are, in toate manastirile din #oldo'a, ca= /istrita, !utna, #oldo'ita, 6oronet, !ro$ota, Tazlau si la cancelariile domnesti& Asa a socotit smeritul monah (a'riil Scriitorul sa sla'easca pe umnezeu, sa im$o%ateasca /iserica #oldo'ei si sa a+ute la mantuirea sufletelor omenesti& Scriitor si impreuna lucrator, dascal si implinitor al cu'intelor Sfintei E'an%helii, Cu'iosul (a'riil este chipul monahului desa'arsit care a im$inat pe deplin ascultarea cu ru%aciunea si in'atatura cu fapta $una, in dra%oste si smerenie&

2;

Sa'arsindu-si calatoria 'ietii si lasand in #oldo'a numerosi ucenici, Cu'iosul (a'riil Scriitorul (3ric) si-a dat sufletul cu pace in $ratele lui 0ristos, catre +umatatea secolului al E6-lea& CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Ma&e e.ume( al Ma(as'i&ii Neam' (, 9--1) E%umenul Siluan era ucenic al mitropolitului )osif #usat si al e%umenului ometian (9-0;-9-94), crescut si format in o$stea #anastirii <eamt& Aici a in'atat carte multa in scoala de %ramatici a manastirii de la marele dascal si monah (a'riil 3ric, a+un%and apoi ieromonah si duho'nic iscusit& )n anul 9-22, raposand e%umenul !imen, a fost randuit de umnezeu e%umen al #anastirii <eamt Cu'iosul ieroschimonah Siluan& Acest mare staret a condus o$stea manastirii cu deose$ita daruire si pricepere duho'niceasca mai mult de 24 ani& El a continuat si a desa'arsit opera duho'niceasca si culturala inceputa de e%umenul ometian in am$ele la're - <eamt si /istrita& )n #anastirea <eamt, e%umenul Siluan a marit mult numarul monahilor, dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din +urul ei& intre acestia a ridicat duho'nici si e%umeni cu'iosi, cunoscuti in toata #oldo'a& 5a $iserica a intarit $una randuiala a slu+$elor, incat nicaieri nu se sa'arseau mai frumos ca aici& 6estitii protopsalti de la <eamt, ri'alizau cu cei de la #untele Athos si din /izant si insusi domnul cu toti dre%atorii tarii 'eneau sa-i asculte la slu+$e& 3n a'ant necunoscut pana atunci in #oldo'a a luat si 'iata isihasta din +urul #anastirilor <eamt si /istrita, unde straluceau mari sihastri si lucratori ai ru%aciunii lui lisus& Cel mai 'estit sihastru din timpul e%umenului Siluan era Cu'iosul )osif, ce se ne'oia cu 9; ucenici in #untele /isericanilor& 5uminatul e%umen Siluan a dez'oltat la <eamt scoala de %ramatici, condusa de monahul (a'riil 3ric, a+un%and cel mai 'estit centru duho'nicesc din #oldo'a, de cultura patristica, de icono%rafie si a%hio%rafie, de copiere si ornamentare a cartilor de cult& Aici in'atau carte multi %ramatici, monahi si mireni, dintre care unii au iesit iscusiti cali%rafi, copisti si miniaturisti la manastirile moldo'ene& Su$ indrumarea e%umenului Siluan s-au copiat la <eamt mai multe opere patristice cu continut filocalic, precum Scara Sfantului loan Scararul, #ar%aritarul Sfantului )oan (ura de Aur, Adunari de Cu'inte (S$ornice), 6ieti de sfinti si altele& Tot prin %ri+a e%umenului Siluan s-a $rodat cu fir de aur Epitaful de la <eamt (9-3;), renumit in toata tara, care ii poarta numeleD s-au zidit chilii noi si s-au facut numeroase innoiri si danii& )ar ca sfetnic al e'la'iosului domn Ale*andru cel /un si al fiilor sai, Cu'iosul Siluan a luat parte la toate $ucuriile si incercarile 'remii din tara #oldo'ei& El a participat la prohodirea 'oie'odului Ale*andru cel /un, in anul 9-32, si tot el a cautat sa impace neintele%erile dintre urmasii sai la domnie, caci era iu$it si respectat de toti ca un 'rednic parinte duho'nicesc& upa o indelun%ata ne'ointa duho'niceasca, in post si ru%aciune, in ra$dare si +ertfire de sine pentru mantuirea multora, cu'iosul e%umen Siluan si-a dat sufletul cu pace in mainile lui umnezeu, in anul 9--1, lasand in urma numerosi ucenici& CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Si,as'&ia Bise&ica(i-Neam' (secolul al E6-lea) )eroschimonahul losif Sihastrul era cu metania din #anastirea /istrita& Apoi, ducandu-se la #ormantul omnului, s-a facut pustnic 'estit in pustiul )ordanului, incat numele lui se facuse cunoscut in tot tinutul )udeii& Auzind calu%arii din partea locului, s-au adunat in +urul sau 9; sihastri, dintre care 94 romani si doi %reci& Si era Cu'iosul losif duho'nic al sihastrilor si dascal al pustnicilor& <e'ointa lor era neincetata ru%aciune, iar adapostul lor il formau pesterile de pe malul )ordanului& Bdata, na'alind ara$ii in Tara Sfanta, Cu'iosul losif si-a luat ucenicii si a 'enit in #oldo'a, la #anastirea /istrita& ar n-a stat mult aici, caci, iu$ind linistea, s-a retras intr-un munte inalt din apropiere, numit de atunci .#untele lui losif., iar mai tarziu, .#untele /isericanilor.& Aici toti se ne'oiau in pesteri de piatra si in $ordeie de lemn si pamant, iar slu+$a o faceau intr-o pestera mare, ale carei urme se cunosc pana astazi& Si atat de mult a sporit Cu'iosul losif, incat se facuse facator de minuni& 6azand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte, a inaltat o mica $iserica de lemn cu hramul /una-6estire, a facut chilii de +ur-impre+ur si a adunat aici o parte din calu%ari& Schitul acesta s-a numit multa 'reme .Schitul lui losif. si era una din cele mai 'estite sihastrii din #oldo'a& Cu'iosul losif a asezat cu le%amant in schitul sau randuiala neadormita de slu+$a, numita .achimita., dupa modelul #anastirii Studion din Constantinopol& Astfel, a impartit pe calu%ari in trei cete, si fiecare ceata sla'ea pe umnezeu in $iserica cate opt ore& )ar randuiala o$stii Cu'iosului )osif era aceasta= neincetata ru%aciune in $iserica si la chilii, cantarea psalmilor lui a'id, postul, desa'arsita ascultare si dra%ostea intre frati& Schitul lui )osif era sin%ura asezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra& !entru o ne'ointa ca aceasta, Cu'iosul )osif a fost cinstit de credinciosi ca sfant inca din 'iata, fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre& #ai tarziu, Schitul lui )osif s-a numit de credinciosi .Schitul /isericani., adica al .e'la'iosilor., pentru ca monahii se ru%au neincetat cu post si lacrimi si multi se 'indecau de $oli cu $inecu'antarea cu'iosului& eci, mult ne'oindu-se Sfantul )osif si a+un%and la masura parintilor de demult, si-a dat sufletul cu pace in mainile omnului si a fost numarat in ceata sfintilor& Sfinte !reacu'ioase !arinte )osif, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSII SIMON! METODIE! VARNAVA! PETRU! AVERCHIE! GHERMAN! PIR SI GRECU (secolul al E6-lea) Acesti cu'iosi parinti impreuna cu alti noua sihastri, ale caror nume s-au uitat, au fost ucenicii Cu'iosului )osif din pustiul )ordanului& intre acestia, cincisprezece erau romani, iar schimonahii !ir si (recu (F) erau din !alestina& 3rmand pe dascalul lor, toti acesti parinti au 'enit in #oldo'a si au sihastrit pe #untele /isericani, a'and fiecare pestera sa& Astfel, monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi .#untele lui Simon., iar ceilalti s-au ne'oit in alte culmi de munte, nu departe de pestera Cu'iosului )osif, care de atunci ii poarta numele& Ei se ru%au toata saptamana sin%uri in aspra ne'ointa, iar in sar$atori se adunau in pestera cu'iosului si faceau pri'e%here de toata noaptea& upa intemeierea .Schitului lui )osif., unii din acesti sihastri s-au co$orat in o$ste, iar Cu'iosii Simon, #etodie, 6arna'a, A'erchie, !ir si (recu au ramas in pustie pana la sfarsitul 'ietii& Si erau toti iu$itori de 0ristos si lucratori ai ru%aciunii inimii, mi+locind neincetat pentru mantuirea lumii si stralucind pe munte ca niste faclii duho'nicesti& Catre sfarsitul secolului al E6-lea, cei 9; cu'iosi sihastri de pe #untele /isericani s-au stramutat la cerestile lacasuri, iar moastele lor sau asezat in pesterile in care s-au sa'arsit& )n toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri= .#untele Simon., .#untele A'erchie., .#untele lui #etodie., .#untele lui 6arna'a., .#untele !ir. si .#untele (recu., iar din secolul al E6))-lea, .#untele Chiriac. si .5a Chilii.& MITROPOLITUL TEOCTIST I al Mol+o/ei si Suce/ei (9-42 - 9-;;) 6enera$ilul mitropolit Teoctist ) a fost 24 de ani .parintele #oldo'ei. si cel mai de aproape ru%ator si sfetnic al 'oie'odului Stefan cel #are&

21

upa traditie se tra%ea din familia #usatinilor& in tinerete, luand +u%ul lui 0ristos, s-a facut calu%ar in #anastirea <eamt, cea mai renumita 'atra monahala de formare duho'niceasca din secolele E6-E)E& Apoi, in'atand de la monahi iscusiti frica de umnezeu si do%mele credintei, s-a in'rednicit de darul preotiei si a fost un timp e%umen al marii la're& 6azand !etru Aron intelepciunea si sfintenia 'ietii e%umenului Teoctist, cu sfat de o$ste l-au ales mitropolit al #oldo'ei in anul 9-42& )ar in prima'ara anului 9-4;, cand Stefan cel #are a+un%e pe tronul #oldo'ei, mitropolitul Teoctist a fost randuit de umnezeu sa un%a domn pe cel mai mare 'oie'od al neamului romanesc& Caci, adunandu-se cu tot clerul si poporul la locul numit . ireptate, cu 'oia tuturor l-au ridicat omn si l-au pomazuit Teoctist mitropolitul., in numele !reasfintei Treimi& Apoi s-a ru%at pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii, 'iteaz intru raz$oaie, aparator al credintei, marturisitor al lui 0ristos si parinte ade'arat al #oldo'ei& Acest intelept mitropolit era cel dintai sfetnic al lui Stefan cel #are& Cand tara era amenintata de raz$oaie, cu el se sfatuia intai& )ar cand domnul pleca la lupta, mitropolitul punea la pri'e%here de toata noaptea cu post si ru%aciune pe toti monahii din manastiri si pe toti sihastrii din munti, pe preoti si pe credinciosi, pana ce 'oie'odul se intorcea $iruitor la Sucea'a& e asemenea, cand Stefan, cu in%aduinta lui umnezeu, se intorcea in'ins de la lupta, precum a fost la 8az$oieni (9-;:), mitropolitul Teoctist cu clerul sau il im$ar$ata cel dintai, se ru%a pentru el si il indemna sa nu inchine tara& Tot el este acela care l-a sfatuit pe Stefan cel #are sa inalte dupa fiecare raz$oi cate o manastire, in semn de multumire adusa lui umnezeu& Cu indemnul lui, marele domn a zidit #anastirea !utna (9-::-9-;0), pe care insusi a sfintit-o la 3 septem$rie 9-;0& Cu indemnul lui a refacut in intre%ime #anastirea >o%rafu (9-::-9-;4) si a dat multe a+utoare manastirilor din Athos& Su$ pastoria acestui e'la'ios mitropolit a inflorit mult 'iata duho'niceasca in manastirile #oldo'ei si s-au intemeiat numeroase schituri si sihastrii de-a lun%ul Carpatilor, precum Sihastria !utnei, Sihastria 6oronetului, G a /isericanilor, a Tazlaului si altele& )n toate aceste asezari monahale traiau calu%ari alesi, dintre care unii a+unsesera facatori de minuni si erau cinstiti de popor ca sfinti& 6iata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire fara e%al in #oldo'a& e asemenea, mitropolitul Teoctist a crescut numerosi ucenici, dintre care unii au a+uns ierarhi alesi, altii stareti iscusiti, ca Simeon si Siluan la #anastirea <eamt, )oasaf, cel dintai e%umen la !utna, E'statie la /istrita, Sil'estru si Teoctist la #oldo'ita, (herontie la 0umor, 2e'ronia la manastirea de calu%arite )tcani, Antonia la 0orodnic si altii& )n #anastirile <eamt, !utna, #oldo'ita, 0umor si !ro$ota, odata cu 'iata duho'niceasca, mitropolitul Teoctist a dez'oltat si scolile de cali%rafie, de $roderie, de sculptura, de pictura, de miniatura si de muzica& Asa a fost pastoria $unului mitropolit Teoctist timp de 24 de ani& Apoi, fiind chemat la 'esnica odihna, si-a dat sufletul in mainile omnului la 91 noiem$rie 9-;;, fiind plans de tot poporul si in%ropat in prid'orul #anastirii !utna& SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Ma(as'i&ea Vo&o(e' (secolul al E6-lea) Via'a Cu'iosul !arintele nostru aniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul #oldo'ei, mare dascal al pustiei si po'atuitor al calu%arilor& Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mosia #anastirii Sfantul <icolae din 8adauti, la inceputul secolului al E6-lea, primind la $otez numele de umitru& Cand a'ea 9: ani, s-a facut calu%ar in aceeasi manastire, cu numele de monahul a'id& upa cati'a ani de aspra ne'ointa se in'redniceste de harul preotiei si se retra%e la #anastirea Sfantul 5a'rentie din comuna 6ico'ul de Sus& Apoi, fiind chemat de uhul Sfant la 'iata pustniceasca, s-a facut schimonah cu numele de aniil, inainte de anul 9-40, si s-a ne'oit sin%ur in nestiute osteneli duho'nicesti, mai intai in prea+ma #anastirii <eamt, pe 'alea paraului Secu, apoi pe 'alea paraului !utna, intr-o mica chilie sapata in piatra& (Astazi se afla aici satul 5aura, deri'at de la .5a'rentie. sau de la .la'ra.,) upa sfintirea #anastirii !utna (9-;0), Cu'iosul aniil Sihastrul s-a retras in prea+ma #anastirii 6oronet, unde si-a sapat chilie in piatra, su$ stanca Soimului& Aici se ne'oieste sin%ur inca 20 de ani in placere de umnezeu, crescand numerosi ucenici si facand multe minuni de 'indecare& )n anul 9-11, odata cu zidirea $isericii #anastirii 6oronet, Sfantul aniil Sihastrul se co$oara in o$ste, a'and peste 10 de ani, si a+un%e e%umen al acestei manastiri& #ai traind inca putin si fiind cinstit de popor ca sfant si facator de minuni, Cu'iosul aniil si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu prin anul 9-9: si a fost asezat in $iserica, unde se afla pana astazi& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Sfantul aniil Sihastrul, fiind ales de umnezeu din sanul maicii sale pentru 'iata cea in%ereasca a pustnicilor, s-a do'edit din pruncie purtator de 0ristos& Ca niciodata nu lipsea de la $iserica, nici se +uca cu ceilalti copii, nici nu cauta odihna si mancare& Ci, mereu se ru%a si intru toate asculta de parinti& Cand a'ea 'arsta ca de 90 ani, fiind dat sa in'ete carte in #anastirea Sfantului <icolae din 8adauti, copilul umitru, desi tanar cu 'arsta, s-a do'edit $atran cu intele%erea& Ca in putina 'reme a deprins Ceaslo'ul si !saltirea pe de rost, precum si ne'ointa cea duho'niceasca& !entru aceasta, cu'iosii calu%ari foarte mult il iu$eau si se foloseau de $landetea si priceperea lui, ca era intotdeauna um$rit de darul uhului Sfant& upa cinci ani de ucenicie, tanarul ostas al lui 0ristos s-a facut calu%ar, primind numele marelui prooroc si imparat a'id& Si era intru toate ascultator cu'iosilor parinti, a'and ca dascal si parinte duho'nicesc pe mult ne'oitorul si purtatorul de umnezeu Sfantul )erarh 5eontie de 8adauti& Acest tanar monah a'id era foarte ra'nitor in ne'ointa 'ietii calu%aresti& Cel mai mult iu$ea linistea, postul si ru%aciunea& >ilnic nu %usta nimic pana la asfintitul soarelui, iar uneori postea desa'arsit cate trei si chiar cinci zile si se hranea numai cu le%ume si ier$uri& )n ascultare era tacut, $land si tuturor supus, iar la $iserica za$o'ea ziua si noaptea ca o candela mereu nestinsa& )nca si la chilie dormea putin pe un mic scaunel, mereu 'e%hind si cu%etand la cele dumnezeiesti& )ar dintre carti, cel mai mult iu$ea !saltirea pe care o stia pe de rost si o repeta zilnic& Asa ne'oindu-se cati'a ani de zile, Cu'iosul a'id s-a facut 'as al Sfantului uh, in'rednicindu-se de darul preotiei si al facerii de minuni& #ulti $olna'i, auzind de minunile ce se faceau prin ru%aciunile lui, aler%au la smeritul ieromonah a'id si se 'indecau de suferintele lor& Altii 'eneau sa-i ceara sfat, ca era foarte intelept in cu'ant si inainte 'azator, iar altii 'eneau sa-i marturiseasca pacatele, ca a+unsese cu'iosul 'estit duho'nic in partile de nord ale #oldo'ei& 6azand ieromonahul a'id ca este incon+urat de lume si nu mai are liniste la ru%aciune, temandu-se de duhul sla'ei desarte, a luat $inecu'antare de la episcopul de 8adauti si s-a retras la #anastirea Sfantul 5a'rentie (5aurentiu)& ar si acolo il cautau credinciosii, precum si cei $olna'i de duhuri necurate& Cu'iosul a'id, insa, ziua facea ascultare si statea intre oameni, iar noaptea pri'e%hea, se ru%a si impletea cosuri de nuiele pentru o$ste& Asa isi omora cu'iosul ispitele tineretii si cu%etul sla'ei desarte&

29

Bdata l-a trimis e%umenul cu oarecare ascultare in orasul Siret& Acolo, incon+urandu-l credinciosii, a za$o'it cu'iosul o zi, neputand a se intoarce la timp in manastire& Atunci, e%umenul i-a dat canon sa nu mai iasa o 'reme din la'ra& eci, smerindu-se ieromonahul a'id, sia implinit cu $ucurie canonul, dand sla'a lui umnezeu pentru toate& Trecand cati'a ani si Cu'iosul a'id sporind mult in ne'ointa duho'niceasca, se simtea chemat de uhul Sfant la 'iata pustniceasca& Sufletul sau era ranit de dra%ostea lui 0ristos si dorea sa-5 sla'easca neincetat cu in%erii si cu sihastrii din codrii Carpatilor& eci, primind $inecu'antare de la e%umenul #anastirii Sfantul 5a'rentie, a im$racat mai intai marele si in%erescul chip al schimniciei, schim$andu-si numele din a'id in aniil& Apoi, tainuindu-se de lume, s-a retras sin%ur in adancul codrilor pe 'alea paraului Secu<eamt, cu putin inainte de anul 9-40, unde s-a ne'oit 9- ani in aspre osteneli calu%aresti& Apoi, 'azandu-se incon+urat de lume, s-a retras in nordul #oldo'ei, aproape de sihastria !utna& Calauzit de umnezeu, Cu'iosul aniil si-a facut mai intai o coli$a de lemn pe 'alea paraului 6iteul& Apoi, afland o stanca mare in apropiere, si-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii, cat sa poata incapea& Alaturi si-a sco$it o alta incapere, drept paraclis de ru%aciune, cum se 'ede pana astazi& )n aceasta stanca s-a ne'oit Cu'iosul aniil in placere de umnezeu mai mult de 20 de ani& <e'ointa !reacu'iosului !arintelui nostru aniil Sihastrul in chilia de la !utna era aceasta= >iua si noaptea pri'e%hea cu neincetata ru%aciune si cu%etare la cele dumnezeiesti, postind pana la asfintitul soarelui& in chilie nu iesea deloc toata saptamana& #ancarea lui era formata din pesmeti de paine, radacini si ier$uri, iar lucrul mainilor sale era impletirea cosurilor de nuiele& uminica sa'arsea Sfanta 5itur%hie si se impartasea cu Trupul si San%ele lui 0ristos, apoi primea pe cei ce 'eneau la el pentru 'indecare de $oli si pentru cu'ant de folos& )n posturi postea cate trei si uneori cinci zile si a'ea darul ru%aciunii si al lacrimilor& !entru sfintenia 'ietii sale, pentru postul cel indelun%at si pentru pri'e%herile cele de toata noaptea cu ru%aciuni si cu lacrimi, Cu'iosul aniil Sihastrul a fost multa 'reme ispitit de satana, cautand sa-l alun%e din pustie si sa-l arunce in pacatul cel cumplit al sla'ei desarte& ar cu'iosul, cerand a+utorul lui 0ristos si cu puterea Sfintei Cruci, toate cursele dia'olului le $iruia& !entru aceea, in putina 'reme s-a in'rednicit de la umnezeu de darul lacrimilor, al mai inainte'ederii si al 'indecarii de $oli& Caci iz%onea duhurile necurate din oameni numai cu cu'antul si 'indeca tot felul de $olna'i& Apoi cunostea cu%etele cele ascunse si spunea multora tainele cele 'iitoare, caci era plin de darul uhului Sfant& !entru niste daruri ca acestea, numele cu'iosului se facuse cunoscut in toata tara #oldo'ei, iar poporul, de la mic pana la mare, l-a numarat din tinerete in ceata sfintilor& Cei mai multi il numeau .Sfantul aniil, Sihastrul cel /atran., caci era parinte si po'atuitor al tuturor sihastrilor din nordul #oldo'ei& Altii, indeose$i calu%arii, il numeau .Sfantul aniil Schimonahul.& )ar dupa mutarea sa din trup, era numit in popor .Sfantul aniil cel <ou., ca sa-l deose$easca de alti cu'iosi cu acelasi nume& )n anul 9-49, intamplandu-se %ra$nica moarte domnului tarii, /o%dan 6oie'od, fiul sau Stefan cu %reu a scapat de prime+die& eci, auzind de ne'ointa si minunile Sfantului aniil Sihastrul si fiind in %rea stramtoare, a fost calauzit de uhul Sfant la chilia lui& Aici, poposind cate'a zile, si-a marturisit cu%etele inaintea cu'iosului, a primit de la el dezle%are de pacate si multe cu'inte de man%aiere& Apoi, linistindu-i sufletul, marele sihastru l-a $inecu'antat, s-a ru%at pentru dansul, i-a proorocit ca in curand 'a fi domn al #oldo'ei si l-a li$erat cu pace& )n prima'ara anului 9-4;, Stefan cel #are, a+un%and pe scaunul #oldo'ei, s-a incredintat de implinirea proorociei Sfantului aniil Sihastrul si de darul lui umnezeu care era intru dansul& in anul acela, cu'iosul i-a fost marelui domn cel dintai sfetnic, duho'nic si ru%ator catre umnezeu& Adeseori, 'oie'odul poposea la chilia lui, isi marturisea pacatele, ii cerea cu'ant de folos si nimic nu facea fara ru%aciunea si $inecu'antarea lui& )ar cu'iosul il im$ar$ata si il indemna sa apere tara si crestinatatea de mainile pa%anilor, incredintandul ca, de 'a zidi dupa fiecare lupta cate o $iserica spre lauda lui 0ristos, in toate raz$oaiele 'a $irui& Astfel, ascultandu-l, Stefan cel #are a aparat cu multa 'ite+ie /iserica lui 0ristos si tara #oldo'ei dupa caderea /izantului, aproape o +umatate de secol, casti%and -; de raz$oaie si inaltand -1 de $iserici& )n felul acesta, Cu'iosul aniil Sihastrul s-a do'edit un mare aparator al Brtodo*iei romanesti si ctitor duho'nicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau& Bdata, poposind domnul #oldo'ei in chilia cu'iosului, a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calu%ari, intru pomenirea Adormirii #aicii omnului, catre care a'ea mare e'la'ie& eci, ascultandu-l Stefan 6oie'od si impreuna ale%and locul, cu $inecu'antarea lui s-a inceput in anul 9-:: zidirea #anastirii !utna& )ar in anul 9-;0, cand s-a sfintit acest dumnezeiesc lacas, insusi Sfantul aniil a luat parte, fiind cinstit de toti ca un al doilea ctitor& Se mai spunea despre dansul ca, 'oind Stefan 6oda sa-i incredinteze manastirea, de multe ori l-a ru%at sa fie e%umen si parinte duho'nicesc al !utnei& ar cu'iosul, socotindu-se ne'rednic de o cinste ca aceasta, a ramas mai departe la mica lui chilie din pestera& !entru sfintenia 'ietii sale, Cu'iosul aniil Sihastrul s-a do'edit din tinerete purtator de 0ristos si mare dascal al linistii si ru%aciunii lui )isus& )n timpul 'ietii sale nu era in #oldo'a alt sihastru si duho'nic mai 'estit, nici alt lucrator si dascal al ru%aciunii mai iscusit decat el& e aceea, toti e%umenii si duho'nicii din nordul #oldo'ei, ca si dre%atorii din sfatul tarii, il a'eau de parinte duho'nicesc& 3rmand e*emplul 'ietii sale, numerosi calu%ari iu$itori de liniste din chino'ii se retra%eau in pustie cu $inecu'antarea Cu'iosului aniil si de'eneau sihastri si lucratori sporiti ai ru%aciunii lui )isus& Astfel, acest mare ascet al #oldo'ei a'ea prin manastiri si sate numerosi fii duho'nicesti, iar prin munti si prin codri a'ea peste o suta de ucenici sihastri care se ne'oiau in placere de umnezeu, dupa sfatul sau& Asa a creat Sfantul aniil Sihastrul in #oldo'a o mare miscare isihasta, aproape fara e%al, innoind astfel, pentru multa 'reme, 'iata duho'niceasca prin manastiri si schituri si ridicand o intrea%a %eneratie de sihastri si ru%atori ai neamului& upa anul 9-;0, 'azand cu'iosul ca la !utna&nu mai are liniste din cauza manastirii si a multimii credinciosilor, a parasit chilia in care se ne'oise peste douazeci de ani si s-a retras in taina in codrii seculari din +urul #anastirii 6oronet& Aici se ne'oiau ca la cincizeci de calu%ari su$ po'atuirea ieroschimonahului #isail, 'rednic ucenic al Sfantului aniil& eci, afland un loc retras in prea+ma manastirii, sia facut o mica chilie deasupra stancii numita .Soimul. si aici se ostenea cu'iosul in desa'arsita liniste si placere de umnezeu& )nsa n-a trecut multa 'reme si indata numele lui s-a facut cunoscut in toate satele din partea locului, incat 'eneau la el tot felul de $olna'i, paralizati, oameni stapaniti de duhuri necurate si se 'indecau& Credinciosii, neputand a+un%e la chilia lui, asteptau +os in manastire, iar cu'iosul co$ora noaptea, se ru%a pentru ei, le spunea pricina suferintei, ii sfatuia, ii $inecu'anta si ii trimitea sanatosi la casele lor& )n 'ara anului 9-;:, Stefan cel #are, pierzand lupta de la 8az$oieni in fata turcilor, s-a dus la chilia Sfantului aniil Sihastrul, $unul sau parinte duho'nicesc de la 6oronet& eci, .$atand Stefan 6oda in usa sihastrului sa-i descuie, a raspuns sihastrul sa astepte Stefan 6oda afara pana 'a termina ru%a& Si dupa ce si-a terminat sihastrul ru%a, l-a chemat in chilie pe Stefan 6oda& Si s-a spo'edit Stefan 6oda la dansul& Si a intre$at Stefan 6oda pe sihastru ce 'a mai face, ca nu poate sa se mai $ata cu turcii& H)nchina-'oi tara la turci sau nuFI )ar

30

sihastrul a zis sa nu o inchine, ca raz$oiul este al lui, numai dupa ce 'a iz$a'i, sa faca o manastire acolo, in numele Sfantului (heor%he.& eci, crezand domnul #oldo'ei in proorocia Sfantului aniil ca 'a $irui pe turci si luand de la el ru%aciune si $inecu'antare, indata a adunat oaste si a iz%onit pe turci din tara& Asa a+uta cu'iosul cu ru%aciuni fier$inti catre umnezeu sa se iz$a'easca #oldo'a si tarile crestine de ro$ia pa%anilor& 8aposand mitropolitul Teoctist, in toamna anului 9-;;, Stefan cel #are s-a sfatuit cu clerul si episcopii tarii sa alea%a pastor si parinte al #oldo'ei pe Sfantul aniil Sihastrul de la 6oronet& ar cu'iosul, auzind de aceasta, s-a ru%at cu lacrimi lui umnezeu si 'oie'odului sa nu-l lipseasca pana la moarte de fericita lui liniste& eci, cucerindu-se toti de smerenia si sfintenia lui, si-au cerut iertare si l-au lasat in pustie sa sla'easca neincetat pe umnezeu& Timp de 20 de ani cat a sihastrit la 6oronet, Cu'iosul aniil a creat aici o noua 'atra isihasta, tot atat de importanta ca si cea de la !utna& Caci in putina 'reme s-au adunat in +urul sau zeci de sihastri, unii mai ne'oitori decat altii, care se osteneau, fie in codrii 6oronetului, fie in #untii 8araului, fie de-a lun%ul Carpatilor 8asariteni& Cei mai multi practicau ru%aciunea lui )isus, postul si tacerea& Altii citeau zilnic !saltirea, altii faceau mii de metanii si impleteau cosuri, iar altii, fiind $uni cali%rafi, scriau carti de slu+$a pentru $iserici si manastiri& Cei mai alesi ucenici ai Cu'iosului aniil Sihastrul au fost= mitropolitul (ri%orie 8osea, monahul cali%raf )oan, precum si e%umenii #isail si Efrem, toti din #anastirea 6oronet& Apoi Cu'iosul !ahomie Sihastrul si e%umenul <il din #anastirea SlatinaD e%umenul !aisie, !aladie-Sihastrul si Anastasie Sihastrul de la #anastirea <eamtD )saia !ustnicul de la #anastirea #oldo'ita, e%umenul (herontie de la 0umor si multi altii& Aducandu-si aminte Stefan cel #are de fa%aduinta data lui umnezeu si Sfantului aniil Sihastrul, in 'ara anului 9-11 a zidit din temelie, la #anastirea 6oronet, o frumoasa $iserica din piatra inchinata Sfantului #are #ucenic (heor%he, in locul 'echii $iserici de lemn& 5a 9- septem$rie, in acelasi an, $iserica a fost sfintita de mitropolitul (heor%he, in prezenta fericitilor ei ctitori, Stefan 6oie'od si Cu'iosul aniil Sihastrul, si a zeci de mii de credinciosi, calu%ari, clerici si dre%atori de tara& )n aceasta zi, cu sfat de o$ste, Sfantul aniil, desi $atran, a fost numit e%umen al #anastirii 6oronet& Timp de aproape 90 ani, Sfantul aniil a po'atuit o$stea #anastirii 6oronet, ca un mare parinte duho'nicesc al calu%arilor, al sihastrilor si al intre%ii #oldo'e& Caci, desi petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca Soimului, fiind foarte iu$itor de liniste, adeseori co$ora in o$ste, marturisea so$orul, tamaduia pe cei $olna'i ce se adunau de prin sate si ii sfatuia pe toti& Apoi, iarasi se retra%ea la chilia sa& )n timpul e%umeniei sale, #anastirea 6oronet a trait cea mai infloritoare perioada duho'niceasca din istoria sa, fiind socotita multa 'reme la'ra isihasmului din #oldo'a& Toti monahii din o$ste, care numarau peste saizeci de ne'oitori, practicau ru%aciunea lui )isus& 3nii erau 'estiti pastori si duho'nici, altii erau dascali in'atati in scoala manastirii si neo$ositi cali%rafi, iar cei mai multi erau calu%ari de ru%aciune, care sla'eau pe umnezeu neincetat si se ru%au pentru toata lumea& 5a 6oronet au in'atat carte si au deprins ne'ointa duho'niceasca numerosi preoti de parohie, e%umeni, episcopi, monahi, sihastri si dre%atori de tara& )ar in codrii seculari din muntii 6oronetului, ai 8araului si Stanisoarei, se ne'oiau pentru dra%ostea lui 0ristos alti peste cincizeci de sihastri, ucenici ai Sfantului aniil& !e toti acestia ii supra'e%hea si ii po'atuia pe calea cea $una a imparatiei cerurilor marele e%umen si po'atuitor de suflete, Cu'iosul !arintele nostru aniil, .Sihastrul cel /atran.& A+un%and 'as ales al uhului Sfant, plin de tot felul de $unatati si trecand de 'arsta de nouazeci de ani, Sfantul aniil marele sihastru al #oldo'ei, dascalul pustiei si facatorul de minuni, si-a dat sufletul in $ratele lui 0ristos la sfarsitul secolului al E6-lea (9-9:)& #ultimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul si domnul tarii l-au plans indea+uns si l-au in%ropat in pronaosul $isericii #anastirii 6oronet, punand deasupra o piatra cu inscriptia= .Acesta este mormantul parintelui nostru a'id, schimonahul aniil.& Apoi, impartind credinciosilor multe milostenii si sarutand sfintele lui moaste, s-a intors fiecare la ale sale& upa sa'arsirea sa, 'azand ucenicii si credinciosii ca se fac oarecare minuni si 'indecari de $oli la moastele cu'iosului, l-au trecut in ceata sfintilor, numindu-l .Sfantul Staret aniil., .Sfantul aniil Sihastrul., sau mai ales .!rea Cu'iosul de umnezeu ru%atorul !arintele nostru aniil cel <ou.& B$stea #anastirii 6oronet, impreuna cu mitropolitul (ri%orie 8osea, ucenicul sau, au pus acestei la're, dupa hramul Sfantului #are #ucenic (heor%he, al doilea hram in cinstea .Sfantului aniil cel <ou., pomenindu-l in randul fericitilor ctitori& Totodata i-au randuit zi de praznuire peste an, anume dupa pomenirea Sfantului aniil Stalpnicul, a treia zi& Astfel, in #oldo'a, pomenirea Cu'iosului aniil Sihastrul s-a facut, secole de-a randul, la 23 aprilie, hramul #anastirii 6oronet, si la 9- decem$rie, a treia zi dupa ziua Sfantului aniil Stalpnicul (99 decem$rie)& Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 94-;, de acelasi mitropolit, pe peretele de sud al $isericii #anastirii 6oronet, in stan%a usii de intrare in prid'or, cum se 'ede pana astazi, tinand in mana sa un sul desfacut pe care scrie= .6eniti, fratilor, de ma ascultati& 6a 'oi in'ata frica omnului& Cine este omul&&&.& 8a'na credinciosilor a indemnat pe calu%arii de la #anastirea 6oronet, la inceputul secolului al E6))-lea, sa scoata din mormant moastele facatoare de minuni ale Sfantului aniil Sihastrul si sa le aseze in $iserica, in sicriu frumos impodo$it, pentru inchinare& !e acestea insusi mitropolitul osoftei le-a sarutat& 6estea minunilor lui a+unsese pana la ?ie', in !olonia, in Transil'ania, in Sfantul #unte, de unde 'eneau credinciosi sa i se inchine si toti il numeau .Sfantul aniil cel <ou, facatorul de minuni.& )n anul 9;-9, e%umenul #anastirii 6oronet, anume (hedeon, a dat #anastirii !utna de%etul aratator al Sfantului aniil ferecat in ar%int, unde se pastreaza pana astazi& #oastele poarta inscriptia= .Aceste relic'e le-am ferecat eu, (hedeon, e%umen de la 6oronet, cu toata cheltuiala mea, in anul 9;-9, decem$rie -.& )n anul 9;;4, #oldo'a de nord a+un%and su$ ocupatia Austriei, moastele Sfantului aniil Sihastrul au fost asezate din nou in mormantul sau, unde se pastreaza pana astazi& Sfinte !reacu'ioase !arinte si facatorule de minuni aniile, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL E.ume( al Ma(as'i&ii Vo&o(e' (secolul al E6-lea) )eroschimonahul #isail era ucenic apropiat al Sfantului aniil Sihastrul, inca din anii 9-40-9-:0, pe cand se ne'oia in chilia de la !utna& 3rmand dascalului sau, s-a ne'oit si el un timp la liniste, sihastrind pe 'alea !utnei& Apoi, cu $inecu'antarea Cu'iosului aniil, s-a sta$ilit cu mai multi ucenici in #anastirea 6oronet si acolo se smerea in fata tuturor in nade+de si ascultare& )n'rednicindu-se de darul preotiei, Cu'iosul #isail a fost ales e%umen de o$stea manastirii, prin anul 9-;0, si era iu$it de toti pentru $landetea si intelepciunea cu care po'atuia sufletele catre 0ristos& )n anul 9-;9, 'azand e%umenul #isail ca Sfantul aniil Sihastrul este incon+urat de prea multa lume si nu mai are liniste la !utna, l-a adus in taina la #anastirea 6oronet& Apoi i-a facut o chilie de piatra pe stanca Cor$ului din apropiere, dupa dorinta cu'iosului& eci, randuindu-i ucenici, purta mare %ri+a de dansul si niciodata nu iesea din cu'antul sau& !o'atuind #anastirea 6oronet mai mult de zece ani, e%umenul #isail a facut din o$stea sa cea mai 'estita sihastrie din #oldo'a& <umerosi monahi si schimonahi iu$itori de liniste, care doreau sa petreaca alaturi de Sfantul aniil, se sta$ileau in o$stea de la 6oronet,

39

su$ ascultarea Cu'iosului #isail& )ntre anii 9-;0-9-10 se ne'oiau in aceasta sihastrie peste :0 de monahi, la care se mai adau%au alti 40 de sihastri ce traiau in padurile seculare din muntii 6oronetului& !e toti acestia ii supra'e%hea e%umenul #isail, cu ru%aciunea si $inecu'antarea Sfantului aniil& 3nii dintre ei erau alesi lucratori ai ru%aciunii lui )isus, altii erau desa'arsiti ascultatori si postitori, iar altii erau $uni cali%rafi, dascali in scoala manastirii si smeriti slu+itori in o$ste, odihnind cu dra%oste pe credinciosii care 'eneau la Sfantul aniil& upa anul 9-10, primind schima monahala, Cu'iosul #isail s-a retras la liniste, laudand pe umnezeu ziua si noaptea& Apoi, mai traind putin, s-a sa'arsit cu pace si s-a numarat in ceata cu'iosilor parinti& CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHULE.ume( al Ma(as'i&ii Vo&o(e'(secolele E6-E6)) )eroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sfantuiui aniil Sihastru& El s-a format duho'niceste lin%a chilia acestui cu'ios de la !utna, in prea+ma caruia s-a ne'oit in anii tineretii& Apoi, sta$ilindu-se in sihastria 6oronetului, a primit darul preotiei si slu+ea cu credinta si osardie /iserica lui 0ristos& )n o$ste era iu$it de toti, inai ales pentru smerenia si ascultarea lui fata de Sfantul aniil, ca niciodata nu iesea din cu'antul $atranului, si toate le facea cu $inecu'antare& upa anul 9-10, e%umenul #isail, retra%andu-se la liniste, a incredintat o$stea #anastirii 6oronet ieroschimonahului Efrem& Timp de aproape zece ani, noul e%umen a po'atuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie, indemnand, sfatuind si facandu-se tuturor pilda de ra$adare si statornicie& A dez'oltat inca scoala de cali%rafi din manastire si a purtat o deose$ita %ri+a de Sfantul aniil ce sihastrea alaturi de manastire& Acest cu'ios e%umen facea parte dintre sfetnicii lui Stefan cel #are si era multora dascal si parinte duho'nicesc& Tot el s-a in'rednicit, in anul 9-11, sa 'ada la 6oronet o noua $iserica de piatra, inaltata de marele domn in cinstirea Sfantului #are #ucenic (heor%he& Apoi, cu sfat de o$ste, numindu-se Cu'iosul aniil staret al #anastirii 6oronet, e%umenul Efrem ii era intru toate ascultator, pana ce cu'iosul s-a mutat la cerestile locasuri& eci, mai traind cati'a ani dupa mutarea lui si $ineplacand lui umnezeu, in primii ani ai secolului al E6)-lea s-a sa'arsit cu pace si cu'iosul Efrem ieroschimonahul, lasand la 6oronet peste :0 de monahi& CUVIOSUL IOAN MONAHULMa(as'i&ea Vo&o(e' (secolele E6-E6)) Acest smerit ne'oitor 'enit de mic in manastire, era unul din ucenicii de chilie a Sfantului aniil Sihastru, implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani& !o'atuia pe credinciosi la chilia marelui sihastru, a+uta pe cei $olna'i care 'eneau pentru 'indecare, aducea cele de ne'oie pentru hrana, iar la timpul cu'enit mer%ea la $iserica si era tuturor iu$it pentru $landetea lui& A+un%and la 'irsta de 91 ani, a fost facut calu%ar, luand +u%ul lui 0ristos cu indemnul si .cu ru%aciunile sfant parintelui nostru aniil cel <ou.& Caci fiind iu$it foarte cu'iosului, neincetat se ru%a pentru dansul si il po'atuia pe calea mantuirii& 8aposand dascalul si parintele sau duho'nicesc, monahul )oan se indeletnicea cu scrierea cartilor $isericesti, caci era un $un cali%raf& #ai tarziu s-a ne'oit un timp la #anastirea !ro$ota, apoi a facut cati'a ani ascultare pe lan%a mitropolitul (ri%ore 8osca (94;0), cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului aniil& intre cartile copiate de monahul )oan se numara si o carte cu continut patristic, .Cu'intele Sfantului Efrem Sirul., pe care smeritul cali%raf o scrie prin anul 9440 pentru manastirea de metanie& )n insemnarea de pe carte scrie= .&&& cu in'atatura mitropolitului (ri%orie &&& am dorit din inima si am dat din dreapta mea a%onisita si am facut aceasta carte, numita a Sfantului Efrem, si am dat-o la #anastirea 6oronetului unde din fra%eda tinerete si din copilarie m-am fa%aduit lui umnezeu, cu ru%aciunile sfant parintelui nostru aniil cel <ou si unde am primit mantuitorul si in%erescul cin&&&.& eci, retra%andu-se la metanie si mai traind putini ani, s-a stramutat cu pace la cerestile locasuri& CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Pu'(a (9-;0-9-1-) Arhimandritul )oasaf a fost cel dintai e%umen si ctitor duho'nicesc al #anastirii !utna& Chemat de 0ristos mai intai in o$stea #anastirii <eamt, unde a primit tunderea monahala, s-a format duho'niceste pe lan%a cei mai alesi parinti ai marii la're& Tot aici a in'atat carte Cu'iosul )oasaf de la ucenicii 'estitului dascal (a'riil 3ric, deprinzand $ine lim$ile %reaca si sla'ona, precum si mestesu%ul copierii de carti $isericesti& Si era cinstit de tot so$orul monahilor pentru intelepciunea si ascultarea lui& )n anul 9--0, monahul )oasaf a fost hirotonit preot si a a+uns duho'nic iscusit in #anastirea <eamt, po'atuind catre 0ristos multe suflete& <umele lui se facuse cunoscut pana la mitropolitul #oldo'ei, Teoctist, si chiar la dre%atorii tarii& !entru sfintenia 'ietii lui, a fost ales de so$or e%umen si parinte duho'nicesc al #anastirii <eamt, facand unele im$unatatiri la $iserica si intarind mult dra%ostea si armonia intre frati& E%umenul )oasaf a dat o mare dez'oltare scolii de cali%rafi si 'ietii duho'nicesti de la <eamt& B$stea sa numara peste 200 de calu%ari, din care mai mult de 30 erau 'estiti dascali, psalti, cali%rafi si duho'nici& )n +urul marii la're se ne'oiau, de asemenea, zeci de sihastri si lucratori ai ru%aciunii lui )isus& Auzind de ne'ointa lui, in anul 9-:1, Stefan cel #are l-a chemat, cu $inecu'antarea mitropolitului Teoctist, sa fie e%umen al #anastirii !utna& Astfel, arhimandritul )oasaf, luand cu sine ca la 24 de calu%ari alesi, ieromonahi, duho'nici si cati'a cali%rafi, a purces la !utna, ctitoria marelui domn al #oldo'ei, care atunci se zidea& Apoi, manastirea sa'arsindu-se, la 3 septem$rie 9-;0, s-a sfintit cu mare alai, in prezenta ctitorului ei, Stefan 6oda, si a zeci de mii de moldo'eni& in aceasta zi, e%umenul )oasaf a de'enit sfetnic de taina al 'oie'odului si parinte duho'nicesc al #anastirii !utna, timp de 94 ani& A'and o ne'ointa cu totul deose$ita si fiind inzestrat de umnezeu cu multa putere in fapta si cu'ant, a reusit in putina 'reme sa intemeieze la !utna o o$ste cu peste :0 de calu%ari, 'estita in toata tara #oldo'ei& Slu+$ele si toata randuiala se faceau ca la #anastirea <eamt& Calu%arii, .ru%atorii. marelui ctitor, a'eau o sin%ura datorie= sa sla'easca neincetat pe 0ristos si sa se roa%e pentru tara si $iruinta domnului in raz$oaie, iar in timpul li$er sa copieze carti de slu+$a si de in'atatura& Cu'iosul e%umen )oasaf a intemeiat la !utna, din porunca lui Stefan cel #are, o 'estita scoala de calu%ari cali%rafi, pe masura celei de la <eamt, unde se scriau numeroase carti de slu+$a si de in'atatura duho'niceasca& A mai format si o alta scoala de dascali si cateheti, pentru in'atatura si luminarea poporului, precum si o renumita scoala de muzica $isericeasca& e aici s-au ridicat e%umeni si ierarhi iscusiti in po'atuirea sufletelor omenesti, .dascali. si protopsalti 'estiti pana la Constantinopol, care impodo$eau slu+$ele manastiresti, mai ales la praznice& Sa'arsind toate $ine, Cu'iosul )oasaf Arhimandritul s-a retras din e%umenie in anul 9-;: si s-a facut schimonah, cu numele de )osif& Apoi, $ineplacand lui umnezeu, s-a stramutat cu pace la cerestile lacasuri, in ziua de 99 octom$rie 9-1-& CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Ma(as'i&ea Pu'(a (secolul al E6-lea) Acest parinte 'rednic de pomenire a fost unul din cei mai 'estiti cali%rafi si impodo$itori de carti $isericesti de la #anastirea !utna& Era cu metania din #anastirea <eamt, unde s-a ne'oit multi ani in placere de umnezeu si smerita ascultare& Aici, in scoala de %ramatici a

32

marii la're, a in'atat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali si miniaturisti, atat lim$ile %reaca si sla'ona, cat si copierea si impodo$irea cu miniaturi a cartilor de slu+$a& Astfel, in putina 'reme a de'enit un renumit calu%ar cali%raf in #anastirea <eamt, scriind cu ra$dare si mi%ala numeroase manuscrise& <umele sau de'enise cunoscut in manastirile din #oldo'a& Auzind de aceasta 'oie'odul Stefan cel #are si dorind sa-si inzestreze ctitoria sa de la !utna, care atunci se zidea, cu carti de slu+$a, a poruncit monahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna au%ust, cu slu+$a hramului manastirii, Adormirea #aicii omnului& !e fila -- se %aseste urmatoarea insemnare= .Acest minei pe au%ust l-a scris Stefan 6oie'od, domnul Tarii #oldo'ei, cu mana pacatosului Casian.& #ineiul a fost terminat de scris, pro$a$il, in anul 9-::& 3n an mai tarziu, adica in 9-:;, monahul Casian termina de scris si impodo$it, la cererea marelui 'oie'od, al doilea minei, pe luna noiem$rie& 6enind la !utna cu e%umenul )oasaf, monahul Casian a fost printre cei dintai dascali si miniaturisti care au intemeiat 'estita scoala de cali%rafi din aceasta manastire& Aici a mai scris si alte carti $isericesti si a format mai multi ucenici, care i-au continuat aceasta duho'niceasca indeletnicire& Asa ne'oindu-se Cu'iosul Casian ca la 40 de ani, mereu ru%andu-se si impodo$ind carti $isericesti spre sla'a lui umnezeu, catre sfarsitul secolului al E6-lea a adormit cu pace in o$stea #anastirii !utna& CUVIOSUL VASILE MONAHUL Ma(as'i&ea Pu'(a (secolul al E6-lea) !rintre cei cinci calu%ari cali%rafi adusi in anul 9-;0 de la #anastirea <eamt la !utna, se numara si acest smerit dascal si monah 6asile& El cunostea $ine scrierile Sfintilor !arinti, mai ales ale marilor cu'iosi sinaiti, incepand cu Scara Sfantului )oan Scararul& Cunostea scrierile filocalice care circulau in manastirile din Athos si din fostul /izant si stia cat folos duho'nicesc au ele pentru calu%arii din #oldo'a, el insusi fiind un profund isihast& Astfel, monahul 6asile este numarat printre cei mai $uni dascali isihasti ai scolii de cali%rafi din #anastirea <eamt& El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al calu%arilor din o$ste si din sihastrii, fiind unul din ctitorii 2ilocaliei in spatiul romanesc& Totodata era si un iscusit lucrator al ru%aciunii lui )isus si $un cali%raf& A+un%and la #anastirea !utna si fiind cunoscut marelui domn, Stefan 6oda al #oldo'ei, Cu'iosul 6asile a luat porunca sa scrie, pentru ctitoria sa, Scara Sfantului )oan Scararul, pentru a nu fi lipsiti .ru%atorii. sai de un dar ca acesta& Caci nu e*ista manastire ortodo*a sa nu ai$a .Cu'intele. Sfantului )oan, e%umenul #untelui Sinai, opera filocalica cu cea mai lar%a raspandire& #onahul 6asile, implinind porunca, adau%a pe fila 2:9 aceasta insemnare= . in porunca dreptmaritorului domnului nostru )o Stefan 6oie'od, domnul Tarii #oldo'ei, fiul lui /o%dan 6oie'od, s-a scris aceasta scara (least'ita) pentru manastirea sa din !utna, in aceasta manastire, in timpul arhimandritului chir )oasaf, cu mana mult pacatosului monah 6asile, in anul 9-;2.& 5e%atura cartii uzandu-se cu timpul, fiind mult citita de calu%ari, in anul 9:-: a fost le%ata din nou de ieromonahul Antonie, precum sin%ur scrie pe aceeasi pa%ina= .)ata eu, ro$ul omnului )isus 0ristos, mult pacatosul si ne'rednicul ieromonah Antonie, am le%at si am innoit aceasta scara (.least'ita.), facand ascultare, in anul 9:;-, luna au%ust, in 93 zile.& Cu'iosul 6asile a fost printre cei dintai dascali ai scolii de cali%rafi din #anastirea !utna, scriind si alte carti filocalice de folos sufletesc si crescand mai multi ucenici& Apoi, $ineplacand lui umnezeu, s-a mutat cu pace in ceata cu'iosilor parinti, catre sfarsitul secolului al E6-lea& CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Ma(as'i&ea Pu'(a (secolul al E6-lea) )eromonahul <icodim era cu metania din #anastirea <eamt& )n'atand de la ucenicii 'estitului dascal si cali%raf (a'riil 3ric mestesu%ul miniaturii si al copierii de carti $isericesti, Cu'iosul <icodim a a+uns unul din iscusitii cali%rafi miniaturisti din marea la'ra& El se indeletnicea, atat cu ne'ointa 'ietii calu%aresti, cat si cu ru%aciunea si copierea de carti duho'nicesti de in'atatura& )n acea 'reme traiau in #anastirea <eamt cei mai 'estiti calu%ari dascali si cali%rafi, care copiau pentru o$ste in'ataturile Sfintilor !arinti, ce formau hrana duho'niceasca a monahilor si credinciosilor& Acest cu'ios ieromonah era, de asemenea, si un iscusit parinte duho'nicesc pentru calu%ari si mireni, 'or$ind tuturor de 0ristos si a+utand la mantuirea multor suflete& )n anul 9-;0, mer%and la !utna cu e%umenul )oasaf, a luat porunca de la Stefan cel #are sa scrie un Tetrae'an%hel pentru #anastirea 0umor, pe care il termina la 9; iunie 9-;3& 2rumoasele miniaturi, icoane, ornamente si intrea%a cali%rafie fac din acest manuscris cel mai pretios Tetrae'an%hel ce se pastreaza astazi in tara noastra& )coana #aicii omnului si a celor patru e'an%helisti, ca si portretul lui Stefan cel #are, de o mare 'aloare, nu puteau fi lucrate asa de frumos decat de mana $inecu'antata a unui calu%ar cu'ios& Si acesta a fost Cu'iosul <icodim de la !utna& Asa ne'oindu-se ieromonahul <icodim ascalul si $ineplacand lui umnezeu, s-a stramutat cu pace la cele 'esnice catre sfarsitul secolului al E6-lea, lasand in urma cate'a manuscrise frumos impodo$ite si mai multi fii duho'nicesti& CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Ma(as'i&ea Pu'(a (secolul al E6-lea) Schimonahul Chiriac s-a ne'oit mai intai multi ani in #anastirea <eamt, indeletnicindu-se, atat cu ru%aciunea cat si cu scrierea cartilor patristice& Cunostea $ine lim$ile %reaca si sla'ona si iu$ea mult linistea si sin%uratatea& El facea parte din scoala de cali%rafi a marii la're, fiind unul din ucenicii monahului (a'riil 3ric& )n anul 9-;0, ducandu-se la #anastirea !utna cu e%umenul )oasaf, Cu'iosul Chiriac a luat porunca de la domnul #oldo'ei sa scrie pentru ctitoria sa .Cu'antarile Sfantului )oan (ura de Aur., pe care le termina in cate'a luni& Cartea se pastreaza pana astazi la #anastirea !utna& Ea se citea, atat la $iserica, pentru man%aierea fratilor, cat si la chilii& !e ultima fila se afla aceasta insemnare= .Eu, mult pacatosul Chiriac, am scris acest >latoust ((ura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toata Tara #oldo'ei, )o Stefan 6oie'od, la manastirea zidita de el cu numele !utna, in anul 9-;0 si s-a sfarsit in luna ianuarie 30.& Schimonahul Chiriac a scris si alte carti filocalice cu in'ataturi folositoare de suflet de la Sfintii !arinti, fiind printre cei dintai dascali ai scolii de %ramatici si cali%rafi de la #anastirea !utna& )mpreuna cu ceilalti calu%ari 'eniti de la <eamt, a intemeiat o aleasa 'iata duho'niceasca la !utna, formand numerosi ucenici iu$itori de 0ristos si luminati in Sfintele Scripturi& Asa ne'oindu-se peste :0 de ani, in smerenie si ascultare, si mult ostenindu-se pentru folosul si mantuirea tuturor, Cu'iosul Chiriac si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu, spre sfarsitul secolului al E6-lea& CUVIOSUL IACOB IEROMONAHUL Ma(as'i&ea Pu'(a (secolul al E6-lea) Cu'iosul ieromonah )aco$ face parte dintre 'estitii duho'nici si dascali ai #anastirii <eamt din secolul al E6-lea, unde se ne'oise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal (a'riil 3ric& )n marea la'ra, el a scris cate'a carti patristice drept man%aiere si hrana duho'niceasca pentru calu%ari&

33

6enind la #anastirea !utna, in anul 9-;0, ca dascal si duho'nic al intre%ii o$sti, ieromonahul )aco$ a continuat aceeasi sfanta ascultare, formand duho'niceste zeci de calu%ari tineri& andu-se pe sine pilda tuturor, ii deprindea mai ales smerenia, ascultarea si ru%aciunea, hranindu-i cu cu'intele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor !arinti& Caci ieromonahul )aco$ era in'atat in scrierile filocalice si de'enise iscusit cali%raf& Cunoscandu-l de aproape si cinstindu-l pentru ne'ointa sa, 'oie'odul Stefan cel #are i-a cerut sa-i scrie un s$ornic cu 'ieti de sfinti si martiri pe lunile aprilie-iunie pentru o$stea #anastirii !utna, pe care indata l-a sa'arsit& !e una din pa%inile cartii, ieromonahul )aco$ scria= . rept maritorul si de 0ristos iu$itorul )o Stefan 6oie'od, din mila lui umnezeu omn al Tarii #oldo'ei, fiul lui /o%dan 6oie'od, a poruncit sa se scrie acest s$ornic pentru manastirea sa din !utna, in timpul arhimandritului )oasaf e%umenul, cu mana mult pacatosului ieromonah )aco$, in anul 9-;-, mai 20.& Acest cu'ios duho'nic a a+utat mult la intemeierea o$stii si scolii de la #anastirea !utna, fiind unul din cei mai alesi dascali si cali%rafi& eci, scriind si alte cate'a carti si lasand in urma mai multi ucenici, si-a dat sufletul in mainile omnului catre sfarsitul secolului al E6lea& CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Ma(as'i&ea Mol+o/i'a (,9-90) Cu'iosul ieroschimonah Anastasie a fost cel mai 'estit e%umen, dascal si parinte duho'nicesc al #anastirii #oldo'ita, din a doua +umatate a secolului al E6-lea& Bri%inar din tinutul Suce'ei, a luat din tinerete +u%ul lui 0ristos, calu%arindu-se in #anastirea #oldo'ita& Aici a in'atat de la cu'iosii calu%ari si dascali ai manastirii, atat cunostinta cartii si scrierea de manuscrise, cat mai ales $una ne'ointa, postul, pri'e%herea de noapte, cu%etarea la cele dumnezeiesti si neincetata ru%aciune& Apoi, in'rednicindu-se de darul preotiei, a a+uns parinte sufletesc al multor calu%ari si credinciosi din partea locului& )ntre anii 9-:2-9-90, Cu'iosul Anastasie a fost e%umen al #anastirii #oldo'ita, renumita ctitorie a lui Ale*andru cel /un din anul 9-02& Si era asa de iscusit po'atuitor al calu%arilor, ca multi sihastri si tineri de prin sate s-au adunat in +urul sau& 3nii deprindeau de la el mestesu%ul ru%aciunii lui )isus, al tacerii si al smeritei cu%etari& Altii in'atau scrierile Sfintilor !arinti, iar altii in'atau sa traduca din lim$ile %reaca si sla'ona si sa copieze carti de slu+$a, spre lauda #antuitorului nostru )isus 0ristos& <umele e%umenului Anastasie a+unsese cunoscut pana la marele domn Stefan 6oda al #oldo'ei& Acesta il a'ea printre cei dintai ru%atori ai sai, in'rednicindu-l de numeroase danii pentru intretinerea si hrana smeritilor calu%ari& Cu'iosul Anastasie era si un iscusit cali%raf, .cel mai 'echi cunoscut pana acum la #anastirea #oldo'ita.& A format, de asemenea, mai multi ucenici cali%rafi, or%anizand la #oldo'ita una dintre cele mai renumite scoli de cali%rafi din #oldo'a, alaturi de #anastirile <eamt si !utna& Asa ne'oindu-se Cu'iosul Anastasie, dascalul si e%umenul, si $ineplacand lui umnezeu, s-a stramutat la cerestile lacasuri in anul mantuirii 9-90, lasand la #oldo'ita o o$ste cu numerosi calu%ari& CUVIOSUL STAHIE ARHIMANDRITUL E.ume( al Ma(as'i&ii P&o-o'a(secolul E6) Arhimandritul Stahie, sfetnic de taina al lui Stefan cel #are, a fost cel mai ales e%umen al #inastirii !ro$ota din secolul E6& 2iind calu%ar sporit in fapte $une si duho'nic iscusit in po'atuirea sufletelor omenesti, in anul 9-:0 a fost ales e%umen al #anastirii !ro$ota, 'eche ctitorie musatina de pe 'alea Siretului, pe care o conduce cu multa frica de umnezeu mai $ine de zece ani& Adunand in +urul sau peste :0 de monahi, pe toti i-a deprins smerenia, ascultarea si dra%ostea de 0ristos& )ar pentru luminarea mintii a intemeiat la !ro$ota o 'estita seoala manastireasca in care s-au format multi dascali in'atati, e%umeni, cali%rafi si mai ales preoti pentru sate& 6azand Stefan cel #are ca $iserica parintilor sai este %ata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos, la indemnul e%umenului Stahie, a zidit in apropiere o noua manastire cu $iserica si chilii pentru calu%ari& /iserica, inchinata Sfintului )erarh <icolae, destinata drept necropola 'oie'odala, a fost sfintita in prezenta domnului, inainte de anul 9-:4& )n anul 9-:4, mama 'oie'odului, Bltea doamna, simtindu-si sfarsitul aproape, a fost calu%arita de cu'iosul Stahie su$ numele de monahia #aria& Apoi, raposand in acelasi an, a fost in%ropata in cripta $isericii de so$orul parintilor& 5a slu+$a prohodului au luat parte insusi marele domn, mitropolitul Teoctist si toti dre%atorii #oldo'ei& upa un an a raposat si sotia 'oie'odului, E'dochia, si a fost asezata de arhimandritul Stahie in aceeasi cripta& Asa s-a ne'oit e%umenul Stahie pina in anul 9-;2, innoind in intre%ime #anastirea !ro$ota si intarind in o$ste dra%ostea si ri'na celor dumnezeiesti& Apoi, lasind e%umen in locul sau pe unul din ucenici, a fost mai multi ani parinte duho'nicesc, po'atuind pe calea mantuirii numerosi calu%ari si mireni& Caci era duho'nic 'estit in toata #oldo'a si a'ea multi ucenici prin manastiri, cetati si sate& eci, a+un%and la sfirsitul 'ietii sale, cu'iosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma, apoi si-a incredintat sufletul cu pace in $ratele lui 0ristos& CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL E.ume( al Ma(as'i&ii Humo& (secolul al E6-lea) #anastirea 0umor, zidita la inceputul domniei lui Ale*andru cel /un, a fost secole de-a randul, alaturi de celelalte manastiri romanesti, o aleasa 'atra de traire duho'niceasca in #oldo'a de <ord& )n timpul domniei lui Stefan cel #are, #anastirea 0umor a+unsese renumita mai ales su$ e%umenul (herontie& Acest cu'ios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn& )n tineretile sale a fost ucenic al Cu'iosului aniil Sihastrul, pe cand acesta se ne'oia in Schitul 5aura - 8adauti& Apoi, in'rednicindu-se de darul preotiei si ne'oindu-se mai multi ani in #anastirea 0umor, a a+uns e%umen al acestui sfant lacas, inainte de anul 9-;0& E%umenul (herontie, de'enind duho'nic 'estit in partea locului, atra%ea la manastirea sa nu putini credinciosi, preoti si calu%ari, pe care ii intarea in dreapta credinta si ii po'atuia pe calea mantuirii& 3nii din fiii sai duho'nicesti au a+uns mai tarziu preoti $uni, sihastri si calu%ari iscusiti& Su$ e%umenia acestui cu'ios parinte, #anastirea 0umor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala& B$stea sa numara peste -0 de monahi, dintre care unii erau $uni ne'oitori, duho'nici, dascali si cali%rafi& )n scoala acestei manastiri se pre%ateau, de asemenea, tineri pentru preoti si cantareti la sate& omnul #oldo'ei, 'azand 'iata e%umenului (herontie, adeseori il cerceta si ii cerea sfatul& Apoi, 'azand $iserica lipsita de unele lucruri, a inzestrat acest lacas inchinat Adormirii #aicii omnului cu multe danii si o$iecte de cult& Cel mai mare dar facut de Stefan cel #are #anastirii 0umor a fost 'estitul Tetrae'an%hel scris, la porunca sa, de ieromonahul <icodim din #anastirea !utna, la 9; iunie 9-;3, pe care domnul l-a dat in mainile Cu'iosului (herontie& !e coperta acestei carti, cali%raful a pictat pe Stefan 6oie'od in %enunchi,

3-

oferind #aicii omnului dania sa& Acest Tetrae'an%hel a fost pastrat de e%umenul (herontie si de urmasii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre, ca un odor din cele mai de pret pe care l-au creat si adapostit e'la'iosii calu%ari din manastirile romanesti& Spre sfarsitul secolului al E6-lea, Cu'iosul (herontie, e%umenul #anastirii 0umor, si-a sa'arsit calatoria acestei 'ieti, dandu-si sufletul cu pace in $ratele #antuitorului nostru )isus 0ristos& SIHASTRII DE PE VALEA SUCEVITEI Ma(as'i&ea Suce/i'a (secolul al E6-lea) !e 'alea paraului Suce'ita, ce iz'oraste din #untele B$cina #are, s-au ne'oit cu'iosi sihastri inca din secolul E)6& )n traditia locului se spune ca, pe la mi+locul secolului E6, se osteneau in padurile neum$late ale Suce'itei cati'a sihastri iu$itori de 0ristos& rept chilii a'eau mici $ordeie din trunchiuri de copaci acoperite cu pamant& e asemenea, si $iserica in care se ru%au era tot din lemn& Apoi, inmultindu-se numarul sihastrilor, s-a 'estit peste tot sfintenia 'ietii lor& Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului si dorind sa-si implineasca un canon al tineretii sale, s-a o$li%at inaintea cu'iosilor sihastri sa care piatra cu caruta pentru zidirea unei $iserici mari, in locul celei de lemn& Astfel, timp de 30 de ani, smerita femeie a carat sin%ura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra& !e cand $iserica era de+a zidita, fericita aceasta s-a mutat la 0ristos, iar cu'iosii calu%ari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor ru%aciuni& Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe 'alea paraului Suce'ita, inaltata in a doua +umatate a secolului E6, iar sihastrii de su$ B$cina #are au fost primii ne'oitori din schit& )n acest sfant lacas au trait sihastri alesi, impodo$iti cu multe fapte $une, precum smerenia, tacerea si neincetata ru%aciune& <umele lor uitate de oameni au ramas scrise in Cartea 6esniciei& )mpre+urul acestei sihastrii se ne'oiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cu'iosie& Ei co$orau in schit numai uminica, pentru a primi Sfintele Taine, apoi se urcau din nou la $ordeiele lor& #ai tarziu, risipindu-se aceasta sihastrie, s-a reinnoit la inceputul secolului al E6)-lea, prin Cu'iosul Calistrat Sihastrul CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL - I('emeie'o&ul Ma(as'i&ii Pa(.a&a'i(secolul al E6-lea) Acest renumit sihastru s-a ne'oit mai intai in o$stea #anastirii /istrita& Apoi, auzind despre Cu'iosul )osif cu cei 9; ucenici ai sai, care se ne'oiau in desa'arsita asceza pe #untele /isericanilor din apropiere si dorind sa le urmeze 'iata, s-a retras cu doi ucenici pe 'alea paraului !an%arati, intr-o mica poiana lan%a #untele !aru& Acolo si-a facut chilie de lemn si pamant si a sihastrii in aspra ne'ointa si iu$ire de umnezeu 29 de ani, a%onisind multe fapte $une si mai ales ru%aciunea, lacrimile si darul inainte 'ederii& Astfel, numele si faptele Cu'iosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor si insusi marelui domn Stefan al #oldo'ei, care il cinstea ca pe un mare ru%ator al sau si al tarii, alaturi de Sfantul aniil Sihastrul& )n anul 9-:9, 'enind Stefan 6oie'od la #anastirea /istrita si auzind ca fericitul Simeon, ru%atorul sau, nu are $iserica sa se roa%e lui umnezeu cu ucenicii sai, a trimis pe parcala$ul de la Tar%u !ietrei cu mesteri si $ani si a inaltat in !oiana lui Simeon o $iserica de lemn cu hramul Sfantului #are #ucenic imitrie, alaturi de chilia cu'iosului& #ulta 'reme, acest schit s-a numit .Schitul lui Simeon., iar mai tarziu, .#anastirea !an%arati.& )n aceasta sihastrie s-a ne'oit Cu'iosul Simeon pana in anul 9-;:, laudand neincetat pe umnezeu, ru%andu-se pentru domn si tara si in'atand pe credinciosi calea mantuirii& )ar in acest an, datorita luptelor de la 8az$oieni, cu turcii, multi oameni, fu%ind in paduri de frica pa%anilor, erau odihniti si ospatati de Cu'iosul Simeon in schitul sau& ar, 'azand marele sihastru ca turcii ard si +efuiesc satele si manastirile, a parasit schitul sau si, luandu-si ucenicii, a trecut in Transil'ania si s-a sta$ilit la #anastirea Casi'a din #untii (ur%hiului& #ai traind putina 'reme si $ineplacand lui umnezeu, s-a sa'arsit cu pace acolo, la adancul $atranetilor si a fost in%ropat cu cinste de ucenici& Auzind de adormirea Cu'iosului Simeon in Transil'ania, Stefan cel #are s-a intristat mult pentru el, caci il iu$ea ca pe un ade'arat sfant si ru%ator al sau& eci .dupa ce s-au intors turcii si s-a potolit 'ra+$a ro$iei si s-a facut pace, atunci a trimis Stefan 6oie'od si i-au adus sfintele lui moaste intr-o racla cinstita si le tinea in 'istieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Suce'ei)& Apoi, luand o parte din sfintele lui moaste, le-a poprit (oprit) pentru $la%oslo'enie, si cu aromate cu $une miresme si cu tamaie le tamaia totdeauna, spre credinta si $una intarire a $la%ocestiei (e'la'iei) domniei saleD iar mai 'artos pentru dra%ostea si caldura duho'niceasca ce o a'ea mai inainte catre dansul& )ar ramasita sfintelor lui moaste, cu cu'iinta sfintita si cu cinste, le-a in%ropat in cetatea Suce'ei&&&.& Aceasta este pe scurt 'iata si ne'ointa Cu'iosului Simeon Sihastrul, ale carui moaste au fost multa 'reme 'enerate ca facatoare de minuni si a+utatoare in prime+dii, atat pentru domnii #oldo'ei, cat si pentru $inecredinciosii crestini& !reacu'ioase !arinte Simeon, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA ARHIMANDRITUL GRIGORIE - Ma(as'i&ea Bis'&i'a Neam'(9-90-9400) Arhimandritul (ri%orie a fost unul din marii e%umeni ai #anastirii /istrita& El a crescut de mic in o$stea acestei la're, ca ucenic al e%umenului Eustatie (9-44-9-:0), de la care a in'atat frica de umnezeu si $una ne'ointa& )n'atatura cartii precum si lim$ile %reaca si sla'ona le-a in'atat la scoala de %ramatici care functiona aici, a+un%and dascal priceput si duho'nic al manastirii& !entru sfintenia 'ietii sale, Cu'iosul (ri%orie a fost ales in anul 9-90 e%umen al #anastirii /istrita, pe care o po'atuieste duho'niceste 90 ani& Era cinstit si cautat de toti, fiind intelept la cu'ant si $land la suflet si nu era alt duho'nic in la'ra mai iscusit ca dansul& !entru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan cel #are& 5a indemnul acestui e%umen, 'oie'odul inmormanteaza la /istrita pe fiul sau, Ale*andrel (9-93), si tot la indemnul lui zideste aici o mareata clopotnita (9-91), doneaza doua clopote si face numeroase danii ru%atorilor sai& )n timpul e%umeniei sale, 'iata duho'niceasca din manastire s-a reinnoit mult& intre ucenicii sai a ridicat dascali in'atati, e%umeni si duho'nici $uni, cautati atat de calu%ari cat si de mireni& A incura+at mult 'iata isihasta din partea locului, a+utand la inche%area sihastriei Cu'iosului )osif de pe #untele /isericanilor si a sihastriei Cu'iosului Simeon de la !an%arati& A dat a+utor, de asemenea, la intemeierea #anastirii Tazlau, trimitand acolo cati'a calu%ari si duho'nici alesi& A+un%and la sfarsitul 'ietii, Cu'iosul e%umen (ri%orie a primit in%erescul chip al schimniciei si s-a sa'arsit cu pace la inceputul secolului al E6)-lea& CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL - Ma(as'i&ea Suce/i'a(secolele E6-E6)) )eroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului aniil Sihastrul pe cand acesta se ne'oia la #anastirea 6oronet& eci, dupa ce deprinse de la dascalul sau mestesu%ul luptei duho'nicesti, ieroschimonahul Calistrat se retra%e pe 'alea paraului Suce'ita, unde se ne'oiau cati'a calu%ari retrasi de lume, si aici a sihastrit cu'iosul in placere de umnezeu multi ani de zile& 8aspandindu-se 'estea despre acest fericit sihastru, s-au adunat in +urul sau mai multi calu%ari iu$itori de liniste& )nsa nu a'eau $iserica sa sa'arseasca cele sfinte, caci erau saraci si departati de sate& ar, cu ru%aciunile Cu'iosului Calistrat, s-a facut o minune ca aceasta= .)n toate uminicile la 'remea 3treniei, adica la miezul noptii, se 'edeau faclii multe aprinse, preoti si diaconi preaminunati care cantau

34

canonul )n'ierii lui 0ristos deasupra unei poienite.& Atunci, cu'iosul a facut in acea poiana o mica $iserica de lemn cu hramul )n'ierii omnului si, adunand pe toti sihastrii din partea locului, a intemeiat Schitul Suce'ita, spre sfarsitul secolului al E6-lea& Acesta este al doilea schit de pe 'alea paraului Suce'ita, numit la inceput .Sihastria lui Calistrat.& !rimul e%umen al acestei sihastrii a fost insusi intemeietorul ei, ieroschimonahul Calistrat, sihastru si duho'nic 'estit in nordul #oldo'ei& 2ericitul Calistrat a'ea inca darul ru%aciunii, al inainte-'ederii si al iz%onirii duhurilor necurate din oameni, fiind cinstit de toti ca facator de minuni& Apoi, sa'arsindu-si calatoria acestei 'ieti, s-a mutat cu pace in ceata cu'iosilor parinti, lasand la Suce'ita o o$ste aleasa cu peste 30 de calu%ari& #ai tarziu, zidindu-se din nou $iserica #anastirii Suce'ita (9413-941:), Cu'iosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al prid'orului, precum se 'ede si astazi& CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL - Al +oilea e.ume( al Ma(as'i&ii Pu'(a(, 9402) Acest arhimandrit, numit .!aisie cel Scurt., a fost al doilea e%umen al #anastirii !utna& El isi a'ea metania tot la #anastirea <eamt& Apoi, 'enind la ctitoria lui Stefan cel #are in anul 9-;0, odata cu e%umenul )oasaf, dupa moartea acestuia a fost ales de so$or parinte duho'nicesc in locul sau& Si a po'atuit #anastirea !utna cu multa intelepciune timp de 2: de ani, incepand din 'ara anului 9-;:& E%umenul !aisie a continuat intru toate si a desa'arsit opera duho'niceasca a inaintasului sau& Su$ e%umenia lui s-a mentinut in o$ste aceeasi inalta traire e'an%helica in 0ristos, in dra%oste si ascultare& e asemenea, s-au dez'oltat aici, in chip deose$it, scolile de cali%rafi, de %ramatici si de muzica $isericeasca, facand din #anastirea !utna una din cele mai 'estite lacasuri manastiresti de lauda lui umnezeu si de cultura teolo%ica din #oldo'a, alaturi de <eamt, /istrita si #oldo'ita& Aici se copiau si se impodo$eau, de mana smeritilor calu%ari, numeroase carti de slu+$a si de in'atatura patristica, cum a fost Tetrae'an%helul scris de ieromonahul <icodim (9-;3), Tetrae'an%helul scris de monahul !aladie (9-19), #ineiele copiate .cu mana pacatosului Casian. monahul (9-:;), Scara Sfantului )oan Scararul, de monahul 6asile (9-;9-9-;2), !redicile Sfantului )oan (ura de Aur, scrise de monahul Chiriac (9-;0) si multe altele care s-au pierdut si instrainat& Aici a cantat si a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuscrise de muzica psaltica, su$ indrumarea e%umenului !aisie& )n scoala de %ramatici, care functiona aici, s-au scris de calu%ari, la porunca lui Stefan cel #are, Cronica si Analele !utnene& Tot in aceasta scoala in'atau, de la dascalii manastirii, candidatii de preoti din toate satele #oldo'ei de <ord, deprinzand, pe lan%a cunostintele teolo%ice si cantarea $isericeasca, si o aleasa formare duho'niceasca necesara unor $uni pastori de suflete& Aceasta intensa lucrare duho'niceasca si culturala de la !utna se desfasura su$ po'atuirea si supra'e%herea permanenta a cu'iosului e%umen !aisie, a+utat de duho'nicii, dascalii si toti calu%arii din o$stea sa& Su$ e%umenia lui, #anastirea !utna a trait epoca cea mai luminoasa si mai rodnica din toata istoria ei& Acum se aflau la !utna, pe lan%a dascali de teolo%ie, cali%rafi si protopsalti, si renumiti duho'nici, care in'atau poporul dreapta credinta si frica de umnezeu& 5a duho'nicii #anastirii !utna se spo'edeau, atat episcopii, preotii si credinciosii de la sate, cat si dre%atorii din sfatul tarii si insusi marele domn Stefan .cel /un si Sfant.& <e%resit, arhimandritul !aisie, e%umenul !utnei, i-a fost multa 'reme duho'nic si sfetnic de taina, alaturi de Cu'iosul aniil Sihastrul de la 6oronet& !e lan%a acestea, slu+$ele de la !utna, cu so$or de zeci de preoti si cu neintrecuti protopsalti, unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai, faceau din aceasta manastire un mic /izant in #oldo'a de <ord& Cu'iosul !aisie, e%umenul, s-a do'edit si un 'rednic innoitor al ctitoriei lui Stefan cel #are& Ca, arzand manastirea .de isto'., in anul 9-1-, arhimandritul !aisie, a+utat de insusi domnul #oldo'ei, a reinnoit acoperisul $isericii, a zidit noi chilii si a adau%at si alte im$unatatiri, de'enind astfel un ade'arat ctitor al acestui sfant lacas& upa o neo$osita +ertfa si ne'ointa duho'niceasca, timp de peste 2: de ani, Cu'iosul !aisie, Arhimandritul si e%umenul #anastirii !utna, si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu, la 94 fe$ruarie 9402, lasand in urma o o$ste numeroasa de calu%ari cu o randuiala monahala din cele mai infloritoare& CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL - Ma(as'i&ea Pu'(a(secolele E6-E6)) #onahul Spiridon a fost unul din cali%rafii iscusiti, formati in scoala #anastirii !utna& ascalul sau a fost insusi arhimandritul !aisie e%umenul, 'estit tahi%raf si miniaturist& e la el a in'atat, atat ne'ointa cea duho'niceasca, in smerenie, in trez'ie si in placere de 0ristos, cat si mestesu%ul copierii de carti& Si era Cu'iosul Spiridon foarte osardnic la cele sufletesti, la ru%aciune si post, la tacere si ascultare, iar in cali%rafie era neintrecut& Auzind de aceasta, $atranul si fericitul ctitor Stefan cel #are a poruncit cu'iosului Spiridon, in ultimul an al domniei sale - 940- -, sa-i scrie un Tetrae'an%hel pentru #anastirea !utna& ar, raposand dupa cate'a luni Stefan 6oie'od, cartea a fost terminata in anul 940: si apoi ferecata in ar%int de fiul sau, /o%dan 6oie'od, si data #anastirii !utna in anul 940;& 5a sfarsitul E'an%heliei lui )oan, Cu'iosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare= .Cu $una'ointa Tatalui si a+utorul 2iului si sa'arsirea Sfantului uh, dreptmaritorul si de 0ristos iu$itorul omn )o Stefan 6oie'od, cu mila lui umnezeu omn al Tarii #oldo'ei, care, aprins fiind de dorul dumnezeiesc si fiind iu$itor de cu'intele lui 0ristos, a inceput $ucuros acest Tetrae'an%hel #anastirii sale din !utna, unde este hramul Adormirii !reasfintei <ascatoarei de umnezeu, si intr-acesta l-a %asit moartea si n-a apucat sa o sfarseasca& eci dar fiul sau, /o%dan 6oie'od, cu mila lui umnezeu omnul Tarii #oldo'ei, a ferecat-o si sfarsind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan 6oie'od si pentru sanatatea si mantuirea sa& (940;, mai 4).& Acest smerit ne'oitor si cali%raf a fost dascal in scoala #anastirii !utna, formand mai multi ucenici si scriind si alte cate'a carti, care sau instrainat in cur%erea anilor& eci, mult ostenindu-se si sa'arsind calatoria acestei 'ieti, Cu'iosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele 'esnice, in primele decenii ale secolului al E6)-lea& CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL - Ma(as'i&ea Pu'(a (secolele E6-E6)) Acest calu%ar iu$itor de 0ristos a fost un mare cali%raf format in scoala #anastirii !utna& upa ce deprinse $ine ne'ointa cea duho'niceasca, arhimandritul )oasaf, e%umenul !utnei, l-a dat sa in'ete mestesu%ul cali%rafiei si al impodo$irii cartilor $isericesti de la 'estitii dascali adusi din #anastirea <eamt= <icodim ieromonahul, Casian monahul, Chiriac si altii& Astfel, in putina 'reme, smeritul monah !aladie a a+uns scriitor si pictor 'estit& Si era in toate intelept, cu'ios si iu$itor de umnezeu& Cunostea $ine in'ataturile Sfintilor !arinti si era $un po'atuitor in o$ste si iu$it de toti& )ar pentru ca scria foarte repede si frumos, i se spunea .tahi%raf., adica .iute scriitor.& Cunoscandu-l $ine Stefan cel #are, ctitorul manastirii, si auzind despre ne'ointa lui, in anul 9-11 i-a poruncit sa-i scrie un Tetrae'an%hel pentru #anastirea !utna& )ar Cu'iosul !aladie, indata scriindu-l, l-a impodo$it cu alese miniaturi si icoane, spre sla'a lui 0ristos si $ucuria marelui domn& 5a sfarsitul cartii, monahul !aladie face aceasta insemnare= . reptmaritorul omn )o Stefan 6oie'od, omn a toata tara #oldo'ei, a facut, a scris si a ferecat acest Tetrae'an%hel #anastirii sale din !utna in al 32-lea an al domniei sale,

3:

fiind arhimandrit !aisie Scurtul, prin mana mult pacatosului tahi%raf !aladie, in anul 9-11& Si s-a inceput in luna septem$rie 3, si s-a sfarsit in martie 23 .& Scriind si alte carti ale dumnezeiestilor !arinti cu in'ataturi filocalice si sa'arsind $ine calatoria acestei 'ieti, Cu'iosul !aladie s-a stramutat cu pace la cerestile lacasuri, catre inceputul secolului al E6)-lea& CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL - Ma(as'i&ea Pu'(a(secolele E6-E6)) Cu'iosul monah Eustatie a fost cel mai mare protopsalt al secolului al E6)-lea, cunoscut in manastirile din #oldo'a& Se crede ca era cu metania din #anastirea <eamt& Apoi, 'enind la !utna cu arhimandritul )oasaf, a cantat slu+$a sfintirii $isericii, la 3 septem$rie 9-;0, in prezenta marelui ctitor, a celor :- de slu+itori si a zeci de mii de credinciosi& 2ericitul Eustatie ducea o ne'ointa cu totul aleasa, in post, in ru%aciune si in ne%raita $ucurie a uhului Sfant& in aceasta duho'niceasca $ucurie a inimii sale iz'orau acele cu'ioase cantari $isericesti de lauda lui umnezeu, care au man%aiat inimile calu%arilor si au impodo$it slu+$ele din $iserica #anastirii !utna aproape o +umatate de secol& Acest 'estit protopsalt a'ea si multa in'atatura de carte& Cunostea $ine lim$ile %reaca si sla'ona si stia toate cantarile compuse de marii sfinti si protopsalti $izantini si atoniti, ca= )oan amaschin, 8oman #elodul, )oan Cucuzel si multi altii& El nu numai ca e*ecuta frumos cantarile $isericesti pe muzica psaltica, dar si compunea personal pe note unele stihuri, marimuri, heru'ice si a*ioane& Era inca si iscusit cali%raf, copiind mai multe carti de psaltichie pe care apoi le impodo$ea cu alese miniaturi& intre toate acestea se mai pastreaza astazi, in $i$lioteca #anastirii !utna, un sin%ur )rmolo%hion copiat de mainile sale la sfarsitul secolului al E6-lea& 3nele din cantari, care sunt compozitii personale, poarta titlul .2acerea lui Eustatie.& Celelalte carti copiate de el au a+uns in posesia ucenicilor sai si s-au pierdut cu timpul& !rotopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai .scolii de %ramatica. din #anastirea !utna, intemeiata dupa anul 9-;0 din porunca lui Stefan cel #are& El preda calu%arilor %ramatica muzicii psaltice si cantarile pe cele opt %lasuri, fiind numit de ucenicii sai .ritor, domesticus, dascal si protopsalt.& <umele sau se facuse cunoscut in toate manastirile din #oldo'a si la curtea marelui 'oie'od, care il pretuia in chip deose$it si adeseori 'enea la !utna sa-l asculte cum lauda pe umnezeu& Era cunoscut, de asemenea, in manastirile din Athos si era numarat printre cei mai 'estiti protopsalti ai !atriarhiei de Constantinopol, cu numele de .Eustatie de la !utna.& Timp de peste -0 de ani cat s-a ne'oit la #anastirea !utna, Cu'iosul Eustatie a crescut duho'niceste ca la o suta de ucenici monahi si preoti de sate, dintre care cei mai multi au a+uns 'estiti protopsalti in manastirile din nordul #oldo'ei, la Episcopia 8adautilor si la #itropolia din Sucea'a& Acest preacu'ios parinte s-a in'rednicit sa cante, impreuna cu ucenicii sai, si slu+$a inmormantarii marelui ctitor Stefan 6oda al #oldo'ei, la 2 iulie 940-& eci, mai traind putin si $ineplacand #antuitorului nostru )isus 0ristos, s-a stramutat la cele 'esnice, pentru a canta neincetat cu in%erii maririle lui umnezeu& CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL - Ma(as'i&ea Pu'(a(secolele E6-E6)) Schimonahul !aladie a fost in tinerete ucenic al Sfantului aniil Sihastrul& #ai inainte de anul 9-:0, pe cand Cu'iosul aniil sihastrea in pestera din apropierea #anastirii !utna, a'ea in +urul sau cati'a ucenici pe care ii in'ata aspra ne'ointa pustniceasca si dra%ostea de umnezeu& 3nul dintre acestia era si schimonahul !aladie& #ai tarziu, stramutandu-se Cu'iosul aniil la 6oronet, s-a dus si acest ucenic cu dansul& Apoi, intemeindu-se #anastirea !utna, schimonahul !aladie si-a facut o coli$a de lemn si pamant pe 'alea paraului !utna si sihastrea aici in post si ru%aciune, sla'ind pe 0ristos ziua si noaptea& )mpreuna cu el se ne'oiau si alti sihastri din #anastirea !utna& upa orele de ru%aciune, Cu'iosul !aladie se indeletnicea cu scrierea de carti $isericesti& in acestea isi casti%a, atat hrana si im$racamintea, cat si $ucuria ca marturiseste pe 0ristos& Caci era $un cali%raf si 'estit sihastru in partea locului, cunoscut si cinstit de insusi 'oie'odul Stefan cel #are& in cartile scrise de el, se mai pastreaza la #anastirea !utna un sin%ur ceaslo' copiat in anul 9-93, poate la cererea marelui ctitor& !e fila 919 scrie= .Aceasta carte a facut-o !aladie Sihastrul de !utna.& eci, $ineplacand lui umnezeu si crescand duho'niceste mai multi ucenici, Cu'iosul !aladie Sihastrul de la !utna s-a stramutat la cerestile lacasuri in primele decenii ale secolului al E6)-lea& CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL - Ma(as'i&ea Neam'(secolele E6-E6)) )n padurile seculare din +urul #anastirii <eamt s-au ne'oit sihastri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul al E)6-lea)& 3nul din cei mai 'estiti sihastri nemteni, al carui nume a a+uns pana astazi, a fost Cu'iosul Chiriac )eroschimonahul, contemporan cu Sfantul aniil Sihastrul& Acest smerit ne'oitor a trait mai intai in o$stea #anastirii <eamt, ca duho'nic si dascal al ru%aciunii lui )isus, fiind iu$it si cautat de multi& Apoi, retra%andu-se la liniste in muntele dinspre apus, care de atunci ii poarta numele, si-a facut acolo o coli$a de lemn si pamant si se ne'oia sin%ur in post si ru%aciune, in fri% si osteneala, suferind multe ispite de la dia'oli& #ai tarziu, adunand cati'a ucenici in +urul sau, a construit o mica $iserica de lemn si acolo slu+eau, se impartaseau si sla'eau impreuna pe 0ristos& Aceasta asezare pustniceasca s-a numit .Sihastria lui Chiriac., iar muntele in care s-a ne'oit cu'iosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi .#untele lui Chiriac., popular .Chiriacu.& Asa s-a ostenit Cu'iosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani, a+un%and facator de minuni si inainte'azator& 5a $atranetile sale se adunasera multi calu%ari in +urul sau& Ei se ne'oiau in $ordeie si chilii pustnicesti, risipite in tot muntele& <umai in sar$atori, la sunetul unui clopot, se adunau parintii la chilia $atranului si cantau impreuna 3trenia si Sfanta 5itur%hie& 5a inceputul secolului al E6)-lea, Cu'iosul Chiriac Sihastrul si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost in%ropat pe munte& 3cenicii sai s-au ne'oit fara intrerupere in aceasta sihastrie, dupa aceeasi randuiala, pana la intemeierea Schitului !ocro' (9;9-)& CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL - Si,as'&ia A.apia Vec,e(secolele E6-E6)) !utin mai sus de poiana lui A%apie se afla o alta poiana tot asa de linistita, incon+urata de paduri seculare si stra$atuta de un mic paraias& Aceasta se numeste .!oiana lui Eufrosin.& Aici s-a ne'oit multi ani de zile un sihastru 'estit, pustnicul Eufrosin, ucenicul Cu'iosului A%apie& !etrecerea lui era la fel de aleasa ca si a dascalului sau, iar numele lui se facuse cunoscut multor calu%ari iu$itori de liniste, care apoi i-au fost ucenici& )n timpul acestui cu'ios, $iserica cea dintai si chiliile #anastirii A%apia 6eche ruinandu-se in urma unei alunecari de teren, pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta $iserica de lemn cu hramul .#inunea din Colose a Arhan%helului #ihail.& Aceasta sihastrie era cunoscuta si cu numele de .#anastirea lui Eufrosin. sau .#anastirea Sfantului #ihail.& !rimul e%umen al noii sihastrii a fost insusi pustnicul Eufrosin, care pastra intru totul randuiala lasata de Cu'iosul A%apie& !este saptamana, si mai ales in posturi, calu%arii se

3;

retra%eau in munte, unde se ne'oiau in post si ru%aciune& )ar in sar$atori se adunau cu totii la $iserica, dadeau lauda lui umnezeu si primeau Sfintele Taine& Su$ e%umenia Cu'iosului Eufrosin, sihastria zisa .a lui A%apie. s-a dez'oltat si mai mult, a+un%and cunoscuta pana la mitropolie si la domnul #oldo'ei, mai ales pentru sfintirea 'ietii de aici& Caci in o$stea sa nu era nici 'or$a desarta, nici tul$urare, nici %ri+a de cele pamantesti, ci permanenta ru%aciune, tacere, paza a %andurilor, liniste duho'niceasca, $ucurie si desa'arsita dra%oste& Toti practicau ru%aciunea lui )isus si se hraneau din lucrul mainilor lor& Simtindu-si sfarsitul aproape, Cu'iosul Eufrosin a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma si s-a odihnit cu pace in cerestile lacasuri, la inceputul secolului al E6)-lea& )ar trupul sau purtator de $una mireasma a fost in%ropat in li'ada sadita de el si de o$stea sa, numita .5i'ada !arintilor.& )n acest loc s-au asezat secole de-a randul nenumarati sihastri iu$itori de 0ristos din A%apia si din impre+urimi& .6iatapustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor .A SFANTUL IERARH NIFON - Mi'&opoli'ul Ta&ii Roma(es'i(, 9401) Via'a Acest fericit si prea intelept ierarh al /isericii lui 0ristos s-a nascut prin anii 9-34-9--0 in !eloponez-(recia, din parinti $inecredinciosi& upa ce in'ata carte, se face calu%ar si se retra%e la liniste in #untele Athos, ne'oindu-se in #anastirile Cutlumus, #area 5a'ra si ionisiu&)n anul 9-13 a fost ales mitropolit al Tesalonicului, pentru sfintenia 'ietii lui, ca cel mai iscusit calu%ar atonit si pastor de'otat de suflete din acea 'reme& Aici pastoreste $ine turma cea cu'antatoare trei ani de zile, in'atand pe toti frica de umnezeu si dreapta credinta& )n anul 9-1: este numit patriarh al Constantinopolului, cea mai inalta treapta ierarhica in /iserica Brtodo*a& upa ce indreapta pe calea cea $una pe multi crestini, monahi, preoti si dre%atori si indeparteaza unele sminteli din /iserica lui 0ristos, dupa doi ani este schim$at din scaunul patriarhal si se ne'oieste in post si ru%aciune la un schit intemeiat de el& )n +urul anului 9400, Sfantul )erarh <ifon este adus si numit mitropolit al Tarii 8omanesti de catre domnul muntean 8adu cel #are& Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa in'atatura Sfintei E'an%helii, sfatuind, indemnand, mustrand si zidind duho'niceste pe toti, de la domn pana la credinciosii de rand& Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii noi in orasele 8amnicu-6alcea si /uzau si a randuit peste tot pastori $uni, tematori de umnezeu si cu multa %ri+a pentru turma& )n anul 9404, i'indu-se o %ra'a neintele%ere intre marele ierarh si domnul muntean, din cauza unei casatorii nele%itime, Sfantul <ifon s-a retras din scaun si a plecat din nou in #untele Athos, la #anastirea 6atopedu& Simtindu-si aproape sfarsitul, s-a dus cu ucenicul sau la #anastirea ionisiu, ca un necunoscut, si, dupa putin timp, a adormit in omnul, la anul 9401, 99 au%ust, cand se praznuieste in calendar& )ntre anii 9494-949;, moastele Sfantului <ifon au fost aduse in Tara 8omaneasca si au stat la #anastirea ealu, iar la 9: au%ust 949;, Sfantul )erarh <ifon a fost canonizat la #anastirea Curtea de Ar%es de catre Teolipt ), patriarhul Constantinopolului, impreuna cu Sinodul Tarii 8omanesti si cu toti e%umenii #untelui Athos, care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Ar%es& )n acelasi an, 949;, moastele Sfantului <ifon au fost restituite #anastirii ionisiu, restaurata inte%ral de 6asile 5upu, <ea%oe /asara$ si !etru 8ares& rept recunostinta, atonitii daruiesc capul si mana dreapta a Sfantului <ifon lui <ea%oe /asara$, care le depune la ctitoria sa& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& 2iind foarte in'atat si impodo$it cu darul cu'antului si al smereniei, cand a intrat fericitul <ifon intaia oara in #untele Athos, l-au intampinat fratii si calu%arii cu multa dra%oste, iar arhimandritul aniil, mai-marele #untelui, i-a zis= - B, parinte <ifon, m-am instiintat de la multi despre tine si m-am ru%at lui umnezeu sa ma in'redniceasca a te 'edea mai inainte de moartea mea& )ata, a auzit prea$unul umnezeu ru%aciunea mea& Te ru%am, deci, sa in'eti cele de folos pe fratii adunati aici& - !reacu'iosi parinti, a raspuns el, nu sunt 'rednic sa dau doctorii celor sanatosi, nici doctorilor iscusiti, caci mai ales eu am tre$uinta de 'indecare de la ei& - !arinte <ifon, i-au raspuns atonitii, nu se cade sa pastrezi dumnezeiestile cu'inte numai pentru tine, ci sa le impartasesti si altora, ca sa ne folosim cu totii& Cerand iertare de la ei, fericitul <ifon si-a plecat capul in +os si a inceput a le %rai cu'inte de mantuire, incat toti se minunau& Caci era atat de dulce si intelept la 'or$ire, incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el si uitau de hrana cea trupeasca& 2& )n anul 9-13, murind mitropolitul Tesalonicului, toti episcopii, clericii si monahii au ales pastor in loc pe fericitul <ifon de la ionisiu& eci, au trimis doi episcopi cu scrisori la #anastirea ionisiu sa-l ia pe Sfantul <ifon& )ar el le-a zis= - Cine sunt eu, lenesul si pacatosul, sa primesc pe %rumazul meu cu totul ranit un +u% asa de %reuF Eu am 'enit in locul acesta sa ma linistesc si sa ma sfarsesc= eci, cum pot sa fu% de calea pocaintei si sa iau asupra mea %ri+a atator suflete, cand a$ia imi pot mantui sufletul meu cel pacatosF - !arinte, au raspuns tesalonicenii, sa nu te impotri'esti dumnezeiestii hotarari, ca toti de o$ste, intr-un %las, te cer pe tine a le fi pastor& )-a spus si e%umenul manastirii= - u-te, cinstite parinte, ca asa este 'oia lui umnezeu sa inmultesti talantul si sa se mantuiasca multi prin tine, caci omnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta A 5a urma, supunandu-se poruncii ascultarii, a raspuns Sfantul <ifon= - !arintilor si fratii mei, fie 'oia omnului, precum hotarati, insa mare prime+die imi 'a urma de pretutindeni& e aceea, ru%ati-'a omnului pentru mine A 3& upa trei ani de pastorie a #itropoliei Tesalonicului si apoi, alti patru ani, a !atriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Sfantul )erarh <ifon a fost chemat de 8adu cel #are, domnul Tarii 8omanesti, sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Ar%es, care i-a zis= - #a ro% arhieriei tale sa 'ii in #untenia, sa ne in'eti pe noi, ca suntem cu totul lipsiti de in'atatura duho'niceasca, de pastori si in'atatori& Aici te 'ei odihni si toti te 'om primi cu $ucurie& e astazi te a'em po'atuitorul si pastorul nostru, ca sa ne in'eti calea mantuirii si sa se faca orice 'ei porunciA Sfantul <ifon a raspuns= - 2iule 8adu, iti laud socoteala cea $unaD dar sa dea umnezeu s-o tii pana la sfarsit& Brice 'oi face spre indreptarea 'oastra, s-o primiti cu multumire& Chiar tu, de 'ei %resi, sa primesti duho'nicescul meu sfat, caci, atunci cand domnul tarii 'a calca le%ea si 'a defaima sfintele canoane, se face mare cadere multora, pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul cel rau& 5a urma i-a adau%at=

31

Tu, care ai stapanirea in mainile tale, se cade sa sfatuiesti pe toti supusii tai si sa pedepsesti pe cei fara randuiala& Sa nu cauti la fata nici la mare, nici la mic si sa faci +udecata dreapta, care este de la umnezeu& -& !astorind /iserica si poporul $inecredincios al Tarii 8omanesti timp de cinci ani, in anul 9404, Sfantul )erarh <ifon a plecat din nou la iu$ita lui liniste si smerenie din #untele Athos, din cauza faradele%ii facute de domnul muntean, casatorind pe sora lui cu un $oier moldo'ean ce-si lasase femeia si copiii& )nainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean= - Sa stii ca toata puterea mea este le%ea /isericii, pentru care omnul meu Si-a 'arsat preasfantul Sau san%e, ca s-o curete de tot pacatul si s-o sfinteasca& Ea 'a fi curata si sfanta prin lucrarea dumnezeiestilor porunci, pe care doresc sa le pazesc pana la sfarsitul 'ietii mele& <u 'oiesc pentru ne'oile mele nici $ani, nici haine, nici 'reo cinste nu cer de la tine& Eu am fost randuit de omnul ca sa cert pe cei faradele%e si nu 'reau sa fiu partas la a ta faradele%e, pentru ca nici o le%e nu ma lasa& Eu ma 'oi duce unde ma 'a indrepta omnul, insa 'oi 'eti muri in faradele%e& #ulte necazuri si dureri si nenumarate rele 'or 'eni peste 'oi& Atunci ma 'eti cauta, dar nu ma 'eti mai %asi in 'iataA )ar catre fiul sau duho'nicesc, <ea%oe /asara$, pe care il iu$ea foarte mult, a zis= - 6ad, fiul meu, ca mare pedeapsa 'a 'eni peste locul acesta si 'ei fi in prime+die si tu cu tot neamul tau& ar !reamilosti'ul umnezeu te 'a pazi de tot raul, de 'ei pazi poruncile pe care ti le-am dat& <u numai ca te 'ei iz$a'i de orice prime+die, ci si la mare cinste te 'ei ridica si se 'a 'esti numele tau in toate partile& ar sa-ti aduci aminte de mine, parintele tau duho'nicesc& )ar eu, de 'oi a'ea indrazneala catre iu$itorul de oameni umnezeu, il 'oi ru%a pentru tine& Apoi l-a $inecu'antat si l-a sarutat& 5a fel a facut cu tot clerul si poporul iu$itor de 0ristos& Caci i-a adunat pe toti in $iserica, le-a dat cel de pe urma cu'ant de in'atatura, i-a $inecu'antat cu lacrimi in ochi si, luandu-si ucenicii sai, #acarie si )oasaf, a plecat spre Sfantul #unte& 4& 2iind randuit cu paza #anastirii ionisiu, Sfantul <ifon a mers cu un calu%ar $atran si duho'nicesc, anume !etronie, in afara zidurilor ei& 5a miezul noptii s-a desteptat $atranul sa se roa%e si, nu departe de el, a 'azut pe Sfantul <ifon stand la ru%aciune cu ochii si mainile inaltate la cer, in'aluit intr-o lumina di'ina care se ridica pana sus si stralucea in +urul lui& /atranul !etronie a cazut de spaima la pamant, iar dimineata s-a dus in taina la manastire si i-a spus e%umenului& Acesta i-a raspuns= - !arinte !etronie, aceasta do'edeste curatenia desa'arsita a $ar$atului si ne arata ca prin el se 'or lumina multi& !azeste-te sa nu spui aceasta 'edenie nimanui, ca sa nu auda el si sa se duca de la noi, fu%ind de lauda, caci ne 'om pa%u$i de un om ca acesta pe care ni l-a daruit umnezeu& :& 2iind in #anastirea 6atopedu, Sfantul <ifon cunostea cu duhul ca ucenicul sau #acarie dorea sa marturiseasca pe 0ristos si sa ia cununa muceniciei& e aceea, stiind ca aceasta este dupa 'oia lui umnezeu, i-a zis ucenicului= - #er%i, fiule, in calea marturisirii, ca dupa dorinta ta te 'ei in'rednici sa primesti cununa muceniciei si te 'ei $ucura impreuna cu mucenicii si cu'iosiiA Apoi, petrecandu-l pe cale, l-a $inecu'antat cu Sfanta Cruce si l-a sarutat& A+un%and #acarie in Tesalonic, a marturisit cu indrazneala pe 0ristos in fata turcilor ce ocupasera orasul si toate tarile din /alcani si, dupa ce a fost inchis si $atut, i s-a taiat capul& Cunoscand cu duhul ziua cand ucenicul si-a dat 'iata pentru 0ristos, Sfantul <ifon a zis catre ucenicul sau )oasaf= - Sa stii, fiule, ca astazi s-a sa'arsit prin mucenicie fratele tau, #acarie, si mer%e sa se $ucure in ceruri A ;& upa putin timp, Sfantul <ifon !atriarhul si-a luat ucenicul si au plecat in taina de la 6atopedu la ionisiu, manastirea sa din tinerete, fara a fi cunoscut si a spune cui'a cine este& upa o$iceiul acestei manastiri, fiecare monah nou 'enit tre$uia sa faca un timp ascultare la catari si sa aduca cu ei lemne din padure& Sfantul <ifon a facut aceasta ascultare cu smerenie si dra%oste pana cand l-a descoperit umnezeu intre%ii o$sti in chip minunat& <oaptea i s-a aratat in 'edenie Sfantul )oan /otezatorul, patronul #anastirii ionisiu, e%umenului acestei o$sti si i-a poruncit= - Aduna toata fratimea si iesiti intru intampinarea patriarhului <ifon, ca-i a+un%e atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah, ca sa nu 'a pa%u$iti mai mult A esteptandu-se, e%umenul a $atut toaca, a adunat toata o$stea si le-a spus tuturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul <ifon, !atriarhul Constantinopolului& Apoi, cand patriarhul se intorcea de la padure ca un ar%at, cu catarii incarcati cu lemne de foc, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune sin%ure, iar parintii toti l-au intampinat cu mare cinste, cu faclii si cu tamaieri& upa ce toti i-au facut metanii si i-au sarutat sfintele lui maini, e%umenul i-a zis= - B, luminatorule al lumii, a+un%e atata ra$dare din partea sfintiei taleD a+un%e suferinta desa'arsita pe care ai indurat-o de $una'oieD a+un%e atata smerenie care ai aratat-o, nestiindu-te noi, nepriceputiiA )ar Sfantul <ifon, cu multe lacrimi, le-a zis= - !arinti si frati ai mei, pentru aceasta m-a ascuns pe mine omnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa ma iz$a'esc cu %ri+ile lumii si sa fiu miluit in ziua cea mare a +udecatii& Ca daca nu ne 'om lepada de parinti, de frati, de rudenii si de toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit 0ristos, nu suntem 'rednici sa-) urmam 5ui& 1& Bdata, 'enind cora$ia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul <ifon a intrat in cora$ie si odata a incetat furtuna& Alta data, fratii i-au cerut sa se roa%e pentru ei ca sa calatoreasca fara prime+die pe mare si sa aduca cele de ne'oie manastirii& )ar el le-a zis= - aca nu 'a 'eti lene'i de randuiala si ru%aciunea 'oastra si daca nu 'eti %rai desertaciuni si cu'inte necu'iincioase, atunci 'a 'a a+uta omnul si 'a 'a feri de toata intamplarea cea rea& Apoi, ru%andu-se in %enunchi pe un fier din cora$ie, le-a spus monahilor= - 2ratilor, puneti acest fier la loc curat si cand 'eti fi in prime+die de inecare, sa atarnati acest fier in mare si 'eti calatori fara prime+die& 9& A+un%and Sfantul <ifon la 'arsta de 90 de ani si simtindu-si aproape sfarsitul, a adunat toata o$stea, a cerut iertare de la ei si le-a poruncit sa pazeasca cu mare %ri+a randuielile 'ietii monahicesti, ne'oindu-se cu toata silinta pentru do$andirea imparatiei ceresti& Apoi le-a zis= - 2ratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duho'niceasca 'oiti, mai inainte de a-mi da duhul in mainile omnuluiA )ar monahii iau raspuns= - 6oim sa ne dai in scris dumnezeiestile tale ru%aciuni, ca sa se citeasca la mormantul fiecarui frate cand 'a muri, ca sa ia dezle%are de pacate& Atunci le-a lasat o ru%aciune pentru dezle%area celor adormiti& Apoi, trimitand pe ucenicul sau )oasaf la Constantinopol, ca sa-l

39

marturiseasca pe 0ristos si sa ia cununa muceniciei, Sfantul )erarh <ifon si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu, la 99 au%ust 9401, fiind plans de toti calu%arii #untelui Athos& upa ce au facut la ionisiu pri'e%here de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moaste si le-au in%ropat cu mare cinste si plan%ere in cimitirul manastirii& 90& A intre$at oarecare frate pe 2ericitul <ifon, zicand= - Spune-mi, parinte, cu'ant de folos, cum sa ma mantuiescF Si a raspuns staretul, zicand= - aca 'oiesti, fiule, in mi+locul oamenilor a locui, aceasta esti dator a pazi= a nu prihani nicidecum pe cine'a, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu defaima, nici a te socoti pe sineti ca si cum 'reun lucru $un ai facut cand'a, si a te pazi de a zice= .Cutare $ine petrece, iar cutare intru neinfranare., ca aceasta este aceea, adica .nu +udecati.D ci pe toti cu deopotri'a ochi, cu o punere inainte, cu un %and si cu proasta inima 'ezi-iD si-i primeste pe toti ca pe 0ristos& Sa nu pui urechea ta lan%a omul ce cle'eteste, nici sa te indulcesti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti %ura ta, za$a'nic fiind la %raire si %ra$nic la ru%aciune, si sa nu prihanesti cand'a pe cel ce cle'eteste, nici pe altul oarecare ce lucreaza faradele%e, ci de-a pururea cauta la ale tale %reseli, si prihaneste-te pe sineti si defaima-te in fiecare zi& - Aceasta, parinte, a ne'oitorilor celor desa'arsiti esteA a zis fratele& Si a zis fericitul=& - 2iule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei& Ca nimic nu cere umnezeu de la tanar, fara numai curatie si smerenie& eci tu, fiule, fii $land si pasnic, indurat si milosti', si tine-te pe sineti dedesu$tul tuturor oamenilor si 'ei fi intru ade'ar salasluindu-te cu umnezeuD si ne'oieste-te si de a nu naluci cu mintea cum ca ai a+uns la masurile cutarui sfant, ci %raieste-ti tie insuti de-a pururea asa= .Suflete, cunosti ca intru pacate am co'arsit si pe draci, iar 'reun lucru $un inca n-am facut pentru umnezeuD si 'ai noua, smeritule, ce 'om face in ziua 7udecatiiF. Si fie-ti ru%aciunea ta, fiule, in toata 'remea 'ietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa= . oamne, )isuse 0ristoase, 2iule al lui umnezeu, miluieste-ma.D si aceea, adica= . oamne, curateste-ma pe mine, pacatosul.& >i si %raiul acesta totdeauna= . oamne, de cele ascunse ale mele curateste-ma si de cele straine fereste pe ro$ul Tau.& Cunoaste inca si aceasta, ca niciodata sa nu te multumesti cu lucrurile cele $une ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu stii de sunt placute lui umnezeu sau neplacute& !entru aceasta, cuteaza mai 'artos spre umnezeu si spre puterea 5ui, ca niste tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, si de aici este indreptarea.& 99& >is-a iarasi fratele= - !arinte, cum poate omul sa $iruiasca toata ispita ce-i 'ine lui asupra de la 'ra+masulF 8aspuns-a staretul= - 2iule, orice fel de ispita de ti-ar 'eni tie asupra, tacerea este $iruinta ei si smerenia si a zice= ./la%oslo'este, !arinte.D si toate lucrurile celui smerit cu%etator cunoscute sunt la umnezeu si laudate de in%erii 5ui, iar tuturor dracilor de spaima si infricosate& eci tu, fiule, fa-te smerit cu inima si zdro$it foarte, ca sa doreasca uhul Sfant a Se salaslui intru tine, si sa-ti dea tie putere de a %oni de la tine toata %ri+a lumeasca& 92& )ntre$at-a iarasi= - Bare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, asa si la sfarsitul 'eaculuiF >is-a lui fericitul= - 2iule, pana la sfarsitul 'eacului nu 'a lipsi prooroc omnului umnezeuD asi+derea nici satanei slu+itor& )nsa in zilele cele mai de apoi, cati intru ade'ar 'or slu+i lui umnezeu, se 'or ascunde pe sinesi cu $una istetime despre oameni, si nu 'a fi intru dansii de a sa'arsi semne si minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare si masurata 'or calatori cu smerenie, si mai mari decat !arintii cei purtatori de semne se 'or afla intru imparatia lui umnezeu& !entru ca atunci nimeni nu 'a fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre ne'ointa& Ca 'or fi cei ce impodo$esc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, nestiind stiinta de fapta $unaD asi+derea inca si cei mai mari ai monahilor 'or fi, caci se 'or $irui cu totul de lacomie de pantece toti, si de marirea desarta, si 'or fi mai 'artos sminteala oamenilor, si nu pilda& !entru aceasta mai 'artos 'a fi ne$a%ata in seama fapta $una, caci atunci iu$irea de ar%inti 'a imparati& Si 'ai monahilor celor ce sunt $o%ati cu aur A Ca ocara 'or fi acestia lui umnezeu, si nu 'or 'edea fata omnului Celui 6iu& #onahul sau mireanul care isi da aurul sau cu do$anda, de nu se 'a departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se 'a afunda, ca nu 'rea sa le aduca pe dansele roada lui umnezeu prin facerea de $ine a saracilor& !entru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necunostinta tinuti fiind, cei mai multi se 'or prapastui intru latimea caii late si lar%i, ratacindu-se& 93& )ntre$at-a iarasi fratele= - Spune-mi mie, parinte, cum unii isi neca+esc trupurile lor prin infranare, si patimile imparatesc intru dansii - mania, 'ra+$a, pomenirea de rau, za'istia, si, cea mai rea decat toate, nemilosti'irea si z%arcenia -, iar altii din cei im$unatatiti, si mananca, si $eau 'in, si nici un lucru al pacatului nu se afla intru dansiiF Ce oare este aceastaF Cu'iosul a zis= - !recum mi se pare, fiule, ca cei ce postesc mult si nu se indrepteaza, din %ura lor patimescD ca cel ce nu are pazire %urii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se foloseste& !entru ca, daca dia'olul te zadaraste pe tine spre iutime, tu sa nu %raiesti, si ai $iruit patima& )arasi spre za'istie de te duce pe tine 'ra+masul, tu sa nu cle'etesti, si cu totul ai $iruit pe 'icleanul, ca rodul za'istiei cle'etirea este& aca te 'a infoca pe tine $antuitorul spre cur'ie, sa nu deschizi %ura ta spre 'or$ire de muiere, nici la mancare si la $autura prea mult sa intri, si l-ai $iruit pe dansulD si, luand 'reun lemn mic, $ate-te pe sineti, si durerea %oneste raz$oiul& Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, si nu tot trupul sa se arunce in focul %heenei& aca 'ierul si porcul sal$atic 'or porni pofta spre $ucate de mult pret, mer%and la iesitoare, in'ata-te putoarea lor& aca te 'a ocari pe tine cine'a sau te 'a osandi sau te 'a +i%ni, si tu smereste-ti %andul tau si osandeste-te pe sineti ca pe un pacatos& Si adu-ti aminte ca 0ristos, 2iul lui umnezeu, scuipat a fost, $at+ocorit de oameni pacatosi, si cu trestia capul )-a fost $atutD si atunci socoteste-te pe sineti ne'rednic de a trai& )ar pentru cei im$unatatiti ce mananca si $eau, cunoaste, fiule, ca aceia ostasi 'ite+i sunt, care au calcat capetele pacatuluiD ca acum sunt domni si stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la umnezeu, ca mai intai infranandu-se si ne'oindu-se au do$andit scopul pe care il doreau& )nsa sunt si cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iarasi linistindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor&

-0

9-& )n anul 9492, potri'it proorociei sale, <ea%oe /asara$, ucenicul sau, a+un%e domn al Tarii 8omanesti& )n anul 9494, moastele Sfantului <ifon au fost aduse in #untenia, la #anastirea ealu, unde au stat doi ani de zile si au fost asezate de e'la'iosul domn intr-un chi'ot de ar%int mare, donat de el& )n anul 949;, la 9: au%ust, Sfantul <ifon a fost canonizat ca sfant la #anastirea Curtea de Ar%es de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul& Aceasta a fost prima canonizare de sfinti cunoscuta in tara noastra& Apoi, sfintele sale moaste au fost trimise cu mare cinste la #anastirea ionisiu, unde se afla si astazi& rept recunostinta, o$stea de la ionisiu a dat in dar 'oie'odului <ea%oe /asara$ capul si mana dreapta a Sfantului )erarh <ifon, care au stat la #anastirea Curtea de Ar%es, iar din anul 99-9 se pastreaza in Catedrala #itropoliei din Craio'a& Sfinte )erarhe <ifon, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL IOAN DE LA PRISLOP(secolele E6-E6)) )ntre sfintii romani canonizati recent se numara si Cu'iosul )oan din #anastirea !rislop-0unedoara& Aceasta manastire, asezata intr-o zona linistita de munte aproape de 0ate%, a fost la inceput o mica sihastrie de ru%aciune pentru calu%arii iu$itori de 0ristos& 5a inceputul secolului al E6-lea, Sfantul <icodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu 'iata de o$ste, numita multa 'reme #anastirea Sil'asul, dupa satul cu acelasi nume din apropiere& Aici s-au ne'oit de-a lun%ul secolelor E6-E6))) multi calu%ari cu 'iata sfanta din Transil'ania si de peste Carpati& 3nul dintre marii sihastri de la !rislop, care a ramas in e'la'ia credinciosilor din Tara 0ate%ului si din intrea%a noastra tara, este si Cu'iosul )oan de la !rislop, cinstit in traditia locala cu numele de .Sfantul )oan de la Sil'as.& Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala le%ata de #anastirea !rislop, cat si intr-o cronica anonima in 'ersuri compusa de localnici, intitulata .!lan%erea Sfintei #anastiri a Sil'asului, din eparhia 0ate%ului din !rislop., scrisa in secolele E6))-E6)))& upa aceste iz'oare orale si scrise, Cu'iosul )oan era localnic din satul Sil'asul de Sus, fiu de parinti foarte credinciosi& 8enuntand la casatorie din marea sa dra%oste pentru 0ristos, fericitul )oan intra in o$stea #anastirii !rislop (Sil'asul) pe la sfarsitul secolului al E6lea sau inceputul celui urmator& <e'oindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum= post indelun%at, ru%aciuni neincetate, lacrimi, pri'e%heri si ascultare si sporind mult in sfintenie, Cu'iosul )oan s-a retras in munte la desa'arsita liniste, pe 'alea paraului Sil'ut& Aici, la un Cilometru mai sus de manastire, in malul stancos si adanc al paraului, marele sihastru si-a sapat sin%ur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza si astazi si este cunoscuta in partea locului cu numele de .chilia. sau .casa sfantului.& Credinciosii a'eau mare e'la'ie catre el si multa incredere in ru%aciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din 'iata si 'eneau adesea la pestera sa-i spuna necazurile si sa-i ceara sfatul& )n aceasta pestera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a ne'oit Cu'iosul )oan multi ani, luptandu-se cu $ar$atie cu ispitele dia'olilor& Caci, uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup si naluciri de tot felulD alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu parerea de sine si cu duhul sla'ei desarte il amenintau& )nsa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, cadea la ru%aciune cu mainile inaltate la cer si nu se ridica pana nu-i alun%a pe demoni& ar cati ani s-a ne'oit aici in .casa sfantului., pe cati a 'indecat cu ru%aciunile sale si care erau ostenelile cele de taina numai sin%ur umnezeu le stieA 6azand dia'olul ca este mereu $iruit prin ru%aciunile Cu'iosului )oan, a reusit sa-l ucida intr-un chip ca acesta& !e cand Cu'iosul )oan isi sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la 'anatoare, l-a impuscat cu in%aduinta lui umnezeu, crezand ca este o fiara& Astfel si-a dat duhul in mainile #antuitorului nostru )isus 0ristos, ca un mare sihastru martir si ru%ator neadormit al neamului nostru& Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moaste din pestera si le-au depus in $iserica satului& Auzind despre ele, cati'a calu%ari din Tara 8omaneasca au cerut moastele Cu'iosului )oan de la !rislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste Carpati, la manastirea lor& !ro$a$il, au fost duse la Tismana, la /istrita Blteana, la Curtea de Ar%es sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de le%ate de credinciosii si manastirile Transil'aniei& Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor si se roa%a pentru mantuirea tuturor& MITROPOLITUL GHEORGHE I - al Mol+o/ei si Suce/ei(9-;;-9401) #itropolitul (heor%he ) a fost cel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist )& El a pastorit /iserica lui 0ristos din #oldo'a timp de 3de ani, continuand cu aceeasi intelepciune duho'niceasca opera dascalului sau& Acest mitropolit 'rednic de lauda .din tinerete a fost inchinat lui umnezeu in #anastirea <eamt., in a doua +umatate a secolului al E6lea& Aici si-a tuns perii capului in anul 9-:1, prin mana mitropolitului Teoctist ), parintele sau sufletesc, deprinzand de la cu'iosii $atrani tainele 'ietii duho'nicesti& Aici, in cea mai 'estita 'atra a Brtodo*iei din #oldo'a, a in'atat mitropolitul Teoctist multa carte - lim$ile %reaca si sla'ona, do%mele credintei ortodo*e si talcul Sfintelor Scripturi& upa ce deprinde $ine cunostintele duho'nicesti ce se puteau in'ata din $elsu% in la'ra, a+un%e mai intai duho'nic iscusit& Apoi, pentru petrecerea sa cu'ioasa, o$stea #anastirii <eamt l-a ales e%umen al marii la're, po'atuind cu pricepere sufletele monahilor pe calea mantuirii, pe care o pastoreste cu parinteasca dra%oste si intelepciune 9; ani de zile& B$stea sa numara prin 9-;4 peste 200 de calu%ari& )n timpul staretiei sale, marea la'ra numara pana la 200 de calu%ari, din care unii erau 'estiti duho'nici, altii, iscusiti traducatori si scriitori de carti, iar altii, smeriti ascultatori si slu+itori ai celor sfinte& )n +urul #anastirii <eamt se ne'oiau, de asemenea, numerosi sihastri iu$itori de liniste si ru%aciune, ale caror nume sunt scrise in Cartea 6ietii& )n anul 9-;;, staretul (heor%he este ales de tot sfatul tarii mitropolit al #oldo'ei, in locul $atranului Teoctist, mutat la cele 'esnice& #itropolitul (heor%he, fiind cu metania din #anastirea <eamt, s-a numit mai tarziu .<emteanul.& !rima sa %ri+a a fost sa indemne si sa sustina pe Stefan cel #are la zidirea de noi lacasuri de ru%aciune, spre lauda lui umnezeu si man%aierea poporului& Astfel, cu sfatul si $inecu'antarea sa, marele 'oie'od a zidit si rezidit din temelie numeroase manastiri, ca= Sfantul )lie-Sucea'a (9-;9)D Sfantul )lie, 2loresti-6aslui (9-10)D !atrauti-Sucea'a (9-1;)D 6oronet (9-11)D $iserica Sfantul (heor%he-0arlau (9-92)D $iserica Sfantul <icolae-)asi (9-99-9-93)D /orzesti-/acau (9-93-9-9-)D Sfintii Arhan%heli, Scanteia-6aslui (9-9-)D !ro$ota (9-94)D 8az$oieni (9-9:)D Tazlau-<eamt (9-9;)D $iserica #anastirii <eamt (9-9;)D clopotnita #anastirii /istrita (9-91) si #anastirea o$ro'at-)asi (9403)& S-au mai zidit cu sfatul sau peste 34 de $iserici din piatra la curtile domnesti precum si in numeroase sate din #oldo'a& !e toate aceste $iserici le-a sfintit mitropolitul (heor%he, in prezenta 'oie'odului si a numerosilor credinciosi, randuind peste tot calu%ari si stareti din cei mai alesi& E'la'iosul ierarh al /isericii lui 0ristos iu$ea pe toti, ca un ade'arat parinte al #oldo'ei, si era iu$it de tot poporul, de la domn pana la cel mai de pe urma taran& Stefan cel #are il a'ea de parinte duho'nicesc si cel dintai sfetnic al sau, pe care il numea .ru%atorul si parintele nostru chir (heor%he, mitropolitul Suce'ei.&

-9

Su$ pastoria sa, 'iata duho'niceasca in manastirile din #oldo'a a+unsese la cea mai inalta inflorire& Sihastriile si codrii .fosneau de pustnici., dintre care unii erau inainte'azatori si facatori de minuni, precum= Cu'iosul aniil Sihastru, Sfantul 6asile de la #oldo'ita, Epifanie de la 6oronet, )nochentie de la !ro$ota si numerosi altii& A'ea, de asemenea, duho'nici 'estiti, lucratori ai ru%aciunii lui )isus si stareti cu totul cu'iosi& 5a indemnul sau, in marile #anastiri <eamt, !utna, /istrita, !ro$ota si #oldo'ita, functionau 'estite scoli de monahi cali%rafi, pictori, miniaturisti, traducatori si dascali in'atati, care cresteau ucenici si aparau credinta ortodo*a& Tot in aceste scoli manastiresti se pre%ateau tineri pentru preoti de mir la sate si orase& #arele mitropolit (heor%he, cel dintai ru%ator catre umnezeu al #oldo'ei, era el insusi un e*emplu 'iu de sfintenie, de cu'iosie, de smerenie si de iu$ire catre toti& !urta mare %ri+a de copiii orfani si de 'adu'ele de raz$oi, care erau atat de numeroase in 'remea sa& B %ri+a deose$ita a'ea si pentru zecile de mii de osteni cazuti in desele raz$oaie& 5a porunca sa, osemintele lor erau adunate la manastiri si $iserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitoresti& )n anumite zile de peste an si mai ales la hramuri, se faceau in toata #oldo'a litur%hii, parastase si praznice de o$ste pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori si eroi ai neamului& )n 'ara anului 940-, cand marele 'oie'od Stefan 6oda al #oldo'ei s-a stramutat la 'esnica odihna, $unul mitropolit (heor%he, insotit de sute de clerici, de mii de calu%ari si zeci de mii de credinciosi, l-a condus la locul cel de 'eci din #anastirea !utna& Apoi, cu sfat de o$ste, si-a pus mainile pe crestetul fiului sau /o%dan, un%andu-l domn al #oldo'ei (940--949;)& Asa s-a ne'oit $unul pastor si parinte sufletesc al #oldo'ei, mitropolitul (heor%he, timp de 3- de ani, pana in prima'ara anului 9499& A+un%and la adanci $atraneti si simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, a luat marele si in%erescul chip al schimniciei cu numele de a'id si, $inecu'antand pe toti, si-a dat sufletul cu pace in $ratele #arelui Arhiereu )isus 0ristos& MITROPOLITUL TEOCTIST II - al Mol+o/ei si Suce/ei (, 9421) Acest preacu'ios staret Teoctist impreuna cu mitropolitul (heor%he al #oldo'ei (9-;;-9401) au indemnat pe marele domn Stefan 6oda al #oldo'ei sa zideasca la <eamt o $iserica noua in cinstea )naltarii omnului& )ar la 9- noiem$rie 9-9;, terminandu-se $iserica, au sfintit-o in prezenta domnului si a zeci de mii de credinciosi, clerici si monahi din toata tara #oldo'ei& )n anul 9400, raposand episcopul 8omanului, 6asile, cu'iosul arhimandrit Teoctist de la <eamt a fost ales in locul sau .mitropolit. al Tarii de 7os, lasand la <eamt o o$ste infloritoare& Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile la 8oman, po'atuind turma lui 0ristos cu multa $landete si hranind-o din in'ataturile Sfintei E'an%helii& )ar in anul 9401, retra%andu-se din scaun mitropolitul (heor%he, cu sfat de o$ste a fost ales episcopul Teoctist in locul sau& Asa a a+uns acest cu'ios mitropolit parintele si .in'atatorul #oldo'ei., sfetnicul domnilor si man%aietorul poporului, caci era .$ar$at in'atat ca nimeni altul. si slu+ea cu mare credinta /iserica lui 0ristos& Timp de 20 de ani, cat a fost mitropolit al #oldo'ei, a randuit preoti la sate si stareti priceputi prin manastiri, incura+and mult 'iata duho'niceasca, in'atatura, scrierea de carti, zidirea si pictarea sfintelor $iserici& e asemenea, in anul 9422 a terminat de zidit si a sfintit noua Catedrala a #itropoliei din Sucea'a, asezand in ea moastele Sfantului #ucenic )oan cel <ou& Tot el a uns ca domni ai #oldo'ei pe Stefanita 6oda, in anul 949;, si pe !etru 8ares, in anul 942;, facandu-se la amandoi cel dintai sfetnic, parinte si duho'nic& Simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, mitropolitul Teoctist se retra%e din scaun la manastirea de metanie si se face schimonah, cu numele de Teodor& Apoi, $inecu'antand pe fiii sai duho'nicesti, a adormit cu pace la 94 ianuarie 9421 si a fost inmormantat in prid'orul $isericii din #anastirea <eamt& CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL - C'i'o&ul Ma(as'i&ii Bis'&i'a - Valcea(circa 9420) Spre sfarsitul secolului al E6-lea, $inecredinciosul $an al Craio'ei, /ar$u Craio'escu, impreuna cu fratii sai au intemeiat #anastirea /istrita de su$ #untele !aran%, cu hramul Adormirea #aicii omnului, inzestrand-o cu odoare si toate cele de ne'oie& Apoi, e'la'iosul ctitor a adus din Ser$ia la manastirea sa cu mare cheltuiala moastele Sfantului (ri%orie ecapolitul, facatorul de minuni, ca sa fie spre man%aierea calu%arilor si a poporului $inecredincios& )n traditie se spune ca sicriul cu sfintele moaste a fost cumparat cu $ani, dupa %reutate& ar Cu'iosul (ri%orie, lasandu-se usor la cantar, l-a costat putin pe fericitul ctitor& )n primul deceniu al secolului al E6)-lea, ctitorul #anastirii /istrita a reinnoit ctitoria sa daramata de #ihnea 6oda, adau%and chilii pentru calu%ari si o mica $iserica pictata pentru $olnita, cum se 'ede pana astazi& Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dra%ostea lui 0ristos, s-a facut schimonah in #anastirea /istrita cu numele de !ahomie, intrecand pe multi cu ne'ointa sa, caci era foarte ra'nitor la cele sfinte, milosti' si tuturor plecat& Se mai spune despre dansul ca, na'alind turcii sa fure odoarele manastirii, cu'iosul sin%ur a luat sicriul cu moastele Sfantului (ri%orie si l-a ascuns intr-o pestera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara 8omaneasca de un dar ca acesta& upa ce Cu'iosul !ahomie s-a ostenit multi ani in placere de umnezeu, si-a cunoscut dinainte sfarsitul si si-a dat sufletul cu pace in mainile lui 0ristos, lasand in urma o manastire $inecu'antata cu zeci de calu%ari& CUVIOSUL PEON SIHASTRUL - Mu('ele Cea,lau (secolele E6-E6)) Acest mare sihastru era cu metania din Schitul lui Sil'estru, situat la nord de #untele Ceahlau& 3mplandu-se de ra'na pentru dra%ostea lui 0ristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, de'enind 'estit lucrator al ru%aciunii si inainte 'azator& 5ocul in care s-a ne'oit se cheama pana astazi . ealul lui !eon.& Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici e%ipteni si sinaiti, si-a facut o coli$a pe 'arful muntelui Ceahlau si a sihastrit acolo mai mult de zece ani, sla'ind neincetat pe umnezeu, ru%andu-se pentru lume si ra$dand cu $ar$atie fri%ul iernii, 'anturile cele iuti si ispitele dia'olului& A adunat inca si cati'a ucenici, si a a+uns parinte duho'nicesc al tuturor sihastrilor din +urul Ceahlaului& eci, 'azand cu'iosul ra'na lor, a asezat un clopot si o toaca de lemn pe 'arful muntelui si a randuit sa se sune in fiecare miez de noapte pentru desteptarea la ru%aciune a calu%arilor ce se ne'oiau in +urul muntelui& upa numele Cu'iosului s-a numit Ceahlaul sute de ani .#untele lui !eon., popular .!ionul., iar cele doua 'arfuri se numesc pana astazi .Toaca. si .!ana%hia.& Tot el a randuit si zi de hram pentru muntele Ceahlau, la : au%ust, Schim$area omnului la 2ata, asemenea #untelui Athos, inaltand deasupra o mica $iserica de lemn& Cu'iosul !eon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti sihastrii si credinciosii din impre+urimi& Aici faceau pri'e%here de toata noaptea, sa'arseau Sfanta 5itur%hie, se impartaseau cu Trupul si San%ele lui 0ristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui umnezeu, co$ora fiecare la chilia sa& Astfel, acest mare parinte a facut din Ceahlau un Athos romanesc, creand in #oldo'a o puternica traditie autohtona care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind sin%urul munte din Carpati si /alcani care are zi de hram& Spre $atranete Cu'iosul !eon s-a sta$ilit in Sihastria lui Sil'estru, la poala muntelui, innoind in intre%ime schitul si adunand in o$stea sa pana la 30 de calu%ari& e la el Sihastria lui Sil'estru se numeste pana astazi .#anastirea !ionul. (!eon)& eci, a+un%and la 'arsta de peste optzeci de ani si simtindu-se chemat de 0ristos, a adormit cu pace si a fost numarat in ceata cu'iosilor parinti romani&

-2

!rea Cu'ioase !arinte !eon, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL IERARH GHELASIE - Ma&e e.ume( al Ma(as'i&ii Rame' - Al-a(secolele E6-E6)) #anastirea 8amet din #untii Apuseni, una din cele mai 'echi manastiri romanesti, a fost intemeiata pe la inceputul secolului al E)))-lea de 'estitii eremiti ce se ne'oiau in pesteri pe 'alea paraului cu acelasi nume& )n secolele urmatoare, #anastirea 8amet a'ea o o$ste destul de numeroasa si e%umeni de'otati, care aparau cu multa putere credinta ortodo*a in satele romanesti transil'anene& Cu'iosul (helasie ieroschimonahul a fost cel mai 'estit e%umen cunoscut al #anastirii 8amet, cinstit ca sfant in satele din #untii Apuseni& Era ori%inar din partea locului& 5uand din tinerete +u%ul lui 0ristos, mai intai s-a ne'oit ca sihastru pe 'alea paraului 8amet, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti mestesu%ul luptei duho'nicesti& Apoi, curatindu-si mintea de cu%etele cele rele si in'rednicinduse de darul facerii de minuni, a co$orat in o$ste si a a+uns 'estit e%umen al #anastirii 8amet& )n traditia locului se spune ca Sfantul (helasie a'ea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ru%a si impreuna postea, sa'arsind sfanta slu+$a cu mare osardie si frica de umnezeu& )n toata saptamana, e%umenul (helasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu !reacuratele Taine& >iua mer%ea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea facea pri'e%here si sa'arsea Sfanta 5itur%hie& <umai sam$ata si uminica manca impreuna cu calu%arii la trapeza manastirii& Acest cu'ios e%umen era, de asemenea, mare parinte duho'nicesc al sihastrilor din #untele 8amet si al satenilor din Tara #otilor& )n posturi cerceta pe toti sihastrii ce se ne'oiau in pesteri si el insusi se ostenea la ru%aciune impreuna cu dansii& Apoi co$ora in manastire unde il asteptau credinciosii si mocanii de prin munti& 5a fericitul (helasie 'eneau si multi $olna'i, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, si cu ru%aciunea lui se 'indecau, caci a'ea mare dar de la umnezeu& Bdata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita 0opati si fiind mare arsita, incat toti sufereau de sete, Cu'iosul (helasie a cazut la ru%aciune si indata au aflat un iz'or cu apa& Acest iz'or de apa rece se 'ede pana in zilele noastre si se cheama .)z'orul Cu'iosului (helasie.& #ulti sateni iau apa din acest iz'or pentru sanatate si $inecu'antare& Alta data, urcand cu'iosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, si-a cunoscut dinainte sfarsitul& eci, ru%andu-se mult, si-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desa'arsita dra%oste, sa iu$easca $iserica si sa fu%a de $etie si desfranare& Apoi, sarutandu-i pe toti, si-a dat sufletul in $ratele lui 0ristos& )n traditia manastirii se spune ca, in ceasul cand co$ora asinul de pe munte cu trupul Sfantului (helasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune sin%ure& Apoi, fiind plans de ucenici, a fost in%ropat lan%a zidul $isericii si multi $olna'i se 'indecau la mormantul lui& !otri'it unei insemnari de pe 'echea fresca din $iserica, Cu'iosul (helasie a fost hirotonit episcop si a pastorit, atat o$stea monahilor de la 8amet, cat si Arhiepiscopia Brtodo*a a romanilor din Transil'ania& )n 'ara anului 992-, 'enind paraul mare, a dus in 'ale multe oase din cimitirul manastirii& Atunci si craniul Sfantului (helasie, fiind scos din mormant, s-a oprit in fereastra $isericii 'echi si se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre man%aierea credinciosilor& Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cu'iosilor !arinti& CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL - Ma(as'i&ea Pu'(a(secolul al E6)-lea) )eromonahul Antonie !rotopsaltul era unul din ucenicii 'estitului dascal si protopsalt Eustatie de la !utna& 5uand de tanar +u%ul lui 0ristos in o$stea #anastirii !utna si in'atand carte in scoala de %ramatica si de psaltichie de aici, a a+uns in putina 'reme calu%ar sporit si cantaret iscusit& Cunostea $ine lim$ile %reaca si sla'ona si copia cu indemanare carti de folos sufletesc si de cantari pentru strana& upa trecerea din 'iata a ieromonahului Eustatie, dascalul sau, monahul Antonie, s-a in'rednicit de darul preotiei, a+un%and dascal si protopsalt in locul lui, la scoala de muzica psaltica de la !utna& Si era 'estit in toate manastirile din #oldo'a de nord, incat multi calu%ari si tineri de prin sate in'atau de la dansul a citi, a scrie si a lauda pe umnezeu& Era inca preot si duho'nic iscusit, po'atuind multe suflete la limanul mantuirii& )ar la marile praznice si la hramul manastirii, Cu'iosul Antonie impodo$ea $iserica cu cele mai frumoase cantari, ca in 'remea /izantului de altadata& )ntre anii 94-:-94-;, Cu'iosul Antonie !rotopsaltul de la !utna a scris o carte cu alese cantari $isericesti, dupa care se in'ata si se canta la scoala de psaltichie de aici& eci, $ine ne'oindu-se si laudand pe umnezeu ziua si noaptea mai mult de 40 de ani, ieromonahul Antonie !rotopsaltul s-a sa'arsit cu pace, adau%andu-se in ceata fericitilor parinti& IEROMONAHUL AMFILOHIE - P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Pa(.a&a'i(, 94;0) 8amanand Schitul Cu'iosului Simeon de la !an%arati multa 'reme fara e%umen, in anul 949-, a 'enit de la #anastirea #oldo'ita un ieromonah si dascal in'atat, anume Amfilohie& Acesta a po'atuit Sihastria lui Simeon timp de 42 de ani, marind numarul calu%arilor la -0 de ru%atori si facandu-se tuturor parinte si dascal luminat si sfant& )nsa, nea'and schitul $iserica incapatoare, s-a ru%at Cu'iosul Amfilohie multa 'reme Sfantului #ucenic imitrie sa-i trimita un om milosti' pentru a-l a+uta sa zideasca o $iserica noua din piatra& !e la anul 94:0, spune traditia, za$o'ind domnitorul Ale*andru 5apusneanu la !iatra <eamt, i s-a aratat marele mucenic in 'is si i-a poruncit sa zideasca o $iserica de piatra la Schitul lui Simeon& Asa s-a innoit aceasta sihastrie su$ e%umenia lui Amfilohie, luand denumirea de #anastirea !an%arati& Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici o$ste cu inalta 'iata duho'niceasca si lasand $una randuiala, s-a retras la metanie, a primit in%erescul chip al schimniciei cu numele de Enoh si, mai traind - ani, a adormit cu pace in anul 94;0, septem$rie ;, cunoscandu-si dinainte sfarsitul& )ata ce scrie ieromonahul Anastasie, e%umenul #anastirii #oldo'ita, despre sfarsitul minunat al Cu'iosului Amfilohie= .&&&Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta #anastire !an%arati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la #anastirea #oldo'ita, mult pacatosului si intru tot netre$nicului, ca mare dar a luat $atranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca 'remea si ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, si nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru ade'ar toate acestea ade'arate sunt& Acestea toate le-am scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, si oricine 'or 'rea, sa ra'neasca acestor Sfinti !arinti& !entru aceasta ma ro%, parinti si frati, celor $atrani, ca parintilorD celor de mi+loc, ca fratilor, si celor tineri, ca fiilor& in toate, precum ne 'a in'rednici uhul Sfant, ca sa ne ne'oim intru pocainta si intru marturisire sa petrecem totdeauna, ziua si noaptea, pana la sfarsitul nostru& Si sa a'em in mintea noastra aceste trei porunci= cum 'a 'rea sufletul nostru sa se desparta de trup, si cum 'a 'rea sa intampine pe 0ristos in 'azduh, si cum 'om da raspuns pentru pacatele noastre& Si iara (alte) trei porunci= cum 'a sa cerce umnezeu credinta dreapta de la suflet, si ade'arul din (de pe) lim$a si curatia trupuluiD ca acolo faptele se 'or intre$a si %andurile se 'or ispiti, ca nu este nimic nearatat inaintea lui umnezeu& Ci toate 'or fi de fata, toate %oale 'or fi faptele noastre inaintea noastra& Si au 'ietuit staretul Amfilohie, care din schimnicie s-au numit Enoh, 4: de ani (in calu%arie), dar la manastirea noastra #oldo'ita, - ani, de unde au luat chipul in%eresc& Si de toti anii lui au a'ut 13 &&& si sfarsitul 'ietii sale $ine au sfarsit& Ca au dat tarana taranei si s-au dus in

-3

calea cea lun%a a parintilor, luandu-si plata ostenelilor sale de la dreptul 7udecator, si cu cinste s-au in%ropat de ucenicii sai& Si, prin ru%aciunile acestui sfant parinte, sa acopere omnul pe toti ortodocsii domni ai #oldo'ei, cei ce s-au in'rednicit a domni intru acest pamant, si intru toata lumea dreptcredinciosi domni, cei ce 'ietuiesc intru dreapta credinta& Si tuturor ortodocsilor crestini, care sunt turma lui umnezeu, care ne-au rascumparat cu cinstit san%ele Sau, de $lestemul le%ii si din mana dia'olului ne-au iz$a'it& !entru aceasta sa nu ne rusinam de marele nume, ca pentru 0ristos ne numim crestini, precum au zis Sfantul (ri%orie Teolo%ul& upa sfinte poruncile 5ui totdeauna a um$la, sa ne ne'oim pana la iesirea noastra, dupa cum ne in'ata Sfanta E'an%helie, si El ne 'a +udeca in ziua cea de apoi& <umai mila lui umnezeu si acoperamantul !reacuratei #aicii 5ui sa ne acopere pre noi pacatosii pana la sfarsitul 'eacului, dupa fa%aduinta 5ui cea nemincinoasa& Acest sfant staret al acelui loc, Amfilohie, si in schima, Enoh, s-au mutat la 'esnicele lacasuri la leat ;0;9 (94;0), septem$rie ;, in zilele lui /o%dan 'oie'od, la sapte ceasuri din noapte, dupa cum sin%ur si-au aratat mutarea& )ar pomenirea lui s-au asezat sa se faca in ziua <asterii <ascatoarei de umnezeu, septem$rie 1, in toti anii pana 'a fi sfanta manastire (!an%arati) iar nameastnic (e%umen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la #anastirea /istrita.& SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul al E6)-lea) 3n alt cu'ios monah din o$stea #anastirii !ro$ota, cinstit de popor si trecut de mitropolitul osoftei in randul sfintilor romani, a fost Cu'iosul Eustatie schimonahul& Era ori%inar din satele de pe 6alea Siretului& Acesta, auzind de petrecerea monahilor din chino'ia !ro$otei si mai ales de ne'ointa Cu'iosului )nochentie, a lasat toate si i s-a facut ucenic& Si era desa'arsit urmator al faptelor lui, ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii& Astfel, in putini ani, a stra$atut multe osteneli calu%aresti, in'atand de la toti frica de umnezeu si intrecand pe multi cu smerenia, cu ru%aciunea si cu nemuritoarea dra%oste& !entru o ne'ointa ca aceasta se in'rednicise de darul facerii de minuni si era iu$it, atat de umnezeu, cat si de oameni& Caci fiecare se folosea de ru%aciunea si sfintenia 'ietii lui& Apoi, sa'arsind $ine cu'antul E'an%heliei lui 0ristos si a+un%and la masura dascalului sau, Cu'iosul Eustatie s-a stramutat la cerestile lacasuri si s-a numarat in ceata Sfintilor !arinti& esi%ur, mitropolitul osoftei s-a inchinat la moastele am$ilor sfinti, )nochentie si Eustatie, el insusi fiind cu metania de la !ro$ota& MITROPOLITUL TEOFAN I - al Mol+o/ei si Suce/ei(, 94-:) #itropolitul Teofan ), cel mai apropiat cola$orator si sfetnic al lui !etru 8ares, a fost parinte si pastor duho'nicesc al #oldo'ei timp de 92 ani& Era cu metania din #anastirea 6oronet, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului aniil Sihastrul& !rimind o aleasa crestere si formare duho'niceasca de la dascalul sau si a'and multa cunostinta de carte in scoala de la 6oronet, in anul 9422 s-a in'rednicit a fi ales episcop al Eparhiei 8adauti& Timp de peste 90 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit $ine turma lui 0ristos, aparand dreapta credinta, facand mila cu cei saraci si casti%and pe toti cu $landetea si dra%ostea sa& )n anul 943-, ramanand 'acant scaunul Suce'ei, 'oie'odul !etru 8ares, cu sfat de o$ste, l-a ales mitropolit al tarii& Astfel, timp de inca 92 ani, acest $land pastor a po'atuit poporul #oldo'ei pe calea mantuirii, facandu-se tuturor pilda de smerenie, de ra$dare si de statornicie duho'niceasca& Ca mitropolit lua apararea celor asupriti si era nelipsit de la sfintele slu+$e si din sfatul tarii unde era intotdeauna ascultat& Acest mitropolit a format in #oldo'a, la mitropolia din Sucea'a, cea mai 'estita scoala de pictori in fresca, printre care straluceau mesterul ra%os Coman si zu%ra'ul Toma din Sucea'a& Tot la indemnul lui, 'oie'odul !etru 8ares a zidit din nou si a reinnoit mai multe $iserici si manastiri, ca= #anastirea 0umor (9430), #anastirea #oldo'ita (9432), Catedrala Episcopiei din 8oman (94-2), $iserica Sfantul umitru din Sucea'a (9434), #anastirea !ro$ota (942;), #anastirea /istrita (94-9-94-:) si altele& e asemenea, a randuit stareti din cei mai alesi in manastiri si a dez'oltat scolile de copisti si cali%rafi de la !utna, <eamt, /istrita, !ro$ota si #oldo'ita& )n aceste lacasuri de ru%aciune si de inalta traire duho'niceasca ale #oldo'ei s-au copiat si s-au tradus, cu $inecu'antarea mitropolitului Teofan ), numeroase carti de cult si scrieri ale Sfintilor !arinti& Tot aici erau 'estite scoli de psaltichie si de formare a tinerilor pentru preoti la sate& Cu porunca si cheltuiala acestui e'la'ios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul $isericii de la 6oronet, dupa cum arata inscriptia din interior= .Aceasta tinda a infrumusetat-o si aurit-o Teofan, arhiepiscop al #oldo'ei in anul 94-0, luna iulie, 92& 6esnica lui pomenire.& )ar in anul 94-3 doneaza #anastirii 6oronet un .!ra*iu. (2aptele Apostolilor), scris pe per%ament de diaconul #ihail& Astfel, $ine po'atuind turma lui 0ristos si innoind multe sfinte altare, in 'ara anului 94-:, mitropolitul Teofan ) s-a mutat la cele 'esnice si a fost inmormantat in $iserica #anastirii 6oronet, alaturi de Sfantul aniil, parintele sau duho'nicesc& MITROPOLITUL GRIGORIE ROSCA - al Mol+o/ei si Suce/ei (,94;0) Acest ierarh iu$itor de 0ristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cu'iosului aniil Sihastrul, din neamul caruia se tra%ea& Era ori%inar din nordul #oldo'ei& Catre sfarsitul secolului al E6-lea (9-90) a fost adus in o$stea #anastirii 6oronet de catre Cu'iosul aniil e%umenul& espre acesta insusi mitropolitul (ri%orie scria mai tarziu, pe o E'an%helie daruita 6oronetului, ca .din fra%eda copilarie m-am fa%aduit lui umnezeu, cu ru%aciunile Sfantului !arintelui nostru aniil cel <ou.& Ca ucenic al celui mai mare duho'nic, sihastru si sfant moldo'ean, tanarul (ri%orie in'ata din copilarie de la dascalul sau ne'ointa duho'niceasca, smerenia, ascultarea, intrea%a intelepciune, cunostinta Sfintelor Scripturi si dra%ostea de oameni& A deprins, de asemenea, randuiala slu+$elor, ru%aciunea si $una chi'ernisire a casei omnului& !entru 'iata sa im$unatatita, in anul 9423 a fost numit e%umen al #anastirii !ro$ota, pe care o conduce cu multa ra'na si pricepere timp de 23 de ani (9423-94-:)& 2iind ruda cu 'oie'odul !etru 8ares, la indemnul sau, domnul #oldo'ei innoieste in intre%ime $iserica si chiliile manastirii, ale%andu-si aici locul de 'esnica odihna& Su$ e%umenia ieromonahului (ri%orie 8osca, #anastirea !ro$ota a trait o epoca de mare inflorire duho'niceasca si culturala& )n timpul sau au stralucit in !ro$ota doi mari cu'iosi parinti purtatori de umnezeu, anume Sfintii )nochentie si Eustatie& B$stea numara aproape 900 de monahi, din care unii erau duho'nici renumiti, altii ru%atori iscusiti, iar altii, zu%ra'i de $iserici, dascali de lim$i straine, traducatori si $uni cali%rafi& Tot prin %ri+a sa, $iserica #anastirii !ro$ota este pictata in intre%ime, atat in interior, cat si pe dinafara& Acest e%umen a contri$uit cel mai mult la formarea unei 'estite scoli de zu%ra'i moldo'eni, cum nu mai fusese pana atunci in #oldo'a& 3nii dintre acesti zu%ra'i anonimi erau monahi si ucenici ai marelui staret& 6azand domnul #oldo'ei, )lias 8ares (94-:-9449) petrecerea e%umenului (ri%orie, in anul 94-: il ale%e, cu sfat de o$ste, mitropolit al #oldo'ei& Timp de : ani, cat a pastorit turma lui 0ristos, neo$ositul ierarh a in'iorat 'iata calu%areasca in manastiri, a randuit stareti 'rednici, a zidit $iserici prin sate si a po'atuit cu pricepere oile cele cu'antatoare pe calea mantuirii, aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodo*a&

--

)nsa, nestatornicia 'remurilor si desele schim$ari de domni, au silit pe marele mitropolit, in anul 9449, sa se retra%a din scaun la manastirea de metanie, 6oronet& Timp de inca 99 ani de zile, mitropolitul (ri%orie a fost faclie si candela nestinsa in aceasta o$ste si in toata #oldo'a de nord, pe toti in'atand si folosind cu cu'antul si cu fapta, cu smerenia, cu $ar$atia, cu indemnul si cu multa sa intelepciune& Caci era parinte sufletesc al multor e%umeni si duho'nici, sihastri, oameni de rand si dre%atori de tara& )n aceasta 'reme si 'iata isihasta a luat o mare amploare, indeose$i in +urul 6oronetului, al #anastirilor Slatina si A%apia si in #untii 8arau si Ceahlau& 2aima acestui mitropolit a atras numerosi monahi in o$stea #anastirii 6oronet, dintre care unii erau iscusiti cronicari, cunoscatori ai lim$ilor %reaca si sla'ona, traducatori in %rai romanesc si priceputi in Sfanta Scriptura& #itropolitul (ri%orie este considerat chiar fondatorul unei scoli de copisti si traducatori la 6oronet, unde se studiau te*tele $i$lice si scrierile Sfintilor !arinti, unde se traduceau carti in lim$a romaneasca si unde se lucra staruitor la formarea lim$ii nationale si la introducerea ei in cultul nostru ortodo*& #onahii de la 6oronet, cu $inecu'antarea mitropolitului (ri%orie, a+un%eau pana in #aramures si in toata Transil'ania, ducand si aducand manuscrise dintr-o parte in alta& atorita acestui ierarh si ucenicilor lui, s-au pastrat si copiat aici doua din cele mai 'echi manuscrise romanesti, .Codicele 6oronetian. si .!saltirea 6oronetiana.& Tot la porunca lui s-a copiat pentru #anastirea 6oronet un Tetrae'an%heliar in anul 9449 .cu cheltuiala arhiepiscopului (ri%orie, mitropolitul Suce'ei, cu mana mult pacatosului diacon #ihail.& e asemenea, neo$ositul ierarh a adau%at un prid'or nou la $iserica #anastirii 6oronet si a pus pe cei mai 'estiti zu%ra'i ai #oldo'ei so impodo$easca cu fresca e*terioara, cum nu este alta mai frumoasa in tara& )ar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cu'iosului aniil Sihastrul, cu aureola de sfant& Tot el a pus si o frumoasa piatra de mormant deasupra moastelor marelui sau dascal si parinte sufletesc& Astfel, mitropolitul (ri%orie 8osca este considerat al treilea ctitor al #anastirii 6oronet, dupa Stefan cel #are si Sfantul aniil Sihastrul, rudenia sa& A+un%and la adanci $atraneti si pre%atindu-si sin%ur mormantul, la 4 fe$ruarie 94;0, 'rednicul ierarh si parinte al #oldo'ei, (ri%orie 8osca, s-a stramutat la 'esnicele lacasuri in 'arsta de peste 90 de ani si a fost inmormantat in prid'orul $isericii innoite de el& EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI(,9441) Acest 'enera$il ierarh al /isericii lui 0ristos a fost cel mai ales si in'atat episcop al 8omanului din secolul al E6)-lea& Era cu metania din #anastirea <eamt, unde din copilarie se ne'oise dupa 'oia lui umnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist )) (9490-9421)& 6azandu-l arzand pentru dra%ostea lui 0ristos si plin de intrea%a intelepciune, parintele sau duho'nicesc, pe atunci e%umen al marii la're, l-a incredintat celor mai $uni dascali si duho'nici nemteni& Astfel, timp de mai multi ani, monahul #acarie a deprins $ine cunostinta Sfintei Scripturi si lim$ile %reaca si sla'ona& )ar de la cu'iosii calu%ari a deprins frica de umnezeu si ra'na de a slu+i /iserica pana la +ertfa& )n'rednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul #acarie a de'enit e%umen al #anastirii <eamt, in anul 9401, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al 8omanului& Si a po'atuit cu'iosul la'ra <eamtului timp de 23 de ani, facandu-se tuturor pilda de ascultare, $landete, intelepciune si statornicie& El a dat o mare dez'oltare scolii catehetice si de %ramatica din manastire, in care s-au format zeci de duho'nici, e%umeni, episcopi, dascali si cu'iosi sihastri& #ulti dintre ei se indeletniceau cu ru%aciunea lui )isus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor #arisescul, iar altii traduceau operele Sfintilor !arinti, fiind $uni cunoscatori ai scrierilor patristice& 6estea despre petrecerea si intelepciunea Cu'iosului e%umen #acarie se raspandise in toata #oldo'a si multi il a'eau de sfetnic si parinte duho'nicesc& Auzind de aceasta !etru 8ares, in prima'ara anului 9439, l-a ales episcop al 8omanului si parinte sufletesc al familiei sale& Apoi l-a ru%at sa scrie Cronica #oldo'ei intre anii 940--94-9, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai in'atat in tara pe acea 'reme& Episcopul #acarie ducea o 'iata cu totul aleasa, in ru%aciune, in post si milostenie, purtand mare %ri+a pentru mantuirea sufletelor omenesti& 5a episcopie a infiintat o scoala de cateheti pentru preoti de mir si a innoit multe $iserici prin sate& Apoi cerceta parinteste pe credinciosi, sfatuind si man%aind pe toti& !entru niste fapte $une ca acestea, ucenicul sau Eftimie, e%umen de <eamt, il numea .preacuratul arhiereu si dascal al #oldo'ei., iar altii ii ziceau .preain'atatul episcop #acarie Cronicarul.& 6azand Schitul /o%danesti-2alticeni aproape in para%ina, episcopul #acarie a zidit din temelie, cu a+utorul lui !etru 8ares, #anastirea 8asca, intre anii 94-2-9440& /iserica inchinata Sfantului )erarh <icolae a fost apoi impodo$ita cu fresca in interior si e*terior, cu chilii si scoala manastireasca& Acest mare ierarh a facut din ctitoria sa o 'estita o$ste isihasta cu peste :0 de monahi, toti lucratori ai ru%aciunii lui )isus, din care unii au a+uns sa fie numarati printre sfinti& Cel mai cu'ios ucenic al episcopului #acarie a fost desi%ur .)oan de 8asca, arhiepiscopul cel sfant si minunat.& A doua ctitorie a episcopului #acarie a fost Catedrala episcopala din 8oman, pe care domnul #oldo'ei o rezideste din temelie, la indemnul sau, intre anii 94-2-9440& Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o frumoasa $i$lioteca episcopala si s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor !arinti& upa o ne'ointa duho'niceasca de peste :0 de ani, din care 2; de ani ca stralucit pastor al .#itropoliei Tarii de 7os., e'la'iosul episcop #acarie si-a dat sufletul in mainile #arelui Arhiereu )isus 0ristos, in toamna anului 9441, si a fost inmormantat la #anastirea 8asca& #ulta 'reme, ucenicii sai i-au continuat, in #oldo'a si Transil'ania, ne'ointa si opera sa& CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL - E.ume( al Ma(as'i&ii Humo&(secolul al E6)-lea) )eromonahul !aisie a fost e%umen si parinte duho'nicesc al #anastirii 0umor in timpul domniei lui !etru 8ares& El se ne'oia din tinerete in aceasta manastire, ostenindu-se ziua si noaptea cu postul, cu ru%aciunea si cu smerita ascultare& Era inca duho'nic iscusit, dascal si $un cali%raf& !entru o ne'ointa ca aceasta, o$stea #anastirii 0umor l-a ales e%umen in anul 9421& Auzind de petrecerea e%umenului !aisie, !etru 8ares, domnul #oldo'ei (942;-9431D 94-9-94-:), l-a ales de sfetnic si parinte duho'nicesc si asculta sfaturile lui si multe lucruri facea cu $inecu'antarea lui& 6azand cu'iosul ca o$stea sa se mareste, iar $iserica 'eche este neincapatoare, a hotarat sa zideasca o noua $iserica in cinstea Sfantului #are #ucenic (heor%he, .prin 'ointa si cu a+utorul dreptcredinciosului domn !etru (8ares) 6oie'od. si cu cheltuiala lo%ofatului Teodor /u$uio%& >idirea $isericii a inceput in anul 9430, su$ supra'e%herea e%umenului !aisie, si s-a sfarsit in acelasi an, la praznicul Adormirii #aicii omnului& )n +urul $isericii noi s-au zidit chilii de piatra unde se ne'oiau peste -0 de cu'iosi calu%ari& Tot aici, e%umenul !aisie a intemeiat o scoala manastireasca pentru calu%ari si preoti de mir, cu dascali de %reaca si sla'onie si cu iscusiti cali%rafi& Cu'iosul !aisie, fiind el insusi $un pictor miniaturist, a cautat sa impodo$easca cu fresca noua $iserica, .atat pe dinauntru, cat si pe dinafara., prin mana celui mai $un pictor ce se %asea atunci in #oldo'a& Astfel, in anul 9434, zu%ra'ul Toma din Sucea'a implineste dorinta e%umenului !aisie, impodo$ind $iserica cu fresca de o rara 'aloare duho'niceasca si icono%rafica&

-4

)n anul 9431, !etru 8ares fiind iz%onit la Ciceu si manastirile fiind +efuite, e%umenul !aisie a ascuns in padure odoarele $isericii, iar 'estitul Tetrae'an%hel donat de Stefan cel #are (9-;3) l-a trimis prin doi calu%ari la Ciceu, ca sa fie spre a+utor si man%aiere 'oie'odului pri$ea%& upa patru ani, luand din nou scaunul #oldo'ei, !etru 8ares incredinteaza acest Tetrae'an%hel in mainile e%umenului !aisie& Astfel, mult ne'oindu-se si ra$dand cu $ar$atie necazurile acestei 'ieti, Cu'iosul !aisie si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu catre +umatatea secolului al E6)-lea, lasand in urma numerosi ucenici& CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL - I('emeie'o&ul Ma(as'i&ii Sla'i(a(secolul al E6)-lea) )n prima +umatate a secolului al E6)-lea, s-a ne'oit pe 'alea paraului Suna #ica, comuna Slatina-Sucea'a, un sihastru sfant si facator de minuni, ce se chema !ahomie& El isi a'ea chilia intr-o poiana mare, linistita, situata l-a nord de actuala manastire, numita pana astazi .!oiana lui !ahomie.& Cu'iosul !ahomie, dupa traditie, era cu metania din #anastirea 6oronet, la 20 de Cm mai sus de Slatina, fiind unul din cei mai alesi ucenici ai Sfantului aniil Sihastrul& Apoi, iu$ind 'iata pustniceasca, s-a retras la liniste in codrii de pe 'alea paraului Suna& Aici, de+a e*ista o mica sihastrie, inca din timpul domniei lui Stefan cel #are, care mai tarziu a disparut& <e'ointa Cu'iosului !ahomie era asa de inalta, incat si darul facerii de minuni si al inainte-'ederii s-a in'rednicit a-l primi de la umnezeu& >iua si noaptea petrecea in post si ru%aciune, cu mainile si mintea inaltate la umnezeu& #ancare nu primea, decat la o zi sau doua, dupa apusul soarelui, iar inima lui permanent ardea de dra%ostea lui 0ristos, caci se odihnea in el harul uhului Sfant& eci, $iruind cu'iosul cursele 'ra+masului, nalucirile cele de noapte, foamea, fri%ul si toata ne'oia firii, dupa multi ani de ne'ointa a+unsese la mare odihna duho'niceasca& Astfel, $ineplacand lui umnezeu, 'indeca $olile si iz%onea duhurile necurate cu ru%aciunile sale, fiind cautat de multi credinciosi de prin sate& )n anul 9443, 'oind omnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri, a descoperit Cu'iosul !ahomie o minune ca aceasta= in fiecare noapte spre duminici si sar$atori, cand se fac slu+$e in $iserici, 'edea cu'iosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare, +os in poiana, iar deasupra lui auzea cor in%eresc, cantand troparul Schim$arii omnului la 2ata& eci, ru%andu-se cu lacrimi, i s-a aratat #aica omnului in 'is si i-a poruncit sa se duca la 'oie'odul Ale*andru 5apusneanu si sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calu%ari& omnul #oldo'ei, ascultand indemnul Cu'iosului !ahomie, a zidit aici o frumoasa manastire, intre anii 9443-9449, asezand altarul pe locul unde se afla acel paltin& Asa a luat fiinta #anastirea Slatina& Astfel, Sfantul !ahomie Sihastrul, mai traind putin, s-a stramutat in ceata sfintilor, la cerestile lacasuri, iar trupul sau a fost asezat lan%a $iserica de curand zidita& e asemenea si .)z'orul Cu'iosului !ahomie., care nu seaca niciodata, a fost adus in manastire spre man%aierea fratilor& CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC - P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Sla'i(a(secolul al E6)-lea) Acest preacu'ios parinte, precum insusi numele il arata, a fost cel dintai e%umen al #anastirii Slatina& Caci, indata ce 'oie'odul Ale*andru 5apusneanu (9443-94:-) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc lacas in cinstea Schim$arii omnului la 2ata, la indemnul Cu'iosului !ahomie Sihastrul, el incredinta aceasta lucrare ieromonahului )aco$, 'rednic slu+itor al lui 0ristos din #anastirea <eamt& E%umenul )aco$ era duho'nic renumit in marea la'ra a #oldo'ei& Apoi, a+un%and parinte sufletesc al #anastirii Slatina in anul 9441, a supra'e%heat si a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii 'oie'odale& 5a 3 septem$rie 9449, cand s-a sfintit $iserica in prezenta ctitorului si a zeci de mii de credinciosi, Cu'iosul )aco$ de'ine sfetnic de taina si duho'nic al familiei 'oie'odului& Timp de 94 ani, cat a condus #anastirea Slatina, e%umenul )aco$ a format aici o o$ste de peste :0 de calu%ari cu o aleasa 'iata duho'niceasca& 3nii dintre ei erau schimonahi si iscusiti lucratori ai ru%aciunii lui 0ristos& Altii, 'estiti duho'nici si po'atuitori de suflete pentru calu%ari si mireni& )ar altii, dascali in'atati in %reaca si sla'ona, $uni cunoscatori ai Sfintilor !arinti, cronicari si cali%rafi indemanatici& Su$ supra'e%herea acestui neo$osit e%umen s-au copiat la #anastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice si de cult, s-au scris pa%ini importante din cronica #oldo'ei si s-au pre%atit sute de tineri pentru preoti la sate& )nca si 'iata isihasta a luat o mare dez'oltare in +urul manastirii& Caci se ne'oiau in partea locului zeci de ucenici ai Cu'iosului !ahomie, din care unii erau mari asceti si lucratori ai ru%aciunii& !e toti acestia ii a+uta marele e%umen& e asemenea, ieromonahul )aco$ a impodo$it $iserica cu alese odoare 'oie'odale, a zidit din temelie chilii pentru calu%ari si a inzestrat manastirea cu numeroase danii, situand astfel ctitoria lui Ale*andru 5apusneanu in randul celor mai renumite ctitorii 'oie'odale din #oldo'a& !entru toate acestea, e%umenul #anastirii Slatina a fost numit de tot poporul .)aco$ cel 6rednic., caci era plin de intelepciune si frica de umnezeu si niciodata nu dadea inapoi din fata prime+diei& 3n mare merit a a'ut Cu'iosul )aco$ indemnand pe domnul #oldo'ei sa zideasca si alte lacasuri sfinte, atat in tara, cat si in #untele Athos& Cu sfatul sau s-au innoit manastirile /istrita, Tazlau, /o%dana-8adauti, Sfantul umitru-Sucea'a etc, cum si mai multe lacasuri atonite, in frunte cu #anastirea ochiaru, pe care o reface in intre%ime& 5a toate acestea, e%umenul )aco$ adau%a inca o inteleapta fapta $una& 6azand sfarsitul apropiat al 'oie'odului, precum si numarul mare al potri'nicilor sai si dorind mantuirea marelui domn, l-a sfatuit sa primeasca schima monahala& Astfel, in anul 94:1, Cu'iosul )aco$ cel 6rednic a sa'arsit la Slatina tunderea monahala a lui Ale*andru 5apusneanu, punandu-i numele de !ahomie, dupa numele marelui sihastru care l-a sfatuit sa zideasca manastirea& !utin mai tarziu, trecand la cele 'esnice, atat monahul !ahomie, cat si doamna 8u*andra cu fiii lor, au fost inmormantati de e%umen in $iserica inaltata de ei& )n anul 94;2, e%umenul )aco$ s-a mutat la cele 'esnice& CUVIOSUL OSIMA IEROSCHIMONAHUL - I('emeie'o&ul Ma(as'i&ii Secu(secolul al E6)-lea) )eroschimonahul >osima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe 'alea paraului Secu, in a doua +umatate a secolului al E6)-lea& )n tineretile sale, >osima (>osin) era un mic dre%ator ('istiernicel) la curtea domnului #oldo'ei& Apoi, auzind de petrecerea unor sihastri im$unatatiti pe 'alea paraului Secu, aproape de #anastirea <eamt, precum= !rohor, 6eniamin, Chiriac, 6isarion, Stefan, Spiridon, Atanasie si altii, a fost indemnat de uhul Sfant sa intre si el in ne'ointa calu%areasca& eci, mult folosindu-se de sfintenia 'ietii acestor cu'iosi parinti si 'azand ca nu au in apropiere nici o $iserica in care sa sla'easca pe 0ristos, si-a 'andut toate a'erile sale ce le a'ea si a intemeiat pe 'alea Secului primul schit numit .Schitul lui >osima., cu hramul .Taierea Capului Sfantului )oan /otezatorul.& )n acest schit a primit in%erescul chip al schimniciei si fericitul ctitor >osin, primind numele de >osima& #ai tarziu, hirotonindu-se, a a+uns cel dintai e%umen al acestei smerite sihastrii& <e'ointa Cu'iosului >osima si a ucenicilor sai a+un%and cunoscuta pana la 'oie'odul #oldo'ei, Ale*andru 5apusneanu, acesta a inzestrat schitul cu cate'a danii si hotarnice, intre anii 9444-94:1& Astfel, $ineplacand lui umnezeu si po'atuind aceasta sihastrie peste 20 de ani, a adunat in +urul sau o o$ste de 30 de sihastri care sla'eau pe 0ristos ziua si noaptea& 3nii dintre acestia erau luminati cu multa

-:

in'atatura duho'niceasca, precum ieroschimonahul osoftei, de'enind renumiti dascali si po'atuitori de suflete& A+un%and la adanci $atraneti si lasand pe osoftei e%umen in locul sau, Cu'iosul >osima s-a sa'arsit cu pace si a fost asezat lan%a $iserica zidita de el& CUVIOSII SIHASTRI MOISE! PROHOR! VENIAMIN! SPIRIDON! CHIRIAC! VISARION! STEFAN SI ATANASIE - +e pe /alea Secului(secolul al E6)-lea) )n cate'a documente de danie catre #anastirea Secu, din secolul al E6)-lea si inceputul secolului al E6))-lea, sunt amintiti opt sihastri din cei mai 'estiti care se ne'oiesc in codrii seculari de pe 'alea Secului= #oise, !rohor, 6eniamin, Spiridon, Chiriac, 6isarion, Stefan si Atanasie& Astfel, se face pomenire de .Chiliile lui #oise., .Chiliile lui !rohor., .Chiliile lui 6eniamin. si .Chiliile lui Spiridon si Chiriac., din afara zidurilor #anastirii Secu& Acesti cu'iosi sihastri erau cu metania din #anastirea <eamt& eci, dorind fericita liniste si fiind um$riti de harul Sfantului uh, s-au facut pustnici 'estiti pe 'alea .!araului Sac., inainte de intemeierea .Schitului lui >osin. (a doua +umatate a secolului al E6)-lea)& Ei sunt printre cei dintai sihastri cunoscuti pe 'alea Secului, amintiti in actele 'remii& <e'ointa lor a fost asa de aleasa, incat numele si faptele lor au a+uns pana la domnul tarii si nu putini calu%ari li s-au facut ucenici& )n documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei a'ea .chilii., adica mici comunitati de 3-- sihastri, din care $atranii erau socotiti superiorii acestor .chilii.& Toti acestia la un loc, impreuna cu alti sihastri nenumiti, au format prima sihastrie pe 'alea paraului Secu& esi%ur, primii 'ietuitori ai Schitului >osin, in frunte cu e%umenul osoftei, faceau si ei parte din comunitatea acestor cu'iosi sihastri& Apoi, odata cu intemeierea schitului (94:-), o parte dintre ei au intrat in o$ste, su$ ascultarea e%umenului osoftei, iar ceilalti au ramas mai departe la .chilii. in padure& Cu'iosii parinti #oise, !rohor, 6eniamin, Spiridon, Chiriac, 6isarion, Stefan si Atanasie s-au ne'oit toata 'iata la liniste, in post, in ru%aciune si in cu%etarea celor dumnezeiesti& <umai la sar$atori se adunau la Schitul lui >osin, ascultau slu+$a, se impartaseau cu Sfintele Taine, luau pesmeti pentru hrana si se intorceau din nou la pustie& upa multi ani de aspra ne'ointa, cei opt sihastri iu$itori de 0ristos s-au sa'arsit cu pace catre sfarsitul secolului al E6)-lea, lasand in urma numerosi ucenici si o profunda traditie isihasta, care a durat pana in zilele noastre& CUVIOSUL IOAN SIHASTRUL - Valea Si,as'&iei(secolul al E6)-lea) !ustnicul )oan este considerat printre cei dintai calu%ari care au sihastrit in padurile seculare de pe 'alea Sihastriei& El 'enea, desi%ur, din o$stea #anastirii <eamt, ca de altfel aproape toti sihastrii din #untii <eamt& eci, iu$ind desa'arsita liniste si arzand pentru dra%ostea lui 0ristos, s-a retras in munte, la iz'oarele paraului .Sac. si acolo si-a facut chilie intr-o poiana sin%uratica, ce ii poarta numele pana astazi& )ar ostenelile, ru%aciunile si ispitele de la dia'oli, pe care le-a ra$dat Cu'iosul )oan Sihastrul in locul acesta, numai sin%ur umnezeu le stie& )n traditia locului se spune ca pustnicul )oan a trait multi ani in aceasta poiana, ca era mare duho'nic, dascal al linistii si al ru%aciunii si era plin de dra%ostea lui 0ristos& Astfel, numele lui a+unsese cunoscut peste tot si multi calu%ari iu$itori de liniste i-au de'enit ucenici& !oate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta .6alea Sihastrului., apoi .6alea Sihastrilor., iar din secolul al E6))-lea, .6alea Sihastriei.& A+un%and la adanci $atraneti, Cu'iosul )oan Sihastrul si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu si a fost in%ropat de ucenici in acea poiana& CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL - P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Rasca(, 94;9) )eromonahul Sil'an era cu metania din #anastirea /o%danesti-Sucea'a, ucenic al episcopului #acarie de 8oman& 8isipindu-se acest lacas calu%aresc si inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre /o%dan cel Br$ (9492 - 949;), cu'iosii parinti s-au stramutat aici& Atunci s-a asezat si ieromonahul Sil'an in noua ctitorie 'oie'odala, do'edindu-se intru toate ascultator si foarte ra'nitor la cele dumnezeiesti& Era inca iu$itor de liniste si adeseori se retra%ea in padurile de su$ munti, unde sihastreau numerosi pustnici& )n anii 94-0-94-2, innoindu-se intrea%a manastire de catre !etru 8ares si de episcopul #acarie de 8oman cu numele de .#anastirea 8asca., a fost randuit e%umen Cu'iosul Sil'an, caci era duho'nic 'estit si sporit in fapte $une& !ana in 'ara anului 94-2, e%umenul Sil'an s-a in%ri+it de zidirea $isericilor si a chiliilor& Apoi, adunand in +urul sau peste 30 de calu%ari, a intemeiat o aleasa o$ste monahala cu duho'nici $uni si cu calu%ari cali%rafi adusi din #anastirea <eamt& 8anduiala manastirii era aceeasi ca si in celelalte manastiri din #oldo'a& 3trenia la miezul noptii, Sfanta 5itur%hie zilnica, spo'edania si impartasirea cu Trupul si cu San%ele lui 0ristos la trei saptamani, masa o data pe zi, afara de zilele de sar$atoare, si ascultare in desa'arsita dra%oste, cu ru%aciunea lui )isus& Cu'iosul Sil'an incura+a, de asemenea, 'iata pustniceasca din muntii 8ascai, unde, cu secole in urma, se ne'oisera sihastri sfinti& El trimitea cele de ne'oie cu'iosilor din pustie si ii cerceta duho'niceste, iar pe cei iu$itori de liniste ii lasa sa se retra%a in sin%uratate& Asa ne'oindu-se Cu'iosul Sil'an, in anul 94-1 s-a retras din e%umenie si s-a facut schimonah& Apoi, mai traind pana in anul 94;9 si $ineplacand lui umnezeu, s-a mutat la cele 'esnice, lasand in urma numerosi fii duho'nicesti& CUVIOSUL IOV SIHASTRUL - Ma(as'i&ea Rasca(secolul al E6)-lea) !ustnicul )o' era cu metania din #anastirea 8asca, dascal si po'atuitor al arhiepiscopului )oan cel Sfant (9440-9491)& Cu'iosul acesta sa ne'oit mai intai in o$ste, intrecand pe toti cu ascultarea si osardia lui& Apoi s-a facut ucenic unui sihastru 'estit ce traia in #untele !lesu din apropiere, ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani& Acolo, in putina 'reme, a a+uns cu darul lui 0ristos cel mai 'estit sihastru din +urul #anastirii 8asca& ascal al ru%aciunii, po'atuitor de suflete si parinte al multor sihastri iu$itori de liniste, el a pre'estit mai inainte pustiirea #anastirii 8asca si risipirea calu%arilor, care s-a petrecut la anul 94;-& )n acest an, pradand turcii manastirile si satele #oldo'ei, au +efuit si odoarele #anastirii 8asca& Atunci, toti calu%arii si insusi Cu'iosul )oan de la 8asca s-au retras in munte la pustnicul )o' si acolo s-au ne'oit impreuna cati'a ani, ra$dand multe prime+dii pana ce iarasi s-a linistit tara& 5a acest fericit sihastru 'enea adesea arhiepiscopul )oan .cel Sfant. de la 8asca, pentru cu'ant de folos si multe facea dupa sfatul lui& Asa petrecand, cu'iosul )o' !ustnicul s-a mutat la 'esnica odihna spre sfarsitul secolului al E6)-lea, fiind in%ropat de ucenici in pustie& 5ocul acela se cheama pana azi .!oiana lui )o'., popular .)o'a.& EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI(, 9492) Acest ierarh iu$itor de 0ristos a fost cel mai renumit episcop al 8adautilor din secolul al E6)-lea& Era cu metania din #anastirea Slatina& Aici in'ata din tinerete asprimea 'ietii calu%aresti si dra%ostea de umnezeu si de oameni& Tot in scoala manastirii se lumina cu multa in'atatura de carte, intrecand pe toti dascalii sai& Caci era iscusit in cunostinta Sfintei Scripturi, in scrierile Sfintilor !arinti, in lucrarea ru%aciunii lui )isus si in po'atuirea sufletelor omenesti pe calea mantuirii& Cunostea $ine istoria #oldo'ei si a intre%ului /izant si era $un cronicar, cali%raf si 'or$itor in lim$i& !e cand era ieromonah, inainte de anul 94:9,

-;

Cu'iosul )saia a copiat un hrono%raf $izantin si doua cronici, una sar$easca si alta $ul%areasca, iar intre anii 94:9-94:-, a scris o cronica putneana prescurtata& Auzind de intelepciunea si ne'ointa lui, 'oie'odul Ale*andru 5apusneanu il randuieste episcop la 8adauti in anul 94:-, eparhie pe care o pastoreste cu aleasa pricepere si $landete timp de 9- ani& Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti $uni la sate si e%umeni duho'nicesti si in'atati prin manastiri& e asemenea, cerceta adesea pe calu%ari si pe credinciosi, dez'olta mult scolile manastiresti si incura+a 'iata isihasta in nordul #oldo'ei& )ar ca sfetnic de taina al 'oie'odului, mi+locea adesea intre el si supusii sai, staruind mereu pentru $una intele%ere si impacare& A implinit si cate'a misiuni de pace peste hotare, in Transil'ania, !olonia si 8usia& )n anul 94;;, $unul pastor al turmei lui 0ristos, se retra%e din scaun la #anastirea A%apia 6eche, unde im$raca in%erescul chip al schimniciei& )n aceasta 'estita 'atra isihasta, el intrecu pe multi sihastri, de'enind iscusit lucrator al ru%aciunii lui )isus, dascal si parinte al parintilor& upa mai multi ani de adanca smerenie si neincetata ru%aciune, episcopul )saia isi da sufletul in mainile omnului, in anul 9492 si este in%ropat alaturi de $iserica& MITROPOLITUL TEOFAN II - Mi'&opolia Mol+o/ei si Suce/ei(, 9491) Al doilea mitropolit, Teofan, era ucenicul in'atatului episcop #acarie de la 8oman, amandoi fiind cu metania din #anastirea 8asca& Aici a crescut duho'niceste, in'atand de la dascalul sau frica de umnezeu, cunoasterea Sfintei E'an%helii si scrierea in lim$a %reaca& A'and o traire aleasa, cu 'oia lui umnezeu, in anul 94:- a fost ales mitropolit al #oldo'ei de catre Ale*andru 5apusneanu& Si era tuturor iu$it pentru smerenia si $unatatea inimii lui& Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele si sfintele manastiri si a+uta mult pe calu%arii care sihastreau prin paduri si prin munti& A'ea inca deose$ita %ri+a de monahii romani ce se ne'oiau in #untele Athos, unde a fost trimis de 'oie'od sa duca $ani pentru innoirea din temelie a #anastirii ochiaru (94:--94:1)& El a supra'e%heat aceste lucrari, a a+utat sa se picteze $iserica si a luat parte la sfintirea ei, de'enind una din cele mai frumoase manastiri atonite& )n anul 94:1, mitropolitul Teofan l-a calu%arit pe Ale*andru 5apusneanu, punandu-i numele de !ahomie si tot el l-a in%ropat in $iserica #anastirii Slatina& #ai tarziu, su$ domnia lui )oan 6oda cel 6iteaz, fiind iz%onit din scaun, a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din prea+ma 8araului& Aici, facandu-si chilii pe o$cina numita pana astazi .!iciorul #itropolitului., s-au ne'oit in post si ru%aciune cati'a ani de zile& )n anul 94;; a fost iarasi chemat la scaunul sau de 'oie'odul !etru Schiopul, pastorind /iserica #oldo'ei inca patru ani de zile& )n anul 9419, din cauza deselor schim$ari de domni, mitropolitul Teofan se refu%iaza in !olonia& upa un an este chemat din nou la scaunul sau, pentru a treia oara, ramanand la carma /isericii inca cinci ani de zile, caci in acele 'remuri tul$uri nu era in #oldo'a alt pastor mai $un ca mitropolitul Teofan& eci, po'atuind cora$ia /isericii lui 0ristos prin %rele 'aluri timp de 9; ani de zile si ra$dand cu $ar$atie multe necazuri, iz%oniri si prime+dii, in anul 941;, mitropolitul Teofan )) se retra%e de $una'oie din scaun si se duce la #anastirea ochiaru in Athos& Aici petrece ca un mare sihastru inca 92 ani, intrecand pe multi calu%ari cu aspra sa ne'ointa, fiind cunoscut si cinstit in tot #untele Athos& E'la'iosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se facuse sihastru atonit si era 'estit po'atuitor si parinte duho'nicesc, atat monahilor romani, cat si multor monahi din Athos& A+un%and la masura marilor sihastri atoniti, in anul 9491, fericitul mitropolit Teofan si-a dat sufletul in mainile lui 0ristos si a fost inmormantat in prid'orul $isericii din #anastirea ochiaru, cum se 'ede pana astazi& #onahii de aici l-au trecut in randul marilor ctitori si il numara in ceata cu'iosilor parinti atoniti& upa cati'a ani, sotia lui )eremia #o'ila a daruit $ani sa i se puna piatra de mormant, deasupra careia sta scris aceasta frumoasa inscriptie= .B, mormantule, pentru umnezeu, ce mort aiF Spune-mi repede mie, celui ce te intrea$a, pe cine aiF B, straine, (il am) pe Teofan, cel dra% tuturor, pe sla'itul arhiereu al #oldo'lahiei, al carui stralucit sicriu, Elisa$eta, sotia prea luminatului )eremia, fiind fericita ca-i este ruda, il impodo$este dupa cu'iinta, de departe, spre amintire si ca sa ai$a rasplata& Cerul cu sla'a lui sa-i dea 'iata indelun%ata si stralucita fericire, in anul 9491.& !e portretul frumos pictat de pe perete stau scrise, de asemenea, aceste cu'inte= .Stralucitul pastor al #oldo'lahiei, Teofan.& SFANTUL IOAN ARHIEPISCOPUL - Ma(as'i&ea Rasca (secolele E6)-E6))) Via'a Acest ierarh sfant al /isericii Brtodo*e 8omane era de loc din tinutul Suce'ei& !arintii sai se numeau (heor%he si Anastasia& !rin anul 94:0 a intrat, ca fiu duho'nicesc al episcopului #acarie de 8oman, in o$stea #anastirii 8asca, a+un%and mai tarziu e%umen si duho'nic& )ntre anii 9491- 9:04 a fost episcop de 0usiD apoi episcop de 8adauti, intre anii 9:04-9:01, cand este ales mitropolit al #oldo'ei& El insa, renuntand la scaun, se retra%e la manastirea de metanie si dupa putin timp se muta la cele 'esnice& 6iata sa, atat de sfanta, ne ramane in mare parte necunoscuta, fiind ascunsa in 0ristos& Cel dintai care l-a facut cunoscut si l-a cinstit ca sfant a fost e'la'iosul mitropolit osoftei al #oldo'ei& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Cu'iosul )oan de la 8asca, .arhiepiscopul cel sfant si minunat., cum l-a numit mitropolitul osoftei, a fost chemat de 0ristos din tinerete la 'iata calu%areasca, a'and ca dascal si po'atuitor pe episcopul #acarie de 8oman, care i-a fost e%umen si duho'nic& e la el a in'atat cunostinta cartii, iar de la cu'iosii duho'nici si sihastri din munti a in'atat lucrarea cea in%ereasca a ru%aciunii inimii si paza mintii de %andurile cele desarte, care 'in de la dia'oli& Astfel, in putina 'reme, a implinit ani indelun%ati, a+un%and la masura $ar$atului desa'arsit& Acest 'as ales al uhului Sfant a'ea, indeose$i, doua mari fapte $une= ru%aciunea curata insotita de lacrimi si o ne%raita dra%oste pentru 0ristos si pentru oameni& !rin aceste doua $unatati a $iruit toate ispitele 'ra+masilor si, curatindu-si mintea si inima, a a+uns purtator de 0ristos, plin de $landete si smerenie& )n acea 'reme nu era altul mai sporit ca el in manastirile #oldo'ei& Era inca mare lucrator si dascal al ru%aciunii inimii& )n'rednicindu-se de darul preotiei, Cu'iosul )oan s-a facut e%umen si mare parinte duho'nicesc in #anastirea 8asca, caci pe toti ii miluia si ii man%aia cu alese cu'inte duho'nicesti si ii po'atuia spre urcusul cel duho'nicesc prin insasi pilda 'ietii sale& Acest e%umen a adunat in +urul sau numerosi calu%ari si a desa'arsit lucrarea duho'niceasca inceputa de episcopul #acarie la 8asca& Cerceta, de asemenea, pe sihastrii din muntii 8ascai, le aducea !reacuratele Taine si za$o'ea la chiliile lor, mai ales in sfintele posturi, caci in sufletul lui se odihnea 0ristos& Su$ po'atuirea acestui sfant e%umen, #anastirea 8asca a+unsese la cea mai inalta inflorire duho'niceasca& !entru o ne'ointa aleasa ca aceasta, Cu'iosul )oan s-a in'rednicit de darul facerii de minuni si al inainte'ederii& in aceasta pricina, multi credinciosi de prin sate aler%au la chilia lui, ii cereau sfintele ru%aciuni, isi marturiseau pacatele si primeau sanatate, caci era parinte sufletesc al tuturor si toti il cinsteau ca pe un sfant $ar$at si plin de har&

-1

)n anul 94;-, na'alind pa%anii, au pradat numeroase sate si manastiri din centrul #oldo'ei& Atunci, multi oameni au scapat de moarte cu ru%aciunea si milostenia Cu'iosului )oan& Caci, adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor, $landul e%umen i-a adapostit, i-a hranit si i-a man%aiat pe toti cu nade+dea milei lui umnezeu& Apoi, cunoscand cu duhul ca si #anastirea 8asca 'a fi +efuita de turci, a facut cu'iosul pri'e%here de toata noaptea impreuna cu tot so$orul, a sa'arsit Sfanta 5itur%hie si a impartasit poporul cu Trupul si San%ele lui 0ristos& )ar in zorii zilei, $inecu'antandu-i, le-a dat hrana si i-a trimis sa se ascunda in munti& )n urma, marele staret a luat clopotele ctitoresti si le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi pa%anii& Asemenea si odoarele in%ropandu-le, a luat icoana Sfantului )erarh <icolae, patronul acestui sfant lacas si, in%enunchind, a incon+urat $iserica impreuna cu parintii& Apoi, sarutanduse unii cu altii, s-au risipit in munti, la chiliile fericitilor sihastri si acolo au za$o'it ca la trei ani, pana s-a linistit tara& 6azand mitropolitul si domnul #oldo'ei ne'ointa Cu'iosului e%umen )oan, in anul 9491 l-au ales episcop de 0usi, impotri'a 'oii sale, pastorind $ine turma lui 0ristos timp de ; ani, caci ducea aceeasi petrecere ca la manastire si era mereu incon+urat de popor& A pastorit si Episcopia 8adautilor inca trei ani& Apoi, fiind ales mitropolit al #oldo'ei si iu$ind mai mult linistea si ru%aciunea decat cinstea cea trecatoare, Cu'iosul Arhiepiscop )oan, cerandu-si iertare, s-a retras la fericita liniste de la 8asca& Aici, mai traind putin in ru%aciune si smerenie, si-a dat sfantul sau suflet in mainile #arelui Arhiereu )isus 0ristos& Sfinte )erarhe )oane, roa%a-te lui umnezeu pentru noi, pacatosiiA CUVIOSUL IOAN SIHASTRUL - Ma(as'i&ea Rasca (secolele E6)-E6))) )eroschimonahul )oan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop )oan de la 8asca& El s-a ne'oit mai intai in manastirea de metanie, pana ce marele sau dascal si parinte duho'nicesc s-a mutat din 'iata aceasta& Apoi, dorind 'iata pustniceasca, s-a retras in munte, pe 'alea paraului 8ascuta, si acolo a sihastrit in cu'iosie si placere de umnezeu mai mult de 30 de ani& Acest sihastru a fost un 'estit lucrator al ru%aciunii lui )isus si un mare ru%ator al neamului romanesc& Atat de mult sporise in asceza si in cu%etarea celor dumnezeiesti, ca in timpul ru%aciunii fata lui se lumina de darul uhului Sfant si cunostea cele 'iitoare& Chilia lui din lemn si pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume, la 3 Cm mai sus de manastire, numita pana azi .!oiana lui )oan.& Aici a'ea cu'iosul cati'a ucenici, un mic paraclis pentru ru%aciune si o mica %radina de le%ume& )n aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici alesi, fiind loc de liniste pentru calu%arii din #anastirea 8asca& Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop )oan cu o$stea sa, de frica turcilor, pe cand era e%umen la 8asca& eci, mult ne'oindu-se si ra$dand nu putine ispite de la 'icleanul dia'ol, Cu'iosul )oan Sihastrul si-a dat sufletul in $ratele lui 0ristos si a fost numarat in ceata cu'iosilor parinti& CUVIOSII PARINTI EVLOGHIE! PIMEN! MISAIL! VASILE SI PAISIE - Si,as'&ia A.apia Vec,e (secolele E6)-E6))) )ntre .#untele Scaunele. si .!oiana lui Eufrosin. este o mica poiana .cu ar$ori $atrani si roditori., plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul A%apia 6eche si $isericuta de lemn pe temelie de piatra& 5ocul acesta se cheama pana astazi .5i'ada !arintilor.& )n aceasta li'ada e*ista, prin secolele E6)-E6)), un cimitir in care se in%ropau, atat calu%arii din .#anastirea lui A%apie., cat si sihastrii care se ne'oiau sin%uri prin padurile si muntii din impre+urimi& Aici, in .5i'ada !arintilor., s-au %asit in morminte, prin sapaturi ocazionale, sicrie facute din $utuci de ste+ar taiati pe lun%imea mortului si apoi sco$iti inauntru ca o racla, iar mortii din ele erau infasurati si cu o caramida su$ cap& 5a unii era si cate o cruce de plum$ le%ata de %at, cu numele mortului scris pe o latura, ori pe o muchie&&&.& )n traditia locului se spune ca printre numerosii sihastri din #untii <eamtului, mai ales de la A%apia 6eche, .se aflau intre ei multi $ar$ati cu 'iata sfanta, ale caror trupuri, in%ropandu-se acolo si dupa multa 'reme constatandu-se de sfinte, au fost scoase si duse ca moaste prin alte tari, ca= 8usia, (recia&&&.& )ntre cu'iosii sihastri de la A%apia 6eche, ale caror cinstite moaste se odihnesc in cimitirul 'echi din .5i'ada !arintilor., s-au identificat in anul 9131 cinci nume de schimonahi si ieroschimonahi, anume= E'lo%hie, !imen, #isail, 6asile si !aisie& Trupurile acestor cu'iosi parinti erau asezate in sicrie din trunchiuri %roase de ste+ar, cu cruci %rele de plum$ pe piept si cu osemintele %al$ene si $ine mirositoare& Ei s-au ne'oit la A%apia 6eche, atat in o$ste, cat si in muntii din impre+urimi, pana la +umatatea secolului E6))), cand schimonahii o$isnuiau sa poarte cruci %rele de plum$ pe piept si se in%ropau in sicrie sco$ite in tulpina de ste+ar& !e unii dintre acestia i-a cunoscut inca din 'iata mitropolitul osoftei, iar despre altii numai a auzit, precum sin%ur marturiseste= .)nca si din romani multi sunt carora leam 'azut 'iata si traiul lor, dar n-au fost cautati.& Chipul in care s-au ne'oit acesti sfinti sihastri si faptele $une ce le-au sa'arsit in 'iata, sin%ur umnezeu le stie, Care cerceteaza inimile si rarunchii oamenilor& )nsa crucile %rele de plum$ si sicriile in care se in%ropau do'edesc ne'ointa aspra pe care o duceau& Caci toti erau mari lucratori ai ru%aciunii lui )isus si traiau in desa'arsita liniste si $ucurie dumnezeiasca, pazindu-si mintea curata de %anduri si ostenindu-si trupul cu infranarea si pri'e%herea& Astazi, trupurile acestor cu'iosi parinti si ru%atori ai neamului nostru se odihnesc, uitate, in .5i'ada !arintilor. de la A%apia 6eche, iar sufletele lor canta neincetat cu in%erii in Ceruri maririle lui umnezeu CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL - Ma(as'i&ea Pu'(a(secolele E6)-E6))) Cu'iosul arhimandrit 2ilotei a fost unul din cei mai in'atati dascali ai scolii duho'nicesti din #anastirea !utna, unde a deprins din tinerete frica de umnezeu si osteneala faptelor $une& /o%atele sale cunostinte teolo%ice, patristice, catehetice si chiar filozofice, le-a primit, atat in #anastirea !utna, cat si in #untele Athos, unde s-a ne'oit cati'a ani& e la marii dascali atoniti a deprins cu'iosul ieromonah 2ilotei cunostinta cea adanca a in'ataturii ortodo*e, do%mele, morala, asceza, retorica, filocalia si scrierile Sfintilor !arinti& Apoi, luminandu-se indea+uns si cunoscand $ine lim$ile %reaca si sla'ona, s-a intors la #anastirea !utna& Acest cu'ios era si un iscusit lucrator al ru%aciunii, duho'nic, dascal de lim$a romana si $un cali%raf& eci, luand su$ conducerea sa scoala #anastirii !utna, in putina 'reme a sporit atat de mult faima ei, incat nu era alta mai 'estita in Tara #oldo'ei& Caci 'eneau sa in'ete carte de la arhimandritul 2ilotei zeci de calu%ari din !utna, #oldo'ita, 0umor, Sucea'a si numerosi tineri, pentru preoti la sate& )ar $unul dascal si slu+itor al lui 0ristos, a+utat de un alt iscusit dascal, .Antonie protopsaltul. (9419), atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai, ca multi dintre ei au deprins lim$ile %reaca si sla'ona& Altii au in'atat mestesu%ul ru%aciunii lui )isus, iar altii au a+uns 'estiti protopsalti prin manastiri, iscusiti cali%rafi, scriitori si impodo$itori de carti $isericesti& 3nul dintre ucenicii sai a fost si .mult pacatosul pustnic )saia. din #anastirea #oldo'ita& Acesta, dupa ce in'ata carte la !utna, a+un%e pustnic si scrie un Tetrae'an%hel (sfarsitul secolului E6)) pentru #oldo'ita& !e prima fila scrie urmatoarea dedicatie, in semn de recunostinta= .Atotluminatului si preasfintitului si de umnezeu alesului si dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit 2ilotei din !utna.&

-9

Acest dascal al monahismului si teolo%iei romanesti din secolul E6) a facut din scoala manastireasca de la !utna o ade'arata academie teolo%ica& 8efuzand sa urce treapta arhieriei, a ramas in smerenia 'ietii calu%aresti pana la sfarsitul 'ietii sale& ar prin intelepciunea si trairea sa, pe multi i-a luminat si i-a zidit sufleteste, pentru care era numit de toti= .!realuminatul si !reasfintitul si de umnezeu alesul si dascalul nostru.& <umele sau era cunoscut pana la !ecersca, in Athos si chiar la !atriarhia din Constantinopol si se cucereau toti de ne'ointa si smerenia lui& Asa s-a ne'oit acest mare dascal, duho'nic si slu+itor al /isericii lui 0ristos, ca la 40 de ani, marturisind dreapta credinta, in'atand pe calu%ari si preoti cunostinta Sfintei E'an%helii, deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a ru%aciunii si nascand numerosi fii duho'nicesti& Apoi, simtindu-se chemat la cele 'esnice, a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma si a adormit cu pace in #anastirea !utna, la inceputul secolului E6))& CUVIOSUL IEREMIA ROMANUL $VALAHUL% (944:-9:24) Cu'iosul )eremia, numit din $otez )oan, s-a nascut la 29 iunie, 944:, intr-un sat din centrul #oldo'ei, anume Sasca, +udetul Sucea'a, dintr-o familie ortodo*a cu sapte copii& !arintii sai, Stoica si #ar%areta lui /ar$at, i-au dat o $una crestere in dreapta credinta, in ru%aciune, in milostenie si in dra%oste de umnezeu si de oameni& )i destepta totodata si ra'na pentru 'iata inalta, calu%areasca& Bdata, pe cand tanarul )oan lucra la camp cu tatal sau, acesta i-a zis= .2iule, 'ezi pasarile acelea care z$oaraF Tot asa z$oara in rai si sufletele calu%arilor $uniA. A+uns la 'arsta de 99 ani, )oan paraseste casa parinteasca si lucreaza putin timp in Al$a )ulia& Aici afla ca un medic din )talia, anume !ietro (iacomo, care tratase pe principele Transil'aniei, si la intoarcere in tara lui cauta un insotitor& !rin pronia lui umnezeu, tanarul )oan il insoteste pe acel medic pana in orasul /ari-)talia& Era prin anul 94;4& 8amanand sin%ur, sarac si strain, nu stia unde sa se duca& eci, ru%andu-se cu multe lacrimi lui umnezeu si #aicii omnului, a fost indemnat sa se retra%a la o manastire de calu%ari capucini, numita .a Sfantului Efrem.& Aici a fost primit si apoi calu%arit, primind numele de .)eremia 6alahul., adica .8omanul.& <estiind carte, dar fiind foarte milosti' si iu$itor de straini, a fost randuit multa 'reme la infirmierie cu in%ri+irea $olna'ilor& El intrecea pe toti ceilalti din manastire cu taria credintei, cu smerenia, cu $landetea, cu ru%aciunea, cu desa'arsita lepadare de cele pamantesti, cu iu$irea aproapelui si in%ri+irea $olna'ilor& !entru aceste mari 'irtuti si mai ales pentru smerenia si sfintenia 'ietii sale, s-a in'rednicit de la umnezeu de darul facerii de minuni cu care 'indeca multi $olna'i& 8u%aciunea lui o$isnuita pentru cei $olna'i era aceasta= .!uterea lui umnezeu-Tatal, intelepciunea lui umnezeu-2iul si harul uhului Sfant sa te iz$a'easca de tot raulA. Cu aceasta ru%aciune facea multe 'indecari si man%aia pe cei care erau in suferinta& )ata cate'a din faptele minunate sa'arsite de Cu'iosul )eremia& Bdata a iz%onit din %radina manastirii 'iermii care mancau 'arza, numai prin ru%aciune si prin stropirea cu a%heasma& Altadata a 'indecat o copila $olna'a de 'arsat, rostind o$isnuita lui ru%aciune si facand semnul Sfintei Cruci pe capul ei, iar in anul 9:9: a 'indecat un copil de lepra si pe tatal lui, %reu $olna'& !arintele )eremia a'ea chipul luminat de o permanenta $ucurie cereasca, pe care o transmitea tuturor celor care 'eneau la dansul& Apoi era foarte milosti'& Cand pleca din manastire, lua cu el tot ce %asea de mancare si ducea la cei lipsiti, care ii ieseau in cale& 3neori il intre$au fratii= .Ce faci cu acestea, parinte )eremiaF., )ar el raspundea cu $landete= .Saracii, saraciiA <oi am mancat, ei insa n-au ce mancaA. Alteori indemna pe cei ce 'eneau la el= .2iti milosti'iA 2aceti $inele cu inima deschisaA 0ristos a 'enit din cer pe pamant din iu$ire, ca sa ne miluiasca pe totiA Sa miluim si noi pe cei din +urul nostruA. Astfel, Cu'iosul )eremia a'ea un suflet de'otat milosteniei, +ertfirii pentru aproapele, in%ri+irii celor suferinzi - 'irtuti specifice in mare parte monahilor romani& !rin milostenie si smerenie ii intrecea pe toti din manastire, chiar si pe cei mai in'atatiD caci zice omnul= #ila 'oiesc, iar nu +ertfaA e aceea se spunea intre frati= .Sa ai milostenia Cu'iosului )eremia 8omanulA. Cu dra%ostea si ru%aciunea lui, Cu'iosul )eremia 'indeca multi $olna'i, alina multe inimi zdro$ite si intarea pe toti in credinta si nade+de& Caci unde intra el, intra si $ucuria uhului Sfant& e aceea, toti $olna'ii de la infirmierie doreau sa fie in%ri+iti mai ales de elD toti saracii doreau sa fie miluiti de elD toti credinciosii din partea locului il cautau cu credinta si doreau sa asculte sfatul lui& Si aceasta, pentru ca era plin de dra%ostea lui umnezeu, a'ea inima milosti'a, era dulce la cu'ant si cu totul dezlipit de cele pamantesti& esi nu era hirotonit preot si se afla in ascultarile cele mai de +os, pentru smerenia si dra%ostea lui, era cel mai cinstit si cautat din manastire& Bri de cate ori auzea ca cine'a este $olna' sau intristat, il cerceta cu seninatate, ii ducea ce'a milostenie si asa ii alun%a durerea si intristarea inimii& )ar cand unii il intre$au cum reuseste sa faca acestea, el le raspundea= .#ilostenia le dre%e pe toateA. 2aima 'indecarilor miraculoase si multa sa mila pentru saraci si suferinzi l-au facut pe Cu'iosul )eremia 'estit in tot tinutul <eapole& #ulti $olna'i il chemau in casele lor ca sa le aline durerile si, datorita ru%aciunilor lui, se faceau sanatosi& Era destul numai sa auda ca cine'a in 'reun sat este $olna' si de indata lua ce'a de mancare si se ducea in casa $olna'ului& upa ce se ru%a pentru el si-i facea cruce pe cap, ii dadea paine sau fructe sa manance, zicand= .)a, frate, si mananca& B sa-ti faca $ine, ca sunt $inecu'antateA. Cu'iosul )eremia era un calu%ar al ru%aciunii& #ai ales noaptea, cand toti dormeau, se ru%a sin%ur in locuri retrase, pana suna clopotul de $iserica& )ar de la slu+$ele $isericii, pe cat putea nu lipsea niciodata, oricat ar fi fost de ocupat si o$osit& 3neori zicea fratilor din manastire= .<oi a'em de toate si nu ducem lipsa de nimic, nici nu ne apasa necazurile 'ietii& e aceea suntem datori sa ne ru%am pentru sarmani, pentru suferinzi, pentru toti care au incredere in noi si care cer cu ra'na si credinta sa ne ru%am pentru eiA. Bdata, pe cand mer%ea la $iserica si era sin%ur, a 'azut pe dia'olul in chip de om, stand la usa de intrare& .Ce faci aiciF. l-a intre$at cu'iosul& .Astept calu%arii care intarzie la ru%aciune, sa-i ispitesc si sa-i adorm in timpul 5itur%hieiA. Apoi indata s-a facut ne'azut, caci stie 'ra+masul cata putere are ru%aciunea si mai ales Sfanta 5itur%hie& )ntrucat Cu'iosul )eremia nu stia carte, iu$ea cel mai mult doua ru%aciuni= .Tatal nostru. si ./ucura-te, #arie, ceea ce esti plina de dar&&&., pe care le repeta mereu la ascultare, cu atentie si e'la'ie& )n prima'ara anului 9:24, pe cand Cu'iosul )eremia a'ea :9 de ani, din care -; in calu%arie, a fost chemat de un $olna' intr-o localitate indepartata& !e cale, fiind fri%, s-a im$olna'it de aprindere la plamani& Simtindu-si sfarsitul aproape, si-a cerut iertare de la toti, a primit Trupul si San%ele omnului si, dandu-si sufletul cu pace, a rostit ultimele cu'inte= .#or $ucuros, in ascultare si dra%osteA. Asa a trait si asa s-a sa'arsit din 'iata, in tara straina, acest mare calu%ar moldo'ean, fiind intru totul plin de smerenie, de ra$dare, de traire in%ereasca si de nemuritoare iu$ire pentru umnezeu si pentru oameni& <u stia nici a citi, nici a scrie& <u stia $ine nici lim$a tarii care l-a %azduit& ar stia sa se roa%e simplu si cu inima curata& Stia sa traiasca frumos, in saracie de cele pamantesti, dar plin de pacea duhului si de $ucuria celor ceresti& e aceea s-a in'rednicit de darul facerii de minuni si al cunoasterii celor 'iitoare& Credinta lui simpla si curata, smerenia, milostenia si dumnezeiasca iu$ire, 'irtuti atat de o$isnuite in randul monahilor si credinciosilor nostri l-au facut pe Cu'iosul )eremia .8omanul. sfant si nemuritor& Caci sfintii nu au pe pamant nici tara, nici frontiere& Ei sunt uni'ersali, comuni si nemuritori pentru toata lumea prin sfintenia 'ietii lor si prin um$rirea harului uhului Sfant& Si, intrucat sfintii sunt canonizati si cinstiti

40

ca sfinti mai intai de popor, apoi de /iserica, la fel si Cu'iosul )eremia 8omanul, a fost cinstit ca sfant inca din 'iata de catre toti credinciosii din partea locului& Apoi, dupa trei ani de la moartea sa, a fost trecut in randul fericitilor& 5a 30 octom$rie, 9913, /iserica Apuseana l-a canonizat oficial, trecandu-l in randul sfintilor& El ramane insa un sfant roman, un sfant ortodo* dupa suflet si fapte& 3n sfant al tuturor crestinilor iu$itori de 0ristos din trecut si prezent, odraslit din acest pamant $inecu'antat de umnezeu& CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL - E.ume( i( Sc,i'ul lui osima - Secu (9412-9:0:) !rima asezare monahala atestata documentar pe 'alea Secului din tinutul <eamt a fost o mica sihastrie din timpul lui Ale*andru 5apusneanu, intemeiata de cati'a calu%ari pustnici din #anastirea <eamt& )ar cel dintai ctitor care zideste aici lacas de ru%aciune si chilii, in a doua +umatate a secolului E6), a fost 'istiernicul >osin (schimonahul >osima)& !rintre cei dintai e%umeni ai acestui schit retras de lume a fost si ieroschimonahul osoftei, mare dascal si po'atuitor de suflete, cu metania din #anastirea <eamt& Timp de -0 de ani, cat a dainuit Schitul lui >osima, Cu'iosul osoftei a stat ca un ade'arat stalp si parinte duho'nicesc in fruntea o$stii sale, formata din peste 40 de sihastri& El in'ata pe toti frica de umnezeu, ascultarea, smerenia si mestesu%ul ne'ointei calu%aresti, caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi si 'estit pentru intelepciunea sa in toata #oldo'a, pana la insusi domnul tarii& Se spunea despre dansul ca era, de asemenea, $un cunoscator al lim$ilor %reaca si sla'ona si stia, ca putini altii, do%mele /isericii Brtodo*e& A intemeiat inca si scoala manastireasca de in'atatura in o$stea sa, unde in'atau calu%ari iu$itori de carte& !entru aceea si dascal sau .nasta'nic. era numit de cei din 'remea sa& 3nul din cei mai 'estiti ucenici ai e%umenului osoftei a fost insusi marele mitropolit 6arlaam #otoc, care a 'ietuit in Schitul lui >osima mai mult de 24 de ani& )ntelepciunea duho'niceasca si teolo%ica a ucenicului arata masura ne'ointei si cunostintelor pe care le stapanea dascalul sau& Cu'iosul osoftei era inca iscusit po'atuitor si duho'nic al sihastrilor care se ne'oiau in codrii de pe 'alea Secului& Totodata, el a a+utat mult la zidirea din nou a ctitoriei lui <estor 3reche (9:02), alaturi de Schitul lui >osima, fiind cel dintai staret al #anastirii Secu, intre anii 9:02-9:0:& Acest e%umen face din o$stea sa o ade'arata la'ra, 'estita in toata Tara #oldo'ei& 5a 29 au%ust, 9:0:, Cu'iosul osoftei ascalul lasa e%umen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei, unul din fiii sai duho'nicesti, iar el se muta in odihna lui 0ristos, plans de toti ucenicii si sihastrii de pe 'alea .!araului Sac.& CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL - Ma(as'i&ea Mol+o/i'a (secolele E6)-E6))) )n +urul #anastirii #oldo'ita (ante 9-02), ca de altfel pretutindeni, se ne'oiau inca din secolele E)))-E)6 cati'a sihastri uitati de lume& 3nii ramaneau necunoscuti pana la moarteD altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor, apoi din nou se retra%eau in manastire& 3nul dintre acesti sihastri a fost si Cu'iosul schimonah )saia& El s-a ne'oit mai intai in #anastirea #oldo'ita, in a doua +umatate a secolului E6), a+un%and monah foarte sporit in cele duho'nicesti& Apoi, dorind sa in'ete mai multa carte, a fost trimis de e%umenul sau la 'estita scoala duho'niceasca din #anastirea !utna& Aici straluceau in acea 'reme doi mari dascali putneni, Antonie !rotopsaltul si arhimandritul 2ilotei& e la cel dintai a in'atat Cu'iosul )saia tipicul si cantarea psaltica, iar de la .prealuminatul. dascal 2ilotei a in'atat, pe lan%a lim$ile %reaca si sla'ona, cunostinta Sfintei Scripturi si operele cele mai alese ale Sfintilor !arinti& Tot la !utna a deprins mestesu%ul cali%rafiei si impodo$irii cu picturi a cartilor $isericesti& 8eintors la #oldo'ita, Cu'iosul )saia a petrecut un timp in o$ste, ca protopsalt si dascal in scoala manastirii& Apoi, ra'nind marilor sihastri de demult, s-a retras la liniste in padurile din +urul manastirii& Acolo, facandu-si o coli$a, se ne'oia ziua si noaptea in post, in ru%aciune si in luare-aminte de sine& !reacuratele Taine le primea din manastire, unde co$ora la marile sar$atori, iar hrana si im$racamintea si le a%onisea din lucrul mainilor sale& Caci, fiind $un cali%raf, copia carti de slu+$a pentru $iserici si primea cele necesare& Cel mai de pret manuscris copiat de Cu'iosul )saia, pe cand era pustnic, este un frumos Tetrae'an%hel scris la cererea e%umenului din #anastirea #oldo'ita, in timpul domniei lui )eremia #o'ila (9494-9:0:)& !e fila 24; se afla aceasta insemnare= .Eu mult pacatosul pustnic )saia m-am trudit si am scris.& )ar pe prima fila se afla dedicatia pustnicului )saia adresata, in semn de recunostinta, .Atotluminatului si prea sfintitului si de umnezeu alesului si dascalului nostru, chir ieromonah arhimandrit 2ilotei din !utna.& Tot pe prima fila, +os, noteaza schimonahul )saia si aceasta insemnare= .Eremia #o'ila 6oie'od, din mila lui umnezeu domn (al) Tarii #oldo'ei, scrie ru%aminte e%umenului nostru din #oldo'ita si intre%ului so$or.& Este 'or$a de o scrisoare a 'oie'odului prin care cere sa fie pomenit de calu%ari la sfintele lor ru%aciuni& upa multi ani de 'iata pustniceasca, Cu'iosul )saia s-a reintors in o$stea #anastirii #oldo'ita& Apoi, mai traind putin si $ineplacand lui umnezeu, s-a stramutat la cerestile lacasuri in primele decenii ale secolului E6))& CUVIOSII VUCOL! GHEDEON SI GHERMAN - Si,as'&i +e pe Mu('ele Cea,lau (secolele E6)-E6))) Acesti trei cu'iosi sihastri erau cu metania din sihastria Ceahlaului si din #anastirea !ionul, situate in apropierea acestui sfant munte romanesc& upa ce mai intai s-au deprins in o$ste cu osteneala 'ietii calu%aresti si au im$racat in%erescul chip al schimniciei, s-au retras la liniste in adancul codrilor seculari de pe 'alea paraului urau, unde se ne'oiau multi sihastri purtatori de 0ristos& Apoi si-au sapat trei pesteri aproape una de alta, in stancile de piatra de su$ 'arful Ceahlaului si acolo se ne'oiau in post, in ru%aciune si in dorire de umnezeu& <e'ointa lor era aceasta= ziua si noaptea isi a'eau mintea inaltata la umnezeu, prin neincetata ru%aciune si nade+dea $unatatilor celor 'iitoare& Toata saptamana petreceau sin%uri in munte, ne'azand fata de om, si mancau o data pe zi, dupa apusul soarelui& )n sar$atori se adunau la chilia unui duho'nic sihastru si acolo sa'arseau Sfanta 5itur%hie si primeau Trupul si San%ele omnului& )ar cele de ne'oie 'ietii le primeau prin ucenicii lor de la manastirea de metanie& Asa s-au ne'oit Cu'iosii 6ucol, (hedeon si (herman timp de 30 de ani, stralucind ca trei faclii pe #untele Ceahlau si neincetat ru%andu-se pentru ei si pentru mantuirea lumii& Apoi, a+un%and la 'arsta $atranetii si $ineplacand lui umnezeu, s-au sa'arsit cu pace in primele trei decenii ale secolului E6)) si s-au numarat in ceata cu'iosilor parinti& !esterile lor se 'ad pana astazi si le poarta numele peste 'eacuri& (5a cati'a Cm mai sus de #anastirea urau, unde a fost si un mic schit de sihastri, se %asesc mai multe pesteri si urme de chilii su$ stancile Ceahlaului, printre care si .!estera lui 6ucol., .!estera lui (hedeon. si .!estera lui (herman.)& .Ceata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dorA. CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL - Ma(as'i&ea Suce/i'a(secolele E6)-E6))) Acest cu'ios iu$itor de 0ristos era ucenic al mitropolitului (heor%he #o'ila, pe cand era e%umen in #anastirea Suce'ita (94:-;-94;9)& Apoi, ra'nind 'ietii pustnicesti, s-a facut sihastru, cu $inecu'antarea dascalului sau, pe un deal din apropierea manastirii, numit pana

49

astazi . ealul lui !an%ratie.& Aici, facandu-si un $ordei in mi+locul padurii, s-a ne'oit Cu'iosul !an%ratie peste 20 de ani in neincetata ru%aciune, in post si in pri'e%here, ra$dand multe ispite de la dia'olul& <umele lui de'enise cunoscut in toate satele de pe 'alea Suce'itei si multi credinciosi il cautau pentru $inecu'antare si pentru cu'ant de folos& A'ea inca si darul 'indecarii $olilor, caci se facuse 'as curat al uhului Sfant& )n anul 9:90, Cu'iosul !an%ratie a fost ales e%umen si parinte duho'nicesc al #anastirii Suce'ita, pe care o po'atuieste cu multa intelepciune 94 ani& Ca e%umen, a inmultit numarul monahilor la peste 40 de ru%atori, dintre care o parte traiau in o$ste, iar ceilalti sihastreau in padurile din +urul Suce'itei& !e toti ii a'ea su$ ascultare arhimandritul !an%ratie, deprinzandu-i frica de umnezeu, smerenia si neincetata ru%aciune, care este maica tuturor faptelor $une& Cu'iosul !an%ratie s-a in%ri+it si de $una chi'ernisire a manastirii, innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si facand multe milostenii la satenii din 'alea Suce'itei& Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi, .a'and multa trecere in poporul de la sate.& Sa'arsind, astfel, calatoria acestei 'ieti, dupa cu'antul Sfintei E'an%helii, s-a mutat la cerestile lacasuri in primele decenii ale secolului E6))& EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR - Ma(as'i&ea Mol+o/i'a (, 9:2:) E'la'iosul episcop Efrem era cu metania din #anastirea #oldo'ita, iar cu locul nasterii din partile Suce'ei& eci, auzind de $una ne'ointa a monahilor de aici, s-a facut calu%ar in a doua +umatate a secolului E6), in'rednicindu-se in putina 'reme de darul preotiei& Apoi, a fost mai multi ani eclesiarh si duho'nic al o$stii din #oldo'ita, crescand multi fii duho'nicesti si zidind sufleteste pe toti cu smerenia, cu $landetea si cu intelepciunea lui& Caci era deprins din copilarie cu citirea si intele%erea Sfintei Scripturi si cu in'atatura Sfintilor !arinti, pe care o deprinsese in scoala manastirii de la dascali iscusiti& Spre sfarsitul secolului E6), Cu'iosul Efrem a fost ales e%umen al #anastirii #oldo'ita, po'atuind duho'niceste aceasta o$ste intre anii 9494- 9:0; si adunand in +urul sau pana la :0 de calu%ari& )n aceasta 'reme, #anastirea #oldo'ita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duho'niceasca si culturala& Aici se formau duho'nici si e%umeni iscusiti in po'atuirea sufletelor omenesti, precum si $uni cali%rafi care scriau carti de slu+$a pentru $iserici, printre care era si Cu'iosul )saia pustnicul& )n +urul #anastirii #oldo'ita se ne'oiau, de asemenea, numerosi sihastri care se $ucurau de a+utorul lui& <umele e%umenului Efrem era cunoscut domnului #oldo'ei, )eremia #o'ila, care ii acorda unele a+utoare pentru manastire si .scrie ru%aminte e%umenului din #oldo'ita si intre%ului so$or.& !entru intelepciunea 'ietii sale, Cu'iosul Efrem a fost chemat de umnezeu la treapta arhieriei, fiind hirotonit episcop al 0usilor in anul 9:0;& upa putina 'reme a+un%e pe scaunul Episcopiei 8adautilor, $ine pastorind turma lui 0ristos 94 ani (9:01-9:9- si 9:9:-9:23)& !rima lui %ri+a a fost sa zideasca $iserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti $uni si stiutori de carte, ca sa poata po'atui poporul pe calea mantuirii& Se in%ri+ea, de asemenea, pentru intarirea 'ietii duho'nicesti in manastirile si schiturile din eparhia sa, randuind e%umeni luminati si sporiti in fapte $une& 5a manastirea de metanie, episcopul Efrem a zidit in anul 9:92 o frumoasa .clisiarnita., care se pastreaza pana astazi& A mai dat manastirii sale cate'a carti de slu+$a, cali%rafiate cu propriile sale maini, si anume un E'an%heliar (9:93), o !saltire (9:9-) si un .An%helis. (Bctoih)& !e acest manuscris se afla urmatoarea insemnare= .Cu 'oia Tatalui si cu a+utorul 2iului si cu sa'arsirea Sfantului uh, iata eu ro$ul omnului umnezeului meu, Efrem, episcop de 8adauti, am $ine'oit si am dorit din toata inima si am dat din a%oniseala mea dreapta, ca sa se scrie sfantul An%helis care sta de fata celor ce-l pri'esc, ca ru%aciune a mea pentru mine si parintii mei si l-am dat Sfintei #anastiri #oldo'ita&&&.& Asa ne'oindu-se smeritul episcop Efrem si mult ostenindu-se pentru mantuirea turmei sale, in anul 9:23 s-a retras la manastirea de metanie& Apoi, pre%atindu-si dinainte mormantul, si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu, in anul 9:2:& #ormantul se afla in %ropnita #anastirii #oldo'ita si poarta urmatoarea inscriptie= .Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte ?ir Efrem, episcop al 8adautiului (unde) este si inmormantat, unde s-a fa%aduit lui umnezeu si !reacuratei Sale #aici, din tinerete& 6esnica lui pomenire, in anul 9:2:.& MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA - al Mol+o/ei si Suce/ei (9:39 ,) Via'a Acest mare mitropolit al #oldo'ei s-a nascut in Sucea'a, pe la +umatatea secolului al E6)-lea, din parinti foarte iu$itori de 0ristos, anume )oan si Cristina& in $otez se chema )lie& )n timpul domniei lui !etru Schiopul (9412-9499), tanarul )lie Crimca a fost diac de cancelarie si ostas& Apoi, renuntand la cele pamantesti, s-a facut calu%ar la #anastirea !utna& upa putina 'reme a a+uns e%umen la #anastirea (alata din )asi& )n anul 9:00 a fost ales episcop la 8adauti& ar in acelasi an se retra%e la ra%omirna unde zideste o mica $iserica de piatra si intemeiaza schit de calu%ari& )n anul 9:0: este ales episcop la 8oman, iar in decem$rie 9:0; este ales mitropolit al #oldo'ei si Suce'ei, pana in anul 9:9;, cand se retra%e din scaun la #anastirea ra%omirna, ctitorita de el in anul 9:09& )ntre anii 9:99-9:29 pastoreste din nou /iserica #oldo'ei& Apoi, se retra%e la ctitoria sa si trece la cele 'esnice, la 99 ianuarie 9:39& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& #itropolitul Anastasie a fost ales de umnezeu din $ratele maicii sale sa fie pastor duho'nicesc al /isericii lui 0ristos& !arintii sai, )oan si Cristina, l-au crescut de mic in frica de umnezeu, ca pe un odor de mare pret, dandu-i o educatie crestineasca cu totul aleasa& Astfel, tatal sau 9-a in'atat $ar$atia si taria sufleteasca, care il fac pe om statornic si indelun% ra$dator in incercarile de multe feluri ale 'ietiiD iar $una sa mama 9-a in'atat sa fie smerit, cu sufletul deschis spre dumnezeiestile frumuseti, fier$inte in ru%aciuni si iu$itor de oameni& 2& )n tineretile sale, fiind ostas in armata #oldo'ei, se spune despre dansul ca facea ade'arate 'ite+ii in luptele cu cazacii, care pradau adesea satele si manastirile& Ca, intarindu-se cu crucea lui 0ristos si fiind indemanatic si plin de cura+, $iruia cu multa usurinta pe na'alitori& !entru toate acestea a fost rasplatit de domnul #oldo'ei cu o mare intindere de pamant, unde mai tarziu a zidit frumoasa #anastire ra%omirna& 3& 8amanand in oaste cati'a ani, tanarul )lie Crimca a fost indemnat de uhul Sfant sa se faca ostas al lui 0ristos& eci, renuntand la cele pamantesti, a intrat in o$stea #anastirii !utna, calu%arindu-se cu numele de Anastasie& Aici a deprins monahul Anastasie mestesu%ul cel cu multa iscusinta al picturii in miniatura si scrierea de carti& Aici, in scoala #anastirii !utna, a in'atat ostasul lui 0ristos mestesu%ul luptei duho'nicesti si $una ne'ointa calu%areasca& -& 6azand parintii smerenia si istetimea mintii monahului Anastasie, indata l-au hirotonit preot si, la cererea 'oie'odului, l-au trimis e%umen la #anastirea (alata de curand zidita& Si atat de frumos a po'atuit acest sfant lacas, incat toti il iu$eau si multi credinciosi il

42

a'eau de parinte duho'nicesc& upa ce a format la (alata o o$ste $ine or%anizata cu ucenici $uni, in anul 9:00, arhimandritul Anastasie a fost hirotonit episcop de 8adauti& 4& 8etra%andu-se din scaun datorita 'itre%iilor 'remii, episcopul Anastasie a sihastrit : ani de zile la metocul sau, ra%omirna& Aici a zidit o mica $iserica, a adunat in +urul sau cati'a ucenici si se indeletnicea cu citirea sfintelor carti, cu zu%ra'irea de icoane si cu scrierea de manuscrise, po'atuind multe suflete catre 0ristos& :& !entru intelepciunea si smerenia sa, in anul 9:0;, episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al #oldo'ei, pastorind /iserica lui 0ristos timp de 20 de ani& Cea dintai %ri+a a sa a fost intarirea 'ietii duho'nicesti prin manastiri si sate si zidirea de noi $iserici& ;& )n toate marile manastiri a randuit e%umeni din cei mai alesi, sporiti in fapte $une si cunoscatori de lim$i straine& Cel mai 'estit dintre toti a fost e%umenul #anastirii Secu, arhimandritul 6arlaam& !rin orase si sate a hirotonit preoti stiutori de carte, in stare sa conduca poporul pe calea E'an%heliei lui 0ristos& Astfel, su$ lun%a pastorie a mitropolitului Anastasie, manastirile si schiturile din #oldo'a au trait o epoca de aleasa inflorire duho'niceasca& e asemenea, in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul sihastrilor, din care unii erau cinstiti de popor, inca din 'iata, ca sfinti si facatori de minuni& 1& )n anul 9:09, mitropolitul Anastasie inalta, spre sla'a !reasfintei Treimi si cinstea neamului, frumoasa #anastire ra%omirna, cu hramul !o%orarea uhului Sfant& Este, cu ade'arat, cel mai maret altar de ru%aciune si de man%aiere pe care l-a ridicat 'reun ierarh pe pamantul romanesc& )n aceasta manastire a randuit mitropolitul e%umeni $uni si calu%ari cu 'iata de o$ste, unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca 5itur%hie& 9& /iserica #anastirii ra%omirna, pe cat este de impodo$ita cu sculpturi de piatra in e*terior, pe atat este de frumos pictata si in interior& Caci in acelasi an, mitropolitul ctitor a randuit patru calu%ari zu%ra'i din manastire, anume= .!opa Craciun, )%natie, #aties si (ri%orie., care au pictat altarul, $olta si naosul $isericii& #ai tarziu, domnul #oldo'ei, #iron /arno'schi, rudenia mitropolitului, a construit zidul de cetate si cele patru turnuri de aparare& Apoi, $unul pastor Anastasie a lasat le%amant ca nimeni si niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii& 90& Acest fericit parinte al #oldo'ei, fiind din tinerete neintrecut cali%raf si pictor de icoane, a scris si a donat ctitoriei sale 99 manuscrise impodo$ite cu frumoase miniaturi, cum nu sunt altele in tara noastra& Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite #anastirii ra%omirna sunt= 3n E'an%heliar cu multe miniaturi din anul 9:90, pe care ctitorul il doneaza manastirii .spre pomenirea sa si a parintilor sai, )oan si Cristina.D un alt E'an%heliar din anul 9:9-D doua 5itur%hiere, din care unul este scris in anul 9:09 si altul in anul 9:90D un Apostol, din anul 9:90 (in prezent se pastreaza la 6iena)D o !saltire din anul 9:9- si alte cate'a carti& #itropolitul a mai daruit #anastirii ra%omirna doua epitafe lucrate de el in anii 9:92 si 9:2:, o cruce mare im$racata in metal pretios, 'ase sfintite si alte o$iecte de cult& 99& )nca din primii ani, mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o 'estita scoala de monahi cali%rafi, zu%ra'i si miniaturisti, renumita in toata #oldo'a& )n aceasta scoala s-au format cali%rafi renumiti, cum au fost= !opa Craciun, )%natie, #aties, (ri%orie, diaconul imitrie umitrascu si altii, ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri, pentru impodo$irea sfintelor $iserici& 92& !entru a da manastirilor si parohiilor din #oldo'a o randuiala de 'iata cat mai aleasa si unitara, mitropolitul Anastasie a adunat la Sucea'a, in anul 9:2:, un sinod cu toti episcopii si e%umenii de manastiri si a intocmit un nou asezamant $isericesc& !rin aceasta, el cauta sa inlature orice neoranduieli din /iserica #oldo'ei si sa intareasca Brtodo*ia& 93& !e lan%a %ri+a pe care o a'ea pentru impodo$irea $isericilor si mantuirea sufletelor, mitropolitul Anastasie s-a in%ri+it si de alinarea $olilor si suferintelor trupesti& Astfel, in anul 9:90 a infiintat o $olnita la #anastirea ra%omirna, unde se in%ri+eau, atat calu%ari, cat si mireni& )ar in anul 9:99 a infiintat un ade'arat spital in orasul Sucea'a, unde se 'indecau numerosi suferinzi& 3rmand e*emplul Sfantului 6asile cel #are, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital pu$lic din tara noastra& 9-& 5a #anastirea Sfantul )oan cel <ou de la Sucea'a, mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna, adau%and si alte innoiri, caci sufletul sau ardea pentru ra'na casei omnului& Aici se faceau frumoase slu+$e si procesiuni cu moastele Sfantului )oan cel <ou, mai ales 'ara, cand se adunau zeci de mii de pelerini din #oldo'a si Transil'ania& Erau cele mai importante zile de ru%aciune, de inaltare duho'niceasca, de unitate si infratire in 0ristos a tuturor romanilor ortodocsi de dincoace si de dincolo de Carpati& 94& )n fiecare 'ara, mai ales la hramuri, romanii din Transil'ania faceau pelerina+e la toate manastirile din #oldo'a, intarindu-se astfel in dreapta credinta, in iu$ire si in pastrarea %raiului romanesc& 5a intoarcere duceau peste munti carti $isericesti copiate de calu%ari, icoane, cruci sculptate si alte daruri manastiresti& 3nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calu%ari si e%umeni pentru manastirile si schiturile din Ardeal si #aramures& )ar $unul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodocsi, a+unsi su$ ocupatie straina& !entru aceea, stiind ce mare rol au manastirile in 'iata neamului, mitropolitul Anastasie s-a impotri'it pana la moarte o$iceiului de a se inchina aceste lacasuri manastirilor din afara tarii& 9:& )n anul 9:29, na'alind tatarii asupra Suce'ei, mitropolitul Anastasie a luat noaptea moastele Sfantului )oan cel <ou si a cautat sa fu%a in munti cu numerosi credinciosi& ar, 'azand umnezeu lacrimile poporului, prin ne%raita minune, moastele s-au facut atat de %rele, incat carul cu $oi nu se putea misca din loc& Atunci marele ierarh a facut litie si pri'e%here de toata noaptea, a incon+urat cetatea cu racla Sfantului #ucenic )oan, protectorul #oldo'ei, si indata au fu%it pa%anii rusinati din tara& 9;& B %ri+a deose$ita a'ea mitropolitul Anastasie si pentru manastirea de calu%arite !atrauti& Aici se ne'oiau pana la o suta de maici si functiona, inca de pe 'remea lui Stefan cel #are, o $olnita intretinuta din 'istieria tarii& !urtand o mare %ri+a de $olna'i, adeseori ii cerceta si ii man%aia ca un $un pastor al /isericii lui 0ristos& )n aceasta manastire a adus mitropolitul si pe mama sa, Cristina, pe care apoi a daruit-o lui 0ristos, tunzand-o in cinul monahal& 91& A+un%and la 'arsta $ar$atului desa'arsit, proorocita de uhul Sfant prin %ura imparatului a'id, si impartind toata a'erea la saraci si $olna'i, milosti'ul mitropolit Anastasie al #oldo'ei a adormit cu pace la 99 ianuarie, 9:29, dandu-si sufletul in mainile lui umnezeu& Bsemintele sale se odihnesc, pana la in'ierea cea de o$ste, in pronaosul $isericii din #anastirea ra%omirna& oamne, numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul AnastasieA TESTAMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe .Apostolul. de la 6iena .)n numele Tatalui si al 2iului si al Sfantului uh& Troita Sfanta, sin%ura si nedespartita& <oi ro$ii omnului nostru )isus 0ristos, omnul umnezeu si #antuitorul nostru, inchinatorii Sfintei Troite= ?ir Anastasie Crimca, mitropolitul Tarii #oldo'ei, marele ctitor 5upu Stroici si fiul sau )onascu Stroici, )oan Crimca si Cristina si toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita ra%omirna, unde este hramul !o%orarii Sfantului uh, marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se 'a intampla cu moartea noastra, in oricare

43

timpuri, 'reo ne'oie sfintei manastiri, pe oricine 'a ale%e umnezeu sa fie stapanul Tarii #oldo'ei, daca s-ar atin%e care'a dintre domnitori, ctitori, $oieri sau din neamul nostru, sa inchine Sfantului #unte sau )erusalimului sau sa schim$e pe calu%arii Tarii #oldo'ei sau sa puna e%umeni dintr-o manastire strainaD sa a'eti, cum am spus mai sus, sfanta manastire in toate in pace si netul$urata in 'eci& )ar cel ce 'a strica scrisoarea noastra si alcatuirea noastra, acela sa fie proclet si triclet, anatema, maranata, de omnul umnezeu si de toti sfintii, amin& )n zilele fericitului domn )o Constantin #o%hila 6oie'od, fiul lui )o )eremia #o%hila 6oie'od, in anul ;991 (9:90) luna martie in 9: zile.& CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL - Si,as'&ia Valea C,iliilo&-Muscel (, 9:31) !e 6alea am$o'itei, intre Tar%o'iste si Campulun%, se afla un deal inalt numit . ealul Cetatuia. sau . ealul lui <e%ru 6oda.& !rima asezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului al E)6-lea, cand domnul Tarii 8omanesti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de .Schitul <e%ru 6oda. (Cetatuia)& !e 'ersantul a$rupt al dealului, in partea de sud-est, ca si pe 'alea paraului Cetatuia, a e*istat una din cele mai 'echi 'etre isihaste romanesti, intre secolele E))) si E6))), aici s-au ne'oit multi sihastri cu 'iata sfanta, ale caror nume nu se mai cunosc& 6alea aceasta se numeste de sute de ani .6alea Chiliilor., din cauza numarului mare de sihastri traitori aici& 3nul din cei mai renumiti sihastri ce s-a ne'oit pe 6alea Chiliilor in primele decenii ale secolului E6)), a fost Cu'iosul schimonah )oanichie& Se crede ca era cu metania din Schitul <e%ru 6oda de alaturi, unde s-a ne'oit la sfarsitul secolului E6)& Apoi, ra'nind fericitei 'ieti pustnicesti si arzand pentru dra%ostea lui 0ristos, s-a inchis de $una 'oie intr-o pestera sapata in peretele muntelui si acolo s-a ne'oit, nestiut de oameni, mai mult de 30 de ani& <umai ucenicul sau ii aducea paine si apa o data pe saptamana, pe care o co$ora pana la %ura pesterii cu o fran%hie, din cauza locului foarte a$rupt& Sfintele Taine i le aducea din timp in timp e%umenul schitului& Cum s-a ne'oit acolo schimonahul )oanichie, cate ispite a ra$dat si la ce masura duho'niceasca a a+uns, sin%ur umnezeu stie& )nsa, dupa o ne'ointa atat de aspra, cu'iosul acesta, a+un%and la masura sfinteniei si cunoscandu-si dinainte sfarsitul, si-a sapat sin%ur mormantul in fundul pesterii& Apoi, culcandu-se in mormant, si-a dat sufletul in mainile omnului& Cu trecerea anilor, numele Cu'iosului )oanichie s-a uitat, iar pestera lui s-a parasit din cauza muntelui a$rupt& )n primele decenii ale secolului EE, co$orandu-se e%umenul schitului cu o fran%hie in pestera, a descoperit osemintele intre%i ale acestui mare sihastru, asezate cu $unacu'iinta in fundul pesterii& Erau %al$ene, $inemirositoare si acoperite cu o panza de paian+en& easupra mormantului erau sapate in piatra aceste cu'inte= .)oanichie Schimonah, 9:31.& !reacu'ioase !arinte )oanichie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSII SIHASTRI DANIIL SI MISAIL - I('emeie'o&ii Ma(as'i&ii Tu&(u (secolul al E6))-lea) Acesti doi cu'iosi sihastri, . aniil duho'nicul. si ucenicul sau, .#isail nacealnicul. (e%umen), s-au ne'oit mai intai in #anastirea Cozia, la inceputul secolului al E6))-lea& Si era aniil duho'nicul cel dintai al la'rei si al tuturor sihastrilor de pe 6alea Bltului& )ar #isail era ucenicul sau de chilie si impreuna-lucrator al poruncilor lui 0ristos& Apoi, dorind sa urmeze sfintilor de demult, s-au retras peste Blt, su$ #untele Cozia, si, sapandu-si alaturi doua mici pesteri in stanca, s-au inchis in ele si acolo s-au ne'oit dupa 'oia lui umnezeu mai mult de 20 de ani& Aceste pesteri se 'ad pana astazi in curtea #anastirii Turnu si sunt $ine pastrate& !e la +umatatea secolului E6)), adunandu-se mai multi sihastri in +urul lor, ieroschimonahul #isail a ridicat alaturi o mica $iserica de lemn cu hramul .)ntrarea in /iserica a #aicii omnului., intemeind astfel .Sihastria lui aniil si #isail.& Apoi, Cu'iosul aniil duho'nicul raposand, ucenicul sau #isail a de'enit .nacealnic. si parinte duho'nicesc al smeritilor sihastri& upa putina 'reme, mutandu-se si e%umenul #isail la cele 'esnice, 6arlaam, mitropolitul Tarii 8omanesti, a inaltat la Turnu o mica $iserica de piatra in anul 9:;:, asezand su$ temelie moastele celor doi cu'iosi& easupra sunt asezate aceste inscriptii= . aniil duho'nicul. si .#isail nacealnicul.& #inunat este umnezeu intru sfintii Sai, umnezeul lui )sraelA CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL - Si,as'&ia S'a(isoa&a-A&.es (secolul al E6))-lea) Se spune in traditia locului ca, la inceputul secolului al E6))-lea, au plecat la liniste sase calu%ari din #anastirea Cozia& oi dintre ei, aniil duho'nicul si #isail ucenicul, s-au ne'oit la poala #untelui Cozia, iar patru dintre ei s-au ne'oit in pesteri, pe #untele Stanisoara& Cel mai 'estit dintre sihastrii de la Stanisoara a fost schimonahul <eofit& Acest cu'ios si-a sapat o pestera in partea de apus a #untelui .Sal$aticul. si acolo s-a ne'oit sin%ur in aspre osteneli si in neadormita ru%aciune timp de 30 de ani& Toata saptamana postea si se ru%a in pestera, iar uminica co$ora la sihastria lui aniil si #isail de la Turnu, asculta Sfanta 5itur%hie si primea Trupul si San%ele lui 0ristos& Astfel, ra$dand %rele ispite de la dia'olul si do$andind darul lacrimilor si al 'indecarii suferintelor omenesti, si-a dat sufletul in mainile omnului acolo, in pestera, nestiut de nimeni& upa mai multi ani, osemintele Cu'iosului <eofit au fost descoperite de un calu%ar ce pastea 'itele manastirii, pe care, aducandu-le la Cozia, le-a in%ropat e%umenul alaturi de $iserica& <oaptea insa, aratandu-se cu'iosul in 'is e%umenului, i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera& Asa au a+uns osemintele Cu'iosului <eofit in pestera sa& Apoi, auzindu-se despre aceasta, multi credinciosi 'eneau la pestera si primeau a+utor in necazurile lor& Cu timpul, osemintele lui au fost impartite peste tot, incat astazi se mai pastreaza doar numele si pestera acestui mare sihastru roman& CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL - Si,as'&ia S'a(isoa&a-A&.es(secolul al E6))-lea) Cu'iosul #eletie era unul din cei sase sihastri plecati din o$stea #anastirii Cozia& El si-a facut pestera in partea de sud a #untelui Sal$aticul, la 9 Cm de #anastirea Stanisoara, si aici s-a ostenit peste -0 de ani, sla'ind neincetat pe umnezeu si pazindu-si mintea curata de cu%etele cele rele& <e'ointa schimonahului #eletie era aceeasi ca si a pustnicului <eofit& Sase zile se ne'oia in pestera, iar uminica mer%ea la Cu'iosul aniil duho'nicul de la Turnu si primea Trupul omnului& Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe, ca sa se osteneasca& 5a $atranete, nemaiputand co$ori, s-a ru%at lui umnezeu si a iz'orat un puternic iz'or de apa inaintea pesterii lui, ce se cheama pana astazi .)z'orul lui #eletie.& A+un%and la adancul $atranetii, si-a dat sufletul cu pace in mainile omnului si a fost numarat in ceata cu'iosilor parinti& Bsemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi, iar pestera se pastreaza pana astazi& Aici 'in credinciosii si aprind candele si lumanari& 6iata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dorA SFANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL - Mi'&opoli' al A&+ealului (, 9:4;) Sfantul )erarh )orest era fiu de tarani din Transil'ania& )u$ind din copilarie pe 0ristos, s-a facut calu%ar in o$stea #anastirii !utna,

4-

schim$andu-si numele din )lie in )orest& Apoi, urmand scoala duho'niceasca din aceasta la'ra, a a+uns monah iscusit, $un cali%raf si zu%ra' de icoane& Era inca foarte ra'nitor la slu+$a /isericii si la pazirea sfintei credinte ortodo*e& !entru curatia inimii sale, e%umenul manastirii l-a facut ieromonah, si era Cu'iosul )orest ca o faclie aprinsa in o$stea parintilor, sa'arsind cele sfinte cu frica de umnezeu si man%aind poporul cu alese in'ataturi crestinesti& 6estea despre asezarea lui duho'niceasca a a+uns pana la domnul #oldo'ei, 6asile 5upu& eci, raposand mitropolitul (henadie al Ardealului in toamna anului 9:-0, cu 'oia lui umnezeu, a fost ales parinte si intaistatator al /isericii Transil'aniei Cu'iosul )orest de la !utna& upa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii 8omanesti, in anul 9:-9, $landul ierarh )orest urca pe scaunul #itropoliei Ardealului de la Al$a )ulia& Timp de trei ani, cat a pastorit /iserica lui 0ristos, Sfantul )erarh )orest s-a ostenit, ca un ade'arat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodo*a de in'ataturile straine cal'inesti si de toate 'iclenele curse ale dia'olului& !este tot randuia preoti ra'nitori, sfintea $iserici si mer%ea prin sate, man%aind si in'atand pe credinciosi ca un $un pastor al turmei lui 0ristos& )n anul 9:-3, $landul ierarh )orest a fost aruncat in temnita pentru ra'na dreptei credinte, patimind multe necinstiri, $atai si ocari& )ar sfantul ra$da muceniceste, fiind %ata sa-si dea si 'iata pentru apararea credintei ortodo*e si mantuirea turmei sale& upa noua luni de zile, pastorul cel ade'arat este scos din temnita si o$li%at sa dea o suma de $ani& A+un%and din nou in #oldo'a, intre anii 9:4:-9:4; a fost episcop la 0usi, pastorind $ine /iserica lui 0ristos si lucrand la mantuirea fiilor sai duho'nicesti& Apoi si-a dat sufletul cu pace in $ratele #arelui Arhiereu )isus 0ristos, fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori& /iserica Brtodo*a 8omana l-a canonizat in anul 9944 si se face pomenirea lui la 2- aprilie& Sfinte )erarhe )orest, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL EPIFANIE DE LA VORONET (secolul al E6))-lea) )n o$stea intemeiata de Cu'iosul aniil de la 6oronet s-au ne'oit multi calu%ari cu 'iata sfanta& 3nii traiau in chino'ie, altii se retra%eau la liniste in prea+ma manastirii, iar altii a+un%eau sihastri desa'arsiti in adancul codrilor de su$ #untii 8araului& )n prima +umatate a secolului E6)) a trait in #anastirea 6oronet un schimonah foarte im$unatatit, anume Cu'iosul Epifanie& Era ori%inar din partile Suce'ei& Acest iu$itor de 0ristos se silea in toate sa urmeze ne'ointa marelui staret, Sfantul aniil Sihastrul& ar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor sin%ur umnezeu le stie, tot asa si faptele cele $une ale Cu'iosului Epifanie ne-au ramas necunoscute& )n traditia locului se spune ca era foarte ascultator si $land, ca a'ea darul lacrimilor si era desa'arsit in dra%oste& )ar in .!atericul Sfintilor din #oldo-8omania., se spune ca a trait prin anii 9::0, .$iruind desa'arsit pre toate cetele 'ra+masilor celor ne'azuti prin adanca smerenia sa.& Era inca mare dascal al ru%aciunii si iscusit po'atuitor de suflete, caci 'edea asezarea inimii fiecaruia si cu numele lui 0ristos iz%onea duhurile rele dintre oameni& !entru aceasta multi credinciosi il cautau si era ca un A'raam cu multi fii duho'nicesti& eci, $ine sa'arsind aler%area 'ieti pamantesti si lui 0ristos intru toate placand, s-a stramutat cu pace la cele 'esnice, cinstindu-se de toti ca un ade'arat sfant si de minuni facator& Sfinte !reacu'ioase !arinte Epifanie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS - Mi'&opoli' al Timisoa&ei (, 9:4:) Acest ierarh sfant si purtator de umnezeu, )osif cel <ou de la !artos, s-a nascut pe la anul 94:1, in orasul 8a%uza almatiei, dintr-o familie de crestini 'alahi& in $otez se numea )aco$& 8amanand orfan de mic, mama sa i-a dat o crestere aleasa, iar la 'arsta de 92 ani a fost trimis la Bhrida sa in'ete carte& Cand a'ea 94 ani, tanarul )aco$ este chemat de 0ristos la sfanta ne'ointa calu%areasca, in #anastirea #aicii omnului din localitate& upa cinci ani se duce la #untele Athos si intra in o$stea #anastirii !antocrator& Aici, dupa aspre osteneli duho'nicesti, im$raca schima marelui si in%erescului chip cu numele de )osif& 5a !antocrator, Cu'iosul schimonah )osif .6alahul. s-a ne'oit multi ani de zile impreuna cu numerosi alti monahi %reci, romani si macedoneni& Acolo a deprins mestesu%ul luptei duho'nicesti, postul desa'arsit, pri'e%herea de toata noaptea, ascultarea si smerenia& Apoi, facandu-se sihastru in padurile din impre+urimi si mult ostenindu-se, a a+uns la masura desa'arsirii, in'rednicindu-se de la umnezeu de darul lacrimilor si al ru%aciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima& !entru sfintenia 'ietii sale a'ea inca si darul facerii de minuni, 'indecand multe $oli, indeose$i pe cei olo%i& !entru aceasta era chemat in multe manastiri atonite si 'indeca pe calu%ari de %rele suferinte trupesti& 6azandu-l um$rit de harul uhului Sfant, parintii au chemat in o$ste pe Cu'iosul )osif 6alahul si, facandu-l preot, l-au randuit duho'nic al calu%arilor din #untele Athos& Si era atat de iscusit po'atuitor de suflete, incat a+unsese 'estit pana la patriarhul de la Constantinopol& !entru aceea a fost randuit e%umen la #anastirea Sfantul Stefan din Adrianopol, pe care o conduce cu multa intelepciune sase ani& Apoi este numit e%umen in #anastirea Cutlumus din Athos, renumita ctitorie a domnilor Tarii 8omanesti, unde se ne'oiau multi calu%ari romani si macedoneni& upa ce formeaza numerosi fii duho'nicesti, se retra%e la liniste in prea+ma #anastirii 6atopedu& ar, raposand mitropolitul Timisoarei, romanii din /anat, calauziti de uhul Sfant, au ales pastor in locul lui pe Cu'iosul )osif 6alahul, desi a'ea 10 de ani, fiind 'estit in toate tarile $alcanice si cinstit ca sfant inca din 'iata& )n anul 9:40 este hirotonit arhiereu si asezat in scaunul de mitropolit al Timisoarei& Aici, $unul pastor s-a do'edit mare aparator al Brtodo*iei, man%aind si po'atuind catre 0ristos timp de trei ani de zile /iserica /anatului& Caci era tare in credinta, intelept la cu'ant, $land la inima si neadormit in ru%aciune& A facut si unele minuni, spre lauda lui umnezeu si alinarea suferintelor unor credinciosi, punand mainile pe capul lor si ru%andu-se pentru ei& e asemenea, a stins cu ru%aciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timisoarei& Caci, iesind din $iserica cu Sfintele Taine in mainile sale si ru%andu-se cu lacrimi, indata a trimis umnezeu o ploaie puternica si s-a stins focul&& )n anul 9:43, Sfantul )erarh )osif cel <ou se retra%e la #anastirea !artos& Aici, mai traind inca trei ani, in toamna anului 9:4: isi da sufletul in mainile #arelui Arhiereu )isus 0ristos, fiind in 'arsta de peste 14 de ani& /iserica Brtodo*a 8omana l-a canonizat la ; octom$rie 994:, si se face pomenirea lui la 94 septem$rie& #inunat este umnezeu intru sfintii Sai, umnezeul parintilor nostriA SFANTUL MUCENIC IOAN VALAHUL (, 9::2) Acest $inecu'antat 'lastar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de tarani e'la'iosi din Bltenia, pe timpul domniei lui #atei /asara$& Crescut de mic in dreapta credinta, iu$ea mult pe umnezeu, $iserica, ru%aciunea si ascultarea de parinti&

44

!e cand a'ea doar 94 ani, fericitul tanar )oan a fost ales si intarit de harul uhului Sfant sa fie mucenic al lui 0ristos intr-un chip ca acesta& )n toamna anului 9:49, na'alind o ceata de turci pe 6alea Bltului dinspre Ardeal, au facut mari +afuri prin sate in drum spre unare si au luat in ro$ie multi tineri ne'ino'ati& !rintre cei ro$iti a fost si fericitul )oan& Trecand unarea, turcii si-au impartit ro$ii, luand fiecare dupa 'oie si placere pe cine 'oia& Asa a a+uns ne'ino'atul )oan in stapanirea unui ostas turc rau si desfranat& !e lan%a drumul %reu, pe lan%a foame si osteneala, sarmanii crestini luati in ro$ie tre$uiau sa sufere si sete si $atai si umilinte de tot felul, iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pa%ani si tirani& 6azandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc, fericitul )oan l-a refuzat cu scar$a, marturisind ca este crestin si uraste necuratele patimi pa%anesti& Atunci, maniindu-se, tiranul 'oia sa-l sileasca, dar tanarul crestin, intarit de ra'na credintei in 0ristos, l-a lo'it pe tiran, care indata a murit& Ceilalti ostasi l-au le%at in lanturi si asa, dupa cate'a luni de chinuri si de mers pe +os, turcii au a+uns la Constantinopol, iar fericitul si neintinatul )oan a fost dat ostatic femeii turcului ucis de el pe cale, drept pedeapsa, ca sa-i fie slu%a pana la moarte& Acea femeie, ranindu-se de frumusetea lui )oan, il tra%ea spre necurata desfranare si spre le%ea mahomedana, silindu-l sa se lepede de credinta cea dreapta in 0ristos& Atunci fericitul )oan, ru%andu-se mult lui umnezeu si #aicii omnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte si sa-l iz$a'easca de ispita desfranarii, a spus cu indrazneala= .Cred in ade'aratul umnezeu, Care S-a rasti%nit pe cruce pentru noi, si doresc cu $ucurie sa-mi dau 'iata pentru 0ristos, decat sa ma turcesc si sa ma insotesc cu tineA. Astfel, marturisitorul )oan a fost aruncat in temnita si apoi zdro$it cu cumplite chinuri& 8amanand neschim$at si tare ca un diamant, a fost condamnat la moarte prin spanzurare, si asa si-a dat sfantul sau suflet in $ratele lui 0ristos, la 92 mai 9::2, iar trupul sau a fost aruncat la loc necurat& Sfinte #ucenice )oan, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA MITROPOLITUL VARLAAM - al Mol+o/ei si Suce/ei (, 9:43) Via'a #itropolitul 6arlaam #otoc a fost unul din cei mai mari ierarhi ai /isericii Brtodo*e 8omane, din intrea%a sa istorie& S-a nascut in +udetul 6rancea, in anul 9410, dintr-o familie de tarani razesi foarte iu$itori de 0ristos& in $otez se chema 6asile& eci, fiind chemat sa slu+easca /iserica lui 0ristos si primind o educatie aleasa, din copilarie a intrat in o$stea #anastirii <eamt& Apoi, auzind de 'estitul e%umen osoftei de la Schitul lui >osima si de petrecerea sihastrilor de pe 'alea paraului Secu, tanarul 6asile #otoc s-a sta$ilit aici prin anii 9490-9492& Timp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau, e%umenul osoftei, deprinzand de la el dra%ostea de umnezeu si multa cunostinta de carte& )n anul 9:0:, e%umenul osoftei se muta din 'iata aceasta, iar in anul 9:01, ieromonahul 6arlaam este ales e%umen al #anastirii Secu& )n toamna anului 9:32, arhimandritul 6arlaam este ales, hirotonit si asezat mitropolit al #oldo'ei in locul inaintasului sau Atanasie, atunci raposat, pastorind /iserica lui 0ristos timp de 29 de ani& Apasat de $atranete, in anul 9:43 se retra%e la metanie, iar in 9:4;, la 99 decem$rie, se muta din 'iata aceasta si este inmormantat alaturi de $iserica& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Acest 'as ales al lui 0ristos a fost din pruncie um$rit de darul uhului Sfant si inzestrat cu multa intelepciune si ra'na spre cele dumnezeiesti& Caci nea'and parinti $o%ati si in'atati, s-a facut parinte luminat al #oldo'ei, in'atand pe toti frica de umnezeu si dreapta credinta ortodo*a& 2& )n Schitul lui >osima, tanarul 6arlaam intrecea pe ceilalti parinti cu $landetea, cu ascultarea si cu sfintenia 'ietii lui, incat de toti era iu$it si cinstit ca un ade'arat calu%ar si parinte duho'nicesc& Se mai spunea despre dansul ca mereu cerceta pe marii sihastri ce se ne'oiau atunci pe 'alea Secului, anume= #oise, !rohor, 6eniamin, Spiridon si Chiriac, ca si pe cei din muntii Sihlei si A%apiei, in'atand de la fiecare dra%ostea de umnezeu, ru%aciunea lui )isus, $unacredinta si sa'arsirea a toata fapta $una& 3& o%mele credintei ortodo*e, in'ataturile Sfintilor !arinti si adancul teolo%iei, ieromonahul 6arlaam le-a deprins de la dascalul sau, e%umenul osoftei, si de la episcopul de 8oman, #itrofan, cu metania din Secu& e la dansii a in'atat inca lim$ile %reaca si sla'ona si a luat $inecu'antare sa traduca si sa scrie carti in lim$a noastra romaneasca& -& Ca e%umen al #anastirii Secu, arhimandritul 6arlaam a po'atuit cu multa intelepciune duho'niceasca aceasta o$ste timp de 2- de ani, reusind sa creasca multi fii sufletesti si sa formeze pe 'alea Secului o ade'arata la'ra monahala, 'estita in toata #oldo'a, #anastirea Secu de'enind o 'atra isihasta de ru%aciune, de %andire si de traire ortodo*a& !rin anii 9:24-9:30, #anastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri= <eamt, Slatina, !utna, /istrita, A%apia, !ro$ota, #oldo'ita si ra%omirna& 4& )n o$stea sa, e%umenul 6arlaam respecta intru totul asezamantul ctitorului fondator, <estor 3reche, care era foarte apropiat de tipicul #untelui Athos& upa slu+$ele $isericesti, monahii se indeletniceau cu ascultarea in o$ste si cu lucrul mainilor la chilii& )ar citirea Sfintilor !arinti si ru%aciunea lui )isus erau o$li%atorii pentru toti fiii sai duho'nicesti& :& 3na din indeletnicirile marelui staret era si traducerea operelor Sfintilor !arinti din lim$ile %reaca si sla'ona in %rai romanesc, ca sa fie pe intelesul tuturor& Astfel, arhimandritul 6arlaam traduce din sla'ona, impreuna cu cati'a ucenici, .Scara. Sfantului )oan Scararul, precum si alte scrieri, ce se citeau zilnic la $iserica, la trapeza si la chilii& !rin aceasta, e%umenul 6arlaam facea in #oldo'a primii pasi de inlocuire a lim$ilor straine, %reaca si sla'ona, cu lim$a 'or$ita a poporului& 5east'ita (Scara) Sfantului )oan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in lim$a romana si do'edeste preocuparea duho'niceasca a monahilor nostri pentru cunoasterea si imitarea Sfintilor !arinti& ;& Acest smerit e%umen ducea o 'iata duho'niceasca atat de aleasa, incat in putini ani se facuse cunoscut peste tot, prin manastiri, prin sate si tar%uri, la dre%atori, la episcopi si chiar la insusi domnul tarii, #iron /arno'schi (9:2:-9:29), care il a'ea de duho'nic& >ilnic aler%au la el tarani, sihastri, e%umeni si $oieri pentru sfat si spo'edanie, caci era po'atuitor iscusit si cautat de toti& e asemenea, 'eneau la chilia lui saraci si 'adu'e de prin sate pentru milostenie, iar el ii ospata la trapeza cu multa dra%oste, ii man%aia parinteste si ii li$era cu pace& 1& Aceeasi %ri+a parinteasca a'ea e%umenul 6arlaam si de numerosii sihastri ce se ne'oiau in #untii <eamtului si mai ales pe 'alea Secului, la Sihla si la Sihastria& Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari si foarte sporiti in $unatati, cum erau Cu'iosii 8afail si !artenie de la A%apia, !ahomie, Ser%hie si )oan, 6isarion si Stefan, pustnici din !oiana Trapezei si mai ales 'estitul duho'nic Atanasie

4:

de pe .6alea Sihastrilor.& !e toti acestia ii cerceta e%umenul 6arlaam, le ducea cele de ne'oie si cerea de la ei $inecu'antare si cu'ant de folos& 9& 6estea intelepciunii sale atra%ea la #anastirea Secu numerosi ucenici& 3nii dintre ei au a+uns mai tarziu calu%ari iscusiti, $uni slu+itori ai /isericii lui 0ristos, duho'nici cautati de multa lume, traducatori de carti in %rai romanesc, e%umeni si incepatori de o$ste si chiar episcopi in eparhiile #oldo'ei& intre acestia pot fi amintiti= mitropolitul (hedeon, mai intai episcop la 0usi, intre anii 9:-4-9:43, apoi mitropolit al #oldo'ei, intre anii 9:43-9:49 si 9::--9:;9, si mitropolitul Sa'a, fost episcop la 0usi, 8adauti si 8oman, intre anii 9:439::0, apoi mitropolit, intre anii 9::0-9::-& )ar dintre e%umeni, ucenici ai staretului 6arlaam, se pot aminti ieromonahii Efrem, (hedeon, Teodorit, !aisie, (heor%he, (henadie si altii& 90& !entru sfintenia 'ietii sale si pentru intelepciunea cu care era inzestrat de umnezeu, arhimandritul 6arlaam, e%umenul #anastirii Secu, a fost ales de tot poporul mitropolit si pastor duho'nicesc al #oldo'ei, in toamna anului 9:32& 5a 23 septem$rie acelasi an a fost hirotonit arhiereu si asezat la carma /isericii in prezenta a mii de credinciosi, calu%ari, e%umeni si dre%atori de la )asi, in frunte cu domnul si toti arhiereii& Si a fost mare $ucuria atunci peste toata Tara #oldo'ei, caci toti se foloseau de $landetea, de smerenia si de cu'intele lui cele pline de intelepciune& 99& Cea dintai %ri+a a marelui ierarh a fost sa-si hraneasca poporul cu carti de slu+$a si de in'atatura crestineasca in lim$a romaneasca& e aceea a intemeiat la #anastirea Sfintii Trei )erarhi din )asi prima tipo%rafie din #oldo'a& Aici a tiparit mitropolitul 6arlaam, in romaneste, trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri, scrise de el in cinstea !reasfintei Treimi, si anume= 92& E*plicarea E'an%heliilor la uminici, la praznice imparatesti si la sfintii mari de pe tot anul, tiparita in anul 9:-3 cu numele de .Carte romaneasca de in'atatura.& )n popor a fost numita cel mai o$isnuit .Cazania lui 6arlaam., cu ;4 de predici in 400 de fileD 93& Sapte Taine ale /isericii, tiparita la )asi in anul 9:--, cu 339 fileD 9-& 8aspunsul la Catehismul cal'inesc, tiparita tot la )asi, in anul 9:-;& !rin aceste trei carti, mitropolitul 6arlaam s-a do'edit a fi, pentru toti credinciosii romani, un $un cunoscator si e*e%et al Sfintei Scripturi, un ade'arat dascal de morala si profund catehet si un mare ierarh aparator al Brtodo*iei romanesti, renumit pana in zilele noastre& 94& 6azand pastorul cel $un al lui 0ristos ca turma sa nu intele%e slu+$ele /isericii facute in lim$i straine, s-a ne'oit sa talmaceasca toate e'an%heliile de peste an, pe intelesul credinciosilor, intr-o frumoasa si curata lim$a romaneasca& Caci se %andea nu numai la credinciosii din #oldo'a, ci si la cei din Tara 8omaneasca si mai ales din Transil'ania, care erau de secole su$ +u% strain si mereu siliti sa renunte la credinta ortodo*a si la lim$a stramosilor nostri& Tocmai de aceea, inteleptul ierarh si-a intitulat Cazania .Carte romaneasca de in'atatura., caci era adresata .la toata semintia romaneasca. cu scopul de a-i uni pe toti su$ aceeasi credinta si lim$a parinteasca& 9:& Cazania mitropolitului 6arlaam este cea mai importanta carte 'eche de in'atatura duho'niceasca, alaturi de /i$lia lui Ser$an din anul 9:11& atorita lim$ii sale atat de cur%atoare si in'ataturii ei datatoare de 'iata, aceasta carte a a'ut cea mai lar%a raspandire pe pamantul tarii noastre, mai ales in Transil'ania, unde se mai pastreaza astazi peste 340 de e*emplare in manuscris& Setea de 0ristos ca si unitatea de credinta, de lim$a si de simtire au facut pe multi credinciosi din Transil'ania sa o scrie cu mana, pentru a circula mai usor si a fi citita din casa in casa& Cazania de la )asi a fost multa 'reme pentru romani cea dintai carte de reli%ie, de citire, de in'atatura si de man%aiere duho'niceasca, pe lim$a si intelesul tuturor& 9;& Auzind marele ierarh ca in Transil'ania se raspandea cal'inismul, care schim$a do%mele credintei ortodo*e si nu marturisea cele sapte Taine si intele%and ca unii romani ardeleni sunt atrasi la cal'inism, a scris o carte de in'atatura ortodo*a intitulata .Sapte Taine ale /isericii.& !rin aceasta carte, mitropolitul 6arlaam e*plica pe intelesul poporului cele sapte Taine intemeiate de 0ristos si lasate /isericii Sale& Totodata, apara sfintenia si rolul /isericii si indemna pe toti la pocainta, $inestiind ca indepartarea de la dreapta credinta si de la faptele $une duce la pierderea mantuirii si la dez$inarea neamului& 91& A+un%and mitropolitul 6arlaam cu solie de pace in Tara 8omaneasca si afland ca la Al$a )ulia se tiparise in anul 9:-0 un catehism cal'inesc .plin de otra'a de moarte sufleteasca., s-a aprins cu mare ra'na pentru apararea credintei ortodo*e& eci, intorcandu-se in #oldo'a, a scris o carte de aparare a Brtodo*iei intitulata .8aspunsul la Catehismul cal'inesc.& Apoi a adunat la )asi, in anul 9:-4, sinod de ierarhi romani din am$ele tari, care au apro$at .8aspunsul. scris de mitropolitul 6arlaam si au condamnat Catehismul cal'inesc, declarandu-l .plin de otra'a de moarte sufleteasca.& Astfel, mitropolitul 6arlaam s-a do'edit primul apolo%et al /isericii Brtodo*e 8omane si cel dintai ierarh, care con'oaca un sinod local pe pamantul tarii noastre& 99& )n .8aspunsul la Catehismul cal'inesc., marele ierarh com$atea cu multa indrazneala in'ataturile reformatorului Cal'in, inlocuindule cu do%mele credintei ortodo*e, do'edind din Sfintele Scripturi ca ade'arul se afla numai in /iserica Brtodo*a intemeiata de 0ristos& !rin aceasta, mitropolitul 6arlaam s-a aratat un mare teolo% ortodo* si un $un cunoscator al in'ataturii protestante, facandu-se 'estit, atat in Tarile 8omane, cat si in intrea%a Brtodo*ie& 20& Acest mare mitropolit era numit pe drept cu'ant parinte duho'nicesc al tuturor romanilor, caci era iu$it de toti si se in%ri+ea, dupa a sa putere, pentru mantuirea si unirea lor prin marturisirea aceleiasi credinte in )isus 0ristos si pastrarea fiintei noastre stra$une& Cele trei carti ale sale au fost scrise indeose$i pentru romanii din Transil'ania, unde s-au si raspandit cel mai mult& #itropolitul 6arlaam s-a do'edit, astfel, cel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane si unul din principalii fauritori ai lim$ii scrise romanesti& 29& )nteleptul pastor al #oldo'ei, la ru%amintea mitropolitului !etru #o'ila al ?ie'ului, a or%anizat la )asi, in trapeza #anastirii Sfintii Trei )erarhi, in anul 9:-2, un sinod al /isericilor Brtodo*e %reaca, rusa si romana, in 'ederea apro$arii #arturisirii Brtodo*e& Timp de -3 de zile, mem$rii celor trei /iserici, su$ conducerea mitropolitului 6arlaam, au discutat punct cu punct, au indreptat si au apro$at #arturisirea de Credinta, scrisa de mitropolitul moldo'ean !etru #o'ila& Astfel, prin %ri+a $unului pastor al #oldo'ei, a a'ut loc, pentru prima data, in istorie un sinod inter-ortodo* pe pamantul tarii noastre& 22& 5a indemnul mitropolitului 6arlaam, 6asile 5upu a zidit in )asi una din cele mai frumoase $iserici din tara, $iserica #anastirii Sfintii Trei )erarhi, pe care o sfinteste cu multi clerici in ziua de : mai, 9:39& )n aceasta o$ste se ne'oiau ca la o suta de monahi din cei mai in'atati si alesi traitori si lucratori ai ru%aciunii, slu+itori, duho'nici, cateheti, psalti, tipo%rafi si traducatori de carti& Aici, marele mitropolit a infiintat prima tipo%rafie din #oldo'a, precum si o 'estita scoala duho'niceasca, cu a+utorul mitropolitului !etru #o'ila, unde se faceau cursuri in %reaca, sla'ona si latina& Aceasta scoala a functionat 20 de ani& 23& !latindu-se din 'istieria tarii toate datoriile /isericii din Constantino- pol, patriarhul si sinodul daruiesc #oldo'ei moastele Cu'ioasei !arasche'a, spre man%aierea poporului $inecredincios& Sfintele moaste au fost aduse in tara cu mult alai, insotite de mare multime de clerici, calu%ari si zeci de mii de credinciosi cu faclii aprinse in maini& )n intampinarea lor au iesit la locul numit .6alea 6ladicai. insusi domnul si mitropolitul 6arlaam cu toata suita tarii& )ar in ziua de 93 iunie, 9:-9, au intrat in )asi cu mult popor, in sunet

4;

de clopote si le-au asezat cu mare cinste in $iserica #anastirii Sfintii Trei )erarhi& e atunci se face in fiecare an pelerina+ la moastele Cu'ioasei !arasche'a, in ziua de 9- octom$rie& 2-& #itropolitul 6arlaam 9-a indemnat pe 6asile 5upu sa zideasca si alte manastiri si $iserici, precum= #anastirea A%apia <oua (9:--), prin dania hatmanului (a'ril, fratele domnuluiD #anastirea 0lincea-)asi, #anastirea (olia-)asi, $iserica Sfantul )oan /otezatorul din )asi, $iserica Sfantul Atanasie din Copou-)asi, $iserica din satul Ser$esti-<eamt, $iserica Stelea din Tar%o'iste, $iserica Sfanta !arasche'a din 5io' si numeroase danii la celelalte manastiri& !e toate aceste lacasuri le-a sfintit $unul pastor al #oldo'ei si le-a impodo$it cu calu%ari si cu aleasa 'iata duho'niceasca& 24& Su$ pastoria acestui mare ierarh, manastirile din #oldo'a au trait o epoca de mare pace si inflorire duho'niceasca& !este tot a randuit e%umeni luminati si duho'nici $uni, facand astfel sa sporeasca numarul monahilor in 'iata de o$ste, ca si al sihastrilor din schituri si paduri& #anastirile cu cea mai inalta 'iata duho'niceasca, su$ mitropolitul 6arlaam, erau= Sfintii Trei )erarhi, !utna, Slatina, #oldo'ita, 6oronet, ra%omirna, <eamt, Secu, A%apia, !ro$ota, Tazlau si mai ales /isericani, sin%ura manastire din tara cu re%ula de 'iata achimita (neadormita), dupa modelul #anastirii Studion din Constantinopol& )n toate manastirile functionau ade'arate scoli duho'nicesti de cali%rafi, traducatori, miniaturisti si zu%ra'i de icoane& )ar .muntii fosneau de pustnici., in 'remea sa& 2:& Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea si intelepciunea mitropolitului 6arlaam, precum si de inflorirea /isericii din #oldo'a su$ pastoria sa, Sinodul #arii /iserici 9-a propus, in anul 9:39, printre cei trei candidati, de patriarh ecumenic, fiind ales apoi !artenie& Este pentru prima si ultima data cand un ierarh roman candideaza la scaunul de patriarh ecumenic& 2;& Acest 'enera$il pastor duho'nicesc al #oldo'ei s-a do'edit a fi, de asemenea, si un iscusit facator de pace, dupa cu'antul #antuitorului 0ristos, Care zice= 2ericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui umnezeu se 'or chema (#atei 4, 9)& )nca pe cand era e%umen la Secu, a fost trimis de #iron /arno'schi si mitropolitul Anastasie Crimca in fruntea unei solii la tarul 8usiei si la mitropolitul moldo'ean !etru #o'ila de la ?ie'& )n anul 9:32 s-a dus iarasi in fruntea unei solii de pace la Constantinopol, mi+locind pentru un domn pamantean pe scaunul #oldo'ei& 21& )n anul 9:-- este trimis de 6asile 5upu, in fruntea unei alte solii de pace, la domnul muntean #atei /asara$, cu care era de mult in neintele%ere& Astfel, $landul mitropolit 6arlaam a reusit sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni si /isericile Brtodo*e surori, aducand in mi+loc numele lui )isus 0ristos, Care se numeste omn al pacii si amintind ca si unii si altii sunt frati de o credinta, de o lim$a si de un neam& Ca semn al impacarii, mitropolitul 6arlaam a indemnat pe 6asile 5upu sa zideasca $iserica Stelea din Tar%o'iste, iar pe #atei /asara$, sa zideasca $iserica #anastirii So'e+a in tinutul 6rancei, numita multa 'reme #anastirea . o$romira., adica ./una pace.& 29& (ri+a marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot asa de mare ca si %ri+a pentru luminarea .semintiei romanesti. cu carti de in'atatura crestineasca pe lim$a poporului& )n cei 29 de ani de rodnica pastorie s-a straduit, dupa a sa putere, sa zideasca numeroase $iserici prin sate si orase si sa faca tot felul de danii si inzestrari la schituri si manastiri& )n cele trei scaune episcopale a pus episcopi dintre cei mai e'la'iosi, iar la parohii a hirotonit preoti in'atati, plini de frica de umnezeu, care in fiecare sar$atoare citeau predica zilei din cazanie, pe intelesul credinciosilor& )n felul acesta, calu%arii, preotii si ierarhii aparau dreapta credinta, in'atau poporul sa duca o 'iata morala si-l tineau unit si strans le%at de 0ristos, de /iserica si de parinti& 30& Asa a pastorit mitropolitul 6arlaam /iserica #oldo'ei timp de 29 de ani, +ertfindu-se, dupa a sa putere, pentru intarirea si apararea credintei ortodo*e in tarile romane, pentru mantuirea turmei incredintate lui de 0ristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in %rai limpede romanesc& Apoi, a+un%and la $atranete si dorind sa se pre%ateasca de o$stescul sfarsit, in anul 9:43 s-a retras din scaun la #anastirea Secu, metania sa& 39& 6echile documente marturisesc ca mitropolitul 6arlaam a a'ut intotdeauna o deose$ita %ri+a de manastirea sa de metanie, unde a crescut si s-a format duho'niceste& Ca .orice a%onisita do$andea, o daruia #anastirii Secu.& A mai daruit o$stii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de ar%int, carti de cult, 'ase si alte o$iecte $isericesti& 5a fel si sora sa dupa trup, Ecaterina, fratele sau si nepotul sau, preotul 3rsul din satul Cofetesti, tinutul !utnei, au facut pretioase danii #anastirii Secu, intru pomenirea lor si a marelui mitropolit& 32& )n traditia locului se spune ca mitropolitul 6arlaam, cat a trait la Secu, nu statea fara lucru, ci mereu se ru%a, mer%ea la $iserica, citea, traducea si scria carti ziditoare de suflet& )ntrucat cunostea pe multi sihastri si calu%ari cu 'iata im$unatatita, se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase 'ieti de cu'iosi parinti, traitori in codrii si manastirile #oldo'ei& Acest pateric al mitropolitului 6arlaam s-a pastrat un timp in manuscris in $i$lioteca #anastirii Secu& #ai tarziu, un calu%ar a%hiorit l-a instrainat, ducandu-l in #untele Athos, unde apoi s-a pierdut& 33& )n toamna anului 9:4;, marele ierarh si parinte al #oldo'ei, mitropolitul 6arlaam, simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, a impartit toata a'erea sa, a chemat la sine pe duho'nicul osoftei, e%umenul #anastirii <eamt, si a primit !reacuratele Taine& Apoi, dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma, si-a dat sufletul in $ratele #arelui Arhiereu )isus 0ristos, impacat cu sine, cu /iserica si cu neamul sau& Asa a trait si asa s-a ne'oit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul 6arlaamA oamne, numara in ceata Sfintilor )erarhi pe $unul pastor al #oldo'ei, 6arlaamA CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (secolul al E6))-lea) )n poiana unde se afla astazi #anastirea Sihastria s-a ne'oit, in prima +umatate a secolului E6)), un sihastru 'estit, anume ieroschimonahul Atanasie& Era cu metania din #anastirea <eamt& upa mai multi ani de ascultare in o$ste, s-a retras cu totul departe de lume, la cati'a Cilometri mai sus de #anastirea Secu, pentru a 'or$i neincetat cu umnezeu& )n aceasta epoca, 'alea Sihastriei, muntii si padurile seculare din impre+urimi formau una din cele mai 'estite 'etre isihaste din #oldo'a& 2acandu-si o coli$a din lemn si pamant, Cu'iosul Atanasie s-a ne'oit multi ani in aceasta poiana, a+un%and duho'nic al tuturor sihastrilor din impre+urimi si dascal iscusit al ru%aciunii lui )isus& 6estea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul #oldo'ei, a+un%and cunoscut mitropolitului 6arlaam si chiar domnului tarii& !rin anul 9:40, marele sihastru Atanasie ieroschimonanul s-a mutat la cerestile lacasuri, lasand in urma numerosi ucenici& 5ocul in care s-a ne'oit se numeste pana astazi .!oiana Sihastrului. sau .!oiana lui Aftanas.& )n aceasta poiana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria& SIHASTRII IOSIF! PARTENIE SI PAVEL cu uce(icii lo& - I('emeie'o&ii Ma(as'i&ii Si,as'&ia(9:44) !e la mi+locul secolului E6)) se ne'oiau numerosi sihastri in padurile seculare de pe 'alea Sihastriei si in #untii Sihlei& intre ei, unii erau cu totul sporiti in post, in ru%aciune si in $ucuria uhului Sfant& Sin%ura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere, unde sa asculte Sfanta 5itur%hie si sa se impartaseasca cu Trupul si San%ele lui 0ristos&

41

)n anul 9:44, sapte ieroschimonahi $atrani cu metania din #anastirea <eamt, ucenici ai Cu'iosului Atanasie Sihastrul, care se ne'oiau in apropiere, s-au sfatuit sa intemeieze un schit de lemn in .!oiana lui Aftanas., in cinstea #aicii omnului, spre man%aierea tuturor sihastrilor& eci, facand pri'e%here de toata noaptea si ale%and locul pentru $iserica, au pus icoana #aicii omnului intr-un $rad si, in%enunchind in fata ei, i-au cerut a+utor si $inecu'antare de inceperea lucrului& Apoi s-au ru%at !reasfintei 2ecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant lacas si a tuturor sihastrilor ce se 'or ne'oi aici in placere de umnezeu, iz$a'indu-i cu ru%aciunile ei de foc, de prime+die, de dez$inare si de toate ispitele dia'olului& 5a urma au pus acest le%amant= .Sa nu in%aduie #aica omnului in locul acesta pe cei ce 'or sa'arsi pacate trupesti, pe cei ce 'or a'ea pun%a ose$ita si pe cei ce 'or indrazni sa manance carne in acest schit.& 5e%amantul celor sapte sihastri a fost intarit in acelasi an de episcopul (hedeon de 8oman, care a inaltat aici o mica $iserica de lemn cu hramul .<asterii #aicii omnului.& Asa a luat fiinta #anastirea Sihastria in mi+locul acestei 'estite 'etre isihaste, ca o ade'arata oaza duho'niceasca& !rimii 'ietuitori in acest schit au fost insisi cei sapte sihastri cu ucenicii lor= )osif, !artenie si !a'el& #ai tarziu s-au adau%at si alti iu$itori de liniste& )n schit se ducea o desa'arsita 'iata de o$ste, cu pra'ila dupa randuiala Sfantului #unte& uminica si in sar$atori se facea pri'e%here de toata noaptea si se sa'arsea dumnezeiasca 5itur%hie& Atunci se adunau sihastri din toata partea locului, pentru a se impartasi cu !reacuratele Taine& upa ce luau masa impreuna, primeau paine pentru o saptamana si iarasi se intorceau la $ordeiele lor& Sihastrii desa'arsiti si cei $olna'i co$orau mai rar in schit& !e acestia, parintii din o$ste ii cercetau la chilii si le duceau Sfanta )mpartasanie si cele de ne'oie& )ar pe cei neputinciosi ii aduceau in o$ste si ii in%ri+eau cu dra%oste pana la o$stescul sfarsit& Toti petreceau in liniste, in tacere si in neincetata ru%aciune& Aceasta era randuiala lasata de cei sapte ieroschimonahi, cu ucenicii lor, sihastriei intemeiate de ei& upa mai multi ani de ne'ointa in smerenie si in placere de umnezeu, acesti fericiti sihastri s-au stramutat la cerestile lacasuri si au fost inmormantati lan%a altarul $isericii intemeiate de ei& SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA(secolele E6)-E6))) 3nul dintre cei mai cinstiti cu'iosi romani, care au stralucit pe pamantul #oldo'ei in secolul E6), este Sfantul 8afail de la #anastirea A%apia 6eche& 2iind nascut in tinutul <eamt si auzind de marele sihastru Eufrosin, a parasit cele pamantesti si, urcandu-se in munte, i sa facut ucenic& eci, facandu-se calu%ar prin mainile lui, atat de mult a sporit Cu'iosul 8afail in ru%aciune si post, incat a a+uns pe dascalul sau& upa mai multi ani de 'iata pustniceasca pe #untele Scaunele, s-a co$orat apoi in schitul intemeiat de Cu'iosul Eufrosin& Aici, sporind si mai mult in dra%ostea lui 0ristos, in pri'e%heri de toata noaptea si in ru%aciuni cu lacrimi, smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare, s-a in'rednicit de la umnezeu de darul preotiei si al facerii de minuni& Caci iz%onea duhurile necurate, cunostea %andurile oamenilor si 'edea dinainte cele 'iitoare& Era inca neintrecut dascal al ru%aciunii lui )isus si parinte duho'nicesc al tuturor cu'iosilor sihastri& eci, sa'arsind in%ereste calatoria acestei 'ieti si lasand in urma multi ucenici, si-a dat sufletul in mainile omnului& Apoi, facandu-se unele minuni la mormantul sau si incredintandu-se parintii ca l-a prosla'it umnezeu, i-au scos din sicriu trupul intre% si plin de $una mireasma si l-au asezat in $iserica, spre inchinarea tuturor& Auzind de aceasta marele mitropolit al #oldo'ei, osoftei, a 'enit cu tot clerul sau si s-a inchinat la moastele Cu'iosului 8afail de la A%apia& )ar in anul 9:1:, cand a tiparit 6ietile Sfintilor la )asi, insusi a marturisit despre el, zicand= . ara tocmai si din rumani multi sunt (sfinti) care am 'azut 'iata si traiul lor, dara nu s-au cautat, fara numai aniil de la 6oronet si 8afail de la A%apia (si) am sarutat si sfintele (lor) mostii&&&.& #ai tarziu, datorita 'itre%iei 'remurilor, s-au in%ropat moastele Sfantului 8afail la un loc tainuit si nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi& !rea Cu'ioase !arinte 8afail, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (, 9::0) Acest cu'ios 'rednic de lauda era ucenic al marilor sihastri din #untele lui A%apie& 5uand din tinerete +u%ul lui 0ristos, s-a facut calu%ar in #anastirea A%apia 6eche, la inceputul secolului E6))& Apoi, deprinzand frica de umnezeu si ru%aciunea cea din inima, s-a retras la liniste in #untele Scaunele& Acolo, mult ne'oindu-se cu postul si cu pri'e%herea de toata noaptea si $iruind cumplitele ispite ale 'ra+masului dia'ol, s-a in'rednicit a primi de la umnezeu darul tamaduirii si al iz%onirii duhurilor necurate& Si nu putini $olna'i de prin sate aler%au la chilia lui si primeau man%aiere si sanatate& Apoi, #anastirea A%apia ramanand fara po'atuitor, Cu'iosul !artenie a primit darul preotiei si a a+uns 'estit e%umen al sihastrilor din o$ste& Astfel, pe toti ii pastorea cu smerenie si cu intelepciune, facandu-se pe sine pilda tuturor, atat celor din schit, cat si celor din pustie& )n anul 9::0, Cu'iosul !artenie de la A%apia s-a stramutat la cerestile lacasuri, iar trupul sau a fost in%ropat in .5i'ada !arintilor.& #ai tarziu, cinstindu-se de parinti in ceata cu'iosilor si facandu-se unele minuni la mormantul sau, moastele lui s-au asezat in $iserica spre inchinare, pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul osoftei& Apoi, na'alind turcii peste Tara #oldo'ei, moastele Cu'iosului !artenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo, nestiute de nimeni pana in zilele noastre& Sfinte !rea Cu'ioase !arinte !artenie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA SFANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (, 9::0) !reacu'iosul !arintele nostru Chiriac de la /isericani este numarat printre cei mai mari asceti si cu'iosi ai /isericii Brtodo*e 8omane& El s-a ne'oit la inceputul secolului E6)) in o$stea #anastirii /isericani, care numara pe atunci peste 900 de calu%ari& Apoi, aprinzanduse de dumnezeiescul dor, s-a retras la pustie intr-o pestera din #untele lui Simon si acolo s-a ne'oit sin%ur in cea mai aspra osteneala zeci de ani& )ar ne'ointa lui era aceasta= 'ara si iarna petrecea pe munte cu trupul %ol, in ru%aciune curata, sla'ind neincetat pe umnezeu si $iruind desa'arsit, cu darul lui 0ristos, neputintele firii si ispitele dia'olului& !e acest mare sihastru si purtator de umnezeu l-a cunoscut inca din 'iata mitropolitul osoftei, caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste, precum insusi scrie= .Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la $unatati si pod'i% (ne'ointa) si plecati la smerenie adanca= pe parintele Chiriac de /isericani, %ol (petrecand) si ticalosit in munte :0 de ani&&&.& espre acest sfant se scriu urmatoarele in !atericul sfintilor din #oldo-8omania= .)n anul 9::0, !reacu'iosul !arintele nostru Chiriac, din tanara 'arsta im$ratisand 'iata monahiceasca in Sfanta #anastire /isericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelun%a ra$dare si iu$ind saracia lui 0ristos de $una'oie, s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin

49

munti si prin stancile cele infricosate de pe lan%a raul /istrita si acolo, cu trupul %ol, s-au ne'oit in sin%uratate, in %er si in arderea soarelui, sasezeci de ani pana la sfarsitul sau&&& si se ser$eaza la 39 decem$rie.& Sfantul Chiriac de la /isericani a a+uns cu ne'ointa pe marii sihastri din pustiul E%iptului si in special pe Cu'iosul Bnufrie, a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze& Trupul sau %ol a fost impodo$it de umnezeu cu peri de sus pana +os si um$rit de darul uhului Sfant, incat nici fri%ul, nici foamea, nici dia'olii nu-l 'atamau& El este unul din cei mai mari sihastri din Carpati, care aduce la noi o asemenea in%ereasca ne'ointa= trairea in desa'arsita lepadare de sine, in %olatate si in neincetata ru%aciune& A+un%and la masura desa'arsirii, Cu'iosul Chiriac Sihastrul si-a dat sufletul sau in $ratele lui 0ristos si a fost numarat in ceata sfintilor romani, fiind canonizat de popor& #oastele lui au fost asezate in pestera in care a trait, ce se pastreaza pana astazi si in care s-a facut mai tarziu un mic paraclis pictat in cinstea lui& Apoi, din cauza deselor tul$urari din tara, credinciosii au impartit moastele intre ei& SFANTUL CHIRIAC DE LA TA LAU(, 9::0) Cel mai mare pustnic, care s-a ne'oit in +urul #anastirii Tazlau, a fost Cu'iosul Chiriac Sihastrul& Acest $ar$at purtator de 0ristos era fiu de tarani din partea locului& Apoi, intrand in o$stea #anastirii Tazlau, a intrecut pe ceilalti calu%ari cu smerenia, cu ru%aciunea si cu sfintenia 'ietii& !entru aceasta, desi nu 'oia sa primeasca darul preotiei, s-a facut multora dascal si po'atuitor catre 0ristos& eci, dorind sa a+un%a la masura desa'arsirii, s-a retras la liniste pe #untele numit .#a%ura Tazlaului. si acolo, impreuna cu alti sihastri, s-a ne'oit zeci de ani in placere de umnezeu si petrecere in%ereasca& Acest cu'ios in putina 'reme a sporit atat de mult, ca a+unsese la masura marilor parinti isihasti& Caci se ru%a neincetat cu pri'e%here de toata noaptea si cu iz'oare de lacrimi si se hranea doar cu pesmeti si cu fructe de padure& !entru aceea, din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului uh si se in'rednicise a cunoaste cele 'iitoare si a iz%oni duhurile cele rele din oameni& 6azandu-se incon+urat de multi ucenici, Cu'iosul Chiriac a inaltat pe munte, alaturi de chilia sa, un mic altar de ru%aciune, in care se ru%a ziua si noaptea si unde marturisea pe fiii sai duho'nicesti& Caci, atat calu%arii, cat si credinciosii, il cinsteau inca din 'iata ca pe un sfant si facator de minuni si aler%au cu e'la'ie la chilia lui& Cu'iosul acesta a contri$uit mult la dez'oltarea isihasmului si a 'ietii de liniste in #oldo'a& #untii Tazlaului, ai <echitului si Tarcaului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al linistii& Astfel, in%ereste 'ietuind si a+un%and la adanci $atraneti, Sfantul Chiriac Sihastrul si-a dat sufletul in $ratele lui 0ristos, lasand in urma multi fii duho'nicesti& Cinstitele sale moaste s-au asezat de ucenici intr-o pestera pe #a%ura Tazlaului si multe minuni de 'indecare se faceau prin ele& !e acest cu'ios l-a cunoscut inca din 'iata si smeritul mitropolit osoftei si i-a sarutat moastele, precum insusi marturiseste= .Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la pod'i% (ne'ointa) si plecati la smerenie adanca= pe parintele Chiriac de la /isericani si pe Chiriac de la Tazlau.& )ar in !atericul Sfintilor moldo-romani, din anul 9111, se scrie despre acest cu'ios= .Asemenea, tot intru aceasta 'reme, in anii 9::0 s-a ne'oit sihastreste si alt preacu'ios parinte Chiriac, de la Schitul Tazlaul, si tare mult s-a luptat impotri'a 'ra+masilor celor ne'azuti si desa'arsit i-a $iruit si se praznuieste (la) decem$rie 39 de zile.& Spre sfarsitul secolului E6)), a$atandu-se asupra #oldo'ei %rele prime+dii si padurile umplandu-se de oameni in $e+enie, moastele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credinciosi, dupa traditie, pentru a nu fi profanate de pa%ani& Astfel, pestera de pe #untele #a%ura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta& Sfinte !reacu'ioase !arinte Chiriac, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL - Si,as'&ia Ma(as'i&ii Ta1lau (secolul al E6))-lea) !erioada de aur a 'ietii isihaste din +urul #anastirii Tazlau-<eamt a culminat cu secolul E6))& 3nul din cei mai 'estiti sihaDtri ai #anastirii Tazlau din acest secol a fost si Cu'iosul Bnufrie Sihastrul& Acesta, dupa ce deprinde in o$ste mestesu%ul ne'ointei duho'nicesti, de'ine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau, slu+indu-l cu multa credinta pana la o$stescul sfarsit& Apoi, in'rednicinduse de darul preotiei, se retra%e la pustnicie aspra pe o o$cina de munte, mai sus de la'ra, numita pana astazi . ealul lui Bnufrie.& Aici s-a ne'oit Cu'iosul Bnufrie peste 30 de ani, sporind mult in post, in ru%aciune si smerenie, a+un%and inainte'azator si facator de minuni& Caci, pentru sfintenia 'ietii lui, cunostea %andurile oamenilor si spunea cele 'iitoare& Era inca iscusit parinte duho'nicesc, cu multi fii si ucenici si nu era altul mai 'estit in 'remea aceea in #untii Tazlaului ca pustnicul Bnufrie& 5a el se marturiseau toti sihastrii din partea locului, calu%ari din o$ste si credinciosi de prin sate, caci era 'estit dascal al ru%aciunii si era um$rit de darul uhului Sfant& 6eneau la el si $olna'i de prin sate si se 'indecau cu ru%aciunea si $inecu'antarea lui& Asa ne'oindu-se Cu'iosul Bnufrie si lasand in urma multi sihastri si fii duho'nicesti, s-a mutat cu pace la cerestile lacasuri, numaranduse in ceata cu'iosilor parinti& CUVIOSII SILVESTRU! IOV SI AGATON - Si,as'&ia Ma(as'i&ii Ta1lau (secolul al E6))-lea) !ustnicii Sil'estru, )o' si A%aton erau ucenici ai Sfantului Chiriac de la Tazlau& Ei s-au ne'oit mai intai in la'ra, smerindu-se tuturor si deprinzand frica de umnezeu si darul ru%aciunii& Apoi, ranindu-si inimile cu dra%ostea lui 0ristos, s-au retras la pustie in adancul muntelui, la locul numit pana astazi .#a%ura Tazlaului.& Aici au trait sihastri numerosi inca din secolul E)6, fiind un loc foarte prielnic 'ietii pustnicesti& 3rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului& )n acest munte, Cu'iosii Sil'estru, )o' si A%aton si-au facut chilii din piatra si lemn si s-au ne'oit mai mult de 30 de ani, ra$dand %rele ispite de la dia'oli& Caci si fri%ul ii supara, si foamea ii chinuia, si duhurile rele prin %anduri si naluciri ii luptau& )nsa, $unii ostasi ai lui 0ristos le ra$dau pe toate cu $ar$atie, in nade+dea 'ietii de 'eci, fiind inarmati cu sa$ia neincetatei ru%aciuni& )ar cand sla$eau in lupta cea duho'niceasca, chemau a+utorul Sfantului Chiriac, zicand= . oamne, )isuse 0ristoase, 2iul lui umnezeu, pentru ru%aciunile Cu'iosului !arintelui nostru Chiriac, miluieste-ne pe noiA. Apoi indata ii cerceta $ucuria uhului Sfant& Acesti cu'iosi, ca si ceilalti sihastri din #untii Tazlaului, co$orau noaptea la 3trenie in manastire cu faclii in mana, apoi iar se urcau la chiliile lor& 5a $atranete s-au in'rednicit de darul iz%onirii duhurilor necurate si multi ii cercetau si doreau macar sa se atin%a de hainele lor& eci, $ine ne'oindu-se si a+un%and purtatori de 0ristos, Cu'iosii Sil'estru, )o' si A%aton s-au stramutat la cele 'esnice si s-au numarat in ceata cu'iosilor parinti& SFANTUL IERARH SAVA MARTURISITORUL - Mi'&opoli' al A&+ealului (, 9:13) Sfantul )erarh Sa'a s-a nascut in localitatea )nau din parinti $inecredinciosi, )oan si #aria, primind din $otez numele de Simeon& upa ce in'ata carte si deprinde randuiala slu+$elor in #anastirea Comana, a+un%e protopop si slu+itor al /isericii lui 0ristos in satul natal, sa'arsind cele sfinte cu mare ra'na si frica de umnezeu& Apoi, ramanand 'adu', iar mama sa im$racand haina monahala, in anul 9:4:, fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului& eci, mai intai s-a calu%arit la #itropolia din Tar%o'iste, cu numele de Sa'a& Apoi, fiind hirotonit arhiereu, a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Al$a )ulia, in locul raposatului ierarh Simeon Stefan&

:0

Ca pastor si parinte duho'nicesc al romanilor din Transil'ania, fericitul mitropolit Sa'a /ranco'ici s-a do'edit un mare aparator al credintei ortodo*e si un de'otat ierarh al /isericii lui 0ristos& Timp de 2- de ani, cat a fost mitropolit, Sfantul Sa'a a marturisit cu mult cura+ dreapta credinta, a com$atut in'ataturile %resite cal'inesti, a intarit unitatea romanilor in +urul /isericii Brtodo*e, a inaltat numeroase lacasuri prin sate si orase, a randuit peste tot preoti de'otati si a man%aiat pe taranii ardeleni, intarindu-i in credinta si nade+de& e asemenea, a reinnoit mitropolia si $isericile +efuite si stricate de raufacatori& 6azand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodo*a din cauza Sfantului )erarh Sa'a, indata a semanat 'ra+$a si raz$unare impotri'a pastorului cel $un& eci, aruncand marturii nedrepte asupra lui, in anul 9:10 l-a scos din scaun& Apoi, aruncandu-l in temnita, timp de trei ani de zile a fost persecutat, $atut cu toie%e, $at+ocorit si chinuit ca un martir pentru dreapta credinta, fiind silit la cal'inism& 2ericitul Sa'a insa a marturisit cu tarie pe 0ristos, aparand do%mele si traditia /isericii Brtodo*e& upa %rele suferinte, in anul 9:13 a fost scos din temnita, dar, fiind sla$it de chinuri, indata si-a dat sfantul sau suflet in $ratele lui 0ristos& !entru sfintenia 'ietii lui, credinciosii l-au numarat inca din 'iata in ceata sfintilor& /iserica Brtodo*a 8omana l-a canonizat pe Sfantul )erarh Sa'a in anul 9944, ca marturisitor al dreptei credinte si se face pomenirea lui la 2- aprilie& Sfinte )erarhe Sa'a, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI - al Mol+o/ei si Suce/ei (9:2--9:93) Via'a !reain'atatul si 'rednicul de pomenire mitropolit osoftei (/arila) este numarat printre cei mai alesi ierarhi pe care i-a a'ut 'reodata /iserica Brtodo*a 8omana& Acest $land si cu'ios mitropolit s-a nascut in partile Suce'ei din parinti foarte credinciosi& e mic a fost dat la in'atatura cartii la cei mai $uni dascali ce se aflau atunci in #oldo'a& Apoi s-a dus la Scoala 2ratiei Brtodo*e din 5io', unde a in'atat lim$ile %reaca, latina, sla'ona si polona, precum si teolo%ia ortodo*a& )n anul 9:-9 a primit tunderea monahala in #anastirea !ro$ota& )n anul 9:41 a fost ales episcop de 0usi, fiind in 'arsta de 3- de ani& )ntre anii 9::0- 9:;9 a fost episcop de 8oman, iar intre anii 9:;9-9:1: a fost mitropolit al #oldo'ei& )n anul 9:1: s-a refu%iat in !olonia, la >olCie'& upa ; ani de pri$e%ie a murit acolo, in anul 9:93& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& /landul si smeritul mitropolit osoftei a fost daruit de umnezeu din copilarie cu multa intelepciune si ra'na dumnezeiasca& !e lan%a in'atatura cea din afara adunata de la multi dascali, in'atatura cea duho'niceasca a deprins-o in scoala #anastirii !ro$ota& Aici a deprins ru%aciunea, $landetea, ascultarea, smerenia si osardia spre cele ceresti& Astfel, 'azand parintii din manastire ne'ointa lui, l-au facut calu%ar in anul 9:-9& 2& )n putina 'reme, Cu'iosul osoftei a sporit asa de mult in dra%oste si ru%aciune, incat s-a in'rednicit a fi parinte duho'nicesc si incepator al o$stii de la !ro$ota& Timp de mai multi ani, in'atatul e%umen a calauzit pe monahi catre 0ristos, intarindu-i in $una ne'ointa si in cunoasterea Sfintei Scripturi& e asemenea, a dez'oltat mult scoala #anastirii !ro$ota si a crescut multi ucenici luminati, aducand in o$stea sa o ade'arata innoire duho'niceasca& 3& Ca episcop la 0usi si la 8oman, $landul pastor al turmei lui 0ristos a randuit peste tot preoti $uni si a innoit numeroase $iserici si manastiri, zidind duho'niceste pe fiecare prin smerenia si $unatatea lui& Ca nu era preot si e%umen mai ra$dator, mai $land si mai milosti' ca dansul in toata eparhia& -& A+un%and parinte duho'nicesc si pastor al intre%ii #oldo'e, marele ierarh uimea pe toti cu $landetea, cu smerenia si cu intelepciunea sa, precum il infatiseaza insusi cronicarul )on <eculce= .Acest osofteiu, mitropolit, nu era om prost (simplu) de felul lui& Si era neam de mazil, preain'atatD multe lim$i stia= elineste, latineste, sla'oneste si alta adanca carte si-n'atatura, deplin calu%ar si cucernic si $land ca un miel& )n tara noastra pe-ceasta 'reme nu este om ca acela&&& Cantemir-6oda sa maniase pe (a)cel mitropolit si-i facusa afurisanie de la patrierhi& ar nemic de dansul nu s-a atins, ca zic oamenii ca-i sfant.& 4& !rimele carti tiparite de mitropolitul osoftei au fost !saltirea in 'ersuri si Acatistul <ascatoarei de umnezeu (3nie' - 9:;3), cele mai alese carti de ru%aciuni pretuite de romani& eci, stiind el ca poporul iu$este mai mult ru%aciunea rimata decat cea o$isnuita, a 'ersificat !saltirea, facand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui umnezeu& Astfel, $landul mitropolit s-a do'edit primul poet si imno%raf al neamului nostru& !saltirea in 'ersuri a mitropolitului osoftei a circulat in Tarile 8omane peste doua secole, man%aind si alinand inimile credinciosilor& Caci unii stiau psalmii 'ersificati pe de rost, altii ii copiau pe manuscrise, iar altii ii cantau prin case si prin $iserici& :& )nsa cel dintai lucru pe care l-a facut mitropolitul osoftei a fost intemeierea unei tipo%rafii la )asi, pentru tiparirea cartilor de slu+$a si in'atatura pe intelesul tuturor, in lim$a romaneasca& )n aceasta tipo%rafie, marele ierarh a tiparit sase carti& !rin aceste carti, mitropolitul osoftei de'ine ctitorul lim$ii romanesti in cultul /isericii din #oldo'a& El traduce pentru prima data 5itur%hierul, !saltirea si Bctoihul, cartile de $aza ale cultului ortodo*, in lim$a noastra stra$una, renuntand la lim$ile %reaca si sla'ona considerate in trecut sacre, pentru a intele%e toti dumnezeiestile slu+$e& ;& Acest e'la'ios ierarh moldo'ean a tradus si tiparit, de asemenea, pentru prima data in %rai romanesc, o alta carte foarte pretuita la romani, .6ietile Sfintilor pe tot anul. (9:12-9:1:)& 8edactata in patru 'olume in forma prescurtata, aceasta opera a%hio%rafica contine si 'ietile unor sfinti romani ne'oitori in manastirile din #oldo'a, dintre care pe unii i-a cunoscut personal si le-a sarutat sfintele moaste, precum sin%ur marturiseste= .&&& ara tocmai si din rumani multi sunt (sfinti) care am 'azut 'iata si traiul lor, dara nu s-au cautat, fara numai aniil de la 6oronet si 8afail de la A%apia (si) am sarutat si sfintele (lor) mostii&&&.& Astfel, mitropolitul osoftei este cel dintai a%hio%raf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credinciosilor cu carti de lauda lui umnezeu si cu 'ieti de sfinti& 9& )n timpul pastoriei sale, 'iata duho'niceasca in manastiri era destul de inalta, iar padurile si sihastriile erau pline de sihastri& )nsusi mitropolitul osoftei, 'estit ascet si lucrator al ru%aciunii, 'izita manastirile si sihastriile din eparhia sa si cerceta pe cu'iosii parinti din pustie, folosindu-se mult de smerenia, de ra$darea si sfintenia 'ietii lor& )nca saruta cu e'la'ie cinstitele lor fete si le trimitea cele de ne'oie la chiliile unde se osteneau& espre aceasta insusi spunea= .Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la $unatati si pod'i% (ne'ointa) si plecati la smerenie adanca.& 2& Cel mai de pret odor al #oldo'ei, la care mitropolitul osoftei tinea foarte mult, erau moastele Sfantului )oan cel <ou de la Sucea'a& !e acestea, mutandu-le in catedrala de la )asi, $unul pastor le pazea cu mare sfintenie si la 'reme de prime+die facea cu ele litanie prin

:9

tara si multe minuni si semne se faceau spre man%aierea poporului $inecredincios& )n anii 9:1:-9:1;, fiind mare tul$urare si neasezare in tara, mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moaste si s-a dus cu ele in !olonia, la >olCie'& 3& Acolo, in tara straina, a stat Cu'iosul mitropolit osoftei cu ucenicii sai sapte ani de stra+a lan%a sfintele moaste, ru%andu-se ziua si noaptea cu nade+dea intoarcerii in pamantul stra$un& Si 'enea multa lume la moastele Sfantului #ucenic )oan si nu putini se 'indecau si se foloseau de sfaturile $landului ierarh& )nca scria si carti de folos si facea multe fapte $une& Asa ostenindu-se acest mare pastor, a%hio%raf si imno%raf al /isericii Brtodo*e 8omane, la sfarsitul anului 9:93 s-a sa'arsit cu pace, departe de tara, dandu-si sufletul in mainile marelui Arhiereu )isus 0ristos& CUVIOSUL LA AR SIHASTRUL - Sc,i'ul Si,as'&ia Pu'(ei (secolele E6))-E6)))) Acest cu'ios era ori%inar din Transil'ania& )n tineretile sale a fost ucenic si ascultator al $landului mitropolit osoftei, care l-a calu%arit si l-a hirotonit preot& Apoi, plecand mitropolitul in pri$e%ie in tara !oloniei (9:1:), ucenicul sau, ieromonahul 5azar, s-a facut pustnic la Sihastria !utnei& (asind schitul pustiu si $iserica risipita, si-a facut acolo o chilie de lemn si se ne'oia sin%ur in post si ru%aciune, laudand neincetat pe umnezeu& upa cati'a ani s-au adunat in +urul sau cati'a sihastri iu$itori de liniste, dar nu a'eau $iserica unde sa aduca +ertfa cea fara de san%e& eci, auzind e%umenul 5azar ca 'istiernicul )lie Cantacuzino de la )asi este milosti', l-a ru%at sa innoiasca $iserica schitului, ceea ce cu mare $ucurie a facut& )n +urul $isericii cu hramul /una-6estire, cei cati'a sihastri si-au facut chilii de lemn si petreceau acolo impreuna in desa'arsita iu$ire, su$ po'atuirea e%umenului 5azar, ru%andu-se ziua si noaptea pentru mantuirea oamenilor si ra$dand nu putine lipsuri si ispite de la dia'olul& upa o ne'ointa duho'niceasca de peste 20 de ani, Cu'iosul 5azar si-a dat sufletul in mainile omnului, prin anul 9;90, lasand in urma sa cati'a sihastri sporiti in fapte $une& CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA - Sc,i'ul Casia(a-Cea,lau (secolul al E6))-lea) Aceasta schimonahie era cu metania din #anastirea Topolita-Tar%u <eamt& eci, retra%andu-se pe 6alea /istritei cu cate'a ucenice, a sihastrit mai intai in padurile 0an%ului& Apoi, adunand mai multe calu%arite in +urul ei, schimonahia Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe 'alea paraului /uhalnita, numit .Schitul Casiana., pe care l-a po'atuit duho'niceste pana la o$stescul ei sfarsit& <e'ointa maicilor din aceasta sihastrie era aceeasi ca in toate sihastriile din +urul Ceahlaului& >ilnic cantau cele sapte laude, in chilii citeau !saltirea, mancau o data pe zi si petreceau permanent in tacere si smerenie& <umele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe 6alea /istritei, caci era o 'estita maica duho'niceasca si ru%atoare pentru toti si fiecare se folosea de ne'ointa ei& Catre +umatatea secolului al E6))-lea, Cu'ioasa Casiana e%umena s-a mutat in odihna lui 0ristos, lasand in urma numeroase ucenice& CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-Ceahlau (secolul al E6))-lea) Schimonahia Sofia a fost crescuta duho'niceste in o$stea #anastirii Topolita-Tar%u <eamt& Apoi, retra%andu-se pe 'alea raului /istrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a #untelui Ceahlau, deasupra satului 8apciune& 6azandu-se incon+urata de numeroase ucenice, a fost indemnata de umnezeu sa intemeieze un schit de calu%arite, caci erau multe maici care sihastreau in padurile de su$ Ceahlau, dar nu a'eau nici o manastire unde sa sla'easca pe 0ristos& Astfel, Cu'ioasa Sofia a inaltat aici o mica $iserica de lemn cu hramul Sfantul )oan Teolo%ul, a facut chilii de +ur-impre+ur, a adunat peste 20 de calu%arite si a pus randuiala de ne'ointa pustniceasca& Acest sfant lacas s-a numit .Schitul Sofia. si a dainuit in Ceahlau aproape doua secole& Schimonahia Sofia a fost maica duho'niceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calu%arite alese& 3nele dintre ele se retra%eau cu timpul in pustie si acolo se +ertfeau pana la moarte in post si ru%aciune& Altele se ne'oiau la liniste numai in sfintele posturi, apoi iar co$orau in schit& Cu'ioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia 'ietii ei, atat de mireni, cat si de calu%ari, caci era um$rita de darul lui umnezeu si era plina de intelepciune duho'niceasca& Catre sfarsitul secolului E6)), schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cerestile lacasuri, lasand in urma o 'estita sihastrie de calu%arite& 5a inceputul secolului E)E, Schitul Sofia ramanand aproape pustiu, $iserica de lemn a fost mutata la #anastirea urau& CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA - Si,as'&ia Du&au-Cea,lau (secolul al E6))-lea) !e lan%a Schiturile Casiana si Sofia, a mai e*istat la 'est de #untele Ceahlau inca o sihastrie de calu%arite, numita .Sihastria #elaniei. sau .Sihastria urau., dupa numele paraului ce cur%e din munte& Acest schit pustnicesc a fost intemeiat in prima +umatate a secolului al E6))-lea de Cu'ioasa #elania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc& )n traditie se spune ca #elania, numita din $otez #ariana, era fiica de domn din )asi& eci, dorind sa se faca mireasa a lui 0ristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slu+itoare credincioase si s-au tainuit sin%ure su$ 'arful #untelui Ceahlau, mai sus de actuala #anastire urau& Aici, fericita #elania s-a facut schimonahie si a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, nestiuta de nimeni& Apoi, mai adunandu-se si alte calu%arite ce se ne'oiau in partea locului, au intemeiat un mic schit si $iserica de lemn, cu hramul /una-6estire, denumit .Sihastria #elaniei.& Aceasta a fost cea mai aspra sihastrie de calu%arite din #untele Ceahlau, in +urul e%umenei #elania s-au adunat ca la 30 de calu%arite din manastiri si sihastrii, formand o 'estita asezare isihasta de femei din #oldo'a& 3nele se ne'oiau in o$ste, iar altele se linisteau sin%ure in $ordeie de lemn in prea+ma schitului& <umai $iserica o a'eau in comun& !ana astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele ru%atoare ale Ceahlaului de altadata= .!iciorul #aicilor. si .Sipotul #aicii.& Schimonahia #elania era 'estita maica duho'niceasca in #untele Ceahlau si lucratoare a ru%aciunii lui )isus& Ea a crescut multe ucenice in dra%oste de 0ristos, man%aindu-le in 'reme de ispite si po'atuindu-le pe calea desa'arsirii& Apoi, a+un%and la masura marilor sihastri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma si a adormit cu pace in 0ristos& 6iata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dorA CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL - E.ume( al Sc,i'ului Si,as'&ia (secolele E6))-E6)))) Acest cu'ios e%umen a po'atuit o$stea Schitului Sihastria-<eamt spre sfarsitul secolului E6)) si inceputul secolului E6)))& A'ea o 'iata cu totul aleasa si era cinstit, atat de parintii din schit, cat si de sihastrii din impre+urimi& Tuturor le era e%umen si parinte duho'nicesc& E%umenul 6arsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a ineredintat-o ieroschimonahului !a'el, ca s-o aseze la pustie in padurile Sihlei& Tot el odihnea in o$stea sa pe sihastrii din padure, carora le dadea Trupul si San%ele omnului, precum si cele de ne'oie& Alteori ii cerceta la coli$ele lor si trimitea frati din schit sa in%ri+easca pe cei $olna'i si sa le duca de mancare& 5a inceputul secolului E6))), uitandu-se cu totul numele Cu'ioasei Teodora de la Sihla, e%umenul 6arsanufie a fost sin%urul ales de umnezeu ca sa descopere pestera ei& 6azand pasarile cerului ducand faramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa

:2

mear%a dupa pasari, pana au aflat pe placuta lui umnezeu, Cu'ioasa Teodora& Apoi, indata a randuit un duho'nic ca s-o impartaseasca si s-o in%roape la Sihla, in pestera& Su$ po'atuirea acestui fericit e%umen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epoca de inflorire duho'niceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din #oldo'a, ca= !ocro'ul, 6orona, A%apia 6eche, 8araul, Sihastria Ceahlaului si altele& 5a inceputul secolului E6))), Schitul Sihastria numara peste 20 de sihastri& Toti duceau desa'arsita 'iata de o$ste, in post, tacere, ascultare si neincetata ru%aciune& eci, $ineplacand lui umnezeu si crescand multi ucenici, Cu'iosul 6arsanufie s-a sa'arsit cu pace si a fost in%ropat lan%a $iserica& CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL - Du,o/(icul S*i('ei Teo+o&a +e la Si,la (a doua +umatate a secolului al E6))-lea) Acest parinte minunat si sfant a fost duho'nic de taina al Cu'ioasei Teodora de la Sihla& El s-a ne'oit mai intai in o$stea Schitului Sihastria, in a doua +umatate a secolului E6)), si era tuturor sihastrilor sfetnic si parinte duho'nicesc& Apoi, sosind in schit fericita Teodora si dorind 'iata pustni- ceasca, Cu'iosul !a'el a dus-o, cu porunca e%umenului, in #untii Sihlei si a asezat-o intr-o coli$a parasita& Acolo o impartasea $atranul in taina cu Trupul si San%ele lui 0ristos si ii aducea pesmeti pentru hrana& #ai tarziu, ra'nind 'ietii marilor parinti, ieroschimonahul !a'el s-a retras si el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla si 8apa lui Coroi& Aici este un loc tainuit si $inecu'antat de umnezeu, unde s-au ne'oit cei mai mari sihastri din #untii Sihlei& Si nimeni, afara de cei alesi si iu$iti de uhul Sfant, nu putea sa 'ada pe acesti cu'iosi, nici sa le descopere $ordeiele lor& )n acest loc pustnicesc s-a ne'oit Cu'iosul !a'el mai mult de zece ani, in nestiute osteneli si $ucurii duho'nicesti& )n +urul sau se ne'oiau zeci de sihastri iu$itori de 0ristos si toti il a'eau de parinte duho'nicesc, caci era plin de darul uhului Sfant, intelept in cu'ant si inainte'azator& Apoi, $ineplacand lui umnezeu si a+un%and la masura parintilor de demult, si-a dat sufletul in mainile omnului, pe cand statea la ru%aciune su$ o stanca& Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni& )ar in 'ara anului 9930, la 20 iulie, sfintele sale moaste s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iu$itor de 0ristos, anume Cristofor, cu metania din #anastirea 2rasinei, ce se linistea in padurile Schitului Sihla& Caci, intorcandu-se de la schit si adormind putin pe cale, i s-a aratat in 'is Cu'iosul !a'el, im$racat in rasa de siac, cu $ar$a al$a, cu parul lun% si cu fata luminata& Apoi, cu 'oce $landa, i-a zis= .!arinte Cristofor, mer%i la dreapta o suta de pasi si 'ei %asi acolo, su$ stanca, alaturi de tulpina unui $rad, trupul meu nein%ropat, al smeritului !a'el ieroschimonahul, care m-am ne'oit cand'a in padurile acestea& Bsemintele mele sa le in%ropi acolo su$ pamant, iar craniul sa-l porti de $inecu'antare cu sfintia ta in toata 'iataA. Apoi, cu'iosul facandu-se ne'azut, ierodiaconul Cristofor i-a aflat cinstitele moaste su$ o panza de paian+en la locul aratat& Erau %al$ene si raspandeau $una mireasma& eci, sarutandu-le si facand ru%aciuni, le-a in%ropat acolo, iar sfantul sau cap l-a luat cu sine la chilie& #ai tarziu a co$orat cu acest pretios odor in #anastirea Sihastria& )l purta intr-o traista insemnata cu chipul Sfintei Cruci& eci, spunand e%umenului taina, l-a asezat in altar pe Sfanta #asa si a slu+it trei zile Sfanta 5itur%hie& Apoi, sarutand tot so$orul acel sfant cap al Cu'iosului !a'el, ierodiaconul Cristofor s-a intors la pustie si nu l-a mai intalnit nimeni pana astazi& .Cat de minunat este umnezeu intru sfintii Sai, umnezeul !arintilor nostriA. SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele E6))-E6)))) Via'a Cu'ioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa calu%arita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romanesti& S-a nascut in satul 6anatori-<eamt, in prima +umatate a secolului E6))& Tatal ei, Stefan 7oldea, era armas al cetatii <eamtului& upa moartea surorii sale #a%hita (#ar%hiolitaF), Teodora a fost casatorita cu un tanar din )smail& ar, nea'and copii, s-au dus amandoi la manastire& 2ericita Teodora a im$racat haina calu%areasca la Schitul 6arzaresti-8amnicu Sarat, iar sotul ei s-a calu%arit la Schitul !oiana #arului, cu numele de Elefterie& 8isipindu-se schitul de catre turci, Teodora s-a facut pustnica in #untii /uzaului& Apoi, retra%andu-se in tinutul <eamt, a sihastrit sin%ura ca la 30 de ani intr-o pestera din #untii Sihlei, asemenea Cu'ioasei #aria E%ipteanca& eci, $ineplacand lui umnezeu, s-a mutat din 'iata aceasta in primele decenii ale secolului E6))) si a fost in%ropata in pestera& )n primele decenii ale secolului E)E, moastele Cu'ioasei Teodora de la Sihla au fost luate de familia $oierilor Sturza, ctitori ai acestui schit, si duse la $iserica zidita de ei in satul #iclauseni-)asi& )ar in anul 914: au fost date #anastirii !ecersca din ?ie', unde se afla si astazi, in schim$ul mai multor randuri de 'esminte de fir& Fap'e si cu/i('e +e *olos 9& Acest fericit 'lastar al monahismului romanesc a fost din pruncie ales si sadit in casa lui umnezeu& Caci, fiind insotita cu $ar$at, fericita Teodora nu a %asit odihna sufletului ei pana nu s-a facut mireasa lui 0ristos& Astfel, nea'and ea copii, a parasit cele trecatoare si a im$racat haina pocaintei in Schitul 6arzaresti din tinutul /uzau& 2& Aici a sporit atat de mult fericita Teodora, in tacere, in ru%aciune si ascultare, ca in putini ani a a+uns la masura celor $atrani, in'rednicindu-se a se ru%a din inima si a cunoaste multimea ispitelor 'ra+masului& !entru aceea, toate maicile o iu$eau si se foloseau de smerenia, de ne 'ointa si de ra'na ei& 3& <a'alind turcii pe 6alea /uzaului si arzand schitul lor, Cu'ioasa Teodora s-a ascuns in munti cu maica ei duho'niceasca, schimonahia !aisia& Acolo s-au ne'oit in post si pri'e%here cati'a ani, ra$dand $ar$ateste foamea, fri%ul si alte ne%raite ispite de la dia'oli& Caci, intrarmandu-se fericita cu ru%aciunea cea de foc a inimii, pe toate le ra$da si se impartasea de man%aierile cele de taina ale uhului Sfant& -& 8aposand in munte maica ei duho'niceasca, prin anii 9:;0-9:;4, Cu'ioasa Teodora a fost calauzita de umnezeu catre #untii <eamt, in patria ei& Aici, inchinandu-se la icoana facatoare de minuni a #aicii omnului din #anastirea <eamt, a fost trimisa pentru sfat la e%umenul Schitului Sihastria, ieroschimonahul 6arsanufie& Acesta, intele%and ca doreste 'iata pustniceasca si cunoscand cu duhul 'irtutea ei, a impartasit-o cu Trupul si San%ele lui 0ristos& Apoi, dandu-i calauza pe duho'nicul !a'el, i-a spus= - u-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din #untii Sihlei& e 'ei putea suferi, cu darul lui 0ristos, %reutatea si ispitele cele cumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte& )ar de nu 'ei putea ra$da, retra%e-te la o manastire de calu%arite si-ti lucreaza in smerenie mantuirea sufletului tau& 4& Cautand Cu'iosul !a'el o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora si ne%asind, a intalnit un sihastru $atran, ce se ne'oia su$ stancile Sihlei& Acesta, fiind 'azator cu duhul, a zis= - <e'oieste-te, maica Teodora, in chilia mea, caci eu ma duc in alt $ordei pustnicesc& eci, asezand ieroschimonahul !a'el pe Cu'ioasa Teodora in #untii Sihlei si $inecu'antand-o, s-a intors din nou la schit&

:3

:& )n aceasta chilie pustniceasca s-a ne'oit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sla'ind neincetat pe umnezeu si $iruind prin ra$dare, ru%aciune si smerenie toate cursele 'ra+masului& Caci, fiind intarita cu putere de sus, n-a mai co$orat din munte, nici a+utor omenesc de la nimeni n-a mai primit& <umai sin%ur fericitul !a'el, duho'nicul ei, urca uneori la chilia ei cu !reacuratele Taine si cele de ne'oie 'ietii pamantesti& )n aceasta in%ereasca ne 'ointa atat de mult a sporit cu'ioasa, incat facea pri'e%here de toata noaptea cu mainile inaltate la cer, pana se re'arsau zorile si se lumina la fata cu lumina de sus, apoi se odihnea doua ore si iar incepea& 0rana primea numai dupa doua zile, putini pesmeti cu ier$uri de padure, feri%a si macris, numit .#acrisul Sfintei Teodora.& )ar apa aduna din ploi, intr-o sco$itura deasupra unei stanci, numita pana azi .2antana Sfintei Teodora.& Si, ade'arata minune, ca apa din stanca nu seca niciodata& #ai tarziu, raposand Cu'iosul !a'el, fericita Teodora a ramas numai in %ri+a lui umnezeu& ;& Bdata, na'alind turcii asupra satelor si manastirilor din tinutul <eamt, s-au umplut codrii de sateni si de calu%ari& Atunci au a+uns cate'a calu%arite si la chilia Cu'ioasei Teodora& eci, le-a zis fericita= - 8amaneti 'oi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost& in ceasul acela s-a dus intr-o pestera mica din apropiere si acolo se ne'oia sin%ura, nestiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se 'ede pana astazi in fundul pesterii& 1& Bdata, ratacind o ceata de turci prin #untii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pestera Cu'ioasei Teodora& eci, na'alind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a cazut in %enunchi si, inaltandu-si mainile catre cer, a stri%at= - )z$a'este-ma, oamne, de mainile uci%asilorA )n clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pesterii, iar mireasa lui 0ristos, ascunzandu-se in padure, s-a iz$a'it de moarte& 9& 2iind cu totul uitata de oameni si nea'and pe nimeni la $atranetile ei, si-a pus toata nade+dea numai in umnezeu& Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se ne'oia in pestera ca un in%er in trup& Acum, nici fri%ul, nici foamea nu le mai simtea, nici dia'olul n-o mai chinuia& Ci se ru%a neincetat lui umnezeu cu mainile inaltate la cer, pana se rapea cu mintea la cele ceresti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului& Atunci i se lumina fata prin harul uhului Sfant, iar din %ura ei se inalta in sus ru%aciunea ca o 'apaie de foc, asemenea marilor sfinti& Ca a+unsese fericita Teodora la ru%aciunea cea mai inalta, in e*taz, si se indulcea in chip ne%rait de cele dumnezeiesti& 90& 0ainele Sfintei Teodora a+unsesera acum niste zdrente, care cu %reu ii acopereau trupul sla$it de aspra ne'ointa& )nca si hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca >iditorului, ii aduceau zilnic faramituri si co+i de paine de la trapeza Schitului Sihastria& )ar fericita se ru%a neincetat pentru lume si se $ucura de apropierea mutarii din trup& )nsa, timp de -0 de zile inainte de o$stescul sfarsit s-a ru%at lui umnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca !reacuratele Taine& )ar omnul nu a trecut cu 'ederea dorinta sufletului ei& 99& Bdata, a o$ser'at e%umenul Sihastriei, 6arsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla faramituri in cioc& eci, cu%etand in sine ca traieste acolo 'reun sihastru sfant, a trimis doi frati sa 'ada unde se opresc acele pasari& Astfel mer%and ei, i-a cuprins noaptea si, ratacind prin padure, se ru%au si asteptau sa se faca ziua& Apoi, o$ser'and inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat si au 'azut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant si ru%andu-se cu mainile in sus& Era Sfanta Teodora& - #ultumesc Tie, oamne, ca m-ai ascultatA, a zis fericita& Apoi a adau%at catre cei doi frati= - <u 'a temeti, fratilor, caci sunt o smerita roa$a a lui 0ristosA ar mai intai aruncati-mi o haina sa ma im$rac, ca sunt cu trupul %olA Apoi, chemandu-i, le-a spus 'iata si sfarsitul ei apropiat si le-a poruncit, zicand= - Co$orati la schit si spuneti e%umenului sa trimita pe duho'nicul Antonie si pe ierodiaconul 5a'rentie la mine cu Trupul si San%ele lui 0ristos& - Cum sa a+un%em la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoastem drumulF - #er%eti dupa lumina care se 'ede inaintea 'oastra si numaidecat 'eti a+un%eA 92& Auzind e%umenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duho'nicul Antonie cu ierodiaconul si cu cei doi frati si au aflat pe Sfanta Teodora la ru%aciune pe cetina de $rad dinaintea pesterii& eci, mai intai cu'ioasa si-a marturisit taina 'ietii ei si a primit dezle%are de la duho'nic& Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeiestile Taine si, cerand $inecu'antare de la preot, a zis= - Sla'a Tie, oamne, pentru toateA )n clipa aceea, Sfanta Teodora si-a dat fericitul ei suflet in $ratele lui 0ristos, iar trupul ei purtator de $una mireasma a fost prohodit si asezat cu cinste de parinti in pestera in care s-a ne'oit& 93& 6estea despre 'iata si mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspandit repede in toate manastirile si satele din #oldo'a si chiar dincolo de hotarele ei& e aceea aler%au la moastele ei din pestera calu%ari si credinciosi de prin sate si mai ales cei $olna'i, si se 'indecau de suferinta& Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era iz'orator de $una mireasma si facea minuni& 3nii sarutau sfintele ei moaste, altii isi atin%eau $olna'ii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei si primeau a+utor si man%aiere& 9-& Sfantul trup al Cu'ioasei Teodora de la Sihla, numita si .!aman- teana., a stat la Sihla in pestera peste o suta de ani, $ucurandu-se de o profunda 'enerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani& e la adormirea ei pana astazi, mer% in pelerina+ la Schitul Sihla, anual, mii de credinciosi si-i cer a+utorul& !rin anii 9130-9134, moastele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza, care le-a asezat in sicriu de ar%int si le-a dus in $iserica din satul #iclauseni-)asi& )ar in anul 914: au fost daruite #anastirii !ecersca din ?ie', in schim$ul unor 'esminte de fir si depuse in catacom$ele ei, unde se afla si astazi, cu numele .Sfanta Teodora din Carpati., iar in ruseste .S'eti Teodora Carpatina.& Sufletul ei insa se roa%a neincetat inaintea !reasfintei Treimi pentru noi si pentru toata lumea& Sfanta !reacu'ioasa #aica Teodora, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL - Sc,i'ul Si,la (secolele E6))-E6)))) Cu'iosul Elefterie era de loc din )smail& )n tinerete a fost sotul Cu'ioasei Teodora de la Sihla, cu care a trait in le%iuita casnicie cati'a ani& Apoi, nea'and copii si plecandu-i sotia in 'iata calu%areasca la #anastirea 6arzaresti si de acolo retra%andu-se la pustie in #untii /uzaului, el s-a facut calu%ar la un schit din tinutul /uzaului& Acolo, deprinzand $ine mestesu%ul ne'ointei duho'nicesti de la marii isihasti din aceasta 'estita sihastrie, Cu'iosul Elefterie s-a in'rednicit de darul preotiei si slu+ea ziua si noaptea in $iserica& #ai tarziu, intele%and ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in #untii <eamt, ieroschimonahul Elefterie a fost indemnat de umnezeu sa mear%a pe urmele ei& eci, a+un%and la Schitul Sihastria si ratacind pe la pustnicii ce se ne'oiau in #untii Sihlei, a dat si de pestera Cu'ioasei Teodora, care nu de mult se mutase la iu$itul sau #ire, )isus 0ristos& Astfel, mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui sotie, nu s-a mai intors la manastirea de metanie, ci construindu-si o mica chilie su$ stancile Sihlei, aproape de pestera Cu'ioasei Teodora, a a+uns sihastru 'estit in partile acestea& >iua si noaptea pri'e%hea in ru%aciune cu post si lacrimi fier$inti, sa'arsind dumnezeiasca 5itur%hie, si astepta slo$ozirea de le%aturile trupului&

:-

eci, ne'oindu-se in aceasta pustie ca la zece ani si $ineplacand lui umnezeu, s-a sa'arsit cu pace in primele decenii ale secolului E6))) si a fost in%ropat in cimitirul sihastrilor din poiana& upa putini ani, familia $oierilor Cantacuzino a inaltat un schit de lemn pe mormantul Cu'iosului Elefterie, in cinstea nasterii Sfantului )oan /otezatorul& Asa a luat fiinta Schitul Sihla, inainte de anul 9;-9& EPISCOPUL MITROFAN DE BU AU (, 9;02) )n'atatul episcop #itrofan era de loc din tinutul <eamt, iar cu metania de la #anastirea /isericani, 'estita 'atra de traire si cultura duho'niceasca din #oldo'a& upa ce in'ata de la dascalii manastirii lim$ile %reaca si sla'ona, precum si adancul Sfintei Scripturi, monahul #itrofan se in'redniceste de darul preotiei si de'ine ucenic apropiat si tipo%raf al marelui mitropolit osoftei& )ntre anii 9:;3-9:13, ieroschimonahul #itrofan conduce tipo%rafia mitropolitului osoftei, de la #anastirea Sfintii Trei )erarhi din )asi, contri$uind mult la traducerea si tiparirea cartilor de slu+$a in lim$a romana ale marelui ierarh, printre care se numara si 6ietile Sfintilor (9:12-9:1:)& !entru intelepciunea si asezarea lui duho'niceasca cu care era inzestrat de umnezeu, ieromonahul #itrofan a fost ales si hirotonit episcop de 0usi, in anul 9:13, de $landul mitropolit al #oldo'ei& Timp de patru ani cat a pastorit turma lui 0ristos la 0usi s-a do'edit intru toate $land, intelept, iu$itor de oameni si implinitor al dumnezeiestilor porunci& Apoi, sur%hiunindu-se mitropolitul osoftei in !olonia, a parasit si episcopul #itrofan scaunul sau, a+un%and conducatorul tipo%rafiei mitropolitane din /ucuresti& )n aceasta ascultare a stat episcopul #itrofan aproape cinci ani de zile, fiind cel mai iscusit tipo%raf al Tarii 8omanesti si formand numerosi mesteri tipo%rafi, printre care si pe in'atatul mitropolit Antim )'ireanul& Totodata, a contri$uit mult la traducerea /i$liei din 9:11 si mai ales la tiparirea ei, care a fost incredintata intru totul in mainile sale& )n anul 9:99, episcopul #itrofan este asezat pe scaunul 'acant de la /uzau, eparhie pe care o pastoreste 99 ani de zile cu multa ra'na si frica de umnezeu& !e lan%a %ri+a /isericii si a turmei incredintate, in'atatul ierarh a intemeiat la /uzau o noua tipo%rafie, unde tipareste numeroase carti de slu+$a, ca= #ineiele pe tot anul (9:91), #olitfelnicul (9:99), Triodul (9;00), Bctoihul (9;00), !enticostarul (9;09) si 5itur%hierul (9;02)& Asa ostenindu-se episcopul #itrofan pentru lauda /isericii lui 0ristos si mantuirea turmei sale, in 'ara anului 9;02 s-a mutat cu pace la cerestile lacasuri, lasand in urma multi ucenici& CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL si uce(icii sai Sc,i'ul Si,as'&ia Cea,laului (9;0-) 3na din cele mai 'echi asezari monahale de pe 6alea /istritei a fost Sihastria Ceahlaului, schit situat aproape de 'arful muntelui, intemeiat dupa traditie de primul descalecat - ra%os 6oda& )n acest schit de lemn, cu hramul Schim$area omnului la 2ata, s-au ne'oit sute de ani cei mai alesi sihastri ai Ceahlaului, ale caror nume sunt scrise in Cartea 6ietii& )ntre anii 9:40-9;0-, a 'ietuit in aceasta mica sihastrie un cu'ios renumit intre sihastrii Ceahlaului, anume ieroschimonahul Simeon& Acesta a fost la inceput pustnic su$ 'arful muntelui, ra$dand acolo multe ispite pentru dra%ostea lui 0ristos si a+un%and lucrator 'estit al ru%aciunii lui )isus& Apoi a fost ales de calu%ari e%umen al Schitului Sihastria Ceahlaului, pe care il po'atuieste cu duho'niceasca intelepciune mai mult de 30 de ani& Cu'iosul Simeon a reinnoit $iserica de lemn si aduna in +urul sau 20 de ucenici& 8anduiala schitului era aceasta= in fiecare zi se cantau cele ; laude, cu 3trenia la miezul noptii, iar in sar$atori se sa'arsea Sfanta 5itur%hie, cand 'eneau si ceilalti sihastri din munte& Spo'edania si )mpartasania se faceau saptamanal, iar masa se dadea o data pe zi& )n posturi, calu%arii se retra%eau la $ordeiele lor din munte, unde se ne'oiau sin%uri, dupa 'oia lui umnezeu, pana la marile praznice& Apoi co$orau iarasi in schit& Calu%arii iu$eau cel mai mult tacerea, smerita cu%etare, postul si neincetata ru%aciune& Sufletul acestei sihastrii era, desi%ur, Cu'iosul Simeon, 'estit dascal al ru%aciunii si parinte duho'nicesc pentru toti& #ai presus de orice el in'ata pe ucenicii sai sa se iu$easca unii pe altii si sa se roa%e pentru mantuirea oamenilor& Astfel ne'oindu-se e%umenul Simeon cu ucenicii sai si a+un%and la 'arsta de 90 de ani, i-a randuit umnezeu un sfarsit mucenicesc ca acesta= in prima'ara anului 9;0-, chiar in <oaptea de )n'iere, pe cand toti parintii erau la $iserica, s-a pornit de pe Ceahlau o mare a'alansa de zapada asupra schitului& Atunci unul dintre ei cu 'iata aleasa a stri%at= - !arintilor, sa luam repede icoana #aicii omnului si sa fu%im pe o$cina, ca 'ine muntele peste noiA Ceilalti, crezand ca aiureaza, nu l-au ascultat& Atunci, smeritul sihastru a luat sin%ur icoana #aicii omnului si a fu%it din $iserica& )ndata, a'alansa de zapada a acoperit schitul, $iserica si parintii, dupa ce Cu'iosul Simeon a citit E'an%helia Sfintelor !asti, dandu-si cu totii duhul in mainile lui umnezeu Celui ce a in'iat din morti& Asa s-a mutat Cu'iosul Simeon din 'iata aceasta cu toata sinodia (o$stea) sa in lumina lui 0ristos& A scapat cu 'iata numai acel calu%ar cu icoana #aicii omnului& A doua zi a fost %asit e%umenul su$ zapada, adormit cu E'an%helia la piept si cu toti ucenicii lan%a el& oamne, numara in ceata sfintilor pe Cu'iosul Simeon cu ucenicii saiA CUVIOSII PATAPIE SI NICANDRU - Si,as'&i +i( Mu('ele Cea,lau (secolele E6))-E6)))) Acesti doi sihastri s-au ne'oit in partea de nord-'est a #untelui Ceahlau, a+un%and 'estiti in satele de pe 6alea /istritei& Schimonahul !atapie era cu metania din #anastirea Cere$uc, iar ieroschimonahul <icandru din #anastirea !ionul& eci, ra'nind fericitilor sihastri ce se linisteau in +urul muntelui si fiind intariti cu darul lui 0ristos, s-au retras in padurile nepatrunse din +urul Ceahlaului& Cu'iosul !atapie si-a facut un mic $ordei de lemn pe mar%inea unui parau si acolo s-a ne'oit cu ucenicul sau peste 20 de ani, laudand pe umnezeu ziua si noaptea& <e'ointa lui era foarte aspra= post indelun%at, citirea zilnica a !saltirii, metanii si pri'e%here de noapte& !entru smerenia inimii lui a+unsese 'estit ru%ator pentru cei suferinzi, dintre care nu putini se 'indecau cu ru%aciunile lui& Cu'iosul <icandru si-a a'ut chilia intr-o mica poiana, putin mai sus de #anastirea urau, unde s-a ne'oit sin%ur multi ani de zile& Apoi a a+uns 'estit taumatur% pentru cei $olna'i de prin sate, incat multi urcau in munte la chilia lui si se 'indecau& Caci ii punea sa posteasca desa'arsit pana la trei zile, ii marturisea, le citea molitfele Sfantului 6asile cel #are si, cu darul lui 0ristos, se intorceau sanatosi la casele lor& Acest cu'ios era si duho'nic 'estit pentru sihastrii din #untele Ceahlau si pentru toti care a+un%eau la chilia lui& )nsusi Cu'iosul !atapie era unul din ucenicii lui& Asa ne'oindu-se ieroschimonahul <icandru si schimonahul !atapie si mult sporind in dra%ostea lui umnezeu, s-au mutat la cele 'esnice spre sfarsitul secolului E6)))& <umele lor sunt le%ate pana astazi de toponimia locului= .!araul lui !atapie., .!araul lui <icandru., .!oiana lui <icandru. sau, in %rai popular, .!adina lui <icandru.& MITROPOLITUL TEODOSIE al Ta&ii Roma(es'i (circa& 9:20-9;01)

:4

Acest mitropolit era fiu de tarani din +udetul Ar%es& 5uand din tinerete +u%ul lui 0ristos, s-a calu%arit in #anastirea Cozia, apoi a a+uns e%umen la #anastirea Curtea de Ar%es, pe care o po'atuieste cu duho'niceasca intelepciune peste zece ani& Aici s-a do'edit tuturor un 'rednic slu+itor al /isericii lui 0ristos, cu'ios, $land si $un cunoscator al Sfintei Scripturi& !entru niste daruri ca acestea, in anul 9::1, arhimandritul Teodosie este ales mitropolit si parinte duho'nicesc al Tarii 8omanesti, in locul raposatului mitropolit Stefan& eci, a+utandu-l umnezeu, a pastorit /iserica 3n%ro-6lahiei timp de aproape -0 de ani, silindu-se intru toate sa marturiseasca dreapta credinta, sa tamaduiasca neputintele poporului, sa zideasca noi lacasuri de ru%aciune, sa tipareasca si carti $isericesti pe lim$a romaneasca si sa man%aie pe saraci si pe orfani& !entru toate acestea era iu$it, atat de domnii Tarii 8omanesti, Ser$an Cantacuzino si Constantin /ranco'eanu, al caror sfetnic si duho'nic era, cat si de tot poporul ortodo*& in cartile tiparite cu $inecu'antarea mitropolitului Teodosie, cea mai importanta este /i$lia de la /ucuresti, din anul 9:11& !rintre cei dintai ctitori ai primei /i$lii romanesti este numarat si acest 'enera$il pastor al Tarii 8omanesti& e asemenea, a mai tiparit un 5itur%hier sla'o-roman (9:10), E'an%helia (9:12) si Apostolul (9:13), am$ele in lim$a romaneasca, spre man%aierea poporului $inecredincios& !e lan%a %ri+a /isericii din Tara 8omaneasca, mitropolitul Teodosie se in%ri+ea si de /iserica Brtodo*a din Transil'ania, hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului si acordand numeroase a+utoare $isericilor de peste Carpati& A+un%and la 'arsta de aproape 90 de ani, e'la'iosul mitropolit Teodosie si-a dat sufletul in mainile omnului, la 2; ianuarie 9;01, si a fost inmormantat lan%a altarul Catedralei mitropolitane din /ucuresti& SFANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (circa 9:40-9;9:) Via'a 6enera$ilul mitropolit Antim )'ireanul era de loc din )'iria& !arintii sai, )oan si #aria, i-au pus din $otez numele de Andrei& A+un%and din tinerete ro$ la turci, a stat multi ani in Constantinopol, in'atand lim$ile %reaca, ara$a si turca, precum si mestesu%ul sculpturii, al picturii si al $roderiei& !rin anul 9:90 este adus in Tara 8omaneasca de 'oie'odul martir Constantin /ranco'eanu& Aici in'ata mestesu%ul tiparului de la episcopul #itrofan, iar dupa cati'a ani se calu%areste si este hirotonit preot& )ntre anii 9:99-9:9- conduce tipo%rafia domneasca de la /ucuresti si tipareste trei carti& )ntre anii 9:9--9:9: intemeiaza o noua tipo%rafie la #anastirea Sna%o'& )ntre anii 9:9:-9;09 este e%umen al acestei manastiri tiparind 9- carti, dintre care patru in lim$a romana, iar celelalte in lim$ile %reaca, sla'ona si ara$a& )ntre anii 9;09-9;04 a condus din nou tipo%rafia domneasca din /ucuresti, tiparind 94 carti, indeose$i carti de slu+$a& )ntre anii 9;04-9;01 a fost episcop la 8amnicu-6alcea, intemeind aici prima tipo%rafie& Timp de trei ani a tiparit la 8amnic 90 carti, dintre care ; in romaneste& )ntre anii 9;01-9;9: a fost mitropolit al Tarii 8omanesti, inteme- ind noi tipo%rafii si tiparind inca 99 carti, dintre care 92 carti in romaneste& )n toamna anului 9;9: a fost inchis, la porunca turcilor, caterisit si trimis in sur%hiun la #anastirea Sfanta Ecaterina din #untele Sinai& !e cale a fost martirizat de ostasi si aruncat in raul Tun%ia, lan%a Adrianopol& )n prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Sna%o'& Fap'e si cu/i('e +e *olos 9& Acest fericit ierarh al /isericii Brtodo*e 8omane, fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai si dupa ce suferi %rele ispite intre pa%ani, a fost calauzit de 0ristos in pamantul romanesc& Astfel, aici si-a %asit a doua patrie, cu parinti si frati si toata man%aierea uhului Sfant& 2& 5uand +u%ul lui 0ristos la #anastirea Sna%o', ieromonahul Antim a a+uns calu%ar iscusit si tipo%raf neintrecut in Tara 8omaneasca& Timp de 94 ani, pana a fost facut episcop, a intemeiat doua tipo%rafii si a tiparit zeci de carti $isericesti in lim$ile romana, %reaca, ara$a si sla'ona, do'edindu-se cel mai mare tipo%raf al tarii noastre in secolele E6)) si E6)))& Cartile lui s-au raspandit in toate pro'inciile romanesti, a+un%and pana in Athos, in (recia, la Constantinopol, )erusalim si Sinai, in Siria si )'iria, caci era un de'otat slu+itor al lui 0ristos si aparator al /isericii Brtodo*e& 3& !entru sfintenia 'ietii sale, e%umenul Antim )'ireanul a a+uns episcop al 8amnicului si apoi mitropolit al Tarii 8omanesti& Ca pastor de suflete si parinte duho'nicesc al tuturor, marele ierarh a fost o faclie in sfesnic pentru toti, de la domn pana la credincios& Era $ar$at intelept, insuflat de uhul Sfant, statornic in credinta, tare in nade+de, iscusit in cu'ant, smerit la inima si plin de dumnezeiasca dra%oste& -& orind mantuirea oamenilor si sa'arsirea slu+$elor in lim$a romana, mitropolitul Antim a inmultit numarul tipo%rafiilor, traducand si tiparind in %rai stramosesc principalele carti de cult, incepand cu Ceaslo'ul si 5itur%hierul& in cele :- de carti tiparite de el si de ucenicii lui, 2- s-au tiparit in lim$a romana& Astfel, mitropolitul Antim ramane ctitorul lim$ii litur%ice in /iserica Brtodo*a 8omana& e la dansul, ser'iciul di'in a inceput a se face in toata tara numai in lim$a romana, spre man%aierea si pe intelesul tuturor& 4& /unul pastor al /isericii lui 0ristos, dupa ce impodo$i slu+$ele cu carti in lim$a poporului, adau%a si alte innoiri& Astfel, a zidit din nou $iserici la sate si orase, a fondat din temelie #anastirea .Tuturor Sfintilor. din /ucuresti (9;93-9;94), astazi numita .Antim., facand si alte danii si innoiri manastiresti& A ridicat mai multi ucenici tipo%rafi si a dat multe milostenii celor saraci si iu$itori de carte& !entru in'atatura si apararea dreptei credinte a scris si tiparit numeroase predici, numite . idahii., fiind iscusit teolo%, ierarh si propo'aduitor al Sfintei E'an%helii& :& )ata cate'a din multele sale in'ataturi= Aceste doua 'irtuti intemeiaza si intaresc /iserica= credinta in umnezeu si $una ascultare de pastorii /isericii& ;& Ce lucru este mai iu$it ro$ului, spunea $unul pastor, decat slo$ozirea luiF Si ce este mai dra% strainului, decat intoarcerea la patria saF 1& Cu'ine-se omului sa se $ucure de $unatatea cea mare a lui umnezeu si sa se teama cu cutremur de marirea 5ui& )nca sa ceara a+utorul si mila 5ui cea $o%ata& Ca, fara de mila 5ui, nu 'om putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre& 9& 2ara aceste trei $unatati - credinta, nade+dea si dra%ostea - nu este cu putinta cu nici un mi+loc sa se mantuiasca crestinul, caci acestea sunt temeliile crestinatatii& 90& >icea iarasi fericitul mitropolit Antim= - !recum nu este cu putinta a trai cine'a pe pamant fara de hrana trupeasca, fara im$racaminte si fara somn, asa nu poate trai nici fara aceste trei $unatati, care sunt credinta, nade+dea si dra%ostea& 99& <ade+dea este o indrazneala ade'arata catre umnezeu, data in inima omului din dumnezeiasca stralucire, ca sa nu se deznada+duiasca niciodata de darul lui umnezeu, ci sa fie incredintat ca 'a lua, prin pocainta, iertarea pacatelor si orice alta cerere trecatoare sau 'esnica&

::

92& Apoi adau%a si acestea= - <ade+dea este de doua feluri= una $una si alta rea& /una este aceea cand nada+duieste cine'a la umnezeu sa se mantuiasca, sau alt $ine ce 'oieste sa faca, cum zice a'id= cel ce nada+duieste spre umnezeu, mila il 'a incon+ura (!s& 39, 99)& <ade+dea este rea cand nada+duieste cine'a in om sa-i faca 'reun $ine sau 'reo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii& Aceasta nade+de este mincinoasa si desarta, cum zice iarasi a'id= <u 'a nada+duiti spre $oieri, spre fiii oamenilor, intru care nu este mantuire (!s& 9-4, 3)& 93& ra%ostea este o unire a multora intr-aceeasi cale catre umnezeu si 'arf al tuturor $unatatilor& Aceasta este de trei feluri= una dumnezeiasca, alta fireasca si alta patimasa si rea& 9-& Alta data, smerindu-se, mitropolitul Antim zicea= - 2iind or$iti de desertaciunile cele lumesti, nu ne $ucuram de altce'a fara numai de lucrurile intunericului 'eacului acestuia& Ca suntem porniti cu totii spre rautati, ca o roata cand scapa la 'ale si nu se poate opri& Si acestea toate nu se tra% din alta, fara numai din necredinta noastra& Ca ni s-au impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon si um$lam ca niste cai sirepi (sal$atici), fara de za$ala si fara de rusine, pana 'om cadea in 'reo prapastie si 'om pieri& eci 'a zic, iu$itii mei, si 'a in'at cu frica de umnezeu, ca un parinte sufletesc si pastor ce 'a sunt, sa 'a 'eniti in fire si sa 'a caiti de lucrurile cele necu'ioase, ca umnezeu este milosti' si, daca 'a 'edea intoarcerea noastra si pocainta cea $una, ne 'a ierta& Ca zice prin %ura !roorocului )saia= )ntoarceti-'a catre #ine si ma 'oi intoarce si Eu catre 'oi ()saia -4, 22)& 94& Apoi adau%a si acestea= !recum nu pot fi oile fara de pastor, asa nici poporul fara de arhiereu si oricine se 'a in%ri+i de cele sufletesti sa aler%e la mine ca la un parinte, ca il 'oi 'indeca cu a+utorul lui 0ristos& Ca in seama mea '-a dat stapanul 0ristos sa 'a pasc sufleteste, ca pe niste oi cu'antatoare si de %atul meu spanzura sufletele 'oastre si de la mine o sa 'a ceara pe toti, pana cand 'a 'oi fi pastor, iar nu de la altii& 9:& !recum cere imparatul da+dii de la noi, asa ne cere si umnezeu credinta si fapte $une& Ca zice 0ristos in E'an%helie= ati cezarului cele ale cezarului si lui umnezeu cele ale lui umnezeu (#arcu 92, 9;)& 9;& Sa nu socotiti ca ii 'a fi mila lui umnezeu de noi, sa ne ierte pentru ca a'em ne'oi, daca nu 'om face dupa putinta si poruncile 5ui, ca ne 'a arunca de unde nu 'om putea sa mai iesim& Ci sa lasam nara'urile cele rele si o$iceiurile cele necu'ioase, ca doar s-ar milosti'i umnezeu asupra noastra sa ne ierte si sa ne chi'erniseasca cu mila 5ui cea $o%ata& 91& 5a inceputul !ostului #are, asa in'ata pe fiii sai duho'nicesti= - e pacatele ce se fac cu pricepere (cu stiinta si 'ointa), fiecare sa se fereasca, ca in ce zi il 'a face, cu moarte 'a muri& Ca mai rea moarte nu este alta, decat a fi cine'a despartit de umnezeu prin pacat, ca zice )oan= Cel ce face pacatul, de la dia'olul este, ca din inceput dia'olul pacatuieste () )oan 3,1)& 99& )n toate zilele ce sunt in %radina anului, fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului, cu socoteala si fara de 'iclesu%& )ar postul cel hotarat pentru folosul sufletesc, care cu priceperea noastra il putem face $ine sau rau, nimeni sa nu-l strice, ca in ce zi il 'a strica, cu moarte 'a muri, caci calca porunca lui umnezeu& Si mai rea moarte decat a calca cine'a porunca lui umnezeu, nu este alta& Ca 'a fi iz%onit de ansul din %radina /isericii, ca si Adam din rai& 20& 6rand noi a face aceasta calatorie asupra 'ra+masului sufletelor noastre, tre$uie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri, sa ne fie ca merinde la 'reme de prime+die& Aceste lucruri sunt= spo'edania, ru%aciunea, postul, milostenia si dra%ostea& 29& Sa ne spalam pacatele cu spo'edania, marturisindu-ne inaintea duho'nicilor nostri cu frica si cu inima infranta, parandu-ne pe noi insine, ca inaintea lui umnezeu& Sa nu dam pricina pe altii, sau sa zicem ca de ne'oie sau din neputinta am facut pacatul, ca nu ne 'om folosi nimic, precum nu s-a folosit nici Adam& Ca 'rand umnezeu sa-l aduca la pocainta, in loc de a-si cunoaste %reseala si a-si marturisi pacatul, el facea pe umnezeu 'ino'at ca i-a dat femeie& 22& Sa fie spo'edania noastra cu nade+de $una, cum ca ne 'a ierta umnezeu, iar nu cu deznade+de, precum a facut Cain, zicand= #ai mare este 'ina mea decat a mi se ierta mie (2ac& -, 93)& Asemenea si )uda, macar ca s-a marturisit inaintea arhiereilor ca a 'andut san%e ne'ino'at, dar nu i-a folosit la nimic acea spo'edanie, ca era cu deznade+de& 23& Spo'edania sa o facem cu %andul ca sa nu mai %resim de aici inainte& Ca faraon, desi s-a marturisit zicand %resit-am omnului ()es& 90, 9:), dar n-a folosit nimic, ca nu %andea a se parasi de rautati& !entru aceea a si pierit& )ar noi sa a'em nade+de $una, ca de ne 'om spo'edi cu inima curata si cu %and sa nu mai %resim, ne 'a ierta umnezeu si 'om auzi ca a'id= omnul a mutat pacatul tau, nu 'ei muri ()) 8e%i 92, 93)& 2-& Cu ru%aciunea sa cerem de la umnezeu mantuire sufletelor noastre, ca ne-o 'a da, dupa cum sin%ur 0ristos zice= Cereti si se 'a da (#atei ;, ;)& Ca ru%aciunea ce se face cu caldura, din inima, patrunde cerurile si intra in urechile lui umnezeu& 24& Cu postul sa ne usuram trupul, sa ne limpezim mintea si sa ne $ucuram sufletul, ca sa 'ina darul lui umnezeu asupra noastra& )ar postul tre$uie sa-l facem cu ru%aciuni amestecat& Ca, precum nu sunt dulci $ucatele fara sare, asa nici postul fara ru%aciune& 2:& !recum sunt pazitori sfintii in%eri celor ce postesc si ii feresc de toate prime+diile, asa si celor ce nu postesc sunt pazitori dracii si ii indeamna la multe pacate& Sa ne ostenim, deci, ca sa nu a'em partasie cu dia'olul& Ca nu s-a facut nimeni ucenic $unatatilor, din cei ce sau indestulat cu mancari, dupa pofta lor& <ici din cei ce iu$eau rasfatarile nu s-a facut (nimeni) partas imparatiei cerurilor& 2;& Cu milostenia sa im$lanzim pe umnezeu, dand cu dra%oste din mila a%onisitele noastre cele drepte lipsitilor, saracilor, strainilor, $olna'ilor si celor ce sunt in inchisori& Atunci 'om fi si noi miluiti de umnezeu, dupa cum zice la cele zece fericiri& )ar de 'om da mila din +afuri, mai multa osanda 'om casti%a& 21& Cu dra%oste sa ne incredintam, ca de 'om iu$i pe 'ecinii nostri, dupa porunca lui umnezeu, ca pe noi insine si le 'om face $ine, 'om fi si noi asemenea 5ui si ai Celui de sus, dupa cum zice a'id& Ca dra%ostea este sin%ur umnezeu si cel ce ramane in dra%oste, in umnezeu ramane si umnezeu intr-insul () )oan -, 9:)& 29& Ce folos este ca trupul sa fie desert de $ucate, iar sufletul a-l umplea de pacateF Ce folos este a fi %al$eni si ofiliti de post, iar de pizma si ura sa fim aprinsiF Ce folos este a nu $ea 'in si a fi $eti de 'eninul manieiF Ce folos este a nu manca cine'a carne si cu hulele a rupe carnea fratilor nostriF Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slo$ode si a face cele ce nu sunt niciodata slo$odeF Ca umnezeu pe aceia ii iu$este si ii cinsteste, care se feresc de cele oprite& 30& Cand intram in sfanta $iserica, zicea marele ierarh, sa ne curatim intai de pacatele noastre si de cu%etele cele 'iclene si apoi cu constiinta intrea%a sa ne facem 'ase alese, ca sa primim, prin darul uhului Sfant, cu'antul lui umnezeu in inimile noastre& 39& Alta data, iarasi spunea=

:;

- !atru sunt $unatatile cele sufletesti= 'ite+ia ($ar$atia), intelepciunea, dreptatea si curatenia& !atru sunt si $unatatile cele trupesti= taria, intre%imea, frumusetea si sanatatea& intre aceste $unatati, ale sufletului si ale trupului, se nasc alte patru $unatati de o$ste= credinta, nade+dea, dra%ostea si smerenia& 32& 2ara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim& 5ocasul ei este inima omului si 'iata ei sunt faptele cele $une, dupa cum zice Apostolul )aco$= Ca precum trupul omului este mort fara de suflet, asa si credinta este moarta fara de fapte $une ()aco$ 2, 2:)& 33& Smerenia este sfarsitul, le%atura si pecetea tuturor $unatatilor, ca de ar face cine'a toate $unatatile lumii si smerenie nu ar a'ea, toate sunt pierdute, toate sunt stricate, toate sunt de nimic si osteneala lor este in desert, pentru ca smerenia este maica tuturor $unatatilor& 3-& !recum maica pune multa ne'ointa, din fireasca dra%oste ce are, de hraneste copiii sai ca sa-i creasca si ii fereste de toate, ca sa nu li se intample 'reo prime+die si sa-i piarda, asa si smerenia hraneste $unatatile (faptele $une) ca sa creasca si le fereste de toate prime+diile ca sa nu piara& !entru ca pacatul cel dintai si mai mare decat toate pacatele este mandria, pe care a iz'odit-o si a nascut-o sin%ur satana& 34& !acatul se aseamana pietrei care cauta sa mear%a la maica ei in pamant, de unde si este& )ar $unatatea se aseamana focului care cauta sa mear%a (totdeauna) sus, in 'azduh, unde ii este matca, ca umnezeu este foc mistuitor si para de foc su$tire, precum l-a 'azut !roorocul )lie& 3:& !recum un om are in casa lui aur, ar%int, unelte si haine si cand iese din casa pune lacat si incuie, ca sa nu mear%a 'reun hot sa i le fure si sa se pa%u$easca, asa si smerenia incuie ca un lacat toate $unatatile, ca sa nu mear%a hotul cel de o$ste, dia'olul, sa i le fure, si se 'a pa%u$i de osteneala pe care a facut-o& 3;& >icea iarasi= Credinta, rezemandu-se pe dra%oste, creste, se mareste si face toate roadele $unatatilor, ca pamantul credintei este dra%ostea& 31& e ar fi ascultat Adam porunca lui umnezeu, n-ar fi 'enit intru atata osanda neamul omenesc& Si noi, acum, de am asculta pe 0ristos, n-am fi intru atatea scar$e si ne'oi& 39& )ar catre cei ce nu iarta pe semenii lor, zicea mitropolitul Antim= - Tu, cel ce urasti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu 'rei sa-l 'ezi, ci ii porti pizma si il za'istuiesti pe la unii si pe la altii, ca sa-i faci pa%u$a si sa-9 supui si sa-9 saracesti, tu, cu ade'arat, nu esti crestin, nici om pe pamant, ci esti sin%ur satana, care a parat pe umnezeu la Adam& -0& Apoi iarasi adau%a= Care preot este acela ce te spo'edeste si te lasa pe tine, cel ce parasti pe fratele tau, sa te cumineciF Acela cu ade'arat nu este preot, ci este sin%ur )uda si 'anzator al lui 0ristos si nu i se 'a ierta nici popei, nici aceluia, macar de ar face oricate alte $unatati& Ca zice 0ristos= #ila 'oiesc, iar nu +ertfa (#atei 92, ;)& -9& Sa aler%am la sfintele $iserici, daca nu in toate zilele, pentru multe neputinte si ne'oi ale noastre, ce ne 'in intotdeauna din 'alurile lumii, macar uminicile si sar$atorile& Caci, pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile& 3na, pentru ca sa ne odihnim si noi si do$itoacele noastre de trudele si de ostenelile ce le facem peste toata saptamana& A doua, pentru ca sa multumim si sa dam sla'a lui umnezeu pentru multele si nespusele faceri de $ine ce le- a aratat catre noi si le arata intotdeauna ca un milosti'& A treia, ca sa auzim cantarile si slu+$ele ce se fac pentru folosul sufletului& -2& !recum nu poate trai trupul omului fara de hrana simtitoare, asa nici sufletul nu poate trai fara de hrana cea duho'niceasca, care este cu'antul lui umnezeu, dupa cum zice 0ristos in E'an%helie= <u numai cu paine 'a trai omul, ci cu tot cu'antul care iese din %ura lui umnezeu (#atei -, -D 5uca -, -)& -3& Cand iesim de la $iserica, sa nu iesim desertiD ci sa facem cum face ariciul& Ca, dupa ce mer%e la 'ie, intai se satura el de stru%uri, apoi scutura 'ita de cad $oa$ele +os si se rosto%oleste pe dansele de se infi% in %himpii lui si duce si puilor& Asa sa ducem si noi, fiecare, pe la casele noastre, copiilor si celor ce n-au mers la $iserica, din cu'intele ce am auzit din Sfanta E'an%helieA --& !ocainta atunci este pocainta, cand mer%e cine'a de $una'oia sa, fara de nici un fel de pricina (sila), sa se spo'edeasca la duho'nicul lui, cu umilinta, cu infran%ere de inima, cu lacrimi fier$inti si cu %and desa'arsit, ca sa se paraseasca de pacate& Caci acestea sunt temeliile pocaintei& -4& Taina pocaintei este intocmai in cinste si in lucrare cu Sfantul /otez& Caci, precum acesta spala pacatul stramosesc si face pe om fericit, sfant, desa'arsit si fiu al lui umnezeu dupa har, asa si sfanta pocainta face pe om din mort 'iu, din pierdut aflat, din necinstit cinstit si sfant si, din fiul neascultarii, fiul lui umnezeu& -:& Alta data zicea iarasi= <u numai mirenii se cade sa se marturiseasca, ci mai 'artos si noi, cei $isericesti, adica diaconii, preotii, calu%arii si arhiereii& Ca noi suntem pacatosi si %resim inaintea lui umnezeu, mai mult decat cei simpli& )ar %reselile ce le facem, mai mult prin stiinta le facem, si, de nu ne 'om pocai, 'om a'ea mai multa osanda decat cei ce %resesc prin nestiinta, dupa cum zice la Sfanta E'an%helie ca, cel ce cunoaste mult, mult se 'a pedepsi si celui ce i s-a dat mult, mult i se 'a cere (5uca 92, -1)& -;& <u este cu putinta sa a+un%a cine'a la linistea mantuirii - zicea $unul pastor -, de nu 'a trece intai prin usa ra$darii& <u este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii, de nu 'a intra prin calea smereniei& <u este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor, de nu se 'a smeri cu duhul aici, +os, in cetatea celor pamantesti& -1& <u este cu putinta sa imparateasca cine'a impreuna cu 0ristos la cer, de nu 'a urma aici pe urmele lui 0ristos cu crucea& <u este cu putinta a-i ramanea cui'a nume 'estit in lume, cu fapte rele si necu'ioase& -9& )n trei chipuri %reseste omul= din sla$iciune, nestiinta sau din firea ('oia) cea rea& !acatul din sla$iciune este impotri'a lui umnezeu Tatal, caci Tatal se cheama Atotputernic& !acatul din nestiinta este impotri'a 2iului, ca 2iul lui umnezeu se cheama )ntelepciune& !acatul din 'oia cea rea este impotri'a uhului Sfant, ca uhul Sfant se cheama /un& 40& !e omul care 'a %resi din sla$iciune sau din nestiinta il 'a ierta omnul mai lesne, de se 'a pocai& Ca asa zice a'id= !acatele tineretii si ale nestiintei mele, oamne, nu le pomeni (!s& 2-, ;)& )ar cine %reseste din firea ('oia) cea rea impotri'a uhului Sfant, acelui om nu-i iarta umnezeu lesne pacatul& Ca asa zice omnul= Tot pacatul si hula se 'or ierta oamenilor, iar hula care este impotri'a uhului Sfant nu se 'a ierta (#arcu 3, 21-29)& EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (9:;9-9;2-) Via'a Episcopul !ahomie (!enciu) era fiul preotului Eftimie si al prez$iterei Ana din satul (ledin, +udetul /istrita-<asaud& in $otez se chema !etru& in anul 9:9; a primit tunderea monahala in o$stea #anastirii <eamt, iar intre anii 9;02-9;0- a fost staret al marii la're&

:1

upa ce 'iziteaza #anastirea !ecersca si pe Sfantul imitrie al 8osto- 'ului, se intoarce la metanie si se face sihastru in #untele Chiriacu& 5a 94 ianuarie, 9;0;, este ales episcop de 8oman, iar dupa sapte ani se retra%e din nou in pustie si intemeiaza Schitul !ocro', cu hramul .Acoperamanul #aicii omnului.& in cauza 'itre%iei 'remurilor, in anul 9;9; pri$e%este in Transil'ania, apoi se sta$ileste la #anastirea !ecersca& #oare in anul 9;2- si este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta la'ra& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& #arele episcop !ahomie a fost crescut din copilarie in frica de umnezeu si in dra%oste pentru Sfanta /iserica, fiind hranit permanent din Sfintele Scripturi si din in'ataturile Sfintilor !arinti& !entru aceasta, din tinerete si-a ales ne'ointa 'ietii calu%aresti& 2& 5uand +u%ul lui 0ristos, monahul !ahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duho'nici din #anastirea <eamt, incat in putini ani a a+uns la masura dascalilor sai& Apoi, in'rednicindu-se de darul preotiei si a+un%and duho'nic 'estit, a fost ales staret al marii la're& 3& Ca staret, arhimandritul !ahomie a creat un curent de reinnoire duho'niceasca in o$stea #anastirii <eamt& Astfel, a adunat pe toti calu%arii risipiti pe la metoace si prin paduri din cauza deselor raz$oaie si a pustiirii manastirilor, formand o o$ste de peste 300 de calu%ari& Apoi a randuit duho'nici $uni, spo'edania saptamanala si slu+$ele dupa randuiala& A randuit calu%ari luminati sa traduca din operele Sfintilor !arinti pentru hrana duho'niceasca a so$orului si a incura+at foarte mult 'iata isihasta in +urul #anastirii <eamt, ca in acele timpuri de neliniste se ne'oiau mai multi calu%ari in sihastrii si prin paduri decat prin manastiri& -& 6azand cu'iosul desertaciunea acestei 'ieti si iu$ind mult 'iata pustniceasca, s-a retras la liniste in padurile seculare din +urul #untelui Chiriacu, unde a sihastrit doi ani in post si ru%aciune& Si atat de mult a sporit cu darul lui 0ristos, ca stia cele 'iitoare si intele%ea adancul Sfintei Scripturi& Era inca mare lucrator al ru%aciunii lui )isus si ales po'atuitor de suflete& 4& )n toamna anului 9;0:, au poposit la #anastirea <eamt cati'a $oieri din sfatul tarii, rude ale domnului #oldo'ei, imitrie Cantemir& A doua zi, um$land prin paduri dupa 'anat, au ratacit si au dat de chilia Cu'iosului !ahomie& eci, ramanand peste noapte la chilia lui, s-au ru%at impreuna si au 'or$it multe cu'inte despre credinta din Sfintele Scripturi, incat s-au uimit $oierii de intelepciunea si sfintenia 'ietii lui& Apoi i-au adau%at= - Se cu'enea, parinte, sa fii episcop si pastor de suflete, iar nu sa stai ca o faclie ascunsa in pustia aceastaA - Ei, fratilor, eu sunt om pacatos si nu sunt 'rednic de asemenea cinste, a raspuns sihastrul& A doua zi, petrecandu-i, cu'iosul i-a $inecu'antat si le-a zis= - #er%eti inainte cu 0ristos si numaidecat in poiana 'eti afla destul 'anatA Si cu ade'arat, au aflat 'anat din $elsu%& :& 8amanand 'acant scaunul Episcopiei de 8oman, se sfatuia mitropolitul cu domnul #oldo'ei pe cine anume sa puna episcop, ca nu %aseau un parinte 'rednic de o cinste ca aceasta& Atunci, $oierii care fusesera la #anastirea <eamt au spus= - <oi stim un sihastru sfant ce se ne'oieste in #untii <eamt, 'rednic de a fi episcop, dar cum sa-l aducem aici, ca fu%e de orice dre%atorieF - #er%eti, a zis mitropolitul, si-l indemnati sa 'ina la )asi, spunand ca pentru oarecare intre$ari de do%me este chemat si credem in umnezeu ca 'a 'eni& Aducandu-l $oierii la mitropolie pe Cu'iosul !ahomie, la inceputul anului 9;0;, dupa /o$oteaza, indata mitropolitul, adunand pe sfetnicii sai, 9-a chemat la sine pe sihastru si i-a zis= - Te-am chemat, parinte, sa ne a+uti la apararea dreptei credinte, ca a'em pe oarecare ce in'ata %resit do%mele /isericii Brtodo*e& Spunene, asadar, cum tre$uie inteleasa do%ma Sfintei TreimiF ar do%ma intruparii omnului din Sfanta 2ecioaraF Si prin ce mi+loace lucreaza harul la mantuirea omuluiF eci, punandu-i mitropolitul si alte multe intre$ari din Sfintele Scripturi si uimind pe toti cu raspunsurile lui, indata au iesit de su$ perdea sfetnicii domnului care erau tainuiti si au stri%at= - Cu'iosul !ahomie sa fie episcop la 8omanA Si intr-un %las toti au raspuns= .AminA. Atunci, arhimandritul !ahomie, nemaiputand scapa, indata a fost hirotonit episcop si asezat in scaunul 'acant de la 8oman& ;& Timp de ; ani, cat a pastorit turma lui 0ristos, episcopul !ahomie s-a do'edit un mare pastor de suflete& Caci hirotonea numai preoti cu 'iata aleasa, cunoscatori ai Sfintei Scripturi, iar prin manastiri si schituri randuia e%umeni si duho'nici iscusiti, spre lauda lui umnezeu si man%aierea credinciosilor& Apoi scria si carti de in'atatura, cerceta pe toti, facea milostenii la saraci si se ne'oia mult cu cele duho'nicesti& 1& )n anul 9;9-, episcopul !ahomie, simtindu-se $olna' si ra'nind 'iata duho'niceasca de altadata, s-a retras din scaun la iu$ita liniste, in #untele Chiriacu, unde se ne'oiau multi sihastri alesi& Acolo, ru%andu-se #antuitorului 0ristos si facand pri'e%here de toata noaptea, a inaltat in poiana o $iserica de lemn cu hramul .Acoperamantul #aicii omnului., a facut chilii si a adunat in +urul sau peste 30 de sihastri& Apoi a randuit asezamant de 'iata pustniceasca, mai aspra ca in toate celelalte manastiri si schituri din #oldo'a, lasand cu le%amant arhieresc ca #anastirea <eamt sa nu se amestece cu nimic in tre$urile Schitului !ocro'& 9& Asezamantul episcopului !ahomie de la Schitul !ocro' cerea ne'ointa sihastreasca cu desa'arsire, in permanenta tacere, in post si neincetata ru%aciune& Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi, fara 'in si ulei, iar sam$ata si uminica se dezle%a la 'in, ulei, $ranza, oua si lapte& )n timpul !ostului #are si peste saptamana, calu%arii, indeose$i schimonahii, a'eau 'oie sa se retra%a in padure, la coli$ele lor, pentru a se ru%a lui umnezeu in sin%uratate& )n fiecare miez de noapte, calu%arii se adunau in $iserica la sunetul clopotului, iar in uminici se impartaseau toti si luau masa in trapeza& Cei $atrani si iscusiti in lupta duho'niceasca co$orau in schit numai o data pe saptamana, iar noii incepatori se ne'oiau un timp in o$ste, apoi se retra%eau in padure& !entru desteptarea sihastrilor la 3trenie, se afla un clopot pe #untele Chiriacu, pe care il suna la 'reme un calu%ar& Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol, neincercand nici Cu'iosul !aisie sa o schim$e, caci nu era alta mai pustniceasca in toata #oldo'a& Apoi, a+un%and Schitul !ocro' su$ conducerea #anastirii <eamt, s-a pus aceeasi randuiala ca in la'ra& 90& Sihastria fericitului episcop !ahomie de'enise in putina 'reme cea mai 'estita din #oldo'a& )n schit, ca si in #untele Chiriacu, se ne'oiau multi cu'iosi sihastri, dintre care unii erau renumiti postitori, e*orcisti si taumatur%iD altii erau duho'nici $uni, lucratori ai ru%aciunii lui )isus si dascali in'atatiD iar altii a'eau darul lacrimilor si petreceau toata 'iata in tacere si smerenie, neco$orand niciodata din schit, pana la o$stescul sfarsit& 5a acesti cu'iosi aler%au numerosi $olna'i de prin sate si, cu darul lui 0ristos, se faceau sanatosi& CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU(secolele E6))-E6))))

:9

Aceasta fiica duho'niceasca a /isericii Brtodo*e 8omane si odrasla dupa neam a pamantului romanesc, sfintit prin +ertfa si ru%aciunile atator sfinti si cu'iosi iu$itori de 0ristos, era de loc dintr-un sat de pe 6alea /istritei, nu departe de #untele Ceahlau& !arintii ei au crescut-o de mica in frica de umnezeu, deprinzand-o cu ru%aciunea, cu postul si prezenta re%ulata la slu+$ele $isericii& 6ara, mai ales, o duceau parintii in pelerina+ pe la marile manastiri din tinutul <eamt, iar in sar$atori o lasau sa se inchine la schiturile de maici din +urul Ceahlaului, precum Casiana, Sofia, Schitul lui Sil'estru, zis si .Schitisor., si mai ales la urau, care in secolul E6))) a+un%e cea mai 'estita sihastrie de calu%arite din #oldo'a& A+un%and ca de 20 de ani si ranindu-i-se inima pentru dra%ostea lui 0ristos, a renuntat la cele trecatoare si, parasind casa parinteasca, a ales pe cele 'esnice, adica 'iata smerita calu%areasca, de ru%aciune si despatimire, care a+uta cel mai mult la mantuirea sufletului& #ai intai s-a ne'oit in o$stea de maici a Schitului Sil'estru, numit si .Schitisor., unde se osteneau cate'a suflete iu$itoare de 0ristos, su$ po'atuirea unei e%umene $lande si smerite& upa cati'a ani a luat schima monahala, primind numele de #a'ra, in locul celui de $otez, #aria& Si era maica #a'ra foarte ne'oitoare, $landa si smerita, iu$ind cel mai mult tacerea, $iserica si neincetata ru%aciune& ormea cate'a ore pe scaun, facea sute de metanii, manca o data pe zi, seara, si se multumea cu cati'a pesmeti muiati in apa si cu putine le%ume& orind mai multa liniste, fericita #a'ra si-a facut in apropiere o mica chilie din lemn si pamant& >iua lua parte la $iserica si facea ascultare in schit, iar noaptea se ne'oia aici cu nestiute osteneli duho'nicesti& Si a sporit Cu'ioasa #a'ra atat de mult in acest rai al ru%aciunii si linistii, incat si pasarile cerului si animalele padurii o iu$eau si se im$lanzeau in fata ei& Cel mai mult o cinsteau caprioarele& Spun $atranii din +urul Ceahlaului ca fericita #a'ra mer%ea totdeauna pe cale, pe potecile muntelui si chiar prin sate, cu o caprioara dupa ea& )ntre sihastrii romani cunoscuti, Cu'ioasa #a'ra este sin%ura careia ii slu+eau animalele sal$atice, ca si Sfanta Teodora de la Sihla, careia ii aduceau de mancare pasarile cerului& 6azand calu%aritele de la Ceahlau ne'ointa Cu'ioasei #a'ra, s-au adunat mai multe suflete lan%a $ordeiul ei si au ru%at-o sa le fie po'atuitoare spre 0ristos si mama duho'niceasca& Si erau toate un suflet si un cu%et& <e'ointa lor era aceasta= neincetata ru%aciune in dra%oste si smerenie, desa'arsita ascultare in $ucuria uhului Sfant, mancare o data pe zi, searaD indelun%ata pri'e%here de noapte si citirea !saltirii si a altor carti sfinte& e la Schitul lui Sil'estru, Cu'ioasa #a'ra s-a retras la si mai aspra ne'ointa, intr-o poiana su$ 'arful Ceahlaului, numita !onoare& Aici era sin%ura cu umnezeu& <umai iu$ita ei caprioara, ca o ucenica 'rednica ce-i era, o insotea, iar mana omnului o acoperea de tot raul& Si se ne'oia fericita, ca o ade'arata mireasa a lui 0ristos, pe #untele Ceahlau, ra$dand cu tarie fri%ul iute, 'anturile si zapezile mari, ca si focul ispitelor de tot felul, caci aici se lupta fata in fata cu dia'olul, cu %andurile si cu neputintele firii& 3cenicele ei, cautand-o peste tot, au aflat-o pe munte si s-au adunat una cate una in +urul Cu'ioasei #a'ra& Apoi, ru%andu-se si plan%and impreuna, cu a+utorul credinciosilor de prin sate, au facut in poiana mai multe chilii pustnicesti si o mica $iserica de lemn cu hramul Ta$orului - Schim$area la 2ata& e la ele, poiana aceasta se numeste pana astazi .!oiana #aicilor.& )n aceasta oaza de liniste si ru%aciune JS-a ne'oit Cu'ioasa #a'ra pana la sfarsitul 'ietii, ra$dand necazurile cu $ucurie si multumind lui umnezeu pentru toate& adea inca si sfaturi intelepte ucenicelor si credinciosilor care urcau pe munte sa le ceara cu'inte de mantuire si sa le aduca hrana si cele de ne'oie& Simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, a cerut !reacuratele Taine, apoi, chemand in +urul ei toate ucenicele, le-a dat multe sfaturi duho'nicesti si sarutarea cea mai de pe urma, 'arsand multe lacrimi& upa putin timp au aflat-o in chilie adormita in omnul si, plan%and-o toate calu%aritele de su$ Ceahlau, au in%ropat-o in !oiana de la !onoare& #oastele ei, ca si ale atator ne'oitoare, se afla tainuite aici in .!oiana #aicilor. pana la sfarsitul 'eacurilor, iar sufletul ei se desfateaza cu ceata Sfintilor in Cer& SFANTUL ANTONIE SIHASTRUL - Sc,i'ul Ie1e&ul-Valcea(secolele E6))-E6)))) 3nul dintre marii sihastri ai Carpatilor a fost si Cu'iosul Antonie de la Schitul )ezerul (Cheia)-6alcea, numit de credinciosii din partea locului .Sfantul Antonie Sihastrul.& Sfantul Antonie era de loc din satele su$carpatice ale +udetului 6alcea& Crescand de mic in iu$ire de 0ristos si cunoscand cati'a sihastri traitori la liniste, la 'arsta potri'ita s-a tuns in monahism la Schitul )ezerul, unde s-a ne'oit in anii tineretii& Apoi, sporind in ru%aciune si smerenie, cu $inecu'antarea e%umenului, s-a retras la 'iata pustniceasca in #untele )ezerul din apropiere, prin +urul anului 9:90& Acolo se ostenea sin%ur intr-o mica pestera de piatra, laudand pe umnezeu ziua si noaptea si luptandu-se neincetat cu duhurile rele si cu neputintele firii& Caci nimeni, afara de sihastri, nu stie cat de mari sunt ispitele si incercarile celor ce se ne'oiesc in 'iata pustniceasca& <ea'and un lacas propriu de ru%aciune, Cu'iosul Antonie a luat $inecu'antare si a sapat sin%ur cu mainile sale un mic paraclis in stanca, lucrand trei ani de zile& >iua lucra, iar noaptea pri'e%hea si se ru%a cu mainile inaltate la cer, 'arsand multe lacrimi& Apoi episcopul )larion de la 8amnicu- 6alcea l-a sfintit& )n acest mic paraclis se ru%a neincetat Cu'iosul Antonie& Aici facea ziua si noaptea sute de metanii, aici citea randuiala slu+$elor zilnice si 3trenia de la miezul noptii& )n sar$atori mari si in posturi 'enea din timp in timp cate un ieromonah din schit si sa'arsea Sfanta 5itur%hie& Astfel, linistea, sin%uratatea, chilia in piatra, $iserica, neincetata ru%aciune, citirea scrierilor Sfintilor !arinti si cu%etarea la cele dumnezeiesti formau raiul pamantesc al Cu'iosului sihastru Antonie& Aici se curatea pe sine de mandrie si de dulcetile cele trecatoare ale firii si de aici se pre%atea zi de zi pentru $ucuriile nemuritoare ale 'ietii ceresti& Auzindu-se peste tot despre 'iata sfanta a Cu'iosului Antonie, 'eneau pe poteci de munte numerosi ucenici, calu%ari, preoti si credinciosi sa se roa%e impreuna cu el, sa-i ceara sfaturi si ru%aciuni& )ar fericitul sihastru ii primea cu dra%oste, ii odihnea, ii hranea cu cu'intele cele dumnezeiesti si ii li$era cu pace, creand astfel o ade'arata reinnoire duho'niceasca in Bltenia de su$ munte& upa 24 de ani de aspra ne'ointa si sihastrie, Sfantul Antonie si-a dat sufletul in mainile omnului, prin anul 9;9-, fiind plans mult de ucenici si in%ropat lan%a micul sau paraclis, cum se 'ede pana astazi& Credinciosii urca 'ara pana aici, aprind lumanari, fac ru%aciuni si se inchina in .!estera Sfantului Antonie., cerandu-i $inecu'antare si a+utor& SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (9;9- - circa& 9;-4) Acest mare aparator al credintei ortodo*e in /anat si Transil'ania, care a luptat impotri'a unirii cu forta a credinciosilor ortodocsi cu 8oma, era de ori%ine sar$, nascut in /osnia, in anul 9;9-& 2iind foarte e'la'ios si ra'ni tor pentru 'iata pustniceasca, in anul 9;31 este tuns in monahism la #anastirea Sfantul Sa'a din Tara Sfanta& upa ce re'ine in Ser$ia, se ne'oieste cati'a ani intr-o pestera ca sihastru, unde, pentru sfintenia 'ietii sale, do$andeste darul facerii de minuni& Auzind patriarhul ortodo* Arsenie de la CarloKitz de 'iata si ne'ointa lui si fiind atunci mare tul$urare in /anat si Transil'ania, prin trecerea fortata la uniatie a romanilor ortodocsi, a chemat la sine pe Cu'iosul 6isarion, l-a hirotonit preot si l-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-'estul Carpatilor& )n ianuarie, 9;--, ra'nitorul 6isarion pleaca spre /anat si este primit de popor ca un ade'arat sfant&

;0

Sute si mii de credinciosi ii ies inainte, il asculta si re'in in sanul /isericii Brtodo*e& !este tot indeamna poporul ortodo* sa nu paraseasca le%ea .stra$una. si sa ramana statornic in staulul /isericii apostolice& in Timisoara mer%e la 5ipo'a-Arad unde este ascultat de o mare multime de credinciosi& Aici asaza o cruce de lemn in mi+locul satului, unde se fac ade'arate pelerina+e de catre ortodocsi, reusind sa-i uneasca aproape pe toti su$ $ratele crucii lui 0ristos& Apoi si-a continuat misiunea ortodo*a de catehizare a credinciosilor care 'eneau cu miile sa-l asculte si in alte localitati, ca= e'a, Brastie si Salistea Si$iului& 5a 2: aprilie, 9;--, in drum spre Si$iu, este arestat de armata austriaca si dus su$ paza la 6iena unde este +udecat si aruncat in cumplita temnita de la ?ufstein, din porunca imparatesei #aria Tereza& Aici a suferit %rele torturi pentru marturisirea dreptei credinte& upa aproape un an de chinuri si de le%aturi in lanturi, isi da sfantul sau suflet in mainile #antuitorului nostru )isus 0ristos, fiind numarat in ceata cu'iosilor parinti si aparatori ai Brtodo*iei, alaturi de ceilalti sfinti martiri si marturisitori din Transil'ania& Cu'iosul 6isarion a fost un mare luptator si apostol al unitatii ortodo*e, impotri'a dez$inarii uniate din tara noastra, intorcand zeci de sate ortodo*e la /iserica mama& !entru aceasta, Sfantul Sinod al /isericii Brtodo*e 8omane l-a canonizat in fe$ruarie 9940, declarandu-l .sfant marturisitor., si se face pomenirea lui in ziua de 29 octom$rie& Sfinte !reacu'ioase !arinte 6isarion, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL IOAN ARHIMANDRITUL - P&imul e.ume( al Ma(as'i&ii Ho&e1u (, 9;2:) Acest e%umen iu$itor de 0ristos era din tinutul Ar%esului& )ntrand in #anastirea <e%ru 6oda din Campulun%, se face calu%ar si in putina 'reme a+un%e preot si e%umen& Caci era iscusit parinte duho'nicesc al calu%arilor si credinciosilor si $un iconom al casei lui umnezeu, 'estit in toate satele din impre+urimi& Auzind e'la'iosul domn Constantin /ranco'eanu de e%umenul )oan si iu$indu-l mult pentru intelepciunea lui, in anul 9:92 il numeste e%umen si ispra'nic al renumitei sale ctitorii de la 0orezu, care atunci se zidea& Si a po'atuit cu'iosul arhimandrit )oan 33 de ani marea la'ra de la 0orezu, fiind intru toate ra'nitor la cele sfinte, asemenea #ariei, si prea iscusit iconom al celor din afara, asemenea #artei& Arhimandritul )oan a condus mai intai lucrarile de zidire ale #anastirii 0orezu (9:92-9:9;)& Apoi a impodo$it-o cu aleasa pictura, in'rednicindu-se sa fie si el zu%ra'it alaturi de familia marelui ctitor& A condus, de asemenea, lucrarile de zidire ale $olnitei (9:9:) si ale paraclisului ctitoricesc din incinta, prin dania sotiei e'la'iosului domn& A a+utat personal la zidirea Schitului Sfantul Stefan, peste apa 0orezului, ctitorita de Stefan, fiul lui Constantin /ranco'eanu (9:91), iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (9;00), pe care apoi il inchina la'rei& Cu'iosul e%umen )oan a condus lucrarile de zidire si innoire si la alte manastiri, precum= !olo'ra%i (9;03)D Surpatele, ctitorita de doamna #aria (9;0:)D paraclisul #anastirii Cozia (9;90) si altele, fiind considerat in 'remea sa cel mai iscusit .ispra'nic. de $iserici si manastiri din Tara 8omaneasca& )ar calu%arilor ce se ne'oiau in $isericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la ru%aciunile lor, precum sin%ur spune= .Cu plecaciune ma ro% ca in toate +oile de peste an, intr-o saptamana o data, sa nu lipseasca Sfanta 5itur%hie, ca sa se $ucure si sufletul meu de acea ru%aciune a sfintiilor 'oastre, si sa ai$a ticalosul meu suflet nade+de intru sla'a lui umnezeu&&&.& Cu'iosul )oan arhimandritul era, totodata, cel mai apropiat sfetnic de taina, cola$orator si duho'nic al familiei domnitorului martir Constantin /ranco'eanu& )ar dupa mucenicia sa si a celor patru copii la Constantinopol (9;9-), e%umenul )oan era sin%urul parinte si man%aietor, dupa umnezeu, al sotiei fericitului ctitor, ramasa 'adu'a cu sapte copii& Sa'arsind $ine calatoria acestei 'ieti, Cu'iosul e%umen )oan si-a dat sufletul in mainile omnului, in 'ara anului 9;2:, fiind inmormantat de o$stea manastirii in $iserica 'oie'odala& PUSTNICII DIN POIANA TRAPE EI - Valea Si,as'&iei (secolele E6))-E6)))) )n 'atra isihasta din +urul #anastirii Sihastria s-au ne'oit in secolele trecute multi cu'iosi parinti iu$itori de liniste& !e poteca ce duce din Sihastria peste #untele A%apia, la numai 9 Cm in padure, se afla o mica poiana, cunoscuta pana astazi cu numele de .!oiana Trapezei.& Aici s-au ne'oit pentru dra%ostea lui 0ristos, pana la mi+locul secolului E)E, %eneratii intre%i de calu%ari isihasti& )ar ne'ointa acestor sihastri era aceasta= fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana, in ru%aciune, in post si in cu%etarea celor dumnezeiesti& uminica si in sar$atori se adunau cu totii, impreuna cu parintele lor duho'nicesc, la pri'e%here de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi& upa cantarea 3treniei se sa'arsea Sfanta 5itur%hie si se impartaseau cu Trupul si San%ele omnului& Apoi sihastrii mancau impreuna asa-numita masa a dra%ostei, la un loc anume pre%atit in mi+locul poienii& 5a urma luau $inecu'antare de la parintele lor duho'nicesc si se retra%eau la chilii& )n acest loc s-au ne'oit intotdeauna duho'nicii iscusiti in ru%aciune si intelepti in cu'ant, la care aler%au numerosi sihastri din partea locului& Si era traditia ca la praznicele imparatesti si mai ales la Craciun, la Sfintele !asti si la !o%orarea Sfantului uh sa se adune toti sihastrii din #untii Sihlei si A%apiei la parintii din !oiana Trapezei& Aici isi marturiseau %andurile la $atranul, pri'e%heau la slu+$a pana dimineata, dand lauda lui umnezeu, se impartaseau cu Trupul lui 0ristos si luau masa impreuna dupa traditie& Apoi se sarutau duho'niceste si plecau linistiti la coli$ele lor& Toti cei care 'eneau la acesti sihastri erau odihniti si ospatati, de unde si numele locului .!oiana Trapezei., adica .!oiana ospatului si a iu$irii.& Ca o marturie a trecutului, se mai 'ad pana astazi in aceasta poiana urme de chilii si cati'a pomi fructiferi& CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL - Ma(as'i&ea A.a*'o( - Bo'osa(i (secolul al E6)))-lea) )eromonahul A%aton (popular A%afton) era cu metania din #anastirea oamnei, ctitorita de Elena 8ares in anul 9442& upa mai multi ani de ne'ointa a fost chemat de umnezeu la 'iata pustniceasca& eci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se ne'oiau cati'a calu%ari, si acolo a sihastrit zece ani in post si in neincetata ru%aciune, a+un%and sihastru si duho'nic 'estit in tinutul /otosanilor& )n anul 9;29, Cu'iosul A%afton Sihastrul, 'azand ca se aduna fratii in +urul lui, .au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul /otosanilor si au curatat padurea si au facut manastioara si si-au pus pometi pe lan%a chilii.& Aceasta mica asezare pustniceasca, cu hramul Sfintilor Arhan%heli, s-a numit la inceput .Sihastria lui A%afton.& Aici a adunat cu'iosul ca la 20 de sihastri si impreuna s-au ne'oit in placere de umnezeu pana la +umatatea secolului E6)))& 8anduiala sihastrilor era aceasta= neincetata ru%aciune ziua si noaptea, citirea !saltirii la chilii, masa dupa asfintitul soareluiD uminica, Sfanta 5itur%hie si impartasirea de o$ste& Acest fericit sihastru era mare dascal al linistii si ru%aciunii, incat nimeni din ucenici nu a+unsese la masura lui& Era, totodata, iscusit duho'nic al sihastrilor si mirenilor si iz%onitor de duhuri necurate, +ertfindu-se pentru mantuirea tuturor& Caci era cu ade'arat om al dra%ostei, si nu era sihastru si e%umen mai cunoscut in partea locului decat dansul& Simtindu-si sfarsitul aproape, Cu'iosul A%afton si-a $inecu'antat ucenicii si s-a mutat cu pace in odihna lui 0ristos&

;9

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL - Ma(as'i&ea Suce/i'a (secolul al E6)))-lea) )eroschimonahul )sachie s-a ne'oit mai intai in o$stea #anastirii Suce'ita, su$ e%umenii )orest (9;24) si Teofan (9;32)& Apoi, dorind sa urmeze fericitilor pustnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit . ealul 2urcoiului., si acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani& Acest cu'ios s-a ne'oit la inceput sin%ur in padure, facand multe osteneli calu%aresti si ra$dand %rele ispite de la dia'olul& ar, prin darul Sfantului uh $iruind ispitele, s-a in'rednicit de la umnezeu sa iz%oneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot& <umerosi $olna'i urcau la chilia lui si se 'indecau& )n anul 9;:0, Cu'iosul )sachie a adunat cati'a ucenici in +urul sau, a inaltat o mica $iserica de lemn cu hramul .Schim$area la 2ata. si a intemeiat un schit de sihastri pe ealul 2urcoiului& Aceasta mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de liniste si de ru%aciune pentru calu%arii din #anastirea Suce'ita, iar pentru credinciosii din impre+urimi, loc de man%aiere duho'niceasca& Caci a+unsese Cu'iosul )sachie duho'nic foarte iscusit, taumatur% si inainte'azator, 'estit in toata #oldo'a de <ord& 6iata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfesnic, calauzind catre 0ristos, atat pe calu%ari, cat si pe mireni& )n anul 9;10, Cu'iosul )sachie a co$orat in #anastirea Suce'ita si, dupa putina 'reme, si-a dat sufletul cu pace in mainile omnului& Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 9;14, a ramas in para%ina, impreuna cu toate schiturile de su$ ocupatia austriaca& CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL - I('emeie'o&ul Sc,i'ului Si,as'&u-Tecuci (secolul al E6)))-lea) !ustnicul Se$astian era cu metania din #anastirea /o%dana-Tar%u Bcna, unde s-a ne'oit in primii ani ai secolului E6)))& Apoi, dorind sa se retra%a la fericita liniste, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste 6alea Siretului& )ar ne'ointa lui era aceasta= noaptea se ru%a in chilie cu pri'e%here si metanii, iar ziua lucra in %radina si aduna ier$uri si flori tamaduitoare de $oli din padure, iar cu mintea se ru%a neincetat& Apoi impartea in dar la $olna'i aceste plante si cu ru%aciunile lui multi se 'indecau& Asa s-a facut 'estit schimonahul Se$astian in toate satele din partea locului si nu putini suferinzi 'eneau la $ordeiul lui si se 'indecau& Caci se in'rednicise cu'iosul de la umnezeu de darul tamaduirii $olilor& upa o ne'ointa ca aceasta, prin anul 9;-0, s-a intamplat o lupta %rea in aceste paduri intre moldo'eni si tatari, si multi din am$ele parti au cazut& Atunci si hatmanul Sandu Sendrea a fost %reu ranit la picior& 8etra%andu-se oastea, hatmanul a fost %asit de sihastru in padure, chinuit de durere, si l-a dus la chilia lui sa-l in%ri+easca& eci, i-a zis cu lacrimi hatmanul= .Sfinte parinte, de ma 'ei tamadui de aceasta rana si 'oi scapa cu 'iata, 'oi inalta o $iserica in acest loc si 'oi face aici manastire de calu%ari, spre lauda lui umnezeu.& )n%ri+indu-l cu multa dra%oste Cu'iosul Se$astian, in cate'a luni de zile s-a 'indecat $olna'ul cu ru%aciunea si cu plantele lui& Atunci, hatmanul Sandu Sendrea, drept multumita lui umnezeu, a zidit o $iserica si cate'a chilii din a'erile sale, alaturi de $ordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului si #arelui #ucenic imitrie& Acest lacas s-a numit .Schitul Sihastru., dupa numele cu'iosului, iar schimonahul Se$astian, in'rednicindu-se de darul preotiei, a de'enit cel dintai ctitor si e%umen al acestui schit& )n anul 9;-1, $iserica a fost sfintita de episcopul )oanichie de 8oman (9;-;-9;:9)& Asa a a+uns Cu'iosul Se$astian incepator de frati si parinte duho'nicesc pentru multi credinciosi& <umele lui era cunoscut pana la domnul #oldo'ei, si toti se foloseau de intelepciunea si de darul care era in el& eci, mai traind peste zece ani si lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cu'iosilor parinti& EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI - C'i'o&ul Sc,i'ului Vo/i+e(ia-Neam' (secolul al E6)))-lea) Acest e'la'ios episcop era de& loc din tinutul <eamt, iar cu metania din Schitul Slatiorul (astazi, 6o'idenia)& )ntrand de tanar in ne'ointa calu%areasca, a a'ut mai intai po'atuitori pe cu'iosii sihastri de la !ocro'& Apoi, in'atand carte si deprinzand frica de umnezeu, s-a facut calu%ar si preot ales in schit& )n anul 9;-:, ieromonahul )oanichie a fost randuit staret al #anastirii <eamt, careia ii face unele adau%iri& )ar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei 8omanului, pe care o pastoreste cu duho'niceasca intelepciune 22 de ani& Acest episcop si iconom al Tainelor lui umnezeu era plin de $landete si de smerenie& )nima si chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceeasi statornica dra%oste man%aind si alinand suferintele omenesti si 'or$ind tuturor de 0ristos& !entru aceea, credinciosii il cautau si-l iu$eau ca pe un ade'arat parinte si pastor duho'nicesc& )n timpul pastoriei sale, episcopul )oanichie a ctitorit si innoit multe schituri si manastiri din eparhie, precum= /o%dana, Casin si So'e+aD Schiturile Sihastru, /uluc, 5epsa, Sa'u si altele& )n orasul 8oman, a intemeiat la #anastirea !recista #are primul spital pu$lic, intretinut din 'eniturile $isericii& e asemenea si in orasul 2ocsani a intemeiat, in incinta #anastirii .Sfantul !rooroc Samuil., un spital pu$lic cu acelasi patron& 5a am$ele spitale, episcopul )oanichie facea 'izite canonice, dadea a+utoare si randuia ieromonahi slu+itori si calu%arite surori de caritate& B alta ctitorie a episcopului )oanichie este Schitul 6o'idenia de lan%a #anastirea <eamt, pe care il innoieste din temelie in anul 9;-9& )n locul $isericii 'echi, el inalta o alta $iserica de lemn cu hramul .)ntrarea in /iserica a #aicii omnului., face chilii, trapeza si clopote noi si schim$a numele schitului din .Slatioru. in .6o'idenia.& Apoi aduna peste :0 de calu%ari si inchina schitul #anastirii <eamt& Timp de aproape doua secole, Schitul 6o'idenia si Schitul !ocro' au fost locuri de retra%ere si liniste ale monahilor din marea la'ra& Aici se ne'oiau duho'nici din cei mai $uni si schimonahi ra'nitori in post si ru%aciune& 5a inceputul anului 9;:9, smeritul episcop )oanichie isi da sufletul in $ratele lui 0ristos si este inmormantat in prid'orul $isericii din #anastirea <eamt& CUVIOSUL VASILE IEROSCHIMONAHUL - S'a&e'ul Sc,i'ului Poia(a Ma&ului (, 9;:;) Via'a Cu'iosul ieroschimonah 6asile a fost parintele duho'nicesc al staretului !aisie de la <eamt si unul din cei mai 'estiti dascali si lucratori ai ru%aciunii lui )isus din secolul E6)))& El era, dupa traditie, din partile !olta'ei si s-a nascut spre sfarsitul secolului E6))& 5uand din tinerete crucea lui 0ristos, s-a facut schimonah in Schitul alhauti-2ocsani, prin anii 9;04-9;0:, unde s-a ne'oit ca sihastru cu mare osardie si frica de umnezeu& Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi si a citit multe scrieri ale Sfintilor !arinti& Apoi, cu darul lui 0ristos, a a+uns mare lucrator al sfintei ru%aciuni si sfetnic duho'nicesc al parintilor din o$ste& !rimind hirotonia in preot, in anul 9;94 a+un%e e%umen al #anastirii alhauti si 'estit po'atuitor de suflete, incat numele lui se facuse cunoscut peste tot, pana la domnul Tarii 8omanesti, Constantin #a'rocordat& Timp de 20 de ani, cat a fost staret la alhauti, Cu'iosul 6asile aduna in +urul sau o o$ste de peste -0 de calu%ari sihastri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea si lucrarea cea de taina a ru%aciunii lui )isus& Astfel, staretul 6asile face din o$stea sa o ade'arata scoala duho'niceasca de traire isihasta, dupa in'atatura Sfintilor !arinti, renumita in Tara 8omaneasca& 3cenicii sai, munteni, moldo'eni, ardeleni si rusi, traiau in desa'arsita dra%oste si $una

;2

randuiala& Apoi, nemaiincapand la alhauti, se sta$ilesc, o parte, la Schiturile din +ur= Trestieni, Ciolanu, Carnu, 8atesti, 8o%oz, /ontasti, 6alea <ea%ra (6rancea) si altele& !rin anii 9;30-9;33, staretul 6asile reinnoieste Schitul !oiana #arului si se muta aici cu 92 ucenici& Ca staret la !oiana #arului, Cu'iosul 6asile conduce duho'niceste toate schiturile din #untii /uzaului, pe care le cerceteaza re%ulat, fie personal, fie prin scrisori& 3nul din ucenicii sai a fost si Cu'iosul !aisie, pe care il primeste in Schitul Trestieni pentru cati'a ani, iar in anul 9;40 il calu%areste in #untele Athos& 8anduiala staretului 6asile era aceasta= trairea in desa'arsita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi si a Sfintilor !arinti, practicarea ru%aciunii lui )isus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi si impartasirea saptamanala& Ca dascal al ru%aciunii, marele staret a scris si cate'a .Cu'inte. despre paza mintii, despre ru%aciune si crestere duho'niceasca, care sunt scurte introduceri la scrierile filocalice ale Sfintilor <il de SorsCa, 2ilotei, )sihie si (ri%orie Sinaitul& Cu'intele sale introducti'e sunt ade'arate pa%ini de filocalie si calauza spre 0ristos prin sfanta ru%aciune& A+un%and la masura marilor sihastri, Cu'iosul 6asile si-a dat sufletul in mainile omnului in anul 9;:;, lasand in urma numerosi ucenici& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Cu'iosul 6asile de la !oiana #arului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romanesti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci si parintele duho'nicesc al altor unsprezece schituri si manastiri din +udetele 6rancea si /uzau, pe care le or%anizeaza personal dupa randuiala isihasta fi*ata de el si le populeaza cu numerosi ucenici formati de el& !reluand miscarea isihasta de la Schitul !ocro' initiata de Cu'iosul Episcop !ahomie al 8omanului (, 9;2:), fericitul staret 6asile era foarte iscusit in 'iata de ru%aciune, in cunoasterea Sfintei Scripturi si a Sfintilor !arinti filocalici& !unand accent mai ales pe ascultare, pe lectura si ru%aciune in manastirile si sihastriile din centrul tarii noastre, reuseste sa creeze un ade'arat curent de innoire duho'niceasca ia monahismul romanesc la mi+locul secolului E6)))& Acest mare curent, al doilea ca marime dupa cel din secolul E6, initiat de Sfintii <icodim de la Tismana (, 9-0:), 5eontie de la 8adauti si aniil Sihastrul, 'a fi desa'arsit si raspandit in toate tarile ortodo*e la sfarsitul secolului E6))) si inceputul celui urmator, prin marii stareti !aisie de la <eamt (, 9;9-), (heor%he de la Cernica (, 910:) si Sfantul Calinic de la Cernica (, 91:1)& 2& atorita asezarii tarii noastre la rascrucea dintre !eninsula /alcanica ortodo*a, in care stralucea #untele Athos, si 8usia ortodo*a, cu a'antul ei isihast, Cu'iosul 6asile de la !oiana #arului a %asit aici locul cel mai potri'it pentru o 'iata monahala innoita, atat prin ru%aciune, cat si printr-o traire duho'niceasca imparateasca& Acest iscusit dascal al ru%aciunii a reusit sa im$ine atat de armonios in sihastriile din tinutul /uzaului si 6rancei asprimea ascetica a 'ietii calu%aresti din Sinai si Athos, cu e*perienta mistica a monahismului sla' si cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri si manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat si asezat, isi ducea 'iata duho'niceasca fara intrerupere inca din secolul )6& Astfel, staretul 6asile reinnoieste 'iata monahala din schituri si sihastrii prin im$inarea acestor trei e*periente= %reaca, rusa si romanaD iar marii stareti !aisie de la <eamt si (heor%he de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, 'or reinnoi 'iata duho'niceasca din marile la're si chino'ii romanesti& 3& 8einnoirea 'ietii monahale de la !oiana #arului si din celelalte schituri din 6rancea si /uzau s-a inceput si desa'arsit printr-o profunda 'iata de ru%aciune, supra'e%heata permanent aproape o +umatate de secol, de catre marele staret 6asile& El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat ru%aciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desa'arsita dra%oste si ascultare, sa iu$easca tacerea, smerenia, postul si saracia celor materiale& Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slu+$elor $isericesti la care luau parte toti calu%arii, au contri$uit cel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul !oiana #arului& -& espre ru%aciunea inimii astfel in'ata Cu'iosul 6asile de la !oiana #arului= - #ulti, citind cartea Sfantului (ri%orie Sinaitul si nea'and incercarea lucrarii mintii, %resesc in intele%erea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai $ar$atilor celor sfinti si fara de patima& e aceea, tinandu-se de o$iceiul de acum, adica numai de citirea si cantarea psalmilor, a troparelor si a canoanelor, sa'arsesc numai ru%aciunea cea din afara& Ei nu intele% ca acest fel de ru%aciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o 'reme, pentru neputinta si pruncia mintii noastre& Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire si cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu mintea, nu sa petrecem pana la sfarsit in aceasta& !entru ca, citind si cantand numai cu $uzele ru%aciunea cea din afara, ramanem la o parere $ucuroasa de noi insine, socotind ca facem un lucru mare& 4& 8epetand in'ataturile Sfantului (ri%orie Sinaitul, asa isi in'ata ucenicii Cu'iosul 6asile de la !oiana #arului= - Cantarea noastra se cade sa fie in%ereasca, dupa cum ne este si 'ietuirea, iar nu trupeasca& Caci cantarea cu %las si cu stri%are a fost data pentru lene'irea si nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la ru%aciunea cea ade'arata din inima& :& )n continuare adau%a Cu'iosul 6asile, citand pe marele sinait= - <u-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu ru%aciune citita, din afara, sa do$andeasca cand'a pace duho'niceasca sau sa ia cununile $iruintei& Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude %lasurile dusmanilor si primeste rani de la ei, dar nu poate 'edea limpede cine sunt ei, de unde 'in sau cum lo'esc si pentru ce, caci intunericul ii or$este mintea& Cel ce se lupta astfel, cu ru%aciunea e*terioara, nu 'a putea scapa sa fie nu zdro$it de cei de alt neam& Bsteneala o suporta, dar de plata este pa%u$it& ;& )ar pentru curatirea mintii de %anduri si co$orarea ei in inima in 'remea ru%aciunii, asa in'ata Cu'iosul 6asile= - aca simturile din afara nu pot opri mintea de la %anduri, tre$uie ca mintea sa fu%a din simturi, in 'remea ru%aciunii, in camara inimii si sa stea acolo surda si muta la toate %andurile& Caci, precum sa$ia cea cu doua taisuri, ori in ce parte o 'ei intoarce, taie cu ascutisul ei cele ce se nimeresc in prea+ma ei, tot asa lucreaza si ru%aciunea lui )isus, ca o sa$ie, uneori fiind intoarsa spre %andurile cele rele si spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte si de muncile cele 'esnice& 1& Aratand 'aloarea atat de mare a ru%aciunii din inima, fata de cea citita si cantata, spunea staretul 6asile si aceasta= - e 'a 'oi cine'a, fara aceasta ru%aciune din inima, numai cu ru%aciunea rostita si cantata si cu simturile si impotri'irea cea din afara sa surpe atacurile 'ra+masilor si sa se impotri'easca oricarei patimi sau %and 'iclean, acela 'a fi $iruit de%ra$a si de multe ori de 'icleanul dia'ol, facandu-l sa se aplece spre sla'a desarta si spre neatentie, socotindu-se pastor si in'atator al oilor celor cu'antatoare& 9& )ar despre importanta ru%aciunii si a cantarilor din $iserica si cum tre$uie sa fie facute ele, asa in'ata Cu'iosul 6asile pe ucenicii sai= - Sa nu socotesti, $inecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii !arinti, de la multa cantare din afara si poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu ru%aciunea mintii, nesocotesc psalmii si canoanele& Sa nu fie aceasta& Caci acestea sunt date de uhul Sfant /isericii lui 0ristos, intru care se sa'arseste toata lucrarea de sfintire prin hirotonie si toata taina iconomiei lui umnezeuCu'antul, pana la a doua 'enire a 5ui, in care se cuprinde si in'ierea noastra& Ca nu este ce'a omenesc in randuiala $isericeasca, ci toate sunt ale darului lui umnezeu, neprimind nici un adaos de la 'rednicia noastra si nici o imputinare pentru pacatele noastre&

;3

90& Cu%etand la cu'intele Sfantului Apostol !a'el= 6oiesc a zice cinci cu'inte cu mintea mea, decat zeci de mii cu lim$a () Cor& 9-, 90), Cu'iosul staret 6asile in'ata pe ucenici ca mai mare folos a'em rostind la ru%aciune cate'a cu'inte cu atentia mintii si simtirea inimii, decat mii de cu'inte numai cu lim$a, fara atentie si simtire& Astfel, marele dascal al ru%aciunii in'ata, zicand= - Se cade mai intai a ne deprinde mintea si inima cu cinci cu'inte de acest fel, zicand din adancul inimii= . oamne, )isuse 0ristoase, 2iul lui umnezeu, miluieste-ma.& upa ce ne 'om curati mintea cu aceasta ru%aciune, se cu'ine a ne urca la cantarea intele%atoare, adica la cantarea si ru%aciunea din $iserica, deoarece oricare incepator, si inca patimas, poate sa'arsi cu intele%ere aceasta ru%aciune intru pazirea inimii& )ar cantarea $isericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-si 'a curati mai intai mintea cu aceasta ru%aciune& Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, a'and acelasi duh si dar, porunceste arhiereilor, preotilor, calu%arilor si tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica si sa uneasca cu rasuflarea in toata 'remea si in tot ceasul aceasta sfintita ru%aciune& El zice impreuna cu Apostolul !a'el= .<u este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui )isus 0ristos.& 99& >icea iarasi= - Cel ce 'ietuieste drept si fara prihana, ferindu-se de placerea sa si de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate ta$erele dia'olesti asupra lui si mii de ispite, 'a ramane ne'atamat, spun !arintii& ar cel ce um$la dupa randuiala proprie si dupa sfatul sau, adica in neascultare si in 'oile sale, acela cade in inselaciune& Caci sunt doua pricini ale inselaciunii, adica ale caderii din ru%aciunea cea curata a inimii= lucrarea faptelor $une dupa 'oie proprie, adica fara ascultare si sfatuire, si a doua este inaltarea mintii, adica mandria cu%etului, care este impotri'a smeritei cu%etari& 92& Cu'iosul 6asile, intr-un %las cu toti Sfintii !arinti, spune ca din trei pricini unii din calu%ari si din crestini parasesc lucrarea cea sfintita a ru%aciunii inimii& 3nii din ei .lasa aceasta lucrare numai sfintilor $ar$ati fara patima, socotind ca numai acelora li se potri'este, nu si celor patimasi.& A doua pricina a parasirii ru%aciunii inimii este .imputinarea aproape totala a in'atatorilor la acest fel de 'ietuire.D iar a treia pricina este .inselaciunea care se i'este in aceasta lucrare., adica ispita mandriei si a 'oii proprii& Br, pentru imputinarea patimilor la calu%arii incepatori, este ne'oie de atentia mintii si paza inimii, adica de ru%aciunea mintii& )ar daca lipsesc dascalii ru%aciunii, .a'em scrierile sfintilor ca in'atator.& Cat pentru piedicile de care se tem unii, ei se fac siesi piedica, .caci nu tre$uie sa te feresti sa mer%i in padure din teama de lup& !entru ca numai de umnezeu tre$uie sa te temi, sa fu%i din frica sau sa te lepezi de El.& 93& Cat pentru importanta postului la deprinderea ru%aciunii inimii, staretul 6asile de la !oiana #arului aduce in mi+loc cu'antul Sfantului 6asile cel #are, care zice= .)nfranarea se randuieste potri'it puterii trupesti a fiecaruia.& Apoi adau%a= - Cu ade'arat si de aceasta se cu'ine sa se tina seama, ca nu cum'a, zdro$ind cu infranarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit si neputincios spre sporirea duho'niceasca& !entru ca, de ar fi fost $ine sa sla$im cu trupurile si sa zacem a$ia 'ii, ne%resit, asa ne-ar fi facut omnul de la inceput& ar de 'reme ce ne-a facut asa cum ne-a facut, %resesc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fost facut& !entru aceea zice Sfantul #a*im= . a trupului cele dupa putere si intoarce toata ne'ointa ta spre lucrarea mintii.& )ar Sfantul iadoh zice= .!ostul are lauda in sine, dar nu la umnezeu.& eci, nu se cade ne'oitorilor $inecredinciosi a se trufi pentru el, ci sa 'ada tinta cu%etarii noastre in credinta in umnezeu& 9-& Cu'iosul 6asile de la !oiana #arului spunea ucenicilor ca 'iata monahala are trei cai= 'iata de o$ste, 'ietuirea in doi sau trei, numita si cale de mi+loc sau imparateasca, a'and toate in comun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care o duc numai cei sfinti si desa'arsiti, dupa ce mai intai au parcurs primele doua cai& ar unii monahi, zicea el, isi ale% si o alta cale, in afara de orice ascultare si $inecu'antare& Acestia isi fac chilia unde 'or si traiesc sin%uri, in%ri+indu-se mai mult de cele ale trupului& - Schimnicia inainte de 'reme, zice Cu'iosul 6asile, este pricina de mandrie si iu$ire de sineD pe cand trairea impreuna cu altii iti descopera sla$iciunile, te apara de ispite si te poate curati zilnic, prin harul lui 0ristos, lucrand din dra%oste pentru omnul& 94& )ar pentru citirea Sfintei Scripturi, in'ata cu'iosul= - )a aminte la citirea Scripturilor si, de nu 'ei fi om, te 'ei face om, ca citirea Scripturilor este tamaduire cu mult mestesu% si mantuitoare& )nsa, mare intarire este a nu %resi intele%erea citirii Scripturilor si mare surpare si prapastie adanca este neintele%erea Scripturilor& e aceea tre$uie sa cunoastem si scrierile Sfintilor !arinti si ale altor ne'oitori care ne a+uta pe calea mantuirii& SC8)SBA8E CAT8E !8EAC36)BS35 S) 30B6<)CESC35 #E3 2)3 )<T83 08)STBS, )E8BSC0)#B<A035 ?)8 A5EE)E .Asteptand cu mare dor intoarcerea ta, ca iarasi sa ne 'edem cu $ucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iu$itul meu fiu si prieten, im$ratisarea mea calduroasa si iti amintesc de intele%erea si le%amantul nostru de a 'ietui in pacea omnului= e 'eti ierta oamenilor %reselile lor si Tatal 'ostru cel ceresc 'a 'a ierta %reselile 'oastre, iar de nu 'eti ierta oamenilor %reselile lor, nici Tatal 'ostru nu 'a 'a ierta %reselile 'oastre si Cele ce 'oiti sa 'a faca 'oua oamenii, faceti si 'oi lor asemenea& (#atei :, 9--94D 5uca :, 39)& Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand %resesc fata de cine'a, 'oiesc ca acela sa ma ierte& e asemenea, ma silesc, chiar daca inima mea se impotri'este sa iert si eu fratelui meu %reselile lui fata de mine& !ana cand insaF <u de sapte ori, zice omnul, ci de saptezeci de ori cate sapte, daca ne 'a %resi si-i 'a parea rau, sa-i iertam lui& Aceasta este pra'ila si dreptarul nostru, pe care daca le-am pazi, nimeni nu ne-ar strica dra%ostea dintre noi si impreuna-'ietuirea noastra& ar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi %reselile si a ne dez'ino'ati - pe care cine'a a numit-o unealta a dia'olului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne 'ino'atia, cum ne este porunca, ci ne indeamna sa o punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim ne'ino'ati, ceea ce 'adit este o minciuna& 2ratele este 'ino'at ca m-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am ra$dat& Amandoi am %resit in fata poruncilor lui 0ristos si totusi aruncam 'ina unul asupra celuilalt, ca si Adam asupra E'ei si E'a asupra sarpelui& Si astfel ne pierdem sufletele si ne osandim ca si aceia, numai pentru ca um$lam a ne dez'ino'ati, si nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om fara pacat, chiar de ar fi sfant si de ar 'ietui numai o zi pe pamant& eci este lucru lamurit ca nu numai pentru pacate 'om fi osanditi, toti cei care ne impotri'im poruncilor lui 0ristos, ci si pentru aceea ca 'rem sa ne ascundem 'ino'atia& Sa zic ca ma lo'este cine'a peste o$raz, iar eu, ne'oind sa sufar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de 'ina, si-l infatisez ca pe un defaimator al poruncilor lui 0ristos, iar pe mine insumi nu ma in'inuiesc de nera$dare& Se intele%e ca atat. cel care m-a lo'it tre$uie sa fie +udecat, cat si eu, care n-am a'ut destula ra$dare, tre$uie sa ma pocaiesc si sa iau asupra-mi 'ina de a fi calcat porunca ra$darii& e aceea si /o%oslo'ul spunea= . aca zicem ca pacat nu a'em, ne ama%im pe noi insine si ade'arul nu este intru noi.& )ar daca 'rem, o, prietene, ca ade'arul sa se salasluiasca intru noi, atunci sa fu%im de apucatura de a ne dez'ino'ati si sa ne insusim %reselile, si atunci ade'arul se 'a arata pe fata, de la sine sau prin usile pocaintei& escoperirea de la sine a ade'arului sta in 'oia omnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de sla$ele noastre puteri omenesti&

;-

in acestea, dar, se poate 'edea ca lupta noastra nu este impotri'a trupului si a san%elui, ci asupra duhurilor intunericului, a incepatoriilor si a stapaniilor de su$ cerA (Efeseni :, 92)& 6ina dar la noi, 'ino %ra$nic, prietene, precum ni te-ai fa%aduit, ca sa ne fii impreuna-ne'oitor si impreuna-luptator impotri'a duhurilor rautatii de su$ cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar co$ori raiul pe pamant, decat in chipul acesta& /unaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre si sa pornim cu ea, ca si cum am a'ea o tre$uinta oarecare, in sus pe apa <iprului pana la ?ie'& Cata 'reme 'om impin%e cu lopetile, luntrea noastra 'a inainta in susul apei, iar daca incetam 'aslitul, atunci fara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne 'a duce la 'ale pana la Bceaco' sau pana la ?in$urn& Aceasta o spun ca sa intele%i ca toate suisurile duho'nicesti se casti%a cu ane'oie si cu sudoare multa& Cata 'reme omul se ne'oieste si 'e%heaza, el urca, ca si luntrea in susul apei& )ar cand 'rea sa se mai odihneasca si inceteaza truda, el indata co$oara la 'ale, ca si luntrea manata de apele <iprului pana in Crimeea, caci, sla$indu-ne puterile, patimile si ispitele lucreaza atunci in 'oie& Aceasta este calea cea in%usta, care duce la mantuire, si calea cea lar%a, care duce la pierzanie, cum zice omnul& Cel ce ra$da necazul si supararea, sa'arseste in sufletul sau mare ne'ointa si truda, ca si cel care 'asleste luntrea impotri'a cursului apei& !e cand omul care se manie si tine minte raul si mai ales daca si cauta sa se dez'ino'ateasca, acela isi sla$este si isi seaca puterile sufletesti, incat ispitele patrund in sufletul lui fara nici o %reutate si-i duc mintea spre tot felul de placeri si patimi, precum si apa duce luntrea spre Bceaco' si Crimeea& Asa se intampla cu oricine se lasa cuprins de poftele si desfatarile trupesti si de patimi& e aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului& Cu alte cu'inte, daca trupul nostru lasa 'aslele si 'rea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la 'ale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cu%etul curat indeamna si sileste trupul sa 'asleasca si sa impin%a din rasputeri luntrea la deal impotri'a apei, pana la ?ie'& 3rmand aceasta pilda, 'ino la noi, o, prietene si prea iu$ite fiule, si te urca cu noi in luntre sau mai $ine zis in cora$ia noastra si, luand in maini lopetile, 'asleste impreuna cu noi, ca sa manam cora$ia in susul apei si sa nu o scapam la 'ale, spre lucrarea poftelor si a patimilor& )ar daca din pricina sla$iciunii noastre nu 'om putea neintrerupt, zi si noapte, sa inaintam cu cora$ia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la 'ale si sa o tinem pe loc cu a+utorul ancorei, adica cu impotri'irea noastra fata de lucrarea patimilor& )n acest chip odihnindu-ne putin, iarasi 'om lua lopetile si 'om mana cora$ia la deal, adica luptand impotri'a poftelor si inclinarilor noastre rele& Tine-te dar, o, prietene, de fa%aduinta data la plecarea ta, ca de nu 'ei putea afla, la 'reun schit sau pe lan%a parintele !aisie, 'iata pe care o doresti, apoi - cu cu'intele tale ai spus= .atunci imi 'oi smeri %andurile mele si ma 'oi intoarce inapoi.& Scumpul meu fiu duho'nicesc, ieroschimonah ?ir Ale*ieA !ana cand 'ei fi purtat de %andurile tale, ca un al doilea #oise, le%anat de 'alurile apelor, in cosul sau de trestieF !orneste-te la drum si drumul te 'a aduce la $ratele maicii tale, care te-a nascut duho'niceste, precum si pe acel prunc l-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasca& 2ii sanatos in omnul si te roa%a pentru mine pacatosul.& 6AS)5E, staretul de la !oiana #arului, 9;:: SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL - Ma(as'i&ea Cioa&a- Se-es (secolul al E6)))-lea) Sfantul Sofronie era de loc din satul Cioara-Se$es, +udetul Al$a& 2iind de mic foarte iu$itor de umnezeu, a primit schima monahala la una din sihastriile Tarii 8omanesti, a+un%and 'estit sihastru si implinitor al E'an%heliei lui 0ristos& )n anul 9;4:, intorcandu-se in satul natal, a intemeiat o mica sihastrie in padurile din impre+urimi, cunoscuta cu numele de .Schitul Cioara., adunand acolo si cati'a ucenici& Apoi, 'azand asuprirea si nedreptatea la care erau supusi romanii ardeleni ortodocsi si arzand de ra'na pentru 0ristos, a um$lat ani de zile prin satele din Ardeal, indemnand pe credinciosi sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodo*a& !entru aceasta, la porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita si $atut cumplit pentru ra'na si indrazneala lui& 2iind scos din inchisoare, a inceput iarasi a marturisi dreapta credinta in satele din #untii Apuseni& Apoi a fost din nou intemnitat si chinuit pentru 0ristos& ar, cu ru%aciunile credinciosilor fiind eli$erat, la 9- fe$ruarie, 9;:9, a adunat un .mare so$or. in orasul Al$a )ulia, cerand e%alitate in drepturi poporului roman si episcop ortodo* pentru credinciosii din Ardeal& )n acelasi an, 'azandu-si dorinta implinita, s-a retras la #anastirea Curtea de Ar%es, unde, mai traind putin, s-a sa'arsit cu pace, dandu-si sufletul in mainile lui 0ristos& /iserica Brtodo*a 8omana l-a canonizat in anul 9944, numarandu-l in ceata sfintilor marturisitori si se face pomenirea lui la 29 octom$rie& Sfinte !reacu'ioase !arinte Sofronie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL - Ma(as'i&ea Ho&e1u (secolul al E6)))-lea) #onahul 8afail Cali%raful este numarat printre cei mai 'estiti scriitori de opere patristice din Tara 8omaneasca, al secolului E6)))& Era fiul preotului umitru din satul Stancesti-!raho'a, numit din $otez 8adu& eprinzand din copilarie frica de umnezeu si lucrarea faptelor $une si ramanand orfan de parinti, a fost calauzit de 0ristos in o$stea #anastirii 0orezu, la 'arsta de numai 90 ani& Si era iu$it de e%umen si de toti parintii pentru curatia si sfintenia 'ietii sale& Caci era strain, ascultator si cel mai mic din fratii manastirii& E%umenul ionisie l-a incredintat celor mai $uni dascali din o$ste, de la care a in'atat, in putina 'reme, lim$ile %reaca si sla'ona precum si frumoasa scriere& 5a 'arsta de 9- ani, tanarul ostas al lui 0ristos copia de+a cu multa indemanare carti de in'atatura duho'niceasca, pe pa%inile carora adau%a de o$icei aceasta insemnare= .S-au scris de mult pacatosul ro$ul lui umnezeu 8adul Copilul, sin(fiul) raposatului ro$ul lui umnezeu popa umitru ot (de la) Stancesti sud !roa(h)u'a, in Sfanta #anastire 0urezi&&&.& )n anul 9;4-, la 2 aprilie, in sam$ata !astilor, precum sin%ur scrie, 8adu .copilul. s-a calu%arit cu numele de .8afail monahul., ramanand toata 'iata simplu calu%ar in o$stea #anastirii 0orezu, a'and o sin%ura ascultare= cantarea la strana si copierea de scrieri ale Sfintilor !arinti& Timp de peste 30 de ani, Cu'iosul monah 8afail a copiat zeci de carti patristice si de slu+$a pentru manastiri si $iserici& intre acestea se mai pastreaza astazi 94 manuscrise& Acest monah iu$itor de multa osteneala a trait un an de zile si in o$stea Cu'iosului !aisie, la #anastirea ra%omirna, dupa cum sin%ur scrie& Apoi, re'enind la metanie si continuandu-si sfanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cerestile lacasuri spre sfarsitul secolului E6))), adau%andu-se in ceata cu'iosilor parinti& CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL - E.ume( al Sc,i'ului Si,as'&ia Pu'(ei (, 9;19) )eroschimonahul Sila a fost cel mai renumit e%umen al Sihastriei !utnei& Era ori%inar din +udetul /otosani& !rimii ani de ucenicie i-a facut la Schitul Brasani din apropiere& Apoi, ra'nind o 'iata duho'niceasca mai inalta, in anul 9;92, a fost calauzit de uhul Sfant sa mear%a la Schitul Sihastria !utnei& upa mai multi ani de ascultare si ne'ointa, tanarul ostas al lui 0ristos primeste tunderea in calu%arie, iar in anul 9;21 este hirotonit preot si tuns schimonah& Ca ucenic al e%umenului osoftei, schimonahul Sila se ostenea mult, atat cu slu+$a $isericii si cu implinirea

;4

randuielii sihastresti, cat si cu apro'izionarea schitului cu hrana si cele de ne'oie& Timp de 30 de ani, acest neo$osit sihastru a fost iconom al Sihastriei !utnei, implinind cu frica de umnezeu aceasta ascultare& Ca nea'and schitul nici un fel de a'ere, se intretinea numai din mila credinciosilor& Taranii de la camp trimiteau alimente, im$racaminte, 'in, ceara si untdelemn pentru $iserica, prin mainile Cu'iosului Sila, iar smeritii sihastri din munte se ru%au pentru ei si pentru tara, ziua si noaptea& 8aposand e%umenul osoftei in anul 9;43, Cu'iosul Sila a fost ales parinte duho'nicesc al Sihastriei !utnei& El a innoit in intre%ime acest schit, zidind din piatra o $iserica noua, in locul $isericutei de lemn, chilii, trapeza, pi'nite, cismea de apa, li'ada de meri si zid de +ur-impre+ur& e asemenea, a impodo$it $iserica cu catapeteasma, cu icoane si cu toate .podoa$ele si tre$uintele ce i se cu'in casei lui umnezeu.& )n anul 9;41, noua $iserica cu hramul ./una-6estire. a fost sfintita de mitropolitul #oldo'ei, )aco$ !utneanul& E%umenul Sila a innoit 'iata duho'niceasca in Sihastria !utnei, inmultind numarul smeritilor sihastri si desa'arsind intre toti le%atura nemuritoare a dra%ostei& 3nii dintre ei erau lucratori ai ru%aciunii lui 0ristos, iar altii, harnici cali%rafi si scriitori de carti& intre acestia se aminteste ieroschi- monahul <atan, care a scris cu $inecu'antarea e%umenului .!omelnicul ctitorilor sfintei Sihastrii a !utnei. (9;:1), precum si o lucrare ori%inala intitulata .Calu%aria. (9;;0)& 3n alt sihastru a scris .Scara Sfantului )oan din Sinai., la 9 martie 9;;0, iar .smeritul intre ieromonahi <atanail reteanul, duho'nicul de la !ascani., care se ne'oia in aceasta sihastrie, a copiat din nou !omelnicul #anastirii !utna, in anul 9;4:& Cu'iosul Sila era si un 'estit duho'nic cautat de multi credinciosi de prin sate, precum si de monahi, sihastri, e%umeni si arhierei& !e toti ii po'atuia cu intelepciune pe calea mantuirii, nici descura+andu-i, nici in nepasarea sufleteasca lasandu-i& 3nul din ucenicii sai, ieromonahul osoftei 0erescu, a a+uns in 9;-; e%umen al #anastirii !utna, iar intre anii 9;40-9;19 a fost episcop de 8adauti si mitropolit al /uco'inei, cel ce a reusit sa aduca din !olonia la Sucea'a, in anul 9;13, moastele Sfantului #ucenic )oan cel <ou& )n anul 9;;:, dupa ocuparea #oldo'ei de <ord de catre austrieci, Sihastria !utnei era supusa la $ir si nu mai a'ea 'oie sa aduca a+utoare din tara, fiind amenintata cu pustiirea& Atunci $atranul e%umen a facut o plan%ere catre imparat, cerand scutire de dari si aparand 'echile drepturi ale schitului& !entru toate acestea, ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei !utnei& upa ;0 de ani de ne'ointa duho'niceasca in Schitul Sihastria !utnei, Cu'iosul Sila a pus e%umen in locul sau pe ieroschimonahul <atan, iar el si-a dat sufletul cu pace in mainile omnului, in anul 9;19& CUVIOSUL VARTOLOMEU MA AREANUL - Ma(as'i&ea Pu'(a (9;90-9;10) Cu'iosul arhimandrit 6artolomeu #azareanul .a fost o mare personalitate duho'niceasca a monahismului romanesc. si cel mai prolific scriitor $isericesc din secolul E6)))& Se tra%ea din orasul Campulun%-#oldo'enesc, nascut intr-o familie care a odraslit alese fi%uri de preoti si calu%ari& Astfel, mosul sau, anume )oanichie, a fost calu%ar la #anastirea !utnaD tatal sau, la indemnul fiului, a+un%e tot aici ieromonah cu numele de (henadieD sora sa, Elena, im$raca si ea schima monahala, iar fratii sai, Teodor si <icolae, urmeaza scoala de la !utna si de'in preoti de parohie& Tanarul 6asile a fost chemat de 0ristos din copilarie la ne'ointa duho'niceasca, in o$stea #anastirii !utna& Cunostea din familie lim$a sla'ona si iu$ea mult linistea, $iserica si citirea cartilor sfinte& Aici de'ine ucenic si in'atacel al ieromonahului Antonie, un 'estit dascal si po'atuitor de suflete& Acesta il in'ata $una ne'ointa duho'niceasca, smerenia, ra$darea, ru%aciunea si ascultarea, care formeaza temelia mantuirii& )ar adancul teolo%iei si in'atatura Sfintilor !arinti le deprinde in scoala .cea mica., care e*ista in manastire& )eromonahul Antonie i-a fost nas de calu%arie monahului 6artolomeu, tunzandu-l de tanar in schima monahala& Apoi, fiind hirotonit preot, in putin timp a de'enit un ales po'atuitor de suflete si dascal preain'atat in scoala de la !utna& )ntre anii 9;-0-9;4;, el a fost sufletul acestei scoli, pre%atind sute de tineri, atat pentru calu%arie, cat si pentru preotie la sate& )n anul 9;40, !rotosin%helul 6artolomeu a+un%e e%umen, arhimandrit si parinte duho'nicesc al #anastirii !utna, pe care o po'atuieste cu multa pricepere pana in anul 9;:3& Acum, 'iata duho'niceasca din !utna capata un nou a'ant& El mareste numarul calu%arilor si al duho'nicilor, randuind $ine slu+$ele $isericii, scrie si traduce numeroase carti $isericesti, im$o%ateste $i$lioteca cu manuscrise de 'aloare, impodo$este $iserica 'oie'odala cu catapeteasma si icoane noi si da o noua amploare Sihastriei de pe 'alea !utnei& Astfel, su$ e%umenia sa, #anastirea !utna desteapta multe suflete pe calea mantuirii si creeaza o atmosfera de innoire duho'niceasca in #oldo'a de <ord& )n anul 9;4; face un scurt pelerina+ la manastirile din 8usia si de'ine mem$ru onorific al Academiei Teolo%ice din ?ie'& )ntre anii 9;;-9;;: cerceteaza scolile manastiresti de la #oldo'ita, 6oronet, 0umor, <eamt si #itropolia din )asi& Apoi, intors din nou la #anastirea !utna, intemeiaza, pe lan%a 'echea scoala zisa .cea mica., asa-numita .scoala cea mare., un fel de academie teolo%ica romaneasca, fara e%al la acea 'reme in #oldo'a& Aici in'atau numerosi tineri, atat do%mele credintei ortodo*e, cat si ne'ointa 'ietii monahale, psaltichia, retorica si o lim$a straina& )n acest timp, arhimandritul 6artolomeu este numit .indreptator al scoalelor domnesti, episcopesti si manastiresti. din #oldo'a& Adica un fel de parinte duho'nicesc si supra'e%hetor al in'atamantului $isericesc si manastiresc, caci era unul din cei mai in'atati calu%ari ai timpului sau si un cu'ios po'atuitor de suflete& <u putini duho'nici, e%umeni, ierarhi si dre%atori de tara il a'eau de sfetnic si duho'nic& Arhimandritul 6artolomeu #azareanul a fost si un neintrecut scriitor si traducator de carti patristice si $isericesti& intre traduceri se amintesc= Scara Sfantului )oan Scararul, tradusa in anul 9;:: la cererea ieromonahului 6arlaam de la #anastirea /isericaniD )n'atatura dulce sau 5i'ada inflorita, la #anastirea Solea, in anul 9;;0D )n'ataturile Cu'iosilor orotei si Efrem SirulD numeroase 'ieti de sfinti, dupa Sfantul imitrie al 8osto'uluiD Apofte%mata, adica scurte cu'inte retorice si morale (9;44) si altele& )ar dintre cartile compuse de el, amintim= 5etopisetul de la zidirea lumii (un fel de 0rono%raf), 5etopisetul #oldo'ei (9;:9), Condica sfintei #anastiri 6oronetul (9;;4), Condica sfintei #anastiri 0umor (9;;:), Condica #anastirii Sfantul )lie de lan%a Sucea'a, Condica #anastirii !recista din 8oman, 3ricul lui Stefan cel #are din 9: martie, 9-90 etc& Asa s-a ne'oit si s-a +ertfit pentru folosul si mantuirea multora Cu'iosul si neo$ositul arhimandrit 6artolomeu de la !utna& Apoi, mai traind putin, a adormit cu nade+dea in'ierii in anul 9;10 si a fost inmormantat la manastirea de metanie& CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL - Sc,i'ul Si,as'&ia Vo&o(ei (, 9;19) Via'a Acest mare sihastru era impreuna ne'oitor si sfetnic al staretului !aisie de la <eamt, fiind de o masura si de o 'arsta cu dansul& )nainte de a intra in ne'ointa monahala, a fost %u'ernator al unei pro'incii din 8usia, in +urul anului 9;-9& 5a inceput s-a ne'oit in Schitul !oiana 6oronei& Apoi, retra%andu-se la liniste in codrii din +urul Schitului Sihastria 6oronei, a a+uns sihastru desa'arsit si s-a odihnit cu pace in 'ara anului 9;19& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Cu'iosul Bnufrie, auzind de marii sihastri moldo'eni din !oiana si codrii 6oronei si fiind chemat de 0ristos, a intrat in o$stea acestui

;:

schit, unde s-a ne'oit, dupa 'oia lui umnezeu, mai mult de 24 de ani& )ar ne 'ointa lui , era desa'arsita ascultare, in tacere si neincetata ru%aciune& #ancare primea dupa apusul soarelui, iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore& Si atat de mult a crescut in 'iata duho'niceasca, incat toti se foloseau de trairea lui si ii cereau sa se roa%e pentru ei& Cea mai aleasa fapta $una a Cu'iosului Bnufrie era neincetata ru%aciune, pe care in putina 'reme o deprinsese in chip desa'arsit& )n o$stea schitului din !oiana 6oronei nu era in acea 'reme un lucrator al ru%aciunii lui )isus mai iscusit ca smeritul schimonah Bnufrie& o$andise inca si darul lacrimilor si, cu harul lui 0ristos, a'ea mare $ucurie si man%aiere duho'niceasca, insa despre toate acestea nu 'or$ea niciodata nimanui& )n'rednicindu-se de darul preotiei, Cu'iosul Bnufrie era slu+itor ales al celor sfinte si duho'nic al multor sihastri din padurile 6oronei& Si era intelept in cu'ant, $land si cunostea mai mult decat toti ispitele 'ra+masului& Astfel, numele lui se facuse cunoscut peste tot si insusi staretul !aisie il cerceta din timp in timp, pentru cu'ant de folos& 2iind incredintat prin oarecare semne dumnezeiesti, in anul 9;:-, Cu'iosul Bnufrie s-a retras la pustie in codrii seculari ai Sihastriei 6oronei& Acolo, facandu-si chilie din lemn si pamant, s-a ne'oit sin%ur in nestiute osteneli duho'nicesti timp de 24 de ani, a+un%and facator de minuni si inainte- 'azator& Apoi, sa'arsind calatoria acestei 'ieti si cunoscand dinainte ceasul mutarii sale, si-a dat fericitul sau suflet in $ratele lui 0ristos si a fost inmormantat alaturi de chilie, in li'ada su$ un mar& Bdata, mer%and la 'anatoare in padurile 6oronei, un $oier din sfatul tarii, care a'ea o fiica $olna'a de epilepsie, a a+uns pana la chilia marelui sihastru Bnufrie& eci, fiindu-i sete, a luat cate'a mere cazute +os pe mormantul cu'iosului& in acestea mancand acasa copila $olna'a, indata s-a 'indecat de $oala& Asemenea si alti $olna'i, care 'eneau la mormantul lui, se faceau sanatosi& in aceasta pricina, credinciosii din partea locului il cinsteau ca pe un sfant pe pustnicul Bnufrie& Auzindu-se pana la mitropolit si la domnul tarii despre Cu'iosul Bnufrie, in anul 91-: i s-au scos din mormant moastele si s-au asezat cu cinste in altarul $isericii din #anastirea 6orona& )ar din anul 914:, moastele lui au fost asezate in altarul $isericii din Sihastria 6oronei& espre acestea se scriu urmatoarele pe sicriasul in care se pastreaza= .91-:, mai 9& )n 'remea e%umeniei parintelui 8afail, arhimandrit si staret al #anastirii 6orona, pe mosia acestei manastiri, in fundul mosiei, spre hotar in padure, se %aseste o sihastrie de o suma de $ani insemnata, unde s-au ne'oit multi din parintii calu%ari, din care cel mai insemnat s-a aflat parintele nostru, Bnufrie& )n anul 91-:, cand au 'enit inaltimea sa #ihail, domnitorul tarii, la noi la manastire aici, si aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa 8afael staretul cu domnitorul din pricina dez%roparii oaselor Cu'iosului Bnufrie, ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duho'nici (a'riil, )rinarh si Bnisifor si un 'ataf $atran sa a+un%em pe taina la numita Sihastrie mai din sus& #er%and, am inceput a sapa mormantul si la o adancime de patru palme am aflat oasele& Toate erau in'aluite cu muschi de pamant si, scotandu-le afara, la cap am aflat o lespe%ioara de piatra, in care arata de cand a raposat cu'iosul= 4; de ani in mormant& Si, aducandu-le la manastire, ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cu'ios in fiinta domnitorului, si aceste oase de atunci stau nein%ropate pana acum.& )n zilele noastre, un ierodiacon a adus mai multi credinciosi sa se inchine la Schitul Sihastria 6oronei& eci, 'oind sa arate moastele Cu'iosului Bnufrie si, apucandu-le fara e'la'ie, indata s-a spart sicriul si au cazut +os in altar, ca nu era niciodata 'oia cu'iosului sa fie laudat si 'azut de oameni& e atunci, nimeni nu a mai indraznit sa le scoata din sfantul altar& SFANTUL PAISIE DE LA NEAMT (9;22-9;9-) Viata Cu'iosul !aisie de la <eamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a a'ut monahismul nostru romanesc& El s-a nascut la 29 decem$rie, 9;22, in !olta'a, din parinti foarte e'la'iosi& Tatal sau era preot la catedrala orasului& )n aceasta casa $inecu'antata, !etru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati& upa toate pro$a$ilitatile era de ori%ine moldo'ean, poate chiar din neamul Cantemirestilor, dar, din pricina deselor na'aliri otomane si tataresti, $unicii sai s-au stramutat si sta$ilit in orasul !olta'a din #alorusia& 8amanand orfan de tata, este dat de mama sa la studii, la Academia #o'ileana din ?ie', in anul 9;34& upa patru ani de studii, sufletul sau nu-si %asea odihna in lume& El se simtea chemat la ne'ointa calu%areasca& )n toamna anului 9;39, cand a'ea doar saptesprezece ani, !etru porneste in cautarea unei manastiri si a unui duho'nic $un, atat de necesar pentru sufletul sau& Timp de ; ani rataceste in mai multe schituri si manastiri, printre care si 5a'ra !ecersca& )n #anastirea #ed'edeschi este facut rasofor cu numele de !laton& <e%asind odihna si liniste duho'niceasca in manastirile ucrainene, rasoforul !laton, indemnat de uhul Sfant, trece in #oldo'a in anul 9;-4& Aici se ne'oiau nu putini calu%ari malorusi& !laton se sta$ileste la Schitul Trestieni - 8amnicu-Sarat& Apoi se muta la Schitul Carnul, pe apa /uzaului, unde se afla si pustnicul Bnufrie& )n 'ara anului 9;-:, pleaca la Athos si traieste un timp in sin%uratate, in prea+ma #anastirii !antocrator& )n anul 9;40, staretul 6asile il calu%areste pe pustnicul !laton, dandu-i numele de !aisie& in acest an, smeritul !aisie incepe sa primeasca ucenici, i se da Schitul Sfantul !rooroc )lie, accepta preotia si petrece in Athos in total saptesprezece ani& )n 'ara anului 9;:3, staretul !aisie 'ine in #oldo'a cu cei :- de ucenici ai sai, de frica turcilor, care stapaneau Athosul si tarile $alcanice& Aici i se incredinteaza #anastirea ra%omirna, unde se ne'oieste 92 ani, pana la 9- octom$rie 9;;4, formand o o$ste de 340 de calu%ari& )n toamna anului 9;;4, datorita ocuparii /uco'inei de austro-un%ari,Cu'iosul !aisie lasa 940 de calu%ari la ra%omirna si 'ine la #anastirea Secu, insotit de 200 de calu%ari, in 'ara anului 9;;9 se stramuta pentru ultima data in marea la'ra a #oldo'ei, #anastirea <eamt& )n #anastirea <eamt, Cu'iosul !aisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata 'iata sa& Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor !arinti, or%anizeaza o$stea dupa randuiala Sfantului #unte, formeaza un so$or foarte numeros de aproape ;00 de calu%ari, deprinde pe multi ucenici sa practice ru%aciunea lui )isus si intretine relatii duho'nicesti cu multe manastiri, stareti, duho'nici, pustnici, episcopi si dre%atori& 5a 94 noiem$rie, 9;9-, intr-o zi de miercuri, la 6ecernie, marele staret al #anastirii <eamt, Cu'iosul !aisie - numit in sla'ona 6eliciCo'schi - se muta la odihna cea 'esnica, in 'arsta de ;2 de ani, si este inmormantat in %ropnita $isericii 'oie'odale, cum se 'ede pana astazi& !entru sfintenia 'ietii lui, /iserica Brtodo*a 8omana l-a trecut in randul sfintilor si i se face pomenirea la 94 noiem$rie, in fiecare an& Fapte si cuvinte de invatatura

;;

<e'oindu-se rasoforul !laton in Schitul Trestieni, a fost randuit de e%umen la $ucatarie& ar el, fiind nein'atat a face mancare si fira' cu trupul, intr-o zi n-a fiert $ucatele indea+unsD iar cand sa dea 'asele +os de pe foc, a 'arsat din %reseala mancarea toata, pentru care a plans mult, cerandu-si iertare& )n alta zi a fost randuit sa faca paine la $rutarie& )nsa si aici a patimit aceeasi ispita& Caci, nestiind cum sa prepare aluatul si nea'and putere sa-l framante cat tre$uie, aluatul n-a mai dospit& Apoi, 'enindu-i un frate in a+utor, l-a framantat din nouD dar in cuptor, nestiind sa potri'easca focul, toata painea a ars pe 'atra& Atunci, rasoforul !laton, cerandu-si in %enunchi iertare de la parinti, a plans de mahnire in toata ziua aceea& #ai tarziu, dupa ce Cu'iosul !aisie a+un%e staret la #anastirea <eamt, spunea ucenicilor sai= - 2iilor, cei ce 'in in o$stea noastra sa nu se descura+eze 'azandu-si nepriceperea lor in unele ascultari, ca si eu am fost la fel& Ci, sa ai$a ra$dare ca, cu a+utorul lui umnezeu si cu sar%uinta, ei 'or a+un%e sa iz$uteasca in orice lucru& 3n schimonah, anume osoftei, a spus rasoforului !laton ca peste putine zile 'a 'eni marele staret 6asile de la !oiana #arului in Schitul Trestieni si, daca il 'a 'edea asa tanar si a%er la minte, il 'a sili sa primeasca preotia& Atunci !laton, multumindu-i, i-a zis= - !arinte osoftei, eu pana la moarte as dori sa raman simplu monah, caci nu sunt 'rednic de o treapta asa de mare& - umnezeu sa-ti a+ute, frateA, i-a adau%at $atranul& )ntr-o toamna, e%umenul schitului l-a randuit pe !laton sa pazeasca 'ia, poruncindu-i sa nu manance stru%uri decat dupa masa, ca sa nu se im$olna'easca de stomac& ar ucenicul, $iruindu-se de lacomie, toata ziua manca stru%uri, iar la masa nu mai %usta nimic& e aceea, mult sla$ind ca dupa o $oala, a fost certat de e%umen& Atunci, !laton, rusinandu-se, si-a marturisit %reseala neascultarii, cerandu-si cu lacrimi iertare& Spuneau parintii din schit despre !laton si acest lucru 'rednic de stiut= intr-o noapte, spre uminica, !laton a adormit asa de tare, ca nu a mai auzit clopotul de 3trenie& Cand s-a desteptat, slu+$a era pe la +umatate& Atunci, de mare mahnire, a inceput a plan%e si s-a intors la chilie& )ar a doua zi s-a rusinat sa mai mear%a la Sfanta 5itur%hie si la trapeza cu fratii, ci sedea in chilie plan%and, atat era de patruns de frica de umnezeu& in ziua aceea, multa 'reme, rasoforul !laton nu mai dormea culcat pe pat, ci sezand pe un scaunel, ca sa se poata destepta la 3trenie& <e'oindu-se smeritul !laton la Schitul Carnul, se ducea adesea in pustie, la Cu'iosul Bnufrie, $ar$at ales si plin de dar, pentru a-i cere cu'ant de folos& Bdata, dupa ce i-a 'or$it $atranul despre patimile trupesti si sufletesti si despre luptele cele cu 'iclesu% ale dia'olilor, a adau%at la urma si acestea= - aca n-ar apara 0ristos pe poporul Sau, nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti& ar cel ce cade catre 0ristos cu credinta si cu dra%oste, cu smerenie si lacrimi, aceluia i se dau man%aieri si ne%raite $ucurii, pace si dra%oste fier$inte catre umnezeu& #arturii ale acestui lucru sunt lacrimile nefatarnice iz'orate din marea dra%oste, zdro$irea inimii si smerenie necontenita pentru 0ristos& Caci, din dra%oste catre umnezeu, omul de'ine nesimtitor catre $unurile lumii acesteia& upa patru ani de ne'ointa duho'niceasca in #oldo'a, rasoforul !laton a plecat la Sfantul #unte, ca sa scape de hirotonie, dupa cum sin%ur marturisea mai tarziu, .ca nu cum'a parintii moldo'eni sa-l sileasca sa primeasca preotia.& Sosind !laton in #untele Athos, um$la prin toate manastirile si sihastriile sa-si %aseasca un iscusit po'atuitor& ar, ne%asind un duho'nic dupa dorinta lui, s-a retras in pustie, ne'oindu-se sin%ur patru ani de zile in multa ne'oie si osteneala, in ru%aciune si citirea Sfintilor !arinti, in lacrimi si pri'e%here ziua si noaptea& <e'ointa fericitului !laton in sin%uratate era destul de %rea si ane'oioasa& <eincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi si cantarea psalmilor& #ancare primea o data la doua zile si atunci numai pesmeti si apa, afara de sam$ete, uminici si praznice& )ar saracia lui era co'arsitoare& Traia numai din pomana& A'ea doar o dulama si o rasa, si acelea foarte 'echi& e multe ori, din pricina lipsei, um$la descult chiar si iarna si fara camasa pe el& ar smeritul !laton se $ucura de saracia lui, precum se $ucura $o%atul de $o%atia lui& <ici usa chiliei sale nu o incuia 'reodata cand pleca unde'a, caci nu a'ea nimic intr-insa, fara numai cu'intele Sfintilor !arinti pe care le imprumuta de la manastiri& )n acea 'reme, cu purtarea de %ri+a a lui umnezeu, a 'enit in Sfantul #unte marele staret 6asile de la !oiana #arului si a za$o'it cate'a zile la chilia fericitului !laton& )ar la ru%amintea lui, staretul 6asile l-a calu%arit pe !laton, punandu-i numele de !aisie& Apoi $atranul l-a sfatuit pe ucenicul sau sa lase ne'ointa pustniceasca si sa-si alea%a calea imparateasca, zicand= - Toata 'iata monahiceasca se imparte in trei parti= intai 'iata de o$steD al doilea petrecerea in doi sau in trei, numita si calea imparateasca sau de mi+loc, a'and toate in comunD al treilea este ne'ointa de unul sin%ur in pustie, potri'ita numai $ar$atilor sfinti si desa'arsiti& )n timpul de fata insa, unii calu%ari si-au nascocit al patrulea fel de randuiala monahiceasca& 2iecare isi face chilie unde ii place, traieste sin%ur si se conduce sin%ur dupa 'oia sa& Acestia nu sunt ade'arati pustnici, ci niste sama'olnici, pentru ca si-au ales un chip de 'iata care nu este dupa masura puterilor lor, lepadand ascultarea o$steasca& 3nii dintre acestia zic= .Eu de aceea traiesc sin%ur, ca sa nu supar pe fratele meu, nici eu sa nu fiu suparat de altul& Apoi, ca sa ma feresc de %rairea desarta si de osandirea altuia.& ar stii tu, prietene, oare ca aceste 'or$e ale tale mai mult te rusineaza decat te indreptatescF !entru ca si !arintii /isericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se plece, iar mandria, parerea de sine, 'iclenia si altele asemenea in%amfa si fac pe om trufas& )arasi zicea Cu'iosul 6asile catre ucenicul sau, !aisie= - #ai $ine este sa traiesti impreuna cu un frate, sa-ti cunosti sla$iciunea si masura ta, sa te caiesti, sa te ro%i inaintea omnului si sa te cureti in toata ziua, prin harul lui 0ristos, decat sa porti in tine trufia si parerea de sineti, sa le ascunzi cu 'iclenie si sa te hranesti cu traiul sin%uratic& Ca traiul sin%uratic aduce nu putina 'atamare celui patimas& )arasi adau%a staretul 6asile= - Schimnicia inainte de 'reme este pricina de mandrie, dupa cu'antul Sfantului 6arsanufie& eci, daca pe cel sla$ schimnicia il duce la mandrie, atunci in ce se $izuie cel ce indrazneste la aceasta lupta sin%uraticaF <u este mai $ine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatescF !etrecerea in 'iata de o$ste, dupa porunca omnului, spunea marele staret, da monahului ra'na la tot lucrul, desi i se impotri'este satana& Aici nu au loc iu$irea de sine si partinirea, care, de o$icei, stapanesc pe cei ce traiesc in sin%uratate& Celor ce au trait la inceput in 'iata de sine, li se pare %rea 'iata de o$ste& e aceea, unii din ei zic= munca pentru noi insine ne dadea ra'na si harnicieD iar cand lucram pentru frati, se i'esc numaidecat lenea si cartirea& Spunea iarasi staretul 6asile=

;1

- Cel ce traieste sin%uratic lucreaza numai pentru sine, din iu$ire de sine& )ar cel ce traieste in o$ste lucreaza numai pentru omnul, din iu$ire de umnezeu& e aceea, se cu'ine ca noi, neputinciosii, sa tinem calea imparateasca, petrecand mai multi la un loc& )n felul acesta si ispitele le 'om $irui si de pacatul iu$irii de sine ne 'om iz$a'i& Asa il in'ata Cu'iosul 6asile dupa calu%arie pe Cu'iosul !aisie& )ncepand fericitul !aisie sa primeasca in +urul sau mai multi frati, dupa sfatul staretului 6asile, duceau mare lipsa de preot& eci, il ru%au cu lacrimi in ochi pe !aisie sa primeasca preotia, dar el nu 'oia, socotindu-se ne'rednic& Atunci, unii din $atranii #untelui Athos au zis cu'iosului= - Cum poti tu sa in'eti pe frati sa asculte si sa-si taie 'oia, cand tu nu faci ascultare si respin%i lacrimile atator oameniF 6adit lucru este ca tu iu$esti 'oia ta si crezi mintii tale mai mult decat 'or$elor celor mai $atrani cu anii si cu mintea& Bare, tu nu stii unde duce neascultareaF Auzind aceste cu'inte, !aisie s-a supus 'oii parintilor si a primit preotia& Se spunea despre o$stea Cu'iosului !aisie de la Schitul Sfantul )lie ca petrecea in mare lipsa materiala, dar in desa'arsita armonie si ra'na duho'niceasca& !e lan%a participarea zilnica la slu+$ele $isericesti, fratimea se indeletnicea si cu lucrul mainilor, in deplina dra%oste, smerenie si tacere& Se spunea despre fericitul staret ca si el insusi se ostenea, ziua la facerea de lin%uri, iar noaptea, la citirea si transcrierea cartilor Sfintilor !arinti, sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri& Spuneau iarasi ucenicii lui ca in toata 'iata sa, Cu'iosul !aisie 'arsa multe lacrimi cand sa'arsea Sfanta 5itur%hie, fiind patruns de dumnezeiasca dra%oste& !atriarhul Serafim, care petrecea in #anastirea !antocrator, il chema pe staretul !aisie in la'ra de cate'a ori pe an pentru a slu+i Sfanta 5itur%hie& Si se foloseau toti 'azand pe !aisie slu+ind in lim$a %reaca, fara %ra$a, cu ne- spusa e'la'ie, cu fata stropita de lacrimi si a$sor$it cu totul de sfanta slu+$a& Staretul !aisie iu$ea foarte mult citirea operelor Sfintilor !arinti& )ata ce raspunde el staretului Atanasie, care il in'inuia de oarecare lucruri= - Sa nu zici, parinte Atanasie, ca a+un% una sau doua carti pentru mantuirea sufletului& oar nici al$ina nu aduna miere dintr-o sin%ura floare, ci din multe& Asa este si cel ce citeste cartile Sfintilor !arinti& 3na il in'ata dreapta credintaD alta ii 'or$este de tacere si ru%aciuneD alta ii spune de ascultare, de smerenie si ra$dare, iar alta il indeamna catre iu$irea de umnezeu si de aproapele& Asadar, din multe carti patristice in'ata omul sa traiasca dupa E'an%helie& >icea Cu'iosul !aisie= - Cel ce nu 'rea sa patimeasca cu 0ristos in 'iata de o$ste si indrazneste in mandria, sa sa se ridice deodata pe crucea lui 0ristos, ale%andu-si 'iata de pustie inainte de 'reme, el de'ine un raz'ratit, iar nu pustnic& >icea iarasi= - 6iata de o$ste si sfanta ascultare din ea, care este radacina 'ietii calu%aresti, a asezat-o pe pamant insusi 0ristos #antuitorul, dand pilda oamenilor petrecerea Sa si a celor doisprezece Apostoli, care s-au supus intru totul dumnezeiestilor 5ui porunci& <ici o alta 'ietuire, spunea cu'iosul, nu aduce calu%arului atata sporire si nu-l iz$a'este asa curand de patimile trupesti si sufletesti, ca 'iata de o$ste prin fericita ascultare& Si aceasta, datorita smereniei care se naste din ascultare& )ar despre dra%ostea cea duho'niceasca iarasi spunea= - !etrecerea in 'iata de o$ste a fratilor adunati in numele lui 0ristos, fara deose$ire de neam, ii uneste asa de mult prin dra%oste, incat toti de'in un sin%ur trup, a'and un sin%ur cap - pe 0ristos -, un sin%ur suflet, o sin%ura 'oie si un sin%ur scop - pazirea poruncilor lui umnezeu -, indemnandu-se unul pe altul la lupta cea $una, supunandu-se unul altuia, purtand sarcinile unul altuia, fiind parinte si ucenic unul altuia& )arasi zicea staretul= - umnezeiasca ascultare, fiind radacina si temelia 'ietii calu%aresti, este strans le%ata de 'iata de o$ste, cum este le%at sufletul de trup& Ca una fara alta nu poate e*ista& )n o$stea noastra, spunea fericitul !aisie, nimeni nu are nimic al sau personal, ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui )uda 'anzatorul& Cel ce 'ine in manastire este dator ca toata a'erea sa, pana la cel mai mic lucru, s-o puna la picioarele staretului, daruindu-se pe sine lui umnezeu pana la moarte, cu trupul si sufletul sau& Apoi adau%a si acestea= - Cu ade'arat, nu toti in o$stea noastra au a+uns deopotri'a masura 'arstei duho'nicesti& Cei mai multi si-au lepadat cu totul 'oia si cu%etul lor, supunandu-se in toate fratilor si ra$dand cu mare $ucurie ocarile si ispitele& Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine si se socotesc mai ne'rednici decat toti& Altii, inca nu putini, cad si iarasi se scoalaD %resesc si din nou se pocaiescD cu %reu ra$da mustrarile si ispitele, dar nu raman ca cei dintai, ci se roa%a cu caldura lui umnezeu sa le trimita a+utor& Sunt putini insa si de aceia care nu pot deloc sa ra$de ispitele si mustrarile& Acestia au ne'oie sa fie hraniti cu laptele milei, al iu$irii de oameni si al in%aduintei, pana 'or a+un%e la cu'enita 'arsta duho'niceasca& Catre unul din prietenii sai zicea Cu'iosul !aisie cu'intele acestea= - Am o necontenita intristare si durere in inima mea& Bare cu ce o$raz ma 'oi infatisa eu inaintea infricosatului 7udecator, ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei care s-au predat in ascultarea mea, cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu sufletF ar, desi sunt ne'rednic, am nade+de de mantuire prin ru%aciunile fratilor ce 'ietuiesc impreuna cu mine& upa mutarea staretului !aisie cu so$orul sau, din #untele Athos la #anastirea ra%omirna, a randuit, cu $inecu'antarea mitropolitului #oldo- 'ei, (a'riil, urmatoarea re%ula de 'iata calu%areasca= - <ici un frate din o$ste sa nu ai$a 'reun fel de a'ere proprie, miscatoare si nemiscatoare& Staretul manastirii 'a a'ea %ri+a sa-i dea fiecaruia cele de ne'oie, dupa ascultarea lui& - 2iecare frate sa se sileasca a do$andi desa'arsita ascultare, prin parasirea cu totul a 'oii, a cu%etarii si li$ertatii sale& - Staretul sa cunoasca $ine Sfanta Scriptura si in'ataturile Sfintilor !arinti, pentru a sti cum sa po'atuiasca pe calu%ari dupa 'oia lui umnezeu& - Slu+$ele $isericesti si toata pra'ila o$steasca sa se respecte intocmai dupa tipicul Sfantului #unte Athos& - E%umenul si toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slu+$ele $isericesti in rasa si camilafca& <umai cei $olna'i sau trimisi in ascultari pot lipsi de la $iserica&

;9

- 5a trapeza sa se ser'easca masa dupa tipicul $isericesc si randuiala Sfantului #unte& <imanui nu-i este in%aduit sa manance pe la chilii, de la e%umen pana la cel din urma frate& <umai cei $olna'i si $atrani pot primi mancare la chilie& - 5a chilii, fratii sunt datori, mai mult decat orice alta ne'ointa, sa prac- tice ru%aciunea lui )isus& Apoi sa cante psalmi, sa citeasca Sfanta Scriptura si cartile Sfintilor !arinti& <imeni sa nu stea fara de ocupatie in chilie& )ar de iesirea deasa din chilie si de starea de 'or$a cu altii sa fu%a ca de otra'a& - E%umenul se cu'ine sa randuiasca pe frati la toate ascultarile din manastire, pentru a-i deprinde smerenia si taierea 'oii& - E%umenul tre$uie sa ai$a catre toti fratii aceeasi purtare de %ri+a si aceeasi dra%oste& 5a fel si fratii sa ai$a intre ei dra%oste curata si nefatarnica& - Se cu'ine e%umenului sa ra$de cu $landete toate sla$iciunile fiilor sai duho'nicesti, cu nade+dea indreptarii lor& )ar pe cei ce traiesc de capul lor si leapada +u%ul ascultarii, dupa destula sfatuire, sa-i indeparteze din manastire& - !entru $una chi'ernisire a a'erilor, a fratilor si a tre$urilor manastiresti, e%umenul este dator sa ai$a un calu%ar iscusit care sa poata carmui $ine toate& - 2ratii care 'in la calu%arie sa fie tinuti in haine mirenesti, spre ispitire canonica, de la sase luni pana la trei ani& Apoi sa-i tunda in monahism, ca rasofori sau calu%ari in mantie& )ar pe cel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea si taierea 'oii, sa-l trimita din nou in lume& - )n manastire sa fie un mic spital - $olnita - pentru calu%arii care se im$olna'esc si un frate iscusit care sa in%ri+easca de ei cu deose$ita hrana, $autura si liniste& - )n manastire sa fie diferite ateliere pentru tre$uintele o$stesti, in care sa lucreze calu%ari priceputi, ca sa nu fie ne'oie sa se duca calu%arii la mireni& - Sa se faca doua case de oaspeti= una inauntrul manastirii pentru mirenii e'la'iosi care 'in spre inchinareD si alta in afara de manastire pentru cei care 'in cu carutele& - E%umenul sa randuiasca calu%ari iscusiti, ca sa slu+easca cu dra%oste pe cei ce 'in spre inchinare& !e cei saraci si $olna'i, care n-au unde sa-si plece capul, sa-i duca, fie la casa de oaspeti, fie la $olnita si sa fie in%ri+iti cu $una'ointa& - )n manastire sa fie interzisa intrarea femeilor, afara de cazuri de mare ne'oie, cum ar fi in timp de raz$oi si de $e+enie& - E%umenul sa se alea%a de so$orul calu%arilor si numai din sanul manastirii& El sa stie $ine Sfanta Scriptura si in'ataturile Sfintilor !arinti si sa fie pilda tuturor de ascultare, dra%oste, $landete si intelepciune& - #anastirea ra%omirna sa nu fie niciodata si nicaieri inchinata, precum a lasat cu %reu le%amant si prea fericitul ei ctitor, mitropolitul Anastasie Crimca& Cu'iosul !aisie poruncea fratilor sa sa'arseasca ascultarea randuita cu mare dra%oste, in permanenta tacere si cu ru%aciunea tainica in inima& Adeseori iesea si staretul cu fratii la lucru, dandu-le tuturor pilda in toate& 6ara, cand parintii plecau sa lucreze la camp, mer%ea si un duho'nic cu dansii pentru pra'ila $isericeasca si pentru spo'edania zilnica, de care nimeni nu era scutit& Cand staretul !aisie nu putea sa-si cerceteze fratii la camp, fiind departe de manastire, le trimitea cate o scrisoare, plina de sfaturi duho'nicesti& )ata cum ii in'ata pe frati in una din aceste scrieri= - 2iilor, paziti-'a de za'istieA 3nde este za'istie, acolo nu este uhul lui umnezeu& Stapaniti-'a lim$a, ca sa nu %raiasca cu'inte desarte& Cine isi stapaneste lim$a, isi pazeste sufletul de intristare& e la lim$a 'ine 'iata si moarteaA )ntru toate sa a'eti smerenie, $unatate si dra%oste& )ntariti-'a cu temerea de umnezeu, cu amintirea mortii si a 'esnicelor munci& 8u%aciunea lui )isus sa o repetati necontenit& Aduceti lui umnezeu +ertfa curata, neprihanita, cu $una mireasma, dupa crestineasca 'oastra fa%aduinta& Aduceti osteneala si sudorile 'oastre de san%e ca o ardere de tot& >aduful si arsita zilei sa fie pentru 'oi ca ra$darea mucenicilor&&& 5a chilii, staretul !aisie cerea calu%arilor sa faca trei lucruri= sa citeasca cu'intele Sfintilor !arinti, sa practice ru%aciunea mintii si, dupa putere, sa faca adesea metanii cu lacrimi& #arturisirea %andurilor catre duho'nici o considera marele staret temelia 'ietii duho'nicesti si nade+dea mantuirii pentru toti& e aceea poruncea fratilor, mai ales celor incepatori, sa se marturiseasca in fiecare seara la duho'nicii lor& aca 'reunul din calu%ari, din lucrarea 'ra+masului, nu 'oia sa-l ierte pe fratele sau pana seara, staretul il indeparta din so$or, il oprea sa zica Tatal nostru si nu-l lasa nici pe pra%ul $isericii sa paseasca, pana nu se smerea si-si cerea iertare& aca la sa'arsirea 'reunui lucru se calca 'reo porunca dumnezeiasca, staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela, decat sa supere cu ce'a pe umnezeu& Se spunea despre staretul !aisie ca permanent era ocupat cu fratimea si usile chiliei lui nu se inchideau pana la ceasul noua seara& 3nii ieseau si altii intrau& !e unii ii man%aia, iar cu altii se $ucura& Spunea unul din ucenicii sai, zicand= .Treizeci de ani am trait pe lan%a dansul si nu l-am 'azut niciodata intristandu-se pentru ne'oile materiale& El numai atunci se intrista tare, cand 'edea calcandu-se 'reo porunca dumnezeiasca, si mai ales de $una'oie& Ca sufletul sau si-l punea pentru cea mai mica porunca a Stapanului.& e multe ori zicea staretul= - Sa piara toate ale noastre, sa piara si trupul nostru, dar sa pazim poruncile lui umnezeu si cu dansele, sufletele noastreA Timp de doisprezece ani, cat a trait in #anastirea ra%omirna, staretul !aisie se indeletnicea, pe lan%a %ri+a conducerii so$orului, si cu traducerea cartilor patristice& Aceasta truda o sa'arsea cu'iosul mai ales in noptile de iarna, iar din roadele ei impartasea cu $ucurie toata fratimea din manastire& Se spunea despre staretul !aisie ca iarna, cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari, in fiecare seara, in afara de sar$atori, citea din cu'intele Sfintilor !arinti& 2ratii se adunau la trapeza, se aprindeau lumanari, apoi 'enea staretul, se aseza la locul sau si citea cu'ant de in'atatura& 5a urma e*plica cu'antul citit pe intelesul tuturor& Se mai spunea pentru dansul ca a'ea in ra%omirna calu%ari de trei neamuri= moldo'eni, sla'i si %reci& e aceea era ne'oit sa citeasca intr-o seara in lim$a romana, iar in seara urmatoare in lim$a sla'a sau %reaca& Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul !ostului Craciunului pana in Sam$ata Sfantului 5azar, cand incetau& Adeseori, staretul sfatuia pe calu%ari, zicand= - 2ratilor, mai intai de toate se cu'ine 'oua sa 'a apropiati de omnul cu credinta tare si cu iu$ire fier$inte sa 'a lepadati hotarat de toate placerile 'eacului acestuia, de 'ointa 'oastra, de cu%etul inimii 'oastre si sa fiti saraci cu duhul si cu trupul& <umai atunci, prin harul lui 0ristos, se 'a aprinde in 'oi sfanta ra'na&

10

Alta data, iarasi zicea cu'iosul= - upa masura ostenelilor 'oastre, cu timpul 'eti do$andi lacrimi si plans cu nade+de, spre man%aierea sufletului& Se 'a i'i in 'oi ra'na fier$inte de a trai dupa poruncile omnului si 'eti casti%a smerenie si ra$dare, mila si iu$ire catre toti, iar mai ales catre cei nedreptatiti, $olna'i si $atrani& Apoi adau%a si aceste cu'inte= - 2ratilor, pe lan%a toate acestea, se cu'ine sa ra$dati $ar$ateste tot felul de neputinte trupesti= sla$iciuni, $oli %rele si suferinte trecatoare, care sunt pentru mantuirea 'esnica a sufletelor 'oastre& <umai astfel 'eti a+un%e $ar$ati desa'arsiti, dupa masura 'arstei lui 0ristos& >is-a iarasi marele staret ucenicilor sai= - e 'eti ramane tari in ostenelile calu%aresti, 'a dura si o$stea 'oastra cat 'a $ine'oi umnezeu& )ar daca 'a 'eti a$ate de la luareaaminte de sine si de la citirea cartilor Sfintilor !arinti, atunci 'eti cadea din pacea lui 0ristos, din iu$irea 5ui si din implinirea poruncilor 5ui& Atunci se 'or incui$a intre 'oi neoranduiala, desertaciunea, dezordinea, tul$urarea sufleteasca, indoiala, deznade+dea, cartirea si in'inuirea unuia asupra altuia& Atunci se 'a destrama so$orul 'ostru, mai intai sufleteste si apoi si trupeste& Spuneau ucenicii Cu'iosului !aisie ca a'ea atat de mare dar de a con'in%e, incat si pe cel mai trist il putea man%aia si linisti cu cu'intele sale, si pe cel descura+at il putea im$ar$ata si intari& )ar unde tre$uia, mustra, ru%a, indeparta, indelun% ra$da si cand nu iz$utea, alun%a de la sine& <umai pe cei mai inraiti si indaratnici ii certa, amenintandu-i cu mania lui umnezeu& 2ata de unul ca acesta se arata +udecator aspru si manios, pana cand se smerea si se pocaia& Apoi il man%aia, do+enindu-l cu dra%oste si cu lacrimi pentru a lui indreptare& Bdata unul din frati i-a spus= !arinte, cu%etul imi spune ca ma urasti, deoarece adeseori ma certi cu manie in fata fratilor& - )u$ite frate, i-a raspuns cu'iosul, daca Sfanta E'an%helie porunceste sa iu$im si pe 'ra+masii nostri si sa le facem $ine, atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duho'nicestiF )ar daca 'a mustru cu manie, sa 'a dea omnul si 'oua acest fel de manieA Ca eu sunt ne'oit a sta impotri'a firii fiecaruia& impotri'a unora, adica a ma arata maniindu-ma, inaintea altora tre$uie sa plan%, ca si prin una si prin alta sa 'a aduc 'oua folos& 3neori %raia catre ucenicii sai aceste cu'inte= - 2ratilor, nu 'oiesc sa 'a temeti de mine ca de un stapan infricosat, ci sa ma iu$iti ca pe un parinte, precum si eu 'a iu$esc pe 'oi ca pe niste fii ai mei duho'nicesti& )arasi se spunea despre marele staret !aisie ca, de se intampla in so$or tul$urare si scar$a 'reunui frate si acela 'enea la cu'iosul sa-i spuna necazul, indata staretul il $inecu'anta si-l lua inainte cu cu'antul, nelasand fratelui ra%az sa 'or$easca& Astfel, prin cu'intele sale cele dulci si man%aietoare, ducea mintea fratelui departe de intristare& e asemenea, in 'or$irea sa tinea seama de firea si asezarea sufleteasca a fiecaruia& Celui mai intelept ii aducea cu'ant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura, potri'it cu starea lui& )ar celui mai simplu ii aducea cu'ant, fie din iscusinta sa, fie din sfanta ascultare, pana cand fratele uita de tul$urare si iesea de la staret $ucurandu-se si multumind lui umnezeu& Alteori %raia staretul si acestea= - Cand 'ad pe fiii mei duho'nicesti ne'oindu-se si silindu-se a pazi poruncile lui umnezeu cu ascultare si smerenie, am in sufletul meu atat de mare $ucurie duho'niceasca, incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am $ucurie mai mare ca aceasta& )ar cand 'ad pe unii ne%ri+ind de poruncile lui umnezeu, tinand la 'oia lor, trecand cu 'ederea sfanta ascultare, cartind si petrecand in lene'ire si iu$ire de sine, atunci atata intristare cuprinde sufletul meu, ca mai mare decat aceasta nu poate fi, pana cand nu ii 'oi 'edea pocaindu-se cu ade'arat& Se spunea despre staretul !aisie ca neincetat ii in'ata pe frati si ii destepta spre mai mare osardie, zicand= - 2iilor, nu 'a lasati facand ne%utatorie duho'niceascaA Caci acum este 'reme $ine primita, acum este ziua mantuirii, spune Sfantul !a'el& Bdata a 'enit la staret un frate si i-a spus= - !arinte, sunt tare luptat de %anduriA )ar staretul i-a raspuns, zam$ind= - e ce sunteti 'oi asa de copilarosiF 2aceti si 'oi cum fac eu& Eu toata ziua 'or$esc cu 'oiD cu unii plan%, cu altii ma $ucur& )ar dupa ce plecati toti din chilie, odata cu 'oi alun% de la mine toate %andurile& Apoi iau in maini o carte si nu mai aud nimic& !arca as fi in pustiul )ordanuluiA espre cresterea 'ietii duho'nicesti a o$stii Cu'iosului !aisie, scria mai tarziu ucenicul sau !laton aceste cu'inte= - !uteai sa 'ezi atunci in #anastirea ra%omirna inflorind 'iata calu%areasca ca o minune noua& Ca oamenii, 'ii fiind pentru dra%ostea lui umnezeu, erau morti de $una'oia lor pentru cele pamantesti& Si cum 'oi putea 'or$i cu intele%ere decat numai din parte, despre tainica lor lucrare, adica= infran%erea inimii, smerenia adanca, frica de umnezeu, luarea aminte de sine, tacerea %andurilor si ru%aciunea inimii pururea saltand, cu nespusa si aprinsa dra%oste catre 0ristos si catre aproapele& Ca multora dintr-insii neincetat le cur%eau lacrimileD nu numai in chilie, ci si in $iserica, si in 'remea ascultarii, si in timpul citirii si al 'or$irii duho'nicesti, ca o roada a uhului Sfant& Cu cu'iinta dar, aici se implineau cu'intele Sfantului )saac Sirul, care %raieste= .Adunarea celor smeriti este iu$ita lui umnezeu, precum adunarea serafimilor.& Cat pentru apararea ru%aciunii lui )isus, pe care toti ucenicii staretului !aisie o practicau, cu'iosul a scris o frumoasa epistola in sase capitole, impotri'a acelora care o defaimau& )ata inceputul epistolei sale= - A a+uns pana la noi 'estea ca oarecare persoane din sanul calu%aresc, $izuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor, indraznesc sa huleasca dumnezeiasca ru%aciune a lui )isus, care sa'arseste sfanta slu+$a prin minte in inima& 5a aceasta ii inarmeaza 'ra+masul ca, prin lim$ile lor, ca si cu niste arme, sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca si prin or$irea mintii sa intunece inima lor& #ai departe, adau%a= - Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea necontenita a purtatorilor de umnezeu parintilor nostri celor de demult si a stralucit in multe locuri pustii si in manastirile cu 'iata de o$ste= in #untele Sinai, in Schiteea E%iptului, in #untele <itriei, in )erusalim, in Sfantul #unte Athos si in tot 8asaritul& !rin aceasta lucrare a mintii, multi dintre purtatorii de umnezeu parintii nostri, aprinzandu-se cu focul serafimic al dra%ostei de umnezeu si de aproapele, s-au facut cei mai zelosi pazitori ai poruncilor lui umnezeu si s-au in'rednicit sa de'ina 'ase alese ale Sfantului uh&

19

)n continuare, spunea staretul !aisie= - Asupra acestei dumnezeiesti lucrari a mintii si a pastrarii raiului inimii, nimeni dintre ortodocsi n-a indraznit cand'a sa rosteasca hula, ci toti s-au indreptat catre ea cu mare respect si e'la'ie, ca pentru un lucru plin de mare folos duho'nicesc& )ar catre impotri'itorii sai, cu'iosul adreseaza aceste cu'inte= - 6edeti, o, prieteni, care indrazniti sa huliti ru%aciunea mintiiF <u de'eniti 'oi oare partasi ereticului 6arlaam de Cala$ria si ucenicilor luiF <u 'a cutremurati oare cu sufletul ca 'eti cadea, asemenea lor, su$ anatema /isericii si 'eti fi departati de umnezeuF 6i se pare oare nefolositor sa chemati numele lui )isusF ar nici de mantuit nu 'a puteti mantui prin nimeni altul decat in numele omnului nostru )isus 0ristosA Apoi adau%a, zicand= - aca chemarea numelui lui )isus este mantuitoare, iar mintea si inima omului sunt fapturi ale mainii lui umnezeu, atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea ru%aciunea preadulcelui )isus si cere de la El milaF Catre cei ce 'oiau sa deprinda ru%aciunea lui )isus, staretul !aisie spunea= - aca cine'a ar indrazni sa faca aceasta ru%aciune de capul lui, nu dupa randuiala Sfintilor !arinti, fara intre$area si sfatul celor iscusiti, fiind inca mandru, patimas si neputincios, traind fara ascultare si supunere, $a inca ducand si 'iata sin%uratica in pustie, acela cu ade'arat, si eu zic, usor 'a cadea in toate cursele dia'oluluiA Apoi spunea si acestea cu'iosul= - Arta numesc Sfintii !arinti aceasta dumnezeiasca ru%aciune, pentru ca precum arta nu o pot in'ata oamenii sin%uri, fara un dascal, asa nu este cu putinta deprinderea ru%aciunii lui )isus, fara un iscusit po'atuitor& )ar pentru cei ce nu %asesc po'atuituri iscusiti, zicea marele staret= - aca cine'a 'a trai su$ ascultare, dar n-ar %asi in parintele sau duho'nicesc un po'atuitor iscusit cu fapta si e*perienta in aceasta dumnezeiasca lucrare, caci in timpul de azi este mare lipsa de po'atuitori iscusiti in ru%aciunea lui )isus, sa nu cada in deznade+de& Ci, continuand sa ramana su$ ascultare, in locul parintelui sau duho'nicesc, sa aler%e la in'atatura Sfintilor !arinti si de la ei sa in'ete aceasta ru%aciune& Si iarasi spunea= - <umai acela nu 'a simti iu$irea fier$inte pentru deprinderea ru%aciunii mintii, care este cuprins de cu%ete patimase pentru 'iata aceasta si le%at cu le%aturile %ri+ii de trup, care indeparteaza pe multi de imparatia lui umnezeu& Apoi adau%a si acestea= - Cine 'oieste sa fie unit prin dra%oste cu preadulcele )isus, lepadand toate frumusetile si desfatarile lumii, ca si odihna trupeasca, nu 'a mai dori sa ai$a in 'iata aceasta nimic altce'a, decat sa se indeletniceasca necontenit cu facerea acestei ru%aciuni din paradis& Staretul !aisie era foarte milosti'& )n timpul in'adarii /uco'inei de catre armatele straine, mii de familii de tarani se refu%iau in padurile din +urul #anastirii ra%omirna& )arna, cu'iosul a mutat pe calu%ari intr-o +umatate de manastire, iar cealalta +umatate a pus-o la dispozitia mirenilor saraci, $atrani si a mamelor cu copii& Trapeza cea mare si calda o dadu, de asemenea, poporului infri%urat& Apoi dadu porunca chelarului, $rutarului si $ucatarilor sa dea de mancare la toti cati cereau& Se facea mancare si se cocea paine neintrerupt& Astfel, staretul !aisie s-a facut parintele tuturor, sal'and multi oameni de la moarte& upa stramutarea staretului !aisie la #anastirea Secu, cu'iosul scria adesea cu'inte de in'atatura ucenicilor sai ramasi in ra%omirna& )ata cum ii sfatuia pe fiii sai duho'nicesti= - Totdeauna sa fiti tre+i si permanent sa puneti inceput de pocainta& 2u%iti de %rairea desarta care omoara sufletulD nu um$lati din chilie in chilie fara in'oirea duho'nicilorD marturisiti-'a re%ulat cu%etele, prin care se risipeste toata ispita dia'olului& Apoi, cititi scrierile Sfintilor !arinti, prin care se lumineaza mintea omului si creste ra'na pentru poruncile omnului& Ca numai prin credinta fara fapte, nu este cu putinta mantuirea& 2iecare dupa putere sa ia parte la lucru in 'iata de o$ste& Sa nu se faca adunari pe la poarta manastirii, pentru a %rai desertaciuni& 3nde este sar%uinta, acolo straluceste lumina, acolo se arata pacea, acolo satana nu-si %aseste loc, de acolo fu% patimile& )ar unde nu este sar%uinta, acolo toate sunt impotri'a& )n loc de $ine, este rauD in loc de lumina, este intunericD in locul lui 0ristos, intra dia'olul& Se spunea despre staretul !aisie ca zilnic primea la chilie pe calu%ari, la orice ora, sa-si descopere ne'oile lor duho'nicesti si trupesti& Cu acest prile+, staretul le zicea= - aca cine'a din 'oi are 'reo ne'oie sufleteasca sau trupeasca si pentru aceasta carteste si se neca+este, dar la mine nu 'ine sa ma 'esteasca, eu pentru ne'oia si scar$a lui nu am raspundere inaintea lui umnezeu& Se spunea iarasi despre marele staret ca, in #anastirea <eamt, ocupatiile sale carturaresti a+unsesera la cea mai mare inflorire& Aici intemeiaza o intrea%a scoala pentru formarea de corectori si traducatori de carti& #anuscrisele patristice umplu $i$lioteca #anastirii <eamt si se raspandesc prin numeroase manastiri din tara si de peste hotare& .Astfel, <eamtul de'ine centrul si faclia monahismului ortodo* si scoala 'ietii sihastresti si a culturii duho'nicesti pentru tot Brientul ortodo*.& B %ri+a deose$ita a'ea cu'iosul si pentru cei $olna'i& )n #anastirea <eamt zidi spital pentru $olna'i si case de oaspeti& Staretul randuia pe cei $atrani si $olna'i la spital, incredintandu-i fratelui Bnosie, $olnicerul manastirii& El cerea in%ri+itorilor sa slu+easca $olna'ilor ca lui umnezeu, sa le dea mancare cat mai $una, paine al$a si 'in, sa-i spele saptamanal si sa le mentina curatenie e*emplara in $olnita& Staretul primea la spital si $ar$ati mireni care sufereau de diferite $oli si care nu a'eau unde sa-si plece capul& Acestia erau asezati in chilii aparte, .hraniti din masa comuna si traiau acolo cat 'oiau, unii chiar pana la moarte.& Bdata staretul 'azu mer%and prin manastire un frate, dand din maini si pri'ind incoace si incolo& Atunci cu'iosul chema la sine pe duho'nicul lui si ii zise= - Asa po'atuiesti tu pe ucenicii taiF Ca iata, um$la fara randuiala si smintesc pe fratiA Apoi le dadu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza, ca toti sa se in'ete din %reseala lor& Spuneau ucenicii lui ca adeseori 'edeau pe Cu'iosul !aisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima lan%a patul celor foarte $olna'i, impreuna suferea si suspina cu ei, man%aindu-i cu nade+dea 'indecarii si a mantuirii, dandu-le nu putina usurare in amara lor durere& Se spunea iarasi despre staretul !aisie ca o data pe an, de la praznicul Adormirii #aicii omnului pana la 30 au%ust, mer%ea la #anastirea Secu, unde se ne'oiau ca la o suta de calu%ari& Acolo petrecea doua saptamani, tinea cu'ant de folos in $iserica, man%aia pe

12

frati, iar dupa hramul manastirii, .Taierea Capului Sfantului )oan /otezatorul., cu'iosul ii $inecu'anta pe toti si, in sunetul clopotelor se intorcea din nou la <eamt, unde il astepta tot so$orul& )ata cum descrie 'iata duho'niceasca din #anastirea <eamt un calu%ar calator, anume Teofan= - Saracia lor de $una'oie era desa'arsita& !rin chilii, in afara de icoane, carti si unelte pentru lucru manual, nu mai era nimic& Calu%arii se distin%eau mai ales prin smerenie, iar de mandrie cu totul fu%eau& e ura si de za'istie nu stiau& aca se supara pe cine'a, se %ra$ea numaidecat sa se impace& Cel ce nu 'oia sa ierte pe fratele care i-a %resit, era alun%at din manastire& #ersul calu%arilor era modest& 5a intalnire, fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune& )n $iserica fiecare statea la locul ce i se hotarase& 6or$aria desarta era cu desa'arsire oprita, atat in $iserica si in chilii, cat si in afara& Acelasi Teofan scrie si despre ascultarile calu%arilor din #anastirea <eamt& - )n o$stea Cu'iosului !aisie traiau 100 de calu%ari si, cand se adunau la ascultare, cate o suta sau o suta cincizeci de frati, atunci unul din ei citea cu'ant de folos din 'reo carte sau 'or$ea cu'ant ziditor de suflet& aca cine'a incepea sa 'or$easca lucruri desarte, indata era oprit& )ar despre petrecerea calu%arilor in chilii, acelasi Teofan scrie= - !rin chilii unii scriau carti, altii impleteau, altii torceau lana, altii coseau camilafce si potcapuri, faceau metanii, teseau stofe pentru rase si mantii, faceau cruci si lin%uri sau se ocupau cu alte lucruri manuale& Toti erau su$ supra'e%herea duho'nicilor, la care-si marturiseau pacatele si %andurile de doua ori pe zi= dimineata spuneau pe cele facute noaptea, iar seara pe cele facute ziua& 2ara $inecu'antarea duho'nicului, nimeni nu indraznea sa faca ce'a, nici macar sa manance un fruct& Era o$icei ca la hramul #anastirii <eamt, .)naltarea omnului., sa se adune multa lume din #oldo'a, 6alahia si din alte tari& Atunci Cu'iosul !aisie nu a'ea odihna deloc, timp de patru zile& e dimineata pana seara usile ii erau deschise tuturor= si $o%atului si saracului& !e toti cati 'eneau se silea a-i odihni cu iu$ire de straini, ca al doilea A'raam, heretisindu-i cu dra%oste si multumindu-le pentru ra$darea ostenelilor drumului& Apoi, fa%aduindu-le de la omnul si #aica omnului mila sufleteasca si trupeasca, ii $inecu'anta si-i trimitea la casa de oaspeti& Se spunea despre Cu'iosul !aisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parintestilor carti din lim$a 'eche %receasca in lim$ile sla'ona si romana, ca sa fie spre folosul si mantuirea celor ce 'or 'oi a ra'ni si a lua aminte la in'ataturile purtatorilor de umnezeu parintilor nostri& >icea ucenicul sau !laton= Se cu'ine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea cartiA Ca era cu totul neputincios cu trupul si pe toata partea dreapta a'ea rani& Si pe patul unde dormea era impresurat de carti= cate'a le*icoane, /i$lia %receasca si cea sla'oneasca, %ramatici %recesti si sla'onesti, cartea din care facea talmacirea si, in mi+loc, lumanarea& )ar el, ca un prunc mic, sedea plecat si toata noaptea scria, uitand de neputinta trupului, de %relele sale dureri si osteneli& Apoi adau%a ucenicul sau= - B, nepatimas si sfant $ar$atA B, suflet curat si cu umnezeu impreunatA Cu totul era lipit de umnezeu, cu totul se re'arsa catre aproapele cu dra%oste& !entru aceasta si cu'antul lui era puternic, lucrator si plin de dar, dezradacinand patimile si rasadind $unatatile in sufletele celor ce-l ascultau cu credinta si cu dra%oste& 10& Spuneau ucenicii staretului !aisie ca el a tradus din sla'ona in romaneste putine carti, precum .Cu'intele Sfantului <il de la SorsCa., intrucat erau mai multi calu%ari moldo'eni care traduceau din lim$a %reaca decat sla'oni& in lim$a sla'a traduceau numai Cu'iosul !aisie impreuna cu ieromonahul orotei, ucenicul sau& )n lim$a romana traduceau cei mai renumiti elenisti moldo'eni, precum= arhimandritul #acarie, mare protopsalt, a tradus Bmiliile Sfantului #acarie, Cu'intele Sfantului )saac Sirul si alteleD ieromonahul )larion a talmacit Cu'intele Sfantului Calist Catafi%iotul, 0e*aimeronul Sfantului 6asile cel #are si alteleD Cu'iosul monah (herontie, mare elenist, a tradus cinci carti= !ra'alioara cea micaD ?iriacodromionul, Cazania la toate uminicile, tiparit in /ucurestiD Talcuire la E'an%helii a 2ericitului Teofilact, tiparita la )asiD Teolo%hiconul ( o%matica) Sfantului )oan amaschin, tiparit la )asiD ?eca%rarion, al 2ericitului Au%ustin, tiparit la #anastirea <eamt si altele& Cu'iosul ierodiacon Stefan a talmacit 6ietile Sfintilor pe tot anul, din lim$a sla'ona, tiparite la #anastirea <eamt intre anii 910;-9194& Cu'iosul schimonah )saac ascalul a tradus din lim$a %reaca Scara Sfantului )oan Scararul si /o%orodicina (Bctoihul) #aicii omnului, care s-au tiparit la #anastirea <eamt& )ar din lim$a sla'ona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sa'a), care s-a tiparit la )asi in anul 919:& #itropolitul (ri%orie ascalul, alt ucenic al staretului !aisie din #anastirea <eamt, a talmacit si el numeroase carti din lim$a %reaca, precum !atericul si altele pe care le tipareste la /ucuresti, dupa ce a+un%e mitropolit al Tarii 8omanesti (9123- 913-)& (Staretul !aisie a tradus personal -- de manuscrise patristice in lim$a sla'ona si o 'asta corespondenta& Cea mai pretioasa traducere a sa este= .Cu'intele ascetice ale Sfantului )saac Sirul. ) 3n pelerin %rec, Constantin Cara%ea, a+un%and la #anastirea <eamt, descrie astfel chipul plin de uhul Sfant al marelui staret !aisie= - !entru prima data in 'iata am 'azut cu ochii mei sfintenia intrupata si neprefacuta& !e mine ma uimi fata lui, luminoasa si palida, fara pic de san%e, o $ar$a mare si al$a, lucitoare ca ar%intul, si curatenia neo$isnuita a hainelor sale si a chiliei& 6or$irea lui era $landa si cu totul sincera& #i se parea ca este un om cu totul desprins de trupA 3cenicul sau, !laton, spunea urmatoarele despre Cu'iosul !aisie= - Era in el dra%oste infocata, cu care din tineretile sale a iu$it pe omnul cu tot sufletul sau& Ca pe toti ii iu$ea, ii incalzea cu dra%ostea si ra'na sa& !entru fiecare simtea durere& )ar pe fiii sai duho'nicesti ii im$ratisa mai mult decat pe sufletul sau& !e tot omul ce 'enea la dansul, pentru mila sufleteasca sau trupeasca, nu-l intorcea desert& <iciodata nu se intrista asupra cui'a, macar de l-ar fi suparat cu ce'a& Acelasi ucenic continua= - Erau intr-insul impreunate indelun%a-ra$dare si $landetea, iar tul$urarea si mania nu s-au 'azut la el, fara numai pentru calcarea poruncii lui umnezeu& #ustra si certa cu $landete, do+enea si in'ata cu dra%oste& #iluia si indelun% ra$da, cu nade+de de indreptare& Asemenea si in cele firesti era preaimpodo$it, continua ucenicul sau& Ca fata lui era al$a ca a in%erului lui umnezeu, pri'irea lina, cu'antul smerit si strain de indrazneala, fiind cu totul re'arsat spre milosti'ire, caci, prin dra%ostea sa, pe toti ii atra%ea la sine& #intea lui era totdeauna unita cu umnezeu prin dra%oste, marturie fiind lacrimile& Spunea unul din ucenicii Cu'iosului !aisie ca do$andise darul ru%aciunii ade'arate, incat fata lui se lumina si ochii 'arsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa& - Bdata, adau%a ucenicul, pe cand eram noi in ra%omirna, am 'enit la parintele staret si 'azand usa deschisa, am $atut si am intrat& Era inainte de 6ecernie& !arintele era culcat& 2ata lui era aprinsa ca de foc& Am zis ru%aciunea= ./inecu'inteaza, parinteA., dar nu mi-a

13

raspuns& Am repetat a doua oara& <ici un raspuns& #a cuprinse frica& Atunci am inteles ca era rapit in ru%aciune& #ai za$o'ind putin, am iesit din chilie si n-am spus nimanui nimic de cele 'azute& Cu'iosul !aisie a'ea si oarecare dar inainte 'azator& e multe ori 'edea in 'is o sa$ie spanzurand, numai de un sin%ur fir de par, deasupra capului 'oie'odului moldo'ean (ri%ore (hica& Apoi, nu dupa multe zile, turcii i-au taiat capul, din porunca sultanului& Si mult a plans staretul pentru aceasta& Se spunea iarasi ca adeseori suspina si plan%ea staretul pentru un frate din o$stea sa, sfatuindu-l pentru indreptare& ar fratele nu asculta& Apoi, dupa trei zile, fratele acela s-a inecat& !e alt frate iarasi l-a ru%at mult staretul sa nu plece din manastire& - 2rate, ii zicea cu'iosul, asculta-ma, fiindca nu 'ei 'edea locul acela unde 'rei tu sa te duci& )ntr-ade'ar, fratele nu l-a ascultat si dupa patru zile de drum a murit& <umeroase si pline de intelepciune duho'niceasca au fost si scrisorile staretului !aisie catre diferiti prieteni si ucenici ai sai, mireni, preoti, calu%ari si e%umeni& )ata ce scrie catre calu%arii din Schitul 8o$aia-Ar%es, care ii cereau un preot= - 5a cererea 'oastra de-a 'a trimite un preot sa 'a or%anizeze 'iata de o$ste, nici nu stim ce sa 'a raspundem& Si noi insine suntem la inceput si a'em ne'oie de po'ete& <umai atat 'a pot spune ca, dupa re%ulile Sfintilor !arinti, ati putea sin%uri sa 'a or%anizati 'iata duho'niceasca& )ntai se cere ca e%umenul sa cunoasca Sfintele Scripturi, ca sa stie a in'ata si pe ucenicii sai& Sa ai$a catre toti iu$ire ade'arata si nefatarnica, sa fie $land, smerit, ra$dator, li$er de manie, de iu$irea de ar%int, de mandrie, de lacomie si toate celelalte patimi& )ar ucenicii sa fie in mainile e%umenului ca lutul in mainile olarului& Sa nu faca nimic fara $inecu'antare, sa nu ai$a ce'a al lor, ci toate, si cartile si patul si celelalte sa fie date cu 'oia e%umenului& Apoi, schitul 'ostru, oriunde s-ar afla, sa nu fie supus altei manastiri, ci sin%ur sa se conduca, ca fratii sai sa se mantuiasca prin e%umenul lor, iar e%umenul prin omnul& Asemenea catre calu%arii din !oiana #arului scria= - <u 'a tul$urati pentru nerautatea si smerenia parintelui Ale*ie, noul 'ostru e%umen& Ca, dupa Sfintii !arinti, e%umenul tre$uie sa fie catre frati smerit, $land, fara rautate, pasnic, in stare sa sufere orice ispita, ca sa poata da fratilor pilda de ra$dare& <u 'a tul$urati ca el este sla$ cu trupul, cata 'reme este sanatos cu duhul si intre% la duho'niceasca cu%etare& Ci 'oi, cunoscand sla$iciunea firii lui, nu cereti de la el osteneli trupesti mai presus de puterile lui, ci crutati-l sa nu-si piarda inainte de 'reme puterile, spre pa%u$a fratilor& A+un%e pentru el sa sada mai mult la chilie, pazindu-si sanatatea, sa citeasca carti folositoare pentru suflet si sa fie %ata la 'reme de ne'oie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mantuire& Sa 'a smeriti unul fata de altul si sa 'a supuneti unul altuia, ca sa a'eti dra%ostea lui umnezeu intre 'oi si sa fie la 'oi un suflet si o inima prin harul lui 0ristos& 3n preot oarecare l-a intre$at pe Cu'iosul !aisie= - !oate preotul sa dezle%e pe cel ce se pocaieste si, pentru neputinta sa, sa-i dea, fara canon, Sfintele Taine, sau nu poateF - aca $oala lui trupeasca este in asa fel, a raspuns cu'iosul, incat el se apropie de moarte si nu are 'reme sa faca canon, atunci chiar dear a'ea el pacate mari, dar de se caieste, preotul sa-l dezle%e a se impartasi cu Sfintele Taine& aca insa poate face canon, preotul sa nu-l dezle%e pana nu-si face canonul, caci canonul este a treia parte a pocaintei& Apoi a adau%at si aceste cu'inte= - 6a spun si aceasta, ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ra'na, de nu cum'a sa %asesc oarecare epitimii fara indepartarea de la impartasirea cu Sfintele Taine, dar n-am putut %asi& )nsa este %roza' de infricosata si inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta- seasca pe cei opriti de sfintele canoane& !e amandoi, /iserica ii aseamana cu )uda 'anzatorul& >icea iarasi marele staret= - 3rmand $landetii lui 0ristos, sa 'a opuneti pana la san%e patimii maniei si sa a'eti pace cu toti& Aceasta este asa de tre$uincioasa, incat )nsusi 0ristos zicea ucenicilor Sai= !ace 'ouaA, !acea #ea dau 'ouaA 3nde este pacea lui 0ristos, acolo petrece si 0ristos& )ar in sufletul in care nu este pacea lui 0ristos, nu este nici 0ristos& Si iarasi zicea= - 8a$darea este si ea atat de tre$uincioasa pentru mantuire, incat 0ristos zice= )ntru ra$darea 'oastra 'eti do$andi sufletele 'oastre& )ar casti%area sufletului nu este altce'a decat mantuirea sufletului& 8a$dare insa tre$uie sa a'eti nu numai pentru un timp oarecare, ci pana la moarte, caci cel ce 'a ra$da pana la sfarsit, acela se 'a mantui& )ar despre smerenie zicea Cu'iosul !aisie= - Smerenia este temelia tuturor 'irtutilor e'an%helice& Ea este atat de tre$uincioasa pentru mantuire, cum este respiratia pentru 'iata omului& Toti sfintii prin diferite cai s-au mantuit, dar fara smerenie, nimeni nu s-a mantuit si nici nu poate sa se mantuiasca& e aceea, tot cel ce 'rea sa se mantuiasca tre$uie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui umnezeu ca cel mai de pe urma intre oameni si pentru orice pacat sa se condamne pe sine, iar nu pe altii& Sfinte !reacu'ioase !arinte !aisie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT e*tras din #anuscrisul romanesc nr& 91:0 de la /i$lioteca Academiei 8omane & )n anii de la 0r& 9;9-, in luna lui octom$rie - zile, au sosit la noi la #anastirea <eamtului !reasfintia Sa Episcopul de 0usi ?iro ?ir 6iniamin& #iercuri la noua ceasuri din zi am iesit intru intampinare cu E'an%helie si cu sfesnice si doi diaconi cadind si clisiarsii clopotele tra%and si psaltii A*ionului cantand asa am intrat cu Arhiereul in $iserica si, inchinandu-se pe la sfintele icoane, ne-au $la%oslo'it pre toti de o$ste si au iesit la %azda, fiindca era 'remea 6ecerniei si n-au fost 'reme ca fieste carele osa$it sa iei $la%oslo'enie, ca apoi i-ar fi apucat si 'remea !a'ecernitii, si 6ecernia era nefacuta& Si indata cum au iesit Arhiereul, au tocat de 6ecernie&&& 5uni, 30 de zile s-au $olna'it !arintele Staretul, marti, miercuri au fost $olna'& )ara +oi s-au mai ridicat& <oem'ri 2 si 'ineri au facut multamita in $iserica, pentru ca s-au insanatosit !arintele si sam$ata au fost sanatos& uminica au mers la $iserica, iar mai spre sara au $la%oslo'it pre parinti(i) care era sa mear%a la praznic la A%apia, cu $ucurie si 'esal& <oem'ri 4 zile, luni, iarasi l-au intors raul si au fost $olna', marti, miercuri, +oi, 'ineri, sam$ata, uminica, luni, marti& )ara miercuri n-au 'or$it nimica, ci numai cauta frumos& )ara in 'remea 6icerniei au inceput a se inchedeca in %rumazi si a sufla mai rar si indata au chiemat duho'nici si au inceput parintele Stefan a ceti canon de iesirea sufletului& )ara eu nu stiam nimica ticalosul, de unele ca acestea, ci, cand am iesit de la 'icernie, am 'azut multime de parinti la fereastra !arintelui si prin o%rada ti+i, si unii plan%ea, iara mie tot imi parea lucru cu indoire& )ara mai sezand putin la fereastra, numai ce am auzit duho'nicii plan%and inauntru si clopotile sus tra%and, fiindca iesisa oarecine pe den dos si mersese la clopote&

1-

B, 'ai mie, de ar fi fost cine'a deoparte, ca sa pri'easca, nu ar putea sa po'esteasca cu lim$a omeneasca, ci plan%ere s-au pornit intru acel ceas, ci +ale, ci tan%uire intre parinti, cat asa era a se parea ca lumea se prapadeste& Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus& Si in'alind cinstitul trup, dar mai $ine sa zic sfant si prea mare sfant, a prea cu'iosului parinte si lasand mana cea dreapta dez'alita pre piept si im$racandu-sa duho'nici, preoti si diaconi, au iesit cu o$icinuit cantare ci sa cante la cei prosati& )ara cu mai multa plan%ere si tan%uire, ca ce cantare 'a sa fie aceea cand cine'a spre plan%ere iaste pornit& Si puind sf(i)ntele (sters) (cinstitele) moaste pre nasalie au mers in $iserica preotii cantand& )ara celalalt so$or cu amara plan%ere, lacrimi 'arsand& Si puind nasalia in mi+locul $isericei, asa cu mare plan%ere fieste carele au luat $la%oslo'enie& <oem'ri 94 au adormit prea Cu'iosul !arintele nostru ieroschimonahul !aisie, arhimandrit si stareti sfintelor #anastiri <eamtului si Sacu& Si racorindu-se parintii dimpre+urul nasaliei, au inceput preotii a ceti e'an%helie neincetat pana la 'remea 3trenii& )ara la 3trenie, asi(+)direa sa ceteasca e'an%helie pana la cesuri si facand otpustul Sf& 5itur%hii, iarasi se incepe o$icinuita cetire la e'an%helie, pana la 6ecernie& Si asa s-au tinut - zile sf(i)ntele (sters) (cinstitele) moaste in $iserica, fiindca astepta si raspuns de la #itropolitul& )ara a doua zi dupa rapausare, +oi, au inceput a sapa %roapa in pomelnic, de-a dreapta, cu mare +ale si suspinuri si zidind-o cu caramizi, sta ca un sfesnic inaurit asteptand sa se puie faclia cea prea luminata intr-insul& Bara a traia zi, 'ineri, au facut racla si au im$racat-o si au impodo$it-o fiindca era sa se puie intr-insa mar%aritarul sau mai $ine sa zic diamantul cel de mult pret& 6ineri spre sam$ata la ; ceasuri din noapte s-au im$racat preotii si diaconii si au cladit sf(i)ntele (sters) (cinstitele) moaste si le-am pus in racla cu lacrimi si cu suspinuri si cetind e'an%helie neincetat& )ar sam$ata dupa Sf(an)ta 5itur%hie s-au im$racat 30 de preoti si 93 diaconi si lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moaste si au iesit afara, fiindca in $iserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor si a (s)treinilor si asa s-au inceput prohodul dupa o$iceiu, cu lumini aprinsa la tot so$orul parintilor si la adunarea mirenilor& )ara cand au fost dupa e'an%helie, indata au inceput parintele )saac a ceti acest cu'ant= .Cu'ant de in%ropare la prea Cu'iosul parintele nostru !aisie, arhimandrit si staretul sfintei #anastiri <eamtului si Secul.& /ucuriile si 'eseliile si toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori d(u)h(o)'nicesti ar zice cine'a ori trupesti si lumesti toate cu ade'arat 'remelnice, trecatoa(re) si nestatornice (&&&)& 8amasita ceastalalta a 'ietii noastre este si dupa 'oia Ta sa do$andim starea cea impreuna cu !arintele nostru, dupa cum si le%atura si fa%aduinta ne iaste, sla'ind $unatatea si milosti'irea ta, totdeauna acum si pururea si in 'ecii 'ecilor amin& )ara dupa cu'ant, au sa'arsit preotii o$icinuitul prohod si au luat fiestecare osa$it iertaciune si $la%oslo'enia cea mai de pre urma& Si asa era o im$ulzala intre parinti si intre norod cand lua iertaciune, incat de nu ar fi tinut preotii racla de o parte si de alta, apoi indata ar fi rasturnat-o& Si nesfarsin- du-se toti, au ridicat preotii nasalia, ca nu era cu putinta a mai astepta, fiindca era norod mult si spre sara sa plecasa zioa si 'remea sa tur$ura de ploaie& Si ridicand preotii nasalia si clopctile tra%and si psaltii cantand si so$orul celalalt plan%and, asa am intrat in $iserica la mormant si numai preotii au intrat in pomelnic si au inchis usa pentru im$ulzala parintilor si a streinilor& Si puind sfintele (sters) (cinstitele) moaste in mormant, au pardosit parintii mormantul cu caramizi& )ara luni dupa 3trenie, inca noapte fiind, noem'ri 20 de zile, au sosit si trimisii de la )asi, adeca parintele Sa'a si parintele 5iontie, dimpreuna cu !reasfintia Sa pentru ca nau apucat ca sa in%roape pe !arintele& Si facandu-se zio si dupa sfarsitul Sf& 5itur%hii, au slu+it !reaosfintia Sa panahida !arintelui, dimpreuna cu so$or, de-a traia zi dupa in%ropare si au cetit si molifta !reaosfintia Sa, in %enunchie, deasupra mormantului& )ar cand au sezut parintii la masa au sosit si dumnealui 5o%ofatul al trailea dila (o)mnie, fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre !arintele staretul la %roapa si ca sa iaie in scris cele ce 'or afla la manastire, miscatoare sau nemiscatoare, ca sa fie in paza cand s-ar fi pus po'atuitoriu in locul !arintelui staretului& 5uni dupa 6icernie au intrat in chilia !arintelui Arhiereul cu 5o%ofatul cel domnesc si oarecari din duho'nici si au inceput a cauta iz'oadele pana ce au 'enit 'remea ca sa toace la pri'e%here, fiindca a doao zi, marti, 29 zile era praznicul )ntrarii in /iserica si au mers la Arhiereul dimpreuna cu $oierul si au sezut toata pri'e%herea& )ara a doao zi au slu+it Ar(h)iereul& )ara dupa e'an%helie au cetit parintele )saac acest cu'ant= .Cu'ant de intampinare la !reaosfintitul !arinte ?iriu ?ir 6iniamin, Episcopul 0usului.& !reaosfintite Stapane, Bmule al lui (u)mnezeu si credincioasa slu%a si ispra'nice al Tainelor lui (u)mnezeu si $ar$atul doririlor uhului, <oule aniile, $ucuratu-ne-au foarte 'enirea !reasfintitei Tale si pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au %onit si-n laturi i-au dat& /oldurile cele. prea ascutite ale scar$ei care necurmat impun%ea si adanc sa infin%ea intru inima noastra si tare o ranea, cu totul ii tampi& Si iarasi saninul $ucuriei ne facu, iaras soarele de 'eselie se i'i si lacrimile cele ce necontenit sa 'arsa le opri si nu numai, ci si cu mahrama $ucuriei de pre fetele noastre le sterse, in atat cat nici de am a'ut sau am patimit 'reo pa%u$a, mahniciune sau intristare sa nu simtim& /ine ca ne-au $ucurat si pre toata mahniciunea ne-au %onit, aratat iaste ca imi marturisesc mie si san%ure fetele a tot so$orul, ca nu inca posomorate, nu inca triste sa arata, ce 'esele lumina& ar oare ce iaste pricina unei 'eniri a !reaosfintiei Tale atat de %ra$nica si de sar%uinta plina, cat nici de %reutatea caii, nici de 'remea cea umizicioasa, nici de iarna cea acum asteptata sa nu te temi, ci pre toate %reotatile, pre toate nelesnirile, pre toate impedicarile, pre toata osteneala defaimand-o, preste atatea maidanuri sa sai si sa 'ii la #anastirea <eamtuluiD au doara ai mai uitat ce'a din danturile acelea lun%ile si horile acelea lar%ile si de duho'niceasca $ucurie pricinuitoarele nesa'arsite si acum, aducandu-ti aminte ai 'enit sa o implinestiF Ci incepatoriul si sa'arsi(toriul) danturilor si horilor nu inca iaste de fata& Au doara pri'elistile acelea duho'nicestile ce le intindeai mult mai daunazi ai 'enit sa le mai innoiestiF Ci puitorul niscare'a porunci domnesti sau stapanesti sau politicesti sau cu niscare'a sfatuiri duho'nicesti, pentru care si dumnealui $oieriul #arii Sale impreuna s-au ostenitF Ci sfatuitoriul si raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei 'ii& Au poate intele%and de aceasta si de mahniciunea cea pricinuita noao, din dra%ostea cea multa si fier$inte ce ai catre (u)mnezeu si catre aproapele, silit fiind pre sine si atata osteneala o ai trecut cu 'ederea si cu atata 'rednicie, cu alt )osif, te-ai suit sa in%ropi pre tatal sau si plan%erea la Ariiat sa-ti faci si mahniciunea ro$ilor !reaosfintiei Tale sa o risipesti& Ca iata, nu dupa multe zile ale purcederii !reaosfintiei Tale catre turma cea cu'antatoare si el de calatoria cea fireasca a se %ati au inceput pre care acum iata o au si sa'arsit, dupa ce au ispra'it toate acelea ce au 'oit si au dorit& Cu pofta am poftit, au zis (u)mnezeu Bmul )isus mer%and spre moartea cea de $una 'oie, sa mananc cu 'oi aceste !asti mai nainte de patima #ea& Si prea cu'iosul parintele nostru, urmatoriu ade'arat acelui, nu de multa 'reme au zis insusi catre cel ce ceteste proastele aceste cu'inte= .Am dorit a 'edea niste pri'elisti ca acestea d(u)ho'nicesti mai inainte de moartea mea si iata (u)mnezeu mi-au implinit dorirea& Cunosc ca sin%ur (u)mnezeu aduse pre !reaosfintia Sa, cunosc acum ca aproape imi 'a fi sfarsitul.& B, ce semuire a lucrurilor, care da oarecare do'ada de mai nainte cunostinta da prealuminata& Cu toata acestea, mare iaste ra'na catre lucrurile cele $une, mare iaste milosti'irea cea catra aproapele, mare iti iaste si osteneala, multa ti se cade si plata, nemasurata rasplatirea, neco'arsita cinstea, lauda de

14

mintea noastra a+unsa, cu'antul nu iaste indestulat catre aceasta& #ultamirea neputincioasa si cea din cu'inte si cea din lucruri, %urile noastre ale tuturor sla$e spre multamirea facerilor de $ine& Ce 'om faceF e ar fi fost cu noi cel puternic in fapta si in cu'ant, ar fi rasplatit poate dupre 'rednicie, dar de 'reme ce s-au dus la Cel ce pre toate le co'arseste cu $o%atia si cu $unatatea si cu milosti'irea, sunte(m) $ine incredintati ca 'a mi+loci in locul nostru catre (o)mnul ca sa rasplateasca !reaosfintiei Tale cu daruri 'ecinice si nestricacioasa, cu caftanuri in%eresti se 'a im$raca prea sf(i)ntitul trup al !reaosf& Sale, cu coroane ne'este+ite si nestricacioasa 'a incorona prea sf(i)ntit al !reaosf& Tale cu sla'a d(u)mnezeiasca 'a impodo$i prea sf(i)ntit !reaosf& Tale cu in%erii te 'a inceti, cu !atriarsii te 'a randui, cu Arhierei te 'a insoti, intru imparatia Sa te 'a odihni, de pri'irea fetei Sale te 'a indulci intru 0ristos )isus (o)mnul nostru, caruia sla'a in 'eci, amin& )ara cand au 'enit parintii cu icoana la masa, au 'enit si Arhiereul si au $la%oslo'it masa si apoi au sezut de o parte pre scaun dimpreuna cu $oiariul cel domnesc si au ascultat cum sa cetea Cu'ant pentru )ntrarea in /iserica& Si 'iind 'remea stran%erii sfermeturilor, au $la%oslo'it Arhiereul adunarea sfermeturilor si sa'arsind multamita mesei, asa au iesit in cerdac si au sezut Arhiereul in +ilti pana cand au iesit toti parintii din trapeza si sculandu-sa $ucatarii au luat fiestecare osa$ita $la%o(slo'enie) si asa s-au dus cantand in $iserica& )ara dupa 'icernie au facut paraclis cu so$or mare& Si 'ineri au mers !reasfintenia Sa la Sacul si la Sahastrie si sam$ata s-au intors la <eamtul& )ara uminica au dat !reaosfintia Sa anafura in 'remea priceasnii& Si sfatuindu-se duho'nicii cu Arhiereul, au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul !arintelui& Si facand scrisori, leau trimis la )asi si 'iind de la )asi alte scrisori, de la domnie si de la #itropolitul, asa in anii de la 0S-9;9- in luna lui dechem'rie in 93 zile, marti dimineata dupa utrinie a calu%arit pre parintele Sofronie in schima insusi Arhiereul& )ara dupa litur%hie, in 'remea priceasnii, adunati fiind parintii toti, au cetit parintele !afnutie trimiterea !arintelui Staretului cea catre !reaosf& Sa #itropolitul ?iriu ?ir (a'riil& ARHIMANDRITUL LA AR URSU - Ma(as'i&ea Neam' (secolul al E6)))-lea) Acest cu'ios parinte era ori%inar din /istrita-<asaud& )nchinandu-si 'iata lui 0ristos din tineretile sale, a intrat in o$stea #anastirii <eamt la inceputul secolului E6))), unde se ne'oiau numerosi monahi din Transil'ania& Aici a deprins mestesu%ul ne'ointei duho'nicesti, precum si cunostinta cartii de la duho'nicii marii la're& Apoi, calu%arindu-se, s-a in'rednicit de darul preotiei, a+un%and ales po'atuitor de suflete& Arhimandritul 5azar 3rsu a fost cel dintai parinte duho'nicesc al mitropolitului )aco$ Stamati& El l-a adus de mic la manastire, l-a deprins frica de umnezeu si l-a dat la in'atatura cartii& 2iind intelept si ra'nitor la cele dumnezeiesti, duho'nicul 5azar a fost ales staret al #anastirii <eamt in anul 9;-2& Timp de trei ani, cat a fost intaistatator al o$stii, arhimandritul 5azar a innoit asezamantul manastirii, a marit numarul calu%arilor, a reor%anizat scoala monahala din la'ra, o$li%and pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte, si a randuit duho'nici din cei mai iscusiti& Spo'edania so$orului si Sfanta )mpartasanie se faceau saptamanal& 5a scoala se in'atau scrisul, cititul, ceaslo'ul, tipicul, apoi reli%ia (cunostinte de 6echiul si <oul Testament) si muzica psaltica& Se mai predau inca lim$ile %reaca si sla'ona si cali%rafia& 8etra%andu-se din e%umenie, arhimandritul 5azar a fost inca 20 de ani eclesiarh si duho'nic al manastirii, crescand si formand multi fii duho'nicesti& A ocrotit, de asemenea, sihastria !ocro'ului si pe sihastrii ce se ne'oiau in #untele Chiriacu, al caror duho'nic era& !entru o ne'ointa ca aceasta, Cu'iosul 5azar a fost propus, in anul 9;40, candidat la scaunul episcopal de 8adauti& El insa, smerindu-se, s-a socotit ne'rednic de o cinste ca aceasta, ramanand toata 'iata in mi+locul fiilor sai duho'nicesti& Asa ostenindu-se arhimandritul 5azar mai mult de 40 de ani, s-a mutat la odihna cea de sus in a doua +umatate a secolului E6)))& MITROPOLITUL IACOB STAMATI - al Mol+o/ei si Suce/ei (9;-9-9103) Acest ierarh al #oldo'ei era de loc din /istrita-<asaud, nepot al episcopului !ahomie de 8oman (f 9;2-)& )ntrand de mic in o$stea #anastirii <eamt, a fost crescut duho'niceste de e%umenii 5azar si )oasaf si inchinat lui 0ristos prin calu%arie in anul 9;:-& A in'atat inca si lim$ile %reaca si sla'ona de la parintele sau duho'nicesc, care stia multa carte& )n'rednicindu-se de darul preotiei, in anul 9;;- a+un%e slu+itor la #itropolia #oldo'ei, iar in anul 9;12 este hirotonit episcop de 0usi& Timp de 90 ani, cat a pastorit turma lui 0ristos la 0usi, a innoit mai multe $iserici si schituri, a infiintat o scoala episcopala pentru luminarea preotilor si a adau%at multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duho'nicesti& )n anul 9;92 este ales mitropolit si parinte sufletesc al #oldo'ei& Timp de inca 99 ani a pastorit mitropolitul )aco$ /iserica #oldo'ei, do'edindu-se un ade'arat slu+itor si iconom al casei lui umnezeu& )n acesti ani a zidit mai multe $iserici in )asi si prin sate, a facut danii de innoire la manastiri si schituri, a reor%anizat $olnitele si a deschis o farmacie pu$lica aproape de catedrala, pentru alinarea suferintelor omenesti& )ar pentru luminarea mintii si mantuirea sufletelor, mitropolitul )aco$ )) .<emteanul. reor%anizeaza si dez'olta scolile $isericesti din #oldo'a, facand un mare pas spre innoirea in'atamantului& e asemenea, dez'olta Academia din )asi, dand $urse si carti de scoala celor saraci& #itropolitul )aco$ Stamati este considerat ierarhul cel mai iu$itor de carte din secolul E6))) in #oldo'a& )ntemeind la )asi o $una tipo%rafie, a tiparit numeroase carti $isericesti pentru cult, carti apolo%etice pentru apararea credintei ortodo*e si carti didactice pentru scoli pu$lice& Astfel a tiparit E'an%helia, 5itur%hierul si !saltirea (9;9-), Apostolul (9;94) si altele& )ar din cartile didactice pentru copii, a tiparit .(ramatica teolo%hiceasca., .(eo%rafia moldo'eneasca. si .Aritmetica. (9;94F), traduse de in'atatul episcop Amfilohie 0otiniu& !entru sporirea duho'niceasca a crestinilor, marele pastor al #oldo'ei cerea indeose$i participarea re%ulata la slu+$ele $isericii, milostenia, respectarea cu strictete a posturilor si mai ales Sfanta Spo'edanie& El spunea ca nimeni nu poate spori pe calea duho'niceasca a mantuirii, fara aceste fapte $une& .)ar acei care refuza sa se spo'edeasca, spunea el, sa ramana ca niste straini de le%e si de umnezeu.& #itropolitul )aco$ )) <emteanul dadea mare importanta duho'nicului, fara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca& e aceea, cu %reu hirotonea pe cine'a duho'nic, dupa ce mai intai cerceta dupa pra'ila, daca a'ea peste -0 de ani, daca stia Sfintele Scripturi si canoanele /isericii si daca el insusi a'ea o 'iata aleasa& !reoti tineri nu facea niciodata duho'nici& )ar preotilor duho'nici .le cerea lista anuala a celor spo'editi si ii oprea sa ia $ani.& )n anul 9;99, tipari la )asi, pentru folosul de o$ste al tuturor, .!ra'ila Sfintilor !arinti. (Sfintele Canoane)& Asa ne'oindu-se mitropolitul )aco$ pentru mantuirea sufletelor omenesti si facand multe milostenii la saraci, in prima'ara anului 9103 si-a dat sufletul cu pace in $ratele lui 0ristos& CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE - Ma&e s'a&e' al Ma(as'i&ii Ce&(ica (9;30-910:) Via'a Cu'iosul staret (heor%he s-a nascut in Salistea Si$iului, in anul 9;30, din parinti $inecredinciosi& orind sa slu+easca lui 0ristos din tineretile sale, isi cauta adapost sufletului sau in manastirile Transil'aniei& ar, neputand ra$da persecutiile reli%ioase care sileau poporul la uniatie, tanarul (heor%he a trecut Carpatii in Tara 8omaneasca&

1:

)n drum spre #untele Athos, de'ine temporar ucenic al unui arhiereu %rec care locuia in /ucuresti& upa ce este facut rasofor si diacon, pornesc impreuna spre Constantinopol si Sfantul #unte, pe la +umatatea secolului E6)))& #urind acolo dascalul sau, ierodiaconul (heor%he de'ine ucenic al staretului !aisie in Schitul Sfantul )lie din Athos& )n anul 9;42, Cu'iosul !aisie il calu%areste, iar in anul 9;4il hirotoneste preot pentru o$stea sa& )n acest schit s-a ne'oit ieroschimonahul (heor%he timp de zece ani& )n anul 9;:3 se stramuta in #oldo'a, la #anastirea ra%omirna, impreuna cu staretul !aisie si cei :- de ucenici ai sai& 5a ra%omirna, Cu'iosul (heor%he petrece inca doisprezece ani ca preot, duho'nic si econom peste cei 340 de calu%ari si frati& Apoi se stramuta la #anastirea Secu, in anul 9;;4, impreuna cu 200 de calu%ari& Aici traieste numai doi ani pe lan%a Cu'iosul !aisie si se duce din nou la Schitul Sfantul )lie din Athos& )n prima'ara anului 9;19 'ine in #oldo'a sa-si 'ada staretul si fratii din #anastirea <eamt& 5a reintoarcere, insa, este numit de mitropolitul (ri%orie al 3n%ro'lahiei e%umen al Schitului Cernica, ramas de multi ani in parasire& Timp de patru ani or%anizeaza $ine schitul si aduna 4- de ucenici in +urul sau& Apoi, im$olna'indu-se, lasa asezamant scris, .diata., ucenicilor sai, cum sa-si petreaca mai departe 'iata in Cernica& Asezamantul sau are o mare importanta duho'niceasca& )n acelasi an, staretul (heor%he s-a facut iarasi sanatos si a mai trait inca 22 de ani& )nmultindu-se fratii in +urul sau, mitropolitul (ri%orie i-a dat su$ conducerea sa, din anul 9;93, si #anastirea Caldarusani& Ca staret al celor doua manastiri, Cernica si Caldarusani, Cu'iosul (heor%he a impartit so$orul in doua parti, punand in fiecare manastire cate un e%umen destoinic& A randuit la $iserica pra'ila zilnica, spo'edanie deasa, ascultare si masa de o$ste, dupa traditia Athosului si potri'it asezamantului sau& 5a 3 decem$rie, 910:, marele staret (heor%he se muta la 'esnica odihna, plans de numerosii sai ucenici din am$ele manastiri& !entru intelepciunea cu care a condus si or%anizat, timp de 24 de ani, cele doua mari o$sti calu%aresti cu aproape 200 de monahi, staretul (heor%he este considerat un mare parinte duho'nicesc si innoitor al monahismului romanesc, iar pentru 'iata sa aleasa este numarat in randul cu'iosilor romani& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Bprit fiind in tara fara 'oia sa de catre mitropolitul Tarii 8omanesti, Cu'iosul (heor%he era in mare mahnire& eci, postind cate'a zile, s-a ru%at #aicii omnului si Sfantului )erarh <icolae sa-l po'atuiasca ce tre$uie sa faca& Apoi, adormind putin de osteneala, i s-a aratat in 'is Sfantul <icolae si i-a poruncit, zicand= - 8amai aici si imi curateste lacasul meu de fiarele sal$aticeA esteptandu-se plin de $ucurie, a pornit in cautarea lacasului Sfantului )erarh <icolae si a aflat $iserica lui din ostro'ul Cernicai, pustie si plina de serpi& in ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai, Atanasie si Serafim, din #anastirea <eamt& Spuneau ucenicii Cu'iosului (heor%he ca dupa ce au a+uns intai pe ostro' si s-au inchinat in $iserica, au 'azut in sfantul altar un sarpe urias& Atunci staretul, insemnandu-se cu semnul crucii, i-a zis cu %las $land= - (anul (dra%ul) tatei, pana acum ai locuit tu aici& Acum sa te duci din locul acesta, ca sa locuim noiA 5a cu'antul staretului, sarpele s-a supus poruncii indata si a iesit afara din $iserica si din ostro', disparand in padurile din impre+urimi& #arturiseau ucenicii cu'iosului ca la inceput multa ne'oie si lipsa au ra$dat in ostro'ul Cernicai& /iserica era parasita de multi ani, lipsita de usi, de ferestre si de cele necesare& Chiliile erau 'echi si toate daramate, iar ostro'ul acoperit in intre%ime de padure, de ru%i si de spini& Staretul (heor%he insa nu se descura+a& >iua taiau cu topoarele copacii si spinii, ca sa deschida poiana& Seara se adunau cu totii intr-o pi'nita ruinata, mancau pesmeti de paine cu ce'a le%ume si dormeau pe pamant cate'a ore& 5a miezul noptii se sculau si faceau 3trenia, dand lauda lui umnezeu& Apoi staretul man%aia ucenicii cu frumoase cu'inte de in'atatura& 5a urma atipeau iarasi pana in zori, cand se sculau, faceau cu'enita ru%aciune si plecau la taiat padurea& 6estea despre sfintenia 'ietii Cu'iosului (heor%he s-a raspandit repede in toate partile si 'eneau multi sa petreaca lan%a el, iar altii ii aduceau a+utoare sa refaca $iserica si chiliile& )n primele sase luni s-au adunat in +urul staretului sase frati& upa inca un an au mai 'enit 9: frati& )n trei ani, numarul ucenicilor a sporit la 33& )n anul urmator erau 4- de suflete in ostro', iar in anul 9;1:, o$stea Schitului Cernica crescuse la 903 frati& )n prima'ara anului 9;1-, staretul (heor%he 'oia sa faca calu%ari pe cei 33 de ucenici ai sai, dar nu a'ea haine si cele necesare pentru ei& Auzind de aceasta, cati'a credinciosi din /ucuresti au cumparat haine pentru toti fratii si le-au dus la cu'iosul& )ar in saptamana Sfintelor !atimi, staretul (heor%he i-a calu%arit pe toti, sla'ind pe umnezeu si multumind Sfantului )erarh <icolae& )n anul 9;11, staretul (heor%he a facut o mica $iserica pe ostro'ul mic, inchinata Sfantului #are #ucenic (heor%he& Alaturi a facut mai multe chilii de pamant si in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se linisteasca& !arintii se ne'oiau pe ostro'ul mic toata saptamana, iar sam$ata 'eneau in ostro'ul mare& Aici se marturiseau, primeau Sfintele Taine, petreceau in o$ste uminica, ascultau in'ataturile mai dulci decat mierea ale $unului staret, apoi iarasi se intorceau la liniste in ostro'ul mic& #arturiseau ucenicii Cu'iosului (heor%he ca $atranul a facut multe odoare noi la $iserica Sfantului <icolae din ostro'& Apoi a hirotonit trei preoti si trei diaconi si a randuit sa se faca zilnic Sfanta 5itur%hie si cele sapte 5aude& !ra'ila si canoanele $isericii le-a asezat intocmai dupa tipicul Sfantului Sa'a si potri'ite cu o$iceiul pamantului, ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii, .ci urma care cum 'rea.& )arasi spuneau aceiasi ucenici ca, pana la 'enirea acestui cu'ios, se pierdusera chino'iile si randuiala lor din aceasta tara, dupa marturia mai multor hrisoa'e domnesti, care zic= .<oi sin%uri am 'azut 'iata fericitilor pustnici din Cernica si ne $ucuram, a'and in a noastra stapanire o asemenea manastire cu 'iata dupa umnezeu&&&.& Staretul (heor%he sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desa'arsita dra%oste unul cu altul& ar la inceputul anului 9;14 s-a im$olna'it %reu, incat socotea ca 'a pleca din lumea aceasta& eci, a poruncit sa tra%a clopotul mare, a adunat pe toti fratii in $iserica, lea citit molitfa de iertare, apoi le-a spus, lacrimand= - Copiii tatei, dra%oste sa a'eti intre 'oi, ca umnezeu stie de ne 'om mai 'edeaA Adunandu-se fratii in +urul Cu'iosului (heor%he, cand zacea in pat, au inceput a-l ru%a cu lacrimi= - B, parinte preadulce, macar prin 'iu %rai fa-ne sa auzim toti, pe cine sa a'em indreptator si ce randuiala sa tinem dupa moartea taF Caci noi pana astazi, cazand si sculandu-ne, numai pe tine te-am a'ut purtator de %ri+a pentru umnezeu, nefatarnic incepator, ne'iclean intru petrecere, nemomelnic intru po%orari si neposomorat spre cei mult %resiti& 6azand staretul (heor%he intristarea ucenicilor sai, i-a sfatuit zicand=

1;

- !arasiti, o, fiii mei, %andul de a cerca +udecatile lui umnezeu cele necuprinseA !arasiti le%iuirea ama%itoare intre 'oi, 'rand sa stiti cine anume sa 'a fie incepatorA !arasiti %andul si 'oi, acestia mai tineri, care socotiti ca lipsirea mea 'a fi pricina de risipirea o$stii sau de nesporirea 'oastra& Ci, toti dimpreuna cu mine sa ziceti asa= <u noua, oamne, nu noua, ci numelui Tau se cu'ine sla'aA (!s& 993, 9)& eci, ascultati-5 pe 0ristos, implinindu-) toate poruncile, si toate celelalte, ne%resit, se 'or adau%a 'oua& Astfel, $landul staret a lasat ucenicilor sai un .asezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei o$stimi. de la Cernica dupa moartea sa, adau%andu-le si aceste cu'inte= - esi nu presupun ca 'eti cadea in cursa neascultarii sau ca 'eti cauta cele mai presus de a 'oastra masura, totusi, cu dreapta credinta, 'a indemn sa ramaneti supusi intru aceasta parinteasca hotarare& >icea staretul ucenicilor sai= - 2oarte strain lucru este calu%arilor ieromonahi ca sa-si hotarasca sin%uri loc cinstit pentru in%ropare& Si mai ales celor in%reuiati cu duho'nicia& Sa-si hotarasca numai prohodul si parastasele cele o$isnuite, care scot din iad pe patimasul suflet& Acestea chiar si de la tot crestinul sa nu ramana& )ntre$at fiind cu'iosul unde sa-i in%roape ucenicii trupul dupa moarte, el le-a raspuns= - Cat despre 'iermanosul meu trup, cautare pa%u$itoare de smerenie nu-i tre$uieste& Ci mai ales sa 'a milosti'iti a-l scoate inca si din ostro' afara, spre mancarea fiarelor, ca doar se 'a micsora si multimea pacatelor mele& )ar daca nu 'oiti a 'a pleca poruncii ticalosiei mele, apoi macar sa-l puneti dupa usa prid'orului, unde se face si litie la cei raposati, ca, 'azandu-ma fratii intrand si iesind, toti sa se umileasca, zicand= .Bdihneste, oamne, cu dreptii pe adormitul ro$ul Tau., facand pana la patruzeci de zile si cate douasprezece inchinaciuni& Apoi le-a adau%at si aceste cu'inte= - 2iilor, de cu%etati sa 'a ramana de la mine dupa moarte ce'a aur sau ar%int, apoi 'a ro% sa nu 'a pan%ariti cum'a mintea cu asemenea %anduriD nici sa 'oiti a ispiti mult taina lucrului& Ci, sa 'a sfiiti si de fata neadormitului stra+er, care ma intareste a 'a incredinta, prin ade'ar, scriind pe toate cate le iz'oraste inima mea& Spunea staretul (heor%he= - 2iii mei, sa nu poftiti a schim$a harul cu'iosiei 'oastre pe unele lucruri pamantesti si stricacioase, dupa cu'antul psalmistului ce zice= /o%atia de ar cur%e, sa nu 'a lipiti inima de ea (!s& :9, 90)& >icea iarasi ucenicilor sai= - 2ratilor, intru numele Tatalui, pilda m-am facut intre 'oi prin rodul dra%ostei, iu$indu-'a pe toti deopotri'a&)ntru numele 2iului, m-am supus de $una'oie su$ picioarele tuturor, ca sa pot 'ana prin ra$dare si sufletele 'oastre& )ntru numele uhului Sfant, n-am lasat pe simtiri a z$ura peste hotarele firii, intrucat si de 'oi mi s-a facut mila, incalzindu-'a pe lan%a $ucuria inimii si indreptandu-'a catre limanul mantuirii& Apoi iarasi le-a zis= - Cu 'oi %raiesc, o, fiii mei cei saraci cu duhul, ca si pe pamant 'a tre$uiesc a'utii ne'remelnice, ca sa do$anditi cu pretul acestora ne$iruite arme, 'rand a 'a lupta, ca niste $uni ostasi, cu intrarmatii (dia'oli) cei ne'azuti ai iadului si a patimi pana la san%e pentru )isus 0ristos Cel rasti%nit& )arasi, cu duhul $landetilor - zicea $atranul - adau% porunci celor purtatori de cruce fii ai mei sufletesti, in ce chip sa fiti ca niste in%eri in trup, neplecandu-'a la desertaciuni mincinoase, nici la rasfatari neastamparate sau la plim$ari nepotri'ite darului 'ostru, dupa cu'antul cel zis de 'asul ale%erii= Toate imi sunt slo$ode, dar nu toate imi sunt de folos () Cor& :, 92)& >icea iarasi catre ucenicii sai= - /unul 'ostru o$icei si podoa$a chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta, asemanandu-'a celor tineri preacu'iosi sfinti, care au fost de o 'arsta cu 'oi intru firea omeneasca& eci, pilda de fericita ra$dare sa luati de la Acachie cel intocmai cu mucenicii& !ilda de curata supunere sa luati de la ositei cel cu totul fara de rautate& )ar pilda de smerita intelepciune sa luati de la >aharia cel mult patimi tor& )arasi in'ata pe fiii sai= - 2iilor, slu+iti omnului cu frica si 'a $ucurati 5ui cu cutremur (!s& 2, 9)& Ca de 'eti petrece zilele 'ietii 'oastre cu luare-aminte de sine, iar nu intru ne$a%are de seama, atunci cu ade'arat nu se 'a atin%e de 'oi nici o mestesu%ire dia'oleasca& 3neori spunea ucenicilor sai= - Sa stiti, fiii mei, ca za'istia, pizmuirea, lacomia, 'iclesu%ul, mania, pomenirea de rau si trufia, acestea nu stiu sa cinsteasca pe cea placuta lui umnezeu sporire duho'niceasca& !atimile acestea raman ca niste sa%eti infipte intru acelasi $lestem al neascultarii stramosesti& Alteori adau%a staretul si acestea= - )ntru ne'ointele 'oastre, fratilor, se 'a prosla'i iu$itorul de oameni umnezeu si 'eti mosteni pacea, care intoarce iarasi la cea dupa fire lauda, pe cei ce se afla cu mintea intrea%a, facandu-'a multora o%linda 'ietii spre indreptare si $ucurandu-'a intru lumina celor 'ii& >icea iarasi staretul (heor%he= - 2iii mei, cata 'reme am trait impreuna cu 'oi, alta %ri+a nu am a'ut, decat cum sa 'a apar de tot felul de 'atamari, ca pe niste prunci infasurati cu strainatatea, si sa 'a destept a ramane mereu sporiti& 2iilor, spunea cu'iosul, cea mai cuprinzatoare porunca, intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor, este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul& )nsa, nu cu ce'a interes ne$inecu'antat de umnezeu, ci pentru sin%ur folosul aproapelui, ca sa impliniti si dra%ostea cea hotarata din le%e& )ar eu, ne'rednicul, martor sunt pentru 'oi, fiii mei, cum ca nu 'eti fi intre$ati la ziua +udecatii, nici 'eti ramane fara cercetare de sus& )ar de 'eti amari sufletul mai-marelui 'ostru cu neascultarea, atunci sa 'a %atiti foarte mult de raspunsul cel pornit cu dreapta manie peste fiii neascultarii, care lucru sa nu fieA Apoi adau%a si aceste cu'inte= - <ici dupa moartea mea sa nu indrazniti a iesi de su$ +u%ul omnului, nici sa 'a intindeti, cercand alte 'ietiD ci sa 'a multumiti cu acest incredintat pod'i% (+u%, po'ara), intru care sunteti $ine deprinsi si chemati de insusi uhul Sfant, a'and spre nerusinata pilda pe cei 2de ani ai supunerii mele, cand am fost su$ ocarmuirea dreptului $atran ?ir !aisie, staretul meu cel din chino'ie& !entru fratii cei de curand 'eniti zicea=

11

- e s-ar intampla 'reunii din fratii cei de curand 'eniti la calu%arie a face %alce'i, tul$urandu-'a prin lumesti o$iceiuri si dand sminteala la tot so$orul, facandu-se iu$itori de sine cu to'arasii, mancatori pe ascuns, fatarnici intru spo'edanie, ro$i patimilor intru neinfranata lacomie si, in scurt, $at+ocoritori de chipul in%eresc, acestora intai sa le %atiti merinde pentru calatorie la drum& Apoi, fara de nici o cercetare cu epitimie (canon), sa-i lasati a se duce unde 'or 'rea, dupa cu'antul omnului= Ca multi sunt chemati, dar putini alesi (#atei 20, 9:)& ar, intorcandu-se ei cu pocainta ade'arata iarasi in cinstea lor cea dintai, sa fie primiti, nimic mustrandu-i pentru cele trecute& #onahilor si clericilor in'ra+$itori, nestatornici si de-a pururea cartitori, marele staret le poruncea sa-si alea%a una din aceste trei= - Sau, cunoscandu-'a neputintele, indata sa aratati cucernicie si sa puneti inceput $unD sau, luand $inecu'antare de la po'atuitorul o$stii, sa 'a cautati alt lacas, dupa ra'na inimii 'oastre, unde sa 'a mantuiti mai cu putina ostenealaD sau, si mai $ine, sa faceti plan%ere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul)& Spunea cu'iosul ca, de se 'or intrarma calu%arii cu aceste patru arme, adica, intai sa faca toate cu $inecu'antareD apoi sa se spo'edeasca adeseaD apoi sa tina masura dreptei socoteli si sa ai$a smerita intelepciune, atunci 'or putea omori toate patimile lim$ii, ale inimii si ale simturilor, facandu-se de-a pururea 'rednici impartasirii dumnezeiestilor Taine& espre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai= - <icidecum, fara $inecu'antarea po'atuitorului o$stii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru, dupa cum le%iuiesc Sfintii !arinti& Ci toate ostenelile 'oastre sa treaca prin stirea lui si atunci cu ade'arat 'or fi primite la umnezeu& )ar de 'eti schim$a porunca, apoi sa stiti ca si folosul odihnei nu 'a ramane intru 'oi& !entru ca altfel, orice sfat 'eti sfatui, risipi-l-'a omnul ()saia 1, 90)& espre Taina Spo'edaniei, spunea fiilor sai= - 6i se innoieste aceasta tare porunca, ca pana la unul sa mer%eti de trei ori pe saptamana catre duho'nicii cei alesi de so$or& 2iecare, unde 'a fi randuit de intaistatatorul, la acela sa-si marturiseasca toate ascunsele cu%ete si %reseli, suspinand din adanc si cerandu-si iertare, socotind a fi de fata )nsusi cunoscatorul de inimi umnezeu& )ar nefacand asa, apoi sin%uri 'a pricinuiti %roaznice caderi si nici o sporire in suflet sa nu asteptati& espre a treia porunca a dreptei socoteli, sfatuia pe ucenicii sai= - e 'eti simti ca 'a supara ori in ce lucru dracul cel de amiaza-zi, soptindu-'a ca doar ati fi 'oi mai $uni la umnezeu decat altii, sau mai sfinti si cu'iosi, indata sa aler%ati la e%umen, ru%andu-l sa 'a schim$e din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste, pana 'eti scapa de ro$ia cu%etului mandriei si 'eti casti%a dreapta socoteala& )ar nefacand asa, apoi ne%resit 'eti pierde si roada dreptatii& )ar despre smerita intelepciune poruncea, zicand= - 6a dau aceasta porunca mai ra'nitoare, ca impatrit sa a'eti stra+uire cum sa 'a paziti capul credintei prin smerita intelepciune, pentru a nu fi zdro$iti de cel mai necurat duh al $lestematei huliri, care pe multi din calu%ari, ce se tineau a fi prea isteti, i-au aruncat in deznade+de si le-au zdro$it oasele de pe fata pamantului& 3nul ca acesta, de 'oieste in %ra$a a rusina pe acel drac, cu sila sa tra%a pe inima a se apropia si el cu fratii la anafura, la sarutat icoanele si la orice il 'a pune e%umenul& )ar nefacand asa, apoi pana la %roapa il 'a petrece acel duh rau, 'rand sa-l casti%e prin deznade+de& !entru Sfanta )mpartasanie astfel indemna Cu'iosul (heor%he pe ucenicii sai= - !arinteste 'a indemn ca sa nu treaca nici o luna, nefiind impartasiti cu dumnezeiestile Taine& Ci, toti de o$ste sa 'a indeletniciti a 'a cumineca de douasprezece ori pe an, afara de alte neocolite pricini& Eu 'a sfatuiesc, iu$itii mei fii, sa nu 'a a$ateti ale%and ce'a din cele peste masura 'oastra, nici a 'a socoti cu cei de-a pururea 'rednici impartasirii& Ci, precum de multe ori '-am zis, paziti calea de mi+loc, implinind dupa puterea 'oastra pe cele cu'iincioase pre%atiri& #acar trei zile de rand postindu-'a, indrazniti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine& >icea iarasi Cu'iosul (heor%he= - 2eriti-'a, o, fiii mei, sa nu 'a inselati %ra$indu-'a a primi lupi cu'anta- tori intru smerita turma& Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine asezari sufletesti= pe calu%arul 'enit de aiurea, ce este numai rasoforD pe schimnic, care este mai presus de cinul 'ostruD pe cel ce este de neam mareD pe cel foarte in'atat si nesupusD si pe cel ce este peste fire lipsit de minte& Ca ale acestora nepotri'ite asezari nu 'a sunt de folos a ramane cu 'oi& )nsa, iarasi, prin duhul $landetilor 'a poruncesc ca, 'azandu-i plecati spre cainta cu ade'arata umilinta, sa-i numarati a fi $ine primiti cu cei dintai, dupa cu'antul omnului ce zice= !e cel ce 'ine la #ine nu-l 'oi scoate afara& #arele staret, arhimandritul (heor%he, considera ca mantuirea calu%arilor din 'iata de o$ste atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci asezate in chipul crucii= Spunea staretul si aceste cu'inte= - Calu%arul cel de $un neam si cinstit, mult, putin ce a adus cu sine, sa le puna la mi+loc spre man%aierea tuturor din o$ste, imprumutand cu acestea pe Sfantul )erarh <icolae& Ca, dimpreuna cu parasirea de toate, i-a primit umnezeu si pocainta& )ar despre taierea 'oii zicea= - e la calu%arul cel de $un neam numai aceasta mica slu+$a i se cere, ca sa nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il po'atuieste pe el& Ci, precum deodata a parasit lumea, in acest chip sa-si taie si 'oia sa& Si cu aceasta a implinit toata dreptatea& Catre iconomul o$stii acestea poruncea marele staret= - B, prea iu$ite fiul meu iconoame, intru cele mai usoare iconomii firesti 'ei sa'arsi indreptari de slu+$a dupa cum Sfantul <icolae iti 'a po'atui mintea& )ar intru ascultarile mai %rele, cu nedumeriri de taina, sa nu calci hotarul, ci sa intre$i si pe duho'nici, ca atunci mai putin 'ei %resi& >icea iarasi= - 5a toate ascultarile sa ai %ri+a a nu se face ce'a pa%u$a, nici risipire fara de randuiala sau 'atamare celor randuiti de tine in ascultare& Ci, la fiecare slu+$a sa asezi cate trei oameni, a+utandu-se unul cu altul& Sa-ti fie in stire si aceasta, fiule - zicea $atranul -, ca pe cei posomorati si fricosi la lupta, niciodata sa nu-i pui la slu+$e %rele, pentru ca, ne%resit, te 'or rusina& Apoi adau%a staretul (heor%he si aceste cu'inte parintesti catre iconomul manastirii= - 2iule iconoame, prea cu $una paza sa cumpanesti %reselile fratilor, a nu le +udeca numai cu asprime, dupa trup, ci mai ales cu multa milosti'ire, dupa duh& Ca zice 0ristos= #ila 'oiesc, iar nu +ertfa (#atei 9, 93)& >icea si acestea=

19

- esi multe caderi 'or patimi fratii, ca niste oameni cu neputinte, si felurite scar$e cu nemultumire iti 'or pricinui, tu, fiul meu, nu-i mustra cu patima, nici sa-i osandesti dupa o$icei, ca sa nu cazi si tu din $unatati si mai tarziu 'ei ramane cu mantuirea mai pre+os decat cei ce de-a pururea cad si se scoala& )arasi zicea iconomului= - Arata-te 'esel spre frati si foarte mult 'ei fi iu$it de toti& Si chiar de 'ei patimi intocmai ca dreptul )o', sa nu te aluneci dand 'ina asupra fratilor sau cartind asupra >iditorului a toate& Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste de pacat si a man%aia sufletele lor& Altadata iarasi in'ata pe iconom, zicand= - Sa stii, fiul meu prea iu$ite, ca si randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump si nu lesne de aflat, care intrece cu pretul toata a%onisita cea trupeasca& eci, sa nu se 'atame fratii, apropiindu-se de tine ca sa ia folos& Si nici tu sa nu simti durere cand te 'or neca+i intru ce'a& <umai prin harul acesta, ce este tainuit de furii cu%etelor, de%ra$a 'ei umple +itnitele faptelor $une, saturand din destul adunarea o$stii& 5a urma adau%a si aceste cu'inte= - 2a-te ca un tata iu$itor de fii si te $ucura de sporirea lor, ca atunci si ei iti 'or purta neputintele tale& Spunea staretul ucenicilor sai= - 2iilor, deprindeti-'a cu randuiala parintelui meu, ?ir !aisie, care poate si in zilele noastre mult a ne folosi, fiindca pra'ila acestui drept $ar$at este intemeiata pe sapte stalpi neclatiti si intarita pe cele sapte 5aude ale #aicii noastre, /iserica& >icea iarasi= - Se cu'ine a nu tainui 'oua, fiilor mei, ca mai ales trei odrasle ale $unatatii staretului meu, mi se pare ca nu 'eti putea de%ra$a a le 'edea rodind aici, nici a le casti%a asa usor in scurta 'reme& Adica ru%aciunea lui )isus, po'atuirea de calu%ari multi si impaciuirea monahilor de multe neamuri& Cea dintai odrasla este lucrarea mintii, adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului, care po'atuieste pe smeritul om catre raiul cel %anditor si il face in stare sa a+un%a la masura 'arstei lui )isus 0ristos& Aceasta lucrare departe se afla de niste patimasi ca noi& 2ratilor, adau%a $atranul, nu 'a slo$ozesc a lua cutit spre +un%hiere, cercand taina acestei lucrari, pana ce 'eti a%onisi carti spre a+utor la mestesu%ul ei& !entru ca nefiind $ine iscusiti, sa nu 'i se intample ce'a mai rau si 'eti fi de ras 'ra+masilor draci& Caci foarte cu ane'oie nimeresc calea aceasta cei nedez$racati peste tot de materiile trupului, dupa cu'antul ce zice= .<u 'a locui uhul lui umnezeu in oamenii acestia, de 'reme ce inca trup sunt si numai cele pamantesti cauta.& Cea de a doua odrasla, continua staretul, este ca nicidecum sa nu primiti in o$ste mai mult decat 903 frati& #acar de ar 'eni la 'oi orice fata, aducandu-'a toate $unatatile pamantului, sa nu calcati asezamantul ce 'i se hotaraste, ca atunci se 'or naste intre 'oi urate pri%oniri si 'eti cadea in %rele ispite si nu 'eti fi man%aiati de nimeni& Ci, numai dupa ce se 'or muta unii catre omnul, sa impliniti locul si numarul& Cea de a treia odrasla, fratilor, este ca sa nu caute intaietate cine'a din calu%ari sau din fratii cei primiti in o$ste ce sunt de alte neamuri& Ca mai $ine este ca fiecare sa se intre$e pe sinesi cum s-a fa%aduit inaintea Sfantului <icolae si oare la ce a 'enit la manastire, indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mi+loc fericiti ascultatori si numarat cu cei neinstrainati de mila lui umnezeu& >icea si acestea marele staret= - 0arul acestor trei $unatati, adica al lucrarii mintii, al po'atuirii de popor mult si al impaciuirii lim$ilor, nu multora s-a dat de la umnezeu& Alteori, sfatuia cu staruinta pe ucenici= - !arinteste 'a ro%, pentru numele !reasfintei Treimi, sa nu faceti supusa aceasta smerita o$ste (Cernica) altor neamuri mai sporite, cat timp 'a locui macar un sin%ur suflet de roman intr-insa& Ci, ori %reci, ori de alta lim$a, sa nu indrazneasca a pasi peste soarta romanilor, nici tine incepatoria inlauntrul $isericii sau in iconomia de afara& <umai cu in'oire de o$ste pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici, spre a+utor la %reutatea 'ietii& )ar pe calu%arii cernicani astfel ii sfatuia $atranul= - <ici intre 'oi, romanii, sa nu faceti pri%oniri, aflandu-'a mai $uni decat altii si sa 'a certati, zicand= ca eu sunt pamantean, iar acela este moldo'ean si acesta transil'anean& !entru ca nu felul lim$ii romanesti +udecam, ci mai de%ra$a faptele credintei cercam& )ar de nu 'eti tine seama de cu'antul ce '-am ru%at, apoi sa stiti, fiii mei, ca multa plan%ere 'eti mosteni, in loc de pace& rept aceea, sa nu calcati hotarul, caci toti in curand 'om muri si 'om stapani numai mormantul& !entru pri'e%herile cele de peste an, asa in'ata Cu'iosul (heor%he pe fiii sai= - )u$itilor, puneti-'a la ra$dare si cu dra%oste sa inchinati lui umnezeu in cursul unui an cate o pri'e%here de om, dupa numarul ce sunteti adunati aici, in aceasta 'reme& >icea iarasi= - )n tot lucrul $ine este a pazi fiecare masura de mi+loc, atat pentru alinarea maririi desarte, cat a fu%i si de omoratorul pacat ce se naste calu%arului din tranda'ie& eci, sa nu se in%reuieze inima 'oastra cu neintele%erea, caci si psalmistul zice= .Adormit-au cu somnul lor si n-au aflat nimic.& Ci, 'a hraniti sufletul cu ru%aciunea cea de-a pururea cur%atoare a stra+uirii noptii, ca sa do$anditi har cu prea $o%ata mila de sus& Apoi continua staretul= - !ri'e%herile sa le faceti dupa randuiala aceasta= -0 de pri'e%heri la sfintii cei alesi de peste an, punandu-le slu+$a dupa in'oire frateasca si facand osteneala cinci ceasuri din noapteD ; pri'e%heri de cate sapte ceasuri sa-i inchinam cu cu%et smerit #aicii omnului, la toate praznicele ei, intru cinstea si marirea pururea 2ecioarei #ariaD 92 pri'e%heri la praznicele imparatesti ale )nsusi >iditorului a toata faptura si #antuitorului nostru, facand osteneala cate noua ceasuri din noapte, dupa numarul celor noua cete de in%eri care il sla'esc neincetatD 3 pri'e%heri de toata noaptea, de cate douasprezece ceasuri, din care= una la intai septem$rie pentru $iruinta si intemeierea prea inaltatului nostru domnD a doua, la intai martie, pentru fericita sanatate si $una sporire a preasfintitului nostru rhitropolitD iar a treia, la : decem$rie, spre ziua hramului, intru cinstea si pomenirea Sfantului )erarh <icolae& 5a urma, adau%a staretul si aceste cu'inte= - Sa'arsiti-le pe toate cu $una randuiala, o, fiii mei& !urtati %ri+a a nu fi lipsit cine'a de harul pri'e%herilor, nici sa ramaneti $atand afara la usa milosti'irii lui umnezeu& Ci mai ales 'oi, clericii, cu foarte mare paza sa um$lati, nesocotind a fi mica pa%u$a a scadea macar o cirta din le%e, ca scris este= Cel ce nu se osteneste dupa le%e, nu se incununeaza ()) Timotei 2, 4)&

90

!entru canonul si pra'ila de la chilii, astfel in'ata Cu'iosul (heor%he pe fiii sai duho'nicesti= - Am randuit sa faceti si ce'a canon pe la chilii, care este dupa masura cumpanit si cu putinta fiecaruia a-l sa'arsi& Socotiti, fiii mei, mai intai sa nu a'eti unii spre altii pomenire de rau, ca sa nu apuna soarele intru mania 'oastra (Efeseni -, 2:)& Apoi zicea= - Cei ce stiti carte, 'rand de cu seara a 'a odihni, ale%eti a citi una din acestea doua= sau molitfele spre somn sau Canonul )n%erului& )ar desteptandu-'a din somn, sa cititi iarasi sau icoasele #aicii omnului sau molitfele diminetii& >icea iarasi staretul= - 5a inchinaciuni dam 'oie, sau 300 de cele mai mici sa faceti, sau 900 de metanii pana la pamant& Asemenea po%oram hotarul milei si catre cei cu totul sla$i ce nu sunt carturari& Sa faca deci, sau ;00 inchinaciuni mici, sau 300 metanii mari, pazind intocmai pana la moarte aceasta le%atura, afara doar de sam$ete, de uminici si praznice cu dezle%are, ca atunci metanii mari nu se fac& e se afla cine'a ra'nitor, iu$ind a le sa'arsi pe toate cele randuite fiecarei zile, acesta despre noi sa fie slo$od si $inecu'antat& )nsa si stihul cel randuit calu%arului, toti, de o$ste, sa-l a'eti intru pomenire& Adica de-a pururea culcandu-'a si sculandu-'a sa ziceti asa= . oamne, )isuse 0ristoase, 2iul lui umnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul.& 5a urma adau%a staretul si acestea= - >is-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le tre$uiesc& Astfel si 'oi, fiii mei, citind multe scripturi, macar numai sa fiti cucernici& #acar sa nu pizmuiti celor implinitori de porunci, ca sa nu ramaneti si nelucratori din rea 'oireD ci, cat a'eti inca 'reme, sar%uiti-'a fiecare cat poate& )ar pentru masura somnului, spunea marele staret= - 2iilor, sa 'a arat putine si pentru %reutatea somnului, numit si moarte a sufletului, ca sa-i stiti masura si sorocul odihnei& !recum din patru stihii este alcatuita lumea de umnezeu, intr-acest chip se cu'ine si somnului sa-i despartim 'remea si, drept cumpanindu-l, sa-i lasam daraua numai intru a patra parte de masura& Adica iarna sa 'a odihniti dormind noaptea sase ceasuri& )ar 'ara, patru ceasuri noaptea si doua ceasuri ziua& Si numai atat& )ar daca inca nu a+un% dramurile firii unora din sla$ano%i, apoi lasam 'oie la incepatorul o$stii (e%umenul) a le mai face ce'a adaos, pe cat 'a socoti& >icea iarasi fiilor sai= - !recum '-am spus a pazi randuiala pri'e%herilor, in acelasi chip se cu'ine si in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele sapte laude ale /isericii, dupa hotararea marelui psalmist ce zice= e sapte ori pe zi Te-am laudat pe Tine, oamne (!s& 991, 9:-)& Sosind 'remea cantarii de noapte, stra+erul cel randuit sa nu lipseasca din prid'or, ci cu $una paza sa ia in scris pe toti fratii, cine la ce 'reme a intrat& )ar dupa sfarsit, sa duca marturia la e%umen, ca pe cei intarziati de la ru%aciune sa-i randuiasca su$ duho'niceasca epitimie& Adica, sau plecandu-i 'a face metanii, sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi& 5a urma a adau%at cu'iosul si acestea= - Sa nu 'a o$isnuiti, fratilor, a um$la din loc in loc, $atand 'anturi fara de folos si rezemandu-'a de um$ra necuratelor pareri& Ci 'a intariti unul pe altul si faceti roduri 'rednice de pocainta& )ar parasind 'oi lacasul acesta, 'eti cadea su$ %rea epitimie (canon), ca niste netre$nici insotirii celor alesi& )n anul 910:, la 3 decem$rie, im$olna'indu-se de moarte, Cu'iosul (heor%he a chemat la sine pe toti si le-a zis= - Copiii tatei, dra%oste sa a'eti intre 'oiA Sa stiti ca la Cernica 'a mer%e $ine pana la al patrulea staret, iar de aici umnezeu stie& Apoi, dandu-si duhul in mainile omnului, a fost in%ropat in prid'orul $isericii Sfantul (heor%he din insula mica& CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL - C'i'o& si E.ume( al Sc,i'ului Ra&au (secolele E6)))-E)E) Acest cu'ios parinte sihastrea in #untii 8araului, pe la sfarsitul secolului E6)))& <umele sau era cunoscut in toate satele din impre+urimi& Sihastrii din codri il a'eau de po'atuitor, fiind 'estit ascet si lucrator al ru%aciunii lui )isus, iar credinciosii de prin sate il a'eau de parinte duho'nicesc si mi+locitor catre umnezeu& Auzind de ne'ointa lui, calu%arii din Schitul 8arau l-au ales e%umen si intaistatator al o$stii lor& Si era e%umenul Sisoe ca o lumanare in sfesnic pentru toti, adunand in schit mai multi ucenici si po'atuind pe toti pe calea mantuirii& ar, 'azand cu'iosul ca $isericile ortodo*e, manastirile si schiturile din nordul #oldo'ei erau persecutate de autoritatile catolice austriece, a socotit sa mute Schitul 8arau in partea de sud a muntelui, care apartinea de #oldo'a& )n 'ara anului 9100, e%umenul Sisoe s-a pre%atit sa treaca cordonul (frontiera) austriac& eci, adunand in schit 30 de tarani cu cai de munte, a asezat pe ei catapeteasma $isericii, odoarele, cartile de cult si putina a'ere a schitului& Apoi, facand ru%aciune la #aica omnului si sarutandu-i sfanta icoana, impreuna cu tot so$orul, au trecut noaptea frontiera, fara sa fie o$ser'ati de austrieci& E%umenul insusi mer%ea inainte cu icoana #aicii omnului facatoare de minuni si se ru%a cu lacrimi sa fie iz$a'iti de tot raul& )n zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte, aproape de locul numit .!iatra >im$rului.& Aici au asezat icoana #aicii omnului intr-un trunchi de $rad si au facut pri'e%here si litur%hie de multumire lui umnezeu& Apoi au construit o $iserica de lemn cu hramul .Adormirea #aicii omnului., cum se 'ede pana astazi, in care au asezat catapeteasma si sfanta icoana, protectoarea schitului& Alaturi au construit chilii pentru calu%ari si cele de ne'oie& Asa a reinnoit Cu'iosul Sisoe Schitul 8arau, scotandu-l de su$ ocupatie straina& Adunand in +urul sau peste 20 de calu%ari si in'atandu-i pe toti dra%ostea de umnezeu, dupa cati'a ani s-a stramutat la cerestile lacasuri& MONAHUL GHERONTIE DASCALUL - Ma(as'i&ea Neam' (, 9192) Cu'iosul (herontie era unul din ucenicii staretului !aisie si cel dintai parinte duho'nicesc al mitropolitului (ri%orie ascalul (9123913-)& Bri%inar din #oldo'a, el a intrat ca 'ietuitor in #anastirea <eamt cu putin inainte de 'enirea staretului !aisie (9;;9)& Apoi, fiind iscusit la minte, a fost trimis impreuna cu monahul oroftei la Cole%iul Sfantul Sa'a din /ucuresti, pentru a deprinde lim$a %reaca& Aici a cunoscut pe tanarul (heor%he #iculescu, mitropolitul de mai tarziu al Tarii 8omanesti, pe care l-a adus la #anastirea <eamt si l-a calu%arit cu numele de (ri%orie& upa terminarea scolii, monahul (herontie a de'enit un iscusit traducator al Sfintilor !arinti de lim$a %reaca& )mpreuna cu fiul sau duho'nicesc, ierodiaconul (ri%orie, au tradus la #anastirea <eamt numeroase carti patristice, din care cele mai multe au fost tiparite& 6estea despre acesti doi calu%ari iscusiti in cele duho'nicesti si priceputi la talmacirea cartilor $isericesti se raspandise in tot pamantul

99

romanesc& Erau cunoscuti atat mitropolitilor 6eniamin Costachi si ionisie 5upu, cat si episcopilor de la /uzau, 8amnicu-6alcea si Ar%es& )n anul 9192, monahul (herontie impreuna cu ierodiaconul (ri%orie se duc in #untele Athos, .sa se inchine sfintelor manastiri celor de acolo si sa se intalneasca cu parintii cei cu'iosi, pentru folosul sufletului.& 5a intoarcere, insa, cad intre talhari la 2ilipopoli, peste unare, unde Cu'iosul (herontie moare ca un ade'arat martir& 3cenicul sau il in%roapa la #anastirea Anar%hiri din apropiere si se intoarce la <eamt& upa sapte ani ii aduce osemintele si le depune in %ropnita manastirii de metanie& SCHIMONAHIA NA ARIA - Ma(as'i&ea Va&a'ec (, 919-) 6iata schimonahiei <azaria a fost din inceput incon+urata de necazuri si ispite& Era de loc din /raso'& #ai intai a fost casatorita si a nascut doi copii& Apoi, murindu-i sotul, a ramas din tinerete 'adu'a& <u dupa multi ani, cu 'oia lui umnezeu, i-au murit si copiii& 8amanand sin%ura si dorind sa slu+easca lui 0ristos, a intrat in ne'ointa 'ietii calu%aresti& #ai intai a petrecut in Schitul Scanteia din 6rancea, unde a fost facuta rasofora cu numele de <atalia& Apoi se muta la Schitul /ontesti& Aici primi marele si in%erescul chip su$ numele de <azaria& orind o ne'ointa duho'niceasca mai inalta, schimonahia <azaria a 'enit in tinutul <eamt, la Schitul !araul Carpenului-!ipiri%& Aici a cunoscut pe marele duho'nic )osif !ustnicul, care a stramutat o$stea de aici la Schitul urau, su$ #untele Ceahlau, unde lua fiinta o renumita sihastrie de calu%arite& 5a urau s-a ne'oit schimonahia <azaria 9- ani de zile, in tacere, in post, in ru%aciune si ascultare, de'enind e%umena a acelei alese sihastrii& Si era asa de $landa, smerita si inteleapta, incat o iu$eau toate ca pe o ade'arata mama duho'niceasca& )n anul 9;11, dupa intemeierea #anastirii 6aratec, Cu'iosul )osif !ustnicul a adus pe schimonahia <azaria de la urau si a pus-o stareta in 6aratec& Astfel, smerita mireasa a lui 0ristos, parasind linistea, se face incepatoare unei o$sti noi, de'enind prima stareta a #anastirii 6aratec& Si a condus cu multa intelepciune duho'niceasca so$orul manastirii, din anul 9;11 pana in anul 919-& 5a aceasta a fost a+utata nu putin de Cu'iosul )osif si mai ales de !reasfanta <ascatoare de umnezeu, protectoarea manastirii& upa ce forma o frumoasa o$ste de calu%arite cu peste o suta de surori si randui toate $ine, schimonahia <azaria s-a mutat din 'iata aceasta, pentru a lua plata ostenelilor sale& ARHIMANDRITUL TIMOTEI - S'a&e' al Ma(as'i&ii Ce&(ica (, 919:) Acest cu'ios parinte era pamantean de neam din Campia /ara%anului& Auzind de Schitul Cernica si de staretul (heor%he, a parasit din tinerete %ri+ile lumii si a 'enit sa slu+easca lui 0ristos& Si era unul din cei mai iu$iti ucenici ai marelui staret& )n anul 9;1-, tanarul Timotei a fost calu%arit impreuna cu alti 32 de frati, in anul 9;93 a fost hirotonit preot si numit e%umen al #anastirii Cernica, dupa ce Cu'iosul (heor%he duce o parte din calu%ari la #anastirea Caldarusani& Astfel, ieromonahul Timotei de'ine cel mai apropiat cola$orator al staretului sau, fiind $land, smerit, ascultator in toate si iu$it de intrea%a o$ste& upa moartea staretului (heor%he, o$stea #anastirii Cernica a ales staret, la 4 aprilie, 910;, pe parintele Timotei ieromonahul& Si a po'atuit $ine sfanta manastire 9 ani de zile, facand multe si insemnate im$unatatiri si pazind cu sfintenie asezamantul inaintasului sau& )n toamna anului 910; a primit intre 'ietuitorii manastirii pe tanarul frate Constantin, care a'ea sa de'ina mai tarziu Sfantul )erarh Calinic de la Cernica& )n anul 9109, staretul Timotei incepe constructia unei mari $iserici pe insula Sfantul <icolae, in locul 'echii $iserici distruse de cutremur& )n anul 9193, arhimandritul Timotei fondeaza #anastirea de maici !asarea, in padurile din apropiere, unde mai tarziu s-au ne'oit multe din rudele parintilor de la Cernica& !e lan%a aceste innoiri, staretul Timotei s-a in%ri+it nu putin si de mentinerea 'ietii duho'nicesti in o$stea formata cu atata truda de Cu'iosul (heor%he& A marit numarul fratilor din o$ste, a continuat tipicul slu+$elor si ascultarilor randuite in asezamantul lasat manastirii si, mai ales, a mentinut unitatea si dra%ostea intre frati& !entru 'iata lui aleasa, pentru intelepciunea si $landetea cu care pastorea turma lui 0ristos, staretul era iu$it si respectat de toti, ca un ade'arat parinte duho'nicesc& 5a 3 martie, 919:, arhimandritul Timotei s-a mutat la omnul, lasandu-si ucenicii lipsiti de man%aierea sa parinteasca& CUVIOSII PARINTI DIN MANASTIREA SECU (3cisi de turci in septem$rie, 9129) Se cu'ine sa facem pomenire aici si de cu'iosii parinti - calu%ari, ierodiaconi si ieromonahi - ucisi de turci in luptele date la #anastirea Secu in toamna anului 9129, impotri'a eteristilor %reci& Bdata cu ocuparea manastirii de catre eteristi, au fost retinuti inauntru si cati'a mireni dimpreuna cu treizeci de calu%ari& Turcii, cautand sa iz%oneasca pe rasculati, au asediat manastirea& Apoi, dupa doua luni de rezistenta si de mari sacrificii, manastirea a fost incendiata si rasculatii au deschis portile& )n ceasul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte si in $iserica, murind de am$ele parti multe de fiinte omenesti& Cu in%aduinta lui umnezeu, in acel macel au fost ucisi cu sa$ia 21 de calu%ari ne'ino'ati din o$stea #anastirii Secu si apoi in%ropati in aceleasi %ropi comune din apropiere& 3ciderea acestor cu'iosi calu%ari in propria lor manastire este un fapt unic in istoria monahismului nostru& Aceasta ne aminteste de Cu'iosii !arinti ucisi de $eduini in Sinai, in 8ait si la #anastirea Sfantul Sa'a, in secolele )6-6)& #artor al acestui macel a fost Cu'iosul >osima, un mare sihastru de la !ocro', care a scris in insemnarile sale cate'a pa%ini z%uduitoare& Se cu'ine, dar, sa ne amintim cu recunostinta de acesti calu%ari, martiri fara nume, care si-au 'arsat san%ele ne'ino'at pentru dra%ostea lui 0ristos& Se spune din $atrani ca pana in zilele noastre apar pe pamant pete rosii de san%e, pe locul unde au fost taiati cu sa$ia cu'iosii martiri romani& ARHIMANDRITUL ILARIE - S'a&e' al Ma(as'i&ii Neam' (9191-9123) Arhimandritul )larie era ori%inar din /uco'ina, fiind unul din duho'nicii de frunte ai #anastirii <eamt si ucenic al staretului !aisie& espre acest cu'ios staret scrie in arhi'a manastirii ca era .drept moldo'ean, om impodo$it cu multe fapte $une, pricopsit (im$o%atit) in cele duho'nicesti si politicesti, 'iteaz in toate scar$ele si intamplarile ce-i 'eneau.& Cea dintai %ri+a a sa a fost mentinerea 'ietii duho'nicesti in marea la'ra si in cele patru schituri ale sale& !e atunci, #anastirile <eamt si Secu numarau peste 400 de calu%ari in 'iata de o$ste si aproape 900 de sihastri in padurile din impre+urimi, mai ales in +urul Schiturilor !ocro', Sihastria si Sihla& Staretul )larie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi, ra'na pentru $iserica, pentru ru%aciune, pentru ascultare desa'arsita si pentru citirea scrierilor Sfintilor !arinti& Su$ indrumarea lui s-au tiparit in tipo%rafia #anastirii <eamt si cate'a carti $isericesti de mare importanta, precum= Cu'intele Sfantului )saac Sirul (9199), Sfanta E'an%helie (9129), in cea mai aleasa editieD Carte pentru pra'ila (9123) si !saltirea (9123912-)&

92

Su$ staretul )larie au 'enit %rele incercari peste manastirile din tinutul <eamt, si anume, luptele dintre turci si eteristii %reci, incendierea #anastirii Secu si a Schitului Sihastria, risipirea calu%arilor prin sate si paduri si +efuirea sfintelor lacasuri& Staretul )larie, fiind insuflat de umnezeu, a ascuns in munti icoana facatoare de minuni a #aicii omnului, precum si tipo%rafia& Apoi, platind o suma de $ani, a iz$a'it #anastirea <eamt de foc si pustiire& )n anul 9122, cand s-a linistit #oldo'a, staretul a trimis trei calu%ari si au adus icoana #acii omnului din munte& )ar el impreuna cu toata o$stea au intampinat-o cu lacrimi, au asezat-o din nou in $iserica si au facut ru%aciuni de multumire si pri'e%here de toata noaptea& )n locul unde a fost ascunsa icoana, staretul a intemeiat Schitul )coana, in cinstea #aicii omnului, cum se 'ede pana astazi& upa sase ani de po'atuire a marii la're, cand o$stea se intemeiase din nou, Cu'iosul )larie s-a simtit chemat de 0ristos si a adormit cu pace, in toamna anului 9123, fiind plans de tot so$orul& CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL - Ma&e +u,o/(ic al Ma(as'i&ii Va&a'ec (, 9121) Via'a )eroschimonahul )osif .!ustnicul. a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pret, din a doua +umatate a secolului E6))), pana la inceputul secolului trecut& Caci era sihastru si dascal iscusit al ru%aciunii lui )isus, preot si duho'nic renumit, parinte ade'arat pentru mireni si calu%ari si $un or%anizator de manastiri& )ata faptele cele mai importante ale Cu'iosului )osif, numit de toti .!ustnicul.& Acest mare duho'nic era de loc din tinutul <eamt& )u$ind pe 0ristos, a im$ratisat din tinerete 'iata calu%areasca& #ai intai s-a ne'oit in o$stea #anastirii <eamt, intrecand pe multi cu smerenia si ascultarea& 6azand aceasta, staretul la'rei 9-a facut calu%ar si ieromonah& #ai tarziu, ra'nind marilor parinti, ieroschimonahul )osif s-a retras la sin%uratate, in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla& Acolo s-a ne'oit multi ani in post si ru%aciune, impreuna cu doi ucenici ai sai& !ana astazi, locul acela poarta numele de .Chiliile lui )osif.& 5a ru%amintea staretului !aisie, Cu'iosul )osif a+un%e duho'nic la o mica sihastrie de calu%arite de la !araul Carpenului-!ipiri%, in anul 9;10& e aici se muta cu toata o$stea la Schitul de maici urau, lan%a Ceahlau& Acolo or%anizeaza o sihastrie calu%areasca renumita in partea locului& )n 9;14 se retra%e iarasi la liniste in padurile 6aratec, a+utand la intemeierea manastirii cu acelasi nume, impreuna cu schimonahiile Blimpiada si <azaria& upa ce formeaza o o$ste de peste 200 de calu%arite, pe care le po'atuieste duho'niceste mai $ine de 30 de ani, Cu'iosul )osif !ustnicul se muta in odihna lui 0ristos, in anul 9121, si este inmormantat in $iserica mare ctitorita de el& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Se spunea despre Cu'iosul )osif ca atat de mult sporise in 'iata duho'niceasca, incat a+unsese unul din cei mai renumiti sihastri din #untii Sihlei& Se in'rednicise inca si de darul facerii de minuni si al iz%onirii duhurilor necurate, cum putini erau in 'remea sa& Se mai spunea despre el ca a'ea doi ucenici din #anastirea <eamt, pe schimonahii (herontie si (herman& Toti trei impreuna se ru%au, pri'e%heau ziua si noaptea si se sileau sa implineasca poruncile lui 0ristos si sa cante maririle lui umnezeu& 5ocuinta Cu'iosului )osif si a ucenicilor sai era formata din trei chilii de lemn si pamant, asezate intr-o poiana, alaturi de un mic paraclis& /atranul co$ora din pustie foarte rar& 0rana si-o procurau din fructele de padure si din le%umele culti'ate in +urul chiliilor& Si astazi se mai 'ad in poiana urmele .Chiliilor lui )osif., paraul si poiana care ii poarta numele si cati'a pomi fructiferi& )eroschimonahul )osif era cunoscut de calu%arii din tinutul <eamt ca un foarte iscusit duho'nic si mare dascal al ru%aciunii lui )isus& e aceea, 'eneau la el pentru cu'ant de folos si spo'edanie numerosi sihastri din #untii Sihlei si din padurile A%apiei, calu%ari si e%umeni din Schiturile Sihastria, Sihla, !ocro' si #anastirea <eamt& )ar $atranul ii primea pe toti cu dra%oste, ii asculta, ii in'ata tainica lucrare a ru%aciunii lui )isus, ii marturisea si, dupa ce ii ospata cu mancare pustniceasca, ii li$era cu pace la chiliile lor& Cu'iosul )osif !ustnicul a fost si un 'estit or%anizator de sihastrii in tinutul <eamt& Caci, fiind randuit parinte duho'nicesc la Schiturile de maici !araul Carpenului, urau si #anastirea 6aratec, pe toate le-a impodo$it cu 'iata de o$ste, cu slu+$e alese si cu calu%arite ra'nitoare pentru 0ristos, care traiau in multa dra%oste, in ascultare si necontenita ru%aciune& espre acest mare sihastru se spune ca a'ea asa de mare ra'na la zidirea sfintelor lacasuri, ca sin%ur a+uta pe lucratori& )ntre anii 9;909100, cand s-a construit $iserica #anastirii 6aratec cu hramul .Adormirea #aicii omnului., duho'nicul )osif cara cu mainile sale piatra, 'ar, nisip si apa si le urca pe schela& )ar pentru lucru aduna $ani de la cei a'uti si cu dare de mana si platea lucratorii& Astfel, Cu'iosul )osif este cinstit ca cel dintai ctitor si duho'nic al #anastirii 6aratec& esi petrecea in o$ste, $atranul ducea 'iata duho'niceasca in asceza si necontenita ru%aciune& )ar pentru sfintenia 'ietii sale a fost $inecu'antat de umnezeu cu darul 'indecarii si al man%aierii oamenilor& >ilnic 'eneau la el mireni si calu%ari pentru cu'ant de folos& 6eneau oameni $olna'i de duhuri necurate si se intorceau inapoi man%aiati si 'indecati& 2iind inainte 'azator, Cu'iosul )osif, numai cat pri'ea pe cine'a in fata, intele%ea de ce patimi si %anduri era luptat sau de ce $oala suferea& e aceea, cunoscand pricina, 'indeca pe toti cu ru%aciunile sale, caci era unul din cei mai renumiti duho'nici si dascali ai ru%aciunii din tinutul <eamt& #ai inainte de o$stescul sau sfarsit, Cu'iosul )osif a pre'estit ca 'or 'eni tul$urari mari si razmerite peste tara #oldo'ei& Satele si manastirile 'or fi +efuite, #anastirea <eamt 'a ramane un timp pustie, iar celelalte - A%apia, Secu, Sihastria si 6aratec - 'or fi arse de foc& Aceasta profetie a ieroschimonahului )osif !ustnicul s-a implinit in toamna anului 9129, in timpul rascoalei eteriste& CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL - Du !vnicu" S#antu"ui Ca"inic de "a Cernica (9;:2-9139) Viata Acest cu'ios parinte a fost un mare ne'oitor si duho'nic al #anastirii Cernica& S-a nascut in /ucuresti, in anul 9;:2&)n 9;1- a intrat in 'iata monahala, ca ucenic al staretului (heor%he& upa trei ani a fost calu%arit, iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon si preot& )eroschimonahul !imen s-a ne'oit in #anastirea Cernica pana dupa moartea staretului (heor%he& )n anul 9192 se duce la Sfantul #unte, iar in anul 9191 arhimandritul orotei, staretul Cernicai, il cheama la metanie, unde ramane ca parinte duho'nicesc al o$stii pana la sfarsitul 'ietii sale& 5a 29 au%ust, 9139, si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost in%ropat lan%a $iserica 'eche a Sfantului (heor%he din insula mica& 2apte si cu'inte de in'atatura )eroschimonahul !imen a fost cel mai iu$it si apropiat ucenic al marelui staret (heor%he, pe lan%a care a crescut si s-a format duho'niceste timp de 22 de ani& e la el a deprins sa fie iu$itor de liniste, $land, smerit cu inima si foarte ra'nitor pentru casa omnului& e la el a in'atat sa sa'arseasca cele sfinte .cu frica si cu cutremur. si sa iu$easca oamenii& e la staretul (heor%he a in'atat Cu'iosul !imen mestesu%ul Sfintei Spo'edanii si lucrarea cea de taina a ru%aciunii lui )isus&

93

Acest cu'ios parinte a fost randuit de umnezeu sa fie po'atuitor si parinte duho'nicesc al fericitului Calinic& )n anul 910; cand acesta 'ine la Cernica, staretul Timotei il incredinteaza ca pe un odor de mare pret duho'- nicului !imen, .fiindca era un $atran iscusit in calu%arie si cel dintai ucenic al staretului (heor%he, om cu 'iata inalta, dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc.& !arintele !imen a po'atuit duho'niceste pe fericitul Calinic din anul 910; pana in anul 9192, cand se duce la Sfantul #unte& )ar dupa intoarcerea in tara, i-a fost duho'nic pana in anul 9139, cand $atranul se muta la cele 'esnice& Si a po'atuit cu atata intelepciune pe Cu'iosul Calinic prin ru%aciune, prin cu'ant si prin e*emplu, incat in putini ani ucenicul si-a intrecut dascalul sau& 8etra%andu-se Cu'iosul !imen la liniste in insula mica, s-a ne'oit multi ani acolo in tacere si ru%aciune& Ascultarea lui cea mai aleasa, randuita de Sfantul Calinic, a fost aceea de a spo'edi si man%aia pe oameni& 2aima 'ietii lui a+unsese peste tot si aler%au la el nu numai calu%ari, ci si mireni, de se marturiseau si cereau cu'ant de in'atatura& orind sa deprinda mai $ine lucrarea mintii si sa se foloseasca de parintii atoniti, in anul 9192 a plecat la Sfantul #unte cu ucenicul sau, amaschin& Acolo s-a ne'oit sase ani la liniste, intr-un loc pustiu, in pri'e%here, in ru%aciune si cu%etare la cele dumnezeiesti, $iruind ispitele 'ra+masului& upa intoarcerea $atranului din Athos, parintii din Cernica .nu se impacau sa le fie staret Cu'iosul !imen, pentru ca el 'oia sa faca chino'ie chiar ca la Sfantul #unte, si parintii de aici, fiind neo$isnuiti cu acea 'iata aspra, nu 'oiau sa strice le%ile staretului (heor%he, incepatorul acestei o$sti.& e aceea, calu%arii au ales staret pe fericitul Calinic, ucenicul sau, iar parintele !imen a ramas duho'nicul o$stii pana la sfarsitul 'ietii sale& Acest im$unatatit $atran era un calu%ar de liniste si de ru%aciune& >iua si noaptea era nelipsit de la $iserica si de la ascultare, iar in timpul li$er sculpta cruci si le impartea la frati& !ermanent lucra cu mainile, iar cu mintea zicea ru%aciunea lui )isus& Se spunea despre acest cu'ios ca era foarte intelept si iscusit la cu'ant, insusi Sfantul Calinic, in 'remuri de prime+die si nedumerire, 'enea la el ca la parintele sau duho'nicesc si niciodata nu iesea din cu'antul lui& )n anul 9129, intr-o noapte de iulie, Sfantul Calinic a a'ut o infricosata 'edenie& Atunci, indata luandu-si rasa, a aler%at la parintele !imen in insula mica si, intrand in chilie, i-a spus 'edenia& )ar $atranul i-a raspuns= - <u este, fiule, nalucire dia'oleasca, ci este ade'arata 'edenie dumnezeiasca, pentru ca si mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceeasi 'edenie& upa ce mi-am facut canonul, m-am asezat pe acest scaun sa ma odihnesc putin pana 'a toca de 3trenie, si m-a furat somnul& Bdata am 'azut ca se deschide usa chiliei si a intrat parintele staret (heor%he si cu dansul alti doi& 3nul era im$racat arhiereste si altul ostaseste, pe care ii asemanam cu Sfantul <icolae si Sfantul (heor%he& A zis arhiereul catre staret= .Cum se ne'oieste fiul !imen in pod'i%ul (cinul) calu%arescF. Staretul i-a raspuns= ./ine petrece pana acum, cu ru%aciunile preasfintiei tale.& Si intorcandu-se Sfantul <icolae catre mine, mi-a zis= - 2iule !imen, sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostro'ul acesta o $iserica in numele Sfantului (heor%he, ca sa nu fie calu%arii amestecati cu mirenii, ca se 'a defaima chipul monahicesc& )ar Sfantul (heor%he mi-a adau%at= - Si tot ce-ti 'a tre$ui noi 'om trimiteA )ar staretul (heor%he mi-a zis= - 2iule !imen, sa fii indemnator la acest lucruA Si la urma a zis= 6ino la $isericaA )n clipa aceea m-am desteptat& 5a $iserica, in 'remea canoanelor, am adormit putin si iar mi s-au aratat cei trei $ar$ati& upa 3trenie am 'enit la chilie si, sezand pe acest scaun, fiind foarte ostenit, am adormit putin si a 'enit iar staretul cu acei doi si m-au impins cu mana, zicandu-mi= - Scoala-te de spune fiului Calinic sa nu mai za$o'eascaA Auzind toate acestea Sfantul Calinic si fiind indemnat de Cu'iosul !imen, indata a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa $iserica in cinstea Sfantului #arelui #ucenic (heor%he, cum se 'ede pana astazi& Acest preacu'ios parinte a a'ut un sfarsit tot atat de minunat precum i-a fost si 'iata& upa marturia Sfantului )erarh Calinic, moartea Cu'iosului !imen a fost asa= )n anul 9139, de ziua Sfantului !rooroc )ezechiel, a slu+it litur%hia si, fiind foarte ostenit, a stat pe un scaun sa se odihneasca si a adormit putin& Si i s-a aratat in 'edenie ca era intr-un camp frumos, si acolo, intr-acel camp, era o imparateasa stralucind ca soarele, sezand pe un scaun& Alaturi, lan%a dansa, doi $atrani foarte luminosi care parea ca sunt Sfantul <icolae si staretul (heor%he, sezand amandoi pe doua scaune& eci s-a sculat staretul si i-a zis= - 2iule !imen, 'ino aproape de mineA Si, apropiindu-se, i-a pus o cruce pe piept si, dandu-i o hartie in mana, i-a zis= !ana la -0 de zile 'ei 'eni la noi, impreuna cu cei ce sunt scrisi si aici in aceasta hartie& esfacand acea hartie a citit-o si, la urma tuturor, a 'azut ca era si staretul Calinic& Cum l-a 'azut si a inteles ca are sa moara, Cu'iosul !imen a in%enuncheat inaintea )mparatesei si a zis= - )mparateasa in%erilor si a lumii, ma ro% sa mai ramana acesta acum, fiindca are sa faca ce'a $un, iar in locul lui ia pe altulA Si asa s-a scris altul, anume <ectarie schimonahul& upa aceasta s-a desteptat si, intele%and ca au sa moara toti acei ce erau scrisi in acea hartie, Cu'iosul !imen numaidecat si-a luat pe ucenicul sau amaschin, a mers aproape de $iserica si a inceput sa-si sape mormantul& Apoi, in toate noptile mer%ea de-si facea canonul lan%a mormant& Cand s-au implinit -0 de zile, in seara de Taierea Capului Sfantului )oan /otezatorul, fiind slu+$a la canoane, l-au apucat niste calduri si, 'enind la chilie, a trimis pe parintele amaschin sa cheme pe parintele staret Calinic& 6enind staretul, 9-a %asit sezand pe un scaun si i-a zis= - 2iule Calinic, acum sa nu te scar$esti ca eu am sa ma duc la )erusalim si ru%aciunile staretului nostru (heor%he 'or fi cu tine& Eu, desi ma 'oi desparti cu trupul, cu duhul 'oi fi cu tine, iar ru%aciunile staretului (heor%he te 'or intari in supararile ce te 'or intampina& Te ro%, iu$ite fiule, dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul cel sapat de mine si mantuieste-te in omnul& Cum 'or$eau ei intre dansii, l-a 'azut ca a plecat capul pe scaunul ce sedea si si-a dat duhul& Era anul 9139, au%ust 29& eci, adunanduse parintii, au facut %atire de in%ropare si l-au pus in mormantul cel sapat de dansul& A doua zi, dupa adormirea Cu'iosului !imen, Sfantul Calinic a scris aceste randuri in condica #anastirii Cernica= .9139, au%ust 30& A raposat parintele !imen, ieroschimonah, duho'nic, om cu'ios, de 'arsta ca la 44 de ani sau :0, de patruzeci de ani in o$ste, cu neamul pamantean, la statul trupului de mi+loc, cam oaches, $ar$a inspicata, mai mult al$a si scurta& Sfarsitul i-a fost foarte minunat, ca dupa ce si-a sapat %roapa sin%ur cu -0 de zile inainte nefiind cu nimic $olna', sam$ata, au%ust 29, a slu+it Sfanta 5itur%hie& uminica, 30 (au%ust) a inceput slu+$a manecarii si iesind din $iserica, a trimis ucenicul de m-a chemat si 'enind

9-

la sfintia sa, mi-a spus cate ce'a de-ale duho'niciei si-mi zice ca i-a sosit si sfarsitul& Eu n-am crezut si asa stand de 'or$a amandoi, stand in pat rezemat de paretele chiliei, mi-a zis acest cu'ant de pe urma= .Sa nu te mahnestiA. si si-a plecat capul si si-a dat uhul& umnezeu sa-l odihneasca si pe noi sa ne ierte si sa ne miluiasca.& Calinic, arhim& Staret - Cernica ARHIMANDRITUL DOMETIAN - S'a&e' al Ma(as'i&ii Neam' (9123 - 913-) upa mutarea din 'iata a staretului )larie (9123), o$stea #anastirii <eamt a ales intaistatator, po'atuitor si duho'nic pe arhimandritul ometian& Acest 'enera$il staret era transil'anean, din tinutul /raso'ului& Catre sfarsitul secolului E6))) si-a inchinat 'iata lui 0ristos in marea la'ra, de'enind un calu%ar intelept si ascultator& )n acea 'reme, #anastirea <eamt era 'estita in intrea%a !eninsula /alcanica si in toate tarile ortodo*e& 2aima marelui staret !aisie, ca si a 'ietii duho'nicesti de aici, atra%ea calu%ari alesi din toate colturile tarilor romane, ca si din 8usia, (recia, Ser$ia si /ul%aria& in tara, la <eamt, cei mai numerosi erau calu%arii moldo'eni (circa 10L), apoi transil'aneni (4-90L) si putini .'lahi. din Tara 8omaneasca& )ar de peste hotare 'eneau, indeose$i, calu%ari din 3craina si 8usiaD apoi calu%ari %reci, macedoneni si sar$i din #untele Athos& #onahul ometian a facut ascultare mai intai la $ucatarie, la 'ite si la $iserica& Apoi a lucrat in tipo%rafie, a+utand la le%atul cartilor si la raspandirea lor, mai ales in Transil'ania& )n'rednicindu-se de harul preotiei, a a+uns in putina 'reme duho'nic iscusit& )ar in anul 9123, 'azandu-l parintii .foarte iscusit la minte si 'rednic de a po'atui., l-au ales staret& e la inceput, arhimandritul ometian s-a do'edit a fi un $un parinte duho'nicesc, ra'nitor la cele dumnezeiesti, chi'ernisitor in cele manastiresti, iu$itor de frati si de in'atatura, innoitor de $iserici si milosti' cu cei saraci& El a continuat opera de innoire a 'ietii duho'nicesti din marea la'ra, inceputa de staretul )larie dupa cumplita rascoala din anii 9129-9122& #ai intai a adunat in manastire pe toti calu%arii risipiti prin paduri si metoace de frica turcilor& Apoi a randuit duho'nici alesi, spo'edanie saptamanala, prezenta re%ulata la $iserica si ascultare in tacere si ru%aciune& Su$ staretul ometian, o$stea #anastirii <eamt cu toate schiturile ei numara pana la :00 de calu%ari& )n aceeasi masura s-a in%ri+it si de innoirea manastirii si a schiturilor +efuite si arse de turci& Astfel, a restaurat $iserica 'oie'odala din incinta ctitorita de Stefan cel #are (9-9;) si a zidit alaturi a doua $iserica inchinata Sfantului #are #ucenic (heor%he& A refacut chiliile din partea de sud a incintei, precum si #anastirea Secu, aproape in intre%ime mistuita de foc, iar la Schitul Sihastria a zidit din nou $iserica de piatra si doua corpuri de chilii& Staretul ometian a dez'oltat, de asemenea, si tipo%rafia #anastirii <eamt& Era sin%ura tipo%rafie $isericeasca din #oldo'a si se cereau carti de cult si de folos sufletesc peste tot la $isericile si manastirile din tara, ca si la parohiile ortodo*e din Transil'ania, incepand de la /raso' si Tara /arsei pana la Si$iu, <asaud, #untii Apuseni si #aramures& Aceste carti se distri$uiau %ratuit la manastiri, schituri si la $isericile sarace& B $una parte din carti se transportau de calu%ari, cu porunca staretului, peste Carpati, la fratii romani din Transil'ania& Aceasta a fost dintotdeauna o datorie crestineasca de onoare pentru o$stea #anastirii <eamt& !o'atuind marea la'ra cu multa intelepciune timp de 99 ani si $ineplacand lui umnezeu, staretul ometian s-a stramutat la cele 'esnice in toamna anului 913-& CUVIOSUL OSIMA PUSTNICUL - Sc,i'ul Poc&o/-Neam' (secolele E6)))-E)E) Schimonahul >osima era cu metania din #anastirea <eamt& Aici s-a ne'oit pana spre sfarsitul secolului E6))), deprinzand mestesu%ul 'ietii duho'nicesti de la cei mai alesi calu%ari& Apoi, primind marele chip in%eresc si fiind inzestrat de umnezeu cu darul frumoasei cantari, a a'ut multa 'reme ascultarea de protopsalt& #ai tarziu, auzind de pustnicii din muntii !ocro'ului si de randuiala ascetica a acestei sihastrii, schimonahul >osima se retra%e la Schitul !ocro'& Aici, dupa traditia locului, de'ine pustnic in #untele Chiriacu din apropiere, unde se ne'oiau multi sihastri renumiti& 2iecare se ostenea in chilia sa toata saptamana& )ar uminica se adunau cu totii la Sfanta 5itur%hie in schit, se impartaseau cu Trupul si San%ele omnului, apoi pleca fiecare la ale sale& Astfel a sihastrit Cu'iosul >osima multi ani in padurile !ocro'ului, in post, in pri'e%here si in neadormita cantare si ru%aciune& )ndeletnicirea sa era scrierea de manuscrise& /atranul copia cu'intele Sfintilor !arinti si di'erse cantari $isericesti, pe care apoi le dona la schituri si la sihastri& A'ea inca darul de a compune stihuri duho'nicesti, pe care le canta sin%ur in linistea chiliei sale& )n anul 9129 au 'enit incercari %rele peste manastiri si peste Tara #oldo'ei, care au tul$urat mult sufletul Cu'iosului >osima& )ata ce scrie el despre ele in insemnarile sale= .)mplinindu-se anul de la 0ristos 9129, sezand eu, monahul >osima, la o$isnuita mea liniste in pustiul !ocro'ului a Sfintei #anastiri <eamtului si iesind dupa o$iceiul meu la Sfanta 5itur%hie, si dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a ma intre$a= - Stii, frate, ce s-a intamplat in saptamana aceasta in #oldo'aF - /a nu, am raspuns& Ce sa stiu euF Atunci, parintii mi-au po'estit pe rand tul$urarile ce s-au pornit peste Tara 8omaneasca si #oldo'a, cum si prime+dia ce ameninta Sfintele #anastiri.& )ntr-ade'ar, din cauza rascoalei eteriste, #anastirea <eamt a ramas pustie un an de zile, iar calu%arii s-au risipit prin schituri si paduri& Asemenea au patimit si #anastirile A%apia, 6aratec, /istrita si Sihastria& Toate au fost +efuite si unele incendiate de turci& )nsa, cel mai mult a fost distrusa #anastirea Secu& Auzind ca aici se dau lupte %rele si ca manastirea este asediata de turci, Cu'iosul >osima, indemnat de uhul Sfant, a 'enit noaptea in prea+ma manastirii sa dea o mana de a+utor sarmanilor calu%ari inchisi intre ziduri si amenintati cu moartea& e asemenea, prin codri si munti rataceau sute de calu%ari si mii de tarani fara hrana si adapost, iz%oniti din salasurile lor& !ri'ind $atranul de pe culmea dealului, plan%ea de +alea sfintei manastiri& Apoi, afland ca tezaurul, icoanele cele de mult pret si sfintele 'ase ale #anastirilor Secu si A%apia sunt tainuite su$ zidurile ei, s-a furisat noaptea, a spart zidul, a scos odoarele si le-a ascuns in #untele 6asanu, unde au stat in%ropate timp de un an si +umatate& upa ce s-a linistit rascoala si calu%arii s-au intors la ale lor, Cu'iosul >osima a adus tezaurul din nou la manastire& Astfel a sal'at pustnicul >osima de la foc si +af icoanele si odoarele #anastirilor Secu si A%apia& Apoi, intorcandu-se la chilia sa in padurile !ocro'ului, a scris toate acestea, spre stiinta celor ce 'or urma&

94

Cu'iosul >osima a mai alcatuit si cate'a .!lan%eri. frumos 'ersificate, adresate manastirilor +efuite si profanate, care apoi se cantau de calu%ari si mireni& Astfel, a scris !lan%erea #anastirii 6aratec, !lan%erea #anastirii Secu, !lan%erea #anastirii A%apia, !lan%erea #anastirii Slatina, !lan%erea #anastirii lasului si altele& Asa s-a ne'oit Cu'iosul >osima in padurile !ocro'ului pana la adanci $atraneti& Apoi, simtindu-si sfarsitul aproape, s-a co$orat in schit si s-a mutat cu pace catre omnul& SCHIMONAHIA FILOTEIA - $a$a S#antu"ui Ca"inic de "a Cernica Ma(as'i&ea Pasa&ea-Il*o/ (secolele E6)))-E)E) 6rednica de pomenire schimonahia 2iloteia - mama Sfantului Calinic de la Cernica - era de loc din /ucuresti, fiica de parinti credinciosi& in $otez se chema 2loarea& Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui umnezeu, anume Antonie, din cartierul Sfantul 6isarion, au dat nastere la patru copii& Cel mai mare a a+uns preot de mir& Apoi s-a retras intr-o manastire si s-a calu%arit cu numele de Acachie& Copilul cel mai mic, numit din $otez Constantin, a fost dat la in'atatura pentru a de'eni tot preot& ar, cu randuiala lui umnezeu, in anul 910; a intrat in #anastirea Cernica& #ai tarziu a de'enit staret si episcop de 8amnic& Apoi, Sfantul )erarh Calinic de la Cernica& 6adu'a 2loarea, ramasa fara sot si fara copii, cu sfatul fiului ei, a intrat ca sora in #anastirea !asarea de lan%a /ucuresti& Aici a fost data in %ri+a unor maici $atrane de la care a deprins ne'ointa 'ietii calu%aresti& Apoi, cu $inecu'antarea staretului de atunci al Cernicai, arhimandritul Calinic, sora 2loarea a fost tunsa in schima monahala, cu numele de schimonahia 2iloteia& #ai traind cati'a ani la #anastirea !asarea si ne'oindu-se mult in ru%aciune si ascultare, schimonahia 2iloteia s-a mutat la 'esnica odihna, inainte de anul 91-0& 8amasitele sale pamantesti se odihnesc in cimitirul manastirii& MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL - al Ta&ii Roma(es'i (9;:4-913-) Via'a Acest luminat dascal si ierarh al /isericii lui 0ristos a fost cel mai de seama mitropolit al Tarii 8omanesti din secolul E)E& S-a nascut in /ucuresti, in anul 9;:4, din parinti iu$itori de umnezeu& in $otez se chema (heor%he #iculescu& 5a 'arsta de sapte ani, a fost dat sa in'ete carte la scoala elineasca de la #anastirea Sfantul Sa'a& Aici se imprieteneste cu monahul (herontie de la #anastirea <eamt, caruia ii de'ine ucenic& orind sa slu+easca toata 'iata lui 0ristos, dupa terminarea studiilor, tanarul ucenic paraseste casa parinteasca si se duce cu monahul (herontie la #anastirea <eamt& Aici cunoaste pe marele staret !aisie si %usta din frumusetea 'ietii duho'nicesti& !rin anul 9;90 este calu%arit si hirotonit diacon de Cu'iosul !aisie, primind numele marelui ierarh (ri%orie Teolo%ul& Apoi este randuit, impreuna cu duho'nicescul sau parinte (herontie, la traducerea operelor Sfintilor !arinti din lim$a %reaca in lim$a romana& )n anul 9192 calatoresc amandoi la Sfantul #unte& 5a intoarcere, monahul (herontie este ucis de talhari aproape de unare, iar ierodiaconul (ri%orie se intoarce sin%ur la metanie& )n anul 9120, ierodiaconul (ri%orie paraseste pamantul #oldo'ei si se sta$ileste la #anastirea Caldarusani& )ar la 90 ianuarie, 9123, este hirotonit episcop si ales mitropolit al Tarii 8omanesti, pastorind /iserica lui 0ristos cu multa dra%oste si intelepciune timp de 99 ani& 5a 22 iunie, 913-, mitropolitul (ri%orie, supranumit . ascalul., moare si este inmormantat lan%a zidul catedralei in partea de nord& upa sapte ani, osemintele sale s-au stramutat in %ropnita #anastirii Caldarusani, iar in prezent sunt asezate in prid'orul $isericii& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Se spunea despre mitropolitul (ri%orie ca, pe cand era ele' la scoala elineasca din #anastirea Sfantul Sa'a, era cel mai silitor la in'atatura dintre toti cei ;4 de ele'i& e asemenea, isi petrecea tineretea cu multa intelepciune, in post, in ru%aciune si in citirea Sfintilor !arinti& Se mai spunea despre dansul ca, dupa 'enirea parintelui (herontie de la #anastirea <eamt la Cole%iul Sfantul Sa'a, atat de mult s-a folosit tanarul (heor%he de smerenia si $landetea inimii lui, ca, dupa terminarea scolii, s-a facut si el calu%ar& Se spunea iarasi, ca atat de mare era le%atura dra%ostei intre parintele (herontie si ucenicul sau, (heor%he, ca, pana la moarte, nimeni dintre oameni si nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul& !rin ei .impreuna petreceau calu%aria si carturaria, smerenia si intelepciunea, dorul de 0ristos cu dorul de cunoastere, $landetea cu ascultarea.& 6azand staretul !aisie pe acest tanar $atran intrand in ne'ointa duho'niceasca si cunoscand intru sine ca 'a fi 'as ales al /isericii lui 0ristos, indata l-a tuns in schima monahala si l-a facut diacon& Si era parintele (ri%orie foarte smerit si ascultator catre toti& 5a traducerea cartilor din lim$a %reaca, impreuna lucrau si se a+utau ierodiaconul (ri%orie cu parintele sau duho'nicesc (herontie& Tot ce talmacea unul, indrepta celalalt& Ei au tradus impreuna multe carti, precum= !atericul, tiparit la /ucuresti in anul 9121D Bctoihul, tiparit la 8amnic si /uda in anul 9199D Adunarea pe scurt a dumnezeiestilor do%me, tiparita la #anastirea <eamt in anul 919:D Talcuire pe scurt la antifoanele celor 1 %lasuri, tiparita tot la #anastirea <eamt, 919;D Cele 92 mineie, tiparite la /uda in anii 910-- 9104D 6ietile Sfintilor, tiparite la #anastirea <eamt, intre anii 910;-9194 si la /ucuresti, intre anii 913--913:D Talcul E'an%heliei, ramas in manuscrisD Carti de in'atatura pentru Seminarul de la Socola si altele& Cerand mitropolitul ositei al Tarii 8omanesti de la 6eniamin Costachi, parintele #oldo'ei, sa-i trimita doi monahi talmacitori din lim$a %reaca, acesta ii trimite pe smeritii calu%ari (herontie si (ri%orie din #anastirea <eamt& Cei doi monahi reinfiinteaza tipo%rafia #itropoliei din /ucuresti, tiparesc carti de slu+$a si in'atatura, pun in randuiala $i$lioteca, apoi se intorc iarasi in #oldo'a, la metania lor& Se spunea pentru ierodiaconul (ri%orie ca mare si neman%aiata durere a a'ut cand a 'azut pe parintele sau duho'nicesc (herontie ucis de talhari la intoarcere din #untele Athos& eci, in%ropandu-l acolo, peste unare, la o manastire si plan%and mult pentru el, s-a intors la #anastirea <eamt& upa sapte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret si le in%roapa in pamantul tarii& Calauzit de harul uhului Sfant, smeritul ierodiacon (ri%orie paraseste #anastirea <eamt, prin anul 9120, si se sta$ileste la Caldarusani, intr-o chilie foarte saraca, afara de zidul manastirii& Sin%ura lui a'ere era o desa%a cu carti si o ro%o+ina pe pat& Aici petrecea ziua si noaptea in post si ru%aciune, talmacind carti din porunca mitropolitului si necautand nici o dre%atorie $isericeasca& Era asa de ne'oitor la cele duho'nicesti, incat toata noaptea pri'e%hea& <umai .lumina zilei ii stin%ea lumanarea in chilie.& 5a inceputul anului 9123 a 'enit la chilia lui o solie de la /ucuresti si i-a spus= - omnul tarii 'rea sa te faca mitropolit si te cheamaA - Ca maria sa, 6oda, ma cheama, 'oi 'eni, a zis el, dar ca sa fiu pastor al turmei lui 0ristos eu, ne'rednicul, numai de %andul acesta ma cutremur& A doua zi a plecat pe +os spre /ucuresti&

9:

Cum trecea noaptea prin satul Tunari, preotul l-a 'azut rau im$racat si l-a inchis in cotetul porcilor, crezand ca este 'reun calu%ar hoinar& A doua zi, o slu%a i-a dat drumul pe ascuns& upa putin timp, preotul l-a 'azut mitropolit si s-a infricosat& )ar $landul pastor, zam$ind, ia zis= - <u te teme, parinte, ca porcii sfintiei tale s-au purtat $ine cu mineA upa trei zile, ierodiaconul (ri%orie a primit sa fie pastor al turmei lui 0ristos& Apoi, hirotonindu-se, domnitorul (ri%orie (hica i-a inmanat car+a si i-a zis= - <ici celui care a aler%at, nici celui ce s-a ru%at, ci celui pe care l-a $ine'oit umnezeuA Ca parinte duho'nicesc al Tarii 8omanesti, mitropolitul (ri%orie era pentru toti e*emplu de sfintenie, de saracie desa'arsita si de dra%oste pentru mantuirea turmei& )n cele trei eparhii - /uzau, 8amnic si Ar%es - a pus episcopi noi pe care ii sfatuia sa cerceteze re%ulat turma, sa se osteneasca la indreptarea /isericii si .sa nu stea la sfaturi si pricini desarte.& Apoi a cerut .sa nu se mai faca hirotonii necanonice.& Acest mare mitropolit purta multa %ri+a pentru intemeierea de scoli spre luminarea poporului, fiind numit de domn efor al tuturor scolilor din tara& 5a Cole%iul .Sfantul Sa'a. se in%ri+ea personal sa ai$a profesori $uni si e'la'iosiD lua parte la e*amene si dadea a+utor copiilor silitori si sarmani& )ar cand profesorii a'eau purtari nepotri'ite cu chemarea lor, le spunea= - Sa 'a indreptati cu totii si apoi sa indreptatiD sa do$anditi nara'uri $une, apoi sa in'atati de nara'uri& Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti, precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc& #itropolitul (ri%orie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie, de'enind astfel ade'aratul ctitor al seminariilor din Tara 8omaneasca& S-a in%ri+it sa faca randuiala prin manastiri, punand stareti romani in manastirile inchinate si oprind o parte din 'enituri pentru repararea lor, caci multe din ele a+unsesera in stare de para%ina& ar si petrecerea sa duho'niceasca este 'rednica de amintit& <oaptea dormea foarte putin, caci se indeletnicea cu ru%aciunea si cu traducerea de carti& Apoi manca, o data pe zi, putine le%ume si poame& !urta haine simple de siac calu%aresc si nu facea niciodata plim$ari& Era inca foarte $un chi'ernisitor, insa darnic cu saracii si 'adu'ele& )ar cand era 'or$a de tiparit carti si de dat a+utoare la ele'i, nu precupetea $anii& Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din 'remea sa cu ra'na si cunoasterea Sfintilor !arinti& !atrundea si stapanea cu multa pricepere in'atatura ortodo*a a do%melor si a Sfintei Scripturi, pentru care i se spunea .teolo%ul (ri%orie, inalt in stiinte si in intelepciune, adanc in noima si smerit cu%etator in ispra'i si in lucrare.& )ar dre%atorii tarii si poporul il numeau .#itropolitul (ri%orie ascalul., precum se numeste pana astazi& 6azand acest mare ierarh .ca neamul nostru romanesc este e'la'ios din fire, dar sarac de armele credintei, s-a aprins cu ra'na pentru luminarea lui. prin traducerea si tiparirea lucrarilor Sfintilor !arinti& Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii 8omanesti a tradus si tiparit, atat la /ucuresti, cat si la /uzau si Caldarusani, urmatoarele carti= Cu'intele despre putederea Sfantului uh ale lui )osif 6rienie, )mpartire de %rau si !utul Sfantului )oan (ura de Aur, toate trei traduse cat a stat in sur%hiunie si tiparite la /uzau, intre anii 9132-9133D Epistolele de o$ste ale !atriarhului 2otie, ramase in manuscrisD oua cu'inte do'editoare pentru purcederea Sfantului uh ale Sfantului (ri%orie !alamaD espre cele opt %anduri ale Sfantului Casian 8omanulD 6iata Cu'iosului !aisie de la #anastirea <eamtD in in'ataturile Sfintilor Trei )erarhi, ale Sfintilor Atanasie cel #are, )oan amaschin si Simeon <oul Teolo%, 2ericitul Au%ustin, Teodorii, Teofilact al Bhridei, Atanasie de !aros si altii& !entru tiparirea atator carti a infiintat doua tipo%rafii noi, una la Episcopia /uzaului si alta la #anastirea Caldarusani& Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la $iserici si in popor& !e cand era in sur%hiun (9129-9133), i s-a cerut demisia& )ar el, dorind foarte mult sa-si conduca turma incredintata lui, a raspuns= - umnezeu mi-a dat suflet si eparhie si, cand imi 'a iesi sufletul, atunci 'oi lasa eparhia& Caci acestea sunt lucruri care pri'esc mantuirea sufletelor& !e fiii sai duho'nicesti ii in'ata, zicand= - Cat a'em 'reme, sa lucram cele $une& Sa 'ietuim dupa cum zice Apostolul, cu infranare, cu dreptate si cu $una-credinta& Ca dupa ce ne 'om duce de aici, nici un cu'ant de indreptare nu ne 'a fi noua catre Cel ce ne 'a lua seama& !recum nici carmaciului, dupa ce se 'a ineca cora$ia, nici doctorului, dupa ce 'a muri $olna'ul& Apoi adau%a= - Ce 'om face dar, 'a zice cine'aF Sa chemam doctori iscusiti si care nu mint numele, pe Sfintii !arinti& Si auzind sfaturile lor, sa ne plecam lor si primind plasturii lor, sa le punem la ranile noastre& #ai ales ca si retetele se dau in lim$a noastra si in dar& )ar despre cu'intele Sfantului )oan (ura de Aur, pe care insusi le-a tradus si le-a tiparit, spunea= - Cat este de dulce 'or$a sfantului si cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor, sin%uri cei ce le 'or citi 'or marturisi& Ca eu nu indraznesc a zice ce'a, ca sa nu micsorez cu %an%a'ia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului& )ar daca umnezeu ma 'a tine sanatos in sur%hiun, a+utand El, cu ru%aciunile Sfantului 'oi mai scrie& Altadata iarasi spunea= - !recum nu am incetat, mai inainte de a ma sui pe scaunul mitropoliei, sa ma silesc spre folosul neamului, dupa cum marturisesc cartile cele tiparite, asa si dupa ce m-am suit, asa si dupa ce m-am dus in sur%hiun& Asa, cu umnezeu sa se zica, si aici, in Sfanta #anastire a Caldarusanilor fiind oprit, ma 'oi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti, spre sla'a lui umnezeu si folosul fratilor& Ca numai atat 'oiesc sa traiesc, cat sa a+utorez !ra'osla'iei si neamului si fratilor, ca sa poata cu inlesnire prin in'ataturile Sfintilor sa do$andeasca $unatatile cele 'esnice& )ntorcandu-se din sur%hiun in prima'ara anului 913-, a inceput reparatia catedralei mitropolitane& ar cei din +urul sau, 'azandu-l sla$ si $atran, l-au intre$at= - )nalt !reasfintite, dar cand o sa 'ezi catedrala terminataF - )mi a+un%e sa incep lucrarea - a raspuns el& Cred ca urmasii neaparat 'or sfarsi-o& intre toate cartile, socotea mitropolitul (ri%orie ascalul ca .cele mai potri'ite 'remii si patriotilor de rand. sunt 6ietile Sfintilor& e aceea a inceput traducerea si tiparirea lor& )nsa n-a apucat sa tipareasca decat doua 'olume si s-a dus la 0ristos& Cu cate'a ceasuri inainte de o$stescul sfarsit a spus catre un episcop al sau= - Sa nu se sminteasca din tiparire 6ietile Sfintilor si tipo%rafiile neincetat sa lucreze, tiparind carti folositoare de sufletA Apoi si-a dat sufletul in mainile omnului, la 22 iunie, 913-&

9;

Spuneau ucenicii ca nu s-a %asit nici o a'ere in chilia acestui cu'ios mitropolit, decat carti randuite sa se dea in dar& eci, fiind plans de tot poporul, a fost in%ropat su$ streasina catedralei& upa sapte ani, osemintele sale au fost stramutate la Caldarusani& !e craniul sau stau scrise pana astazi aceste cu'inte= .Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit (ri%orie al )))-lea& 5a anul 9129 din porunca 8usiei s-au dus in /asara$ia, iar dupa slo$ozenie s-au intors in /ucuresti, la scaunul sau si au raposat in omnul cu pace la leatu 913-.& IEROMONAHUL MACARIE DASCALUL - I((oi'o&ul mu1icii psal'ice &oma(es'i (9;;0-913:) Smeritul ieromonah #acarie, protopsaltul #itropoliei din /ucuresti, a fost cel mai 'estit .dascal de musichie., la inceputul secolului trecut si un mare ctitor al muzicii noastre $isericesti& Era ori%inar din satul !erieti, )alomita, nascut in +urul anului 9;;0& 2iind inzestrat de umnezeu cu dra%oste de $iserica si cu darul cantarii, a deprins muzica psaltica .din mica sa copilarie.& Apoi, impreuna cu sora sa, au intrat in ne'ointa calu%areasca& El s-a calu%arit la #anastirea Caldarusani, iar sora sa, )ustina, la #anastirea 6iforata& Auzind de numele si talentul sau, mitropolitul ositei 2ilitti (9;93-9190) 9-a adus la mitropolie si l-a dat sa in'ete carte la Cole%iul Sfantul Sa'a din /ucuresti& Apoi 9-a hirotonit preot& )n anul 9120, mitropolitul ionisie 5upu, 'azand ca ieromonahul #acarie .era cantaret desa'arsit si cunoscator profund al sistemelor de psaltichie 'eche si noua., l-a numit director (epistat) al scolii de muzica $isericeasca, infiintata de el la mitropolie& )n aceasta scoala se pre%ateau %ramaticii si candidatii la preotie& Cu'iosul #acarie era totodata un calu%ar smerit si sporit in cele duho'nicesti, $un slu+itor al /isericii lui 0ristos si distins orator& Atat cantarea, cat si predica ieromonahului #acarie erau inspirate de uhul Sfant si se sa'arseau .cu toata e'la'ia si dreapta socoteala.& 5a porunca mitropolitului ionisie, ieromonahul #acarie a inceput opera de traducere din lim$a %reaca a cantarilor $isericesti in %rai curat romanesc, acomodandu-le cu sufletul si cantarea poporului nostru& 8enuntand la .sistema 'eche. si %reoaie, el transcrie muzica psaltica pe notatie noua, in %raiul patriei, usor de in'atat pentru toti& )n acest scop a tiparit la 6iena, intre anii 9122-9123, trei carti de cantari $isericesti .dupa noua sistema. si anume= Teoreticonul, Anastasimatarul, dedicat mitropolitului 6eniamin Costachi, si )rmolo%hionul& upa intoarcerea sa in tara, .ca un apostol ra'nitor. ce era, s-a ostenit sa raspandeasca peste tot noua cantare $isericeasca, mer%and din loc in loc, prin orase, prin $iserici si manastiri& !ana in anul 9129, toate orasele din +udetele Tarii 8omanesti a'eau scoli de muzica in lim$a poporului, dupa metoda ieromonahului #acarieD iar cartile sale au a+uns la toate seminariile si manastirile 'remii, din #oldo'a, Transil'ania si /anat& )nsusi mitropolitul (ri%orie al 3n%ro'lahiei, protectorul sau, il numeste .dascalul scoalelor romanesti de musichie.& Cu'iosul #acarie )eromonahul era si un $un compozitor de cantari $isericesti si un .patriot ra'nitor.& El este cel dintai compozitor de imnuri scolare romanesti& Sunt 'estite cata'asiile sale de 2lorii, cantarile Sfintei 5itur%hii si indeose$i a*ioanele inchinate #aicii omnului& #elodia cantarilor lui este linistita, nesilita si potri'ita& Ea cur%e lin, ca un iz'or curat de apa& !entru toate acestea, ieromonahul #acarie este considerat .intemeietorul. si fondatorul muzicii psaltice romanesti& El a .nationalizat. muzica psaltica, fara a se departa de te*tul ori%inal& Adica a curatat-o de influentele straine, orientale, si i-a dat 'esmant nou, autohton& <-a sacrificat nici melodia primita, nici lim$a romaneasca& )n anul 9129, o data cu sur%hiunia mitropolitului (ri%orie ascalul, a fost ne'oit si ieromonahul #acarie sa plece din /ucuresti& !oposind in #oldo'a, mai intai a+un%e e%umen la #anastirea /arno'a& Apoi se duce la #anastirea <eamt, unde, timp de trei ani de zile, in'ata pe calu%ari noua cantare $isericeasca& )n anul 9133, ieromonahul #acarie ascalul se intoarce in Tara 8omaneasca la #anastirea Caldarusani& Apoi, im$olna'indu-se, este luat in in%ri+ire de sora sa, )ustina, stareta #anastirii 6iforata& )n toamna anului 913:, Cu'iosul #acarie )eromonahul se stramuta din 'iata aceasta la cerestile lacasuri, pentru a canta neincetat cu in%erii maririle lui umnezeu& SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL - Ma(as'i&ea Neam' (919;) Cu'iosul )saac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dascali de lim$a %reaca si sla'ona din #anastirea <eamt& Bri%inar din partea locului, a intrat din tinerete in marea la'ra, deprinzand de la cei mai in'atati calu%ari $una ne'ointa in 0ristos si in'ataturile Sfintilor !arinti& )n pomelnicul ctitoresc al #anastirii <eamt se spune ca era atat de iscusit in am$ele lim$i, incat .a in'atat pe parinti lim$a elineasca si a talmacit carti multe din lim$a elineasca.& Schimonahul )saac a creat o ade'arata scoala de %reaca la <eamt, reusind sa in'ete pe unii calu%ari lim$a in care s-au scris cele mai multe opere ale Sfintilor !arinti& )n timpul staretiei Cu'iosului !aisie, schimonahul )saac se numara printre cei dintai dascali de .elinie., alaturi de arhimandritul #acarie, ieromonahul )larion, ierodiaconii Stefan si (ri%orie ascalul, monahul (herontie si altii, toti romani de neam& in lim$a %reaca, schimonahul )saac a tradus cu iscusinta multe carti patristice, indeose$i filocalica= Cartea Sfintilor 6arsanufie si )oan (9;1;), si opera inte%rala a Sfantului Simeon <oul Teolo%, cartile Sfantului Efrem Sirul, Bctoihul #aicii omnului, cu cele 4: de canoane ce se citesc la !a'ecernita (919:) si altele& Toate aceste carti do'edesc marea e'la'ie pe care o a'ea Cu'iosul )saac catre !reasfanta <ascatoare de umnezeu si catre in'ataturile cele mai inalte ale Sfintilor !arinti& e asemenea, %raiul atat de dulce, de clar si cur%ator al traducerilor sale do'edeste cat de iscusit carturar si cunoscator al lim$ilor literare %receasca si romaneasca era schimonahul )saac ascalul& in lim$a sla'ona, schimonahul )saac a talmacit Tipicul #are, zis .al Sfantului Sa'a., tiparit la )asi in anul 919:, aratand si in aceasta lim$a aceeasi pricepere si indemanare& upa anul 9100, parintele )saac ascalul s-a ne'oit cati'a ani in o$stea Schitului !rodromul Athos& Aici a continuat sa traduca mai multe carti care, netiparindu-se, au circulat in manuscris prin manastiri, din care multe s-au pierdut& )ntorcandu-se la metanie, schimonahul )saac ascalul scrie, la ru%amintea calu%arilor din manastire, 6iata pe lar% a staretului !aisie si traduce si alte carti91& !e lan%a ascultarea sa de dascal, traducator si scriitor de carti patristice, prin care cauta sla'irea lui umnezeu in %raiul neamului si folosul sufletesc al tuturor romanilor, Cu'iosul )saac din #anastirea <eamt a'ea o ne 'ointa cu totul aleasa& )ndeose$i se ne'oia cu postul, cu ru%aciunea, cu tacerea, cu citirea .dumnezeiestilor Scripturi. si cu pri'e%herea cea de noapte& Apoi a'ea cu%et smerit, socotindu-se mai pacatos decat toti si ne'rednic de cele sfinte& Asa petrecand $unul ostas al lui 0ristos, schimonahul )saac ascalul, si $ine sa'arsindu-si calatoria, si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost adau%at parintilor sai din #anastirea <eamt& IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL - Ma(as'i&ea Neam' (91-0F) Acest cu'ios parinte a fost cel mai mare dascal de muzica psaltica al #anastirii <eamt din prima +umatate a secolului E)E& Bri%inar din partea locului, ieroschimonahul )osif .<emteanu., cum i se spunea in manastire, a luat +u%ul lui 0ristos in marea la'ra a #oldo'ei, prin

91

anii 9;90& 2iind inzestrat de umnezeu cu multa intelepciune si cu darul frumoasei cantari, aici a in'atat de la dascali $atrani cunostintele cele duho'nicesti si mestesu%ul muzicii $isericesti& Si atat de $ine a deprins muzica psaltica, incat, in putini ani, pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut& Si atat de frumos canta la $iserica, incat multi 'eneau sa-l asculte, caci canta lui umnezeu cu mare e'la'ie, ca o ade'arata alauta duho'niceasca, iar %lasul sau umplea $iserica, destepta inimile si scotea lacrimi& )n'rednicindu-se de darul preotiei, ieroschimonahul )osif a fost timp de peste 20 de ani mare duho'nic si protopsalt si cel dintai dascal de psaltichie nemtean, care intemeiaza o scoala de muzica $isericeasca traditionala in #anastirea <eamt& Su$ staretul !aisie, in $iserica se canta la strana dreapta pe note liniare, dupa o$iceiul $isericilor sla'e, iar la stan%a se canta muzica psaltica 'eche& eci, 'azand dascalul )osif ca se indeparteaza calu%arii de muzica $izantina 'eche, sistematizata de Sfantul )oan amaschin (secolul 6)))), a cautat sa impodo$easca din nou /iserica cu cantarile psaltice pe cele opt %lasuri& Caci tarile romane au folosit din inceput in cult muzica psaltica, adusa, fie direct din /izant, fie din #untele Athos, prin intermediul calu%arilor& Cu'iosul )osif a scris si a compus cantari pe melodie psaltica si a format ucenici 'estiti de muzica 'eche in manastirile nemtene& Scoala intemeiata de el a stralucit la <eamt pana spre sfarsitul secolului E)E, fiind socotit ca un mare dascal si innoitor de muzica 'eche in #oldo'aD a fost premer%atorul ieromonahului #acarie !rotopsaltul, ade'aratul innoitor al muzicii psaltice romanesti& )n )storia #anastirilor <eamtu si Secu se scriu urmatoarele despre Cu'iosul )osif= .)n 'remea staretiei lui ometian staretul (9123913-), care a urmat dupa )larie (9191-9123), foarte mult era impodo$ita aceasta monastire cu parintele dascalul )osif ieromonah.99& )ar in !omelnicul ctitoresc al Sfintei #onasteri <eamt, se insemneaza urmatoarele despre el= .A adus in #anas- tirea <eamt stiinta si in'atatura musichiei 'echi a cantarilor $isericesti, pe care le-a parado*it (predat) la multi parinti.& eci, impodo$ind /iserica lui 0ristos cu alese cantari duho'nicesti si $ine sa'arsind calatoria 'ietii, s-a stramutat la cerestile lacasuri in anul 91-0, lasand in urma numerosi ucenici& SCHIMONAHIA OLIMPIADA - Fo(+a'oa&ea Ma(as'i&ii Va&a'ec (9;4;-91-2) Aceasta ra'nitoare calu%arita era fiica de preot din orasul )asi& 5a 'arsta le%iuita s-a casatorit& ar, raposand sotul ei, a parasit %ri+ile lumii si s-a dus sa slu+easca lui 0ristos in #anastirea Topolita din tinutul <eamt& Acolo a fost facuta rasofora, primind numele de Blimpiada, in loc de /alasa& <eimpacandu-se cu randuiala manastirii, a 'enit la Staretul !aisie, care i-a poruncit, in urma unei descoperiri a'ute, sa caute, impreuna cu Schimonahia <azaria, un loc de manastire, unde sa se ne'oiasca in tacere, in ru%aciune si in taierea 'oii& e aceea, luand $inecu'antare, a plecat sa caute un loc potri'it si retras de lume& Si afland loc de liniste in padurile 6aratecului, cu sfatul Cu'iosului )osif !ustnicul, a inceput constructia unei $iserici din lemn, in anul 9;14& Asa a luat nastere Schitul de maici 6aratec& )n anul 9;1; au fost stramutate aici si calu%aritele din #anastirea Topolita, su$ e%umenia schimonahiei <azaria de la urau& Acum primeste tunderea in marea schima si rasofora Blimpiada& 6azand ca so$orul maicilor se mareste, iar $iserica de lemn este neincapatoare, schimonahia Blimpiada a adunat fonduri de la oameni iu$itori de 0ristos si a inceput zidirea unei $iserici mult mai mari& )n anul 9101, $iserica cu hramul .Adormirea #aicii omnului. a fost terminata& Tot prin osardia maicii Blimpiada s-a construit in anul 919; o $iserica de lemn la cimitir, in cinstea Sfantului )oan /otezatorul, zidul de incinta si chilii pentru calu%arite& Cu toate ca schimonahia Blimpiada era .#arta. manastirii, ea nu uita nici de cele duho'nicesti& 5a slu+$ele $isericii era nelipsitaD la ascultare, cea dintai, iar pra'ila si canonul le facea re%ulat& Se indeletnicea, mai ales noaptea, cu citirea Sfintei Scripturi si cu scrierea cu'intelor Sfintilor !arinti, pentru ea si pentru ucenicele ei& Sufletul maicii Blimpiada era impodo$it si cu smerita cu%etare& e mai multe ori fiind ru%ata sa fie stareta, ea n-a primit, socotindu-se ne'rednica& Totusi, in anul 9122 a primit sa fie stareta si maica duho'niceasca so$orului, care numara peste 300 de calu%arite, si a po'atuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de sase ani de zile& Apoi, mutandu-se Cu'iosul )osif din 'iata aceasta, s-a retras si maica Blimpiada din staretie& )n anul 913- este aleasa pentru a doua oara stareta a #anastirii 6aratec, pe care o conduce duho'niceste pana in anul 91-2, cand se muta la 'esnica odihna in 'arsta de 14 de ani& Aceasta a fost 'iata si ostenelile schimonahiei Blimpiada& SCHIMONAHUL NICANOR - Ma(as'i&ea Si,as'&ia-Neam' (, 91--) Acest schimonah era de loc din /otosani, ruda a staretului )larie din #anastirea <eamt& Toata 'iata sa a construit $iserici prin sate, prin orase si manastiri, caci in #oldo'a .mesterul <icolae Cerneschi era 'estita calfa de pietrari.& )ntre anii 9129-9122 a zidit in #anastirea <eamt un corp de chilii, in partea de sud a incintei& )ntre anii 9123-912- a zidit din nou .cu a sa cheltuiala. $iserica #anastirii Sihastria& )ntre anii 912:-91-0 a zidit $iserica Sfantul )oan Teolo%ul de la cimitirul #anastirii <eamt si A%heasmatarul& A mai zidit un corp de chilii si $iserica Sfantul )oan Teolo%ul la #anastirea Secu, un corp de chilii la #anastirea A%apia si altele& !recum reiese din inscriptii, cele mai multe $iserici au fost construite %ratuit, .prin osardia si cu a+utorul iu$itorului de 0ristos, +upan <icolae Cerneschi.& )ntre anii 91-9-91-2, acest pururea pomenit ctitor de $iserici se daruieste pe sine cu totul lui 0ristos, retra%andu-se la Schitul Sihastria& Aici este tuns in schima monahala de e%umenul 6alerian, dandu-i numele de <icanor& )n 'ara anului 91-- si-a sa'arsit calatoria acestei 'ieti si a fost inmormantat lan%a $iserica ctitorita de el& Spun parintii $atrani ca in anul 99-9, cand a ars acoperisul $isericii, crucea de pe turn a cazut si s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului& Apoi, sapand putin, s-au aflat oasele lui raspandind $una mireasma& Asa $inecu'anteaza umnezeu pe cei ce iu$esc podoa$a casei Sale& CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL - P&imul c'i'o& al Sc,i'ului P&o+&omul-A',os (9;;0-91-4) Cu'iosul )ustin Sihastrul era de loc din #oldo'a, iar cu metania din #anastirea <eamt, calu%arit de marele staret !aisie& !rin anul 9100 a+un%e duho'nic si po'atuieste multe suflete pe calea mantuirii& orind sa petreaca restul 'ietii in .(radina #aicii omnului., pleaca in anul 9190 la #untele Athos cu ucenicii sai, !atapie si (ri%orie& Acolo cumpara de la #anastirea #area 5a'ra chilia numita .6i%la )anicopoli., care a'ea si o mica $iserica cu hramul .Taierea Capului Sfantului )oan /otezatorul.& 5an%a $iserica, duho'nicul )ustin a zidit apoi 40 de chilii pentru parinti, arhondaric, $ucatarie, trapeza, $olnita si e%umenie& Auzind de aceasta monahii romani, care se ne'oiau prin manastiri si pesteri, s-au adunat ca la treizeci de 'ietuitori in o$stea Cu'iosului )ustin& upa cati'a ani, #area 5a'ra i-a recunoscut dreptul de a se numi .Schitul 8omanesc !rodromul.& Asa a luat nastere primul schit romanesc in #untele Athos& Calu%arii insa duceau mare lipsa de apa, pentru ei si pentru %radina& Cerand de la #anastirea 5a'ra in'oirea de a canaliza pentru schit .)z'orul lui )saia., nu li s-a incu'iintat& )nsa umnezeu, 'azand ra$darea smeritilor calu%ari, a trimis un nor de lacuste asupra culturilor de pe mosia 5a'rei& >adarnic se ru%au calu%arii la'rioti si stropeau %radinile cu a%heasma& 5acustele distru%eau totul& Atunci unul dintre ei a zis=

99

- !arintilor, ceea ce 'edem este mania lui umnezeu, Care ne pedepseste ca nu dam apa parintelui )ustin duho'nicul, care este si duho'nicul nostru, caci are mare ne'oie de apa in schitul sau& Auzind aceasta, staretul 5a'rei a chemat pe parintele )ustin sa se roa%e si, facand a%hiasma, cu ru%aciunea lui au fu%it toate lacustele& !arintii la'rioti, 'azand aceasta minune, au zis= - Cu ade'arat, parintele )ustin 6lahul este cu'ios si sfantA in ziua aceea, parintii au primit 'oie sa aduca apa in schit de la iz'orul numit .Chir )saia.& upa anul 9120, Cu'iosul )ustin e%umenul, 'azandu-si schitul $ine intemeiat, s-a retras intr-o pestera la liniste si a lasat e%umen in locul sau pe ieromonahul !atapie& Acolo, in sin%uratate, s-a ne'oit ieroschimonahul )ustin peste douazeci de ani, in aspra ne'ointa, in post, in pri'e%here si in neincetata ru%aciune, asemenea cu'iosilor de demult& !entru sfintenia 'ietii lui, multi calu%ari %reci si romani il cinsteau si-l a'eau de parinte duho'nicesc& Asa s-a ne'oit Cu'iosul )ustin pana in anul 91-4& Apoi, dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma, a adormit in pace in 'arsta de ;4 de ani& PUSTNICUL SFANT - +e la Pes'e&a Mica a Ialomicioa&ei (secolul E)E) (<umele lui s-a uitat o data cu pierderea arhi'ei schitului) 5a inceputul secolului E)E se ne'oia in Schitul !estera )alomicioarei un calu%ar smerit si foarte iu$itor de umnezeu& upa cati'a ani, dorind sa se roa%e in pustie, a plecat din schit si si-a %asit salas o pestera ne$a%ata in seama, in desisul codrilor, numita pana astazi .!estera #ica.& !ustnicul nu stia ca acolo isi a'ea adapost un urs& ar, cu randuiala lui umnezeu, s-au imprietenit unul cu altul, incat noaptea locuiau impreuna in aceeasi pestera, iar ziua ursul pleca in padure, iar sihastrul se ru%a lui umnezeu& Acolo s-a ne'oit multi ani pustnicul in post, in ru%aciune si in alte nestiute osteneli& )n traditia locului se spune ca pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni, ci sin%ur si-o a%onisea din padure& <umai ursul, ca ucenic credincios, ii aducea 'ara in pestera ru%i de zmeura si mure& Se mai spune din $atrani ca, odata, doi 'anatori au pandit ursul in zmeuris ca sa-l impuste& Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pestera& Si cum pandeau ei in apropiere, a iesit pustnicul afara si le-a zis= - Ce cautati, fratilor, in pustiul acestaF - Sa ne iertati, parinte, suntem 'anatori& 3rmarim un urs& !arca s-a ascuns aici in pestera& - ar '-a facut 'reun rauF 5asati ursul in paceA 6eti %asi in padure alte animaleA - )arta-ne, parinte - au zis 'anatorii - si te roa%a pentru noiA - umnezeu sa 'a $inecu'inteze, fratilor& #er%eti in pace& - !arinte, a'em ce'a de mancare la noi, am 'rea s-o lasam sfintiei tale& 6rei s-o primestiF - 5asati-o acolo, pe piatra& 5a urma iarasi l-au intre$at pe pustnic= - !arinte, 'om mai 'eni prin locurile acestea& 6rei sa-ti aducem ce'a de mancareF - Cum 'a este 'oia, fratilor& upa cate'a saptamani au urcat din nou 'anatorii pe 6alea )alomicioarei sa duca de mancare cu'iosului& Cand au a+uns la %ura pesterii, au 'azut un lucru infricosat& !ustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pestera, iar alaturi, pe piatra, mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa& in ziua aceea, nimeni nu stie unde s-a dus sihastrul, unde o fi raposat si care ii era numele& Sin%ura $inecu'antare ramasa de la el este un mic iz'or de apa, ce cur%e in fundul pesterii pentru man%aierea trecatorilor& !ana astazi, credinciosii intra in .!estera #ica., se roa%a si iau apa din .)z'orul !ustnicului.& )nsa, oricata apa ar lua, iz'orul nu se imputineaza niciodata& #inunat este umnezeu intru Sfintii Sai, umnezeul !arintilor nostriA EPISCOPUL CHESARIE AL BU AULUI (9;1--91-:) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romani ai secolului trecut& El s-a nascut in /ucuresti din parinti saraci, prin anul 9;1-, cu numele de Constantin Capatana& 5a 'arsta de 93 ani (9;9;) a fost incredintat episcopului )osif al Ar%esului, care il da sa in'ete carte la scoala %receasca de la /iserica omnita /alasa& Apoi il calu%areste la #anastirea Antim cu numele de Chesarie si il hirotoneste diacon& )n anul 9120, ucenicul episcopului )osif a+un%e iconom al #anastirii Antim si mai tarziu al #itropoliei din /ucuresti& 2iind daruit de umnezeu cu multa ascultare, smerenie si pricepere, in anul 9124 este hirotonit episcop la /uzau de mitropolitul (ri%orie ascalul, pastorind turma incredintata de 0ristos cu neimputinata dra%oste si osardie, timp de 29 de ani& (asind Eparhia /uzaului cu multe lipsuri si cu $iserici ruinate, a reinnoit zeci de lacasuri - manastiri, schituri, metoace si $iserici -, de'enind astfel un mare ctitor al acestei eparhii& )ar pentru luminarea copiilor si folosul de o$ste al neamului, a intemeiat mai multe scoli, precum= Seminarul eparhial, infiintat in anul 913:D scoala de muzica $isericeasca, in anul 9130D scoala de pictura $isericeasca, su$ conducerea pictorului <icolae Teodorescu, in anul 9139D scoala de sculptura $isericeasca, in anul 9133 si altele& )n aceste scoli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adusi cei mai $uni profesori, duho'nici si dascali din Tara 8omaneasca, din care au iesit episcopi, preoti si dascali alesi, precum si pictori renumiti& Ele'ilor li se cerea cel dintai credinta tare in umnezeu, ru%aciune si 'iata morala desa'arsita& !entru tiparirea cartilor de slu+$a si in'atatura duho'niceasca, episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 9133 o tipo%rafie eparhiala, unde sau tiparit, cu $inecu'antarea si cheltuiala sa, zeci de carti patristice si de cult, raspandite in cea mai mare parte %ratuit& intre cartile de in'atatura tiparite su$ pastoria sa se amintesc espre purcederea Sfantului uh, )mpartire de %rau si !utul Sfantului )oan (ura de Aur (9133)D Sfatuire pe scurt catre cel ce se pocaieste (913-)D Cazanii (913-)D Talmacire la cei o suta cincizeci de psalmi (91-0)D )n'atatura catre preoti si diaconi (9134)D Alcatuire aurita (913;)D Carte foarte folositoare de sufletD Cinci cu'inte ale Sfantului (ri%orie de <"ssa (9131)D Chiriacodromion (9139) si altele& )ar dintre cartile de slu+$a a tiparit= E'an%helia (913-)D #olitfelnic $o%at, Sfintele 5itur%hii si !saltirea (9134)D Ceaslo'ul $o%at, Acatistier (913:)D Bctoih si Cata'asier (9139)D Sfintele 5itur%hii (91-0)D !saltirea (91-9)D A%heasmatar (91-4) si altele& Acest neo$osit episcop si credincios pastor al /isericii lui 0ristos a purtat permanent %ri+a de fiii sai duho'nicesti, zidindu-le lacasuri, dandu-le preoti $uni, cercetandu-i personal si hranindu-i cu carti de in'atatura si cu'inte parintesti& )ar ca ucenic al unui mare episcop )osif al Ar%esului - a ridicat si el nu putini ucenici si fii sufletesti, dintre care cel mai renumit a fost ierodiaconul )osif <aniescu, 'enera$ilul mitropolit al #oldo'ei de mai tarziu&

900

)n anul 91-:, la 30 noiem$rie, episcopul Chesarie, pastorul cel $un si credincios al Eparhiei /uzaului, a raposat cu pace, plans de toti credinciosii sai si a fost in%ropat lan%a $iserica, spre neuitata pomenire& !iatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie= .Bpreste-ti, trecatorule, pasul in respect lan%a pacinicul lacas al Colosalei um$re - sacrul mormant& Aici ierarhul Chesarie trupul isi odihneste de multele, in putin timp, +ertfiri spre %loria omnului, a !atriei si eternei sale memorii& (<oiem'rie 30, 91-:).& MITROPOLITUL VENIAMIN COSTACHI - al Mol+o/ei si Suce/ei (9;:1-91-:) Via'a #arele mitropolit 6eniamin Costachi a fost unul din cei mai 'enera$ili ierarhi ai /isericii Brtodo*e 8omane& El a pastorit eparhiile din #oldo'a cu o rara daruire de sine, timp de o +umatate de secol (9;92-91-2)& #are carturar, ierarh plin de cura+, neo$osit traducator de carti, ctitor de scoli si $iserici, parinte sufletesc al #oldo'ei, ales slu+itor al /isericii lui 0ristos, dascal, sfetnic si calu%ar de'otat& #itropolitul 6eniamin s-a nascut la 20 decem$rie, 9;:1, in satul 8osiesti-2alciu, din parinti credinciosi de $un neam - (ri%orie Costachi si #aria Cantacuzino& in cei cinci frati, patru au im$ratisat 'iata calu%areasca& Cel dintai, #atei, a fost mare postelnic& Al doilea frate, Constantin, s-a facut calu%ar, primind numele de Chesarie& Al treilea copil, 6asile, a a+uns 'estit mitropolit al #oldo'ei& Al patrulea, schimonahia Elisa$eta, a fost stareta in #anastirea A%apia 32 de ani& 3ltimul frate, Ser$an, a fost consilier al mitropolitului 6eniamin, calu%arindu-se cu numele de Sofronie& e mic, copilul 6asile a fost dat sa in'ete carte la scoala %enerala de la #anastirea Sfintii Trei )erarhi din )asi& 5a 'arsta de 94 ani este luat de episcopul )aco$ Stamati ca ucenic la Episcopia 0usilor& upa un an, in 9;1-, este calu%arit cu numele de 6eniamin& )n anul 9;11 este hirotonit diacon si luat ca slu+itor la Catedrala mitropolitana din )asi& upa inca un an este facut preot si numit eclesiarh mare& A'ea numai 20 de ani& )n acelasi an, 9;19, este numit e%umen la #anastirea Sfantul Spiridon din )asi& )n anul 9;93, arhimandritul 6eniamin este ales si hirotonit episcop la 0usi de parintele sau duho'nicesc, mitropolitul )aco$ Stamati& esi a'ea numai 2- de ani cand a urcat treapta arhieriei, totusi de la inceput s-a do'edit un $un carturar si un ade'arat pastor al turmei lui 0ristos& )n noiem$rie, 9;9-, este trimis ca dele%at al mitropolitului la inmormantarea Cu'iosului !aisie de la #anastirea <eamt& 5a 9 iunie, 9;9:, dupa patru ani de pastorie la 0usi, tanarul 'ladica 6eniamin trece ca episcop la 8oman, unde pastoreste inca sapte ani& Aici fondeaza un spital, o farmacie si plateste din fondurile episcopiei un doctor pentru $olna'i& Totodata, face deose$ita ordine in randul clerului $isericesc& 5a 90 martie, 9103, mitropolitul )aco$ Stamati, 'enera$ilul sau parinte duho'nicesc, se muta la cele 'esnice& upa cate'a zile, episcopul 6eniamin Costachi este ales mitropolit al #oldo'ei& #ulte si %rele au fost necazurile a$atute asupra marelui mitropolit, dar mult mai numeroase si 'rednice de pomenit au fost realizarile sale, atat pe taram duho'nicesc si eclesiastic, cat si pe taram cultural, social si patriotic& )n toamna anului 9103 infiinteaza Seminarul de la #anastirea Socola, primul seminar de preoti din tara noastra& Tot atunci trimite doi fii de preot, !etru si (heor%he Asachi, la studii peste hotareD or%anizeaza numeroase manastiri si schituri din eparhieD sustine zidirea din nou a zeci de $iserici la orase si sateD da noi asezaminte pentru marile #anastiri= <eamt, Secu, A%apia si 6aratecD hirotoneste in eparhie numai preoti cu seminar si statorniceste sa se faca $otezul copiilor prin scufundare, iar nu prin turnare, cum %resit se facea pana atunci in unele parti& )n anul 9133, incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din )asi& Totodata contri$uie direct la infiintarea Academiei #ihailene din capitala #oldo'ei si a mai multor scoli pu$lice cu predarea in lim$a romana& 2ace numeroase 'izite canonice la $iserici, manastiri, scoli si mai ales la seminar& ar acti'itatea cea mai 'rednica de pomenit a mitropolitului 6eniamin Costachi a fost cea de traducator si tiparitor a numeroase carti patristice si de ritual& )n aceasta pri'inta ramane fara e%al in istoria /isericii moldo'ene& Cele doua tipo%rafii, intemeiate de el la #anastirea <eamt si #anastirea Sfintii Trei )erarhi din )asi, cu %reu reusesc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de carti ori%inale si traduceri din lim$ile %reaca si sla'ona, facute de el si de .dascalii. de la <eamtu& !e lan%a %ri+a intre%ii Eparhii a #oldo'ei si Suce'ei, mitropolitul 6eniamin a scris sapte lucrari ori%inale si a tradus personal 32 de carti de mare importanta do%matica, morala, litur%ica, a%hio%rafica si istorica& )ntre anii 9101-9192, mitropolitul 6eniamin se retra%e din scaun la #anastirea <eamt, unde traduce si tipareste 6ietile Sfintilor& Apoi se reintoar- ce iarasi la pastoritii sai& )n anul 9129, din cauza rascoalei eteriste, traieste un timp la Colincauti, peste !rut& )ar in ianuarie, 91-2, dupa 40 de ani de rodnica slu+ire arhiereasca, se retra%e definiti' la #anastirea Slatina, unde isi continua 'iata de ru%aciune si 'asta acti'itate de traducator, pentru hrana duho'niceasca a poporului nostru $inecredincios& 5a 91 decem$rie, 91-:, mitropolitul 6eniamin Costachi se muta din 'iata aceasta in 'arsta de ;1 de ani si este inmormantat ca simplu monah la #anastirea Slatina& upa inca patruzeci de ani, la 30 decem$rie, 911:, osemintele marelui ierarh s-au stramutat la )asi si s-au asezat in catedrala ctitorita de el si terminata de mitropolitul )osif <aniescu& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a !rima %ri+a a mitropolitului 6eniamin Costachi dupa ce a+un%e episcop la 8oman (9;9:) a fost aceea de a intari disciplina in parohii si a ridica 'iata morala a preotilor din eparhia sa& )n acest scop, da o Carte !astorala catre preoti, compusa din opt puncte, prin care cere deplina dra%oste fata de 0ristos, sar%uinta pentru cele $isericesti si multa %ri+a pentru mantuirea credinciosilor& A+un%and mitropolit la )asi (9103), prima %ri+a a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in #oldo'a& Astfel, in acelasi an, a fondat primul seminar din tara, in chiliile #anastirii Socola din mar%inea orasului, seminar care a dat %eneratii intre%i de preoti in'atati, dascali si ierarhi alesi& ra%ostea mitropolitului 6eniamin Costachi pentru luminarea poporului 9-a indemnat sa infiinteze si alte scoli in orasele #oldo'ei, precum si tipo%rafii pentru tiparirea cartilor in lim$a romana& Cele mai importante scoli infiintate din indemnul si cu a+utorul lui au fost= - Seminarul de la #anastirea Socola, in anul 9103D - Scoala de cantari $isericesti de la )asi, in anul 9104D - Scoala pentru maici din #anastirea A%apia, in 9104D - Scoala incepatoare, scoala normala si %imnaziu la #anastirea Sfintii Trei )erarhi din )asi, in anul 9121D - Academia #ihaileana din )asi, in anul 913-D - Scoala pu$lica pentru fetele orasenilor din )asi, in 913-D - Scoli pu$lice in toate orasele din #oldo'a, dupa 913-D - !rima scoala de arte si meserii din #oldo'a, in anul 91-9&

909

)n lun%a sa pastorie, mitropolitul 6eniamin ctitoreste din nou si sfinteste zeci de $iserici manastiresti si numeroase $iserici parohiale la sate si orase& intre $isericile manastiresti ctitorite cu a+utorul lui se pot aminti= $iserica #anastirii 6aratec, $iserica #anastirii Sihastria, $iserica #anastirii 6orona, #anastirea 0oraita, Schitul urau, 8arau si altele& )nsa, cea mai mare ctitorie a sa, pe lan%a cele amintite, a fost Catedrala mitropolitana din )asi, fondata in 9133, dar ramasa neterminata in timpul 'ietii sale& !entru intarirea disciplinei in manastiri, mitropolitul 6eniamin a dat noi asezaminte manastiresti, a randuit stareti din cei mai duho'nicesti, a adus la scolile infiintate de el dascali $uni si a marit cele doua tipo%rafii de la )asi si #anastirea <eamt& )n aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul si luminarea poporului, pana la mutarea din 'iata a mitropolitului, peste o suta treizeci de titluri de carti $isericesti si de in'atatura duho'niceasca& !refetele acestor carti sunt ade'arate epistole ziditoare de suflet& Astfel, asa in'ata mitropolitul 6eniamin despre importanta .6ietilor Sfintilor. pentru mantuirea sufletului= - <u ar %resi cine'a, nici ar fi departe de ade'ar, daca ar numi cartile ce cuprind 6ietile Sfintilor, pe cele douasprezece luni ale anului, rai impodo$it cu tot felul de pomi, cu frumoase si dulci si de 'iata facatoare roade, %radina cu tot felul de ier$uri mirositoare si de toata $oala si neputinta tamaduitoare& >icea iarasi= - !recum pomii si ier$urile mirositoare indulcesc simturile, 'eselesc ochii, desfateaza %ustul, fac 'esel sufletul pri'itorului, tot asa si cartile cu 6ietile Sfintilor im$ar$ateaza pe cel deznada+duit, man%aie pe cel neca+it, pe cel pacatos il intoarce la pocainta, pe cel impietrit la inima il moaie si umilinta ii daruiescD pe cel ratacit il intoarce, pe cel neplecat il pleaca, simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc, iar pe om, din 'echi il fac nou, din mort, 'iuD din somnul nesimtirii si al lene'irii il desteaptaD catre lucrarea faptelor $une il pornescD catre urmarea sfintilor il aprind si catre calea ce duce la )mparatia cerurilor il po'atuiesc& >icea si acestea marele ierarh= - 6ietile si laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor& Ca, precum stelele sunt asezate si intarite pe cer si lumineaza toate cele de su$ cer - pamantul il stralucesc, marea o lumineaza, pe cei ce inoata cu cora$iile ii indrepteaza - al caror nume desi nu-l stim pentru multimea lor, insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam, in acelasi chip este si stralucirea 'ietilor sfintilor& !e suflet il stralucesc, pe minte o lumineaza, iar pe trup cu asezare $una si linistita il intocmesc& Spunea iarasi mitropolitul 6eniamin= - !recum .stea de stea se deose$este in sla'a., tot asa si 'ietile sfintilor, una pe alta intrece cu stralucirea si cu sla'a, cu frumusetea, cu starea si cu deose$irea& )ar impotri'a celor ce nu citesc sfintele carti, dupa cu'antul 2ericitului Simeon #etafrast, zicea= - eopotri'a este raul si a %rai cele necu'iincioase si a tacea pe cele ce sunt cinstite si folositoare& Ca, precum cele necinstite si cele %resite 'atama mintile ascultatorilor, tot asa, cel ce tace lucrurile cele $une ale sfintilor, lipseste pe crestini de folos& Apoi adau%a si aceste cu'inte= - <u 'a scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului, pentru im$raca- mintea, pentru podoa$a si pentru hrana lui& Ca, precum se hraneste trupul acesta stricator si muritor din $ucatele cele stricacioase, asa se hraneste si sufletul cu cu'antul lui umnezeu, cu istoriile cele sfinte si cu 'ietile sfintilor& !recum trupul, nemancand $ucatele cele potri'ite lui, dupa o 'reme nu mai poate fi 'iu, ci moare, asa si sufletul care nu se hraneste cu citirea dumnezeiestilor Scripturi, cu 6ietile Sfintilor si cu Cu'antul lui umnezeu, nu poate fi 'iu nicidecum, ci este mort& Alteori, iarasi in'ata poporul, zicand= - B, omule, cand tu nu poftesti, nici iti este dra% sa citesti cu'intele cele in'atatoare de fapte $une, sufletul tau nu se smereste, nu se umileste, nu se caieste de pacatele sale& Cand tu nu te parasesti de rautati, cand nu cercetezi $olna'ii, nu miluiesti pe saracul cu ce-ti da mana, nu iu$esti pe aproapele ca pe sineti, ci za'istuiesti sporirea lui si, in loc de mila, rapesti cele ale saracului, atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele $une, care prin citirea dumnezeiestilor Scripturi se lucreaza si cresc si se adau%a& )ar pe cei lenesi la citirea sfintelor carti ii indemna, zicand= - !entru aceasta 'a ru%am si 'a indemnam, im$ratisati 6ietile Sfintilor si le cititiD nu o data, nici de doua ori, ci de multe ori& <u ziceti ca le-am citit o data sau de doua ori si ne este destul, .ca mantuirea sufletului este intru mult sfat., zice Ecleziastul& Apoi zicea= - aca 'eti citi de multe ori 6ietile Sfintilor cu dreapta credinta, cu e'la'ie si cu luare-aminte, sufletul 'ostru se 'a destepta catre urmarea celor $une, mintea se 'a lumina, iar ochii se 'or face doua rauri sau doua iz'oare de lacrimi& Atunci 'eti cunoaste milosti'irea lui umnezeu, $unatatea, facerea de $ine catre aproapele& Atunci 'eti cunoaste cata dra%oste au aratat sfintii catre umnezeu, >iditorul nostru, incat unii si trupurile lor si le-au dat spre munci pentru dra%ostea 5ui, iar altii cu post si cu toata patimirea si le-au topit& #itropolitul 6eniamin adau%a si aceste cu'inte= - /anii pe care ii cheltuiti rau la +ocul de carti, la petreceri si la alte lucruri nefolositoare si de suflet pierzatoare - pentru care, o, ce %reu 'eti fi intre$ati in ziua +udecatiiA - dati-i la cumpararea cartilor si 'eti a'ea plata de la umnezeu si lauda ca nu i-ati cheltuit rau& )ar 'remea pe care o cheltuiti la +ocul de carti si la alte desertaciuni, cheltuiti-o intru fapta cea $una a citirii cartilor Sfintilor !arinti si 'eti scapa de multimea 'or$elor desarte pe care le 'or$iti, pentru care multa osanda 'eti a'ea inaintea infricosatului 7udecator, care zice ca pentru tot cu'antul desert 'or da oamenii socoteala in ziua +udecatii& !entru aceasta - continua mitropolitul 6eniamin - 'a ru%am si 'a poftim si 'a indemnam ca, parasindu-'a de niste lucruri nefolositoare si de suflet pierzatoare ca acestea, prin citirea 6ietilor Sfintilor sa 'a apucati de lucrarea faptelor $une si catre ra'na si urmarea sfintilor sa 'a intindeti, ca impreuna cu dansii sa 'a salasluiti intru )mparatia cerurilor& >icea iarasi catre fiii sai duho'nicesti= - ecat toate cate se cu'in si a+uta catre luminarea, catre desteptarea si indemnarea spre lucrarea faptelor $une, prin care se pricinuieste omului mantuirea si suirea pri'irii spre cele inalte, mai de ne'oie este citirea dumne- zeiestilor Scripturi cele de umnezeu insuflate, o, prea iu$ite cititorule& >ise si acestea= - Cu'intele omnului sunt cu'inte curate, ar%int cu foc lamurit, haine aurite, care din lana cea prea al$a a #ielului lui umnezeu Celui ce ridica patatele lumii s-au tesutD piei %andite ale cortului marturiei, care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeiestilor porunci, care ne zidesc, ne im$raca si ne impodo$esc ca pe un cort sfant si $iserica sfintita, spre salasluirea in noi a nemar%initului umnezeu&

902

)ar despre %reutatea raspunderii arhieresti, acestea zicea smeritul pastor al turmei lui 0ristos= - eci, am cunoscut cum ca 'remurile de acum sunt iuti, lucrurile potri'- nice, 'iata omului scurta, pacatele multe, moartea se apropie, funia 'ietii din zi in zi se tot stran%e la ste+ar, muncile iadului multe si %roaznice si nesfarsite, focul %heenei arzator si cumplit, tartarul atat de rece, cat si dia'olul se cutremura de dansul, muncitorii nemilosti'i si 7udecatorul prea drept& 5an%a acestea, aducandu-mi aminte cum ca nici ca )aco' acela nu sunt puternic a pra'ali piatra de pe %ura fantanii si a-mi adapa oile turmei mele celei cu'antatoareD nici ca lui #oise nu mi s-a prefacut toia%ul in sarpeD nici apa in san%e nu am prefacut-o, spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul )srael din pacat si catre )mparatia cerurilor a-l po'atuiD ci asa prost, 'ai mie, cu care suflet si cu care inima, eu, cel fara de minte, am indraznit a lua asupra mea slu+$a aceasta, pe care o am primitF Altadata iarasi se marturisea mitropolitul 6eniamin= - 6ai mie, cum am indraznit eu indraznetul si m-am impo'arat cu o sarcina atat de %reaF ar, oare, luat-am si eu 'reo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slu+$a ca aceasta atat de mareF Auzit-am si eu ca #oise= 6ino si te 'oi trimite pe tineA ()esire, 3, 90)& Socotitu-miam mai intai ne'rednicia meaF >is-am ca sunt amortit la %las si za$a'nic la lim$a pentru prostimea si nein'atatura meaF >is-am= <u sunt 'rednic, oamne, ca #oise, atunciF 8u%atu-m-am ca acela= 8o%u-ma Tie, oamne, pune pe altul care 'a fi 'rednic a fi trimisi (les& -, 93)& Ah, foarte am %resit, ticalosul, si m-am ama%it si am urmat sfaturilor omenesti si nu mi-am deschis ochiul mintii ca sa 'ad si sa-mi masor neputinta meaA 5a urma adau%a si acestea= - Arhieria 5e%ii <oi este mai presus decat porunca 5e%ii 6echi& Ca acolo era iesirea cea din E%ipt, aici fu%irea de pacatD acolo iz$a'irea de tirania lui 2araon, aici iz$a'irea sufletelor de silnicia dia'olului& Atat de mult pretuia marele mitropolit cu'intele Sfantului )oan Scararul, incat le recomanda tuturor zicand= - !recum painea este, decat toate celelalte $ucate, mai de ne'oie trupului, asa este si cartea aceasta a Sfantului )oan Sinaitul, celui ce pofteste mantuirea sa, mai de ne'oie decat toate celelalte carti parintesti& Si precum luna pe stele, asa si aceasta pe celelalte le co'arseste& Si precum decat celelalte simturi ale omului 'ederea este mai lucratoare, asa si cartea asta este mai lucratoare decat acelea la mantuirea omului& 2iindca aceasta spune toate preasfintele 'oi ale lui umnezeu, decat altele mult mai minunate si mai luminate& Scara Sfantului )oan, continua $unul pastor, este nu numai monahilor, ci si mirenilor prea$un indreptar si canon, care po'atuieste pe toti cu de-a- manuntul catre cele cu'iincioase& !rin in'ataturile ei cele intelepte, ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta si catre plansul cel curatitor de toate intinaciunile cele trupesti si sufletesti& <u este cu putinta a po'esti lim$a omeneasca, dupa 'rednicie, darurile cele minunate ale acestei carti, cu care rasplateste pe cititorii si indra%itorii ei& Apoi adau%a si cu'intele acestea= - !rimiti cartea aceasta cu dra%oste, o, iu$iti cititori, si cititi-o des si cu luare-aminte, ca, ne%resit, ea este oarecare toia% al lui #oise, prin care 'eti putea desface marea 'ietii acesteia celei mult in'aluite si a patimilor celor in'ifo- ratoare, si fara de prime+die o 'eti trece, iar pe faraon cel %andit, adica pe dia'olul, intru dansa il 'eti 'edea cufundat, ca si )srael cel de demult pe e%ipteni& )arasi zicea= - Cartea aceasta este mana care indulceste simturile sufletului celui amarat de patimile si de 'alurile 'ietii acesteia& Este liman care iz$a'este pe cei ce scapa la citirea ei, ii slo$ozeste de cufundarea in pacatele cele mult incon+uratoare si ii face pe dansii sa inoate fara de prime+die prin apele 'ietii acesteia celei mult tul$urate& >icea iarasi= - Scara Sfantului )oan Sinaitul este scara aceea pe care a 'azut-o )aco' cel de demult, al carei capat a+un%e pana la cer - intru care umnezeu este intarit - si pe care in%erii se po%oara ca niste duhuri slu+itoare pentru cei ce 'or sa mosteneasca mantuirea, iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa, se suie si umnezeu le primeste si intru )mparatia Sa le salasluieste& 5a urma, adau%a mitropolitul 6eniamin= - Cel ce inseteaza de mantuirea sa, sa aler%e la raul acesta prea dulce si cu ade'arat se 'a prea indulci si prea se 'a 'eseli& Ca pornirile raului acestuia cu ade'arat 'eselesc cetatea lui umnezeu, adica pe sufletele credinciosilor, si luminat stri%a, chemandu-i pe dansii= .6eniti, apropiati-'a toti cei ce doriti sa 'a saturati din roadele #ele cele pricinuitoare de 'iata 'esnica.& )ar despre randuiala slu+$elor $isericesti, astfel in'ata mitropolitul 6eniamin pe fiii sai duho'nicesti= - )n tot chipul ne-am silit a le talmaci $ine si dupa firea lim$ii noastre, spre mai lesne-intele%erea cititorului, stiind ca unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam sla$i spre citire si cam %rei la intele%ere& Ca nu din pricina aceasta, a neintele%erii, sa ramana ce'a din cele cu'iincioase ale slu+$ei necitit sau necantat si sa %reseasca inaintea lui umnezeu sau inaintea !reasfintei <ascatoare de umnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slu+$a si in loc de $inecu'antare si de iertarea pacatelor pentru osteneala, ur%ie si $lestem sa-si tra%a asupra sa pentru nestiinta si %reseala& >icea iarasi $unul pastor= - !e cat de cu osardie, cu dra%oste si cu e'la'ie canta cine'a lui umnezeu sau <ascatoarei de umnezeu sau sfantului, cu intele%ere si cu dreapta credinta, pe atat se multumeste si umnezeu si !reasfanta <ascatoare si sfintii care se roa%a si milosti'esc pe umnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor& Apoi adau%a si acesteaD - Ceea ce place lui umnezeu, place si !reasfintei <ascatoare de umnezeu si sfintilor 5ui& )ar ceea ce place Sfintilor 5ui, place si !reasfintei <ascatoare de umnezeu, place si lui umnezeu& )ar pentru folosul tipicului zicea= - Tipicul si um$letul 'i-9 pun in $una randuiala, cum sa um$lati in /iserica lui umnezeu cu cucernicie si e'la'ie, cum sa 'a purtati intru cele sfinte, cum sa cititi cu luare-aminte si cu osardie cu'intele Sfintilor !arinti in urechile ascultatorilor, ca si pe sine'a sa 'a folositi si pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i po'atuiti& Tipicul, spunea mitropolitul 6eniamin, 'a 'a in'ata cu cata osardie sa 'a aflati catre sfintele slu+$e ale lui umnezeu, ale !reasfintei <ascatoare de umnezeu si ale sfintilor 5ui, pe care se cade sa o ai$a fiecare crestin& Cu cat mai mult preotii si diaconii care sunt datori a fi lumina si a se face model si pilda de fapte $une enoriasilor lorA aca asa 'a 'eti sar%ui, adau%a mitropolitul, a citi tipicul si in'ataturile lui a le cunoaste, daca 'a 'eti deprinde si 'a 'eti o$isnui intru in'ataturile lui si slu+$ele sfintilor $ine le 'eti orandui, daca 'eti fi sar%uinciosi catre cele dumnezeiesti si 'eti fi iu$itori de $unele

903

randuieli ale slu+$elor sfintilor, ale ceremoniilor $isericesti si 'ietuirii celei placute, mostenitori )mparatiei cerurilor 'a 'eti face& Ca acesta este si scopul talmacirii tipicului& !entru folosul citirii Sfintelor Scripturi, asa in'ata marele mitropolit= - Ce este mai dulce sau ce este mai 'eselitor in 'iata, decat a se apropia omul cu mintea de umnezeu si a 'or$i impreuna cu El, printr-o aleasa si netul$urata cu%etare la citirea dumnezeiestilor cu'inteF Acestea stiindu-le !roorocul si imparatul a'id, zicea= Cat sunt de dulci lim$ii mele cu'intele Tale, mai dulci decat mierea si fa%urul (!s& 91, 99 si 991, 903)& Alteori indemna parinteste pe toti, zicand= - )ndeletniciti-'a ziua si noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi si 'eti fi cu ade'arat ca sadul lan%a iz'oarele apelor, aducand la $una 'reme rodul 'ietii si frunzele im$unatatitelor 'oastre fapte nu 'or cadea (!s& 9,3)& )ar despre importanta Ceaslo'ului in'ata, zicand= - <u ar fi %resit cine'a, nici departe de ade'ar ar fi stat, de ar fi numit cartea aceasta sfesnic de aur cu sapte faclii, dupa 'edenia !roorocului >aharia, ca pe cele sapte 5aude ale Sfintei noastre /iserici Brtodo*e le inchipuieste, nici de ar fi numit-o cer& Ca, precum cerul cuprinde in sine pe stele si pe cele sapte planete, tot asa Ceaslo'ul, pe cele sapte 5aude si pe multimea sfintilor ce se cuprind in cele douasprezece luni& >icea iarasi inteleptul parinte al #oldo'ei= - Cuprindeti laudele acestea cu suflet 'oios, iu$itorilor de 0ristos crestini, fara de lene dandu-le lui umnezeu in toate zilele, %andind la patimile omnului care se cuprind intr-insele, asteptand cu $una nade+de ziua 'enirii lui 0ristos la +udecata& Ca 'a 'eni a'and plata Sa cu Sine, ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui& Si credeti, fara indoiala, ca 'eti lua plata ostenelilor 'oastre& !entru folosul in'ataturii iarasi zicea= - !e cat in'atatura inalta si preamareste pe om, cu atat nein'atatura il in+oseste si il nimiceste mai mult decat necu'antatoarele 'ietati& Spunea mitropolitul 6eniamin si acestea= - Bmul, fiind inzestrat de umnezeu cu talentul de fiinta cu'antatoare, cu minte primitoare de stiinta si neindeletnicindu-se in in'atatura nici unui fel de stiinta sau mestesu%, nu se poate socoti 'rednic de alta numire, decat de slu%a 'icleana si lenesa& <ici de alta rasplatire 'rednic, decat a se arunca in intunericul cel mai dinafara, unde este 'esnica plan%ere si scrasnirea dintilor (#atei 24, 30)& )ar pentru parintii care nu-si dau copiii la in'atatura, zicea= - 3ci%asi de fii, cu ade'arat, se pot socoti parintii cei ce nu se in%ri+esc sa dea nici un fel de in'atatura fiilor lor& /a inca si mai rai decat aceia, dupa cum ade'ereste Sfantul )oan (ura de Aur, zicand= .Ca uci%asii de fii numai trupul il despart de suflet, iar cei ce nu dau $una crestere si in'atatura fiilor lor, si pe trup il despart de suflet, si pe suflet de umnezeu.& 6ai, deci, si amar 'oua, parintilor, in lumea aceasta, dar mai 'ai si mai amar in ceea ce 'a sa fieA 2iecare stiinta sau mestesu% se casti%a prin teorie si pra*is (practica)& Aceasta intocmai urmeaza si la in'atatura crestineasca& Ca sa fie cine'a desa'arsit crestin tre$uie mai intai sa ai$a teoria credintei, adica sa stie dumnezeiasca Scriptura si in'atatura& Apoi sa ai$a pra*is, adica sa ai$a faptele credintei, caci credinta fara fapte este moarta ()aco$ 2, 20)& Adau%a apoi si aceste cu'inte= - /iserica, in 'eacurile de mai inainte, atat se in%ri+ea pentru in'atatura credintei, incat, de la treapta arhiereilor, tot clerul, pana si ana%nostii, se insarcinau sa catehizeze poporul& A'eau inca si diaconite randuite pentru catehizarea femeilor& 5a inceput si slu+$a 5itur%hiei se sa'arsea dupa ce se propo'aduia indelun% poporului in'atatura credintei& )n zilele de acum, continua mitropolitul 6eniamin, imputinandu-se in'atatura credintei, prea lesne a putut sa se imputineze si credinta& eci, imputinandu-se credinta, neaparat s-au imputinat si semnele ei, incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele si minunile ce se faceau mai inainte, ca niste $asme se par astazi celor ce um$la intru intunericul nestiintei si a necunostintei dumnezeiestilor Scripturi& )ar cele putine si foarte rare minuni, care inca urmeaza acum, le socotesc ca de la intamplare& Apoi se intre$a cu amaraciune 'enera$ilul mitropolit= - Cine in ziua de astazi se indeletniceste cu citirea Sfintelor Scripturi, ca sa poata cunoaste ce este umnezeu, ce este lumea si ce este omulF Care parinte se sar%uieste a intemeia in inima fiilor sai cunostinta de umnezeu, in'atatura do%melor credintei si poruncile 5e%iiF Cu ade'arat foarte putini sunt unii ca acestia si, ade'arul %raind, mai tot tineretul 'eacului acestuia, lipsit de toata stiinta crestinestilor in'ataturi, s-a a$atut la netre$nice indeletniciri, la $asme si la tot felul de zadarnicii, din care iz'orasc toata calcarea de le%e si ne$a%area de seama a poruncilor& <iste indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna, in multe parti ale Europei, turnul credintei, a carui temelie n-a fost asezata pe fundamentul do%melor ortodo*e& ar si ortodocsilor, adau%a mitropolitul, nu putina ratacire pricinuiesc& Ca prin acestea, mandrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof si in'atat, nu in%aduie mai mult a fi po'atuit de fraul credintei, pentru ca il opreste de a-si sa'arsi 'oile inimii sale& Ci isi naluceste lui sin%ur de la sine dreptati si le%i& >is-a iarasi $unul pastor= - Socotind eu ne'rednicul ca, luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia, de nu ma 'oi sar%ui a indeparta pe cu'antatoarea mea .turma. de la niste caderi ca acestea, mai infricosat ma 'a mustra reptul 7udecator pentru aceasta, decat pentru insesi pacatele mele, mam sar%uit, si prin indemnare, dar si prin insasi a mea osteneala si cheltuiala, de am talmacit si am tiparit carti cu tot felul de in'ataturi po'atuitoare la ade'arata cunostinta si datatoare de mult folos sufletesc& )ar pentru folosul cartilor, zicea marele ierarh= - <ade+dea pe care o am hranit si o hranesc in sufletul meu este ca, inmultindu-se cartile si stiintele in lim$a patriei, daca nu eu, urmasii mei se M 'or in'rednici a se folosi de cler in'atat si incu'iintat pentru a casti%a popor luminat in in'ataturi crestinesti& Aceasta nade+de m-a facut neadormit si neo$osit in talmacirea sfintelor carti, din care multe stau netiparite pentru neinlesnire& Apoi indemna pe cititori, zicand= - 2iti, iu$itilor, cu luare-aminte la citirea acestei carti2-, ca nu toata trecand-o cu ochii, in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit& !e aceasta carte de mare folos pricinuitoare '-o pun astazi inainte, iu$itilor patrioti, si 'a ro% sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cu'antatoarea mea turma& )ar despre felul cum tre$uie,sa se citeasca sfintele carti, astfel in'ata=

90-

- #intea este intocmai ca si stomacul& Si dupa cum multa mancare aduce nemistuire, iar dupa o 'reme a+un%e stomacul sa nu poata mistui nimic, asemenea este si mintea& Cand cine'a o incarca cu multa citire, indata ce a inchis cartea, a uitat tot ce a citit& )ar dupa o 'reme a+un%e mintea cu totul nelucratoare si uita si cele ce a stiut mai inainte& Asadar, cel ce 'oieste a se folosi din citire tre$uie neaparat sa urmeze dieta aceasta& Adica, dupa ce 'a citi in liniste, cu $una luareaminte, o incheiere a unei pricini, sa inchida cartea si sa se intre$e pe sine ce a citit& Si toate acelea repetandu-le in %andul sau, sa urmeze iarasi inainte, cat 'a socoti ca ii poate mistui mintea& )n acest chip se foloseste cu ade'arat, ca, toate asternandu-se cu $una randuiala in mintea sa, oricand poate impartasi si pe altii din cunostintele sale& Apoi si mintea sa se face $ine lucratoare, tinand in $una stare pe toate cate a auzit sau a citit& >icea mitropolitul 6eniamin catre pastorii sai= - 2iilor, ru%ati-'a si pentru mine, ca cel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de o$ste decat rasuflarea ce-mi tine 'iata& Ca pe toate puterile trupesti si duho'nicesti in armonie, ca pe niste strune, le am intinse, pe care oricand le 'or misca de%etele o$stii sunt %ata a face sunetul %lasului ce este placut dra%ostei tuturor& Altadata iarasi ii indemna= - !rimiti cu dra%oste osardia mea, iu$itilor, dimpreuna cu citirea acestei carticele, care la 'edere desi se arata mica, dar luand aminte intele%erile noimelor ei cele inalte, dimpreuna urmati si pocaintei celui smerit, care cu toata inima se pocaieste si cu amar plan%e si se caieste de pacatele sale inaintea lui umnezeu& >icea iarasi= - /ateti neincetat la usa milosti'irii lui umnezeu, pana ce 'a 'a milui si se 'a inchipui 0ristos cu sfintele 5ui patimi in inimile 'oastre& <u pierdeti 'remea in zadar, pe care umnezeu '-o da spre pocainta, asteptand intoarcerea 'oastra& !entru ca nu cum'a, dupa cea prea multa si indelun%a ra$dare a 5ui, sa soseasca si +udecata, si nu 'a fi atunci Cel ce iz$a'este& Apoi adau%a si aceasta= - 5epadati tot 'iclesu%ul, pizma si rautatea din inimile 'oastre si toata necuratia, za'istia si hula din sufletele 'oastre si 'a 'a primi umnezeu intru pocainta& 2iti $lanzi, cucernici, cu e'la'ie catre cele sfinte, iu$itori de umnezeu, iu$itori de frati si 'eti petrece intru aceasta 'iata zile fericite, iar la sfarsitul 'ietii 'oastre 'eti mer%e acolo cu $une nade+di de mantuire& )u$itilor, fiti osarduitori spre toata fapta $una intru aceasta putina 'iata si pentru mine 'a ru%ati, ca sunt al dra%ostei 'oastre de amandoua fericirile ru%ator& >icea si acestea= - Sfintitele Scripturi sa nu 'a ramana a le citi totdeauna& Ci, mai ales sa 'a indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor& #ai mult, pe fii si pe toata tinerimea sa-i po'atuiti spre toata fapta $una, spre toate in'ataturile cele sanatoase, de umnezeu placute si folositoare, dupa datoria pe care o a'eti, ca pentru acesti tineri a'eti sa dati seama inaintea lui umnezeu& Apoi adau%, zicand= - Stati intru toata fapta $una si fiti asteptand cu $una nade+de ziua 'enirii lui 0ristos la +udecata& Ca 'a 'eni, a'and plata Sa cu Sine, ca sa rasplateasca fiecaruia dupa lucrurile lui, precum )nsusi fa%aduieste& espre sa'arsirea slu+$elor in lim$a romaneasca zicea= - Sa 'a mirati de ne%raita intelepciune a >iditorului intre%ii fapturi, cum din nimic pe toate le-a adus intru a fi& !recum si pe a noastra lim$a, atat de impresurata de multe altele, a ridicat-o la atata inaltime si 'rednicie, incat sa $ine'oiasca a ne in'rednici sa-i aducem printr-insa do*olo%ii, cereri si multumiri, inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta, !arintelui si 2iului si Sfantului uh& )n prefata .!enticostarului. spunea mitropolitul 6eniamin aceste cu'inte pline de $ucurie duho'niceasca= - B, carte auritaA Tu, i'indu-te, risipesti toata intristarea sufletelor si /iserica lui umnezeu se umple de lumina si de stralucire& Tu, aratandu-te, iz%onesti toata posomorarea fetelor ce se pricinuieste din intristarea inimilor celor apasate de lacrimi si de amaraciune& Tu pe toti credinciosii ii chemi, ca de o$ste sa se 'eseleasca& Tu, de o$ste, tuturor le dai $une nade+di de mantuire& Tu chemi si pe drepti si pe pacatosi si pe cei ce s-au infranat si au postit si pe cei ce s-au lene'it si nu au postit, ca toti impreuna sa se $ucure si sa se 'eseleasca& Spunea pastorul cel $un si aceste indemnuri parintesti= - 6eniti sa ne $ucuram de omnul, Care ne tine si ne hraneste si ne da toate $unatatile si ra$da toate pacatele si faradele%ile noastre, si ca un $un si iu$itor de oameni nu ne pedepseste& Ci, totdeauna indelun% ra$da, asteptand pocainta sa ne ierte, sa ne im$ratiseze si sa ne faca partasi nu numai )n'ierii, ci si )mparatiei Sale& >icea iarasi= - Sa nu ne lene'im, trecandu-ne 'remea in zadar, pe care umnezeu ne-o da spre pocainta& Ci in tot minutul sa fim cu %ri+a ca 'ine, 'ine ziua omnului cea mare si infricosata, cand fiecare 'a primi plata sa precum a lucrat in 'iata& Ceaslo'ul, zicea mitropolitul 6eniamin, este cartea ru%aciunilor celor mai tre$uincioase, care hranesc sufletul cu cele mai man%aietoare si pline de umilinta sfinte ru%aciuni, cu care sufletele cele e'la'ioase, incet aprinzandu-se catre umnezeu, stri%a cu !roorocul= Cat sunt de dulci %atle+ului meu cu'intele Tale, oamneA )n prefata 0rono%rafului zicea iarasi $unul pastor al #oldo'ei= - A'and eu sarcina arhipastoriei si a purtarii de %ri+a pentru pasunea oilor celor cu'antatoare, am pus tot felul de silinta, si insumi, si prin altii, a se talmaci cu'antul lui umnezeu din felurite lim$i si carti im$ratisate de maica noastra, dreptmaritoarea /iserica a 8asaritului, spre folosul si mantuirea $inecredinciosului popor al neamului romanesc& >icea iarasi= - e doua a+utoare morale mai intai a'em tre$uinta, spre a putea a+un%e catre mantuire& Adica de cunostinta si de credinta& Si precum credinta in'ie prin fapte $une, caci altfel este moarta, de asemenea, cunostinta, care naste pe credinta, se capata si se desa'arseste prin in'atatura dumnezeiestilor Scripturi& !entru aceasta si #antuitorul, trimitand pe apostolii Sai in lume, le-a zis= #er%and, in'atati toate neamurile, predicandu-le E'an%helia #ea si apoi ii $otezati (#arcu 9:, 94)& )n prefata .)storiei $isericesti., zicea marele ierarh= - <umai /iserica a putut face din fiare fii ai lui )srael, popor ales si $ineplacut, sar%uincios lucrator al pamantului, supus credincios domnitorului, parinte duios al familiei, madular ra'nitor al statului si, cu un cu'ant, cetatean folositor al societatii& Apoi continua, zicand= - Citind )storia $isericeasca, 'a 'edea fiecare ca azilul stiintelor si al literaturii in timpul pri%onirilor $ar$are a fost /iserica& Si, ca sa zic asa, lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului& )ar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii, in'atatorii firesti ai moralei&

904

>icea iarasi= - aca fiecare din noi 'a face tot ceea ce poate in $inele /isericii, al patriei si al omenirii, nu 'a pieri cetatea noastra& Altadata zicea cu durere mitropolitul 6eniamin= - e 'om aler%a cu )eremia pe caile )erusalimului cautand, nu 'om afla pe acela care sa faca +udecata si sa cerce credinta& !entru ca, de la cel mai mic pana la cel mare, toti au facut faradele%iD de la preot si pana la profetul mincinos, care 'oieste a 'indeca sfaramarea poporului cu %raiuri mincinoase, zicand= !aceA cand pacea ii lipseste cu totul, chiar din inima lui& Ce 'om zice pentru astfel de para'ati (tradatori) ai lui umnezeu si ai oamenilor, care au parasit iz'orul apei celei 'ii si si-au sapat lor fantani necurate, ce se surpa si nu tinF - 2iii 'eacului acestuia, temandu-se de moarte, doresc 'iata, ca sa im$ratiseze lumea pierzarii si sa inoate in oceanul patimilor lor& ar cine 'a da capului meu apa si ochilor mei iz'oare de lacrimi - zice )eremia !roorocul - ca sa plan% poporul acesta si pe cei raniti ai sai, ziua si noapteaF ()er& 9, 9:)& Spunea marele ierarh si acestea= - <umai un trai ce ar urmari scopuri crestinesti, folositoare lumii, se poate numi 'iata& Altfel trupul nostru, in care sta in%ramadita spuza patimilor, nu poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui cele dumnezeiesti& >ise iarasi mitropolitul 6eniamin= - )u$itii mei fii si fratiA aca ade'arata %lorie, ade'arata marire sta numai in 'irtute, apoi pentru a fi $ar$ati mari si pentru a imparati peste lume si peste eonii (mai marii) ei, nu a'em tre$uinta de tronuri, nu a'em ne'oie de diademe, nu a'em lipsa de sceptre, fara numai a lucra in 'ia omnului $unatatea si a face dreptate& Apoi, uniti prin dra%ostea e'an%helica, sa um$lam intr-un %and in casa lui umnezeu, cu%etand ziua si noaptea la 5e%ea omnului& Apoi continua, zicand= - )n 5e%ea omnului sa punem 'oia noastra, ca, asa in ne'oie, sa putem zice cu )ezechiel= Adu-ti aminte de noi, o, umnezeule, ca am um$lat inaintea Ta intru ade'ar si cu inima $ine'oitoare am facut cele $une intru ochii Tai (!lan%eri 4,9)& )ata mi+locul prin care sa putem 'ietui, nu indelun%, dar cu nemurire, ori in ce pozitie si stare ne-am afla& >icea iarasi= - <imic nu este, iu$itilor, mai mare, mai puternic, mai stralucit, mai folositor su$ soare si totodata mai usor de do$andit decat $unurile 'irtutii& !rin 'irtute si prin credinta, nu prin arme si putere lumeasca, sfintii toti au $iruit cumplitele imparatii ale intunericului si au intemeiat imparatia E'an%heliei& upa cincizeci de ani de +ertfa, de osteneala si de rodnica slu+ire arhiereasca in /iserica lui 0ristos (9;92-91-2), mitropolitul 6eniamin Costachi s-a retras la #anastirea Slatina, unde a mai trait inca patru ani ca simplu monah, traducand in continuare carti folositoare de suflet din lim$a %reaca 'eche, pentru luminarea poporului nostru ortodo*& #iscat de harul uhului Sfant, .smeritul parinte duho'nicesc al #oldo'ei., inainte de o$stescul sau sfarsit, isi imparte prin testament toata a%oniseala sa la manastire si la saraci, adresand tuturor cele mai de pe urma cu'inte de o$steasca iertare si $inecu'antare= - 5as, iert si $inecu'intez din toata inima si din tot sufletul pe toti fratii mei crestini si pe insisi cei ce ma urasc si pe cei ce m-au nedreptatit si pe cei ce au intins curse in calea mea si chiar pe cei ce mi-au facut 'reun rau 'azut ori ne'azut, ru%and pe milosti'ul umnezeu sa nu +udece faptele acelora, ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti, dupa cum i-am iertat si eu& )ar pentru inmormantarea sa, marele ierarh 6eniamin Costachi scrie in acelasi testament= - )nsarcinez pe fiul meu #eletie ca, pentru dra%ostea omnului, inmormantarea sa mi se faca dupa po'atuirea ce i-am dat, numai cu parintii din manastire, din afara de sfanta $iserica, fara arhierei, simplu si fara zadarnice pompe si cheltuieli&&&& CARTE PASTORALA DATA IN EPARHIA ROMANULUI %Pr!&a&i"' "a anu" ()*+, 6eniamin, cu mila lui umnezeu, Smerit Episcop 8omanului . e cand umnezeiasca !ronie au $ine'oit de ne-au incredintat dre%atoria pastoriei celei duho'nicesti, scopul nostru au fost si este $una chi'ernisire a /isericilor, mantuirea oilor celor cu'antatoare si ra'na pentru cu'iincioasa petrecere a preotilor omnului& rept aceasta, iata, preote, ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci, pre care te indatoresc sa le citesti adeseori, si ceea ce te in'ata sa pazesti intocmai neaparat& a& ator esti, o, preote, ca unul ce ai primit asupra ta arul !reasfantului uh si te-ai pus in'atator norodului, sa nu-ti fie petrecerea ca celor de o$ste, ci sa fii ferit si pazit de toata prihana care aduce scandal si defaimare cinului tau, (adica) de $etie, care este incepatura tuturor rautatilor, de za'istie, de mandrie, de %alce'i, de +udecati, de sudalmi, de cu'inte desarte, de +uramanturi drepte ori nedrepte si de a iesi martor impotri'a cui'a& Si sa fii curat atat la cele din launtru ale tale, cum si pe dinafara, %ri+it la haine, spalat si pieptanat, ca, cu toate faptele si urmarile tale, sa fii pilda celor ce pri'esc la tine, ca o$iceiu au supusii a urma intru toate po'atuitorul lor& $& Sa ai$i purtare de %ri+a pentru /iserica la care esti oranduit slu+itoriu, ca sa fie %ri+ita si impodo$ita cu cele tre$uincioase, atat inauntru, carti, 'esminte, icoane, sfinte 'ase, cristelnita pentru Sfantul /otez, in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari, iar nu in turnari sau in alt chip cum si pe dinafara iarasi sa fie $ine acoperita si in%radita impre+urD iara cand 'a fi lipsita de ce'a, o data si de doua ori, sa indemni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele tre$uincioase& )ara, neurmand sfatul tau, sa arati la protopopul tinutului, ca dupa in'atatura ce 'a lua de la noi sa urmeze& c& Cand 'ei a'ea sa slu+esti dumnezeiasca 5itur%hie, sa postesti cu o zi mai inainte, sa te dez$raci de toate %ri+ile lumesti, intru acea 'reme sa te impaci cu toti din toata inima ta si asa sa sa'arsesti 7ertfa cea fara de san%e, ca sa fie $ine primita in Sfantul 7ertfelnic cel mai presus de Ceruri& d& Sfantul A%net 'reau sa-l pazesti si sa-l %ri+esti ca sa nu umezeasca si sa mucezeasca, cerandu-l la 'reme si uscandu-l cu mare randuiala, cum si potri'irea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie, ca nu fiestecum sa se sa'arseasca si sa ramaie cat de putin cusur, cu neoranduiala& e& !e poporanii tai sa-i sfatuiesti cele duho'nicesti si sa-i indemni ca sa mear%a la /iserica in toate uminicile si sar$atorile si sa se spo'edeasca fieste care de patru ori pe an sau macar o data si care 'or fi 'rednici sa se si impartaseasca& Asi+derea si pe casnicii tai sa-i in'eti frica lui umnezeu, cu indeletnicire la ru%aciuni, a pazi curatenia, a fi cinstiti si ascultatori, ferindu-se de adunari necu'iincioase, ca sa ia si altii pilda $una in casa ta& f& Sa te silesti in tot chipul ca sa de+%hini (indepartezi) dintre poporani 'ra+ile, farmecile, descantecele, $aierile si altele asemenea acestora, care le fac cei mai multi prin casele lor, caci aceste sunt lucruri pa%anesti si neplacute lui umnezeu& Ci de 'a fi $olna' cine'a

90:

dintre poporani, sa cheme preotul sa se roa%e pentru dansul, dupa in'atatura Apostolului ce zice= Ca ru%aciunea credintei 'a mantui pre cel $olna' ()ac& 4, 94)& %& Sa nu fii 'olnic a cununa, ori slo$od, ori ro$, fara de pecetluit cu pecetea noastra, nici a te ridica din satul acela unde te afli si a mer%e aiurea, sau a slu+i la alta /iserica fara stirea si $la%oslo'enia noastra, caci indraznind 'ei fi supus supt %rele canoane& h& e te 'a supara cine'a, sa nu-i raspunzi cu sudalmi si ocari, ci sa arati la protopopul tinutului si se 'a intalepti suparatorul tau& Sau cand 'ei a'ea pricina de %alcea'a, nu esti slo$od a mer%e la +udecata politiceasca, caci dre%atorii politicesti nu pot sa te +udece pre tine, fiind preot& Ci, cand 'ei a'ea 'reo suparare de +udecata, tot la protopopul 'ei mer%e de-ti 'ei cere dreptate& Si cand protopopul nu te 'a putea odihni, sa fii indatorit a 'eni la noi, ca sa te punem la cale& )nsa te fereste sa nu fii tu incepatorul pricinii, ca apoi 'ei fi supus canonisirii& Aceste mai sus aratate, ce ti s-au pus ca o o%linda inainte, pri'este-le, o, preote, si de 'ei pazi intocmai neaparat, $ine sa stii ca 'ei casti%a dra%oste si e'la'ie de la oameni, cinstea si a+utorul lor 'ei do$andi& Arhiereul se 'a $ucura de tine si te 'a iu$i ca pre un impreuna slu+itor al Tainelor lui umnezeu, carele, asa sa te intareasca omnul umnezeu, a le pazi neaparat, cu iu$irea 5ui de oameni in 'eci& Amin.& CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL - Ma(as'i&ea Ho&ai'a-Neam' (secolul E)E) Acest cu'ios s-a ne'oit in prima +umatate a secolului E)E intr-o mica poiana, su$ 'arful #untelui 0oraiciorul& /atranii spun ca era preot, ca s-a ne'oit aici -0 de ani, ca ducea o 'iata sfanta si ca a'ea darul facerii de minuni& 6eneau la el oameni $olna'i de prin sate, iar parintele ii 'indeca cu post si cu ru%aciune& Cu'iosul Calinic a'ea, de asemenea, mare e'la'ie la #aica omnului, cu a carei icoana iz%onea duhurile rele din oameni, alun%a fiarele sal$atice din %radina sa, $iruia patimile si %andurile 'iclene din cu%etul sau& Briunde se ducea, purta cu sine icoana #aicii omnului si era iz$a'it de tot raul& <e'ointa pustnicului Calinic era aceasta= manca o data pe zi dupa apusul soarelui, sa'arsea neincetat ru%aciunea lui )isus si pri'e%hea noaptea cu cantari de psalmi si metanii& )ar indeletnicirea lui cea mai iu$ita era plantarea si altoirea de pomi fructiferi& Toata poiana din +urul chiliei sale a plantat-o cu meri, pruni si nuci& /a mer%ea si la Schitul 0oraicioara sau co$ora +os in #anastirea 0oraita de planta si altoia pomi de tot felul& )ar toamna aduna cu $ucurie roadele ostenelilor sale si le impartea in dar la trecatori, .)n numele #aicii omnuluiA. Aceasta era 'iata si ne'ointa Cu'iosului Calinic pustnicul& A+un%and la adanci $atraneti, a cazut $olna' la pat& Atunci au 'enit calu%arii din schit si i-au zis= - !arinte Calinic, am 'enit sa te co$oram de 'ale, sa mori la manastire& - Cu a+utorul #aicii omnului, a raspuns $atranul, ma co$or sin%urA Si indata, luand icoana !reasfintei 2ecioare, s-a co$orat inaintea tuturor in #anastirea 0oraita& Apoi s-a inchinat in $iserica, s-a marturisit la duho'nic, a cerut !reacuratele Taine si, dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma, a adormit cu pace si cu $ucurie in suflet& 5ocul unde s-a ne'oit se numeste astazi .!oiana lui Calinic.& CUVIOASA 0ENIA SCHIMONAHIA - Ma(as'i&ea A.apia (secolele E6)))-E)E) )n prima +umatate a secolului E)E s-a ne'oit la #anastirea A%apia o smerita si mult sporita calu%arita, cu numele de schimonahia Eenia& Aceasta cu'ioasa era de loc din tinutul )asilor, iar dupa neam se tra%ea dintr-o familie de oameni foarte credinciosi& !arintii, crescand-o in frica de umnezeu, au dat-o la in'atatura& Apoi, 'oind sa o casatoreasca, fecioara a renuntat la cele pamantesti si, intrand in 'iata calu%areasca, s-a facut mireasa lui 0ristos& #ai intai s-a ne'oit cati'a ani la #anastirea Socola-)asi, su$ po'atuirea e%umenei Elisa$eta Costachi& Apoi, prefacandu-se A%apia in manastire de maici si mutandu-se o$stea de la Socola aici, a 'enit si tanara ne'oitoare, schimonahia Eenia& )n noua manastire, Cu'ioasa Eenia se ne'oia mai ales cu slu+$a la $iserica, cu pri'e%herea de noapte, cu citirea sfintelor carti si cu ru%aciunea lui )isus& Ascultarea ei era cantarea la strana, in%ri+irea $isericii, iar in timpul li$er facerea de stihuri 'ersificate .spre lauda lui umnezeu si man%aierea sufletului.& Caci, ducand o 'iata cu totul aleasa, in post, in smerenie si in neadormita ru%aciune si fiind luminata cu multa in'atatura de carte, schimonahia Eenia se in'rednicise de la umnezeu de darul facerii de 'ersuri duho'nicesti& Si era renumita aceasta cu'ioasa in #anastirea A%apia si in tot tinutul <eamt pentru sfintenia 'ietii ei si pentru alesele stihuri $isericesti pe care le scria& in aceasta pricina i se spunea .facatoarea de stihuri.& 6ersurile sale sunt 'ersuri de lauda lui umnezeu si de man%aiere duho'niceasca, precum sin%ura autoarea le numeste, impartite in mici %rupe sau .stihuri., dupa numarul praznicelor imparatesti si asezate in ordinea Sina*arului de peste an& Cartea de 'ersuri $isericesti a schimonahiei Eenia a fost terminata in anul 912:& Ea contine 91: de foi cu peste doua mii de 'ersuri, insotite de o frumoasa prefata& 6ersurile sale, ade'arate imne si cantari de $ucurie, sunt iz'orate dintr-un suflet curat si impacat cu umnezeu& Ele cheama toata suflarea sa laude pe omnul si sa marturiseasca minunile 5ui& Astfel, smerita schimonahie Eenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru, iar .stihurile. ei formeaza prima carte de imne romanesti& Asa ne'oindu-se Cu'ioasa Eenia peste 40 de ani, in neincetata ru%aciune, in $ucurie si cantare si $ineplacand mirelui ei, )isus 0ristos, sa stramutat cu pace la cerestile lacasuri pe la +umatatea secolului trecut& ARHIMANDRITUL NEONIL BU ILA - Ma&e s'a&e' al Ma(as'i&ii Neam' (9;19-9143) Via'a Arhimandritul <eonil /uzila a fost cel mai renumit staret al #anastirii <eamt din secolul E)E& !ersonalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru, atat prin inalta sa traire duho'niceasca si prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dra%ostea de 0ristos, cat si prin de'otamentul cu care s-a pus pe sine si intrea%a manastire in slu+$a /isericii, a neamului si a aproapelui& Staretul <eonil s-a nascut in satul 6alea Seaca-Sucea'a, in anul 9;19& !arintii sai, desi saraci, i-au dat o crestere aleasa& )n anul 9102, cand a'ea numai 92 ani, a intrat in 'iata monahala, fiind incredintat unchiului sau, arhimandritul )larie, din #anastirea <eamt& )n anul 9101 a fost calu%arit, iar mai tarziu, hirotonit diacon si preot& )ntre anii 912;-9132 a fost preot slu+itor si duho'nic la Catedrala mitropolitana din capitala #oldo'ei, fiind pretuit si cautat de toti locuitorii orasului, .caci era dulce la cu'ant si la toti primit si iu$it.& )ntre anii 9132- 913-, ca staret al #anastirii /ar$oi din )asi, s-a in%ri+it de reinnoirea acestui sfant lacas, fiind cinstit cu treapta de arhimandrit& upa moartea staretului ometian (913-), arhimandritul <eonil este ales staret al #anastirii <eamt, pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani (913--9134)& )n urma unor intri%i din afara, este schim$at din staretie, apoi reales intre anii 9131-9139& upa doi ani este inlocuit pentru a doua oara si sur%hiunit la #anastirile Slatina si 6orona, datorita caracterului sau de'otat si statornic& )n anul 91-3,

90;

arhimandritul <eonil este ales pentru a treia oara staret al #anastirilor <eamt si Secu, pe care le pastoreste cu o nee%alata pricepere timp de inca zece ani& )n aceasta scurta perioada, desi suferind, reuseste sa aduca in marea la'ra un 'iu suflu de innoire duho'niceasca si culturala& Staret si duho'nic ales, calu%ar in'atat si scriitor iscusit, iconom de'otat al casei lui umnezeu si parinte al saracilor, slu+itor ade'arat al /isericii si fiu credincios al neamului, iata pe scurt marile 'irtuti ale staretului <eonil, specifice, de altfel, Brtodo*iei romanesti& upa sapte ani de suferinta, marele staret <eonil /uzila, impacat cu sine, cu oamenii si cu umnezeu, se muta in odihna lui 0ristos, plans de tot so$orul, la 9: octom$rie, 9143, si este inmormantat in prid'orul $isericii ctitorite de Stefan cel #are, precum se 'ede pana astazi& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Staretul <eonil si-a inchinat din copilarie 'iata lui 0ristos& )n'atatura de carte si adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai #anastirii <eamt, ieromonahul )osif si schimonahul !laton, iar mestesu%ul ne'ointei calu%aresti l-a in'atat de la cei mai $uni duho'nici ai so$orului& Se spunea despre dansul, precum insusi lucrul l-a ade'erit, ca pe toti dascalii si duho'nicii sai i-a intrecut& Arhimandritul <eonil, in toata 'iata sa, a fost foarte ra'nitor pentru casa omnului& )n anul 9129, cand multe $iserici si odoare erau +efuite si distruse de rasculati, el a fost randuit de staretul #anastirii <eamt, arhimandritul )larie, sa ascunda in padure icoana facatoare de minuni a #aicii omnului& upa aproape doi ani de zile, tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana #aicii omnului in manastire& )n acelasi an (9129), cand #anastirea Secu era incendiata de turci si tezaurul zidit intr-o tainita, parintele <eonil, luand porunca de la staret, s-a furisat noaptea su$ ziduri impreuna cu pustnicul >osima, a spart peretele si a ascuns tezaurul cu toate sfintele 'ase in padure, sal'andu-le astfel de foc si de profanare& /landetea inimii sale si iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul <eonil un duho'nic renumit in #anastirea <eamt si in toata #oldo'a& #ai ales la )asi, cat a fost preot la catedrala, a+unsese duho'nic si sfetnic de taina, atat domnitorului si mitropolitului, cat si la o mare parte din locuitorii orasului& /o%ati si saraci, mireni si calu%ari, in'atati si oameni simpli, tarani si oraseni, toti il cautau si isi hraneau sufletul din in'ataturile sale, .caci era dulce la cu'ant si la toti primit si iu$it.& Bdata a aler%at la arhimandritul <eonil un datornic din oras care datora #itropoliei suma de -0&000 lei, ru%andu-l sa mi+loceasca pentru iertarea lui& eci, 'azand parintele saracia datornicului, a mi+locit la mitropolitul 6eniamin si i-a iertat toata datoria& 2iind inzestrat de umnezeu cu multe daruri duho'nicesti, arhimandritul <eonil a fost staret la #anastirea <eamt timp de treisprezece ani& eci, 'azand ca 'iata duho'niceasca in #anastirea <eamt era in scadere, a intocmit pentru o$stea sa un nou asezamant calu%aresc prin care a im$inat in chip armonios ru%aciunea si ne'ointa, lucrul mainilor si slu+irea& Cele mai importante re%uli de sporire duho'niceasca, fi*ate de staretul <eonil, erau acestea= - marturisirea zilnica a so$oruluiD - participarea o$li%atorie a fiecarui calu%ar si frate la pra'ila $isericii, indeose$i la 3trenie si la Sfanta 5itur%hieD - indeletnicirea la chilii cu pra'ila, cu ru%aciunea lui )isus si citirea scrierilor Sfintilor !arintiD - interzicerea cu desa'arsire a oricarui fel de adunari la chiliiD - sa'arsirea ascultarii in manastire cu dra%oste si fara cartireD - petrecerea so$orului in desa'arsita armonie, unitate si smerenieD - interzicerea mancarii de carne in o$steD - ser'irea mesei numai la trapeza& <imeni nu a'ea 'oie sa manance in chilie, afara de cei $olna'i& !entru $una chi'ernisire a $unurilor manastiresti si punerea lor in folosul tuturor, staretul <eonil a randuit in asezamantul sau urmatoarele= - incetarea oricarui amestec din afara in tre$urile manastirii& A'erile ei nu pot fi insusite sau instrainate de nimeni, fara 'oia so$oruluiD - 'eniturile manastirii 'or fi folosite, atat pentru intretinerea so$orului si refacerea chiliilor, cat si pentru opere de $inefacere si milostenie, ca= zidirea de $iserici noi in satele sarace, inzestrarea unor lacasuri noi cu carti si o$iecte de cult, zidirea de spitale si scoli pu$lice, infiintarea unor .spiterii. (farmacii) pentru calu%ari si mireni, si altele= - zidirea unei $olnite noi in #anastirea <eamt, atat pentru calu%arii din la'ra si schituri, cat si pentru cei din pustieD - deschiderea unei scoli monahale in manastire pentru fratii incepatoriD - tipo%rafia si le%atoria de carti sa fie mult marite& Aici se 'or tipari tot felul de carti $isericesti de slu+$a si in'atatura, din 'eniturile manastirii, care apoi se 'or imparti %ratuit la manastiri si $iserici de mir& Toate acestea au fost in intre%ime realizate& Staretul <eonil a randuit ca spo'edania so$orului sa se faca zilnic, in fiecare seara, iar impartasirea sa se faca saptamanal& e asemenea, partici- parea zilnica la 3trenie si Sfanta 5itur%hie era o$li%atorie& Cei care lipseau fara pricini $inecu'antate erau pedepsiti& !entru a$ateri mici se dadea cate o zi de post si metanii& )ar pentru a$ateri mai %ra'e, 'ino'atul era oprit un timp de la Sfanta )mpartasanie sau era trimis de canon la alta manastire& !rin aceasta, 'iata duho'niceasca si unitatea so$orului au sporit mult in #anastirea <eamt, iar dez$inarea dintre frati a fost inlaturata& )n timpul staretiei sale, arhimandritul <eonil, cuprins de ra'na pentru /iserica lui 0ristos si mantuirea neamului, a zidit si a inzestrat din 'enitul manastirii numeroase lacasuri de ru%aciune, printre care se pot aminti= clopotnita #anastirii <eamt, cu paraclisul /una-6estire, trapeza si aripa de sud a incinteiD $iserica Sfantul )oan Teolo%ul si %ropnita din cimitirul manastiriiD $iserica Schitului 6o'idenia din apropiereD $iserica satului Topolita-<eamt si $iserica satului !reutesti-<eamt, am$ele inzestrate de staret personalD paraclisul Sfantul )oan cel <ou de la Sucea'a din $olnita manastiriiD paraclisul Sfantul 5azar de la Spitalul Tar%u <eamtD incinta #anastirii Secu, de doua ori mistuita de foc, si altele& #arele staret, fiind foarte milosti' si iu$itor de oameni, a purtat %ri+a dupa putere si de cei $olna'i& Astfel, a zidit in #anastirea <eamt o $olnita incapatoare, in locul celei arse in 91-9, pentru calu%arii $atrani si $olna'i din la'ra, pentru cei ce se ne'oiau in schiturile si padurile dimpre+ur si chiar pentru mireni& Alaturi a amena+at o farmacie si a randuit cati'a calu%ari .$olniceri. si un medic& )ar la Tar%u <eamt zideste, in anul 9142, un spital mare cu eta+ pentru 200 de $olna'i, cu paraclis la mi+loc, in care slu+ea zilnic un duho'nic calu%ar& #ai zideste o farmacie mare .cum nu era alta in #oldo'a., cu medic platit de manastire& )n aceste doua spitale, multe suferinte se alinau si toti $olna'ii primeau tratament %ratuit& Spitalul si farmacia erau intretinute de manastire&

901

Staretul <eonil, fiind totodata foarte iu$itor de carte si dorind sa a+ute la luminarea calu%arilor si a poporului, a zidit in orasul Tar%u <eamt o scoala pu$lica cu - sali de clasa pentru 200 de copii& A mai construit in satul 6anatori-<eamt o alta scoala pu$lica cu doua sali de clasa, inzestrandu-le pe amandoua cu mo$ilierul necesar si cu $i$lioteci renumite& )n am$ele scoli, copiii in'atau %ratuit, pe cheltuiala manastirii& )ar pentru calu%ari, a intemeiat in manastire o scoala monahala in aripa de sud a incintei, incredintand-o in'atatului arhimandrit 2ilaret Scri$an& Aici se in'atau= 6echiul si <oul Testament, 8e%ulile 'ietii monahale, #uzica psaltica, Tipicul, (ramatica, )storia si lim$ile %reaca si sla'ona& Toate ctitoriile staretului <eonil - chilii, $iserici, spitale si scoli - se pastreaza in stare de functionare pana astazi !entru a pune la indemana calu%arilor in'ataturile Sfintilor !arinti, staretul <eonil a im$o%atit mult $i$lioteca #anastirii <eamt cu tot felul de manuscrise si carti patristice si de cult, cum nu era alta $i$lioteca in #oldo'a (B mare parte din aceasta $i$lioteca a fost mistuita in incendiul din noiem$rie 91:2)& !e lan%a cartile care se citeau la chilii, staretul a randuit sa se citeasca zilnic la $iserica si la trapeza din cu'intele Sfintilor !arinti& Cea mai mare opera culturala a staretului <eonil a fost insa tiparirea de carti& !entru a satisface setea de cunoastere duho'niceasca a tuturor si pentru a inzestra $isericile si manastirile cu cartile necesare de cult, el a marit mult tipo%rafia manastirii si a inlocuit 'echile teascuri de lemn cu altele metalice& Acti'itatea tipo%rafica era sustinuta de peste :0 de calu%ari si frati& 3nii traduceau din lim$a %reaca, iar altii turnau litere, cule%eau te*tul, faceau cerneluri naturale, lucrau la teascuri, corectau pa%inile tiparite, le%au carti in piele de miel sau sculptau chenare si ornamente in lemn de maslin si de par& ra%ostea pentru /iserica si neam a staretului <eonil 9-a indemnat si la alte opere de $inefacere& 6azand lipsa in care se aflau unele schituri si $iserici din #oldo'a, trimitea peste tot carti de slu+$a si de in'atatura ortodo*a in mod %ratuit& #ilostenia si ra'na marelui staret au trecut pana dincolo de hotarele #oldo'ei, cartile tiparite in #anastirea <eamt a+un%and, atat in Tara 8omaneasca si Transil'ania, cat si in #untele Athos, /asara$ia si /alcani& )ndata ce a auzit ca sute de $iserici din Ardeal sunt +efuite si lipsite de carti de cult, a trimis de mai multe ori peste Carpati calu%ari cu carti incarcate in care cu $oi, la episcopul Andrei Sa%una& Astfel, milostenia si $unatatea staretului <eonil se facusera cunoscute tuturor& Se spunea despre dansul ca, oricat ar fi fost de ocupat cu %ri+ile de tot felul in manastire, nu-si lasa niciodata pra'ila si canonul calu%aresc& )ar de la 3trenie, 6ecernie si Sfanta 5itur%hie nu lipsea in nici o zi& /a inca cerceta pe calu%ari si frati la chilii, la ascultare, la $olnita, la tipo%rafie, la trapeza& #er%ea uneori sa cerceteze si pe calu%arii din Secu, din Sihastria, Sihla, !ocro', )coana si din celelalte schituri care erau su$ po'atuirea sa& !este tot a+un%ea si pe toti ii man%aia cu cu'intele sale pline de intelepciune si $landete& )n anul 91-;, o holera cumplita a $antuit Tara #oldo'ei, secerand pe cei lipsiti de a+utor& Atunci multi se iz$a'eau de moarte fu%ind prin manastiri& 5a #anastirea <eamt, staretul <eonil a adapostit in anul acela numeroase familii de oraseni din )asi, dandu-le mancare si chilii& Spun toti ca nici unul din calu%ari si mireni n-a murit de holera& Cum se im$olna'ea cine'a, staretul il trimitea sa se inchine la icoana facatoare de minuni a #aicii omnului, si se 'indeca& Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 91-:, im$olna'indu-se de picioare dupa nestiutele +udecati ale lui umnezeu si fiind ne'oit sa stea in chilie pana la moarte, niciodata n-a cartit intru inima sa& Ci de acolo, de pe patul suferintei, se straduia sa conduca o$stea manastirii, cu toate schiturile si metoacele sale, care numara pana la :00 de calu%ari& >ilnic 'eneau la el parintii din consiliu, e%umenii, duho'nicii si fratii sa-i ceara sfat, si nimeni nu iesea din cu'antul lui& e pe patul suferintei, staretul <eonil nu inceta a sfatui si a in'ata pe toti calea mantuirii, atat prin 'iu %rai, cat si prin scris& Caci era inzestrat de umnezeu cu multa putere in cu'ant& - 2ratilor, zicea el, nu pre%etati a 'a indulci de mireasma cea duho'niceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intele%ator, adica din chinurile si durerile, sfintilor mucenici si din ostenelile si ne'ointele cu'iosilor parinti& !e acestea, #ireasa lui ?ristos cea fara prihana, adica sfanta noastra maica, /iserica 8asaritului, le-a sadit si le-a crescut prin $una- credinta, spre a le aduce lui 0ristos, #irelui sau cel ade'arat, miros de $una mireasma, pe a caror $una mirosire El foarte mult o iu$este dupa cea zisa= 5a mireasma mirurilor Tale 'om aler%a (Cantarea cantarilor, 9,;)& >icea iarasi= - !e florile acestea duho'nicesti, adica pe sfintii cei cuprinsi in mineiele /isericii, cu dra%oste ade'arata sa-i cinstim ca pe prietenii lui umnezeu& )ar dintre toti, mai cu ose$ire pe Sfanta Stapana noastra de umnezeu <ascatoarea si pururea 2ecioara #aria, cu credinta si cu $ucurie ne%raita sa o laudam, ca pe ceea ce ne%rait, prin cu'antul arhan%helului, a zamislit de la uhul Sfant pe 2iul si Cu'antul Tatalui Celui fara de inceput si 5-a nascut cu trup spre mantuirea noastra, a oamenilor& >icea iarasi= - 2ratilor, primiti, 'a ro%, cu crestineasca dra%oste si ra'na ru%aciunile sfintilor ce se cinstesc in /iserica dreptmaritoare, ca ei sunt mi+locitorii mantuirii noastre intru )mparatia Tatalui Celui 'esnic& Alta data iarasi in'ata, zicand= - 2ratilor, datorie a'em ca si noi sa ne aducem aminte de innoirile duho'nicesti si spre mai $ine sa ne schim$am din zi in zi, cat ne aflam intru aceasta 'iata prea scurta& >icea staretul <eonil si acestea= - Sa ne innoim, fratilor, dez$racandu-ne, dupa cu'antul Apostolului, de omul cel 'echi prin pocainta si prin marturisirea curata, si sa ne im$racam in cel nou prin lucrarea faptelor $une, ca, iesind din 'iata aceasta indreptati si %atiti, dupa ce se 'or strica corturile noastre si dupa ce iarasi se 'or ridica prin %lasul tram$itei celei de apoi, sa ne in'rednicim a primi rodurile ostenelilor noastre, praznuind nu o data in an, ci fara incetare& <u in corturi si coli$e stricacioase ca e'reii, ci in lacasurile cele nefacute de mana ale celor intai-nascuti& Apoi adau%a= - Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi si mai ales sa ne sar%uim, pe cat ne 'a fi cu putinta, spre urmarea petrecerii lor& Ca, facand aceasta, ne 'om in'rednici a fi mostenitori desfatarii celei 'esnice si )mparatiei ceresti in 0ristos, omnul nostru& >is-a iarasi staretul <eonil= - Sa cinstim cu ade'arata credinta pe ade'aratul umnezeu si #antuitor al nostru, )isus 0ristos& 5ui sa-) aducem, nu flori pamantesti si stricacioase ce se 'este+esc, ci nestricacioase si ceresti& Adica, pe sfintii mucenici care s-au inrosit in san%ele lor ca niste trandafiri prea frumosi& )nca si pe preacu'iosii parinti, cei ce prin sudorile si ne'ointele lor si-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei $inemirositori& )n toamna anului 9142, marele staret <eonil, simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, a incredintat mitropolitului Sofronie #iclescu testamentul sau, insotit de aceste ultime cu'inte=

909

.Eu mor suparat pe sine-mi ca am purtat cu ne'rednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai omnului& Sfarsind dar pana la a doua 'enire a omnului toata 'oroa'a cu )nalt !reasfintia 6oastra si cu tot omul, intreind si impatrind lacrimioara si ne'rednica mea ru%aciune ca sa nu uitati de mine si de fratimea aceasta& /inecu'antati aceasta calatorie 'esnica a mea, iertati-ma, dezle%ati-ma si umnezeu sa ne in'redniceasca ca sa ne 'edem cu totii intru imparatia Tatalui Celui 'esnic, intru $ucuria omnului si #antuitorului nostru )isus 0ristos si intru luminarea darului !reasfantului si de 'iata facatorului uh Sfant& Amin.& <EB<)5, Arhimandrit si staret al Sfintelor #onastiri <eamtu si Sacul, 9143, octom$rie, 93& upa trei zile, staretul <eonil, dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma, a trecut cu pace la 'esnica odihna, fiind inmormantat in prid'orul $isericii mari& IEROSCHIMONAHUL VALERIAN - Ma(as'i&ea Si,as'&ia-Neam' (9;90 - circa 91:0) Acest parinte era de loc din Transil'ania& orind sa slu+easca lui 0ristos, a plecat din casa parinteasca la 'arsta de cincisprezece ani& Apoi, trecand Carpatii, s-a sta$ilit la Schitul Sihastria in anul 9104& )n acea 'reme, 'iata duho'niceasca din Schiturile !ocro', Sihastria si Sihla era renumita in #oldo'a, si atra%ea nu putini iu$itori de liniste din toate partile tarii& upa cinci ani de ucenicie, a primit schima monahala in 9190, fiind calu%arit de insusi staretul #anastirii <eamt, arhimandritul Sil'estru& )n anul 9129, cand Schitul Sihastria a fost ars si pustiit de turci in luptele cu eteristii %reci, parintele 6alerian s-a facut sihastru in padurile din impre+urimi& Apoi, re'enind in schit, a a+utat la innoirea chiliilor, a $isericii si a 'ietii duho'nicesti din Sihastria& #itropolitul 6eniamin Costachi, 'azand ra'na schimonahului 6alerian pentru casa omnului, 9-a hirotonit diacon si preot si l-a numit e%umen al Schitului Sihastria& Timp de aproape douazeci de ani, ieroschimonahul 6alerian a po'atuit cu multa intelepciune pe fiii sai duho'nicesti, care slu+eau lui 0ristos ziua si noaptea& )nca purta %ri+a si de ceilalti sihastri care se ne'oiau in padurile seculare din prea+ma schitului, dandu-le hrana si )nsusi Trupul si San%ele omnului& )n acea 'reme traiau in partea locului zeci de pustnici alesi& !e lan%a 'iata duho'niceasca, e%umenul 6alerian se in%ri+ea si de $una chi"ernisire a schitului& )n anul 913; a construit un paraclis din lemn cu hramul Sfintii !arinti )oachim si Ana, iar alaturi, un corp de chilii& )n anul 91-2 a construit o cismea pu apa de $aut si a facut si alte im$unatatiri& Astfel, ieroschimonahul 6alerian a fost unul din cei mai alesi e%umeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului E)E& Su$ conducerea sa, schitul a trait o epoca de mare inflorire duho'niceasca& A+un%and in 'arsta de aproape ;0 ani, Cu'iosul 6alerian ieroschimonahul a adormit cu pace si a fost inmormantat lan%a $iserica& CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL - Sc,i'ul Poc&o/-Neam' (secolul E)E) Cu'iosul !ahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit, care s-a ne'oit in padurile !ocro'ului, in a doua +umatate a secolului E)E& upa ce mai intai se osteneste in #anastirea <eamt si se in'redniceste de darul preotiei, apoi se retra%e in #untele Chiriacu din apropiere, dupa o$iceiul locului, unde sihastreste pana la sfarsitul 'ietii& Toata saptamana o petrecea parintele !ahomie in post, in ru%aciune si liniste, iar uminica 'enea in Schitul !ocro' pentru Sfanta 5itur%hie& Si era 'estit cu'iosul prin sate si manastiri pentru ne'ointa lui duho'niceasca, caci se in'rednicise sa primeasca de la umnezeu darul intelepciunii si al iz%onirii duhurilor necurate din oameni& Calu%arii il cautau pentru spo'edanie, iar mirenii pentru 'indecarea $olilor& Spre sfarsitul secolului trecut s-a petrecut la Schitul !ocro' un lucru infricosat ca acesta= 3n om ca de -0 de ani din satul !ipiri% s-a im$olna'it cumplit de duh necurat& Si era mare durere in casa aceea& /olna'ul racnea, lo'ea si fu%ea ca un iesit din minti, iar femeia si copiii plan%eau, nestiind ce sa faca& Atunci oamenii din sat au pus $olna'ul in caruta si au zis= - Sa-l ducem la pustnicul !ahomie de la !ocro' si se 'a 'indecaA 5a schit, e%umenul a inchis pe $olna' intr-o chilie& Apoi a chemat pe Cu'iosul !ahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului 6asile cel #are& eci, 'enind $atranul in schit, a hotarat sa posteasca trei zile toti pentru $olna', iar el ii citea in fiecare miez de noapte, cu lacrimi in ochi, ru%aciuni de iz%onire a duhurilor necurate& )n prima noapte, apropiindu-se Cu'iosul !ahomie de cel $olna', a cazut in %enunchi si, ru%andu-se, a zis= - Te le% pe tine, duh necurat, cu umnezeu Sa'aot si cu toata oastea in%erilor 5ui, iesi si te indeparteaza de la ro$ul lui umnezeu acestaA )ar duhul cel rau raspunse prin %ura $olna'ului= - <u ma fri%e, caine, ca numai unul mai este ca tineA Apoi s-a intors $atranul la pustie si in noaptea urmatoare iarasi a co$orat la $olna' si, ru%andu-se, a zis= - Teme-te, fu%i, pleaca, departeaza-te, dia'ol necurat, de la ro$ul lui umnezeu acestaA )ar duhul rau a stri%at cu %las tare= - <u ma fri%e, caine, ca numai unul mai este ca tineA )n a treia noapte, iarasi s-a ru%at cu'iosulD iar dia'olul, silit de ru%aciunile lui, a zis= - <u ma fri%e, caine, ca nu sunt eu de 'inaA 6ar'ara si Casandra m-au trimis aiciA eci, intele%and $atranul ca femeile acelea erau 'ra+itoare, a raspuns= - u-te inapoi la acelea care te-au trimisA in clipa aceea, duhul cel rau a fu%it, iar $olna'ul a cazut +os ca un mortA Apoi si-a 'enit in simtire, s-a spo'edit, i s-a facut Sfantul #aslu, s-a impartasit, s-a intarit cu putina mancare si s-a intors sanatos acasa& ar in ceasul cand $olna'ul s-a 'indecat, duhul rau a intrat in cele doua 'ra+itoare din !ipiri% si atat le-a alun%at prin paduri, pana cand le-a omorat& upa mai multe zile, satenii le-au %asit moarte in #untele 0alauca si le-au in%ropat acolo& !etrecand Cu'iosul !ahomie in #untele Chiriacu pana la adanci $atraneti si $ineplacand lui umnezeu, s-a sa'arsit cu pace si a fost in%ropat lan%a $iserica Schitului !ocro'& SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU - Ma(as'i&ea Va&a'ec (9;;:-914;) Aceasta schimonahie, 'estita in manastirile noastre prin daniile ei, era fiica lui Teodor /als din )asi, caimacamul #oldo'ei& e mica a fost data la in'atatura, deprinzand $ine lim$a %reaca, iar in casa a fost crescuta de mama sa, Elisa$eta, in frica de umnezeu si respect pentru sfintele $iserici& )n anul 9;93 se casatori cu $anul (ri%ore /ranco'eanu, mare dre%ator al Tarii 8omanesti, dar nu a'u copii& upa multe prime+dii si rele patimiri, sotul ei se muta din 'iata aceasta in anul 9132, iar 'adu'a Safta se intoarse la )asi, in casa parinteasca& Apoi, in acelasi an, a intrat in ne'ointa calu%areasca impreuna cu mama ei, Elisa$eta, la #anastirea 6aratec& Acolo si-a man%aiat intristarea inimii prin ru%aciuni si lacrimi& Apoi, lo%odindu-se cu 0ristos si primind schima monahala, a uitat de necazurile lumii si de durerea 'adu'iei&

990

Cea mai mare 'irtute a schimonahiei Safta /ranco'eanu a fost milostenia& 2iind din neam de domn si a'and multe odoare si a'eri, pe toate le-a impartit la saraci, la $iserici si manastiri, urmand e*emplul inaintasilor ei& )nca pe cand traia in /ucuresti cu sotul ei, a facut numeroase donatii de $ani, 'esminte, carti, icoane si sfinte 'ase la manastirile Blteniei, ctitorite de Constantin /ranco'eanu, precum si la $iserica Sfantul <icolae din Scheii /raso'ului& )n /ucuresti, de asemenea, a restaurat $iserica omnita /alasa, zidita de fiica marelui 'oei'od& )ar dupa ce im$ratisa cinul monahal, continua sa faca si mai multe danii la sfintele $iserici& Cele mai multe donatii le-a facut #anastirii 6aratec& Bdoarele de ar%int le-a topit si a facut din ele ferecaturi de E'an%helii, im$racaminte la icoane, candele, sfinte 'ase si postamente de cruci la altar& Tot la 6aratec a donat schimonahia Safta 'esminte preotesti, acoperaminte de fir, carti de cult si multe altele& e asemenea, a daruit 'esminte, carti si icoane si la celelalte manastiri din tinutul <eamt& )ar in anul 9149 a donat un rand de 'esminte arhieresti de fir Sfantului )erarh Calinic, cu care mai tarziu a si fost inmormantat& eci, a+un%and la adanci $atraneti, schimonahia Safta /ranco'eanu s-a mutat la 'esnicele lacasuri in ziua de 1 au%ust, 914;, si a fost inmormantata alaturi de mormantul mamei sale, schimonahia Elisa$eta /als& ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI - Ma(as'i&ea Ho&ai'a si Mu('ele Ta-o& (9;;9-9149) Via'a Acest cu'ios arhimandrit, staret, duho'nic si sihastru a fost unul din marii calu%ari ai monahismului romanesc din secolul E)E& Cu'iosul )rinarh s-a nascut in anul 9;;9 in orasul 2ocsani, din 'estita familie de dre%atori moldo'eni, numita 8oseti& !arintii sai, <icolae si !ela%hia, l-au crescut in frica de umnezeu si l-au dat sa in'ete carte romaneasca si elineasca, dupa o$iceiul 'remii& 5a 'arsta de douazeci de ani, parintii 'oiau sa-l casatoreascaD dar el, pe ascuns, s-a dus la #anastirea <eamt sa se faca monah& upa trei ani de ascultare este calu%arit si apoi randuit ca ucenic la tipo%rafia manastirii, de curand infiintata& Aici a+un%e tipo%raf iscusit si lucreaza la tiparirea 6ietilor Sfintilor& orind sa sporeasca in ne'ointa calu%areasca si sa urmeze parintelui sau duho'nicesc, ieroschimonahul )osif !ustnicul de la 6aratec, a plecat din #anastirea <eamt si s-a facut sihastru in padurile din +urul Schitului <echit, tinutul <eamt& Aici petrece in liniste 92 ani de zile, a+un%and un mare lucrator al ru%aciunii lui )isus& )n anul 9123 pleaca spre Sfantul #unte, dar este oprit la /ucuresti de prietenul sau, mitropolitul (ri%orie, ca sa-i or%anizeze tipo%rafia& upa trei ani de ascultare la #itropolia 3n%ro'lahiei, in anul 912: pleaca la #untele Athos, unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor $alcanice& )n anul 9129 se intoarce in #oldo'a si a+un%e pustnic in #untele 0oraita& )n anul urmator este facut preot si arhimandrit la )asi, de mitropolitul 6eniamin Costachi& )n anul 9139 intemeiaza #anastirea 0oraita si de'ine primul ei staret, pastorind aceasta manastire pana in anul 91-3 si formand un so$or de peste ;0 de calu%ari& Apoi, lasand staret pe unul din ucenici, pleaca la 5ocurile Sfinte cu ierodiaconul <ectarie /anul si se sta$ilesc pe #untele Ta$or& Acolo petrec impreuna 9: ani de zile in desa'arsita sihastrie si dorire de umnezeu, ra$dand multe ispite de la oameni si de la dia'oli& )n anul 9149 incepe constructia unei mari $iserici de piatra pe Ta$or, in cinstea Schim$arii omnului la 2ata, dar nu reuseste s-o termine& 5a 2: decem$rie 9149, cu'iosul arhimandrit, staret si duho'nic )rinarh se muta la cele 'esnice, re%retat de fiii sai duho'nicesti, si este inmormantat in $iserica inceputa de el si terminata de ucenicul sau& upa cati'a ani, osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi, alaturi de ctitoria sa& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Arhimandritul )rinarh 8oseti dorea din copilarie sa slu+easca lui 0ristos, insa era intristat ca nu-i dadeau 'oie parintii& intr-o noapte, pe cand erau cu totii la nunta, tanarul )oan, dez%ustat de cele pamantesti, a iesit afara, si-a schim$at haina cu a unui prieten credincios si, insemnandu-se cu Sfanta Cruce, a pornit spre #anastirea <eamt& #er%and pe +os toata noaptea, spre ziua a adormit putin in mar%inea unei paduri& Si iata, un tanar frumos im$racat s-a apropiat de el si i-a zis= - 6rei sa te faci monahF - Asa, daca o 'rea umnezeu, a raspuns )oan& Atunci tanarul acela i-a inchipuit #untele Ta$or si i-a zis= - 6ezi muntele acestaF aca 'rei sa te faci monah, aici sa te sui& Sa nu te a$ati nici la dreapta, nici la stan%a, ci drept in 'arful muntelui sa te suiA esteptandu-se, )oan a inteles ca tre$uie sa se ne'oiasca pe #untele Ta$orului& upa plecarea sa la manastire, l-au cautat parintii peste tot, dar nu l-au %asit& Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile, pana si la Sfantul #unte& A$ia dupa doi ani de zile, unul din casnicii tatalui sau, care ii schim$ase hainele la plecare, l-a %asit la #anastirea <eamt& eci, intorcan- du-se, le-a spus= - Am aflat pe fiul 'ostru )oan la #anastirea <eamt& ar acum nu a'eti ce sa-i faceti ca s-a facut monah& )ar parintii s-au $ucurat ca l-au aflat sanatos si ca si-a ales partea cea $una& Apoi au multumit lui umnezeu ca a $ine'oit sa primeasca +ertfa din ostenelile lor& Spunea ucenicilor sai arhimandritul )rinarh ca, dupa ce a fost primit in #anastirea <eamt, trei ani de zile a fost randuit la cele mai de +os ascultari, cercandu-l de ra$dare si smerenie& Apoi, 'azandu-l staretul ca implineste cu sar%uinta toate poruncile, l-a im$racat in chipul calu%aresc si l-a dat la tipo%rafie, ca a+utor primului tipo%raf& )n'atand mestesu%ul tipo%rafiei, parintele )rinarh a a+uns tipo%raf 'estit si a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti, .a+utat de inca 30 de monahi. (Aceasta s-a petrecut in anul 910;, cand s-a intemeiat prima tipo%rafie in #anastirea <eamt) caci a'ea mare ra'na pentru impodo$irea $isericilor cu carti de slu+$a si de in'atatura& !arintele )rinarh tipo%raful era inca foarte lepadat de cele pamantesti, iu$ind toata 'iata saracia lui 0ristos& El se indestula numai cu hrana si im$racamintea de la o$ste& #urind tatal sau, a 'enit un om de incredere din partea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur& Aceasta suma era dreptul sau de mostenire trimis de mama sa& ar smeritul ne'oitor, in acelasi ceas a incredintat mostenirea in mainile staretului spre tre$uintele manastirii& Aprins de dorul 'ietii pustnicesti, parintele )rinarh a iesit din o$ste si s-a retras in #untii <echitului, nu departe de schitul cu acelasi nume& Aici s-a ne'oit sin%ur 92 ani in post si ru%aciune, mancand o data pe zi paine si apa la apusul soarelui, iar sam$ata si uminica %ustand $ucate cu untdelemn& orind sa sporeasca si mai mult in ne 'ointa pustniceasca, Cu'iosul )rinarh a plecat din padurile <echitului la #untele Athos& )n /ucuresti, insa, a fost oprit de mitropolitul (ri%orie sa-i intemeieze si o tipo%rafie pentru ne'oile /isericii& Si a za$o'it trei ani incheiati la /ucuresti, pana a or%anizat tipo%rafia si a in'atat pe cati'a calu%ari mestesu%ul tiparirii cartilor& Apoi a plecat la Sfantul #unte&

999

Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cu'iosul )rinarh in post si ru%aciune su$ 'arful Atonului& Apoi, din cauza deselor tul$urari, s-a reintors in #oldo'a si s-a sta$ilit la Schitul 0oraicioara-<eamt& ar, 'azand ca monahii de aici nu au $iserica incapatoare si schitul este lo'it de 'anturi si furtuni, a hotarat sa zideasca +os, lan%a #untele 0oraita, o noua $iserica si chilii pentru calu%ari, cu $anii adunati de la credinciosi& Spunea acelasi ucenic ca, in prima'ara anului 9130, a mers parintele )rinarh la )asi impreuna cu el, sa ceara $inecu'antarea mitropolitului pentru inceperea lucrului& ar, auzind mitropolitul 6eniamin ca este de neam mare si 'azandu-l cu'ios si intelept, 9-a oprit la sine cate'a zile si 9-a facut, impotri'a 'ointei sale, preot si arhimandrit& Apoi, dandu-i $inecu'antare sa zideasca $iserica, l-a slo$ozit cu pace, trimitandu-i sase care cu alimente pentru lucratori& 5a inceputul !ostului #are s-au co$orat amandoi din munte sa caute loc de manastire& eci, cantand paraclisul #aicii omnului si adau%and si alte ru%aciuni, au insemnat cati'a $razi cu chipul crucii, drept loc pentru altar& Seara au facut foc si au ramas acolo& Cu'iosul )rinarh s-a ru%at toata noaptea sa-i descopere umnezeu unde anume sa zideasca $iserica& Si indata a 'azut o lumina, ca o 'apaie de foc, deasupra unui $rad& Atunci si-a desteptat ucenicul, au luat 'esmintele si, apropiindu-se, au cantat impreuna !araclisul #aicii omnului& Apoi, %asind $radul, a zis= - Aici 'a fi altarulA upa cate'a zile a inceput constructia $isericii& Asa a luat fiinta #anastirea 0oraita& Terminandu-se $iserica cu hramul ./otezul omnului. si mai multe chilii, arhimandritul )rinarh a fost numit staret& Si s-au adunat in +urul lui, in cati'a ani, pana la ;0 de monahi, dintre care 92 erau preoti, - diaconi, - cantareti si restul ascultatori& Astfel, $atranul a po'atuit $ine manastirea si so$orul, ca un ade'arat parinte, pana in anul 91-3& Apoi, lasand pe arhimandritul Ermo%hen /uhus e%umen in locul sau, a plecat la )erusalim& upa ce s-au inchinat Cu'iosul )rinarh si ucenicul sau, ierodiaconul <ectarie /anul, la #ormantul omnului, au plecat spre (alileea si au za$o'it cinci ani in <azaret, pana au deprins lim$a ara$a& Apoi a zis $atranul catre ucenic= - 2iule, tocmeste un om cu doi asini, pune $a%a+ul deasupra si sa mer%em in #untele Ta$orului, unde mi-a poruncit omnul prin in%erul Sau, ca sa sedem acolo in pustie& - !arinte, a zis ucenicul, #untele Ta$or este plin de talhari si fiare sal$atice& ucem $a%a+ul in mainile talharilor, sa ni-l ia si sa ne lase %oiF - 2iule, acest $a%a+ eu l-am daruit #untelui Ta$or& aca 'a 'oi 0ristos sa-l pazeasca, il 'a pazi& )ar de-l 'a lasa in mainile talharilor, El ne 'a da altul in loc, caci este $o%at& Atunci, tacand ucenicul, s-au urcat amandoi pe Ta$or, fiind acoperiti cu darul lui umnezeu si iz$a'iti de talharii 'azuti si de cei ne'azuti& Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duho'nicescul sau parinte 9: ani de zile in pesterile si padurile de pe 'arful #untelui Ta$or, ra$dand multe ispite, frica de la oameni si de la fiarele sal$atice, foame, sete, lipsa si arsita& !rimii ani au locuit in pesteri& Apoi au inceput sa repare trei chilii 'echi, ruinate& Apoi au adunat piatra de zidarie, au pre%atit 'ar, au strans apa de ploaie in $azine de piatra si au colectat a+utoare de la crestini& )ar in 'ara anului 9149 au inceput constructia unei noi $iserici in cinstea Schim$arii omnului la 2ata, pe ruinele 'echii $iserici ortodo*e, distrusa in secolul E)))& Era prima $iserica romaneasca la 5ocurile Sfinte& Spunea iarasi ierodiaconul <ectarie, ucenicul sau, ca locuitorii din partile <azaretului, din Cana (alileii, din !tolemaida si din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cu'iosul )rinarh& Toti aler%au la el pentru sfat, pentru citit si spo'edanie, caci a'eau pe staret la mare e'la'ie, pentru ca sedea in pustie& )nca ii daduse umnezeu dar ca, daca citea la 'reun $olna', se facea sanatosD iar cei ce nu nasteau copii 'eneau la sfintia sa cu credinta si le citea ru%aciuni, ii $inecu'anta si le zicea= - upa credinta 'oastra, fiilor, sa 'a asculte umnezeu cerereaA Si indata se implinea dorinta lor& #ai spunea ucenicul ca odata a 'enit la $atranul, pe Ta$or, un mester zidar din <azaret, anume )osif, cu sotia, care, dupa opt ani de casnicie, nu a'eau copii& Atunci s-a ru%at cu'iosul pentru ei, i-a $inecu'antat si i-a slo$ozit la casa lor& upa aproape un an de zile, cei doi soti au 'enit la parintele )rinarh cu primul copil in $rate si l-au $otezat& !arintele <ectarie spunea si acestea= - intr-o zi, o femeie mahomedana din satul a$uria, de la mar%inea muntelui, a urcat cu copilul in $rate pe Ta$or si, apropiindu-se de $atranul, i-a spus, plan%and= - 2a mila cu mine, parinte, si citeste copilului meu, ca este $olna' de moarteA - e ce 'ii la mine, i-a zis el, preot crestin fiind euF u-te la popa 'ostru si la doctori& - <u ma duc la nimeni altul& Eu am 'enit la umnezeu si la sfintia ta si cred ca, de 'ei citi fiului meu, se 'a face sanatos& )ar parintele, 'azand credinta ei, a $inecu'antat si a sfintit apa, apoi a stropit copilul, i-a citit cate'a ru%aciuni, l-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci si a zis= - Crede in umnezeu, femeie, si mer%i cu pace, ca fiul tau se face sanatos& )ntr-ade'ar, cum a a+uns acasa, copilul s-a facut sanatos& e $ucurie, femeia a spus minunea aceasta in tot satul& Spunea iarasi ucenicul ca, auzind ho%ea din sat de 'indecarea copilului, s-a maniat si a zis $ar$atului acelei femei= - e ce lasati femeile 'oastre de se duc la %hiaurul acela din munte sa citeasca copiilor 'ostriF Atunci, omul, maniindu-se, a zis= - #aine dimineata ma duc sa-l impusc& eci, urcand pe Ta$or, a intrat in chilia Cu'iosului )rinarh, cautand sa-9 ucida& ar $atranul se ru%a in padure& Atunci cu 'oia lui umnezeu a or$it ara$ul si, iesind afara, nu %asea cararea sa co$oare& )ntalnindu-l, parintele l-a intre$at= - e unde esti, omule, si pe cine cautiF - )arta-ma, parinte, ca ti-am %resit& Eu sunt $ar$atul femeii careia i-ai facut copilul sanatos& )ti multumesc, omule al lui umnezeu& ar m-au ocarat mai-marii satului si eu am 'enit sa te ucid& )nsa, umnezeu n-a 'oit sa-ti fac tie rau celui ce mi-ai facut $ine si, m-a pedepsit, ca, iata, am or$it si nu 'ad pe unde sa mer%& Atunci cu'iosul, milosti'indu-se spre el, l-a luat de mana si i-a zis= - 6ino sa-ti arat eu cararea ca, de acum, cu darul lui umnezeu, 'ei 'edea, ca ti-ai cunoscut %reseala si te-ai pocait& umnezeu sa te ierte, mer%i in pace& in clipa aceea ara$ul a 'azut si a co$orat sanatos la casa lui&

992

Alta data, mai multi sateni au urcat pe Ta$or dupa lemne& )ar unul din ei, intrand in chilia cu'iosului cand el nu era acolo, i-a furat un mic 'as cu untdelemn si l-a dus in casa lui& ar indata ce l-a turnat in 'asul sau, s-a spart 'asul fara 'este si s-a 'arsat tot untdelemnul& )n alta zi au 'enit pe munte niste tarani ara$i din satul <ain sa taie lemne& eci, 'azand lan%a chilia Cu'iosului )rinarh un copac drept si frumos, i-au zis= - /atranule, lasa-ne sa taiem copacul acesta, ca ne este de tre$uinta& - Toata padurea este a 'oastra, a raspuns parintele, iar acesta mi-l lasati mie ca sa sed la um$ra, ca este lan%a $iserica noastra& - Ce sa ascultam noi pe %hiaurA, au zis ei, si cereau copacul& Atunci parintele le-a zis= - Taiati-l, dar nu faceti $ine, si sa stiti ca nu 'a 'eti $ucura de copacul acestaA eci, taind copacul, pe cand il co$orau de pe munte, au cazut cu el si putin de n-au murit& Apoi l-au pus pod la casa, dar indata s-a risipit podul si pe toti i-a ranit& Atunci au scos copacul acela, l-au aruncat afara din sat si nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de +os& #ai spunea parintele <ectarie ca intr-o 'reme se ascunsese un $alaur infricosat in pesterile de pe #untele Ta$or& in intamplare, intrand Cu'iosul )rinarh in pestera, a dat peste el& Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator& )ar $atranul i-a zis= - Taci, taci, nu te mania, ca n-am 'enit sa-ti fac 'reun rau& Si s-a potolit fiara& ar pe $atran l-a durut inima trei zile de suflarea cea 'eninata& Auzind de $alaur, crestinii din <azaret au 'enit la $atranul pe Ta$or si i-au zis= - Spune-ne, parinte, unde ai 'azut $alaurul, ca am 'enit sa-l impuscam& - /a nu, fiilor, a raspuns cu'iosul, sa nu-i faceti nici un rau, ca eu am facut pace cu el& Eu m-am fa%aduit sa nu-i fac nici un rau, precum nici el nu mi-a facut mie, nici altuia 'reun rau& aca 'a 'oi da 'oie sa-9 ucideti, %resesc inaintea lui umnezeu, ca ma fac mincinos si calcator de pace& Apoi, nu cum'a, maniindu-se, sa ucida pe care'a dintre 'oi si sa ma fac eu 'ino'at de aceasta& Ci lasati-l, ca si el este zidirea lui umnezeu, si l-a trimis la mine sa-mi dea o spaima $una, ca sa nu ma mandresc ca sed pe Ta$or& Atunci s-au linistit oamenii si, ascultand sfatul cu'iosului, s-au intors la <azaret& #arturisea ucenicul si acest lucru de taina, cum ca staretul sau, arhimandritul )rinarh, do$andise darul preasfintei ru%aciuni a lui )isus& !e cand statea la sin%uratate in padurile <echitului, se ne'oia mult cu post si cu ru%aciuni, cu pri'e%heri si cu lacrimi catre umnezeu si catre !reacurata 5ui #aica, cerandu-i darul ru%aciunii mintii& )ar umnezeu i-a ascultat cererea si i-a daruit ru%aciunea care se lucra in inima lui neincetat& !arintele insa se pazea foarte mult sa nu stie nimeni, ca fu%ea de sla'a oamenilor, ca sa nu cada in mandrie& <umai duho'nicul lui, Cu'iosul )osif !ustnicul de la #anastirea 6aratec, stia taina& Spunea iarasi parintele <ectarie ca, pe cand sihastreau amandoi pe #untele Ta$or, s-a apropiat de duho'nicescul sau parinte si, indraznind, 9-a intre$at= - Cinstite parinte, mi-a spus $atranul (herasim, sihastrul de la alhauti, ca sfintia ta ai ru%aciunea mintii& )ar Cu'iosul )rinarh i-a zis= - 2iule, cu ade'arat am a'ut-o putina 'reme, dar am lasat-o& Caci pe cand sedeam in pustie, acei 92 ani, ma ru%am lui umnezeu si !reacuratei #aicii 5ui ca sa-mi daruiasca si mie acel sfant dar& Sezand eu intr-o noapte la ru%aciune, la miezul noptii, de naprasna s-a luminat chilia unde sedeam si m-a impresurat impre+ur cu o 'apaie de foc, dar nu ma ardeaD si am inceput in inima mea a stri%a tare= oamne, )isuse 0ristoase, 2iul lui umnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosulA )ar eu m-am inspaimantat si m-am temut ca nu cum'a sa fie inselaciune draceasca& A doua zi m-am dus la duho'nicul meu, parintele )osif, care a'ea ru%aciunea mintii si a facut si cate'a minuni, si m-am marturisit& )ar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat, ci, sezand in scaun, sa dorm numai un ceas in 2- de ceasuri& )ntorcandu-ma la chilia mea, m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duho'nicului, dar nu am putut& Atunci, 'azand ca nu pot, m-am lasat de ru%aciune& A intre$at ucenicul mai tarziu pe Cu'iosul )rinarh= - Cinstite parinte, daca do$andeste cine'a ru%aciunea mintii si apoi o lasa, iar mai pe urma ar dori-o si ar cere-o de la umnezeu, nu i-o da iarasiF - /a i-o da iarasi, a raspuns $atranul, numai sa 'oiasca sa o ceara& Spunea ucenicul si aceste cu'inte despre lucrarea parintelui )rinarh= - )l 'edeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi, dar se stapanea ca sa nu cur%a din ochi si sa nu-l intelea%a oamenii& Alteori il 'edeam miscandu-si $uzele, iar daca simtea ca ma uit la el, indata inceta din $uze& )nsa din cu'antul lui si din 'ederea mea am cunoscut ca el a'ea ru%aciunea si o lucra& ar mi-a spus mie asa acoperit, ca sa raman eu la indoiala si sa nu mai spun si la alti oameni& Cu'iosul parinte )rinarh 8oseti primise de la umnezeu si darul inainte'ederii, inca pe cand se ne'oia in pustiul <echit, din #untii <eamtului& upa marturia ucenicului sau, ierodiaconul <ectarie /anul, el a prezis mai inainte cu trei ani ca mitropolitul 6eniamin 'a lasa scaunul si se 'a linisti la o manastire, dupa cum s-a implinit& El a prezis pentru patriarhul )erusalimului, Chirii, ca il 'or scoate calu%arii din scaun si s-a implinit intocmai& A mai prezis pentru un monah critean, anume <ifon, ca se 'a face arhiereu in <azaret si s-a implinit& El a spus cu trei ani mai inainte si pentru tul$urarea ce s-a facut in #untii 5i$an si in amasc, care, de asemenea, s-a implinit& Cu patru ani inainte a 'azut $iserica romaneasca de pe Ta$or terminata, iar cu doi ani inainte de a se sa'arsi a pre'estit ca ucenicul sau 'a termina $iserica inceputa de el, ca 'a fi facut arhimandrit si staret in locul sau si ca ii 'a scrie 'iata& Toate aceste pre'estiri ale Cu'iosului )rinarh s-au implinit intocmai la 'remea lor& )ncepand constructia $isericii pe #untele Ta$or, arhimandritul )rinarh 8oseti n-a a'ut $ucuria s-o 'ada terminata& )n toamna anului 9149, cand zidaria era pe la +umatate, s-au ispra'it $anii adunati si piatra pentru zid& Tot atunci a 'enit ordin de la autoritati sa opreasca lucrarea, pana 'a o$tine firman de la Constantinopol& Astfel, $atranul, simtindu-si sfarsitul apropiat, astepta cu $ucurie slo$ozirea din le%aturile trupului& !e cand Cu'iosul )rinarh era $olna', s-a apropiat ucenicul de el si l-a intre$at, plan%and= - Cinstite parinte, daca te 'ei duce din 'iata aceasta, ce sa fac euF <u 'oi putea sedea sin%ur fara de sfintia ta in pustia aceasta& - ar ce socotesti sa faciF i-a zis $atranul& - Socotesc sa ma duc la Sfantul #unte sau in patria noastra, la manastire& - 2iule, eu te sfatuiesc sa nu lasi acest Sfant #unte, ca )nsusi 0ristos l-a sfintit, aratandu-si din parte puterea si lumina dumnezeirii Sale&

993

Sa nu socotesti ca am 'enit noi de 'oia noastra aici& Ci El ne-a trimis si pe mine si pe tine, ca asa a $ine'oit ca prin noi, strainii si saracii, sa-si arate dumnezeiasca Sa putere, sa zideasca sfanta Sa $iserica si manastire pe Ta$or si sa le aduca la starea lor cea dintai& - Cinstite parinte, eu nu am darul sfintiei tale& Sfintia ta ai a'ut dar de la umnezeu, ca te iu$eau si te respectau crestinii, iar ara$ii se infricosau si se temeau sa-ti faca rau, 'azand minunile pe care le facea umnezeu prin sfintia ta& - 2iule, minunile le-a facut umnezeu nu pentru mine, ca eu sunt om pacatos, ci pentru acest loc sfant al Sau, ca sa astupe %urile pa%anilor si sa-i infricoseze sa nu ne supere, ci sa ne lase in pace sa lucram in 'ia 5ui& upa aceste scurte cu'inte, lim$a Cu'iosului )rinarh a incetat sa mai %raiasca& #ai traind putine ceasuri, si-a dat sufletul in mainile lui umnezeu, la 2: decem$rie, 9149& Spunea ierodiaconul <ectarie ca, indata ce a raposat staretul, s-a auzit 'estea aceasta peste tot& Atunci credinciosii din <azaret si Cana (alileii, fiii sai duho'nicesti de prin sate, $ar$ati si femei, aler%au pe #untele Ta$or sa sarute moastele Cu'iosului )rinarh si sa ia ultima $inecu'antare& Spunea iarasi ca la prohodirea arhimandritului )rinarh a 'enit mitropolitul <azaretului cu preoti si mult popor din (alileea& )ar cand sa-l in%roape, unii rupeau, din e'la'ie, $ucati mici din rasa $unului lor sfetnic, staret si parinte& Apoi a fost in%ropat in $iserica ctitorita de el& Aceasta este 'iata si acestea sunt cate'a din faptele Cu'iosului Arhimandrit )rinarh 8oseti din #untele Ta$or& !reacu'ioase !arinte )rinarh, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA ARHIMANDRITUL VISARION FAGARASANUL - C'i'o&ul Ma(as'i&ii Cocos (9;;9-91:2) Arhimandritul 6isarion era ori%inar din Tara 2a%arasului& )n anul 9;9: a intrat in o$stea #anastirii <eamt, unde se formeaza duho'niceste si este tuns in monahism& Timp de aproape 20 de ani, monahul 6isarion a a'ut ascultarea de tipo%raf, scotand cu mi%ala numeroase carti de cult si de in'atatura crestineasca de su$ teascurile marii la're& )n'rednicindu-se de darul preotiei, in anul 912: ieromonahul 6isarion s-a dus la #untele Athos, impreuna cu ucenicii sai, (herontie si )saia& Aici s-au ne'oit ; ani de zile in 'iata sihastreasca, cu post si ru%aciune ziua si noaptea, sporind mult in lucrarea faptelor $une si ra$dand nu putine ispite de la dia'oli& Apoi, dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani si nea'and posi$ilitati, Cu'iosul 6isarion a fost indemnat de umnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai& eci, auzind de locurile pustnicesti din nordul o$ro%ei si de salasele sihastrilor de la <iculitel, Taita, Celicul #are, Celicul #ic si de su$ dealul Cocosului, s-au sta$ilit aici& )n aceasta parte a o$ro%ei a e*istat, de altfel, cea mai 'eche 'atra isihasta din tara noastra, datand din secolele )6-6)& Aici au fost 'estitele cetati crestine ino%etia, <o'iodunum ()saccea) si cetatea 6icina& Aici au fost martirizati pentru 0ristos numerosi crestini dacoromani in secolele ))) si )6, iar in comuna <iculitel a e*istat unul din cele mai 'echi centre manastiresti din Tarile 8omane, inainte de secolele )E-E))& Calauzit de mana lui umnezeu, Cu'iosul 6isarion s-a sta$ilit cu ucenicii sai tocmai in aceste locuri, pentru a reinnoi 'iata manastireasca ramasa in para%ina din cauza ocupatiei straine& El 'enea din marea la'ra a <eamtului, care a fost sute de ani cea mai inalta scoala romaneasca de formare si traire duho'niceasca& )n anul 9133, ieromonahul 6isarion a intemeiat #anastirea Cocos, cu hramul .)ntrarea in /iserica a #aicii omnului., aproape de comuna <iculitel, adunand in +urul sau numerosi calu%ari din partea locului, din #oldo'a si din Transil'ania& El a fost e%umen si parinte duho'nicesc al acestui sfant lacas timp de 30 de ani, in'atand, sfatuind si po'atuind pe calea mantuirii numerosi calu%ari, sihastri, preoti de mir si credinciosi din satele do$ro%ene& Toti il socoteau parintele lor duho'nicesc, il pretuiau si urmau sfatul lui, caci a'ea multa putere in cu'ant si ducea o 'iata aleasa& Credinciosii din partea locului il socoteau sfant inca din 'iata, caci 'indeca pe cei $olna'i cu ru%aciunea si do$andea multe suflete pentru )mparatia lui umnezeu& )nsasi #anastirea Cocos, cu randuiala de 'iata atonita, era pentru romanii do$ro%eni un ade'arat liman duho'nicesc, caci 'estea marelui staret atra%ea pelerini din toate partile, pana si din Ardeal& upa o ne'ointa ca aceasta, in 'ara anului 91:2, Cu'iosul 6isarion arhimandritul s-a mutat la cerestile lacasuri, lasand in urma sa un so$or numeros de calu%ari si sute de fii duho'nicesti& PUSTNICUL -HERASIM CEL NE.UN PENTRU HRISTOS - Manastirea Nea$t (secolul E)E) Acest cu'ios parinte a trait in o$stea #anastirii <eamt in a doua +umatate a secolului trecut& upa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de +os ale manastirii, a inceput a se preface ca este ne$un, pentru dra%ostea lui 0ristos& Se im$raca rau, 'or$ea fara randuiala, um$la fara incaltaminte& Si toate acestea le facea pentru a-si ascunde petrecerea sa cea de taina& )nainte de sfarsitul sau, a zis unui parinte aceasta proorocie= .)n 'remea de apoi #anastirea <eamt se 'a pustii, A%apia se 'a scufunda si 6aratecul 'a arde.& 6azand 'iata lui, staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din mar%inea padurii, mai sus de Schitul 6o'idenia& Acolo a petrecut monahul (herasim sin%ur, mai mult de 20 de ani, in lipsa, in smerenie si in ascunsa ne'ointa duho'niceasca& >iua citea la !saltire in chilie, iar noaptea se ducea in padure si acolo se ru%a cu lacrimi si ru%aciuni fier$inti catre umnezeu& n zorii zilei se intorcea la chilie si dormea putin, apoi iar isi continua ne'ointa sa& #ancarea o primea de la o$ste& >ilnic 'enea cu o cofa de lemn la trapeza, isi lua hrana pe o zi si se intorcea& )ntr-o zi a o$ser'at e%umenul ca parintele (herasim de la 6o'idenia n-a 'enit sa-si ia de mancare& 5a fel, nici in ziua urmatoare& Atunci s-au dus doi calu%ari la el si, intrand pe fereastra inauntru, caci usa era incuiata, au %asit pe pustnicul (herasim, care se prefacea ca este ne$un, adormit in mi+locul chiliei& Apoi, cautand sa-l ridice de +os, au o$ser'at ca a'ea o hartie in mana sa& !e hartie erau scrise cu creionul aceste cu'inte= .)ertati-ma, parintilor si fratilor, pe mine pacatosul pentru toate sminte- lile pe care 'i le-am facut si nu incetati a 'a ru%a pentru mine ca n-am putut si lui 0ristos sa plac, si pe oameni sa nu-i smintesc& (herasim pacatosul.& Auzind toate acestea, staretul manastirii a zis= .Sla'a Tie, oamne, ca ne-ai descoperit taina 'ietii parintelui (herasimA. Atunci au inteles cu totii ca pustnicul (herasim s-a prefacut $olna' de minte, pentru a fi defaimat de oameni si a sla'i mai mult pe umnezeu& eci, fiind petrecut de tot so$orul, a fost in%ropat cu cinste in cimitirul manastirii& CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL - Sc,i'ul Poc&o/ - Neam' (secolul E)E) Cu'iosul !ahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit, care s-a ne'oit in padurile !ocro'ului, in a doua +umatate a secolului E)E& upa ce mai intai se osteneste in #anastirea <eamt si se in'redniceste de darul preotiei, apoi se retra%e in #untele Chiriacu din apropiere, dupa o$iceiul locului, unde sihastreste pana la sfarsitul 'ietii& Toata saptamana o petrecea parintele !ahomie in post, in ru%aciune si liniste, iar uminica 'enea in Schitul !ocro' pentru Sfanta 5itur%hie& Si era 'estit cu'iosul prin sate si manastiri pentru ne'ointa lui duho'niceasca, caci se in'rednicise sa primeasca de la

99-

umnezeu darul intelepciunii si al iz%onirii duhurilor necurate din oameni& Calu%arii il cautau pentru spo'edanie, iar mirenii pentru 'indecarea $olilor& Spre sfarsitul secolului trecut s-a petrecut la Schitul !ocro' un lucru infricosat ca acesta= 3n om ca de -0 de ani din satul !ipiri% s-a im$olna'it cumplit de duh necurat& Si era mare durere in casa aceea& /olna'ul racnea, lo'ea si fu%ea ca un iesit din minti, iar femeia si copiii plan%eau, nestiind ce sa faca& Atunci oamenii din sat au pus $olna'ul in caruta si au zis= - Sa-l ducem la pustnicul !ahomie de la !ocro' si se 'a 'indecaA 5a schit, e%umenul a inchis pe $olna' intr-o chilie& Apoi a chemat pe Cu'iosul !ahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului 6asile cel #are& eci, 'enind $atranul in schit, a hotarat sa posteasca trei zile toti pentru $olna', iar el ii citea in fiecare miez de noapte, cu lacrimi in ochi, ru%aciuni de iz%onire a duhurilor necurate& )n prima noapte, apropiindu-se Cu'iosul !ahomie de cel $olna', a cazut in %enunchi si, ru%andu-se, a zis= - Te le% pe tine, duh necurat, cu umnezeu Sa'aot si cu toata oastea in%erilor 5ui, iesi si te indeparteaza de la ro$ul lui umnezeu acestaA )ar duhul cel rau raspunse prin %ura $olna'ului= - <u ma fri%e, caine, ca numai unul mai este ca tineA Apoi s-a intors $atranul la pustie si in noaptea urmatoare iarasi a co$orat la $olna' si, ru%andu-se, a zis= - Teme-te, fu%i, pleaca, departeaza-te, dia'ol necurat, de la ro$ul lui umnezeu acestaA )ar duhul rau a stri%at cu %las tare= - <u ma fri%e, caine, ca numai unul mai este ca tineA )n a treia noapte, iarasi s-a ru%at cu'iosulD iar dia'olul, silit de ru%aciunile lui, a zis= - <u ma fri%e, caine, ca nu sunt eu de 'inaA 6ar'ara si Casandra m-au trimis aiciA eci, intele%and $atranul ca femeile acelea erau 'ra+itoare, a raspuns= - u-te inapoi la acelea care te-au trimisA in clipa aceea, duhul cel rau a fu%it, iar $olna'ul a cazut +os ca un mortA Apoi si-a 'enit in simtire, s-a spo'edit, i s-a facut Sfantul #aslu, s-a impartasit, s-a intarit cu putina mancare si s-a intors sanatos acasa& ar in ceasul cand $olna'ul s-a 'indecat, duhul rau a intrat in cele doua 'ra+itoare din !ipiri% si atat le-a alun%at prin paduri, pana cand le-a omorat& upa mai multe zile, satenii le-au %asit moarte in #untele 0alauca si le-au in%ropat acolo& !etrecand Cu'iosul !ahomie in #untele Chiriacu pana la adanci $atraneti si $ineplacand lui umnezeu, s-a sa'arsit cu pace si a fost in%ropat lan%a $iserica Schitului !ocro'& IEROSCHIMONAHUL IONA - E.ume( al Sc,i'ului Si,la-Neam'(secolul E)E) )n prima +umatate a secolului E)E a fost un e%umen 'estit la Schitul Sihla, numit )ona ieroschimonahul& Acest e%umen era foarte ne'oitor in post, in ru%aciune, in $landete si celelalte osteneli calu%aresti& ar cel mai mult decat toate era milosti' si iu$itor de straini& Spuneau $atranii ca odata s-a dus e%umenul cu ucenicul sa taie lemne de foc in padure& Si pe cand taiau un fa% uscat, au aflat un $urduf plin cu %al$eni ascuns in tulpina lui& Atunci au co$orat in schit si au spus tuturor de aflarea $anilor& in ziua aceea, e%umenul )ona a inceput sa faca multe innoiri in Schitul Sihla= reparatii la $iserica, chilii noi, 'esminte, hrana si im$racaminte pentru calu%ari& !e lan%a acestea, s-a marit si o$stea, a+un%and pana la 20 de parinti si frati& in acesti $ani, parintele )ona facea si multe milostenii, incat a+unsese renumit in tot tinutul <eamt& Cum auzea ca se face o $iserica noua, indata trimitea un calu%ar cu $ani si alte daruri& e asemenea, daca auzea de familii cu multi copii, de 'adu'e si orfani, in aceeasi zi trimitea ucenici cu $ani, cu haine si mancare la casele lor& 3neori, parintele )ona co$ora din munte si mer%ea la Tar%u <eamt pentru ne'oile schitului& Cum auzeau oamenii, indata ii ieseau pe caleD unii pentru $inecu'antare, iar altii pentru milostenii, caci era &'estit peste tot numele lui& Asa a petrecut Cu'iosul )ona toata 'iata sa, $ineplacand lui umnezeu si iu$ind pe saraci& Apoi, a+un%and la adanci $atraneti, s-a mutat cu pace in odihna lui 0ristos, iar trupul sau a fost in%ropat alaturi de $iserica& SFANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (9;1;-91:1) Via'a Sfantul )erarh Calinic de la Cernica s-a nascut la ; octom$rie, 9;1;, in /ucuresti, aproape de $iserica Sfantul 6isarion& in Sfantul /otez a primit numele de Constantin& !arintii sai se numeau Antonie si 2loarea si erau foarte e'la'iosi& Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinerete preot de mirD apoi, intrand in 'iata monahala, s-a calu%arit cu numele de Acachie& e asemenea, si mama Sfantului Calinic, fericita 2loarea, dupa ce si-a crescut copiii, s-a retras in #anastirea !asarea, primind marele si in%erescul chip, cu numele de schimonahia 2iloteia& Tanarul Constantin, cel mai mic dintre copii, a primit de mic o educatie reli%ioasa aleasa, in'atand carte in /ucuresti, la scolile care functionau in acea 'reme pe lan%a $iserici& )n anul 910; a intrat in ne'ointa calu%areasca la #anastirea Cernica, su$ ascultarea cu'iosului staret, arhimandritul Timotei& 5a 92 noiem$rie, 9101, a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic& 5a 3 decem$rie, 9101, a fost hirotonit ierodiacon& 5a 93 fe$ruarie, 9193, a fost hirotonit ieromonah, iar la 20 septem$rie, 9194, a fost hirotesit duho'nic de insusi mitropolitul Tarii 8omanesti, <ectarie& Tot atunci primeste si ascultarea de eclesiarh al #anastirii Cernica& )n 'ara anului 9192 a calatorit in #oldo'a dupa a+utoare, impreuna cu duho'nicul sau, ieroschimonahul !imen, iar in anul 919; a calatorit la Sfantul #unte& 5a 9- decem$rie, 9191, Cu'iosul Calinic este ales staret in #anastirea Cernica& <u a'ea atunci decat 39 de ani& !entru sfintenia 'ietii lui si $una chi'ernisire a manastirii, la 9 aprilie, 9120, este hirotesit arhimandrit si conduce #anastirea Cernica timp de 32 de ani, formand o aleasa o$ste monahala& 5a 9- septem$rie, 9140, este ales episcop pentru Eparhia 8amnicului - <oului Se'erin, pe care o pastoreste timp de 9; ani& 5a 2- mai, 91:;, se retra%e din scaun la manastirea de metanie, iar la 99 aprilie, 91:1, se muta la cerestile lacasuri& Canonizarea Sfantului )erarh Calinic de la Cernica s-a facut la 29 octom$rie, 9944, iar praznuirea lui se face la 99 aprilie& 2apte si cu'inte de in'atatura Cu'iosul Calinic, inca pe cand era calu%ar tanar in #anastirea Cernica, postea foarte mult, isi implinea re%ulat canonul si pra'ila cu multa osardie si se lupta impotri'a somnului& ormea numai trei ceasuri pe noapte, insa nu intins pe pat, ci pe un scaunel intr-un colt al chiliei, dupa marturia $atranului 0ariton, iar ziua lucra impreuna cu parintii la ascultarile cele mai %rele ale manastirii& upa plecarea la Sfantul #unte a duho'nicescului sau parinte, ieroschimonahul !imen, Cu'iosul Calinic si-a pus aceasta aspra randuiala, ca in toata saptamana sa nu manance $ucate fierte la foc, fara numai paine cu apa dupa apusul soarelui, iar sam$ata si uminica sa mear%a la trapeza impreuna cu parintii si sa se man%aie cu infranare&

994

#arturisesc parintii care l-au cunoscut pe Sfantul Calinic ca fata ii era mereu palida de multa postire si ochii adanciti in or$ite din pricina multei pri'e%heri si a atator lacrimi, caci do$andise de la umnezeu darul lacrimilor la sfanta ru%aciune& )n anul 9193, murind de $oala ciumei multi preoti calu%ari din #anastirea Cernica, staretul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic& El insa se lepada de un dar mare ca acesta, socotindu-se pe sine cu totul ne'rednic& 2iind insa foarte ascultator si lasandu-se in 'oia lui umnezeu, a primit Taina Sfintei !reotii, sa'arsind cele sfinte in toata 'iata sa cu lacrimi si cu multa e'la'ie& upa primirea darului preotiei, Sfantul Calinic a inceput si mai mult a se ne'oi si a slu+i cu osardie tuturor& Ca era plin de dumnezeiasca dra%oste catre toti, dupa cu'antul ce zice= . aca 'rei sa te iu$easca toti, iu$este si tu pe toti.& e 'edea pe cine'a scar$it, impreuna cu el se intristaD pe cei $olna'i ii cerceta si dupa ale sale puteri ii man%aia, iar pe saraci mereu ii miluia& !entru aceasta toti il iu$eau ca pe un ade'arat tata si parinte duho'nicesc& Sfantul Calinic era atat de smerit, ca, pe cat se inalta cu cinstea si cu darul de catre toti, cu atat mai mult se smerea catre toti, dupa cu'antul omnului, Care zice= Care dintre 'oi 'a 'rea sa fie mai mare, sa 'a fie 'oua slu%a (#atei 20, 2:)& A+un%and Cu'iosul Calinic duho'nic al #anastirii Cernica, aproape toti parintii si fratii din o$ste se marturiseau la sfintia sa, pentru ca toti se cucereau de ne'ointa lui si isi faceau adapostire si man%aiere supararilor lor& Era atat de iscusit duho'nic, ca 'eneau la spo'edanie nu numai monahii, ci si multa lume din afara si chiar mitropolitul& 2ericitul parinte Calinic, ori de cate ori era ocarat de cine'a, %raia de $ineD iar pe cel care il nedreptatea indata il miluia si il a+uta cu tot ce putea& )nsa la dansul in chilie altce'a nu se %asea, fara numai un ulcior cu apa& Spuneau parintii ca in chilia sa, cu'iosul era atat de linistit, incat nici ucenicii lui nu-l auzeau ce face, cand, adica, se odihnea si cand era la ru%aciune& upa marturia mai multor duho'nici din 'remea sa, Cu'iosul Calinic sa'arsea in timp de 2- de ore doua mii de inchinaciuni si 300 de metanii mari, precum si pra'ila cea randuita fiecarui calu%ar la chilie& Aceiasi duho'nici ai #anastirii Cernica ade'ereau ca Sfantul Calinic, inca din anii tineretii, primise darul neincetatei ru%aciuni a lui )isus, prin care se facuse casa a uhului Sfant si 'as al ale%erii& )n prima'ara anului 919;, Cu'iosul Calinic impreuna cu )%natie duho'nicul si cu un alt calu%ar s-au sfatuit sa posteasca desa'arsit tot !ostul #are, pana la Sfintele !asti& eci, luand $inecu'antare de la staretul manastirii, orotei, au inceput aceasta aspra si mai presus de putere ne'ointa& ar, din lipsa dreptei socoteli, satana le-a facut la toti o %rea ispita& Calu%arul n-a putut sa posteasca deloc& )eroschimonahul )%natie a postit cate'a saptamani, apoi, sla$ind foarte tare, s-a im$olna'it si cu %reu s-a 'indecat& )ar Cu'iosul Calinic a postit desa'arsit pana in +oia Canonului #are (Adica pana in +oia din saptamana a cincea a !ostului #are), cand a mancat o +umatate de prescura& ar, 'oind sa implineasca cele -0 de zile de post, asemenea #antuitorului si sfintilor de demult, s-a im$olna'it de o cumplita ameteala de cap si sla$ire a firii, incat n-a mai stiut nimic de sine pana in uminica Tomei& !entru aceasta, staretul orotei era foarte mahnit, crezand ca nu 'a mai scapa cu 'iata& )nsa, cu darul lui umnezeu, Cu'iosul Calinic si-a 'enit din nou in simtire, spre $ucuria staretului si a tot so$orul& in ceasul acela, parintele orotei i-a randuit sa tina toata 'iata calea cea imparateasca& Adica sa se impartaseasca zilnic din masa cea de o$ste la trapeza& eci, facand ascultare, parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa, fara sa mai ai$a nimic de mancare la chilie sau sa %uste ce'a fara $inecu'antare& Cu toate acestea, din postirea cea de -0 de zile, cu'iosul a ramas cu o permanenta durere de cap, pe care a simtit-o pana la o$stescul sau sfarsit& )n 'ara aceluiasi an, Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc, timp de -0 de zile, nici le%ume fierte la foc& <umai seara, dupa apusul soarelui, manca cate o felie de pepene si fructe crude, ca sa-si potoleasca sla$iciunea firii si sa nu calce porunca staretului& 3cenicul sau, arhimandritul Anastasie /aldo'in, marturisea ca in toata 'iata sa cu'iosul nu dormea intins pe pat, ci atipea cate'a ceasuri pe un scaun, im$racat si incins cu o curea lata de piele& Era ca o ade'arata santinela, %ata oricand de lupta, 'e%hind neincetat asupra ne'azutilor 'ra+masi care incercau sa-l ispiteasca, fie prin trup, fie prin %anduri& Acelasi ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ce'a sau sa spuna 'reo minciuna inaintea Sfantului Calinic, pentru ca era inainte'azator si indata descoperea ade'arul si cele ce urmau sa se intample in 'iitor& Acelasi ucenic prea iu$it al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de $land si smerit cu inima, incat oricine socotea ca are in fata sa un in%er, iar nu un om pamantesc& e aceea toti il iu$eau, il cinsteau si il a'eau ca pe un ade'arat sfant, atat calu%arii si mirenii, cat si episcopii si dre%atorii tarii& upa ce a fost randuit staret, cu'iosul se silea, nu numai cu 'iata sa, ci si cu alese sfaturi duho'nicesti, sa indrepteze pe calu%arii lenesi si tul$uratori din manastire& Si pe multi ii indrepta pe calea cea $una, iar pe cei raz'ratiti si neascultatori ii scotea afara din o$ste, dupa porunca apostolului, ca sa nu 'atame si pe altii& Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare 'irtute pentru monahi si temelia 'ietii calu%aresti& Astfel, in'ata pe fiii sai duho'nicesti ca .'iata de o$ste, in sfanta ascultare, a intemeiat-o )nsusi omnul nostru )isus 0ristos, prin pilda 'ietii Sale pamantesti.& Spuneau parintii si aceasta, ca marele staret nu in%aduia deloc cle'etirea in 'iata calu%areasca& Caci o socotea .moartea sufletului.& )n locul multei 'or$iri, el sfatuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea si ru%aciunea lui )isus& Aceiasi parinti spuneau de Cu'iosul Calinic ca isi implinea chemarea de staret cu mare ra'na si frica de umnezeu, stiind ca .lucrul cel mai %reu si ane'oios este mestesu%ul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii.& 3neori zicea catre ucenici= - Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta si ii cer sfat si man%aiere& El este calea spre desa'arsire a tuturor sufletelor credincioase din +urul sau& Cu'iosul o$isnuia adesea sa pescuiasca la lacul din +urul manastirii, iar pestele pe care il prindea il dadea la o$ste pentru hrana parintilor& )ntr-o zi, un calu%ar tanar, curatind de solzi o caracuda mica, a inceput a carti si, lo'ind-o cu cutitul, zicea= .<a, naA e ce n-ai adus pe tata-tu, pe mama-ta, pe mosu-tu, pe stramosu-tu, care a'eau solzi mai mari, ca nu ma neca+eam atataA. Apoi tot el raspundea= .Am 'enit si cu tata, si cu mama, si cu mosul, si cu stramosul, dar i-au luat parintii duho'nici cei din comitet si parintele staret.& Aceste cu'inte au a+uns la urechile Cu'iosului staret Calinic& Atunci el, stand putin pe %anduri, pentru a inlatura orice pricina de sminteala din manastire, a zis= - e azi inainte nu 'oi mai pune peste in %ura meaA Si intr-ade'ar, pana la sfarsitul 'ietii sale nu a mai mancat niciodata peste, pazind cu sfintenie fa%aduinta data lui umnezeu& Se hranea numai cu 'erdeturi, si acelea o data pe zi, cu multa infranare&

99:

)n timpul rascoalei din anul 9129, multi locuitori din /ucuresti s-au adapostit la #anastirea Cernica& /unul staret i-a %azduit pe toti in insula Sfantului <icolae, prin chiliile calu%arilor, iar pe calu%ari i-a mutat in insula Sfantului (heor%he& )n acele zile de %rea incercare pentru tara, multa man%aiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic& Ca pe toti ii im$ar$ata, ii odihnea si ii hranea in mod %ratuit din alimentele manastirii& )n prima'ara aceluiasi an, auzind turcii de multimea mirenilor adapostiti in insula Cernicai si socotind ca ar fi dintre rasculati, au incon+urat manastirea cu tunuri si stateau %ata s-o distru%a, iar pe cei aflati in am$ele insule sa-i ucida cu sa$ia& Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul si pe calu%ari in $iserica, le-a tinut cu'ant de im$ar$atare si au facut impreuna pri'e%here de toata noaptea& )ar a doua zi a trimis un calu%ar cu +al$a la mai- marele turcilor din ta$ara alaturata& Si astfel, cu ru%aciunile Sfantului Calinic, cu lacrimile poporului si cu mi+locirea Sfantului <icolae, s-au linistit turcii si s-au iz$a'it cu totii de la moarte& Terminandu-se hrana in #anastirea Cernica, calu%arii si mirenii erau amenintati de cumplita foamete& eci, cazand Sfantul Calinic la ru%aciune cu multe lacrimi in fata icoanei #aicii omnului si a Sfantului <icolae si ceran- du-le %ra$nic a+utor, indata a fost ascultat& Cum s-a ridicat marele staret de la ru%aciune, au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi $oi, pline cu pesmeti de paine, trimise de pasa, mai-marele turcilor din ta$ara apropiata& Tot in anul 9129, un alt pasa, care isi a'ea ta$ara in satul !antelimon, a rapit o calu%arita din #anastirea !asarea, drept ostatica& ar Sfantul Calinic, nera$dand sa fie mireasa lui 0ristos in mainile pa%anilor, a facut +al$a la stapanire si a iz$a'it calu%arita din mainile turcului& eci, suparandu-se cumplit, pasa a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asupra manastirii, ca s-o prade si sa ucida pe staret& Atunci Sfantul Calinic, auzind de raz$unarea turcului, a facut pri'e%here de toata noaptea, cerand a+utorul lui umnezeu& Si iarasi prin minune a fost iz$a'it de, prime+die& Caci, chiar in noaptea aceea, pe cand pasa lua cafeaua, ca apoi sa na'aleasca asupra manastirii, o slu%a a sa a incercat sa-l omoare cu arma& ar %lontele oprindu-se in pun%a cu %al$eni, turcul a scapat cu 'iata& Cutremurat de aceasta minune, a doua zi pasa a trimis acei %al$eni la #anastirea Cernica, din care, dupa porunca cu'iosului, s-a facut la intrare o fantana, cunoscuta pana astazi cu numele de .2antana turcului.& !e lan%a innoirea 'ietii duho'nicesti in o$stea sa, marele staret al Cernicai s-a in%ri+it si de cele necesare 'ietii pamantesti, dupa e*emplul inaintasilor sai& Astfel, a terminat de pictat $iserica din insula Sfantului <icolae, iar cu $anii donati de arhiereul )oanichie Stratonichias din /ucuresti a zidit o $iserica mare cu cetate in insula Sfantului (heor%he, pentru ca nu mai incapeau calu%arii intr-o sin%ura $iserica& #ai inainte insa de inceperea $isericii, i s-au aratat noaptea in 'is Sfantul )erarh <icolae, Sfantul #are #ucenic (heor%he si fericitul staret (heor%he& eci, Sfantul <icolae a zis Cu'iosului Calinic= .Scoala-te si sa zidesti in ostro'ul cel mic o $iserica in numele Sfantului #ucenic (heor%he&&&.& #arele #ucenic i-a adau%at, apoi, aceste cu'inte= .<oi iti 'om trimite tot ce-ti 'a tre$ui.& )ar staretul (heor%he ia zis= .Sa nu ai nici o indoiala in inima ta.& Aceasta 'edenie aratandu-se deodata si Cu'iosului !imen duho'nicul, l-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul& )n anul 9132 a inceput noua $iserica& )n anul 9131 s-a daramat de un puternic cutremur, iar dupa patru ani a fost zidita din nou, asa cum se 'ede pana astazi& A mai zidit din anul 91-: $iserica #anastirii !asarea si alte cate'a $iserici parohiale& Sfantul Calinic a fost, de asemenea, si un $un iconom al #anastirii Cernica si al celorlalte #anastiri - !asarea, Sna%o', Caldarusani, Cioro%arla si !oiana #arului - care erau su$ administratia sa& Cand a intrat staret, Cernica a'ea doar .o tele%uta cu un $ou ce se conducea de un calu%ar pe ulitele /ucurestilor, si oricine 'oia din popor arunca cate o paine in acea tele%utaD apoi se intorcea la manastire si impartea acea paine pe la calu%ari& )ar pentru im$racamintea calu%arilor se trimitea de la domnie si de la alti $uni crestini.& Br, 'enera$ilul staret in putina 'reme a refacut iconomia manastirii, a facut un mare metoc in satul /uesti-)lfo', a ridicat case si adaposturi pentru oameni si 'ite, a culti'at pamantul cu tot felul de cereale, a plantat 'ii si paduri, incat se mirau toti de priceperea lui& Acolo crestea manastirea cirezi de 'ite si turme de oi pentru hrana si im$racamintea calu%arilor din la'ra& 2iind chemat si propus de cate'a ori sa fie #itropolit al Tarii 8omanesti, Sfantul Calinic, din marea lui smerenie, nu a primit& ar un om 'ra+mas din prea+ma sa, indemnat de za'istnici, i-a dat otra'a& !e cand marele staret zacea pe patul de moarte, s-a ru%at lui umnezeu, zicand= . oamne, umnezeul mantuirii mele, nu credeam si nu doream sa mor otra'it.& Atunci, in um$ra noptii, un %las de taina i-a raspuns= .<u 'ei muri de otra'a& Scoala-te si fii sanatos, ca nu dupa mult timp 'ei fi episcop la 8amnicu-6alcea, unde 'ei indrepta /iserica si clerul care este in scazamant.& )n ceasul acela, cu'iosul s-a sculat sanatos din pat si s-a dus la 3trenie, ca era miezul noptii& !entru $landetea si sfintenia 'ietii sale atat de multi calu%ari s-au strans in +urul Sfantului Calinic, incat nu mai incapeau in amandoua insulele, in anul 9140, cand a plecat ca episcop la 8amnicu-6alcea, a lasat in #anastirea Cernica peste 340 de calu%ari cu 'iata aleasa& !e cand era staret, a 'enit pitarul manastirii la Cu'iosul Calinic si l-a instiintat ca s-a ispra'it faina& )ar el a raspuns= - Sa a'em nade+de la #aica omnului si la Sfantul )erarh <icolae si nimic nu ne 'a lipsi& Apoi, intrand in chilie, a cazut la ru%aciune inaintea icoanei protectorului sau, zicand= .Sfinte arhiereule al lui 0ristos, <icolae, man%aietorule al saracilor si cald-folositorule al celor ce te roa%a cu credinta, 'ino si acum si a+uta smeritei turmei tale si ne scapa de foamete, precum ai mantuit pe cei ce erau sa se inece in mare, ca nu a'em alt a+utor dupa #aica omnului, afara de tine&&&.& Apoi, dupa 6ecernie, a pus sa se citeasca in $iserica !araclisul Sfantului <icolae& Astfel, Sfantul )erarh <icolae, ascultand ru%aciunea placutului sau, a 'enit imediat in a+utorul #anastirii Cernica& )n ceasul acela a sosit la arhondaricul manastirii un car cu $oi incarcat cu faina& Erau doi oameni necunoscuti, trimisi cu aceasta milostenie de stapanul lor, care, dupa ce au descarcat po'ara, indata au plecat& rept recunostinta, marele staret a adunat so$orul in $iserica si, dupa !a'ecemita, au cantat acatistul Sfantului <icolae& Apoi, $inecu'antand faina, a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru man%aierea parintilor si fratilor& )n alta zi& pe cand 'or$ea cu parintele !imen, duho'nicul sau, a 'enit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie& )ar el i-a dat 40 de lei& upa un ceas a 'enit un tanar si a spus staretului= .!arinte, tatal meu a murit si a lasat sa aduc la manastire o mie de lei& )ata aici cinci sute si restul il 'oi aduce mai pe urma, ca nu ii am acum.& Apoi a plecat& Atunci $atranul duho'nic a intre$at pe cu'iosul= - Ce cu%etai, parinte Calinic, cand ai dat milostenie acelui omF )ar $landul staret i-a raspuns= - As fi 'rut sa-i dau o suta de lei, dar n-am a'ut& )-am dat numai cincizeci si am primit cinci sute& )n anul 9129, luna iulie, in dimineata unei zile de praznic, statea Cu'iosul Calinic in chilia sa din insula mare, aproape de arhondaric& eci, pri'ind pe fereastra, a 'azut multime de musafiri care atunci 'enisera, iar pe $ietii calu%ari, .ascultatorii din arhondarie., cum aler%au in toate partile ca sa slu+easca musafirilor& eci, cautand la dansii cu durere de inima, a zis in sine=

99;

- Ah, umnezeule, cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mireniiA Si tare oftand, a inceput sa citeasca icoasele Sfantului )erarh <icolae& Spuneau ucenicii Sfantului Calinic .ca faptele ii erau intocmai dupa %raiul %urii si nu putea nimeni sa-i %aseasca nici un cusur& Ca, dupa cum in'ata, asa si lucra& Ca zice si #antuitorul= Ci cu'antul 'ostru sa fie= Ceea ce este da, daD si ceea ce este nu, nu (#atei 4, 3;)& Aceiasi ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic .cu multa mahnire a primit ale%erea de episcop, la 9- septem$rie, 9140, fiindca n-a putut strica hatarul iu$itului sau fiu duho'nicesc, /ar$u imitrie Stir$ei - domnul Tarii 8omanesti - si s-a supus la 'oia o$stestii Adunari&&&.& Spunea Sfantul Calinic in ceasul despartirii de fiii sai duho'nicesti= - Calu%arul, oriunde 'a mer%e si oricat $ine 'a %asi, tot nu este ca unde si-a pus metania, fiindca inima lui nu este in pace& Alta data iarasi le spunea= - )u$itii mei frati si fii, tre$uie sa a'em mare %ri+a cand intram in Sfanta /iserica sau in Sfantul Altar, ca acolo este )nsusi omnul nostru )isus 0ristos de fata in Sfintele Taine& Spunea ucenicul sau, Anastasie, ca, indata dupa asezarea sa in scaunul episcopiei de la 8amnicu-6alcea, a si inceput a da porunci la protopopi, ca unde s-ar afla 'reun om necununat sa-l cunune si sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa si .sade cu posadnica.& Spunea iarasi acelasi ucenic ca Sfantul )erarh Calinic a'ea mare e'la'ie catre Sfantul )erarh <icolae, al carui acatist il citea zilnic& Cu a+utorul lui umnezeu si al marelui ierarh, protectorul sau, a rezidit din temelie Catedrala episcopala din 8amnicu-6alcea, casele episcopale si seminarul, intre anii 914--914:, care fusesera distruse de incendiul din 91-;& Bdata cu $iserica, $landul episcop a redeschis si 'estita tipo%rafie a Episcopiei din 8amnic, in care a tiparit tot felul de carti de slu+$a si de zidire sufleteasca, pe care apoi le trimitea %ratuit la preoti si credinciosi& Spunea iarasi arhimandritul Anastasie /aldo'in despre dascalul sau, !reasfintitul Calinic= - #a minunam de asa 'iata mai presus de fire, pentru ca 'edeam ca slu+esc un sfant 'iu& e aceea indrazneam de multe ori si il intre$am cate ce'a despre tainele dumnezeiesti si el imi descoperea ceea ce cunostea ca-mi este de folos si cat putea sa incapa in mintea mea cea sla$a si intunecata& )ar daca inaintam cu intre$arile mai departe, imi zicea= .<u este acum timpul pentru asemenea intre$ari.& Acelasi ucenic spunea= - A'ea o$icei fericitul ca, dupa ru%aciunea de seara, ma tinea lan%a preasfintia sa mai mult timp, po'atuindu-ma in credinta si la datoriile mele monahale si multe lucruri de taina imi descoperea& Adeseori imi zicea fericitul= - 2iul meu, multi surit din calu%ari si mireni numai cu numele crestini, iar cu 'iata si cu faptele sunt departe de ade'arul crestinatatii& e aceea, la unii ca acestia nu ai 'oie sa le arati ceea ce ai 'azut la mine& )ar la cei pe care ii 'ei cunoaste ca sunt crestini $uni si cred in darul si puterea lui umnezeu, ai 'oie de la mine sa le arati si sa le scrii, numai dupa ce ma 'oi duce din aceasta lume trecatoare& )n 'ara anului 914-, mer%and Sfantul Calinic spre Tar%u-7iu, insotit de ucenicul sau si mai multi slu+itori, la ru%amintea credinciosilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale& Si iata, fiii unui om instarit au marturisit $unului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani, dar trupul lui n-a putrezit in pamant& 5-au dez%ropat de trei ori, i-au facut parastas cu arhierei si cu preoti, dar trupul sau tot intre% l-au scos din %roapa& eci, l-au ru%at pe Sfantul Calinic sa le dea 'oie sa-l dez%roape a patra oara pe tatal lor, iar dupa ce fericitul 'a termina litur%hia arhiereasca, sa-i citeasca ru%aciunile de dezle%area pacatelor la mormant& Si $unul pastor, milosti'indu-se de ei, i-a ascultat& upa terminarea litur%hiei au mers cu totii la mormant& Trupul raposatului, intre% si ne'atamat, era rezemat de zidul $isericii& Si iata, o, minune preasla'itaA )n timp ce Sfantul Calinic citea ru%aciunile de dezle%area pacatelor, trupul cel neputred a inceput a se preface in tarana, de la picioare spre cap& 5a sfarsitul ru%aciunilor, intre% trupul sau se prefacuse intr-o %rama+oara de tarana amestecata cu oase al$e& 3imiti toti de aceasta, au dat sla'a lui umnezeu& Spunea parintele Anastasie, ucenicul Sfantului Calinic, ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul 5ainici, unde era e%umen marele duho'nic si arhimandrit )rodion )onescu, renumit pentru 'iata sa in toate hotarele Blteniei si dincolo de Carpati& Apoi, pornind pe poteci de munte spre 8amnicu-6alcea, au poposit putin intr-o poiana& Si, plecand insotitorii sai inainte, Sfantul Calinic statea +os si plan%ea& - e ce plan%i, !reasfintiteF l-a intre$at ucenicul& Te doare stomaculF - <u, fiul meu, a raspuns el& ar nu credeam sa mai traiesc, sa 'ad alt staret schim$andu-se in Cernica& <icandru, staretul Cernicai, a muritA&&& eci, ucenicul insemnand ziua si ceasul acela, a plecat dupa doua saptamani la #anastirea Cernica si s-a incredintat ca arhimandritul <icandru se mutase la omnul chiar in ziua si ceasul in care a plans Sfantul Calinic& Bdata, pe cand Sfantul Calinic slu+ea Sfanta 5itur%hie in paraclisul Episcopiei 8amnicului cu mai multi slu+itori, a fost adusa la $iserica o femeie le%ata in lanturi, cumplit chinuita de un duh necurat& 5a sfarsitul slu+$ei, protoiereul orasului a ru%at pe $unul pastor de suflete sa-i citeasca o ru%aciune de 'indecare& Arhimandritul Anastasie i-a pre%atit molitfelnicul& upa citirea ru%aciunii, Sfantul Calinic a $inecu'antat pe femeia $olna'a de trei ori in numele !reasfintei Treimi si a zis= - )n numele omnului nostru )isus 0ristos, scoala-teA )n clipa aceea, $olna'a s-a 'indecat cu darul lui umnezeu& eci, sculandu-se sanatoasa de +os, saruta cu lacrimi sfintele icoane, multumind $inefacatorului ei& Apoi, intrand Sfantul Calinic in chilia sa, a inceput a plan%e cu multe lacrimi& - e ce plan%i, !reasfintiteF l-a intre$at ucenicul& - <u am nimic, fiul meu, dar 'ad ca pentru multele mele pacate ma pedepseste umnezeu& Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a facut umnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia $olna'a& Spunea acelasi ucenic despre Sfantul Calinic= - Era atat de milosti', incat, cand nu a'ea ce sa dea milostenie, isi dadea hainele de pe !reasfintia sa si, plan%and, se ru%a de mine ne'rednicul ca sa caut $ani de unde 'oi sti, ca sa ai$a sa dea la .fratii lui 0ristos., caci asa numea fericitul pe saraci si neputinciosi& Bdata, pe cand Sfantul Calinic iesea de la slu+$a, la o $iserica din Craio'a, epitropul i-a dat sase %al$eni& )ar in o%rada episcopiei, o femeie cerandu-i milostenie, a scos acei %al$eni si i-a pus in mainile ei& upa trei zile, aceeasi femeie a 'enit iar la usa Sfantului Calinic sa ceara milostenie& eci, chemand pe parintele Anastasie, ucenicul sau, i-a poruncit zicand= - a milostenie femeii de afara& - !reasfintite, a raspuns el, aceasta femeie a primit sase %al$eni cand ne-am intors de la $iserica&

991

)ar $landul pastor i-a zis cu asprime= - ar cu'iosia ta, daca ai mancat ieri, astazi nu mai mananciF B fi fost si ea datoare la cine'a si de aceea mai cere& u-te si da-i milostenieA in clipa aceea pana la sfarsitul 'ietii Sfantului Calinic, n-a mai indraznit ucenicul sa-i faca 'reo o$ser'atie in pri'inta milosteniilor& Spunea iarasi ucenicul despre Sfantul Calinic= - Cand hirotonea preoti, nu numai ca nu lua nimic pentru osteneala sa, ci oprea si pe altii a le lua ce'a& )ar cand plecau preotii pe la $isericile lor, ii chema inaintea sa si ii po'atuia cum sa se poarte in societate si cu enoriasii lor& Apoi le dadea $ani de cheltuiala pe drum, carti de preotie si alte carti de in'atatura& )n timpul domniei lui Cuza 6oda - spunea ucenicul Sfantului Calinic - s-a intamplat o tul$urare in Seminarul Episcopiei de 8amnic si !reasfintia sa, cu darul si cu $landetea sa, a potolit acea tul$urare& Afland de aceasta, mitropolitul <ifon si ministrul de Culte, Scarlat Cretulescu, au trimis de la /ucuresti un functionar in ancheta& - <u mai este ne'oie ca sa faci dumneata cercetare - a zis Sfantul Calinic - pentru ca eu, ca episcop, i-am linistit si multumit pe toti& Sa spui la cei care te-au trimis ca sunt in nestiinta de aceasta& Auzind de cu'intele Sfantului Calinic, ministrul s-a suparat si, intrand in audienta la domnitor, i-a spus= - #aria Ta, sa iscaliti decretul de suspendare a episcopului de 8amnic si darea lui in +udecata, iar daca nu, sa-mi primiti demisia& - emisia dumitale pot sa o primesc, dar decretul contra episcopului de 8amnic niciodata nu-l 'oi semna, a zis domnitorul Ale*andru )oan Cuza& Apoi, cu 'oce inalta a stri%at= - #ai Scarlat, acela, episcopul 8amnicului, Calinic, este ade'aratul si sfantul calu%ar al lui umnezeu si ca el altul nu mai este in toata lumea& Sfantul Calinic, a'and darul inainte'ederii, intr-una din zile a spus ucenicului sau, Anastasie= - Sa stii, fiul meu, ca la 91::, Cuza nu mai este domn al tarii si au sa se faca mari schim$ari& Sa mai stii ca la 91;; are sa 'ina in tara imparatul 8usiei cu familia si cu ostirile sale si are sa treaca unarea, sa se $ata cu turcii, dar rusii au sa fie in'insi de turci& upa aceea, rusii au sa cheme in a+utorul lor ostirea romana si, cu a+utorul lui umnezeu, au sa faca romanii mari 'ictorii, incat sa-i laude si sa-i admire toate continentele lumii& upa acest raz$oi san%eros, are sa fie un raz$oi cu condeiul, adica cu diplomatia& Si dupa aceasta are sa 'ina un raz$oi asa de mare, cum nu a fost de cand pamantul, si ferice de cei care 'or scapa dupa acest mare raz$oi& Adeseori mer%and Sfantul Calinic in 'izita canonica prin eparhie, i-a placut locul linistit de la Schitul 2rasinei& e aceea a 'oit sa faca aici manastire de chino'ie ca la Cernica& eci, numaidecat, in anul 91:3 a pus de s-a zidit $iserica frumoasa si chilii pentru parinti si a asezat re%uli ca in Cernica, unde s-au adunat 'reo cati'a calu%ari& )nsa, pentru asprimea locului, n-au putut sa se adune prea multi parinti& upa zidirea #anastirii 2rasinei, a 'oit Sfantul Calinic ca in acest lacas sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca& e aceea, inainte de retra%erea sa din scaun, a fi*at la un Cilometru mai +os de 2rasinei o piatra pe care scrie urmatoarele= .Calinic, cu mila lui umnezeu Episcop al 8amnicului <oului Se'erin& Acest lacas s-a cladit din temelie de noi, spre a fi chino'ie de parinti monahi& Si fiindca prin partea femeiasca putea sa se aduca 'reun scandal monahilor 'ietuitori acolea, de aceea, su$ %rea le%atura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte, su$ nici un chip, parte femeiasca& )ar cele ce 'or indrazni a trece sa fie su$ $lestem si toate nenorocirile sa fie asupra lor, precum= saracia, %u$a'ia si tot felul de pedepse& Si iarasi, cele ce 'or pazi aceasta hotarare sa ai$a $la%oslo'enia lui umnezeu si a smereniei noastre si sa 'ie asupra lor tot fericitul $ine& Amin& Calinic& 8amnic, 91:;, ianuarie, 9;.& )n 'ara aceluiasi an, dupa innoirea #anastirii 2rasinei, o copila din satul #uereasca, care pastea 'itele aproape de hotarul manastirii, aler%and dupa 'ite, a trecut din %reseala mai sus de piatra cu le%amantul pus de Sfantul Calinic& )n ceasul acela, copila s-a im$olna'it de epilepsie& 5a ru%amintea parintilor ei, preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic, ru%andu-l s-o ierte si sa-i citeasca ru%aciuni de 'indecare& - Ce trista intamplare, a zis $landul episcop& Sa mer%em sa ne ru%am pentru dansa& eci, a 'enit anume in satul #uereasca si a intrat in casa $olna'ei& Copila zacea in pat in %rea suferinta& - #a cunostiF a intre$at-o Sfantul Calinic& )ar $olna'a a facut semn din cap ca il cunoaste& Apoi, man%aind-o, i-a zis= - Ai sa te faci sanatoasaD da, da, ai sa te faci sanatoasa& Eu te-am iertatA Sa ne ru%am lui umnezeu sa te ierte si El& Apoi si-a pus omoforul peste $olna'a, i-a citit ru%aciunea de iertare, a stropit-o cu a%heasma pe frunte si i-a zis din nou= . a, da, ai sa te faci sanatoasaA. Si a plecat& upa o zi, copila s-a sculat sanatoasa din pat& 6estea acestei minuni s-a raspandit in toate partile, caci toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe un ade'arat sfant si facator de minuni& Spunea arhimandritul Anastasie si despre alta minune= - 2iul mesterului Costache, care zidise Catedrala episcopala din 8amnicu-6alcea si #anastirea 2rasinei, s-a im$olna'it de epilepsie& /oala il chinuia tot mai cumplit& /atranul mester a aler%at la Sfantul Calinic, cerandu-i cu lacrimi ru%aciuni de 'indecare pentru fiul sau& - u-te acasa, mestere Costache, i-a zis !reasfintitul, si te roa%a #aicii omnului& Cum a intrat in casa, tatal si-a %asit feciorul sanatos, ru%andu-se in fata icoanei #aicii omnului& - 8u%ati-'a si 'oi #aicii omnului, a zis copilul& <u 'edeti cum se roa%a !reasfintitul EpiscopF e acum inainte nu ma mai im$olna'escA )n acelasi ceas a 'enit si parintele Anastasie cu moastele Sf& #ercurie, sa se sarute copilul, dupa porunca !reasfintitului Calinic& Spunea iarasi ucenicul sau ca, din anul 9120 si pana cand s-a mutat din 'iata aceasta, peste n-a mancat, fara numai 'erdeturi, si acelea fara untdelemn, o data pe zi& )ar unt, oua, $ranza si lapte numai sam$ata %usta cate putin, ca sa $iruiasca mandria& Acelasi arhimandrit spunea ca din anul 9140, cand a fost ales episcop, si pana in anul 91:1, cand a decedat, nu si-a schim$at intru nimic paza datoriilor sale monahale, ci mai mult se ne'oia intru toate faptele cele $une& Chiar si hainele ce le purta ca episcop nu erau mai lu*oase ca cele pe care le purta cand era staret in #anastirea Cernica& !e cand era episcop de 8amnic, Sfantul Calinic toata ziua sedea cu cartea in mana si citea& !entru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-si risipeasca mintea de la lucrarea ei, o$isnuia sa puna pe carte o %reutate metalica rotunda, iar +os, in dreptul cartii, un li%hean de ta$la %ol& )ndata ce Sfantul Calinic se in%reuia de somn si isi pierdea echili$rul, %reutatea metalica cadea in li%hean si il destepta din nou la ru%aciune si la citit& Astfel, cu'iosul era permanent stapan pe 'ointa si pe trupul sau&

999

Se mai spunea despre dansul un fapt 'rednic de stiut& )ntrucat nu manca niciodata carne, dupa randuiala 'ietii monahale, daduse porunca parintilor de la episcopie sa nu manance nici ei carne& intr-o zi, stand in cerdacul casei episcopale, i-a 'enit de departe un miros de carne fripta& Atunci a pornit incet dupa miros si a a+uns la chilia unui calu%ar& upa ce a $atut la usa, a intrat inauntru& Calu%arul tocmai fri%ea o $ucata de carne& eci, maniindu-se !reasfintitul de aceasta, a inceput sa-l mustre cu asprime, zicand= - 0oitaruleA <u te-ai mai saturat de hoitF <u 'ezi ca faci mancare 'iermilor si putoareF )ntr-ade'ar, Sfantul Calinic tinea ca ucenicii sai sa fie calu%ari si cu fapta, nu numai cu cu'antul& upa saptesprezece ani de rodnica pastorie a turmei lui 0ristos, adica la 2- mai, 91:;, Sfantul )erarh Calinic s-a retras din nou la metania sa, #anastirea Cernica, unde dorea sa-si dea o$stescul sfarsit& A doua zi, de )naltarea omnului, a 'enit la $iserica, a stat la litur%hie si la urma a dat anafora parintilor, sarutandu-i toti mana& !e urma a mers in chilia sa, cea mai dinainte %atita pentru sine, si de aici n-a mai iesit pana la sfarsitul sau, fiindca sla$ise cu totul de $atranete si de mult post& Spunea mitropolitul <ifon catre Anastasie, ucenicul Sfantului Calinic= - Stiu ca 'oi, fratii /aldo'ini, ati ser'it cu frica de umnezeu pe episcopul 'ostru& Te ro%, cand 'ei 'edea ca este %reu $olna', sa ma 'estesti si pe mine ca sa ma marturisesc lui, caci am multe cu'inte care tre$uie sa i le arat cat este in aceasta 'iata si sa-mi cer iertaciune& upa ce mitropolitul a intrat la Sfantul Calinic si s-a marturisit lui, a iesit de la el asa de 'esel si luminat la chip, cum nu mai fusese in toata 'iata lui& !lecand mitropolitul <ifon, a zis Sfantul Calinic, care zacea in pat, catre iu$itul sau ucenic, Anastasie= - 2iul meu, <ifon mi-a spus totul si cred ca este speranta de mantuirea lui& Sa stii ca la sapte ani cand ma 'a dez%ropa pe mine, 'a intra mitropolitul in mormant& Aceasta pre'estire s-a implinit intocmai& )n 7oia cea #are, anul 91:1, spre sfarsitul lunii martie, Sfantul Calinic a chemat la chilia sa sapte preoti de au slu+it Sfantul #aslu& upa otpust, le-a zis !reasfintitul= - !arintilor, ru%ati-'a lui umnezeu pentru mine, ca poate zilele acestea ne 'om despartiA 5a ru%amintea Sfantului Calinic, in fiecare seara 'enea in chilia sa ucenicul sau iu$it, Cu'iosul Anastasie, si ii citea toata pra'ila, caci acum sla$ise si nu mai putea sa si-o faca sin%ur& upa terminarea ru%aciunii statea mult de 'or$a cu parintele Anastasie si cu ceilalti parinti apropiati, dandu-le tot felul de sfaturi folositoare de suflet& Spunea parintele Anastasie ca intr-una din aceste seri de ru%aciune si pri'e%here, i-a zis Sfantul Calinic=- Adu-ti aminte ceea ce ti-am spus in anul 9142 la Craio'a, si de atunci pana acum, ca 'oi, fratii /aldo'ini, Anastasie si Brest, a'eti sa-mi inchideti ochii si sa ma duceti la %roapa& Asa ca acum mai am 9- zile si ma duc din aceasta lume& Ai %ri+a sa ma im$raci la moarte cu 'esmintele ce ti-am spus ca sunt trimise de calu%arita /ranco'eanca din #oldo'a (este 'or$a de Safta /ranco'eanu din #anastirea 6aratec, care a donat Sfantului Calinic un rand de 'esminte in anul 9142)& Spunea iarasi parintele Anastasie ca, intr-o seara, .!reasfintia Sa, intinzand cu mine 'or$a despre mai multe in'ataturi si eu, stiind ca darul Sfantului uh este cu desa'arsire in el, i-am zis= - !reasfintite Stapane, stii ca mult-putin, cat te-am ser'it, te-am ser'it cu credinta si dra%oste& !entru aceasta nu cer altce'a decat sa te ro%i lui umnezeu ca sa-mi ierte pacatele mele pe aceasta lume& Atunci !reasfintia Sa a inceput sa plan%a amarnic, incat m-a facut si pe mine pacatosul sa plan%& upa ce s-a linistit, a inceput a-mi zice= - 2atul meu, eu '-am primit in #anastirea Cernica, eu '-am calu%arit si '-am luat din manastire si ati urmat mie& Stiu ca nu '-ati pazit datoriile si fa%aduintele calu%ariei, insa sa 'a siliti a le pazi de aici inainte si 'a fa%aduiesc ca, daca 'oi afla har inaintea lui umnezeu, am sa ma ro% pentru 'oi si pentru toti ai mei.& orind Sfantul Calinic sa asculte ultima litur%hie pe pamant si sa se $ucure de praznicul )n'ierii lui 0ristos, in ziua de !asti a slu+it un preot Sfanta 5itur%hie in paraclisul chiliei unde sedea si s-a impartasit pentru ultima data cu !reacuratele Taine& Era in ziua de ; aprilie, 91:1& )n 7oia luminata, adica la 99 aprilie, se implineau cele 9- zile pre'estite de Sfantul Calinic& Cu cate'a zile mai inainte a 'enit la el staretul manastirii, arhimandritul Stefan, .pe care il iu$ea foarte mult si i-a dat testamentul pentru inmormantare scris cu cata'a 'reme inainte& Apoi l-a mai in'atat si ce'a lucruri duho'nicesti, 'or$ind amandoi multe ceasuri.& )n noaptea de 90 spre 99 aprilie a 'enit parintele Anastasie la Sfantul Calinic si i-a citit 3trenia& upa otpust au stat amandoi de 'or$a, 'or$ind pentru mantuire si alte lucruri folositoare& Cand se lumina de ziua, parintele Anastasie s-a retras in chilia sa& 5a orele 4 dimineata, Sfantul Calinic a chemat pe ucenicul (hermano ca sa-l im$race in camasa si haine de in%ropare& !e toate celelalte le daduse de pomana& Apoi sin%ur s-a sculat, s-a spalat pe fata, s-a pieptanat si a $inecu'antat pe toti cati erau in casa& Spunea ucenicilor ca .au 'enit niste oameni mari in casa si 'or sa-l ia cu dansii.& Cum statea asa in picioare, a cerut o cruce& Apoi, tinand crucea in mana, s-a inchinat ei, a sarutat-o si a zis= - Sfanta Cruce, a+uta-miA )ar catre ucenici a zis= Sa ne 'edem in fericirea din cealalta lumeA Si, rezemandu-si capul pe pieptul lui (herman, a rasuflat adanc si si-a dat duhul in #ainile omnului& 5a inmormantarea Sfantului Calinic, de sam$ata, 93 aprilie, a 'enit mitropolitul <ifon cu patru episcopi, mai multi e%umeni si zeci de mii de credinciosi, .incat nu mai incapeau in amandoua ostroa'ele.& Cu totii se sileau sa-i sarute mainile& Trupul sau era im$racat in 'esminte arhieresti, asa cum poruncise el, si era asezat pe scaun, cu car+a si E'an%helia pe $rat& Slu+$a prohodului s-a facut in $iserica cea mare din ostro'ul Sfantului <icolae& Apoi, patru preoti l-au purtat pe $rate, impreuna cu arhiereii si zeci de preoti si diaconi, si l-au inmormantat asezat pe scaun, in partea de nord a prid'orului $isericii Sfantul (heor%he, ctitorita de el& upa inmormantarea Sfantului )erarh Calinic, .a 'enit comisia de la %u'ern ca sa cerceteze pentru stare - a'ere personala - si a aflat $ani o rila si o +umatate de napoleon si multe ade'erinte intarite cu iscalituri, de pe la toate locurile pe unde daduse milostenie, atat de aici, din 8omania, cat si din Brient, )erusalim, Sfeta%ora (Sfantul #unte) si alte locuri de prin Turcia, care hartii s-au luat de minister.& espre marele episcop Sfantul Calinic spunea ucenicul sau, cu'iosul Anastasie /aldo'in, aceste cu'inte= - Acest sfant episcop si arhiereu al /isericii noastre Brtodo*e a sa'arsit multe fapte mari si folositoare pentru aceasta tara si /iserica 8omana& Spunea iarasi despre el ca in timpul cat a trait in 'iata a facut sapte $iserici mari si trei paraclise si a crescut mii de fii duho'nicesti& 3ltimele cu'inte ale ucenicului sau formeaza o solemna marturisire catre credinciosi=

920

- eclar pe constiinta, ca arhimandrit si duho'nic ce sunt eu pacatosul si in numele ade'arului ade'arat, ca acest Sfant Episcop Calinic, cum a iesit din pantecele maicii sale, tot asa a intrat in pantecele pamantului& !lan%erea smeritului Calinic )eromonah, staretul Cernicai& Stiu inceputul meu ca are sfarsit, Si eu 'ietuiesc ca un fara de sfarsit, A'and mintea inalta cu%etatoare, Si 'iata-mi mer%e spre scurtare, >iua, noaptea, cu%etand cele desarte Si eu m-am apropiat de moarte& Cu cat 'ad ca se apropie moartea de mine, Cu atat ma silesc a o scoate din pomenire, Ca daca nu este cu putinta a scapa de moarte cu lucrul, Eu ma silesc a scapa de ea cu %andul& Bh si 'ai, cum m-am impietritA )n fieste care zi petrecand frati la mormant Si cu nimic nu m-am umilit, <ici cu inima suspinand, Sa plec ochii la pamant, Sa ma uit in mormant, Sa 'ad podoa$a mea stralucind in oase insirate, !line de putoare si de 'iermi mancateA Ah, cum stri%a mormantul catre mine, >icand= aicea 'ei sa te salasluiesti si tu maine& A$ate-te spre mine macar astazi, Scotandu-ti mintea din lume, Ca nu fara de 'este sa dea moartea peste tine, Ca pe lume cati o au iu$it (oi i-au trimis in mormant, 8azand si $at+ocorind pe cele ce aicea le-au a%onisit, )ar nu in umnezeu s-au im$o%atit, Ci 'esnica munca o au mostenit )n tartarul cel nesfarsit& 6ai, 'ai de a mea ticalosire, Cum nu-mi 'iu intru simtire, Sa plan% cu necontenire, 6esnica mea osandire& 6ino, ticaloase suflete al meu, Sa cadem cu plan%ere la umnezeu, 8u%andu-ne si !rea Curatei 2ecioare A mele $une chezasuitoare, Ca sa faca milosti' pe 2iul sau, )isus 0ristos umnezeu, Ca sa ma iz$a'easca de focul cel nesfarsit, Ca cunoscand am %resit& Sfintilor toti, ru%ati-'a pentru mine, Ca sin%ur m-am lipsit de-al 'ostru $ine, #acar de acum inainte sa petrec cu pocainta& Si sa ma sa'arsesc in credinta, Ca sa casti% 'rednica odihna& Amin& CA5)<)C, staretul Cernicai, 9122, Au%ust 9& CUVANT DE INVATATURA al S*a('ului Ie&a&, Cali(ic! &os'i' ca'&e 'o' so-o&ul Ma(as'i&ii Ce&(ica! i( sep'em-&ie! #234! ca(+ a pleca' ca episcop la Ram(icu-Valcea 2ratilor si !arintilor, umnezeu asa $ine'oieste ca astazi sa ne despartim trupeste unii de altii, dar cu duhul cred ca 'om fi impreuna pana la sfarsitul acestei 'remelnice 'ieti, ca eu asa m-am ru%at lui umnezeu, ca, unde mi s-au topit tineretile, acolo sa mi se si sfarseasca si aceasta 'iata, si cred ca se 'a ade'eri& Ca nici un lucru nu este mai dulce decat cresterea in caminul parintesc, dupa cum adesea se intampla la noi calu%arii, iar mai 'artos intele% cu'antul meu cei ce au %ustat din acest pahar& Caci, calu%arul, oriunde 'a mer%e si oricat $ine 'a %asi, tot nu este ca unde si-a pus metaniaD fiindca inima lui nu este in pace& Asa si eu, ca un calu%ar ce sunt, am petrecut aici intre aceste ostroa'e -3 de ani& (anditi-'a cu ce mahnire le las acum si ce +ale ma cuprinde, care sin%uri o 'edeti pe fata mea ca, pentru lacrimile ce m-au cuprins, nu pot sa 'a spun tot ce am in inima, fara numai aceste putine in'ataturi si 'a ro% sa le paziti, ca de la un duho'nicesc parinte al 'ostru si ascultati, iu$itilor, cu luare-aminte& 2ratilor si !arintilor, omnul nostru )isus 0ristos a zis catre iudei= Casa #ea, casa de ru%aciune se 'a chema la toate lim$ile, iar 'oi o ati facut pestera de talhari (#atei 29, 92)& Ca sa nu patimim sau sa auzim si noi una ca aceasta, iu$itii mei frati si fii, tre$uie dar sa a'em mare %ri+a cand intram in sfanta $iserica sau in sfantul altar, ca acolo este )nsusi omnul nostru )isus 0ristos de fata in Sfintele Taine& <u este nimenea iertat, fara de mare tre$uinta a intra in sfantul altar& )ar cand suntem siliti, sa intram cu mare sfiala si frica, dupa cum zice !roorocul

929

a'id= Slu+iti omnului cu frica&&& (!s& 2, 9), si sa intram cu in'atatura, ca nu din nestiinta sa %resim si sa maniem pe omnul si sa pierim din calea cea dreapta& e aceasta noi cu mare e'la'ie sa cinstim cele sfinte& Cand este tre$uinta sa intram, sa facem 3 inchinaciuni inaintea usii si intrand sa descoperim capul& Apoi sa facem alte 3 inchinaciuni inauntru& Cei hirotonisiti saruta sfanta masa, iar monahii nu se atin% de dansa& Si cata 'reme 'om fi in sfantul altar, sa stam cu mare frica si e'la'ie, ca inaintea lui 0ristos& Si fiind 'remea pomenitului la !roscomidie, tot cu capul %ol sa pomenim, dupa cum zice !a'el Apostolul ca $ar$atul ru%andu-se sau proorocind cu capul acoperit, rusineaza pe capul sau, 0ristos& )ar fiind cine'a $olna' sau fri% tare, poate a-si acoperi capul, ca umnezeu cunoscator de inimi este, stie %andul nostru pentru care si ne 'a da plata& Asa suntem datori a urma& )ar in 'remea Sfintei 5itur%hii nu este slo$od nimanui a intra in Sfantul Altar, numai preotii, diaconii si paraclisierii cei slu+itori si acestia cu e'la'ie si cu liniste sa um$le& )ar ceilalti toti suntem datori a sta in sfanta $iserica cu mare e'la'ie si frica, nici facand 'reo neoranduiala sau 'or$ind, sau cu ochii uitandu-ne in 'reo parte sau in alta, nici sa iesim pana la sfarsitul slu+$ei, ca sa nu cadem in $lestemul Sfintelor So$oare ale Sfintilor !arinti, care afurisesc pe cei ce fu% mai inainte de otpust& )ar a'and ascultare sau neputinta, sa mear%a la preot, sa-i sarute mana, sa ia anafura si asa sa iasa& )nsa sa se cerce fiecare pe sine, sa nu cum'a sa fie ispita dia'oleasca, sau lene'ie, sau ne$a%are de seama, ca sa nu cada in $lestemul cel proorocesc, ca zice= /lestemat tot cel ce face lucrul lui umnezeu cu lene'ire sau ne$a%are de seama& Asa, fratilor, sa petrecem in casa lui umnezeu, ca este casa de ru%aciune, iar nu cort de comedii& Sa cinstim cele sfinte ca si noi sa fim cinstiti de umnezeu, iar nu sa-5 maniem ca fiii lui Aaron si sa pierim& Acestea 'a sfatuiesc si 'a in'at, iu$itilor, ca toti sa ne mantuim, cu darul omnului nostru )isus 0ristos& Ca desi 'om fi departe cu trupurile, dar cu duhul 'om fi nedespartiti, ru%andu-ne si a+utandu-ne unii cu altii, dupa cu'an- tul ce zice= ca frate cu frate a+utorandu-se, se 'or face ca o cetate ne$iruita& Asa si 'oi, fiilor, cand 'a 'eti face ru%aciunile cele oranduite de duho'nic, sa 'a aduceti aminte si de mine, parintele 'ostru, care multa %ri+a am purtat pentru fiecare din 'oi, din ziua in care '-am primit in manastire& Ca '-am iconomisit pe fiecare dupa putinta 'oastra si am in%ri+it de 'oi pana astazi& Si acum 'a dau in mana Sfantului )erarh <icolae, man%aietorul neputintelor mele, ca sa in%ri+easca de mantuirea 'oastra& Si dupa dansul 'a incredintez in in%ri+irea cu'iosului si al meu iu$itor chir <icandru, pe care din mica copilarie l-am primit in manastire si este sporit si 'rednic de a po'atui suflete la mantuire& Apoi, intorcandu-se catre cu'iosul staret, parintele <icandru, a inceput cu dulci si +alnice cu'inte a-i zice asa= )u$ite fiule <icandru, umnezeu asa $ine'oeste, ca sa te las in locul meu sa pastoresti aceasta turmulita, ce de 32 de ani prin multe osteneli o am in%ri+it si multe necazuri si trude am tras pentru locusorul acesta, numai si numai sa-l 'ad impodo$it cu adunare de ucenici ai lui 0ristos& Si iata, fiule, ti-i incredintez astazi, la numar 34- afara de frati, si te ro% sa porti %ri+a de mantuirea tuturor, ca sa iei si cu'iosia ta plata de pastor ade'arat& Si acum, cu darul lui umnezeu, sa ne mantuim toti si peste putin iarasi ne 'om 'edea& Apoi, asezandu-se in strana cu ochii plini de lacrimi, i-au sarutat mana toti parintii, plan%and dupa dansulD iar cantaretii cantau cantari de despartire& Si dupa otpust au iesit toti din $iserica in sunetul clopotelor, care facea pe tot muritorul sa scoata lacrimi chiar din inima de piatra& Si petrecandu-i pana la un loc, si-a luat ziua $una si s-a urcat in caruta si a plecat, luand cu sine 'reo cati'a din parinti, ca sa-i fie de slu+$a in eparhie& EPISTOLA S*a('ului Ie&a&, Cali(ic +e la Ram(icul Valcei a+&esa' so-o&ului Ma(as'i&ii Ce&(ica 2ratilor si !arintilor, 6in cu duhul cercetandu-'a, ca macar ca m-am departat de 'oi cu trupul, dar cu duhul sunt impreuna cu 'oi& !entru ca 'a doresc sporirea cea sufleteasca si $una petrecere, ca sa sporiti in cele duho'nicesti fapte= in dra%oste, unire, ascultare si intru supunerea catre mai marele 'ostru si catre toti cei in 0ristos frati, cum ne-am fa%aduit inaintea Sfantului 7ertfelnic, la primirea sfantului chip al calu%ariei cu umilinta& )n locul lui 0ristos, 'a ro%, fratilor, um$lati cu $una randuiala intre cei de afara, ca 'azand faptele 'oastre cele $une sa sla'easca pe Tatal 'ostru cel ceresc, iar nu sa se defaime numele lui umnezeu prin 'oi& N )ata cum 'eti putea pazi cinstea lui umnezeu si a 'oastra, prin paza poruncilor si a fa%aduintelor calu%aresti= - a pazi mai intai pra'ila $isericeasca cu mare luare-aminte si umilinta, iar nu cu imprastieri de %anduri si cu 'or$e desarte& Ca daca omnul zicea ca pentru tot cu'antul desert 'om da seama in ziua 7udecatii, cu cat mai 'artos cei ce 'or$esc in 'remea sfintei slu+$eF - a pazi masa de o$steD - a 'a pazi de adunari la mancari, la $auturi, la 'or$e desarte& Caci acestea duc la mare pierzanie pe calu%ariD - a nu iesi din manastire fara $inecu'antareD - a nu mer%e in capitala sau prin sate, netrimis de ascultare sau pentru 'reo mare ne'oie a sa& Calu%arul care se za$o'este afara din chilie, fara a fi de ascultare, se impute ca pestele scos din apaD - a nu a'ea prietesu%uri ose$iteD - a nu a'ea pun%a ose$ita, ca )uda& 6a ro%, paziti-'a si de cele trei arme ale dia'olului, adica acestea= lene'irea, uitarea si necredinta, prin care satana ro$este lumea in pierzare& Asa 'a ro%, fratilor, paziti poruncile lui umnezeu ca si El sa 'a pazeasca pe 'oi& 6a ro%, ru%ati-'a lui umnezeu si pentru mine ca sami ierte toate pacatele si sa ma pazeasca de 'azutii si ne'azutii 'ra+masi, sa ma intareasca in lupta care mi-a pus-o inainte si ca sa am $un sfarsit crestinesc& )ar pentru ca 'a 'eti osteni intru ru%aciune, atat pentru 'oi, cat si pentru cei impreuna cu mine, fratii 'ostri cei duho'nicesti, si ei din osteneala lor 'or trimite 'oua a+utor trupului, ca sa nu sla$iti intru ru%aciune si sa nu-i a'eti despartiti de aceasta sfanta adunareD ca si noi inca nu 'a uitam in sfintele ru%aciuni& )ar daca 'reunii din 'oi nu 'oiesc a ne pomeni, fie-le lor asemenea, insa nu cred ca se 'a afla 'reun necredincios ca sa uite dra%ostea noastra cu care '-am iu$it si 'a iu$im& e 'eti petrece intru poruncile lui )isus 0ristos si El 'a fi cu 'oi impreuna& Ca El a zis= cel ce #a iu$este pe #ine, poruncile #ele le pazeste, si Eu il 'oi iu$i pe el si #a 'oi arata lui ()oan 9-, 29)& Asa 'a ro%, iu$itii mei frati si fii, paziti randuielile care '-am asezat, dupa Canoanele Sfintilor !arinti, pe care si eu le-am pazit, dupa cum m-ati 'azut, fiind intre 'oi&

922

)ar eu sunt al cu'iosiei 'oastre catre umnezeu smerit ru%ator si de tot $inele 'oitor& Spuneti tuturor celor ce ne iu$esc inchinaciunile cu mana mea93& (CA5)<)C) 8amnic, 9149, Aprilie 99 )ATA !rea 2ericitului Episcop Calinic )n numele Tatalui, al 2iului si al Sfantului uh& Amin& Eu smerit arhiereu Calinic, Episcopul 8amnicului <oului Se'erin, auzind %lasul omnului ce zice in Sfanta E'an%helie= 2iti %ata ca in ceasul in care nu %anditi, 2iul Bmului 'a 'eni& Seara, sau la miezul noptii, sau la cautatul cocosilor, sau dimineata& Ca nu cum'a 'enind fara de 'este sa 'a afle dormind (5uca 92, -0), acest %las al lui umnezeu auzind si temandu-ma, fiind cu totul cuprins de neputinte si $atranete si din zi in zi sla$ind cu trupul, asteptand in toata 'remea acel ceas zis de omnul, ceasul mortii, dupa putere inainte %asinduma spre iesirea dintru aceasta 'remelnica 'iata, am %andit sa scriu aceasta duho'niceasca a mea instiintare si diata, ca sa fac cunoscut fiecaruia ce ar 'oi, dupa sfarsitul meu, sa cerce a'erile chiliei mele& Ca adica sa nu se osteneasca in zadar, nici sa cerceteze pe cei ce au slu+it mie pentru umnezeu, ca sa afle $o%atia mea sau comoara pe care din tinerete o am adunat& !entru ca de cand am im$racat sfantul si in%erescul monahicesc cin in Sfanta #onastire Cernica, la anul al nouasprezecelea al 'ietii mele - 9101, noiem$rie, 92 - si m-am fa%aduit la umnezeu ca sa am 'ietuirea cea de $una'oie, dintru acea 'reme pana la apropiere de mormant, n-am casti%at a'eri sau miselii, numai sfinte carti& <-am adunat aur si ar%intD n-am 'oit sa am nici haine de prisos, nici orice fel de lucruri, ci numai cele sin%ure de ne'oie trupului& Ca necasti%area cea calu%areasca cu duhul si cu lucrul dupa putinta m-am sar%uit a pazi, nein%ri+ind de sinemi, ci puindu-mi toata nade+dea spre purtarea de %ri+a a lui umnezeu, Care niciodata nu m-a lasat& )ar darurile cele ce le primeam de la facatorii mei de $ine si 'eniturile cele de la dre%atorii, pe acelea le-am cheltuit la ale mele ne'oi si ale monastirei tre$uinte, cat am fost arhimandrit& Asi+derea si arhiereu fiind, n-am adunat 'eniturileD ci le-am cheltuit la tre$uintele mele si ne'oile celor lipsiti frati in 0ristos si unde umnezeu mi-au poruncit si la innoirea Episcopiei, fiind cu totul in darapanare& rept aceea, nimenea sa nu se osteneasca dupa moartea mea cercand sau iscodind orice fel de adunare a chiliei mele, ca eu nici de in%ropare, nici de pomenire nu las ce'a& Ci cu saracia cea calu%areasca, mai mult la sfarsit, ca sa se arate ca lui umnezeu cred& Ca mai primit ii 'a fi lui umnezeu de nu 'a ramanea dupa moartea mea nici un $an, decat de s-ar imparti cea mai multa stransoare dupa mine& Si daca n-ar 'oi nimeni ca pe mine cel atat de sarac sa ma dea o$isnuitei in%ropari, apoi ma ro% acelora care isi aduc aminte de moartea lor, sa-mi tarasca pacatosul meu trup la oricare $iserica saraca si acolo lan%a trupuri sa-l in%roape& )ar daca 'oirea stapanitorilor ar porunci ca sa ma in%roape dupa o$icei, apoi ma ro% iu$itorilor de 0ristos in%ropatori, fiind in eparhie, sa ma in%roape in Episcopie, lan%a $iserica cea din nou facuta& )ar fiindu-mi sa'arsirea afara de eparhie, sa ma in%roape in Sfanta #onastire Cernica, lan%a $iserica cea noua de noi zidita, unde ne-am calu%arit si mult ne-am ostenit din tinerete la $atranete& eci, daca cel ce 'a 'oi ca fara de $ani sa-mi pomeneasca pacatosul meu suflet la ru%aciunile sale, pentru umnezeu, unul ca acela si sin%ur sa fie pomenit intru )mparatia cerului& )ar cel ce 'a a'ea tre$uinta de plata pentru pomenire, ma ro% sa nu ma pomeneasca pe mine, cel atata de sarac, cel ce nimic nu mi-am lasat de pomenire& )ar milosti'ul umnezeu sa fie milosti' tuturor si mie pacatosul, in 'eci& Amin& Aceasta este diata si duho'niceasca a mea scrisoare, aceasta este instiintarea de a'erea mea& )ar necrezand cine'a aceasta si ar incepe cu iscodire a cerca dupa mine aur si ar%int, macar si mult de s-ar osteni, nimic nu 'a afla& )ar milosti'ul umnezeu 'a +udeca& Amin& Anul 91:0, s-a scris de noi smeritul Arhiereu CA5)<)C, Episcopul 8amnicului, <oul Se'erin CUVIOSUL PROCOPIE $PICU% PATRUT - Salis'e-Si-iu(9191-91;2) Acest monah 'rednic de pomenire a fost un deose$it misionar si carturar transil'anean autodidact din secolul E)E& <ascut in Salistea Si$iului, in 9191, din parinti oieri $inecredinciosi, el a deprins frica lui umnezeu inca de mic, in casa parinteasca& Scrisul si cititul le-a in'atat in scoala din sat, iar cantarea $isericeasca, de la preotul $isericii mari din Saliste, unde a intrat inca de la 'arsta de 99 ani ca a+utor de .crasnic. (paracliser)& !uternic atras de 'iata reli%ioasa si de e*emplele cu'iosilor si ale mucenicilor, el s-a adapat cu o rara e'la'ie din cartile sfinte, aflate in $isericile si prin casele din satul sau& in tinerete a inceput sa scrie, primul sau manuscris fiind datat in 913;& Cautand continuu sa-si desa'arseasca cunostintele, isi procura, prin oierii transhumanti din Saliste, toate scrierile $isericesti si morale mai importante din timpul sau, de'enind un remarca$il autodidact& Adanc patruns de credinta cea dreapta si a'and o rara 'ocatie de misionar, el descrie, in 'ersuri care se cantau si pe care si le-a cali%rafiat si ilustrat el insusi in 'olume manuscrise, 'ietile celor mai de seama sfinti si mucenici, precum si insemnatatea si in'atamintele tuturor praznicelor /isericii Brtodo*e& 8a'nind tot mai mult pentru dra%ostea lui 0ristos, tanarul Bprea s-a calu%arit in anul 91-9 la Schitul Cheia (6alcea), luand numele de !rocopie& Apoi, intorcandu-se in satul natal, a dus o e*emplara 'iata duho'niceasca de paracliser si $un misionar printre semenii sai, in randul carora a propo'aduit neo$osit dreapta credinta si 'iata morala, pana cand si-a dat o$stescul sfarsit& (ri+a lui cea mai mare a fost aceea de a 'or$i tuturor despre 0ristos, prin 'iu %rai, prin cantari, prin miniaturile cu care isi impodo$ise scrierile sale si de a calauzi cat mai multe suflete pe calea mantuirii& .El nu traia prin $iserica, ci pentru $iserica si pentru idealurile morale ale ei, inchinandu-si fiecare clipa a 'ietii sale slu+irii omnului prin cantare, prin alcatuire de 'ersuri, prin zu%ra'ire de lucruri sfinte, prin citire de carti $isericesti, reli%ioase si teolo%ice si prin opere de dra%oste fata de aproapele sau& 5iteratura $isericeasca romaneasca cred ca n-a a'ut niciodata un mai setos cititor, talmacitor si urmator ca pe monahul !rocopie (!icu)-!atrut.& 3n ade'arat ascet in mi+locul lumii, staruitor ziua si noaptea in ru%aciune si pilde, curat la suflet, senin la fata si foarte iu$itor de osteneala& Serile, de o$icei, le petrecea printre crestinii din sat, care 'eneau la el pentru a-i asculta po'etele si a deprinde cantarile de la strana& !e lan%a acti'itatea sa duho'niceasca si misionara, Cu'iosul !rocopie a desfasurat o 'asta acti'itate cultural-reli%ioasa, lasand dupa el peste -0 de lucrari manuscrise, care cuprind opera sa poetica, dramatica, de imno%raf si imnolo%, de cali%raf si copist $isericesc, opera in parte ori%inala, in parte preluata de la alti creatori& )n sute de cantari, imnuri si poeme, ilustrate cu aproape 3&000 de miniaturi in culori, el ne-a lasat o opera care isi asteapta inca pu$licarea& 6ersurile sale .sunt iz$ucnirile spontane, in forma de imne si psalmi, ale unui suflet mare si $un, de om sfant& Alcatuite intr-o usoara lim$a populara si $isericeasca, cu miresme arhaice si insotite de melodii reli%ioase, potri'ite de poetul insusi, 'ersurile monahului !rocopie au fost im$ratisate de popor cu nespusa iu$ire.& )n afara operei sale ori%inale, monahul !rocopie a transcris, pentru sine sau

923

pentru apropiatii sai, lucrari ale altor autori sau lucrari ale sale, in noi editii sau in copii selecti'e, cele mai multe fiind impodo$ite la randul lor cu ilustratii in culori& upa o atat de intensa 'iata duho'niceasca, dupa -3 de ani de slu+ire a /isericii lui 0ristos si de luminare a poporului din care facea parte, Cu'iosul monah !rocopie (!icu) !atrut, poet, miniaturist, imno%raf, imnolo%, cali%raf si copist, si-a dat sufletul in $ratele lui 0ristos in septem$rie, 91;2& #ormantul sau se afla in cimitirul $isericii mari din Salistea Si$iului, alaturi de al fratelui sau mai mic, <icolae !atrut& )n anul 99-1, Cu'iosul monah !rocopie !atrut a fost propus pentru canonizare, ca sfant national ARHIMANDRITUL VARNAVA - S'a&e' al Ma(as'i&ii Pa(.a&a'i-Neam' (91;2) espre arhimandritul 6arna'a, staretul #anastirii !an%arati, 'or$esc si astazi cu respect si recunostinta locuitorii din satele de pe 6alea /istritei& 3nii spun ca in'ata pe copii carte si ii recomanda de preoti la sate& Altii spun ca era renumit in partea locului ca mare duho'nic si parinte al tuturor& )ar altii marturisesc ca parintele 6arna'a le-a facut $iserica in sat si multe innoiri la #anastirea !an%arati& Arhimandritul 6arna'a era de loc de pe 6alea /istritei& )ntrand de copil in #anastirea !an%arati pentru a in'ata carte, nu s-a mai intors la casa parinteasca& upa ce deprinde cititul, scrisul, tipicul si psaltichia, este facut calu%ar, apoi diacon si preot& 2iind iu$itor de 0ristos si ra'nitor la cele duho'nicesti, in anul 9133 a fost ales staret al #anastirii !an%arati, pe care o conduce cu pricepere pana in anul 914;& Ca staret, arhimandritul 6arna'a a dat un nou suflu de 'iata #anastirii !an%arati& A mentinut cu sfintenie slu+$a $isericeasca de zi si de noapte, a impodo$it stranele cu cantareti din cei mai $uni si, mai ales, a crescut numerosi fii sufletesti& Ca parinte duho'nicesc al calu%arilor si mirenilor, arhimandritul 6arna'a a de'enit in putina 'reme un 'estit duho'nic si sfetnic pretios, cautat, atat de unii, cat si de ceilalti& Ca iconom al casei lui umnezeu, s-a in%ri+it de $una chi'ernisire a manastirii, construind noi chilii pentru calu%ari, un puternic zid de incinta si canalizare de apa& e asemenea, a facut reparatii la $iserica si clopotnita, iar in satul !an%arati a construit o $iserica parohiala de piatra din fondurile manastirii& Ca dascal si catehet, a in'atat sute de copii carte in scoala manastireasca din !an%arati& !e cei mai $uni ii trimitea cu atestat la #itropolia #oldo'ei pentru a fi hirotoniti preoti la sate, pe ceilalti ii facea dascali pentru copii si cantareti la parohii, iar pe cei mai ra'nitori ii facea calu%ari in manastire& Asa s-a ne'oit Cu'iosul arhimandrit 6arna'a pana in toamna anului 91-9, cand s-a im$olna'it %reu, incat nu mai a'ea nade+de de 'iata& ar, a'and mare credinta in umnezeu, a cerut ucenicilor sa-l duca la icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana, din #anastirea /istrita& Aici, ru%andu-se cu lacrimi, s-a 'indecat desa'arsit, prin minune, la 9- decem$rie, 91-9, si s-a intors sanatos la manastirea sa& rept multumita, a impodo$it icoana Sfintei Ana cu o strana noua, precum se 'ede pana astazi& )ar pe re'ersul ei a scris urmatoarele= .Aceasta strana pentru sfanta icoana facatoare de minuni s-a facut cu toata cheltuiala cu'iosiei sale Arhimandrit /arna$a, e%umenul #anastirii !an%arati, carele im$olna'indu-se cumplit la 91-9, decem$rie 9-, si fiind la ceasul de pe urma, cu mare lauda Sfanta )coana indata 9-a facut sanatos& Anul 9143, (henarie, 2-.& upa 'indecare isi continua acti'itatea de staret si dascal pana in anul 914;& Apoi se retra%e si traieste in #anastirea !an%arati ca duho'nic pana dupa anul 91;2, cand se muta la cele 'esnice& ARHIMANDRITUL VARNAVA - S'a&e' al Ma(as'i&ii Pa(.a&a'i-Neam' (91;2) espre arhimandritul 6arna'a, staretul #anastirii !an%arati, 'or$esc si astazi cu respect si recunostinta locuitorii din satele de pe 6alea /istritei& 3nii spun ca in'ata pe copii carte si ii recomanda de preoti la sate& Altii spun ca era renumit in partea locului ca mare duho'nic si parinte al tuturor& )ar altii marturisesc ca parintele 6arna'a le-a facut $iserica in sat si multe innoiri la #anastirea !an%arati& Arhimandritul 6arna'a era de loc de pe 6alea /istritei& )ntrand de copil in #anastirea !an%arati pentru a in'ata carte, nu s-a mai intors la casa parinteasca& upa ce deprinde cititul, scrisul, tipicul si psaltichia, este facut calu%ar, apoi diacon si preot& 2iind iu$itor de 0ristos si ra'nitor la cele duho'nicesti, in anul 9133 a fost ales staret al #anastirii !an%arati, pe care o conduce cu pricepere pana in anul 914;& Ca staret, arhimandritul 6arna'a a dat un nou suflu de 'iata #anastirii !an%arati& A mentinut cu sfintenie slu+$a $isericeasca de zi si de noapte, a impodo$it stranele cu cantareti din cei mai $uni si, mai ales, a crescut numerosi fii sufletesti& Ca parinte duho'nicesc al calu%arilor si mirenilor, arhimandritul 6arna'a a de'enit in putina 'reme un 'estit duho'nic si sfetnic pretios, cautat, atat de unii, cat si de ceilalti& Ca iconom al casei lui umnezeu, s-a in%ri+it de $una chi'ernisire a manastirii, construind noi chilii pentru calu%ari, un puternic zid de incinta si canalizare de apa& e asemenea, a facut reparatii la $iserica si clopotnita, iar in satul !an%arati a construit o $iserica parohiala de piatra din fondurile manastirii& Ca dascal si catehet, a in'atat sute de copii carte in scoala manastireasca din !an%arati& !e cei mai $uni ii trimitea cu atestat la #itropolia #oldo'ei pentru a fi hirotoniti preoti la sate, pe ceilalti ii facea dascali pentru copii si cantareti la parohii, iar pe cei mai ra'nitori ii facea calu%ari in manastire& Asa s-a ne'oit Cu'iosul arhimandrit 6arna'a pana in toamna anului 91-9, cand s-a im$olna'it %reu, incat nu mai a'ea nade+de de 'iata& ar, a'and mare credinta in umnezeu, a cerut ucenicilor sa-l duca la icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana, din #anastirea /istrita& Aici, ru%andu-se cu lacrimi, s-a 'indecat desa'arsit, prin minune, la 9- decem$rie, 91-9, si s-a intors sanatos la manastirea sa& rept multumita, a impodo$it icoana Sfintei Ana cu o strana noua, precum se 'ede pana astazi& )ar pe re'ersul ei a scris urmatoarele= .Aceasta strana pentru sfanta icoana facatoare de minuni s-a facut cu toata cheltuiala cu'iosiei sale Arhimandrit /arna$a, e%umenul #anastirii !an%arati, carele im$olna'indu-se cumplit la 91-9, decem$rie 9-, si fiind la ceasul de pe urma, cu mare lauda Sfanta )coana indata 9-a facut sanatos& Anul 9143, (henarie, 2-.& upa 'indecare isi continua acti'itatea de staret si dascal pana in anul 914;& Apoi se retra%e si traieste in #anastirea !an%arati ca duho'nic pana dupa anul 91;2, cand se muta la cele 'esnice& MITROPOLITUL ARDEALULUI ANDREI SA-UNA (9101-91;3) Viata #itropolitul Andrei Sa%una a fost cel mai mare ierarh al /isericii Brtodo*e 8omane din Transil'ania, in decursul secolului E)E& Acest ierarh s-a nascut la #iscolt, la 20 decem$rie, 9101, din parinti macedo-romani, anume <aum si Anastasia& upa ce termina scoala %reco- 'alaha din orasul natal, urmeaza %imnaziul, apoi dreptul si filosofia la /udapesta si in cele din urma studiaza teolo%ia ortodo*a in orasul 6arset din /anatul sar$esc& )n anul 9133 este tuns in monahism la #itropolia din Carlo'it, cu numele de Andrei, fiind hirotonit apoi diacon si preot& Astfel, din tinerete isi inchina 'iata lui 0ristos& )n anul 91-2 a+un%e profesor la Seminarul Teolo%ic din 6arset, apoi de'ine e%umen la manastirile sar$esti 0opo'o si Co'il& )n anul 91-: este numit 'icar %eneral al Episcopiei Si$iului, iar in aprilie, 91-1, este ales si hirotonit episcop al Ardealului& upa 9: ani de rodnica acti'itate $isericeasca, culturala si nationala, in anul 91:-, episcopul Andrei Sa%una a+un%e mitropolit al Ardealului si parinte duho'nicesc al tuturor romanilor de peste Carpati, pe care ii pastoreste inca noua ani de zile&

92-

)n anul 91;3 isi da sufletul in mainile omnului si este in%ropat lan%a $iserica din comuna 8asinari-Si$iu& 2apte si cu'inte de in'atatura )nca pe cand era 'icar, arhimandritul Andrei Sa%una si-a inceput acti'itatea de pastor, indemnand preotii sa ai$a 'iata morala si sa pastoreasca $ine turma lui 0ristos& )ata primele sale sfaturi adresate preotilor din Transil'ania= - 2iecare preot sa um$le in re'erenda, nu numai cand are a sa'arsi 'reo slu+$a, ci si cand 'a 'eni la cetate sau 'a mer%e la mai-marii luiD - <ici un preot sa nu indrazneasca a-si rade $ar$a, iar parul sa si-l pieptene inapoiD - e la cercetarea +ocurilor si a carciumilor si de la orice 'or$e 'atamatoare cinului preotesc sa se conteneascaD - <e%ustorie a face sau a um$la in persoana dupa alte casti%uri sa inceteze de totD - !entru ca fiecare preot dupa cu'iinta sa-si poata implini datoriile sale, tot insul sa se indeletniceasca in citirea Sfintei Scripturi si a Sfintilor !arinti& Sa citeasca si sa in'ete catehismul pe de rost si, casti%andu-si folositoare cunostinte, sa fie in stare a cu'anta din timp catre popor cu spor si cu folos si a-i putea arata calea catre fapte $une, spre care sfarsit se cu'ine sa ai$a o 'iata neprihanita, purtare $una intru toate si in tot locul, ca o tram$ita $ine rasunatoare, sa destepte pe toti spre cucernicia cea ade'arat crestina si spre frica lui umnezeu& )n Epistolia de in'atatura catre parohialnica preotime iarasi in'ata, zicand= - Sa se sileasca fiecare preot a po'atui poporul sa paraseasca deprinderile rele, sa nu faca nunta in post, sa se lase de casatoriile intre rudenii si sa se fereasca de cheltuielile zadarnice, de risipa de mancare si $autura ce au o$iceiul a face cu prile+ul nuntilor& Apoi zicea si acestea= - Sa nu lipseasca preotul a in'ata, nu numai tinerimea scolara, ci si pe cea ce nu are putinta a um$la la scoala, credinta, frica lui umnezeu si inceputul intelepciunii& !rin toate purtarile sale, preotul sa dea pilde $une poporului& Sa-si chi'erniseasca $ine nu numai casa proprie, ci si toate ce tin de $iserica& )ar de cercetarea carciumilor, de +ocuri si %lume sa se fereasca, precum cer canoanele Sfintilor !arinti& 5a urma adau%a si aceste sfaturi= - !reotii sa poarte im$racaminte preoteasca, ca din cele de afara se chi$zuieste si asezarea cea dinlauntru a inimii& Sa fie cu $landete si cu%et curat in adunarile si sfatuirile $isericesti, sa nu rosteasca decat 'or$e frumoase si impaciuitoareD sa se poarte cu toata cu'iinta fata de .stapanirile si domniile. carora le datorez cinstire si ascultare& 2ata de poporani sa fie cu dra%oste, indelun%a ra$dare si smerenie& !entru slu+$e sa nu ia decat sim$ria le%iuita, la casti% urat sa nu ra'neasca, iar la cei saraci sa slu+easca %ratuit, ca pentru aceasta osteneala mare plata 'or a'ea in ceruri& )n ziua hirotoniei sale in arhiereu, episcopul Andrei Sa%una a rostit aceste cu'inte= - Cea mai mare parte a 'ietii mele pururea in osteneala mi-a fost si imi 'a fi& ar si cea mai mare $ucurie mi-a fost si imi 'a fi si in 'iitor a in'in%e toate piedicile& Cred cu tarie ca, fiind um$rit de puternicul scut al lui umnezeu, 'oi putea indeplini scopul 'ietii mele intre%i, ca pe romanii ardeleni din adancul lor somn sa-i destept si cu 'oia sa-i tra% catre tot ce este ade'arat, sfant si $un& Episcopul Andrei Sa%una s-a do'edit de la inceput a fi un ade'arat parinte al romanilor din Transil'ania, un aparator inflacarat al Brtodo*iei dreptmaritoare, dar, in acelasi timp, si un apostol luminat de uhul Sfant, care punea mai presus de toate dra%ostea in 0ristos si unirea nationala decat ura, 'ra+$a si dez$inarea confesionala& Cu intelepciunea si cu sufletul lui pasnic, el a contri$uit cel mai mult la marea adunare de unitate romaneasca din mai, 91-1, de pe Campia 5i$ertatii& 2iind oricand %ata de +ertfa pentru cauza /isericii si a infratirii tuturor romanilor din Transil'ania, marele ierarh a za$o'it ; luni de zile la 6iena, staruind zi de zi pentru independenta nationala si reli%ioasa a Transil'aniei si nu s-a intors pana nu s-au usurat suferintele poporului nedreptatit& upa incetarea re'olutiei din anii 91-1-91-9, episcopul Andrei Sa%una a inceput, cu %rele sacrificii, opera de restaurare, infrumusetare si zidire din nou a zeci de $iserici ortodo*e, in locul celor +efuite si distruse prin satele si orasele ardelene& )n cati'a ani, toate $isericile din eparhie erau innoite, impodo$ite si cu carti de cult, cu icoane, cu 'esminte si cu slu+$e alese& 5a acestea au contri$uit, alaturi de credinciosii ardeleni, si cei din #oldo'a si Tara 8omaneasca, cu care se simteau dintotdeauna frati& 3n a+utor deose$it a dat si #anastirea <eamt, care trimitea cu carele carti de slu+$a si alte daruri la Episcopia Brtodo*a din Si$iu& !entru apararea Brtodo*iei si intarirea 'ietii duho'nicesti si culturale in Transil'ania, episcopul Andrei Sa%una a infiintat, in anul 9140, o 'estita tipo%rafie eparhiala la Si$iu, care a fost ca o $inecu'antare dumnezeiasca pentru toti& espre ea 'or$ea marele ierarh mai tarziu= - Aceasta tipo%rafie, care pana la moartea mea o am %ri+it si o am administrat, numai umnezeu stie cu cate %reutati o am aparat si sustinut fata de dusmanii /isericii si ai natiunii noastre romane& Ca ce era sa fac in impre+urarile acesteaF Sa sed la raul /a$ilonului si sa plan%F <uA Ci sa ma socotesc despre modul cum s-ar putea lati in preotime si poporul nostru cunostintele sistematice si temeinice despre /iserica si despre alte lucruri $isericesti& Su$ in%ri+irea episcopului Andrei s-au tiparit, in decurs de 99 ani, 34 de carti $isericesti, dintre care se pot aminti= Elementele dreptului canonic (914-)D ?iriacodromionul (9144)D )storia /isericii Brtodo*e rasaritene uni'ersale (91:0), in doua 'olumeD Ceaslo'ul, Bctoihul, !saltirea, !enticostarul si Triodul& Apoi cele douasprezece #ineie (9143-914:), .dupa ori%inalul indreptat al !reasfintitului episcop al Ar%esului, ?ir )osif.D /i$lia ilustrata (914:-9141), .dupa ori%inalul celor ;2 de talmacitori din Ale*andria. si altele& <umai la un an de la infiintarea tipo%rafiei, se tiparisera la Si$iu 4&000 de Catehisme, 4&000 de A$ecedare, ;00 de Ceasloa'e, 3&000 )storii /i$lice, 3&000 de carti despre atoriile supusilor si 9&400 Apostoli& )n prefata /i$liei ilustrate (9141) scrie episcopul Andrei Sa%una= - Cele doua traduceri ale /i$liei (9:-1 si 9:11) sunt usile prin care s-a in'rednicit si poporul romanesc a intra in campul cel ceresc al dumnezeiestilor in'ataturi, care, in mi+locul 'i+eliilor si 'alurilor lumii, raman neclatite si ade'arate din 'eac in 'eac& Ele sunt iz'oarele care au iz'orat intaia data apa 'ietii 'esnice pentru neamul acesta, in toate partile prin care este raspandit& esteptarea poporului romanesc din $ar$aria 'eacurilor, imprietenirea lui mai departe cu le%ea lui umnezeu, pasirea lui catre lumina cea $landa a ci'ilizatiei si a culturii, infratirea neamului nostru romanesc, pe care mana proniei l-a semanat prin atatea tari deose$ite si printre atatea neamuri straine, ramanerea in 'iata a lim$ii sale nationale - toate aceste $inecu'antari neasemanate a'em a le multumi acestor editii 'echi ale Sfintei Scripturi, acestor monumente nepieritoare ale lim$ii, moralitatii si peste tot ale 'ietii noastre nationale si $isericesti& Apoi adau%a si aceste cu'inte=

924

- #are, intr-ade'ar, si adanca tre$uie sa fie multumita noastra catre pomenitii $ar$ati mari ai poporului, care in 'remi atat de %rele si cu mi+loace si puteri asa smerite, au facut lucruri atat de marete& )nalta tre$uie sa fi fost cu%etarea, adanca mintea, fier$inte credinta, ade'arata iu$irea lor catre umnezeu si natiune, cand au daruit ei natiei lor un astfel de odorA Sanatoasa si coapta a fost si constiinta ce au a'ut-o ei despre lipsa poporului romanesc de aceasta sfanta carte& !entru aceea au si im$racat traducerea lor in 'esmantul lim$ii aceleia, care sa fie inteleasa de toti romanii de pretutindeni& 5im$a acestei carti nu e facuta, ci luata chiar din %ura poporului& Si asa traducatorul nu e decat un rasunet, nu numai al lim$ii, ci si al simtirii si, peste tot, al chipului cu%etarii poporului& Cu tot dreptul dar se pot numi aceste editii, cea dintai /i$lie - nu a romanilor din Ardeal, ori din Tara 8omaneasca, ori de aiurea - ci cea dintai /i$lie a poporului romanesc intre%, cel dintai %las o$stesc cu care se roa%a acest popor !arintelui din Ceruri& <ici unul din traducatorii de mai tarziu nu poate fi partas laudei ce se cu'ine acelora care au altoit intaia data cu'antul Sfintei Scripturi in pom romanescA )ar in )storia $isericeasca, 'olumul )), p& 922-92-, zice= - !e cat aristocratia romana din Transil'ania n-a a'ut nici o predilectie catre /iserica si natia sa si era redusa de o idee desarta, pe atata, sa zicem, preotimea si crestinii si in fruntea lor arhiereii au aratat o tarie e*emplara in mi+locul nenumaratelor pri%oniri si au ramas neclatiti in reli%ie si in nationalitate& Taria aceasta sufleteasca a fost un produs 'iu al acelei con'in%eri morale, ca daca se 'or lasa de una, numaidecat se 'or lipsi si de cealalta& Si fiindca romanul nu-si poate inchipui reli%ia fara natia si nationalitatea sa, pentru aceea, ca sa asi%ure e*istenta sa nationala, a ramas in acea reli%ie in care s-a pomenit ca roman si despre care e con'ins ca este scutul cel mai puternic de a-i apara nationalitatea lui de orice 'i+elii& )n tipo%rafia diecezana din Si$iu, mitropolitul Andrei tiparea si carti de scoala= a$ecedare, catehisme, $ucoa'ne, carti de muzica, de aritmetica, de %ramatica, de istorie si %eo%rafie, pentru scolile satesti - parohiale, pentru %imnazii si mai ales, pentru Seminarul Teolo%ic din Si$iu& Se mai tipareau= Tele%raful roman, din 9142, Calendarul diecezan, Anuarul (imnaziului din /raso', precum si numeroase $rosuri si lucrari $isericesti si folositoare de suflet& Astfel intele%ea marele ierarh sa slu+easca /iserica lui 0ristos si poporul pe care il pastorea, contri$uind dupa putere la apararea Brtodo*iei, la luminarea, la unitatea si la mantuirea lui& #itropolitul Andrei Sa%una ramane in istoria neamului ctitorul cel mai mare al scolii si culturii ardelene& Bdata cu or%anizarea tipo%rafiei, in anul 9140 a infiintat in Si$iu un institut teolo%ic si peda%o%ic cu durata de unu pana la trei ani, pentru forma- rea de preoti $uni, luminati si de'otati E'an%heliei lui 0ristos, acordand celor saraci si iu$itori de in'atatura a+utoare, $urse si carti %ratuite& !entru lumina- rea copiilor din eparhia sa, a infiintat, pe lan%a fiecare parohie, sute de scoli primare-confesionale, cu predarea in lim$a romana& )n ele se in'atau, atat cunostintele reli%ioase, cat si cele de cultura %enerala& Scolile erau or%anizate si intretinute de /iserica& !reotii parohiei erau directori, iar protopopii, inspectori scolari& !rofesorii erau pre%atiti, fie in )nstitutul !eda%o%ic din Si$iu, fie la (imnaziul din /raso', am$ele infiintate si intretinute de Episcopia Brtodo*a din Si$iu& )n anul 91;3 e*istau in Transil'ania peste 100 de scoli primare con fesionale, din care mai mult de +umatate erau infiintate de marele mitropolit& !rin aceste trei mi+loace - prin preoti 'rednici si $iserici, prin scoli confesionale si prin carti tiparite in %rai romanesc - mitropolitul Andrei Sa%una a intarit peste Carpati unitatea credintei ortodo*e, unitatea etnica nationala si unitatea de %andire si actiune, impotri'a atator influente straine& Acest neo$osit ierarh si slu+itor al /isericii lui 0ristos a realizat in eparhia sa si alte infaptuiri 'rednice de amintit& El tinea mult la demnitatea si 'iata morala a preotilor& e aceea, mereu le dadea sfaturi de $una compor- tare, le adresa frumoase pastorale, le dona carti de slu+$a si a+utoare pentru $iserica, le facea 'izite canonice, um$land din sat in sat, man%aind si sfatuind pe toti ca un $un parinte al tuturor& Bdata scria mitropolitul Andrei Sa%una catre preotii din eparhia sa= .!re cat simt si cunosc marimea si %reutatea chemarii mele arhieresti, pre atat ma straduiesc sa fac fata chemarii mele& )nsa numai pentru una ma doare inima, si adica pentru aceea, ca nu ma iarta impre+urarile si puterile mele ca sa fac atata cat as dori sa fac pentru clerul si poporul nostru& <ada+duiesc insa ca ostenelile mele, mici si neinsemnate ca si samanta mustarului, 'or spori cu a+utorul lui umnezeu, daca le 'om in%ri+i cu suflet curat.& Alteori, iarasi zicea= - e doua ori daca m-as naste, tot preot si slu+itor al /isericii lui 0ristos m-as faceA #itropolitul Andrei .purta mare %ri+a pentru $unul mers al tuturor scolilor satesti infiintate de el si mai ales pentru )nstitutul Teolo%ic din Si$iu, pe care adeseori il cerceta.& Traia in deplina armonie cu celelalte culte din Transil'ania si intretinea o 'asta corespondenta cu numerosi episcopi, stareti, protopopi, deputati, oameni de cultura, ministri si chiar cu imparatul de la 6iena& Caci toti il respectau si erau cuceriti de chipul si intelepciunea lui& B alta mare realizare a mitropolitului Andrei Sa%una a fost reinfiintarea 'echii #itropolii Brtodo*e din Transil'ania, desfiintata in anul 9;09& 5a 2- decem$rie, 91:-, episcopia din Si$iu este ridicata la ran% de #itropolie, cu autonomie proprie, desprinzandu-se de #itropolia sar$a din Carlo'itz& !entru $una or%anizare a /isericii Brtodo*e din Transil'ania, marele mitropolit a dat, in anul 91:1, un renumit Statut Br%anic, care a'ea la $aza deplina cola$orare sinodala intre clerici si mireni& Astfel s-a do'edit a fi unul din cei mai mari le%iuitori $isericesti& Asa a trait si asa s-a +ertfit acest mare ierarh al /isericii lui 0ristos& 8olul sau a fost, pe drept cu'ant, pro'idential si a'ea un suflet de'otat de ade'arat pastor, plin de intelepciune si cura+& 5a 21 iunie, 91;3, mitropolitul Andrei Sa%una s-a stramutat la cele 'esnice si a fost inmormantat ca un simplu calu%ar in curtea $isericii din 8asinari-Si$iu& SCHIMONAHUL GORDIE PUSTNICUL - #anastirea <eamt (, 91;0) Cu'iosul (ordie Schimonahul a fost unul din marii sihastri ai manastirilor noastre din a doua +umatate a secolului E)E& Era de loc din nordul #oldo'ei& Chemat sa slu+easca lui 0ristos, a intrat in o$stea #anastirii <eamt su$ staretul ometian& Aici a facut multi ani ascultare, fiind ra'nitor pentru implinirea fa%aduintelor calu%aresti& Staretul <eonil (91-3-9143), 'azandu-l dornic de liniste, l-a trimis la Schitul )coana 6eche, cati'a Cilometri mai sus de la'ra& Acolo, schimonahul (ordie a dat de dulceata linistii si a ru%aciunii& Apoi, cu $inecu'antarea parintelui sau duho'nicesc, s-a retras din schit in

92:

padurile seculare din impre+urimi, unde s-a ne'oit sin%ur 22 de ani, ra$dand toate ispitele pustiei= fri%ul, foamea, lipsa, $oala si luptele de la dia'oli& Arhiereul <arcis Cretulescu (, 9993) si alti $atrani din #anastirea <eamt, care l-au cunoscut, marturiseau ca pustnicul (ordie a'ea o ne'ointa ascetica asemenea sihastrilor de demult& 8epeta !saltirea pe de rost zilnic si manca o sin%ura data pe zi, dupa asfintitul soarelui, co+i de paine muiate in parau, fara alta hranaD dormea cate'a ore pe noapte si nu a'ea locuinta sta$ila& Chilia lui era un mic $ordei sapat in pamant si acoperit cu lemne, in care statea mai ales iarna& 6ara um$la prin padure din loc in loc, descult, im$racat cu o haina 'eche si se ru%a neincetat& 3nde il a+un%ea noaptea, acolo dormea putin, apoi iar se destepta la ru%aciune& Spun parintii ca pustnicul (ordie purta intotdeauna pe trupul sau o rasa 'eche si rupta de siac& Aceasta era sin%ura lui im$racaminte de 'ara si de iarna& Cu aceasta se im$raca ziua si se in'elea noaptea& !entru o 'iata aspra ca aceasta, numele pustnicului (ordie se facuse cunoscut tuturor, caci a'ea multa putere in cu'ant si in ru%aciune& )ar sfarsitul 'ietii lui a fost asa= 3m$land odata mai multi militari prin padure, sa prinda o ceata de talhari ascunsi in partea locului, au dat de Cu'iosul (ordie& Astfel, socotind ca stie unde sunt talharii, dar nu 'oieste sa-i dea in mainile lor, l-au dus la !iatra <eamt pentru ancheta& Acolo insa, fiind sla$it si $atran, a raposat cu pace, dandu-si sufletul in mainile omnului& Asa a trait si asa s-a sa'arsit pustnicul (ordie, intrecand cu ne'ointa pe toti ceilalti din 'remea sa& IEROSCHIMONAHUL OREST BALDOVIN - C,ilia S*a('ul Ipa'ie - Va'ope+u - Mu('ele A',os (91;1) Acest parinte 'rednic de pomenire, impreuna cu fratele sau, Anastasie, au fost cei mai apropiati ucenici ai Sfantului )erarh Calinic& Era de loc din impre+urimile orasului /ucuresti& )n anul 9130 intra in o$stea #anastirii Cernica, unde primeste in%erescul chip al calu%ariei, prin mainile marelui staret& 2iind foarte ascultator, a+un%e ucenic de chilie al Cu'iosului Calinic, impreuna cu fratele sau, Anastasie& Si atat de mult ii iu$ea cu'iosul, ca adeseori ii chema la sine si ii hranea cu multe sfaturi si cu'inte de folos& 3neori le poruncea sa imparta milostenie la saraci, alteori le pre'estea lucruri de taina, care se implineau intocmai& !entru smerenia si $landetea lui, Sfantul Calinic l-a in'rednicit pe monahul Brest de darul preotiei si acesta slu+ea cele sfinte cu multa ra'na in /iserica omnului& orind sa se retra%a la liniste, cu putin inainte de anul 9140, ieroschi- monahul Brest /aldo'in se duce la #anastirea Cheia& ar, ne%asind destula odihna, dupa cati'a ani se duce la #untele Athos, cu $inecu'antarea staretului, impreuna cu ucenicii sai, monahii )patie si )lie& eci, placandu-le locul si linistea, au cumparat de la #anastirea 6atopedu, cu ;&000 de lei, chilia cu hramul .Sfantul )erarh si #ucenic )patie., situata la doi Cilometri mai sus de #area 5a'ra& Aici, $unul ne'oitor innoieste in intre%ime chilia Sfantul )patie, planteaza maslini si 'ita-de-'ie si primeste numerosi ucenici din tara& Spun parintii romani din #untele Athos care l-au cunoscut ca ieroschimonahul Brest era 'estit in tot muntele pentru sfintenia 'ietii sale, pentru $landetea si iu$irea lui de straini& Ca era dulce si intelept la cu'ant, slu+ea cele sfinte cu mare e'la'ie, a'ea darul ru%aciunii si odihnea pe toti ca un alt A'raam& in cei ;00 de calu%ari romani ce se ne'oiau pe atunci in Athos, multi poposeau la chilia parintelui Brest pentru spo'edanie si cu'ant de folos& )l cautau inca numerosi pelerini din tara, sihastri si ne'oitori %reci, rusi, $ul%ari si sar$i, deoarece ieroschimonahul Brest a+unsese un iscusit duho'nic al #untelui Athos& !entru mai multa liniste, parintele Brest si-a facut in padure doua coli$e, unde se ne'oia sin%ur, mai ales in 'remea postului& Bdata le-a spus ucenicilor= - /inecu'antati, parintilor, sa ma duc la coli$aA A+un%and aproape de coli$a, deodata s-a repezit asupra lui o 'ipera ca sa-l omoare& )ar el a pus metaniile in fata sarpelui si a zis= - <u-ti fac nici un rau, nici tu sa nu-mi faci mieA Apoi, cerand a+utorul Sfantului )patie, indata s-a im$lanzit sarpele si, rusinandu-se, s-a retras in padure& Cu'iosul Brest, 'azand $iserica 'eche a Sfantului )patie in parte ruinata, cu multa truda a reinnoit-o in anul 91;3, primind mult a+utor din tara& Astfel, parintele Brest /aldo'in a condus multi ani aceasta .chilie., ca o faclie aprinsa in sfesnic, cu iu$ire parinteasca, cu post, cu ru%aciune si adanc de smerenie, facandu-se in toate pilda 'ie ucenicilor sai& Apoi, a+un%and la adanci $atraneti, a chemat la sine pe ucenici si le-a spus= - 2iilor, de acum eu mer% pe drumul pe care m-a chemat umnezeu, Cel ce a zis= !amant esti si in pamant te 'ei intoarce (2ac& 3, 99)& )ar ucenicii, intristandu-se, l-au intre$at= - !reacu'ioase parinte, ce 'om face dupa trecerea sfintiei tale din 'iataF )m$ar$atandu-i, $atranul le-a raspuns= - 2iii mei iu$iti, sa a'eti nade+de in umnezeu, sa cereti a+utorul #aicii omnului si al Sfantului )patie si sa paziti cu sfintenie randuiala ru%aciunii si a canonului calu%aresc& Asa de 'eti trai, 'eti petrece 'iata cu pace, ca si cum am fi impreuna, si umnezeu 'a pazi lacasul acesta si pe 'oi fara nici o 'atamare& )mpliniti acestea si 'a 'eti mantuiA >icand acestea, s-a retras in chilia sa si s-a ru%at sin%ur cu post si cu lacrimi timp de trei zile& )ar la !raznicul )naltarii Sfintei Cruci, 9septem$rie, 91;1, a slu+it Sfanta 5itur%hie, apoi a zis catre ucenici= - )ertati-ma, fratilor, si umnezeu sa 'a ierteA Si indata si-a dat sufletul in mainile omnului& SFANTUL ANTIPA ATONITUL - Ma(as'i&ea Valaam (919:-9112) Cu'iosul Antipa a fost un mare traitor duho'nicesc si un calu%ar sfant pe care l-a odraslit pamantul #oldo'ei in secolul E)E& Acest ostas al lui 0ristos, numit din $otez Ale*andru 5uchian, s-a nascut in anul 919:, intr-o familie de tarani credinciosi din satul Calapodesti/acau& 5a 'arsta de 20 de ani a fost calauzit de uhul Sfant sa intre in ne'ointa calu%areasca& #ai intai s-a ostenit doi ani de zile (913:-913;) in o$stea Schitului /razi-6rancea, unde a fost calu%arit su$ numele de Alimpie& Aici s-a in'rednicit de la umnezeu de darul lacrimilor si al neincetatei ru%aciuni& Apoi s-a dus la #untele Athos si s-a sta$ilit la Schitul romanesc 5acu, unde se ne'oiau peste 10 de sihastri romani& Aici a deprins mestesu%ul ne 'ointei duho'nicesti de la cei mai alesi calu%ari atoniti, a+un%and 'estit in schit pentru postul si osteneala lui& upa aproape cincisprezece ani de sihastrie in Schitul 5acu, $unul ne'oitor a trait inca patru ani de zile in #anastirea Esfi%menu& Aici primeste marele si in%erescul chip al schimniciei, primind numele de Antipa, si este hirotonit diaconD apoi pleaca la pustie, unde sta patru ani& Astfel, inmultind ostenelile calu%aresti si pri'e%herile de toata noaptea, Cu'iosul Antipa era cinstit in tot muntele ca mare sihastru si lucrator al ru%aciunii lui )isus& Se in'rednicise inca si de darul 'indecarii $olilor si al inainte'ederii& Apoi la Schitul !rodromul a fost hirotonit preot&

92;

)u$ind mai mult sin%uratatea si smerenia, decat cinstea si lauda, in anul 91:0, Cu'iosul Antipa a parasit #untele Athos si s-a reintors in #oldo'a, la manastirile din prea+ma )asilor& ar, 'azandu-se impresurat de multi credinciosi, caci numele lui se 'estise in toata tara, dupa trei ani a plecat sa se inchine la moastele cu'iosilor parinti de la !ecersca& Apoi a a+uns la manastirile din nord, uimind pe toti cu sfintenia 'ietii lui& e aici, auzind de 'estita #anastire ortodo*a 6alaam, situata pe o insula din lacul 5ado%a, aproape de hotarele Careliei, Cu'iosul Antipa, iu$ind fericita liniste si strainatate, in anul 91:4 s-a asezat intr-un schit al acestei manastiri& Aici traiau calu%ari foarte sporiti, lucratori neintrecuti si dascali iscusiti ai ru%aciunii lui )isus& 5a #anastirea 6alaam s-a ne'oit Cu'iosul Antipa inca 9; ani de zile, .aratand fapte minunate de traire duho'niceasca, in post, in ru%aciune si in desa'arsita saracie.& Cea mai mare ne'ointa a lui era ru%aciunea cea de foc a inimii, prin care neincetat sla'ea pe umnezeu, iz%onea duhurile cele necurate si %usta din $ucuriile cele ne%raite ale uhului Sfant& 5a aceasta adau%a post indelun%at, pri'e%heri de toata noaptea, lacrimi, metanii si alte nestiute osteneli duho'nicesti& Sa'arsea inca adesea dumnezeiasca 5itur%hie si se ru%a mult pentru lume si pentru tara in care s-a nascut& !entru o petrecere aleasa ca aceasta, Cu'iosul ieroschimonah Antipa 5uchian do$andise de la umnezeu darul facerii de minuni si al inainte- 'ederii, caci cunostea %andurile cele ascunse ale oamenilor si pe multi ii po'atuia pe calea mantuirii& Era, de asemenea, si un mare parinte duho'nicesc si dascal iscusit al ru%aciunii inimii& !entru aceea numele lui a+unsese cunoscut, atat in Carelia, cat si in 8usia de nord si multi monahi si credinciosi iu$itori de umnezeu il cautau si ii urmau in'ataturile& A'ea si in #anastirea 6alaam cati'a ucenici alesi, dintre care cel mai sporit era )eromonahul !imen, $ar$at cu'ios si foarte in'atat& upa o ne'ointa $inecu'antata ca aceasta, Cu'iosul Antipa Atonitul si-a dat sufletul cu pace in $ratele #antuitorului 0ristos, la 90 ianuarie, 9112, si a fost inmormantat in $iserica schitului unde s-a ne'oit& Este sin%urul calu%ar roman care s-a ne'oit in aceasta 'estita manastire isihasta din nordul Europei& )n anul 9113, 'azand parintii #anastirii 6alaam ca )eroschimonahul Antipa 5uchian este 'enerat de ucenici si de credinciosi ca sfant, au randuit sa i se scrie 'iata pe scurt, spre lauda lui umnezeu si folosul sufletesc& Astfel, ieromonahul !imen, ucenicul sau de chilie, scrie in acelasi an ne'ointa parintelui sau duho'nicesc, intitulata .6rednica de pomenire 'iata a ieroschimonahului Antipa.& 6iata Cu'iosului Antipa a fost tiparita la !eters$ur% de doua ori, in anii 9113 si 9193, raspandindu-se, atat in 8usia si 2inlanda, cat si in #untele Athos& )ar canonizarea si trecerea sa in randul sfintilor a fost facuta in #untele Athos, in anul 990:, dupa 2- de ani de la mutarea sa din 'iata& )n mineiul pe ianuarie, in zece zile, tiparit in lim$a rusa la #anastirea !antelimon din Athos, la pa%ina -: fi%ureaza si .Cu'iosul ieroschimonah Antipa Atonitul., cu 'iata sa pe scurt& <umele sau este cinstit mai ales in manastirile din Sfantul #unte, fiind sin%urul calu%ar atonit roman trecut in randul sfintilor si numarat printre cei din urma cu'iosi parinti ai Atonului& Asa s-a ne'oit si s-a sa'arsit in placere de umnezeu, departe de tara, un mare cu'ios roman, dascal al linistii si al neincetatei ru%aciuniA DUHOVNICUL IOASAF APOSTOLIU - Ma(as'i&ea Neam' (9;:--9113) Acest preacu'ios parinte a fost unul din cei mai 'estiti duho'nici ai #anastirii <eamt din secolul trecut& <ascut in comuna Calinesti-/otosani din parinti foarte iu$itori de 0ristos, a intrat in ne'ointa calu%areasca in anul 9;14& )n acea 'reme, 'iata duho'niceasca in #anastirea <eamt, su$ po'atuirea marelui staret !aisie, a+unsese la culmea infloririi& 2iind incredintat unor parinti alesi, tanarul )oan a in'atat carte, a deprins randuiala $isericii si a %ustat din dulceata ru%aciunii si a ne'ointei duho'nicesti& upa calu%aria sa, marele staret !aisie a raposat (9;9-), iar tanarul monah a trecut prin toate ascultarile manastiresti, pana la inceputul secolului E)E& Apoi, parintii 'azand asezarea si intelepciunea lui, l-au hirotonit preot si l-au facut duho'nic& Si era ieroschimonahul )oasaf numarat in ceata celor 2- de duho'nici randuiti cu spo'edania so$orului si cu formarea noilor incepatori& #ai tarziu, mutandu-se din 'iata duho'nicii $atrani, Cu'iosul )oasaf a de'enit cel dintai duho'nic al #anastirii <eamt& espre acest parinte 'rednic de lauda se spune in traditia manastirii ca era intru toate masurat si cu dreapta socoteala& <ici cu totul aspru, nici usor iertatorD nici tinand mania asupra cui'a, nici prea $land cu fiecareD nici multe %raind, nici in zadar 'or$ind& Ci 'or$ea putin, pe inteles si potri'it cu rana fiecaruia& )ar cu'intele sale parintesti, ca niste sa%eti duho'nicesti alinau durerea, potoleau ispita, iz%oneau patima si raneau inima cu dra%ostea lui 0ristos, caci era intarit de darul uhului Sfant& uho'nicul )oasaf ducea el insusi o 'iata ascetica de mare sihastru si ru%ator pentru oameni& 0rana lui era o data in zi, dupa asfintitul soarelui& Chilia lui era $iserica de taina& Aici se ru%a cu nestiute lacrimi si facea multe metanii in fiecare noapte& e la $iserica era nelipsit, iar dupa slu+$a cerceta parintii $olna'i la $olnita si la chilii, sfatuia pe frati si man%aia cu dra%oste pe credinciosi& !e toti ii spo'edea, ii asculta, ii $inecu'anta si intele%ea, prin darul lui umnezeu, asezarea fiecaruia& !entru aceea era cautat si iu$it de toti& Timp de peste ;0 de ani, Cu'iosul )oasaf a fost duho'nicul cel dintai al marii la're& 5a el 'eneau staretii, episcopii, e%umenii si schimonahii, calu%arii, mirenii si toti sihastrii din tinutul <eamt& El a crescut si a calu%arit in 'iata sa peste 400 de fii duho'nicesti, din care unii au a+uns pustnici, stareti si ierarhi alesi& upa o astfel de ne'ointa, Cu'iosul )oasaf .duho'nicul. si-a dat sufletul in mainile lui 0ristos la - mai, 9113, fiind plans de tot so$orul manastirii& espre dansul scria unul din ucenicii sai, in 8e%istrul cu cei inmormantati&&& in cimitirul #anastirii <eamt= .)oasaf Apostoliu uho'nicul, ieroschimonah, nascut la comuna Calinesti, 9;:-, ianuarie 9 (si) mort la 9113, mai -D $ar$at sfant, ctitor, au trait 999 ani& #os lui 6ladica <arcis Cretulescu din #anastirea <eamt.& ARHIMANDRITUL TEOFAN CRISTEA - Ma(as'i&ea Noul Neam' (9190-9113) Era ori%inar din Transil'ania, anume din +udetul 0ar%hita, unchi al primului patriarh al 8omaniei, #iron Cristea& 5uand +u%ul lui 0ristos din 'arsta tineretii, s-a facut calu%ar in #anastirea <eamt, su$ marele staret <eonil& Apoi, in'atand de la cei mai alesi duho'nici ne'ointa 'ietii calu%aresti si deprinzand $ine ascultarea si intrea%a intelepciune, s-a in'rednicit de dumnezeiasca preotie& )eromonahul Teofan era un calu%ar iscusit, statornic, hotarat si foarte in'atat& Cunostea patru lim$i straine, citea zilnic scrierile Sfintilor !arinti si man%aia pe toti cu cu'inte alese din Sfanta E'an%helie& )n manastire a'ea ucenici $uni si multi il cautau pentru cu'ant de folos& Cea mai importanta ascultare a sa a fost supra'e%herea metoacelor #anastirii <eamt, precum si a cladirilor de $inefacere facute de manastire& )eromonahul Teofan a condus lucrarile de constructie a spitalului, a $olnitei, a scolilor si farmaciei din manastire si din Tar%u <eamt& El se in%ri+ea de $olna'i, de doctori, de medicamente, de intretinerea cladirilor si a oamenilor, care se plateau din fondurile manastirii& Si era cu fiecare drept si milosti'& <imeni nu iesea de la el neascultat, nea+utat si fara un cu'ant de man%aiere& !entru aceea il iu$eau toti $olna'ii si il cinsteau ca pe un parinte sufletesc copiii si locuitorii din Tar%u <eamt si de prin sate, caci era $un si cu frica de umnezeu in toate& B alta fapta $una a ieromonahului Teofan a fost stransa le%atura duho'niceasca pe care o tinea intre #anastirea <eamt si $isericile din Transil'ania& )n fiecare an or%aniza mici pelerina+e de credinciosi ardeleni, mai ales la hramuri si sar$atori mari,

921

pe care ii odihnea in manastire si ii trimitea inapoi man%aiati si intariti in dreapta credinta& Asemenea faceau si alti calu%ari nemteni, iu$itori de 0ristos si de neam& )eromonahul Teofan Cristea trimitea anual calu%ari misionari din #anastirea <eamt cu carti $isericesti, pentru a le imparti %ratuit la preotii si $isericile ortodo*e de peste Carpati& )ndata ce iesea de su$ teascuri o carte noua, porneau calu%arii cu desa%ii sau chiar cu carele cu carti spre Transil'ania& )n anul 91:3, ieromonahul Teofan, dimpreuna cu duho'nicul Andronic si cu mai multi ucenici, s-au sta$ilit definiti' la metocul #anastirii <eamt, numit Chitcani, din +udetul Ti%hina& )ar in anul 91:-, cu a+utorul marii la're si al credinciosilor, au fondat o 'estita manastire numita .<oul <eamt., adunand in +urul lor pana la o suta de calu%ari& !rimul staret a fost insusi ieromonahul Teofan, de'enit mai tarziu arhimandrit& Si atat de $ine a or%anizat acest cu'ios manastirea, ca in putina 'reme a de'enit una din cele mai mari chino'ii cu 'iata de o$ste din #oldo'a& Asa s-a ne'oit arhimandritul Teofan, ctitorul #anastirii <oul <eamt& Apoi, simtindu-se chemat de 0ristos la odihna cea de sus, a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma si a adormit cu pace in anul 9113& SCHIMONAHIA TAVEFTA URSACHE - Ma(as'i&ea A.apia (9113) Aceasta schimonahie 'rednica de pomenit a fost cea mai aleasa stareta a #anastirii A%apia din secolul E)E& <ascuta in orasul 6aslui din parinti credinciosi, a fost adusa de mica la manastire de rudele ei si crescuta cu %ri+a, in frica de umnezeu& Apoi, deprinzand smerenia si ascultarea de la maicile ei duho'nicesti, a fost tunsa in schima monahala si s-a facut mireasa lui 0ristos& 5a 20 ianuarie, 9141, maica Ta'efta 3rsache este aleasa stareta de intre%ul so$or al #anastirii A%apia, pe care o conduce cu multa chi$zuinta si pricepere timp de 2: de ani, ca o ade'arata mama duho'niceasca& !urta o deose$ita %ri+a pentru indeplinirea datoriilor calu%aresti si impodo$irea slu+$elor $isericesti, pentru mentinerea 'ietii morale in manastire, prin spo'edanie si impartasanie deasa, prin ascultare fara cartire si participare re%ulata a intre%ii o$sti la sfintele slu+$e& Toate acestea au facut sa se intareasca le%atura dra%ostei in manastire si sa sporeasca numarul slu+itoarelor lui 0ristos pana la 400 de suflete& Aceeasi %ri+a deose$ita a a'ut schimonahia Ta'efta si pentru reinnoirea cea din afara a #anastirii A%apia& )ntre anii 9141-91:2 a restaurat in intre%ime $iserica mare si a adus pe cel mai $un pictor al 'remii, <icolae (ri%orescu, care a impodo$it-o frumos, precum se 'ede pana astazi& A refacut, de asemenea, chiliile din incinta si $iserica #anastirii A%apia 6eche& A or%anizat ateliere de co'oare si $roderii, iar pentru surorile tinere, a deschis scoala de patru clase, unde in'atau citirea, scrisul, reli%ia, istoria, tipicul si muzica psaltica& )n anul 91;3, stareta Ta'efta a im$racat in ar%int icoanele din catapeteasma, precum si icoana #aicii omnului facatoare de minuni& )ar din a'erea parintilor ei a donat $isericii mai multe odoare de pret, cruci, icoane si 'esminte& !entru $landetea si intelepciunea ei, mitropolitul #oldo'ei a facut-o sta'rofora si arhimandrita& Aceasta a fost 'iata plina de daruire si roade duho'nicesti a staretei Ta'efta 3rsache& )mplinind 'arsta profetita de psalmistul a'id, schimonahia Ta'efta s-a stramutat la 'esnicele lacasuri la 2: ianuarie, 9113, plansa si re%retata de o$stea celor doua A%apii& ARHIMANDRITUL -HERMAN IONESCU - Manastirea Ta/"au-Nea$t (9114) Arhimandritul (herman era cu metania din #anastirea <eamt& 3n calu%ar ra'nitor, carturar iscusit si de'otat slu+itor al /iserici lui 0ristos& Cunostea lim$a sla'ona si in parte lim$a %reaca& )n anul 914; a scris istoricul #anastirii A%apia pe scurt si alte insemnari duho'nicesti, care s-au pierdut& )n anul 91:;, arhimandritul (herman )onescu este numit staret al #anastirii Tazlau-<eamt, pe care o %aseste aproape in para%ina& Era imediat dupa secularizare& Aducandu-si aminte de faima de altadata a acestei manastiri, de Cu'iosii Chiriac, Bnufrie si de atatia altii care s-au ne'oit aici in secolul E6)), staretul (herman a incercat, dupa putere, sa rein'ie 'iata duho'niceasca din aceasta 'estita 'atra monahala din #oldo'a& #ai intai a adunat in +urul sau cati'a calu%ari, caci nu a'ea cu cine face slu+$a& Apoi a transcris cu mana sa pomelnicul ctitoresc, precum se 'ede pana astazi, si a reasezat tipicul slu+$elor in lim$a romaneasca& e asemenea, a turnat din nou un clopot mare si a impodo$it $iserica cu carti, cu 'esminte, cu candele si cu cele de ne'oie& )n anul 91:;, #anastirea Tazlau a'ea 90 calu%ari care mentineau firul slu+$elor zilnice, 6ecernia, 3trenia, Sfanta 5itur%hie si parastasul ctitorilor& )n anul 9119, arhimandritul (herman se duce ca duho'nic la #anastirea A%apia& )n testamentul sau, printre altele, da ucenicilor sai aceste frumoase cu'inte de in'atatura= .<oi, fratilor, ca cei ce de $una'oia noastra ne-am an%a+at a fi ru%atori ai poporului catre umnezeu, nu tre$uie sa ne descura+am intru indeplinirea cu sfintenie a datoriei noastre calu%aresti, ci cu fermitate constanta sa ne fi*am pri'irea spiritului la umnezeu, unicul centru al sta$ilitatii si al ade'arului, caruia ne-am facut de aproape ser'itori& Sa ne fereasca de lene'ie si ne$a%are de seama infricosatele cu'inte ale dumnezeiescului (ura de Aur, ca zice la datoriile preotilor= .#i se pare ca din cei hirotoniti putini se 'or mantui.& 5a fel si %roaznicele amenintari ale Sfantului uh, rostite prin profetul )eremia= /lestemat tot cel ce face lucrul omnului cu ne$a%are de seamaA ()eremia -0, 90)& )n $lestemul acesta pot cadea mai cu lesnire preotii care, din neluarea aminte sau si din mandrie, crezandu-se intelepti, indraznesc a face reforme in asezamantul dumnezeiestilor slu+$e& /a chiar si a lasa cate ce'a, mai cu seama pomenirile pentru cei adormiti, care sunt canonisite si prescrise in tipicul /isericii& Cat pentru pomenirile celor adormiti - adau%a staretul, am 'ie speranta in constiinta fratiilor 'oastre, ca daca nu le 'eti face mai $ine, cel putin sa nu le seadeti, stiind ca si umnezeu +ertfa pentru acest .scop se aduce in toate zilele& )ncheind dar cu insesi cu'intele omnului nostru )isus 0ristos= !recum 'oiti sa 'a faca 'oua oamenii, faceti si 'oi lor asemenea (#atei ;, 92), ma recomand al dra%ostei 'oastre in 0ristos frate (herman )onescu - Arhim& .& 5a #anastirea A%apia, arhimandritul (herman tipareste in anul 9110 un .asezamant. al manastirilor din tinutul <eamt, precum si alte cu'inte folositoare de suflet& )ar in anul 9114 se retra%e la manastirea de metanie si isi da sufletul cu pace in mainile omnului& IEROSCHIMONAHUL NEOFIT ELIADE - Ma(as'i&ea Neam' (911:) Cu'iosul <eofit )eroschimonahul a fost un parinte cu inalta 'iata duho'niceasca in o$stea #anastirii <eamt, cum putini se aflau la masura lui pe la +umatatea secolului E)E& 2iu de tarani razesi din +udetul 6rancea, tanarul <icolae a fost dat de mic sa in'ete carte& Apoi, iu$ind mai mult pe 0ristos decat cele din lume, a intrat in o$stea #anastirii <eamt& Aici a in'atat desa'arsit lim$a %reaca, scrierile Sfintilor !arinti si Sfanta Scriptura de la dascali iscusiti, a+un%and in putina 'reme sa-i intreaca pe toti cu ra'na, cu ne'ointa si cu intelepciunea& Staretul <eonil, 'azand osardia lui, indata l-a facut calu%ar si l-a trimis un timp la Schitul !ocro'& Aici, $unul ostas al lui 0ristos a primit in%erescul chip al schimniciei si s-a facut pustnic si ascet 'estit& Caci era o$icei la <eamt ca monahii cei mai ne'oitori sa se retra%a la

929

!ocro', unde traisera cand'a multi sihastri cu 'iata sfanta& Aici se ostenea cu'iosul mai ales cu postul, cu ru%aciunea lui )isus, cu pri'e%herea si cu citirea Sfintei Scripturi& #anca numai o data pe zi, seara, si dormea cate'a ore pe noapte& 2iind chemat in la'ra, a fost hirotonit preot si randuit duho'nic si dascal de lim$a %reaca in scoala monahala din manastire, or%anizata la indemnul lui, unde in'atau aproape o suta de frati& Acest preacu'ios parinte era un mare elenist si dascal al ru%aciunii lui )isus& Timp de aproape trei decenii a crescut multi ucenici si a adus un curent de innoire duho'niceasca in #anastirile <eamt si Secu cu schiturile lor& Tot la indemnul parintelui <eofit Eliade, #anastirea <eamt a construit la Tar%u <eamt, intre anii 9140-914:, un mare spital, o farmacie (spiterie) si o scoala pentru folosul de o$ste al tuturor& S-au mai facut, cu sfatul lui, scoala ta satul 6anatori, farmacie si spital de alienati in manastire si .multe alte lucruri $une.& )ntre anii 91;0-91;;, Cu'iosul <eofit a fost e%umen la #anastirea Secu, facand multe donatii si innoind 'iata duho'niceasca in o$ste& !e toti ii cucerea cu cu'antul sau $land si intelept, iar mai ales ii zidea sufleteste cu pilda 'ietii sale, ca nu era altul in aceste parti care sa fie pe masura lui& !entru o 'iata aleasa ca aceasta, calu%arii #anastirii <eamt l-au ru%at sa le fie staret si parinte duho'nicesc& El insa s-a lepadat de o cinste ca aceasta, socotindu-se ne'rednic& )nca si domnul tarii cu ceilalti ierarhi l-au propus de mitropolit si parinte al #oldo'ei, in anul 91:0, ca de'enise cunoscut peste tot& El insa a fu%it la pustie, iu$ind mai mult linistea si ru%aciunea decat tul$urarea lumii& <ici carti din lim$a %reaca nu a tradus, decat una sin%ura, Cantare de lauda sioniceasca, tiparita in anul 91;9& Ca socotea mai de folos sa zideasca pe oameni cu fapta decat cu cu'antul& )n anul 91;; a renuntat la e%umenia #anastirii Secu si s-a retras la metanie& Apoi, mai traind putin si $ineplacand lui umnezeu, a adormit in pace in anul 911:, adau%andu-se la ceata cu'iosilor parinti din #anastirea <eamt& )ata cum i descrie arhiereul <arcis Cretulescu, unul din ucenicii sai= .<eofit Eliade, $ar$at erudit, elenist, mare ieroschimonah, pustnic, ascet mare la Schitul !ocro', fost i%umen #anastirii Secu intre anii 91;0-911:& A fost capa$il, a dat sfat pentru a sa face spitalu(l), scoala si spiteria (farmacia) la Tar%u <eamt, $olnitele din manastire si alte tre$uri mari au facut& )n secolul nostru nu are 8omania astfel de $ar$atD s-au lepadat de staretie ca si de #itropolia #oldo'ei& Cine n-a 'azut pe acest parinte <eofit in ru%aciunile lui, acela n-a 'azut sfintenia intrupata& A murit la 3 fe$ruarie, 911: in #anastirea <eamt, unde se retrasese din i%umenia #anastirii Secu.& )ar in 8e%istru cu cei inmormantati in cimitirul #anastirii <eamt, acelasi ucenic scrie despre dascalul sau= .)eroschimonahul <eofit Eliade este cel mai mare $ar$at ascet din zilele noastre, elenist profund, ctitor mare&&&, $atraneta rara&&&.& IEROSCHIMONAHUL NEOFIT ELIADE - Ma(as'i&ea Neam' (911:) Cu'iosul <eofit )eroschimonahul a fost un parinte cu inalta 'iata duho'niceasca in o$stea #anastirii <eamt, cum putini se aflau la masura lui pe la +umatatea secolului E)E& 2iu de tarani razesi din +udetul 6rancea, tanarul <icolae a fost dat de mic sa in'ete carte& Apoi, iu$ind mai mult pe 0ristos decat cele din lume, a intrat in o$stea #anastirii <eamt& Aici a in'atat desa'arsit lim$a %reaca, scrierile Sfintilor !arinti si Sfanta Scriptura de la dascali iscusiti, a+un%and in putina 'reme sa-i intreaca pe toti cu ra'na, cu ne'ointa si cu intelepciunea& Staretul <eonil, 'azand osardia lui, indata l-a facut calu%ar si l-a trimis un timp la Schitul !ocro'& Aici, $unul ostas al lui 0ristos a primit in%erescul chip al schimniciei si s-a facut pustnic si ascet 'estit& Caci era o$icei la <eamt ca monahii cei mai ne'oitori sa se retra%a la !ocro', unde traisera cand'a multi sihastri cu 'iata sfanta& Aici se ostenea cu'iosul mai ales cu postul, cu ru%aciunea lui )isus, cu pri'e%herea si cu citirea Sfintei Scripturi& #anca numai o data pe zi, seara, si dormea cate'a ore pe noapte& 2iind chemat in la'ra, a fost hirotonit preot si randuit duho'nic si dascal de lim$a %reaca in scoala monahala din manastire, or%anizata la indemnul lui, unde in'atau aproape o suta de frati& Acest preacu'ios parinte era un mare elenist si dascal al ru%aciunii lui )isus& Timp de aproape trei decenii a crescut multi ucenici si a adus un curent de innoire duho'niceasca in #anastirile <eamt si Secu cu schiturile lor& Tot la indemnul parintelui <eofit Eliade, #anastirea <eamt a construit la Tar%u <eamt, intre anii 9140-914:, un mare spital, o farmacie (spiterie) si o scoala pentru folosul de o$ste al tuturor& S-au mai facut, cu sfatul lui, scoala ta satul 6anatori, farmacie si spital de alienati in manastire si .multe alte lucruri $une.& )ntre anii 91;0-91;;, Cu'iosul <eofit a fost e%umen la #anastirea Secu, facand multe donatii si innoind 'iata duho'niceasca in o$ste& !e toti ii cucerea cu cu'antul sau $land si intelept, iar mai ales ii zidea sufleteste cu pilda 'ietii sale, ca nu era altul in aceste parti care sa fie pe masura lui& !entru o 'iata aleasa ca aceasta, calu%arii #anastirii <eamt l-au ru%at sa le fie staret si parinte duho'nicesc& El insa s-a lepadat de o cinste ca aceasta, socotindu-se ne'rednic& )nca si domnul tarii cu ceilalti ierarhi l-au propus de mitropolit si parinte al #oldo'ei, in anul 91:0, ca de'enise cunoscut peste tot& El insa a fu%it la pustie, iu$ind mai mult linistea si ru%aciunea decat tul$urarea lumii& <ici carti din lim$a %reaca nu a tradus, decat una sin%ura, Cantare de lauda sioniceasca, tiparita in anul 91;9& Ca socotea mai de folos sa zideasca pe oameni cu fapta decat cu cu'antul& )n anul 91;; a renuntat la e%umenia #anastirii Secu si s-a retras la metanie& Apoi, mai traind putin si $ineplacand lui umnezeu, a adormit in pace in anul 911:, adau%andu-se la ceata cu'iosilor parinti din #anastirea <eamt& )ata cum i descrie arhiereul <arcis Cretulescu, unul din ucenicii sai= .<eofit Eliade, $ar$at erudit, elenist, mare ieroschimonah, pustnic, ascet mare la Schitul !ocro', fost i%umen #anastirii Secu intre anii 91;0-911:& A fost capa$il, a dat sfat pentru a sa face spitalu(l), scoala si spiteria (farmacia) la Tar%u <eamt, $olnitele din manastire si alte tre$uri mari au facut& )n secolul nostru nu are 8omania astfel de $ar$atD s-au lepadat de staretie ca si de #itropolia #oldo'ei& Cine n-a 'azut pe acest parinte <eofit in ru%aciunile lui, acela n-a 'azut sfintenia intrupata& A murit la 3 fe$ruarie, 911: in #anastirea <eamt, unde se retrasese din i%umenia #anastirii Secu.& )ar in 8e%istru cu cei inmormantati in cimitirul #anastirii <eamt, acelasi ucenic scrie despre dascalul sau= .)eroschimonahul <eofit Eliade este cel mai mare $ar$at ascet din zilele noastre, elenist profund, ctitor mare&&&, $atraneta rara&&&.& ARHIMANDRITUL TIMOTEI IONESCU - S'a&e' al Ma(as'i&ii Neam' (910:-911;) Arhimandritul Timotei )onescu a fost cel mai 'enera$il staret al #anastirii <eamt din a doua +umatate a secolului E)E (91:0-911;)& S-a nascut in satul /ol$ocii-Soroca, in anul 910:& Tatal sau, fiind preot, i-a dat din copilarie o crestere aleasa& )n anul 9133 paraseste casa parinteasca si 'ine la #anastirea <eamt& Aici, dupa cati'a ani de ucenicie pe lan%a cei mai alesi duho'nici, este tuns in schima monahala de staretul <eonil& Apoi, timp de peste 24 de ani este randuit la toate ascultarile manastiresti, de la cele mai de +os pana la slu+itor al sfantului altar& ar, pentru $landetea si smerenia sa, toate ascultarile le sa'arsea cu $ucurie si era iu$it de toata o$stea&

930

)n anul 91:0, staretul (herasim retra%andu-se de la conducerea manastirii, nimeni nu 'oia sa primeasca aceasta %rea ascultare& Atunci, unul din duho'nici a zis catre ceilalti= - oar n-o sa fie staret parintele Timotei de la oiA Cand au auzit parintii din consiliu de numele lui, au stri%at indemnati de uhul Sfant= - !arintele Timotei de la oi sa ne fie staretA in ziua aceea, monahul Timotei )onescu a fost chemat de la stana, a fost facut preot si arhimandrit si numit staret al #anastirii <eamt cu toate schiturile sale& )n acest timp, #anastirea <eamt trecea printr-o epoca de %rea incercare din istoria ei= secularizarea a'erilor, inchiderea tipo%rafiei, lipsa celor necesare pentru $olnita si spitalul de alienati, care adaposteau pana la 900 de $olna'i& Apoi, lipsa de hrana si cele de ne'oie pentru Seminarul monahal si pentru intrea%a o$ste care numara, impreuna cu schiturile sale, aproape -00 de calu%ariD iar mai presus de acestea, sla$irea 'ietii duho'nicesti din manastire& Toate acestea asteptau o innoire sal'atoare din partea noului staret& )ncendiul din 24 noiem$rie, 91:2, care mistui aproape intrea%a incinta, $isericile, clopotele si $i$lioteca, aduse intr-o stare si mai %rea o$stea #anastirii <eamt& )n fata acestor %rele incercari, staretul Timotei nu s-a descura+at, nici s-a indoit de mila lui umnezeu& Ci, intarindu-se cu darul lui 0ristos si luand $inecu'antare de la icoana facatoare de minuni a #aicii omnului, a inceput sa adune a+utoare de la /iserica si de la stat, de la calu%ari si credinciosi pentru refacerea incintei mistuite de foc& #ai intai innoieste acoperisul $isericii mari a )naltarii omnului si o pa'eaza pe +os cu marmura& Apoi restaureaza $iserica Sfantul (heor%he, clopotnita, paraclisele si zideste chilii cu eta+ de +ur-impre+urul incintei& 8etoarna clopotul mare distrus de incendiu, muta din incinta spitalul de alienati, innoieste a%heasmatarul si repara conductele de apa& B %ri+a deose$ita a a'ut arhimandritul Timotei pentru refacerea 'ietii carturaresti din manastire& #ai intai a or%anizat din nou si a pus in stare de functionare tipo%rafia& Timp de doua decenii (91:3-9113), in #anastirea <eamt s-au tiparit si retiparit numeroase carti reli%ioase si de cult in zeci de mii de e*emplare, care apoi se distri$uiau la $iserici si manastiri& Staretul Timotei a amena+at, de asemenea, si $i$lioteca, adunand de peste tot carti 'aloroase, in manuscris sau tiparite, in numar de peste 20&000, in locul celor mistuite de foc& Totodata s-a straduit sa poarte %ri+a deose$ita fata de cei $olna'i din spitalul si $olnita manastirii, cat si de cei din spitalul pu$lic de la Tar%u <eamt, administrat de manastire, unde se tratau $olna'ii %ratuit& Aceeasi %ri+a a purtat staretul Timotei si pentru incura+area in'atamantului, mentinand un timp seminarul din manastire si dand su$'entii din 'eniturile ei pentru scolile pu$lice din Tar%u <eamt si satul 6anatori& 3n deose$it efort a depus marele staret si pentru innoirea 'ietii duho'nicesti din manastire si de la schituri& Si aceasta a inceput-o intai cu prezenta re%ulata a o$stii la slu+$ele $isericesti, de la care staretul nu lipsea niciodata& Apoi a randuit duho'nici $uni pentru calu%ari si mireni si a o$li%at o$stea sa se marturiseasca si sa se impartaseasca mai des& A introdus ordine si disciplina la $iserica, la trapeza, la ascultari, la chilii, peste tot& 5a fel a procedat si la #anastirea Secu, precum si la schituri, intarind le%atura dra%ostei intre toti& )n anul 91;3, staretul Timotei a'ea in #anastirea <eamt un so$or de 3:0 de calu%ari, format din : arhimandriti, 30 duho'nici si ieromonahi, 91 ierodiaconi si 30: monahi& )n #anastirea Secu a'ea 19 de calu%ari, in Schitul 6o'idenia 40 de calu%ari, in Schitul !ocro' 9: calu%ari, in Schitul Sihastria 99 calu%ari si in Schitul Sihla 9 calu%ari& )ntre acestia se ne'oiau, alaturi de moldo'eni, 21 calu%ari ardeleni, 24 calu%ari $asara$eni, ; calu%ari din #untenia si cati'a din alte tari& Toti traiau in deose$ita armonie unii cu altii si ascultau in toate in'ataturile $landului staret& aca cine'a facea 'reo sminteala %ra'a in o$ste, staretul il trimitea de canon la unul din schiturile dependente de manastire& upa implinirea canonului hotarat, calu%arul putea sa se intoarca la metanie& )n timpul 8az$oiului de )ndependenta din anul 91;;, staretul Timotei a dat do'ada de mult patriotism si mila fata de cei raniti, adunand su$'entii $anesti pentru tara si trimitand calu%ari la am$ulantele de pe front& Astfel, marele staret, calauzit de darul uhului Sfant, in toate era prezent= la $iserica, la $olnita, la arhondaric, la $i$lioteca, la tipo%rafie, la primirea strainilor si la scaunul de spo'edanie& Toate le conducea cu intelepciune, pe toti ii im$ratisa cu dra%oste, pentru fiecare calu%ar si mirean a'ea un cu'ant duho'nicesc de man%aiere si im$ar$atare& upa 2; de ani de smerita ne'ointa calu%areasca si inca alti 2; de ani de rodnica po'atuire duho'niceasca a #anastirii <eamt, cu'iosul arhimandrit Timotei )onescu isi da sufletul in mainile lui 0ristos, la 90 iunie, 911;, fiind petrecut la mormant de aproape 400 de calu%ari si plans de clopotele celor 90 manastiri si schituri nemtene& 5a cimitir, ucenicul sau a citit din testamentul marelui staret aceste cu'inte folositoare de suflet= .6a ro%, iu$itilor, nu uitati sfaturile mele, ale smeritului Timotei& <u uitati fa%aduintele ce ati dat la taina sfintei calu%arii& <u uitati numele ce purtati si numele manastirii noastre in care traiti& Siliti-'a a o cinsti prin faptele 'oastre& 2aceti-'a 'rednici de dansa& )u$iti le%ea omnului, paziti /iserica si sfintele asezaminte manastiresti& Tineti o$iceiurile $une ce ati apucat fiecare de la cu'iosii 'ostri parinti cei de mai inainte& 3rmati pe calea cea sfanta si nu 'a lasati a cadea in cursele ademenirilor lumesti& Amintiti-'a de parintii nostri de demult si, urmandu-le credinta, sa-i a'eti a+utor in calea mantuirii& Siliti-'a din toate puterile a 'a inno$ila sufletul si a 'a perfectiona %andurile cu citirea Sfintelor Scripturi dumnezeiesti, pazind pururea poruncile omnului si in'ataturile ascalilor /isericii& )u$iti-'a si a+utati-'a intre 'oi unul pe altul, cu dra%oste sfanta intru omnul, ca, mantuindu-'a pe 'oi insi'a, sa mantuiti si pe altii& Siliti-'a, iu$itilor, a rascumpara 'remea ca zilele rele sunt& <u ma plan%eti pe mine, ci plan%eti-'a pe 'oi, ca sa puteti 'ia omnuluiA Eu, Timotei, mort, ma duc cu nade+de la parintii mei si 'a las 'oua testament de zestre ca sa purtati fiecare cu sfintenie calu%aria pana la sfarsitul 'ietiiA&&&.& MONAHIA EUFROSINA LA U - Ma(as'i&ea Va&a'ec (9;9;-9111) Aceasta calu%arita iu$itoare de 0ristos era fiica postelnicului Constantin 5azu din comun ra%useni-Sucea'a& 8enuntand la a'erea parintilor ei, a im$ratisat din tinerete smerita petrecere calu%areasca in #anastirea 6aratec& )n anul 919- a primit schima monahala, su$ numele de Eufrosina, si a fost multi ani su$ ascultarea staretei Blimpiada si a marelui duho'nic )osif !ustnicul& e la ei a in'atat a-si impodo$i sufletul cu toata fapta $una si mai ales cu intelepciunea cea duho'niceasca& upa moartea staretei Blimpiada, in anul 91--, so$orul manastirii o ale%e maica duho'niceasca& Si a po'atuit aceasta o$ste cu multa pricepere si daruire timp de -- de ani& Adunand in +urul ei peste 400 de maici si surori, stareta Eufrosina s-a in%ri+it, atat de ne'oile lor cele sufletesti, cat si de cele pamantesti& Astfel, a zidit $isericile .Sfantul )oan /otezatorul. si .Schim$area la 2ata. si a adus in manastire preoti $uni care mentineau cu scumpatate slu+$ele $isericesti si traditia duho'niceasca lasata de Cu'iosul )osif& !entru luminarea fetelor din manastire, ca si a celor din

939

satele in'ecinate, stareta Eufrosina a fondat in anul 91:0 prima scoala primara din 6aratec in chiliile $isericii .Sfantul )oan /otezatorul., randuind ca profesoare calu%arite din cele mai luminate& A facut, de asemenea, unele innoiri in incinta si a or%anizat ateliere de co'oare in manastire& )n anul 9111, monahia Eufrosina 5azu s-a mutat la 'esnica odihna in 'arsta de 99 de ani, lasand in urma o o$ste calu%areasca $ine formata, intarita pe temelia dra%ostei& CUVIOSUL AV0ENTIE SIHASTRUL - Ma&e (e/oi'o& i( Mu('ele A',os (, 9190) Cu'iosul schimonah A'*entie a fost un mare sihastru roman din #untele Athos& Era de loc din #oldo'a& !rin anul 9140 se duce la Athos si primeste tunderea monahala, la una din chiliile din prea+ma Atonului& Apoi, fiind foarte ra'nitor pentru 'iata pustniceasca si arzand de dra%ostea lui 0ristos, s-a retras la una din pesterile nelocuite de su$ 'arful #untelui Athos& Si atat s-a ne'oit acolo sin%ur, in post, in ru%aciune si lacrimi, incat a+unsese la mare masura duho'niceasca& Caci do$andise de la umnezeu in chip desa'arsit darul lacrimilor, al inainte'ederii si al ru%aciunii inimii& Acest cu'ios sihastru roman a+unsese cu ne'ointa la masura parintilor de demult, ostenindu-se toata 'iata sin%ur, in pri'e%heri de toata noaptea, in foame si sete, in fri% si cumplite ispite de la dia'oli& )nsa, mana omnului il acoperea si darul uhului Sfant se odihnea in sufletul lui& <imeni din calu%ari nu stia 'iata si ne'ointa lui, caci petrecea mai mult in munte& <umai din cand in cand se co$ora la Schitul !rodromul, se marturisea, primea !reacuratele Taine si iar se ducea la pustie& Asa a trait Cu'iosul A'*entie sihastrul, ca o candela nestinsa su$ 'arful Atonului, timp de aproape -0 de ani, sla'ind neincetat pe umnezeu si ru%andu-se ziua si noaptea pentru lume si pentru tara& Calu%arii din partea locului il cinsteau pe parintele A'*entie ca pe un ade'arat sfant& 6iata sa insa era ascunsa in 0ristos& Bdata, mer%and doi calu%ari din #anastirea 5a'ra in 'izita la pesterile sihastrilor de su$ 'arful #untelui Athos, au %asit pe Cu'iosul A'*entie adormit in omnul, stand in %enunchi si cu mainile ridicate la ru%aciune& Atunci, indata l-au co$orat in 5a'ra si l-au in%ropat in cimitirul manastirii& oamne, odihneste cu sfintii pe Cu'iosul !arintele nostru A'*entieA ARHIMANDRITUL ANDRONIC POPOVICI - Ma(as'i&ea Noul Neam' (9120-9193) Era fiul preotului )oan !opo'ici din comuna 5un%ani-)asi& 2iind chemat de 0ristos, a intrat in o$stea #anastirii <eamt, dupa cum sin%ur marturiseste, la 'arsta de numai 99 ani (9139)& Timp de 4 ani de zile, tanarul Andrei a in'atat carte in manastire, deprinzand $ine tipicul, muzica psaltica, le%atoria de carti, trecand prin toate ascultarile manastiresti& )n anul 913: este tuns in monahism& upa inca 94 ani de ascultare este hirotonit preot si numit eclesiarh al $isericii si duho'nic al o$stii, caci ieromonahul Andronic era foarte $land, tacut, ra'nitor la $iserica, ascultator in toate si iu$itor de osteneala& !entru aceea era cinstit de so$or ca un calu%ar smerit, cu'ios si duho'nic iscusit& )n arhi'a #anastirii <eamt, pe anul 9144, scrie urmatoarele despre acest duho'nic= .Andronic duho'nic, de 3: aniD de 24 de ani in manastireD de 9; ani calu%arit in <eamt, eclesiarh al manastirii, la le%atorie si a mai fost la arhondaricul maicilorD la mitocul Bcea 90 ani, la 'acarie, la talpalarie, la prescurarie, la chelaria de 'in, $ucatar, ucenic la $atranii Serafim, <ichifor si <arcisD la Secu, 93 ani si : luni, cantaret, eclesiarh si tipicar.& Acest mare duho'nic a'ea scoala ascultarii si a smereniei, care formeaza temelia 'ietii duho'nicesti& 2acea tot ce i se poruncea si niciodata nu cartea, ci cu $ucurie isi taia 'oia sa& e mai multe ori a fost trimis cu unchiul sau, monahul 5a'rentie, sa transporte carti tiparite in manastire, peste munti, la fratii romani transil'aneni, ca si in #oldo'a la $iserici si schituri& )n anul 91:9 este numit e%umen la Schitul Sihastria, apoi la #anastirea Secu& Aici a facut cate'a innoiri si a format mai multi ucenici& A scris inca si )storia #anastirilor <eamtul si Secul in doua tomuri, la sfarsitul careia face aceasta insemnare= .!arintilor sfinti si frati, cu smerita metanie &&& ro% dra%ostea 'oastra, primiti si mica aceasta adunare de flori a rodului mintii si inimii mele &&& Cel mai ne'rednic si mai pacatos Andronic ieroschimonah si duho'nic din sfintele monastiri <eamtul si Secul &&&.& upa doi ani (91:3), ieroschimonahul Andronic impreuna cu ieroschimonahul Teofan Cristea se duc la metocul la'rei din Ti%hina, numit Chitcani, unde intemeiaza o 'estita manastire, anume .<oul <eamt.& Aceasta fiica a #anastirii <eamt a de'enit in putina 'reme asa de mare si or%anizata, incat a+un%ea din urma pe mama ei& )n aceasta manastire a fost staret cati'a ani si arhimandritul Andronic, fondatorul ei, fiind foarte iu$it si cautat de calu%ari si de credinciosi& upa :2 de ani de slu+ire pana la +ertfa a /isericii lui 0ristos, lasand in urma sute de fii duho'nicesti si cate'a manastiri si schituri innoite de el, marele duho'nic si arhimandrit Andronic !opo'ici a adormit cu pace in anul 9193 si a fost inmormantat la #anastirea <oul <eamt, fondata de el& EPISCOPUL MELCHISEDEC STEFANESCU - Episcopia Roma(ului(9123-9192) 6enera$ilul episcop #elchisedec al 8omanului a fost unul din cei mai luminati ierarhi ai /isericii Brtodo*e 8omane din a doua +umatate a secolului E)E& Bri%inar din comuna (arcina, +udetul <eamt, tanarul #ihail - dupa numele de $otez - era cel dintai nascut din cei unsprezece copii ai preotului !etrache si ai prez$iterei Anastasia Stefanescu& Tatal sau a fost un $un preot si un ade'arat slu+itor al /isericii lui 0ristos& El a pastorit parohia (arcina timp de 40 de ani& )ar mama sa .a fost model 'irtutilor femeii de tara, cu deose$ire, a sotiei preotului de tara.& and copiilor lor o educatie crestineasca aleasa, cinci dintre ei au im$ratisat 'iata calu%areasca& Cel dintai chemat de 0ristos a fost #ihail& )ntre anii 913--9131 urmeaza Seminarul de la Socola-)asi& upa ce sta patru ani de zile ca in'atator de sat, reia cursurile, si in anul 91-3 este numit profesor de retorica, pastorala, istorie si %eo%rafie, la seminar do'edindu-se un talentat dascal si catehet& )n acelasi an primeste tunderea monahala cu numele de #elchisedec, iar in anul urmator este hirotonit ierodiacon& 2iind daruit de umnezeu cu multa intelepciune si cu o 'iata duho'niceasca e*emplara, intre anii 91-1- 9149, ierodiaconul #elchisedec isi continua studiile la Academia Teolo%ica de la ?ie', infiintata de mitropolitul !etru #o'ila& Apoi este hirotonit ieromonah si numit profesor de patristica, drept canonic, litur%ica si teolo%ie comparata la Socola, unde functioneaza pana in anul 914:& !e drept cu'ant, arhimandritul #elchisedec Stefanescu a fost un eminent profesor ai Seminarului de la Socola, un de'otat slu+itor al /isericii lui 0ristos si un nee%alat peda%o% si parinte duho'nicesc al 'iitorilor candidati de preotie& <umerosi ele'i formati de dansul au a+uns $uni preoti, e%umeni, profesori si ierarhi alesi in #oldo'a& Arhimandritul #elchisedec, prin personalitatea si cultura sa, ridica Seminarul la Socola - cel dintai seminar teolo%ic din tara noastra (9103) si prima scoala %imnaziala din !rincipate cu predarea in lim$a romana la ni'elul unei ade'arate academii teolo%ice romanesti& Aici au crescut si s-au format mii de slu+itori ai sfintelor altare&

932

)n anul 914:, arhimandritul #elchisedec este numit rector al Seminarului de la 0usi, reusind in cati'a ani sa-l reor%anizeze in intre%ime, pe masura celui de la )asi, cu local propriu, cu profesori $uni si la un ni'el duho'nicesc satisfacator& Aici s-au format peste o mie de preoti $uni pentru /iserica lui 0ristos, pre%atiti cu parinteasca %ri+a de acest mare peda%o%& )ntre anii 914;-9149, arhimandritul #elchisedec a staruit cu timp si fara timp la unirea !rincipatelor 8omane, folosind cu multa intelepciune, atat catedra, cat si am'onul& El lua ca temelie a unirii romanilor cu'intele #antuitorului, Care zice= !recum Tu, !arinte, intru #ine si Eu intru Tine, asa si acestia intru <oi una sa fie ()oan 9;, 29)& El do'edea prin cu'ant si fapta ca unirea fratilor romani, de acelasi neam si lim$a, de aceeasi credinta si traire crestina, este o datorie e'an%helica sfanta, dupa modelul unitatii treimice si a sfintilor din ceruri& 3nitatea romanilor, spunea el, 'a duce nu numai la intarirea nationala si la risipirea 'ra+$ei dintre frati, dar in aceeasi masura si la intarirea Brtodo*iei romanesti, pentru a putea rezista prozelitismului reli%ios strain, care cauta sa dez$ine <eamul si /iserica noastra apostolica& 5a sfarsitul anului 91:2, Arhimandritul #elchisedec este hirotonit arhie- reu si numit locotenent de episcop la 0usi& )n ianuarie, 91:4, este numit episcop al unarii de 7os, eparhie pe care o pastoreste cu aleasa %ri+a duho'niceasca timp de cincisprezece ani& Cea dintai preocupare a sa, ca episcop, a fost sa zideasca $iserici prin sate si sa numeasca preoti luminati si cu frica de umnezeu in toate parohiile din eparhie& Episcopul #elchisedec facea re%ulat 'izite canonice pe la sate si orase, sfintea noi lacasuri, in'ata pe credinciosi sa pastreze cu sfintenie dreapta credinta si sa duca o 'iata crestineasca, plina de dra%oste si de fapte $une& B deose$ita %ri+a purta noul episcop pentru 'adu'e, pentru orfani si pentru taranii saraci, pe care ii miluia dupa putere si ii man%aia cu cu'inte parintesti& 2iind profund cunoscator al Sfintei Scripturi si al in'ataturii Sfintilor !arinti si fiind inzestrat de umnezeu cu darul frumoasei 'or$iri, episcopul #elchisedec s-a do'edit in eparhia sa un neo$osit predicator si apostol al lui 0ristos& Acelasi lucru il cerea si de la preoti= 'iata morala e*emplara, slu+$a reli%ioasa dupa randuiala si predicarea neo$osita a cu'antului lui umnezeu& )n prima'ara anului 91;9, episcopul #elchisedec este chemat sa pastoreasca Eparhia 8omanului, pe care o conduce cu aceeasi demnitate si intelepciune duho'niceasca timp de peste treisprezece ani& Ca mare or%anizator al tre$urilor $isericesti si luminat peda%o%, episcopul #elchisedec da o mare amploare Seminarului de la 8oman& El 'oia ca preotii sa fie cat mai luminati la minte si cu 'iata aleasa, pentru a fi credinciosilor, atat apostoli si parinti duho'nicesti, cat si in'atatori de carte& !e ele'ii saraci si silitori la carte, episcopul ii intretinea personal la seminar, iar pe altii ii primea ca $ursieri& #ulti din ucenicii sai care au facut seminarul la 8oman au a+uns renumiti preoti, misionari, profesori si episcopi& e asemenea, cu $inecu'antarea sa, se construiesc numeroase $iserici noi prin sate, pe care le sfinteste personal, se innoiesc unele manastiri si schituri ca= /o%dana, Sihastru si #a%ura din +udetul /acauD sau /uluc, Tarnita, 5epsa si altele din +udetul 6rancea& A+uta personal la ridicarea unor scoli pentru luminarea poporului, iar la Spitalul din 8oman, pe lan%a o$isnuitele 'izite duho'nicesti, acorda su$'entii pentru a+utorarea $olna'ilor saraci& 2iind unul din cei mai in'atati ierarhi ai timpului sau si un profund teolo%, episcopul #elchisedec a a'ut un rol duho'nicesc important in 'iata /isericii romanesti& Astfel, el a contri$uit mult la unirea celor doua $iserici locale din #oldo'a si Tara 8omaneasca, a+un%and ca in anul 91:4 sa se intruneasca la /ucuresti, pentru prima data, un Sinod %eneral al /isericii Brtodo*e 8omane& e asemenea, a contri$uit personal la intocmirea unor re%ulamente pentru disciplina monahala si $isericeasca, pentru in'atamantul teolo%ic, pentru ale%erea arhiereilor, pentru re'izuirea si editarea cartilor $isericesti, ca si pentru apararea credintei ortodo*e pe pamantul tarii noastre, sin%ura si ade'arata credinta apostolica& B contri$utie importanta a a'ut episcopul #elchisedec si la intocmirea 5e%ii Br%anice din 91;2, prin care s-a constituit Sfantul Sinod al /isericii Brtodo*e 8omane& Tot la staruinta sa si in urma memoriului compus de el catre !atriarhia Ecumenica din Constantinopol, s-a sfintit pentru prima data in tara noastra Sfantul si #arele #ir, in anul 9112& Aceeasi deose$ita contri$utie a a'ut marele ierarh si la do$andirea autocefaliei /isericii Brtodo*e 8omane& Ca urmare a Actului Sinodal intocmit de el cu multa intelepciune, in prima'ara anului 9114 se recunoaste autocefalia /isericii noastre& Episcopul #elchisedec a scris, de asemenea, numeroase carti cu continut teolo%ic, pastoral, apolo%etic si istoric& intre acestea amintim= 5itur%ica, Tipicul, o%matica, )ntroducerea in stiintele teolo%ice, )ntroducerea in sfintele carti ale 6echiului si <oului Asezamant (2 tomuri) (91:0)D Teolo%ia pastorala, Cronica 0usilor si a Episcopiei (91:9)D Cronica 8omanului si a Episcopiei, 2 'ol& (91;--91;4)D !apismul si starea actuala a /isericii Brtodo*e din 8omania (9113)D /iserica Brtodo*a in lupta cu protestantismul (9190)D espre icoanele miraculoase de la Athos de pro'enienta romaneasca (9113)D <otite istorice si arheolo%ice de pe la -1 de manastiri si $iserici antice din #oldo'a (9114)D 6iata si scrierile lui (ri%ore Tam$lac (9113)D 6iata mitropolitului Antim )'ireanul (911:) si altele& upa o 'iata plina de osteneli si ispite, de $ucurii duho'nicesti si nu putine incercari pentru cinstea /isericii Brtodo*e si folosul credinciosilor, la 9: mai, 9192, episcopul #elchisedec si-a dat duhul in mainile marelui Arhiereu )isus 0ristos& in donatia lasata de el, s-au construit in anii urmatori, dupa dorinta sa, o %radinita de copii si o scoala de cantareti $isericesti, alaturi de Episcopie, in care se primeau numai copii orfani, cu intretinere %ratuita& IEROSCHIMONAHUL NIFON IONESCU A+e/a&a'ul c'i'o& al Sc,i'ului &oma(esc P&o+&omul Mu('ele A',os (910;-9909) Cu'iosul <ifon ieroschimonahul este cel dintai si ade'aratul ctitor al schitului romanesc !rodromul din Athos& S-a nascut in +udetul 6aslui din parinti saraci si foarte credinciosi& Auzind de 'estitul staret al #anastirii 0oraita, arhimandritul )rinarh 8oseti, in anul 912: a intrat in o$stea lui si s-a facut calu%ar de dansul, su$ numele de <atanail& )n anul 91-0 a plecat la #untele Athos impreuna cu monahul <ectarie din aceeasi manastire& #ai intai s-au ne'oit in #anastirea Cutlumus& Apoi au cumparat o chilie la schitul Sfanta Ana& Aici parintele <atanail se face schimonah, su$ numele de <ifon& Adunandu-si calu%ari multi in +urul sau, din care o parte erau din #anastirea 0oraita, schimonahul <ifon, a+utat de prietenul sau iu$it <ectarie, a cumparat o chilie mai incapatoare lan%a mare, la locul numit Chirasa, pe mosia #anastirii 5a'ra, unde se muta cu ucenicii sai& )n anul 9140 parintii <ifon si <ectarie 'in in #oldo'a, sunt hirotoniti preoti si cer a+utorul mitropolitului Sofronie #iciescu si domnitorului (ri%ore (hica de la )asi, pentru zidirea unui schit romanesc in Athos& )n urma a+utorului primit de 3400 de %al$eni si a inter'entiei catre #anastirea 5a'ra, conducerea acesteia recunoaste chilia 6i%la )anicopoli, drept schit romanesc& Aici mai fusesera e%umeni cu'iosul )ustin duho'nicul si !atapie ucenicul lui, intre anii 9190-9124, dar chiliile zidite de dansii a+unsesera in ruina& )n anul 9142 ieroschimonahii <ifon si <ectarie au pus temelia $isericii schitului !rodromul, cu hramul /otezul omnului& Bpt ani mai tarziu, in 91:0 $iserica era de+a pictata& )n acelasi an arhiereul )saia 6icoi (a+uns episcop la 8oman intre anii 91:1-91;1), insotit de cati'a clerici si doua sute de pelerini din tara, sfinteste noua $iserica si numeste pe ieroschimonahul <ifon )onescu staret al schitului

933

!rodromul& )nmultindu-se calu%arii romani in schit, parintii <ifon si <ectarie au adunat noi a+utoare din tara si au zidit doua corpuri de chilii cu cite doua eta+e pe laturile de nord-'est si est& !e lan%a %ri+a de or%anizare, cu'iosul <ifon, fondatorul schitului !rodromul, s-a in%ri+it si de intarirea 'ietii duho'nicesti din o$stea sa& #ai intai a adunat in +urul sau pe cei mai $uni calu%ari romani ce se ne'oiau pe atunci in Sfantul #unte, in frunte cu 'estitul protopsalt <ectarie schimonahul& Apoi a randuit la $iserica 5itur%hia zilnica si pra'ila ca la marile manastiri atonite& e asemenea, ascultarile, masa si intretinerea erau intrutotul de o$ste& Spo'edania o$stii, care numara pana la 900 de parinti si frati, se facea re%ulat in fiecare saptamana, iar Sfanta impartasanie pentru $atrani si schimonahi se facea saptamana& )ar pentru ceilalti la doua saptamani& !entru $olna'i, staretul a zidit $olnita si a randuit calu%ari in%ri+itori, iar pentru cei tineri si cu talent a format scoala de muzica psaltica, 'estita in tot #untele Athos, su$ conducerea marelui dascal si protopsalt roman schimonahul <ectarie Cretu& Astfel, su$ staretia ieroschimonahului <ifon )onescu, schitul !rodromul isi traia cea mai linistita epoca de armonie si inflorire duho'niceasca din toata istoria sa& )n anul 91;0, insa, parintele <ifon se retra%e din staretie si re'ine in tara& Aici intemeiaza schitul /ucium de la )asi, ca metoc al !rodromului& upa cati'a ani se reintoarce in Sfantul #unte si se retra%e la liniste cu ucenicul sau intr-o pestera de lan%a mare, la 20 de minute departare de schitul intemeiat de el& Alaturi a'ea si un mic paraclis cu hramul <asterea #aicii omnului, unde sa'arsea pra'ila zilnica si 5itur%hia in sar$atori& Acolo, in pestera, intre munte si mare s-a ne'oit Cu'iosul <ifon in post si ru%aciune inca 20 de ani, sla'ind pe umnezeu ziua si noaptea& )ar in anul 9909 si-a dat sufletul in mainile omnului, in 'arsta de 9- de ani& !estera lui se cheama pana astazi .!estera !arintelui <ifon., iar trupul sau a fost in%ropat de ucenici alaturi, intr-un loc tainuit, dupa dorinta sa& oamne, numara in ceata sfintilor pe Cu'iosul <ifon pustniculA IEROSCHIMONAHUL NECTARIE - al +oilea c'i'o& al Sc,i'ului P&o+&omul Mu('ele A',os(9100 - circa 9900) Cu'iosul <ectarie a fost cel mai de aproape ucenic si cola$orator al staretului <ifon )onescu, la fondarea schitului !rodrom din Athos& Era de loc din comuna /ursucani-/arlad& Auzind de #anastirea 0oraita si de marele staret )rinarh 8oseti, a 'enit aici si s-a facut calu%ar de din-sul, prin anul 9130& Apoi, cu $inecu'antarea lui, in anul 91-0, a plecat la Sfantul #unte impreuna cu po'atuitorul sau, monahul <atanail& Acolo impreuna s-au ne'oit, impreuna au ra$dat lipsurile impreuna au cumparat chilia 6i%la )anicopoli de su$ 'arful Atonului, impreuna s-au facut schimonahi, impreuna au adunat a+utoare din tara si au fondat schitul romanesc !rodromul& )eroschimonahul <ifon, fiind staret, se in%ri+ea mai mult de cele duho'nicesti ale o$stii, iar parintele <ectarie, fiind econom al schitului, se in%ri+ea mai mult de cele ale #artei& Aduna $ani din tara, aducea materiale pentru zidirea $isericii si a chiliilor, transporta alimente cu cora$ia si odihnea pe toti& )n anul 9142 cu'iosul <ectarie a adus in Athos trei frati ai sai dupa trup si i-a facut schimonahi& )ar dupa anul 91;0, cand staretul <ifon se retra%e din !rodrom la liniste, se retra%e si ieroschimonahul <ectarie lan%a fratii sai, la schitul Sfanta Ana& Acolo s-a ne'oit peste doua zeci de ani in post si ru%aciune parintele <ectarie, al doilea ctitor al schitului romanesc din Athos& Apoi, $ineplacand lui umnezeu, a adormit cu pace, spre sfarsitul secolului trecut& MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU - al Mol+o/ei si Suce/ei (9191-9902) Viata Acest mare mitropolit al #oldo'ei - )osif al ))-lea <aniescu - numit .cel sfant si milosti'., a fost cel mai stralucit ierarh al /isericii Brtodo*e 8omane din a doua +umatate a secolului E)E dupa Sfantul Calinic de la Cernica& Era fiul preotului Anania (<ane) #ihalache si al pres'iterei Teodosia, din satul 8azalai-/alti, nascut la 94 iulie 9191& upa doi ani tatal sau moare si ramane 'adu'a cu doi copii, )oan si )eremia& )n anul 9139, ierodiaconul Teofilact, unchiul sau, aduce la #anastirea Sfantul Spiridon din )asi pe copilul )oan, pentru a in'ata carte& Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul si muzica psaltica& )n anul 913- ierodiaconul Teofilact este numit e%umen la #anastirea Sfantul !rooroc Samuil din 2ocsani, unde aduce si pe nepotul sau& )n anul 9134, ierodiaconul Teofilact a+un%e eclesiarh la episcopia /uzaului, su$ 'estitul episcop Chesarie, impreuna cu tanarul )oan& 5a 23 ianuarie 9134 rasoforul )oan este calu%arit su$ numele de )osif, in catedrala episcopala, iar a doua zi este hirotonit diacon& Ca ucenic al episcopului Chesarie, in anul 913:, ierodiaconul )osif <aniescu intra la seminarul din /uzau, atunci infiintat, pe care il termina in 91-0& Apoi, intre anii 91-0-91-; urmeaza Cole%iul Sfantul Sa'a din /ucuresti& )n anul 91-9 este numit e%umen la #anastirea Ser$anestii #orun-%la'ului-8amnicu-6alcea, iar la 29 au%ust 9140 este hirotonit preot in /ucuresti& )n noiem$rie 9142 este facut protosin%hel de Sfantul Calinic, episcopul 8amnicului& )n 914; este numit e%umen la #anatirea (aisenii- +ud& am$o'ita, iar dupa - ani este facut arhimandrit de mitropolitul primat <ifon si numit in 91:3 e%umen la #anastirea Sarindar din /ucuresti, intre anii 91:--91;0 arhimandritul )osif <aniescu a acti'at ca profesor de reli%ie la %imnaziul (heor%he 5azar si la liceul #atei /asara$ din Capitala, iar ultimii doi ani (91;0-91;9) a fost director la Seminarul Central& 5a 23 aprilie 91;2 arhimandritul )osif <aniescu este hirotonit arhiereu, iar in ianuarie 91;3 este numit episcop de Ar%es& 5a 90 iunie 91;4 este ales mitropolit al #oldo'ei, iar la : iulie acelasi an este instalat la )asi& Timp de 2; de ani 'enera$ilul mitropolit )osif <aniescu pastoreste cu o rara $landete si intelepciune #itropolia #oldo'ei& Aici a depus cea mai $o%ata acti'itate duho'niceasca, teolo%ica, pastorala si sociala din toata 'iata sa, ramanand pentru urmasi un e*emplu 'iu si %reu de imitat& 5a 2: ianuarie 9902 mitropolitul )osif <aniescu .cel sfant si milosti'. paraseste pe fiii sai duho'nicesti si se stramuta la cerestile lacasuri, pentru a sta in fata marelui Arhiereu )isus 0ristos& #ormantul sau se afla in partea de sud a catedralei mitropolitane terminata de el& 2apte si cu'inte de in'atatura )n ziua calu%ariei rasoforului )oan <aniescu, episcopul (hesarie i-a tinut o scurta cu'antare, zicandu-i= - Ti-am dat numele )osif, numele staretului meu& e 'ei fi om de trea$a, ai sa a+un%i ca elA )ntr-ade'ar, cu'intele marelui episcop s-au implinit cu prisosinta in 'iata ucenicului sau& 2& Se spunea despre mitropolitul )osif ca pe cand era ele' la seminarul din /uzau si la Cole%iul Sfantul Sa'a, a'ea o comportare duho'niceasca foarte aleasa si in'ata asa de $ine, ca pe toti cole%ii sai ii intrecea, atat cu in'atatura cat si cu trairea& !entru aceea era iu$it, si de ele'i si de profesori& 3& 5a inmormantarea episcopului Chesarie, parintele sau duho'nicesc, din 30 noiem$rie 91-:, tanarul ierodiacon )osif <aniescu a rostit un cu'ant de recunostinta si apreciere asa de ales incat toti cei de fata l-au sarutat cu lacrimi& -& Se mai spunea despre dansul ca era un e'la'ios slu+itor al /isericii si un cantaret neintrecut& !saltichia o in'atase de la marele dascal si protopsalt #acarie ieromonahul& Cand canta la strana, 'ocea lui duioasa umplea $iserica, misca inimile si scotea lacrimi&

93-

4& Acest smerit si 'rednic de pomenire slu+itor al /isericii lui 0ristos a'ea inca mare osardie pentru cele sfinte& umnezeiasca 5itur%hie o sa'arsea intotdeauna cu $ucurie si cu ochii umeziti de lacrimi& Era, de asemenea, un neintrecut predicator si duho'nic iscusit, cautat de multa lume pentru $landetea si cu'intele lui& Cat a fost staret de manastiri a crescut numerosi fii duho'nicesti, atat mireni cat si calu%ari& :& Timp de opt ani de zile cat a fost profesor de reli%ie, arhimandritul )osif <aniescu era cel mai iu$it dintre profesori& Ele'ii mer%eau dupa el si il pretuiau ca pe un ade'arat parinte duho'nicesc& Cunostea $ine Sfanta Scriptura si era desa'arsit dascal si catehet& Cu'intele sale se lipeau de inimile tuturor& ;& !e lan%a celelalte daruri, mitropolitul losif a'ea si darul sfintei smerenii si al ascultarii& in fiecare ora el 'edea pe umnezeu si toate le primea ca din mana 5ui& 5a 90 iunie 91;4, cand a fost ales in sinod mitropolit al #oldo'ei, a spus printre altele aceste cu'inte= - atoriile inaltei pozitii eclesiastice, la care dumnezeiasca pro'identa, prin 'otul domniilor 'oastre ma cheama astazi, cunosc si marturisesc cu toata umilinta ca sunt mai presus de puterile mele& 1& upa ce a fost ales parinte si pastor al #oldo'ei, mitropolitul losif <aniescu a plecat cu trenul din /ucuresti spre )asi, pentru instalare& Era sam$ata, in noaptea de : iulie 91;4& )n 'a%on a adormit putin si a 'isat pe marele mitropolit 6eniamin Costachi, care, apropiindu-se, ii dadea sfaturi sa termine catedrala din )asi inceputa de el& Acelasi 'is l-a a'ut in noaptea aceea si duho'nicul mitropoliei din lasi, arhimandritul )eroftei #a*imescu& eparte fiind, spunea el, am 'azut cum in +urul $isericii mari a lui 6eniamin se plim$au doi calu%ari cu $ar$ile ce straluceau ca ar%intul cel sclipitor& Si apropiindu-ma de ei, fara sa ma 'ada, o$ser' ca unul din ei era insusi mitropolitul 6eniamin, pe care i-am recunoscut dupa fata, dar pe celalalt nu l-am cunoscut& Si mitropolitul 6eniamin spunea cu sfisieri de dureri in %las, celuilalt insotitor al lui, cum aceasta $iserica inceputa de el si ramasa neterminata, acum urmasii 'or sa o scoata la mezat& .Sa darame si sa 'anda ceea ce am zidit si cumparat eu.& Si lacrimile mitropolitului 6eniamin n-au contenit sa cur%a pana ce, terminand de incon+urat $iserica, a disparut& Sosind dimineata, duho'nicul era framintat de acest 'is si dorea sa afle numele acelui calu%ar ce insotea pe 6eniamin& ar mare i-a fost $ucuria ca in aceeasi zi i-a recunoscut in persoana mitropolitului losif <aniescu& El era acela ce se plim$a in%indurat si nu raspundea nimic la toate tin%uirile mitropolitului 6eniamin& 9& !rima %ri+a a noului parinte al #oldo'ei a fost terminarea catedralei inceputa in anul 9133 de inaintasul sau, mitropolitul 6eniamin Costachi& ar, pre%atindu-se tara pentru raz$oiul de independenta, $landul arhiepiscop a amanat inceperea lucrului& Timp de doi ani de zile s-a straduit sa im$ar$ateze pe credinciosi si intre%ul cler in lupta dreapta pentru neatirnare nationala si $isericeasca& Astfel, a facut apel la toate minastirile si la preoti sa adune a+utoare pentru armata, iar pe cei care doreau ii trimitea in am$ulante pentru in%ri+irea ranitilor& 5a apelul mitropolitului losif au contri$uit cu a+utoare toate manastirile si multe parohii, iar pentru in%ri+irea ranitilor au plecat din #oldo'a peste o suta de preoti, calu%ari si maici& 90& )n anul 91;9, dupa terminarea raz$oiului, mitropolitul )osif s-a dus in audienta la primul ministru sa ceara a+utor pentru constructia catedralei& eci, intrand inauntru, a zis= - 6in cu o ru%aminte mica pentru dumnea'oastra, dar foarte mare pentru noi& Si anume, sa ne dati fonduri pentru terminarea catedralei mitropolitane din )asi, care zace in ruina de -0 de ani si in care dorm noaptea 'itele oamenilor& - <u a'em acum fonduri pentru aceasta A a raspuns casierul trezoreriei nationale& - aca o tara nu are $ani sa construiasca o catedrala, a raspuns hotarat mitropolitul, atunci eu dau dimisie din mitropolie& !oftiti car+a A 6azand ra'na marelui ierarh pentru casa omnului, mem$rii %u'ernului au apro$at in aceeasi zi fonduri $anesti cu care s-a si inceput constructia catedralei& 99& Cea dintai %ri+a a mitropolitului )osif, dupa terminarea catedralei, a fost stramutarea osemintelor primului ei ctitor, 6eniamin Costachi, de la #anastirea Slatina la ctitoria sa din )asi, in semn de recunostinta si dra%oste in 0ristos& Aceasta stramutare s-a facut la 30 decem$rie 911:& 92& 5a 23 aprilie 911;, de ziua Sfantului #arelui #ucenic (heor%he, s-a sfintit noua catedrala mitropolitana din )asi de catre 92 arhierei, in prezenta a zeci de mii de credinciosi& )n aceasta sar$atoare mitropolitul )osif a trait cea mai fericita zi din 'iata lui si a rostit in $iserica un cu'ant parintesc, inspirat de uhul Sfant, care a miscat inimile tuturor fiilor sai duho'nicesti& 93& A doua mare ctitorie a inaintasului sau, pe care a sal'at-o mitropolitul )osif, a fost seminarul 6eniamin Costachi de la Socola& <ea'and un local propriu, functiona cu chirie prin casele ne%ustorilor& 6azand aceasta, $unul mitropolit a cumparat palatul fostului domnitor #ihail Sturza din )asi, l-a reparat si a mutat seminarul in el& 5a inau%urarea noului local a 'or$it mitropolitul aceste cu'inte, 'rednice de pomenit= O Copilul lui 6eniamin a a+uns prin usile oamenilor A 8usine pentru /iserica A 8usine pentru tara A 6eniamine, te-am raz$unatA Astazi te-am instalat in palatul aceluia care te-a amarat si te-a facut sa pleci la minastire A 9-& Su$ pastoria acestui de'otat mitropolit s-au restaurat inca doua renumite ctitorii din )asi= /iserica Sfantul <icolae omnesc si $iserica Sfintii Trei )erarhi& S-au innoit, de asemenea cu a+utorul lui, numeroase $iserici parohiale, schituri si manastiri, cautand intru toate sa imite pe marele sau inaintas, 6eniamin Costachi& 94& #itropolitul )osif a'ea din copilarie o deose$ita e'la'ie pentru moastele Cu'ioasei !araschi'a din )asi& Ele se pastrau in paraclisul #anastirii Sfintii Trei )erarhi& ar in noaptea de 2; decem$rie 9111, aprinzandu-se paraclisul, au fost cuprinse de flacari si sfintele moaste& eci, auzind mitropolitul, a 'enit noaptea acolo descult si 'azand cum arde in foc cel mai de pret odor al #oldo'ei, plan%ea ca un copil neman%aiat& ar, potolindu-se focul, prin minune au fost %asite moastele Cu'ioasei !araschi'a intre%i si ne'atamate& <umai im$racamintea de ar%int se topise& Atunci $unul pastor a facut alt sicriu de ar%int pentru sfintele moaste si le-a stramutat in noua catedrala, precum se 'ede pina astazi& 9:& Acest 'enera$il mitropolit era un mare iu$itor de cantare $isericeasca& El a impodo$it sfintele altare cu cei mai e'la'iosi slu+itori si stranile $isericilor cu cei mai $uni protopsalti& El este cel dantii ierarh roman care a $inecu'antat or%anizarea corului 'ocal in $iserica si a in%aduit femeilor sa cante la cor& )mpotri'a celor care se opuneau la aceasta el raspundea= - E'la'iosilorA 5a mormantul #antuitorului au ramas numai femeile, caci $ar$atii fu%isera totiA 2emeile, cele dintai, au 'estit in'ierea omnului A 9;& Cele mai alese fapte $une ale mitropolitului )osif erau insa acestea doua= sfintenia 'ietii sale si milostenia& Cu aceste doua mari 'irtuti a intrecut pe toti ierarhii 'remii sale, a cucerit inimile cele mai impietrite, a casti%at respectul celor mari, a ridicat de +os pe multi deznada+duiti, a adunat in +urul sau pe cei saraci si ne$a%ati in seama si a tras spre 0ristos pe multi crestini cu pilda 'ietii sale& 91& Se spunea despre dansul ca era foarte cumpatat si cu dreapta socoteala in toate& ormea noaptea putin si se ru%a mult& )n fiecare

934

dimineata, la orele cinci, cand suna clopotul de 3trenie, el se destepta cel dintai& Apoi numara $ataile clopotului din turn, daca suna de trei ori cate patruzeci de lo'ituri& upa ru%aciune citea 'iata sfantului din ziua respecti'a, apoi isi lua rasa si 'enea la $iserica& 99& Spuneau parintii de la mitropolie care i-au fost ucenici ca mitropolitul )osif 'enea zilnic la Sfanta 5itur%hie, la 6ecernie si la 3trenie& <umai daca era plecat unde'a sau era %reu $olna', nu 'enea& !arintii auzeau mai intai toaca, apoi $ataile ritmice ale car+ei mitropolitului pe mozaicul $isericii& 20& Spuneau iarasi despre dansul ca ii placea sa asculte in $iserica citirea psaltirii si cantarea la strana& )n zilele de lucru canta cu cantaretii stihiri, tropare, laudari si altele, pe care le in'atasera si mirenii& ar cel mai mult le placea sa cante fericirile si cantarile Sfintei 5itur%hii, caci mitropolitul )osif traia $ucuria Sfintei 5itur%hii& 29& Adeseori $unul pastor facea 'izite canonice la manastiri, la schituri si parohii& Sfintea $iserici si preoti, tinea predici alese si dadea sfaturi duho'nicesti, dar niciodata nu aducea la )asi daruri de la credinciosi& Ci pe toate le impartea la 'adu'e si la orfani& - <oua ne-a dat umnezeu din $elsu%, zicea el& Sa dam la cei lipsitiA 22& 3n loc iu$it de liniste al $landului ierar$& era schitul Sihla& Aici 'enea in fiecare 'ara cu diaconii sai, se urcau la pestera Sfintei Teodora, faceau 6ecernia, apoi poruncea unui diacon sa cante ectenia intreita si sla'oslo'ia mare deasupra stancilor& 5a urma, cantau cu totii .Camara Ta, #antuitorule&&&., apoi co$orau spre #anastirea <eamt& 23& espre acest e'la'ios pastor de suflete spunea unul din ucenicii sai= - #itropolitul )osif a'ea calitati mari, as putea zice apostolice, pentru ca zilnic cu%eta numai la indeplinirea datoriilor sale pastorale& Credinta sa era tare in 0ristos omnul& Ea il intarea in luptele 'ietii, ea il indemna la sa'arsirea faptelor sale mari si 'irtuoase& Totdeauna l-am %asit citind Sfanta Scriptura si imi spunea= - e aici eu in'at toate, intocmai ca si marele ascet Antonie, care n-a'ea alta carte decat cerul si pamantul, contemplandu-le& 2-& Cea mai mare fapta $una a mitropolitului )osif <aniescu, prin care se facuse tuturor cunoscut si iu$it, era milostenia, marea sa opera de caritate crestina.& El a'ea usa si mana deschise pentru mila& !e lan%a cersetorii din oras, el a+uta mai ales pe ele'ii si studentii saraci& in fiecare an im$raca zeci de ele'i si studenti si-i hranea la $ucataria mitropoliei& Alte sute dintre ei primeau $ani pentru carti si ta*e scolare& E*emplul sau a fost urmat si de ceilalti slu+itori ai catedralei, precum au fost monahul )larion 8adu, arhidiaconul 6arlaam Ar%hirescu, arhimandritul )oa-nichie (radinaru si altii& 24& >icea unul din ucenicii sai= - #ila fata de saraci a mitropolitului )osif <aniescu a a+uns pro'er$iala in #oldo'a si in toata tara& >ilnic 'eneau zeci de ne'oiasi pentru a primi mila din mainile lui& 5a inceput sin%ur se co$ora din chilie +os pe trepte, in mi+locul celor o suta de saraci& )i man%aia cu 'or$a, ii $ine-cu'inta si le impartea $ani& <iciodata nu dadea saracului mai putin de o paine& ./ani pentru o paine A. acesta era principiul lui& aca termina $anii marunti scotea de prin $uzunare $ani mari si pe toti ii alina& Apoi urca sus in chilia lui de ru%aciune si de citire& Cand era $atran si sla$, nu mai co$ora, ci arunca mila sa saracilor din $alconul casei& 2:& Spunea iarasi acelasi ucenic= - Aceasta era milostenia lui in zilele de lucru& uminica mitropolitul impartea astfel mila= adea pun%a cu $ani anume destinati, parintelui 6isarion /o$oc, economul mitropoliei& upa slu+$a, economul se aseza in portita din dos a mitropoliei& !e acolo treceau toti saracii si isi primeau a+utor de la parintele lor sufletesc& Asa impartea zilnic mitropolitul losif leafa sa la saraci& 2;& Spunea ucenicul si acestea= - 5unar 'enea la el pentru mila si /ar$u 5autaru, 'estitul cantaret din )asi, si primea mila& 5a urma, mitropolitul losif cerea sa-i cante stihira din !ostul #are= .<u ma pedepsi, Stapane&&&.& 6enea si e'reul 8u$ensaft re%ulat, 'inerea, pentru mila& Cu a+utorul mitropolitului si-a in'atat fiul carte, a a+uns doctor si s-a crestinat& 3n alt e'reu din )asi 'enea din trei in trei ani, numai la el pentru a+utor& .Cu a+utorul mitropolitului losif - zise el la urma - mi-am putut marita cele trei fete.& !rin aceasta pastorul cel $un imita pe Sfantul )erarh <icolae& 21& )ntr-o sar$atoare, spunea ucenicul, iesind mitropolitul din $iserica, cu $oierii orasului in +urul lui, l-au incon+urat saracii& )ar ei, ca sasi ascunda fapta $una, le arunca mila si le zicea cu asprime= - 5a $oieri, la $oieri, care au luat zestrea /isericii, zestrea 'oastra&&&&A Ce 'eniti la noiF 29& )n tot timpul anului mitropolitul losif a+uta ele'i si studenti de toate 'arstele, fara ale%ere& 5e dadea hrana, le platea ta*ele scolare, le dadea $ani de cheltuiala& Sustinea studenti din salariul sau in tara si peste hotare& Sala de mese de lan%a $ucataria mitropolitului era ade'arata cantina de scoala& 5a sfarsitul anului insa, fiecare era dator sa-i infatiseze situatia scolara& !entru cei ce se distin%eau la in'atatura, trimitea pe mosul Ale*andru sa le cumpere cate un rand de haine $une si carti, drept premiu& )ar pentru cei ramasi repetenti, dadea ordin economului sa le puna o paine in traista si sa-i trimita acasa& 30& Bdata a 'enit la mitropolit un student si i-a zis= - Suntem trei studenti de la tara si stam toti cu chirie intr-o camera mica cu un sin%ur pat& Suntem ne'oiti sa dormim cate unul pe rand& Acum nu a'em $ani sa platim ta*a la scoala si %azda& 6a ro%, dati-ne un mic a+utor& #itropolitul dupa ce i-a dat de mancare, a trimis pe diaconul sau, 6arlaam, sa 'ada care este ade'arul& Apoi i-a trimis din nou cu $ani pentru un an de zile& - )ata, a spus diaconul, 'a trimite mitropolitul losif cate 300 )ei pentru fiecare, sa puteti continua studiile& 39& Altadata a 'enit la el o femeie de la tara, plan%and& - e ce plan%i femeieF a intre$at el& - #i-a murit 'aca si am sapte copii& - )ata, mama, ai $ani sa-ti cumperi alta 'aca& 32& Spuneau preotii catedralei ca uneori mitropolitul losif termina $anii si nu a'ea ce da la saraci& Atunci imprumuta $ani de la duho'nicul sau, arhimandritul )eroftei si man%iia pe toti& 5a sfarsitul lunii, cand primea salariul, intai isi achita datoriile, apoi miluia pe cei care 'eneau& 33& )ntr-o zi a 'enit la el un om plan%and, sa se marturiseasca& - e ce plan%i, fiuleF l-a intre$at mitropolitul& Ce pacate ai facutF - )nalt !rea Sfintite, am slu+it ca preot fara sa fiu preot& Am $otezat, am spo'edit, am in%ropat, am slu+it Sfinta 5itur%hie, am impartasit oameni& Am facut cel mai %reu pacat A Eu cred ca nu ma mai iarta umnezeu si mi-am pierdut sufletul& upa ce l-a spo'edit mitropolitul, s-a %andit putin, apoi i-a spus=

93:

- !re%ateste-te si 'ino uminica sa te hirotonesc diacon si preot& Asa a +udecat $unul pastor, ca sa mantuiasca un suflet de la moarte si sa nu sminteasca poporul cel $inecredincios& 3-& Acest 'enera$il mitropolit era foarte sarac si modest im$racat, ca nu-i a+un%eau $anii pentru haine& 6azand unii din ministri ca poarta rasa 'eche, i-au trimis in loc de salariu, un rand de haine noi, calu%aresti& ar mitropolitul losif, iu$ind saracia lui 0ristos, a 'andut hainele si a impartit $anii la saraci& 34& Bdata mitropolitul mer%ea la Sinod& in tren 9-a intilnit un preot oarecare si 'azindu-9 simplu im$racat, l-a intre$at= - 3nde mer%i, parinteF - #a duc si eu incolo, de'ale A Aproape de co$orare, mitropolitul si-a luat rasa, potcapul, en%olpionul si car+a si se apropia de iesire& Cand a o$ser'at preotul ca este arhiereu si ca i-au iesit alti episcopi in intampinare, rusinandu-se, indata s-a facut ne'azut& 3:& Altadata a 'enit la el un $oier care nu-l 'azuse de mult= - Ei, cucoane, unde ai fost 'ara aceastaF - Apoi& )nalt prea sfintite stapane, am fost in strainatate sa-mi caut sanatatea& - #a ro%, cum se face asta, ca dumnea'oastra 'a pierdeti sanatatea pe aici si cautati apoi s-o %asiti tocmai in strainatateF 3;& Se mai spunea despre dansul ca se ru%a si citea mult, manca putin si in toate era foarte modest si cumpatat& )ar timpul il pretuia cel mai mult si il folosea dupa un pro%ram destul de ri%uros& Briunde mer%ea purta cu sine un ceas de masa cu sonerie si icoana #antuitorului nostru lisus 0ristos& 31& /landetea, intelepciunea si milostenia mitropolitului losif <aniescu l-au facut cunoscut si iu$it tuturor& )n sinod, la %u'ern, in eparhie, in )asi, peste tot era cinstit si respectat& Toti il asteptau, il ru%au sa 'or$easca si ii ascultau sfatul& Cu'antul sau atarna cel mai %reu in toate con'or$irile& 39& Cea mai mare a'ere a mitropolitului )osif era o $o%ata $i$lioteca, pe care mai tarziu a donat-o personal Academiei 8omane& Sin%urele carti care l-au insotit pana la moarte erau Sfanta Scriptura, Ceaslo'ul si 6ietile Sfintilor& -0& 5a 2: ianuarie 9902 marele mitropolit )osif <aniescu, acest loan cel #ilosti' al /isericii Brtodo*e 8omane, s-a mutat la 0ristos, in ceata sfintilor ierarhi, plans de toti saracii si ele'ii din orasul )asi, de toti preotii, calu%arii si credinciosii din #oldo'a& )n chilia lui nu sau %asit decat doi leiA rept recunostinta poporul l-a canonizat, numindu-l .#itropolitul #oldo'ei, )osif cel Sfant.& SCHIMONAHIILE FEVRONIA $5 #263%! SOFIA $5 #267% SI OLIMPIADA $5 #648% Ma(as'i&ea A.a*'o(-Bo'osa(i Aceste trei calu%arite erau surori dupa trup cu mama poetului #inai Eminescu din familia )urascu& !arintii lor din satul )potesti au a'ut cinci fete pe care le-au crescut in frica de umnezeu& Trei dintre ele s-au facut calu%arite in #anastirea A%afton, iar doua s-au casatorit in satul natal& )ntai a 'enit la manastire in anul 9140 maica 2e'ronia& upa doi ani a adus si pe sora ei mi+locie, maica Sofia& upa inca doi ani, amandoua au adus pe sora lor mai mica, Blimpiada& #aicile 2e'ronia si Sofia erau schimnice si se ne'oiau mai mult la chilii cu citirea zilnica a !saltirii, cu postul si cu metaniile& #aica Blimpiada se in%ri+ea, pe lan%a cele duho'nicesti, cu lucrul la %radina, cu ascultarea la o$ste, cu facerea mancarii si cu primirea inchinatorilor& Spuneau ucenicele lor ca aceste trei calu%arite erau model in #anastirea A%afton, pentru celelalte 940 de monahii, caci se ru%au si posteau impreuna, mer%eau la $iserica impreuna si traiau in multa smerenie si dra%oste& !rin anul 9110, maicile 2e'ronia si Sofia au adus la manastire inca o nepoata de a lor, pe fiica unei surori din )potesti, numita Safta 6elisarie& Aceasta a a+uns mai tarziu calu%arita 'estita, su$ numele de Eenia& !e lan%a ru%aciune si lucrul mainilor, cele trei calu%arite se indeletniceau si cu scrierea si citirea sfintelor carti& )ar cand 'eneau la ele calu%arite din manastire sau femei de prin sate, maicile 2e'ronia si Sofia puneau pe una din ucenice sa le citeasca cu'ant de folos din Sfanta Scriptura, din !ateric sau din 6ietile Sfintilor& upa ce le man%aiau sufleteste, le slo$ozeau cu pace& Aceste trei calu%arite au dat o educatie deose$ita nepotului lor #ihai (poetul #ihai Eminescu), care poposea adesea la chiliile lor si se indeletnicea cu scrisul si cititul& )n anul 9194, schimonahia 2e'ronia s-a mutat la cele 'esnice& upa doi ani, s-a mutat la odihna si sora ei, schimonahia Sofia& )ar in anul 9191, so$orul #anastirii A%afton ale%e ca stareta pe smerita calu%arita Blimpiada )urascu, care conduce o$stea cu multa $landete si intelepciune timp de cinci ani de zile& )n anul 9902, monahia Blimpiada se muta cu pace din 'iata aceasta si este in%ropata lan%a surorile ei& CUVIOSUL NECTARIE PROTOPSALTUL - Sc,i'ul Roma(esc P&o+&omul-Mu('ele A',os (9101-9903) Via'a Schimonahul <ectarie Cretu a fost unul din cei mai im$unatatiti calu%ari romani care s-au ne'oit de-a lun%ul secolelor in #untele Athos& S-a nascut in orasul 0usi, dintr-o familie de tarani credinciosi cu mai multi copii& in $otez se numea <icolae& 2ratele sau mai mare, Ale*andru, era de+a calu%ar la #anastirea Ciolanu-/uzau, cu numele de Atanasie& )ntre anii 91-0-91-2, episcopul Sofronie #iclescu a luat pe tanarul <icolae Cretu la Episcopia 0usilor, impreuna cu alti tineri, unde a in'atat tipicul si muzica $isericeasca& Apoi a+un%e cantaret la o $iserica din (alati& upa putin timp este luat de fratele sau la #anastirea Ciolanu si im$racat rasofor& e aici, amandoi fratii fac o calatorie la #untele Athos si )erusalim si se reintorc in #oldo'a, la #anastirea <eamt& Aici, staretul <eonil l-a tuns in schima monahala cu numele de <ectarie& !rin anul 91-4, schimonahii <ectarie si Atanasie se duc definiti' la Sfantul #unte, unde isi cumpara o chilie mica lan%a mare, in partea de rasarit a Athosului, la locul numit 6i%la& )n aceasta coli$a pustniceasca s-a ne'oit Cu'iosul <ectarie impreuna cu fratele sau 9: ani, a+un%and cel mai mare cantaret si protopsalt al #untelui Athos din a doua +umatate a secolului E)E& )n anul 91:2, dupa sfintirea $isericii din Schitul !rodromul, parintii <ectarie si Atanasie parasesc 'iata de pustie si 'in in schit, impreuna cu alti calu%ari romani, unde raman pana la moarte& )n anul 9903, Cu'iosul <ectarie s-a mutat din 'iata aceasta si a fost in%ropat la !rodromul, alaturi de fratele sau Atanasie& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Tanarul <icolae, fiind impodo$it de umnezeu cu darul frumoasei cantari, a fost luat de mic la

93;

Episcopia din 0usi ca sa in'ete muzica psaltica& Astfel, in putina 'reme a deprins asa de $ine mestesu%ul cantarii $isericesti, ca pe toti protopsaltii episcopiei i-a intrecut& !e cand era cantaret la $iserica .Adormirea #aicii omnului. din (alati, a auzit despre aceasta fratele sau, Atanasie, din #anastirea Ciolanu& eci, ca nu cum'a tanarul ne'oitor sa apuce 'reun drum rau, indata Atanasie a incalecat pe cal, a 'enit la (alati si a zis fratelui sau= - <u esti dumneata <icolae Cretu din 0usiF - /a da, ii raspunse tanarul& - Apoi eu sunt fratele tau, Atanasie& - Am auzit si eu ca am un frate calu%ar, dar nu-l cunosteam& - Eu sunt, i-a raspuns parintele Atanasie& 6ino cu mine la manastireA Si indata au plecat amandoi la #anastirea Ciolanu& 6azand staretul manastirii smerenia tanarului <icolae si frumusetea cantarii sale, l-a im$racat in rasa si l-a pus sa cante la $iserica& Apoi, sosind hramul #anastirii Caldarusani, a fost in'itat si rasoforul <icolae cu fratele sau Atanasie de la Ciolanu& eci, uimind pe toti cu %lasul sau si cu mestesu%ul cantarii, ieromonahul #acarie, dascalul de psaltichie de la #itropolia din /ucuresti, a 'oit sa-l ia cu sine si sa-l faca dascal si protopsalt& ar parintele Atanasie si fratele sau <icolae, neiu$ind cinstea si sla'a acestei lumi, au lasat toate si s-au dus la Sfantul #unte& 8asoforul <icolae, fiind insa prea tanar, n-a fost primit in #untele Athos& eci, a plecat cu fratele sau sa se inchine la #ormantul omnului, apoi s-au intors in #oldo'a, la #anastirea <eamt& Aici, auzind staretul frumusetea cantarilor lui si 'azandu-i ra'na pentru sfintele slu+$e, indata l-a facut calu%ar& Apoi, mai za$o'ind putin, parintii Atanasie si <ectarie au fost slo$oziti sa se intoarca iarasi in #untele Athos& 5a chilia 6i%la de su$ 'arful Athosului, a petrecut parintele <ectarie cu fratele sau 9: ani de zile in aspra ne'ointa, asemenea marilor sihastri atoniti& Toata saptamana o petrecea cu'iosul in ru%aciune, neiesind din chilie, iar in uminici si sar$atori 'enea la Schitul !rodromul, care pe atunci se zidea, si canta la $iserica .ca un in%er in trup.& Se spunea iarasi despre dansul ca, de la inceputul !ostului #are, nu mai iesea din pustie pana la )n'ierea omnului, ci statea la chilie in post si ru%aciune, hranindu-se .numai cu $o$ muiat in aceste -0 de zile.& )ar la Sfintele !asti 'eneau amandoi fratii la Schitul !rodromul si se impartaseau cu Trupul si San%ele omnului nostru )isus 0ristos& Spuneau ucenicii lui ca parintele <ectarie, cat a stat in pustie, a do$andit de la umnezeu darul lacrimilor si al preasfintei ru%aciuni a lui )isus, care se sa'arseste neincetat cu mintea si cu inima& ar despre aceasta tainica lucrare $atranul niciodata nu 'or$ea& Tot acolo in pustie a deprins Cu'iosul <ectarie in chip desa'arsit mestesu%ul cantarii $isericesti pe psaltichie& 2iind inzestrat de umnezeu cu %las in%eresc si in'atand $ine lim$a %reaca, canta asa de minunat, cum nu mai cantase alt calu%ar in tot Sfantul #unte& e aceea, calu%arii atoniti il numeau .al doilea Cucuzel.D altii ii spuneau .!ri'i%hetoarea Sfantului #unte., iar calu%arii romani il numeau .!ri'i%hetoarea #oldo'ei.& 6estindu-se in #untele Athos .ca un 'alah, anume <ectarie, canta atat de $ine, incat nu se afla altul asemenea lui., parintii %reci il chemau pe la manastirile lor sa cante la praznicele imparatesti si ii faceau loc intre cei dintai cantareti& )ar parintele <ectarie, impreuna cu fratele sau Atanasie, se duceau cu dra%oste sa sla'easca pe 0ristos& Bdata, Cu'iosul <ectarie a fost chemat la hramul #anastirii )'iru, .Adormirea #aicii omnului.& Acolo a cantat atat de frumos, incat toti se cucereau de darul ce i-l daduse umnezeu& Auzind de aceasta, calu%arii la'rioti l-au chemat si la hramul #anastirii 5a'ra, de ziua Sfantului Atanasie al Atonului& )ar la slu+$a litiei, i-au dat sa cante in lim$a %reaca o cantare frumoasa ce se numeste .#atima.& Si a cantat parintele <ectarie cu .asa $una intocmire si cu dulce si minunat %las, ca toti aler%au sa 'ada cine canta. si il numeau .<oul Cucuzel.& Altadata, parintii <ectarie si Atanasie au plecat de Sfintele !asti la )erusalim, sa se inchine la #ormantul omnului& Atunci a ru%at parintele Atanasie pe proiestosii %reci sa-l primeasca si pe fratele sau sa cante la Sfantul #ormant& Ei insa nu l-au primit, socotind ca nu stie sa cante& 5a urma i-au dat 'oie& Si cand a inceput Cu'iosul <ectarie a canta si a sla'i pe 0ristos, pelerinii si slu+itorii se urcau pe strane si prin %alerii sa 'ada cine canta, ca nu mai auzisera 'reodata o cantare asa de minunata& 6azand proiestosii atoniti ca numele parintelui <ectarie se facuse cunoscut in tot #untele Athos, unii dintre ei s-au umplut de za'istie asupra lui& eci, fiind chemat odata la hramul #anastirii )'iru, au 'enit si cati'a protopsalti de la Constantinopol sa 'ada cine este acel asa de 'estit .Cucuzel 6alahul.& Si canta Cu'iosul <ectarie la strana stan%a, iar %recii la strana dreapta& )ar la sfarsitul pri'e%herii de toata noaptea, pe cand se canta sla'oslo'ia, protopsaltii %reci n-au mai putut sa cante de o$oseala si au iesit din $iserica& !arintele <ectarie insa, fiind intarit de #aica omnului, a cantat pana dimineata la sfarsitul 5itur%hiei, incat pelerinii 'eniti la hram se urcau pe ferestre din afara sa-l asculte si sa-l 'ada cantand& 5a urma toti proiestosii au zis= - Cu ade'arat nu este altul mai desa'arsit ca <ectarie 6alahul& El este protopsalt si dascal al Sfantului #unteA !entru darul lui umnezeu care era in Cu'iosul <ectarie, il a'eau la mare e'la'ie toti proiestosii si calu%arii din Sfantul #unte si il numeau .<oul Cucuzel., .protopsalt., .dascal. si .musico-lo%hiotatos., adica preain'atat in muzica, in tot Sfantul #unte& Si nimeni nu indraznea a se numi cantaret desa'arsit pana nu 'enea la parintele <ectarie sa-l cerceteze& aca compunea cine'a o cantare noua, apoi intai o aducea la parintele <ectarie ca sa o 'ada, si, de zicea ca este $una, o tiparea, iar de nu, o lepada& !ana la sfarsitul 'ietii sale 'eneau oamenii din toate partile, numai ca sa-l auda cantand& Asa a petrecut Cu'iosul <ectarie in chilia 6i%la, cu fratele sau Atanasie, in neincetata ru%aciune, in cantari dumnezeiesti si in man%aierea uhului Sfant, pana in anul 91:2, cand s-a sfintit $iserica de la Schitul 8oma- nesc !rodromul& Apoi s-au asezat amandoi in schit& Si a ramas schimonahul <ectarie in !rodromul inca -0 de ani, pana la sfarsitul 'ietii, facand ascultare cu multa smerenie impreuna cu toti fratii si parintii& Spuneau ucenicii Cu'iosului <ectarie si aceste cu'inte despre dansul= - <iciodata nu l-am 'azut razand sau %lumind, ci ochii in +os a'andu-i adapati in lacrimi, %andind la infricosata +udecata a lui umnezeu ce 'a sa fie& e multe ori ofta cu %reu si slo$ozea lacrimi din ochii lui& A'ea neincetat sfanta ru%aciune in %ura& Era sculptor foarte $un de cruci de lemnD stia si mre+i a impleti si i$risin a toarce& Spuneau iarasi ucenicii lui ca parintele <ectarie a'ea mare e'la'ie catre !reasfanta <ascatoare de umnezeu& Caci, cu a+utorul ei a do$andit darul ru%aciunii lui )isus si a in'atat in chip desa'arsit cantarea $isericeasca& Tot cu puterea ei a fost iz$a'it de otra'ire si de za'istia oamenilor si a 'iclenilor dia'oli& !entru aceasta a compus in cinstea #aicii omnului cele mai alese a*ioane, iar la praznicele ei .canta ca un in%er de frumos.&

931

Cand a 'enit Cu'iosul <ectarie la Schitul !rodromul .n-a aflat nici o cantare in romaneste., dupa cum se canta in Sfantul #unte, si indata s-a pus cu multa silinta si a tradus toate cantarile din %receste in romaneste, iar pe unele le-a compus din nou& upa ce intra in chilia lui, se apuca de scris si de tradus cantari $isericesti .care i se pareau mai frumoase, pentru a impodo$i /iserica lui 0ristos ca pe o ade'arata mireasa.& Cat a trait Cu'iosul <ectarie !rotopsaltul la Schitul !rodromul, a scris o*astarul la toti sfintii de peste an care au pri'e%heri, precum si la Triod si !enticostar& A mai scris stihiri la toti sfintii, precum si polielee, heru'ice, a*ioane si chinonice& A scris inca ani*andarele mari si mici si a pus !rohodul omnului pe psaltichie& Acestea sunt cele mai importante contri$utii ale schimonahului <ectarie Cretu la im$o%atirea muzicii psaltice romanesti& 5a Schitul !rodromul, Cu'iosul <ectarie a format o scoala de psaltichie pentru calu%ari, renumita in tot #untele Athos& Spuneau calu%arii prodromiti ca a'ea pana la ;0 de ucenici pe care-i in'ata mestesu%ul duho'nicesc al cantarii $isericesti& Calu%arii romani, %reci, rusi, $ul%ari, macedoneni si sar$i, toti cati 'oiau sa de'ina psalti desa'arsiti, 'eneau la !rodromul si luau lectii de la 'estitul dascal <ectarie& intre ucenicii sai, care au iesit psalti 'estiti in manastirile atonite, se stiu numai cati'a= Cosma, intaiul proiestos la #anastirea )'iruD #a*im, la #anastirea Esfi%menuD !aisie ieromonahul si orotei, la #anastirea ionisiuD ieromonahul amaschin si monahii Teofil, Antonie, )lie, 0risant, Serafim si #etodie, la Schitul Sfanta Ana& #ulti insa dintre ei au fost uitati& )n Schitul !rodromul, cei mai alesi cantareti romani formati de parintele <ectarie au fost ieromonahii Calinic si (herontie si monahii Calistrat, )sihie, Climent, )aco$, <azarie, (ri%orie si aniil, care mai tarziu a+un%e protopsalt la #itropolia din /ucuresti& Cei care l-au cunoscut personal spuneau si aceasta despre el= - !arintele <ectarie protopsaltul este de statura inalta, om frumos si placut la fata, $atran peste ;0 de ani (in 9119)& 6ocea sa este sonora, dulce si lina& Cantand, nu se o$ser'a nici o miscare pe fi%ura lui, asa ca s-ar parea ca nu este el cel care canta& Toate cantarile compuse de el sunt line si fara fi%uri, dar intrunesc seriozitatea si placutul& e aceea, ascultatorii nu se pot dezlipi de a-l auzi cantand& #odulatia 'ocii este asa de desa'arsita la el, incat, desi are un 'olum de 'oce puternica, nu intre$uinteaza in cantarile $isericesti decat atat cat este necesar in desteptarea simtului reli%ios prin cantare& Spuneau calu%arii din Schitul !rodromul ca schimonahul <ectarie nu lipsea niciodata de la slu+$ele $isericesti& Tot timpul statea la locul lui, cu pri'irea in +os si cu %andul la cele de susD ori canta, ori sa'arsea in taina ru%aciunea mintii& Spuneau iarasi ca parintele <ectarie era foarte $land si tacut, iar despre cele pamantesti era cu totul indiferent& 5a ascultare, la $iserica, la chilie nu 'or$ea deloc, fara numai de mare ne'oie& e asemenea, nu se amesteca niciodata intre cei care faceau tul$urare in o$ste si se dez$inau intre ei, ci tacand se ru%a pentru toti& !arintii numai cat il 'edeau, se cucereau de $landetea fetei lui si se impacau unii cu altii& Cand parintele <ectarie a'ea 90 de ani, i-a randuit staretul pe monahul Arcadie sa-l in%ri+easca& )ntr-o zi, fiindu-i ucenicul la ascultare, $atranul statea in chilie si compunea o stihira in cinstea #aicii omnului& eodata, 'ra+masul dia'ol a intrat la el in chip de om infricosat si apucandu-l cu mainile de haine l-a tarat afara pe pietre, ca la 2 Cm, pana la malul marii, 'rand sa-l inece in 'aluri& ar cu'iosul cerand cu lacrimi a+utorul #aicii omnului, indata i-a aparut la liman !reasfanta 2ecioara #aria in chipul icoanei facatoare de minuni numita .!rodromita.& Atunci dia'olul l-a lasat si s-a facut ne'azut& upa un ceas, l-a %asit ucenicul zacand la pamant, zdro$it si a$ia 'iu& Apoi, ridicandu-l, l-a dus la chilie si l-a in%ri+it pana s-a facut sanatos& )n 'ara anului 9903, Cu'iosul <ectarie !rotopsaltul s-a stramutat la 'esnicele lacasuri, fiind in 'arsta de 94 de ani, din care ;4 de ani de ne'ointa calu%areasca& Astazi osemintele sale se odihnesc in cimitirul Schitului !rodromul, iar sufletul sau canta in cer cu Sfintii #aririle lui umnezeu& IEROSCHIMONAHUL VASIAN PANAITE - E.ume( al Sc,i'ului Poc&o/-Neam' (9129-9903) Cu'iosul ieroschimonah 6asian a fost, timp de 42 de ani, un mare e%umen si duho'nic al Schitului !ocro'& S-a nascut in satul 2ilioara<eamt, in anul 9129, din parinti saraci si credinciosi& Cunoscand manastirile dimpre+ur, de mic crestea in inima lui dra%ostea de 0ristos& )n anul 91-0 a intrat in ne'ointa calu%areasca la #anastirea <eamt& upa doi ani este tuns in schima monahala cu numele de 6asian, iar din anul 91-3 de'ine ucenic al marelui staret <eonil, impreuna cu monahii <eofit Eliade si Teofan Cristea& #urind staretul in toamna anului 9143, parintele 6asian a fost hirotonit preot si numit e%umen la Schitul !ocro'& )n aceasta renumita sihastrie s-a ne'oit ieromonahul 6asian, ca e%umen, duho'nic, preot slu+itor si sfetnic pentru toti, timp de 40 de ani& upa ce reinnoi $iserica si chiliile, aduna in +urul sau o o$ste de peste 20 de monahi si schimonahi, din cei mai iu$itori de liniste si ne'ointa& )mpreuna cu ucenicii sai, e%umenul 6asian s-a straduit sa implineasca intru totul asezamantul episcopului de 8oman, !ahomie, lasat cu testament ctitoriei sale, adica pazirea cu sfintenie a slu+$elor $isericesti, petrecerea calu%arilor in desa'arsita 'iata de o$ste, mancarea de post cinci zile pe saptamana, iar sam$ata si uminica dezle%are la $ranza si lapte& !entru ne'oile schitului, parintele 6asian a plantat li'ada de meri, a sapat iaz pentru peste si a format o 'estita prisaca cu 200 de stupi& )ar pentru primirea inchinatorilor a facut arhondaric nou, unde adapostea si ospata %ratuit pe toti cei care a+un%eau la schit& Aceeasi %ri+a a'ea parintele 6asian si pentru cei cati'a pustnici care se ne'oiau in padurile din +urul !ocro'ului, dandu-le hrana si cele de tre$uinta& 6iata duho'niceasca de ru%aciune si de liniste din aceasta sihastrie, ca si $landetea si $unatatea staretului 6asian, s-au facut repede cunoscute peste tot& Calu%ari si stareti din manastiri, episcopi si sihastri, preoti si credinciosi, tarani si oraseni, oameni simpli si in'atati %aseau in parintele 6asian de la !ocro' un ade'arat slu+itor al lui 0ristos, un sfetnic intelept si un iscusit parinte duho'nicesc& Timp de 40 de ani, acest smerit e%umen a stat neo$osit, ziua si noaptea, inaintea omnului si a oamenilor, ru%andu-se pentru toti, sfatuind, spo'edind si hranindu-i cu mainile sale& )n prima'ara anului 9903, Cu'iosul 6asian s-a facut schimonah, iar catre toamna s-a dus la 0ristos, pentru a lua plata ostenelilor sale& IEROSCHIMONAHUL SAVA POPESCU - Ma(as'i&ea S'a(isoa&a-A&.es (9130-990-) Acest cu'ios parinte a fost un 'as ales al monahismului nostru, intrecand pe multi cu ne'ointa, cu tacerea, cu linistea si cu lucrarea mintii& !arintele Sa'a era fiul cel mai mare al preotului <icolae !opescu, din satul /ucsenesti-Ar%es, plaiul 5o'istea& Tatal sau l-a dat la Seminarul din 8amnicu-6alcea cu %andul sa-l faca preot si sa-l lase urmas in locul sau& ar tanarul Stefan, fiind chemat de umnezeu la ne'ointa calu%areasca, dupa doi ani a parasit seminarul si s-a dus la #anastirea Stanisoara& )n secolul E)E, aceasta manastire era cea mai 'estita sihastrie din Tara 8omaneasca& 5oc retras de lume, fara cai de acces, cu randuiala de 'iata atonita, unde nu intra parte femeiasca& !entru linistea si randuiala acestei manastiri, nu putini calu%ari iu$itori de 0ristos se ne'oiau aici& )n aceasta sihastrie a intrat si tanarul Stefan, prin anul 9140& upa trei ani de ascultare a fost calu%arit, primind numele Sfantului Sa'a cel Sfintit& #ai tarziu, 'azand staretul $una lui asezare in ra'na pentru cele duho'nicesti, l-a hirotonit diacon si preot in o$stea #anastirii

939

Stanisoara& >iua si noaptea za$o'ea in $iserica, slu+ea cu e'la'ie cele sfinte, canta frumos, 'or$ea putin cu oamenii si permanent cu umnezeu& )n chilia lui nu primea niciodata pe nimeni& Acolo, ca intr-o $iserica de taina, se ru%a neincetat, 'arsa nestiute lacrimi, adau%a multe metanii si pri'e%heri de toata noaptea si se impartasea din $ucuriile uhului Sfant& Auzind de petrecerea fiului sau, preotul <icolae !opescu s-a dus si el la manastire si s-a calu%arit cu numele de ieromonahul <ifon& Apoi si fiul cel mai mic, lasand seminarul, s-a calu%arit tot la Stanisoara, cu numele de Atanasie& Acolo s-au ne'oit impreuna, parintele <ifon cu fiii sai, Sa'a si Atanasie, mai $ine de 30 de ani, sla'ind pe umnezeu si ru%andu-se pentru oameni& 5a cererea Sfantului )erarh Calinic, ieroschimonahul Sa'a s-a dus in anul 91:3 sa a+ute la or%anizarea #anastirii 2rasinei& Ca parinte duho'nicesc al acestei sihastrii, timp de patru ani a adunat in +urul sau pana la 20 de ucenici, a intemeiat 'iata de o$ste, a randuit slu+$e dupa tipicul #untelui Athos, apoi s-a intors iarasi la metanie& upa cati'a ani, ieroschimonahul Sa'a a fost randuit staret la #anastirea Turnu, pe care o po'atuieste cu aceeasi $landete si intelepciune timp de aproape patru ani de zile& Apoi, lasand alt staret in locul lui, se retra%e din nou la fericita liniste de la Stanisoara& )n anul 9190, ieromonahul <ifon se muta la cele 'esnice in 'arsta de 90 de ani, iar in anul 9194, Cu'iosul Sa'a este randuit staret )n manastirea de metanie& ar, fiind smerit si iu$itor de liniste, dupa putina 'reme a renuntat la aceasta cinste, ale%andu-si tacerea si neincetata ru%aciune& )nsa, pentru $landetea si ne'ointa lui, tot so$orul il iu$ea si il a'ea de duho'nic& 5a fel il cautau si mirenii pentru sfat si man%aiere& A+un%and la $atranete, parintele Sa'a a petrecut ultimii ani numai in post si ru%aciune, fiind in%ri+it de fratele sau, Atanasie& )ar cand si-a simtit sfarsitul aproape, a primit !reacuratele Taine, apoi a chemat pe staretul manastirii si i-a spus= - !arinte staret, sfarsitul meu s-a apropiat& )ertati-ma pe mine pacatosul de tot ce '-am %resit si ma $inecu'antati, caci astazi tre$uie sa stau la +udecata inaintea lui 0ristosA <u ma uitati la sfintele ru%aciuni& Apoi, dandu-si ultima sarutare si plan%and unul pe %ruma+ii celuilalt, a zis catre fratele sau= - !arinte Atanasie, ma duc la omnul sa dau socoteala de faptele mele& !omeneste-ma permanent la $iserica, iar trupul meu in%roapa-l alaturi de tatal nostru, ca sa fim si dincolo impreuna cum am fost si pe pamant& Aprinde lumanarea in sfesnic si du-te la chilie sa te ro%i pentru mineA upa cate'a clipe, intorcandu-se, schimonahul Atanasie l-a %asit pe Cu'iosul Sa'a adormit in omnul, cu lumanarea lan%a el& Apoi, facand slu+$a prohodului dupa randuiala, l-a in%ropat lan%a altarul /isericii, alaturi de ieromonahul <ifon& CUVIOSUL DOMETIE MONAHUL - Ma(as'i&ea Neam' (, 9904) Spun parintii ca in o$stea #anastirii <eamt se ne'oia, in a doua +umatate a secolului E)E, un calu%ar foarte e'la'ios si ne$a%at in seama, cu numele ometie& e :0 de ani facea ascultare la 'itele manastirii, carand resturi de mancare de la $ucatarie si zicand neincetat ru%aciunea lui )isus, in deplina tacere si multumire duho'niceasca& 5a chilie nu a'ea decat rasa, Ceaslo'ul si !saltirea& )ar pentru ca nu auzea, parintii ii spuneau . ometie cel surd de la 'acarie., ca sa-l deose$easca de ceilalti calu%ari cu acelasi nume& )n anul 9904, intr-o zi de toamna, a zis eclesiarhul manastirii catre toti= - !arintilor, a murit ometie cel surd de la 'acarie& 5-am %asit in chilie, cu !saltirea lan%a el si l-am asezat in prid'orul $isericii& Care 'oiti sa cititi la !saltire in noaptea aceasta lan%a parintele ometie, cum este o$iceiul la calu%ariF - )i citesc eu la !saltireA a raspuns ieromonahul )oanichie #oroi& 5a miezul noptii, cand au 'enit calu%arii la 3trenie, toata $iserica era plina de $una mireasma& - e unde este aceasta mireasma duho'niceasca in sfanta $isericaF intre$au pe ieromonahul )oanichie& - A iesit din sicriul parintelui ometieA raspundea el& Atunci calu%arii, intele%and ca l-a prosla'it umnezeu ca pe un sfant, au inceput a face inchinaciuni impre+urul sicriului, zicand= - Cu'ioase parinte ometie, roa%a-te lui umnezeu pentru noiA Apoi, aducandu-si !saltirile, s-au ru%at toata noaptea pentru odihna sufletului sau& Si s-au adunat atat de multi, incat nu mai incapeau in prid'or si in naos& e aceea unii citeau la !saltire in +urul $isericii& )n timpul inmormantarii, trupul monahului ometie a raspandit din nou $una mireasma& Atunci arhiereul <arcis Cretulescu, staretul manastirii, a rostit aceste cu'inte= - 6edeti, parintilor, cum prosla'este umnezeu pe cel ce face ascultare fara cartireF 6edeti pe cel ce se roa%a neincetat, cu ra$dare si care nu cauta rasplata de la oameni, ci de la sin%ur )isus 0ristosF !arintele ometie cel sarac acum s-a im$o%atitA !arintele ometie, pe care nimeni nu-l $a%a in seama, acum se roa%a in cer pentru noi& Caci asa prosla'este umnezeu pe calu%arii cei smeriti si ascultatoriA SCHIMONAHUL ATANASIE POPESCU - Ma(as'i&ea S'a(isoa&a-A&.es (, 990;) Schimonahul Atanasie era fiul cel mai mic al preotului <icolae !opescu, din comuna /ucsenesti-Ar%es si frate $un cu ieroschimonahul Sa'a din #anastirea Stanisoara& Tatal sau, dupa ce l-a dat la Seminarul din 8amnicu- 6alcea, s-a calu%arit la Stanisoara cu numele de <ifon si se ne'oia acolo impreuna cu fiul cel mai mare& ar nici copilul cel mic n-a 'oit sa ramana in lume, ca, dupa ce in'ata - clase de seminar si deprinse $ine psaltichia, se duse si el la #anastirea Stanisoara, pentru a canta toata 'iata lui 0ristos& Acolo ii intrecea pe toti cu frumusetea cantarii, cu ra'na pentru cele sfinte si cu ascultarea& Tatal sau ii zicea la inceput sa se faca preot, dar el a dorit sa se calu%areasca& Atunci tatal l-a lasat& Staretul, 'azand ne'ointa lui, l-a tuns in schima monahala cu numele de Atanasie& Si era un lucru minunat a 'edea pe tata cu cei doi fii slu+ind intr-un cu%et, ziua si noaptea, lui umnezeu& )nsa parintele Atanasie intrecea pe ceilalti cu osardia la ru%aciune, cu smerenia si cu tacerea& )n manastire era iu$it de toti, mai ales pentru doua daruri duho'nicesti& Citea la strana foarte clar si frumos, fara nici o %reseala, si canta in%ereste, de misca inimile tuturor& Era inca $un tipicar, ascultare pe care a dus-o toata 'iata& Cincizeci de ani a cantat si a citit parintele Atanasie in /iserica lui umnezeu, rara a iesi 'reodata din manastire& )ar pentru smerenia inimii lui, a do$andit de la 0ristos darul neincetatei ru%aciuni si man%aierea uhului Sfant& )ata ce spunea despre el arhimandritul (ri%orie 3ritescu= - !e parintele Atanasie l-am cunoscut si am trait cu dansul la #anastirea Stanisoara, prin anii 9900-9904& Era foarte corect& <u se amesteca in tre$urile altora& )n afara de manastire, la sat sau oras n-a mers niciodata& !azea orele de slu+$a si totdeauna, impreuna cu fratele sau, Sa'a, erau cei dintai la $iserica& 5ocul lui era in strana stan%a& Citea canoanele si canta, dar nu %resea cu nimic la citit, nici altora nu le facea o$ser'atie daca %reseau& 5a ascultare nu deschidea nici o 'or$a cu altii& 8aspundea numai daca era intre$at& )ar in chilia sa, 'ecina cu a fratelui sau, nu primea pe nimeni& )n toamna anului 990;, Cu'iosul schimonah Atanasie s-a dus la 0ristos, iar trupul lui a fost in%ropat alaturi de tatal si de fratele sau&

9-0

Bdihneste, oamne, cu dreptii pe adormitii ro$ii tai, Cu'iosii <ifon, Sa'a si AtanasieA CUVIOSUL ARHIMANDRIT IRODION IONESCU - Du,o/(icul S*a('ului Cali(ic Schitul 5ainici-(or+ (, 9900) Acest cu'ios parinte a fost unul din marii stareti ai monahismului romanesc, care a stralucit in manastirile Blteniei, in a doua +umatate a secolului trecut& Era de loc din +udetul 6alcea& )ntrand de mic in ne'ointa calu%areasca la #anastirea Cernica, in putina 'reme a deprins $ine mestesu%ul luptei duho'nicesti, incat pe multi intrecea cu ru%aciunea, cu smerenia si ascultarea& Apoi a primit marele si in%erescul chip al schimniciei cu numele de )rodion& Sfantul )erarh Calinic, pe cand pastorea Eparhia 8amnicului, cunoscand petrecerea Cu'iosului schimonah )rodion, in 'ara anului 9143 la hirotonit diacon si preot si l-a numit e%umen la Schitul 5ainici de pe 6alea 7iului& Apoi l-a facut arhimandrit si il a'ea de sfetnic si duho'nic& Si atat de mult il iu$ea si se cucerea de sfintenia 'ietii lui, ca adeseori il 'izita la schit, numindu-l .luceafarul de la 5ainiciA.& <umele acesta a ramas in %raiul poporului pana astazi& e la Cu'iosul )rodion se intorcea Sfantul Calinic peste munti spre 8amnicu6alcea, in 'ara anului 914-, cand i s-a descoperit de la umnezeu moartea arhimandritului <icandru, staretul Cernicai& !entru multa lui smerenie, arhimandritul )rodion s-a in'rednicit de la 0ristos de darul preasfintei ru%aciuni si al iz%onirii duhurilor necurate& e aceea, nu putini $olna'i si neputinciosi de prin satele Blteniei si Transil'aniei aler%au la el si se 'indecau, incat numele sau se facuse cunoscut peste tot& Acest mare staret se in'rednicise si de darul mai inainte'ederii& Ca multora le spunea %andurile cele de taina si le 'estea cele 'iitoare& Bdata, o femeie i-a adus, dupa o$icei, un 'as cu lapte de la capra ei& )ar cu'iosul i-a raspuns= - <u primesc laptele, ca nu este de la capra taA - /a nu, parinte - a zis femeia -, de la capra mea este& - ar n-ai dat-o ieri dia'oluluiF Cum sa primesc, ca nu mai este capra taA eci, 'adita fiind femeia, si-a marturisit pacatul si, luand $inecu'antare, din ziua aceea n-a mai dracuit& Asa a trait Cu'iosul arhimandrit )rodion, totdeauna arzand pentru dra%os- tea lui 0ristos, ca o faclie in sfesnic, man%aind, 'indecand si folosind duho'ni- ceste, atat pe mireni, cat si pe calu%ari& Si a fost duho'nic si e%umen 'estit la Schitul 5ainici peste 34 de ani, adunand in +urul sau cam la 30 de ucenici& eci, a+un%and in 'arsta de peste 90 de ani si simtindu-si aproape sfarsitul, a chemat la sine pe toti si le-a dat $inecu'antarea cea mai de pe urma, zicand= - 2iii mei, sa stiti ca putin dupa ducerea mea, schitul acesta 'a ramane multi ani pustiu& 6oi, insa, in%ropati lan%a altar trupul meu si nu uitati fa%aduintele calu%aresti ce le-ati dat lui 0ristosA Apoi s-a mutat la cele 'esnice, in prima'ara anului 9900, pentru a lua plata ostenelilor sale& )n toamna anului 999: s-a implinit prezicerea Cu'iosului )rodion )onescu& Ca fiind lupte %rele pe 6alea 7iului, Schitul 5ainici a ramas pustiu 93 ani& Chiliile au fost arse, odoarele +efuite, iar $iserica transformata in %ra+d pentru cai& A$ia in anul 9929, Schitul 5ainici a luat din nou fiinta prin %ri+a !rotosin%helului 6isarion Toia& <oul staret, auzind de 'iata si faptele Cu'iosului )rodion )onescu, l-a dez%ropat in toamna aceluiasi an si trupul sau, oA sla'ita minuneA la %asit intre% si ne'atamat ca pe un ade'arat sfantA eci, luand porunca de la episcopul 8amnicului, l-a in%ropat din nou in mormantul sau, unde se afla si astazi& Credinciosii de prin sate pastreaza cu e'la'ie in casele lor chipul staretului )rodion, iar cand au unele necazuri, 'in la Schitul 5ainici, se roa%a, isi atin% hainele de mormantul cu'iosului, ii saruta crucea si pleaca man%aiati la caminele lor& ARHIMANDRITUL CHIRIAC NICOLAU - Ma(as'i&ea Neam' (9139-990;) Acest cu'ios parinte arhimandrit din #anastirea .<eamt a ramas in memoria urmasilor sai, mai ales prin faptele sale de $inefacere si milostenie crestina ce se cu'in a fi pomenite& Era de loc din satul 0umulesti& )n 8az$oiul de )ndependenta din anul 91;; a fost pe campul de lupta, ca ordonanta a unui %eneral& Apoi, im$olna'indu-se %eneralul si simtindu-se aproape de moarte, a incredintat ordonantei sale o suma de $ani, cu o$li%atia de a-i folosi in opere de $inefacere crestineasca& upa raz$oi, ser%entul Constantin Chiriac se intoarse acasa si intra ca frate in o$stea #anastirii <eamt& Staretul Timotei, 'azand ascultarea si osardia sa la cele duho'nicesti, l-a facut calu%ar, apoi diacon si preot& Cautand sa implineasca cu nepatata constiinta ru%amintea %eneralului mort departe de tara, ieromonahul Chiriac <icolau a folosit $anii incredintati pentru alinarea $olna'ilor si luminarea copiilor nestiutori de carte& )n anul 9194 a construit o scoala primara cu - sali de clasa in satul 6anatori-<eamt, precum se 'ede pana astazi, si a inzestrat-o cu o pretioasa $i$lioteca de sute de carti iesite din 'echile noastre tiparnite $isericesti& e asemenea, a donat o alta suma de $ani la Spitalul pu$lic din Tar%u <eamt, pentru man%aierea $olna'ilor si efectuarea unor innoiri& /anii ramasi i-a impartit la manastiri si $iserici pentru odihna sufletului celui raposat& )n anul 9190, ieromonahul Chiriac <icolau a fost facut duho'nic si arhimandrit in o$stea #anastirii <eamt si cati'a ani arhimandrit de scaun al Episcopiei )smailului si unarii de 7os& Timp de aproape 20 de ani, cat a mai trait, a sa'arsit cu multa e'la'ie cele sfinte, fiind nelipsit de la $iserica si indeletnicindu-se cu sfatuirea si marturisirea credinciosilor si a calu%arilor, care il a'eau ca pe un $un parinte duho'nicesc& )n anul 990;, arhimandritul Chiriac s-a dus la 0ristos, sa primeasca plata ostenelilor sale& IEROSCHIMONAHUL NECTARIE - Ma(as'i&ea Almas-Neam' (9134-9992) !arintele <ectarie a fost un mare duho'nic isihast& Era de loc de pe 6alea Trotusului& upa armata s-a facut calu%ar la #anastirea /o%dana-Tar%u Bcna& ar, fiind foarte ra'nitor pentru neprihanita liniste, s-a retras in #untii Casinului si acolo s-a facut sihastru renumit& #ai mult de 20 de ani s-a linistit schimonahul <ectarie in padurile seculare din #untii Casinului, unde se ne 'oiau si alti calu%ari iu$itori de 0ristos& Acolo a %ustat Cu'iosul <ectarie din dulceata linistii si a deprins lucrarea cea de taina a ru%aciunii lui )isus& )n anul 9112, stareta #anastirii Almas-<eamt, schimonahia Suzana Stefanescu, ramanand fara preot, i-a cerut episcopului de 8oman, #elchisedec, - fratele ei - sa-i dea un duho'nic $un& Atunci episcopul a chemat la sine pe parintele <ectarie din #untele Casin, l-a hirotonit preot si l-a trimis duho'nic la #anastirea Almas& Timp de 30 de ani, acest smerit isihast a fost sin%ur slu+itor, sfetnic si parinte duho'nicesc al #anastirii Almas, care numara pana la -0 de calu%arite& )ar ne'ointa duho'nicului <ectarie era aceasta= >ilnic sa'arsea Sfanta 5itur%hie si toata randuiala cu mare e'la'ie& 8estul timpului il petrecea sin%ur, in cu%etari dumnezeiesti si in lucrarea ru%aciunii lui )isus& )n chilie nu primea niciodata pe nimeni& Spo'edania so$orului o facea saptamanal in $iserica& <imeni nu-l

9-9

'edea 'reodata razand sau 'or$ind cu'inte de prisos& Ca 'or$ea foarte putin si cu multa intelepciune& #ancare primea o sin%ura data pe zi, iar de a'ea ce'a de prisos, impartea la saraci si la maicile $atrane& <oaptea o petrecea in ru%aciune si in citirea Sfintelor Scripturi& Spre ziua adormea doua-trei ore, apoi 'enea la $iserica& !entru sfintenia 'ietii lui, parintele <ectarie era foarte iu$it si cautat de credinciosi& !e unii ii spo'edea, pe altii ii sfatuia, celor $olna'i le citea si, dupa marturia ucenicilor lui, multi se 'indecau de suferintele lor& )n anul 9990, ieroschimonahul <ectarie s-a im$olna'it de picioare& >i si noapte se ru%a in chilie, ca nu mai putea mer%e la $iserica& )ar in ultima noapte a 'ietii lui a za$o'it multe ore in %enunchi, 'or$ind cu cine'a ne'azut& imineata, maicile l-au intre$at= - Cu cine ai 'or$it asta noapte, parinte <ectarie, ca toata noaptea 'or$eai sin%urF - )n noaptea aceasta am 'azut, pe un camp intins, o multime de oameni %oi, pe care i-am spo'edit in 'iata, dar care nu si-au facut canonul, ci au murit su$ canon& Toti ma ru%au sa-i dezle% de canon, ca sa se in'redniceasca de cununa& Cu dansii am 'or$it toata noaptea aceastaA upa un ceas, Cu'iosul <ectarie )eroschimonahul si-a dat duhul in mainile omnului si a fost inmormantat alaturi de $iserica& Era in 'ara anului 9992& MOSUL GHEORGHE LA AR - Ma(as'i&ea Va&a'ec (91-:-999:) Via'a Credinciosul (heor%he 5azar este modelul ade'aratului pelerin roman& !rin trairea sa cu totul aleasa, el formeaza un e*emplu unic in 'iata duho'niceasca a /isericii noastre din ultima suta de ani& #osul (heor%he 5azar, cum i se spune pana astazi, s-a nascut in comuna Su%a%, +udetul Al$a, in anul 91-:& Cand a'ea 'arsta de 2- de ani, parintii sai l-au casatorit si l-au lasat mostenitor a'erii lor& Si a trait in insotire cu femeia sa, !ela%hia, aproape 20 de ani, fiind $inecu'antat de umnezeu cu cinci copii& ucea o 'iata crestineasca aleasa, in munca cinstita, in ru%aciune, in post si milostenie& )ndeletnicirea lui era cresterea 'itelor& )n anul 911-, s-a dus sa se inchine la #ormantul omnului si a ramas la manastirile din pustiul )ordanului si al Sinaiului peste un an de zile& Apoi s-a ne'oit un an si +umatate in #untele Athos si s-a intors in tara& A mai trait cati'a ani in familie, si-a pus copiii in randuiala, iar in anul 9190 s-a retras ca pelerin spre manastirile #oldo'ei& upa ce se inchina la toate sfintele lacasuri, #osul (heor%he 5azar se sta$ileste definiti' in orasul !iatra <eamt si se ne'oieste ca un ade'arat sihastru in clopotnita lui Stefan cel #are din mi+locul orasului timp de 2: de ani, pana la o$stescul sau sfarsit& Aici se ostenea sin%ur, in post si ru%aciune, 'ara si iarna, fara foc, fara pat, fara doua haine, fara incaltaminte in picioare, traind din darul lui umnezeu si din mila oamenilor& Astfel, $ineplacand lui umnezeu si cunoscandu-si sfarsitul, s-a sa'arsit cu pace in chilia lui, la 94 au%ust, 999:, si a fost inmormantat in cimitirul orasului& )n 'ara anului 993-, osemintele sale au fost asezate in %ropnita #anastirii 6aratec& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Credinciosul (heor%he 5azar a fost in 'iata sa un om al ru%aciunii& Cel mai mult citea !saltirea& )nca de mic o purta cu sine si, pascand 'itele parintilor sai pe munte, citea mereu psalmii lui a'id, pana i-a deprins pe de rost& orind foarte mult sa se inchine la #ormantul omnului, in prima'ara anului 911- si-a pus E'an%helia si !saltirea in traista, si-a lasat casa in randuiala, a luat toia%ul in mana si a plecat la )erusalim& !ana la Constanta a mers pe +os, apoi cu 'aporul, rostind neincetat psalmii lui a'id& )ar cand a a+uns la Sfantul #ormant, s-a ru%at cu atata credinta si lacrimi, ca a uimit pe toti& Si a za$o'it in )erusalim -0 de zile& Spunea mai tarziu ucenicilor sai ca, ra'nind sa cunoasca ne'ointa calu%arilor din Tara Sfanta, s-a dus sa se inchine prin toate manastirile din pustiul )udeii si din 6alea )ordanului& #ai intai a a+uns cu mai multi pelerini la un sihastru 'estit ce se ne'oia in pestera Sfantului Eenofont& Sihastrul tocmai atunci dadea mancare unui leu in %ura pesterii& Apoi, slo$ozind leul in pustie, a stri%at pe nume pe #osul (heor%he, zicandu-i prin talmaci= - 2rate (heor%he, 'ino si nu te teme& !omenita sa fie credinta ta inaintea lui 0ristos si auzita sa-ti fie ru%aciunea in urechile omnului Sa'aotA Stiu dra%ostea ta si ra'na inimii tale de a-) slu+i 5ui toata 'iata& eci, za$o'este o 'reme la manastirile din !alestina in post si ru%aciune, iar cand iti 'a porunci uhul Sfant, sa 'ii iarasi la mine& Cu $inecu'antarea acestui sihastru a petrecut #osul (heor%he un an de zile prin manastirile !alestinei& )n fiecare la'ra statea o luna de zile& >iua a+uta la udatul %radinilor, iar noaptea citea la !saltire in $iserica si zicea ru%aciunea lui )isus& Apoi pleca la alta manastire& Asa s-a ne'oit $atranul, in post, in ru%aciune si tacere, nestiut de nimeni& Apoi s-a dus iarasi la $unul sau dascal din pustie& !rimindu-l cu dra%oste, pustnicul l-a intre$at= - 2rate (heor%he, cum se simte duhul tauF - /ine, cu ru%aciunile sfintiei tale, parinte& - Sa stii, frate, ca tu nu esti chemat sa fii calu%ar, dar 'ei duce o ne'ointa mai %rea decat a unui calu%ar& Ca 'ei trai mer%and din loc in loc, in ru%aciune, in post si in multa lipsa& ar, de 'ei a'ea neincetat mintea la umnezeu, darul 5ui 'a fi cu tine si 'ei $irui toate ispitele 'ra+masului& A'ere pe pamant sa nu-ti aduniD pe calu%ari si pe preoti sa-i cinstesti, pe mireni sa-i sfatuiesti, pe saraci cat poti sa-i a+uti, in $iserici ziua si noaptea sa te ro%i, si asa te 'ei mantui& - ar cum 'oi putea implini toate acestea, ca sunt sla$ si neputinciosF - u-te la pustie, unde nu este fata de om, si posteste patruzeci de zile& )ar pentru sla$iciunea firii sa iei cu tine putina paine si apa& )nsa, fii cu luare- aminte, ca multe ispite si naluciri dia'olesti 'ei patimi& e 'ei sfarsi aceste zile cu $ine, 'ei primi mare dar de la umnezeu si 'ei $irui toate cursele 'icleanului dia'ol& Trecand $unul ne'oitor )ordanul, numai cu E'an%helia si !saltirea in desa%a, a postit -0 de zile in pustie, ru%andu-se neincetat si intarindu-se din cand in cand cu putina hrana& ar in aceste zile multe ispite a patimit& Ca uneori il speria 'ra+masul cu naluciri de fiare si serpi 'eninosi, alteori il chinuia cu foamea, cu setea, cu arsita si mai ales cu tantarii si cu tot felul de insecte& El insa, cu a+utorul lui umnezeu, de toate s-a iz$a'it& )ntr-o zi, 'ra+masul i-a aruncat caciula, ca sa-l tul$ure de la ru%aciune& Atunci el s-a fa%aduit omnului ca sa um$le pana la moarte cu capul descoperit& )n alta zi i-a aruncat $ocancii si nu i-a mai %asit& e atunci, $unul ne'oitor a inceput sa um$le toata 'iata descult& )ar in alta zi i s-a aratat 'ra+masul in chipul unui om ce ara si i-a zis= - #os (heor%he, 'ezi $razda aceastaF - a, o 'ad, a raspuns $atranul&

9-2

- Asa ca este dreaptaF - a, este dreapta& - )ata, asa este si credinta ta catre umnezeuA adau%a 'ra+masul, 'rand sa-l arunce in pacatul mandriei& ar #osul (heor%he, insemnandu-se cu Sfanta Cruce, a iz%onit pe dia'olul de la el& )mplinindu-se cele -0 de zile, #osul (heor%he s-a dus iarasi la sihastrul din pustie& )ar pustnicul, sarutandu-l, i-a zis= - 2rate (heor%he, pentru ca ai $iruit pe 'ra+masul si nu te-ai lasat inselat de cursele lui, iata, ti-a dat umnezeu darul ru%aciunii celei curate si putere duho'niceasca in ne'ointa ta& Ca toata 'iata 'ei um$la descult si fara acoperamant pe capul tau, dar nici fri%ul, nici caldura, nici $oala nu te 'or 'atama& Apoi $atranul, facand metanie dascalului sau, s-a intors la )erusalim, s-a inchinat la #ormantul omnului, a primit !reacuratele Taine si a plecat spre #untele Athos& Aici a za$o'it inca un an si +umatate, inchinandu-se pe la toate sfintele lacasuri si cercetand pe cu'iosii calu%ari din manastiri si pesteri& Apoi, luand de la toti $inecu'antare, s-a intors iarasi in sanul familiei& Spuneau ucenicii sai ca #osul (heor%he n-a stat mult in Su%a%& Ci, punandu-si in randuiala casa si copiii, a plecat inchinator pe la manastiri si schituri& )m$racat cu co+oc, descult, cu capul descoperit, cu !saltirea su$ $rat si cu toia%ul in mana, $unul pelerin mer%ea pe +os din sat in sat, din manastire in manastire, rostind ru%aciunea lui )isus si psalmii lui a'id& >iua calatorea, iar seara poposea prin sate, cat mai aproape de $iserici& upa ce se odihnea cate'a ceasuri, intra in $iserica si se ru%a acolo, sin%ur, cu ru%aciuni de taina, pana dimineata& Apoi pleca mai departe& Asa s-a ne'oit $atranul (heor%he 5azar trei ani de zile, stra$atand Transil'ania si #untenia, ru%andu-se prin $iserici si manastiri, ca un ade'arat pelerin al /isericii noastre Brtodo*e& )n anul 9190, #osul (heor%he 5azar a mers sa se inchine si prin manastirile #oldo'ei, za$o'ind in fiecare sfant lacas& Apoi s-a sta$ilit definiti' la $iserica Sfantul )oan /otezatorul din !iatra <eamt, zidita de 6oie'odul Stefan cel #are si Sfant& Si a locuit in clopotnita $isericii timp de 2: de ani in aspra ne'ointa, ca un ade'arat stalpnic si sihastru in mi+locul lumii, fiind iu$it de toti si ru%andu-se pentru toti& <e'ointa $atranului (heor%he 5azar, dupa marturia ucenicilor sai, arhimandritul #ina !rodan si protosin%helul amaschin Trofin din #anastirea <eamt, era aceasta= - imineata pleca, cu toia%ul in mana si cu !saltirea su$ $rat, la unele familii unde era chemat sau pe strada, zicand pe de rost psalmii& in $anii pe care ii primea milostenie, cumpara mai multe paini calde de la $rutarie si, la amiaza cand se intorcea, le impartea saracilor si cersetorilor din oras care il asteptau in fata clopotnitei& 3nora le dadea paine, altora le dadea $ani si tot ce primea de la credinciosi& Apoi urca in turn sin%ur numai cu !saltirea su$ $rat& Acolo za$o'ea in ru%aciuni de taina pana catre seara& upa asfintitul soarelui manca le%ume fierte si indata se culca& 5a ora 99 noaptea, $atranul co$ora din turn, se inchidea in $iserica si se ru%a acolo sin%ur, nestiut de nimeni, pana dimineata& )n zorii zilei iesea din $iserica si pleca sa cumpere paine pentru saraci& !saltirea era cartea de ru%aciuni cea mai iu$ita in 'iata $atranului (heor%he 5azar& B stia pe de rost din tineretea sa si o rostea re%ulat in fiecare zi& !e strada, insa, $atranul rostea psalmii in ison, cu %las tare si rar, zicand= - Acum sa incepem dra%utele de ru%aciuni ale catismei intaiA upa ce termina, adau%a= - Acum sa incepem dra%utele de ru%aciuni ale catismei a douaA Asa continua pana termina !saltirea& Apoi impartea milostenie si se urca din nou in turn& Spuneau ucenicii $atranului ca oamenii din oras si din impre+urimi, toti il cunosteau si se foloseau mult de 'iata lui aleasa& Tineri si $atrani, sateni si oraseni, saraci si $o%ati, cu totii il numeau de o$ste .#osu (heor%he.& )ar cand trecea prin sate sau pe strada, unii ii sarutau !saltirea pe care o purta permanent su$ $rat, altii ii dadeau milostenie ca sa se roa%e pentru ei, copiii se opreau din +oaca, 'itele pe camp stateau o clipa din pascut, iar cainii niciodata nu latrau dupa el& #ulti credinciosi il petreceau, mer%and cu e'la'ie in urma lui si ascultand psalmii pe care ii rostea in auz& Spuneau aceiasi ucenici ca cea mai inalta ru%aciune a $atranului era cea de noapte, pe care o facea in $iserica& Timp de peste 30 de ani nu a lipsit niciodata noaptea de la $iserica& )ntra la ora 99 inainte de miezul noptii si iesea dimineata, intre orele patru-cinci& Briunde innopta, in orase, prin sate sau pe la manastiri, pastra cu sfintenie aceasta randuiala& Aceasta era ru%aciunea de foc a $atranului (heor%he 5azar, pe care o sa'arsea in taina, nestiut de oameni& 3cenicul sau, !rotosin%helul amaschin Trofin din #anastirea <eamt, spunea urmatoarele= - 2iind eu de loc din !iatra <eamt, #osul (heor%he 'enea adesea in casa noastra& )ntr-o zi, pe cand a'eam 94 ani, a zis $atranul catre tata= - ra%uta, lasa copilul deseara sa se roa%e cu mine la $isericaA - )l las, #os (heor%he& Si am plecat impreuna spre $iserica Sfantul )oan omnesc& <oaptea, la ora 99, a deschis $iserica si ne-am incuiat inauntru& !e mine m-a trimis la strana sa citesc incet din Ceaslo', iar el a ramas in pronaos& Si a stat acolo nemiscat, descult pe piatra, cu mainile in sus la ru%aciune, doua ceasuri& Eu ma uitam pe furis la el, sa 'ad cum se roa%a, dar nu intele%eam ce zice& Apoi a zis cate'a catisme din !saltire& Apoi a lasat !saltirea si zicea catre fiecare sfant din calendar aceasta scurta ru%aciune= - Sfinte preacu'ioase parinte (numele), roa%a-te lui umnezeu pentru noi, pacatosiiA !e urma a inceput sa pomeneasca pe de rost pe toti oamenii care i-au dat milostenie in ziua trecuta, fara a uita 'reun nume& !entru fiecare facea o inchinaciune si zicea aceasta ru%aciune= - !reasfanta Treime, miluieste pe cutare care m-a miluit pe mine pacatosulA Apoi si-a pus co+ocul, !saltirea si toia%ul in strana si a inceput sa faca metanii cu ru%aciunea lui )isus, mai mult de un ceas& )ar cand a o$ser'at ca se lumineaza de ziua, s-a apropiat de mine si mi-a zis= - e acum, hai sa mer%em, dra%utaA !e lan%a ru%aciune si milostenie, #osul (heor%he 5azar a'ea si o mare ne'ointa trupeasca, prin care intrecea pe toti& 6ara si iarna um$la descult si descoperit, oricat de cald sau de %er ar fi fost& )arna ieseau a$uri de pe crestetul sau, iar zapada si %heata i se topeau su$ talpi, incat toti se minunau de aceasta si sla'eau pe umnezeu& Spuneau parintii care l-au cunoscut si $atranii orasului ca #osul (heor%he nu a fost niciodata $olna', caci darul omnului era cu dansul&

9-3

!e cand traia inca in Transil'ania, s-a dus iarna descult peste Carpati, la Schitul !estera )alomicioarei& Acolo, 'azand ca $iserica nu are so$a, a zis e%umenului= - Cum stati in $iserica fara focF - <u a'em $ani sa cumparam o so$a, a raspuns& Atunci #osul (heor%he a cumparat o so$a de teracota din Sinaia si a dus-o la schit& Trecand odata printr-un sat in timp de iarna si 'azandu-l oamenii descult, i-au zis= - #os (heor%he, 'rei sa-ti cumparam noi niste opinciF - 5asa dra%uta, a raspuns $atranul, ca picioarele mele sunt mai calde ca ale 'oastreA 3neori o$isnuia acest minunat $atran sa mear%a spre inchinare pe la sfintele manastiri, ca era cunoscut parintilor si toti il primeau cu dra%oste& Si statea pana la o saptamana in fiecare lacas, pazind neschim$ata $una lui randuiala si za$o'ind in 'or$iri duho'nicesti cu parintii calu%ari& #anastirile cele mai iu$ite #osului (heor%he erau= /istrita, <eamt, Sihastria, Sihla, A%apia, 6aratec si <echit& 6estea ne'ointei sale a+unsese departe, dincolo de hotarele #oldo'ei& e aceea 'eneau multi sa-i ceara cu'ant de folos& 3nii 'eneau sa se roa%e pentru ei& Altii ii cereau milostenie& )ar $atranul, fiind $land la chip, dulce la %rai, intelept la cu'ant si smerit la inima, pe toti ii man%aia si ii zidea sufleteste& 6eneau inca la #osul (heor%he tineri din Transil'ania si #oldo'a, care doreau sa slu+easca lui 0ristos& )ar el, a'and darul inainte'ederii, pe unii ii trimitea la manastirile din #oldo'a sau la Sfantul #unte, iar pe altii ii intorcea la caminele lor& Cei mai multi ucenici a'ea la #anastirea <eamt, iar dintre maici, la A%apia si 6aratec& )nsa, toti ucenicii lui au a+uns calu%ari desa'arsiti& Bdata l-a intre$at un tanar din >arnesti= - #os (heor%he, 'reau sa ma fac calu%ar& 5a ce manastire sa ma ducF - Asculta, dra%uta& aca 'rei sa te mantuiesti, du-te acolo unde sunt mai multe ispiteA Altadata l-a intre$at ucenicul sau, umitru Trofin, din !iatra <eamt= - #os (heor%he, m-am hotarat sa ma duc la Sfantul #unte& Ce sfat imi daiF - ra%uta, nu te duce la Sfantul #unte& !oti fi si aici calu%ar $un& u-te la Schitul Sihastria& Acolo este un e%umen ales si are mare ne'oie de frati& eci, ascultandu-l, ucenicul a a+uns duho'nic iscusit& Alti doi ucenici ai $atranului, anume )oan si Constantin !a'aluca, mocani 'estiti din comuna /retcu-Co'asna, l-au intre$at= - #os (heor%he, 'rem sa ne facem amandoi calu%ari& onam manastirii si a'erea noastra formata din 400 de oi& 5a care manastire sa mer%emF - ra%uta, mer%eti la #anastirea <eamt& Acolo este mantuirea 'oastraA 3neori $atranul se retra%ea la #anastirea Sihastria, al carei e%umen, !rotosin%helul )oanichie #oroi, ii era cel dintai ucenic& <oaptea se ru%a dupa o$icei in $iserica, iar ziua se ru%a si citea !saltirea la un loc tainuit pe #untele Taciunele& Bdata s-a urcat #os (heor%he la Schitul Sihla cu mai multi parinti din Sihastria& /atranul mer%ea inainte, rostind in taina ru%aciunea lui )isus& Apoi, deodata s-a impiedicat si era %ata sa cada +os& Atunci s-a intors catre parinti si le-a zis= - 6edeti ce mi s-a intamplatF <umai putin am parasit ru%aciunea si indata m-a parasit darul lui umnezeu& Cum m-am po%orat cu mintea +os, m-am si impiedicat sa cad, caci, mintea tre$uie sa fie intotdeauna inaltata la umnezeu& Acest minunat $atran do$andise de la umnezeu darul preasfintei ru%aciuni a lui )isus, pe care o zicea in taina cu mintea si cu inima& ar despre aceasta minunata lucrare nu 'or$ea niciodata cu nimeni& <umai pe fiica sa cea mai mare, Ana, o in'atase ru%aciunea lui )isus, inca pe cand traia in familie& espre aceasta spunea copila= - 8epetam mereu ru%aciunea . oamne )isuse., asa cum ma sfatuise tata, dar nu puteam s-o zic cu atentie& #intea mea se raspandea mereu, desi ma ru%am toata ziua& #i se parea ca atentia mea este in fata, iar nu in inima& !entru aceasta eram tare intristata si ma ru%am lui umnezeu sa-mi dea darul ru%aciunii& Bdata, trecand pe lan%a o troita de la rascrucea unui drum, m-am inchinat inaintea ei cu multa credinta& )n clipa aceea am simtit ca o putere a intrat in inima mea& e atunci, mintea mi se po%oara in inima si ma ro% totdeauna cu nespusa $ucurie si caldura& Spuneau ucenicii #osului (heor%he ca odata, pe cand se ru%au dupa o$icei in $iserica, i s-a aratat 'ra+masul in fata si l-a intre$at cu manie= - Ce faci aiciF - #a ro% lui umnezeuA a raspuns $atranul cu indrazneala& - /ine faciA a zis 'ra+masul, si a disparut& Altadata zicea $atranul ucenicilor sai= - intr-o uminica, pe cand 'eneam de la $iserica, am 'azut la carciuma satului multi oameni la $aut, iar printre ei multime de dia'oli, cum n-am mai 'azut in alta parte& Se spunea despre dansul ca daca ii dadea cine'a milostenie mai mult de un leu, nu 'oia sa primeasca, ci cu $landete ii zicea= - ra%uta, da-i la saraci, ca asa ne porunceste umnezeuA Bdata a 'enit o femeie saraca la el si i-a spus, plan%and= - #os (heor%he, sunt femeie 'adu'a, am cinci copii la scoala si n-am nici un $an& - e cat ai ne'oieF o intre$a $atranul& - )mi tre$uie o suta de lei& Atunci el i-a dat tot ce primise milostenie de la oameni in ziua aceea& Alta data mos (heor%he s-a urcat in tren la !ascani sa mear%a la 8oman, dar nu a'ea $ilet& Controlorul i-a spus= - #osule, daca n-ai $ilet, la prima statie te dai +os din trenA /atranul rostea in taina !saltirea pe care o stia din tinerete pe de rost& )ar oamenii din tren ru%au pe controlor sa-l lase, ca este om cu 'iata sfanta& )nsa, la prima statie, l-a co$orat din tren, iar $atranul a plecat pe +os pe lan%a calea ferata, zicand= - ra%uta, ramaneti aici cu umnezeu si cu maicuta omnuluiA upa putin timp, mecanicii au 'azut ca trenul nu mai porneste, si nu stiau de ceA Atunci oamenii au inteles ca din cauza $atranului, care a fost dat +os, nu mai porneste trenul& Auzind controlorul, imediat a plecat pe +os dupa el, l-a urcat in tren si a pornit locomoti'a& #osul (heor%he a'ea la #anastirea <eamt trei monahi, ucenici ai lui din Transil'ania, cu numele 6eniamin, !am'o si cu amaschin&

9--

Bdata $atranul a 'enit la ei sa-i 'ada& )ar ei, fiind tul$urati, i-au spus= - #os (heor%he, noi plecam din manastirea asta, ca ne-am smintitA - ar de ce, dra%utaF - <u mai este mantuire aiciA Atunci $atranul, desi era foarte $land, a stri%at tare de trei ori= - <u fa tuA <u fa tuA <u fa tuA&&& Ca fiecare 'a raspunde pentru ale sale pacate& Spuneau $atranii din !iatra <eamt ca iarna, oricat de %er ar fi fost, #osul (heor%he mer%ea incet pe strada, prin 'iscol si troiene, zicand !saltirea pe de rost& )ar cand trecea pe lan%a $rutarii, intra inauntru si punea cate un picior pe 'atra cu +aratic pana ii cadea %heata dintre de%ete& Apoi pleca, ru%andu-se mai departe& 3neori il intre$au ucenicii= - Cand o sa mori, #os (heor%tieF - ra%uta, stii candF Cand s-or tul$ura popoarele si la moartea mea 'a fi sar$atoare mare si 'or suna toate clopotele din taraA )n ziua de 94 au%ust, 999:, la Adormirea #aicii omnului, pe cand clopotarul $isericii Sfantul omnesc din !iatra <eamt se urca in turn sa sune clopotele de mo$ilizare %enerala, #osul (heor%he 5azar zacea +os in chilie, cu !saltirea lan%a el& )n clipa aceea 'enera$ilul pelerin isi dadea duhul in mainile lui 0ristos umnezeuA !etrecut de mii de credinciosi, a fost in%ropat in cimitirul orasului, im$racat in co+ocul sau, cu !saltirea si toia%ul alaturi& )ar stramutarea osemintelor sale de la !iatra <eamt la #anastirea 6aratec a fost asa= )n anul 993-, !rotosin%helul amaschin Trofin, ucenicul sau, fiind staret la #anastirea 8asca-Sucea'a, a 'oit sa duca osemintele #osului (heor%he 5azar la 8asca& eci, asezandu-le intr-un sicriu, le-a pus in caruta si a pornit spre Tar%u <eamt& 5a drumul spre 6aratec, insa, caii s-au oprit si n-au 'oit nicidecum sa mear%a mai departe& >adarnic incerca parintele amaschin sa-i porneasca din loc& Apoi fara 'este, caii au pornit in %alop spre 6aratec si nu s-au oprit decat in fata manastirii& )ntele%and staretul ca aceasta este 'oia fericitului $atran (heor%he 5azar, i-a facut prohodul in $iserica, impreuna cu tot so$orul maicilor, iar osemintele le-a asezat in %ropnita, su$ altar, unde se afla pana astazi& 2ericiti sunt, oamne, cei pe care i-ai primit si i-ai alesA MONAHUL SILVESTRU AILINCAI - Ma(as'i&ea Du&au-Neam' (, 9999) !arintele Sil'estru era de loc din satul /uhalnita-<eamt& )n tinerete a fost casatorit si a a'ut copii& Apoi, renuntand la toate, s-a facut calu%ar in #anastirea urau& Si era atat de smerit si ascultator, incat toti se foloseau de $landetea si ne'ointa lui& <u stia carte, insa se ru%a ziua si noaptea, facea metanii, lucra la %radina si era nelipsit de la $iserica& A'ea inca mare e'la'ie catre #aica omnului& 5a icoana ei se ru%a mereu, zicand= - #aica omnului, a+uta-mi mie, pacatosului& #aica omnului, da-mi sfarsitul cel $unA Apoi saruta icoana si se ducea la ascultare cu ochii in lacrimi& Bdata l-a intre$at ucenicul= - !arinte Sil'estru, pentru ce faci atatea metaniiF - !entru pacatele mele fac metanii, ca tare multe mai amA 2ac metanii si pentru cele sapte laude, ca nu stiu carte sa le citesc la chilie& 2ac metanii pentru copiii mei si pentru toti oamenii, ca ei n-au 'reme sa se roa%e& e la o 'reme, parintele Sil'estru surzise de tot, caci a'ea peste 90 de ani& ar la $iserica nu lipsea& intr-o zi l-au intre$at parintii= - Cum te scoli noaptea la 3trenie, parinte Sil'estru, daca nu auzi clopotulF - Are #aica omnului mila de mine, pacatosul& Cand ma culc zic= .#aica omnului, scoala-ma la sfanta ru%aciuneA. )ar la miezul noptii, cand toaca de 3trenie, cine'a ma atin%e putin si indata ma scol& 3neori zicea catre parinti= - Bare de ce nu mai 'ine la mine moartea astaF Se 'ede ca-s om pacatos si inca nu m-a iertat umnezeuA !arintilor, ru%ati-'a pentru mineA adau%a $atranul lacrimand& Asa s-a ne'oit parintele Sil'estru la #anastirea urau mai mult de 20 de ani& Si il iu$eau toti pentru ca era sporit si fara nici o rautate& eci, precum i-a fost 'iata, asa i-a si fost sfarsitul& )n toamna anului 9999, pe cand erau cu totii la 3trenie si se canta .Ceea ce esti mai cinstita decat 0eru'imii&&&., parintele Sil'estru facea metanii dupa o$icei la icoana #aicii omnului& Apoi a ramas in %enunchi, cu fruntea la pamant& !arintii credeau ca l-a furat somnul& 5a sfarsitul slu+$ei l-au desteptat, zicand= - Scoala, parinte Sil'estru, ca s-a terminat 3treniaA ar, o, sla'ita minuneA !arintele Sil'estru isi daduse duhul inaintea icoanei !reasfintei 2ecioareA Atunci parintii l-au infasurat in mantie, l-au asezat in mi+locul $isericii si a treia zi l-au petrecut pe drumul cel de 'eci& SCHIMONAHUL IRINARH SISMAN - Sc,i'ul P&o+&omul-Mu('ele A',os (91-4-9920) Acest schimonah iu$itor de osteneala s-a nascut in comuna #ilesti, +udetul ol+, in anul 91-4& A+un%and in 'arsta si reusind sa in'ete multa carte, caci stia patru lim$i straine, la urma s-a ranit cu inima spre dra%ostea lui 0ristos& eci, renuntand la toate si ascultand %lasul E'an%heliei, in anul 911- s-a dus in #untele Athos si s-a facut schimonah in Schitul 8omanesc !rodromul& Si era foarte osarduitor la ne'ointa calu%areasca, tacut, smerit si ra$dator& A'and ca dascal pe Cu'iosul <ectarie !rotopsaltul, de la dansul a in'atat lucrarea cea de taina a ru%aciunii lui )isus, care este sfarsitul a toata filosofia& >iua lucra cu mainile la %radina si cu mintea se ru%a, iar noaptea mer%ea la $iserica, citea sfintele carti si se linistea in chilie, asteptand cu $ucurie 'enirea omnului& )n anul 9191, Cu'iosul schimonah )rinarh a fost indemnat de uhul Sfant sa scrie pe lar% istoria monahismului din #untele Athos, dupa multe iz'oare ce se afla in $i$liotecile atonite& eci, luand $inecu'antare de la icoana facatoare de minuni a #aicii omnului numita !rodromita si de la Cu'iosul (hedeon (eor%escu, e%umenul schitului, indata a inceput lucrul& Bpera sa se numeste )storia Sfantului #unte si este formata din 20 de tomuri, cu peste zece mii de pa%ini& !rimele 9; tomuri trateaza pe lar% istoria celor 20 de manastiri mari, incepand din secolul ) pana la inceputul secolului EE& Tomul 91 trateaza despre icoanele facatoare de minuni din #untele Athos, cu numeroase minuni ale #aicii omnului, in 940 de capete& Tomul 99 contine planse cu .manastirile Sfantului #unte., .Crinii 8aiului., .2loarea arului., .Sfintii Atonului. etc& )ar tomul 20 trateaza, in prima parte, istoria

9-4

monahismului romanesc atonit din inceput pana in anul 999:, cu cele peste o suta de chilii locuite de romani in timpul sau si pretioase date statistice& 3ltima parte a tomului 20 contine .)storia Schitului !rodromul.& Cu'iosul )rinarh isi incepe opera sa monumentala in anul 9191 si, dupa multe osteneli si %rele ispite de la oameni si de la dia'olul, precum sin%ur spune, o termina la : septem$rie, 999:& !rima pa%ina o incepe cu aceasta ru%aciune= . oamne, umnezeul meu, a+uta-mi in aceasta lucrare, pentru ca sa se prosla'easca numele Tau cel sfant in 'eci, amin& Ca cu darul Tau toate se ispra'esc cu pace, Cel ce esti inceputul si sfarsitul, iar fara darul Tau, nimic nu se ispra'este.& #arturiseste schimonahul )rinarh ca in anul 9904, pe cand scria minunile #aicii omnului si ale icoanelor ei din #untele Athos, deodata a cazut din lucrarea 'ra+masului o piatra mare in fereastra lui, i-a spart %eamul si lampa si l-a lo'it peste mana cu care scria& ar el, cerand a+utorul !reacuratei 2ecioare, a continuat sa scrie mai departe& 3neori nu a'ea cerneala si hartie, iar alteori, fratii din schit se suparau pe el si carteau ca nu iese la ascultare& ar $atranul pe toate le ra$da si cu $landetea sa facea intotdeauna pace& 5ucrarea mono%rafica a in'atatului schimonah )rinarh are o 'aloare de unicat, atat din punct de 'edere istoric si literar, cat mai ales duho'nicesc& Bpera sa este cea mai $o%ata mono%rafie istorica a monahismului atonit, ce s-a scris dupa anul 9140& Schimonahul )rinarh Sisman ramane primul istorio%raf roman atonit si unul din cei mai $uni pe care i-a dat 'reodata #untele Athos& Acest smerit ne'oitor era totodata un mare ru%ator si un talentat cali%raf si miniaturist, copiindu-si opera intr-o frumoasa cali%rafie, cu alese chenare, ornamente si icoane in miniatura, lucrate de mana lui& 3ltimii ani ai 'ietii sale, Cu'iosul schimonah )rinarh i-a petrecut numai in post, in ru%aciune si in cu%etarea celor dumnezeiesti& Apoi, simtindu-si aproape sfarsitul, a primit !reacuratele Taine si si-a dat sufletul cu pace in mainile lui 0ristos& MONAHIA MARIA STUR A - Ma(as'i&ea A.apia (, 9920) Aceasta calu%arita 'rednica de pomenit fusese in tinerete sotia printului (ri%orie #ihail Sturza, din satul #iclauseni-)asi& esi era din familie de domnitori moldo'eni, din copilarie iu$ea pe 0ristos, citea Sfintele Scripturi si impodo$ea $isericile cu 'esminte si $roderii cusute cu mi%ala de mainile ei& 8aposand sotul ei, 8aluca Sturza imparti cea mai mare parte de a'ere - pamant, $ani, carti si odoare - la $iserici, la manastiri si la oameni saraci& Apoi, renuntand la toate, im$ratisa 'iata monahala la #anastirea A%apia& Era spre sfarsitul secolului E)E& upa cati'a ani de ru%aciune si smerenie, sora 8aluca Sturza se calu%ari cu numele de #aria& Si era foarte $landa, duioasa si milosti'a& Ca pe toate le a+uta, cu toate 'or$ea duho'niceste si pentru fiecare a'ea un cu'ant $un, o carte, un mic dar lucrat de mainile ei& e aceea o iu$ea tot so$orul si o numea .$una noastra mama.& Cunostea si lim$i straine, citea multe carti alese, stia sa $rodeze si sa coasa 'esminte in fir de aur, scria foarte frumos si facea ornamente si miniaturi in culori naturale de flori, ca nimeni alta& ar mai presus de toate, cunostea $ine Sfanta E'an%helie si se silea sa o implineasca& Stia sa ra$de, sa taca, sa se smereasca si mai ales sa se roa%e& !entru aceea, toate se foloseau de ne'ointa si smerenia ei si o cinsteau ca pe o ade'arata mama duho'niceasca& upa arderea #anastirii A%apia din anul 9903, maica #aria Sturza s-a do'edit cea dintai si cea mai mare donatoare& Adunand a+utoare de la rudele ei si de la alte familii de credinciosi, a incura+at so$orul manastirii, a refacut paraclisul cu hramul .<asterea #aicii omnului. si a contri$uit la innoirea chiliilor din incinta& Asa a trait si asa s-a +ertfit pentru dra%ostea lui 0ristos aceasta floare aleasa din pamantul #oldo'ei& eci, a+un%and la adanci $atraneti, maica #aria Sturza s-a mutat la odihna cea de sus in anul 9920, plansa de tot so$orul& ARHIMANDRITUL VISARION IONESCU - S'a&e' al Ma(as'i&ii Ce&(ica (91-;-9929) Acest preacu'ios arhimandrit a fost un 'enera$il staret al #anastirii Cernica din secolul EE& Era ori%inar din Tar%o'iste& 5a 'arsta de 93 ani (91:0) intra in o$stea #anastirii Cernica, in'rednicindu-se de $inecu'antarea si sfaturile Sfantului )erarh Calinic& 5uand asupra sa +u%ul lui 0ristos si sporind mult in ascultare, in $landete si smerenie, s-a in'rednicit din tinerete de harul preotiei& Apoi a a+uns duho'nic ales in o$stea Cernicai, crescand duho'niceste numerosi frati de manastire si mireni din impre+urimi& )n anul 91;2, ieromonahul 6isarion este numit iconom al manastirii, ascultare pe care o duce cu o rara pricepere, cu $landete si dreptate timp de 24 de ani& )n acest timp a innoit mai multe corpuri de chilii, a facut drumuri de acces si a pus $una randuiala in a'erea manastirii& )n 'ara anului 919:, ieromonahul 6isarion )onescu este ales de so$or staret al #anastirii Cernica& Timp de inca 24 de ani a po'atuit Cu'iosul si $landul staret 6isarion o$stea Cernicai, care numara peste 900 de calu%ari& !rima sa %ri+a a fost sa impodo$easca $iserica cu slu+$e alese, cu preoti si cantareti din cei mai $uni& Tot so$orul era dator sa ia parte la slu+$ele $isericii, afara doar de cei $olna'i si din ascultari& Spo'edania se facea pentru frati saptamanal, iar Sfanta )mpartasanie, o data pe luna& 5a ascultarile de o$ste, arhimandritul 6isarion mer%ea in fruntea tuturor facandu-se fiecaruia pilda de ru%aciune, de smerenie si de $ucurie duho'niceasca& !entru intelepciunea si $landetea lui, staretul 6isarion era iu$it si respectat de toti, atat de calu%ari, cat si de mireni, caci el cauta folosul sufletesc al celorlalti si a$ia la urma se in%ri+ea de sine& Asa s-a ne'oit Cu'iosul arhimandrit 6isarion )onescu peste :0 de ani in Sfanta #anastire Cernica, arzand ca o faclie curata in 'azul tuturor si +ertfindu-se pentru sla'a lui 0ristos si mantuirea fiilor sai duho'nicesti& Apoi, simtindu-si aproape o$stescul sfarsit, a cerut iertare de la toti si a adormit cu pace, lasand in urma o o$ste aleasa cu peste 920 de parinti si frati& ARHIMANDRITUL CALIST GHEORGHIU - Ma(as'i&ea Neam' (9143-9923) Acest iscusit duho'nic al #anastirii <eamt era de loc din comuna #otca, +udetul )asi& Cand a'ea 20 de ani, a im$racat haina monahala in o$stea marii la're, su$ po'atuirea e'la'iosului staret Timotei )onescu& upa mai multi ani de ascultare, se in'rednici de darul preotiei, a+un%and un $un slu+itor al /isericii lui 0ristos& )ntre anii 9190-9194, ieromonahul Calist a 'ietuit la #anastirea Secu& Apoi, re'enind la metanie, este facut arhimandrit si a+un%e cel mai renumit duho'nic al #anastirii <eamt& Timp de 30 de ani, parintele Calist s-a +ertfit pentru mantuirea altora& 5a el se spo'edeau episcopi, stareti, duho'nici, calu%ari din o$ste, sihastri, preoti de mir si un mare numar de credinciosi& upa marturia $atranilor care il pomenesc si astazi, arhimandritul Calist era un parinte al dra%ostei& oua mari fapte $une se 'edeau la el= $landetea si milostenia& !rimea pe toti cu aceeasi dra%oste, ii spo'edea dupa pra'ila, ii im$ar$ata si ii sfatuia pe calea mantuirii& <imeni nu pleca de la chilia lui neman%aiat& Apoi, darurile ce le primea de la credinciosi, le impartea imediat la calu%ari si la saraci& <umele lui era cunoscut in multe sate, dar mai ales in !ipiri%, unde se ducea personal si impartea la cei lipsiti haine, alimente si $ani& upa o ne'ointa ca aceasta, in 'ara anului 9923, arhimandritul Calist (heor%hiu s-a mutat la 'esnica odihna, petrecut cu lacrimi de numerosii sai fii duho'nicesti&

9-:

PUSTNICUL GHERASIM GREERUS - Mu('ii Casi(-Bacau (, 9924) Cu'iosul (herasim Schimonahul a fost unul din marii sihastri ai monahismului nostru din acest secol& e loc era din +udetul /otosani& #ai intai s-a ne'oit in Schitul Cozancea-/otosani, unde s-a calu%arit si a facut multa osteneala duho'niceasca& Apoi, arzand cu duhul pentru fericita liniste, in anul 9199, a plecat impreuna cu staretul sau, ieromonahul Sil'estru, de la Cozancea la Schitul Tarnita-6rancea& )eromonahul Sil'estru a ramas staret in noul schit, iar schimonahul (herasim si-a ales 'iata pustniceasca, retra%andu-se in padurile seculare din #a%ura Bdo$estilor& Acolo se ne'oia sin%ur pentru dra%ostea lui 0ristos si nu primea pe nimeni la $ordeiul sau& Toata saptamana se ru%a pe munte, iar cu mainile sale lucra lin%uri, cosuri si co'eti& Apoi le co$ora in Schitul Tarnita si primea in schim$ alimente - pesmeti, cartofi si sare& e la un timp, numele lui s-a facut 'estit si au inceput sa-l caute credinciosii la $ordei, pentru sfat si ru%aciune& Atunci pustnicul (herasim a parasit #a%ura Bdo$estilor si s-a mutat in #untii Casin, din +udetul /acau& Aici isi continua aceeasi aspra ne'ointa de ru%aciune si isihie, a+un%and 'estit in toate satele& 6azand ca multi il suparau la $ordei, s-a mutat in #untii Casinului, din +urul #anastirii /o%dana-Tar%u Bcna& !entru 'iata sa aleasa, Cu'iosul (herasim s-a in'rednicit de la umnezeu de darul facerii de minuni si al inainte'ederii& Bdata trecea printr-un sat de munte si, 'azand in curtea unui om un $ou $olna', indata a facut cruce asupra lui si s-a 'indecat& Altadata s-a aprins padurea si toti credeau ca 'a arde $ordeiul sihastrului& ar cu'iosul, ridicandu-si mainile la ru%aciune, indata s-a stins padurea& )ntr-o uminica a co$orat $atranul in #anastirea /o%dana si, 'azand doi frati, a zis celui dintai= - 2rate <icolae, fratia ta n-ai sa ramai in manastireA )ar celuilalt frate i-a zis= - 2rate Costache, ai sa ramai in manastire si ai sa te faci calu%ar si preotA Aceasta prezicere a $atranului s-a implinit intocmai& Asa s-a ne'oit Cu'iosul (herasim pana in anul 9924& Apoi, chemand un duho'nic din #anastirea /o%dana, a primit !reacuratele Taine si, ru%andu-se, si-a dat sufletul in mainile omnului& !arintii l-au in%ropat in padure, alaturi de $ordei, iar crucea lui se mai 'ede si astazi& MONAHIA ELISABETA VLAHUTA - Ma(as'i&ea A.apia (9140-9924) Era de loc din satul !lesesti-/arlad& !arintii ei mai intai au casatorit-o cu un +udecator& upa doi ani, murindu-i sotul, s-a retras la #anastirea A%apia, inchinandu-si restul 'ietii lui 0ristos& )n anul 9110 a primit schima monahala si s-a smerit pe sine in ne'ointa calu%areasca aproape cincizeci de ani& Si era maica Elisa$eta foarte ra'nitoare la cele duho'nicesti, iu$itoare de $iserica si primitoare de straini& Cu mainile lucra asemenea #artei, iar cu mintea mereu se ru%a impreuna cu #aria& A'ea inca in chilia ei cinci fiice duho'nicesti, pe care le-a crescut de mici in dra%oste de umnezeu, ca o ade'arata mama, mereu hranindu-le din cu'intele Sfintilor !arinti& Caci era 'estita maica Elisa$eta 6lahuta in #anastirea A%apia si toti se foloseau de intelepciunea si de smerenia ei& )n anul 9190 au luat +u%ul lui 0ristos si parintii ei trupesti, calu%arindu-se la #anastirea A%apia cu numele de Elisa$eta si <ectarie& #ai tarziu, s-a calu%arit si fratele ei mai mic, cu numele de #ardarie& Si era minunat lucru a 'edea o intrea%a familie inchinata lui 0ristos, unul pe altul indemnandu-se la ru%aciune si la fapta $una& Asa s-a ostenit maica Elisa$eta 6lahuta in mi+locul ucenicelor ei, mereu sla'ind pe umnezeu si slu+ind oamenilor& Apoi parintii ei monahul <ectarie si monahia Elisa$eta - s-au mutat la cele 'esnice si s-au in%ropat in cimitirul manastirii& )ar in 'ara anului 9924 s-a sa'arsit si maica Elisa$eta cea iu$itoare de multa osteneala si s-a asezat lan%a mormantul parintilor ei, ca sa se 'eseleasca impreuna in lumina lui 0ristos& SCHIMONAHIA SU ANA STEFANESCU - Ma(as'i&ea Ra1-oie(i-Neam' (9130-9924) Era fiica cea mai mica a 'enera$ilului preot !etru Stefanescu din comuna (arcina-<eamt si sora episcopului de 8oman, #elchisedec& orind sa slu+easca lui 0ristos, din fra%eda copilarie s-a dus la #anastirea 6aratec, impreuna cu sora ei, Elena& Acolo a in'atat carte la scoala manastirii din chiliile $isericii Sfantul )oan /otezatorul& Acolo a deprins a canta omnului ziua si noaptea, a se ru%a, a face ascultare si a se +ertfi pentru toti& upa primirea schimei monahale, schimonahia Suzana a mai stat un timp in #anastirea 6aratec& Apoi a fost numita e%umena si maica duho'niceasca la Schitul Almas-<eamt, unde se ne'oiau peste 20 de calu%arite& )n acest schit a facut multe innoiri, reparand $iserica si chiliile si formand din ucenicele sale o ade'arata familie calu%areasca& )n anul 990:, schimonahia Suzana a fost numita stareta la #anastirea 8az$oieni-<eamt, 'estita ctitorie a 'oie'odului Stefan cel #are (9-9:)& Aici a continuat aceeasi acti'itate duho'niceasca inca 20 de ani, mentinand firul slu+$elor calu%aresti si ru%andu-se lui umnezeu pentru toata lumea si pentru eroii martiri ai #oldo'ei, care s-au +ertfit pe acest pamant pentru apararea crestinatatii si a neamului& Caci, maica Suzana iu$ea mai mult ca orice $iserica si sfanta ru%aciune& )mpacata cu sine si cu umnezeu, in anul 9924, schimonahia Suzana s-a mutat la 'esnica odihna in 'arsta de 94 de ani, lasand in #anastirea 8az$oieni o o$ste de peste 40 de calu%arite& PROTOSINGHELUL GHEDEON GEORGESCU - E.ume( al Sc,i'ului P&o+&omul-A',os(91-0-9924) Acest de'otat calu%ar si ru%ator roman din #untele Athos era de loc din +udetul !raho'a& Auzind de numerosii calu%ari .'lahi. care sihastreau in Athos, in anul 91:4, s-a dus la Schitul !rodromul si a intrat su$ ascultarea e%umenului <ifon )onescu& 2iind smerit si ascultator, a primit tunderea monahala si s-a in'rednicit de darul preotiei& Si era Cu'iosul (hedeon $land la cu'ant, intelept si pasnic& >ilnic slu+ea la $iserica, facea ascultare in tacere si pe nimeni nu +udeca& Sfetnicul lui cel mai iu$it era marele protopsalt <ectarie Cretu, de la care deprinsese, atat cantarea $isericeasca, cat si lucrarea ru%aciunii lui )isus& !entru $unatatea si sfintenia 'ietii lui, in anul 9199, o$stea Schitului !rodromul l-a ales e%umen si parinte duho'nicesc& Ca e%umen, protosin%helul (hedeon era un ade'arat model de calu%ar si duho'nic, unul din cei mai cu'iosi stareti ai Schitului !rodromul& )n toate era smerit, $land si milosti'& #er%ea cu toti la %radina, la ascultare, la $iserica si la masa& )ar cand ii cerea un frate ce'a, o haina, un $an, o camasa, isi dadea si rasa de pe el, numai sa fie toti multumiti& Su$ staretia protosin%helului (hedeon (eor%escu, Schitul !rodromul a trait o epoca infloritoare din trecutul sau& B$stea numara 940 de calu%ari romani si a'ea scoala de muzica psaltica, renumita in tot Athosul, duho'nici alesi si slu+$e $isericesti care cucereau pe toti& 6eneau calu%ari din tot muntele sa-l auda cantand pe schimonahul <ectarie si pe ucenicii lui&

9-;

)n anul 9900, parintele (hedeon, s-a retras, atat din e%umenie, cat si din incinta schitului, si s-a asezat intr-o chilie mica, pe malul marii& Acolo s-a ne'oit in smerenie inca 24 de ani, sin%ur cu umnezeu, cu !saltirea, cu ru%aciunea lui )isus si cu man%aierea uhului Sfant& Ca, 'azand oarecare dez$inare in o$ste, n-a 'oit sa renunte la dulceata linistii& Apoi, simtindu-si aproape sfarsitul, i-a indemnat pe toti la dra%oste si unire si s-a mutat cu pace in odihna lui 0ristos& MONAHIA 0ENIA VELISARIE - Ma(as'i&ea A.a*'o( (9142-992:) #aica Eenia 6elisarie a fost o floare $inecu'antata in o$stea #anastirii A%afton& S-a nascut in comuna )potesti& #ama ei era sora cu mama poetului #ihai Erminescu si cu maicile 2e'ronia, Sofia si Blimpiada )urascu din A%afton& !e cand copila a'ea zece ani, a 'enit schimonahia 2e'ronia din manastire si a zis mamei sale= - Sora, tu esti saraca si ai copii multi& a-ne noua o fata s-o crestem, s-o facem calu%arita, ca sa se roa%e lui umnezeu pentru 'oi si sa fie mostenitoarea noastra in manastire& - Cu $ucurie, maica 2e'ronie& )ti dau pe asta mai mareA Asa a a+uns in manastire maica Eenia& Aici a fost crescuta cu multa %ri+a in casa matusilor ei, in'atand de mica ascultarea, smerenia, cantarea $isericeasca si sfanta ru%aciune& A+un%and in 'arsta, s-a facut mireasa lui 0ristos si lauda pe umnezeu ziua si noaptea& 3cenicele ei spun ca maica Eenia era din copilarie o fiica tacuta, retrasa si iu$itoare de linisteD se ru%a mult, postea mereu si a'ea darul lacrimilor& - e ce plan%i, maica EeniaF o intre$au ucenicele& - !lan% pentru 'arul meu ca a a'ut o 'iata z$uciumata si a murit de tanarA 6enea mereu pe la noi& <e citea din cartile lui, iar noi ii 'or$eam de umnezeu si il indemnam sa se roa%e& e atunci ii fac re%ulat parastas la $iserica& Asa s-a ne'oit maica Eenia :0 de ani in #anastirea A%afton, sla'ind pe umnezeu si ru%andu-se pentru oameni& )n 'ara anului 992: a adormit cu pace si a fost inmormantata in cimitirul manastirii& MONAHIA EPRA0IA DEMI - Ma(as'i&ea A.apia (9132-992:) Aceasta 'rednica stareta a #anastirii A%apia era de loc din partile Ti%hinei& 6enind de copila in manastire, a fost crescuta in dra%oste de 0ristos si ra'na pentru cele duho'nicesti& Apoi, primind tunderea monahala, se ne'oi zeci de ani in deplina smerenie, in ascultare si ru%aciune& )n anul 990-, maica Epra*ia este aleasa stareta in #anastirea A%apia, pe care o conduce cu multa $landete si intelepciune timp de patru ani de zile& !rin osardia ei s-au refacut in intre%ime $iserica si incinta, distruse in incendiul din 9903& in anul 9992, maica Epra*ia emi este aleasa stareta pentru a doua oara si conduce #anastirea A%apia cu o deose$ita intelepciune inca 9- ani de zile, innoind 'iata duho'niceasca si sporind numarul so$orului pana la 400 de calu%arite& Cel mai mult punea pret pe ru%aciune si pe 'iata morala& <iciodata nu in%aduia maicilor sa primeasca mireni in chilie sau sa um$le prin incinta fara rasa si tinuta cu'iincioasa& ar nici in haine scumpe nu le lasa sa se im$race, ca sa nu sminteasca pe cine'a& Bdata a 'azut o calu%arita 'enind la $iserica im$racata in haine scumpe& eci, chemand-o la sine, i-a zis= - Spune-mi, maica, pentru care sfant te-ai im$racat asaF <u stii cat de mare este pacatul sminteliiF eci, mult ne'oindu-se pentru mantuirea tuturor, in anul 992:, maica Epra*ia s-a retras din staretie& Apoi, mai traind putin, a adormit cu pace& PROTOSINGHELUL PORFIRIE BUCURESCU - Ma(as'i&ea F&asi(ei-Valcea (91:2-992;) Acest staret ales al #anastirii 2rasinei s-a nascut in comuna omnesti - Ar%es& Cand era de 92 ani, a trecut prin sat un ieromonah si, 'azand mai multi copii, i-a intre$at= - Care din 'oi ar 'rea sa mear%a la manastireF - Eu 'reau sa ma fac calu%arA a raspuns unul din copii cu numele !etru& Era 'iitorul staret !orfirie& upa cate'a zile, copilul a fost dus la #anastirea 2rasinei si incredintat unui dascal iscusit, ieromonahul 5a'rentie& Acesta l-a in'atat carte si toata $una randuiala, iar la 'arsta de 20 de ani l-a tuns in cinul calu%aresc cu numele de !orfirie& Si era parintele !orfirie foarte $land la cu'ant si smerit cu inima& eci, 'azand staretul ascultarea lui, l-a hirotonit preot si l-a pus eclesiarh& )n anul 9904, staretul Sil'estru mutandu-se la cele 'esnice, o$stea manastirii l-a ales staret pe parintele !orfirie& Si a po'atuit #anastirea 2rasinei 22 de ani, pastrand cu sfintenie asezamantul lasat aici de Sfantul Calinic& Su$ staretul !orfirie, #anastirea 2rasinei a+unsese cea mai renumita sihastrie din tara, numarand pana la :0 de parinti si frati& 8anduiala acestei sihastrii era aceasta= calu%arii luau parte la toate slu+$ele din $iserica& Ascultarea se facea in deplina tacere, unita permanent cu ru%aciunea lui )isus& #asa era de o$ste& 2iecare ser'ea cu infranare cat ii tre$uia& Chiliile, $ucataria si $iserica nu se incuiau& !arintii se sileau sa citeasca sfintele carti, sa-si faca re%ulat pra'ila si canonul de chilie, sa posteasca si sa se roa%e cat mai mult& )ntr-o zi, staretul !orfirie a 'azut pe un frate cu sufletul tul$urat si l-a intre$at= - 2rate, ti-ai facut canonul si pra'ila azi dimineataF - <u, parinte staret& <-am a'ut 'reme sa le fac& - in cauza aceasta esti tul$uratA 5asa ascultarea si du-te la chilie& upa ce-ti 'ei termina pra'ila si canonul, sa 'ii din nou la ascultare& upa un ceas, fratele s-a intors de la chilie cu fata 'esela si plin de pace& 3n alt frate era nestatornic& #ereu 'enea si pleca din manastire& Bdata l-a intre$at pe staret= - Bare de ce nu pot sta in manastireF - !entru ca nu te-ai spo'edit odata cum tre$uieA i-a raspuns staretul& )ata, timp de trei zile esti scutit de orice ascultare& !re%ateste-te si te spo'edeste curat de toate %andurile tale si te 'ei linisti& )ntr-ade'ar, dupa spo'edanie s-a iz$a'it de patima nestatorniciei& e asemenea, staretul !orfirie nu in%aduia calu%arilor sa se ne'oiasca peste puterile lor sau sa se retra%a sin%uri la pustie& )ntr-o zi, un frate i-a cerut 'oie sa se ne'oiasca in padure& )ar staretul i-a zis= - 2rate )oane, nu-ti dau $inecu'antare sa te duci la pustie& Acolo sunt ispite multe& 8amai in o$ste, aici este locul tau& 2ratele insa a plecat pe ascuns& upa cate'a luni, terminand mancarea, 'oia sa se co$oare in manastire& ar, fiind iarna, cum mer%ea pe mar%inea unei 'ai, a alunecat in prapastie si acolo a raposat& )ata unde duce neascultareaA Staretul !orfirie, ostenindu-se mult pentru mantuirea fiilor sai duho'nicesti, in toamna anului 992;, simtindu-si sfarsitul aproape, i-a $inecu'antat pe toti si a raposat cu pace& ARHIEREUL VALERIAN STEFANESCU - Episcopia Roma(ului (9124-9921)

9-1

Smeritul arhiereu 6alerian Stefanescu a fost un 'enera$il ierarh al /isericii Brtodo*e 8omane din secolul EE& Era unul din fiii preotului !etru Stefanescu si ai prez$iterei Anastasia, din comuna (arcina-<eamt& B casa $inecu'antata de umnezeu cu multi copii, din care cinci au luat +u%ul 'ietii monahale si au a+uns calu%ari sporiti in fapte $une& Cel dintai a fost episcopul #elchisedec (9122-9192), mare carturar si 'rednic ierarh al Episcopiei 8omanului& Al doilea a fost Arhiereul 6alerian (9124-9921)& Al treilea frate a fost arhimandritul )eronim (9132-990:), mare eclesiarh la Episcopia 8omanului& )ar din surori au fost= monahia E'%henia (9129-9119), eclesiarha mare in #anastirea 6aratec si monahia Suzana (9130-9924), stareta in #anastirea 8az$oieni-<eamt& 5a $atranete insusi preotul !etru Stefanescu s-a facut calu%ar in #anastirea /isericani cu numele de !ahomie& Arhiereul 6alerian, numit din $otez 6asile, a urmat in tinerete Seminarul de la Socola-)asi& )n anul 9140 a fost hirotonit preot de mir si a functionat ca protopop la /acau si la 8oman timp de 99 ani& 8amanand 'adu', in anul 91;4 im$ratiseaza 'iata monahala, iar in anul 91;9 este hirotonit arhiereu 'icar pentru 8amnicu-6alcea& upa ce conduce un timp Tipo%rafia Cartilor /isericesti, in anul 9190 se retra%e la Episcopia 8omanului ca arhiereu 'icar, unde ramane pana la sfarsitul 'ietii& Acest $land arhiereu a fost un ade'arat pastor al turmei lui 0ristos si un de'otat slu+itor al sfantului altar& Cele mai alese fapte $une cu care era incununat au fost acestea= desa'arsita smerenie, nea%oniseala si o profunda dra%oste pentru $iserica, pentru sfintele slu+$e, pentru oameni& !ermanent purta haine si 'esminte din cele mai simple, incat nu se deose$ea de ceilalti& Era dulce la cu'ant si $land la inima, 'or$ea cu fiecare si impaca pe toti, iar de la slu+$ele $isericii era nelipsit ziua si noaptea& e asemenea, tot ce do$andea la sfintiri de $iserici, la slu+$e si chiar pensia sa impartea cu dra%oste la 'adu'e si la saraci& Se spunea despre dansul ca dupa primul raz$oi mondial mer%ea cu diaconul sau la sfintiri de $iserici noi, in locul celor distruse, mai ales in +udetele /acau si 6rancea& >a$o'ea luni de zile, um$land pe +os din sat in sat, man%aind poporul descura+at, sfintind sfintele altare si cercetand pe preoti& )ar darurile ce i se aduceau, pe toate le impartea la orfani de raz$oi si se intorcea la episcopie numai cu toia%ul in mana& Se cu'ine sa amintim si de %ri+a ce o purta pentru luminarea copiilor mici& in fondurile sale si ale episcopului #elchisedec, a cumparat alaturi de episcopie o %radina si a zidit in mi+loc o scoala cu doua sali pentru educarea copiilor& Aceasta a fost prima %radinita de copii din orasul 8oman, intretinuta de cei doi ctitori& B %ri+a deose$ita a'ea arhiereul 6alerian si pentru Seminarul din 8oman& >ilnic 'eneau la el ele'i pentru sfat si pentru a+utor, iar $unul pastor ii primea pe toti si-i a+uta cu dra%oste& Acest pururea pomenit arhiereu iu$ea /iserica, ca pe insasi mireasa lui 0ristos& )n fiecare zi era nelipsit de la Sfanta 5itur%hie, de la 6ecernie si 3trenie& <oaptea se destepta inaintea tuturor, isi lua toia%ul si za$o'ea in fata catedralei, pana 'enea paracliserul sa descuie usa& aca trecea ora si slu+itorii intarziau, arhiereul 6alerian dadea $inecu'antare si incepea pe de rost #iezonoptica& )ar dupa ce se descuia $iserica, zicea $atranul= - Cititi de la psalmii 3treniei, ca #iezonoptica am zis-o eu la usa $isericiiA ar misiunea cea mai sfanta pe care o a'ea arhiereul 6alerian era hirotonirea candidatilor de preotie si pre%atirea lor pentru pastoratie& Saptamanal hirotonea preoti noi, pe care ii in'ata randuiala slu+$elor timp de -0 de zile& Cu o $unatate si indemanare rar intalnita, $landul arhiereu forma pe slu+itorii sfintelor altare, deprinzandu-i mai ales frica de umnezeu, dra%ostea de $iserica si mila de oameni& Asa s-a ne'oit si asa a trait 'enera$ilul arhiereu 6alerian Stefanescu 903 ani, fiind cinstit de copii, de tineri si $atrani, de preoti, de calu%ari si de mireni, ca un patriarh si parinte al tuturor& El a fost o ade'arata $inecu- 'antare pentru Episcopia 8omanului, pentru ierarhia /isericii Brtodo*e 8omane& )n prima'ara anului 9921, arhiereul 6alerian a adormit cu pace, dandu-si sufletul in mainile marelui Arhiereu )isus 0ristos& Trupul i-a fost asezat intr-un mic paraclis din mi+locul %radinii, alaturi de fratele sau, episcopul #elchisedec, lan%a %radinita de copii fondata de el& easupra mormantului sunt scrise aceste cu'inte= .Su$ aceasta piatra odihneste smeritul ro$ al lui umnezeu - Arhiereul 6alerian Stefanescu-Craio'eanul& #ort in 1 martie, 9921, dupa o 'iata de peste una suta ani, rodnica in fapte $une& 6esnica lui pomenireA. IEROSCHIMONAHUL ILIE VULPE - Ma&e +u,o/(ic al pa&i('ilo& a'o(i'i (9149-9921) Acest cu'ios parinte era de loc din +udetul Brhei& !arintii sai, )lie si #elania, i-au dat o crestere cu totul aleasa& )n anul 91;9 s-a dus la Sfantul #unte si s-a calu%arit la Schitul romanesc 5acu& 6azand parintii ra'na si intelepciunea lui, in anul 9119 l-au in'rednicit de darul preotiei si sa'arsea cele sfinte cu mare credinta si frica de umnezeu& )n anul 919-, a cumparat chilia Sfantul )oan /otezatorul, la locul numit Colciu, pe mosia #anastirii 6atopedu& eci, reinnoind chilia, a adunat in +urul sau cinci ucenici alesi, anume= Eftimie, Andrei, !aisie, (herasim si )oan (utu ieromonahul, formand impreuna o 'estita familie duho'niceasca& )ar ne'ointa parintelui )lie ieroschi- monahul era tacerea si neincetata ru%aciune, fiind un 'estit lucrator al ru%aciunii inimii& Apoi sa'arsea cu multa e'la'ie pra'ila $isericii si Sfanta 5itur%hie, iar cand slu+ea, se multumea numai cu Sfanta impartasanie si cu prescura, neprimind mancare decat sam$ata si uminica& Cand nu sa'arsea cele sfinte, primea hrana o data pe zi, afara de miercuri si 'ineri cand nu manca nimic& Apoi dormea foarte putin si citea zilnic Sfanta Scriptura si cu'intele Sfintilor !arinti& !entru smerenia si ne'ointa lui, s-au odihnit din $elsu% in inima acestui parinte darul uhului Sfant si dumnezeiasca dra%oste& Cu ade'arat, ieroschimonahul )lie 6ulpe era parintele dra%ostei si al $landetii, 'estit in tot #untele Athos& Caci era foarte primitor, milosti', fara rautate, ca un copil, si intelept la cu'ant& Timp de peste 30 de ani, parintele )lie a fost unul din cei mai iscusiti duho'nici ai #untelui Athos, formand si po'atuind pe calea mantuirii sute de fii duho'nicesti, romani, %reci, rusi, $ul%ari si sar$i& Toti il cautau si se foloseau de cu'intele lui& )ar daca 'edea pe 'reunul rusinandu-se, indata il im$ar$ata, zicand= - )ndrazneste, fiule, ca si eu sunt pacatosA Astfel casti%a multe suflete pe calea mantuirii& Adeseori sfatuia pe ucenici, zicand= - 2iilor, sa nu uitam ca suntem in Sfantul #unte, unde ne-a chemat #aica omnului sa lucram fapta $una& Sa ne ru%am neincetat lui umnezeu pentru mantuirea lumii si a intre%ului neam crestinesc& Alteori iarasi le zicea=

9-9

- !arintilor, sa nu uitam cu'antul din !ateric pe care l-a zis A'a )osif catre A'a 5ot= .<u te poti face calu%ar, de nu te 'ei face ca foculA. eci sa arda inima noastra pentru dra%ostea lui 0ristos& Bdata a 'enit la el un calu%ar pentru spo'edanie si i-a zis= - !arinte, da-mi $inecu'antare sa ma fac ne$un pentru 0ristosA )ar $atranul i-a raspuns, zam$ind= - <u-ti a+un%e cat esti de ne$unF 6rei sa te mai faciF eci, rusinandu-se calu%arul, i-a pus metanie pana la pamant si i-a zis= - )arta-ma, cinstite parinte, ca am %resitA )ar el, sarutandu-l, l-a li$erat cu pace& Asa s-a ne'oit Cu'iosul ieroschimonah )lie 6ulpe 40 de ani in Sfantul #unte, sla'ind pe umnezeu ziua si noaptea si crescand multi fii duho'nicesti& Apoi, 'azandu-si sfarsitul apropiat, i-a $inecu'antat pe toti si a adormit cu pace la 1 decem$rie, 9921, fiind plans si petrecut la mormant de numerosi calu%ari atoniti& IERODIACONUL CRISTOFOR SIHASTRUL - Sc,i'ul Si,la (9930) )ntre anii l930-l933 se linistea in padurile din +urul Schitului Sihla un ierodiacon strain de aceste locuri, numit Cristofor& Era cu metania din #anastirea 2rasinei& 2iind student la teolo%ie, in fiecare 'acanta se retra%ea la Sihla si se ne'oia sin%ur in munte, intr-un mic $ordei din padure, la un Cilometru departare de schit& !e atunci se aflau mai multi calu%ari sihastri in #untii Sihlei& Bdata treceau cu oile prin aceste paduri neum$late doi frati din #anastirea Sihastria, 6asile si Constantin (Cleopa) )lie& 3nul din ei o$ser'a usa unui $ordei pustnicesc si $atu incet= - /inecu'inteaza, parinteA ar nimeni nu-i raspunse& Atunci o$ser'a ca usa era incuiata cu un ratez de care atarna o sfoara& Trase usor de sfoara si usa se deschise& )nauntru, o incapere mica su$ o stanca de %resie& !e +os, cetina de $rad si $ureti, iar alaturi, un fel de masa cu un ceaslo' pe ea si o $ucata de hartie pe care scria= .Aici locuieste +i'ina pamantului, &C&.& Atunci a zis unul din frati= - Cati ro$i ascunsi are 0ristos in padurile acesteaA aca am sti cine este, i-am aduce mancare de la stana& Apoi, inchizand usa, au plecat dupa oi& upa cate'a zile, sosi intr-o seara la stana manastirii un parinte strain& Era sla$, inalt si purta ce'a in spate& - 2ratilor, a zis el, 'a cunosc de cand ati fost la chilia mea cu oile& 6-am 'azut din desisul padurii& Eu sunt .+i'ina pamantului, ierodiaconul CristoforA. - ar ce a'eti in aceasta traista cu semnul crucii pe eaF l-au intre$at fratii& - Este craniul unui sfant pe care l-am aflat in padure& uceti-ma in manastire, la parintele e%umen, sa-i descopar taina aceasta& eci, ducandu-l la !rotosin%helul )oanichie #oroi, e%umenul Sihastriei, ierodiaconul Cristofor i-a spus urmatoarele= - )n 'ara aceasta, de ziua Sfantului )lie, dupa ce am slu+it Sfanta 5itur%hie la Sihla, ma intorceam la $ordeiul meu din padure& !e cale, fiind o$osit, am adormit putin intr-o poiana& eodata, insa, o mana ne'azuta m-a intors cu capul in locul unde imi erau picioarele& Socoteam ca este o nalucire dia'oleasca& #-am inchinat si am adormit din nou& Apoi, iarasi, aceeasi mana m-a desteptat& )n clipa aceea am 'azut la inaltimea $razilor un calu%ar foarte cu'ios& Era im$racat in rasa de siac, cu capul descoperit, cu parul al$ pe spate, cu $ar$a potri'ita, cu fata luminata, purtand metanii de lemn in mana& eci, mi-a zis cu %las linistit= - <u te teme, parinte Cristofor& Sunt un smerit ro$ al lui 0ristos, care m-am ne'oit de mult in locul acesta multi ani de zile, nestiut de nimeni, si am adormit aici& Basele mele, insa, au ramas pana acum nein%ropate& eci, scoala-te, zi marturisirea de credinta - Crezul, apoi fa la dreapta o suta de pasi si 'ei %asi lan%a o stanca osemintele mele& Sa iei de $inecu'antare numai capul meu si sa-l porti cu tine toata 'iata, oriunde 'ei mer%e, ca iti 'a fi de mare a+utor& )ar oasele mele sa nu indraznesti a le lua, ci sa le in%ropi acolo su$ pamantA upa ce a disparut acel cu'ios din ochii mei, continua ierodiaconul Cristofor, intai m-am ru%at sa nu fie nalucire de la 'ra+masul& Apoi am simtit o mare $ucurie duho'niceasca in inima mea& Apoi am zis crezul si am numarat o suta de pasi la dreapta& eodata am aflat, su$ o stanca sco$ita, osemintele acelui mare cu'ios& Erau %al$ene ca ceara si $inemirositoare& #-am inchinat, am facut trei metanii si m-am aplecat sa implinesc porunca& (andul insa ma ispitea sa iau toate oasele& eci, am asternut rasa +os, dar, o minuneA Cum ma atin%eam de oase, ele se faceau fier$inti in mana mea, incat ma fri%eau la de%ete& Apoi unul cate unul dispareau in pamant& Atunci, cerand iertare sfantului ca am calcat porunca, am luat cu mine numai craniul si am 'enit la $ordei& in ziua aceea port cu mine capul cu'iosului oriunde mer% si cu ru%aciunile lui sunt iz$a'it de orice ispita si prime+die& - !arinte Cristofor, l-a intre$at e%umenul, stii cum'a numele acestui cu'iosF - #ulta 'reme n-am stiut numele lui& eci, m-am ru%at lui umnezeu cu lacrimi sa-mi descopere numele cu'iosului& )ar intr-o noapte, pe cand faceam 3trenia in $ordei, deodata imi apare inainte acel cu'ios minunat si imi zice= - !arinte Cristofor, nu te neca+i ca nu stii cum ma cheama& #a numesc ieroschimonahul !a'el& Sa ma pomenesti la sfintele ru%aciuniA Si indata s-a facut ne'azut& - a, acesta era duho'nicul Sfintei Teodora de la Sihla, a spus e%umenul Sihastriei& El a trait in Schitul Sihastria pe la sfarsitul secolului E6))& Apoi s-a retras la pustie si a raposat acolo& eci, a za$o'it ierodiaconul Cristofor trei zile in #anastirea Sihastria, slu+ind zilnic Sfanta 5itur%hie impreuna cu !rotosin%helul )oanichie #oroi& )n aceste zile, capul Cu'iosului !a'el )eroschimonahul a stat tot timpul pe Sfanta #asa, de unde raspandea in $iserica o $una mireasma duho'niceasca& Apoi, sarutand parintii acel sfant cap, )erodiaconul Cristofor l-a pus din nou in traista, ce purta pe ea semnul Sfintei Cruci, si a plecat spre Schitul Sihla& in ziua aceea nimeni nu l-a mai intalnit pe )erodiaconul Cristofor& Se crede ca s-a retras in adancul codrilor din #untii Sihlei si acolo s-a sa'arsit, sla'ind pe umnezeu& >adarnic au incercat parintii din Sihastria sa-i %aseasca macar $ordeiul& <imeni nu l-a mai aflat& Se 'or$este in traditia locului ca intre Schitul Sihla si 8apa lui Coroi din apropiere este un loc tainuit de umnezeu pe care nimeni nu-l poate descoperi& Acolo s-au ne'oit de-a lun%ul 'eacurilor multi sihastri sfinti& !oate acolo sa fi adormit si parintele Cristofor cu craniul Cu'iosului !a'el in $ratele saleA RASOFORUL VASILE ILIE - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (9902-9939) Via'a Acest smerit rasofor a fost un ne'oitor neintrecut in o$stea #anastirii Sihastria& <ascut intr-o familie $inecu'antata cu multi copii, din comuna Sulita-/otosani, de mic a fost chemat sa slu+easca lui 0ristos& !arintii lui, Ale*andru si Ana )lie, se ocupau cu cresterea 'itelor& in cei zece copii, cinci si-au ales 'iata calu%areasca& 8asoforul 6asile )lie a 'enit la #anastirea Sihastria in anul 9929, impreuna cu alti doi frati ai sai mai mici, (heor%he si Constantin& Timp de trei ani, cat a trait, a fost pastor la oile manastirii, fiind pentru toti e*emplu de dra%oste, de ru%aciune si ascultare&

940

)n prima'ara anului 9939 s-a mutat din 'iata aceasta la odihna cea neinserata& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 8asoforul 6asile era din copilarie pastor de oi& )nainte de a 'eni la Sihastria, s-a ne'oit un timp la Schitul Cozancea-/otosani, ca ucenic al Schimonahului !aisie Blaru& Acolo a'ea aceeasi ascultare& )nsa, pentru 'iata lui aleasa, 'ra+masul ii facea multe ispite& intr-o seara, pe cand citea la !saltire, dia'olul s-a aratat in chipul unei pasari, a intrat in foc si cu mare z%omot a risipit +araticul, incat s-au aprins stana si oile& Alteori speria turma sau intra in caini si ii ucidea& Ca nu putea ra$da 'ra+masul focul ru%aciunii lui& )nsa tanarul ostas nu se temea de cursele dia'olului si niciodata nu lasa mintea sa i se raspandeasca in 'remea ru%aciunii& Cand a 'enit rasoforul 6asile )lie la #anastirea Sihastria, cu fratii sai (heor%he si Constantin, intai au fost pusi de e%umen la incercare& Timp de trei zile au fost tinuti la poarta manastirii, in post si ru%aciune, pentru a ispiti taria credintei lor& Toata ziua lo'eau cu $atul in trunchiul unui copac si nu 'or$eau cu nimeni& Seara 'enea iconomul si-i intre$a= - Spuneti, fratilor, a zis ce'a copaculF - <u, raspundeau ei& - <u-i este foame copaculuiF - <uA ziceau fratii& - )ata, asa tre$uie sa ra$de calu%arul in manastireA Apoi iconomul pleca, fara sa le dea de mancare& Asemenea a facut si in seara urmatoare& A treia zi a 'enit din nou iconomul, a luat pe cei trei frati si i-a dus in $iserica& upa ce s-au inchinat, e%umenul i-a $inecu'antat, i-a spo'edit din copilarie, le-a dat mancare la trapeza si a doua zi i-a in'rednicit de Trupul si San%ele omnului& Apoi le-a dat chilii si le-a randuit ascultari deose$ite& Timp de trei ani de zile, rasoforul 6asile )lie a trait la stana manastirii& Si era asa de $land si plin de dra%oste, ca il iu$eau toti, pana si oile, cainii si pasarile cerului& )ar ne'ointa lui era aceasta= in fiecare zi manca o sin%ura data, dupa-amiaza, la ora trei& Stia !saltirea si cele sapte laude pe de rost, pe care le zicea zilnic mer%and dupa oi cu capul descoperit& <oaptea facea cinci sute de metanii si citea 6ietile Sfintilor, cu%etand mereu la +udecatile omnului& B alta ne'ointa a acestui suflet iu$itor de 0ristos era purtarea de %ri+a pentru pustnicii din padure& !e atunci se ne'oiau in +urul #anastirii Sihastria si al Schitului Sihla peste 30 de pustnici, calu%ari si maici& 2ratele 6asile )lie era prietenul pustnicilor& Cand intalnea 'reunul prin munti si paduri, chiar de nu-l cunostea, ii facea metanie si ii zicea= - /inecu'inteaza, parinte, si te roa%a-pentru mine, pacatosulA A'eti ne'oie de ce'a mancare de la stanaF aca pustnicul incu'iinta, fratele 6asile ii aducea a doua zi $ranza, cartofi, le%ume, sare si faina& Si a'ea numerosi sihastri pe care ii cunostea si ii cerceta la chiliile lor& Bdata a intre$at pe un sihastru= - !arinte, ce sa fac ca sa ma mantuiescF - 2rate, a zis $atranul, roa%a-te mereu, fa ascultare cu dra%oste si sa ai smerenie& e 'ei pazi aceste trei, cu si%uranta te mantuiesti& )n toamna anului 9930, rasoforul 6asile pastea oile impreuna cu fratele sau Constantin, pe o$cina #untilor Sihlei& )n ceasul acela au trecut pe acolo un pustnic sfant si minunat, arhiereul )oan, cu diaconul sau& upa ce i-a $inecu'antat pe amandoi, episcopul, fiind inainte'azator, a zis catre cel mai tanar= - 2rate Constantin, spune-i fratelui 6asile sa se pre%ateasca si sa mear%a inainte, ca are de facut o cale lun%aA 2ratii n-au inteles atunci cu'intele acelui sfant sihastru, insa dupa sase luni, fratele 6asile s-a dus catre 0ristos pe calea cea lun%a si fara de intoarcere& )n prima'ara anului 9939, acest smerit ascultator s-a im$olna'it si a fost adus in manastire& Bdata, pe cand se ru%a in fata $isericii, a a'ut o 'edenie infricosata& e frica a inceput a plan%e si stri%a cu %las tare= - !reasfanta <ascatoare de umnezeu, miluieste-maA )ar catre parintii care s-au adunat in +urul lui a zis= - )nchinati-'a, parintilor, inchinati-'a ca, iata, Stapana noastra a 'enit aiciA #aica omnului nostru este de fata, cu #antuitorul in $rateA )at-o deasupra noastraA - 2rate 6asile, de ce ai stri%at asa de tareF l-au intre$at calu%arii& - !arintilor, pe cand ma ru%am in fata $isericii, deodata a aparut o ceata de dia'oli foarte fiorosi cu toie%e de foc in maini, care au inceput a ma $ate cumplit si a stri%a= .)n zadar te mai ro%i, ca nu te-ai mantuit& Tu esti ai nostru, ca esti pacatosA. Atunci am inceput a stri%a cu nade+de catre #aica omnului& )n clipa aceea s-a co$orat din cer un nor al$, plin de lumina, pana deasupra $isericii& )ar in nor am 'azut pe #aica omnului cu #antuitorul in $rate, zicand catre mine= - <u te teme, ca de acum mai ai trei zile si 'ii la noiA Apoi #antuitorul ne-a $inecu'antat pe toti si s-a ridicat la cer&&& !arintilor, mare putere si indrazneala are #aica omnului inaintea #antuitorului nostru )isus 0ristos si foarte mult asculta ru%aciunile eiA 5a urma i-a zis e%umenul= - 2rate 6asile, sa nu te insele 'ra+masul& )a aminte de sine si-ti pazeste mintea, ca multe sunt cursele lui& Apoi a zis catre ceilalti frati= - aca dupa trei zile fratele 6asile se 'a duce dintre noi, intr-ade'ar, #aica omnului i s-a aratat& )ar daca nu, atunci a fost inselat de dia'olul& upa trei zile, e*act la aceeasi ora, rasoforul 6asile )lie a adormit in pace, cu ru%aciunea pe $uze& Cine stie cati pustnici sfinti se ru%au in clipa aceea pentru odihna sufletului sauA MONAHUL -HERASIM ILIE - Manastirea Si astria (990--9933) Viata Era frate cu rasoforul 6asile )lie, pe care l-a odraslit aceeasi familie aleasa din comuna Sulita-/otosani& Arzand pentru dra%ostea lui 0ristos, in anul 992: a intrat in ne'ointa calu%areasca la Schitul Cozancea-/otosani& Acolo a fost doi ani ucenic al unui im$unatatit sihastru - schimonahul !aisie Blaru& )n anul 9929 a 'enit la #anastirea Sihastria, unde s-a ne'oit inca 4 ani in desa'arsita ascultare, in ru%aciune si in cu%etare la cele 'esnice& Ascultarea lui, ca si a fratilor sai, a fost pastoritul oilor manastirii& upa o ne'ointa rar intalnita, monahul (herasim )lie - acest fiu al ascultarii si al neadormitei ru%aciuni - si-a dat sufletul in mainile omnului, in 'ara anului 9933&

949

2apte si cu'inte de in'atatura !e cand era ucenic la Schimonahul !aisie in Schitul Cozancea, l-a trimis $atranul la o ascultare& 2ratele (heor%he, insa, um$land dupa sfatul mintii sale, a intrat in chilie si a lasat pe masa aceasta scrisoare= .)arta-ma, parinte !aisie, eu am plecat in padure pentru cinci zile, sa ma pocaiesc.& #ai tarziu, citind $atranul scrisoarea, zise= .Acest lucru este din ispita dia'olului si nu-i 'a fi de folos, ca este fara $inecu'antareA. 5a miezul noptii $atu cine'a in usa chilieiA - /inecu'inteaza, parinte !aisie, si ma iarta pe mine, pacatosulA - Cine estiF intre$a $atranul& - 2ratele (heor%he, pacatosul& - Cum se poate astaF 2ratele (heor%he este plecat in padure sa se pocaiasca, pentru cinci zileA - )arta-ma, parinte, ca am %resitA - umnezeu sa te ierte, frate& )ntra in chilie si spune-mi ce ti s-a intamplat& - e mult 'oiam sa ma ro% sin%ur, cate'a zile& eci, am luat Ceaslo'ul si m-am ascuns in padure, intr-o %roapa& Acolo am inceput a face metanii si a ma ru%a cu lacrimi& !e la miezul noptii aud lan%a mine un %las infiorator= .Ce faci aiciF. #a intorc si 'ad un arap urias cu chip infricosat& Era 'ra+masul& Atunci, cuprins de frica, am luat ceaslo'ul si am fu%it la chilie& in ceasul acela, ucenicul nu mai facea nimic fara $inecu'antare& upa primirea schimei monahale, parintele (herasim si-a inmultit ne'ointa& 8epeta zilnic !saltirea si cele sapte laude pe care le stia pe de rost, iar noaptea facea sute de metanii cu ru%aciunea lui )isus& Era un suflet foarte ne'oitor, tainic si a'ea mare e'la'ie catre #aica omnului& 6or$ea putin si a'ea darul lacrimilor& !arintele (herasim purta cu sine intotdeauna icoana #aicii omnului& B in'elea intr-un ser'et curat, o punea in traista, alaturi de 6ietile Sfintilor si pleca cu oile la pascut& )n padure, a%ata icoana in trunchiul unui fa%, citea Acatistul /unei 6estiri si facea metanii& Bdata, pe cand se ru%a, a inceput a plan%e cu 'oce tare inaintea icoanei #aicii omnului& Trecand pe acolo, un padurar l-a intre$at= - Ce ti s-a intamplat, parinte, de plan%i asaF - #-am lo'it la un picior& - 5asa, frate, ca o sa-ti treacaA - Sa dea umnezeu sa-mi treacaA Acest tanar ostas al lui 0ristos a'ea si o alta ne'ointa de taina& Totdeauna cu%eta la moarte si la ceasul infricosatei +udecati& Cand auzea ca 'reun parinte este %reu $olna', se ducea lan%a el, il man%aia, se ru%a pentru dansul, ii citea din sfintele carti, apoi incepea sa 'erse lacrimi& - e ce plan%i, parinte (herasimF il intre$a $olna'ul& - !lan% pentru ca mi se apropie ceasul mortii, iar eu inca nu m-am pre%atitA #onahul (herasim se ducea uneori noaptea in cimitir si acolo se ru%a si plan%ea sin%ur& )ar in chilie isi facuse, in loc de pat, un sicriu in care se odihnea cate'a ceasuri& )ntr-o zi i-a zis un parinte= - Cate sicrie de acestea o sa putrezeasca pana 'ei muri sfintia taA - Eu cred in $unul umnezeu - a raspuns el - ca acesta imi 'a fi mie casa de 'eciA upa putina 'reme cu'antul lui s-a implinit& )n prima'ara anului 9933, e%umenul manastirii a cumparat cate'a hectare de teren lan%a Tar%u <eamt, pentru ne'oile o$stii& Auzind de aceasta, monahul (herasim a oftat adanc si a zis catre toti= - !arintilor, de acum s-a dus linistea si pacea duho'niceasca a calu%arilor din manastirea noastraA 3n an mai tarziu cu totii ziceau= - Cata dreptate a a'ut parintele (herasim& Bdata s-a im$olna'it parintele (herasim si i-a zis e%umenul= - Sa-ti aducem un doctor, sa te faci sanatosF )ar el i-a raspuns cu lacrimi= - )ertati-ma, parintilor, eu m-am ru%at lui umnezeu sa-mi dea necaz si $oala, numai sa ma mantuiesc& eci, daca umnezeu a facut mila cu mine, eu sa ma impotri'escF 5asati-ma in mana si in 'oia lui umnezeu, ca $oala este spre mantuirea mea& 2iind $olna', parintele (herasim nu mai putea slu+i la $iserica& ar de la Sfanta 5itur%hie nu lipsea& Statea, fie in strana, fie +os, rezemat de o perna& - !arinte (herasim, ii spuneau ceilalti, de ce nu stai la chilie pana te faci mai $ineF - !arintilor, iertati-ma pe mine, pacatosul, am 'enit sa mai ascult o Sfanta 5itur%hie& !oate aceasta este ultima din 'iata mea& Ca nici o slu+$a nu-i mai de ne'oie pentru mantuirea noastra decat dumnezeiasca 5itur%hie& )ntr-o zi a murit un calu%ar $atran& Atunci parintele (herasim a zis catre toti cu lacrimi= - Sa stiti, parintilor, ca, dupa parintele 6asile, mie imi 'ine randul sa plec din 'iata aceasta& - )ntr-ade'ar, in ziua de 9- septem$rie, 9933, mult ra$datorul (herasim )lie si-a dat sufletul in mainile lui 0ristos, culcat in sicriul pe care sin%ur si-l facuse& Su$ capatai i s-a %asit aceasta scrisoare, adresata fratelui sau mai mic, care a'ea sa fie arhimandritul Cleopa de mai tarziu= .)u$itul meu frate Constantin, Sa stii ca pe fratia ta te 'a tine umnezeu mai mult in aceasta 'iata& eci, te ro% sa nu ma uiti pe mine, pacatosul, la sfintele ru%aciuni& Caci si eu, cu multe lacrimi, m-am ru%at lui umnezeu pentru tine si pentru toti fratii, sa 'a aduca omnul pe calea mantuiriiAP IEROSCHIMONAHUL VARLAAM VANTU - Mu('ele A',os (9133-993-) Acest parinte a fost un ales ne'oitor atonit si un duho'nic renumit& Era fecior de tarani credinciosi, de loc din comuna /uimaceni/otosani& orind sa-si inchine 'iata lui 0ristos, a plecat de tanar in Sfantul #unte si s-a calu%arit acolo, la o chilie romaneasca& upa mai multi ani de ne'ointa, parintele 6arlaam se intoarce in tara si ramane la Schitul Cozancea-/otosani& Aici este hirotonit si numit e%umen in anul 9199& Timp de 92 ani a condus ieroschimonahul 6arlaam Schitul Cozancea& Ca duho'nic iscusit ce era, a crescut multi ucenici in frica de umnezeu, deprinzandu-i ascultarea, ru%aciunea si milostenia& Su$ conducerea lui, Schitul Cozancea a trait o epoca infloritoare&

942

)n anul 9992, $atranul e%umen se intoarce din nou in Athos, sa-si dea acolo o$stescul sfarsit& Spun parintii romani atoniti ca tocmai atunci se ne'oia un ieroschimonah moldo'ean, anume <icolae, la chilia Sfantul <icolae din )ufta, pe terenul #anastirii !antocrator& !arintele <icolae era tare $atran si nu a'ea ucenici& El incepuse zidirea unei $iserici in cinstea marelui ierarh, dar nu a'ea cu ce s-o termine& )ntristat de aceasta, a pus icoana Sfantului <icolae intr-un copac si se ru%a, zicand= - Sfinte <icolae, eu sunt $atran si nu mai pot& )ata, $iserica ta ramane neterminata& Tu faci minuni si pe mare si pe uscat& Tu ai dat trei pun%i cu %al$eni la cele trei fete, da-mi si mie a+utor ca sa termin $iserica taA !e cand se ru%a $atranul cu lacrimi, a sosit si parintele 6arlaam in Athos& eci, ramanand acolo, a terminat $iserica Sfantul <icolae si a adunat cati'a ucenici $uni& )n anul 993-, ieroschimonahul 6arlaam s-a sa'arsit din 'iata cu sufletul impacat si a fost in%ropat lan%a $iserica, alaturi de parintele sau duho'nicesc MONAHUL ILARION IONICA - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (, 993-) Via'a !arintele )larion )onica a fost un calu%ar foarte iu$itor de umnezeu, inchinat din copilarie #aicii omnului& Era de loc din comuna 8aco'a- /acau& )n tinerete a fost casatorit si a a'ut copii& Apoi, trecand printr-o %rea incercare, a lasat totul si a 'enit la #anastirea Sihastria& E%umenul )oanichie #oroi l-a calu%arit si l-a randuit iconom si po'atuitor peste frati& upa douazeci de ani de desa'arsita ascultare si smerenie, s-a mutat catre omnul in 'arsta de 10 de ani& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a !arintele )larion a fost in lume plutas pe raul /istrita& intr-o noapte de iarna, pe cand se intorcea acasa de la lucru, l-au atacat lupii pe cale& upa doua ore de lupta, nu se mai putea apara de ei& eci, cazand in %enunchi, s-a ru%at, zicand= - #aica omnului, daca ma scapi de aici cu 'iata, las toate si ma fac calu%ar& )n clipa aceea s-au auzit %lasuri de oameni si o sanie cu clopotei& 5upii au fu%it, iar el, fiind sal'at, a fost dus in familie& upa cate'a luni de zile s-a dus la #anastirea Sihastria sa slu+easca lui 0ristos& Trecand un an de zile, dia'olul i-a facut o %rea ispita& )l cuprinsese o mare intristare si 'oia sa plece la alta manastire& intr-o noapte, mer%and la $iserica, se ru%a in urma si plan%ea& Apoi a 'azut ca din icoana #aicii omnu- lui a iesit o femeie cu'iincios im$racata, care, apropiindu-se de el, l-a intre$at= - e ce plan%i si esti tul$urat, frate )oaneF - #i-i urat aici si as 'rea sa plec din manastirea aceastaA - e ce ti-i urat in casa meaF 2ii linistit si fa toate cu dra%oste, ca de acum nu-ti 'a mai fi urat niciodataA Apoi acea femeie minunata s-a intors iarasi spre icoana si s-a facut ne'azuta& Era #aica omnului& in ceasul acela, fratele )oan s-a iz$a'it de aceasta ispita& #ai tarziu, calu%arindu-se, a a+uns un monah desa'arsit& Timp de 20 de ani, parintele )larion a fost iconomul #anastirii Sihastria& imineata mer%ea la chilia fiecaruia si zicea= - 0aideti, dra%ii tatei, 'eniti la ascultareA Apoi pleca inainte cu ru%aciunea pe $uze si lucra cu fratii toata ziua, facandu-se pilda tuturor de smerenie, de $landete si de nemuritoare dra%oste& Seara, cand se intorcea la chilie, $atranul facea metanie tuturor, zicand= - )ertati-ma, parintilor, ca poate '-am suparat cu ce'aA Apoi se ducea la chilie si citea acatistul si paraclisul #aicii omnului& )n prima'ara anului l933, parintele )larion s-a dus in padure dupa lemne si si-a rupt un picior& #ai tarziu, can%renandu-se rana, $atranul se ru%a cu lacrimi, zicand= - #aica omnului, nu ma lasa, ca %reu ma doare piciorulA <oaptea, pe cand se ru%a, a intrat in chilia lui o femeie cu'iincioasa, in chipul unei doctorite din Tar%u <eamt si l-a intre$at= - e ce plan%i, parinte )larionF - oamna doctorita, mi-am rupt piciorul si ma doare cumplit& Simt ca 'oi muri si plan% ca nu m-am pocait& Apoi doamna aceea s-a uitat la piciorul lui, l-a atins cu mana si i-a zis= - <u mai plan%e, parinte )larion& e acum te 'indeci la picior si 'ei mai trai inca un an de zile& upa aceea te 'ei odihni& Apoi a iesit doctorita si $atranul a adormit& Era #aica omnului& imineata s-a sculat sanatos, a 'enit la $iserica si a spus tuturor minunea #aicii omnului& eci, mai traind e*act un an, in aceeasi zi, la uminica iz%onirii lui Adam din 8ai, si-a dat sufletul in $ratele #aicii omnului si a fost petrecut de toti la cimitirul manastirii& MONAHIA MATRONA DOMNARU - Ma(as'i&ea Ho&e1u (9142-9934) Era fiica unui mocan din partile Si$iului& Tatal sau s-a facut mai tarziu calu%ar in #untele Athos, cu numele de <icodim, iar copila a fost crescuta la #anastirea Saracinesti-6alcea de la 'arsta de 4 ani& )n anul 91:1 a fost calu%arita si trimisa de ascultare la #anastirea 0orezu& Acolo si-a continuat ne'ointa maica #atrona, in ru%aciune si smerenie, pana in anul 9922, cand a fost aleasa stareta& Ea a po'atuit o$stea manastirii timp de patru ani de zile, facandu-se tuturor e*emplu de $unatate duho'niceasca& )n anul 992: s-a im$olna'it %reu& eci, ru%andu-se cu lacrimi #aicii omnului, a fost 'indecata in chip minunat si a mai trait inca noua ani& Spuneau maicile ca era nelipsita ziua si noaptea de la $iserica& Cu chipul senin, cu ru%aciunea pe $uze si cu toia%ul in mana, mer%ea cea dintai la slu+$a si se intorcea cea mai de pe urma& )n 'ara anului 9934, simtindu-si aproape sfarsitul, si-a chemat ucenicele si le-a spus= - #aica Blimpiada si maica (herasima, peste trei zile eu plec din aceasta lume& #a cheama omnul si #aica omnului& 6a ro% sa traiti in iu$ire, in smerenie si in ascultare& <iciodata sa nu lipsiti de la $iserica& Sa nu adunati a'ere pe pamant, nici $ani, nici haine, ca acestea ne despart de dra%ostea lui 0ristos& 8amaneti in manastire pana la moarte, oricate ispite 'eti a'ea& )ar eu ma 'oi ru%a lui umnezeu pentru manastire si pentru sfintiile 'oastre& A doua zi s-a desteptat de dimineata, s-a im$racat in hainele de calu%arie si a zis ucenicei= - Citeste-mi acatistul /unei-6estiri& 5a sfarsit, maica #atrona a rostit aceste cu'inte de lauda in cinstea #aicii omnului= - /ucura-te, #ireasa, pururea 2ecioaraA )n clipa aceea si-a dat duhul& CUVIOSUL GHELASIE MALOVICEANU - Ma(as'i&ea Ce&(ica (9141-993:) Cu'iosul ieroschimonah (helasie a fost cel mai mare duho'nic si sihastru al #anastirii Cernica din secolul nostru& S-a nascut in comuna #alo'at- #ehedinti si a im$ratisat 'iata calu%areasca in o$stea Sfantului )erarh Calinic, la anul 9111& upa doi ani a primit schima

943

monahala, iar dupa alti cinci ani de ascultare s-a in'rednicit de darul preotiei& !arintele (helasie a slu+it Sfanta 5itur%hie cu multa credinta si cu lacrimi timp de 20 de ani& 3rmand ne'ointa calu%arilor isihasti, si-a ales sa petreaca restul 'ietii in chilie, pana la moarte& Timp de inca 20 de ani, acest mare iu$itor de liniste s-a ru%at ziua si noaptea in chilie si in inima sa, nestiut de nimeni& Aici primea !reacuratele Taine si hrana cea de toate zilele, aici se ostenea cu postul, aici cu%eta la umnezeu cu lacrimi, aici se impartasea din $ucuria uhului Sfant si tot aici spo'edea o$stea monahilor si pe credinciosi& !entru multa sa osteneala s-a in'rednicit de la umnezeu de darul cu'antului si al man%aierii, a+un%and cel mai iscusit duho'nic al #anastirii Cernica& Aproape toti monahii, ele'ii seminarului, ca si numerosi credinciosi din Capitala il a'eau pe Cu'iosul (helasie de parinte duho'nicesc& Sin%ur #antuitorul stie cate inimi zdro$ite a man%aiat, cate constiinte apasate a usurat, cate lacrimi si dureri a alinat& !arintele (helasie nu era aspru la canon, daca omul inceta a mai face pacatul& )n prima'ara anului 993:, o fiica duho'niceasca a cerut $inecu'antare sa mear%a la #ormantul omnului& - Te $inecu'intez - a zis $atranul - sa mer%i la )erusalim si sa te ro%i si pentru mineA Sa stii ca acolo te 'ei calu%ari, dar cand te 'ei intoarce in tara, pe mine nu ma 'ei mai afla in 'iata& )ntr-ade'ar, la ; mai, 993:, Cu'iosul (helasie - marele duho'nic al #anastirii Cernica - a adormit cu pace, fiind plans de so$orul parintilor si de numerosii sai fii duho'nicesti& oamne, odihneste cu sfintii pe parintele (helasieA MONAHUL MINA DIACONESCU - Ma(as'i&ea Tu&(u (914:-993:) Acest cu'ios calu%ar era din comuna /erisla'esti-6alcea& )n tinerete a fost casatorit si a a'ut copii& Apoi, randuindu-i la casele lor, s-a calu%arit in #anastirea Turnu& Aici, fiind luminat de umnezeu, a deprins $ine tipicul si cantarea $isericeasca, a+un%and cantaret 'estit in #anastirea Turnu& Timp de 24 de ani, parintele #ina a impodo$it /iserica omnului si sfintele slu+$e cu cantarile si cu dra%ostea sa& Caci era nelipsit ziua si noaptea de la strana si implinea cu sfintenie datoriile calu%aresti& )n timpul li$er facea ascultare la moara manastirii in tacere si ru%aciune& B$isnuia inca parintele #ina sa dea de mancare la pasarile cerului& >ilnic scotea pe cerdacul chiliei resturi de paine si $oa$e de la moara si se adunau in +urul lui tot felul de pasari din padure& 3nele mancau chiar din mainile lui& !arintele #ina era foarte iu$it de oameni si de pasari pentru $unatatea lui& )n anul 993:, la praznicul 2loriilor, a intrat $atranul in trapeza si, in%enunchind in fata staretului, a zis cu lacrimi= - !arintilor, iertati-ma de tot ce '-am %resit ca eu de acum ma duc& #a cheama umnezeuA - /a nu, parinte #ina, ai sa mai traiesti sa canti a*ionul Sfintei )n'ieriA - <u, parinte staret, ma cheama umnezeu& <u mai pot ramaneA )ertati-ma pe mine, pacatosul, si nu ma uitati la Sfanta 5itur%hie& eci, plecand la chilie, dupa o zi, parintele #ina a adormit in pace cu ru%aciunea pe $uze& Apoi, timp de cate'a saptamani, pasarile din padure se adunau pe cerdacul chiliei si ciripeau cu tristete& e aici z$urau in stol la mormantul $atranului si iarasi ciripeau& Apoi se odihneau pe $ratele crucii si se intorceau in padure& MONAHIA MELITINA BEU - Ma(as'i&ea Va&a'ec (91:0-9931) #aica #elitina s-a nascut in comuna Saliste, +udetul Si$iu& )n tinerete a fost casatorita si a a'ut ; copii& intre acestia, doi $aieti si doua fete au im$ratisat 'iata monahala& Cea dintai a plecat din casa parinteasca fiica cea mai mare, !arasche'a& )ntrand in o$stea #anastirii 6aratec, s-a calu%arit in anul 9902, cu numele de !an%ratia& A doua fiica, Ana, a 'enit la 6aratec in anul 9994 si s-a calu%arit cu numele de 5a'rentia& )ntre anii 9994-9991 au intrat in o$stea #anastirii <eamt si cei doi fii - <icolae si )oan& !rimul a primit numele de <ectarie, iar al doilea de )oasaf& #ai tarziu, am$ii frati s-au in'rednicit de treapta preotiei, a+un%and $uni slu+itori ai altarului si 'estiti cantareti& )n anul 9991 a luat +u%ul lui 0ristos si $una mama a celor patru calu%ari frati, anume #aria /eu, calu%arindu-se alaturi de fiicele sale in #anastirea 6aratec, cu numele de #elitina& Si s-a smerit maica #elitina douazeci de ani in #anastirea 6aratec, intrecand pe multe calu%arite cu ra$darea, cu $landetea si cu ra'na spre cele duho'nicesti& 6or$ea mereu cu umnezeu si facea ascultare in tacere& )ar de la $iserica nu lipsea niciodata& 6enea cea dintai la ru%aciune si facea metanii in prid'or pana se deschidea usa $isericii& )n prima'ara anului 9931, maica #elitina /eu - aceasta 'enera$ila mama si calu%arita - s-a sa'arsit cu pace, dandu-si sufletul in mainile omnului& #aica !an%ratia a a+uns si ea o $una calu%arita si neintrecuta cantareata in o$stea #anastirii 6aratec& 5a fel si sora ei, 5a'rentia& Apoi sau stramutat si ele din 'iata aceasta - cea dintai in anul 9943 si a doua in anul 99:; - si s-au asezat lan%a mormantul mamei lor, #elitina& )n anul 99:9 s-a mutat la 0ristos !rotosin%helul <ectarie /eu, in #anastirea /istrita-<eamt& )ar in anul 99;- s-a sa'arsit si )eromonahul )oasaf, ultimul fiu, ca pustnic in padurile din +urul Salistei& Asa a trait si s-a +ertfit pentru 0ristos maica #elitina cu fiii ei, <ectarie si )oasaf, si fiicele ei, !an%ratia si 5a'rentia& umnezeu sa-i numere in ceata cu'iosilor parintiA MONAHIA DOMNICA DUMITRESCU - Ma(as'i&ea Namaes'i- Muscel(9141-9931) #aica omnica umitrescu este pomenita de ucenice ca o 'rednica stareta a #anastirii <amaesti& Era de loc din Tar%o'iste si a intrat de mica in ne'ointa calu%areasca& Timp de 30 de ani a fost ucenica la $atrana stareta, monahia (lafira Antoniu, dand do'ada de multa ascultare si $landete& )n anul 990;, raposand stareta, a fost aleasa in locul ei maica omnica umitrescu& Ea a condus #anastirea <amaesti 39 de ani, ostenindu-se ziua si noaptea pentru folosul de o$ste si mantuirea fiicelor sale duho'nicesti& #aica omnica s-a ne'oit mult si pentru refacerea $isericii si a chiliilor arse in timpul primului raz$oi mondial& Apoi a adunat mai multe ucenice pe care le-a crescut si le-a in'atat frica omnului, caci era plina de intelepciune& )n anul 9931, stareta omnica a adormit cu pace, in 'arsta de 10 de ani& aca 'reuna dintre ele patimea 'reo ispita, indata ii zicea= - Soro, cand faci 'reun pacat, ocaraste-te pe tine, iar nu pe altul, ca sa ai mai multa liniste& Alta data zicea= - !rin pacat se indeparteaza harul lui umnezeu& )ar %lumele, desi nu indeparteaza harul, nu te lasa sa sporesti duho'niceste& aca se intampla 'reo neintele%ere intre ucenicele ei, le sfatuia pe fiecare, zicand= - Sileste-te, maica, din toate puterile sufletului sa %asesti 'ina in inima ta, ca sa nu urasti pe nimeni, niciodata& Ca pe cel ce uraste, E'an%helia il pune in rand cu uci%asii de oameni& 2ereste-ne, oamne, de aceasta osandaA MONAHUL ILARION RADU - Ca'e+&ala mi'&opoli'a(a- Iasi (91;9-9931)

94-

!arintele )larion 8adu a a+uns renumit in toata #oldo'a pentru marea sa milostenie& Era de loc din comuna o$reni-<eamt, iar cu metania din #anastirea <eamt& Aici a in'atat sa se roa%e, sa iu$easca pe oameni si sa slu+easca cu credinta /iserica lui 0ristos& )n anul 9909 a primit ascultarea de paracliser la Catedrala mitropolitana din )asi& Era cea mai sfanta ascultare pentru parintele )larion& El nu stia sa cante, nu in'atase multa carte& ar stia sa impodo$easca /iserica omnului ca pe o mireasa& Stia sa aprinda candelele, sa puna flori la sfintele icoane, sa stea de stra+a lan%a moastele Cu'ioasei !arasche'a, sa mentina ordinea si curatenia in catedrala& Stia mai $ine ca toti sa toace si sa sune clopotele, chemand lumea la $iserica& Treizeci si cinci de ani a implinit parintele )larion aceasta ascultare cu desa'arsita dra%oste, incat era cunoscut tuturor& A doua mare fapta $una a acestui parinte era milostenia& 2iind foarte iu$itor de saraci, de calatori si de copii orfani, parintele )larion si-a pus sufletul, chilia, painea zilnica si salariul spre folosul si man%aierea oamenilor& Sfintia sa ii socotea pe toti copiii lui 0ristos si frati ai sai& Timp de 34 de ani, acest smerit calu%ar a fost %azda si parinte sufletesc al multor ele'i si studenti saraci din )asi& >i de zi si an de an, parintele )larion odihnea %ratuit in chilia sa pana la 90-20 de ele'i si studenti, care nu a'eau $ani pentru %azda& )i ospata cu mare dra%oste, le facea patul, ii sfatuia cele de folos, le dadea $ani pentru carti, ii destepta dimineata, ii punea la ru%aciune si ii trimitea la scoala& Sute de ele'i si studenti au in'atat carte si au a+uns medici, profesori si in%ineri, cu a+utorul milosti'ului parinte )larion& !entru aceasta era cel mai iu$it si cautat dintre parintii catedralei& )n anul 993:, parintele )larion 8adu, tatal saracilor si al ele'ilor orfani, se retra%e la $olnita #anastirii <eamt& upa doi ani se muta in odihna lui 0ristos, pentru a-si primi plata ostenelilor sale& rept recunostinta, profesorii si intelectualii, intretinuti de dansul la scoala, iau pus o placa comemorati'a in peretele chiliei, care se pastreaza pana astazi& MONAHUL STEFAN SIHASTRUL - Ma(as'i&ea S*a('ul Sa/a-Be'leem (, 9939) !arintele Stefan era din o$ro%ea& )n tinerete s-a ne'oit la #anastirea Cocos, iar in anul 9920 s-a dus la #ormantul omnului si a ramas la #anastirea Sfantul Sa'a& Acolo s-a ostenit mult si a petrecut su$ ascultare 20 de ani, pana s-a mutat din 'iata aceasta& Ani de zile a fost portar, apoi $ucatar, apoi iconom& Toata ziua lucra in tacere, cu ru%aciunea lui )isus in inima si in mintea sa& Spuneau parintii care l-au cunoscut ca sase ani de zile n-a iesit niciodata in afara de zidurile manastirii& 5a $atranete, cand il cuprindea dorul de tara, se urca la turnul manastirii, cale de 9 Cm, unde poposeau pelerinii& upa ce 'or$ea cu inchinatorii romani, ii saruta pe frunte, se intorcea la chilie si isi continua ru%aciunea& )n 'ara anului 9939, parintele Stefan, im$olna'indu-se, a primit !reacuratele Taine, apoi si-a dat sufletul in mainile omnului& PUSTNICII PARTENIE SI GHERASIM - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (, 99-0) Acesti sihastri erau cu metania din #anastirea <eamt, iar cu locul nasterii, ieromonahul !artenie era din +udetul )asi si monahul (herasim din +udetul /otosani& 5a inceputul acestui secol, ieromonahul !artenie impreuna cu ucenicul sau s-au retras la liniste in padurile din +urul #anastirii Sihastria& Acolo si-au facut doua chilii si un mic paraclis intr-o poiana care se numeste pana astazi .!oiana lui !artenie.& !adurile si culmile din +urul #anastirilor A%apia, Secu, Sihastria si Sihla au fost renumite in ultimele patru secole pentru 'iata pustniceasca& Sute de pustnici 'estiti s-au ne'oit in aceasta 'atra isihasta& Bsemintele unora dintre ei si urmele chiliilor se mai intalnesc in padurile din partea locului si astazi& )ar numele lor au ramas in memoria urmasilor, ca toponime le%ate de poieni, de o$cine si de paraie& )n aceasta mica poiana, care le poarta numele, s-au ostenit 30 de ani parintii !artenie si (herasim, ru%andu-se lui umnezeu ziua si noaptea pentru ei si pentru lume& Ei iu$eau mai ales postul, metaniile, pri'e%herea de noapte si !saltirea, pe care o citeau necontenit& )n sar$atori sa'arseau dumnezeiasca 5itur%hie si se impartaseau cu Trupul si San%ele omnului, impreuna cu alti sihastri din impre+urimi& 0rana si-o a%oniseau din aceeasi poiana pe care o culti'au cu cartofi si le%ume si adunau $ureti din padure& )ar painea o primeau din #anastirea Sihastria& )ntr-o zi a 'enit un frate din #anastirea Sihastria la chilia parintelui !artenie, sa-i ceara cu'ant de folos& )ar $atranul l-a intre$at= - 2rate, stii !saltirea pe de rostF - <u, a raspuns fratele& - Atunci pentru ce stai in manastire, daca nu citesti mereu psalmii lui a'idF in ziua aceea a in'atat fratele toata !saltirea pe de rost si nu manca pana n-o termina de rostit in fiecare zi& )n anul 9932, Cu'iosii parinti !artenie si (herasim s-au dus sa se inchine la #ormantul omnului si au ramas acolo, la una din manastiri& eci, $ineplacand lui umnezeu, dupa cati'a ani s-au sa'arsit la #anastirea Sfantul Sa'a, mutandu-se la cerestile lacasuri& ARHIMANDRITUL GRIGORIE GEORGESCU - Ma(as'i&ea C,eia-P&a,o/a (91:9-99-0) 6rednicul de pomenire arhimandritul (ri%orie (eor%escu a fost cel mai ales staret al #anastirii Cheia, dupa anul 9900& 2iu de parinti credinciosi, de loc din comuna Sacele-/raso', la 'arsta de 91 ani trece Carpatii si se sta$ileste in #anastirea Ciolanu-/uzau& )n anul 9112 se duce la Sfantul #unte pentru a se desa'arsi in ne'ointa duho'niceasca& )n anul 911: primeste tunderea monahala in Schitul 8omanesc !rodromul, unde ramane su$ ascultare opt ani de zile& )mpodo$it cu multe fapte $une, in anul 9190, monahul (ri%orie se intoarce de la Athos si se sta$ileste definiti' la #anastirea Cheia& Aici s-a in'rednicit de harul preotiei, a+un%and un $un duho'nic si slu+itor al Sfantului Altar& )ntre anii 919--9909, ieromonahul (ri%orie a slu+it ca preot si duho'nic, atat la #anastirea Cheia, cat si la manastirea de maici Suzana, sa'arsind cele sfinte si crescand multi fii duho'nicesti& )n anul 9909, parintele (ri%orie a fost ales staret al #anastirii Cheia, pe care a condus-o cu multa demnitate si intelepciune timp de 24 de ani& Slu+ea cu e'la'ie cele sfinte, predica frumos, man%aia oamenii, im$ar$ata pe calu%ari, a+uta copiii saraci la scoala, mentinea o deplina ordine si disciplina in manastire& A a+utat, de asemenea, la constructia unor $iserici noi prin sate, precum si la inaltarea unei scoli primare in comuna )z'oarele-!raho'a& <umele parintelui (ri%orie era renumit pe 6alea Telea+enului& 3n duho'nic model pentru mireni si calu%ari& 6eneau la el credinciosi din Tara /arsei, din partile /raso'ului, din tinutul !raho'ei si de pe 6alea /uzaului si il %aseau pe parintele plin de dra%oste si aprins ca o candela& Asa a luminat $atranul, ca o faclie intre oameni, o +umatate de secol& )n anul 993- se retra%e din staretie, iar in anul 99-0 se muta la odihna cea de 'eci, in lumina lui 0ristos& CUVIOSUL IOIL MONAHUL - Sc,i'ul Pes'e&a Ialomicioa&ei (, 99-0)

944

!arintele )oil a fost un calu%ar al ru%aciunii si al ascultarii& Era de loc din comuna A'ri%-Si$iu& Spre sfarsitul secolului E)E a 'enit sa slu+easca lui 0ristos in Schitul !estera )alomicioarei& Cea mai aleasa ne'ointa a parintelui )oil era ru%aciunea intarita prin post& Toata 'iata manca o data pe zi, le%ume si 'erdeturi fierte& )ar daca 'ra+masul il ispitea sa manance inainte de 'reme, el se ocara pe sine, zicand= - #ai ra$da, ticalosule, daca 'rei sa mi te faci calu%ar, ca nu este acum 'remea mancarii, ci a ru%aciuniiA >iua facea ascultare in schit, zicand in taina ru%aciunea lui )isus, iar noaptea pri'e%hea, citind la !saltire si facand metanii& Apoi, indata ce se culca, 'ra+masul il supara cu tot felul de naluciri& 3neori ii $atea in usa, zicand= - !arinte )oil, iesi afara ca te cheama staretulA Alteori intra in chilie in chip de femeie si-i zicea= - !arinte )oil, am 'enit sa te 'ad& #a cunostiF )ar $unul ne'oitor, intele%and cursele 'icleanului dia'ol, il alun%a cu aceasta ru%aciune= - Sa in'ie umnezeu si sa se risipeasca 'ra+masii 5ui&&& Apoi adau%a= - !iei, satano, din chilia mea, lo'easca-te Sfanta CruceA Si asa se iz$a'ea& /atranul a fost un timp iconom la Schitul !estera si era tuturor pilda de $unatate, de smerenie si de ascultare& !entru 'iata lui aleasa a primit de la umnezeu darul inainte-'ederii& Ca 'edea pe fiecare de ce patima era stapanit& Cand se apropia cine'a de el, il sfatuia, zicand= - 2rate, lasa-te de pacatul cutare, ca am 'azut pe dia'olul cum te stapaneaA Astfel, multi ascultau de sfatul $atranului si se pocaiau& Asa s-a ne'oit parintele )oil in Schitul !estera, mai $ine de -0 de ani& Apoi s-a mutat la omnul, fiind %asit in chilie cu !saltirea lan%a el& IEROMONAHUL IGNATIE RADULESCU - Ma(as'i&ea S*a('ul Sa/a-Be'leem (, 99-0) Acest parinte iu$itor de 0ristos era de loc din +udetul !raho'a, iar cu metania din #anastirea Sinaia& Aici a stat su$ ascultare peste 20 de ani, petrecand in placere de umnezeu si in'rednicindu-se de darul preotiei& Apoi, dorind sa se inchine la #ormantul omnului, in anul 9924 a plecat la Sfintele 5ocuri si a ramas in #anastirea Sfantul Sa'a din pustiul )udeii& Acolo se ne'oiau inca doi calu%ari romani, ra$dand impreuna lipsa, arsita si strainatatea& #ai tarziu, afland in apropiere o pestera, parintele )%natie s-a retras la pustie, sa'arsind sapte ani deplini in aspra osteneala pustniceasca& )ar ne'o- inta, lacrimile si ispitele de la dia'oli pe care le-a ra$dat acolo, sin%ur umnezeu le stie& eci, intorcandu-se din nou in la'ra, s-a im$olna'it si a zacut cinci ani in chilie, fiind in%ri+it de ierodiaconul 6eniamin Trifan, fost 'ietuitor in Schitul /uluc din +udetul 6rancea& Spuneau parintii ca uneori iesea $atranul in usa chiliei si pri'ea spre turnul din afara, unde poposeau pelerinii, dorind sa 'ada 'reun roman din tara& ar pentru dra%ostea lui 0ristos ra$da $ar$ateste, atat $oala, cat si strainatatea& )ntr-o zi a chemat la sine pe ucenicul sau si i-a zis= - !arinte 6eniamin, sa fii $inecu'antat de umnezeu si de mineA omnul sa-ti rasplateasca dra%ostea cu care m-ai in%ri+itA Apoi s-a luminat si s-a 'eselit la fata si indata si-a dat duhul& MONAHUL IOV BURLACU - Ma(as'i&ea Neam' (91;--99-9) Via'a Cu'iosul )o' monahul a fost unul din cei mai duho'nicesti calu%ari din o$stea #anastirii <eamt= mare ne'oitor, 'estit farmacist si cunoscator de plante medicinale si un mare iu$itor de saraci& S-a nascut in comuna /oroaia-Sucea'a& )n anul 990:, luandu-si crucea, a urmat lui 0ristos, facandu-se calu%ar in #anastirea <eamt& Aici s-a ne'oit timp de 34 de ani, a'and aceeasi ascultare de farmacist al manastirii si in%ri+itor al parintilor $atrani si $olna'i de la $olnita& )n toamna anului 99-9, Cu'iosul )o' monahul a adormit cu pace si a fost inmormantat in cimitirul manastirii& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a !arintele )o' intrecea pe toti ceilalti calu%ari din manastire cu aceste trei fapte $une= cu postul, cu neincetata ru%aciune si cu trez'ia mintii& !ermanent a'ea pri'irea in +os si cu%eta la moarte& #intea lui era plina de intrea%a intelepciune, fata senina si inima mereu deschisa pentru toti& Spunea ucenicul lui ca niciodata n-a 'azut pe parintele )o' razand sau 'or$ind cu'inte de prisos& 6or$irea lui era foarte scurta si cu'intele patrundeau ca niste sa%eti in inima fiecaruia& #anca o data pe zi seara si dormea cate'a ore pe noapte pe o $anca, a'and su$ cap un $olo'an de piatra in'elit cu ziar& 3neori zicea $atranul= - 2ratilor, fiecare sa fie %ata de drum, ca nimeni nu este 'esnic pe pamant& Si daca nu 'om a'ea ce arata lui 0ristos, cum 'om sta in fata 5uiF Alteori iarasi zicea parintele )o'= - Cum se inseala omul de dulcetile 'ietii acesteiaA /a, a+un%e atat de lipit de materie, incat refuza $ucuriile 'ietii 'esnice& e aceea, un astfel de om face totul ca sa nu mai moara& )ar cand 'ine moartea, il afla nepre%atit si deznada+duit& Cel nepre%atit moare de moarte %rea& )ar cel pre%atit asteapta cu $ucurie ceasul mortii la care a cu%etat toata 'iata& Sfarsitul lui este plin de pace si nade+de, caci se duce la 0ristos& !arintele )o' era un mare cunoscator al plantelor medicinale si un renumit farmacist& Sin%ur aduna plantele, 'ara, din poieni si paduri, le conser- 'a si facea din ele siropuri si alifii, pe care apoi le distri$uia %ratuit la calu%arii si mirenii $olna'i& Timp de 30 de ani a fost farmacist si infirmier la $olnita #anastirii <eamt& <umele lui era cunoscut peste tot& Caci 'eneau la el calu%ari si mireni $olna'i din toate manastirile si satele din impre+urimi, iar parintele )o' ii primea cu dra%oste, ii consulta si le dadea medicamente preparate de el si multi se 'indecau& Acest parinte iu$itor de umnezeu in%ri+ea cu mare dra%oste pe calu%arii suferinzi de la $olnita& Acolo isi a'ea chilia si farmacia& Acolo za$o'ea ziua si noaptea lan%a capataiul $olna'ilor, man%aind si le%and ranile, primenind paturile sau impartind mancarea adusa de la trapeza& !entru aceasta toti il iu$eau pe parintele )o' si il numeau .parintele nostru.& Aceasta ascultare a dus-o cu $ucurie pana la sfarsitul 'ietii& Spunea ucenicul lui ca parintele )o' era, mai ales noaptea, nelipsit de la $iserica& Tot timpul statea in picioare in urma tuturor, cu pri'irea in +os si cu ru%aciunea pe $uze& Apoi se intorcea la chilie si citea acatistul si paraclisul #aicii omnului, catre care a'ea mare e'la'ie&

94:

/unul ne'oitor era, de asemenea, foarte milosti' cu cei saraci& >ilnic 'eneau la el copii orfani, $olna'i, oameni saraci din satul !ipiri% sii cereau milostenie& )ar parintele )o' ii ospata pe toti cu mancare de la $olnita& Apoi le dadea cate un $an, iar celor $olna'i le impartea medicamente si ii trimitea cu pace la casele lor& Spunea ucenicul sau ca pe fiecare il aseza la masa cu dra%oste si il intre$a= - Cum 'rei sa fie cior$a, mai calda sau mai receF )ar pe altul il intre$a= - 6rei ceai amar pentru stomac sau o $aie calda la picioareF Cum dorea fiecare, asa il ser'ea, cu o dra%oste rar intalnita, caci parintele )o' era intarit si um$rit de darul uhului Sfant& Bdata l-a intre$at un parinte daca monahul este dator sa dea milostenie la saraci& )ar $atranul a raspuns= - aca ai, tre$uie sa daiA <umai daca nu ai nimic, nu esti dator sa dai milostenie& - ar calu%arii nu sunt scutiti de milostenieF Eu cred ca numai mirenii sunt datori sa o faca& - a, a raspuns $atranul, calu%arii ade'arati sunt scutiti de milostenie, ar esti calu%arF Calu%arii nu tre$uie sa ai$a nimic, sa fie lipsiti de orice materie, sa poarte o sin%ura haina, si aceea 'eche& )nsa, daca ai si nu dai milostenie, poti sa scapi de mustrarea oamenilor, dar de mustrarea lui umnezeu nu poti scapa& )ntr-o zi, parintele )o' a cumparat o icoana frumoasa cu suma de ;00 de lei& #ai tarziu, un credincios l-a intre$at= - <u-mi 'inzi mie icoana aceastaF Tare este frumoasaA - B 'and& - Cat sa-ti dau pe dansa, parinteF - Trei sute de lei& Auzind aceasta, ucenicul l-a intre$at= - e ce ai 'andut icoana cu +umatate de pretF - aca o dadeam cu cat am cumparat-o, nu mai a'eam pomana& )ar daca o dadeam fara $ani, ma $iruia %andul mandriei& )n felul acesta am facut si milostenie, si am scapat si de mandrie& 3n parinte i-a dat $atranului o haina %roasa de iarna, ca era sarac& )ar parintele )o', 'azand un om lipsit care a'ea ; copii, i-a dat lui haina& )ntr-o zi l-a intre$at cel ce-i daduse haina= - 3nde este haina pe care ti-am dat-o, parinte )o'F <u cum'a ti-a furat-o cine'aF - )arta-ma, parinte, a raspuns $atranul, a 'enit la mine un om cu multi copii si i-am dat-o lui, ca eu am de toate, sla'a omnuluiA ARHIMANDRITUL ANTIPA DINESCU - Sc,i'ul P&o+&omul-A',os (9149-99-2) Acest 'enera$il duho'nic si arhimandrit a fost cel mai 'rednic staret al Schitului !rodromul, dupa anul 9900& S-a nascut in +udetul !raho'a, din parinti iu$itori de umnezeu& 2iind chemat de uhul Sfant la 'iata calu%areasca, in anul 9110 s-a dus la Schitul 8omanesc !rodromul din #untele Athos& Acolo s-a calu%arit si a in'atat ascultarea, smerenia si cantarea $isericeasca de la cei mai $uni calu%ari romani, printre care se distin%ea Schimonahul <ectarie protopsaltul& )n anul 9190 s-a in'rednicit de darul preotiei, sa'arsind cele sfinte cu deose$ita e'la'ie& Apoi a fost numit superior al Schitului ar'ari din /ucuresti, metocul Schitului !rodromul, do'edindu-se un duho'nic iscusit& )n anul 9900 a fost ales de toti staret al Schitului !rodromul, pe care l-a condus cu o rara $landete si intelepciune timp de 9- ani& Era duho'nic ales, preot iu$itor de cele sfinte, calu%ar cu $un chip, staret si parinte cu multi fii sufletesti& )ata darurile staretului Antipa inescu& Su$ e%umenia lui, Schitul !rodromul a trait o epoca de inflorire, a'and o o$ste de peste 900 de calu%ari& )n anul 999-, Cu'iosul Arhimandrit Antipa 'ine in tara cu cati'a ucenici si a+un%e staret al #anastirii Caldarusani, pe care o po'atuieste cu o rara pricepere 20 de ani& !e lan%a $una chi'ernisire a manastirii, parintele Antipa de'ine mare duho'nic al calu%arilor si al mirenilor, cautat si pretuit de toti& 8etra%andu-se din nou in Athos, s-a ne'oit 1 ani impreuna cu ucenicul sau, intr-o chilie pe malul marii, a+un%and duho'nic 'estit in tot muntele& Sa'arsindu-si calatoria, in anul 99-2 si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost in%ropat acolo, lan%a mare& ARHIDIACONUL VARLAAM ARGHIRESCU - Mi'&opolia Mol+o/ei si Suce/ei (91:3-99-2) Via'a !arintele 6arlaam Ar%hirescu a fost un calu%ar renumit in manastirile #oldo'ei si un de'otat slu+itor al /isericii lui 0ristos& Era de loc din comuna 0an%u, +udetul <eamt& 5a 'arsta de 91 ani a intrat in #anastirea <eamt& upa cati'a ani de ucenicie a fost facut calu%ar si apoi hirotonit diacon de staretul Timotei& )n anul 9192 a fost trimis ca slu+itor la Catedrala #itropoliei din )asi& Aici a facut desa'arsita ascultare timp de 40 de ani& )n 'ara anului 99-2 a adormit cu pace si a fost inmormantat la #anastirea Cetatuia& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Arhimandritul 6arlaam slu+ea in $iserica #anastirii <eamt cu mare e'la'ie si canta in%ereste de frumos& Auzindu-l odata cantand si stiind petrecerea lui, mitropolitul )osif <aniescu l-a luat la catedrala din )asi, unde a ramas pana la sfarsitul 'ietii& Spuneau $atranii ca parintele 6arlaam iu$ea asa mult $iserica, precum iu$ea pe 0ristos& Toata ziua za$o'ea in catedrala, aseza 'esmintele, potri'ea candelele, matura pe +os, statea de 'e%he lan%a moastele Cu'ioasei !arasche'a& )ar cand slu+ea, misca toate inimile si scotea multe lacrimi prin frumusetea cantarii& e aceea il cunostea tot orasul si fiecare se folosea de ne 'ointa lui& Acest 'rednic slu+itor al /isericii lui 0ristos a fost cincizeci de ani paracliser si 'esmantar la catedrala& Spuneau parintii despre el ca se incuia sin%ur in $iserica si niciodata nu iesea afara pana nu se termina slu+$a si curatenia& Apoi facea trei metanii la moastele Cu'ioasei !arasche'a si 'enea la chilie& Spuneau ucenicii lui ca parintele 6arlaam nu in%aduia nimanui sa 'or$easca in $iserica& aca auzea pe cine'a 'or$ind, se oprea sa mai citeasca sau sa cante la strana& Apoi iarasi continua& Cand intra el in $iserica, ceilalti isi ziceau= - Taceti, ca 'ine parintele 6arlaamA Spuneau iarasi despre dansul ca nu in%aduia sa se citeasca repede la strana& aca 'reun cantaret citea neclar si in %ra$a, $atranul il oprea si incepea el sa citeasca rar si sa cante din nou, zicand= (raiurile mele asculta-le, oamne, intele%e stri%area mea (!s& 4,9)& B alta fapta a parintelui 6arlaam era milostenia& 3rmand e*emplul marelui mitropolit )osif, el impartea totul la saraci, la 'adu'e si la ele'i& Salariul nu-i a+un%ea niciodata& e aceea mereu se imprumuta& Cea mai mare milostenie o facea insa cu ele'ii si studentii saraci din )asi& >ilnic 'eneau la $atranul, ca la un ade'arat parinte duho'nicesc, si-i cereau $ani pentru ta*a, pentru carti, pentru %azda& )ar parintele ii man%aia cu cu'antul si-i intre$a= - e cat ai ne'oieF

94;

- e o suta de lei& - )ata $anii& a-mi chitanta& - !arinte 6arlaam, cand sa ti-i dau inapoiF - 5asa, cand am ne'oie, ti-i cer eu& /ine ca am chitantaA )nsa $atranul nu mai cerea niciodata $anii inapoi& Spuneau ucenicii lui ca in ziua cand lua salariul, se adunau la chilia lui numerosi ele'i si copii saraci& Caci se anuntau unii pe altii, zicand= - 0aideti la #itropolie, ca astazi parintele 6arlaam isi ia salariulA <u putini dintre ei au a+uns oameni in'atati, cu $anii dati de parintele 6arlaam& Bdata a 'enit la el o femeie de la tara, plan%and= - !arinte, sunt o 'adu'a cu ; copii& >ilele acestea mi-a murit 'aca cu lapte si n-am cu ce cumpara alta& - 5asa, mama, nu mai plan%e& Cat costa o 'aca cu lapteF - Costa o mie de lei& - )ata, ai de la mine doua mii de lei pentru doua 'aci& #ultumeste Cu'ioasei !arasche'a si nu spune la nimeni& Asa intele%ea parintele 6arlaam sa implineasca E'an%helia lui 0ristos& )ntr-o zi, un om din orohoi i-a zis= - !arinte 6arlaam, imprumuta-mi o mie de lei sa-mi cumpar ce'a din )asi& Cum a+un% acasa, iti trimit imediat $anii& - /ine, frate, poftiti o mie de lei& upa cinci ani, s-a dus ucenicul la orohoi si i-a spus $atranul, zam$ind= - 2rate, daca te intalnesti cu cutare om, intrea$a-l, a mai a+uns acasa de cinci ani de zileF Spuneau ucenicii arhidiaconului 6arlaam ca timp de 40 de ani, cat a slu+it la #itropolie, nu a lipsit nici o data de la $iserica, iarna nu facea foc in chilie si nici nu a fost 'reodata $olna', caci darul lui umnezeu era cu dansul& )n 'ara anului 99-2, parintele 6arlaam a fost %asit dimineata adormit in omnul, culcat pe masa, cu cheile catedralei su$ capatai& <u s-a %asit in chilia lui nici un fel de a'ere, decat o lada plina cu mii de chitante adunate de la ele'i si studenti pe care ii a+utase timp de o +umatate de 'eac& Aceasta era cea mai mare a'ere a parintelui 6arlaamA MONAHUL IOANICHIE STUR U - Ma(as'i&ea Secu (9110-99-3) !arintele )oanichie Sturzu a fost 'estit alinator al suferintelor omenesti cu a+utorul plantelor medicinale& S-a nascut in comuna !ipiri% si a fost in tinerete pastor de oi& Apoi, iu$ind 'iata calu%areasca, a luat +u%ul lui 0ristos in #anastirea Secu si era in toate foarte ascultator, $land la cu'ant si milosti'& #ilostenia catre aproapele o sa'arsea parintele )oanichie, atat ca arhondar, prin primirea credinciosilor la arhondaric (camere de oaspeti), cat mai ales prin in%ri+irea $olna'ilor de reumatism cu propriile sale maini& 2iind un $un cunoscator al plantelor medicinale, parintele )oanichie le aduna din 'reme, le prepara si astepta sa le foloseasca& <u departe de chilia lui a'ea o casa cu patru incaperi, un fel de $olnita cu paturi si cazi pentru $aie& Aici primea %ratuit oameni din sate, $olna'i de reumatism, pe care ii tinea pana se simteau mai $ine& )ar tratamentul il facea astfel= mai intai cerea $olna'ilor sa se marturiseasca de pacatele lorD apoi ii pomenea la $iserica si la Sfantul #asluD le pre%atea zilnic $ai calde din plante, pe care le prepara cu mainile sale& 5a amiaza aducea $olna'ilor mancare de la trapeza si asa continua $unul ne'oitor timp de 94-20 de zile& #arturiseau $atranii care l-au cunoscut pe parintele )oanichie, ca $olna'ii care se tratau la el se intorceau mai sanatosi la casele lor, iar unii dintre ei se 'indecau definiti' cu ru%aciunea si cu tratamentul sau& !entru o ne'ointa ca aceasta, numele si milostenia parintelui )oanichie erau cunoscute peste tot& Aceasta a fost osteneala sa timp de 24 de ani& Apoi, im$olna'indu-se si el ca un muritor, in anul 99-3 s-a mutat la cele 'esnice, unde nu este durere nici intristare, nici suspin& MONAHIA EPIHARIA MOISESCU - Ma(as'i&ea Bis'&i'a-Valcea (91;0-99-3) Aceasta calu%arita iu$itoare de 0ristos este renumita in monahismul nostru mai ales pentru faptele sale de $inefacere& Era de loc din Sacele- /raso'& in tinerete a intrat in #anastirea Suzana unde a primit tunderea monahala& )n anul 9900 a fost numita educatoare la 5ea%anul de Copii .Sfanta Ecaterina. din /ucuresti& Aici acti'eaza zece ani, crescand in frica de umnezeu mii de copii orfani& )ntre anii 9990-999: a fost conducatoarea unui orfelinat de fete din /ucuresti, fiind a+utata de alte doua calu%arite& Apoi orfelinatul s-a stramutat definiti' la #anastirea /istrita-6alcea, unde a functionat neintrerupt timp de -0 de ani& !e lan%a orfelinat, s-au infiintat aici o %radinita de copii, o scoala elementara de patru clase, un seminar monahal de calu%arite si mai tarziu un liceu de fete orfane, cu ateliere de tot felul& Toate aceste scoli din cadrul #anastirii /istrita au format asa numita .Asociatia Acoperamantul #aicii omnului., or%anizatie monahala filantropica unica in monahismul romanesc& Sufletul acestui asezamant a fost 'enera$ila calu%arita Epiharia, direc- toarea asociatiei, a+utata de maicile Bl%a si Teodosia (olo%anu& Timp de noua ani de zile, maica Epiharia impreuna cu ucenicele ei au crescut si au educat nenumarati copii fara parinti, in'atandu-i carte, o meserie si picurandu-le in suflet credinta in umnezeu si dra%ostea de oameni, ca niste ade'arate mame duho'nicesti& Astfel, monahismul nostru isi recapata din nou rolul spiritual din trecut& )n anul 9924, maica Epiharia a fost numita stareta la #anastirea 0orezu, lasand in locul sau pe ucenica ei cea mai apropiata - monahia Bl%a (olo%anu& upa opt ani de $una or%anizare a #anastirii 0orezu, maica Epiharia #oisescu se reintoarce la /istrita in mi+locul sutelor de orfani& Apoi, cerandu-si de la toti iertare, si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost inmormantata la Schitul !apusa din apropiere& PROTOSINGHELUL IOSIF CRACIUN - Ma(as'i&ea Neam' (91:--99--) Acest cu'ios parinte a fost un mare sihastru, duho'nic si e*orcist din o$stea #anastirii <eamt& S-a nascut in comuna (arcina, +udetul <eamt& )n tinerete a fost casatorit& Apoi, murindu-i sotia in anul 9999, cu sfatul 'estitului pelerin (heor%he 5azar al carui ucenic era, a luat +u%ul 'ietii calu%aresti in o$stea #anastirii <eamt& upa doi ani de ru%aciune si ascultare a primit schima monahala si s-a ne'oit cati'a ani in Schitul 6o'idenia din apropiere& Apoi, cu $inecu'antarea staretului, schimonahul )osif Craciun s-a retras la liniste in padurile seculare de lan%a Schitul )coana, unde s-a ne'oit aproape zece ani in pustie, sin%ur cu umnezeu, ra$dand tot felul de ispite de la dia'oli, de la trup si de la oameni&

941

Cea mai mare ne'ointa a lui era postul indelun%at, unit cu pri'e%herea de noapte si citirea !saltirii& Cu aceste trei arme iz%onea de la sine toate ispitele trupesti si dia'olesti, a+un%and cunoscut in tot tinutul <eamt& !entru ra$darea si smerenia lui, parintele )osif s-a in'rednicit de la umnezeu de darul iz%onirii duhurilor rele din oameni& e aceea aler%au la chilia lui tot felul de epileptici si oameni $olna'i, lipsiti de man%aiere& )ar $atranul ii primea pe toti cu dra%oste si se ru%a pentru sanatatea lor pana se 'indecau& )ata cum se ru%a parintele )osif pentru $olna'i= #ai intai trimitea $olna'ul in manastire sa-si marturiseasca pacatele si sa-i faca preotii Sfantul #aslu& Apoi se intorcea $olna'ul la chilia lui din padure, unde era pus la post si ru%aciune trei zile si trei nopti& )mpreuna cu el posteau toate rudele $olna'ului si insusi sihastrul )osif si citeau la !saltire ziua si noaptea& A treia zi, cei mai multi $olna'i se 'indecau& Cei care nu se 'indecau repetau aceeasi ne'ointa pana se iz$a'eau de dia'olul, ca nu poate ra$da 'ra+masul ru%aciunea si postul celor smeriti& !entru niste 'indecari ca acestea si pentru sfaturile sale pline de intelepciune, parintele )osif a+unsese 'estit in tot centrul #oldo'ei, cu numele de .!ustnicul de la )coana.& )n anul 992:, schimonahul )osif a fost chemat in o$ste si dupa doi ani a fost hirotonit diacon si preot& Astfel, pustnicul )osif a de'enit cel mai cautat duho'nic si e*orcist al #anastirii <eamt, intre 9921-99--& >ilnic 'eneau credinciosii la chilia lui= tarani si oraseni, sanatosi si $olna'i, tineri si $atrani, calu%ari si mireni, cersetori si a'uti& Toti cautau pe parintele )osif& esi era aspru la canon, ei doreau sa se marturiseasca la el, sa se faca sanatosi, sa-i ceara un sfat& !entru primirea si in%ri+irea $olna'ilor, parintele )osif a'ea o casa data de manastire, afara de incinta& Era o ade'arata $olnita& Acolo primea $atranul pe toti, iar el statea in mi+locul lor ziua si noaptea, cu crucea in mana si cu epitrahirul pe piept& Astfel, multi din cei $olna'i se 'indecau, iar ceilalti se intorceau usurati de pacate si man%aiati la casele lor& #i+loacele de 'indecare pentru toti erau aceleasi= cat mai multa ru%aciune, Spo'edania, Sfantul #aslu, moliftele Sfantului 6asile, Sfanta )mpartasanie si, neaparat, trei zile de post& B alta ne'ointa a marelui duho'nic )osif a fost lucrarea cea de taina a ru%aciunii lui )isus, prin care 'or$ea neincetat cu 0ristos, precum si milostenia la cei lipsiti& Aceasta a fost petrecerea Cu'iosului )osif Craciun, duho'nicul #anastirii <eamt& Apoi, chemandu-l umnezeu, in prima'ara anului 99-- s-a mutat la cerestile lacasuri, fiind pomenit pana astazi de numerosii sai fii duho'nicesti& PROTOSINGHELUL IOANICHIE MOROI - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (9149-99--) Via'a Acest cu'ios parinte a fost in secolul nostru cel mai 'estit staret al #anastirii Sihastria& <ascut in orasul >arnesti-/raso', mai intai s-a casatorit si a a'ut doi copii& Apoi, dorind sa urmeze lui 0ristos, a intrat in ne'ointa calu%areasca impreuna cu sotia si copiii sai& )ntre anii 9190-9900 s-a ne'oit la un schit romanesc din #untele Athos& Apoi s-a reintors in tara si a petrecut la #anastirea <eamt timp de noua ani& )n anul 9909 a fost numit e%umen al #anastirii Sihastria, ascultare pe care o duce cu demnitate timp de 34 de ani& upa ce reor%anizeaza in intre%i- me 'iata monahala din aceasta sihastrie si aduna in +urul sau peste -0 de ucenici, !rotosin%helul )oanichie #oroi se muta la cele 'esnice in toamna anului 99--& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a orind sa-si ia asupra-si +u%ul ne'ointei calu%aresti, tanarul )oan #oroi a cerut sfatul marelui pelerin (heor%he 5azar, al carui ucenic era& )ar acesta i-a spus= - Stai un an de zile su$ ascultare la Schitul !estera )alomicioarei si citeste cate o !saltire in fiecare zi& e 'ei ra$da ispitele 'ra+masului si nu te 'a ama%i, atunci poti sa te faci calu%ar& eci, a petrecut in schit cate'a luni de zile, ziua facand ascultare, iar noaptea pri'e%hind si citind la !saltire& intr-o noapte, pe cand se ru%a in coli$a sa din mar%inea padurii, a 'enit un calu%ar strain si i-a zis= - Ce faci aici, frate )oane, si de ce te chinuiesti asaF - !arinte, 'reau sa ma fac calu%ar& - 8au te-ai inselat& <u 'ei putea ramane in manastire& )ata, femeia ta acasa traieste cu alti $ar$ati si-ti risipeste toata a'erea& - e unde stii sfintia ta aceastaF l-a intre$at tanarul tul$urat& - Eu am trait -0 de ani in pustiul )ordanului si am primit de la umnezeu darul inainte'ederii, incat stiu si %andurile omului& - eci, ce sa fac, parinte, acumF - u-te acasa si fii stapan pe sotie si pe a'ere& Apoi calu%arul acela s-a apropiat de foc si, sarind in 'apaie, s-a facut ne'azut& Era dia'olul& Cuprins de %anduri, tanarul )oan #oroi a plecat spre casa in ceasul acela, patimind multe ispite pe cale& #ai tarziu, 'azandu-l $atranul (heor%he 5azar, i-a spus= - <u poti duce acum +u%ul calu%ariei& #ai ramai un timp in familie& )n anul 9190, tanarul )oan #oroi s-a dus cu alti pelerini sa se inchine la #ormantul omnului& Apoi, a+un%and la pestera Cu'iosului Eenofont, a intalnit un pustnic sfant care i-a spus= - 2rate )oane, ai 'enit aici sa cauti oameni sfintiF <iciodata in 'iata sa nu te iei dupa om, oricat de sfant ti s-ar parea& Ca astazi te folosesti de el, iar maine te poti sminti& 6oiesti sa ai calauza in 'iataF Citeste Sfanta Scriptura si in'ataturile Sfintilor !arinti si urmeaza pe cat poti cu'intele lor, ca de ei niciodata nu te 'ei sminti& Sa stii ca te 'ei face calu%ar in Sfantul #unte, dar dupa cati'a ani te 'ei intoarce in tara ta si 'ei a+un%e preot si incepator de frati, iar la sfarsitul 'ietii 'ei a'ea mari ispite& )nsa, de 'ei a'ea ra$dare, cu a+utorul lui 0ristos pe toate le 'ei $irui si te 'ei incununa& Aceasta pre'estire s-a implinit intocmai in 'iata !rotosin%helului )oanichie #oroi& )n anul 9909, in'rednicindu-se de darul preotiei, parintele )oanichie a fost numit e%umen la Schitul Sihastria, care era in para%ina& Spuneau ucenicii lui ca 34 de ani a suferit in schit tot felul de ispite, lipsuri, asupriri de la dia'oli, amenintari de la oameni, $oli si alte ne'oi& )nsa, pentru credinta si ra$darea lui, cu a+utorul #aicii omnului, a facut dintr-un schit pustiu cea mai aleasa sihastrie din tara romaneasca& Spuneau parintii ca din prima zi a introdus in $iserica litur%hia zilnica si cele sapte laude, dupa randuiala #anastirii <eamt& )nsa niciodata nu dadea $inecu'antare de inceperea slu+$ei pana nu erau toti fratii adunati& Spuneau iarasi despre dansul ca intotdeauna sa'arsea cele sfinte cu mult post, cu credinta si cu lacrimi& #ai ales in !ostul #are, nu primea hrana decat sam$ata si uminica& )n celelalte zile se intarea numai cu !reacuratele Taine&

949

Se mai spunea despre acest staret ca timp de 20 de ani a slu+it zilnic Sfanta 5itur%hie cu aceeasi dra%oste pentru 0ristos, deoarece era sin%ur preot si duho'nic in schit& 8anduiala #anastirii Sihastria, su$ staretul )oanichie #oroi, era aceasta= - participarea intre%ii o$sti la 3trenie si Sfanta 5itur%hieD cel care nu 'enea la $iserica din lene'ie era pus a doua zi la post pana searaD - spo'edania %enerala a calu%arilor in fiecare 'ineriD - impartasania pentru schimonahi si $olna'i o data pe saptamana, sam$ata, iar pentru ceilalti la trei saptamaniD - 'iata era intru totul de o$steD nimeni nu a'ea 'oie sa ai$a ce'a personalD im$racamintea, chilia si cele de ne'oie se dadeau de manastireD - masa se ser'ea lunea, miercurea si 'inerea o data pe zi, la orele 3 dupa-amiaza, iar in celelalte zile de doua ori, dupa tipicul Sfantului Sa'aD nimanui nu-i era in%aduit sa manance la chilie, afara de cei $olna'iD - la ascultare mer%eau cu totii, impreuna cu e%umenul manastirii, si fiecare era dator sa lucreze in tacere, pentru a putea rosti ru%aciunea lui )isusD - la chilie calu%arii citeau mai ales !saltirea, !atericul si 6ietile Sfintilor, iar cele sapte laude si canonul nu le ramaneau niciodata nefacute& )n anul 9924, dupa indreptarea calendarului, !rotosin%helul )oanichie era in mare indoiala& <u stia daca este $un sau nu stilul nou& eci, s-a inchis in chilie si a inceput sa posteasca si sa se roa%e pana ce umnezeu ii 'a da un semn cum sa tina& upa aproape 20 de zile de post, $atranul a fost %asit in chilie foarte sla$it& Apoi, intarindu-se cu !reacuratele Taine si cu putina mancare, a doua zi a spus fiilor sai duho'nicesti= - #ulte ispite am patimit in aceste zile de la dia'oli& Ca uneori ma amenintau sa ma omoare& Alteori ma $ateau cu toie%e de foc& Bdata am 'azut o ceata de dia'oli, zicand= - 0ai sa taiem pe $atranul acesta, ca 'rea sa se faca sfantA Apoi au stri%at cu manie asupra mea= - Cine ti-a spus tie ca astazi se mai fac sfintiF - ar 'oua cine '-a spus ca nu se mai facF le-am raspuns& )n alta zi mi-au spus cu manie= - e%ea$a mai postesti, ca tot in mainile noastre o sa 'iiA )ar eu le-am zis= - Eu am nade+de in mila lui umnezeu, ca ma 'oi iz$a'i de mainile 'oastreA upa mai multe zile de post, am 'azut deasupra mea in 'azduh trei sfinti im$racati arhiereste care semanau cu Sfintii Trei )erarhi& Cel din mi+loc mi-a zis cu %las ca de tram$ita= - )oanichie, de ce te indoiesti si nu faci ascultareF <u stii ca ascultarea este mai mare decat +ertfaF eci, asculta de cei mai mari, ca nu 'ei raspunde tu de indreptarea calendarului& Apoi, $inecu'antandu-ma toti trei deodata, s-au urcat spre cer si nu i-am mai 'azut& in ziua aceea, $atranul nu s-a mai indoit de indreptarea calendarului& )ntr-o 'ara a secat apa in fantana din cauza secetei& Atunci e%umenul a spus in $iserica= - !arintilor, pentru pacatele noastre ne-a luat umnezeu apa din fantana& eci, sa postim si sa ne ru%am trei zile si trei nopti, pana ne 'a da umnezeu iarasi apa in fantana& Toate ascultarile din manastire inceteaza& )ntr-ade'ar, pentru ru%aciunile parintilor, a treia zi fantana era pe +umatate cu apa& in ziua aceea, cu $inecu'antarea staretului, n-a mai secat niciodata apa din fantana& Spuneau ucenicii ca pe cei ce 'eneau la 'iata calu%areasca ii punea de la inceput la aspra ispitire duho'niceasca, pentru a face din ei calu%ari $uni si de'otati lui 0ristos& !e unii ii tinea la poarta trei zile si trei nopti, in post si ru%aciune& !e altii ii punea adeseori la canon si metanii, ca sa-i in'ete smere- nia& !e toti ii sfatuia sa nu adune $ani, nici sa iasa din manastire si-i indemna sa se roa%e neincetat cu ru%aciunea lui lisus& >icea uneori catre ucenicii sai= - 2ratilor, aceste doua lucruri sa le tineti in toata 'iata 'oastra= taierea 'oii si pazirea $inecu'antarii& Ca cine calca aceste porunci nu poate fi calu%ar si niciodata nu-i mer%e $ine& Ca noi suntem fii ai $inecu'antarii, iar nu ai $lestemului& Spuneau parintii ca ori de cate ori cine'a calca cu'antul staretului patimea multe ispite& Caci el cerea ca toate sa se faca cu $inecu'antare& Bdata, doi frati s-au sfatuit sa posteasca si sa se roa%e intr-un $eci, nestiuti de nimeni& upa o saptamana au 'enit la e%umen si i-au zis= - !arinte, 'a ru%am sa ne spo'editi, ca maine 'rem sa ne impartasim& - ar unde ati fost pana acumF - Am postit si ne-am ru%at in $eci& - Cine '-a dat $inecu'antare sa faceti aceastaF - ar pentru post si ru%aciune mai tre$uie $inecu'antareF - Eu nu 'a marturisesc pana nu 'a caiti de neascultarea 'oastra, a zis $atranul& A doua zi, fratii s-au im$olna'it amandoi& Atunci staretul a pus o$stea la post si ru%aciune pentru ei, li s-a facut Sfantul #aslu si s-au 'indecat& Asa s-au iz$a'it cei doi frati de neascultare& Alta data, un frate din manastire cerea sa fie facut calu%ar& ar staretul )oanichie, cunoscandu-i inima, mereu il amana& )ntr-o zi, fratele a zis catre staret= - #a duc la Tar%u <eamt sa cumpar tim$re si hartie pentru cererea mea de calu%arie& - <u te duce acum ca este !ostul #are si nu se cade sa um$lam prin lume& 2ratele insa a plecat& ar nu a mers decat un Cilometru si i-au iesit inainte sapte duhuri rele in chip de oameni infricosati, care au inceput sa-l $ata cu toie%e, zicand= - 0ai sa-l prindem pe acesta ca a plecat din manastire fara $inecu'antarea staretuluiA e frica, fratele a fu%it in padure& Apoi s-a intors la manastire, stri%and= - <u ma lasati, sapte fu% dupa mineA !arintii, 'azandu-l stapanit de duh necurat, l-au dus la o chilie si au spus staretului& )ar $atranul i-a citit moliftele Sfantului 6asile si a zis= - ezle%ati-l si dati-i drumul& - aca fu%e iarF - <u 'a temeti& aca l-a dezle%at umnezeu, nu-l mai stapaneste 'ra+masul& Asa s-a 'indecat fratele& in ceasul acela, nimeni nu mai calca $inecu'antarea staretului& )ntr-o iarna, un frate a uitat $eciul deschis si au in%hetat cartofii& A doua zi a intre$at staretul la trapeza=

9:0

- Cine a lasat $eciul deschisF )l ro% sa-si marturiseasca %reseala aici, in pu$lic& ar nimeni nu recunostea& Atunci $atranul a zis= - aca cel 'ino'at nu spune, o sa-l certe umnezeu& )n clipa aceea, unul din frati a cazut la pamant cuprins de duh necurat& Era tocmai cel 'ino'at& eci, indata a fost dus in $iserica, i s-a facut Sfantul #aslu si s-a 'indecat, caci !rotosin%helul )oanichie primise de la umnezeu darul iz%onirii duhurilor necurate din oameni& Bdata, $atranul a patimit o oarecare ispita din lucrarea 'ra+masului& eci, mustrandu-se pe sine, a doua zi a spus in $iserica= - !arintilor, de acum nu pot sa 'a mai fiu e%umen si parinte duho'nicesc, caci am %resit inaintea omnului& Cautati alt po'atuitor in locul meu& )ar parintii i-au zis cu lacrimi= - !arinte staret, nu ne lasa sarmani, ca n-are cine sa ne po'atuiasca pe calea mantuirii& Sa ramana pacatul asupra noastra, numai sa nu ne lasi sin%uri& - 8aman mai departe e%umen, a spus $atranul, numai daca imi fa%aduiti sa impliniti cu'antul meu& - 2acem orice ne 'ei spune, parinte& Atunci s-a asezat staretul cu fata in +os pe pra%ul $isericii si a zis= - <u are parte de 0ristos cel care nu 'a calca peste mineA eci au trecut toti, calcand pe trupul lui& Asa a ramas staretul mai departe la conducerea manastirii, iar parintii si fratii s-au folosit mult de smerenia $atranului& !entru smerenia si ne'ointa lui, !rotosin%helul )oanichie a a+uns sihastru si duho'nic renumit in partea locului& 5a el 'eneau pentru sfat si spo'edanie numerosi pustnici din impre+urimi, calu%ari, stareti, episcopi si mireni& esi era foarte canonic si autoritar, totusi pentru fiecare %asea cu'inte de man%aiere si im$ar$atare& Cel mai o$isnuit canon pentru el era postul indelun%at, ru%aciunea, indeose$i !saltirea, si ascultarea desa'arsita& 6eneau la $atranul si $olna'i pentru Sfantul #aslu, iar dintre ei, unii se intorceau acasa sanatosi& 3neori 'enea la $atranul cate un frate suparat de ispite, iar el il in'ata, zicand= - <u ai $inecu'antare sa pleci nicaieri din manastire, cand esti tul$urat& Ca mintea tul$urata nu poate niciodata sa +udece si sa ia o hotarare dupa 'oia lui umnezeu& )ar pe fiii sai duho'nicesti ii sfatuia adeseori, zicand= - !arintilor, sa nu uitati niciodata aceste trei lucruri= sa a'eti frica lui umnezeu, sa 'a paziti mintea curata si sa nu uitati pe . oamne )isuseA. )ncepand din anul 99-9, s-au a$atut multe ispite si necazuri asupra #anastirii Sihastria& #ai intai a ars $iserica impreuna cu toata incinta& Apoi talharii au +efuit de mai multe ori acest sfant lacas, $atand si or$ind pe staret& in aceste pricini, o parte din calu%ari s-au risipit pe la alte manastiri& Atunci parintele )oanichie si-a adus aminte de cu'intele marelui $atran (heor%he 5azar, spuse cu 30 de ani mai inainte= - <u te fericesc ca ai 'enit in locul acesta, ca la sfarsitul 'ietii o sa ai multe ispite& Spunea $atranul ucenicilor sai ca intr-o noapte, pe cand zacea $olna' in pat, a intrat in chilia lui o femeie im$racata cu $una cu'iinta si, apropiin- du-se de el, a zis= - <u te intrista, parinte )oanichie& e acum ne 'om in%ri+i noi de acest sfant lacasA Era !reasfanta <ascatoare de umnezeu, protectoarea acestui smerit asezamant calu%aresc& )ntr-ade'ar, din anul 99-2 s-au simtit permanent acoperamantul si $inecu'antarea #aicii omnului peste #anastirea Sihastria& Bdata s-a adunat in chilia staretului toata o$stea manastirii, pentru $inecu'antare si cu'ant de folos& )ar $atranul a zis catre toti= - !arintilor, sa nu 'a descura+ati ca a ars manastirea& Ca pentru pacatele noastre a ars si pentru ca sa se reinnoiasca ctitorii& Sfintiile 'oastre ra$dati toate ispitele si nu parasiti locul acesta sfintit prin ru%aciunile si lacrimile inaintasilor nostri& <umai sa tineti cu tarie randuiala acestei manastiri& Ca cine nu tine randuiala locului, il iz%oneste locul de aici& )n anul 9909, cand am fost hirotonit preot, s-a apropiat de mine un calu%ar $atran din #anastirea <eamt si mi-a spus= .Sa stii, parinte )oanichie, ca numai aceia pot sta la Schitul Sihastria, care 'or pazi randuiala schimniceasca de acolo& Adica nimeni sa nu ai$a ce'a al sau, ci toate sa fie de o$steD sa nu se sa'arseasca pacate trupesti si sa nu se manance carne in manastire& e nu 'a pazi cine'a randuiala, nu 'a putea trai in locul acela& Ca locul acela este le%at cu neschim$at le%amant de sapte calu%ari sihastri din #anastirea <eamt, care au intemeiat Sihastria in anul 9:44.& 5a urma a adau%at staretul si aceste cu'inte= - Tineti cu tarie la randuielile calu%aresti si nu lasati nici intr-o zi nesa'arsite dumnezeiasca 5itur%hie si cele sapte laude& Ca de 'eti face asa si 'eti duce 'iata curata si 'eti a'ea dra%oste intre 'oi, sa stiti ca #aica omnului 'a ridica din cenusa acest sfant lacas si 'eti a'ea pace si mantuire in locul acesta& )ar de nu 'eti pazi cu sfintenie pra'ila, postul si datoriile 'oastre calu%aresti, sa stiti ca se 'a pustii iarasi locul acesta& Ca lui umnezeu mai mult ii place un loc pustiu si curat, decat un loc cu calu%ari multi si dez$inati& upa doi ani de suferinta, staretul )oanichie a zis intr-o seara catre ucenicul sau, ieromonahul )oil= - #arti ma duc la TataA #arti ma duc la TataA )ntr-ade'ar, marti, 4 septem$rie, 99--, !rotosin%helul )oanichie #oroi si-a dat sufletul in mainile omnului, lasand in urma o o$ste aleasa de -0 de calu%ari& Asa s-a ne'oit si asa s-a sa'arsit un mare staret al monahismului romanesc& SCHIMONAHUL GRIGORIE BICA - Ma(as'i&ea Ciola(u-Bu1au (, 99-4) !arintele (ri%orie /ica a fost un calu%ar foarte ne'oitor din #anastirea Ciolanu& Era de loc din Transil'ania& eci, urmand lui 0ristos, sa facut schimonah in #anastirea Ciolanu si a a'ut toata 'iata doua ascultari - eclesiarh la $iserica si %radinar& Si atat a sporit in ru%aciune, in post si in smerenie, ca toti se foloseau de ne'ointa lui& 5a %radina a'ea doi ucenici pe care ii crestea in frica de umnezeu& 3neori le spunea= - 2ratilor, sa lucrati la %radina cu dra%oste si fara cartire, ca din truda 'oastra se hraneste in dar atata lume& 6ara, $atranul za$o'ea la udat %radina pana tarziu, iar cand 'enea la masa, $ucatarul ii spunea= - <u mai este mancare, parinte (ri%orie& !entru ce intarzii si nu 'ii la timp, cand suna masaF ar $atranul nu se supara, ci isi cerea iertare si se intorcea linistit la %radina& 5a $iserica era nelipsit in fiecare noapte& 6enea cel dintai, se aseza in strana si zicea ru%aciunea lui )isus& Bdata l-a intre$at un calu%ar= - Cum mai poti 'eni la $iserica, parinte (ri%orie, ca esti o$osit de la %radinaF )ar $atranul i-a raspuns=

9:9

- /iserica este o cora$ie ce inoata pe mare& aca lipsesc de la $iserica, cora$ia mer%e inainte si eu raman departe de 0ristos& e aceea 'in re%ulat la $iserica& Altadata a spus unui ucenic= - Toata 'iata ma lupt cu trupul - cu calul acesta nara'as - si fac tot ce pot, cu a+utorul lui umnezeu, sa nu ma do$oare& 3n frate i-a zis= - !arinte (ri%orie, da-mi un cu'ant de folos& )ar $atranul i-a raspuns= - intre toate patimile, cel mai mult il lupta pe calu%ar tranda'ia si iu$irea de sine, din care se nasc celelalte toate& Ca il indeamna 'ra+masul sa-si crute trupul, sa manance $ine, sa nu 'ina la $iserica, sa nu mai faca metanii si sa doarma mult& )ar daca $iruieste calu%arul iu$irea de sine, usor $iruieste toate patimile& Sfarsitul parintelui (ri%orie a fost tot asa de minunat, precum i-a fost si 'iata& intr-o noapte, pe cand se ru%a, i s-a aratat un tanar frumos, calare pe cal, si i-a spus= - !re%ateste-te, ca peste trei zile 'in sa te iau& 6oi 'eni cand 'a lo'i in toaca& - ar tu cine estiF l-a intre$at& - Eu sunt #ucenicul (heor%he, patronul acestei $iserici, si am 'enit sa-ti spun& Atunci parintele (ri%orie si-a cerut iertare de la toti, s-a marturisit, a primit !reacuratele Taine, iar a treia zi dimineata, pe cand toca la $iserica, si-a dat duhul in mainile omnului& Bsemintele lui, %al$ene si $inecu'antate, se pastreaza in %ropnita manastirii& PROTOSINGHELUL GHEDEON VERENCIUC - Sc,i'ul Si,as'&ia Vo&o(ei-Bo'osa(i (9199-99-4) !arintele (hedeon 6erenciuc s-a nascut in comuna Bnea%a-/otosani& )n anul 999- a primit schima monahala in Schitul Sihastria 6oronei& Acest schit a fost, in secolele E6)))-E)E, o renumita sihastrie in partea de nord-est a #oldo'ei& Aici au trait calu%ari isihasti cu 'iata sfanta, care practicau ru%aciunea lui )isus& 3nii din ei se ne'oiau in .Schitul din poiana 6oronei. - actuala manastire cu acelasi nume de astazi& Altii se ne'oiau in Schitul Sihastria 6oronei, dintre care cel mai renumit a fost Cu'iosul Bnufrie (secolul E6))))& Cei mai e'la'iosi se ne'oiau in padurile seculare din impre+urimi& #ulti din acesti sihastri au ramas necunoscuti& Spre sfarsitul secolului E)E, numarul calu%arilor din Schitul Sihastria 6oronei a scazut& A$ia se mentinea firul slu+$elor& Traditia isihasta din aceasta 'estita 'atra calu%areasca a fost aproape complet intrerupta& )nsasi $iserica si chiliile a+unsesera in para%ina& Aceasta era starea duho'niceasca a Schitului Sihastria 6oronei in anul 999-, cand a 'enit aici monahul (hedeon 6erenciuc& !arintii, 'azand ascultarea, ra'na si priceperea lui, dupa cati'a ani l-au facut preot& Apoi, mutandu-se e%umenul din 'iata aceasta, in anul 9924 a fost numit e%umen al Schitului Sihastria 6oronei !rotosin%helul (hedeon& El a condus schitul mai mult de 20 de ani, ridicandu-l la o noua stare de inflorire& A reinnoit $iserica, chiliile si 'iata duho'niceasca si a format peste 20 de ucenici, crescandu-i in frica de umnezeu si ra'na pentru $iserica& Auzindu-se de numele si ne'ointa lui, multi credinciosi din partea locului aler%au la Schitul Sihastria 6oronei& 3nii 'eneau sa asculte slu+$a, caci parintele (hedeon slu+ea si canta foarte frumos& )ar altii 'eneau sa se marturiseasca si sa ceara sfat, caci era 'estit duho'nic mare si ne'oitor& Acest e%umen 'rednic de pomenire era si un priceput dascal de muzica $isericeasca& El aduna in +urul lui pana la 20 de ucenici, tineri de prin sate, pe care ii in'ata reli%ia si cantarea psaltica& 3nii dintre ei au iesit $uni cantareti de parohie, iar altii au ramas in manastire, a+un%and calu%ari iscusiti& Atat unii, cat si ceilalti, pomenesc cu dra%oste si recunostinta pe $unul lor dascal si parinte duho'nicesc& Asa s-a ne'oit !rotosin%helul (hedeon 6erenciuc pana la inceputul anului 99-4, sla'ind pe 0ristos, slu+ind /iserica, man%aind oamenii, in'atand pe ucenici si staruind ziua si noaptea in ru%aciune si post& Apoi, im$olna'indu-se, si-a dat sufletul in mainile omnului si a fost in%ropat de fiii sai duho'nicesti in cimitirul schitului& PROTOSINGHELUL VICHENTIE MALAU - Ma(as'i&ea Secu (911;-99-4) Via'a Acest mare duho'nic, care a stralucit ca un luceafar in manastirile noastre, s-a nascut in anul 911;, in satul (hidion, comuna Stanita, +udetul <eamt& )n anul 919-, cand a'ea numai ; ani, parintii sai au intrat in 'iata mona- hala, impreuna cu cei trei copii& Tatal cu fiul 6asile s-au dus la #anastirea Secu, iar mama cu doua fete s-au dus la #anastirea 6aratec& )n anul 9194, tatal cu feciorul pleaca la Sfantul #unte& Acolo, in scoala monahismului ortodo*, au petrecut in aspra ne'ointa unsprezece ani, formandu-se duho'niceste lan%a cei mai $uni calu%ari atoniti& )n anul 990: se reintorc la #anastirea Secu, iar in anul 9992 depun amandoi +uramantul calu%aresc& Tatal primeste numele de ometian, iar fiul numele de 6ichentie& 5a fel si mama se calu%areste cu numele de #i%alusa, iar sora cea mai mare, cu numele de Epra*ia& )n anul 9994, monahul 6ichentie este hirotonit preot si numit eclesiarh si duho'nic in #anastirea Secu& )ntre anii 999:-9991 este trimis ca preot sanitar la spitalele de raniti& #ai tarziu (992;-9921), a+un%e staret in manastirea de metanie& )ar intre anii 9921-99-0 acti'eaza ca preot slu+itor in #anastirea A%apia, de'enind cel mai renumit duho'nic din #oldo'a& )n anul 99-0 este transferat ca preot misionar la #anastirea 6asio'a- /anat, unde continua aceeasi acti'itate apostolica, pana in 'ara anului 99-4, cand se muta la omnul, plans de multa lume& )n fe$ruarie, 9943, osemintele sale sunt aduse si depuse in %ropnita #anastirii Secu, unde se pastreaza pana astazi& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a )ntr-o zi a zis tatal parintelui 6ichentie catre sotia sa= - #a duc la manastire sa-mi plan% pacatele, ca n-am facut nimic pentru sufletul meu& - ar de mine nu ti-i milaF a spus femeia& #a lasi sin%ura cu trei copiiF oar si eu am suflet& - Atunci mer%em amandoi& Eu iau cu mine copilul si tu, fetele& in ziua aceea s-au dus cu totii sa slu+easca lui 0ristos, a+un%and, atat parintii, cat si copiii calu%ari desa'arsiti& Cand era in Sfantul #unte, a intre$at parintele 6ichentie pe duho'nicul sau= - Spune-mi, parinte, ce sa fac ca sa ma mantuiescF - Aceasta sa faci, fiule, daca doresti sa te mantuiesti= sa te ro%i neincetat cu lacrimi, rostind ru%aciunea lui )isusD sa mananci o data in fiecare zi, sa pri'e%hezi mereu si sa faci ziua si noaptea inchinaciuni si metanii& Tot ce faci sa fie cu porunca si $inecu'antareD Sfanta 5itur%hie si cele sapte laude sa nu-ti ramana niciodata, iar de pacatele trupesti, de za'istie si de iu$irea de ar%int sa fu%i pana la moarte&

9:2

>icea iarasi duho'nicul catre ucenicul sau= - Sa stii, fiule, ca nu 'ei ramane multa 'reme in Sfantul #unte& )n curand te 'ei intoarce cu tatal tau in tara& Acolo te 'ei calu%ari, 'ei primi darul preotiei si 'ei po'atui pe multi pe calea mantuirii& <u dupa mult timp s-a implinit pre'estirea acelui duho'nic& !arintele 6ichentie s-a intors in tara si a a+uns mare po'atuitor de suflete& Spunea despre dansul ucenicul sau, !rotosin%helul Eftimie Tanase= - )n 'ara anului 999; am fost %ra' ranit pe front& 5a spital, un preot calu%ar in%ri+ea de $olna'i& Era ieromonahul 6ichentie #alau& <u-l cunosteam, inainte de operatie m-am spo'edit la el si, plan%and, l-am intre$at= - !reacu'ioase parinte, 'oi mai scapa cu 'iata din aceasta operatieF - Asculta mata, frate )oane, mi-a zis el& Sa ai credinta in 0ristos ca te 'ei face sanatos si in curand 'ei 'eni la #anastirea Secu si acolo te 'ei face calu%ar si preot& Aceasta pre'estire a parintelui 6ichentie s-a implinit intocmai in toamna anului 9991& A+un%and staret in #anastirea Secu, adesea in'ata pe calu%ari, zicand= - 2ratilor, sa facem lucrul omnului fara lene'ire, ca suntem naimiti lucratori in 'ia 5ui si fiecare, cum 'a lucra, asa plata 'a lua& <imic sa nu facem din sila, nimic pentru $ani, nimic fara $inecu'antare sau cu cartire, ca sa nu pierdem plata in ziua +udecatii& Ca .cine face ascultare cu dra%oste, litur%hie sa'arseste.& Altadata iarasi zicea fiilor sai duho'nicesti= - Toate ale calu%arului sunt sfinte, caci calu%arul este afierosit lui umnezeu& e aceea, lucrul sau sa fie facut cu $inecu'antareD cu'antul lui, intelept si dres cu sareD ru%aciunea lui, curata ca ceara si fier$inte ca foculD chilia lui, simpla ca o pestera, dar sfanta ca o $iserica& !rotosin%helul 6ichentie oprea pe calu%ari sa pescuiasca& Bdata i-a zis ucenicul sau= - !arinte staret, da-mi 'oie sa prind peste din iaz& - e ce sa omori pestele pentru lacomia taF - ar ucenicii lui 0ristos cum prindeau peste din #area (alileeiF - ar tu esti ucenicul lui 0ristosF i-a raspuns staretul& Si s-a rusinat fratele de cu'intele lui& #arturiseau ucenicii lui ca parintele 6ichentie nu +udeca niciodata pe nimeni, orice pacat l-ar fi 'azut facand& Ci indata se ru%a si plan%ea pentru el& Bdata a 'enit la el un calu%ar si i-a zis= - !arinte staret, am 'azut pe cine'a mancand de dulce in zi de post& - <u +udecaA <u +udeca, frateA, i-a raspuns $atranul& !oate i-a luat umnezeu mintea, de aceea a mancatA )ntr-o zi a 'azut staretul doi frati 'or$ind la strana si le-a zis= - <u 'or$iti, fratilor, in $isericaA <ici in%erii nu 'or$esc aici, iar 'oi 'or$itiF Se spunea despre dansul ca nu in%aduia calu%arilor sa mear%a la chiliile altora, sa um$le prin manastire fara rost sau sa 'ina la $iserica fara camilafca& )ar daca cine'a lipsea de la slu+$a fara pricina $inecu'antata, il punea la canon& Spun ucenicii lui ca intotdeauna intra cel dintai in $iserica si iesea cel mai de pe urma& Cand intra mer%ea repede, ca si cum l-ar fi asteptat cine'a& )ar cand iesea din $iserica, mer%ea incet, a'and fata 'esela si luminata& #arturisesc, de asemenea, ucenicii lui ca parintele 6ichentie niciodata nu primea slu+$e de la oameni, cand sa'arsea Sfanta 5itur%hie, nici nu 'or$ea cu cine'a, ca sa poata 'or$i numai cu umnezeu& Era atat de patruns de frica lui umnezeu si de $ucurie, ca intotdeauna 'arsa lacrimi cand slu+ea& Cand se apropia miezul noptii, staretul $atea re%ulat in usa ucenicului si-i zicea= - Scoala, frate (heor%he, sa mer%em la $iserica, caci este ora douasprezece& Apoi canta o sla'a pana se destepta ucenicul si indata plecau la 3trenie& Spunea iarasi ucenicul ca, in fiecare dimineata, la ora 4 fi*, parintele 6ichentie suna clopotul de desteptare& - e ce suni clopotul asa de dimineata, preacu'ioaseF il intre$au unii& - Ca sa se scoale parintii si fratii la ru%aciune din timp, sa-si faca pra'ila si canonul calu%aresc& upa ce suna clopotul, $atea in usa ucenicului, zicand= - Scoala, frate (heor%he, la ru%aciuneA 0ai, dra%ul tatei, sa laudam pe omnul& )ata, pasarile canta afara si ne fac de rasA )ar daca ucenicul se in%reuia de somn, ii zicea= - u-te la fantana si-mi ada o caldare de apa, ca n-am cu ce ma spala& upa ce-si termina pra'ila, parintele 6ichentie canta dupa o$icei o sla'a& Apoi isi lua rasa si pleca la $iserica& Bdata l-a intre$at ucenicul= - e ce nu dormi noaptea, parinte 6ichentieF - aca 'ine #irele in miezul noptiiF Sa ma %aseasca dormindF raspundea $atranul& Si se folosea ucenicul de ne'ointa lui& upa 3trenie, parintele 6ichentie se oprea in mi+locul $isericii si intre$a= - Ce sfant a'em astaziF Ati citit 'iata sfantului de astaziF 3ite, asa posteau si se ru%au sfintii de demult, uite, asa ra$dau muceniciiA )ar noi, parintilor, mancam si dormimA upa ce e*plica 'iata sfantului zilei, adau%a= - )ata, este ora 2,30& e acum mer%eti la chilii, faceti paraclisul #aicii omnului si 'a culcati& 3neori spunea ucenicului sau= - 2rate (heor%he, sa 'eniti deseara cu totii la mineA Seara 'or$ea cu fratii cu'ant de folos din Sfanta Scriptura, din in'ataturile Sfintilor !arinti si din 'iata calu%arilor alesi, pana la miezul noptii& )i in'ata ru%aciunea lui )isus, ii sfatuia cum sa fu%a din cursele 'ra+masului, ii man%aia duho'niceste, ii deprindea sa picteze si sa cante pe note& 5a urma canta sin%ur o podo$ie cu %las lin si duios si cu ochii inlacrimati zicea= - 2ratilor, sa mer%em la $iserica& Se aude clopotul de 3trenieA Spunea iarasi ucenicul lui ca, de 'edea 'reun parinte sau frate trist si a$atut, indata il intre$a cu $landete= - e ce esti suparat, mata, frateF Ai ne'oie de ce'aF

9:3

Apoi lasa slu+$a, chema pe frate la chilia lui si ii dadea un cu'ant de man%aiere, o carte $una, $ani pentru haine, ce'a de mancare sau din darurile aduse de la $iserica si il li$era cu pace& )nsa 'in nu dadea nimanui la chilie, ca sa nu-l duca in ispita& Bdata s-a dus ucenicul la adunat fan pe munte& )n urma, parintele 6ichentie i-a facut curatenie in chilie, a spalat dusumeaua, a scuturat praful, a 'aruit so$a si i-a aprins candela& Seara, cand s-a intors fratele de la ascultare, i-a zis parintele= - 3ite, asa tre$uie sa fie chilia unui calu%ar& Simpla si curata ca o $isericaA Altadata a zis ucenicul catre parintele sau duho'nicesc= - !reacu'ioase, fa-ti si sfintia ta o haina mai $una, ca esti staret si te 'ede lumeaA - <u meritA <u merit alta, frate (heor%heA e m-as iz$a'i in aceasta de pacateA Spunea ucenicul despre staretul sau= - !arintele 6ichentie era foarte ne'oitor& e multe ori um$la 'ara descult sau cu picioarele %oale in $ocanci& 5a chilie a'ea numai o sin%ura haina $una, pe care o lua la $iserica& Celelalte haine erau 'echi si carpite, dar totdeauna curate& Spunea inca ucenicul si acestea= - <-am 'azut in chilia parintelui 6ichentie nici pat, nici perna, nici in'elitoare, nici haine de prisos, decat numai cate'a carti, o masa, candela aprinsa, crucea si epitrahirul cu care spo'edea& <u stiu unde si cum dormea, nici cum se ru%a in chilie, dar intotdeauna il %aseam treaz si senin la fata& !rotosin%helul 6ichentie #alau iu$ea atat de mult /iserica lui 0ristos, incat za$o'ea inlauntrul ei ziua si noaptea& Sin%ur facea curatenie, spala pe +os, impodo$ea altarul, ster%ea icoanele, 'opsea stranele, curata pictura si 'aruia peretii $isericii pe dinafara& Chipul sau era intotdeauna $land si plin de $ucurie& Spunea unul din ucenici ca odata a 'enit la manastire prefectul cu cati'a profesori& !arintele 6ichentie, im$racat intr-o haina rea, 'aruia $iserica= - 3nde este staretul manastiriiF l-au intre$at ei& Am 'rea sa 'or$im cu dansul& - #a duc sa-l caut - a zis parintele 6ichentie& Asteptati putinA ar ei, intele%and de la altii ca el este staretul si 'azandu-l asa rau im$racat, indata au plecat& 3neori il intre$au oamenii= - !arinte staret, cu ce-ati facut atatea reparatii la $iserica si la chiliiF - Cu mila lui umnezeu si cu a+utorul oamenilor, raspundea parintele& aca cheltuiam azi o mie de lei, maine 'eneau in loc doua mii& aca scoteam azi doua mii din casa, a doua zi %aseam patru mii in loc& Se spunea despre dansul ca in noaptea de 99 noiem$rie pri'e%hea sin%ur pana dimineata in Sfantul Altar, in ru%aciune si lacrimi, spre pomenirea Sfintilor #ucenici #ina, 6ictor si 6ichentie& Asemenea facea si in alte nopti de peste an& Se spunea iarasi ca in ziua intai de !asti, cand 'eneau cu totii la trapeza cu icoana )n'ierii si mesele erau pline de daruri, parintele 6ichentie se aseza in capul mesei, %usta de cate'a ori, apoi 'or$ea cu'ant de folos timp de doua ceasuri& 6or$irea lui era asa de dulce si 'ie, incat parintii lasau mancarea si-l ascultau cu lacrimi& Spunea inca parintele 6ichentie celor ce il intre$au, cum ca ouale rosii inchipuiesc lacrimile #aicii omnului, pe care le-a 'arsat pe (ol%ota, cand 2iul ei era rasti%nit pe cruce& Cand 'eneau credinciosii la manastire, $ateau la usa parintelui 6ichentie si-l intre$au= - !arinte, am 'enit la manastire sa facem Sfantul #aslu, sa dam slu+$e, sa ne spo'edim& 5a cine sa ne ducemF - Eu 'a marturisesc, fratii mei - raspundea $atranul cu dra%oste& Apoi za$o'ea cu ei toata noaptea& 5e asculta necazurile, ii marturisea, le randuia canon, ii man%aia cu alese cu'inte duho'nicesti si ii odihnea& A doua zi iarasi ii ducea la trapeza, ii ser'ea sin%ur cu mancare, le dadea paine pentru drum, ii petrecea pana la poarta si, $inecu'antandu-i, ii li$era cu pace& Bdata, un preot a adus pasca in sfantul altar& Atunci $atranul i-a zis= - !arinte, nu stii ca dupa tipic nu-i 'oie sa se aduca pasca, $ranza si oua in sfantul altarF Se cadea sa faci 200 de metanii pentru aceasta& ar nu-mi permit sa dau canon la preoti& e aceea, 'oi face eu canonul acesta& Spuneau $atranii care l-au cunoscut ca parintele 6ichentie in'ata asa de frumos pe oameni, ca toti care il ascultau plan%eau& - ra%ii mei - zicea el -, ati 'enit de departe, cu desa%ii in spate, desculti peste dealuri, truditi si flamanzi, ca sa 'a inchinati la sfintele manastiriA /ine ati 'enit, fratilorA umnezeu sa 'a numere pasii&&& 5a plecare, iarasi le zicea= - Sarutati, fratilor, pamantul acesta, ca este loc sfant& Aici au trait atatia cu'iosi, pe care numai umnezeu ii stieA )ar credinciosii, inchinandu-se, plecau mai departe& 3n frate curand calu%arit a intre$at pe parintele 6ichentie= - !reacu'ioase, ce sa fac sa ma mantuiescF - Asculta, mata, frate, sileste-te sa implinesti tot ce ai fa%aduit si cu si%uranta te 'ei mantui& - 6ai, parinte, ma infricosez de +uramantul calu%arescA - <u te teme, frateA Ai nade+de ca ai primit uh Sfant& )ncepe a lucra cate putin, pana 'ei deprinde fapta $una& Cauta mai intai sa ai constiinta curata, sa nu te mustre de nimic la apusul soarelui& Apoi, pazeste-ti mintea de %anduri rele, fa cu dra%oste orice ascultare si zi mereu . oamne )isuse.& Asa, dra%ul tatei, asculta mata de mine si nu 'ei %resi& Asa se lucreaza o%orul sufletului& Alt fiu duho'nicesc l-a intre$at= - !arinte 6ichentie, ce sa fac sa ma mantuiescF )ar $atranul i-a dat o hartie pe care scria= - #arturiseste-ti cat mai des pacatele taleD fa-ti canonul si pra'ila de chilieD zi neincetat ru%aciunea lui )isusD fa ascultare la toate si tuturorD iu$este sin%uratatea ca sa fii scutit de a auzi, de a 'edea, de a pofti si de a critica, pe drept sau pe nedreptD in fata ta, toti sa fie socotiti ca sfinti& Sileste-te sa faci acestea cu dra%oste si 'ei fi 'iu& )ar nefacand acestea, pentru ce ai +urat, nesilit fiindF Ce ne$unie fara leac este a +ura fara a-ti da seama pentru ce +uriA Spuneau ucenicii lui ca parintele 6ichentie nu se atin%ea niciodata de Sfanta #asa, afara de mare ne'oieD iar deasupra nu in%aduia sa se puna nimic, afara de cele sfinte& Cand sa'arsea dumnezeiasca 5itur%hie, statea departe de +ertfelnic si se ru%a cu mainile asezate crucis pe piept, iar cand pomenea pomelnicele se aseza in %enunchi lan%a Sfanta #asa si se ru%a pentru toti cu lacrimi&

9:-

5a spo'edanie, parintele 6ichentie era foarte $land si iscusit, intotdeauna ii dadea indrazneala omului si nade+de in mila lui umnezeu& - Asculta, mata, - spunea $atranul - marturiseste, aici, in fata lui 0ristos, tot ce ai pe suflet& <u ascunde nimic, nici nu te rusina de mine, ca si eu sunt om si nu am 'oie sa ma smintesc de pacatele tale& Asa, dra%ul tatei, spune tot ce ai %resit si te caieste ca un om, iar umnezeu te 'a ierta prin mine, pacatosul, dupa mare mila 5ui& <umai sa parasesti pacatulA 5a urma dadea si putin canon - metanii, post si milostenie& Spunea ucenicul sau ca parintele 6ichentie primea foarte %reu la spo'edanie preoti de mir si duho'nici& - Asculta, mata, parinte, zicea $atranul - du-te la parintele Am$rozie din #anastirea <eamt& El este duho'nicul preotilor& - e ce nu spo'edesti preotiF l-a intre$at ucenicul& - Ei, frate, cel mai %reu este sa marturisesti preoti si duho'niciA Ei au o mare raspundere inaintea lui 0ristos& )ntr-o zi a spus $atranul catre toti= - !arintilor, iata, 'in de departe mireni la manastire, cu traistele pline de daruri& )ar noi le primim darurile si-i lasam sa plece deserti& <imic nu le dam inapoi& Caci, cine dintre noi se roa%a cu post si cu lacrimi pentru eiF Sau cine le da sfaturi si cu'inte de man%aiereF Cine mai face metanii pentru mireniF 6ai de noi, parintilorA Sa stiti ca o sa ne dea umnezeu in +udecataA )n anul 992;, la hramul #anastirii Secu a 'enit lume multa& !arintele 6ichentie i-a primit pe toti cu dra%oste, i-a odihnit si ospatatD iar din darurile aduse a impartit la slu+itori, la calu%ari si la saraci& 6azand aceasta, casierul manastirii i-a zis= - !arinte staret, dar totul impartitiF #anastirea cu ce mai ramane, ca s-au cheltuit atatia $ani cu hramulF - 5asa, parinte Eftimie& Astazi am praznuit ziua Sfantului )oan /oteza- torul& 5a hram, manastirea nu tre$uie sa casti%e, ci sa se roa%e si sa faca milostenie la toti& Acesta este un hram ade'aratA Spunea ucenicul ca intr-o zi de An <ou s-a adunat o$stea la staretie sa ureze parintelui 6ichentie sanatate si sa primeasca $inecu'antare& )ar $atranul le-a zis= - !arintilor si fratilor, s-ar fi cu'enit sa 'a ser'esc cu cate un pahar de 'in, dupa o$icei, dar nu am& Eu, insa, nu 'a dau 'in, care de multe ori omoara sufletul, ci 'a dau cu'inte de folos de la Sfintii !arinti, care dau 'iata& <u asteptati de la mine cu'inte inalte, ca cele inalte sunt sus& Acolo sa ne a+ute umnezeu sa ne implinim cu totii& upa ce le-a 'or$it din 'iata si in'ataturile Sfantului 6asile, a incheiat, zicand= - Sa nu ne deznada+duim, parintilor, chiar daca %resim, ci sa ne marturisim, sa parasim pacatul si sa a'em nade+de& Ca umnezeu, ca un Tata $un, mereu ne asteapta cu $ratele deschise& A 'enit la parintele 6ichentie un staret renumit si au 'or$it mult impreuna despre mantuirea sufletului& 5a urma i-a zis $atranul= - !arinte staret, sfintia ta o$li%i pe calu%ari sa posteasca cate doua, trei zile, chiar daca unii nu pot& <u este mai $ine sa-i lasi dupa puterea si 'ointa lorF Eu nu fac asa& 5e dau post, dar cu painea pe masa& Cred ca mai mare plata 'or a'ea& )i in'at sa posteasca cu painea dinainte& Ca .pe datatorul de $una 'oie il iu$este umnezeu.& Spunea ucenicul ca parintele 6ichentie mer%ea uneori la $ucatarie si zicea $ucatarului= - Asculta, mata, parinte, fa mancare destula, pentru toata lumeaD pune untdelemn cat tre$uie si o fier$e $ine, sa fie $una, ca sa nu carteasca, nici sa se im$olna'easca parintii& Spunea iarasi ucenicul ca $atranul 'enea re%ulat la masa cu parintii, dar el nu manca& <umai seara %usta putin& Ser'ea la masa, citea cu'ant de in'atatura si pri'ea cu dra%oste cum mananca fiecare& 3neori ii ziceau ceilalti= - #ananca si sfintia ta, parinte staret& - )ertati-ma, parintilor, am mancat la staretie cu cine'a si nu mai pot manca& 6ai, asa m-am saturatA Se mai spunea despre dansul ca, daca o$ser'a la masa pe cine'a ca nu mananca, se apropia de el si-i zicea= - e ce stai mata si nu mananciF )a, frate, si mananca& - )arta-ma, preacu'ioase, m-am saturat& - Asa, frate, sa 'a infranati cu mancarea dinainte& Cel mai $un post este sa mananci fara sa te saturi& )ar daca postesti de frica staretului, acela este post de sila, iar nu din dra%oste& Spuneau ucenicii lui ca cea mai mare fapta $una a staretului era aceea ca nu +udeca niciodata pe nimeni, ci intotdeauna lua aminte de sine& 5ucrand intr-o zi cu fratii la %radina si o$ser'and pe unii ca rad si 'or$esc de rau, a suspinat in sine si-a zis= - Ei, fratilor, mi-aduc aminte ce zicea Sfantul !a'el= .<iciodata nu am scos cu'ant desert din %ura mea.& )ar eu, ticalosul, intotdeauna cle'etesc, cartesc, 'or$esc de rau pe fratele meu si rad, in loc sa plan% pentru pacatele mele& 6ai mie, fratilor, se apropie ceasul mortii mele si nu stiu ce raspuns 'oi da inaintea lui 0ristosA )ar fratii, auzind acestea, taceau si se rusinau de 'or$ele lui& Spuneau iarasi fiii sai duho'nicesti ca parintele 6ichentie pri'e%hea aproape in fiecare noapte& 6ara se ne'oia in padure si iarna in chilie& e cum se lasa intunericul, isi lua !saltirea in traista, lumanari si chi$rituri, si se furisa in padure& Acolo se ru%a sin%ur si facea mii de metanii& )ar in zorii zilei se intorcea la chilie neo$ser'at si suna clopotul de desteptare& Bdata a 'enit in 'izita canonica la manastire mitropolitul !imen de la )asi& upa ce s-a inchinat in $iserica, i-a zis staretul= - )nalt !reasfintite, spuneti un cu'ant de folos la parinti& - /ine, parinte 6ichentie, iata le spun= !reacu'iosi parinti, cu randuiala lui umnezeu si cu ru%aciunile Sfantului )oan /otezatorul, patronul acestei manastiri, a'eti un staret cu 'iata aleasa, cum nu am in nici o alta manastire din #oldo'a& 6a ro% sa-l ascultati in toate si sa-i urmati 'iata si cred ca cu darul lui 0ristos, cu totii 'a 'eti mantuiA A zis odata parintele 6ichentie catre duho'nicii manastirii= - !arintilor, mare este taina preotiei si a duho'niciei si 'ai noua de 'om pierde sufletele incredintate de 0ristos& Ca pentru fiecare 'om da socoteala& Eu cred ca dintr-o mie de duho'nici, putini se 'or mantui, cum ne in'ata si Sfantul )oan (ura de Aur, ca duho'nicia este cea mai %rea misiune pe pamantA Spunea ucenicul sau ca parintele 6ichentie nu primea niciodata $ani pentru spo'edanie sau pentru orice fel de slu+$e& Totul facea %ratuit, din credinta si din dra%oste, precum porunceste 0ristos= )n dar ati luat, in dar sa dati (#atei 90, 1)& e asemenea, nu primea la chilie $ani pentru pomelnice, ci ii trimitea la $iserica& 5a acest mare parinte 'eneau zilnic multi saraci sa ceara milostenie& Cum $atea cine'a in usa, indata deschidea si zicea= - 6ai, a $atut 0ristos la usa chiliei mele si nu am ce sa-i dau milostenieA Si indata lua ce %asea in cale si impartea& Bri un prosop din cui, ori o pereche de ciorapi, ori ce'a $ani, ori o $ucata de paine& )ar daca nu a'ea nimic la indemana, spunea saracului=

9:4

- Asteapta mata putin afaraA )ar el intra in chilie, se dez$raca de camasa sau isi scotea $ocancii si ii dadea saracului, zicand= - !rimeste, frate, macar atat, ca n-am altce'a pe ziua de astaziA 5a urma adau%a= - 6ino sa mananci la trapeza& <u cum'a sa pleci flamandA Si il ser'ea cu mainile sale& Apoi il petrecea pana la iesire& Se spunea despre el ca niciodata nu purta haine noi, ci numai haine 'echi, dar intotdeauna curate& <u a'ea uneori nici camasa de schim$, pentru ca totul dadea milostenie& e aceea purta permanent la %at un fular ne%ru, lun% pana la $rau, ca sa nu-l 'ada cine'a ca nu are camasa pe el& Cand parintele 6ichentie mer%ea la Tar%u <eamt sa faca cumparaturi pentru manastire, se adunau in +urul lui toti saracii de pe ulite, copii orfani, 'adu'e, schiopi, or$i, cersetori& )ar sfintia sa le dadea milostenie cea mai mare parte din $ani& in $anii ramasi facea cumparaturi si se intorcea inapoi& Spuneau ucenicii lui ca in 'ara anului 9921, cand a fost numit duho'- nic la #anastirea A%apia, a trecut muntele numai cu traista in spate, in care a'ea Sfanta E'an%helie, crucea, molitfelnicul, epitrahirul si un rand de schim- $uri& Aceasta era toata a'erea lui& Spuneau iarasi ca parintele 6ichentie era chemat uneori la praznic in manastire, iar el 'enea cu dra%oste& upa ce $inecu'anta, %usta din mancare de trei ori, iar paharul cu 'in numai il atin%ea de $uzele sale, apoi zicea= - /o%daprosteA Ce $ine am mancatA umnezeu sa ierte pe raposatulA - #ai stati, parinte, si mancati cu noi& <u 'a sculati flamand de la masa, staruiau maicile& - Am mancat& )ertati-ma& #a duc, ca ma asteapta 0ristos la chilieA Si indata pleca& Bdata a 'enit un credincios la $atranul si i-a zis= - !arinte, cutare om mi-a facut multe necazuri& <u mai pot ra$da& Spune-mi ce sa facF - Asculta, mata, dra%ul meu& <u te tul$ura pe fratele in zadar, ca nu el, ci dia'olul este de 'ina& eci, nu rupe le%atura dra%ostei care este mai scumpa decat orice pe lume& Altadata au 'enit cati'a calu%ari la el si i-au zis= - !arinte 6ichentie, spune-ne un cu'ant de folos& - !arintilor, - zise $atranul - de nimic nu ne 'a intre$a 0ristos la +udecata, decat numai atat= !entru ce nu ne-am pocaitF !entru ce nu neam plans pacateleF !entru ce am ramas cu candelele stinseF eci, siliti-'a, dra%ii mei, siliti-'a la pocainta& Ca, iata, 'ine noaptea, cand nimeni nu mai poate lucra nimic& 6ine moartea fara 'este si ne %aseste in pacate& Sa fim %ata, parintilor, sa fim %ata de drumA A 'enit odata o calu%arita la parintele 6ichentie si l-a intre$at= - !reacu'ioase, a 'enit o ruda la noi& A'em 'oie s-o %azduim in chilieF - #aica, asculta mata& <ici un ceas sa nu %azduiesti pe mireni in chilie, ci numai la arhondaric& Ca chilia calu%arului este $iserica, este camara de taina si loc de ne'ointa& )ar 'or$irea cu mireni alun%a plansul calu%arului, stin%e candela ru%aciunii si departeaza pe 0ristos din inima lui& aca o$ser'a 'reun mirean ca face sminteala in manastire, indata ii zicea= - Asculta, mata, frate& #ata tre$uie sa pleci din manastire mai inainte de apusul soarelui, ca aici este foc& Aici este loc sfant, unde sute de suflete se roa%a lui 0ristos& Aici ru%aciunile si metaniile nu mai inceteaza, nici candelele maicilor nu se stin%& e aceea se cu'ine sa intri cu sfiala, sa mer%i incet, sa ai pri'irea in +os, sa nu tii pe nimeni de 'or$a si sa te ro%i, ca manastirea este loc sfant& )ntr-o zi l-au intre$at cati'a credinciosi= - !arinte 6ichentie, oare este pacat a manca de dulce in zile de postF - Ascultati, fratilor& Tot ce dezmiarda trupul este pacat& Cand /iserica ne opreste sa mancam de dulce, suntem datori sa postim& Eu nu 'a pot dezle%a sa mancati& )ar cand /iserica dezlea%a la toate, eu nu 'a pot le%a sa nu mancati& eci sa facem asa cum ne in'ata /iserica& Spuneau ucenicii lui ca !rotosin%helul 6ichentie manca foarte putin, numai cat sa-si mentina 'iata& Tot ce capata de mancare impartea la cei din +urul lui, iar daca ii mai ramanea ce'a, catre seara se ducea la maicile sarace si le zicea= - #aica, m-a trimis 0ristos la sfintia ta cu ce'a de mancare& Te ro% s-o primesti in numele omnuluiA Catre maicile mai indestulate din manastire zicea $atranul uneori= - Auziti ce spune 0ristos= 2ericiti cei milosti'i, ca aceia se 'or milui& eci, mare osanda 'om lua de nu 'om face milostenie& Calu%arul tre$uie sa manance un sin%ur fel de mancare si acela cu multa infranare& 5a fel si haine sa ai$a numai doua, una de lucru si alta de $iserica, si acelea sa fie simple& Cand 'enea 'reun sarac la el si nu a'ea ce sa-i dea, se ducea la maici si le zicea cu %las ru%ator= - #aica, a 'enit 0ristos la mine si nu am ce sa-i dau milostenieA Te ro%, imprumuta-mi 900 de lei si, cand 'oi a'ea, ti-i 'oi da inapoi& )ar maicile, 'azand dra%ostea lui pentru saraci, ii raspundeau= - !oftiti, parinte, 900 de lei si nu ni-i mai da inapoi, ca 'rem si noi sa miluim pe 0ristos& Asa silea $unul pastor si pe altii sa faca milostenie& Altadata a 'enit un calu%ar sa-i ceara cu'ant de folos, iar $atranul i-a zis= - Asculta, mata, parinte& Ai primit ce'a astaziF Astazi sa imparti la toti& <imic sa nu tii pentru a doua zi& <ici $ani, nici paine, nici doua haine& Ca are %ri+a 0ristos sa te hraneasca si maine& )ntr-o iarna i-a cusut monahia #i%alusa - mama sa - un rand de haine noi calu%aresti, din lana ti%aie& ar, inainte de a le im$raca, a 'enit la cu'iosul un om sarac cu sotia sa ceara milostenie& A'eau acasa 90 copii si duceau lipsa de toate& eci, le-a zis parintele= - !oftiti hainele acestea de siac& Sunt preotesti, dar puteti sa le prefaceti in haine pentru copii& )arna tin foarte cald si sunt noi& Tot stateau la mine de%ea$a& <oi a'em de toate& - /o%daproste, parinte, au spus oamenii si au plecat& eci, auzind, mama lui a zis, suspinand= - Cum a dat parintele de pomana hainele acelea noi, asa de $uneF Cu ce o sa se im$race in iarna astaF - 5asa, maica #i%alusa, nu mai plan%e, au man%aiat-o celelalte& Are umnezeu %ri+a de parintele 6ichentieA Spunea maica 5aurentia, ucenica lui= - Bdata m-am dus la parintele 6ichentie pentru marturisire si l-am %asit spalandu-si rufele& Era im$racat cu dulama, fara camasa pe el& - )arta-ma, maica, ca ma 'ezi asa& )mi spal camasile si nu am altele de schim$& - a-mi $inecu'antare, parinte, sa le spal eu& - Ei, maica, dar popa ce sa facaF

9::

>icea iarasi ucenica lui= - !arintele 6ichentie locuia in casa preotilor, alaturi de ucenicul sau, !rotosin%helul Eftimie& Si 'enea la el multa lume pentru spo'edanie si sfat& ar, pentru ca sa nu mahneasca pe ucenicul sau ca este trecut cu 'ederea, zicea credinciosilor= - 2ratilor, mer%eti o parte si la parintele de alaturi& Este un duho'nic foarte $un si iscusit& Spunea maica 5aurentia despre acest mare duho'nic ca, cu mult mestesu%, reusea sa tra%a la spo'edanie pe maicile care se temeau de canon aspru& Cum 'edea 'reuna descura+ata, chema la sine o sora si-i zicea= - )a, mata, untdelemnul si faina aceasta si le du la maica cutare, din partea mea, ca este lipsita& - !entru ce faci aceasta, parinte 6ichentie, - intre$a maica 5aurentia - doar are cu ce traiF - Ca sa-i ridic moralul si sa-i dau indrazneala duho'niceasca& upa o zi sau doua, cand o intalnea in $iserica, o chema la sine si-i zicea= - #aica, sfintia ta esti o calu%arita $una& Ai 'enit la manastire de atatia ani, ai crescut ucenice, ai facut ascultare, la $iserica 'ii re%ulat, la strana canti frumos& <u tre$uie sa te descura+ezi& Aceasta este lucrarea 'ra+masului& Ai nade+de in mila lui umnezeu si 'ina pe la popa& B sa-ti citesc o ru%aciune, o sa te spo'edesc si 'ei 'edea pe urma ce multumita te 'ei simti& Asa casti%a parintele 6ichentie sufletele tuturor& Acest preacu'ios parinte a'ea si darul mai inainte-'ederii& Cand 'enea cate un frate tanar la manastire, el simtea cu duhul daca 'a fi sau nu calu%ar $un& !e unii din frati ii chema la sine si le zicea= - umnezeu si #aica omnului sa 'a $inecu'inteze, fratilor, sa a+un%eti calu%ari $uni si preoti ai /isericii lui 0ristos& )ar pe altii, chemandu-i, le spunea= - 2ratilor, n-o sa puteti sta in manastire& Aici este %reu& !oftiti $ani de drum si 'a duceti acasa& Ascultati de parinti, in'atati o meserie si a'eti frica lui umnezeu& Si toti urmau sfatul lui& Spunea maica 5aurentia ca a 'enit o copila la $unica ei, calu%arita in #anastirea A%apia, ca s-o 'ada& A doua zi, $atrana s-a dus la parintele 6ichentie si i-a zis= & - /inecu'inteaza, preacu'ioase parinte, pe nepoata mea ca se intoarce acasa& - umnezeu si #aica omnului sa te $inecu'inteze, sora, sa ramai la manastire si calu%arita sa te faciA in ceasul acela, copila a ramas la A%apia si a a+uns calu%arita $una& 5a parintele 6ichentie 'eneau multi $olna'i pentru ru%aciune& 3nii din ei se 'indecau& /atranul ii primea pe toti cu dra%oste, ii marturisea si le facea Sfantul #aslu& El insa simtea cu duhul daca $olna'ul se 'a 'indeca sau nu& e aceea nu 'oia sa schim$e hotararea lui umnezeu& 5a plecare, man%aia pe cel suferind si-i dadea a intele%e ce 'a urma& - Cat sa 'a dam, parinte, pentru Sfantul #asluF intre$a $olna'ul& - Ei, lasa, daca te 'indeci, ne tocmim noiA Si nu lua niciodata $ani de la nimeni& Bdata s-a im$olna'it parintele 6ichentie si nu a'ea unde sa se culce, ca nu a'ea pat in chilie& Atunci maica 5aurentia i-a adus un pat cu perna si asternuturi si a zacut $atranul cate'a zile pe el& upa ce s-a ridicat din $oala a zis catre maici= - 6a multumesc pentru pat, pentru perna, pentru toate& 5uati-le de acum, ca popa s-a facut sanatos& e ce sa doarma altul pe dusumea din cauza meaF - /a nu, preacu'ioase, 'i l-am daruit de tot& Tineti-l in chilie& - aca-l tin in chilie, iar ma intoarce $oalaA upa cate'a zile a intalnit un sarac si i-a dat patul cu tot ce era pe el& e atunci parintele n-a mai fost $olna' niciodata cat a stat la #anastirea A%apia& Spunea odata $atranul catre !rotosin%helul Eftimie, ucenicul sau= - Asta noapte, dupa ce am facut cate'a ate de metanii, m-am asezat putin pe scaun sa ma odihnesc& upa cate'a minute am simtit ca cine'a mi-a smuls cu manie metaniile din mana si le-a aruncat& Cand am deschis ochii, am 'azut in chilie o ceata de dia'oli ne%ri, care saltau si +ucau& ar indata ce am inceput sa stri% catre 0ristos cu lacrimi, dia'olii s-au facut ne'azuti& >icea iarasi parintele 6ichentie catre ucenicul sau= - /ine este calu%arului sa fie strain toata 'iata& aca nu, sa se instraineze macar la $atranete, ca sa moara strain, iar nu intre ai sai& Ca asa a fa%aduit lui 0ristos& B$isnuia parintele sa 'or$easca catre fiecare cu'ant de folos& Cum isi aducea aminte de 'reun cu'ant ziditor de suflet, indata il spunea la cea dintai calu%arita pe care o intalnea& - #aica E'se'ie, auzi mataF #i-am adus aminte de un cu'ant& Sa ti-l spun acum, poate nu te mai intalnesti cu el& 5a urma incheia, zicand= - Acesta este, poate, ultimul meu cu'ant, ultima $inecu'antare& Cine stie daca mai a+un%em pana maineA )ntr-o zi l-a intre$at unul din ucenici= - Cum 'a simtiti la #anastirea A%apia, parinte 6ichentieF - Sla'a lui umnezeu pentru toateA Stiti ce ma tine aiciF 5itur%hia zilnica si Sfanta )mpartasanieA Altfel m-ar incon+ura ispitele din toate partile& Si s-a folosit mult ucenicul de cu'intele $atranului& >icea parintele 6ichentie= - Cine cauta a se indulci de frumuseti trupesti este 'ino'at ca si cur'arul, si, pana nu pune hotar, nu se poate impartasi& /a si anafura o ia spre pacat& 6ai, si ce multi mai sunt din cei care cred ca a pofti nu este nimicA ar 0ristos spune hotarat= aca ai poftit, iata ai si cur'it in inima ta (#atei 4, 21)& >icea iarasi= - Cea mai si%ura cursa a dia'olului pentru om este amanarea& .Ai 'reme sa te inchini, - zice el - sa postesti mai pe urma, deseara, maineA. Si tot te amana pana mori& )ata, asa se pierde omul sin%ur, cu 'oia lui, nepocait& A cui este 'inaF Alteori spunea ucenicilor= - 2ratilor, in zadar 'a spo'editi, daca nu puneti hotar %reselilor& >icea $atranul catre fiii sai duho'nicesti= - B, ce ne$unie fara leac este a +ura in fata altarului lui 0ristos si in fata a toata lumea, ca 'ei trai toata 'iata ta numai in ascultare

9:;

desa'arsita, in ra$dare, in infranare de $auturi si de orice pofte si indulciri trupesti& Si 'aiA )n urma +uramantului din aceeasi zi, incepi a cauta sa refuzi supunerea, sa calci in picioare +uramantul sfant si sa te intorci cu indrazneala la cele dintai& <u uita, insa, ca +uramantul acesta in ziua +udecatii iti 'a fi cel mai cumplit paras& Tine seama ca nu numai pentru tine 'ei raspunde, ci si pentru toti acei ce s-au smintit de tine, precum insusi 0ristos zice= 6ai de cel prin care 'ine sminteala (#atei 91, ;)& >icea parintele 6ichentie si acestea= - !e #antuitorul 0ristos nimeni nu 5-a 'azut niciodata razand, dar plan%and 5-au 'azut toti adeseori& <u pentru El plan%ea, ci pentru lumea ratacita in pustietatile pacatelor, unde locuiesc 'ra+masii omenirii, stand la panda neadormiti si cautand ca fiarele sal$atice sa rupa si sa in%hita pe toti cei rataciti in acele pustietati& !entru cei ce 'or$esc in $iserica, spunea= - 6or$irea, %lumele si rasul in $iserica sunt pacate contra Sfantului uh, adica contra puterii dumnezeiesti, caci prin acestea se dispretuieste sfintenia $isericii si se da prile+ de sminteala pu$licului& /a, ce'a mai mult, aceste uraciuni au de'enit astazi un o$icei nedespartit de $iserica si de credinciosii sai& 6ai, ce dureros lucru este cand sin%uri noi dispretuim ce a'em mai sfant - /iserica - pe care o a'em mostenire de la 0ristosA espre aceasta )nsusi omnul spune= Casa mea, casa de ru%aciune se 'a chema pentru toate neamurile, iar 'oi ati facut-o pestera de talhari (#atei 29, 93)& )ar despre post asa in'ata pe ucenici= - 2ara post - adica infranare de la mancare, de la $autura si de la %anduri si fapte rele - nimeni dintre muritori nu poate fi in stare sa traiasca 'iata monahala sin%uratica, in curatenie trupeasca a$soluta si cu deplina pace a constiintei& 3n trup hranit si odihnit in'in%e neaparat duhul, intuneca constiinta si cade 'ictima a multe feluri de pacate& Alteori iarasi in'ata zicand= - 2ratilor, 'or$irea si %lumele in $iserica se aseamana cu ras la mormantA )arasi zicea parintele 6ichentie= - Este ade'arat ca #antuitorul a dat Sfintilor Sai Apostoli puterea de a le%a si dezle%a pacatele - si prin ei arhiereilor si preotilor -, dar cu conditia ca acestea sa fie ispasite prin post, ru%aciune, canon, lacrimi si hotar& Ei $ine, astazi multi cauta duho'nici dintre cei mai lesne iertatori si inca ii roa%a sa nu le dea canon mult& /a inca ar mai cere %ratiere definiti'& 3nii nu uita sa ceara imediat si 'oie de impartasanie, indiferent de %reutatea pacatelor& Aceasta, ca sa-i creada lumea 'rednici& B, ce ne$unie fara leacA Canoanele sunt facute de Apostoli si de alti sfinti si tre$uie aplicate tuturor, dupa om, dupa timp si impre+urari& )nsusi 0ristos S-a ostenit, a postit, S-a ru%at si a plans pentru noi& B, oameni impietriti si or$i, Sfanta )mpartasanie este foc ce arde pe cei ne'redniciA )ar pentru cei cu totul impietriti la spo'edanie, zicea= - 6ai si iar 'ai celor plini de pacate care cauta duho'nici lesne iertatori si le fura $inecu'antarea si cu o$raznicie indraznesc a se impartasi, stiindu-se sin%uri ca sunt ne'rednici& Acelora mai $ine le-ar fi fost sa se fi nascut morti, caci, hotarat, iertare nu mai pot a'ea si partea lor 'a fi in 'eci cu )uda& Alteori in'ata marele duho'nic= - )nainte de a mer%e la spo'edanie, cerceteaza-ti constiinta mult timp si 'ezi ca sunt %reseli mici, care de multe ori pot de'eni mai 'atamatoare ca cele mari& Apoi scrie pe hartie tot ce ai %resit si cauta un duho'nic iscusit, iar nu lesne iertator& Ca nici un duho'nic intelept nu poate nesocoti canoanele Sfintilor !arinti& Caci, 0ristos si Sfintii Sai, ieri, azi si in 'eci, aceiasi suntA eci, marturisindu-te, cere sin%ur canonul cu'enit si fa-l indata, ca nu-ti stii ceasul mortii& aca iti da 'oie duho'nicul sa te impartasesti, inca nu te %ra$i, ca foc este si arde& Ci, cerceteaza-ti mult constiinta si apoi cu mare frica, impartaseste-te& >icea iarasi parintele 6ichentie= - Spo'edania deasa sla$este puterea dia'olilor& >icea si acestea= - Cei ce se supun pacatelor si patimilor trupesti, aceia, acolo, nicidecum nu 'or a'ea iertare& Bdata, 'azand $atranul unele surori cartind in manastire, le-a zis= - 2aceti ascultare, maicilor, fara cartire, ca lui umnezeu& Aceasta este calu%aria& aca nu, rade dia'olul de 'oi si 'a casti%a el& Altadata, 'azand o calu%arita 'or$ind de rau pe stareta, i-a zis= - Tu cine esti, care +udeci pe slu+itoarea lui umnezeuF Ea, omnului sta sau cade& Si 'a sta, ca puternic este umnezeu sa o spri+ineasca& Se cade insa si slu+itoarei omnului - staretei - a fi impodo$ita cu toate 'irtutile e'an%helice, zidite pe temelia smereniei, +udecand cu nepartinire si cu indelun%a ra$dare, .ca sa ia plata chemarii de sus.& >icea parintele 6ichentie catre o calu%arita din A%apia 6eche care 'oia sa aduca pe oameni cu sila la pocainta= - #aica E'se'ie, pentru ce nu te tii de in'atatura Sfintei E'an%helii, care spune asa= <imeni nu poate 'eni la #ine de nu-l 'a tra%e pe el Tatal ()oan :, --)F eci, pe fiecare om, daca nu-l tra%e si nu-l misca uhul Sfant, el ramane impietrit ca 2araon, caruia umnezeu anume i-a impietrit inima ca sa faca minuni prin el, sa se prosla'easca prin impietrirea lui& Asa face umnezeu cu fiecare om& <u-l cheama cand 'rei tu, ci cand 'rea El& e%ea$a te framanti, caci %andurile lui umnezeu nu sunt ca ale noastre& >icea iarasi catre aceeasi calu%arita= - Ai +urat ra$dareF 8a$daA <u cauta ce fac altii, ca umnezeu 'oieste sa cauti de sineti& Ce 'reiF Sa mantuiesti cu forta pe omF Ai uitat ce i-au facut calu%arii Sfantului Simeon <oul Teolo%F Cum l-au dat afara din manastireF 8a$da, deci, si nu te pune impotri'a lui umnezeu& Altadata iarasi i-a zis $atranul= - Cautand la ceea ce fac altii, %resesti& <u te rataci, 'rand sa indreptezi pe altii& Ci 'ezi de tine, ca pentru tine ai +urat& Are umnezeu %ri+a de fiecare& >icea iarasi aceleiasi calu%arite= - <icaieri nu 'ei putea sta, nici 'ei a'ea pace sa te mantuiesti, de nu 'ei tacea ca mortul si nu 'ei ra$da pana la san%e& Ca, de te ocupi sa mantuiesti pe altii, te uiti pe tine& >icea iarasi parintele 6ichentie= - e cate ori parasti pe fratele tau, de atatea ori calci E'an%helia care iti arata pe omnul rasti%nit&

9:1

>icea catre aceeasi calu%arita= - aca toata 'iata sfintiei tale nu te 'ei hotari ca pe toti si pe toate sa-i crezi sfinti si sfinte, nu te poti mantui si de%ea$a mai stai in calu%arie& Eu cred din inima ca toti sunt sfinti si sfinte si ca umnezeu ii mantuieste si ii sfinteste asa cum eu nu pot pricepe, nici sfintia taA >icea parintele 6ichentie si acestea= - 6a incredintez ca cel ce uraste, chiar moti'at, pe aproapele sau, se face atat de 'ino'at, incat merita a fi tras la cea mai inalta instanta de +udecata& )ar cel ce defaima si pone%reste pe aproapele, se aseamana cu uci%asii de oameni care se condamna la cea mai %rea pedeapsa& >icea iarasi= - <u e*ista su$ soare un lucru mai dureros, decat un crestin care stie a citi, dar nu are in casa sa /i$lia, si nu citeste in ea zilnic, ca sa ia dar si putere& )nainte de plecarea sa in /anat, au 'enit la $atranul doi ucenici - ieromonahul Climent si monahul Cleopa - si cu multe lacrimi i-au zis= - !reacu'ioase parinte, in curand 'ei pleca de la noi si nu ne 'om mai 'edea in 'iata aceasta& Spune-ne ultimul cu'ant de folos& )ar parintele 6ichentie, punandu-si mana pe %rumazul parintelui Cleopa si cu cealalta lo'ind usor in masa, a zis= - Asculta, mata, parinte Cleopa, asculta ce-ti spune popa& )ata ultimul meu cu'ant= ra$dare, ra$dare, ra$dareA Si cand ti se 'a parea matale ca ai %atit-o, ia-o din nou de la capat= ra$dare, ra$dare, ra$dareA - ar pana cand, parinte 6ichentieF - !ana la usa mormantuluiA Apoi, dra%ii mei, 'om mer%e noi acolo in %radina raiului& Si acolo canta pasari asa de minunatA Si sunt copaci cu flori si fructe de aurA Si pa+isti care 'esnic infloresc& Si sunt iz'oare cu ape limpeziA Acolo 'om 'edea cetele sfintilor& Acolo 'om auzi cantarile in%erilor& Acolo 'om petrece in 'eci cu omnul& eci, fratii mei, acolo in rai sa ne intalnimA #arturisesc ucenicii sai ca, in timp ce parintele 6ichentie sa'arsea la #anastirea A%apia ultima 5itur%hie, s-a 'azut de catre toti un porum$el deasupra Sfintei #ese& Apoi a z$urat afara& - )n ce parte a z$urat porum$elulF intre$a parintele la sfarsitul slu+$ei& - A z$urat catre apus - i-au raspuns maicile& - eci, catre apus tre$uie sa plec si euA 5a 2: martie, 99-0, parintele 6ichentie impreuna cu ucenicul sau, ieromonahul Eftimie Tanase, au plecat ca misionari in /anat& )n sunetul clopotelor, o$stea #anastirii A%apia i-a petrecut plan%and pana de'ale& Apoi, $atranul, intorcandu-se spre ele, a zis= - #aicilor, de-a+unsA 6a multumesc pentru atata dra%oste& )ntoarceti-'a la manastire si nu uitati fa%aduintele calu%aresti de care 'om da seama inaintea lui 0ristos& )ertati-maA Apoi, facand metanie unii altora, le-a $inecu'antat si au plecat& Spuneau iarasi ucenicii sai ca in #anastirea 6asio'a, !rotosin%helul 6ichentie #alau se ne'oia mai mult ca in #oldo'a& Toata ziua era in $iserica si la chilie incon+urat de sute, uneori mii de oameni& !e unii ii spo'edea, pe altii ii man%aia, pe toti ii sfatuia si pentru toti se ru%a& Apoi, odata cu seara, se retra%ea in padure, la un loc tainuit, unde a'ea o cruce mare& Acolo se ru%a cu lacrimi si facea mii de metanii pana in zorii zilei, cand se intorcea la chilie& )n 'ara anului 99-4, marele duho'nic, !rotosin%helul 6ichentie #alau, dupa o scurta suferinta, si-a dat sufletul in $ratele #antuitorului si a fost petrecut la mormant de peste zece mii de credinciosi& Toti l-au plans si l-au acoperit cu tarana cu propriile lor maini& !ana astazi 'in tarani din /anat - ortodocsi si catolici - in pelerina+, la #anastirea 6asio'a& !un lumanari si flori pe mormantul lui, se roa%a, plan%, fac metanii, apoi ii saruta crucea si se intorc la casele lor& upa sapte ani de zile, osemintele acestui preacu'ios parinte, pline de $una mireasma, au fost stramutate la #anastirea Secu& )ar mainile sale, cu care a sa'arsit cele sfinte si a miluit pe cei saraci, au fost %asite intre%i si ne'atamate, ca semn ca 0ristos l-a numarat in ceata cu'iosilor parinti, pentru sfintenia 'ietii si desa'arsita lui milostenie& #aica Eufrosina, suflet drept si sfant, Toate scrisorile le-am primit si 'a ro% mult, nu 'a suparati, caci eu nu raspund nimanui pana nu sunt impins si indemnat de uhul omnului, caci in mine traieste 0ristos, nu eu& El porunceste si eu, slu%a, e*ecut& Asa sa traiti 'iata in duh si ade'ar si, daca uhul omnului 'a indeamna sa scrieti mai des, scrieti ca ma $ucura& 5a ceea ce m-ati intre$at, o sa 'a raspund eu in plic inchis& Suflet curat si drept, Am primit si 'a multumesc mult pentru ceea ce a'eti in %and si suflet, insa, toate se fac cu 'oia lui umnezeu& Bmului de lut nu-i ramane decat sa fie supus hotararii dumnezeiesti& Asa fiind, sa multumim lui umnezeu si sa-5 laudam cat 'om fi 'ii pe pamant, oriunde ne 'om afla stand si purtati de uhul Sfant, in chipul cum omul niciodata n-are sa priceapa& 6a pomenesc cu credinta si 'a trimit $inecu'antarea omnului, amin& 2iti sanatoase& #ai scrieti& Suflet drept si credincios, 6a multumesc, matale si la toate surorile din casa, cinci la numar& Tot ce tre$uie am facut si fac mereu ru%aciuni si cereri, dupa cum mati ru%at prin scrisoare& eci, luati aminte de sine'a numai, traiti numai inlauntrul 'ostru si nu in afara, si smerenia cu supunerea sa 'a fie hrana zilnica& 8amaneti cu umnezeu traind& Amin& Cu/a(' +esp&e S*a('a Ru.aciu(e #antuitorul S-a intrupat ca sa ne fie noua spre model de 'iata trupeasca si sufleteasca pe pamant si pre%atitoare pentru 'iata de dincolo de mormant& )u$ite, adanceste-ti cu%etarea la #arta care primeste pe omnul si la #aria care cade la picioarele Sale& Amandoua surorile au mare osardie in lucru, insa sunt cu totul deose$ite lucrarile lor& Ca #arta slu+ea, %atind hrana pamanteasca, trupeasca, omnuluiD iar #aria, sezand lan%a picioarele 5ui, asculta cu'intele 5ui& 3na odihnea pe Cel 'azut, iar cealalta slu+ea Celui ne'azut, ca era cu ade'arat si om si umnezeu, Cel de fata& Acelasi Stapan, osardia amanduror femeilor a primit-o& ar #arta, de osteneala o$osita, cerea mi+locitor pe omnul catre #aria, sa o a+ute= .zi-i ei ca sculandu-se sa slu+easca Tie cu mine.& )ar omnul ii raspunde= .#arto, #arto, te %ri+esti si spre multe te silesti, iar #aria partea cea $una si-a ales-o, care nu se 'a lua de la dansa.& Ca n-am 'enit pe lume ca sa stam pe asternuturi moi si pantecele sa-l hranim, ci am 'enit ca pe 'oi sa 'a hranesc cu cu'antul ade'arului si cu 'ederea tainelor& !e una dar n-a oprit-o de la cele ce lucra, iar pe cealalta a laudat-o ca si-a ales partea cea $una& Amandoua femeile lucrau cu osardie, insa partea sufleteasca era mai de 'aloare, caci era o pri'ire tainica& Tu, suflete, ale%e ce 'oiesti& e 'oiesti, slu+este in numele lui 0ristos, ca #arta cele pamantesti& omnul iti da 'oie, ca zice= .)ntrucat ati facut unuia din acesti frati ai #ei prea mici, #ie ati facut.& Ca ori de

9:9

primesti straini, ori odihnesti saraci, ori de te pleci catre cei ce se afla in dureri, in ne'oi, in prime+die, ori de slu+esti $olna'i, toate asupra Sa le primeste 0ristos& )ar de 'rei sa ra'nesti #ariei care a lasat slu+$a trupului si si-a adancit inima spre cele sufletesti, apoi curat sa sa'arsesti lucrul& !araseste trupul, lasa lucrarea de pamant si facerea de $ucate si celelalte (in timpul ru%aciunii) si sezi lan%a picioarele omnului si asculta cu'intele 5ui& Caci, in'ataturile omnului intaresc ne'oile trupului& eci, ai luat, iu$ite, pildele si do'ada& Ale%e ce 'rei& Sau slu+itor fii saracilor, sau indra%itor do%melor lui 0ristos& )ar de poti pe am$ele, plata 'ei lua& omnul pretuieste mai mult partea #ariei& e 'oiesti sa iu$esti cu ade'arat pe 0ristos, tre$uie sa uiti de insuti trupul tau& Si ru%andu-te, 'ezi sa nu ceri in loc de altele, altele& <u $ani, nu sla'a omeneasca& Cauta )mparatia lui umnezeu mai intai si toate celelalte se 'or adau%a tie& )ar ale ru%aciunii doua sunt chipurile= unul al sla'oslo'iei, cu smerenia mintii, iar al doilea, al cererii& 8u%andu-te, nu 'eni indata spre cerere, caci iti parasti 'oirea ta, do'edesti ca te ro%i silit& )ncepand dar ru%aciunea, paraseste-te pe sineti si ale tale ne'oi& 5asa pamantul si te inalta spre ceruri& Si cand te ro%i, nu rataci mintea incoace si colo, ci recunoaste-ti micimea si sla$iciunea ta si in%ustimea ta de pricepere& .Ca Tu ne-ai zidit pe noi, si nu noi& Tu esti umnezeul nostru.& >i ca tu esti un om pacatos& esi nu te simti, totusi tre$uie sa zici aceasta= .6ezi, nimenea nu este fara de pacat, fara numai umnezeu.& !entru aceasta zice Apostolul= .<imic nu stiu in mine rau.& ar aceasta nu-mi da dreptul sa ma cred drept& Caci !roorocul a'id zice= (reselile cine le 'a pricepeF Si iarasi Apostolul zice= Cand toate le 'ei face, zi= Slu%i netre$nice suntem, caci cele ce am fost datori de facut am facut& Si iarasi socoteste-te ca tre$uie cu smerenie multa sa-l crezi pe altul a fi mai de cinste decat tine& Caci nu stii pe care-l iu$este umnezeu mai mult& omnul te-a zidit si se in%ri+este de a ta mantuire si stie pentru fiecare daca ii este de folos, ori sa fie sanatos, ori $olna', ori $o%at, ori sarac& Ci, tu cere )mparatia lui umnezeu, caci restul 'ine de la sine& Si cand ceri ce'a, staruie mult si nu te descura+a& Ca cine din 'oi are prieten si 'a mer%e la miezul noptii la el si ii 'a zice= prietene, da-mi imprumut trei paini, ca mi-a 'enit un prieten din departare si nu am ce sa-i pun dinainte& Si acela 'a raspunde= nu-mi face osteneala caci e tarziu, m-am culcat cu copiii si-i noapte, nu pot sa-ti dau& Si daca pentru prietenie nu-i 'a da lui, apoi macar pentru staruinta ii 'a da lui& !ilda ne da omnul ca sa fim tari in credinta si staruitori& Sa nu zici ca pacatos sunt si nu ma aude umnezeu& )ndrazneste, dupa ru%aciune, macar oricat timp lun% ar trece, nu dispera, ci asteapta, ca umnezeu iti 'a da cererea si sa ceri mereu, lucrand $inele& Caci, de sla$este ru%aciunea si peste tinereti se toarna $autura, s-a pierdut curatia si s-a prefacut omul& Ca, daca omul se da prada poftelor, umnezeu nu-i a+uta& e stai cu nepasare la ru%aciune, fu%i de indata de acel loc, ca nu cum'a sa primesti ur%ia si pedeapsa lui umnezeu, in loc de plata& Ca zice omnul= Tot cel ce 'a cere 'a lua, cel ce cauta 'a afla si celui ce $ate i se 'a deschide (#atei ;, ;)& Caci, ce altce'a 'oiesti sa capeti decat mantuirea taF )n'ata-te a ra$da& 6ezi pe A'raam cum l-au chemat din pamantul asirienilor si i-a fa%aduit !alestinei= Tie-ti 'oi da pamantul acesta si semintiei tale &&&pe care o 'oi inmulti ca stelele cerului (2ac& 94, 91)& Si el n-a cartit ca a+unsese $atran si nu i se implinise fa%aduinta de fiu si de inmultirea semintiei sale& Ci a ramas mereu tare in credinta sa& Ca ne'asta im$atranea, iar cu credinta intinerea& umnezeu toate le face si le preface precum 'oieste& Cand in A'raam murea firea de $atranete, a in'iat fa%aduinta lui umnezeu& 3rmeaza credintei lui A'raam& ar noi un an ne ru%am si apoi ne departam& oi ani postim, apoi incetam& eci sa nu sla$im, caci Cel ce S-a fa%aduit lui A'raam si noua s-a fa%aduit& 6eniti catre #ine toti cei osteniti si impo'arati si Eu 'a 'oi odihni pe 'oi (#atei 9, 21)& El deci ne fa%aduieste mila& !entru tine a 'enit pe pamant si tu nu-5 crezi pe El pe cu'antF <oi ne sfiim sa ridicam +u%ul 5ui si prin usa cea stramta sa intram& !referam marea pacatelor& Tu, cand ai cerut, nu ai a'ut credinta, sau n-ai cerut ceea ce era de folos sufletului tau sau n-ai staruit& Ca scris este= Ca intru ra$darea 'oastra 'eti do$andi sufletele 'oastre si Cel ce 'a ra$da pana la sfarsit, acela se 'a mantui (#atei 2-, 93)& 6ei zice insa= stie umnezeu inima celor ce se roa%a& Ca n-are umnezeu ne'oie de cererea noastra& Ca $un fiind, ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti&&& ar )mparatia lui umnezeu fara fapte si staruinta nu o 'ei lua& Caci tre$uie mai intai sa doresti cele ce 'rei sa iei si sa ceri cu credinta, cu ra$dare si cu osteneala& Ca tot lucrul casti%at cu osteneala il pastrezi cu atentie, sa nu-l pierzi, ca stii cat de mult ai ostenit pentru el& Solomon ce a folosit daca a luat darul in dar, fara ostenealaF 5-a pierdutA eci, nu te imputina cand nu iei de%ra$a cererea ta& Ca daca cel ce a luat talantul si l-a in%ropat intre%, s-a osandit numai pentru ca nu l-a ne%utatorit, apoi cel ce l-a pierdut nu se 'a osandiF umnezeu face tot ce stie ca ne este de folos& <umai noi sa cerem cu staruinta& 6ezi pilda cu 'adu'a si +udecatorul cel nedrept, care pentru staruinta ei l-a im$lanzitF Asa si noi sa staruim mereu& Amin& #anastirea A%apia - 9931 !rotosin%hel 6)C0E<T)E #A5A3 CUVIOSUL VITALIE MONAHUL - S*a('ul Mu('e A',os (9199-99-4) Acest cu'ios parinte a fost un mare si tainuit sihastru roman din #untele Athos& Era de loc din +udetul /otosani, iar cu metania din #anastirea <eamt& 2iind chemat de 0ristos la 'iata duho'niceasca, monahul 6italie a luat din tinerete +u%ul ne'ointei calu%aresti, intrecand pe multi cu postul, cu ru%aciunea cea de taina, cu lacrimile si cu pri'e%herea& 8a'nind ne'ointei celei mai inalte, in anul 9931 s-a dus la Sfantul #unte si acolo, facandu-si un mic $ordei, sihastrea sin%ur in padurile din +urul #anastirii Caracalu, ctitorita de !etru 8ares& ar osteneala parintelui 6italie era cu totul ascunsa in 0ristos& <imeni nu stia unde anume se salasluieste, cum se roa%a si la ce masura duho'niceasca a a+uns& <u-l 'edea nimeni, uneori luni de zile& <umai 'ara lucra la #anastirea Caracalu, de unde isi primea putina hrana pentru intretinere& Apoi iar se retra%ea la mult dorita liniste& Spun parintii atoniti, care l-au cunoscut, ca parintele 6italie era intotdeauna senin si luminat la chip, ca pazea cu desa'arsire tacerea, ca nu 'or$ea niciodata despre cine'a, ca se socotea pe sine cel mai pacatos om de pe pamant si ca era mare lucrator al ru%aciunii lui )isus& 3neori, cuprins de lacrimi si de $ucuria uhului Sfant, zicea aceste cu'inte= .Sla'a Tie, sla'a Tie, )isuse, 2iul lui umnezeu, ca m-ai chemat pe mine ne'rednicul la 'iata monahala si m-ai adus aici, in %radina #aicii Tale, sa ma pot ru%a in liniste pentru toata lumeaA. Acest parinte iu$itor de umnezeu, cunoscandu-si mai dinainte ceasul sfarsitului sau, a spus parintilor= - !este trei zile, la praznicul )naltarii Sfintei Cruci, ma duc la umnezeuA Apoi s-a marturisit, a primit !reacuratele Taine si la 9septem$rie, 99-4, s-a odihnit cu pace, dandu-si sufletul in mainile omnului& !arintii l-au inmormantat in cimitirul #anastirii Caracalu& oamne, odihneste cu sfintii pe parintele nostru 6italieA

9;0

MONAHUL GALACTION ILIE - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (9112-99-:) Via'a Acest calu%ar im$unatatit s-a nascut in comuna !ipiri%-<eamt, din parinti saraci& )n tinerete a fost cio$an la oile satului& Apoi, dorind sa urmeze lui 0ristos, in anul 9991 a intrat in ne'ointa calu%areasca la #anastirea Sihastria, in anul 9924 a primit tunderea monahala de la staretul )oanichie& Aici a a'ut aceeasi ascultare $inecu'antata& Timp de 24 de ani a pastorit oile manastirii& )n toamna anului 99-: s-a mutat la cele 'esnice cu sufletul impodo$it de multe fapte $une& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a Spunea ucenicul sau ca parintele (alaction nu manca niciodata pana nu-si facea o$isnuitul canon calu%aresc& Cand il chemau fratii la masa, $atranul raspundea= - )ertati-ma, fratilor, eu nu mi-am facut pe astazi datoria catre umnezeu& eci, cum sa mananc daca nu mi-am facut datoriaF Apoi parintele se retra%ea in padure isi termina ru%aciunile si metaniile si asa statea la masa& Spunea iarasi ucenicul sau ca $atranul nu manca miercurea si 'inerea pana seara, dupa ce rasareau stelele& Atunci, parintele isi facea semnul crucii, cerea iertare de la toti, lua anafura si apoi manca linistit& Bdata l-a intre$at ucenicul= - !arinte (alaction, ziua este mare si sfintia ta esti sla$ si $atran& <u ar fi $ine sa dezle%i cu masa mai de'remeF - 2rate Costache, asculta ce mi-a spus parintele Atanasie din #anastirea <eamt& Bdata, un sfant a 'azut ducand un mort la %roapa, iar inaintea si in urma sicriului mer%eau doi in%eri frumosi& Atunci sfantul i-a intre$at= .Cine sunteti 'oiF. )ar in%erii au raspuns= .Eu ma numesc #iercurea si eu 6inereaA Am 'enit aici cu porunca omnului sa a+utam acest suflet, care in toata 'iata a postit miercurea si 'inerea in cinstea patimilor lui 0ristos.& e cand mi-a spus parintele Atanasie istoria aceasta, n-am mai mancat nimic in aceste zile, ca sa-mi a+ute si mie Sfanta #iercuri si Sfanta 6ineri in ceasul mortii& Acest smerit parinte, daca 'edea pe cine'a trecand pe lan%a stana, indata zicea ucenicului sau= - u-te, frate Costache, si cheama pe omul acela sa stea la masa cu noi& Ca aici la oi este iz'or si daca nu dai deloc din el, iz'orul seaca& )ar daca dai cate ce'a, umnezeu tine oile sanatoase si nu se cunoaste de unde dai, ca este $inecu'antarea omnului peste noi& #ai spuneau ucenicii lui ca n-au 'azut niciodata pe parintele (alaction sa manance sin%ur sau pe ascuns& aca primea ce'a de mancare din manastire, nu %usta nimic pana nu 'enea la stana& Aici ii chema pe toti si impartea e%al la fiecare& - e ce nu mananci niciodata sin%ur, parinte (alactionF il intre$au fratii& )ar el le raspundea= - #are prime+die este pentru calu%ar sa manance pe ascunsA Apoi, cu inima plina de pace, adau%a= - Ei, fratilor, dra%ostea si cu fratia mult intrece $o%atiaA !arintele (alaction era cel mai sarac calu%ar din manastire& A'ea un sin%ur rand de haine, un co+oc si cate'a schim$uri& Bdata l-a intre$at ucenicul= - e ce nu-ti faci si sfintia ta niste haine $une, cum au ceilalti parintiF )ar $atranul i-a zis= - 2rate Costache, eu m-am spo'edit la un pustnic pe care l-am intalnit um$land cu oile prin munte& Acela mi-a spus= .!arinte (alaction, sa ai atata a'ere cat sa o poti duce o data in spate, cand te muti dintr-un loc in altul.& Apoi mi-a adau%at= .Sa nu-ti ramana niciodata canonul de metanii, sa zici neincetat ru%aciunea lui )isus si sa te impaci cu toti mai inainte de asfintitul soarelui& e 'ei pazi toate acestea, umnezeu iti 'a face parte de mantuire.& Altadata a intalnit $atranul in padure un pustnic sfant si l-a intre$at= - Spune-mi, parinte, cand 'a fi sfarsitul lumiiF )ar cu'iosul sihastru, suspinand, i-a raspuns= - Stii cand 'a fi sfarsitul lumiiF Cand nu 'a mai fi carare de la 'ecin la 'ecinA, adica 'a lipsi dra%ostea intre oameni& Apoi, sarutandu-se unul pe altul, s-au despartit& Seara, o$isnuia parintele (alaction sa puna pe frati la citit, din !ateric si din Sfanta Scriptura, ca foarte mult dorea sa asculte cu'antul omnului& Bdata a zis ucenicului sau= - 2rate Costache, te ro% mai citeste in Sfanta Scriptura despre ra$darea lui )o'& Cat timp fratele citea, parintele (alaction lacrima& Apoi a adau%at= - )ata, acesta a fost un om mare pe lume, ca n-a cartit inaintea lui umnezeu cand i-a luat atatea oi, atatea 'ite si copii& ar eu, pacatosul, cat sunt de sla$ in credinta, ca daca se im$olna'este sau piere 'reo oaie, nici nu pot manca in ziua aceea& - e ce nu mananci atunci, parinteF il intre$a ucenicul& - Apoi, mai am cura+ sa mananc, cand 'ad ca umnezeu pedepseste turma pentru pacatele meleF )n toamna anului 99-:, dupa aproape 30 de ani de ascultare, parintele (alaction si-a rupt un picior& !e cand zacea in pat si isi astepta sfarsitul, a auzit ca a murit un calu%ar, anume <azarie& eci a spus staretului cu lacrimi= - 6a ro%, parinte staret, sa nu-l in%ropati pe parintele <azarie fara mine& <u faceti cheltuiala de doua ori& #aine seara, la ora :, ma 'oi duce si eu din 'iata aceasta& A doua zi, la ora pre'estita, $unul ostas al lui 0ristos si-a dat duhul in mainile omnului& )n ziua aceea implinea :- de ani& Asa s-a sa'arsit acest fiu al ascultariiA MONAHUL GHERVASIE GASPAR - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (9924-99-1) Era de loc din +udetul )asi& upa ce a in'atat cate'a clase secundare, a urmat scoala de cantareti $isericesti din #anastirea <eamt si a im$ratisat 'iata monahala& A'ea suflet curat si canta in%ereste& )n toamna anului 99-;, fratele (heor%he (aspar a 'enit la #anastirea Sihastria& Toti il iu$eau pentru $landetea si smerenia lui& #ai tarziu, im$olna'indu-se, a facut ascultare un an de zile la oile manastirii& Acolo a citit cu'intele Sfintilor !arinti si a inceput a in'ata ru%aciunea lui )isus& 5a strana canta asa de frumos, ca scotea lacrimi& )ar cand nu canta, se ru%a in taina& )nima sa era cuprinsa de o mare pace duho'niceasca& )u$ea linistea si tacerea& )ntr-o zi a zis catre staret= - oresc sa ma fac calu%arA 6reau sa fiu si eu dincolo numarat in ceata calu%arilorA !arintii l-au calu%arit& Simteau ca il cheama umnezeu& Era suferind&

9;9

)n $iserica statea nemiscat cate patru ore si era asa de patruns de dulceata ru%aciunii interioare, incat nu o$ser'a cand se termina slu+$a& 3neori il intre$au fratii= - Cum te simti in $iserica, parinte (her'asieF - #a simt ca in cerA raspundea el& !arintii mi se par ca niste in%eri, iar sfintii de pe icoane plutesc in 'azduhA Astfel, toti s-au folosit de cu'intele si de asezarea lui& 5a sfarsitul slu+$ei parca era rapit& 3nul dintre parinti il destepta, zicand= - !arinte (her'asie, hai la chilie ca s-a terminat pri'e%hereaA Bdata a zis catre un frate= - )mi pare rau ca ma duc din trup si n-am in'atat mai $ine ru%aciunea lui )isusA )n toate necazurile mele numai cu aceasta m-am man%aiat& 5a 4 octom$rie, 99-1, $unul ne'oitor a cerut !reacuratele Taine& !arintii l-au dus la $iserica si l-au impartasit& Apoi, i-au zis= - !arinte (her'asie, canta un a*ion la #aica omnului, asa cum cantai odataA )ar el a cantat cu %las in%eresc, plin de $ucurie, a*ionul .6rednica esti cu ade'arat.& Apoi, sarutand icoana #aicii omnului si cerandusi iertare de la toti, s-a dus la chilie& upa trei ore si-a dat sufletul in mainile #antuitorului nostru )isus 0ristos& IEROMONAHUL VARNAVA LASCONI - Mi(as'i&ea Bis'&i'a - Valcea (911--9943) !arintele 6arna'a 5asconi a fost unul dintre marii duho'nici ai minastirilor oltenesti din secolul nostru& Sihastru si ascet neintrecut, calu%ar foarte im$unatatit, ascultator desa'irsit, lucrator de taina al ru%aciunii lui )isus si 'rednic slu+itor al /isericii lui 0ristos& S-a nascut in 0ate% din parinti saraci si credinciosi& in 9901 a intrat in ne'ointa calu%areasca la Episcopia din 8imnicu-6ilcea& intrecind pe toti cu $lindetea, cu ra$darea si cu ascultarea, in anul 9999 a fost calu%arit& Timp de 20 de ani a fost %radinarul episcopiei& >iua lucra si uda %radina, iar noaptea se ru%a si se odihnea cite'a ore pe un scaunel, dupa o$iceiul Sfintului )erarh Calinic& Episcopul 6artolomeu, cucerindu-se de 'iata lui, in anul 9934 l-a facut preot si l-a numit duho'nic la #inastirea /istrita, ctitorita de /ar$u Craio'escu& Aici s-a ne'oit inca 91 ani de zile, sa'irsind cele sfinte si min%iind pe oameni& Apoi s-a retras in padure, la pestera unde au fost ascunse moastele Sfintului (ri%orie ecapolitul& Acolo s-a ne'oit citi'a ani in desa'irsita liniste si ru%aciune& <umele lui se facuse cunoscut peste tot in partea locului, caci primise de la umnezeu darul iz%onirii duhurilor necurate& insusi spunea ca multe ispite a ra$dat de la dia'oli in pustie& Bdata 'ra+masul i s-a aratat in chip 'azut si, apucindu-l de haina, l-a aruncat in prapastie& ar mina omnului 9-a scapat prin minune, ca, a%atindu-i-se rasa intr-o crean%a, s-a iz$a'it de moarte& intre anii 9940-9943 parintele 6arna'a a slu+it ca preot si duho'nic la #inastirea Surpatele, fiind un e*emplu pentru toti cu faptele si pilda 'ietii sale, indemnind multe suflete sa urmeze lui 0ristos& in prima'ara anuluf 9943, cu'iosul 6arna'a, mult ne'oitorul, s-a sa'irsit cu pace si a fost inmormantat la schitul !apusa din apropiere& MONAHUL EVGHENIE DUMITRESCU - Sc,i'ul B&a1i - 9u+e'ul V&a(cea(9110-994-) Via'a !arintele E'%henie umitrescu a fost un desa'irsit calu%ar atonit& Bri%inar din comuna Se%arcea- ol+, in anul 9903 se duce la #untele Athos si se face calu%ar in schitul !rodromul& upa noua ani de smerita ascultare este trimis in tara la schitul ar'ari din /ucuresti& )ar in anul 999; estre trimis la metocul schitului !rodromul din comuna Tifesti-6rancea, pe care il conduce cu multa pricepere aproape patruzeci de ani, adunind in +urul lui mai mult de 92 ucenici& )n toamna anului 994- s-a mutat din 'iata aceasta si a fost inmormintat la schitul /razi din apropiere& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Cind a a+uns parintele E'%henie superior la metocul schitului !rodromul de la Tifesti era o mare foamete& #ulti oameni de prin sate copii, tineri si $atrini - erau amenintati sa moara de foame& Atunci el, %asind destule alimente la metoc, a chemat satenii din Tifesti si le-a impartit %ratuit %riu, porum$, cartofi si fasole& Asa a scapat de la moarte sute de oameni& 2& Acest mare ne'oitor era atit de hlind si intelept in cu'int si in fapta, toti se foloseau de e*emplul lui& <umele lui se facuse cunoscut peste tot, incit unii, lasind cele trecatoare .dupa sfatul lui., a+un%eau calu%ari iscusiti& in acesti ani s-au adunat in +urul sau 92 ucenici, care i-au slu+it cu credinta pina la sfirsitul 'ietii, traind in cea mai deplina armonie si ascultare si neiesind niciodata din cu'intul $atrinului& impreuna se ru%au impreuna mincau, impreuna lucrau si niciodata nu scoteau cu'int desert din %urile lor& Cu miinile lucrau, iar cu mintea rosteau ru%aciunea lui lisus& Apoi, desi lucrau in 'ie, nu %ustau nici o $o$ita de stru%uri pina la 'remea mesei, cautind sa urmeze intru totul dascalului lor& )ar la masa, numai dupa ce %usta $atrinul, incepeau si fratii sa manince& 3& Spuneau ucenicii ca parintele E'%henie nu incuia niciodata chilia, alimentele si 'asele cu 'in, dar nimeni nu indraznea sa ia ce'a fara $inecu'intarea lui& 3neori zicea ucenicilor sai= - !arintilor, $eciul este deschis& Cine 'rea poate sa ser'easca un pahar de 'in& ar nu uitati ca furtunul de deasupra este un sarpe cu doua capete& e orice capat te atin%i, te poate musca& -& Bdata, un frate a intrat noaptea fara de 'este in chilia lui si l-a 'azut cu miinile in sus, ru%indu-se cu lacrimi si zicind= - oamne, cauta cu mila spre zidirea Ta si nu ma lepada pe mine de la fata ochilor TaiA 4& !entru sfintenia 'ietii lui, uneori il ru%a episcopul sa primeasca preotia, iar $atrinul se smerea, zicind= - !reotia este un har al lui umnezeu ce se cu'ine sfintilor, iar nu celor pacatoti& :& intr-o zi un om $eat l-a defaimat in pu$lic pe parintele E'%henie& )ar $atrinul nimic nu zicea& Atunci ucenicii )-au intre$at= - Cum ai putut ra$da, parinte, ocara aceasta F <u 'rei sa-9 reclamam la politieF - <u este $ine sa-l reclamam, ci sa ra$dam ca sintem calu%ari& Ca nimeni nu mi-a 'or$it asa de frumos ca fratele acesta A Cu'intul de lauda pentru calu%ar este $ucuria dia'olilor, iar cu'intul de $at+ocura este $ucuria in%erilor& ;& Spuneau ucenicii ca adeseori un satean lasa oile sa pasca in 'ia mmastirii& eci i-au zis fratii= - a-ne 'oie, parinte, sa scoatem olie din 'ie si sa spunem omului sa le pazeasca& - <u este $ine, fratilor A a zis $atrinul& e ce sa intristam sau sa smintim pe mireanF El nu 'ede ca oile sint in 'ieF 5asa sa le scoata el, ca sa nu-9 suparam& 1& 3neori 'enea la parintele E'an%helie cite un satean ne'oias is-i cerea imprumut alimente, 'ase sau unelte de lucru& )ar $atrinul ii zicea cu $iindete=- u-te, frate, in ma%azie si-ti ia ce-ti tre$uie& )ar cind 'ei termina trea$a, ada lucrul inapoi si-9 pune de unde l-ai luat& El niciodata nu urmarea pe datornici, nici nu le cerea imprumutul inapoi&

9;2

9& Cea mai o$isnuita ascultare a parintelui E'%henie era munca la $ucatarie& in timp ce fratii lucrau la 'ie, el facea focul, fier$ea mincarea, framinta piinea, aducea apa, spala 'asele si zicea in taina ru%aciunea lui lisiis& 5a amiaza, cind toate erau %ata, zicea= - !arintilor, poftiti la masa A Asa s-a ne'oit parintele E'%henie aproape -0 de ani, sla'ind pe 0ristos si slu+ind cu dra%oste pe oameni& Apoi si-a dat sufletul in miinile omnului, fiind in%ropat de ucenici lin%a $iserica schitului /razi& IEROMONAHUL CO MA POPA - Mi(as'i&ea Cocos - Tulcea (91:1-994-) Acest parinte iu$itor de 0ristos s-a nascut dupa trup in comuna /u+or, +udetul (alati, iar dupa duh s-a nascut in #inastirea Cocos& )n anul 9920 a intrat in ne'ointa calu%areasca, iar dupa citi'a ani s-a in'rednicit de darul sfintei preotii& !arintele Cozma era un ade'arat calu%ar, preot si doctor de suflete, fiind $lind si iscusit& Cel mai mult iu$ea ru%aciunea, slu+$a la $iserica, postul si nea%oniseala& !entru osardia si smerenia lui do$indise de la umnezeu darul ru%aciunii lui )isus, cu care se indeletnicea ziua si noaptea& )ar dintre carti, dupa Sfinta Scriptura, citea cel mai mult 'ietile si ne'ointele sfintilor& Timp de 30 de ani a citit zilnic 6ietile Sfintilor la trapeza, pentru a min%iia si folosi pe toti& in 'ara anului 994- a chemat duho'nicul si i-a spus= - !este doua zile, la 6ecernie, ma duc la 0ristos& Apoi s-a marturisit din copilarie si a primit dumnezeiestile Taine& - !arinte Cozma, da-ne un cu'int de folos mai inainte de a ne desparti- a zis ucenicul& - 2ratilor, sa a'eti mai presus de toate ra$dare, fara de care nu este posi$ila 'iata calu%areasca& Sa fiti osirduitori la $iserica si sa nn 'a ramina pra'ila si canonul de chilie& in ultima zi n-a mai 'or$it& Tacea si zicea in taina ru%aciunea lui )isus& in stin%a tinea sfinta cruce si cu dreapta se insemna mereu& Cind a inceput 'ecernia, deodata fata parintelui Cozma s-a luminat mult& Apoi a zis= - S-a sa'irsitA !entru ru%aciunile Sfintilor !arintilor nostri, oamne )isuse 0ristoase, 2iul lui umnezeu, miluieste-ne pe noi A )n clipa aceea parintele Cozma si-a dat duhul& ARHIMANDRITUL SAVA CIMPOCA - Sc,i'ul S*i('ui loa( Bo'e1a'o&ul (9111 -9944) Via'a Acest parinte iu$itor de umnezeu a fost un iscusit ne'oitor si po'atuitor de suflete& S-a nascut in comuna Sadu, +udetul Si$iu, din parinti $ineeredin-ciosi& Era cel mai mare dintre cei cinci copii& #ai tirziu, atit parintii cit si copiii au im$ratisat 'iata monahala si au a+uns calu%ari $uni& !arintele Sa'a a luat cel dintii +u%ul lui 0ristos& in anul 990- a intrat in o$stea #inastirii Caldarusani, iar dupa patru ani a primit schima monahala& #ai tirziu i-a urmat tatal, cu al doilea frate, care s-a calu%arit su$ numele de Elisei& )ar mama cu trei fete s-au calu%arit in #inas-tirea Ti%anesti& Era un lucru minunat a 'edea pe tata cu fiii si pe mama cu fiicele, impreuna ostenindu-se pentru 0ristos si unii pe altii indemnindu-se la ru%aciune, la smerenie si ascultare& )n anul 999-, parintele Sa'a a fost hirotonit preot la #inastirea Tismana& intre anii 9991-99-: a fost, pe rind, preot si duho'nic in mai multe minastiri, iar in anul 99-: a fost numit e%umen la schitul Sfintul )oan /otezatorul din Al$a )ulia& upa o aleasa acti'itate duho'niceasca, in toamna anului 9944, arhimandritul Sa'a Cimpoca s-a mutat cu pace la cerestile locasuri& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Acest parinte 'rednic de pomenire intrecea pe multi calu%ari cu postul, cu pri'e%herea, cu $ar$atia si cu ri'na pentru implinirea faptelor $une& Cel mai mult se +ertfea cu sa'irsirea 5itur%hiei zilnice si cu spo'edania credinciosilor& esi era aspru la canon si hotarit in cu'int, totusi multi il cautau si il a'eau de parinte duho'nic& 2& #arturisesc ucenicii lui ca parintele Sa'a primise de la umnezeu, pentru 'iata lui aleasa, darul iz%onirii duhurilor necurate& >ilnic 'eneau la el oameni $olna'i pe care parintele ii facea sanatosi cu postul si cu ru%aciunile sale& in aceasta pricina multe ispite patimea de la dia'oli& 3& Bdata l-a intre$at un episcop= - !arinte Sa'a, de ce te chinuiesti asa de mult cu postul, cu pri'e%herea si cu ru%aciuneaF - !rea sfintite, omnul nostru lisus 0ristos a suferit pentru noi toti, iar eu sufar numai pentru pacatele mele A -& !arintele Sa'a slu+ea intotdeauna cele sfinte cu multa e'la'ie si +fara nici o %ra$a& intr-o zi insa, cintaretul cinta repede la strana& Atunci $atrinul a zis ucenicului sau= - Spune-i cintaretului ca eu nu ma %ra$esc A 4& )ntr-o zi nu a'ea cine face mincare la o$ste& Atunci parintele Sa'a, dupa ce termina slu+$a, a taiat lemne, a pre%atit mincarea, ai sunat clopotul si a ser'it pe toti la masa& 5a urma a inceput sa spele 'asele& - 5asa, parinte staret, ca spalam noi 'asele - au zis ucenicii - <u& Astazi fac eu tot& #iine, daca 'eti 'rea, 'eti face sfintiile 'oastre in ziua aceea toti se sileau sa urmeze ne'ointa staretului& :& A 'enit odata la schit sora staretului - maica 6italia din #inastirea Ti%anesti-)lfo'& ar $atrinul n-a primit-o in chilie& - e ce n-ai primit pe maica in chilie, parinte staretF l-au intre$at ucenicii& - ar oamenii stiu ca este sora meaF a raspuns $atrinul cu asprime& ;& )n alta zi a 'enit o femeie plin%ind la schit= - !arinte, ru%ati-'a pentru sotul meu& Tre$uie sa-i faca operatie si nu stiu daca mai scapa& - <u mai plin%e sora& Sa ne ru%am lui umnezeu trei zile cu post pentru dinsul& upa trei zile $olna'ul s-a facut sanatos si n-a mai fost operat& 1& )n timpul raz$oiului trecut, la spitalul din !loiesti erau multi $olna'i de tifos e*antematic, care mureau neimpartasiti si nu a'ea cine sa-i in%roape& Atunci parintele Sa'a a zis catre staretul #inastirii (hi%hiu= - aca imi dati 'oie, ma duc sa impartasesc $olna'ii& Eu nu ma tem ca ma 'oi im$olna'i& Astfel, doi ani de zile, parintele Sa'a a fost duho'nicul $olna'ilor si multe inimi zdro$ite a alinat, dar cu darul lui 0ristos a fost pazit ne'atamat& Apoi sta$ilindu-se la schitul Sf& )oan /otezatorul - Al$a lulia a facut multa misiune e'an%helica intre credinciosi si s-a sa'irsit cu pace& MONAHUL ATANASIE PAVALUCA - Mi(as'i&ea Neam' (91;;-9944) Via'a !arintele Atanasie !a'aluca a fost unul din cei mai ri'nitori ucenici ai marelui pelerin (heor%he 5azar&

9;3

Era ori%inar din comuna /retcu, +udetul Co'asna, sat de mocani 'estiti in Transil'ania& in anul 9900, tinarul )oan a intrat in ne'ointa calu%areasca la #inastirea <eamt, impreuna cu fratele sau Constantin& upa un an de zile s-au calu%arit impreuna in fata icoanei #aicii omnului& )oan a primit numele de Atanasie si Constantin a primit numele de Chiril& !arintele Atanasie s-a ne'oit, pascind oile #inastirii <eamt toata 'iata sa& )ar fratele sau, Chirii, a primit darul preotiei, s-a dus in #untele Athos si acolo hine s-a ne'oit in deplina sihastrie 30 de ani& Apoi &s-a& sa'irsit cu pace in mi+locul ucenicilor sai& )n toamna anului 9944 s-a mutat din 'iata aceasta si monahul Atamasie !a'aluca si a fost in%ropat in cimitirul minastirii& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& 2ratii )oan si Constantin !a'aluca, dorind sa slu+easca toata 'iata lui 0ristos, au zis tatalui lor= - Tata, da-ne partea de mostenire ce ni se cu'ine ca noi plecam amindoi la minastire A eci, le-au dat parintii drept mostenire 400 de oi al$e& in prima'ara anului 9900, cei doi frati au 'enit la #inastirea <eamt si s-au daruit lui umnezeu, impreuna cu oile si toata a'erea lor& 2& !arintele Atanasie a pastorit oile #inastirii <eamt aproape 40 de ani, intrecind pe multi calu%ari cu ascultarea, cu ra$darea si cu ru%aciunea& !ermanent mer%ea dupa oi cu capul descoperit si cu psaltirea in desa%a, zicind pe de rost psalmii lui a'id, dupa e*emplul $atrinului (heor%he 5azar, dascalul sau& Sin%ura lui a'ere erau cite'a carti, pe care le purta intotdeauna cu dinsul pe munte& 3& Bdata l-a intre$at ucenicul= - !arinte Atanasie, de ce iu$esti asa de mult psaltireaF - Cine nu stie pe de rost psaltirea, acela nu este calu%ar, a raspuns $atrinul& - ar de cind o stii pe de rostF - Cind a'eam 20 de ani si um$lam cu oile pe munti, am in'atat psaltirea pe de rost cu porunca lui #osul (heor%he si de atunci o zic necontenit& -& Alta data iarasi l-a intre$at ucenicul= - !arinte Atanasie, ti-a ramas 'reodata psaltirea necititaF - Cu mila lui umnezeu, de cind m-am facut calu%ar nu-mi aduc aminte sa fi mincat 'reodata, inainte de a-mi fi terminat psaltirea de citit& - ar de ce cinti psalmii, parinte AtanasieF - Apoi nu auzi pe proorocul a'id, zicind= .5audati-5 pe El in psaltire si in alauta& Toata suflarea sa laude pe omnulA. (!s& 940, 3-4)F eci, cum as putea eu sa tac, cind toata zidirea il lauda pe omnulF 4& intr-o zi l-a intre$at un frate= - !arinte Atanasie, unde ai %asit scris sa um$le calu%arul permanent cu capul descoperitF Si a raspuns $atrinul= - Sa te intre$ si eu un cu'int& 3nde ai %asit scris ca 0ristos a purtat 'reodata caciula pe capF Si indata fratele, cerindu-si iertare, a tacut& :& Se spunea despre dinsul ca noaptea dormea foarte putin pe un mic scaunel, dupa e*emplul dascalului sau& )ar pentru spo'edanie isi ale%ea pe cei mai aspri duho'nici din minastirile <eamt, Secu, Sihastria& ;& Bdata l-a 'azut ucenicul cu care pastea oile, ca a sarit cu picioarele %oale in spini si i-a zis= - e ce ai sarit cu picioarele in spini, parinte AtanasieF - )arta-ma, frate, a raspuns hatrinul& in clipa aceea uitasem de muncile iaduluiA 1& >icea ucenicul catre dascalul sau= - !arinte Atanasie, ce fapta $una tre$uie sa fac sa ma mintuiescF - Toata 'iata ta sa ai pe 0ristos in minte si te mintuiesti S a raspuns $atrinul& - ar cum pot a'ea pe 0ristos in minteF - !rin neincetata ru%aciune si prin paza mintii de %indurile rele& >i mereu ru%aciunea lui )isus, fu%i de oameni si nu te in'oi cu mintea la nici un lucru rau& e 'ei face acestea 0ristos 'a fi permanent cu tine& 9& Alt ucenic a zis $atrinului= - !arinte Atanasie, da-mi un sfat pentru folosul sufletului meu& - Asculta, frate& Adu-ti mereu aminte ce ai fa%aduit la calu%arie& Ca ceea ce ai +urat cu %ura ta, pentru aceea 'ei da socoteala& 90& A zis iarasi ucenicul sau= - !arinte Atanasie, cit ai um$lat cu oile prin munti, ai intiinit 'reun pustnic F - a, am intiinit intr-un $irlo%, la noi in Co'asna, un sihastru sfint& Eram cu fratele meu& upa ce i-am facut metanie, ne-a $inecu'intat si ne-a pre'estit= .Sa stiti ca 'oi amindoi calu%ari o sa muritiA.& 99& !arintele Atanasie citea mereu Sfinta Scriptura si cu'intele Sfintilor !arinti& intr-o zi a intre$at pe ucenicul sau= - Citit-ai pe Sfintul amaschinF - <u, parinte, nici n-am auzit de cartile lui& - <u stii nimic A Acolo, frate, este fundamentul credintei noastre& eci, scotind din traista o%matica Sfintului loan amaschin, a zis= - !rimeste, frate, cartea aceasta& Aici Qse Qafla Qmiezul Qcredintei ortodo*e& 92& A zis iarasi parintele Atanasie ucenicului sau= - Citit-ai !ra'ila #areF - <-am citit-o, parinte& - <u cunosti le%ile /isericiiA - ar unde as putea-o %asiF Atunci $atrinul a scos din traista !idalionul si l-a dat ucenicului sa-) citeasca& 93& intr-o zi i-a zis ucenicul= - !arinte Atanasie, de ce nu-ti faci si sfintia ta o haina mai $una ca iata toate ti s-au rupt& )ar $atrinul a raspuns= - Aceea nu-i calu%arie, frate, cu haine $une, cu mincare multa, cu 'in si cu odihna& Calu%arul tre$uie sa fie mai sarac si mai rau im$racat decit orice om& 9-& 5-a intre$at ucenicul iarasi= - e ce nu-ti iei o chilie in minastire, parinte AtanasieF #acar pe timp de iarna& - Ce-i aceea chilie in minastireF Acolo este ca la spitalA )ar aici in munte, ma simt ca in %radina raiului A

9;-

94& A zis catre $atrin unul din frati= - Ce sa fac, parinte Atanasie, ca tare ma lupta %indurile cele necurate F -5upta, frate, si nu sla$i A !azeste-ti mintea, ochii si trupul curat& Calu%arul, daca a pierdut fecioria, a pierdut tot& !azeste-ti fecioria, frate ca fecioria este mare dar& Sa tii la ea pina la moarte, ca sa ai indrazneala la sfinta ru%aciune& )ar daca o pierzi, te rusinezi cind stai in fata lui 0fistos& - ar ce sa fac, parinte, ca sa scap de raz$oiF - <u te descura+a, frate, ca fara raz$oi nu este cununa, nici mm-tuire& intareste-te cu postul, cu neincetata ru%aciune, cu psaltirea si cu deasa spo'edanie& Ca aceasta este lupta cea mai mare a calu%arului& 9:& 3neori zicea $atrinul ucenicilor sai= - 2ratilor, nu paziti numai oile& Ci, paziti-'a si %indurile sa nu le fure lupii iadului& 2aceti-'a pra'ila, spo'editi-'a re%ulat si nu uitati de ceasul mortii& 9;& Bdata l-a intre$at un crestin= - !arinte Atanasie, cum este mai $ine sa tinF !e stil 'echi sau pe stil nouF - Ce-i acela stil 'echi sau nou F 2aptele $une sint totul& Asculta de /iserica si niciodata nu 'ei %resiA 91& in toamna anului 9944 parintele Atanasie s-a im$olna'it& eci, fiind adus de la stina la $olnita minastirii, a primit !rea Curatele Taine si s-a sa'irsit cu pace in adinca smerenie, cu !saltirea lin%a el si cu sufletul plin de $ucuria uhului Sfint A SCHIMONAHUL IONA BALASESCU - Si,as'&ia Capsocali/ia - Mu('ele A',os (9114-9944) Cu'iosul schimonah )ona s-a nascut in comuna /ailesti-(or+ in anul 9114& upa ce termina o scoala de meserii, la 'irsta de 91 ani s-a dus in Sfintul #unte sa slu+easca lui 0ristos& Anii de ucenicie i-a petrecut la chilia romaneasca Colciu& Aici a primit tunderea in monahism si a in'atat mestesu%ul ne'ointei duho'nicesti de la cei mai alesi duho'nici romani& A mai sihastrit inca trei ani la o alta chilie romaneasca din apropierea #inastirii !antocrator& )ar in anul 9999 se sta$ileste definiti' la schitul Sfintului 6asile din Sihastria Capsocali'ia, in partea de sud-est a #untelui Athos& Aici se ne'oiau calu%arii atoniti cei mai iu$itori de liniste si de osteneala& !rintre acestia erau nu putini sihastri romani& Ei traiau numai din lucrul miinilor si din mila minastirilor de o$ste& 0rana o aduceau cu $arca din cauza locului foarte stincos si pustiu, iar apa adunau iarna din ploi& !arintele )ona s-a ne'oit aici mai mult de -0 de ani, la o mica chilie romaneasca cu hramul Sfintului #acarie& eci, primind in%erescul chip al schi'niciei si adunind in +urul sau patru ucenici, toti cu numele de #acarie, se osteneau impreuna in neadormita ru%aciune, in pri'e%here si in nestiute $ucurii ale uhului Sfint& #ai tirziu, deprinzind $ine lim$a %reaca, schimonahul )ona a dorit sa im$o%ateasca literatura patristica romaneasca cu cite'a opere ale Sfintilor !arinti& 3na din cele mai importante traduceri ale cu'iosului )ona este 0ristoitia, pe care reuseste sa o tipareasca la /ucuresti in anul 993;& esi este sin%ura lui traducere care 'ede lumina tiparului, folosul duho'nicesc-al acestei carti este foarte mare& !rin +ertfa sa, smeritul atonii roman pune la indemina credinciosilor un pretios tratat de morala practica ortodo*a, care calauzeste si astazi multe suflete catre 0ristos& Asa s-a ostenit cu'iosul )ona schimonahul in #untele Athos timp de 42 de ani, in lipsa, in smerenie, in post si in neincetata ru%aciune& PROTOSIN-HELUL MIHAIL .ADELA - Sc itu" Pestera Ia"!$ici!arei(9110-994;) Viata Cu'iosul protosin%hel #ihail a fost un staret renumit al schitului !estera )alomicioarei& Era de loc din comuna #oeciu-/raso'& in anul 9900 a intrat in ne'ointa calu%areasca la schitul !estera& 2iind foarte ascultator, $lind si iu$itor de umnezeu, parintii schitului l-au facut calu%ar& upa zece ani l-au hirotonit diacon si preot, a+un%ind duho'nic iscusit in partea locului& )n anul 9924 ieromonahul #ihai a fost numit e%umen si parinte duho'nicesc al schitului !estera, pe care l-a po'atuit cu multa smerenie si $lindete 2; de ani& )n anul 9942 e%umenul #ihail /adila s-a retras la liniste, iar dupa cinci ani s-a mutat cu pace la odihna cea de sus& 2apte si cu'inte de in'atatura 9& Cea mai aleasa fapta $una a parintelui #ihail era ri'na lui pentru ru%aciune, pentru slu+$a $isericii& Timp de peste 40 de ani a fost nelipsit de la toate slu+$ele $isericesti de zi si de noapte& Bri citea, ori cinta la strana, ori slu+ea cele sfinte, ori se r,u%a in taina cu ru%aciunea lui )isus& 2& Bpuneau ucenicii $atrinului ca pentru $unatatea si e'la'ia lui, do$indise de la umnezeu darul ru%aciunii si al intelepciunii duho'nicesti& !entru aceea a+unsese duho'nic renumit si multi calu%ari, sihastri si mireni il cautau si isi deschideau inima su$ epitrahilul lui& 3& )ntr-o noapte de iarna, dupa utrenie, staretul a plecat de la schit peste munte, la #inastirea Sinaia& !e cale i-au iesit citi'a lupi inainte& /atrinul insa nu s-a infricosat& Ci, facindu-si semnul crucii, a zis= - oamne, faca-se 'oia TaA Apoi, intorcindu-se catre lupi, a adau%at= - aca a'eti porunca de la umnezeu sa ma mincati, iata-ma sint inaintea 'oastra& )ar daca nu a'eti porunca sa ma mincati, atunci duceti'a in drumul 'ostru& in clipa aceea, lupii si-au plecat capetele in +os si au disparut in padure& -& )n alta iarna, mer%ind spre Sinaia, pe 'irful muntelui l-a cuprins o furtuna cu 'iscol cumplit& Atunci parintele #ihail, stiind ca numai umnezeu il poate scapa de la moarte, a cazut in %enunchi si, inaltindu-si miinile spre cer, s-a ru%at cu lacrimi, zicind= - oamne, faca-se 'oia TaA )n ceasul acela s-a iz$a'it de moarte in chip minunat caci s-a 'azut mer%ind pe soseaua ce duce spre orasul /usteni& eci, dind sla'a lui umnezeu, a doua zi s-a intors cu pace la schit& 4& Spuneau ucenicii staretului #ihail si acest lucru cu totul minunat= Era in 'ara anului 9931& intr-o noapte, pe cind $atrinul atipise in, chilie, deodata auzi un %las poruncitor, care se repeta de doua ori= - u-te si ia pe pustnicul din poiana B$irsie A !ina la ziua $atrinul s-a ru%at& Apoi, luind pe duho'nicul sau, ieromonahul Antonie, au urcat muntele spre poiana B$irsie& <imeni nu stia sa se ne'oiasca 'reun pustnic in partea aceea& Si, iata, in poiana au aflat un mic $ordei pustnicesc si in fata iui un calu%ar care statea pe un trunchi de $ustean& - /inecu'inteaza, parinte A a zis staretul&

9;4

)n clipa aceea, insa, au o$ser'at ca sihastrul acela necunoscut sl sfint se mutase din 'iata aceasta& Atunci parintii l-au co$orit de pe munte si l-au in%ropat in schit, alaturi de $iserica& Citi pustnici sfinti s-au ne'oit nestiuti de oameni in adincul #untilor CarpatiA :& )n prima'ara anului 9940, noaptea, pe cind parintele #ihail se ru%a in chilie, deodata s-a pra$usit un $olo'an mare de stinca peste chilia lui& ar, la porunca lui umnezeu, $olo'anul s-a oprit in pod, deasupra capului sau& Astfel, $unul ne'oitor a fost iz$a'it si de data aoeasta de cursele 'ra+masului& ;& Spre sfirsitul anului 994; staretul #ihail a zis catre ucenicul sau= - !arinte !imen, cit mai este pina la Sfintul #ucenic )%natieF - #ai sint trei saptamini& - Sa stii ca in ziua Sfintului )%natie ma duc din 'iata aceasta A )n seara aceea $atrinul statea pe mar%inea patului si citea din Sfinta Scriptura& Apoi a zis ucenicului= - u-te la chilie si te odihneste, ca esti o$osit& upa un ceas, ucenicul l-a %asit adormit in omnul, cu /i$lia pe $rate& Asa s-a sa'irsit cu'iosul staret #ihailA SCHIMONAHUL GHERASIM CIR9A - Ma(as'i&ea Neam'(91;;-994;) Via'a !arintele (herasim Cir+a a fost o floare de mult pret in o$stea #inastirii <eamt& S-a nascut in comuna A%apia - +udetul <eamt si a primit din copilarie o crestere aleasa& )n anul 990; a intrat in ne'ointa calu%areasca la #inastirea <eamt& ar socotindu-se ne'rednic de treapta preotiei, a fost toata 'iata paraclisier si 'esmintar, slu+ind /iserica lui 0ristos cu desa'irsita credinta si dra%oste& 5a inceputul anului 994;, schimonahul (herasim s-a stramutat la cerestile locasuri, in 'irsta de 10 ani& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Acest mare ne'oitor al zilelor noastre a intrecut pe multi parinti din #inastirea <eamt cu aceste trei fapte $une= ascultarea desa'irsita, ru%aciunea si dumnezeiasca dra%oste& !entru $unatatea si $lindetea lui, toti calu%arii il cinsteau si se foloseau de pilda 'ietii lui& 2& Cincizeci de ani a facut parintele (herasim aceeasi ascultare de paraclisier si 'esmintar, cu multa dra%oste pentru casa omnului, nelipsind niciodata de la slu+$ele $isericii& Era candela mereu aprinsa in o$stea #inastirii <eamt& 3& Spun $atrinii care l-au cunoscut ca parintele (herasim stia sa impodo$easca $iserica, mai ales spre sar$atori, ca pe o ade'arata mireasa a lui 0ristos& !unea perdele noi la icoana #aicii omnului, scotea 'esminte luminate, asternea co'oare de lina, potri'ea candelele, aprindea luminari de ceara si folosea tamiie de la Sfintul #ormint, pastrata anume pentru marile sar$atori& -& !arintele (herasim a'ea mare e'la'ie catre icoana #aicii omnului, inaintea careia ii citea zilnic acatistul si paraclisul& El nu in%aduia nimanui sa 'or$easca in $iserica& aca auzea pe cine'a 'or$ind, indata zicea cu %las ru%ator= - 6a ro%, nu 'or$iti in $iserica& Este pacatA <e 'ede #aica omnului A Apoi adau%a= )ertati-ma pe mine pacatosul A Astfel, toti se zideau sufleteste de cu'intele lui si cind treceau pe lin%a el, isi ziceau unii altora= - Sa tacem, ca ne aude parintele (herasim A 4& Spun ucenicii lui ca acest smerit ne'oitor a'ea permanent mintea la cele dumnezeiesti, iar pe lim$a sa purta intotdeauna numele prea dulce al lui 0ristos& <imeni nu l-a 'azut 'reodata rizind sau 'or$ind cu'inte de prisos& )n $iserica nu se aseza niciodata in strana, oricit de o$osit ar fi fost, iar cind se termina slu+$a, mer%ea la chilie cu fata senina si cu ru%aciunea in inima& :& Spun iarasi ucenicii lui ca chilia parintelui (herasim era un ade'arat altar de $iserica& Aceleasi icoane frumos impodo$ite, aceeasi candela nestinsa, aceleasi luminari de ceara si mireasma de tamiie& )ar $atrinul, ca un sfesnic de 'e%he, ceasuri in sir citea la psaltire, facea metanii, sla'ea pe umnezeu si se ru%a pentru toata lumea& ;& 0 alta ne'ointa a parintelui (herasim era permanenta lui %ri+a pentru cei raposati& Timp de aproape o +umatate de secol aducea zilnic la $iserica 'in si coli'a pentru parastas si aprindea candele si luminari la mormintele celor adormiti& upa ce facea cite trei inchinaciuni si tamiia fiecare cruce, zicea= - umnezeu sa te odihneasca cu dreptii, parinte A 1& )n noaptea Sfintelor !asti, parintele (herasim mer%ea cel dintii la cimitir si aprindea sute de luminari& Apoi co$ora in %ropnita, aprindea candela, facea trei inchinaciuni si zicea catre cei raposati= - 0ristos a in'iat, prea cu'iosi parintiA Spun parintii ca odata i-a raspuns la salut un %las dintre cei adormiti, zicind= - Ade'arat a in'iat omnul, parinte (herasim A 9& Se spunea despre parintele (herasim ca aproape zilnic 'eneau la el saraci, infirmi, copii orfani de prin sate si-i cereau milostenie& )ar $atrinul ii punea la masa pe cerdacul chiliei si le impartea tot ce %asea la indemina& A'ea inca si acest o$icei& Cind auzea ca se zideste 'reo $iserica noua, aduna $ani de la calu%ari si de la rude, apoi cumpara icoane, e'an%helii, sfinte 'ase si 'esminte si le daruia personal la $isericile noi& 90& Cu putin inainte de o$stescul sfirsit i-a zis ucenicul= - !arinte (herasim, da-mi sfatul cel mai de pe urma A )ar $atrinul i-a raspuns= - !azeste $iserica in toata 'iata, ca si $iserica te 'a pazi A )ar daca nu pazesti pra'ila $isericii, 'ei cadea in mari ispite si prime+dii& 99& 3ltimele doua saptamini schimona$ul (herasim Cir+a a stat numai la chilie, in asteptarea 'enirii lui 0ristos& im$racat cu rasa si mantie, cu crucea si metaniile in mina, astepta pe mar%inea patului& <u 'oia nici sa manince, nici sa se odihneasca& Tot timpul se ru%a& - e ce nu te culci, parinte (herasim A il intre$au ucenicii& - <u pot dormi& Sint in asteptare A&&& <u stiu in care ceas 'a 'eni mirele 0ristos& )n dimineata zilei de 9: ianuarie 994;, cind implinea 40 de ani de ne'ointa calu%areasca, $unul ostas si-a dat sufletul in miinile lui 0ristos si a fost in%ropat in cimitirul minastirii& CUVIOSUL IOAN IACOB HO EVITUL DE LA NEAMT(9993-99:0) Via'a Cu'iosul )oan )aco$, cu metania din #inastirea <eamt, a fost un sihastru sfint al zilelor noastre care s-a ne'oit 2- ele ani in Tara Sflata, atit pe 6alea )ordanului, cit si in pustiul 0oze'a& Acest fericit purtator de 0ristos s-a nascut in satul Crainiceni, comuna !altinis, 7udetul /otosani, la 23 iulie 9993, intr-o familie de tarani credinciosi, anume #a*im& si Ecaterina, fiind sin%ur la parinti& in $otez s-a chemat

9;:

)lie, iar in familie i se spunea .)liuta.& 5a sase luni dupa nastere mama sa, im$olna'in-liu-se, a decedat, iar copilul a ramas in %ri+a $unicii sale dupa tata, #aria )aco$, care il in%ri+este ca o ade'arata mama timp de zece ani& )n anul 999:, cind copilul )lie a'ea trei ani, tatal sau a decedat pe front& )n anul 9923 a decedat si $unica, lasind pe micul )lie eu totul orfan si lipsit de min%iierea parintilor si a $unicilor& e acum, copilul este luat in %ri+a unchiului sau, Alecu )aco$, care a'ea acasa sase copii& intre anii 992:-9932 tinarul )lie urmeaza %imnaziul #& ?o%alniceanu si liceul . imitrie (antemir. din Cozmeni-Cernauti& )n 'ara anului 9933 a intrat ca 'ietuitor in o$stea #inastirii <eamt& 5a 1 aprilie 993: este tuns in monahism, primind numele de loan, iar in& noiem$rie acelasi an se duce, cu alti doi calu%ari din marea la'ra, sa se inchine la #ormintul omnului& Apoi ramine definiti' in Tara Sfinta, unde se ne'oieste in o$stea #inastirii Sfintul Sa'a de lin%a /etleem& 5a 9- septem$rie 99-; este hirotonit preot in /iserica Sfintului #ormant de catre #itropolitul )rinarh si apoi numit e%umen la Schitul romanesc Sfintul loan /otezatorul de la )ordan& upa cinci ani de ascultare se retra%e cu ucenicul sau, monahul )oanichie !iriiala, in pustiul 0oze'a, aproape de )erihon& Aici se ne'oiesc impreuna opt ani de zile, in pestera Sfinta Ana, pe 'alea piriului 0orat& 5a 4 au%ust 99:0, cind a'ea -; de ani, Cu'iosul loan )aco$ se muta la cerestile locasuri si este inmormantat in pestera in care s-a ne'oit& upa 20 de ani, la 1 au%ust 9930, s-a aflat intre% in mormint, fiind preamarit de umnezeu ca sfint& 5a 94 au%ust, acelasi an, moastele sale au fost duse la #inastirea Sfintul (heor%he 0oze'itul din apropiere, cu $inecu'antarea !atriarhului /enedict al )erusalimului, si se pastreaza in $iserica alaturi de celelalte sfinte moaste& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Acest cu'ios a fost ales de umnezeu pentru imparatia cerurilor din pintecele maicii sale, caci din pruncie se 'edea um$rit de darul uhului Sfint, fiind intru toate $lind ca un miel, smerit, tacut, ri'nitor pentru cele sfinte si ra$dator in ispitele cele dinauntru si din afara& Apoi ru%aciunea cu lacrimi, neincetat se lucra in mintea si inima sa& inca si mama sa Ecaterina a fost rinduita de 0ristos sa duca 'iata neintinata pina la nunta si sa nasca pe pamint un sin%ur fiu, caci indata dupa nastere se stramuta la cerestile locasuri& 2& 2ericitul )iie, ramas orfan din pruncie de am$ii parinti trupesti, a'ea tata in cer pe umnezeu, iar mama duho'niceasca a'ea /iserica si pe smerita sa $unica, #aria, 'adu'a, care 9-a crescut si 9-a ocrotit cu ru%aciunea si dra%ostea ei pina la 'irsta de zece ani& Spun $atrinii din satul sau natal ca $unica isi ducea zilnic nepotelul sa i-9 alapteze mamele tinere din apropiere si statea lin%a el de 'e%he ziua si noaptea, pina ce copilul a inceput sa 'or$easca& )ar 'ara, cind pleca la lucrul cimpului, punea copilul intr-o traista, incit numai capul i se 'edea, il aseza in spate, se insemna cu sfinta Cruce si se ducea la munca cu ru%aciunea pe $uze si cu lacrimile in ochi& Acolo il adapostea la um$ra unui copac, pina la apusul soarelui& Apoi il aseza in traista si-9 aducea acasa& upa ce il hranea, il culca lin%a sfintele icoane, iar ea se ostenea cu ru%aciuni si metanii pina noaptea tirziu, dupa traditia sfinta stra$una& 3& 2iind luminat la minte, copilul in'ata $ine la scoala si facea mare $ucurie $unicii sale& #ai tirziu $atrina il in'ata pe de rost sfintele ru%aciuni, il ducea re%ulat )a $iserica si il punea sa citeasca ia psaltire, caci ea nu stia carte& Alteori ii spunea sa citeasca patimile omnului, iar ea plin%ea si facea metanii& 3neori copilul o intre$a= - #ama, de ce plin%i asa tare cind citesc patimile omnuluiF )ar $atrina ii raspundea, suspinind= - ra%ul meu, tu nu stii durerea din casa noastra& <u sint eu mama ta A Ea a decedat cind tu a'eai numai sase luni, iar tatal tau a murit in raz$oi, cind erai de trei ani& Eu sint $unica ta, iar $unicul tau s-a dus& la cer de mult& 2iind 'adu'a, 'oiam sa ma duc la minastire, dar 'azind ca ai ramas orfan de parinti, am renuntat ca sa te cresc pe tine& e aceea plin%, ca sint $atrina si dupa moartea mea 'ei ramine sin%ur si orfan pe lume& ar sa ai credinta in umnezeu, sa te ro%i 5ui mereu, sa fu%i de pacat si sa-ti aduci aminte de noi& e 'ei face asa, te 'a acoperi #aica omnului si 'ei scapa de multe prime+dii& Eu nu-ti doresc altce'a mai $un in 'iata decit sa a+un%i preot si sa sla'esti pe 0ristos A -& 5a 'irsta de 20 de ani, terminind liceul si fiind luminat la minte cu darul lui 0ristos, prietenii si rudele il indemnau sa urmeze teolo%ia si sa se faca preot& insa constiinta si cu%etul inimii sale ii spuneau= .<u, eu 'reau sa ma fac calu%ar. A Bdata, pe cind lucra la cimp, fiind in indoiala, se ru%a lui umnezeu sa-i descopere ce sa faca& Apoi a auzit o 'oce tare de sus= .#inastirea A. in clipa aceea nu mai a'ea odihna, caci uhul Sfint il indemna sa plece cit mai repede la minastire si sa-si inchine 'iata lui 0ristos& 4& )n 'ara anului 9933, intr-o zi de uminica, pe cind tinerii din sat se adunau cu 'eselie la nunta, alesul omnului, )lie, s-a inchinat cu lacrimi in $iserica din Crainiceni, si-a sarutat crucile parintilor din cimitir si, luindu-si ramas $un de la ai sai, a plecat sa se lo%odeasca cu 0ristos in o$stea #inastirii <eamt& :& 6azindu-l episcopul <icodim, staretul la'rei, l-a intre$at= - e ce ai 'enit, frate )lie, la minastireF - !arinte staret, doresc sa ma fac calu%ar, sa-mi plin% pacatele mele, sa ma ro% pentru parintii care m-au nascut si sa laud neincetat pe umnezeu& - /un lucru ti-ai ales, frate )lie& e 'ei a'ea smerenie si ascultare si 'ei iu$i ru%aciunea, pe toate cele $une le 'ei sa'irsi, 'ei $irui cu usurinta ispitele acestei 'ieti si cu sfintii in cer te 'ei numara& - Asa sa-mi a+ute /unul umnezeu, prea sfintite parinte staret A - <umai sa ai ra$dare in toate, sa te hranesti din in'ataturile Sfintei Scripturi si ale Sfintilor !arinti si sa urmezi 'iata si sfaturile cu'iosilor duho'nici si ne'oitori din o$stea #inastirii <eamt& 6ino sa te inchini la icoana facatoare de minuni a #aicii omnului din $iserica, ocrotitoarea acestui sfint locas, apoi te incredintez su$ ascultarea parintelui )o', farmacistul minastirii, cel mai duho'nicesc calu%ar din o$stea noastra& Sa-i urmezi dupa putere 'iata si sfatul, sa nu lipsesti de la slu+$ele $isericii si sa faci ascultare la $i$lioteca minastirii& ;& Trei ani a facut ucenicie rasoforul )lie cu'iosului parinte )o' /urlacu, silindu-se sa-i urmeze ne'ointa aspra, postul, tacerea, smerenia, saracia si neincetata ru%aciune& )ar la $i$lioteca a pus in rinduiala toate cartile, a citit multe din in'ataturile Sfintilor !arinti si dadea $une sfaturi fratilor tineri, incit se foloseau toti de ri'na, de intelepciunea si osteneala lui si era iu$it de toti in o$stea marii la're& 1& 6azind staretul si duho'nicii ri'na lui pentru 0ristos, la 1 aprilie 993:, in #iercurea #are a Sfintelor !atimi, cind omnul a fost 'indut pentru noi, rasoforul )lie )aco$ a fost tuns in cinul monahal impreuna cu alti zece frati, primind numele Sfintului )oan /otezatorul& Amindoi marii prooroci, )lie si )oan, incepatori ai 'ietii pustnicesti din 6echiul si <oul Testament, a'eau sa-i fie dascali, parinti si ru%atori ai ne'ointei lui calu%aresti& Amindoi il indemnau sa le urmeze 'iata, postul, ru%aciunea si fecioria si ii aminteau de Tara Sfinta si de marii sihastri de pe 6alea )ordanului& Sfintul )lie Tez'iteanul ii dadea ri'na pentru marturisirea dreptei credinte si il indemna spre urcusul duho'nicesc al Carmelului si Sinaiu-lui& )ar Sfintul )oan /otezatorul il chema spre minastirile din Tara Sfinta si-9 sfatuia sa indemne pe toti la pocainta si sa mustre cu indrazneala pacatul& Aceasta a facut-o in toata 'iata sa prin frumoasele sale 'ersuri si cu'inte de in'atatura ce ni le-a lasat pina astazi&

9;;

9& 2iind ranit de dra%ostea lui 0ristos pentru #ormintul datator de 'iata din )erusalim si pentru, 'iata pustniceasca de acolo, smeritul monah )oan )aco$ s-a impartasit cu dumneze+estile Taine, a sarutat icoana #aicii omnului din $iserica si-a eerut+ieftare si $inecu'intare de la staret si de la toti si a plecat definiti' spre Tara Sfinta in toamna anului 993:, fiind acoperit in toate de darul uhului Sfint care ii aprindea inima de dumnezeiescul dor& 90& !rimul popas in Tara Sfinta a fost inchinarea pe (ol%ota si sarutarea Sfintului #ormint& upa ce s-a impartasit cu Trupul si Sin%ele lui 0ristos, fericitul ostas al lui 0ristos a stra$atut toata Tara Sfinta si a pasit pe urmele omnului si ale Sfintilor sai ocrotitori, )lie Tez'iteanul si )oan /otezatorul& upa ce s-a ne'oit mai intii sin%ur intr-o pestera din pustiul )ordanului, s-a retras apoi in o$stea #inastirii Sfintul Sa'a de pe 6alea Cedrilor, unde se osteneau si alti citi'a sihastri romani& in aceasta stra'eche la'ra s-a +ertfit Cu'iosul )oan pina in 'ara anului 99-;& 99& Aici a do$indit ostasul lui 0ristos, )oan, darul lacrimilor si al ru%aciunii inimii& Aici a ra$dat %rele lupte si incercari de la dia'oli, caci nu-9 puteau suferi duhurile rele sa se roa%e neincetat si sa laude pe umnezeu& Aici a primit tunderea in mare schima si tot aici a $iruit el pe 'ra+masii cei ne'azuti cu postul aspru si indelun%at, cu pri'e%herile o$ositoare de noapte, cu sa$ia $iruitoare a ru%aciunii lui 0ristos si cu scutul smereniei& Astfel, a+unsese atit de despatimit incit ra$da ocara si toate cu $ucurie, a'ea mare mila pentru toata zidirea si nu se temea niciodata de dia'oli, de $oala si de moarte& 92& Cu'iosul )oan )aco$ a'ea in o$stea Sfintului Sa'a ascultarea de $i$liotecar si de infirmier& <oaptea lua parte la $iserica, se ru%a la chilie si in%ri+ea marea $i$lioteca a minastirii, iar ziua era infirmier si in%ri+itor de $olna'i la $olnita din incinta& Cerceta pe calu%arii si sihastrii $olna'i, le ducea de mincare, spala ranile ranitilor de raz$oi adusi aici de pe front si alina pe toti cu dra%oste, iar cu inima neincetat se ru%a si simtea pe 0ristos& 93& Cu sfatul arhimandritului 6ictorin 3rsache, superiorul Caminului romanesc din )erusalim, Cu'iosul )oan )aco$ a primit hirotonia in preot si a stat e%umen cinci ani la schitul Sfintul )oan /otezatorul de la )ordan, infiintat de !atriarhia 8omana& Aici a adau%at noi osteneli pustnicesti si a suferit nu putine ispite de la dia'oli& )ar ne'ointa lui era aceasta= >iua nu minca nimic, pina la apusul soarelui si rostea neincetat ru%aciunea din inima, iar cu miinile lucra la %radina, la intretinerea schitului si odihnea cu dra%oste pelerinii romani si straini care poposeau aici& <oaptea facea slu+$ele rinduite in $iserica, spo'edea inchinatorii si se retra%ea cite'a ore la liniste intr-o pestera de pe malul )ordanului, iar dimineata se intorcea la schit cu chipul luminat& 9-& Arzind cu inima mai mult pentru 0ristos si iu$ind desa'irsit linistea si ru%aciunea, fericitul staret )oan s-a retras, in toamna anului 9942 in pustiul 0oze'a, din apropierea #inastirii Sfintul (heor%he 0oze'itul, impreuna cu ucenicul sau, monahul )oanichie& upa ce s-a ne'oit cite'a luni in o$ste, s-a asezat apoi definiti' in !estera Sfinta Ana, de pe 'alea piriului 0orat, unde se ne'oiau si alti sihastri, pentru a trai ultimii ani ai 'ietii numai in ru%aciune si in con'or$ire cu 0ristos& Si s-a ne'oit aici peste sapte ani, insa nimeni, nici chiar ucenicul sau )oanichie nu stia toate ne'ointele sale, fiind ascunse in umnezeu si in taina inimii sale& Caci ucenicul 'edea numai ostenelile cele din afara, precum= pri'e%herile de toata noaptea, citirea celor sapte 5aude, osirdia la sfintele slu+$e pe care le facea in paraclisul din pestera, citirea cartilor sfinte, traducerea din in'ataturile Sfintilor !arinti si compunerea de 'ersuri reli%ioase pentru pelerinii care il cercetau la pestera& ar ne'ointele sale cele din inima, lacrimile de taina, lupta cu %indurile si cu duhurile rele, cu%etarile duho'nicesti la cele de sus si caldura uira-& lui Sfint care ii aprindea inima pentru 0ristos, sin%ur umnezeu le 'edea -si le primea ca o ardere de tot a Cu'iosului )oan Sihastrul, nestiute de nici un muritor& 94& espre ne'ointa acestui sfint sihastru, iata ce marturisea ucenicul sau= - Cit a fost $olna', niciodata nu a oftat sau a suspinat& Ci ra$da toate cu seninatate si $ucurie& Apoi tacea mult, nu ridea niciodata, se ru%a neincetat cu inima si ra$da cu multa tarie $olile si necazurile 'ietii& finea re%im se'er si post, primind foarte putina mincare si $autura, cit sa-si tina zileleD iu$ea mult linistea si sin%uratatea, tinea cu tarie la dreapta credinta, la Traditie si Sfintele Canoane si a'ea mintea totdeauna atintita la )isus 0ristos rasti%nit pe (o7%ota& <imic din cele pamantesti nu cu%eta, nici nu 'oia sa stie& Altfel, trupul sau, mintea si inima erau despa-timite, dematerializate si unite tainic cu umnezeu prin ru%aciune si prin darul uhului Sfint& 9:& Spunea si acestea parintele )oanichie, ucenicul sau= - Cu'iosul loan stia mai dinainte data sfirsituiui sau, pe care si-a insemnat-o pe peretele pesterii& indata insa dupa ce s-a sa'irsit, l-am im$racat cu rasa, i-am asezat schima mare, caci era schi'nic din #ina-stirea Sfintul Sa'a, i-am pus epitrahilul pe piept si l-am culcat pe ro%o+ina& Apoi i-am aprins trei luminari de ceara si candela si am anuntat pe staretul #inastirii Sfintul (heor%he 0oze'itul, Arhimandritul Amfi-lohie, cu care era foarte apropiat& 5a porunca lui i s-au tras trei zile clopotele minastirii si s-a facut trisa%hion la pestera& 9;& !entru inmormintarea Cu'iosului loan )aco$ si pentru minunea care s-a sa'irsit atunci, spune ucenicul sau urmatoarele= - in ziua sta$ilita pentru inmormantare a 'enit staretul minastirii, Amfilohie, cu citi'a calu%ari si cu pustnicii care sihastreau in pesterile din pustia 8u'a din apropiere& S-au urcat pe scara, sus, in pestera si la orele 90, sim$ata, ; au%ust, staretul a inceput s+u+$a prohodului& eodata insa, pestera s-a umplut de nenumarate pasarele de pustie, carora Cu'iosul )oan le dadea zilnic pesmeti sa manince& Acum insa nu 'enisera sa primeasca hrana, ci au fost trimise de umnezeu, spre cinstirea Cu'iosului loan, ca sa-l +eleasca si sa-l petreaca spre mormint& espre aceasta, staretul Amfilohie spunea= - !asarile ne incomodau in timpul slu+$ei, z$urau pe capetele noastre, ne-au stins luminarile, ne-au inchis cartile, $ateau din aripi deasupra trupului Cu'iosului, se asezau si pe el, pe cap, pe piept, pe picioare si fiecare %lasuia dupa felul ei& Ele nu 'oiau mincare, ci pe parintele lor, pe $inefacatorul lor pe care il pierdusera& upa sa'irsirea slu+$ei, spune staretul, l-am pus in mormint, care e*ista in pestera si in care mai fusesera in%ropati si alti sihastri, iar deasupra am pus un capac de scinduri& A$ia atunci au plecat pasarile si s-au imprastiat& Apoi am adus parnmt, +am facut mortar si am lipit cu el scindurile de pe mormint, unde Cu'iosul laramas pina in au%ust 9910&&& 91& in ziua adormirii sale, mormintul Cu'iosului loan laco$ a ramas aproape uitat in pestera Sfinta Ana timp de 20 de ani& insusi ucenicul $au, )oanichie, s-a mutat in la'ra Sfintului (heor%he 0oze'itul& <umai iin anumite zile, sau cind 'eneau pelerini romani, urcau pe scara la pestera (condusi de ucenic, ii aprindeau luminari si candela la mormint, tamiiau, paceau 'ecernia in pestera, cintau trisa%hionul mortilor, cereau a+utorul fmarelui sihastru, ascultau pe scurt 'iata lui po'estita de ucenic, sunau itoaca si co$orau din pestera cu ochii in lacrimi si ziceau= .Ce mare a fost fcie'ointa Cu'iosului )oan )aco$A. 99& )n 'ara anului 9910, la 1 au%ust, un %rup de pelerini ortodocsi, in frunte cu un arhimandrit %rec fost sihastru aproape de Cu'iosul loan 0oze'itul, au urcat in pestera Sfinta Ana, au facut o ru%aciune si i-au sarutat mormantul& Apoi a spus acel arhimandrit= - #-am ne'oit aici aproape de pestera aceasta si iu$eam foarte mult pe !arintele )oan )aco$, care imi era duho'nic& Apoi, plecind misionar in America de peste 20 de ani, nu mai stiam nimic despre el& ar intr-o noapte l-am 'isat si mi-a spus= . aca 'rei sa ma 'ezi,

9;1

'ino la pestera Sfintei Ana din pustiul 0oze'a si ma 'ei 'edea . Este o luna de zile de cind l-am 'isat si de atunci nu mai am odihna& e aceea am 'enit ca sa 'or$esc cu !arintele )oan, duho'nicul si prietenul meu& Eu insa nu stiam ca s-a mutat la omnul& Acum sufletul meu nu are pace pina nu ii 'oi deschide mormintul ca sa-i sarut cinstitul sau trup atit de ne'oitorA 20& Staretul la'rei, Amfilohie, cu %reu a dat $inecu'antarea sa se deschida mormintul Cu'iosului )oan din pestera& insa cum l-au deschis a iesit un miros de $una mireasma care a umplut pestera si inimile tuturor& )ar trupul Cu'iosului si hainele erau intre%i si ne'atamate si raspin-deau o aroma cereasca de sfintenie& !arca era de curind adormit& Atunci, toti pelerinii au in%enunchiat si, cu lacrimi de emotie si e'la'ie, au stri%at= - Sla'a Tie, oamne, pentru aceasta mare minuneA Cu'iosul )oan 8omanul este sfint& Apoi au sarutat sfintele lui moaste, le-au tamiiat, au aprins luminari si au cintat troparul= .intru tine, parinte, cu osirdie s-a mintuit cel dupa chip, ca luind crucea ai urmat lui 0ristos, si in'atind sa nu se uite la trup caci este trecatorD ci sa poarte %ri+a de suflet, de lucrul cel nemuritor& !entru aceasta impreuna cu in%erii se $ucura, !rea Cu'ioase !arinte )oane, duhul TauA.& eci, primind o $ucatica din hainele Cu'iosului de $inecu'intare, pelerinii s-au dus cu pace, iar moastele lui au ramas in pestera pina la 94 au%ust& 29& Spunea !arintele loanichie, ucenicul sau, ca in a+unul praznicului Adormirii #aicii omnului, staretul la'rei a urcat un sicriu de lemn in pestera, si impreuna cu alti preoti, a asezat sfintul sau trup in sicriu, fiind cu totul intre% si usor si l-au tamiiat& )ar la 94 au%ust, fiind hramul #inastirii Sfintul (heor%he 0oze'itul, au 'enit citi'a arhierei, preoti si calu%ari romani si %reci si numerosi pelerini ortodocsi& Apoi, in sunetul clopotelor, au co$orit din pestera sfintele moaste si le-au dus cu procesiune in $iserica marei la're unde le-au asezat alaturi de alte sfinte moaste& Apoi au facut -0 de Sfinte 5itur%hii ca umnezeu sa descopere sfintenia moastelor sale& eci, 'azind ca trupul sau a ramas si dupa aceea intre% si nealterat, l-au numarat si l-au cinstit cu totii in ceata Sfintilor !arinti& #ai tirziu, citi'a credinciosi iu$itori de 0ristos i-au facut un sicriu nou din a$anos si au asezat in el odorul cel de mult pret, cum se 'ede& in 'ara anului 9910, pina astazi, 'in multi pelerini ortodocsi romani, %reci, ciprioti, sir$i si din alte tari sa se inchine si sa ceara $inecu'intare si a+utor in lupta acestei 'ieti de la moastele preamarite-de umnezeu ale celui mai nou sfint al /isericii Brtodo*e, cunoscut su$ numele de .Cu'iosul )oan cel <ou 0oze'itul., sau .Cu'iosul )oan )aco$ de la <eamt (8omanul).& #ulte din scrisorile si 'ersurile duho'nicesti ale acestui Cu'ios se citesc cu e'la'ie astazi de credinciosi, care le indeamna pe calea mintuirii& Sfinte !rea Cu'ioase !arinte )oane, roa%a-te lui umnezeu pentru lume, pentru neamul din care te-ai nascut, pentru minastiri si credinciosi, *+pentru mantuirea tuturor celor ce cred si cauta pe omnulA MONAHUL DAMIAN TIRU - Mi(as'i&ea Secu - :u+; Neam' (9192-99:-) Via'a #onahul amian Tiru a fost un mare ne'oitor, un neintrecut isihast al zilelor noastre& S-a nascut la T%& Bcna - +udetul /acau, dintr-o familie de tarani credinciosi& upa terminarea scolii primare este dat ca ucenic la un atelier de timplarie din localitate& insa, fiind ales de uhul Sfint, in anul 9994 intra in 'iata monahala& #ai intii se duce la #inastirea 2rasinei, pentru a fi cit mai instrainat de lume& upa zece ani de ascultare, aceeasi dorinta de liniste il trimite la #inastirea Turnu& Aici nu sta decit patru ani& in anul 9930, calauzit de pronia lui umnezeu, se reintoarce in #oldo'a si se sta$ileste la schitul Ti$ucani-<eamt& intre timp si sora sa dupa trup intra in 'iata monahala& in anul 9934 este calu%arit su$ numele de amian& )ar in anul 99-0 se retra%e la #inastirea Secu unde ramine pina la moarte& Aici, parintele amian Tiru a+un%e la o mare sporire duho'niceasca, intrecind pe toti ceilalti din minastire cu ascultarea, cu ru%aciunea si cu smerenia& 5a 20 ianuarie 99:- se muta din 'iata aceasta si este inmormintat in cimitirul #inastirii Secu& $& 2apte si cu'inte de in'atatura 9& !arintele amian dorea din copilarie sa slu+easca lui 0ristos& Spunea ucenicului sau ca pe cind era mic se furisa din casa parinteasca si se incuia sin%ur in $iserica satului& Acolo petrecea toata noaptea, rti%in-du-se si citind sfintele carti cu luminarea in mina, iar cind se lumina de ziua se intorcea din nou acasa& #ama lui, nu o data, il $atea sa-i spuna unde doarme noaptea& ar el ra$da toate pentru dra%ostea lui 0ristos& 2& !e cind petrecea in #inastirea Turnu, 9-a intre$at odata staretul== - 2rate umitre, cind 'rei sa te calu%arestiF - !arinte stareti a zis el, as 'rea sa ramin frate pina la moarte& Ca& n-am 'enit la minastiie sa ma calu%aresc cu numele, ci cu faptele& CindD 'oi face fapte de calu%ar atunci 'oi depune si +uramintul& 3& in schitul Ti$ucani-<eamt parintele amian s-a ne'oit citi'a ani, a'ind ascultarea de timplar& esi lucra cu multa indeminare, im&&primea niciodata sa fie laudat& aca zicea cine'a .lucrul acesta este foarte $un., se intrista mult in inima sa& )ar daca zicea .lucrul acesta nu este $ine facut. atunci se $ucura si ii multumea& -& #utindu-se la #inastirea Secu pentru mai multa liniste, a zis odata ucenicului sau, sin%ura persoana cu care 'or$ea= - !arinte <icodim, eu n-am 'enit aici pentru #inastirea Secu, ci pentru 8ipa lui Coroi& Acolo, in adincul codrilor as fi 'rut sa ma ascund, sa nu 'ad fata de om, sa 'or$esc numai cu umnezeu si sa ma hranesc cu ier$urile din pustie& ar pentru ca nu am a+uns la masura aceasta, am ales 'iata,de o$ste& insa ma silesc sa fac aici ceea ce tre$uia sa fac acolo& 4& Alteori iarasi zicea ucenicului sau= - !arintele meu, eu mi-as zidi definiti' usa chiliei& #i-as lasa doar o mica ferestruie, prin care sa 'or$esc cu un sin%ur om pina la moarte& - Cu cine sa 'or$esti, parinte amianF - <umai cu duho'nicul& :& A zis iarasi $atrinul catre ucenicul sau= - #ulti ani am cautat peste tot un po'atuitor duho'nicesc, dar n-am %asit& Atunci am inceput sa citesc Sfinta Scriptura si pe Sfintii !arinti& Aici am %asit ceea ce cautam& Cu sfintele carti ma min%ii toata 'iata& ;& >icea iarasi= - <u-i destul pentru calu%ari sa ramina numai la Ceaslo' si )a !saltire& Tre$uie sa citeasca mereu Sfinta Scriptura si in'ataturile Sfintilor !arinti, ca sa stie cum sa se ne'oiasca pentru mintuirea lor& 1& !arintele amian citea foarte mult noaptea& !e lin%a cu'intele Sfintului )saac Sirul si loan Scararul, citea 6ietile Sfintilor si toate cartile de la strana, ca= #ineiele, Triodul, !enticostarul, Bctoihul si altele& intr-o seara a spus ucenicului sau=

9;9

- !arinte <icodim, multa dulceata si intelepciune am %ustat din citirea sfintelor carti& Acum chiar de as 'rea, nu ma mai pot desparti de ele& 9& Alta data a zis ucenicului sau= - 8u%aciunea si citirea sint sin%ura mea min%iiere& 3neori ma apuc seara de citit si cind ma adincesc in citire uit sa mai maninc si sa ma mai culc& eodata ma intre$= de ce nu mai lumineaza lampaF Cind pri'esc pe fereastra o$ser' ca rasare soarele& 90& Spunea ucenicul sau ca parintele amian nu minca niciodata stind pe scaun, ci sezind in picioare& 3neori, cind ii aducea mincare de la trapeza, zicea $atrinul= - <u mai incetezi cu mincarea asta F - )a, parinte si maninca A Este calda A - il indemna ucenicul& upa ce %usta putin, in atelierul de timplarie, raspundea= - !arca ii lipseste ce'a la mincarea asta, ca n-are nici un %ust& !une-o colo in dulap& #ai spre seara nu stiu cine o dre%e acolo, ca tare este $una& Seara, insa, parintele uita sa mai manince si ucenicul ducea mincarea iaapoi& 99& Chilia parintelui amian se afla in li'ada minastirii& Si spun toti ca el niciodata nu iesea prin li'ada sa 'ada pomii infloriti sau pasarile cerului, nici 9-a 'azut 'reodata cine'a sa %uste macar un mar, caci $ucuria anului 7Sfint era in inima lui& 92& Bdata a fost rinduit $atrinul sa in%ri+easca de stupina minastirii& Timp de cinci ani cit a a'ut aceasta ascultare n-a %ustat mierea de al$ine, atit era de infrinat si stapin pe sine& 93& Spunea ucenicul sau ca in ultimii douazeci de ani n-a 'oit sa primeasca de la nimeni nici un $an, incit nici nu stia cum arata& )ar daca 'reun mirean incerca sa-i plateasca pentru a-i lucra ce'a in atelier, $atrinul ii raspundea cu asprime= - u-te cu acestia din chilia mea& 9-& 3neori, 'azindu-l ucenicul ostenit de atita ascultare si pri'e%here, ii zicea= - !arinte amian, mai culca-te putin ca esti $atrin si sla$it de tot& - <u mai pot dormi, parinte <icodim& A fu%it somnul de ia mine& A$ia daca dorm doua-trei ore pe noapte& Apoi ma scol, imi fac ru%aciunea, citesc si incep sa lucrez in atelier& Si atit ma indeletnicesc cu lucrul ca nu stiu cind trece ziua& 94& Spunea iarasi ucenicul sau= - <u l-am 'azut niciodata pe parintele amian stind culcat sau odihnindu-se pe scaun& Ci, ori lucra in atelier cu ru%aciunea pe $uze si in inima, ori citea si scria in chilie& El o$isnuia sa faca la toti parintii si fratii cite ce'a - o masa, un scaun, un cuier - dar de la nimeni nu primea nimic& 9:& )n timpul raz$oiului unii calu%ari erau in%ri+orati& Se %indeau unde si cum sa-si sal'eze 'iata& eci, il intre$a ucenicul= - !arinte amian, te-ai pre%atitF 3nde mer%emF - Eu m-am pre%atit sa mer% pina la mar%inea pammtului A Apoi isi continua lucrul in atelier fara nici o %ri+a, incit toti se mirau si se foloseau de credinta si nade+dea pe care o a'ea in umnezeu& 9;& Spunea ucenicul sau ca parintele amian lucra in atelier cite zece-cincisprezece ore pe zi, fara intrerupere& Tot timpul tacea, lucra si zicea ru%aciunea lui )isus& Apoi se retra%ea in chilie& 91& Bdata a 'enit un calu%ar din alta minastire sa-9 'ada pe acest cu'ios monah& eci, intrind in atelier, i-a zis= - !arinte amian, am auzit de sfintia ta si am 'enit sa te 'ad& )ar $atrinul, sla$ si fira' la trup, s-a in'irtit incet impre+ur in fata lui, apoi i-a raspuns= - )ata, m-ai 'azutA Si, tacind, s-a apucat iarasi de lucru& 99& )ntr-o zi i-a spus staretul minastirii= - !arinte amian, toti calu%arii mai ies afara din chilii, se recreaza, admira frumusetea naturii, asculta cintecul pasarilor din padure, stau de 'or$a unii cu altii& <umai sfintia ta nu iesi deloc din chilie& Stai tot timpul cu ochii in +os si fu%i de oameni& - !arinte staret, eu am o%orul meu de prasit& Eu din el traiesc, din el imi platesc datoriile, imi achit hrana si chiria& Ca pentru asta am 'enit aici sa-mi achit toata datoria& eci, cum sa ies afara daca nu mi-am terminat o%orul de lucrat A 20& Altadata spunea ucenicului sau= - aca esti sanatos si nu te ostenesti, cu si%uranta ca esti si pacatos& 29& >icea ucenicul catre $atrin= - !arinte amian, ce-ai zice sfintia ta daca ar 'eni unii din niinas-tire si te-ar sili sa te faci preotF - Cu 'or$a asta i-as scoate afara din chilie& 22& Altadata, iarasi l-a intre$at= - Ce mai faci, parinte amianF )ar $atrinul oprindu-se putin din lucru, i-a raspuns= - !arinte <icodim, .intru necaz m-am desfatat. (!s& 99;, 4)& aca a'em pace si $ucurie cu darul lui umnezeu, in orice fel de ispite si necazuri sa indraznim, ca nu ne 'om rusina& 23& Altadata, fiind suferind de reumatism, i-a zis ucenicul= - !arintre amian, nu 'oiesti sa faci niste $ai, ca tare esti $olna'F - Ei, parinte <icodimA /oala 'ine pentru pacatele mele& aca 'reau sa scap de $oala, ramin cu pacatul& eci, mai $ine primesc cu ra$dare tot ce-mi da umnezeu& 2-& )ntr-o 'ara, $atrinul a fost tare $olna' patrusprezece zile& in acest timp nici n-a mincat, nici n-a dormit, nici n-a 'or$it, nici pe pat nu s-a asezat& Ci statea rezemat de perete si se ru%a& - Cum te mai simti, parinte amianF l-a intre$at ucenicul& - !arinte <icodim, asta noapte am fost ispitit de dia'oliA 24& Altadata a spus $atrinul ucenicului sau= - !arinte <icodim, in noaptea asta, pe cind citeam la psaltire, l-am auzit pe dia'ol rizind cu hohote in chilia mea& Atunci am inceput sa ma ro% cu lacrimi si nu l-am mai auzit& 2:& 3n calu%ar i-a cerut intr-o zi cu'int de folos, iar $atrinul a zis= - Cind'a faraon dadea e'reilor tot mai mult de lucru, ca sa nu-si mai aduca aminte de umnezeu si sa se roa%e& Acum este un faraon ne'azut care indeamna pe calu%ari sa-si inmulteasca a'erile, %ri+ile si lucrul, ca sa nu mai ai$a timp sa se roa%e lui umnezeu ziua si noaptea, asa cum au fa%aduit A

910

2;& Bdata a 'enit la $atrin un frate din minastire si i-a zis= - !arinte amian, s-au inmultit ispitele asupra mea si nu le mai pot ra$da& Ce sa fac sa scap de eleF - 2rate, daca fu%i de ispite, fu%i de mintuire& Ci mai de%ra$a sa ne %indim in 'remea ispitelor .ca necazul ra$dare lucreaza &&&. (8om& 4, 3), dupa cu'intul Sfintului !a'el& eci, sa ne ru%am mai mult si trece ispita& Ca toate sint pentru mintuirea noastra& 21& )n alta zi i-a zis un frate= - !arinte amian, ce sa fac, ma $iruiesc ispiteleF /atrinul l-a min%iiat, zicind= - <u lasa ru%aciunea, frate& A'em ne'oie de ru%aciune ca de aer& lRimeni nu poate trai fara ea& 8oa%a-te cum poti, chiar daca esti tul$urat, si indata fu%e ispita& 29& Alt frate i-a zis= - !arinte amian, ce sa fac, ca mi se raspindesteSmintea la ru%aciune si nu simt nici o dulceataF - eprinde-te cu ru%aciuni scurte, mai ales cu ru%aciunea lui )isus si numaidecit ti se aduna mintea& 30& Bdata i-a zis un frate= - !arinte, sint tul$urat& a-mi un cu'int de folos& )ar $atrinul, intele%ind durerea lui, a luat din chilie !atericul si i-a zis= - !rimeste aceasta carte sfinta si o citeste cu atentie& 6ei afla in ea multe medicamente pentru sufletul tau& 39& in alta zi a intilnit $atrinul un calu%ar intristat& eci, aflind pricina, s-a dus la chilie, a scris pe o foaie de hirtie cite'a 'ersete din Sfinta Scriptura si cite'a cu'inte de la Sfintii !arinti, apoi intilnindu-l i-a zis= - !rimeste, parinte, aceasta mica reteta duho'niceasca ca iti 'a fi de mare folos& 32& A zis $atrinul catre ucenicul sau= - !arinte <icodim, asta-noapte am citit 'iata cu'ioasei #aria E%ipteanca si adormind putin, m-am trezit plin%ind in hohote& 33& A zis iarasi ucenicului sau= - (ina eram tinar ma suparau %indurile trupesti& )ar intr-o noapte, pe cind ma ru%am cu lacrimi, am atipit putin si am auzit un %las= de acum nu 'ei mai fi luptat de asemenea %induri& in ceasul acela, cu darul lui 0ristos, am odihna& 3-& <e spunea parintele <icodim si acestea despre dascalul sau= - !arintele amian nu suferea sa auda pe cine'a cirtind sau osin-dind pe aproapele& aca 'enea un frate la el si incepea a cirti si a osindi, $atrinul lasa capul in +os, se oprea din lucru si ofta& Atunci fratele, 'azmd aceasta, se rusina de cu'intele sale si-si cerea iertare& 34& 3n ieromonah din alta minastire a 'enit sa cunoasca pe $atrin si sa-i ceara cu'int de folos& - Sfintia ta esti parintele amianF intre$a el& oream sa te cunosc& Spune-mi, parinte, cum as putea sa in'at si eu ru%aciunea lui lisusF /atrinul insa nu i-a dat nici un raspuns& Ci statea cu pri'irea in +os, rezemat de masa& Atunci preotul strain a iesit scir$it din chilia lui& #ai tirziu il intre$a ucenicul= - e ce nu i-ai dat nici un raspuns parintelui, caci a plecat intristat de la sfintia taF - !arinte <icodim, de cum a intrat la mine si a inceput sa ma laude, am simtit ca duhul lui indeparteaza uhul lui umnezeu de la mine& e aceea am tacut&G 3:& Spunea iarasi ucenicul sau ca parintele amian statea la $iserica intotdeauna in picioare, cu ru%aciunea lui lisus pe $uze si cu pri'irea in +os& 3neori, mai ales la sla'oslo'ie, lacrima& 3;& Se spunea despre dinsul ca in timpul sina*arului si cind se citea cu'int de folos in $iserica, $atrinul se apropia de strana& - !arinte amian, ai 'enit sa cinti cu noiF il intre$au ceilalti& - )ertati-ma, fratilor& <-am 'enit sa cint, nici sa citesc, ci numai sa aud cu'intul ca foarte mult ma indulcesc de patimirea sfintilor mucenici si cu'iosi& 31& )ntr-o zi l-a intre$at ucenicul= - !arinte amian, stiu ca inainte te impartaseai mai rar& Acum o$ser' ca te impartasesti saptaminal& Cum este mai $ine sa ne impartasimF - aca parintii din minastire nu s-ar sminti - a raspuns $atrinul - m-as impartasi in fiecare zi& insa am ales calea de mi+loc, o data pe saptamina& Cind eram mai tinar, eram in lupta si nu indrazneam sa ma unesc cu 0ristos mai des& Acum, la $atrinete, simt in inima mea o mare pace si $ucurie duho'niceasca& e aceea doresc sa ma unesc cit mai des cu Trupul si Sin%ele omnului& 39& Altadata l-a intre$at ucenicul= - Ce mai faci, parinte amianF - !arinte <icodim, cu%et la moarte& (indul mortii ma stapineste tot mai mult& insa ma intristez ca nu sint pre%atit& -0& Spunea ucenicul sau ca $atrinul a+unsese in ultimii ani la o mare nepatimire duho'niceasca& )nima ii era curata ca de copil, fata iradia o $ucurie ne%raita, trupul sau ostenit de ne'ointa nu mai dorea nimic& <ici odihna, nici mincare, nici haina& Cind i se aducea mincarea, raspundea= - !arinte, dar n-am mincatF !ina cind tre$uie sa manincF e peste saptezeci de ani mi s-au tocit dintii de atita mincare& -9& Cu putin inainte de o$stescul sfirsit l-a intre$at ucenicul= - Cum te mai simti, parinte amianF - !arinte <icodim, astept sa 'ina moartea din tineretile mele& ar nu stiu de ce intirzie atita A - /a nu, parinte amian, eu ma ro% lui umnezeu sa mai traiesti& - Ei, parinte, ce mare dar este moarteaA Si ce pedeapsa ar fi pentru om daca n-ar muri& !amintul ar de'eni o temnita pentru el& -2& upa mutarea sa din 'iata aceasta, spunea ucenicul despre dascalul sau= - aca m-am folosit in 'iata de cine'a, m-am folosit de parintele amian& #a intaream sufleteste numai cit il 'edeam& <eincetat se ru%a, permanent lucra cu miinile, intotdeauna tacea& Cele mai alese fapte $une pe care le-am 'azut la el erau acestea= nea%onisirea, tacerea, linistea, ru%aciunea neincetata, postul, citirea sfintelor carti, pri'e%herea, ra$darea in $oala si desa'irsita smerenie& SCHIMONAHIA VALENTINA NEACSU - Pus'(ica +i( mu('ii Si,lei (911:-99:-) Aceasta smerita ne'oitoare a lui 0ristos a fost ultimGa calu%arita care a sihastrit in #untii <eamtului, in secolul acesta&

919

Era de loc din +udetul 6aslui& in tinerete a fost casatorita si a a'ut doi copii& Apoi, murindu-i sotul in raz$oi, in anul 9920 si-a luat fiica si s-au dus amindoua in #inastirea (iur%eni-8oman& Acolo au facut ascultare zece ani& Alti cincisprezece ani au facut ascultare in #inastirea Almas-<eamt& )ar in anul 99-4, iu$ind foarte mult linistea, s-au retras impreuna in muntii Sihlei& Aici, %asind un $ordei pustnicesc, cu $inecu'intarea staretului Cleopa din #inastirea Sihastria, au ramas intr-insul& Si s-au ne'oit mama si cu fiica pentru dra%ostea lui 0ristos douazeci de ani, la liniste, smerindu-se una inaintea celeilalte, si ru%indu-se ziua si noaptea pentru ele si pentru oameni& #aica 6alentina era curata la suflet, $linda la cu'int, luminata la chip si plina de dumnezeiasca dra%oste& Toata saptamina o petrecea in pustie, iar in zile de sar$atori isi lua toia%ul si fiica si co$orau amindoua la schitul Sihla sau in #inastirea Sihastria& upa ce primeau !rea Curatele Taine, se intareau cu putina hrana si urcau iarasi la munte& Asa s-a ne'oit schimonahia 6alentina pina la sfirsitul anului 99:-& Apoi, luind crucea in mina, a zis catre fiica= - #a duc la Tata A #a duc la Tata A Si si-a dat duhul in miinile omnului& !arintii au co$orit-o de pe munte pe cren%i de $rad si au in%ropat-o in minastire& Asemenea si fiica ei, schimonahia Emiliana, a raposat in prima'ara anului 99;9, a doua zi dupa uminica 2loriilor, si a fost inmormintata in padure alaturi de $ordei& PROTOSINGHELUL IOSIF RUSU - Mi(as'i&ea Di('&-u( Lem( (9113-99::) Via'a !rotosin%helul )osif 8usu a fost un iscusit duho'nic al #inastirii intr-un 5emn si un calu%ar cu 'iata sfinta& S-a nascut in comuna )cusesti, +udetul <eamt, din parinti iu$itori de umnezeu& in anul 9901, tinarul )oan a intrat ca frate in #inastirea /o%dana-/acau, iar dupa doi ani a luat +u%ul lui 0ristos, primind tunderea monahala& !entru 'iata lui aleasa, in anul 9999 a fost hirotonit diacon si preot de episcopul 8omanului, (herasim Safirin& )n anul 999- ieromonahul )osif 8usu s-a dus la Sfintul #unte, unde s-a ne'oit mult cu postul si cu ru%aciunea opt ani de zile& Apoi, intorcin-du-se in tara, a slu+it ca preot paroh zece ani de zile in satul /rinco'eanu- ol+, po'atuind pe multi credinciosi la calea mintuirii& intre anii 9933-99-0 a fost e%umen la #inastirea Calui- ol+, iar din anul 99-0 a fost numit duho'nic la #inastirea intr-un 5emn 6ilcea& upa 41 de ani de aleasa ne'ointa, milostenie si totala +ertfire de sine, cu'iosul )osif, .parintele saracilor., si-a dat o$stescul sfirsit la inceputul anului 99::, lasind in urma numerosi fii duho'nicesti& !etrecut de maici si de locuitorii satului ezro$iti, a fost inmormintat intre ste+arii seculari din cimitirul manastirii& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& 2iind la parohie in comuna /rinco'eni, parintele )osif era asa de $lind si milosti' cu oamenii ca toti il iu$eau si-l cautau& <umele lui se facuse cunoscut prin sate si multi $olna'i 'eneau la el si se 'indecau& 2& !arintele )osif iu$ea pina la +ertfa pe umnezeu si pe oameni, $iserica si saracii& )ar dintre faptele $une, cel mai mult iu$ea ru%aciunea si milostenia& 3& !entru acest cu'ios parinte $iserica era insusi umnezeu& e aceea ziua si noaptea za$o'ea in $iserica si sa'irsea cele sfinte cu $ucurie si cu lacrimi& 3neori il intre$au fiii sai duho'nicesti= - 3nde mer%i, parinte )osifF - Tata, ma duc la umnezeu A raspundea $atrinul plin de $unatate& Apoi intra in $iserica& -& )ndata ce auzea toaca sau clopotul, parintele )osif zicea catre ucenica sa= - Achilino mama, hai la umnezeu A <e cheama clopotul& Aceasta este calea mintuirii& Aceasta este calea catre imparatia cerurilor& Eu as 'rea sa fie $iserica cit mai departe, ca sa ma ostenesc mai mult, ca in%erii lui umnezeu ne numara pasii spre $iserica& 4& Acest minunat duho'nic punea toata nade+dea mintuirii calu%arului in ascultare si participare permanenta la slu+$ele $isericii& e aceea mereu sfatuia pe fiii sai duho'nicesti= - 6eniti, tata, cit mai multi la $iserica& Si cel $o%at si cel sarac si cel flamind si cel satul, cu totii sa 'ina la umnezeu A :& Timp de 2: de ani parintele losif a slu+it zilnic Sfinta 5itur%hie la #inastirea intr-un 5emn, caci era sin%ur preot si duho'nic& upa slu+$a citea la $olna'i, spo'edea o$stea, sfatuia si min%iia pe credinciosi, impartea milostenie la saraci, se ru%a si iarasi 'enea la $iserica& Asa s-a ne'oit $atrinul pina si-a dat duhul& ;& !entru o petrecere ca aceasta, satana mult il za'istuia si ii facea mereu ispite& Ca uneori ii iesea aie'ea in fata& Alteori 'enea in chipul unui ciine ne%ru, il apuca de rasa si il tra%ea in alta parte sa nu nimereasca usa $isericii& Si cum $atrinul era %ir$o', uneori a+un%ea la poarta, alteori la %ra+d, pina il %aseau maicile si il aduceau la $iserica& eci, zicea $atrinul= - 6ra+masul, tata, mi-a facut ispita A Apoi, cu chip laminat intra in $iserica, facea trei metanii la icoana #aicii omnului si dadea $inecu'intare de 3trenie& 1& Bdata a zis $atrinul catre ucenica sa= - Cind mer% la $iserica sau 'in la chilie imi iese uneori inainte un ciine ne%ru, ma apuca minios de rasa si nu ma lasa sa mer% la slu+$a& Este dia'olul, tata A - ar nu te temi .de el, parinte losifF - e ce sa ma temF #intuitorul este cu noi& Atunci indata fac seninul Sfintei Cruci si zic= .!iei din fata mea, satana, sa ma duc la sfinta $iserica A. si repede dispare& 9& Bri de cite ori 'ra+masul il supara cu 'reo ispita, $atrinul ii zicea= - Ei, iar ai 'enitF e%ea$a te-ai ostenitA 5a losif nu ai nimic A 90& 3neori 'ra+masul nu-9 lasa noaptea sa doarma& Cum atipea putin ii $atea in usa si-i zicea= - !arinte losif, hai la $isericaA Atunci $atrinul repede se scula, se ducea la usa $isericii, apoi spunea maicilor= - <u tra%eti clopotul de 3trenieF - !rea cu'ioase, mai este o ora pina la miezul noptiiA - ar n-ati $atut 'oi in usa meaF - <u, parinte, nu '-am sculat noi& - Ei, tot 'ra+masul mi-a facut ispita A

912

99& #arturisesc maicile din minastire ca nimeni din fiii sai duho'nicesti nu stia cum se ne'oieste in chilie& ar oricind $ateau la usa lui, il %aseau desteptat la ru%aciune& )ar cind il chemau la $iserica, $atrinul raspundea cu $ucurie= - (ata, tata, 'inA 0ai la umnezeuA 92& Spuneau ucenicii parintelui )osif ca intr-o iarna a alunecat pe %heata din ispita 'ra+masului si s-a lo'it& Astfel a stat mai multe zile $olna' la chilie& )ar cind s-a facut putin mai $ine a zis catre maici= - 0aideti, copiii tatei, sa mer%em la $iserica& #-am facut sanatos& #iine slu+im Sfinta 5itur%hie A Si era $ucuros si luminat la fata ca un copil& 93& A'ea o$icei parintele )osif ca sa'irsea slu+$ele foarte linistit si cu e'la'ie& <iciodata nu se %ra$ea& #ai ales la proscomidie pomenea cu mare %ri+a pe toti& )ar cind il intre$a cine'a, $atrinul raspundea= - Tata, tre$uie sa pomenesc si sa scot particica pentru fiecare nume, caci am primit $anul saracului si al 'adu'ei si 'oi da socoteala de aceasta in ziua +udecatiiA 9-& 0 deose$ita %ri+a a'ea parintele )osif si pentru cei raposati& Timp de -0 de zile sa'irsea pentru ei Sfinta 5itur%hie si parastasul& Apoi o$isnuia sa faca la trapeza masa pentru toti si dadea multe milostenii la saraci& 5a aceasta indemna si pe maici, zicind= - ati si sfintiile 'oastre, maicilor, pentru morti& Sa facem o masa impreuna, ca toti au parte de ru%aciune si de mila lui umnezeu& Caci sintem datori sa-i a+utam pe cei adormiti& 3nii sint in iad si asteapta sa-i scoatem cu Sfinta 5itur%hie si cu milostenia& 94& Acest mare parinte duho'nicesc iu$ea fara deose$ire pe toti oamenii& )ar dintre ei purta o mare %ri+a pentru saraci, pentru copii si 'adu'e& !e toti ii a+uta cu ru%aciunea si cu milostenia& >eci de saraci si orfani din satul ezro$iti, din apropierea minastirii, primeau $ani, hrana si im$racaminte din miinile parintelui )osif& !entru aceea toti il iu$eau si il numeau .parintele saracilor.& 9:& Spun maicile ca zilnic 'eneau copii, 'adu'e si lipsiti la chilia parintelui )osif& )ar $atrinul le zicea= - 6eniti, tata, 'eniti la parintele sa 'a dea ca are de unde& )-a dat umnezeu A Apoi, ii aseza la masa si le impartea tot ce a'ea, piine, $ani si im$racaminte& )ar dupa ce plecau saracii zicea catre maici= - Acestia sint a'ocatii mei, tata, care o sa ma apere in fata )ui 0ristos A 9;& arurile pe care parintele )osif le primea de la credinciosi le impartea in trei parti& !artea cea mai mare o dadea minastirii pentru tre$uintele o$stii& A doua parte o impartea saracilor si 'adu'elor din satul ezro$iti, iar a treia parte o pastra la sine pentru calu%arite, pentru copiii orfani si pentru pomenirea mortilor& 91& Bdata au ramas in sat trei copii orfani de am$ii parinti, pe care nimeni nu-i a+uta& Atunci $atrinul i-a chemat la chilia sa si le-a zis= - Copii, sa 'eniti la tata in fiecare zi, la amiaza, ca tata are cu& ce 'a a+uta si hrani& Si s-au deprins copiii si 'eneau zilnic la parintele )osif& )ar el sin%ur le fier$ea mincare, le cumpara piine si ii ser'ea la masa& Apoi ii indemna= - #incati, tata, ca este de unde& <e-a dat umnezeu din $elsu%& 5a urma le impartea $ani si haine de im$racat& Asa a crescut $atrinul multi copii orfani din satul ezro$iti, pina a+un%eau sa-si cisti%e piinea cea de toate zilele& 99& Altadata a auzit $atrinul ca este o 'adu'a in sat, anume #aria, cu sase copii care nu a'eau nici casa, nici hrana, nici $ani& !e aceasta a chemat-o parintele )osif la sine si i-a zis= - #arie, iata, ti-a trimis omnul $ani pentru o casa noua& Cumpara tot ce tre$uie si incepe lucrul& Eu 'oi plati si mesterii& ar nu spune la nimeni, tata A upa ce casa a fost %ata, $atrinul a zis femeii= - #arie, 'ina la mine cu copiii& - Acestia sint copiii mei, parinte& - umnezeu sa 'a $inecu'inteze, tataA Bri de cite ori 'enea 'adu'a aceasta pe la minastire, $atrinul spunea ucenicei sale= - #aica Achilina, sa dai #ariei din toate celea, sa manince ea si copiii eiA 20& Cind nu-i 'enea nici un sarac, parintele )osif era mihnit toata ziua& Catre seara zicea ucenicei sale= - Achilino tata, astazi n-a 'enit nici un a'ocat la mine& 6ina macar sfintia ta de %usta ce'a& #ai cheama si alta maica& Sa am ce'a dat si pe ziua de astazi& 29& B$isnuia acest parinte sa faca praznic mare pentru tot so$orul minastirii si pentru saracii satului ezro$iti, de doua ori pe an& e ziua Sfintului 6lasie - 99 fe$ruarie - si de ziua Sfintului Antino%hen - 9: iulie& Atunci parintele )osif cumpara din 'reme alimente si im$racaminte pentru maici si saraci& )ar in ziua rinduita, sa'irsea Sfinta 5itur%hie cu tot so$orul si facea parastas pentru cei raposati& Apoi zicea= - 6eniti, tata, cu toti la trapeza, sa mincam in cinstea Sfintului 6lasie& <imeni sa nu ramina astazi flamind& Aceasta este ziua mea A #i-au a+utat si mie Sfintii 6lasie si Antino%hen, de aceea fac pomenire in cinstea lor& 5a urma parintele )osif impartea la toti pachete cu mincare si im$racaminte pentru maici& 22& Bdata, pe cind $atrinul mer%ea la $iserica, s-a oprit in pra% si oftind usor a zis catre maici= - 6ai, tata, ce o sa facem noi la +udecata F Acolo, toate faptele noastre ne 'or iesi inainte A e aceea a'em ne'oie de ru%aciune, de smerenie, de lacrimi si metanii& Sa te ro%i, tata, sa te inchini lui umnezeu, sa indemni, sa faci milostenie& aca nu ai ce da, macar un cu'int $un sa dai saracului, sa nu plece nemiluit, ca umnezeu il trimite spre mintui-rea noastra& 23& 5a spo'edanie, parintele )osif a'ea multi fii duho'nicesti, caci era $lind si intelept la cu'int& 2iecaruia ii dadea sfat si canon pe masura puterii lui& 3neori ii spuneau maicile= - !arinte )osif, dati-ne canon mai aspru la spo'edanie& )ar $atrinul le raspundea= - Eu 'a dau canon, dar sa-9 puteti face& Ca daca 'a dau canon %reu si nu-9 puteti face, eu raspund de el& e aceea 'a dau canon usor, ca munciti destul& <oi sintem calu%ari, tata, si facem canon toata 'iata A 2-& 6eneau la $atrinul calu%ar si oameni cu multe necazuri& )ar el ii min%iia, zicind= - 5asa, tata, ca sint $une si necazurile& Ai ra$dare ca toate trec& )ata, parintele )osif se roa%a pentru mata& <u te intrista, ca omnul este cu noi& Astfel, toti se intorceau linistiti la casele lor& 24& !entru sfintenia 'ietii sale, parintele )osif do$indise de la umnezeu darul ru%aciunii si al 'indecarii de $oli& Ca 'eneau la el multi suferinzi din toate partile si cu ru%aciunea lui capatau sanatate si-si do$indeau cererea& intr-o zi, a 'enit la el o femeie plin%ind= - !arinte, mi-a plecat nora si a ramas feciorul cu trei copii&

913

- 5asa, mama, a zis $atrinul, peste trei zile 'a 'eni acasa& Si cu'intul lui s-a implinit intocmai& Altadata i-a zis un tinar= - !arinte, m-a lasat sotia& )ar $atrinul i-a raspuns= - )oane, intoarce-te inapoi si ai credinta ca 'ei %asi sotia acasa, caci #aica omnului face minuni cu fiecare& MONAHIA EPRA0IA MALAU - Mi(as'i&ea Va&a'ec(9190-99:;) Aceasta smerita calu%arita, de loc din comuna Stanita-<eamt, era sora marelui duho'nic 6ichentie #alau din #inastirea Secu& Cind a'ea numai patru ani a 'enit impreuna cu sora si cu mama ei, sa slu+easca lui 0ristos la #inastirea 6aratec& Aici a crescut, aici a in'atat carte, aici a deprins frica de umnezeu de la cele mai alese calu%arite& in anul 9992 a primit tunderea monahala& Apoi, timp de 44 de ani a purtat cu desa'irsita smerenie crucea lui 0ristos, facindu-se tuturor pilda de tacere, de ru%aciune, de ascultare si $lindete& )ar ne'ointa maicii Epra*ia era aceasta= <u iesea niciodata din minastire, nici la alte maici nu se ducea& )u$ea cel mai mult $iserica, chilia si linistea& 5a slu+$a mer%ea totdeauna, la chilie se ostenea mult cu postul si cu citirea psaltirei, iar in padure se ducea adesea sa %uste din dulceata linistii& !ermanent tacea, cu%eta cele dumnezeiesti si rostea ru%aciunea lui )isus& in anul 9931 a murit la #inastirea A%apia mama ei, monahia #i%a-lusa& )ar in anul 99-4 s-a odihnit cu pace in /anat si fratele ei, protosin-%helul 6ichentie& e acum, maica Epra*ia a inceput o ne'ointa si mai mare& S-a unit duho'niceste cu o alta calu%arita de acelasi cu%et, anume 5a'rentia /eu& eci, petreceau amindoua su$ acelasi acoperamint, ca doua suflete intr-un sin%ur trup, impreuna ru%induse, impreuna $ucurin-du-se si una pe alta min%iindu-se& Ca desi traiau in mare lipsa de cele pamantesti, simteau totdeauna dulceata celor ceresti si sla'eau neincetat pe umnezeu& )n anul 99:;, la sfirsitul lunii mai, a zis maica 5a'rentia catre sora ei de ne'ointa= - )arta-ma, maica Epra*ia, eu ma duc inainte la 0ristos A - umnezeu sa te ierte, maica 5a'rentia& upa sapte zile 'in si eu& intr-ade'ar, la ; iunie 99:;, a adormit in pace si maica Epra*ia, mutindu-se impreuna in lumina lui 0ristosA PROTOSINGHELUL DANIIL PRICOP - Mi(as'i&ea Sla'i(a - Sucea/a(91;1-99:1) !arintele aniil, duho'nicul #inastirii Slatina, era din comuna (ainesti-Sucea'a& )n anul 9923 a 'enit sa slu+easca lui 0ristos& 3n an mai tirziu a fost calu%arit si era parintele aniil cel mai $lind si ascultator calu%ar din #inastirea Slatina& Ca pe toti ii iu$ea, de toti asculta si nu a'ea nici un 'iclesu% in inima& Briunde intra parintele aniil intra si pacea uhului Sfint& )n anul 9934 a fost hirotonit preot si a a+uns duho'nic 'estit in toate satele din impre+urimi& Tineri si $atrini, sanatosi si $olna'i, toti intre$au de parintele aniil si se foloseau de $lindetea inimii lui& )n 'ara anului 99--, protosin%helul aniil !ricop a scapat de la distru%ere $iserica #inastirii Slatina, zidita de 'oie'odul Ale*andru 5apusneanu& Ca fiind sin%ur in minastire si na'alind un %rup de soldati straini asupra $isericii, drept raz$unare au minat-o si 'oiau s-o arunce in aer& Atunci, $unul ne'oitor a cazut in %enunchi lin%a zidul $isericii si se ru%a cu lacrimi sa-i im$linzeasca umnezeu& eci, 'azind parintele aniil ca soldatii nu se linistesc, a intins miinile in sus in chipul crucii si a zis= - aca 'oiti sa distru%eti $iserica, ucideti-ma si pe mine, ca eu nu ma duc de aici A )n clipa aceea, umnezeu a trimis peste ei un duh de frica si indata au fu%it din minastire& )n ultimii 2- de ani, parintele aniil era nelipsit de la $iserica& Slu+ea cele sfinte, spo'edea, citea la $olna'i si min%iia pe toti& Bdata l-au 'azut parintii plin%ind in pra%ul $isericii si l-au intre$at= - e ce plin%i, parinte aniilF - #i-i mila de oameni, a zis $atrinul si plin% ca nu pot face atita $ine cita dra%oste am& Altadata a 'enit la el o femeie din (ainesti cu copilul $olna'& )ar $atrinul i-a spus= - 5asa, mama, nu mai plin%e, ca iti 'indeca #aica omnului copilul& Apoi i-a citit de trei ori ru%aciuni de 'indecare, 9-a impartasit si 9-a li$erat cu pace& upa trei zile s-a intors femeia si a zis= - !arinte, s-a 'indecat copilul A - a sla'a lui umnezeu si multumeste #aicii omnului& 2iind plin de mila si dra%oste, 'eneau la $atrinul si frati din minastire si-i cereau cu'int de folos& Bdata a 'enit la el un frate in'aluit de ispite& )ar $atrinul aniil i-a zis= - Ai ra$dare, frate& <u pune toate la inima& Asa este 'iata aceasta cu ispite, cu necazuri si suferinta& Altfel nu ne putem mintui& 2ratia ta fa ascultare, nu lipsi de la $iserica, spo'edeste-te mai des, iarta pe toti si 'ei a'ea multa liniste in minastire& Apoi, $inecu'intindu-l i-a adau%at= - Asa, frate, asculta pe $atrinul si nu 'ei %resiA intr-o 'ara, un frate a plecat la alta minastire& >adarnic a incercat parintele aniil sa-l linisteasca& A doua zi l-au 'azut parintii in %radina, stind pe o piatra plin%ind& - e ce plin%i, parinte aniilF i-au zis ei& )ar $atrimil a raspuns= - >ice Sfintul uh= .Cel ce 'a face din rau $un, ca %ura #ea 'a fi., iar eu nu am putut sa fac acest lucru cu fratele meu care a plecat din minastire A )n noaptea in'ierii din anul 99:1, parintele aniil a chemat pe duho'nicul sau si i-a spus= - !arinte Emilian, ma cheama imparatul sa ma duc la El& impar-taseste-ma cu !rea Curatele Taine si ai %ri+a de sufletul meu& eci, sarutindu-se cu toti, a doua zi de Sfintele !asti si-a dat sufletul in miinile omnului, fiind in 'irsta de 90 de ani& SCHIMONAHUL IUVENALIE BIRSAN - Mi(as'i&ea Sla'i(a (9190-99:1) Via'a Acest parinte iu$itor de ne'ointa era din comuna #alini, +udetul Sucea'a& )n anul 9923, luind +u%al lui 0ristos, a intrat in #inastirea Slatina& upa doi ani s-a calu%arit si a a+uns un calu%ar foarte sporit& in anul 99-9 a primit marele si in%erescul chip al schi'niciei, iar in anul 99:1 s-a sa'irsit cu pace& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& <e'ointa parintelui )u'enalie era aceasta= Toata ziua zacea si zicea ru%aciunea lui )isusD facea ascultare cu multa dra%oste si minca o data pe zi dupa ce termina de citit !saltirea& <oaptea dormea cite'a ore pe o la'ita si facea sute de metanii, iar de la $iserica era nelipsit&

91-

2& Bdata 9-a intre$at staretul= - !arinte )u'enalie, de ce te %ra$esti asa la chilieF )ar $atrimil a raspuns= - #a asteapta !saltirea si nu pot s-o las sin%ura A 3& in alta zi, iarasi l-a intre$at= - e ce esti intristat, parinte )u'enalieF - !entru ca a trecut ziua si n-am terminat !saltirea de citit, a raspuns el& ar nu maninc pina n-o citesc& -& intr-o zi, a 'azut $atrinul citi'a frati stind de 'or$a pe cerdac& eci, trecind pe lin%a ei, a zis cu %las tare= . oamne, )isuse 0ristoase, 2iul lui umnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosulA Cum au auzit fratii cu'intele acestea, indata s-au rusinat si lasind 'or$a au plecat la chilii& 4& Altadata, i-au zis fratii= - !arinte )u'enalie, da-ne un cu'int de folos& - )ertati-ma, fratilor, a raspuns $atrinul, sint om pacatos& intre$ati pe parintii duho'nici& :& Timp de -0 de ani, parintele )u'enalie a a'ut in minastire aceeasi sfinta ascultare de paracliser si clopotar& Si suna clopotele cu asa indemanare ca toate formau o ade'arata simfonie, sla'ind pe umnezeu si repetind mereu numele ctitorului fondator= A-le-*an-dru 5apus-nea-nu A ;& Bdata l-a intre$at staretul= - !arinte )u'enalie, ce z%omot se aude noaptea in chilia sfintiei taleF - )arta-ma, parinte staret, cind ma in%reunez de somn, atunci las !saltirea si ma apuc de pisat %riu pentru coli'a& Apoi iar citesc la psaltire si fac metanii& 1& in alta zi l-au intre$at fratii= - !arinte )u'enalie, de ce fu%i asa de noi F )ar $atrinul le-a raspuns= - ar nu stiti ca schi'nicul nu are 'oie sa 'or$easca mai mult de sapte cu'inte pe ziF Apoi indata a intrat in chilie& 9& !entru multa lui osteneala, parintele )u'enalie a+unsese un calu%ar sporit si plin de dra%oste pentru umnezeu si oameni& ia'olul insa il za'istuia si ii facea multe ispite ca sa-9 tul$ure la ru%aciune& intr-o zi, l-au intre$at parintii= - Cu cine 'or$eai asta noapte, parinte )u'enalieF )ar $atrinul a raspuns= - Ei, ma sfadeam cu 'ra+masii, ca mereu ma 'iziteaza A 3neor imi stin%e candela, alteori imi inchide !saltirea, imi rastoarna scaunul, imi 'arsa oala cu apa sau imi ascunde metaniile ca sa ma indeparteze de la ru%aciune& 90& in 'ara anului 99:1, pe cind parintele )u'enalie citea la psaltire, deodata s-a luminat la fata si si-a dat sufletul in miinile lui umnezeu A 3nii parinti au 'azut o lumina cereasca la fereastra chiliei lui si intrind inauntru, l-au %asit adormit in %enunchi ca capul spri+init pe psaltire Asa s-a ne'oit si asa s-a mutat la cele 'esnice schimonahul )u'enalie, clopotarul #inastirii SlatinaA MONAHIA AGAFIA ILIE - Mi(as'i&ea A.apia Vec,e(91;:-99:1) #aica A%afia )lie era din comuna Sulita-/otosani& eci, mai intii s-a casatorit si a a'ut zece copii& intre acestia cinci copii au intrat in ne'ointa calu%areasca si cinci au ramas acasa& Apoi, dupa nestiute +udecati ale lui umnezeu, unul cite unul i-au murit noua copii& 5a urma i-a murit si sotul& 8aminind sin%ura, aceasta 'enera$ila mama a intrat in ne'ointa calu%areasca la #inastirea A%apia 6eche, in anul 99-:& upa un an a primit tunderea monahala si s-a lipit cu inima de o$stea maicilor ca de copiii ei& >iua si noaptea era nelipsita de la $iserica, a+uta la $ucatarie, aduna lemne din padure si se ru%a sin%ura cu multe lacrimi& upa o ne'ointa de peste 20 de ani in 'iata minastireasca, maica A%afia - aceasta smerita calu%arita cu inima de mama - si-a dat sufletul in miinile lui umnezeu la 94 septem$rie 99:1& SCHIMONAHIA MELANIA MINCU - Sc,i'ul &oma(esc )S*i('ul Ioa( Bo'e1a'o&ul) +e la Io&+a((9193-99:9) Aceasta floare aleasa a monahismului nostru era de loc din comuna Chia+na, +udetul !raho'a& Cind a'ea 92 ani a 'enit la #inastirea Ti%anesti si a stat opt ani de zile su$ ascultarea unei calu%arite $atrine& in anul 9993 a primit schima monahala& Apoi s-a smerit in minastire inca 34 de ani, fiind foarte iu$itoare de $iserica si ri'nind pentru fericita liniste& )n anii 9924-9934 s-a in'rednicit sa se inchine de doua ori la #ormintul omnului, iar in anul 99-; a fost trimisa ca 'ietuitoare la schitul romanesc .Sfintul )oan /otezatorul. de pe malul riului )ordan& Timp de 22 de ani s-a ne'oit schimonahia #elania cu inca doua suflete in pustiul )ordanului, ra$dind $ar$ateste lipsa, arsita soarelui si strainatatea& Cautind sa urmeze Cu'ioasei #aria E%ipteanca si mai ales Sfintului )oan /otezatorul, maica #elania se hranea numai cu pesmeti si le%ume& Toata ziua tacea, cara apa din )ordan, uda %radina, lucra la facerea chiliilor si zicea ru%aciunea lui )isus& Seara facea 6ecernia in $iserica si dormea cite'a ore& Apoi se destepta, facea 3trenia, citea la psaltire si statea de 'e%he pina catre ziua& 5a toate aceste osteneli era insotita de maica <atalia, ucenica ei, cu metania din aceeasi minastire, iar duho'nicul lor era Cu'iosul )oan laco$, e%umenul minastirii& )n prima'ara anului 99:9, maica #elania #incu s-a im$olna'it si s-a mutat la odihna cea de 'eci& )ar trupul ei a fost in%ropat acolo, alaturi de $iserica & IEROMONAHUL DAMIAN STOG - Sc,i'ul )S*i('ul Ioa( Bo'e1a'o&ul) - Io&+a( (999--99;0) !arintele amian era de loc din +udetul Soroca& 2iind chemat de 0ristos, in anul 993; s-a facut calu%ar in #inastirea <oul <eamt& )ntre anii 99-0-99-3 s-a ne'oit in #inastirea Caldarusani, intrecind pe multi cu ascultarea si cu smerenia& Bdata, la slu+$a in'ierii omnului, a intre$at episcopul= - !e cine propuneti sa-l facem preotF )ar parintii au raspuns= - ar este altul mai $un ca parintele amianF eci a fost hirotonit diacon si preot la #inastirea Antim& Si a facut aici desa'irsita ascultare 20 de ani ca paracliser, preot slu+itor si duho'nic renumit& Era cunoscut tuturor parintele amian, pentru dra%ostea cu care primea si odihnea pe frati& )n acesti ani a crescut multi fii duho'nicesti, in'atindu-i pe toti smerenia si $lindetea lui 0ristos& )n prima'ara anului 99;0, ieromonahul amian a fost trimis ca preot si e%umen la schitul romanesc .Sfintul )oan /otezatorul., de pe

914

malul )ordanului& eci, plecind cu mare $ucurie in Tara Sfinta, se ne'oia acolo aproape de #ormintul omnului& )ar in 'ara aceluiasi an l-a chemat umnezeu la 'esnica odihna si a fost in%ropat la $iserica lui >aheu din orasul )erihon& PROTOSINGHELUL EFTIMIE TANASE - Mi(as'i&ea A.apia Vec,e(911--99;0) !arintele Eftimie a fost cel dintii ucenic al protosin%helului 6ichentie #aiau si renumit duho'nic al #inastirii A%apia& S-a nascut in comuna 6alea Seaca-/acau& in tinerete a fost casatorit si a a'ut doi copii& Apoi, plecind la raz$oi, a fost %ra' ranit, dar parintele sau duho'nicesc i-a pre'estit, zicirtd= - Ai credinta, frate )oane, ca te 'ei face sanatos, 'ei 'eni la minas-tire si preot te 'ei face A )n anul 9991, parintele Eftimie s-a calu%arit in #inastirea Secu, iar sotia sa, in schitul de maici /uciumeni -Tecuci& )n anul 9923 s-a in'rednicit de taina preotiei& Si a slu+it cele sfinte cu multa credinta si dra%oste aproape 40 de ani, silindu-se in toate sa urmeze marelui sau dascal - protosin%helul 6ichentie #alau& )ntre anii 9923-99-0, protosin%helul Eftimie a fost duho'nic la #inastirea A%apia, cisti%ind multe suflete pentru imparatia lui umnezeu& Ca era foarte ri'nitor la slu+$ele $isericii si la citirea sfintelor carti, din care nu putin hranea pe cei ce 'eneau la dinsul& )ar noaptea se ne'oia in taina cu pri'e%herea, cu metaniile si cu citirea psaltirei& )ntre anii 99-0-99-4 a fost preot misionar in /anat& Apoi, intorcindu-se in #oldo'a s-a sta$ilit definiti' ca duho'nic la #inastirea A%apia 6eche& Timp de 24 de ani a fost un sfesnic aprins in aceasta sihastrie, luminind si min%iind pe toti, slu+ind cele sfinte si sla'ind pe 0ristos& Spre sfirsitul anului 99;0, parintele Eftimie a spus ucenicei sale= - !este doua zile ma duc din 'iata aceasta& Apoi cerind crucea, a adau%at= )ata, 'ad doua cete de in%eri, una in 'esminte al$e si alta in 'esminte intunecate, luptindu-se pentru sunetul meu& <u 'or sa ma lase sa intru in camara A &&& eci, im$racindu-se in hainele sale de calu%arie si dind tuturor $ine-cu'intarea cea mai de pe urma, a adormit cu pace, incredintindu-si sufletul in miinile omnuluiA MONAHUL PAISIE NICHITENCU - Mi(as'i&ea Si,as'&ia(9192-99;0) Acest cu'ios calu%ar a fost un mare lucrator al ru%aciunii lui lisus din zilele noastre& Era de loc din nordul /uco'inei& )n anul 9933 a intrat in ne'ointa calu%areasca, iar dupa un an a primit tunderea monahala la un schit aproape de Cernauti& Si era plin de dra%oste parintele !aisie, ascultator si fara nici o rautate, asemenea unui copil& Toata 'iata sa, aproape o +umatate de secol, a facut in minastire cea mai %rea ascultare, aceea de $ucatar& !ermanent tacea, cu miinile lucra, iar cu mintea si cu inima se ru%a neincetat& o$indise inca de la umnezeu darul sfintelor lacrimi si cu acelea se min%iia ziua si noaptea la chilie, la $iserica si la ascultare& Era asa de $lind si luminat la fata, ca numai 'ederea chipului sau te linistea si te cucerea& Acest smerit ostas al lui 0ristos nu s-a dus niciodata din minastire sa-si 'ada rudele si casa parinteasca& )n anul 9940, insa, l-a in'oit staretul sa mear%a pentru cite'a zile in satul natal& Cum astepta trenul in %ara Sucea'a, a 'enit un frate din minastire si i-a spus= - !arintele staret te cheama inapoi ca nu are pe nimeni la $ucatarie A Atunci, parintele !aisie, acest mare fiu al ascultarii, taindu-si 'oia, si-a insemnat fata cu semnul crucii, s-a intors la minastire si n-a cerut niciodata sa mai mear%a unde'a& upa 21 ani de muceniceasca ascultare la ra%omirna, in anul 99:0 a fost transferat la #inastirea Sihastria& Aici a continuat aceeasi ne'ointa si ascultare inca sase ani de zile& Toti se foloseau de trairea lui si doreau macar chipul fetei sa i-9 'ada& /atrinul insa 'or$ea foarte putin& Cite zece ore statea in $ucatarie, curata cartofi, taia le%ume, facea focul si se ru%a in taina cu ru%aciunea lui )isus, iar din ochii lui mereu picurau lacrimi& Ca sa nu fie o$ser'at purta in sin un prosop al$, cu care isi ster%ea adesea fata si nu pri'ea niciodata in ochii cui'a& <umai daca il intilnea cine'a in curte si-i cerea $inecu'intare, $atrinul ii facea inchinaciune pina la pamint, ii cuprindea rnina in palmele sale, il pri'ea ne'ino'at in fata cu ochii umezi de lacrimi, apoi ii zicea= - /inecu'inteaza-ma, parinte A 5a $iserica, $atrinul statea nemiscat in picioare pina se termina slu+$a, iar la chilie citea mai ales !saltirea si paraclisul #aicii omnului& 3ltimii ani i-a petrecut parintele !aisie numai in ru%aciune& isi marturisea saptaminal %indurile si primea de doua ori pe luna !rea Curatele Taine& 5a sfirsitul anului 99;0, cu'iosul !aisie s-a sa'irsit cu pace, a'ind numele lui 0ristos in inima si pe $uzele sale& El este considerat cel mai renumit lucrator al ru%aciunii inimii din a doua +umatate a secolului nostru& MONAHUL GUDIIL AVACARITEI - Mi(as'i&ea Neam'(9192-99;9) Acest parinte 'rednic de pomenire, cu nume de arhan%hel, a fost toata 'iata portarul #inastirii <eamt& Era din comuna 6inatori-<eamt& in anul 9924 a intrat in ne'ointa calu%areasca si a sporit mult in ascultare si smerenie, incit toti se foloseau de 'iata lui& Ascultarea parintelui (udiil era aceasta= ziua taia lemne la $ucatarie, facea curatenie in curte si hranea animalele, iar noaptea statea de stra+a la poarta minastirii& Si a implinit cu sfintenie aceasta ascultare, fara cirtire si fara impotri'ire& Se ducea oriunde era trimis, asculta ca un copil de fiecare si facea toate cu $ucurie si $inecu'intare& !entru aceea il iu$eau toti parintii si se foloseau de smerenia lui& Aproape o +umatate de secol a stat de 'e%he parintele (udiil in poarta #inastirii <eamt, ca o candela nestinsa& Seara inchidea portile %rele de ste+ar, ducea inchinatorii la arhondaric si suna clopotul de odihna& 5a miezul noptii suna clopotul de 3trenie si chema parintii la ru%aciune& )ar in zorii zilei iarasi deschidea portile #inastirii, tra%ea clopotul de desteptare si mer%ea la $iserica&!arintele (udiil era inca foarte milosti' si primitor de straini& Seara aduna inchinatori si saraci la el, ii hranea cu mincare de la trapeza si ii odihnea& )ar el atipea pe o la'ita afara lin%a poarta& imineata ii destepta si ii li$era cu pace& aca il intre$a cine'a cum il cheama, $atrinul raspundea - (udiil monahul si portarulA Spre sfirsitul anului 99;9 a zis smeritul ascultator catre unul din clerici= - !arinte )oane, in curind ma duc din 'iata aceasta& Te ro% sa 'or$esti ce'a la in%roparea mea& - espre ce sa 'or$esc, parinte (udiilF - Eu toata 'iata am facut ascultare si am fost intotdeauna multumit& - upa doua zile, parintele (udiil si-a dat sufletul in miinile omnului& Asa s-a sa'irsit un mare calu%ar al #inastirii <eamt A ARHIMANDRITUL NICODIM SACHELARIE - Mi(as'i&ea F&asi(ei (9902-99;3) Via'a !arintele <icodim Sachelarie a fost un 'estit peda%o% si duho'nic de seminar al zilelor noastre&S-a nascut la 1 septem$rie 9902 in satul #aldaresti, comuna ealul #orii, +udetul /acau, din parinti a%ricultori& 8amas de mic fara mama a fost crescut de rude& 2iind foarte

91:

iu$itor de umnezeu, in toamna anului 9929 a intrat in o$stea #inastirii Cernica& upa cite'a luni s-a sta$ilit la #inastirea 2rasinei& Acolo a primit schima monahala si s-a format duho'niceste lin%a cei mai iscusiti calu%ari& )ntre anii 9922-9930 a urmat seminarul din 8imnicu-6ilcea& Apoi a continuat 2acultatea de teolo%ie din /ucuresti, a+un%and un eminent teolo%& in anul 9930 a fost neintrerupt peda%o%, profesor si director la mai multe seminarii, ca= Cernica, 8imnicu-6ilcea, #inastirea <eamt Craio'a si Curtea de Ar%es, crescind in frica de umnezeu mii de slu+itori ai /isericii lui 0ristos si scriind mai multe carti teolo%ice de morala si drept canonic& )ntre anii 99:0 - 99;3 s-a retras ca pensionar in satul natal& Aici a construit din temelie o $iserica noua si a fost cel mai iu$it sfetnic si paruite al credinciosilor sai& 5a 2- noiem$rie 99;3 arhimandritul <icodim Sachelarie si-a dat sufletul in miinile omnului si a fost in%ropat alaturi de $iserica ctitorita de el& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Spun ucenicii sai ca parintele <icodim era un calu%ar foarte ne'oitor in 'iata, crescut si format in #inastirea 2rasinei, cea mai 'estita sihastrie romaneasca& Era inca un mare teolo% al /isericii noastre, care traia E'an%helia lui 0ristos& )ar ca duho'nic si dascal de teolo%ie, era unul din cei mai apreciati peda%o%i de seminar& 2& Spun iarasi ucenicii sai ca arhimandritul <icodim Sachelarie era un parinte duho'nicesc cu multa intele%ere si dreapta socoteala, unind cu pricepere $lindetea cu mustrarea& <ici nu ierta tot, nici nu pedepsea pe masura %reselilor& !urta intotdeauna haine simple, 'or$ea ca un parinte cu fiecare, minca la un loc cu ele'ii, se ru%a impreuna cu ei si era un e*emplu pentru toti& e aceea il iu$eau, atit ele'ii, cit si profesorii si se foloseau de smerenia si intelepciunea lui& 3& Spun inca ucenicii sai ca parintele <icodim era un ne'oitor smerit si ascuns& Se ru%a mult, mai ales noaptea, citea si postea mereu& Ca profesor si peda%o% era foarte practic, cu multa lo%ica si le%at de realitatile 'ietii& 6or$ea con'in%ator, pe intelesul tuturor, dar ca un profund teolo%D e o$icei, preda do%matica, morala si dreptul canonic& -& Acest renumit dascal si duho'nic de seminar punea mare accent pe ru%aciune si pe trairea morala, care duc la mantuire si stau )a temelia ade'aratei preotii crestine& 4& !arintele <icodim considera spo'edania si sfatul personal ca un mi+loc deose$it de important pentru formarea duho'niceasca a 'iitorului preot& e aceea spo'edea adeseori pe ele'i, le dadea sfaturi, le citea cu'inte de la Sfintii !arinti si le rinduia sa citeasca cele mai $une carti, atit teolo%ice, cit si de cultura %enerala& :& uho'nicul, zicea parintele <icodim, tre$uie sa stie $ine functiile puterilor sufletesti, incit dupa un contact suficient cu penitentul, sa poata cunoaste care ii sint lipsurile care il impin% la pacat& !e unul il impin%e la pacat trupul, pe altul simtul afecti', iar pe altul lipsa patrunderii intelectuale sau unele o$stacole care apar in 'iata sa& ;& )ar despre duho'nicii neiscusiti, spunea= - Ei insisi nu sint in stare, uneori, sa se intelea%a pe sine& ar sa mai cunoasca pe altii A )nsuficienta cunoasterii si trairii Sfintei E'an%helii, asociindu-se cu o credinta sentimentala, so'aielnica, da nastere la o con'in%ere nedeplina si astfel 'ointa lor nu mai poate sa realizeze o personalitate reli%ioasa care sa poata corespunde cu inalta demnitate de ispra'nic al Tainelor lui umnezeu& 1& >icea iarasi= - Apa nu se poate ridica sin%ura mai presus de ni'elul iz'orului san-omul nu poate da ceea ce nu are, iar un duho'nic nu poate sa po'atuiasca pe inalta scara a 'ietii crestine pe altcine'a, daca nu s-a urcat el insusi mai intii pe treptele perfectiunii duho'nicesti& 9& Apoi adau%a si aceste cu'inte= - in 'irtutea asistentei harice, un duho'nic, oricit de inferior ar fi el, este cu mult mai in masura sa po'atuiasca pe cine'a la calea mintuirii decit un credincios cu ade'arat e'la'ios, dar lipsit de harul Sfintului uh, care 'indeca pe cele neputincioase si intareste pe cele sla$e& 90& >icea si acestea= - Cu cit cine'a se induho'niceste mai mult, cu atit tre$uie sa se lupte si mai mult, caci $inele +pe care il cisti%a nu este din lumea aceasta& !entru aceasta este dusmanit& 99& Tinind seama de punctul diferit de plecare al fiecaruia si de %reutatea urcusului duho'nicesc, precum si de su$lima tinta finala la care este menit omul, calauzirea duho'niceasca este cea mai %rea sarcina pusa pe umerii sla$ului om A 92& !arintele <icodim impartea pe credinciosi in trei cate%orii& Credinciosi care fac 'oia lui umnezeu din iu$ire& intre acestia sint foarte putini& Credinciosi care implinesc poruncile din frica de umnezeu si credinciosi care le implinesc din constrin%ere, siliti de necazurile 'ietii& Acestia formeaza ma+oritatea fiilor /isericii& 93& Spunea parintele <icodim si aceste cu'inte= - uho'nicul care se recruteaza din prima si din a doua cate%orie de credinciosi este in stare sa se intelea%a atit pe sine, cit si pe altii, calauzind cu folos pe toti care ii cere a+utorul& Cel din ultima cate%orie a$ia se conduce pe sine, dar sa mai conduca si pe altii i Totusi, prin harul preotiei, a+uta la mintuirea oamenilor& 9-& >icea iarasi= - !reotul ce nu este sincer in constiinta lui, dar este moral din moti'e sociale, acela isi face slu+$a de ochii lumii, folosindu-se umnezeu de el ca de 6alaam 'ra+itorul& ar la infricosata +udecata se 'a osindi, potri'it cu faptele sale& 94& Spunea inca parintele <icodim= = - uho'nicul este dator sa primeasca pe toti la spo'edanie, fara nici o ale%ere, numai sa fie ortodocsi& Ceea ce este spitalul pentru $oala trupeasca, acelasi lucru este taina spo'edaniei pentru $oala sufleteasca& /oala trupeasca este o lipsa a sanatatii& !acatul, $oala sufleteasca, este o lipsa a sfinteniei, caci sfint este tot cel ce are nade+dea mintuirii& 9:& Spunea iarasi ca cel mai cinstit canon material la spo'edanie este milostenia catre cei saraci& )ar cel mai usor canon si mai de 'aloare este sftnta ru%aciune& uho'nicul tre$uie sa-i o$li%e pe fiii sai sufletesti sa se roa%e macar cit de putin& 9;& in anul 99:0, parintele <icodim s-a retras in satul natal, si-a facut o chilie aproape de $iserica si s-a ne'oit acolo sin%ur, ca un ade'arat sihastru, 9- ani de zile& )ntre anii 99::-99;3 a construit&D cu a+utorul credinciosilor, o $iserica noua in cinstea <ascatoarei de umnezeu si mult a min%iiat pe toti cu cu'intele si faptele sale& >iua lucra la $iserica si 'or$ea cu oamenii, iar noaptea se ru%a in chilie si scria cu'inte de in'atatura si zidire crestineasca& Cartile scrise de el in satul #aldarasti sint !ra'ila $isericeasca (o editie noua - :00 pa%ini) si Comentarii la Sfintele E'an%helii&

91;

91& )n prima'ara anului 99;0, parintele <icodim s-a im$olna'it& eci, dorind sa termine $iserica din sat, s-a ru%at lui umnezeu asemenea imparatului Ezechia, zicind= - oamne, oamne, Tu stii ca mi-a fost dra%a 'iata pe care Tu mi-ai dat-o, dar niciodata n-am pretuit-o in lun%imea sau scurtimea ei, decit in cadrul 'oii Tale proniatorii& Tu faci toate cite 'oiesti in cer si pe pamint& ar intrucit marea Ta $unatate a chemat la cola$orare 'ointa li$era a fiintelor rationale, intre care este si ne'rednica mea 'iata, fii, oamne, milosti' si imi prelun%este 'iata ca sa pot duce la sfirsit lucrul $isericii Tale, spre sla'a Ta si spre implinirea misiunii mele& 8o%u-ma Tie, da-mi atitea zile cite sint necesare pentru depunerea $anilor adunati in zidurile $isericii Tale& Apoi, faca-se 'oia Ta A !ina acum, Tu m-ai a+utat si eu m-am luptat& Si de acum incolo ma incredintez aceluiasi a+utor pro'idential si ma ofer cu toata smerenia ca sa ma lupt spre a implini cu inima curata toata poruncile dra%ostei Tale& Amin& A doua zi, parintele <icodim s-a sculat sanatos, a mai trait inca trei ani si a terminat $iserica de lucru& 99& Spunea $atririul si aceste cu'inte, intr-una din insemnarile sale= - )nca din copilarie m-am ru%at omnului nostru )isus 0ristos sa-mi dea mintea de la $atrinete ca sa pot face inceputuri $une si pe temelia lor sa-mi urzesc 'iata dupa le%ile 'ointei Tatalui ceresc& Si omnul m-a ascultat& aca m-as naste a doua oara, as face tot ceea ce am facut pina acum& Caci in aceasta lume care 'esnic se schim$a, nimic nu este mai maret decit a slu+i lui umnezeu intru stapinire de sine, intru sfinta daruire, a'ind credinta statornica in pronia cea de sus& 20& Spre sfirsitul anului 99;3, cihd constructia $isericii din #aldarasti era terminata, parintele <icodim s-a im$olna'it& 3cenicii 'oiau sa-l duca la spital, iar el le-a zis= - 5asati, fratilor& A+un%eA Atit a fost de la umnezeuA Apoi, lasind testament de inmormintare, a primit !rea Curatele Taine si la 2- noiem$rie, in ziua plecarii sale la minastire, si-a dat duhul in manile omnului cu aceasta ru%aciune pe $uzele sale= Sla'a lui umnezeu pentru toate A PR4T4SINGHELUL ANTIM GAINA - Mi(as'i&ea Secu (919--99;-) Via'a !arintele Antim a fost un calu%ar cu adinca traire duho'niceasca si unul din cei mai alesi ucenici ai marelui duho'nic 6ichentie #alau& S-a nascut in comuna !risacani - )asi si a im$ratisat din tinerete 'iata calu%areasca, impreuna cu tatal si cu $unicul sau& )n anul 9920 a primit schima monahala in #inastirea Secu, iar dupa un an s-a in'rednicit de treapta preotiei& )ntre anii 9929-9921 a fost preot si duho'nic in minastirea de metanie& Apoi, timp de trei ani, a fost preot paroh in satul !lotun - !ipiri%& )ar intre anii 993--994: a fost duho'nic la #inastirea A%apia& 8etra%indu-se din nou la metanie, in anul 99;- s-a sa'irsit cu pace in adinca smerenie si lepadare de sine& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Spun ucenicii lui ca parintele Antim dorea mult sa se ne'oiasea in #untele Athos& eci a zis duho'nicului sau= - !arinte 6ichentie, ma duc la Sfintul #unte& - <u-ti dau $inecu'intare, a raspuns $atrinul, ca nu 'ei putea trai acolo& Apoi mult ru%indu-se l-a lasat zicind= - /ine, du-te& ar sa stii ca nu 'ei sta mult in Athos, iar la intoarcere 'a trece trenul peste sfintia ta& upa cite'a luni de zile, parintele Antim s-a intors in tara& )ar la Turnu-Se'erin, cind tra'ersa linia ferata, l-a a+uns un tren si culcindu-se intre linii a scapat cu 'iata, prin ru%aciunile parintelui sau& 2& )n anul 9921, parintele Antim a fost trimis preot misionar in comuna !ipiri% pentru indreptarea credinciosilor stilisti care refuzau sa asculte de /iserica& 5a inceput parintele nu primea& Apoi, cu sfatul duho'nicului sau, a primit ascultarea si in citi'a ani a innoit desa'irsit 'iata duho'niceasca in satul !lotun& Ca 'azind oamenii $lindetea si sfintenia 'ietii lui, s-au intors in sinul /isericii lui 0ristos& in sat a introdus o atmosfera crestineasca de armonie si unire, rar intilnita in alta parte& Apoi, pe multi i-a deprins cu postul, cu milostenia si cu lucrarea cea de taina a ru%aciunii lui )isus& Si astazi mai sint $atrini care traiesc aceasta 'iata de ru%aciune si $ucurie de taina& 3& 5a #inastirea A%apia a fost, de asemenea, preot patruns de frica lui umnezeu si un duho'nic mult cautat& #ereu se socotea ne'rednic de taina !reotiei si se cutremura de dumnezeiasca 5itur%hie& Cind slu+ea la $iserica, petrecea numai in post si ru%aciuni si nu statea de 'or$a cu nimeni& -& Ca duho'nic, parintele Antim primea la spo'edanie numai pe cei care doreau cu ade'arat sa se mintuiasca& Era foarte atent la %induri si cerea fiilor sai duho'nicesti sa iu$easca mai ales tacerea, ascultarea si ru%aciunea lui )isus& !entru aceasta, ucenicii sai erau putini la rarniar, dar cu asezarea cea din afara si cu lucrarea cea dinlauntru erau mai sporiti ca ceilalti& 4& Spun ucenicii lui ca parintele Antim indeparta de la sine pe cei care za$o'eau in aceleasi pacate si care nu-si implineau canonul de la spo'edanie& 3nul din fiii sai duho'nicesti 'or$ea mult& /atrinul i-a dat canon sa 'or$easca putin si sa se roa%e& 6azind ca nu-l asculta, la a treia spo'edanie i-a zis= - 2rate, acum 'or$esti mai mult ca inainte A e aceea nu te mai primesc )a marturisire& :& Se mai spunea despre dinsul ca daca ii cerea cine'a cu'int de folos se %indea mult si cu %reu raspundea& 3neori amina raspunsul pentru a doua zi si intarea cu'intul sau cu te*te din Sfinta Scriptura si de la Sfintii !arinti& ;& Acest parinte era foarte lepadat de sine si de orice fel de materii& El nu primea nici un dar de la credinciosi in chilia sa& <ici, $ani, nici min-care, nici im$racaminte& Tot ce i se aducea, dadea la o$ste si la saraci& 3neori aler%a pe cale dupa saraci si le impartea tot ce %asea de prisos in chilie& 1& Spun parintii ca $atrinul nu primea pe nimeni in chilie, afara de staret si de ucenic& <ici el nu 'oia sa intre in chilia altuia& Ci $atea la usa si astepta afara& )ar cu'intul sau era intotdeauna intelept, scurt si foarte $lind& 9& 5a $iserica, parintele Antim statea in urma si niciodata nu se seaza in strana& Tinea permanent pri'irea in +os si rostea ru%aciunea lui )isus in tacere si liniste adinca& )ar in Sfintul Altar intra numai cind slu+ea si statea permanent cu fata spre sfintul +ertfelnic& 90& !arintele Antim era un profund lucrator al ru%aciunii lui )isus& El purta in suflet $ucurii de taina, straine celor multi& e aceea nu-l ispiteau cu nimic cele din afara& <ici florile, nici cintarile, nici hainele, nici mincarea, nici odihna, nici laudele oamenilor& Caci inima lui era ranita de dra%ostea lui 0ristos& 99& Acest smerit parinte nu pri'ea niciodata pe om in fata, nici nu osindea pe cine'a, nici nu in%aduia cui'a sa 'or$easca de rau pe aproapele& <umai cind isi mustra ucenicii ii pri'ea o clipa in fata, apoi ii li$era& 92& Spun ucenicii lui ca $atrinul nu intra in chilie cind era tul$urat sau cind a'ea cine'a suparare asupra lui& Caci sufletul sau nu a'ea

911

odihna si nu se putea ru%a& Ci, mai intii incon+ura chilia de cite'a ori, apoi isi cerea iertare de la cel pe care il suparase& )ar dupa ce intra in chilie se pedepsea pe sine cu post si ru%aciune trei zile pina isi linistea constiinta& 93& #ai spun ucenicii lui ca parintele Antim era foarte ne'oitor& #inca numai le%ume, o data pe zi, cu multa infrinare& )ar 'in, $rinza si lapte %usta de cite'a ori pe an& !urta haine 'echi si saracacioase, nu facea foc in chilie si nu a'ea nici o a'ere, decit un co+oc si trei carti= Ceaslo'ul, !saltirea si !atericul& 9-& B alta ne'ointa a parintelui Antim era pri'e%herea de toata noaptea& Spun parintii ca $atrinul nu dormea niciodata pe pat& upa ce-si termina ru%aciunea de seara, facea sute de metanii, apoi atipea un ceas, doua, in %enunchi su$ icoane& Cind se destepta, isi continua ru%aciunea de miezul noptii si iar atipea un ceas su$ icoane& 94& Bdata, a ramas peste noapte in T%& <eamt la un fiu duho'nicesc al sau pe care il iu$ea foarte mult& eci dupa ce i-a min%iiat pe toti cu alese cu'inte de la Sfintii !arinti, %azda i-a pi e%atit patul si l-a lasat sin%ur in camera& A doua zi dimineata patul era cu totul neatins& !arintele Antim pri'e%hease toata noaptea inaintea sfintelor icoane& 9:& Spun iarasi calu%arii ca noaptea chilia parintelui Antim era permanent luminata si la orice ora il %aseai la ru%aciune& 3neori, cind se in%reuia de somn, iesea afara, incon+ura chilia de cite'a ori si iar intra inauntru& 9;& )n ultimii zece ani, $atrinul nu mai slu+ea Sfinta 5itur%hie, dar nu lipsea niciodata de la $iserica& Bdata 9-a intre$at unul din ucenici= - !arinte Antim, da-mi ultimul sfat inainte de a ne desparti& )ar $atrinul i-a raspuns= - Sa nu pierzi niciodata slu+$a $isericiiA 91& A+un%ind la 'irsta de 10 de ani si im$olna'indu-se, parintele Antim si-a dat o$stescul sfirsit la 29 au%ust, cind se praznuia hramul minastirii, chiar in timpul Sfintei 5itur%hii& Alaturi a lasat o foaie cu marturisirea sa, cerind de la toti iertare si ru%aciune& oamne, odihneste cu dreptii pe parintele Antim A PROTOSINGHELUL CALISTRAT BOBU - Mi(as'i&ea Vasio/a - Ba(a' (9900-99;4) !rotosin%helul Calistrat a fost un 'estit preot misionar in /anat& Era de loc din /urdu+eni-Sucea'a, iar cu metania din #inastirea Sihastria, in anul 9924 a luat +u%ul lui 0ristos, iar in anul 9939 s-a in'rednicit de darul sfintei preotii& Si a sa'irsit cele sfinte in #inastirea Sihastria cu multa osirdie si frica de umnezeu timp de 92 ani& )n anul 99-2 este trimis preot misionar in /anat& Aici a infiintat o noua asezare calu%areasca - minastirea de maici Timiseni (99-4) si a innoit 'iata duho'niceasca in minastirile Saraca, !artos si 6asio'a& Timp de 33 de ani, parintele Calistrat a fost o faclie mereu aprinsa pentru calu%arii si credinciosii din /anat& 3n ade'arat pastor, duho'nic si parinte pentru toti& Cel mai mult iu$ea $iserica si ru%aciunea& >iua si noaptea za$o'ea in fata Sfintului Altar& Sa'irsea dumnezeiasca 5itur%hie cu $ucurie si cutremur, spo'edea si min%iia pe oameni, marturisea si apara dreapta credinta si se ru%a pentru toti& !entru smerenia si $lindetea inimii lui a primit de la umnezeu darul 'indecarii si al iz%onirii duhurilor necurate dintre oameni& Ca nu putini din cei care aler%au la el primeau sanatate si min%iiere& !entru aceea credinciosii din partea locului il cinsteau ca pe un ade'arat parinte duho'nicesc al /anatului& )n prima'ara anului 99;4, protosin%helul Calistrat s-a sa'irsit cu pace in ziua Sfintelor !asti si a fost in%ropat alaturi de $iserica #inastirii 6asio'a& ARHIMANDRITUL DOMETIE MANOLACHE - Ma(as'i&ea Rame'- Al-a(992--99;4) Via'a Cu'iosul arhimandrit ometie a fost un iscusit duho'nic al #inastirii 8imet si un preot misionar de mare pret al monahismului romanesc& S-a nascut in comuna /alanesti, +udetul /uzau& orind sa slu+easca toata 'iata /iserica lui 0ristos, a urmat Seminarul teolo%ic din /uzau& )ntre anii 99-4-99-9 a urmat teolo%ia si s-a facut calu%ar la #inastirea !rislop-0ate%& Apoi primind preotia, a fost staret si preot misionar timp de zece ani in cite'a sate si minastiri din Ardeal, ca= !rislop si Afteea-0ate%, !iatra 2intinelor - <asaud, ra%omiresti#aramures si Ciolanu-/uzau& )n anul 9949 s-a sta$ilit ca duho'nic la #inastirea 8imet si preot misionar in satele mocanilor din #untii Apuseni& upa 2: de ani de totala daruire si slu+ire a monahismului si /isericii, arhimandritul ometie s-a mutat la odihna cea de 'eci, in 'ara anului 99;4& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Acest neo$osit calu%ar si preot al /isericii lui 0ristos a trait o aleasa 'iata duho'niceasca, a 'estit E'an%helia celor care n-o intele%eau si s-a +ertfit cu trup si suflet pentru mintuirea altora& Timp de 20 de ani a marturisit si a aparat cu mult zel credinta ortodo*a in Transil'ania lo'ita de secte, ca un ade'arat apostol al zilelor noastre& 2& Spun ucenicii sai ca s-a ne'oit mult in satele in care a slu+it, pentru a aduce m staulul /isericii lui 0ristos pe crestinii dez$inati, in'atindu-i ca toti sintem una in 0ristos si ca a'em o credinta, un $otez si o patrie - imparatia lui umnezeu& Astfel a intors la /iserica mama pe multi fii rataciti& 3& !arintele ometie marturisea ortodo*ia nu numai cu cu'intul, ci si cu fapta& Ca era un ade'arat ucenic al lui 0ristos& 5a cu'intele sale parintesti adau%a multa milostenie, ru%aciuni cu lacrimi de zi si de noapte, $unatate, ra$dare, adinca smerenie si totala dra%oste& !rin acestea toate co'irsea inimile credinciosilor, cisti%a pe cei sla$i in credinta, rusina pe hulitori si semana peste tot $ucurie, unitate si nade+de de mintuire& -& Cu'iosul ometie era si un neostenit slu+itor al Sfintului Altar& !ermanent za$o'ea in $iserica, sa'irsea cele sfinte cu mare credinta, predica cu timp si fara timp, mustra si min%iia pe toti, nu lipsea niciodata de la Sfinta 5itur%hie si iesea de la slu+$a iluminat la fata& 4& Spun iarasi ucenicii sai ca parintele ometie era un duho'nic foarte cautat si un iscusit po'atuitor de suflete& A'ea peste tot fii duho'nicesti care il ascultau si traiau dupa sfaturile lui& #ai ales in posturi si sar$atori 'eneau la minastire, se spo'edeau, primeau Sfintele Taine, cereau $inecu'intare si se intorceau min%iiati la casele lor& :& Cit timp a fost parintele ometie preot misionar si staret in Transil'ania a innoit 'iata duho'niceasca in fiecare lacas, $ine chi'ernisind casa lui umnezeu& )n orice minastire in care slu+ea lasa in urma $iserici frumos impodo$ite, slu+$e dupa rinduiala, chilii noi, numerosi fii duho'nicesti si multa dra%oste si armonie& ;& Ceea ce a incununat sufletul parintelui ometie a fost acti'itatea sa duho'niceasca dusa pina la +ertfa de sine in #inastirea 8imet din #untii Apuseni& El este un mare ctitor al acestui locas stra$un& )n cele doua decenii de ne'ointa si ra$dare, de smerenie si daruire, de

919

$ucurii si lacrimi la 8imet, parintele ometie a lasat monahismului romanesc o o$ste cu -0 de calu%arite $ine or%anizata, intemeiata pe ascultare si dra%oste& 1& Spun fiii sai duho'nicesti ca parintele ometie era sufletul #inastirii 8imet& >ilnic sa'irsea Sfinta 5itur%hie la care lua parte toata o$stea& >ilnic era incon+urat de calu%ari si mireni, de sanatosi si de $olna'i, de tot felul de oameni care doreau sa-l 'ada si sa-i 'or$easca& )ar el cu mare dra%oste se +ertfea pentru fiecare, min%iind, odihnind si hranind pe toti& Apoi impartea tuturor cu $una'ointa ultima $ucata de piine, ultimul loc de dormit, ultima camasa de chilie& )ar parintele, cu cu%etul impacat, atipea cite'a ceasuri in $iserica sau afara pe coridoare& 9& !arintele ometie in'ata lumea si pe calu%arite cu multa autoritate duho'niceasca, dar in acelasi timp cu $lindete si intelepciune& Bdata zicea catre maici= - <u este lucru mare a face scoala si a spune multe cu'inte& umnezeu cere de la noi fapte $une si inima curata& 90& Altadata iarasi spunea catre calu%arite= - #aicilor, sa rupem le%atura cu placerile pacatoase si sa ne 'edem de sfinta noastra calu%arie& Ca .cine pune mina pe coarnele plu%ului si se uita inapoi nu este 'rednic de #ine. -zice #intuitorul (5uca 9, :2)& Sa se contopeasca inima noastra cu inima lui )isus 0ristos& Sa ardem pentru dra%ostea de umnezeu cum arde o luminare in sfesnic& Apoi incheia cu aceste cu'inte= .8i'na Casei Tale, oamne, ma 'a mistui.(loan 2, 9;) si indata incepea a lacrima& 99& >icea odata catre ucenicii sai= - <imic in 'iata calu%arului nu este mai de cinste si mai odihnitor, decit sa stie a face orice ascultare, fara cea mai naica cirtire& Apoi incheia= - Sa ma credeti ca sint fericitA 92& Altadata, iarasi zicea= - aca as putea sa-mi re'ad tot scrisul meu l-as rezuma la o sin%ura fraza= Crede, nada+duieste, smereste-te si iu$este pe )isus 0ristos A )n puterea acestor cu'inte sta toata taina mintuirii si fericirii noastre& 93& !e calu%aritele din minastire asa le in'ata= - #aicilor si surorilor, 'iata noastra tre$uie sa fie o continua ru%aciune& Sint nemultumit de sfintiile 'oastre ca nu slu+iti si nu cintati lui umnezeu cu mai multa ri'na& Ca noi tre$uie sa ardem pentru dra%ostea 5ui& <u sintem pentru ru%aciuni lun%i si cu mintea imprastiata& Ci sa facem ru%aciuni scurte& ar in acele momente fiinta noastra, mintea, inima si 'ointa, sa fie unite cu umnezeu prin dra%oste& 9-& )arasi le zicea= - Cine crede ca 'ine la minastire ca sa traiasca naai comod si fara %ri+i, acela %reseste, nestiind scripturile 'ietii calu%aresti, nici taina cea mare ce ancoreaza 'iata la cer& 94& Apoi adau%a= - <im$ul de lumina in care se prezinta tot cadrul 'ietii calu%aresti este dumnezeiesc si fericit sint cei ce ramin in acest cadru pina la sfirsit, fara nici un compromis& 2ericiti sint de trei ori ca s-au facut 'rednici de cununa cea ne'este+ita a sla'ei si n-au trait de%ea$a pe pamint& Ei sint ca pomii rasaditi la mar%inea apelor& !entru aceia se 'a odihni cu ade'arat uhul lui umnezeu si intrea%a Sfinta Treime isi 'a face locas in sufletele lor& 9:& >icea iarasi parintele ometie= - <umai a unora ca acestora le este 'iata fericita, care din pruncia calu%areasca s-au intraripat cu dumnezeiescul dar al curatiei totale trupesti si sufletesti& !entru ei nimic nu este %reu, si nimic necurat& Ca zice Sfintul !a'el ca pentru cei curati toate sint curate si sfinte& !entru ei nimic nu este %reu, caci toate le pot in )isus 0ristos care este 'esnic cu eiD omnul ne 'rea sa fim intre%i ai 5ui& intre%i la minte si intre%i la trup& 9;& upa o ne'ointa si o daruire totala ca aceasta, parintele ometie a fost= chemat la odihna cea de 'eci& eci, sa'irsind dumnezeiasca 5itur%hie si dind tuturor in'atatura cea mai de pe urma, pe cind aducea alimente in spate peste munte insotit de o$ste, s-a asezat +os cu ochii catre cer si si-a dat sufletul in miinile lui 0ristos& Era uminica, : iulie 99;4& Asa a trait si asa s-a +ertfit parintele ometie, duho'nicul motilor din #untii ApuseniA EPISCOPUL CHESARIE PAUNESCU - al Du(a&ii +e :os(9111-99;4) Via'a E'la'iosul episcop Chesarie !aunescu pare a pastorit Episcopia Constantei si unarii de 7os timp de 29 ani, a fost una dintre cele mai luminoase fi%uri de ierarhi romani din a doua +umatate a secolului nostru& 2iu de parinti credinciosi, Toma, in'atator, si )ordana - din satul o$rotesti, comuna Amarastii de Sus, +udetul ol+, a fost ales si chemat de mic sa slu+easca /iserica lui 0ristos& upa ce urmeaza seminariile Sfintul <icolae - 8imnicu 6ilcea si Central din /ucuresti si apoi 2acultatea de Teolo%ie, de'ine licentiat in anul 9999 si isi inchina 'iata cu totul lui umnezeu& Calauzit de uhul Sfint, renunta la cele trecatoare si intra in cinul monahal in anul 999-, fiind tuns in monahism la Episcopia 0usilor, pe seama #anastirii o$ro'at& Apoi de'ine arhimandrit de scaun si 'enera$il slu+itor al catedralei episcopale din 0usi, pina in 'ara anului 9929& #arturisesc cei care l-au cunoscut precum si ucenicii sai, ca arhimandritul Chesarie era un calu%ar foarte distins, corect, smerit, iu$itor de ru%aciune si nelipsit de la slu+$ele $isericii& 8especta cu sfintenie porunca ascultarii, pro%ramul slu+$elor si rinduiala pra'ilei de chilie, ca si sfaturile duho'nicului sau, el insusi fiind un duho'nic iscusit& Slu+ea cu multa e'la'ie cele sfinte si a'ea darul duho'niciei, ineit multi 'eneau la el sa-si marturiseasca pacatele& )n anul 9929, arhimandritul (hesarie este numit director al Seminarului #onahal de la Cernica, apoi si staret al acestei #anastiri& Timp de peste zece ani a crescut si a format sute de seminaristi, monahi din toate minastirile tarii, dintre care unii au a+uns apoi ierarhi distinsi, stareti, duho'nici si slu+itori $uni la centrele eparhiale si prin minastiri& in anul 99-2 este numit director al Seminarului Central din /ucuresti& Aici, ca si la Cernica, formeaza numerosi tineri, 'iitori preoti si slu+itori ai /isericii lui 0ristos, facindu-si intru toate datoria de preot, profesor, si peda%o% duho'nicesc& 5a inceputul anului 99--, arhimandritul Chesarie !aunescu a fost ales de Sfintul Sinod al /isericii Brtodo*e 8omane si hirotonit episcop al Constantei si apoi al unarii de 7os, ascultare pe care o duce cu mare demnitate si daruire pentru /iserica lui 0ristos& !este un sfert de 'eac a pastorit hunul pastor turma cea cu'intatoare, a hirotonit sute de preoti, a restaurat si innoit zeci de $iserici, a facut 'izite canonice prin orase si parohii de tara si a min%iiat multe suflete zdro$ite, care au incununat crestetul si sufletul 'enera$ilului episcop Chesarie, au fost acestea= multa e'la'ie si corectitudine la sa'irsirea sfintelor slu+$e $isericesti, milostenie deose$ita fata de saraci, de tarani, de ele'ii

990

lipsiti, de toti cei in ne'oi si suferinte& #ulta %ri+a duho'niceasca pentru ru%aciunea indi'iduala, pentru calu%ari si preoti lipsiti, pentru $isericile sarace, pentru oricine ii $atea in usa si ii cerea a+utor material sau moral& 3ltimii doi ani ai 'ietii sale, episcopul Chesarie i-a trait la Centrul eparhial de la (alati ca un ade'arat sihastru, in totala retra%ere, in tacere si smerenie, in ru%aciune, post, milostenie si asteptare cu nade+de a mutarii sale la cele 'esnice& )ncarcat de zile si impodo$it cu multe fapte $une, la 30 octom$rie 99;4, e'la'iosul episcop Chesarie !aunescu si-a dat sufletul cu pace in miinile marelui Aihiereu lisus 0ristos, fiind inmormintat alaturi de catedrala& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Episcopul Chesarie al unarii de 7os a fost ales de umnezeu din pruncie sa ia +u%ul cel $un al lui 0ristos si sa implineasca inalta misiune de arhiereu si pastor de suflete& (a iconom al harului Sfintului uh si intiistatator al acestei sfinte eparhii, $lindul episcop se caracteriza indeose$i printr-o 'iata duho'niceasca e*emplara, prin modestie si deGsa-'irsita lepadare de cele pamintesti& 2& intre celelalte 'irtuti, episcopul Chesarie iu$ea cel mai mult ru%aciunea pe care o facea dupa rinduiala calu%areasca la chilie, fiind totodata nelipsit de la slu+$ele $isericii& Apoi postea foarte mult, stiind ca ru%aciunea fara post nu a+un%e cu usurinta la tronul !rea Sfintei Treimi& 6or$ea putin, citea mult, dadea sfaturi parintesti tuturor cu dra%oste si miluia cu /ucurie pe fiecare& !urta haine simple si nu cauta lauda si cinste de la nimeni& Stia sa 'or$easca scurt si intelept, stia sa min%iie pe cei lo'iti de necazuri& Stia sa ra$de cu $ar$atie toate& Astfel implinea cu faptele sale cu'intele omnului care zice= .Cu'intul 'ostru sa fie dres cu sare. (#at& ), ca si cu'intul rostit de Sfintul Ciprian al Carta%inei= .<oi nu 'or$im frumos, dar traim frumos.& 3& Cind era chemat la sfintiri de $iserici in eparhie, mer%ea cu multa $ucurie si-i salta inima 'azindu-se intimpinat de multimea credinciosilor cu flori si cu luminari aprinse in miini& upa ce sa'irsea slu+$a sfintirii ca si Sfinta 5itur%hie, rostea cu'int de in'atatura, $inecu'inta poporul si pleca la alte $iserici, unde era asteptat, fara a primi ce'a de la nimeni& )ar daca preotul si enoriasii il in'itau la masa de o$ste, $unul pastor le multumea din inima pentru dra%oste si adau%a= - umnezeu sa 'a $inecu'inteze credinta, ru%aciunea si +ertfa& 6azind dra%ostea dumnea'oastra ma simt hranit si indestulat& <u 'reau sa 'a mai supar si cu hrana cea trupeasca A -& )n predicile !rea Sfintiei Sale indemna pe credinciosi mai intii sa ramina statornici in staulul /isericii Brtodo*e intemeiate de 0ristos, care, de aproape 2000 de ani conduce poporul nostru pe calea mintuirii& Apoi, ii indemna sa se roa%e lui umnezeu cit mai mult si sa nu lipseasca de la slu+$ele $isericii, sa-si creasca copiii in frica omnului, sa traiasca in iu$ire cu semenii lor, sa asculte de pastorii lor duho'nicesti si sa-si marturiseasca re%ulat pacatele pentru a se in'rednici de Sfinta impartasanie& 4& 3neori indemna astfel pe credinciosi= - Sfintul Apostol !a'el considera 'iata noastra paminteasca ca o intrecere si aler%are pe stadion, pentru a cisti%a cununa $iruintei () Cor& 9, 2--24)& Aceasta cununa pentru noi este mintuirea sufletului& Ea nu ne 'ine de la sine ci se do$indeste cu truda si cu sir%uinta, caci nici o cununa sau premiu nu 'ine pe nemuncite& Asa si .imparatia lui umnezeu se ia cu sila si cei ce se silesc, aceea o rapesc. (#at& 99, 92)& Ea nu sta in 'or$e ci in fapte, spri+inita pe dra%oste catre toti oamenii& eci si noi tre$uie sa ne supunem rinduielilor 'ietii duho'nicesti, cu $ucurie, iar nu suspinind.& Sa pazim duhul E'an%heliei si sa-l traim asa cum ne-a in'atat $unul nostru #intuitor& Care Si-a dat chiar 'iata Sa pentru mintuirea noastra si pentru a ne slu+i ca e*emplu de urmat& :& Alteori spunea in predicile !rea Sfintiei Sale= - umnezeu ne-a daruit ce a fost mai de pret, mintuirea& eci si noi sa-) raspundem cu ce a'em mai de pret - iu$irea curata a sufletului& Sa ro$im pe umnezeu din toata inima si din tot sufletul, pentru ca El este Tatal nostru al tuturor si prin El sintem ceea ce sintem& El nea chemat la 'iata si ne-a infrumusetat mai mult decit orice, cind a sadit in noi chipul sla'it si asemanarea Sa si ne-a facut stapini peste tot ce e*ista pe pamint& e asemenea, se cu'ine sa iu$im si pe semenii nostri in aceeasi masura in care ne iu$im pe noi insine caci toti sintem fii ai lui umnezeu si frati intre noi& ;& Cu alt prile+ spunea fiilor sai duho'nicesti= - !entru noi nu mai poate fi nici o nedumerire, nici o cautare in alta parte& rumul 'ietii noastre este insemnat de insusi umnezeu& El este unul sin%ur, si anume acela care slu+este E'an%helia, /iserica si $inele, infratit pentru totdeauna in 'ointa noastra comuna& e aceea, ca parinte duho'nicesc al 'ostru, 'a indemn, iu$itilor, sa mer%eti cu incredere pe acest drum si niciodata nu 'eti rataci calea catre fericire si mintuirea 'oastra& 1& Alta data iarasi spunea= - 2ericirea personala a noastra depinde intotdeauna de fericirea %enerala& Tot asa si mintuirea noastra depinde totdeauna de raportul dintre noi si semenii nostri, de cit $ine le-am facut, cita dra%oste le-am aratat& 9& )ntr-una din pastorale in'ata pe fiii sai sufletesti= - #oartea si in'ierea omnului nostru )isus 0ristos ramin pentru totdeauna indemn si luare aminte de felul cum tre$uie sa mer%em pe cararea 'ietii, care ne este deschisa fiecaruia, dupa cum 'oim noi, spre moarte sau spre 'iata& 6iata este toata fapta $una care tinde spre $inele o$stesc si spre desa'irsirea noastra crestina& )ar moarte nu este numai aceea cu care se sfirseste 'iata noastra paminteascaD ci moarte este si 'ietuirea in pacate, 'iata traita in intunerecul necunostintei, 'iata fara nici o preocupare folositoare duho'niceasca& Caci 'iata omeneasca daca nu are un scop folositor spre care sa tinda, un ideal pe care sa-l urmareasca zi de zi, chiar cu sacrificii la ne'oie, nu are pret& Bricine nu face asemenea, inseamna ca e pom neroditor si-si traieste moartea inca din 'iata& 90& !entru cresterea copiilor in'ata pe credinciosi= - e la !runcul )isus sa ne intoarcem la pruncii nostri& Ei sint speranta noastra, sint $inecu'intarea lui umnezeu pentru intarirea familiei si a 'iitorului lumii& 0ristos locuieste in fiecare copil si ne cere sa a'em %ri+a de el& e aceea, ca familia sfinta, ca pastorii, ca ma%ii si ca cei care i-au fost 5ui de spri+in, sa purtam %ri+a de copiii nostri& Ei au ne'oie de dra%ostea noastra, a parintilorD de munca si de +ertfa noastra, spre a-i pre%ati pentru 'iata, ca sa fie $uni crestini si folositori societatii, iar noi sa le ser'im drept e*emplu de traire& PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA - Ma(as'i&ea A.apia(9119-99;4) Via'a !rotosin%helul <icodim #andita a fost un iscusit aparator al Brtodo*iei si un calu%ar misionar fara e%al in monahismul nostru contemporan& Acest prea cu'ios parinte s-a nascut in satul /unesti, +udetul Ar%es, din parinti credinciosi& )ntre anii 999:-9991 a luat parte la primul raz$oi mondial, iar in anul 9920 a intrat in ne'ointa monahala la schitul #a%ura-/acau& )n 'ara aceluiasi an s-a in'rednicit de darul preotiei&

999

)ntre anii 9929 -9923 a fost preot misionar in satul schitul 2rumoasa-/acau& Apoi inca doi ani a fost duho'nic la #inastirea de maici (iuer%eni-8oman& )ntre anii 9924-9934 a slu+it ca preot misionar la Transil'ania, in satele !iclisa-Al$a, 0armasul Ciceului si 5eurda (ir$oului-Clu+& )ntre anii 9934-99-4 a fost duho'nic la #inastirea A%apia& Apai, inca 9; ani, duho'nic la #inastirea 6aratec& 3ltimii ani, 99:2-99;4, i-a petrecut la A%apia in liniste si ru%aciune, sa'irsindu-se cu pace in 'irsta de 1: ani& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Acest cu'ios parinte, de mic a'ea o aleasa traire duho'niceasca, iu$ind cel mai mult ru%aciunea, postul si citirea sfintelor carti& !entru aceea toti se foloseau de intelepciunea lui& 2& Cind a intrat in schitul #a%ura-T%& Bcna, staretul 'azind ascultarea lui, indata l-a facut calu%ar& Apoi, 'azindu-l $lind si priceput in Sfinta Scriptura, l-a facut preot si pastor de suflete& Si in'ata asa de frumos pe credinciosi, incit 'eneau de departe sa-l 'ada si sa primeasca de la el cu'int de min%iiere& 3& Satul schitul 2rumoasa-#oinesti era un sat mic, lipsit de preoti si dez$inat de secte& Timp de trei ani cit a fost paroh aici, parintele <icodim a schim$at profund 'iata duho'niceasca a credinciosilor& #ai intii a intors la Brtodo*ie pe toti cei dez$inati& Apoi a com$atut cu multa putere imoralitatea, $etia si certurile in familie, desfiintind circiumile si intarind unitatea, $una-credinta si omenia intre toti& Si acestea toate le-a sa'arsit prin trei cai= printr-o 'iata personala e*emplara, prin slu+$e frumoase la $iserica si prin predicarea& 'ie si permanenta a cu'intului lui umnezeu& -& Spun fiii sai duho'nicesti ca parintele <icodim era plin de dra%oste pentru umnezeu si pentru oameni si foarte ri'nitor la sa'irsirea celor sfinte& )u$ea pina la +ertfa /iserica si dreapta credinta apostolica si cunostea $ine Sfinta Scriptura, slu+$ele si in'ataturile Sfintilor !arinti& !entru aceea era permanent cautat de credinciosi si temut celor rau credinciosi& Ca oricine asculta cu'intele lui se lumina la suflet si se intorcea cu $ucurie la 0ristos& 4& Spun iarasi ucenicii lui ca se ru%a mult la chilie si nimic nu facea fara ru%aciune& >ilnic citea cele sapte 5aude la 'remea lor, psalmii si alte ru%aciuni de taina& Apoi citea cite'a capitole din /i$lie precum si 'iata sfintului respecti'& 5a urma statea de 'or$a cu oamenii, spo'edea si scria cu'inte de folos& :& >ece ani de zile parintele <icodim a fost preot misionar in Transil'ania& Spun parintii care l-au cunoscut ca s-a do'edit un mare aparator al Brtodo*iei si unitatii romanesti& Cel mai mult se ostenea pentru intoarcerea celor rataciti in sinul /isericii noastre& )n putina 'reme a realizat o unitate reli%ioasa deplina, inlaturind cu pricepere dez$inarile confesionale, imoralitatea si intarind dreapta credinta& ;& 6azind acest cu'ios parinte ca numai cu cu'intul 'or$it nu se poate apara credinta si morala ortodo*a, cu $inecu'antarea !atriarhiei Brtodo*e 8omane si a episcopului de Clu+, a scris si a tiparit sute de $rosuri cu continut moral profund ortodo* impodo$ite cu ima%ini pe intelesul credinciosilor, pe care apoi le impartea %ratuit& Bpera sa literar-duho'niceasca insumeaza peste -0 de 'olume a peste -00 pa%ini fiecare plus alte peste zece mii de pa%ini in manuscris& !rin aceasta s-a do'edit un $un peda%o% si un preot misionar rar intilnit in monahismul nostru& 1& Se spunea despre dinsul ca in satul 5eurda (ir$oului a zidit din temelie o $iserica noua si a inzestrat-o cu tot felul de o$iecte de cult, donate atit de credinciosi ardeleni, cit si de moldo'eni& upa patru ani de preotie in acest sat s-a intors din nou in #oldo'a& 9& Se mai spunea despre parintele <icodim ca in parohia lui nu puteau locui sectantii si circiumarii& Sectantii fanatici plecau in alte sate pentru ca nu puteau face nici un prozelit, iar circiumarii plecau pentru ca nu 'enea nimeni sa le cumpere $auturile& Ei erau sin%urii oameni care nu-l iu$eau pe acest slu+itor al lui 0ristos& 90& Bdata l-au reclamat unii la episcop cum ca ar fi preot eretic& eci, chemindu-l episcopul si cercetindu-l, i-a zis= - u-te, parinte <icodim, inapoi la parohie si in'ata pe credinciosi ca si pina acum, ca nu sfintia ta, ci cei care te-au reclamat mi se pare ca sint eretici& 99& 5a minastirile A%apia si 6aratec, parintele <icodim a continuat aceeasi acti'itate de duho'nic si preot misionar& Slu+ea cele sfinte cu frica de umnezeu, se ru%a si citea mult la chilie, spo'edea, in'ata pe oameni si tiparea carti $isericesti& upa anul 99-0 a+unsese cel mai iscusit duho'nic pentru mireni si calu%ari din partea locului& 92& !arintele <icodim considera spo'edania cel dintii si cel mai necesar mi+loc de cunoastere, de formare duho'niceasca si de indreptare a crestinului& e aici incepea urcusul duho'nicesc& )ar spo'edania o facea astfel= #ai intii cerea credinciosului sa citeasca pra'ila $isericeasca, sa se roa%e, sa-si cerceteze constiinta si sa-si notetze pe hirtie toate pacatele& Apoi il spo'edea fara %ra$a, din copilarie, lasind pe om sa-si spuna li$er pacatele& 5a urma adau%a si cite'a intre$ari, apoi rupea hirtia in fata penitentului, ca semn de iertare, ii rinduia canon dupa putere si indata ii citea ru%aciunea de dezle%are& aca cine'a a'ea pe constiinta pacate %rele, il lasa pe penitent dupa spo'edanie inca un ceas-doua sa-si cerceteze constiinta, apoi il dezle%a& 93& Acest duho'nic iscusit nu dadea la spo'edanie canon aspru niciodata& #ai intii cerea crestinului sa inceteze pacatul, apoi sa se roa%e, ii cerea sa citeasca zilnic cele sapte 5aude, sa citeasca Sfinta Scriptura, in'atatura de credinta, 6ietile Sfintilor si alte carti de folos sufletesc& El punea accent indeose$i pe cunoasterea dreptei credinte si pe sfinta ru%aciune& - Cine nu citeste, zicea el, nu cunoaste& Si cine nu cunoaste Sfinta Scriptura si credinta ortodo*a, acela usor cade in pacate de moarte si este prins in mrea+a sectelor& 9-& Bdata spunea unuia din ucenici= - !arinte, eu nu-ti dau post si metanii multe& Ca si ursul si sarpele postesc& ar ursul tot urs ramane si sarpele tot sarpe& Cind musca, amin-doi omoara A Asa si omul, posteste uneori mult, dar in inima este plin de rautate, iar cind dezlea%a la mincare si $autura cade in pacatul lacomiei& eci posteste si te roa%a dupa putere, dar mai intii citeste Sfinta Scriptura si pe Sfintii !arinti& Atunci sin%ur te 'ei in'ata ce tre$uie sa faci, cum sa te ro%i si sa postesti, de ce sa te feresti si cum sa te mintuiesti& 94& Altui ucenic pe care l-a spo'edit i-a zis= - 2rate, nu-ti dau alt canon decit sa citesti <oul Testament de cinci ori& e patru ori ca sa-ti fie ca patru pereti de casa, iar a cincea oara ca sa-ti fie de acoperamant pentru casa sufletului tau& 9:& B $atrina care nu stia carte l-a intre$at= - !arinte, cum sa citesc in <oul Testament, ca nu stiu carteF )ar el i-a raspuns= - ar cind primesti o scrisoare de la feciorul tau, nu te duci la un 'ecin sa ti-o citeasca F Asa fa si cu <oul Testament& 8oa%a pe cei ce au dra%oste sa-ti citeasca din el si amindoi 'a 'eti folosi&

992

9;& Se spunea despre dinsul ca daca il intre$a cine'a ce'a, $atranul nu-i raspundea imediat si direct la intre$are& Ci il trimitea la Sfinta Scriptura, la canoane si la Sfinti !arintii, ca sin%ur sa citeasca, sa se in'ete si sa afle raspunsul dorit& 91& Se spuneau si acestea despre dinsul, ca niciodata nu chema pe nimeni la spo'edanie, ca sa nu 'ina cine'a din sila& <ici nu se interesa de la altii despre fiii sai duho'nicesti& Ci lasa pe fiecare ca in mod li$er si constient sa lucreze si sa-5 caute pe 0ristos& 99& 3neori spunea fiilor sai duho'nicesti= - 2ratilor, pe lin%a citirea sfintelor carti, 'a dau si acest canon, ca unul pe altul sa 'a indemnati la $iserica, la spo'edanie, la milostenie si la citirea Sfintei Scripturi& Ca de nu 'a 'eti a+uta pe calea mintuirii, 'eti da socoteala in fata lui 0ristos de cei care se pierd& <u 'edeti pe sectanti cum se silesc sa ama%easca pe ortodocsiF 20& Spun ucenicii lui ca parintele <icodim nu primea la spo'edanie pe calu%ari si mireni care a'eau alti duho'nici, fara $inecu'antarea acelora& <ici el nu dadea 'oie fiilor sai duho'nicesti sa mear%a de la un duho'nic la altul fara moti'e intemeiate& !e mireni insa ii sfatuia sa se marturiseasca la preotii lor, iar pe calu%ari la duho'nicii din minasti-rile lor& 29& 3neori in'ata pe calu%ari, zicind= - Cind mer%i la cine'a dornic de in'atatura si lipsit, sa-i duci 'reo carte $una de citit& u-i si 'reo piine sau altce'a de mincare& <u 'ezi ca pestele nu 'ine la undita %oalaF Ca tre$uie sa intre$uintam tot ce ne sta la indemina ca sa putem cisti%a suflete pentru imparatia lui umne-& zeu& Astfel, 'azind fratele dra%ostea ta, 'a primi cu $ucurie cu'intul 'ietii 22& Alteori spunea la spo'edanie= - 2ratilor, am socotit sa 'a dau de ascultare si canon citirea cu'in-tului lui umnezeu& Ca de 'a 'eti lumina mintea cu cu'intul lui umnezeu, atunci 'eti fi capa$ili sa duceti o 'iata plina de fapte $une si folositoare& e 'a dau sa postiti mult si sa faceti metanii, nu 'a cunosc puterea& e 'a dau sa faceti milostenie, nu 'a cunosc starea materiala& Si daca nu 'a miluiti mai intii sufletul 'ostru ci il lasati flamind, ce folos mai are milosteniaF e aceea, intii luminati-'a mintea eu ru%aciunea si cu cu'intul lui umnezeu si apoi postiti si faceti milostenie& 23& Acest cu'ios parinte era in toate foarte chi$zuit si cu dreapta socoteala& 5a mincare si la post, la ru%aciune si la citire, la tacere sau la cu'int, la chilie sau la slu+$a& Toate le facea in tacere, cu $lindete si cu multa frica de umnezeu& 2-& Spun calu%arii care l-au cunoscut ca el niciodata nu amintea lucruri din trecut& Cind 'or$ea, rostea fiecare cu'int cu atentie sa nu %reseasca sau sa sminteasca pe cine'a cu ce'a& <iciodata n-a fost auzit sa osindeasca, sa se certe sau sa 'or$easca de rau& <ici pe altul nu-i in%aduia sa pirasca sau sa cle'eteasca pe aproapele in chilia lui& - <u uitati, zicea $atrinul, ca pentru tot cu'intul desert 'om da seama in ziua +udecatii lui 0ristos (#atei 92, 3:)& Alteori le amintea cu'intul psalmistului= .!une, oamne, paza %urii mele si usa de in%radire impre+urul $uzelor mele. (!s& 9-0, 3)& Cu'intul lui era intelept, linistit, dres cu sare& 24& #ai spun parintii ca el nu piimea slu+$e, nici nu se ru%a pentru cei ce nu citeau cu'intul lui umnezeu& e asemenea, nu primea la spo'edanie pe cei ce nu 'eneau la $iserica si refuzau citirea sfintelor carti& 2:& !arintele <icodim pretuia foarte mult timpul si nici un minut nu-9 risipea in zadar& - Timpul, zicea el, este scump ca si sufletul& Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletulA Ca eu daca n-as fi economisit $ine timpul si n-as fi trait cu pro%ram, nimic n-as fi facut in 'iata& 2;& /atrinul cerea ucenicilor lui sa faca toate cu ru%aciune, cu sfat sa-si faca dinainte canonul si ru%aciunea pentru timpul cit lipsea din minastire& 21& 3neori in'ata pe maici, zicind= - aca plin%i numai si nu pui inceput $un, nu te folosesti& e aceea sa fim cu %ri+a, sa nu ne %aseasca moartea dormind& 6ai de noi de ne 'a afla moartea dormind& Ca .in ce ne 'a %asi in aceea ne 'a +udeca (8om& 2, :) 29& >icea parintele <icodim= - !atru sint felurile de 'ietuire in lume= a) 6ietuire dia'oleasca, a celor ce se ridica impotri'a lui umnezeu, a /isericii si a oamenilor& Adica a celor ce huesc impotri'a uhului Sfint si fac rau $inefacatorilor lor& $) 6ietuire do$itoceasca, a celor ce se raz$una pe semenii lor, care rasplatesc rau pentru rau, care nu iarta si nu ra$da nedreptatea, precum si a celor ce traiesc in $etii si desfrinari& c) 6ietuire omeneasca, a celor ce rasplatesc cu $ine pentru $ine si iu$esc pe cei ce ii iu$esc D a celor ce cad si iarasi se ridica din pacate& d) 6ietuire duho'niceasca, a celor ce se ostenesc a face $ine 'ra+masilor lor& Adica a celor ce iarta, miluiesc si 'or$sesc de $ine pe cei ce ii urasc, precum si a celor ce pururea cu%eta la le%ea omnului& 30& >icea iarasi= - Crestinul are patru feluri de parinti= a) parinti trupesti, care ne-au nascut dupa le%ile firiiD $) parinti sufletesti, nasii de la $otez, de la cununie sau calu%arieD c) parinti duho'nicesti, adica preotii si duho'nicii, si d) Tatal nostru cel ceresc, care ne-a creat si ne poarta in toate de %ri+a& !e parintii nostri cei pamintesti se cu'ine sa-i cinstim si sa-i ascultam, iar pe umnezeu se cade neincetat sa-5 sla'im si sa-5 laudam& 39& >icea iarasi parintele <icodim= - Sint patru feluri de impartasiri= a) prin sa'irsirea a toata fapta $una, dupa cu'intul omnului care zice= .Cine face poruncile #ele acela #a iu$este pe #ine. ()oan 9-, 29)D $) prin ascultarea cu atentie a cu'intului lui umnezeu, adica prn citirea sfintelor carti, prin slu+$e si cintari duho'nicesti, dupa cu'intul care zice= .<u numai cu piine 'a trai omul, ci si cu tot cu'intul care iese din %ura lui umnezeu. (#atei -, -)D c) prin sfinta ru%aciune facuta cu smerenie si luare-aminte si& d) prin impartasirea cu Trupul si Sin%ele omnului nostru )isus 0ristosD aceasta este impartasirea cea mai inalta, fara de care nimeni nu se poate mintui& 32& Spuneau maicile din minastirile 6aratec si A%apia ca parintele <icodim era un om de ru%aciune& Se ru%a in chilie cu miinile inaltate spre cer, se ru%a in $iserica, se ru%a pe cale, se ru%a in padure, permanent sla'ea pe umnezeu& upa ce-si termina ru%aciunea,

993

deschidea usa chiliei si 'or$ea cu oamenii, spo'edind si min%iind pe toti& 3neori fata lui era luminata de darul ru%aciunii si de $ucuria uhului Sfint& 33& Bdata a 'enit la parintele un om tul$urat si i-a spus= - !arinte, au 'enit peste mine multe necazuri si nu le mai pot ra$da& a-mi un cu'int de folos& - <u te tul$ura, frate, a zis $atrinul& 6ezi scir$ele acesteaF )ata, pe aici a pasit 0ristos& !e aici au trecut Sfintul )oan /otezatorul, Sfintii Apostoli, sfintii mucenici si toti parintii& !e aici se cade sa trecem si noi, cei care urmam lui 0ristos& Ca nu este alta cale de mantuire& <u putem do$indi $ucuria mintuirii pina nu %ustam mai intii din paharul suferintei si a necazurilor 'ietii& 3-& )ntr-o zi a 'enit la parintele <ieodim o femeie sa se spo'edeasca, iar el i-a spus= - Citeste cu atentie in aceasta carte, noteaza pacatele pe care ie-ai facut, apoi stai in %enunchi inaintea sfintelor icoane si le repeta de sapte ori cu cainta si cu lacrimi& upa aceea 'ina sa te marturisesc& Ca precum <eeman Sirianul s-a afundat de sapte ori in apa )ordanului ()6 8e%i 4, 90) si s-a curatit de lepra, asa si noi se cade sa ne caim din inima ca sa ne spele umnezeu de lepra pacatelor& 34& Acest renumit duho'nic era foarte ri'nitor pentru mintuirea celor ce 'eneau la el& !e toti ii primea cu dra%oste, ii marturisea cu atentie si ii sfatuia cu intelepciune& Caci era statornic si hotarit in cu'int si niciodata nu se schim$a& 2acea totul sa sal'eze sufletul omului& 3:& )ar pentru sfinta ru%aciune in'ata= - 2ratilor, sa ne ru%am neincetat cu luare-aminte si cu atentie& Sa nu lasam mintea sa hoinareasca in timpul ru%aciunii& Ca la ce te %indesti, la aceea te si inchini si ru%aciunea se preface in pacat, ca te inchini idolilor din minte, iar nu lui 0ristos& eci sa cerem a+utorul lui umnezeu ca sa ne putem ru%a cum tre$uie& )ar daca %indurile noastre fu%, sa le intoarcem inapoi precum isi intoarce cio$anul oile ce fu% din turma& 3;& Bdata i-au zis ucenicii= - !arinte, da-ne un cu'int de folos& )ar $atrinul le-a raspuns= - 2ratilor, sa a'eti credinta in umnezeu ca ce nu pot face oamenii, face El intr-o clipa& e nimic sa nu 'a temeti decit de umnezeu& e aceea paziti poruncile 5ui ca lumina ochiului, ca a 5ui este sla'a in 'ecii 'ecilor& Amin A 31& !arintele <ieodim a'ea mare e'la'ie catre #aica omnului, careia i-a inchinat multe ru%aciuni si pa%ini frumoase& )ar in fata sectantilor a aparat cu multa putere cinstirea !rea Sfintei 2ecioare, marturisind-o <ascatoare de umnezeu cu ade'arat si mi+locitoarea mintuirii noastre& El nu in%aduia sa puna cine'a podoa$e si o$iecte de muit pret la icoana #aicii omnului& 39& Acest neo$osit duho'nic purta mare %ri+a pentru mintuirea tuturor& !e calu%ari ii sfatuia sa faca ascultare fara cirtire si sa se roa%e nein cetat& !e mireni ii sfatuia sa munceasca cu demnitate pentru piinea cea de toate zilele si sa 'ina neintrerupt la $iserica& !e cei casatoriti ii sfatuia sa nasca copii si sa-i creasca in frica de umnezeu, com$atind cu multa putere di'ortul si a'ortul& )ar pe tineri ii indemna sa asculte de parinti, sa in'ete carte, sa se fereasca de $etie si desfrinare, ca sa fie folositori societatii in care traiesc& !e toti ii im$ar$ata ca un parinte, ii in'ata ca un duho'nic si ii min-%iia cu dra%oste de mama& inca si pe cei $olna'i ii 'indeca cu ru%aciunea, caci era intarit cu darul uhului Sfint& -0& 3n calu%ar iu$itor de liniste 9-a intre$at= - !arinte <icodim ce este mai de folos astazi pentru calu%ariF Sa stea la liniste si sa se roa%e sau sa a+ute la mintuirea altoraF - Sa le faca pe amindoua= intii ru%aciunea si 'iata cit mai sfinta si apoi misiunea care este dra%oste si milostenie duho'niceasca& Cind 'ezi casa 'ecinului in flacari, poti sa stai la liniste si sa te ro%i, pina nu arunci pe foc o %aleata de apaF 5umea de astazi este aprinsa de focul urii, al desfriului si al pacatului& Sa a+utam +si noi calu%arii dupa putere la mintuirea oamenilor& -9& Spunea parintele <icodim ucenicilor sai= - (ind am fost hirotonit preot, m-am ru%at in taina lui umnezeu si )-am cerut sa-mi dea darul cu'intului, al intelepciunii duho'nicesti si al po'atuirii sufletelor pe calea mintuirii, ca sa pot calauzi cit mai multi crestini la imparatia cerurilor& Am %indit atunci sa nu primesc $ani pentru slu+$ele reli%ioase& ar, 'azind ca prin aceasta aduc sminteala altora si se mihnesc credinciosii ca le refuz darul, am hotarit inaintea lui umae-zeu sa primesc cele ce-mi dau credinciosii la $isericaD insa o parte de $ani sa-i dau la saraci, iar alta parte sa-i folosesc pentru tiparirea si cumpararea de carti sfinte, pe care apoi sa le impart %ratuit celor ce au ne'oie& Asa am facut toata 'iata mea de preot si multe suflete s-au folosit si s-au intors la 0ristos ou a+utorai ru%aciunilor, al sfatului $un si al cartilor sfinte& -2& 3nui ucenic, eare se certa cu cei din +ur, i-a zis= - <u este $ine si crestineste sa-ti pierzi timpul in discutii care duc la cearta si dez$inare& Acela este $iruitor in discutii care la inceput se pare ca este $iruit, dar pina la urma reuseste sa ramina in pace si dra%oste cu acela cu care nu se potri'este in idei& -3& 3neori zicea $atrinul catre ucenicii sai= - !oporul nostru crestin este foarte iu$itor de umnezeu, de ade'ar, de dreptate, insa fiecare i-a pipait numai $uzunarul& 8ar s-a %asit cite unul ici-colo ca sa-9 a+ute, sa-9 calauzeasca si sa-9 indemne cu ade'arat la cele $une, la mintuire& #a doare inima ca nu pot face mai mult pentru acest popor, caci si eu sint os din oasele lui, carne din carnea lui& aca as putea, m-as duce din casa in casa sa stau de 'or$a cu credinciosii nostri, sa-i in'at dreapta credinta, sa le las 'reo carte $una pentru citit, sa fac ru%aciuni cu ei, sa-i min%ii in necazuri si sa ma& $ucur impreuna cu ei, ca sa nu ie simta sin%uri si parasiti& --& !arintele <icodim punea mare accent pe raspindirea cartilor $une, ortodo*e, in rindul credinciosilor& 3neori zicea catre fiii sai duho'nicesti= - B carte 5una, crestineasca, este un in%er al lui umnezeu, caci te in'ata sa-5 cunosti si sa-5 iu$esti, sa descoperi frumusetea 'ietii in 0ristos, sa iu$esti pe oameni, sa te feresti de pacat si sa te in%ri+esti de mitttuirea sufletului& aca in 'iata a%onisesti carti sfinte in locul $anilor, iar dupa moarte urmasii le-ar 'inde, tu nu 'ei pierde folosul lor si ti se 'a socoti ca o milostenie sufleteasca, pentru ca oriunde 'or a+un%e cartile sfinte, 'or raspindi lumina si 'or aduce sufletele la cunostinta de umnezeu& )ar daca 'or ramine dupa tine $ani sau a'eri si urmasii le 'or cheltui in pacate, nu numai ca nu te 'ei folosi cu ce'a, ci 'ei fi %asit 'ino'at ca prin z%ircenia si lacomia ta ai dat urmasilor prile+ de pacate& aca faci praznic mare, incit sa hranesti tot satulD daca im$raci pe cei saraci cu haine noi, daca faci chiar si $iserici din temelie, nu se supara atit de mult 'ra+masul, ca atunci cind dai cui'a o carte $una de citit, o carte crestineasca in care sa poata 'edea, ca intr-o o%linda, starea lui sufleteasca de decadere morala si de pacatosenie& -4& 3n credincios l-a intre$at pe parintele <icodim= - Cu'ioase parinte, locuiesc intr-o casa mostenita de la o matusa a mea& Bare ce as putea face eu mai $un pentru sufletul eiF - Ca sa ai mai multa nade+de pentru mintuirea ei, a raspuns $atranul, si sa capeti si o pace launtrica, este $ine ca din ce economisesti,

99-

dupa putere, sa cumperi carti crestinesti si sa le dai celor dornici drept milostenie, sa le citeasca si sa cunoasca 'oia lui umnezeu& Caci, pe lin%a sfintele slu+$e pentru cei raposati, mare folos isi a%onisesc crestinii care dau carti $une in dar celor ce doresc mintuirea sufletului& -:& )ar pentru Sfinta Spo'edanie spunea ucenicilor sai= - A'eti %ri+a de cei care ii aduceti sa se marturiseasca& <u purtati oamenii pe drumuri, daca ei nu sint hotariti sa paraseasca pacatele& <u le%ati oamenii la ochi, ci spuneti-le clar si deslusit sa stie ce au de facut pentru sufletele lor& aca nu 'or sa paraseasca $etiile, desfrinarile, +udecatile, certurile, lenea si toata rautatea, lasati-i pe unii ca acestia in 'oia inimii lor& )ar daca 'a incolti frica de umnezeu si %indul mortii in inimile lor, daca se 'or hotari sa paraseasca pacatele care ii ro$esc, sa duca lupta cea $una crestineasca, se se roa%e, sa posteasca, sa mear%a re%ulat la $iserica, sa faca milostenie, sa se impace cu semenii lor, sa nu mai in+ure cele sfinte si sa asculte de pastorii /isericii, atunci dati-le sa citeasca carti ziditoare de suflet si a+utati-i sa se pre%ateasca pentru Sfinta Spo'edanie& upa ce se 'or pre%ati $ine de tot, sa-si noteze pacatele din copilarie, sa si le citeasca cu cainta inaintea sfintelor icoane cu candela aprinsa si cu o zi de post, sa se hotarasca a le parasi, a face canon si a pune inceput $un& <umai asa tre$uie sa 'ina credinciosii nostri la taina spo'edaniei& )ar daca 'in in %ra$a, fara hotarire de a parasi pacatele si nu fac nici canon, pacatele ramin in inimile lor si spre osinda se impartasesc cu Sfintele Taine ale lui 0ristos& -;& Bdata parintele <icodim a spus unui %rup de credinciosi= - ra%ii mei, chiar daca ati fi ne$otezati, cind este 'or$a sa suferiti pentru dreapta credinta sau pentru sfintele carti, acea suferinta are putere sa curete pacatele celui ce sufera fara cirtire& Celui ce patimeste pentru dreapta credinta si pentru cartile sfinte acela este numarat cu mucenicii /isericii lui 0ristos& !entru nimic nu se supara mai mult 'ra+masul, ca pentru o carte $una, folositoare de suflet, data credinciosilor& !rin cartile sfinte ce le citim se strica toate planurile 'ra+masului dia'ol& aca faci praznic cu saracii, el nu se supara atit de mult& aca te faci ctitor la $iserica, el nu-ti are %ri+a& aca postesti si te ro%i, el se supara mult, dar nu ca atunci cind dai cui'a pentru citit o carte $una ziditoare de suflet& !rin asemenea carti ortodo*e multe suflete se trezesc din ro$ia patimilor care ii stapinesc, ca dintr-o $etie& 2ratii mei, sa iu$im cartea sfinta, incepind cu Sfinta Scriptura, 6ietile Sfintilor si cartile de ru%aciune si sa le dam cu inima deschisa si altora spre folos si mintuire& /anii dati pe o carte sfinta este o +ertfa $ine placuta lui umnezeu& <oi ne 'om duce de aici, mai de 'reme sau mai tirziu, dar daca reusim sa lasam urmasilor cit mai multe carti sfinte, le lasam, o zestre de mare 'aloare pentru ei si pentru cei care 'or urma dupa ei& -1& 3n fiu duho'nicesc l-a intre$at pe parintele <icodim= - Crestinul care are ri'na pentru faptele $une si citeste cartile sfinte, dar nu se marturiseste re%ulat si nu urmeaza sfatul duho'nicului sau se poate mintui F - e 'a a'ea cine'a, a raspuns $atrinul, multe carti sfinte si se 'a sili la implinirea poruncilor lui umnezeu, fara spo'edanie si fara ascultare fata de un duho'nic iscusit nu se poate mintui& Acela este asemenea unui om $olna' ce intra sa cumpere medicamente dintr-o farmacie, dar lipseste farmacistul& 2ara cel ce poate sa-i dea medicamentele necesare, $olna'ul nu se 'a 'indeca& uho'nicul este, pentru fiii sai duho'nicesti, doctor, dascal si parinte sufletesc, model de traire in 0ristos, ru%ator, po'atuitor, %arant inaintea !rea Sfintei Treimi, mi+locitor inaintea 2iului si iz'or prin care se re'arsa harul uhului Sfint asupra ucenicilor sai& !rin miinile lui i se dezlea%a pacatele, prin cu'intele lui se in'ata cele sfinte si prin ru%aciunea lui se co$oara peste el harul mintuirii& #are rol are duho'nicul $un in 'iata crestinuluiA upa 44 de ani de aleasa slu+ire in /iserica )ui 0ristos, cunoscindu-si dinainte sfirsitul, parintele <icodim si-a dat sufletul in miinile omnului, uminica : iulie, in anul mantuirii 99;4& B$stea maicilor din A%apia si 6aratec i-au asezat trupul, pina la a doua 'enire, lin%a altarul $isericii pe care cu demnitate a slu+it-o peste o +umatate de secol& MONAHUL VENIAMIN IORGA - Ma(as'i&ea Si,as'&ia (9199-99;:) Via'a Acest calu%ar ne'oitor si lucrator al ru%aciunii lui )isus era de loc din partile /irladului& )n anul 992- s-a calu%arit in schitul #osunoaiele - +udetul 6rancea& upa citi'a ani a intrat su$ po'atuirea unui mare calu%ar, anume E'an%henie umitrescu de la metocul Tifesti6rancea& intre anii 994;-99:: s-a ne'oit la schitul /ucium-)asi, iar ultimii zece ani a trait in o$stea #anastirii Sihastria, unde s-a si sa'irsit& Fap'e si cu/i('e +e i(/a'a'u&a 9& Spunea parintele 6eniamin ca dupa indreptarea calendarului s-a raz'ratit in sufletul sau si, caleind porunca ascultarii, s-a facut sihastru in #untii 6rancei& Trei ani s-a ostenit acolo sin%ur, dar nu a'ea pace duho'niceasca pentru ca se despartise de /iserica& Atunci a 'enit )a parintele E'%henie si l-a intre$at= - Ce sa fac parinte, ca sint tul$uratF - aca 'rei sa te mintuiesti, i-a raspuns $atrinul, intra din nou su$ ascultarea /isericii si a unui staret& Altfel, iti pierzi sufletul caci esti inselat de 'ra+masul& - #a primesti in o$stea sfintiei taleF - 6ina, parinte, in caruta ascultarii& <umai sa iei aminte, ca aici poti a'ea mai multe ispite decit in pustie& Ca 'ii de la 'oia sfintiei tale la 'oia altuia& ar de 'ei face ascultare in tacere si ru%aciune, 'ei afla multa liniste in suflet& 2& )mplinind parintele 6eniamin cu sfintenie porunca ascultarii si mult ostenindu-se cu postul, cu ru%aciunea si cu paza mintii, a a+uns calu%ar sporit si plin de frica lui umnezeu& Ca se ru%a neincetat si toate le facea cu $inecu'intare& 3& Bdata a zis catre unul din parinti= - aca ne-ar +udeca umnezeu dupa %induri, cred ca aproape nimeni nu s-ar mintui& Ca raz$oiul %indurilor nu ne sla$este pina la moarte& -& Altadata l-a intre$at un alt parinte= - aca nu sa'irsim pacatul cu fapta, oare 'om do$indi mila ceasul - aca nu sa'irsim pacatul cu fapta, oare 'om do$indi mila in ceasul +udecatiiF )ar $atrinul i-a raspuns= - #intea este totul, parinte& Aici se da raz$oiul& e raz$oiul mintii depinde mantuirea sau osinda noastra& Ca dia'olii nici o clipa nu ne sla$esc& aca nu reusesc sa ne $iruiasca cu fapta, atunci ne lupta prin %induri si ima%inatii& #are este raz$oiul mintiiA #ai ales la calu%ari& e aceea tre$uie sa ne ru%am neincetat& B, sa ne scape umnezeu de osinda cea de 'eciA Si indata a inceput a plin%e& 4& Apoi, iarasi a zis=

994

- ia'olul este acum in%aduit ca sa lupte pe oameni si sa alea%a pe sfinti& Ca daca nu ne-ar lupta, nu ne-am incununa& #a lupta si pe mine mereu& 6rea sa ma tra%a de partea lui& )ar eu, cind 'ad ca sla$esc, incep sa stri% din adincul inimii= .)isuse prea dulce, nu ma lasa A #aica omnului, care ai nascut pe Soarele 0ristos, nu ma lasa A. Apoi $atrinul din nou incepu a plin%e& :& A zis odata catre unul din parinti= - #are lucru este calu%aria A Sa dam sla'a imparatului si lmptua-tesei ca ne-au facut fii ai luminii si ai 'esniciei Ca acesta este scopul nostru, sa do$indim pe omnul& Aceasta este tot ce dorim pe painint& Ei, parintilor, ce mare dar este fericirea cea de 'eciA ;& >icea iarasi parintele 6eniamin= - Cincizeci de ani m-am luptat cu %indurile mele si m-am $iruit de ele A !entru aceasta ma intre$, oare 'oi 'edea eu fata lui 0ristosF Bare 'oi do$indi in%eri $uni in ceasul mortiiF Bare 'oi cisti%a atunci pe dulcele )isusF Ca tre$uie sa dau raspuns de fiecare cu%et si cu'int& 1& Bdata l-a intre$at un frate= - !arinte 6eniamin, cum te simti in chilieF )ar $atrinul i-a raspuns= - Ce folos ca am liniste in chilie daca am tul$urare in cap& Ca raz$oiul %indurilor nu ne sla$este pina ce ne 'om muta din cortul acesta& 9& Altadata zicea $atrinul= - #ai de pret era coli$a Sfintului )oan Coli$asul, decit chilia mea& Ca eu ama%esc de %induri, de mancare si de somn& e aceea zic Sfintii !arinti ca .somnul mult este icoana mortii.& <e tre$uie multa smerenie, parinte& Ca daca cel dinauntru nu este calu%ar, toate sint in zadarA 90& )ntr-o zi l-a intre$at un frate= - !arinte 6eniamin, mai ai rude acasaF - e cind am 'enit sa slu+esc lui 0ristos, a raspuns $atrinul, n-am mai fost prin sat, nici n-am scris cui'a, ci pe toate le-am lasat pentru mila 5ui cea mare& Si s-a folosit fratele de ne'ointa lui& 99& )-au zis fratii iarasi= - !arinte 6eniamin, da-ne un cu'int de folos& - Ei, parintilor, a raspuns el, mare dar este calu%aria A Sa sla'im pe 0ristos )mparatul si pe #aica 5uminii, ca alta nade+de nu a'em& Sa ne pazim mintea curata si sa ne iz$a'easca umnezeu de desfrinare& Ca acesta este cel mai %reu raz$oi al calu%arului& )ar pentru %induri sa ne pocaim cu lacrimi intotdeauna& 92& in anul 99::, dorind sa se retra%a la liniste, nu-i dadea staretul $inecu'intare& - !arinte 6eniamin, zicea el, ramii la /ucium, ca iata am facut chilii noi pentru calu%ari& - !arinte staret, acestea sint pentru %eneratiile 'iitoare& )ar mie, dati-mi 'oie la #inastirea Sihastria, ca acolo 'reau sa mor A 93& Bdata i-a cerut staretul cu'int de folos, iar $atrinul a raspuns= - Sa conduci minastirea cum te 'a lumina umnezeu, dar sa ai multa dra%oste si ra$dare& 9-& 3neori zicea cu lacrimi catre ucenicul sau= - #intuirea, frate, mintuirea s-o cisti%amA Bare putia lucru este aceastaF 94& Acelasi ucenic i-a cerut odata cu'int de folos& )ar $atrinul i-a zis& - 2rate, cauta pe altul mai in'atat sa-ti dea cu'int de folos& )ar daca 'rei sa primesti, pazeste aceste trei lucruri= Sa nu te imprietenesti cu femei, sa nu $ei 'in si sa ai smerenie adinca& 9:& e ziua Sfintului (heor%he, staretul a ser'it pe parinti cu piine si 'in& )ar parintele 6eniamin, 'azind aceasta a zis, suspinind= - Astazi sfintul mucenic a fost tras pe roata pentru 0ristos, iar moi il ser$am cu 'in si cu placinte A 9;& 3n duho'nic l-a intre$at pe $atrinul= - e cite ori te impartasesti, parinte 6eniaminF - B data pe luna ma impartasesc, caci asa o$isnuiesc& Trei saptamini maninc o data pe zi, iau parte la toate slu+$ele, citesc la psaltire si zic ru%aciunea lui )isus& )n saptamina a patra nu maninc nimic miercurea si 'inerea& )ar sim$ata primesc cu mare $ucurie pe 0ristos, #ar%aritarul cel nepretuit& Si indata ochii $atrinului s-au umplut de lacrimi& 91& )ntr-o zi, un parinte i-a dat un pahar cu must din miere de al$ine& )ar $atrinul, %ustind putin si multumind, a zis= - <u 'reau sa $eau mai mult ca-mi o$osesc mintea si pe urma incep %indurile rele& 99& Spun parintii despre dinsul ca 'eneau uneori calu%ari si chiar mireni si-i cereau $inecu'intare& )ar $atrinul, plin de $ucurie si cu ochii in lacrimi, raspundea= - Acestea sint zisele mele cele de pe urma= Sa se milosti'easca $unul umnezeu si sa ne arunce pe toti in raiul desfatarii si in 'esnicele $unatati cu tot neamul ce ne apartineA 20& )ntr-o zi, parintele 6eniamin se ru%a afara culcat pe perna, ca era $olna'& Apoi, plin%ind cu $ratele intinse spre cer, a zis= - oamne, aproape :0 de ani am in calu%arie si inca nu am pus inceput $un A Ca 'ra+masul ma $iruieste cu %indul sla'ei desarte& 29& in alta zi l-a intre$at ucenicul= - !arinte 6eniamin, esti $olna' ca n-ai 'enit azi la $isericaF - Eu sint intotdeauna in $iserica A a raspuns $atrinul& 22& Altadata l-au intre$at parintii= - Cum te mai simti, parinte 6eniaminF )ar el a zis= - Suflet mort in trup 'iu A Trupul acesta nu 'rea sa se lase stra$atut si condus de minte& Si daca ii mai dai mincare multa si 'in te ucide cu totul& 23& 5-a intre$at duho'nicul intr-o zi= - !arinte 6eniamin, de citi ani n-ai mai $aut 'inF - e trezeci si patru de ani& - !entru ca te-ai impartasit astazi, $ea acest pahar cu 'in& Si a raspuns $atrinul= - e ascultare il iau& ar daca ma silesti sa mai $eau unul, nu mai fac ascultare& 2-& !arintele 6eniamin a'ea mare e'la'ie catre #aica omnului, pe care o lauda ziua si noaptea& 3neori zicea catre parinti= - B, $unatate a imparatului, ca ne-a dat pe #aica Sa sa fie #aica noastra A imparateasa, Stapina, oamna, #ama prea scumpa si prea dulce& B, $unatate a imparatului 0ristos A 24& 3n parinte i-a cerut cu'int de folos& )ar $atrinul a zis= - Sa multumesti #aicii omnului care a facut cu noi ne%raita mila& Ca ne-a scos din lume si ne-a adus in sfinta minastire A

99:

2:& Acelasi parinte l-a intre$at= - Ce este mai de ne'oie crestinului spre a se mintuiF )ar $atrinul a raspuns= - aca nu a'em smerenie, nu ne putem mintui A 2;& intr-o zi l-a intre$at unul din parinti= - #a cunosti, parinte 6eniaminF - Sa te cunoasca umnezeu A a raspuns el& - 8oa%a-te pentru mine, parinte 6eniamin& - u-te la altul mai 'rednic, a zis $atrinul cu %las smerit& 21& Cu doua zile inainte de o$stescul sfirsit a 'enit la parintele 6enia mim un doctor si i-a zis= - Sint doctor& Cu ce ti-as putea fi de folosF )ar $atrinul i-a raspuns - a, esti doctor& ar eu ma duc la octorul cel de sus, care 'indeca si trupul si sufletul& 29& 2iind aproape de ceasul cel mai de pe urma, a zis catre toti= - . urerile mortii m-au incon+urat. (!s& 9;, 4)& Apoi a adau%at= #iine ma ducA #iine ma ducA upa o zi si-a dat sufletul cu pace in miinile omnului, a'ind pe $uzele sale ru%aciunea lui )isus& PROTOSINGHELUL IOACHIM SPATARU - Ma(as'i&ea Neam'(919:-99;:) !arintele loachim a fost un duho'nic 'estit in o$stea #inastirii <eamt din ultimile decenii& Era din comuna /elcesti-)asi& )n anul 9929 a intrat in 'iata monahala, deprinzind $una ne'ointa si ascultarea de la cei mai alesi duho'nici din la'ra& #ai tirziu, in'rednicindu-se de darul preotiei, a a+uns e%umen la schitul !ocro' si duho'nic renumit pentru calu%ari si mireni& Caci poposeau la schit numerosi sateni si saraci din !ipiri%, unii pentru slu+$a si altii pentru milostenie& )ar parintele loachim statea cu fata senina si cu inima deschisa inaintea tuturor, min%iind, spo'edind si ospatind pe fiecare& El era un duho'nic al $lindetii& !rin aceasta cisti%a multe suflete pentru imparatia lui umnezeu& upa ce a co$orit de la !ocro' in la'ra, a continuat aceeasi ascultare de preot si duho'nic& Chilia lui din la'ra minastirii era un ade'arat paraclis si casa de oaspeti pentru credinciosi& Caci era cunoscut si cautat de multa lume de la munte si de la ses, din /uco'ina si Tara de 7os& Toti stiau $unatatea $atrinului, se foloseau de cu'intele lui si $ateau cu incredere in usa chiliei sale& Cincizeci de ani a slu+it parintele loachim Sfinta 5itur%hie la altarul $isericii din #inastirea <eamt, sa'irsind cele sfinte cu multa ri'na si dra%oste& Si tot atitia ani a dezle%at sufletele oamenilor de le%atura pacatelor, po'atuind si crescind multi fii duho'nicesti& #iercuri, in saptamina Sfintelor !atimi, anul mintuirii 99;:, pe cind mer%ea la $iserica, parintele loachim s-a simtit chemat la 0ristos& eci, insemnindu-se cu sfinta Cruce, in clipa aceea si-a dat sufletul in miinile omnului& Asa s-a sa'irsit un mare duho'nic al #inastirii <eamt& ARHIMANDRITUL HRISOSTOM POSTOLACHE - Sc,i'ul Bucium - Iasi (911--99;9) Cu'iosul arhimandrit 0risostom !ostolache era din comuna !ro$ota-)asi& !o'atuit de darul uhului Sfint, in anul 9901 a+un%e 'ietuitor in schitul !rodromul din #untele Athos, primind tunderea monahala de la arhimandritul Antipa inescu, e%umenul schitului& Apoi, sporind in lucrarea faptelor $une, s-a in'rednicit de harul preotiei, sa'irsind cu e'la'ie cele sfinte in o$stea romaneasca din %radina #aicii omnului si ru%indu-se ziua si noaptea pentru toata lumea& Era inca foarte iu$itor de liniste, intrecind pe multi cu $lindetea si ascultarea lui si cercetind adesea pe sihastrii de su$ 'irful Athonului& )ntre anii 9999-9929 arhimandritul 0risostom a fost e%umen al schitului romanesc !rodromul, adunind in +urul sau o o$ste de 10 de calu%ari din toate colturile tarii& Si era intre ei ca o luminare aprinsa si ca o mama cu multi fii, min%iind pe fiecare si po'atuindu-i catre 0ristos& )n anul 9929 re'ine in tara, ca preot slu+itor la schitul ar'ari din /ucuresti, iar in anul 993; este numit e%umen la schitul /ucium de lin%a )asi, ascultare pe care o duce cu multa demnitate si asezare duho'niceasca -2 de ani& Calu%ar im$unatatit, slu+itor neo$osit al sfintei /iserici timp de :0 de ani, duho'nici cu multi fii sufletesti, chip luminat, suflet $lind si staret 'enera$il, renumit in toata tara, iata cite'a din insusirile duho'nicesti ale arhimandritului 0risostom !ostolache& Ca e%umen al schitului /ucium, el a adunat in +urul sau pina la 20 de ucenici, deprinzindu-i mai ales smerenia si ascultarea si sa'irsind zilnic dumnezeiasca 5itur%hie& atorita acestui cu'ios e%umen, la schitul /ucium s-a mentinut nestir$it tipicul slu+$elor ca la #untele Athos& )n 'ara anului 99;9, simtindu-se chemat de 0ristos la cerestile locasuri, s-au adunat ucenicii la chilia lui si l-au intre$at= - !arinte staret, dati-ne ultima $inecu'intare si un cu'int de folos& - !arintilor, a raspuns- $atrinul, siliti-'a toata 'iata sa slu+iti /iserica, caci are ne'oie de sfintiile 'oastre& Sa faceti ascultare, orice 'i s-ar porunci& Ca ascultarea este 'iata, iar neascultarea moarte lucreaza& #ai ales cind este porunca& Caci ati auzit ce zice proorocul a'id= .)ar pe cei ce lucreaza indaratnicii, duce-i-'a omnul cu cei ce lucreaza faradele%e. (!s& 92-, 4)& Apoi, sarutindu-i pe toti, si-a dat sufletul in niSinile lui umnezeu, fiind in 'irsta de 94 de ani& Asa s-a sa'irsit cu'iosul arhimandrit 0risostom, 'enera$il staret al manastirilor noastreA

99;

Pateric romanesc EPISCOPUL EVANGHELICUS SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL SI ASTION MONAHUL SFANTUL MUCENIC EFREM SFINTII MUCENICI TIT SI GORDIAN SFINTII MUCENICI ZOTIC, ATAL, CAMASIE, FILIP SI ALTI ! DE LA NICULITEL UN EPISCOP NECUNOSCUT AL TOMISULUI SFANTUL MARE MUCENIC SAVA SFANTUL MUCENIC NICHITA " ROMANUL PREOTUL SANSALA CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL SFANTUL IERARH VETRANION " #retanion SFANTUL IERARH GHERONTIE "Terentie SFANTUL IERARH TEOTIM I " SCITUL SFANTUL IOAN CASIAN CUVIOSUL GHERMAN DACO"ROMANUL EPISCOPUL TIMOTEI EPISCOPUL IOAN EPISCOPUL ALE$ANDRU a% Tomis&%&i EPISCOPUL TEOTIM II a% Tomis&%&i CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC " ROMANUL CUVIOSUL IOAN MA$ENTIU MITROPOLITUL PATERNUS a% Tomis&%&i MITROPOLITUL VALENTINIAN a% Tomis&%&i CUVIOSII DAMIAN SI IOSIF SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL SFANTA PARASCHEVA SFANTUL DIMITRIE CEL NOU " #ASARA#OV SFANTA MUCENITA FILOTEIA MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA SFANTUL MUCENIC IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL UN SFANT ROMAN ANONIM CUVIOSII SOFRONIE, PIMEN SI SILUAN SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL MITROPOLITUL IOSIF MUSAT CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL SFANTUL LEONTIE DE LA RADAUTI CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL CUVIOSUL IOV SIHASTRUL CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL SFANTUL VASILE DE LA MOLDOVITA CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL CUVIOSUL GAVRIIL URIC " SCRIITORUL CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL CUVIOSUL IOSIF DE LA #ISERICANI CUVIOSII SIMON, METODIE, VARNAVA, PETRU, AVERCHIE, GHERMAN, PIR SI GRECU MITROPOLITUL TEOCTIST I SFANTUL DANIIL SIHASTRUL CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL CUVIOSUL IOAN MONAHUL CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL CUVIOSUL CASIAN MONAHUL CUVIOSUL VASILE MONAHUL

991

CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL CUVIOSUL IACO# IEROMONAHUL CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL CUVIOSUL STAHIE ARHIMANDRITUL CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL SIHASTRII DE PE VALEA SUCEVITEI CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL ARHIMANDRITUL GRIGORIE CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL SFANTUL IERARH NIFON SFANTUL IOAN DE LA PRISLOP MITROPOLITUL GHEORGHE I MITROPOLITUL TEOCTIST II CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL CUVIOSUL PEON SIHASTRUL SFANTUL IERARH GHELASIE CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL IEROMONAHUL AMFILOHIE SFANTUL EUSTATIE DE LA PRO#OTA MITROPOLITUL TEOFAN I MITROPOLITUL GRIGORIE ROSCA EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL CUVIOSUL IACO# CEL VREDNIC CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL CUVIOSII SIHASTRI MOISE, PROHOR, VENIAMIN, SPIRIDON, CHIRIAC, VISARION, STEFAN SI ATANASIE CUVIOSUL IOAN SIHASTRUL CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL CUVIOSUL IOV SIHASTRUL EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI MITROPOLITUL TEOFAN II SFANTUL IOAN ARHIEPISCOPUL CUVIOSUL IOAN SIHASTRUL CUVIOSII PARINTI EVLOGHIE, PIMEN, MISAIL, VASILE SI PAISIE CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL CUVIOSUL IEREMIA ROMANUL CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL CUVIOSII VUCOL, GHEDEON SI GHERMAN CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL CUVIOSII SIHASTRI DANIIL SI MISAIL CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL SFANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL SFANTUL EPIFANIE DE LA VORONET SFANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS SFANTUL MUCENIC IOAN VALAHUL MITROPOLITUL VARLAAM CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL SIHASTRII IOSIF, PARTENIE SI PAVEL SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA SFANTUL CHIRIAC DE LA #ISERICANI SFANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU

999

CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL CUVIOSII SILVESTRU, IOV SI AGATON SFANTUL IERARH SAVA MARTURISITORUL FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL SFANTA TEODORA DE LA SIHLA CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL EPISCOPUL MITROFAN DE #UZAU CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL CUVIOSII PATAPIE SI NICANDRU MITROPOLITUL TEODOSIE SFANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU SFANTUL ANTONIE SIHASTRUL SFANTUL VISARION MARTURISITORUL CUVIOSUL IOAN ARHIMANDRITUL PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZEI CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL CUVIOSUL SE#ASTIAN SIHASTRUL EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI CUVIOSUL VASILE IEROSCHIMONAHUL SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL SFANTUL PAISIE DE LA NEAMT ARHIMANDRITUL LAZAR URSU MITROPOLITUL IACO# STAMATI CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL MONAHUL GHERONTIE DASCALUL SCHIMONAHIA NAZARIA ARHIMANDRITUL TIMOTEI CUVIOSII PARINTI DIN MANASTIREA SECU ARHIMANDRITUL ILARIE CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL ARHIMANDRITUL DOMETIAN CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL SCHIMONAHIA FILOTEIA MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL IEROMONAHUL MACARIE DASCALUL SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL SCHIMONAHIA OLIMPIADA SCHIMONAHUL NICANOR CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL PUSTNICUL SFANT EPISCOPUL CHESARIE AL #UZAULUI MITROPOLITUL VENIAMIN COSTACHI CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL CUVIOASA $ENIA SCHIMONAHIA ARHIMANDRITUL NEONIL #UZILA IEROSCHIMONAHUL VALERIAN CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL SCHIMONAHIA SAFTA #RANCOVEANU ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI ARHIMANDRITUL VISARION FAGARASANUL

200

PUSTNICUL GHERASIM CEL NE#UN PENTRU HRISTOS CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL IEROSCHIMONAHUL IONA SFANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA CUVIOSUL PROCOPIE " PICU " PATRUT ARHIMANDRITUL VARNAVA MITROPOLITUL ARDEALULUI ANDREI SAGUNA SCHIMONAHUL GORDIE PUSTNICUL IEROSCHIMONAHUL OREST #ALDOVIN SFANTUL ANTIPA ATONITUL DUHOVNICUL IOASAF APOSTOLIU ARHIMANDRITUL TEOFAN CRISTEA SCHIMONAHIA TAVEFTA URSACHE ARHIMANDRITUL GHERMAN IONESCU IEROSCHIMONAHUL NEOFIT ELIADE ARHIMANDRITUL TIMOTEI IONESCU MONAHIA EUFROSINA LAZU CUVIOSUL AV$ENTIE SIHASTRUL ARHIMANDRITUL ANDRONIC POPOVICI EPISCOPUL MELCHISEDEC STEFANESCU IEROSCHIMONAHUL NIFON IONESCU IEROSCHIMONAHUL NECTARIE MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU SCHIMONAHIILE FEVRONIA, SOFIA SI OLIMPIADA CUVIOSUL NECTARIE PROTOPSALTUL IEROSCHIMONAHUL VASIAN PANAITE IEROSCHIMONAHUL SAVA POPESCU CUVIOSUL DOMETIE MONAHUL SCHIMONAHUL ATANASIE POPESCU CUVIOSUL ARHIMANDRIT IRODION IONESCU ARHIMANDRITUL CHIRIAC NICOLAU IEROSCHIMONAHUL NECTARIE MOSUL GHEORGHE LAZAR MONAHUL SILVESTRU AILINCAI SCHIMONAHUL IRINARH SISMAN MONAHIA MARIA STURZA ARHIMANDRITUL VISARION IONESCU ARHIMANDRITUL CALIST GHEORGHIU PUSTNICUL GHERASIM GREERUS MONAHIA ELISA#ETA VLAHUTA SCHIMONAHIA SUZANA STEFANESCU PROTOSINGHELUL GHEDEON GEORGESCU MONAHIA $ENIA VELISARIE MONAHIA EPRA$IA DEMI PROTOSINGHELUL PORFIRIE #UCURESCU ARHIEREUL VALERIAN STEFANESCU IEROSCHIMONAHUL ILIE VULPE IERODIACONUL CRISTOFOR SIHASTRUL RASOFORUL VASILE ILIE MONAHUL GHERASIM ILIE IEROSCHIMONAHUL VARLAAM VANTU MONAHUL ILARION IONICA MONAHIA MATRONA DOMNARU CUVIOSUL GHELASIE MALOVICEANU MONAHUL MINA DIACONESCU MONAHIA MELITINA #EU MONAHIA DOMNICA DUMITRESCU MONAHUL ILARION RADU MONAHUL STEFAN SIHASTRUL " Manastirea S'ant&% Sa(a"#et%eem PUSTNICII PARTENIE SI GHERASIM ARHIMANDRITUL GRIGORIE GEORGESCU CUVIOSUL IOIL MONAHUL IEROMONAHUL IGNATIE RADULESCU MONAHUL IOV #URLACU ARHIMANDRITUL ANTIPA DINESCU ARHIDIACONUL VARLAAM ARGHIRESCU

209

MONAHUL IOANICHIE STURZU MONAHIA EPIHARIA MOISESCU PROTOSINGHELUL IOSIF CRACIUN PROTOSINGHELUL IOANICHIE MOROI SCHIMONAHUL GRIGORIE #ICA PROTOSINGHELUL GHEDEON VERENCIUC PROTOSINGHELUL VICHENTIE MALAU CUVIOSUL VITALIE MONAHUL MONAHUL GALACTION ILIE MONAHUL GHERVASIE GASPAR IEROMONAHUL VARNAVA LASCONI MONAHUL EVGHENIE DUMITRESCU IEROMONAHUL COZMA POPA ARHIMANDRITUL SAVA CIMPOCA MONAHUL ATANASIE PAVALUCA SCHIMONAHUL IONA #ALASESCU PROTOSINGHELUL MIHAIL #ADELA SCHIMONAHUL GHERASIM CIR)A CUVIOSUL IOAN IACO# HOZEVITUL DE LA NEAMT MONAHUL DAMIAN TIRU SCHIMONAHIA VALENTINA NEACSU PROTOSINGHELUL IOSIF RUSU MONAHIA EPRA$IA MALAU PROTOSINGHELUL DANIIL PRICOP SCHIMONAHUL IUVENALIE #IRSAN MONAHIA AGAFIA ILIE SCHIMONAHIA MELANIA MINCU IEROMONAHUL DAMIAN STOG PROTOSINGHELUL EFTIMIE TANASE MONAHUL PAISIE NICHITENCU MONAHUL GUDIIL AVACARITEI ARHIMANDRITUL NICODIM SACHELARIE PR*T*SINGHELUL ANTIM GAINA PROTOSINGHELUL CALISTRAT #O#U ARHIMANDRITUL DOMETIE MANOLACHE EPISCOPUL CHESARIE PAUNESCU PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA MONAHUL VENIAMIN IORGA PROTOSINGHELUL IOACHIM SPATARU ARHIMANDRITUL HRISOSTOM POSTOLACHE

202