Andreea Bratu Anul III Grupa 2

POLONIA
Scuerta descriere a Poloniei: Sistemul politic republica parlamentara Suprafata: 312 !"# $m% Locuitori: apro&imati' 3( de milioane Limba oficiala polone)a *oneda )lotul polone) A aderat la +niunea ,uropeana in 2--. /ace parte din Spatiul Sc0en1en din 2--"

SI*BOL+2I AL, POLONI,I

Stema Poloniei este un vultur alb 3ulturul alb 4 cu aripile lar1 desc0ise4 cu ciocul si 10earele aurite4 purtand pe cap o coroana din aur este cel mai 'ec0i simbol na5ional al Poloniei Ori1inea sa este deopotri'6 le1endar6 7i istoric6 Se spune c6 8n urm6 cu peste 1--- de ani4 tr6iau trei fra5i: Lec04 9)ec0 7i 2us4 comandan5i ai triburilor sla'ice 9)ec0 a 8ntemeiat na5iunea 7i statul ce04 2us a mers spre est 7i a de'enit fondatorul na5iunii 7i statului rutenilor4 iar Lec0 7i tribul s6u au mers mai departe4 spre nord :ntr;o )i4 s;au oprit s6 se odi0neasc6 la poalele unei p6duri imense 9<nd 7i;a ridicat oc0ii spre cer4 Lec0 a '6)ut rotindu;se deasupra lor4 tot mai aproape 7i mai aproape4 8n cercuri maiestuoase4 o minunat6 pas6re alb6 Aceasta a cobor<t lin 8n cuibul aflat 8ntr;un ste=ar b6tr<n Lec0 a 8n5eles c6 'ulturul

fusese trimis de >umne)eu 7i le;a spus 8nso5itorilor s6i: ?Aici 'om sta pentru totdeauna 7i 'om numi locul acesta Gnie)no @cu'<nt care 8n limba polon6 'ec0e 8nseamn6 ?cuib?A4 iar 'ulturul alb 'a fi de;a pururi simbolul nostru? Ora7ul4 care poart6 7i ast6)i acela7i nume4 are 8n pre)ent peste "- --- de locuitori4 este situat la apro& 3- $m est de Po)naB 7i a fost prima capital6 a Poloniei Palatul Culturii si Stiintei din Varsovia Palatul 9ulturii si Stiintei @polone)a: PaCac DulturE i Nau$iA din 3arso'ia este cea mai inalta cladire din Polonia si a opta din +niunea ,uropeana 9ladirea a fost initial cunoscuta sub numele de Palatul 9ulturii si Stiintei Iosif Stalin4 dar in urma 'alului destalini)arii numele a fost re'ocat 9onstructia a inceput in 1#F2 si a durat pana in 1#FF ; a fost un cadou din partea +niunii So'ietice pentru oamenii din Polonia >esi este cel mai 'i)ibil punct de reper4 cladirea a fost contro'ersata de la inceputurile sale *ulti polone)i au urat initial cladirea deoarece au considerat ca este un simbol al dominatiei so'ietice si cel putin o parte din sentimentul ne1ati' persista pana asta)i Locuitorii de la 3arso'ia inca utili)ea)a in mod obisnuit porecle pentru a se referi la palat4 in special Pe$in @Bei=in1 in limba polona4 din cau)a numelui sau abre'iat PDiNA4 Pa=ac @?clo'n?4 un cu'ant care suna apro&imati' la fel cu PaCacA4 serin1a lui Stalin sau c0iar tortul de nunta rus Gerasa de la eta=ul 3-4 situata la 11. de metri inaltine4 este o atractie turistica bine; cunoscuta cu o superba 'edere panoramica a orasului 9ladirea ser'este in pre)ent ca centru e&po)itional si comple& de birouri Are 231 de metri4 inaltime care include si inaltimea turnului @.3 metriA ,&ista 32(( camere pe .2 eta=e4 cu o suprafata totala de 123 --- m%4 care contin cinemato1rafe4 teatre4 mu)ee4 birouri4 librarii4 o imensa sala de conferinte pentru 3--- de oameni4 si o uni'ersitate acreditata4 9ole1iul 9i'itas la eta=ele 11 si 12 ale cladirii

Palmierul de Paste este un obicei traditional polonez >esi clima din Polonia este departe de a fi fa'orabila cresterii palmierilor4 sarbatoarea Patelui este celebrata de catre polone)i cu un simbol traditional aparte: palmierul de Pate >enumirea nu este cum'a o traducere eronata4 c0iar asa se numeste si in limba polone)a: Palma Hiel$anocna Obiceiul palmierului de Pate a aparut la inceputul secolului al 2-;lea in =urul orasului 3ilnius4 oras aflat acum in Lituania dar care in acea 'reme facea parte din teritoriul Poloniei4 obicei e&tins rapid in ma=oritatea re1iunilor tarii Incepand cu anul 1#F( au fost or1ani)ate c0iar concursuri pentru desemnarea celor mai frumosi palmieri4 locuitorii fiind astfel indemanati sa cree)e cat mai multi4 mai di'ersi si mai frumosi palmieri4 aparand c0iar si curente si 'ariante re1ionale de impodobire a acestora Palmierul de Pate este reali)at de obicei 8n miercurea dinaintea Patelui din ramuri de salcie cu m<iori4 de multe ori fiind impodobit cu pan1lici4 decoratiuni4 flori uscate si alte plante carora le sunt atribuite efecte benefice In sudul Poloniei ramurilor de salcie le sunt adau1ate ramuri de alun sau de rac0ita4 impodobite cu o cruce de aur In centrul tarii intrea1a lun1ime a palmierului de Pate este acoperita cu flori4 felul in care se desprind acestea din manunc0iul de ramuri semanand cu coroana unui palmier4 de unde si denumirea sa Palmierul este apoi sfintit la biserica si purtat in cadrul unor procesiuni publice prin orase si sate Odata cu 'alurile de emi1rari din secolul al 2-;lea traditia palmierului de Pate a fost purtata de catre polone)i pana in Statele +nite unde este folosit in acelasi scop in timpul sarbatorilor prile=uite de acest e'eniment reli1ios in cadrul comunitatilor de polone)i de pe continentul american Pri'ind dincolo de polone)i4 putem 'edea ca ramurile de salcam apar si in obiceiurile altor natiuni4 e drept4 nu sub forma unui palmier4 moti'ul fiind acela ca in multe culturi salcamul este el insusi un simbol al 'ietii de durata si al renasterii4 preluat astfel in multe simboluri crestine si traditii

Frdric Chopin /rIdIric 90opin a fost un compo)itor polone) de mu)ic6 pentru pian 8n perioada romantismului ,ste considerat drept unul dintre cei mai prolifici i influeni compo)itori de mu)ic6 pentru acest instrument Pianul se re16sete pe tot parcursul operei sale4 de cele mai multe ori purt<nd c0iar un rol e&clusi'4 iar compo)iiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument >ei mu)ica sa se 8ncadrea)6 8n r<ndul celor mai pretenioase opere 8n pri'ina te0nicit6ii4 stilul lui 90opin iese 8n e'iden6 prin profun)imea nuanei i a e&presi'it6ii4 i nu doar prin comple&itatea te0nic6 ,l in'entea)6 forme mu)icale precum balada4 8ns6 cele mai si1nifiante ino'aii sub semn6tura sa pri'esc 1enuri de=a e&istente precum sonata pentru pian4 'alsul4 nocturna i preludiul Operele sale sunt numite adesea spri=inul curentului romantic 8n mu)ica clasic6 a secolului JIJ :n plus4 90opin este primul compo)itor clasic occidental care include elemente sla'e 8n mu)ica saK ma)urcile i polone)ele sale repre)int6 c0iar i ast6)i ba)a mu)icii clasice naionaliste polone)e

Lagrul de concentrare Auschwitz ir!enau Ausc0Hit) este numele 1erman al oraului din apropierea4 "#wi$cim4 situat la apro&imati' !- $ilometri 'est de Cracovia4 8n sudul Poloniei +nul din moti'ele pentru care a fost aleas6 aceast6 localitate 8l constituie faptul c6 era un nod de cale %erat foarte de)'oltat4 a'<nd .. de linii paralele4 ceea ce facilita transportul unui at<t de mare num6r de e'rei i alte naionalit6i din 8ntrea1a &urop La16rul de la Ausc0Hit);Bir$enau a fost cel mai mare la16r na)ist din cele dou6 r6)boaie mondiale La16rele a'eau ca scop distru1erea unor minorit6i europene ca e'reii4 i1anii4 etc Alte la16re din afara teritoriului Germaniei erau folosite ca puncte de lucru sau pentru ?e&perimente? ale doctorilor na)iti La fiecare la16r era ad6u1at4 la ieire c<te un crematoriu pentru cada'rele deinuilor L<n16 acest crematoriu se mai afla i c<te o camer6 de duuri4 care a'ea ca scop 1a)area pri)onierilor :n la16rul de

la Ausc0Hit) Bir$enau aceste camere de 1a)are i crematoriile se aflau 8n interiorul la16rului deoarece la16rul a fost construit 8ntr;o localitate ocupat6 de 1ermani i transformat6 8n la16r de concentrare Locuitorii polone)i ai Ausc0Hit)ului4 care au refu)at s6 fie deportai fie 8n Germania4 fie 8n Austria4 au fost folosii la munc6 ?8n folosul naiunii 1ermane?4 ei nefiind tratai ca i conaionalii lor care au acceptat s6 plece din Ausc0Hit) ,i erau folosii la 1olirea camerelor de 1a)are