Maitreyi de Mircea Eliade Mircea Eliade s-a afirmat deopotriva ca istoric al religiilor, dar si ca prozator.

Intotdeauna a fost fascinat de religiile lumii.Cartile Tratat de istorie a religiilor si Istoria credintelor si ideilor religioase dovedesc tocmai aceasta calitate. Romanul Maitreyi marturiseste pasiunea autorului concret pentru spatiul indic, pe care il vizitase. sadar, romanul poate fi considerat unul al e!perientei, intrucat porneste de la niste evenimente ce au apartinut realitatii. Tanarul Mircea Eliade o cunoaste pe Maitreyi "evi, fata #engaleza, de care se indragosteste.Intre cei doi a e!istat o legatura spirituala foarte sincera, insa nimic mai mult. In roman, llan reprezinta un alter ego al autorului.Intregul te!t este conceput su# forma unui $urnal, in care llan povesteste e!perienta erotica dintre el si Maitreyi.Intr-adevar, romanul porneste de la o realitate concreta, insa nu poate fi confundat de acesta.%erard %enette sustinea pe #una dreptate ca literatura apartine diegezei care implica fictiunea si nu mimesisului &reproducerea realitatii'. (ovestea de iu#ire dintre cei doi protagonisti ai romanului a determinat-o pe adevarata Maitreyi "evi sa scrie, la randul ei, un roman intitulat "ragostea nu moare in care isi prezinta propria perspectiva asupra evenimentelor din trecut. Romanul lui Eliade implica o confruntare intre doua tipuri de civilizatie) cea occidentala, reprezentata de llan si aceea de tip #engalez, individualizata prin Maitreyi.Cei doi indragostiti vor fi fascinati si de diferentele de mentalitate care ii despart.C*iar daca llan, ca american, nu va intelege ritualurile #engaleze, va fi treptat a#sor#it in acest $oc initiatic, a carui miza devine Maitreyi. Titlul romanului este unul su#iectal, in conformitate cu clasificarea lui %erard %enette din +euils.Maitreyi este cel de-al doilea persona$ important al romanului, primul fiind llan, care isi atri#uie mai multe functii) de reprezentare a realitatii ca narator, de actiune, ca persona$, dar si de lector, al propriului $urnal. E!ista in roman, asa cum remarca si Eugen +imion, mai multe timpuri) cel al relatiei cu Maitreyi, timpul scriiturii si apoi, cel al lecturii.Cand va reciti $urnalul, llan va reveni cu noi comentarii, intelegand-o de data aceasta intr-un alt fel pe Maitreyi.El va invata sa o cunoasca treptat pe aceasta fata #engaleza, care la inceput nu-i inspirase decat dispret. +emnificativ este faptul ca se prezinta, ca in ,ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz#oi de Camil (etrescu, o singura perspectiva a naratorului intradiegetic. semenea lui +tefan %*eorg*idiu, llan apartine tipologiei intelectualului, care isi analizeaza cu multa luciditate trairile.-omodiegeza implica stilul confesiv, caracteristic $urnalului.Tipul narativ este unul actorial, daca avem in vedere clasificarea lui .aap /ientvelt din (unctul de vedere.(erspectiva fiind su#iectiva, se identifica focalizarii interne &%erard %enette - 0igures III' si viziunea avec &.ean (ouillon - Timp si roman'.Toate aceste elemente sunt trasaturi ale romanului de analiza psi*ologic, implicit ale romanului ionic, de care amintea 1icolae Manolescu in rca lui 1oe. Temele fundamentale din roman sunt erosul si ludicul.Intre cei doi indragostiti, iu#irea apare in mod pradat. (rima privire, un motiv semnificativ intr-un te!t de o asemenea factura, ii apartine lui llan si este de ordin negator.1aratorul persona$ marturiseste in $urnalul sau acea ciudata tresarire, urmata de foarte surprinzator dispret, pe care a avut-o cand a vazuto pentru prima oara pe Maitreyi.In 0ragmente dintr-un discurs indragostit, .ean Rousset o#serva ca prima privire este deose#it de importanta, pentru ca poate declansa fascinatia sau antipatia.+intagma ciudata tresarise anticipeaza curiozitatea pe care o va avea llan mai tarziu, in raport cu Maitreyi. C*iar daca i se va parea urata, initial, llan se va o#isnui treptat cu un alt tip de frumusete specific spatiului #engalez.Intre femeile pe care le cunoscuse llan pana atunci, care erau in general americane, si Maitrey e!ista o mare deose#ire."e fapt, doua tipuri de estetica se afla acum in confruntare) frumusetea de tip european si cea #engaleza. (entru llan, Maitreyi este o enigma, la fel ca tot spatiul pe care il intruc*ipeaza.Tema enigmaticului feminin se regaseste si in romanul Enigma 2tiliei de %eorge Calinescu.(entru cei doi #ar#ati, 0eli! si (ascalopol, 2tilia reprezinta o enigma.+i 3ictor (etrini din Cel mai iu#it dintre pamanteni va fi fascinat de acea necunoscuta trecatoare, despre care va afla mai tarziu ca se numeste Matilda. llan vede in Maitreyi un adevarat mister.Ea este mai tainica si mai fascinanta ca o legenda, catre care ma simteam atras si dezarmat. Toate acele patru tipuri de iu#ire pe care le aminteste +tend*al in "espre dragoste se regasesc pe parcursul te!tului.Este vor#a despre iu#irea ca pasiune, ca vanitate, iu#irea fizica, dar si cea estetica si de gust. ceasta din

urma se va declansa odata cu patrunderea lui llan in casa lui Maitreyi, la invitatia lui 1arendra +en, tatal acesteia. llan va contempla cu admiratie sariurile traditionale pe care le poarta Maitreyi, in functie de anumite momente ale zilei. proape fara sa-si dea seama, llan se indragosteste in totalitate, desi neaga aceasta iu#ire in $urnalul sau) Eu nu o iu#esc 4...5 ma tul#ura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit.Ma amuz numai..In acelasi $urnal, llan va marturisi si atractia sa, din ce in ce mai puternica, pentru aceasta fata, care ii dezvaluie o alta realitate) 1u are o frumusete regulata, ci dincolo de canoane, e!cesiva pana la razvratire, fermecatoare pana in sensul magic al cuvantului.C*iar de la prima intalnire cu Maitreyi se remarca, din partea naratorului persona$, acea contemplare a trupului, de un gal#en intunecat, atat de tul#urator, atat de putin feminin de parca ar fi fost mai mult al unei zeite. Erosul reprezinta pentru cei doi o forma de initiere in civilizatiile de care apartin.+i Maitreyi este atrasa de mitul culturii occidentale.Romanul iu#irii se constituie gradat, prin gesturi pe care llan va invata treptat sa le inteleaga.2#isnuit cu mentalitatea europeana, llan nu vede decat suprafata unor realitati.1u va intelege, de e!emplu, decat mai tarziu, de ce Maitreyi s-a considerat logodita cu un tanar care i-a daruit 6 g*irlande intr-un templu.(entru indieni, actul daruirii este unul sacru.In toate religiile, darul a fost ec*ivalat la inceput cu ofrandele aduse zeilor, care puteau fi in acest mod, induplecati. sadar, a darui inseamna a te integra intr-un ritual, creand o relatie intre cel care da si cel care primeste./ui llan i-a tre#uit mult timp pentru a deslusi sufletul #engalez, mult mai aproape de sacralitate decat omul european. /a fel ca 2tilia, M itreyi este un amestec fascinant intre maturitate si inocenta."esi este foarte tanara, Maitreyi scrie poezii, tine conferinte pe teme filosofice si este apreciata de Tagore, unul dintre cei mai importanti poeti indieni./a un moment dat, ii va arata lui llan o suvita de par pe care i-o daruise Tagore, maestrul ei spiritual, de care nu se credea indragostita."in acel moment, llan va trai o#sesia rivalului ce se naste din gelozie.In +emiotica pasiunilor, %reimas si 0ontanille considera gelozia consu#stantiala iu#irii.+pre deose#ire de +tefan %*eorg*idiu, llan nu va atinge limita e!trema a acestui sentiment, pentru ca el ii va dovedi ca intr-adevar o iu#este. 2 prima etapa a erosului este reprezentata de intalnirile celor doi din #i#lioteca."ialogul a$unge sa se transforme intr-un $oc, care devine unul al iu#irii.(entru a se putea vedea mai des, cei doi iti propun sa se invete reciproc) llan ii preda lui Maitreyi lim#a franceza, iar ea lui, lim#a #engali.Inca o data, llan este surprins de reactiile ei.Maitreyi considera lim#a$ul ca o forma concreta de e!primare, nu a#stracta, asa cum este o#isnuit sa vada europeanul.In momentul in care Maitreyi rosteste) - .e suis $eune fille, ea se recunoaste in acest enunt, ceea ce il surprinde pe llan. 2 alta etapa a iu#irii este sim#olizata de scena daruirii unei flori.M itreyi va rupe din gradina o floare, pe tulpina careia va infasura un fir din parul ei. llan va arunca floarea, considerand gestul ca un act #anal. doua zi, Maitreyi va dori sa-si vada floarea.(entru a-i face pe plac, llan va rupe o alta floare, identica primei, insa Maitreyi va recunoaste ca nu este cea daruita de ea.In acel moment se va arata foarte fericit, fapt ce-l va surprinde pe llan.Ea se simte eli#erata de acesta, pentru ca firul de par pe care il atasase in $urul florii reprezenta o parte din ea.(entru Maitreyi, totul inseamna o daruire, in primul rand de ordin spiritual.Cele mai marunte gesturi sunt incarcate de o semnificatie aparte, iar llan va constientiza misterul acestui suflet complicat. Reprosul pe care i-l face Maitreyi, cand ii spune) -1u stii sa te $oci7, inseamna tocmai aceasta diferenta de optica. llan va intui pe parcurs toate aceste mici ritualuri, care incep sa-l cucereasca..ocul cuvintelor, dar si al miscarilor implica respectarea unor reguli cu care omul #engalez este o#isnuit de la nastere.In -omo ludens, .o*an -uizinga diferentiaza intre $oc si $oaca..ocul este perceput ca o activitate serioasa, cu reguli stricte si precise, pe care tre#uie sa le respecte toti participantii.In opozitie se situeaza $oaca, o actiune neserioasa, de dragul divertismentului.C*iar daca la inceput llan va practica $oaca, crezand ca in acest fel va pune stapanire pe sufletul lui Maitreyi, se va lasa antrenata pe parcurs in spiritul $ocului.3a invata treptat sa pretuiasca acele gesturi care i se parusera lipsite importanta. In comunitatea #engali, e!ista si ritualul atingerii trupului, ca daruire spirituala.1umai anumite parti ale picioarelor se ating, creandu-se o comuniune sufleteasca, eli#erata de orice fel de vulgaritate. llan priveste prin oc*ii europeanului aceste atingeri, care inseamna pentru el pura senzualitate. #ia apoi va intelege ca trupul este un te!t sacru si aceste apropieri nu au nicio legatura cu senzualitatea. 3a fi frapat si de marturisirea lui Maitreyi, ca a fost indragostita de un copac, numit de ea copacul cu 8 frunze.In "ictionarul de sim#oluri, lain %*er#rant si .ean C*evalier o#serva ca 8 este o cifra cosmica,

sim#olizand armonia universului, ca suma intre 9, principiul feminin si :, principiul masculin.8 sintetizeaza perfectiunea universala.(entru Maitreyi, copacul cu 8 frunze reprezinta un topos al centrului.In +acriul si profanul, Mircea Eliade sesizeaza ca pentru omul ar*aic, copacul era identificat ar#orelui cosmic, deci avea si functia de a!is mundi, unind pamantul si cerul. semenea omului primitiv, #engalezii se afla in stransa legatura cu natura, pe care o considera ca facand parte din misterul cosmic.1atura, cu toate elementele ei, reprezinta o maretie a creatorului, deci o dovada a e!istentei sale. sa se e!plica iu#irea lui Maitreyi pentru un copac, o iu#ire de ordin spiritual, prin care ea intra in comunitate cu universul.+i sora ei mai mica, C*a#u, iu#este un ar#ust. llan nu va pricepe tipul acesta de iu#ire, care i se pare a#surd. ceasta este inca o dovada a superficialitatii omului occidental, care, apropiindu-se de civilizatie, s-a indepartat de sacralitate. Ca si suvita de par daruita de Tagore si iu#irea lui Maitreyi pentru cupacul cu 8 frunze il determina pe llan sa fie gelos.In am#ele cazuri nu se poate discuta despre un rival in adevaratul sens al cuvantului. llan doreste sa fie iu#it e!clusiv, neintelegand ca dragostea lui Maitreyi pentru alte o#iecte nu atenueaza sentimentele pentru el, ci le potentiaza. llan afirma acest egoism al posesiunii in totalitate)2 simteam in stare sa iu#easca totul cu aceeasi pasiune, in timp ce eu voiam sa ma iu#easca doar pe mine. ,ltima etapa a daruirii lui Maitreyi este reprezentata de $uramantul acesteia in fata lacurilor.In acel moment, Maitreyi i se daruieste total lui llan, $urand pe toate elementele naturii ca va fi intotdeauna numai a lui.Inca o data se o#serva fascinatia omului #engalez, strans legat de sacru, fata de natura.(entru Maitreyi, acest $uramant, prin intermediul cuvintelor, inseamna un $uramant total, mult mai presus decat orice cununie religioasa.Ea o invoca pe zeita mama, cea care a creat (amantul; este o intoarcere spre pamantul matern, ca sim#ol al genezei. Iu#irea secreta dintre ea si llan va fi deconspirata de C*a#u, care, fara sa vrea, ii da de gol pe cei doi indragostiti."in acest moment, llan va fi alungat de 1arendra +en si dupa o perioada de suferinta se va retrage in -ymalaia pentru a-si gasi linistea.Intr-adevar, alaturi de Maitreyi traise erosul plenar, atat in latura spirituala cat si cea senzuala.Initierea erotica dintre cei doi a urmat un adevarat percurs al iu#irii.+e remarca dupa %reimas si 0ontanille trei etape) intalnirea, seductia reciproca si marturisirea iu#irii. cestora le corespund alte trei etape) confruntarea, dominatia si aproprierea &insusirea unei fiinte, unui suflet in cazul acesta'. In -imalaya, llan intalneste un persona$ #izar pe nume .enia Isaac, care venise tocmai din frica de +ud, pentru a gasi a#solutul.Eugen +imion este de parere ca .enia Isaac este un persona$ feminin rigid, care se ec*ili#reaza prin intermediul lui llan.Ea i se va darui acestuia, dorind sa traiasca ceea ce simtise Maitreyi.In momentul im#ratisarilor, llan se gandeste doar la maitreyi, la fel cum +tefan %*eorg*idiu dorise s-o ai#a alaturi de el pe Ela, atunci cand a adus in patul con$ugal o femeie de pe strada. m#ele persona$e doresc sa se desparta la modul interior de iu#irile lor, fara sa reuseasca acest lucru in totalitate. llan se va intoarce in +ingapore unde se va intalni cu nepotul doamnei +en. cesta va deveni narator intradiegetic, povestind incercarile repetate ale lui M itreyi de a fi alungata din casta.Cel mai mare sacrificiu a fost atunci cand s-a daruit unui vanzator de fructe, cu care a ramas si insarcinata.Totusi, nici macar acest ultim gest nu l-a indemnat pe 1arendra +en sa-i redea li#ertatea. llan a ramas inmarmurit, constientizand inca o data iu#irea a#soluta pe care i-o purta Maitreyi.0inalul romanului este unul desc*is) s vrea sa privesc oc*ii Maitreyei.+unt acei oc*i care nu pot minti.Romanul se inc*eie aici, dar lectorul poate intui o continuare a iu#irii dintre cei doi./a antipod sa situeaza finalul romanului Enigma 2tiliei de %eorge Calinescu, care este inc*is in mod definitiv, transpus in italice, cat si in cel al istoriei povestite. Tema fundamentala din proza lui Eliade este initierea. tat in romane cat si in nuvele, persona$ele se initiaza prin confruntarea lor cu o lume pe care la inceput nu o inteleg.Treptat, a$ung la o revelatie."aca llan se familiarizeaza cu mentalitatea #engaleza si implicit a$unge sa cunoasca erosul a#solut, %avrilescu din /a tiganci se va initia in moarte.0ascinatia Indiei se va repercuta asupra ma$oritatii te!telor lui Eliade, creandu-le o aurora mitica.