O scrisoare pierduta

Ion Luca Caragiale Conceptul de comedie este intalnit in primul rand in Poetica lui Aristotel. Acesta diferentiaza intre comedie, pe care o considera un gen minor si tragedie asociata genului major.In viziunea lui aristotel, comedia este o imitatie a oamenilor de categorie inferioara, pentru ca vechii greci cultivau o arta mimetica. e aici provine si ideea ca prin comedie se poate e!prima doar neseriosul, in timp ce tragedia trata pro"leme grave al societatii. Opinia aceasta nu mai poate fi impartasita in epoca moderna, pentru ca prin comedie se pot satiriza toate tarele#defecte$ ale societatii. idactic, comedia este o specia a genului dramatic conceputa cu scopul de a%i inveseli pe cititori sau pe spectatori. Asadar, comicul este punctul central din toate comediile. Comicul este o catergorie estetica asociata speciei care ii poarta denumirea.In &anierismul in literatura 'ustave (ene )oc*e demonstra ca termenul comic provine de la grecescul +omos care inseamna alai plin de neastampar.,ot )oc*e arata cum comedia s%a nascut in 'recia antica din ser"arile dedicale zeului ion-sos. In ,ermenii cheie ai analizei teatrului Anne ."ersfeld asocia tipurile de comedii celor de comic./!ista astfel comicul de situatie, comicul de nume, comicul de personaje#carcter$, comicul de lim"aj care corespunde in viziunea autoarei acelorasi tipuri de comedie in functie de tipul predominant. Ale!andru Paleologul demonstreaza in espre lucrurile cu adevarat importante ca in comediile lui Caragiale predomina comicul de situatie, ceea ce nu inseamna ca tre"uie sa facem a"stractie de celelalte tiprui de comic. Opera lui Caragiale se caracterizeaza in primul rand prin comic dar a scris si o drama 0apasta, ceea ce inseamna ca tragicul nu ii era strain. e asemenea nuvelele realiste dar care au si elemente naturaliste precum In vreme de raz"oi, O faclie de Pasti, Pacat au o tematica tragica. 1e poate considera pe "una dreptate ca acela care are vocatia comicului nu poate sa nu o ai"a si pe cea a tragicului. Primul studiu estetic asupra lui caragiale i%a apartinut lui ,itu &aiorescu in articolul Comediile domnului I L Caragiale. Aici criticul diferentiaza literatura de realitate o"servand ca in momentul creatiei autorul se ridica in sfera fictiunii ideale. Aceasta nu inseamna insa ca I.L.Caragiale nu avea in vedere realitatea vremii sale.&ai mult l%am putea considera pe Caragiale un autor actual. In comedii dar si in schite, Caragiale vede intr%adevar lumea intr%o forma a ridicolului. Afirmatiasimt enorm si vaz monstruos din schita 'rand hotel 223ictoria (omana44 reliefeaza tocmai aceasta hiper"olizare a realitatii. In comediile O scrisoare pierduta si O noapte furtunoasa comicul rezulta chiar din perite!tul titlurilor. Primii constituenti imediati#5loomfield$ o scrisoare si o noapte reflecta o realitate minora, in timp ce calificativele pierduta si furtunoasa e!prima modul in care personajele se raporteaza la aceste realitati. 1e o"serva ca personajele lui Caragiale au tendinta sa e!agereze evenimentele prin care trec, ceea ce conduce catre comic. /le isi iau rolul foarte in serios, fara sa constientizeze ca traiesc de fapt, intr%o imensa farsa.0umai lectorul sau spectatorul pot sesiza aceasta lume ca teatru in care traiesc personajele. In articolele sale despre teatru, Caragiale demonstreaza ca teatrul este un gen diferit de literatura, net superior acesteia. ramaturgul vede in teatru o posi"ilitate de reflectare a lumii. e aceea in momentul ridicarii cortinei personajele sunt prinse intr%un dialog ceea ce trimite la un timp anterior ridicarii cortinei. In teatrul clasic cortina avea rolul de a introduce sau de a scoate unul sau mai

multe personaje din scena.In te!tul scris, actul dramatic ia locul cortinei pentru ca presupune schim"area decorurilor. 1cena este o su"diziviune a actului dramatic care ar corespunde intrarii sau iesirii personajelor. In O scrisoare pierduta, actul intai de"uteaza cu dialogul dintre 1tefan ,ipatesc si Pristanda. 1tefan ,ipatesc este definit in perite!tul prezentarii personajelor ca prefectul judetului. Actiunea are loc intr%un spatiu nedefinit, adica in capitala unui judet de munte.Comicul rezulta si din modelul in care sunt prezentate personajele inainte de a incepe te!tul propriu%zis.6aharia ,rahanache este eternul prezident si se va caracteriza prin acumularea funtiilor sociale si politice. /l este prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului scoalr, Comitiului agricol. Acumularea de titluri ar putea continua, realitate ce genereaza comicul pentru ca se specifica ideea ca este presedintele si al altor comitere si Comiti. orinta de a avea titluri ar reprezenta unica modalitate de a fi personajul care se inscrie automat in tipologia parvenitului si sno"ului.Pe langa aceste functii , ,rahanache isi asuma calitatea de sot, asemena lui 7upan umitrache din O noapte furtunoasa. Pentru am"ele personaje a fi familist inseamna implicit si a fi "un patriot. (ica 3enturianu sintetizeaza aceasta realitate la finalul comediei O noapte furtunoasa8 a, familia e patria cea mica, precum patria e familia cea mare. 9iind soti, deci iu"itori de patrie, ,rahanache si 7upan umitrache pot sa vor"easca si de onoarea de familist, ceea ce nu neaga triunghiul conjugal. ,rahanache a fost din acest punct de vedere incadrat de critica literara in tipologia sotului incornorat. La o analiza mai atenta se va vedea ca ,rahanache stie de relatia dintre 6oe, sotia sa si 1tefan ,ipatescu dar o accepta pentru ca ,ipatescu face parte din elan. 0ae Catavencu este opozantul politic al lui ,rahanache si implicit al lui ,ipatescu. 1i Catavencu este un personaj al parvenirii. /l este avocat, director%proprietar al ziarului 22(acnetul Capartilor44 dar si prezident fundator al 1ocietatii /nciclopedice Cooperative 22Aurora /conomia (omanilor44. 1e constata ca urmatoarele personaje apartin planurilor reprezentate de 6aharia ,rahanache si 0ae Catavencu. ,ipatescu este su"alternul lui ,rahanache. 9arfuridi si 5ranzovenescu sunt mem"rii comitetelor si comtilor conduse de ,rahanache. Ionescu si Popescu sunt cola"oratori la ziarul lui Catavencu si mem"rii insitutiilor patronate de acesta. 1ervilismul lor reiese si din numele pe care pe poarta8 Ionescu, Popescu sunt nume des intalnite la romani, ceea ce sugereaza o depersonalizare a acestor personaje in raport cu numele Catavencu. Agamemnon andanache este definit ca vechi lupataor de la :; ceea ce trimite spre comic. /l nu este un personaj senil, insa destul de viclean pentru a castiga alegerile fara sa participe la ele. Aceasta victorie precara datorata unui santaj genereaza un comic care deviaza spre a"surd. e altfel in 0ote si contranote /ugen Ionescu marturiseste ca I.L.Caragiale a fost un precursor al teatrului a"surdului. Lumea personajelor lui Caragiale este asociata spatiului inchis al clanului. 1e o"serva e!istenta a doua mari clanuri. Primul condus de ,rahanace, al doilea de Catavencu. Pristanda cel care este definit politaiul orasului nu este aparatorul oridinii pu"lice asa cum ar fi tre"uir ci aparatorul clanului condus de ,rahanache. Pristanda se caracterizeaza prin servilism dar in acelasi timp si prin tradare. Cand il aresteaza pe Catavencu, urmand ordinile lui tipatescu, Pristanda ii va spune lui Catavencu faptul ca este gata oricand sa intre in serviciile acestuia daca ii asigura o functie politica inalta. Personajele lui Caragiale sunt asa cum o"serva Ale!andru 'eorge, *itsch. /le rezuma teoria maioresciana aformelor fara fond pentru ca e!ista un contrast vizi"il intre ceea ce vor sa para si ceea ce sunt in realitate. Opozitia dintre aparenta si esenta conduce catre un comic a"solut. Pentru personajele lui Caragiale foarte importanta este influenta mass%media. In O noapte furtunoasa Ipingescu si 7upan umitrache comenteaza articolul scris de (ica 3enturianu in ziarul

3ocea Patriotului 0ationale. Actul I al scrisorii pierdute de"uteaza cu citirea de catre ,ipatescu a unui articol referitor la el din ziarul (acnetul Carpatilor. Personajele comenteaza informatiile din ziare la modul su"iectiv conform unei gramatici personale. efinitia pe care o da ,ipatescu termenului vampir pronuntat de Pristanda "ampir este una patriotarda unul...unul care suge sangele poporului. Aceasta definitie genereaza comicul de lim"aj dar si de situatie. (evelatia pe care o are Pristanda conduce catre un comic irezisti"il8 umneata sugi sangele poporului<...Aoleo< 1ervilismul lui Pristanda rezulta din faptul ca reia cuvintele lui ,ipatestu alaturandu%le calificativul curat8 curat misel, curat murdar..ltima afirmatie implica o constructie o!imoronica reflectand o realitate profunda a operei lui Caragiale, aceea a e!istentei realitatii in doua planuri opuse. oar aparent ceea ce e!ista intr%un plan este contrazis de ceea ce se afla in celalalt plan.In te!tul comediei doua planuri ajung sa se conjuge8 amorul si politica.9arsa din relatia ,ipatescu%6oe trimite la farsa din planul politic. Personajelor lui Caragiale nu le este specific erosul. Iu"irea este doar aclamata, insa nu este traita la modul real.,rahanache nu este doar un personaj al zaharisirii asa cum ar rezulta din prenumele 6aharia. /l stie de legatura amoroasa dintre sotia lui si ,ipatescu, dar o accepta pentru ca ,ipatescu face parte din clan. /locventa este scena cand ,rahanache il roaga pe ,ipatescu sa%i tina de urat lui 6oe peste noapte cat este el plecat, pentru ca aceasta este simtitoare. 7upan umitrache din O noapte furtunoasa o considera pe 3eta, sotia lui, rusinoasa desi aceasta il insela cu Chiriac. ,rahanache ii va cita din memoria lui ,ipatescu scrisoarea de amor pe care acesta din urma i%o trimisese lui 6oe.,rahanache va citi de mai multe ori scrisoarea care ajunsese in mainile lui Catavencu. ,rahanache isi urmareste psihologic interlocutorul, ,ipatescu, mai ales cand constata panica acestuia. Concluzioneaza la final ca este doar o plastografie#imitatie$ dar scrisoarea sa zici si tu ca e ta dar sa juri nu altceva, sa juri. 1crisoarea de amor trimisa de ,ipatescu lui 6oe face partine din metate!t adica este un te!t inserat in te!tul amplu.&etate!te sunt si articolele din ziar. 1crisoarea devine aproape un personaj pentru ca pierderea si gasirea ei schim"a de fiecare data realitatea te!tuala. eznodamantul comediei este mereu amanat prin acest drum al scrisorii de la un personaj la altul. in realitatea metate!tului face parte si citatul.La prima intrare in scena, ,rahanache isi citeaza fiul de la facultate8 ,atita unde e moral acolo e coruptie si o societate fara printipuri va sa zica ca nu le are<. 1e o"serva apelativul ,atita e!istent si in schite dar si o realitate pleonastica. Comic este faptul ca tocmai ,rahanache aminteste de morala desi el este un personaj imoral. Al. 'eorge in Caragiale constata ca nu doar personajele din comediile lui Caragiale sunt *itsch dar si realitatea si dialogurile dintre ele.&ircea Iorgulescu demonstra ca activitatea de "aza a acestor personaje este statul de vor"a. Intr%adevar personajelor le place foarte mult sa vor"easca, aceasta fiind o trasatura a omului "alcanic. &ult mai vizi"ila este aceasta constatare in actul al III lea al scrisorii care cuprinde discursurile electorale pe care le tin 9arfuridi si Catavencu. Lupta dintre cei doi rivali nu are sens pentru ca va castiga un al III lea personaj Agamemnon andanache, al carui nume nici nu figura pe lista electorala. Comicul de situatie atinge a"surdul tocmai prin aceasta rasturnare "rusca a evenimentelor. (ealitati caractereologice ale personajului sunt numele pe care le poarta.Prima analiza a comicului de nume este realizata de 'ara"et I"raileanu in studiul 0umele proprii in opera comica a lui Caragiale. In primul rand se o"serva sufi!ul grecizant %ache remarcat si in schite, clar si in comedii. Agamemnon andanache poarta prenumele eroului grec. In te!t este numit si Agamita sau 'agamita ceea ce e!prima precaritatea acestui personj. 1i el este un erou castigand alegerile insa intr% un mod lipsit de onestitate. /l detina o scrisorica de amor alta decat cea trimisa de ,ipatescu lui 6oe cu ajutorul careia reuseste de fiecare data sa fie ales. 1crisorica de amor apartine unui personaj

important in plan politic pe care andanache il numeste su" pseudonimul "encher. )otararea alegerii sale ca deputat vine de la Centru deci dintr%un plan politic inalt.0umele andanache provine de la cuvantul dandana care inseamna galagie, zgomot mare. 1uficul %ache e!plica modalitatea in care personajul pronunta cuvintele 8 inteledzi, coledzi etc. /ste evidenta ironia in ceea ce priveste elementul grec. Alaturi de sufi!ul %ache e!ista si %escu vizi"il in nume precum Ionescu , Popescu sau 5ranzovenescu. 0umele acestuia din urma are si rezonanta culinara ceea ce starneste comicul. 9arfuridi si 5ranzovenescu sunt nedespartiti asemenea gemenilor )alippa din Concert de muzica de 5ach romanul )ortensiei Papadat%5engescu. 0umele lui Catavencu provine de la cata. Intr%adevar personajul se comporta ca un adevarat intrigant amenintand cu pu"licarea scrisorii de amor dintre ,ipatescu si 6oie in ziarul (acnetul Carpatilor.1i andanache il santajeaza pe "encherul sau promitand ca ii va pu"lica scrisoarea in ziarul (as"oiul. andanache este definit in perite!ul prezentarii personajelor ca vechi luptator de la :;.Astfel ideea de lupta capata o conotatie comica legandu%se si de titlul ziarului (as"oiul. Cuvintele personajelor8 si lupta, si lupta, si dai, si dai, si lupta ii e!prima precaritatea./l se lectureaza in definitia romaneasca a impartialitatii 1i eu in toate Camerele, cu toate partidele, ca rumanul impartial. Caragiale realizeaza o oglinda autentica a politicii romanesti. andanache nu poate suporta sa ramana fara coledzi.Intentia autorului a fost sa creeaze prin andanache un personaj mai prost ca 9arfuridi si mai canalie decat Catavencu. Intr%adevar dupa alegerea sa ca deputat andanache va pastra scrisorica de amor, in timp ce Catavencu ii va da inapoi scrisoarea lui 6oe. Cetateanul turmentat este singurul personaj fara nume, fiind definit chir su" acest pseudonim. (olul sau este a!ial#important$ deoarece fiecare aparitie a sa modifica realitatea te!tuala. Conform metaforei lumii pe dos cetateanul turmentat este singurul personaj real e!primand turmentarea intregii vieti politice romanesti. /ternul= /u cu vine votez> reflecta realitatea tragi%comica a cetateanului roman inaintea alegerilor electorale. Actul al III%lea al scrisorii pierdute reflecta cel mai "ine realitatea teatrului in teatru, prin discursurile electorale pe care le tin 9arfuridi si Catavencu. Amandoi se comporta ca niste actori in scena iar discursurile lor se aseamana prin stilul demagogic. In mod clar, Caragiale a creat o oglinda autentica a vietii politicii romane de atunci. Comicul de lim"aj evident in am"ele discursuri se im"ina cu cel de situatie intrucat confruntarea dintre 9arfuridi si Catavencu este lipsita de orice sens. 6aharia ,rahanache conduce toata aceasta sedinta dand cuvantul oratorilor, desi primise de la Centru o scrisoare in care i se cerea sa%l declare castigator pe Agamemnon andanache. ,rahanache nu va comunica acest lucru si atunci confruntarea celor doi devine a"surda.Asadar comicul de"uteaza spre a"surd. 9arfuridi este primul care isi tine discursul remarcandu%se prin emotivitate si "al"aial. /l nu reuseste sa le atraga atentia ascultatorilor. Acel % ati%mi voie< repetat are rolul de a capta atentia, insa grupul sustinator lui Catavencu il intrerupe deseori. 9arfuridi face un e!curs in istoria romane care devine o insuruire a"surda de date care nu mai ofera nicio informatie asupra realitatii. 1unt amintiti doar niste ani lecturati a"surd, doar in adoua parte a semnificantilor. In loc de ?;@? se pronunta doar A@?. upa ce se trece de la A@? la A:;, semnificantii anilor se insiruire in terminatia lui : in "aza lui ?B8 La AC:, la AD:, AE: asemenea si la A;: si AF: si etetera. Acest etetera din finalul enuntului citat implica o continuare a"surda a enumerarii cifrelor. Incheierea discrusului tinut de 9arfuridi rezuma intreaga conotatie a comicului. 9inalul e!prima tocmai acea circularitate lipsita de centru. 3er"ul a se revizui este folosit mai intai la forma afirmativa si apoi la cea negativa, insa semnificatia lui este anulata de ver"ul a schim"a 8 din doua una dati%mi voie8 ori sa se revizuiasca primesc< ar sa nu se schim"e nimica, ori sa nu se revizuiasca

primesc< ar atunci sa se schim"e pe ici pe colo, si anume in punctele...esentiale.... Ceea ce rosteste 9arfuridi este un discurs o!imoronic si de aici rezulta comicul. 1ituatia comica este accentuata si este sugerata de faptul ca de personaj depinde sau nu revizuirea societatii. /!ista de asemenea antiteza dintre pe ici pe colo si apozitia punctele esentiale. ,ocmai acest discurs ilogic fragmentat genereaza comicul. Personajul insusi pare constient de aceste a"surditati atunci cand foloseste cuvantul dilema8 din aceasta dilema nu puteti iesi...Am zis< In &area trancaneala &ircea Iorgulescu o"serva ca ocupatia de "aza a personajelor lui Caragiale este statul de vor"a. 9arfuridi si Catavencu isi iau rolul in serios jucand in fata pu"licului rolul vietii lor. iscursul lui Catavencu reflecta cel mai "ine realitatea teatrului in teatru.Captarea atentiei genereaza comicul si e comunicata de autorul te!tului dramatic in interiorul parantezelor conform indicatiilor scenice sau dadascaliilor. Catavencu ia poza trece cu importanta printre multime G...H si trage "atista si%si sterge cu eleganta avocatasca fruntea. /ste emotionat, incepe la un moment dat sa planga, glasul lui este tremurat iar in timpul discursului propriu%zis aplauzele sunt zguduitoare. Catavencu este de fapt un (ica 3enturianu intrat intr%o cariera politica. /l apartine tipologiei sno"ului si parvenitului, asa cum reiese din prezentarea personajelor de la inceputul piesei. upa ce Catavencu tinde sa se identifice demagogic fericirii si progresului tarii, comicul a"solut se realizeaza prin reactia a"surda a grupului condus de Ionescu si Popescu, sustinatorii lui. /i rostesc un continuu "ravo, dupa rostirea fiecarui cuvant de catre Catavencu. Cuvantele sociala, economica, administrativa tind sa piarda orice semnificatie atunci cand rostirea lui "ravo deplaseaza comicul spre a"surd. Aceasta realitate este vizi"ila foarte concret atunci cand Catavencu il rosteste de @ ori pe si. e data aceasta si cuvantul "ravo est repetat de grupul care%l sustine. Conform gramaticii personale a personajului se o"serva utilizarea ver"ului primesc la fel cum anterior e!istase in discursui lui 9arfuridi. 1i aici e!ista antiteze semantice care conduc comicul spre a"surd Industria romana e su"lima, e admira"ila putem zice dar lipseste cu desavarsire eugen Ionescu a fost printre primii care a o"servat ca I.L.Caragiale anticipeaza teatrul a"surdului. (ealitatea citata anterior conduce la dialogul dintre sotii 1mith din Cantareata cheala de /ugen Ionescu. Apropierea de Occident este facuta de Catavencu prin interemediul cuvintului faliti8 Anglia isi are falitii sai, 9ranta isi are falitii sai G...H in fine oricare natiune , oricare popor, oricare tara isi are falitii sai...numai noi sa nu avem falitii nostri<. 1ituatia comica a"soluta se creeaza in momentul in care este declarat castigator Agamemnon andanache. 1i el, asemenea Cetateanului turmentat afirma mereu ca este ametit. e fapt, turmentarea apartine intregii vieti politice romanesti. 1pre finalul piesei toate personajele se impaca. In scena a II%a din actul al I3%lea, Catavencu ii cere iertare lui 6oe. 0. 1teinhart in 1ecretul 22scrisorii pierdute44 analizeaza aceasta scena in spiritul comeseniei#generozitate$ e!istent la romani. Autorul apropie impacarea personajelor din te!tul lui Caragiale de scena ospatului de dupa furarea pupazei din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. ,otusi personajele lui caragiale nu au nimic religios in ele. 1unt profund desacralizate si atunci nu se poate vor"i despre un spirit crestin. Catavencu joaca din nou teatru lasandu%se in genunchi in fata lui zoe in timp ce aceasta trece intr%un raport de superioritate8 1coala%te esti "ar"at, nu ti%e rusine> /ste o remarca asemanatoare celei facute de Pampon, lui Cracanel in comedia %ale carnavalului. Cracanel se lamenta ca este tradus #inselat$ de toate femeile. Pampon il incurajeaza sfatuindu%l8 0u plange esti volentir. .ltima scena a comediei, a II3%a reuneste toate personajele inclusiv Cetateanul turmentat. /ste un prilej pentru Catavencu de a tine discursul de investitura pentru Agamemnon andanache. /l reia o realitate din istorie amintitnd de raz"oiul din Crimeea. In sfarsit din doua contratii pare a se

alege unul8 ieri o"scuritate, azi lumina<. Lumina se identifica in mod a"surd ca alegerea ca deputat a lui Agamita andanache ca si cum intreaga realitate te!tuala ar fi tins catre acest lucru. 1i mai clar "ucuria de a fi fost ales andanache este e!primata de catre Catavencu prin afirmatia devenita cele"ra8 upa lupte seculare care au durat aproape JB ani iata visul nostru realizat<. 1e remarca inca o data comiculde lim"aj dar si de situatie. Pristanda este cel care incheie piesa creandu%se astfel imaginea circularitatii. /l apare atat la inceputul cat si la finalul te!tului. Cuvintele %&uzica<&uzica< rostite de Pristanda reflecta din nou comicul, prin contrastul dintre functia de politai al orasului si realitatea orfica a muzicii. Prin comediile si schitele sale, Caragiale anticipeaza teatrul modern al a"surdului intrucat comicul depaseste orice limite.