Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Efectul_Muh Ali La Pol Var Final

Efectul_Muh Ali La Pol Var Final

Ratings: (0)|Views: 202|Likes:
Published by dali77

More info:

Published by: dali77 on Aug 14, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2015

pdf

text

original

 
Autori:DOLTU Daniela Livia,
absolventă a Facultăţii de Psihologie (2001), masterat Intervenţie psihosocială şi psihoterapie (2004), ofiţer psiholog la I.P.J. Iaşi în cadrul Compartimentului dePrevenire şi Analiză a Criminalităţii avănd competenţe în asistarea psihologică a victimelor,martorilor infracţiunilor, al agresorilor, precum şi realizarea de studii psihosociologice pediferite problematici ( nr. tel. 0723.298.296)
GHERGHEL Ani-Maria,
absolventă a Facultăţii de Psihologie (1996), masterat Relaţii umaneşi comunicare (2002), ofiţer psiholog la I.P.J. Iaşi în cadrul Serviciului Criminalistic, avandcompetenţe în poligraf şi profiling ( nr. tel. 0742.966.296).
A FI MAI ONEST, DAR NU NEAPĂRAT MAI INTELIGENT DECÂT CEILALŢIEFECTUL MUHAMMAD ALI LA POLIŢIŞTI
 Acest studiu isi doreste puîn evidenţă generalitatea efectului Muhammad Alidemonstrănd că şi poliţiştii prezintă tendinţa de a se percepe pe ei inşişi ca fiind superioricelorlalţi atunci cănd se referă la moralitate ( onestitate), dar nu şi atunci cănd au în vedereinteligenţa. De asemenea, ne aşteptăm ca participanţii să considere onestitatea/ cinstea maidezirabilă, mai controlabilă şi, in acelaşi timp, mai puţin verificabilă in comparaţie cuinteligenţa. Ceea ce aduce nou studiul nostru este şi introducerea dihotomiei nivel redus deonestitate/ nivel redus de inteligenţă faţă de cele două trăsături prezentate anterior. Cuajutorul acestor două dimensiuni vom verifica prezenţa efectului studiat, dar prin plasarea puncului de referinta în planul negativ, unde ne aşteptăm să obţinem încă o confirmare aexistenţei acestuia. Specificul instituţional va influenţa rezultatele studiului nostru, particularizănd rezultatele oţinute.
 De ce un „Efect Muhammad Ali”?
Muhammad Ali (alias Cassius Clay) a fost unul dintre cei mai renumiţi sportiviamericani. Întrucât nu a fost înrolat în armata, întrebat dacă în mod real nu a reuşit la testul deinteligenţă sau pentru că intenţionat a completat greşit testul pentru a scăpa de serviciul militar,sportivul a răspuns: „Eu am afirmat doar că sunt cel mai bun, nu cel mai inteligent” ( Ali,1975).Cercetătorii au interpretat acest răspuns ca pe o caracteristică a self-ului şi nu ca pe particularitate a modului în care se vedea boxerul Muhammad Ali.Allison, Messick şi Goethals (1989) au descoperit tendinţa de a ne percepe ca fiindsuperiori celorlalţi când ne referim la moralitate (onestitate), dar nu şi atunci când avem învedere inteligenţa. Ei au dat numele celebrului campion acestei tendinţe.S-a demonstrat că oamenii au tendinţa de a se percepe pe sine ca având mai multecomportamente dezirabile decât ceilalţi şi mai puţine comportamente indezirabile decâtaceştia. Aceasta se datorează faptului că încercăm să ne facem o imagine de sine pozitivă princompararea cu ceilalţi, atât pentru a ne menţine o stimă de sine înaltă, cât şi pentru felul în carene văd ceilalţi.Prezenţa acestui efect a fost verificată pe diferite populaţii americane şi vest-europene.Sub îndrumarea lui S. Chelcea (1999) a fost realizat un studiu similar şi pe o populaţie
 
românească de studenţi. Aceste studii au demonstrat că subiecţii chestionaţi consideră cătrăsătura de personalitate „onestitate” este mai pregnantă la propria lor persoană decât laceilalţi, în timp ce inteligenţa este considerată a fi o trăsătură de personalitate ce caracterizează populaţia în general. Totuşi, studiul efectuat pe populaţie românească a relevat o serie decaracteristici proprii.Allison ş.a. (1989) au explicat efectul Muhammad Ali prin diferenţele care există întredimensiunile onestităţii şi inteligenţei: dezirabilitate, controlabilitate şi verificabilitate. Prinstudiile lor au ajuns la următoarea concluzie: ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că onestitatea este considerată mai dezirabilă, mai controlabilă şi mai puţin verificabilădecât inteligenţa. (Chelcea, 1999)O multitudine de studii din domeniul psihologiei sociale s-au axat pe studiul imaginii desine în diferite contexte de cercetare: compararea socială, atribuirea, teorii ale dezvoltăriisociale, identitate socială etc. Întrucât noi am folosit ca punct de plecare Efectul MuhammadAli pentru studiul de faţă, ne vom opri doar la acele cercetări care au abordat problematicaonestităţii şi a inteligenţei.Efectul Muhammad Ali este un proces de
comparare socială 
, de raportare a individuluila ceilalţi. Festinger (1980), unul dintre cercetătorii de referinţă ai acestei noţiuni de psihologiesocială, este de părere că fiecare individ are tendinţa de a-şi evalua opiniile şi aptitudinile, iar când mijloacele obiective non-sociale lipsesc, evaluarea se face prin compararea cu opiniile şiaptitudinile celorlalţi. Mai mult, tendinţa de comparare cu celălalt scade pe măsură ce creştediferenţa între individ şi celălalt de referinţă (Doise, 1996). Pornind de la aceste cercetări,Codol (1984) pune în evidenţă legătura care există între efectele de conformis şi presiuneauniformizatoare şi tendinţa de diferenţiere a indivizilor. Este vorba despre
conformismul  superior de sine
sau efectul P.I.P. (Primum Inter Pares). Codol consideră că indivizii nu secompară în funcţie de incertitudine, ci în funcţie de normele sociale în vigoare într-o situaţie încare Eul şi celălalt sunt implicaţi simultan. Autorul consideră că „pentru un ansamblu definit deindivizi, există în general o tendinţă a fiecăruia de a afirma că el personal este mai conform cunormele în vigoare în acest ansamblu decât ceilalţi participanţi în general.” (Neculau, 1996) Cucât gradul de normativitate al acestor norme este mai ridicat, cu atât această tendinţă este mairidicată.Tot Festinger (1953) demonstrează si importanţa conformismului public care conduce,in cele din urmă, la acceptarea privată. Conform teoriei sale, atracţia pe care o resimte individulfaţă de grup hotaraşte cuantumul influenţei la nivel privat. Cu cat individul este mai atras degrupul de apartenenţă ( şi atracţia depinde de recompensele oferite de grup membrilor pentruacceptatrea normelor), cu atăt schimbarea privată a atitudinii va fi mai semnificativă. (Boncu,2002)În paralel cu conformismul superior de sine există un fenomen analog şi la nivelulcomparării între grupuri, respectiv „conformism superior al propriului grup”: indiviziiconsideră grupul căruia îi aparţin drept mai conform cu normele sociale decât celelalte grupuri.Intr-un studiu realizat Goodnow (1984) ce a vizat
reprezentările sociale ale inteligenţei
a ajuns la concluzia că „inteligenţa constituie o valoare socială esenţială a culturii occidentale”(Neculau, 1996). Tot pentru a reliefa importanţa pe care o are inteligenţa la nivelul societăţiimenţionăm şi studiul lui Deschamps ş. a. în care adolescenţii trebuiau să ierarhizeze, în funcţiede importanţă, 14 valori personale. Rezultatele obţinute plasează pe primul loc inteligenţa, iar  pe locul al doilea onestitatea.Într-un studiu realizat de Van Lange în 1997 asupra dezvoltării sociale formuleazăipoteza
dezvoltării prosociale
conform căreia oamenii devin mai prosociali pe măsură ceîmbătrânesc deoarece ei învaţă rolul cooperării în cadrul interacţiunilor sociale. Acest studiu a
 
demonstrat că aparitia valorilor prosociale nu este dependentă de evenimentele sociale, ci deexperientele personale ale indivizilor.
Verificarea efectului Muhammad Ali pe o populaţie de poliţişti
În contextul actual, în care poliţistului i se cere să facă faţă unei multitudini de solicitări,atât de natură morală, cât şi intelectuală şi fizică şi date fiind caracteristicile acestei grupe profesionale (sistem închis, evaluarea activităţii după indicatori cantitativi, volum mare decunoştinţe ce trebuiesc acumulate într-un timp foarte scurt, sistemul de avansări etc.), neîntrebăm dacă acest efect apare şi la această categorie profesională şi dacă se va constata prezenţa lui atunci ne aşteptăm să apară unele elemente particulare.
Obiectivul
acestui studiu este verificarea prezenţei generalităţii efectului MuhammadAli în răndul poliţiştilor.Pentru a verifica prezenţa efectului în evaluarea self-ului şi a altora, vom înţelege self-ulca fiind „suma totală a judecăţilor şi sentimentelor persoanei despre ea însăşi ca obiect alcunoaşterii”, definiţie formulată de Rosenberg.În primul rând vom verifica generalitatea efectului utilizând termenii de onestitate şiinteligeă, introducându-se şi termenii „nivel redus de onestitateşi „nivel redus deinteligenţă” pe o populaţie de poliţişti ieşeni. Totodată suntem interesaţi să identificăm şi modulîn care se realizează auto-atribuirea intensităţii gradului în care cele două trăsături (onestitate şiinteligenţă) sunt considerate ca definitorii pentru personalitate atunci când se face comparareacu un altul semnificativ.În ciuda diferenţelor care ţin atât de nivelul cultural românesc, cât şi a celor legate desistemul poliţienesc ne aşteptăm ca efectul Muhammad Ali să se manifeste la poliţişti îngeneral. De asemenea trăsăturile ce ţin de moralitate vor fi considerate ca fiind mai dezirabile,mai controlabile şi mai puţin verificabile în comparaţie cu cele care ţin de aptitudineaintelectuală incriminată în studiul nostru.Dezirabilitatea a fost definită ca ceva ce este bine să posezi. Prin controlabilitate s-ainţeles proprietatea trăsăturilor de personalitate de a fi create, dezvoltate sau eliminate prinvoinţă sau eforturi proprii.Designul nostru experimental este de tipul 2 (trăsătură de personalitate) x 2 (valenţatrăsăturii).
Ipotezele:
1.Efectul Muhammad Ali se fi preyent şi în cazul poliţiştilor.Ipoteza se va valida dacăvom obţine diferenţe semnificative între mediile obţinute la scorurile auto şiheteroatribuite la cele dimeniunile onestitate şi inteligenţă.2.Poliţiştii consideră onestitatea ca fiind mai dezirabilă decăt inteligenţa. Ipoteza se vavalida dacă vom obţine diferenţe semnificative intre mediile obţinute la cele douădimensiuni.3.Poliţistii consideră onestitatea ca fiind mai controlabilă decăt inteligenţa. Ipoteza seva valida dacă vom obţine diferenţe semnificative intre mediile obţinute la cele douădimensiuni.4.Poliţiştii consideră onestitatea ca fiind mai puţin verificabilă decăt inteligenţa.Ipoteza se va valida dacă vom obţine diferenţe semnificative intre mediile obţinutela cele două dimensiuni.

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
ecaterina1983 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->