Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Doamna cea bună

Doamna cea bună

Ratings: (0)|Views: 7|Likes:
Published by SteaEmy

More info:

Published by: SteaEmy on Nov 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2014

pdf

text

original

 
Doamna cea bună
 
Într-
un ţinut veni de undeva o doamnă bogată care îşi cumpără mult pământ îşi clădi un castel, se înconjură de servitori şi lucrători şi se împrieteni cu toţi boierii şi  boiernaşii din părţile locului, vizitându
-se reciproc. Spre
deosebire de ceilalţi, se arăta a fi şi o bună creştină. Îl cinstea pe preot, care se dovedea a fi pătruns de misiunea lui. Doamna mergea regulat la biserică şi ajuta întotdeauna parohia când era nevoie de vreo contribuţie pentru reparaţii, pentru întreţin
ere pentru orice.
Ajută şi săracii. Preotul făcea adesea apeluri la creştinii prezenţi, mai ales la cei mai avuţi, să fie generoşi, să ajute nu numai biserica, ci şi pe cei săraci din comunitate, şi de oriunde ar fi, în aşa fel încât toţi să trăiască între
 
ei ca fraţii şi să se iubească, precum porunceşte Mântuitorul. Doamna noastră se dovedise sensibilă la aceste apeluri, uneori chiar în aşa măsură, încât cei din jur cam râdeau de ea. O  bănuiau de bigotism. Ei, în general, nu prea luau în seamă apelurile preotului, deşi
el repeta mereu
învăţătura Evangheliei, că grija
 
tuturor trebuia să fie să
-
şi trimită comori în ceruri, nu să
-
şi adune bunuri, adesea inutile, pe pământ. Cele din ceruri îi vor ajuta la Judecată, precum este scris: "Ce aţi făcut unuia din aceşti mai mici ai
Mei, Mie mi-
aţi făcut' (Matei 25, 40). Şi mai zicea preotul
 
vouă vă faceţi. Cine dă, lui îşi dă! Văzând doamnă că predica preotului nu prea era ascultată, s
-
a gândit să
-l ajute în
 propovăduire şi
-
şi facă prietenii să înţeleagă mai concret apelurile şi
 
 promisiunile lui. Într-
o zi se deghiză cu multă artă într 
-
o cerşetoare, îşi schimbă vocea şi porni prin sat după cerşit, prefăcându
-
se a fi bolnavă, şi neputincioasă, şi căindu
-
se că e singură şi că are o casă de copii. Îşi repeta istoria
 
la fiecare poartă şi în faţa fiecărui trecător pe care îl întâlnea. Unii au dat
-
o afară, alţii au refuzat
-o
 brutal, asmuţind câinii după ea, alţii i
-au dat ceva din resturile servitorilor sau din
mâncarea câinilor. Unii, ca să scape de ea, i
-au dat câte o
coajă de pâine uscată, o  bucată de mămăligă mucegăită, un pumn de făină, o roşie stricată, de obicei nu ceea ce le prisosea, ci ceea ce nu le mai trebuia, fiind şi aşa gata de aruncat. Ea mulţumea şi strângea totul în traistă. Şi venea şi a doua zi.
 
O săptămână întreagă a cerşit astfel, bătând la porţile conacurilor boiereşti, ale notabilităţilor satelor, ale gospodarilor, dar şi ale săracilor, din mâinile acestora
alegându-
se adesea cu daruri mai bogate decât cele căpătate de la cei avuţi. Săracii înţelegeau mai bine sărăcia şi, adesea, îşi cereau iertare că nu puteau fi mai darnici.
 
Pentru duminica următoare, cerşetoarea redeveni doamna care era de fapt, şi anunţă o mare recepţie la castelul ei. Trimise invitaţii tuturor marilor familii din împrejurimi şi tuturor notabilităţilor. Invitaţia era o mare cinste. Spre mirarea tuturor, invitase la masă şi oameni mai săraci.
 
Începuseră să sosească cei bogaţi, cu trăsuri scumpe, îmbrăcaţi în haine alese, doamnele în toalete elegante, şi toţi fură primiţi într 
-un salon imens unde doamna,
gazdă, precum se şi cuvenea, făcea în persoană onorurile casei, salut
ându-
i şi
 primindu-
i pe invitaţi. Săracii stăteau mai pe la uşă, neîndrăznind să intre înăuntru. Doamna îi chemă pe toţi. Şi, când toţi invitaţii sosiseră, se deschiseră uşi mari într 
-
o parte şi într 
-
alta. Acolo unde se vedeau mese încărcate de toate bunătăţile, fură invitaţi săracii. Şi intrară, cam stânjeniţi, cam nelalocul lor. Dar doamna insistă.
Vis-a-vis, într-
o sufragerie şi mai mare, şi mai somptuoasă, erau mese deocamdată goale şi fiecare loc era marcat cu numele fiecărui invitat din cei mari, din cei  bogaţi. Intrară înfumuraţi şi mândri de marea cinste. Luară loc, şi atunci intrară servitorii, îmbrăcaţi sărbătoreşte şi înmănuşaţi, purtând tăvi de aur şi a
rgint.
Depuseră în faţa fiecărui invitat o coajă de pâine uscată, o bucată de mămăligă mucegăită din mâncarea servitorilor şi a câinilor, o roşie stricată, un cartof şi câte alte nimicuri de care te apuca scârba numai văzându
-
le, încât toţi rămaseră înmărmuriţi. Nu ştiau ce să creadă. Gândeau că gazda
 
a încurcat saloanele, căci văzuseră mesele la care se instalaseră săracii. Erau gata să se scandalizeze, să
 protesteze
ofensaţi de marea batjocura
. - Nu, n-
am încurcat saloanele, îi lămuri gazda. Ei m
-au miluit cu ce au avut mai
 bun, din sărăcia lor, ba mi
-
au cerut şi iertare pentru că nu
-mi puteau da mai mult.
Eu sunt cerşetoarea care am cerşit pe la porţile voastre zilele trecute. Vă amintiţi

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->