Contributia educatiei la dezvoltarea economic

Lect. univ. dr. Claudiu CICEA Lect. univ. dr. Cosmin DOBRIN Cea mai importanta lege dintre toate este legea dezvoltarii continue. Su actiunea ei! oamenii capata intelepciune pe masura ce inainteaza in varsta! iar societatea se per"ectioneaza.# C$ristian Nestell Bovee% Rezumat Lucrarea prezinta contri utia educatiei la dezvoltarea economica. &rincipalele aspecte analizate' scurt istoric privind in"luenta educatiei asupra dezvoltarii economice! principalele modalitati de in"luenta! precum si e"ectele negative ale su si supraeducarii. Aspectele analizate reprezinta rezultate stiinti"ice ale proiectului de cercetare E"icienta micro si macrosistemica in activitatea de invatamant superior din Romania (cod CNCSIS %%)*+,,)! director de proiect lect. univ. dr. Claudiu Cicea-. Abstract % C$ristian Nestell Bovee (%.+,/%0,1- 2 scriitor si avocat american Dezvoltarea economica reprezinta o "orma de mani"estare a dinamicii macroeconomice care presupune un ansam lu de trans"ormari calitative! cantitative si structurale! atat in economie! cat si in cercetarea stiinti"ica si te$nologica! in mecanismele si structurile organizationale ale economiei! in modul de gandire si de comportare a oamenilor. &rin urmare! nu poate e3ista o dezvoltare economica "ara indeplinirea unor conditii sociale! "ara sc$im area cadrului institutional. Cu toate acestea! o mare parte din literatura economica re"eritoare la dezvoltarea economica a ramas oarecum indi"erenta la dimensiunea sociala a "enomenului! neluand in considerare aceste conditii! "ara de care procesul de dezvoltare nu ar putea e3ista. &e masura dezvoltarii economice! institutiile educationale su"era o modi"icare in ceea ce priveste "unctiile acestora. In interiorul asa/numitelor societati traditionale#! educatia se re"era! in principal! la transmiterea si receptarea de cunostinte! la "ormarea unei opinii pu lice! la mentinerea unui larg consens social. De asemenea! apar noi "unctii ale institutiilor educationale! care capata o importanta deose ita. O ast"el de "unctie se re"era la institutia de invatamant ca la un agent de recrutare si repartizare a individului sau grupului de indivizi spre di"erite roluri sau pozitii economice! in interiorul structurii sociale. Din aceasta cauza! atat in tarile dezvoltate! cat si in cele in curs de dezvoltare! educatia a devenit o varia ila cu pro"unde in"luente in progresul societatii umane "acilitand! dar si impiedicand dezvoltarea economica. Scurt istoric Cercetarile si documentele atesta "aptul ca la inceputul secolului al 4I4/lea ma5oritatea ar atilor si o treime din "emeile din America de Nord si Europa Occidentala aveau cunostinte de scriere si citire. Acest "apt e3plica trans"ormarile economice masive! reprezentate in special de revolutia industriala! petrecute in aceste tari la inceputul secolului respectiv. Literatura de specialitate e3plica di"erentele educationale e3istente intre di"eritele natiuni (sau c$iar in interiorul acestora- nu atat prin initiative ale statului! cat mai ales prin dorinta mem rilor societatii "undamentata pe sc$im arile in mediul economic si pe e3istenta unor structuri din ce in ce mai comple3e privind "orta de munca. Ast"el! dezvoltarea educatiei s/a azat pe dezvoltarea centrelor ur ane! a retelelor de transport! pe aparitia unor noi pro"esii care solicitau in mod automat un nivel adecvat de dezvoltare a invatamantului. %

De aceea! in timp ce literatura economica este preocupata de evaluarea ene"iciilor individuale si colective ale educatiei si "oloseste rezultatele ca indicator al contri utiei educatiei la dezvoltarea economica! perspectiva istorica si sociala pune accentul pe relatia dintre domeniul economic si cel educational. Ast"el! dezvoltarea invatamantului a "ost consecinta unor sc$im ari de natura economica care s/au petrecut in cadrul societatii! iar! mai apoi! educatia devine catalizatorul dezvoltarii economice. Imediat dupa cel de/al Doilea Raz oi 6ondial! cercetarile privind capitalul uman au luat o amploare deose ita! ca urmare a planurilor de a5utorare a regiunilor devastate de raz oi (Europa Occidentala! 7aponia-! dar si a altor regiuni su dezvoltate (A"rica! Asia-. Aceste planuri presupuneau trans"eruri de capital si de te$nologie! a caror e"icienta si "inalitate era strict dependenta de nivelul de educatie a populatiei auto$tone care le "olosea. In acelasi timp! cercetarile din Statele 8nite au a5uns la concluzia ca! istoric vor ind! peste 1,9 din cresterea de venit pe cap de locuitor din aceasta tara este rezultatul investitiilor educationale. :otusi! la acea vreme! rezultatele analizelor si cercetarilor nu au avut implicatii asupra politicilor educationale. E"ectul a "ost mai mult de a crea in cadrul societatii opinia ca era ene"ic sa se mareasca investitiile in educatie atat in tarile dezvoltate! cat si in cele mai putin dezvoltate! "ara a se indica un instrumentar de alegere a variantei optime de investitii si "ara a se preciza cum contri uie educatia! in mod concret! la procesul dezvoltarii. +. 6ai tarziu! pe aza unor studii privind capitalul uman! C. A. Anderson si 6. 7. Bo;man+ (%0<=- au emis ipoteza ca invatamantul primar (acolo unde practic se realizeaza al"a etizarea societatii- in"luenteaza mai mult nivelul de dezvoltare economica decat invatamantul secundar sau tertiar. Aceasta optica s/a dovedit a "i eronata. E3perienta umana a demonstrat ca nu este de a5uns dezvoltarea invatamantului primar (care "urnizeaza in"ormatii putine si cu caracter general- pentru a o tine o dezvoltare economica. :ot in aceeasi perioada! >. ?. ?ar ison si C. A. 6@ers= (%0<1- au realizat un sistem de indicatori privind capitalul uman. In ciuda celor a"irmate de predecesorii lor! acesti indicatori sunt ast"el construiti incat sa relie"eze importanta invatamantului secundar si tertiar la dezvoltarea economica. Din pacate! "olosirea indicatorilor mentionati mai sus a avut e"ecte dezastruoase asupra dezvoltarii anumitor tari. 6ai concret! a condus la o mare discrepanta privind "ondurile alocate pentru invatamantul primar! secundar si tertiar. &rimul dintre acestia era privit doar ca un "urnizor pentru invatamantul secundar. Ast"el! ideea ca pregatirea te$nica si stiinti"ica! realizata in invatamantul secundar si tertiar! ar avea o contri utie mai mare la dezvoltarea economica s/a dovedit a nu avea "undament. La s"arsitul anilor AB, si inceputul anilor A., a aparut o noua modalitate de analiza a relatiei educatie 2 dezvoltare economica. Aceasta noua tendinta se aza pe analiza cost 2 ene"iciu si a ratelor de renta ilitate! ale carei concluzii si implicatii politice au "ost analizate pentru prima oara de C. &sac$aropoulos in doua studii ma5ore1 (%0B= si %0.%-. &e scurt! concluziile au "ost urmatoarele' in toate tarile ratele de renta ilitate sunt ma3ime la nivelul primarD in tarile mai putin dezvoltate ratele de renta ilitate in educatie (care e3prima e"icienta acestei activitati- sunt mai mari decat in tarile dezvoltateD ratele de renta ilitate pentru invatamantul general sunt mai mari decat ratele de renta ilitate pentru invatamantul te$nic sau stiinti"ic. Implicatiile politice ale acestor concluzii sunt evidente atat pentru tarile dezvoltate! cat si pentru cele mai putin dezvoltate. Am ele tre uie sa "aciliteze dezvoltarea invatamantului de la nivelul in"erior (primar- si sa acorde o atentie sporita invatamantului secundar si tertiar datorita costurilor mai ridicate pe care le implica acesta. In mod special! tre uie sa se tina cont de pericolul unei su ventionari masive a nivelului tertiar de +

invatamant! unde ratele individuale de renta ilitate pot "i mari! dar ene"iciile sociale nesigure (de e3emplu! emigrarea persoanelor cu studii superioare in alte tari-. Cum contribuie educatia la dezvoltare? Desi literatura economica prezinta numeroase argumente re"eritoare la rolul educatiei in dezvoltarea economica! ea nu a precizat clar modalitatile in care scoala in"luenteaza indivizii pentru a deveni mai productivi si nici nu a studiat indea5uns acele e"ecte necuanti"ica ile care contri uie indirect la dezvoltarea economica. Studiile privind modul in care scoala in"luenteaza indivizii pentru a deveni mai productivi au "ost "acute inca din anii AB,' D. C. 6cClelland si D. C. Einter) (%0<0- si A. InFeles si D. B. ?olsinger< (%0B1-. Aceste analize au condus la ideea ca educatia in"luenteaza sc$im ari in atitudinea mem rilor societatii! cu e"ecte directe asupra dezvoltarii. 6cClelland a reusit sa demonstreze ca perioadele istorice de dezvoltare economica si sociala au "ost insotite de o crestere a nevoii de acumulare# a populatiei! care nu poate "i satis"acuta decat prin educatie. In acelasi timp! A. InFeles a sugerat ideea ca modernizarea societatii# nu poate "i posi ila "ara o atitudine individuala adecvata care este! intr/o proportie covarsitoare! rezultatul educatiei. In opinia lui A. InFeles! principala contri utie a educatiei la dezvoltarea societatii se "undamenteaza pe capacitatea de a trans"orma atitudinile si valorile individuale de la traditional# la modern#. >ara indoiala! au e3istat si alti autori care au studiat legatura dintre educatie si dezvoltare economica. Ast"el! 7. R. Cood@ si I. EattB (%0<.- au a"irmat ca e3istenta unei traditii privind al"a etizarea este esentiala pentru o atitudine rationala# in orice societate! care la randul ei! contri uie la dezvoltarea economica. In ceea ce priveste e"ectele necuanti"ica ile ale educatiei! analizele s/au concentrat pe doua mari directii ' %- Relatia dintre educatie si sistemul politic. Studiile e"ectuate pana in prezent sugereaza "aptul ca educatia contri uie la dezvoltarea economica numai in cazul e3istentei unui sistem politic democratic! care sa asigure un trans"er de putere corect si normal. Inter"erenta celor doua notiuni (educatie si sistem politic- este sustinuta si de analizele e"ectuate in tarile dezvoltate potrivit carora sta ilitatea politica! asociata cu un trans"er de putere normal si cu un nivel redus al violentei este limitata doar la acele tari a caror populatie prezinta un nivel ridicat de educatie. +- Relatia dintre educatie si cresterea demogra"ica. Analizele e"ectuate au demonstrat teza potrivit careia cresterea demogra"ica este in mod necesar "undamentata pe marirea sperantei de viata. La randul ei! speranta de viata se azeaza pe educatie! datorita modului de $rana si a diagnosticelor im unatatite! a reducerii timpului de munca si a di"icultatii muncii etc. :otusi! tre uie recunoscut "aptul ca! in ciuda numeroaselor cercetari ale stiintelor sociale privind rolul educatiei in dezvoltarea unei societati! implicatiile acesteia nu sunt atat de evidente. De alt"el! in trecut! in aproape toate tarile dezvoltate de astazi! una dintre principalele sla iciuni ale planurilor de dezvoltare era aceea ca "oloseau concluziile cercetarilor in mod selectiv! pentru a 5usti"ica politicile educationale ale acelor vremuri care erau adoptate din cu totul alte motive (de cele mai multe ori! politice-. Efectele negative ale subeducarii >ara indoiala! lipsa educatiei si a unei pregatiri pro"esionale adecvate are e"ecte negative atat asupra individului! cat si asupra comunitatii din care "ace parte. 8n prim e"ect negativ se re"era la discrepanta veniturilor o tinute de persoane care au ene"iciat de educatie! "ata de celelalte persoane. Intr/adevar! o =

persoana care a a solvit un liceu sau o institutie de invatamant superior inregistreaza! pe intreaga perioada de viata! un venit mai mare decat o persoana care a a solvit gimnaziul. 6ai tre uie precizat ca acest e"ect se propaga in lant! su "orma unui ulgare de zapada. 6ai concret! persoana care nu a ene"iciat de educatie! si in consecinta are un venit mai mic! nu va avea resurse "inanciare su"iciente pentru a putea contri ui la educatia urmasilor sai. 8n alt e"ect negativ al lipsei educatiei se re"era la e3cluziunea sociala al indivizilor. Con"orm lui :. Burc$ardt! prin e3cluziune se intelege procesul de neparticipare pe termen lung la viata economica! civica si sociala a unui individ! in cadrul comunitatii din care "ace parte. >orma cea mai des intalnita de e3cluziune este aceea de pe piata "ortei de munca. Ast"el! mai multe studii sociologice e"ectuate la nivel national se re"era la "aptul ca ma5oritatea indivizilor "ara educatie nu au lucrat niciodata cu carte de munca. Activitatile des"asurate de ei sunt "ie in domeniul agriculturii (la sapa#! la porum # sau la "erma#-! "ie in economia su terana (munci ocazionale! ziliere! care nu presupun o cali"icare-. :inerii care nu au mai urmat o alta "orma de invatamant dupa educatia primara! precum si cei care au a andonat scoala in timpul invatamantului o ligatoriu au reusit sa invete o meserie "ie de la parinti (zugrav! tamplar! tapiter! mecanic auto-! "ie la locul de munca unde au lucrat pe o perioada scurta de timp. Ca o consecinta a acestui e"ect negativ al lipsei de educatie! indivizii se pot con"runta cu diverse pro leme la locurile de munca' starea de nesiguranta privind locul de munca! intarzieri la plata muncii prestate! permanenta suspiciune a anga5atorului "ata de ei! o ligatia depunerii unei garantii la anga5are care de multe ori depaseste veniturile o tinute in cateva luni de zile de munca etc. Concluzia generala a acestor studii sociologice este aceea ca indivizii "ara educatie sunt a"ectati intr/o proportie mult mai mare de "enomenul de e3cluziune de pe piata "ortei de munca decat cei care au ene"iciat de educatie. Efectele negative ale supraeducarii Nu putem inc$eia aceasta analiza a relatiei educatie 2 dezvoltare economica "ara a prezenta si cateva e"ecte negative ale supraeducarii. In tarile dezvoltate! e3pansiunea post elica a invatamantului a "ost asociata cu rapida dezvoltare economica. Cererea de "orta de munca cali"icata (educata- tinea pasul cu o"erta de munca si de aceea ratele de renta ilitate individuale sau sociale erau relativ constante. :otusi! odata cu diminuarea ratei de dezvoltare economica! s/a o servat o scadere semni"icativa a ratelor de renta ilitate! mai ales pentru invatamantul tertiar. Era evident ca "orta de munca era supraeducata# si a aparut un oarecare scepticism re"eritor la continuarea investitiilor in domeniul educatiei! cel putin la nivelul e"ectuat pana atunci. In mod ironic! pro lemele si ingri5orarile actuale din tarile dezvoltate privind invatamantul au "ost anticipate cu cel putin un deceniu de catre tarile mai putin dezvoltate. In continuare vom prezenta doua e"ecte negative ale supraeducarii. Efectul de roata dintata In conditiile actuale ale unei dezvoltari "ara precedent a stiintei si te$nologiei! persoanele care au o pregatire educationala speci"ica pentru ocuparea unui post sau pentru des"asurarea unei pro"esii detin un avanta5 covarsitor "ata de cei ce nu au pregatirea necesara. Acest lucru a condus la o ma5orare a cererii pentru nivele superioare de educatie (secundar si tertiar-! care in sc$im ! a dus la o crestere a nivelului minim de educatie necesar ocuparii posturilor. Acest e"ect! cunoscut su denumirea de roata dintataG! a avut doua consecinte negative asupra "ortei de munca. 6ai concret a condus la ' indepartarea celor mai putin educati de la slu5 ele lor de catre indivizii cu educatie superioara. Studiile realizate au in"irmat credinta potrivit careia persoanele cu studii superioare accepta numai pozitii corespunzatoare cu pregatirea lor. Desi poate! de "apt! ei asteapta oportunitati de anga5are! atitudinile lor sunt realiste si se adapteaza conditiilor de pe piata "ortei de munca! acceptand! cel putin pe perioade scurte de timp! slu5 e in"erioare pregatirii lorD 1

 accentuarea pro lemelor de anga5are pentru cei cu educatie superioara (nivelul secundar si tertiar-. E3perienta a aratat ca acest tip de e"ect se mani"esta cu precadere in tarile mai putin dezvoltate unde e3ista o su ventionare masiva a invatamantului de catre stat (si! in consecinta! o "le3i ilitate mai mica a sistemului de invatamant- si o rata a soma5ului destul de ridicata. :otusi! in literatura de specialitate s/au e3agerat e"ectele negative ale acestui "enomen. In primul rand! este destul de di"icil de masurat incidenta lui asupra indivizilor. Ast"el! o parte dintre persoane! considerate "ara loc de munca! nu pot ocupa anumite posturi corespunzatoare cu asteptarile lor datorita lipsei de pregatire si cali"icare si nu datorita inlaturarii lor de catre persoane cu educatie superioara. In acelasi timp! ocuparea unui post de catre o persoana supracali"icata! este destul de limitata ca timp! deoarece aceasta isi doreste gasirea unei slu5 e corespunzatoare pregatirii ei. Efectul asupra economiilor rurale educarea, instruirea a dus la declinul economiei rurale In tarile in care ma5oritatea "ortei de munca este concentrata intr/o agricultura de su zistenta! s/a demonstrat ca e3pansiunea educationala a contri uit! c$iar daca nu $otarator! la declinul economiei rurale. &ersoanele care au "ost educate migreaza catre marile aglomeratii ur ane! generand concomitent doua pro leme "undamentale' pe de o parte! comunitatea rurala este lipsita de "orta de munca necesara des"asurarii in continuare a activitatilorD pe de alta parte! "orta de munca din mediul ur an creste mult mai mult decat o"erta! generand soma5! in"ractionalitate etc. Cu toate acestea! nu putem a"irma ca invatamantul este cauza determinanta a acestor mutatii in populatia unei tari. Re"erindu/ne la primul "enomen! principalul motiv pentru care persoanele migreaza dintr/un mediu in altul (si! in special! de la cel rural la cel ur an- este reprezentat de oportunitatile privind o tinerea unui venit! privind ocuparea unui loc de munca. Intr/adevar! predilectia persoanelor educate de a migra scade pe masura ce discrepantele dintre oportunitatile ur ane si cele rurale sunt mai mici. 6ai mult decat atat! desi pot vizita centrele ur ane pentru di"erite perioade de timp in scopul gasirii unui loc de munca! o mare parte dintre acestia se reintorc in mediul rural! in cazul negasirii unei slu5 e convena ile. In ceea ce priveste al doilea "enomen! al soma5ului din mediul ur an! studiile e"ectuate au aratat ca asocierea e3clusiva dintre migratia rurala si soma5ul ur an este! in anumite cazuri! eronata' emigrantii din mediul ur an ocupa deseori posturi pe care persoanele nonemigrante le re"uza sau sunt incapa ile sa le ocupe! emigrantii pot avea cali"icare superioara "ata de persoanele nonemigrante etc. (A. ?. ?a;le@0-. >ara indoiala! su "alsa relatie di$otomica dintre mediul rural si cel ur an! e3ista o legatura sim iotica' o parte din veniturile o tinute din mediul ur an sunt "olosite in mediul rural pentru dezvoltarea acestuia! care la randul ei! contri uie la scaderea migratiei catre mediul ur an! "enomen des intalnit in Romania dupa revolutie. 6igratia si ur anizarea au e"ecte pozitive asupra dezvoltarii economice a unei natiuni si orice incercare de a restrange in mod arti"icial in"luenta lor este ine"icienta. In mod special! incercarea de a controla migratia catre mediul ur an printr/o re"orma a sistemului de invatamant in mediul rural nu a avut succes in nici o tara! desi in unele tari mai putin dezvoltate ideea este inca in voga. &redilectia catre migratie este rezultatul perceperii oportunitatilor de munca din mediul ur an si nu are legatura cu ceea ce se invata in scoala. 6ai mult decat atat! teza potrivit careia orientarea scolilor catre pro"iluri agricole ar conduce la dezvoltarea rurala este lipsita de argument (de e3emplu! in"iintarea unei scoli de $orticultura intr/o regiune agricola nu conduce automat la dezvoltarea economica a acelei zone! daca veniturile o tinute in urma )

prestarii acestei pro"esii sunt miciD prin urmare! in"iintarea scolii este o conditie necesara! dar nu su"icienta pentru dezvoltarea economica a zonei respective-. In loc de concluzie! putem a"irma ca educatia im unatateste aga5ul de cunostinte si aptitudini al indivizilor. Din acest motiv! ei sunt predispusi sa/si gaseasca un loc de munca adecvat pregatirii lor! care sa le "urnizeze un venit corespunzator. In masura in care gasesc aceste oportunitati de munca in mediul in care traiesc! isi vor des"asura activitatea acolo! contri uind la dezvoltarea economica a zonei respective. In situatia in care nu gasesc aceste oportunitati! atunci vor migra spre alte zone (de regula de la mediul rural la cel ur an-! generand e"ectele negative prezentate anterior.

Bibliografie %. ANDERSON! C. A. +. BOE6AN! 6. 7. ! B8RC?ARD:! :.! LE CRAND! 7.! &IAC?A8D! D. =. COODH! 7.R.! EA::! I. 1. ?ARBISON! >. ?.! 6HERS! C. A. ). ?AELEH! A. ?.! >ERNANDEI! D.! SINC?! ?. <. INJELES! A.! ?OLSINCER! D. B. B. 6C CLELLAND! D.C..EIN:ER! D. C.

<