Prof.

Georgeta Cozma Roman modern, subiectiv, contemporan

,,Cel mai iubit dintre pamanteni, M. Preda

Scriitorii perioadei postbelice sunt preocupati nu numai de romanul obiectiv, realist, ci si de romanul subiectiv, de analiz psihologic, optnd pentru noi formule narative in linia lui Andre Malraux: romanul-eseu, romanul-document, romanul-parabol. Spre deosebire de romanul traditional in care naratorul este omniscient, oferind o perspectiva exterioara, demiurgica ( N. Manolescu), in romanul subiectiv personajele sunt naratori perspectiva narativ este interioara, subiectiva si unica naratiunea se desfasoara la persoana !. !ltimul si cel mai valoros roman al lui M. Preda, Cel mai iubit dintre pamanteni a fost publicat in "#$%, cu cateva saptamani inainte de moartea scriitorului. &onsiderat de critica un ,,roman total'(. Simion), ,,un roman complet ' N. Manolescu), care isi propune sa anali*e*e istoria dramatica a epocii stalinisto+ comuniste prin confesiunea protagonistului, ,ictor Petrini.,,&e mai iubit..-- este un roman modern de tip subiectiv, deoarece scriitorul propune " perspectiva narativa interioara si psihologica . #roul este martor si narator. $aratiunea se derulea*a la persoana !- marca a autenticitatii + , ca o ampla confesiune, intrerupta o singura data, in volumul ..., cand locul naratorului !, ,ictor Petrini, este luat de naratorul !!, avocatul &iceo, prietenul filosofului.Naratiunea glisea*a asadar de la perspectiva subiectiva la aceea obiectiva. Alte marci ale romanului subiectiv pre*ente in textul lui Preda sunt : flu%ul constiintei memoria afectiva luciditatea autoanalizei autenticitatea anticalofilia. Personajul se caracteri*ea*a prin te/nicile specifice pro*ei analitice : pe cale directa, prin : autocaracteri*are, monolog interior, caracteri*area de catre celelate persona0e, dar si pe cale indirecta,prin : comportament, modul de a gandi si de a actiona,mediu social si intelectual,limba0 etc. &a surse de inspiratie, Marin Preda valorifica dramele personalitatilor culturale din acea vreme 1. 2laga, .on &araionm in conditiile instalarii regimului comunist in 3omania. &upratema romanului constituie sansa iluzorie a individului de a se opune istoriei opresive, relatia individului cu o societate convulsiva, care il desfiintea*a, transformandu+l intr+o ,,0ucarie-- a soartei. Aceasta tema a fost de*batuta si de alti scriitori contemporani, cum ar fi : Nicolae 2reban, Augustin 2u*ura, Al. .vasiuc, dar romanul lui Preda este considerat ,,cel mai cura0os roman dintre cele ce s+au scris la noi privitoare la sistemul comunist--'(. Simion). Compozitional , este alcatuit din zece parti , dispuse in trei volume , fiind un jurnal, o confesiune lucida si amara a unui om pe care sansa "+a ocolit. ,,&el mai iubit..--repre*inta romanul unei epoci '"#4%+ "#5%) si al unui destin individual , avand o structura polifonica, ingloband o suita de micro+ romane : roman de dragoste, care desfasoara viata afectiva a protagonistului in raport cu trei femei care i+au marcat existenta : Caprioara, 'atilda si &uz( 6
"

romanul unui intelectual+ urmarind destinul nefast al filosofului ,ictor Petrini, de doua ori inc/is, pus in situatia de a renunta la profesia lui, de a cunoaste experiente existentiale degradante 6 roman senzational- aspectele care generea*a sen*ationalul fiind : disparitia misterioasa a &aprioarei, uciderea tortionarului in ocna de la 2aia+Sprie, crima din teleferic 6 roman de moravuri- naratorul urmarind lupta pentru putere in cadrul !niunii Scriitorilor, compromisurile universitarilor in fata noului sistem politic, moravurile noii clase politice din ,,obsedantul dexceniu-- 6 roman social- in care se studia*a noile relatii dintre indivi*i si societate. Supratema contine, asadar, o multitudine de teme si motive care cuprind existenta in totalitatea ei : moartea, nasterea, iubirea, instrainarea de familie, insingurarea in cuplu si in societate, norocul schimbator- ,,fortuna labilis, sublimul si abjectia in iubire, timpul etc. 3omanul debutea*a si se inc/eie sub semnul parabolei. !ncipitul este o lunga reflectie asupra mortii : ,,Moartea e un fenomen simplu in natura, numai oamenii il fac inspaimantator--. )inalul sta sub semnul mitului fericirii prin iubire, asa cum l+a fixat in tipare imuabile Pavel in ,,Scrisoarea catre &orinteni-- : ,,daca dragoste nu e, numic nu e--. .ntre (ros si 7/anatos se desfasoara drama individului si a unei epoci. *itlul romanului poate fi inteles abia la sfarsit si con stituie o ironie amara: cel mai iubit dintre pamanteni n+are parte de dragostea semenilor6 mai mult decat atat, insasi Soarta nu+l iubeste, /ara*indu+i infrangeri si umilinte si facand din el un ucigas fara voie. S!2.(&7!1: Aflat intr+o situatie+limita, in inc/isoare, cu gandul la o posibila condamnare pe viata, pentru o fapta pe care o aflam abia la sfarsitul romanului, ,ictor Petrini isi povesteste viata, la cererea avocatului sau, &iceo, in vederea pregatirii apararii. Prima parte a acestei retrospective evoca tineretea lui +ictor Petrini , petrecuta inaintea si in vremea celui de+al doilea ra*boi mondial, cand 8timpul nu mai avea rabdare9 (ca si in 8Morometii9). &rescut intr+un oras transilvanean, in casa unui muncitor de la fabrica de avioane, ,ictor Petrini devine 8 un adolescent dur si turbulent9, ocolit de fete (carora le era frica de el) si urat de colegi pentru gandirea sa transanta. .ncetul cu incetul, tanarul se transforma intr+un alt Mare Singuratic, intr+un instrainat orgolios si revoltat impotriva lui :umne*eu, precum 1ucifer. (xistenta lui Petrini s+ar putea asemana cu destinul luciferic: 8caderea9 in .nfern incepe in adolescenta si tot ceea ce va urma (istoria absurda, detentia, iubirea convertita in ura, cele doua crime) constituie 8treptele9 coborarii in 8subterana9. (xpresia simbolica a 8subteranei9 o constituie 8munca9 la ucis de so bolani in care va fi aruncat profesorul universitar ,ictor Petrini. :eocamdata, persoana asupra careia isi revarsa liceanul neca*urile instrainarii sale este Mama. &u aceasta, fiul poarta discutii contradictorii pe teme religioase, ba c/iar, intr+o seara, o loveste peste bratul care facea asupra lui semnul crucii. Prima parte a volumului . ar putea fi privita si ca roman al formarii unui tanar . :in aceasta formare face parte si initierea erotica (episodul legaturii cu Nineta 3omulus), sfarsita curand prin plecarea fetei. :upa ce termina liceul, ,ictor Petrini se inscrie la ;acultatea de 1itere si ;ilosofie din acelasi oras, devenind un stu dent stralucit. Acum traieste o noua iubire. Se indragosteste, asemeni lui Stefan </eorg/idiu, de o tanara ingenua in aparenta, Caprioara, frumoasa, dar duplicitara. Aceasta cauta in fapt un sot,

pentru a+si repara onoarea patata. .ntre timp avortea*a si moare, dar gestul ei il va urmari nefast pe ,ictor. .ubirea pentru &aprioara a fost mai degraba rodul ,,cristalizarii,in termenii lui Stend/al,un ,,proces voluntar al ratiunii-- , dar nunta proiectata nu are loc. &autarea fetei de catre autoritati si anc/eta la care este supus Petrini constituie un mic roman sen*ational a carui enigma ramane nede*legata. :upa dobandirea licentei in filosofie, Petrini a predat logica la ,,Scoala normala-- dintr+un orasel ardelean. Aici cunoaste iubirea-pasiune, alaturi de 'atilda, sotia prietenului sau, Petrica Nicolau. 1anga ea traieste sublimul si ab0ectia, intelege ca iubirea+pasiune este in fapt suferinta, ,,iubirea+ pasiune inseamna sa doresti ceea ce te raneste si te distruge apoi--':enis de 3ougemont). ;emeie voluntara si dificila, fiinta abisala, ar/itrecta Matilda ii face viata un iad sotului ei, modestul poet si profesor Petrica Nicolau. &uplul se afla intr+un moment de cri*a cand si+a facut aparitia Petrini. Acesta tradea*a prietenia cu Petrica, el insusi fire labila, incapabil sa domine o femeie atat de puternica precum Matilda. :upa doi ani, divortul dintre sotii Nicolau pronuntandu+se, Petrini se casatoreste cu Matilda si se muta in somptuoasa ei casa. Abia acum incepe iadul pentru proaspatul sot, caci iubirea sti/iala a femeii oscilea*a intre patima si ura, cunoscand c/iar momente de violenta, cand dragostea coboara 8in subterana9. &ei doi sunt atrasi parca de o iubire irationala. &ronica acestei iubiri nefericite se desfasoara convulsiv, cuplul cunoscand exta*ul si agonia, sublimul dar si ab0ectia. Matilda trece de la tandrete la isterie 6 marturiseste ca are in interiorul ei ,,dusmani bi*ari-- care o determina sa dea spectacole lamentabile in fata iubitului si a familiei. Motivea*a iesirile ei prin descendenta slava. Alte scene completea*a degradarea progresiva a vietii con0ugale : scena de la bote*ul Silviei, fiica lor, petrecerea in familia Matildei etc. .maginea care sinteti*ea*a degradarea iubirii dintre cei doi soti este c/ipul Matildei, care capata trasaturi masculini*ate, ca intr+un mit intors al Androginului: 8imi arata un c/ip devastat, cu oc/ii pe 0umatate inc/isi, acest c/ip care nu era frumos decat printr+un misterios suflu interior, era parasit acum de armonia lui si mi se arata oc/ilor cu oribilele trasaturi ale unui barbat9. .n paralel cu existenta cuplului Petrini, sunt infatisate aspecte din viata politica si universitara a anilor ,-./. Acestea constituie o noua 8treapta9 a coborarii in .nfern, cand .storia devine absurda, mutilandu+i pe cei care nu se incadrea*a in 8patul9 ei procustian. Astfel, un mare filosof (trimitere 1. 2laga) este inlaturat si inlocuit cu un individ total nepregatit, iar unele discipline sunt scoase din planul de invatamant6 cel mai puternic om din facultate este caloriferistul (devenit secretar de partid)6 din ordinul lui Stalin, incepe amena0area &analului :unare+Marea Neagra, pe santierele caruia este distrusa intelectualitatea romaneasca6 un coleg al lui Petrini (un anume &ubles) este arestat, in timpul demonstratiei de > Noiembrie, din pricina ca strigase ca ,,Ardealul este pamant romanesc--. ,ictor Petrini devine un intelectual rasat, asistent universitar la catedra de filosofie. Autorul eseului ,,(ra ticalosilor--, Petrini are ambitia de a crea un sistem filosofic propriu, idealist, ,,o noua gno*a--, care ar putea contracara violenta sistemului politic comunist. Petrini resimte, in curand absurditatea timpului pe care+" traia6 c/iar in seara bote*ului fiicei sale, Silvia, acesta este arestat. Aici se inc/eie primul volum al romanului. +olumul al !!-lea dedebutea*a cu interogatoriile absurde la care este supus protagonistul. :estinul sau se va modifica brusc prin arestarea abu*iva, datorita unei scrisori primite de la un prieten al sau, fugit la Paris. Acu*at ca ar fi implicat in miscarea legionara ,,Sumanele negre--, Petrini este condamnat la trei ani de inc/isoare. .n prima parte a 0urnalului,

Petrini de*valuie tortura interogatoriilor, mecanismul distructiv al sistemului, al 0ustitieie, cinismul tortionarilor. &ondamnat pe nedrept, a0unge in minele de plumb de la 2aia Sprie. (ste o noua 8treapta9 a coborarii in .nfern, concreti*ata in imaginea dantesca a galeriilor intunecate, dar si in rautatea gardienilor analfabeti, dar stapaniti de mandria puterii.Protagonistul devine o noua 0ucarie a destinului, in momentul in care pentru a supravietui il ucide pe tortionar, impingandu+" in abisul intunecat al minei. &onsiderata drept un accident datorat neaten tiei, aceasta moarte trece neobservata. (liberat dupa trei ani si trei luni, persona0ul este trimis la ,,reeducare si recalificare, la munca de 0os-- : este obligat sa intre in ec/ipa de derati*are a ora sului, uciderea sobolanilor fiind, poate, ultima 8treapta9 a coborarii in .nfern. 7oate aceste aspecte (viata universitara, atitudinea autoritatilor, regimul detinutilor politici, trimiterea la 8munca de 0os9 a intelectualilor) alcatuiesc romanul politic si social. .nstrainarea in cuplu se adanceste cand Matilda isi tradea*a familia si il paraseste pe ,ictor, pentru a se castori cu Mircea, activist de partid cu functie mare in 0udet, apoi mare demnitar la 2ucuresti. ,ictor Petrini a0unge strungar, apoi contabil la o intreprindere (@3A&A), incercand sa ramana om intr+o lume ilogica.,olumul al ..+lea se inc/eie cu paginile de mare vibratie evocand moartea Mamei. +olumul al !l!-lea pre*inta intoarcerea lui ,ictor Petrini la mitul iubirii . &and pasiunea sau interesul pentru Mircea dispare, Matilda incearca sa revina in viata lui Petrini, tulburand inca o data viata acestuia. 3evine prea tar*iu, pentru ca in viata filosofului a intrat o alta femeie, &uz( Culala. Nascuta din nevoia de a umple golul lasat de moartea Mamei, aceasta dragoste se va dovedi o ilu*ie, &uz( 0ucand un rol nefast in viata lui. ;eminitatea ei si de aici si puterea re*ulta din continua fuga de identitate.&reativa, ea isi compune mereu alte fatete, alt trecut, uimindu+l pe filosof cu extraordinara sa capacitate de a trai in imaginar. Alaturi de Su*A el traieste o iubire exaltata, oarecum candida si pura. ,,Nu stiam daca eram cel mai iubit dintre pamanteni, dar eram unul dintre ei, simteam ca plutesc-- scria Petrini in 0urnalul sau. (roarea si de aici catasrofa re*ida din faptul ca ii ascunde acestuia faptul ca este casatorita cu un dipsoman..ntr+o excursie la munte, la Sinaia, se intalnesc toti trei in teleferic. .n incaierarea care se produce intre sotul lui Su*A si Petrini, dipsomanul cade in prapastie si moare. Acu*at de crima, Petrini a0unge din nou in inc/isoare.Abia acum aflam, asadar, motivul celei de+a doua detentii. .n urma 0udecarii procesului, Petrini primeste sase ani, iar Su*A un an. .ntrucat munceste peste norma, este eliberat dupa trei ani, dar nu mai continua relatia cu Su*A, intrucat reali*ea*a ca s+a autoilu*ionat in legatura cu ea si ca nu ar mai putea sa aiba incredere in relatia cu aceasta..n momentul in care Su*A renunta la ,,masti--, la 0ocurile ei creative, devine banala si neinteresanta. Protagonistul traieste o suita de esecuri pe toate planurile : in profesie, in prietenie, in incercarile de a se adapta la noile realitati social+politice, in dragoste. (roul se simte captiv, este un inadaptat, asemeni eroilor lui &. Petrescu, este Bomul de prisos din literatura rusa. 3eali*ea*a ca este prins in determinarile sociale : ,,sunt 0ucaria soartei--, dar spre deosebire de eroii lui &. Petrescu, el are atata forta incat sa riposte*e de fiecatre data, sa isi depaseasca esecurile. 3e+traind prin rememorare viata, Petrini isi analizeaza lucid momentele de cri*a care l+au condus inspre de*astru, dar nu renunta la dorinta de a fi fericit. .n inc/isoare scrie romanul vietii lui, cu sentimentul ca actul creatiei poate sa fie atat de miraculos ca si marile momente existentiale, nasterea si moartea. 1a fel ci :ostoievsCi, Preda crede ca exista un sublim in ab0ectia umana si totodata o do*a de ab0ectie in sublimul

trairilor.Sentimentele , afirma scriitorul,nu sunt libere,ci ,,inlantuite de circumstante-- care le poate altera. Petrini a cunoscut acel ,,descensus ad .nferos--, a coborat in .nfernul social si sentimental, dar a iesit invingator. :e asemenea, are revelatiea iubirii absolute, 0gape, fata de divinitate. :rumul sau a fost o calatorie initiatica, ,,un raspuns ce se da destinului, tragicului vietii-- 'M. (liade). ,,.nfrant in viata sociala, infrant in iubire, eroul afla in scriitura , in actul creatiei o bucurie recuperatoare.3eali*area in spirit , sugerea*a naratorul, poate sa fie sansa unui individ de a+si regasi verticalitatea.--' (. Simion).