Baltagul roman realist-traditional Scrie un eseu de 2 3 pagini despre tem i despre principalele componente de structur, de compoziie, de limbaj dintr-un

un text narativ studiat, aparinnd lui Mihail Sadoveanu. n elaborarea eseului, vei avea n vedere ur!"toarele repere#

- pre$entarea te!ei i a !odului de re%lectare a acesteia n textul narativ studiat& - preci$area instanelor co!unic"rii narative i a rolului acestora n textul narativ studiat& - evidenierea a patru particularit"i de construcie a subiectului i' sau particularit"i ale co!po$iiei
(de exe!plu# aciune, conflict, personaje, incipit, final, episoade/ secvene narative, tehnici narative, perspectiv narativ etc.)& - expri!area argu!entat" a unui punct de vedere despre li!ba*ul naratorului i al personajelor din textul narativ studiat.

Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este reprezentativ pentru constructia sa structurala si tematica traditional-realista, completand astfel tabloul stilistic si ideologic al romanelor perioadei interbelice, intre care pot fi identificate creatii romanesti cu elemente specifice de natura subiectiva, psihologica, autentica, anticalofica (de exemplu Ultima noapte, Adela, Maitreyi), sau obiectiva, realista (Ion) si balzaciana (Enigma Otiliei) !n mod paradoxal pentru cocentrarea si ritmul alert la naratiunii, romanul a fost incadrat intr-o varietate de tipuri de critica literara si anume" roman mitic (datorita preluarii mitului mortii si al renasterii naturii din balada Miorita), roman social, politist, initiatic, de dragoste !ntr-adevar, subiectul narativ permite mai mult sau mai putin argumentarea fiecarui dintre aspecte #in punct de vedere al ideologiei estetice insa, fiecare coordonata tematica mentionata mai sus dezvaluie o viziune despre lume, desprinsa indirect dintr-o perspective narativa, ce nu poate fi incadrata decat in dimensiunea traditional-realista !ntriga romanului si anume lipsa lui $echifor %ipan de acasa anunta cele doua teme ale romanului situate in prim plan" a mortii si a aflarii adevarului, echivalenta de altfel cu cea a infaptuirii dreptatii &cestea doua vor atrage dupa sine, prin intermediul evolutiei naratiunii si al interactiunii dintre persona'e, dezvaluirea unei mentalitati, a unor datini si obiceiuri (religioase si populare) practicate din vechime, in final a unei monografii a lumii pastorale &tat persona'ul principal feminin, (itoria %ipan, sotia oierului mort, cat si instanta narativa omniscienta, omniprezenta, ce relateaza )dindarat* au o contributie semnificativa in relevarea celor mentionate mai sus +xponentul mentalitatii traditionale este in primul rand persona'ul (itoriei %ipan +a se datoreaza in parte apartenentei comunitatii muntenilor (care sunt sau oieri sau taietori de lemne) ghidata de o serie de legi nescrise si severe, si care sta alaturi, asemenea unui popor, de neamuri ale nemtilor, rusilor, turcilor, dupa cum se observa in povestea pe care $echifor %ipan o spunea uneori si care este prezenta in incipit &stfel (itoria este o femeie a carei preocupare o reprezinta gospodaria si copii, ea respecta atat codul moral crestin, insa in acelasi timp se ghideaza dupa un set de superstitii si credinte in semne prevestitoare, vise si intuitie (itoria apeleaza la baba Maranda, dar crede cu tarie ca Sfanta &na o a'uta" Dumnezeu va fi pastrat urmele. Ea are datoria sa se intoarca si sa le gaseasca. fanta Ana i!a si dat

semn, poprind vantul si intorcandu!l pe crangul sau" sau Dumnezeu, prin sfanta de la #istrita, a adus!o pe dansa, $itoria, pe cai cotite, tocmai unde tre%uia ca sa!si gaseasca pe cel drag" (itoria nu doar traieste dupa aceste cutume" ea doreste sa le transmita mai departe, de aceea pe fiica sa, Minodora, doreste sa o casatoreasca in tagma oierilor, iar pe -heorghita, care trece de-a lungul calatoriei printr-un process de maturizare, il sfatuieste in directia preluarii atributiilor unui cap de familie si a devenirii urmasului tatal sau Motivul pentru care actioneaza (itoria este de asemenea unul traditional" cautara celui mort si inmormantarea dupa datina au ca scop linistea sufletului sau in moarte .onflictul dintre (itoria %ipan si cei doi asasini ai lui $echifor, sugereaza, prin finalizarea lui, o noua dimensiune traditionala a romanului !nfaptuirea dreptatii in punctual culminand, prin lovirea lui .alistrat Bogza cu baltagul, demonstreaza mecanismele unei lumi ghidate de o serie de valori esentiale, al carui echilibru tulburat se restabileste oricum prin mi'loace nebanuite, lucru ce nu face decat sa confirme caracterul temeinic al acesteia, 'ustificand simultan statornicia indivizilor in aceasta forma de viata /ana la urma, caracterul traditional al romanului rezulta mai putin din inventarierea unor elemente de civilizatie ce fac diferenta intre )tara de sus* (a muntenilor) si )tara de 'os* (a administratiei statului), redand astfel un raport intre arhaic si modern, ci mai degraba din aceasta viziune a sensului lumii" exista o stare de lucruri &toate urmau ca pe vremea lui #oere%ista &' stapaniri se sc(im%asera, lim%ile se prefacusera, dar randuielile omului si ale sti(iilor staruisera" ), care, chiar daca este tulburata prin incalcarea unor norme morale, se consolideaza inca mai mult Si tehnicile narative detin un rol important in marcarea apartenentei la curentul realist, dar care prin specificul lor se incadreaza in abordarea traditionala" actiunea este bine plasata in timp si spatiu (faptul ca indicii temporali sunt cel mai adesea sarbatori religioase este un alt aspect traditional" Sfantul &ndrei, Boboteaza, &nul $ou, 0 Marti etc), secventele narative se succedeaza prin inlantuire, care se interfereaza cu pasa'e in care se rememoreaza intamplari trecute #iscursul este sustinut de un narator auctorial, extradiegetic si omniscient .u toate acestea, perspectiva din care acesta relateaza nu este exclusiv cea )dindarat*, ci si )impreuna cu*, datorita faptului ca naratorul impersonal exprima adesea punctul de vedere al (itoriei si fluxul gandurilor sale, prin focalizarea interna" Acolo vra sa zica e stapanirea imparateasca. !asa in toate targurile sunt slu)%asi, primari, prefecti si politai &' si la #ucuresti sta pe tron regele si da porunci tuturora. #un lucru neaparat, sa fie asemenea randuiala" $aratorul, cunoscator al subiectului integral inca din incipit, permite astfel cititorului sa observe evolutia si reactiile (itoriei in fiecare moment al actiunii, intervenind insa pentru observarea completa a detaliilor" $itoriei i se parea ca #ogza nu s!a putut opri. Dimpotriva, nici o clipa omul nu avusese gandul sa se stapaneasca" !n sfarsit, dimensiunea traditionala este completata de limba'ul naratorului si al persona'elor romanului ce se incadreaza in registrul popular sau oral" Iti arat eu coc, valt si %luza arda!te para focului sa te arda* +ici eu, nici %unica!ta, nici %unica!mea n!am stiut de acestea ,si!n legea noastra tre%uie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in -arcau" %imba'ul are de asemena rolul

de a reda o mentalitate (arhaica) opusa alteia (cea moderna), de a sublinia culoarea locala, de a plasa cat mai bine evenimentele in timp si spatiu, toate pentru crearea imrpesiei de verosimilitate a fictiunii si de copiere cat mai fidela a realitatii in spiritul curentului realist Romanul Blatagul de Mihail Sadoveanu reprezinta prin subiectul sau social un roman realist, ce face uz de mi'loace caracteristice !n paralel, naratiunea convinge prin intermediul faptelor pe care le cuprinde despre valoarea unor norme morale, traditionale, care se impun nu prin afirmarea lor directa, ci prin demonstrarea lor de catre evenimentele propriu-zise &stfel, acestea capata un sens unificator, in sensul in care au un inceput si un sfarsit, dar in acelasi timp si o continuitate