SISTEMUL SOLAR

Ce este sistemul solar?

Pmntul, mpreun cu alte 8 planete, sateliii acestora, multe comete i mii de asteroizi se nvrtesc n jurul Soarelui formnd sistemul solar. El s-a format cu mii de ani n urm, dintr-un nor de gaz i pulbere cosmic. Din mijlocul fierbinte al norului a luat natere Soarele; din gazele i pulberea de la marginea lui s-au format planetele, care continu s se nvrteasc n jurul Soarelui.

SOARELE

Soarele este cea mai apropiat stea de Pamnt. A cesta este motivul pentru care astronomii au studiat-o mai mult dect pe celelalte i pot cunoate compoziia i modul n care acioneaz asupra Terrei. Soarele este o imens sfer de gaz foarte cald, a crui mas o depete de 300 000 de ori pe cea a Pmntului. n comparaie cu Pmntul, Soarele este gigantic. Volumul su ar putea cuprinde 1 300 000 de planete ca Terra, iar de-a lungul diametrului su s-ar putea alinia 109 planete de dimensiunea Pmntului. Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un nveli de grosime mai mic de 300 km, numit fotosfera. Aceasta este cea care d impresia c Soarele are o imagine bine delimitat, dei nu este chiar aa. Temperatura sa este de aproximativ 6000C. Pe alocuri, suprafaa Soarelui prezint nite pete ntunecate numite pete solare, care au fost foarte atent studiate dup inventarea lunetei i a telescopului. Strlucirea Soarelui se datoreaz unei reacii chimice, mai exact transformrii atomilor de hidrogen n atomi de heliu.

 n fiecare secund, 564 de milioane de tone de hidrogen transform n aproape 500 de tone de heliu n centrul Soarelui. n centrul Soarelui, temperatura atinge 15 milioane de grade, iar presiunea este de 100 de milioane de ori mai mare dect cea din centrul Pmntului.

MERCUR

Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare i a opta ca mrime. Aceasta planeta este mai mic n diametru chiar i dect Ganymede si Titan i este rareori vzut datorit luminozitii soarelui. n mitologia romana, Mercur este zeul comertului, fiind echivalentul lui Hermes n mitologia greaca. Date importante Diametrul: 4880 km Distanta fat de Soare : 57910000 km Mercur a fost "vizitat" de o singura navet spaial, Mariner 10. Aceasta a survolat planeta de trei ori ntre 1974 si 1975. Cu toate acestea doar 45% din suprafaa sa a fost cartografiat (si, din pcate, este prea aproape de Soare pentru a fi efectuate msuratori sigure). Variaia temperaturii la suprafaa planetei este cea mai mare din ntregul sistem solar, temperaturile atingnd valori intre 90 K si 700 K. Interiorul planetei este dominat de un miez de fier cu o raz de 1800-1900 km. Ptura exterioara este alctuita, ca i n cazul Terrei, din roc si groasa de 500-600 km. Aceast mica lume este acoperit de cratere si arat asemntor lunii noastre. Atmosfera este foarte rarefiat, aproape inexistent, i este alcatuit din praful de la suprafaa ridicat de ctre vntul solar.

VENUS

Planeta Venus - Cu toate c planeta Venus este cu puin mai mic fa de planeta noastr Pamant nu ar fi un loc foarte frumos de locuit.Este mult mai fierbinte pe Venus (temperatura medie de 480 grade C ) comparativ cu Mercur care este mai aproape de Soare.Asta datorit straturilor de nori albi si groi care opresc cldura sa ias. Atmosfera planetei Venus este compus din 96% gaz carbonic i 3,5% azot. Aici exist vnturi puternice de pn la 350km/h n atmosfera superioar. Suprafaa sa este plin de vulcani aproximativ 1 000 cu diametru de 20 km sau chiar mai mare. O parte din ei sunt activi, erupiile vulcanilor au creat canale de scurgere a lavei ce se ntind pe sute de kilometri. Distana medie dintre Soare i Venus este de 108 000 000 km.

TERRA

 De sus, Terra se vede ca o minge de culoarea albastr. Datorit acestei culori este denumit i ,, Planeta albast. Este denumit astfel pentru c cea mai mare parte a Pmntului este format din mri i oceane. Suprafaa Pmntului este acoperit n proporie de 70,8% de ap, iar restul de 29,1% este uscat. Terra este a treia planet de la soare, si a cincea ca mrime. Pmntul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde de ani. Singurul satelit natural al su este Luna.

MARTE

Caracteristici: Este a patra planeta de la soare dup Mercur, Venus si Terra(Pamant) si este o planeta mic aproape jumatate din marimea Pamantului. Are doi sateliti: Phobos si Deimos considerai a fi cei mai mici din sistemul solar. Temperatura pe Marte este cuprins ntre 140 grade Celsius si 20 grade Celsius. Atmosfera planetei este format in proporie de 95% din bioxid de carbon si alte elemente (azot, argon, vapori de apa etc.). Este roie datorit particulelor de fier aflate in atmosfera si pe suprafata planetei care se oxideaz i devin roiatice. Relieful : Relieful este format din cmpii pietroase, vi ale unor rauri secate, dune de nisip, cratere vulcanice etc. In nordul planetei Marte se afl cel mai mare vulcan din Sistemul Solar pe care pamntenii l-au numit Muntele Olimp i nalimea lui este de 3 ori mai mare dect cea a Everestului !!! Semnificaii : Planeta si-a primit numele dup zeul rzboiului la romani - Mars.

JUPITER

Jupiter este cea mai mare planet din sistemul solar. Jupiter este format n proporie de 90% hidrogen i 10% heliu. Jupiter are inele ca i Saturn, dar mult mai palide i mai mici. Spre deosebire de Saturn, inelele sale sunt ntunecate. Jupiter are 16 satelii cunoscui. Jupiter are un cmp magnetic uria, mai puternic ca al Pmntului.

SATURN

Saturn este a doua planet ca mrime din sistemul solar. Seamn cu o plrie. Este nconjurat de o mulime de satelii i de buci de ghea care se nvrt n jurul ei lund forma unor inele. Ii trage denumirea de la zeul seceriului la romani: Saturn. Din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscut ultima. Are o micare nceat de 30 de ani in jurul Soarelui. Are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete avnd dimensiunea egal cu cea a Pmntului. Are un volum de 100 de ori mai mare dect cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare.

URANUS

 Uranus este o planet puin cunoscut. Seamn i ea cu un disc verziu i este nconjurat de inele. Uranus este a treia planet ca mrime. Uranus a fost vizitat doar de o nav Voyager pe 24 ianuarie 1986. Uranus este compus n mare parte din stnci i felurite gheuri, cu doar 15% hidrogen i puin heliu (n contrast cu Jupiter i Saturn care conin mai mult hidrogen). Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen, 15% heliu i 2% metan. Culoarea albastr a lui Uranus se datoreaz absorbiei culorii roii a metanului n atmosfera superioar. Uranus are 20 de satelii numii plus unul recent descoperit cruia nu i s-a atribuit nc n mod oficial un nume.

NEPTUN

Neptun este a 8-a planeta de la Soare, se gsete la peste 4500 milioane de km de acesta. Este att de ndepartat de Soare, nct traseul sau orbital dureaz aproape 165 de ani. Neptun a fost identificat ca planeta pentru prima data de ctre astronomul german Johann Gottfrie Galle in 1846. Neptun este a patra planeta giganta gazoasa. Este puin mai mica dect Uranus. Face o micare de spin la 16 ore. Temperatura la suprafaa planetei este de aproximativ 218 C. Neptun nu poate fi vzut cu ochiul liber, iar cu binoclul apare doar ca o stea. Chiar si prin telescoapele performante se vede doar un cerc albstrui. Infiarea albstruie a planetei Neptun este data de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare albastra. Atmosfera ei conine de asemenea hidrogen, heliu si apa.

PLUTO

Pluto este cea mai ndeprtat planet de la soare, dei cteodat vine mai aproape dect Neptun . Mic, stncoas, si rece planeta are nevoie de 247. 7 ani pentru o rotaie in jurul soarelui. Pluto, a noua planeta de la Soare, cel mai cunoscut membru al sistemului solar. Pluto a fost descoperit n urma unei cercetri prin telescop, inaugurata in 1905 de astronomul american Percival Lowell, care a conexat existenta unei planete dincolo de Neptun, existent considerat cauza a unor uoare pertuberaii n micrile planetei Uranus.

IURI GAGARIN

Iuri Gagarin a fost un cosmonaut rus. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om n spaiu.

NEIL ARMSTRONG

Neil Armstrong a fost cosmonaut american. A fost primul om care a clcat pe Lun.

APPOLO 11

NAVETE SPAIALE

NAVETE SPAIALE

INST. RAIU DIANA COALA GEN ,,VIRGIL IOVNA OFONEA - ARAD