Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
GUSTAVE LE BON-Psihologia Maselor

GUSTAVE LE BON-Psihologia Maselor

Ratings: (0)|Views: 172 |Likes:
Published by starUka
Gustave LeBon-Psihologia maselor
Gustave LeBon-Psihologia maselor

More info:

Published by: starUka on Aug 18, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
 Redactor MRIA STANCIU
Ă
 CUVÎNT ÎNAINTE Coperta de SIMONA DUMITRESCTJ ,,A declanşa o revoluie este întotdeauna mai uşor decît a o duce pîn la
ţ ă
 capt".
ă
 ISBN: 973-44-0001-0 GUSTAVE LE BONEvident c este o absurditate s conceap cineva o democraie fr demos. A se
ă ă ă ţ ă ă
 imagina şi mai cu seam a se încerca punerea în oper a unor guvernri care s
ă ă ă ă
 ignore masele sau — înc şi mai ru — s se opun voinei maselor este o anomalie
ă ă ă ă ţ
 sancionat sever de istorie.
ţ ă
De obicei se consider c acest adevr general nu numai c este admis, ci c este
ă ă ă ă ă
 şi îneles fr dificultate de toat lumea. Cu toate acestea, lucrurile nu sînt
ţ ă ă ă
 deloc chiar atît de simple. Puini nt cei încredinai c un asemenea acord „de
ţ ţ ţ ă
 principiu" nu are valoare (în primul rînd una practic!) decît în msura în care
ă ă
 cei interesai cunosc, fie şi mcar în linii mari, tipologia, caracteristicile
ţ ă
 psihologice şi dinamica social a fenomenului denumit „mase". Faptele arat ca
ă ă
 nimeni nu se poate dispensa — nici mcar mulimile înseşi — de o cunoaştere
ă ţ
 ştiinific a psihologiei mulimii, fr a se risca comiterea de erori dureroase,
ţ ă ţ ă ă
 adesea de-a dreptul tra¬gice. Or, tocmai acestei cerine de prim ordin îi rspunde
ţ ă
 lucrarea Psychologie des foules a lui Gustave Le Bon (1841 — 1931), profesor depsihologie al Universitii din Paris,. fondatorul psihosociologie!, dar şi foarte
ăţ
 apreciat deschiz¬tor de drumuri In alte domenii ale ştiinei. Aşa se şi explic
ă ţ ă
 de ce, în rile cu o via democratic autentic, aceasti lucrare, de mult
ţă ţă ă ă ă
 devenit clasica, a fost şi este una din crile de cpi ale multor oameni
ă ă ţ ă ă
 politici, oameni de stat, legislatori, magistrai, scriitori, artişti, ziarişti,
ţ
 politi, îndeosebi comandani de uniti cu misiuni în direcia meinerii
ţ ţ ăţ ţ ţ
 ordinii publiceln cazul unor mişcri de mase etc;. Sigmund Freud, recunoscîndu-i
ă
 indiscutabila inut ştiinific,, o prezint pe larg în a sa Massenpsychologie
ţ ă ţ ă ă
 und Ich-Analyse: (Psihologia maselor şi analiza eului)*, iar unii politologi oclasific printre capodoperele genului. Poate c nu este,
ă ă
* Lucrare înscris în programul de apariii al Editurii Ştiinifice..
ă ţ ţ
 lipsit de importan s menionm faptul c unul dintre predinii Statelor Unite
ţă ă ţ ă ă ţ
 ale Americii, Theodore Roosevelt (laureat al Premiului Nobel pentru pace), a inut
ţ
 s ptreze la Casa Alb, alturi de Biblie, Psychologie des foules de Gustave,
ă ă ă ă
 Le Bon. în aceast ar, de altfel, cartea la •care ne referim continu s fie
ă ţ ă ă ă
 sistematic reeditat, unele din cele mai recente ediii datînd — potrivit
ă ţ
 informaiilor •de care dispunem din anii 1960, 1969, 1979.
ţ
Gustave Le Bon, despre care Yladimir Streinu scria — în prefaa la Psichologia
ţ
 popoarelor, traducere a cîtorva ca¬pitole selective din volumul Hier et Demain(Editura Emi-nescu, colecia Biblioteca „Orizontul", Bucureşti, f.a.) — c este
ţ ă
 „una din cele mai mari şi mai nobile inteligene ale lumii civilizate", a fost mai
ţ
 apoi considerat pe drept cu-vînt un profet al eşurii socialismului şi
ă
 comunismului (a se vedea A. "Widener, Gustave Le Bon. The Man and His Works,Liberty Press, Indianapoiis, 1979, p. 30). In ale sale Psy¬chologie du socialismeşi La psychologie des revolutions, scrise şi tiprite înaintea izbînzii revoluiei
ă ţ
 
 
boevice din 1917, o-mul de ştiin francez demonstra c socialismul amenin s
ţă ă ţă ă
 paralizeze marile surse de progres ale umanitii, asfixiind iniiativele
ăţ ţ
 individuale şi deschizînd popoarelor perspectiva servitutii, mizeriei şidictaturii.Oferim cititorilor prima versiune româneasc a crii Psychologie des foules (dup
ă ă ţ ă
 ediia a 40-a, Felix Alean, Paris, 1937), într-un moment de fierbere
ţ
 revoluionar, cînd la ordinea zilei la noi în ar se afl problema structurrii
ţ ă ţ ă ă ă
 şi consolidrii unei democraii viabile, bazat pe pluralism. O facem cu
ă ţ ă
 convingerea c traducerea şi difuzarea acestei cri este o imperioas necesitate
ă ă ţ ă
 în planul instruirii politice, dar şi un act de cultur pur şi simplu, de care de
ă
 mult ne mirm c ne-am putut lipsi.
ă ă
Dr. LEONARD GAVRILTU PREFA
ŢĂ
Ansamblul de caracteristici comune impuse de mediu şi ereditate tuturorindivizilor unui popor constituie sufletul acelui popor.Fiind de origine ancestral, aceste caracteristici sînt extrem de stabile. Dar
ă
 atunci cînd, ca urmare a unor diferite influene, un anumit numr de oameni se
ţ ă
 gsesc pentru moment laolalt, observaia arat c la caracteristicile lor
ă ă ţ ă ă
 ancestrale se adaug o serie de caracteristici noi, cîteodat foarte diferite de
ă ă
 acelea ale rasei. Ansamblul acestora con¬stituie un suflet colectiv plin de for,
ţă
 dar momentan.Mulimile au îndeplinit întotdeauna în istorie un rol important, niciodat totuşi
ţ ă
 atît de însemnat ca astzi. Aciunea inconştient a mulimilor, substituit
ă ţ ă ţ ă
 activitii conştiente a indivizilor, reprezint una din trsturile dis¬tinctive
ăţ ă ă ă
 ale epocii actuale. 1 Nimic nu a fost schimbat în aceast lucrare, a crei prim ediie" a fost
ă ă ă ţ
 publicat în anul 1895. Ideile expuse aici şi care, pe atunci prea» paradoxale,
ă ă
 au devenit astzi clasice. Psihologia mulimilor a fost tradus' în numeroase
ă ţ ă
 limbi: englez, german, spaniol, rus,'suedez ceh polo nez, turc, arab,
ă ă ă ă ă ă ă ă ă
 japonez etc. Traducerea în limba arab se datoreaz ministrului egiptean al
ă ă ă
 justiiei, Fathy Pacha. Versiunea japonez a fost precedat de un lung studiu
ţ ă ă
 asupra lucrrilor autorului, semnat de baronul Motono, pe atunci ambasador la
ă
 Petersburg, devenit apoi ministru al afacerilor externe al Japoniei. INTRODUCERE ERA MULIMILOR
Ţ
Evoluia epocii actuale. Marile schimbri în civi¬lizaie nt consecina
ţ ă ţ ţ
 schimbrilor intervenite în gîndirea popoarelor. Credina modern în puterea
ă ţ ă
 mulimilor. Ea transform politica tradiional a statelor. Cum are loc
ţ ă ţ ă
 ascensiunea claselor popu¬lare şi cum se exercit puterea lor. Urmri nece¬sare
ă ă
 ale puterii mulimilor. Ele nu pot s exercite decît un rol destructiv. Prin ele
ţ ă
 se deste disoluia civilizaiilor care şi-au trit traiul. Ignrana
ă ţ ţ ă ţ
 general cu privire la psihologia mulimilor. Importana studierii mulimilor
ă ţ ţ ţ
 pentru legislatori şi oamenii de stat.Marile perturbaii care preced schimbrile de civilizaie par, la o prim privire,
ţ ă ţ ă
 determinate de transformri politice considerabile: invazii sau rsturnri de
ă ă ă
 dinastii. Dar un studiu atent al acestor evenimente descoper cel mai ade¬sea,
ă
 drept cauz real, îndrtul cauzelor aparente, o modficare profund în ideile
ă ă ă ă ă
 popoarelor. Rsturnrile istorice veritabile nu sînt acelea ce ne uimesc prin
ă ă
 amploarea şi violena lor. Singurele schimbri importante, de unde decurge
ţ ă
 reînnoirea civilizaiilor, au loc în opinii, concepii şi credine. Evenimentele
ţ ţ ţ
 memorabile sînt efectele vizibile ale unor schimbri invizibile intervenite în
ă
 sentimentele oamenilor. Dac ele se manifest arareori, este pentru c fondul
ă ă ă
 eredi¬tar al sentimentelor unei rase constituie elementul cel maistabil al acesteia.Epoca actual reprezint unul din momentele critice în care gîndirea uman este pe
ă ă ă
 cale de transformare.
 
Doi factori fundamentali se afl la baza acestei transfor¬mri. Primul este
ă ă
 distrugerea credinelor religioase, politice şi sociale din care deriv toate
ţ ă
 elementele civilizaiei noastre.
ţ
9 Al doilea, crearea de condiii de existen şi de gîndire cu totul noi, generate
ţ ţă
 de descoperirile ştiinelor moderne şi de industrie.
ţ
Ideile trecutului, deşi zdruncinate, fiind înc foarte pu¬ternice, iar acelea care
ă
 trebuie s le ia locul nefiind decît în curs de formare, epoca modern este o
ă ă
 perioad de tran¬ziie şi de anarhie.
ă ţ
Intr-o asemenea perioad, prin fora împrejurrilor cam haotic, nu este or de
ă ţ ă ă
 spus de îndat ce se va putea întîmpla într-o zi. Pe temelia cror idei
ă ă
 fundamentale se vor edifica societile care vor succede societii noastre? Nu
ăţ ăţ
 cunoaştem înc. Dar înc de pe acum se poate prevedea c, în organizarea lor, vor
ă ă ă
 avea s in seama de o putere nou, suverana epocii moderne: puterea mulimilor.
ă ţ ă ă ţ
 Pe rui¬nele atîtor idei, socotite drept adevrate odinioar, iar astzi moarte,
ă ă ă
 ale atîtor puteri rînd pe rînd sfrîmate de revoluii, aceasta este singura ce s-a
ă ţ
 înlat şi care pare c în cund trebuie s le absoarb pe celelalte. Pe nd
ă ţ ă ă ă
 vechile noastre credine se clatin şi dispar, pe cînd vechile coloane ale
ţ ă
 societii se prbuşesc unele dup altele, aciunea mulmilor este unica for
ăţ ă ă ţ ţ ţă
 pe care nimic nu o amenin şi al crei prestigiu crte necontenit. Era In care
ţă ă
 intrm va fi cu adevrat ERA MULIMILOR.
ă ă Ţ
în urm cu abia un secol, politica tradiional a statelor şi rivalitile dintre
ă ţ ă ăţ
 principi constituiau principalii factori ai evenimentelor. Opinia mulimilor, cel
ţ
 mai adesea, nu conta. Azi cîntresc prea puin tradiiile politice, tendin¬ele
ă ţ ţ ţ
 individuale ale suveranilor, rivalitile lor. Vocea muimilor a devenit
ăţ ţ
 preponderent. Ea este aceea care le dic¬teaz regilor conduita. Nu în consiliile
ă ă
 princiare, ci în adîncul sufletului mulimilor se pregtesc destinele naiunilor.
ţ ă ţ
Intrarea claselor populare în viaa politic, transforma¬rea lor treptat în clase
ţ ă ă
 conductoare este o caracteristic din cele mai proeminente ale epocii noastre de
ă ă
 tranziie. In realitate, intrarea aceasta nu a fost marcat de sufragiul
ţ ă
 universal, atît de puin influent vreme îndelungat şi avînd o atît de facil
ţ ă ă
 orientare la început. Naşterea puterii muli¬milor a avut loc mai întîi prin
ţ
 propagarea anumitor idei, încetul cu încetul implantate în spirite, apoi prinasocierea progresiv a unor indivizi, care a determinat punerea în practic a unor
ă ă
 concepii pîn atunci teoretice. Asocierea aceasta a permis mulimilor s-şi
ţ ă ţ ă
 formeze idei, dac nu absolut juste, cel puin foarte apropiate de interesele lor,
ă ţ
 devenind astfel conştiente de fora lor. Ele întemeiaz sin-
ţ ă
 dicate în faa crora toate puterile capituleaz, burse ale muncii care, în pofida
ţ ă ă
 legilor economice, tind s impun condiiile muncii şi salarizrii. Ele trimit în
ă ă ţ ă
 adunrile guver¬namentale reprezentani lipsii de orice iniiativ, reduşi cel
ă ţ ţ ţ ă
 mai adesea la a nu fi decît purttorii de cuvînt ai comite¬telor care i-au ales.
ă
Astzi revendicrile mulimilor devin din ce în ce mai nete, tinzînd s distrug
ă ă ţ ă ă
 în întregime societatea actual, aducînd-o la starea comunismului primitiv care a
ă
 fost starea normal a tuturor gruprilor umane înainte de zorii civili¬zaiei.
ă ă ţ
 Limitarea orelor de munc, exproprierea minelor, a cilor ferate, a uzinelor şi a
ă ă
 pmîntului, repartizarea egal a produselor, eliminarea claselor suprapuse în
ă ă
 favoarea cla¬selor populare etc, acestea sînt revendicrile.
ă
Puin apte pentru raionament, mulimile se arat în schimb foarte apte pentru
ţ ţ ţ ă
 aciune. Organizarea actual face ca fora lor s fie imens. Dogmele pe care le
ţ ă ţ ă ă
 vedem luînd naştere vor dobîndi curînd puterea vechilor dogma, adic fora
ă ţ
 tiranic şi suveran care s le pun îa adpost de discuie. Dreptul divin al
ă ă ă ă ă ţ
 mulimilor înlocuieşte dreptul divin al regilor.
ţ
Scriitorii favorizai de burghezia noastr şi care repre¬zint cel mai bine ideile
ţ ă ă
 sale cam înguste, vederile sale cam mioape, scepticismul ei cam sumar, egoismul eiuneori exce¬siv, îşi pierd capul înaintea noii puteri pe care o vd cres-cînd şi,
ă
 spre a combate dezordinea din spirite, adreseaz apeluri disperate forelor morale
ă ţ
 

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Odette liked this
Adrian Vladu liked this
floraur liked this
Gherta liked this
vorbadecultura liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->