sebastian e. barto alina s.

rusu
coordonatori

psihobiologia sexualitii
idei de cercetare

termen lung
infidelitate

homosexualitate feminism
deficien

gen

voce

gay femei

evoluie
matrimoniale

viol

gelozie
relaie

sex
biologie

investiie parental

 II PSIHOBIOLOGIA SEXUALITAT

Paginare & copert a: Sebastian E. Barto s Corectura: Dana Breazu, Oana C arpini san, Ionut C alin, Alina Covaci, Andreea Du sa, Lucian Ilie s, Diana Pop, M ark R acz, Patricia Rolnic, Raluca Tanca, Diana T or ok, Cezar T urcanu, Zsolt Vincze-Farag o

Copyright

2011 Sinapsis. Toate drepturile rezervate.

C.P. 1181, O.P. 1, Cluj-Napoca, tel.: 0264-423.806, 423.807, 423.813, fax: 0264-423.814 e-mail: contact@sinapsis.ro, www.sinapsis.ro ISBN 978-606-531-078-0

 II PSIHOBIOLOGIA SEXUALITAT Idei de cercetare

Sebastian E. Barto s si Alina S. Rusu (coordonatori)

Editura Sinapsis Cluj-Napoca, 2011

Cuprins

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vii Prezentarea autorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ix Capitolul 1. Introducere C autarea partenerilor sexuali si formarea cuplurilor (Alina S. Rusu ) . . . . 1 Capitolul 2. Atractivitatea vocii Diferent e de gen n evaluarea semnalelor vocale (George Pintea ) . . . . . . 33 Capitolul 3. Select ia partenerilor de acela si sex Preferint ele b arbat ilor gay din Rom ania (Sebastian E. Barto s) . . . . . . . . 53 Capitolul 4. Strategii de ment inere a relat iilor O sintez a a studiilor experimentale (Ioana R. Cocia ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Capitolul 5. Gen si gelozie Evolut ia atitudinilor fat a de indelitate (Giorgiana Toma ) . . . . . . . . . . . 101 Capitolul 6. Sexualitate si dizabilitate Studii asupra persoanelor cu decient e intelectuale (Paula Cuibu s ) . . . 139 Capitolul 7. Miturile despre viol O evaluare a perspectivelor teoretice (Andra Felea ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Argument

Studiul stiint ic al sexualit a tii nu mai este, sper am, o noutate pentru numeni. Biologia reproducerii se pred a n scoli, contracept ia si fertilizarea in vitro sunt (relativ) cunoscute si accesibile. Psihologia comportamentului sexual si a atitudinilor fat a de sexualitate r am ane totu si un domeniu intens mitologizat. In mass-media, psihobiologia sexualit a tii apare adesea ca un domeniu al simplic arii si al speculat iilor. Rezultatele studiilor sunt prezentate ca simple curiozit a ti; explicat iile sunt vagi si neconving atoare; iar fenomenul nsu si al sexualit a tii e ncorsetat n dihotomii naive de tip normal-patologic sau masculin- feminin. Pus a ntr-o asemenea lumin a, cercetarea sexualit a tii pare un comsum inutil de resurse. Miza volumului de fat a este s a demonteze aceast a imagine defavorabil a. Autorii ncearc a s a produc a stiint a bine fundamentat a, con stient i de controverse si de propriile limit ari. Cititorii sunt deci invitat i s a parcurg a sapte studii scrise de cercet atori tineri, unii dintre ei debut and n acest volum. De si capitolele difer a n ceea ce prive ste subiectele si abordarea lor, se contureaz a cel put in trei idei comune. In primul r and, sexualitatea poate cunoscut a prin numeroase mijloace, care merit a explorate. Ce alte metode se pot aplica n afar a de interviuri si chestionare? Oare participant ii sunt sinceri n ceea ce spun cercet atorilor? Ce probleme de etic a apar? In cazul volumului de fat a, metodele variaz a de la ancheta pe baz a de chestionare (capitolele 3 si 5) la experimentul de laborator (capitolul 2) si de la analiza anunt urilor matrimoniale (capitolele 1 si 3) la sinteza critic a a literaturii de specialitate (mai ales n capitolele 4, 6 si 7). In al doilea r and, sexualitatea e studiat a de mai multe discipline, iar diversitatea teoriilor pune probleme. S tiint ele biologice si cele socio-umane vii

se contrazic oare n privint a sexualit a tii? Feminismul si evolut ionismul pot conviet ui? Se poate face stiint a sexual a dup a postmodernism?Contribut iile din acest volum, esent ialmente psihologice si evolut ioniste, ncearc a un dialog matur cu alte perspective asupra sexualit a tii. Autorii se raporteaz a la cognitivism (capitolul 5), la feminism (capitolul 7) si la postmodernism (capitolul 3), f ar a a ezita s a se ancoreze puternic n stiint a experimental a (capitolul 2). In al treilea r and, sexualitatea ns a si mbrac a forme extrem de variate, iar limitele ei sunt neclare. Putem vorbi de viat a sexual a la o persoan a care doar se masturbeaz a? Este violul o form a de sexualitate sau una de violent a? Gelozia si are locul ntr-o viat a sexual a fericit a? Studiile prezentate n continuare abordeaz a unele subiecte clasice, care tin de formarea si ment inerea cuplurilor heterosexuale (capitolele 1, 2, 4 si 5); dar apar si temele care au intrat n atent ia psihobiologiei mai ales n ultimele dou a decenii, cum ar homosexualitatea (capitolul 3), violul (capitolul 7) sau sexualitatea persoanelor cu nevoi speciale (capitolul 6). Sper am c a acest principiu diversitatea metodelor, a teoriilor si a temelor s a-i ghideze pe cititori n lecturile viitoare. De asemenea, am dori ca interogat iile noastre s a e o surs a de inspirat ie n activitatea profesional a si de cercetare si, de ce nu, n meditat iile asupra propriei sexualit a ti. Coordonatorii

Prezentarea autorilor

Autorii volumului de fat a sunt cu tot ii licent iat i ai Universit a tii Babe s-Bolyai din Cluj-Napoca, av and relat ii de colegialitate si colaborare stiint ic a. Sebastian E. Barto s este licent iat n Psihologie (2008) si master n Psihologie clinic a, consiliere psihologic a si psihoterapie (2010). A publicat mai multe articole si capitole de carte despre homosexualitate si despre sexualitate si Internet. In prezent, este cercet ator independent. Ioana Cocia este licent iat a Psihologie (2008) si master n Psihologie clinic a, consiliere psihologic a si psihoterapie (2010). In prezent, este doctorand a n Psihologie, sub coordonarea prof. Aaron T. Beck univ. dr. Daniel David. Paula Cuibu s este licent iat a n Psihologie (2009). In prezent, lucreaz a psiholog la Centrul de Zi Fluturi Albi din Zal au, pentru tineri cu decient e neurologice. De asemenea, este masterand a n Consiliere genetic a. Andra Felea a obt inut licent a n Psihologie n 2009. A luat parte la ac tivit a ti nonprot n domeniul drepturilor femeii. In prezent, este masterand a n Psihologie clinic a, consiliere psihologic a si psihoterapie. George Pintea a obt inut licent a n Psihologie n 2009. In prezent, este masterand n Consiliere genetic a si n Psihologie clinic a, consiliere psihologic a si psihoterapie. De asemenea, urmeaz a programul de formare al Asociat iei de Psihoterapie Pozitiv a (Cluj-Napoca). Giorgiana Toma este licent iat a Psihologie (2008) si master n Resurse umane si s an atate ocupat ional a (2010). A contribuit si la alte volume de specialitate. In prezent, lucreaz a n mediul privat, n domeniul recrut arii si select iei de personal.

ix

Alina S. Rusu este doctor n S tiint ele naturii (Universitatea din Zurich, 2004), cu o tez a despre comportamentul animal. A publicat numeroase lucr ari despre sexualitate, terapie asistat a de animale, comunicare la animale. Din 2005 activeaz a n cadrul Facult a tii de Psihologie si S tiint e ale Educat iei (Universitatea Babe s-Bolyai), ind coordonatorul stiint ic al tuturor studiilor prezen tate n acest volum. In prezent, este conferent iar la aceea si facultate, unde pred a Psihologie animal a, Psihologie evolut ionist a si Psihobiologia sexualit a tii. (Ultimele dou a discipline sunt oferite student ilor n premier a nat ional a.)

Capitolul 1
INTRODUCERE C autarea partenerilor sexuali si formarea cuplurilor

Alina S. Rusu
La indivizii umani, la fel ca si la indivizii altor specii de animale, se nt alne ste unul dintre cele mai comune tipuri de reproducere: reproducerea sexuat a biparental a. Aceasta este denit a ca ind procesul prin care doi indivizi (cei doi p arint i) aduc o contribut ie egal a la bagajul genetic al unui descendent. Astfel, descendent ii rezultat i din reproducerea sexuat a vor avea jum atate din gene mo stenite de la mam a si jum atate din gene mo stenite de la tat a. Care sunt avantajele adaptative ale aparit iei celor dou a sexe si care este contextul evolutiv al reproducerii sexuate? Una dintre explicat iile aduse comunalit a tii reproducerii sexuate vizeaz a potent ialele benecii pe care aceast a form a de reproducere le poate aduce la nivel de interact iune optim a a indivizilor cu mediul lor de viat a. Un astfel de beneciu ar mbog a tirea diversit a tii genetice prin procesele de recombinare si schimb de material genetic care au loc n timpul form arii si diviziunii celulei-ou (zigot). At ata vreme c at variabilitatea necesar a evolut iei unei populat ii sau a unei specii depinde mai degrab a de combinat iile noi ale variantelor genelor existente (alele) dec at de mutat iile noi, o populat ie sau specie cu reproducere sexuat a va preg atit a s a react ioneze optim la presiunile de select ie exercitate de factorii de mediu.

Dimorsmul sexual
La cele mai multe specii de animale, inclusiv la specia uman a, exist a un dimorsm sexual, deci o serie de caractere morfologice, comportamentale si psihologice care diferent iaz a cele dou a sexe. Din perspectiv a evolut ionist a, exist a trei explicat ii potent iale ale evolut iei dimorsmului sexual (pentru detalii, a se vedea David, Benga si Rusu, 2007): (1) diferent ele ntre cele dou a sexe pot un rezultat al select iei naturale diferent iale pentru masculi si pentru femele. De exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari dec at masculii si exist a corelat ii pozitive ntre m arimea corpului si succesul reproductiv pentru femele, dar nu si pentru masculi; (2) competit ia intraspecic a pentru resurse (hran a, spat iu) ar putut avea ca si rezultat diferent ierea sexelor. De exemplu, unele specii de p as ari manifest a un dimorsm sexual la nivelul formei si m arimii ciocului, indic and optimiz ari pentru diferite moduri de hr anire. Totu si, n majoritatea cazurilor, caracterele morfologice si comportamentale care diferent iaz a cele dou a sexe nu sunt relat ionate cu diferent e la nivel de utilizare a ni selor ecologice. (3) dimorsmul sexual este cel mai probabil rezultatul act iunii select iei sexuale. La cele mai multe specii de animale, unul dintre sexe (femela) investe ste mult mai mult dec at cel alalt sex n producerea gamet ilor si de cele mai multe ori, n asigurarea resurselor necesare cre sterii puilor. Astfel, gametul feminin, ovulul, va asigura de la bun nceput material energetic necesar dezvolt arii embrionilor, pe c and spermatozoizii nu vor contribui dec at cu materialul genetic la formarea zigotului. Un mascul poate s a fertilizeze de mii de ori mai multe ovule dec at poate produce o femel a de-a lungul viet ii sale. Aceast a diferent a ntre abilit a tile de fertilizare se presupune c a a dus la aparit ia unor conicte de interese evolutive n ceea ce prive ste strategiile de reproducere (de c autare, g asire si mperechere cu un partener) ntre cele dou a sexe. Conform teoriei investit iei parentale (parental investment theory ; Trivers, 1972), masculii vor tinde s a investeasc a n fertilizarea a c at mai multor femele si s a utilizeze atribute ce indic a fertilitatea (tineret e, vigoare) n c autarea partenerei, pe c and femelele vor investi mai mult n dezvoltarea puilor lor si vor c auta parteneri capabili s a le asigure resurse necesare supraviet uirii descendent ilor lor. Pentru c a ecare sex ncearc a s a si maximizeze pe c at posibil tnessul (conceptul de tness se refer a aici la potent ialul biologic adaptativ

3 al unui individ, adic a abilit a tile acestuia de a- si transmite genele la generat iile urm atoare prin participare direct a la reproducere; Hamilton, 1974), n funct ie de abilit a tile lor de fertilizare si producere a gamet ilor, cele dou a sexe vor avea praguri diferite ale tnessului optim. Pentru c a femelele produc un num ar mult mai mic de gamet i dec at masculii, acestea reprezint a o resurs a rar a, pret ioas a, pentru care masculii vor intra n competit ie. Sexul care investe ste cel mai put in n descendent i nu va foarte discriminativ n alegerea partenerilor, ci va conta doar g asirea a c at mai mult i parteneri, indiferent de calitatea acestora. Sexul care investe ste cel mai mult n descendent i, ns a, va tinde s a dezvolte mecanisme de alegere a partenerilor, astfel nc at s a se asigure mperecherea doar cu parteneri de calitate. Astfel, o femel a care se mperecheaz a cu un mascul dominant, va avea at at avantaje legate de tness pe termen lung, cum ar calitatea genelor partenerului, c at si avantaje pe termen scurt, cum ar accesul la resursele controlate de masculul dominant (hran a, ap a si sigurant a n fat a pericolelor).

Select ia sexual a
Charles Darwin (1859) a introdus termenul de select ie sexual a pentru a descrie procesul de select ie ce apare pentru anumite caracteristici care asigur a un succes reproductiv mai mare indivizilor de un anumit sex ce posed a aceste caracteristici, fat a de indivizii de acela si sex ce nu posed a aceste caracteristici. Select ia sexual a const a n dou a procese distincte. Primul proces este select ia intrasexual a, care rezult a din competit ia n interiorul acelea si specii a unui sex (de obicei, masculin) pentru accesul la cel alalt sex (feminin). Select ia sexual a act ioneaz a asupra acelor caractere care inuet eaz a abilit a tile competitive ale masculilor n lupta cu alt i masculi. Al doilea proces este select ia intersexual a (sau select ia epigamic a), care act ioneaz a asupra acelor caractere ale masculilor care sunt alese de c atre femele. Coarnele cerbilor sunt con siderate a un rezultat al select iei intersexuale, deci al alegerii executate n timp de c atre femele. M arimea coarnelor coreleaz a pozitiv cu m arimea corpului si cu starea de s an atate a masculului, deci coarnele sunt un indicator bun al calit a tii genetice a unui potent ial partener. Intensitatea select iei sexuale depinde de gradul de competit ie dintre masculi, care la r andul s au

4 depinde de doi factori: (1) gradul de diferent a privind investit ia parental a n descendent i a celor dou a sexe; (2) raportul ntre num arul de femele si masculi dintr-o populat ie care se reproduc la un moment dat (a sa-numitul raport al sexelor operat ional). In cazurile n care investit ia parental a este egal a la cele dou a sexe, cum ar unele specii de p as ari monogame, unde ambii p arint i investesc egal n cre sterea puilor, select ia sexual a va mai put in intens a dec at la speciile la care sexele difer a la nivelul investit iei parentale (de exemplu, specii de p as ari unde doar femelele se ocup a de pui; datorit a costurilor mari implicate de cre sterea puilor, femelele vor avea grij a s a aleag a parteneri cu nalte calit a ti zice, nepermit andu- si compromisuri n alegerea partenerului sexual). Este u sor de dedus c a acele caractere care cresc abilitatea de lupt a a masculilor si succesul lor n competit ia mascul-mascul vor favorizate de select ia intrasexual a. Care este ns a mecanismul pentru select ia intersexual a a unor caracteristici relativ bizare, cum ar penele excesiv de ornamentale ale p as arilor (de exemplu, coada p aunului), sau coarnele uria se ale cerbilor? Ronald Fisher (1930) emite teoria select iei sexuale din inert ie (runaway sexual selection): dac a anumite femele prefer a un caracter ce apare la un anumit tip de mascul, iar ii acestor femele vor manifesta acest caracter, atunci alte femele ar trebui s a aleag a acest caracter, pentru c a ele vor avea ii care vor avea o probabilitate mare de a atractivi pentru femele. Acest argument pare s a e unul circular, dar ideea din spatele s au este urm atoarea: o dat a ce un caracter a fost preferat si transmis mai departe de c atre femele prin reproducerea lor cu purtatorii acelui caracter, exist a sanse mari ca acesta s a e preferat si de alte femele, generat ie dup a generat ie. Dup a p arerea lui Fisher (1930), sistemul va merge nainte din inert ie, p an a c and va eventual oprit de select ia natural a. De exemplu, coloritul str alucitor al penajului masculilor de p as ari a evoluat probabil ca o consecint a a alegerii f acute de femele, dar s-a ajuns la un moment dat la un optim al evolut iei str alucirii penajului, astfel nc at masculii care au devenit prea u sor observabili de pr ad atori din cauza penajului lor au fost eliminat i de la reproducere. Altfel spus, un caracter care aduce dezavantaje foarte mari masculilor, va eliminat de c atre select ia natural a, oric at de mult ar acesta ales de c atre femele. Hamilton si Zuk (1982) au sugerat c a acele caractere care sunt cel mai frecvent preferate de femele, cum ar coada p aunului, sau colorat ia str alu-

5 citoare a penajului, ar putea funct iona ca si semnale cont in and informat ie despre condit ia corpului masculilor ce manifest a aceste caractere. Hamilton si Zuk argumenteaz a c a parazit ii sau bolile duc la o slab a calitate a penajului, deci femelele care aleg un penaj str alucitor si elaborat, au sanse foarte mari de a alege cei mai s an ato si masculi. Altfel spus, aceste caractere sunt semnale oneste ale calit a tii purt atorului. Ideea onestit a tii semnalelor sexuale este sust inut a si de principiul handicapului (Zahavi, 1975). Zahavi (1975) a sugerat c a unele caractere exagerate, cum este coada p aunului sau coada p as arii lir a, au evoluat pentru c a sunt un handicap si doar masculii cei mai buni pot s a supravit uiasc a n ciuda exprim arii acestor handicapuri, care n mod normal i fac mult mai vizibili (deci mai vulnerabili) pentru pr ad atori.

Sistemele de mperechere
In general, sistemele de mperechere se denesc n funct ie de c at dureaz a un cuplu si n funct ie de num arul de parteneri sexuali obt inut i de ecare sex. Cel mai adesea, promiscuitatea se refer a la un num ar nedenit de parteneri pe care ecare individ dintr-un anumit sex i poate obt ine de-a lungul viet ii, sau de-a lungul unei perioade de reproducere. In etologie si psihologia evolut ionist a, cele mai des utilizate denit ii ale sistemelor de mperechere sunt: 1. monogamia reprezint a mperecherea dintre un singur mascul si o singur a femel a pe parcursul unei sau a mai multor perioade de reproducere; 2. poliginia se refer a la mperecherile simultane ntre un mascul si dou a sau mai multe femele, cum ar sistemul de tip harem 3. poliandria reprezint a mperecherile simultane ntre o singur a femel a si mai mult i masculi. In cele mai multe lucr ari de specialitate, poliginia si poliandria sunt subcategorii ale sistemului de mperechere de tip poligam ( mperecherea unui individ cu mai mult i parteneri). Imperecherile n afara cuplului (extra pair copulations, EPC) sunt mperecheri ntre indivizi dintre care unul sau ambii parteneri sunt deja implicat i ntr-un cuplu reproductiv (la animale), sau ntr-o relat ie romantic a stabil a (la specia uman a). Sistemele de mperechere pot s a varieze n interiorul unei specii n funct ie de factorii de mediu ecologic si social, cum ar : distribut ia spat ial a a unui sex, accesul la resursele de hran a, intensitatea factorilor selectivi de tip prad a-pr ad ator, tipul de organizare social a etc.

6 Monogamia. Monogamia tinde s a apar a n cazurile n care femelele sunt uniform distribuite n spat iu, sau dac a intr a deodat a n stare de receptivitate sexual a (de exemplu, sincronismul ovarian nt alnit n grupurile de femele ale unor specii de animale, inclusiv la om). Monogamia poate s a apar a si atunci c and ntr-o specie, at at masculii c at si femelele manifest a comportamente de cre stere si ngrijire a puilor (comportament patern si matern). Monogamia are o probabilitate mai crescut a de a se manifesta ntr-o populat ie atunci c and femelele au mai multe avantaje dintr-o relat ie monogam a dec at dintr o relat ie poligam a (Alcock, 2001). In aceste cazuri, femelele vor controla opt iunile reproductive ale masculilor din acea populat ie. Atunci c and femelele au o distribut ie relativ uniform a n spat iu, a sa cum este cazul focilor arctice care formeaz a colonii de reproducere pe ghet ari, ar extrem de dicil pentru masculi s a ajung a la femelele altor colonii, care se g asesc la distant e uria se unele de altele. Monogamia apare rar la mamifere, dar reprezint a sistemul de mperechere cel mai comun la p as ari. La specia uman a, se vorbe ste adesea despre existent a unui sistem de mperechere hibrid ntre promiscuitate si monogamie (n.a. cel mai adesea, monogamia se consider a la specia uman a ca ind un rezultat al evolut iei culturale). Sistemul de mperechere uman aduce cel mai mult cu o monogamie serial a. Din punct de vedere evolut ionist, monogamia devine avantajoas a dac a succesul reproductiv (tnessul) celor dou a sexe este mbun at a tit semnicativ de cooperarea ntre cei doi p arint i la cre sterea puilor. A sa se nt ampl a la majoritatea speciilor de p as ari, dar nu si la cele mai multe specii de mamifere. O explicat ie plauzibil a a acestui fenomen este c a masculii de mamifere nu au capacitatea de a- si hr ani puii cu lapte, a sa cum fac femelele (Diamond, 1997). Deci, spre deosebire de masculi, femelele investesc mai mult n cre sterea puilor. In plus, cele mai multe mamifere se hr anesc cu itemi de hran a cu cont inut energetic mai sc azut dec at hrana p as arilor, deci ar foarte dicil pentru masculii celor mai multe specii de mamifere s a asigure hrana puilor, a sa cum fac masculii de p as ari. Diferent a general a ntre mamifere si p as ari este c a masculii mamiferelor se centreaz a pe strategiile sexuale de mperechere, iar masculii p as arilor se centreaz a pe strategii orientate pe cre sterea progeniturii.

7 Poliginia. Exist a o serie de investigat ii privind inuent a factorilor de mediu asupra stabilirii unui anumit sistem de mperechere. Emlen si Oring (1977) descriu pentru prima oar a a sa-numita poliginie cu ap arare de resurse (resource defense polygyny), sau poliginia teritorial a, n care masculii au acces la femele prin controlul pe care ace stia l det in asupra unor resurse vitale necesare femelelor pentru supraviet uire si cre sterea puilor. Sisteme de tip poliginie cu ap arare de resurse duc la o presiune selectiv a intrasexual a intens a asupra masculilor. Dac a femelele si selecteaz a locurile de mperechere pe baza calit a tii habitatului mai degrab a dec at pe baza caracteristicilor masculilor, select ia intersexual a nu va semnicativ a asupra caracterelor sexuale ale acestora, dar va exista o puternic a select ie intrasexual a a acelor caractere ce asigur a succesul competitiv al masculilor n luptele mascul-mascul. La speciile cu poliginie de tip harem, masculii c a stig a acces la femele prin directa lor ap arare mpotriva rivalilor. Un astfel de sistem de mperechere este facilitat de tendint a femelelor de a gregare (grupate in spatiu). De exemplu, cerbii vor ncepe competit ia pentru formarea haremelor n locurile de hr anire bune, n care ciutele tind s a formeze grupuri de p ascut. La unele specii de ungulate, dar si la unele specii de primate, unde masculii nu ap ar a ecare un harem, un rang ierarhic superior al masculului va reprezenta o pist a sigur a spre femelele singure care devin receptive sexual (intr a n estrus). Variant a succesului reproductiv al masculilor n astfel de cazuri va depinde mult de gradul de sicronism al receptivit a tii sexuale a femelelelor. Astfel, cu c at vor mai multe femele care intr a deodat a n stare de estrus, cu at at vor cre ste sansele masculilor subordonat i de a avea acces la femelele receptive sexual. Un alt tip de poliginie este poliginia de tip lek, n care masculii ap ar a mici teritorii n interiorul unui spat iu comun de manifestare a comportamentului de curtare, spat iu denumit lek (de exemplu, fazanii, p as arile paradisului, unele specii de ungulate etc.). La speciile cu manifest ari n lek-uri, femelele sunt mult prea dispersate n spat iu pentru a putea p azite de c atre masculi n teritoriile lor. La aceste specii, femelele si puii lor utilizeaza resurse care nu sunt ap arate de c atre masculi. In perioadele de reproducere, femelele vin de la distant e mari la marginea lek-ului, de unde si aleg partenerii pe baza manifest arilor fenotipice (morfologice si comportamentale) ale acestora. Cele mai multe specii care se manifest a n lek-uri tr aiesc n spat ii deschise, ntinse,

8 deci n aceste condit ii, vigilent a fat a de potent ialii pr ad atori poate un factor important n formarea grupurilor de masculi n centrul ariei de distribut ie a unei populat ii. La speciile cu poliginie de tip lek, apare fenomenul numit paradoxul lek-ului (the lek paradox ). Se stie foarte bine c a minima contributie a masculilor la o nou a generat ie este materialul genetic. Astfel, la speciile cu manifestare n lek-uri, unde femelele i aleg doar pe cei mai buni masculi, ne putem a stepta ca dup a c ateva generat ii, tot i masculii unei populat ii s a e numai descendent ii masculilor de succes, deci s a e aproximativ egali n ceea ce prive ste calitatea genelor lor. Cu toate aceste, selectivitatea femelelor continu a s a e ment inut a n evolut ie. De ce continu a femelele s a execute presiuni selective asupra masculilor? Explicat ia cea mai acceptat a pentru acest paradox este c a, chiar dac a variabilitatea genetic a a descendent ilor masculi scade de-a lungul generat iilor, un anumit grad de variabilitate va prezent n continuu datorit a recombin arii materialului genetic si mutat iilor noi, deci variante noi de masculi, dintre care unii mai buni dec at cei existent i, vor continua s a apar a. In plus, unele din aceste variante, datorit a variabilit a tii lor genetice, vor probabil mai rezistent i la parazit i, deci mai de succes n lupta pentru supraviet uire. In concluzie, femelele continu a s a si aleag a partenerii, av and n vedere c a si cea mai mic a diferent a genotipic a ntre masculi poate inuent a tnessul descendent ilor lor. Poliandria. Poliandria se nt alne ste destul de rar la animale si a fost cel mai studiat a la p as arile limnicole, care se hr anesc si cuib aresc n habitate umede, pe malurile apelor. La unele dintre p as arile limnicole, femelele nu se implic a deloc n cre sterea puilor, nici m acar la incubarea ou alor. Acest fenomen este denumit inversarea rolurilor sexuale (sex role reversal). In aceste cazuri, incubarea ou alor si cre sterea puilor sunt n sarcina masculilor. Inversarea rolurilor sexuale este avantajoas a pentru mascul numai dac a, pe viitor, condit ia reproductiv a a femelei (abilitatea de a produce ou a) are o important a direct a pentru el. De exemplu, dac a rata de pierdere a ou alor este mare, iar femela poate s a nlocuiasc a ou ale pierdute mult mai rapid dac a nu este implicat a n incubare si cre sterea puilor, atunci preluarea rolului de crestere a puilor de catre mascul va avantajoas a pentru ambele sexe. Comportamentul paternal poate s a reprezinte la unele specii o prerechizit a a evolut iei polian driei. In m asura n care o femel a poate s a produc a mai multe ou a dec at poate

9 s a incubeze un singur mascul, masculii pot deveni o resurs a rar a, pentru care femelele vor intra n competit ie. La specia uman a, poliandria se nt alne ste foarte rar, a sa cum este cazul populat iei din Tibet (Goldstein, 1971). Fiii mo stenesc averea familiei (p am ant, vite), iar aceste resurse nu se divid ntre mo stenitori, ci se transmit ca un bun ntreg de la o generat ie la alta. Descendent ii b arbat i ai unui individ vor forma un grup, iar acest grup se va c as atori cu o femeie ne nrudit a cu ei. Dup a c as atorie, b arbat ii grupului vor coopera pentru ment inerea averii mo stenite. Incet a tenirea acestui sistem de mperechere n Tibet a dus la cre sterea masiv a a num arului de femei nec as atorite. Unele dintre aceste femei pot avea copii, dar succesul lor reproductiv este mult mai mic (aproximativ o treime) din succesul femeilor c as atorite. Motivul stabiliz arii acestui sistem de mperechere n Tibet este nevoia de control al resurselor. Pentru c a exist a un num ar mic de arii unde agricultura este posibil a, iar cele mai multe dintre aceste arii au deja det in atori, s-a redus foarte mult fertilitatea femeilor singure, care sunt mult mai multe dec at num arul grupurilor de b arbat i disponibili. Acest lucru a determinat o stagnare a m arimii populat iei tibetane n ultimele decade. In concluzie, tendint a indivizilor unei populat ii spre un anumit sistem de mperechere poate afectat a de o serie de factori, cum ar : distribut ia spat ial a a femelelor, gradul de sincronism al receptivit a tii lor sexuale, prezent a comportamentelor de grij a paternal a si maternal a si disponibilitatea resurselor de hran a si teritoriale. Prezent a comportamentului paternal este un preambul important al evolut iei poliandriei. Gradul de poligamie depinde foarte mult si de raportul operat ional al sexelor (num arul de masculi activi reproductiv : num arul de femele active reproductiv).

Select ia sexual a (intrasexual a si intersexual a) si strategiile de reproducere la oameni

A sa cum s-a specicat mai sus, reproducerea sexuat a este n general denit a ca un proces prin care doi indivizi doneaz a material genetic pentru a produce descendent i care vor diferit i genetic fat a de ambii p arint i. Dup a cum argumenteaz a Alcock (2001), variat ia inter-individual a care rezult a n urma procesului de reproducere sexuat a este considerat a ca ind materialul primar

10 al evolut iei prin select ie natural a, pornind de la presupunerea c a anumit i indivizi sunt capabili s a se adapteze mai bine la mediul lor socio-ecologic dec at alt ii. Variat iile la nivel de adaptabilitate se reect a n variat ii la nivel de tness individual. Av and n vedere c a descendent ii reprezint a principalii vectori ai tnessului parental, interesele cele mai puternice la nivel de tness ale indivizilor reproduc atori ar trebui s a e n direct ia producerii descendent ilor cu cele mai bune abilit a ti de adaptare la condit iile de mediu existente. In acest sens, indivizii ar trebui s a si aleag a potent ialii parteneri n direct ia ndeplinirii intereselor ment ionate mai sus. Este general recunoscut faptul c a indivizii din toate speciile cu reproducere sexuat a, inclusiv specia uman a, selecteaz a partenerii sexuali care semnalizeaz a calit a tile relat ionate cu tnessul, e n manier a direct a, prin expunerea unor tr as aturi morfologice, comportamentale sau psihologice, e n manier a indirect a, prin posesia unor resurse, cum ar : teritoriu, hran a, statut socio-economic etc. In aproape toate culturile umane, relat iile de lung a durat a (care sunt de obicei ocializate ca si c as atorii; long-term bonds) se dezvolt a ca urmare a unor decizii de alegere a partenerilor sexuali (mate-choice decisions) luate e de c atre partenerii implicat i n relat ie, e de c atre rudele acestora (Buston & Emlen, 2003). Pornind de la asumpt ia c a exista variat ie n termeni de succes reproductiv al c as atoriilor, putem considera c a select ia natural a ar trebui s a favorizeze acele reguli de decizie care guverneaz a formarea cuplurilor cu cel mai mare succes reproductiv (Buston & Emlen, 2003). In ultimele dou a decenii, mecanismele de alegere a partenerilor sexuali la specia uman a au fost n topul investigat iilor din domeniul psihologiei evolut ioniste si psihologiei n general. Cu toate acestea, nu exist a un consens general ntre cercet atori n ceea ce prive ste tipurile de strategii de reproducere caracteristice speciei umane (Schmitt, 2005). In psihologia evolut ionist a si etologia uman a, cele mai comune ipoteze privind strategiile de reproducere la oameni sunt: (1) ipoteza monogamiei (the monogamy hypothesis), n care se consider a c a formarea cuplurilor la specia uman a are la baz a relat iile cu un singur partener pe toata durata viet ii (Hazan & Zeifman, 1999); (2) ipoteza relatiilor poligine (the polygynous relationship hypothesis; Symons, 1979), n care se consider a c a b arbat ii sunt presetat i pentru a avea mai mult de o partener a n acela si timp; (3) ipoteza repertoriului sexual pluralist (the

11 pluralistic mating repertoire hypothesis; Belsky, Steinberg & Draper, 1991), n care se consider a c a strategiile sexuale umane reprezint a un amestec de monogamii seriale si relat ii poligine; (4) ipoteza strategiilor specice, n care se consider a c a ecare sex si ajusteaz a continuu strategia de g asire a partenerilor sexuali n funct ie de presiunile mediului (Buss & Schmitt, 1993). Ca o tentativ a de reconciliere a dezbaterilor privind strategiile sexuale umane din perspectiv a evolut ionist a, punctul de vedere cel mai acceptat n comunitatea stiint ic a actual a este c a oamenii au dezvoltat mai mult de o singur a strategie n timpul evolut iei lor ca specie (Schmitt, 2005). Teoria care fundamenteaz a toate ipotezele ment ionate mai sus este teoria investit iei parentale (the parental investment theory; Trivers, 1972), n care, a sa cum s-a amintit mai sus, se consider a c a proport ia relativ a a investit iei n cre sterea descendent ilor difer a ntre masculi si femele. Aceast a asimetrie privind investit ia parental a a ecarui sex este sust inut a de faptul c a o femel a are nevoie de mai put ine evenimente reproductive pentru fertilizarea ovulelor pe care le poate produce ntr-o viat a, pe c and un mascul are potent ialul de a fertiliza un num ar mult mai mare de ovule dec at cel pe care l poate produce o femel a. Trivers (1972) argumenteaz a c a, datorit a acestei diferent e, succesul reproductiv al femelelor tinde s a e limitat de accesul la resursele necesare pentru ntret inerea ec arui ovul fecundat, n timp ce succesul reproductiv al masculilor tinde s a e limitat de accesul acestora la femele. Dac a se iau n considerare aceste conicte de interese ntre sexe, se poate face asumpt ia c a strategiile de c autare si alegere a partenerilor sexuali vor diferite ntre cele doua sexe n acord cu diferent ele dintre interese ale acestora. In aproape toate culturile umane, este general recunoscut faptul c a b arbat ii investesc mai put in n descendent ii lor dec at femeile (Symons, 1979; Quinn, 1977; Low, 1989). La fel ca si n cazul femelelor din alte specii cu reproducere sexuat a, femeile trebuie s a sust in a costurile asociate fertiliz arii interne, form arii placentei, gestat iei, lactat iei si ngrijirii puilor p an a la v arsta nt arc arii acestora aceasta v arst a este n cazul speciei umane n jurul v arstei de patru ani de la na stere (Schmitt, 2005; Kelly, 1995). Exist a numeroase studii care arat a c a femeile, spre deosebire de b arbat i, exprim a o preferint a mai puternic a fat a de atributele referitoare la resursele necesare supraviet uirii si succesului dezvolt arii descendent ilor rezultat i din

12 ovulele fertilizate. Studiile anterioare indic a faptul c a atributele asociate cu resursele pe care femeile le caut a n general, sunt: stare nanciar a, statut social, dorint a de a avea copii si de a ntemeia o familie (Bereczkei et al., 1997; Buss, 1985; Buss, 1989; Buss et al., 1992; Buss, 1994; Waynforth & Dunbar, 1995). Av and n vedere c a toate aceste atribute coreleaz a cu v arsta naintat a la b arbat i (de exemplu, b arbat ii mai n v arst a au un acces mai mare la resursele necesare asigur arii cre sterii copiilor unei femei; Buss, 1989; Boone, 1986), femeile vor c auta n general b arbat i mai n v arst a. Intr-o manier a similar a cu masculii altor specii, b arbat ii si selecteaz a n general partenerele pe baza unor tr as aturi care coreleaz a cu fecunditatea, cum ar : tineret ea, simetria facial a, atractivitatea zic a etc. (Gwynne, 1981; Buss, 1989; Kenrick & Keefe, 1992; Pawlowski & Dunbar, 1999). A sa cum a indicat Trivers (1972), gamet ii masculini (spermatozoizii) sunt n general mai ieftini in termeni de investitie energetica dec at gamet ii femi nini (ovulele), deci interesele legate de potent ialul biologic adaptativ (tness) ale masculilor vor atinse la maxim atunci c and ace stia se vor mperechea cu femelele care le vor propaga la maxim genele n generat iile urm atoare de descendent i.

Comunicarea n procesul de formare a cuplurilor

Modul n care ecare sex si exprim a abilit a tile de alegere (choosiness) n procesul de reproducere variaz a puternic n regnul animal si n r andul culturilor umane (Schmitt, 2005). Per ansamblu, psihologii evolut ioni sti consider a alegerea partenerilor sexuali ca ind un proces de negociere ntre parteneri. La animale, av and n vedere c a este greu de evaluat care sunt obiectivele unui individ aat n procesul de c autare a unui partener sexual, analiza procesului de negociere ntre cei doi indivizi nu se poate face pe parcursul derul arii acestuia, ci doar la nal (post-factum), pe baza rezultatelor procesului de alegere a partenerilor si formarea cuplului (Pawlowski & Dunbar, 1999). Problemele legate de evaluarea obiectivelor de c autare a unui potent ial partener sexual se diminueaz a n cazul speciei umane. Astfel, indivizii speciei umane se angajeaz a adesea n forme de c autare a partenerilor sexuali n care

13 expliciteaz a ceea ce au de oferit unui partener si ceea ce c auta la un potent ial partener (Pawlowski 2000; Pawloski & Dunbar, 1999).

Piat a anunt urilor matrimoniale

Una dintre cele mai comune forme de comunicare ntre indivizii umani n care are loc o astfel de comunicare precis a a criteriilor de descriere si c autare a partenerilor este piat a anunt urilor personale matrimoniale online sau n mass-media scris a (Pawloski & Dunbar, 2001). Un anunt matrimonial este alc atuit dintr-o list a de atribute auto-descriptive (cuvinte prin care se descriu tr as aturile celui care plaseaz a anunt ul) si o list a de atribute care descriu tr as aturile c autate la un potent ial partener (Pawlowski & Dunbar, 1999). Studiile anterioare ale piet elor matrimoniale din diferite t ari indic a o corelat ie semnicativ a ntre tiparele de alegere a partenerilor sexuali reectate n piat a de anunt uri matrimoniale si patternurile care emerg pe baza analizei tradit io nale a preferint elor exprimate n chestionare. In plus, studiile evolutionsite ale anunt urilor matrimoniale pot scoate n evident a diferent e ntre populat iile studiate, lucru care poate indic a adapt ari specice la condit ii specice de mediu (temporale, ecologice, culturale, economice, sociale).

De ce studiul strategiilor de formare a cuplurilor n Rom ania?

Av and n vedere schimb arile continue la nivel social si economic caracteristice perioadei de dup a revolut ia din 1989 (de exemplu: diminuarea restrict iilor de circulat ie ntre diferitele t ari europene), este de a steptat ca aceste schimb ari s a se reecte si n procesele de formare a cuplurilor n Rom ania. Datele demograce relativ recente din Rom ania (a se vedea Demographic Year Book 2003, European Council, http://www.coe.int/) indic a faptul c a num arul de c as atorii tinde s a scad a dup a anul 1989. Cu toate acestea, a sa cum raporteaz a Consiuliul European, n 2003, Rom ania avea nc a una din ratele cele mai ridicate de c as atorii ntre t arile europene. In plus, n anul 2001, Rom ania nregistra cea mai sc azut a rat a a divort ului n ultimii 5 ani (1,39 divort uri pe 1000 locuitori; a se vedea Demographic Year Book, 2003). Rata relativ crescut a de c as atorii si rat a sc azut a de divort uri n comparat ie cu alte

14 t ari europene, indic a o anumit a stabilitate a institut iei familie n Rom ania, chiar dac a schimb arile socio-economice post-revolutionare au fost puternice din perspectiva fenomenului demograc. Cu toate c a rata divort urilor este una mic a, la nivel de cauzalitate a divort urilor, n Rom ania, cauza principal a a divort urilor este indelitatea. n alte t ari, de exemplu UK, cauza principal a a divort urilor este violent a domestic a. n plus, statisticile demograce arat a c a b arbat ii rom ani init iaz a divort ul de patru ori mai mult dec at femeile din Rom ania. In studiul de fat a, suger am c a aceast a diferent a ntre b arbat i si femei n ceea ce prive ste rata init ierii divort urilor (ca aspect al strategiilor de formare si ment inere a cuplurilor) ar trebui luat a n considerare de c atre consilierii psihologici si psihoterapeut ii din Rom ania care se ocup a cu problemele de cuplu, mai ales de c atre cei care utilizeaz a n practica lor proceduri si paradigme terapeutice bazate pe interact iunile dintre emot ii, cognit ii si comportament (de exemplu, terapi ile cognitiv-comportamentale). In acest sens, consider am c a o investigat ie din perspectiva psihologiei evolut ioniste a diferent elor ntre strategiile de formare si ment inere a cuplurilor la femei si b arbat i, poate reprezenta o cercetare translat ional a cu contribut ii importante pentru consilierii psihologici si psihoterapeut ii din Rom ania, n direct ia unei mai bune comprehensiuni si posibilitate de rezolvare a problemelor de cuplu. In acest sens, n 2006 (pentru detalii, a se vedea Rusu & Bencic, 2006), s-a realizat o investigat ie explorativa a piet ei anunt urilor matrimoniale din Rom ania, utiliz and o abordare specic a psihologiei evolut ioniste ( ntreb ari referitoare la funct ia proxim a si distal a a fenomenului). In acord cu studiile realizate pe piet e matrimoniale n alte t ari, obiectivele investigat iei de fat a sunt: (1) de a testa dac a predict iile derivate din teoria investit iei parentale a lui Trivers (1972) n ceea ce prive ste tipul de atribute c autate de b arbat i si femei se reg asesc n piat a matrimonial a din Rom ania; (2) de a estima valorile de piat a ale cohortelor de v arsta ale b arbat ilor si femeilor care plaseaz a anunt urile matrimoniale si de a testa dac a aceste cohorte si ajusteaz a strategiile de c autare a partenerilor sexuali n funct ie de valoare lor pe piat a. Mai specic, n acord cu investigat iile similare (Wiederman, 1993; Greenless & McGrew, 1994; Waynforth & Dunbar, 1995; Bereczkey & Csanaky, 1996; Pawlowsky & Dunbar, 1999), dac a principiile evolut ioniste derivate din teoria

15 investit iei parentale (Trivers, 1972) guverneaz a strategiile de formare a cuplurilor n e santionul analizat, ne a stept am ca b arbat ii care plaseaz a anunt uri matrimoniale s a e mai interesat i de atribute care descriu tr as aturi legate de fecunditatea parteneri c autate (de exemplu: atribute zice n alt ime, greutate, atractivitate, v arst a), pe c and femeile care plaseaz a anunt uri ar trebui s a e interesate de atribute legate de resurse si dorint a de relat ie de lung a durat a (tip de relat ie, statut socio-economic, v arsta etc.). Pentru a verica aceste predict ii, s-a realizat analiza de cont inut a 400 de anunt uri matrimoniale postate online pe dou a site-uri cu rata mare de vizitare ( n limba rom an a): 200 de anunt uri postate de b arbat i heterosexuali si 200 de anunt uri plasate de femei heterosexuale. De ment ionat este c a n acest studiu nu s-a controlat variabila statut mar ital (single, c as atorit, v aduv) al persoanei care posteaz a anunt ul acest lucru s-a realizat ntr-un alt studiu n care s-au investigat strategiile de c autare a partenerilor sexuali n funct ie de statutul marital al persoanelor care posteaz a anunt uri matrimoniale (c as atorit i versus nec as atorit i). In studiul de fat a, au fost cuanticate acele atribute cunoscute din literatur a de specialitate ca av and semnicat ie evolut ionist a la nivel de identicare a strategiilor de formare a cuplurilor la specia uman a (Pawlowski & Koziel, 2002; Greenless & McGrew, 1994; Pawlowski & Dunbar, 1999; Thiessen et al., 1992).

Metode
Colectarea datelor Anunt urile matrimoniale au fost colectate de pe dou a site-uri online rom ane sti, special alc atuite pentru acest tip de comunicare ntre indivizi: www.noi2.neogen.ro si www.matrimoniale-romantic.ro. Anunt urile analizate au fost colectate n perioada Septembrie 2006 Mai 2007. Criterii de includere: pentru analiz a, au fost incluse doar acele anunt uri n care relat ia specicat a era de tip heterosexual (barbat-cauta-femeie, respectiv femeie-cauta-barbat); de asemenea, s-au luat n calcul doar anunt urile n care se specic a v arsta persoanei care posta anunt ul si v arsta partenerelui c autat; s-au luat n considerare numai anunt urile n care v arsta celui care plasa anunt ul si a persoanei c autate dep a sea 18 ani. Criteriile de excludere: au fost excluse anunt urile n care relat ia specicat a era de tip homosexual. In anunt urile luate n considerare,

16 v arsta persoanelor care au plasat anunt urile s-a situat n intervaul de 20 55 ani (cu except ia unei persoane de 18 ani si a unei persoane de 60 de ani). Pentru c a studiul a vizat piat a matrimonial a rom aneasc a, au fost excluse din analiz a anunt urile matrimoniale plasate de persoane str aine, chiar dac a acestea erau redactate n limba rom an a. Procedura S-a realizat analiza de cont inut a 200 de anunt uri plasate de b arbat i (barbatcauta-femeie) si 200 de anunt uri plasate de femei (femeie-cauta-barbat). Atunci c and pentru v arsta nu s-a oferit o valoare exact a, v arsta persoanei care a plasat anunt ul a fost codat a dup a procedur a descris a de Pawlowski & Dunbar (1999): dac a v arstele au fost date ca si valori aproximative (de exemplu: la nceputul, mijlocul s au nele anilor 30), codarea s-a f acut astfel: 32, 35 si 38). Pentru analizele specice, v arsta persoanelor care au plasat anunt uri si cea a partenerilor c autat i, au fost divizate n cohorte de v arsta de c ate 5 ani. Un anunt matrimonial este alc atuit dintr-o list a de atribute auto-descriptive (de exemplu, cuvinte care descriu tr as aturile persoanei care plaseaz a anunt ul) si o list a de atribute care descriu tr as aturile dorite (c autate) la un potent ial partener (Pawlowski & Dunbar, 1999). Au fost cuanticate acele tipuri de atribute considerate n literartura de specialitate ca ind relevante din perspectiv a evolut ionist a pentru identicare patternurilor de c autare a partenerilor sexuali (Pawlowski & Koziel, 2002; Greenless & McGrew, 1994; Pawlowski & Dunbar, 1999; Thiessen et al., 1992): 1) V arst a c aut ator (oferit a n ani, dup a codarea specicat a mai sus); interval v arsta partener c autat: mai b atr an, la fel, mai t an ar, nu conteaz a, nu se specic a. 2) Num ar total atribute utilizate de c aut ator si num ar total atribute utilizate pentru descrierea partenerului c autat. 3) Atribute zice c aut ator si c autat (de exemplu: greutate, n alt ime, culoare ochi, p ar, suplu, pl acut la nf a ti sare, frumos). 4) Atribute emot ionale c aut ator si c autat (de exemplu: tandru, simt al umorului, sincer, suetist, iubitor, sensibil, plin de iubire). 5) Atribute materiale (resurse) c aut ator si c autat (de exemplu: ma sin a, venit lunar, b anos, proprietar apartament, bogat). 6) Atribute educat ionale c aut ator si c autat (de exemplu: liceu terminat, educat, doctorat, studii postuniversitare, diplom a de inginer). 7) Atribute activit a ti atletice (de exemplu: c al arit, c a t arat, amator de drumet ii). 8) Atribute

17
Tabel 1. Diferent e ntre b arbat i si femei la nivelul num arului si tipului de atribute autodescriptive si care descriu partenerul c autat (Students t-test, 2-tailed, df=398). E santionul a constat din anunt uri matrimoniale plasate online de femei heterosexuale (N = 200) si anunt uri matrimoniale plasate de b arbat i heterosexuali (N = 200).

Atribute Sine Num ar total Partener Sine Fizice Partener Sine Materiale Partener Sine Educat ionale Partener Sine Emot ionale Partener Sine Sport Partener Sine Hobby Partener

Sex femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i femei b arbat i

Medie 8.91 12.01 4.56 5.82 3.42 4.01 0.92 0.12 0.35 0.77 0.39 0.12 0.49 0.59 0.13 0.21 0.43 0.81 0.3 0.45 0.09 0.13 0.07 0.01 0.35 0.37 0.08 0.01

SD 0.78 0.89 1.54 1.15 0.56 0.81 0.23 0.06 0.08 0.11 0.17 0.06 0.12 0.15 0.21 0.42 0.86 1.07 0.13 0.16 0.02 0.07 0.04 0.06 0.24 0.25 0.04 0.02

SEM 0.47 0.51 0.29 0.34 0.16 0.15 0.08 0.03 0.02 0.08 0.05 0.03 0.07 0.06 0.03 0.03 0.07 0.09 0.06 0.07 0.01 0.04 0.03 0.01 0.1 0.1 0.02 0.01

t Student 4.45 2.83 2.64 8.99 4.17 4.26 1.11 1.65 3.38 1.66 0.06 0.07 0.09 1.73

p <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 ns. ns. <0.05 ns. ns. ns. ns. ns.

18
Tabel 2. Comparat ii ntre b arbat ii din e santionul studiat (N=200) si femei (N=200) n ceea ce prive ste num arul de anunt uri matrimoniale n care se face referire la categorii de v arsta ale partenerilor c autat i(test 2). V arst a patener c autat Mai b atr an Aceea si v arst a Mai t an ar Nu conteaz a Nespecicat B arbat i (%) 7.23 4.41 20.42 22.70 45.33 Femei (%) 15.12 6.10 1.74 25.61 51.72 Test 2 5.76 0.04 31.22 0.12 1.21 p < 0.05 ns. <0.05 ns. ns.

hobby (de exemplu: gr adin arit, lectur a, testoase, teatru). 9) Tip de relat ie c autat a: prietenie, scurt a durat a, c as atorie, sex, nespecicat. Utiliz and procedura descris a n Pawlowski & Dunbar (1999), s-a calculat valoarea de piat a pentru ecare cohort a de v arsta (intervalul de v arsta de 5 ani), ca ind raportul ntre cerere (num arul de anunt uri care caut a parteneri din acea cohort a) si ofert a (num arul de anunt uri postate de persoane din cohorta de v arsta respectiv a). Valoarea de piat a este considerat a ca ind o m asur a a presiunilor de select ie pe care le suport a indivizii dintr-o anumit a cohort a de v arsta (Pawlowski & Dunbar, 1999). Dac a valoarea de piat a a unei cohorte este 1, nseamn a c a cererea pe piat a fat a de acea cohort a egaleaz a oferta indivizilor din cohorta de v arsta cerut a. O valoare de piat a mai mare dec at 1 nseamn a c a cererea dep a se ste oferta, ceea ce calic a acea cohort a ca ind pret ioas a. Analiza statistic a a datelor Diferent ele ntre b arbat ii si femeile care au plasat anunt urile au fost testate la nivel de variabile continue cu testul Student t (2-tailed). Diferent ele ntre sexe la nivel de variabile categoriale au fost testate cu testul chi p atrat. Analizele au fost f acute cu ajutorul softului Analyse-It pentru Microsoft Excel (version 1.73) si cu programul statistic SPSS (versiunea 10).

19

Rezultate
In Tabelul 1 sunt sumarizate mediile si abaterile standard ale num arului si categoriilor de atribute utilizate de b arbat ii si femeile din e santionul studiat pentru a se auto-descrie si pentru a descrie partenerii c autat i. Datele noastre indic a faptul c a, independent de v arst a, b arbat ii rom ani, spre deosebire de femei, au ment ionat un num ar semnicativ mai mare de atribute (num ar total de atribute) n ceea ce prive ste auto-descrierea (t = 4.45, p < .05). De asemenea, num arul total de atribute utilizate pentru a descrie partenerul c autat a fost semnicativ mai mare n anunt urile matrimoniale postate de c atre b arbat i, n comparat ie cu cele postate de c atre femei (t = 2.83, p < .05). In e santionul studiat, spre deosebire de femei, b arbat ii au utilizat un num ar semnicativ mai mare de atribute zice pentru a se descrie (t = 2.64, p < .05). Femeile din e santion au cerut un num ar semnicativ mai mare de atribute zice de la partenerul c autat (t = 8.99, p < .05). In comparat ie cu femeile care plaseaz a anunt uri, b arbat ii din e santionul studiat au utilizat un num ar semnicativ mai mare de atribute materiale (resurse oferite) pentru a se descrie (t = 4.17, p < .05). Spre deosebire de b arbat i, femeile din e santionul analizat au cerut un num ar semnicativ mai mare de resurse de la partenerii c autat i(t = 4.26, p < .05). Comparativ cu femeile, b arbat ii au listat un num ar semnicativ mai mare de atribute referitoare la calit a tile emot ionale auto-descriptive (t = 3.38, p < .05). Nu s-a observat o diferent a semnicativ a statistic ntre num arul de atribute emot ionale cerute de la partenerii c autat i ntre b arbat i si femei. De asemenea, nu au fost observate diferent e semnicative statistic ntre b arbat i si femei n ceea ce prive ste num arul de atribute utilizate pentru a se descrie si a descrie partenerul c autat la dimensiunile educat ie, activit a ti atletice si hobby (Tabel 1). Comparat iile ntre b arbat i si femei n ceea ce prive ste exprimarea interesului lor pentru v arsta partenerului c autat (de exemplu: mai b atr an, aceea si v arst a, mai t an ar, nu are important a, nespecicat) sunt prezentate n Tabelul 2. Femeile din e santionul analizat manifest a o preferint a mai puternic a fat a de partenerii mai n v arsta (q2 = 5.76, p < .05), n comparat ie cu b arbat ii, care sunt mai interesat i de partenere mai tinere (q2 = 31.22, P < .05). La nivel de tip de relat ie c autat a, b arbat ii sunt interesat i mai mult dec at femeile de relat iile bazate pe pl acere (q2 = 8.57, p < .05; Tabel 3). Spre

20
Tabel 3. Comparat ii ntre frecvent ele cu care tipurile diferite de relat ii au fost ment ionate n anunt urile plasate de c atre b arbat i (N=200) si femei (N=200), n e santionul analizat.

Relat ie c autat a
Pl acere C as atorie Prietenie termen scurt Prietenie termen lung Nespecicat

B arbat i (%) 25.6 22.6 24.2 7.5 20.1

Femei (%) 13.0 18.2 19.4 5.9 43.5

Test 2 8.57 0.82 0.93 0.18 21.40

p < 0.05 ns. ns. ns. < 0.05

Tabel 4. Comparat ii (2) ntre frecvent ele cu care b arbat ii si femeile care au postat anunt uri au fost interesat i de greutatea si n alt imea partenerilor c autat i. Relatie cautata Barbati (%) Femei (%) Test 2 p Greutate Inaltime 22.66 27.33 3.33 9.33 23.14 15.05 < 0.05 < 0.05

deosebire de b arbat i, femeile din e santionul analizat au plasat un num ar semnicativ mai mare de anunt uri n care nu specic a tipul de relat ie c autat a (q2 = 21.4, p < .05). Nu s-au nregistrat diferent e semnicative ntre sexe n ceea ce prive ste interesul pentru tipurile de relat ie c autat a c as atorie, prietenie de scurt a durat a si prietenie de lung a durat a (Tabel 3). B arbat ii si femeile difer a semnicativ n ceea ce prive ste interesele exprimate fat a de n alt imea si greutatea partenerilor c autat i(Tabel 4). In cele mai multe studii privind strategiile de c autare a partenerilor sexuali n relat ie cu m asur atorile corporale, aceste dou a tr as aturi ( n alt ime si greutate) reprezint a predictori de ncredere ai condit iilor fenotipice, n special ai s an at a tii si fertilit a tii (Schmitt, 2005). In e santionul luat n considerare, b arbat ii au fost semnicativ mai mult interesat i dec at femeile fat a de greutatea (q2 = 23.14, p < .05) si n alt imea (q2 = 15.05, p < .05) partenerilor c autat i. Atunci c and s-a f acut raportarea la cohortele de v arsta (Figura 1), distribu tiile valorilor de piat a ale diferitelor cohorte de b arbat i si femei din e santionul analizat au ap arut cu forme similare pentru cele dou a sexe (forma U-inversat). O form a similar a a distribut iei a fost observat a n studii similare f acute pe piat a matrimonial a din Anglia, de exemplu (Pawlowsky & Dunbar, 1999). In e santionul analizat n acest studiu, se observ a c a cele dou a curbe au locat ii

21

Figura 1. Valorile de piat a ale b arbat ilor si femeilor din e santionul analizat (ordonat a), raportate la cohortele de v arsta. Valoarea de piat a este exprimat a prin raportul dintre num arul de indivizi interesat i de o anumit a cohort a si num arul de indivizi din acea cohort a existent i pe piat a matrimonial a analizat a (Pawlowsky & Dunbar, 1999).

diferite ale v arfurilor lor (Figura 1). Astfel, v arful distribut iei valorilor de piat a a cohortelor feminine este situat n dreptul cohortei de v arsta 30-34 ani, ind ancat n mod simetric de c atre cohortele de v arsta 25-29 ani si 35-39 ani. V arful distribut iei valorilor de piat a ale cohortelor masculine este situat la nivelul cohortei 45-49 ani, ind ancat simetric de c atre cohortele 50-54 ani si 40-44 ani (Figura 1). Utiliz and procedura descris a n studiul lui Pawlowsky & Dunbar (1999), s-a investigat dac a persoanele care au plasat anunt urile matrimoniale sunt con stiente de valoare lor de piat a, n sensul reect arii acestei con stientiz ari n num arul total de atribute cerute de la partenerul c autat. In aceast a direct ie, s-a reprezentat valoare de piat a (valori medii) a ec arei cohorte de v arsta (Figura 2 pentru femei si Figura 3 pentru b arbat i) n raport cu num arul mediu de atribute totale ale partenerilor c autat i. Aceste atribute au inclus toate categoriile de tr as aturi considerate relevante n literatura de specialitate

22 si care au fost operat ionalizate n studiul nostru (de exemplu: v arst a, n alt ime, greutate, atractivitate, atribute emot ionale, atribute educat ionale etc.). In Figura 2 se poate observa c a cea mai valoroas a cohort a de v arsta feminin a (30-34 ani cea mai cerut a cohort a de v arsta pe piat a anunt urilor matrimoniale; Fig.1) este con stient a de valoarea sa pe piat a. Acest lucru se reect a n num arul mare de atribute totale pe care indivizii din aceast a cohort a le cer de la partenerii c autat i(Fig. 2). Cu except ia femeilor din cohorta de v arsta 40-44 ani, celelalte cohorte par s a e con stiente de valoarea lor pe piat a, n sensul ajust arii la cererea pe piat a a num arului total de atribute cerute de la partenerii c autat i(Fig. 2). Femeile din cohorta de v arsta 40-44 ani si supraestimeaz a valoarea de piat a, n sensul list arii celui mai mare num ar de atribute totale cerute de la parteneri n comparat ie cu toate celelalte cohorte de v arste. In general, subiect ii b arbat i din e santionul analizat cer un num ar mai mare de atribute dec at subiect ii femei (Fig. 3, Tabel 1). B arbat ii din cele mai cerute cohorte de v arsta (45-49 ani si 50-54 ani) par s a e con stient i de valorile lor pe piat a (ridicate) si si permit s a cear a un num ar mare de atribute c autate la potent ialele lor partenere. Studiile anterioare de investigare a form arii cuplurilor pe baza analizei piet ei matrimoniale, indic a faptul c a n Anglia, b arbat ii cu o valoare de piat a de 1.5 au avut o medie a atributelor cerute de la partenerii c autat i de peste 1.5, cu except ia celor mai pret ioase cohorte de v arsta (cele mai cerute pe piat a; 45-49 ani), care si-a supraestimat valoarea de piat a (Pawlowsky & Dunbar, 1999). In comparat ie cu b arbat ii englezi (Pawlowsky & Dunbar, 1999), n e santionul rom anesc, se pare c a toate cohortele masculine si supra-estimeaza valoarea de piat a: indiferent de valoare de piat a, num arul total de atribute cerute de la partenerele potent iale este cu 2-3 unit a ti mai mare dec at valorile cohortelor feminine echivalente. Aceast a supra-estimare este vizibil a chiar si n cazul cohortelor masculine cu o valoare de piat a relativ sc azut a, adic a mai mic a de 1.5 (de exemplu, cohorta 25-29, sau 30-34 ani; Figura 3).

Concluzii si discut ii
Obiectivele acestui studiu au fost de a investiga: (1) dac a predict iile derivate din teoria investit iei parentale a lui Trivers (1972) se aplic a pe e santionul studiat din populat ia de anunt uri matrimoniale din Rom ania si (2) care este valoarea curent a de piat a a indivizilor care plaseaz a anunt uri matrimoniale si (3) dac a b arbat ii si femeile din e santionul analizat si ajusteaz a

23

Figura 2. Valorile medii ale num arului total de atribute c autate la un potent ial partener (ordonata) reprezentate fat a de valoare de piat a a b arbat ilor calculat a pe cohorte de v arsta (abscisa).

strategiile de c autare a partenerilor sexuali n acord cu valoarea lor pe piat a matrimonial a. 1. Teoria investit iei parentale se reg ase ste n strategiile de c autare a partenerilor sexuali reectate n piat a anunt urilor matrimoniale din Rom ania? Rezultatele investigat iei noastre din perspectiva psihologiei evolut ioniste indic a faptul c a predict iile derivate din teoria investit iei parentale (Trivers,

24

Figura 3. Valorile medii ale num arului total de atribute c autate la un potent ial partener (ordonata) reprezentate fat a de valoare de piat a a b arbat ilor calculat a pe cohorte de v arsta (abscisa).

1972) n ceea ce prive ste strategiile de alegere a partenerilor sexuali la cele dou a sexe, se aplic a la nivel de piat a matrimonial a din Rom ania. Aceste predict ii se refereau la faptul c a b arbat ii vor mai interesat i de atributele relat ionate cu fecunditatea feminin a, pe c and femeile vor intreresate de atributele care reect a resursele (st atut socio-economic, relat ie de lung a durat a etc.). De asemenea, n teoria investit iei parentale bazat a pe conictele dintre sexe, se consider a c a b arbat ii ar trebui s a caute partenere mai tinere, n timp ce femeile ar trebui s a e interesate de parteneri mai n v arsta (v arsta ind aici un predictor al stabilit a tii nanciare si al statutului social resurse care sunt necesare pentru asigurarea cre sterii descendent ilor unei femei; Buss, 1989; Boone, 1986).

25 In acest e santion, indiferent de cohorta de v arsta la care apart in, b arbat ii ofer a un num ar semnicativ mai mare de atribute care descriu resursele, iar femeile cer un num ar de atribute care reect a resursele semnicativ mai mare dec at b arbat ii. De asemenea, comparativ cu b arbat ii, femeile din e santionul analizat sunt semnicativ mai interesate de potent iali parteneri mai n v arst a, pe c and b arbat ii caut a semnicativ mai mult partenere mai tinere. B arbat ii au fost semnicativ mai interesat i dec at femeile de greutatea si n alt imea partenerelor c autate. In cele mai multe studii care relat ioneaz a strategiile de c autare a partenerilor sexuali cu m asur atorile corporale, aceste dou a tr as aturi (greutatea si n alt imea) apar ca ind predictori de ncredere a unor tr as aturi fenotipice relat ionate cu tnessul, cum ar fertilitatea si starea de s an atate (Schmitt 2005). Rezultatele studiului nostru indic a faptul c a femeile din e santionul analizat se pliaz a pe prolul de c autare a partenerilor sexuali prezis de teoria lui Trivers (1972): n acord cu predict iile derivate din aceast a teorie, comparativ cu b arbat ii, femeile sunt semnicativ mai interesate de resurse materiale si statut socio-economic n c autarea partenerilor. B arbat ii rom ani din e santionul analizat ncearc a s a si satisfac a interesele ghidate de tness tot n maniera prezis a de Trivers, adic a ar at and un interes crescut fat a de parametrii fertilit a tii si s an at a tii (greutate, n alt ime, atractivitate etc.). In plus, datele obt inute n urma analizei valorii de piat a a diferitelor cohorte de v arsta sust in de asemenea predict iile teoriei lui Trivers. Astfel, cele mai dorite cohorte de b arbat i n e santionul analizat sunt cele de 45-49 ani si 5054 ani; ambele cohorte implic a atingerea unei stabilit a ti nanciare si implicit, a unui statut socio-economic sucient de bun pentru investit ia n descendent i. In general, diferent ele ntre b arbat i si femei n comunicarea informat iilor pe piat a anunt urilor matrimoniale n e santionul analizat aici sunt n aceea si direct ie cu studiile asem an atoare realizate n alte societ a ti, indic and faptul c a e santionul analizat este unul tipic n sensul diferent ei dintre sexe n strategiile de formare a cuplurilor (Bereczkei et al., 1997; Waynforth & Dunbar, 1995; Pawlowsky & Dunbar, 1999). 2. Sunt b arbat ii si femeile din e santionul analizat con stient i de valoarea lor de piat a si cum se reect a acest lucru n strategiile de c autare a partenerilor n piat a matrimonial a?

26 Cu o singur a except ie (cohorta de v arsta 40-44 ani), toate celelalte cohorte de v arsta feminine par s a e bine ajustate la valorile lor pe piat a anunt urilor matrimoniale, n acest e santion (Fig. 2). Femeile din cohorta de v arsta 40-44 ani par s a se supraestimeze n raport cu valoarea lor de piat a, lucru indicat prin listarea unui num ar mare de atribute n caracterizarea partenerului c autat. Pentru a putea oferi o explicat ie acestui rezultat, ar nevoie de o analiz a specic a pentru ecare cohort a pe un e santion mult mai mare dec at cel analizat. E santionul analizat n acest studiu este prea mic pentru a anal iza astfel de rezultate specice. In comparat ie cu femeile, toate cohortele de v arsta masculine par s a se supraestimeze n e santionul analizat. De ce tind b arbat ii rom ani s a si supraestimeze valoare de piat a? O potent ial a explicat ie a acestui rezultat ar putea veni dinspre una dintre predict iile teoriei lui Pedersen (1991) privind evolut ia reproducerii la specia uman a. Aceast a teorie face referire la efectele raportului ntre sexe ntr-o populat ie (populat ional sex-ratio) asupra strategiilor de reproducere a celor dou a sexe. Teoria lui Pedersen este o combinat ie ntre teoria select iei sexuale (Darwin, 1871) si teoria investit iei parentale (Trivers, 1972). Teoria lui Pedersen consider a c a n populat iile sau culturile cu un sex-ration sc azut, adic a cu mai multe femele dec at masculi, masculii vor deveni o resurs a pret ioas a si si vor permite s a e pretent io si, n sensul c a pot mai selectivi fat a de femele si pot cere mai mult de la ele dec at pot ei s a ofere. In aceste condit ii, teoria lui Pedersen prezice c a populat ia va orientat a spre strategii de reproducere de scurt a durat a (short-term matings; Schmitt, 2005). O investigat ie trans-culturala recent a indic a faptul c a n Rom ania, valoarea sex-ratio este sub 100, deci femeile sunt mai numeroase dec at b arbat ii (Schmitt, n press). In concluzie, rezultatele studiului nostru sunt n acord cu predict ia teoriei lui Pedersen. Datele investigat iei noastre indic a faptul c a b arbat ii rom ani sunt mult mai interesat i de relat ii bazate pe pl acere, n comparat ie cu femeile analizate. De asemenea, femeile sunt semnicativ mai put in specice dec at b arbat ii n ceea ce prive ste indicarea tipului de relat ie c autat (num arul anunt urilor n care nu se specic a tipul de relat ie c autat este semnicativ mai mare la femei comparativ cu b arbat ii). Aceste rezultate sust in si ele predict iile teoriei lui Pedersen privind efectele sex-ratio n strategiile de c autare a partenerilor sexuali n cul-

27 turile n care num arul femeilor este mai mare dec at al b arbat ilor. Rezultatele se pliaz a, de asemenea, pe modelul multimale-multifemale mating strategies, n care ambele sexe tind s a formeze perechi reproductive de scurt a durat a cu mai mult i parteneri (Dixson, 1998; Schmitt, 2005). La specia uman a, chiar dac a nu exist a indicat ii ale unor culturi n care leg aturile de scurt a durat a sunt forma ocial a de strategie de reproducere, exist a invstigatii etnologice recente care arat a c a elemente ale unei astfel de strategii, cum ar sexul premarital sau cel extra-marital, sunt destul de comune ntre culturi (Schmitt, Alcalay, Allik, et al. 2004; Jankowiak, Nell, & Buckmaster, 2002). In e santionul analizat, exist a indicat ii ale unor strategii specice ec arui sex: b arbat ii rom ani comunic a explicit c a sunt interesat i de relat ii bazate pe pl acere, iar femeile nu sunt foarte specice n comunicarea tipului de relat ie c autat, suger and c a femeile las a deschise oportunit a tile spre toate tipurile de relat ii c autate de b arbat i. Datele noastre sunt n acord cu investigat ii similare n alte culturi, n care b arbat ii tind, n general, s a e mai interesat i fat a de relat iile bazate pe pl acere dec at fat a de cele bazate pe angajament si care implic a responsabilit a ti numeroase (Schmitt, 2005; Wright & Reise, 1997; Townsend, 1995; McGuire & Gruter, 2003). A sa cum s-a ment ionat anterior, b arbat ii rom ani au fost mult mai atent i n specicarea tipului de relat ie c autat comparativ cu femeile. O posibil a explicat ie a acestui rezultat vine din teoria protect iei mpotriva ncornor arii, fenomen n care anumit i masculi investesc n descendent i cu care nu mpart fond genetic (protection against cuckoldry theory; van Schaik & Paul, 1996; Schmitt, 2005). In culturile umane moderne, statisticile indic a o valoare de 10-15% a frecvent ei ncornor arii (Cerda-Flores et al., 1999). Specicitatea comunic arii tipului de relat ie c autat poate v azut a ca o m asur a funct ional a de contracarare a ncornor arii (Buss, 2000). In plus, n comparat ie cu femeile, care sunt mai afectate de posibilitatea indelit a tii de tip emot ional, b arbat ii sunt mult mai atent i la posibilitatea indelit a tii de tip sexual (Schmitt, 2005; Buss, 2000; Daly, Wilson, & Weghorst, 1982; Buss et al., 1992). Costurile investit iilor n descendent ii cu care nu se mpart gene este mult mai mare pentru b arbat i dec at pentru femei, av and n vedere tendint a ineica de maximizare a num arului de acupl ari a masculilor n general. In comparat ie cu babrbatii, femeile sunt ntotdeauna sigure de mater-

28 nitatea unui descendent, dar ele sunt mult mai sensibile la costurile indelit a tii de tip emot ional, n sensul c a resursele pe care un b arbat le-ar direct iona n mod normal doar spre o femeie dat a ar mult mai put ine dac a acesta ar implicat n mai multe relat ii, sc az and astfel investit ia n descendent ii acelei femei (Buss et al., 1992). In e santionul nostru, b arbat ii utilizeaz a semnicativ mai multe atribute emot ionale pentru a se descrie dec at femeile, suger and c a ace stia sunt con stient i de impactul pe care indelitatea emot ional a l poate avea asupra acestora. In nal, dorim s a specic am c a aceast a investigare a piet ei matrimoniale rom ane sti este una preliminar a si, dup a cuno stint ele noastre, o premier a n ceea ce prive ste analiza form arii cuplurilor n Rom ania din perspectiv a evolut ionist a. Un e santion mai mare va permite pe viitor realizarea de analize mult mai ne la nivel de cohorte de v arste. Chiar dac a realizat pe un e santion relativ mic, acest studiu poate oferi o imagine de ansamblu util a a variabilelor care trebuie luate n calcul n identicarea si rezolvarea problemelor de cuplu n populat ia rom aneasc a, n particular si a managementului familiei, n general.

Referint e
Alcock, J. (2001). Animal Behavior - An Evolutionary Approach, 7th Edition. Sinauer Associates, Sunderland. Belsky, J., Steinberg, L., Draper, P. (1991). Childhood experience, interpersonal development, and reproductive strategy: An evolutionary theory of socialization. Child Development, 62, 647-670. Bereczkei, T., & Csanaky, A. (1996). Mate choice, marital success, and reproduction n modern society. Ethology and Sociobiology, 17, 23-35. Bereczkei, T., Voros, S., Gal, A., & Bernath, L. (1997). Resources, attractiveness, family commitment: reproductive decisions n human mate choice. Ethology, 103, 681 699.. Boone, J.L. (1986). Parental investment and elite family structure n preindustrial states: a case study of late medieval-early modern Portuguese genealogies. American Anthropologist, 88, 859-878. Buss, D.M. (1989). Sex dierences n human mate preferences: Evolutionary hypothesis tested n 37 cultures. Behavioral Brain Sciences, 12, 1-149.

29
Buss, D.M., Larsen, R.J., Western, D., Semmelroth, J. (1992). Sex dierences n jealousy: Evolution, physiology and psychology. Psychological Science, 3, 251255. Buss, D.M., & Schmitt, D.P. (1993). Sexual strategies theory: An evolutionary perspective on human mating. Psychological Review, 100, 204-232. Buss, D. M. (1994). The evolution of desire: Strategies of human mating. New York: Basic Books. Buss, D.M. (2000). The dangerous passion. New York, Free Press. Buston, P.M., & Emlen, S.T. (2003). Cognitive processes underlying human mate choice: The relationship between self-perception and mate preference n Western society. PNAS, 100, 8805-8810. Cerda-Flores, R.M., Barton, S.A., Marty-Gonzalez, L.F., Rivas, F., & Chakraborty, R. (1999). Estimation of nonpaternity n Mexican population of Nuevo Leon: A validation study of blood group markers. American Journal of Physical Anthropology, 109, 281-293. Daly, M., Wilson, M., & Weghorst, S.J. (1982). Male sexual jealousy. Ethology and Sociobiology, 3, 11-27. Darwin, C.R. (1871). The descent of man and selection n relation to sex. London: Murray. Demographic Year Book (2003). European Council. http://www.coe.int/ Diamond, J. (1997). Why is Sex Fun? The Evolution of Human Sexuality. Basic Books. Dixson, A.F. (1998). Primate sexuality: Comparative studies of the prosimians, monkeys, apes, and human beings. New York: Oxford University Press. Goldstein, M. C. 1971. Stratication, polyandry, and family structure n Central Tibet. Southwest Journal of Anthropology, 27, 6474. Greenless, I.A., & McGrew, W.G. (1994). Sex and age dierences n preferences and tactics of mate attraction: analysis of published advertisements. Ethology and Sociobiology, 11, 297-323. Gwynne, D.T. (1981). Sexual dierence theory: Mormon crickets show role reversal n mate choice. Science, 213, 779-780.

30
Hazan, C., & Zeifman, D. (1999). Pair bonds as attachments: Evaluating the evidence. n J. Cassidy & P.R. Shaver (Eds.). Handbook of attachment (pp. 336-354). New York: Guilford Press. Jankowiak, W., Nell, D., & Buckmaster, A. (2002). Extra-marital aairs: A reconsideration of the meaning and universality of the double standard. World Cultures, 13, 2-21. Kelly, R.L. (1995). The foraging spectrum: Diversity n hunter-gatherer lifeways. Washington, DC: Smithsoninan Institution Press. Kenrick, D.T., & Keefe, R.C. (1992). Age preferences n mates reect sex dierences n reproductive strategies. Behavioral Brain Sciences, 15, 75-133. Low, B.S. (1989). The evolution of human life histories. n C. Crawford & D.L. Krebs (Eds.), Handbook of evolutionary psychology (pp. 131-161). Mahwah, NJ: Erlbaum. McGuire, M., & Gruter, M. (2003). Prostitution: An evolutionary perspective. n A. Somit & S. Peterson (Eds.), Human nature and public policy: An evolutionary approach (pp.29-40). New York: Palgrave Macmillan. Pawloski, B., & Dunbar, R.I.M. (1999). Impact of market value on human mate choice decisions. Proceedings of the Royal Society of London, 266, 281-285. Pawlowski, B. (2000). The biological meaning of preferences on the human mate market. Anthropological Review, 63, 39-72. Pawloski, B., & Dunbar, R.I.M. (2001). Human mate choice strategies. n R. Noe, J. van Hoof, & P. Hammerstein (Eds.). Economics n nature. Social dilemmas, mate choice and biological markets (pp. 187-202). Cambridge: Cambridge University Press. Pawlowski, B., & Koziel, S. (2002). The impact of traits n personal advertisements on response rate. Evolution & Human Behavior, 23, 139-149. Pedersen, F.A. (1991). Secular trends n human sex ratios: Their inuence on individual and family behavior. Human Nature, 2, 271-291. Quinn, N. (1977). Anthropological studies on womens status. Annual Review of Anthropology, 6, 181-225.

31
Schmitt, D.P., Alcalay, L., Allik, A., Austers, I., et al. (2004). Patterns and universals of mate poaching across 53 nations: The eects of sex, culture, and personality on romantically attracting another persons partner. Journal of Personality and Social Psychology, 86, 560-584. Schmitt, D.P. (2005). Fundamentals of Human Mating Strategies. In: Buss D.M. (Ed.), The Handbook of Evolutionary Psychology (pp. 258-291). John Willey & Sons, Inc., New Jersey. Schmitt, D.P. (in press). Sociosexuality from Argentina to Zimbabwe: A 48-nation study of sex, culture, and strategies of human mating. Behavioral and Brain Sciences. Symons, D. (1979). The evolution of human sexuality. New York: Oxford University Press. Thiessen, D., Young, R.K., & Burroughs, R. (1992). Lonely hearts advertisements reect sexually dimorphic strategies. Ethology and Sociobiology, 12, 209-229. Townsend, J.M. (1995). Sex without emotional involvement: An evolutionary interpretation of sex dierences. Archives of Sexual Behavior, 24, 173-205. Trivers, R.L. (1972). Parental investment and sexual selection. n (B. Campbell, ed.). Sexual Selection and the Descent of Man (pp.136-179), 1871-1971 Aldine. Chicago. Van Schaik, C.P., Paul A. (1996). Male care n primates: Does it ever reect paternity? Evolutionary Anthropology, 5, 152-156. Waynforth, D., & Dunbar, R.I.M. (1995). Conditional mate choice strategies n humans- evidence from lonely-hearts advertisements. Behaviour, 132, 755-779. Wright, T.M., & Reise, S.P. (1997). Personality and unrestricted sexual behavior: Correlations of sociosexuality n Caucasian and Asian college students. Journal of Research n Personality, 31, 166-192. Wiederman, M.W. (1993). Evolved gender dierences n mate preferences: evidence from personal advertisements. Ethology and Sociobiology, 14, 331-352.

Capitolul 2
ATRACTIVITATEA VOCII Diferent e de gen n evaluarea semnalelor vocale

George Pintea
Acest studiu si propune s a investigheze din perspectiva psihologiei evolut ioniste capacitatea indivizilor umani de a prezice masa corporal a a unui alt individ pe baza vocii. Pornind de la studiul lui Saxton, Caryl si Roberts (2006): Vocal and Facial Attractiveness Judgments of Children, Adolescents and Adults: the Ontogeny of Mate Choice s-a formulat ipoteza c a vocea este un potent ial indicator al caracteristicilor zice n comunicarea interuman a. O serie de studii (Puts et al., 2005; Collins, 2000; Feinberg et al,, 2006; Feinberg et al., 2005; Putts, Gaulin & Verdolini, 2006) sugereaz a c a vocea b arbat ilor a fost modelat a de select ia sexual a. Exist a studii care sust in ideea c a vocea are un rol important n alegerea partenerului (sexual si social), al aturi de stimulii vizuali si chimici, ind un indicator al s an at a tii (Grammer et al, 2002). Din punct de vedere evolut ionist, capacitatea de a efectua o evaluare corect a a tr as aturilor zice folosind doar vocea ca indicator (adic a n lipsa stimul arii vizuale directe) poate avea relevant a adaptativ a, oferind posibilitatea de a identica de la distant a un partener sau un adversar potent ial. O caracteristic a zic a primar a a oric arui individ (animal si uman) este masa corporal a. Masa corporal a poate un indicator al agresivit a tii zice (Tremblay et al., 1998) care, atunci c and este recompen33

34 sat a, duce la dominant a social a. In stiint ele biologice si medicale aceasta este m asurat a prin IMC (Indicele de Mas a Corporal a). Majoritatea speciilor animale produc si r aspund la semnale multiple, formate, la r andul lor, din mai multe componente. De exemplu, semnalele care au menirea de a atrage parteneri sexuali sunt de regul a combinat ii de elemente acustice si vizuale (Rowe, 1999). Una dintre explicat iile pentru evolut ia unor semnale complexe poate faptul c a ele ofer a informat ii mai multe si mai precise receptorului. Teoria conform c areia atract ia zic a inuent eaz a comportamentul de alegere a partenerului sexual este bine sust inut a de date (Grammer et al., 2003; Rhodes, 2006). Cercet arile curente din domeniul esteticii darwiniene sugereaz a c a acest comportament este ghidat n principal de stimuli vizuali, vocali/auditivi si chimici ca indicatori ai s an at a tii. Caracteristicile atractive au evoluat n mare parte ca urmare a act iunii select iei sexuale (Grammer et al., 2002). Standardele de frumuset e existente reect a trecutul nostru ndep artat, miza lor ind evaluarea s an at a tii partenerului, pornind de la aspectul fet ei si corpului, dar si de la semnale vocale si olfactive. Grammer et al. (2002) au ar atat c a, de si standardele de frumuset e variaz a de la o cultur a la alta si de la o epoc a la alta, exist a o serie de reguli universale pe baza c arora aceste standarde sunt construite.

Vocea n alegerea partenerului sexual

Dintre primele cercet ari asupra vocii, se evident iaz a cele ale lui Miron Zuckerman si Robert E. Driver (1989). Ei au efectuat dou a studii pentru a examina atractivitatea vocii si a aspectului zic, precum si impresia care acestea o creeaz a n leg atur a cu personalitatea individului. S-au folosit nregistr ari video cu participant ii citind un text cu cont inut standard (primul studiu) sau texte selectate aleator (al doilea studiu). Un grup format din alt i participant i a evaluat atractivitatea vocii pe baza cont inutului audio al nregistr arii si atractivitatea zic a pe baza cont inutului vizual; un alt grup a evaluat personalitatea pe baza cont inutului audio, vizual si respectiv audio+vizual. Subiect ii cu voce mai atractiv a au obt inut scoruri mai favorabile la evaluarea vocii si a vocii+fet ei; participant ii cu fat a mai atractiv a au obt inut scoruri pozitive pozitiv la evaluarea fet ei si a vocii+fet ei. Efectele atractivit a tii vocale si z-

35 ice au fost mai pronunt ate atunci c and fet ele si vocile au fost evaluate individual, dec at atunci c and au fost evaluate mpreun a (Zuckerman si Driver, 1989). Av and n vedere complexitatea conceptului de personalitate, precum si relat ionarea sa cu aspectul zic, putem spune c a aceste studii sunt limitate de evaluarea prea general a a celor dou a. Totu si, studiul se poate considera un punct de referint a n cercet arile asupra indicilor vocii. De asemenea, av and n vedere c a stimulul vocal nu a fost unul neutru (citirea unui text), putem presupune c a evaluarea f acut a asupra subiect ilor a fost inuent at a si de cont inutul informat ional sau afectiv al textului pe care participant ii l-au citit. Saxton, Caryl si Roberts (2006), n studiul lor despre atractivitatea facial a si a vocii, au evident iat c a exist a o preferint a pentru un anumit tip de voce, iar aceasta variaz a n funct ie de nivelul dezvolt arii ontogenetice. Evaluatorii au fost mp art it i n trei categorii de v arst a: copii, adolescent i si adult i. Deoarece capacitatea pentru comportament sexual se dezvolt a la pubertate, ei au dorit s a investigheze dac a rat ionamentul pentru acest comportament apare nc a din aceast a perioad a. Intruc at atractivitatea vocal a si facial a sunt stimuli bogat i n informat ii despre calitatea partenerului, cercet atorii s-au folosit de ace sti indicatori pentru a stabili cum sunt prelucrate de c atre receptor aceste informat ii. B arbat ii care sunt considerat i a avea o fat a atractiv a au si voce atractiv a, dup a evalu ari f acute de femei adolescente si adulte, dar nu si de copii. Acest rezultat sugereaz a faptul c a indicii de atractivitate ofer a informat ii similare, dar perceperea acestora nu se dezvolt a dec at odat a cu capacit a tile de reproducere, c and rat ionamentele de alegere a partenerului devin relevante pentru asigurarea succesului reproductiv (Saxton, Caryl & Roberts, 2006). Preferint ele adolescent ilor au fost similare cu cele ale adult ilor, n sensul n care ambele categorii si-au manifestat preferint a pentru o voce grav a. O frecvent a fundamental a joas a a vocii indic a un tract vocal voluminos, care este asociat cu un corp masiv (Feinberg et al. 2005). A sadar, preferint a femeilor pentru vocile b arb ate sti grave poate adaptativ a din punct de vedere evolut ionist. Un corp masiv este asociat, de obicei, cu abilit a tile unui individ de a asigura resurse necesare supraviet uirii si cre sterii descendent ilor. Validitatea explicat iilor evolut ioniste a dimorsmului sexual al vocii este dependent a de rata de succes n reproducere a b arbat ilor cu o voce mai grav a. Av and n vedere metodele moderne de contracept ie, succesul reproductiv este

36 greu de evaluat n cultura noastr a. Apicella, Feinberg si Marlowe (2007) au testat dac a tonul vocii prezice succesul reproductiv, operat ionalizat prin num arul de copii n ascut i si rata de mortalitate a copiilor ntr-o populat ie relevant a din punct de vedere evolut ionist: v an atori si agricultori. Au constatat c a, la femei, tonalitatea vocii nu relat ioneaz a cu succesul reproductiv, dar b arbat ii cu voce groas a au mai mult i copii, deci un succes reproductiv mai mare. Tonul vocii nu coreleaz a cu mortalitatea copiilor. Acest rezultat sugereaz a c a relat ia dintre tonalitatea vocii si succesul reproductiv este mediat a de diferent e n accesul la partenere, nu n s an atate sau calitatea genelor. Rezultate oarecum diferite au fost obt inute de c atre Collins (2000) n studiul s au intitulat Mens voices and womens choices. In acest studiu, s-au folosit nregistr ari audio de la 34 de b arbat i care pronunt au cinci vocale (stimul neutru). S-au nregistrat scorurile acordate de c atre femei acestor voci pe sase dimensiuni: atractivitatea, v arsta, n alt imea, greutatea, muscularitatea si pilozitatea la nivel pectoral. B arbat ii cu voce joas a au fost catalogat i ca ind mai atractivi, cu v arsta mai mare, greutate crescut a si cu probabilitate mai mare s a aib a p ar n regiunea pectoral a. Nu s-a constatat o leg atur a semnicativ a ntre voce si caracteristicile zice. Estim arile f acute de c atre femei au fost relativ unanime si n general gre site, cu except ia estim arii greut a tii. Rezultatele sugereaz a c a ar putea exista o preferint a n select ia sexual a pentru o voce masculin a grav a (Collins, 2000). Totu si, funct ia acestei preferint e este nc a neclar a, av and n vedere c a estim arile f acute au fost, n general, incorecte. Un alt studiu care conrm a vocea ca indicator (relativ) del al particularit a tilor zice apart ine lui Hughes, Dispenza si Gallup (2004). Ei au investigat relat ia dintre atractivitatea vocii si diferent ele dimorce sexuale n raportul dintre m arimea umerilor si a coapselor (shoulder to hip ratio; SHR) si raportul dintre m arimea taliei si a coapselor (waist to hip ratio; WHR), precum si n comportamentul sexual. Atractivitatea vocii este relat ionat a cu SHR la b arbat i si cu WHR la femei. Mai exact, b arbat ii care au umerii mai lat i raportat la solduri au voci mai atr ag atoare, ca si femeile care au talia mai subt ire (Hughes, Dispenza si Gallup, 2004). Pentru ambele sexe, evaluarea f acut a de sexul opus asupra vocii a corelat cu v arsta primului contact sexual, cu num arul partenerilor avut i n total, cu num arul partenerilor avut i n afara

37 relat iei (extra-pair copulation) si cu num arul de parteneri cu care au avut relat ii sexuale si care erau, la r andul lor, implicat i n alte relat ii. Au mai fost examinate efectele atractivit a tii vocii si ale maturit a tii fet ei (fet e ale unor persoane din perioade diferite de dezvoltare ontogenetic a, cum ar : copil, adolescent, adult, v arstnic) asupra impresiilor interpersonale (Zuckerman, Miyake & Elkin 2002). Atractivitatea crescut a a ambelor elemente a dus la formarea de impresii pozitive asupra donatorilor de voce. Totu si, atractivitatea facial a a fost inuent at a de dimensiunile interpersonale (extroversiunea, c aldura si agreabilitatea), pe c and atractivitatea vocal a a fost inuent at a de dimensiuni particulare, private (neuroticism si autocon stientizare). Maturitatea avansat a a ambelor elemente a avut ca rezultat impresia de dominant a crescut a si nivel sc azut de c aldur a si agreabilitate. Spre deosebire de maturitatea vocal a, cea facial a a creat impresii mai put in pozitive. Majoritatea studiilor despre atractivitatea vocii s-au concentrat pe preferint a asupra caracteristicilor zice ale vocii, cum ar tonalitatea vocii. Benedict et al (2008) examineaz a cont inutul vocaliz arilor n interact iune cu aceste caracteristici si arat a c a indicatorii vocali ai interesului social modeleaz a intensitatea preferint elor b arbat ilor pentru tonalitatea ridicat a din vocea femeilor. B arbat ii au ar atat un interes crescut fat a de tonul ridicat al vocii atunci c and femeile p areau interesate la r andul lor de cel care le ascult a, dec at fat a de cele care p areau dezinteresate de ascult ator. A sadar, preferint a pentru voce nu este determinat a doar de caracteristicile sale zice si c a b arbat ii integreaz a informat ia despre preferint a tin and cont si de contextul interact iunii sociale (Benedict et al, 2008). Preferint a femeilor pentru o tonalitate sc azut a la alte femei nu s-a ar atat a mediat a de indicatori ai interesului social, suger and astfel c a integrarea indicatorilor de interact iune social a si tonalitatea sc azut a reprezint a un model adaptativ pentru b arbat i si o alocare ecient a a eforturilor depuse n vederea reproducerii. Altfel spus, vocea subt ire a femeii are un rol foarte clar n strategia de mperechere si anume atragerea masculului, pe c and la nivel intrasexual aceast a caracteristic a a vocii nu pare sa det in ao funct ie adaptativ a (Benedict et al, 2008).

38

Corelate endocrine ale vocii umane

Este general cunoscut faptul c a hormonii au rol moderator n percept ia vocii. Feinberg et al (2005) au manipulat dou a dintre caracteristicile vocii legate de testosteron: tonalitatea vocal a (voice pitch) si percept ia m arimii tractului vocal, pentru a testa dac a femeile prefer a vocile masculine n detrimentul celor feminine la b arbat i. In acord cu alte studii, preferint a a fost pentru cele masculine, dar aceasta cre ste n perioada fertil a a menstruat iei, urm and un ciclu de preferint a sc azut a n perioada mai put in fertil a. Atract ia femeilor fat a de caracteristicile dependente de testosteron (de exemplu, fat a cu form a masculin a) este mai intens a n perioada folicular a t arzie, fertil a a ciclului menstrual. Nivelul crescut de testosteron prezice tonalitatea groas a a vocii b arbat ilor (Dabbs & Mallinger, 1998). Astfel, ntr-o investigat ie recent a, s-a m asurat testosteronul din saliv a la 61 de b arbat i si 88 de femei. Nivelul crescut al testosteronului salivar a fost asociat cu tonalitatea joas a la b arbat i, dar nu si la femei. Relat ia dintre cele dou a elemente m asurate este la fel de puternic a precum leg atura dintre testosteron si comportament. Una dintre explicat ii ar una ziologic a si anume c a testosteronul modic a m arimea, lungimea si tensiunea corzilor vocale iar alta psihologic a prin care se sugereaz a c a efectul testosteronului modic a stilul vocal al individului n strategia de interact iune social a.

Alte implicat ii ale vocii ca indicator multidimensional

Vocea poate si un indicator al instabilit a tii dezvolt arii ontogenetice, ca urmare a inuent ei factorilor genetici si de mediu (Hughes, Harrison & Gallup, 2001). Astfel, o deviere sc azut a de la simetria bilateral a facial a pare s a e un indicator fenotipic al succesului reproductiv si al s an at a tii individului (Thornhill & Moller, 1997). S-a efectuat un studiu pentru a determina dac a atractivitatea vocii are leg atur a cu variat ii ale devierii de la simetria bilateral a facial a. Participant ilor li s-a nregistrat vocea si li s-a m asurat indicele de uctuat ie asimetric a. Evaluatorii vocilor (care nu cuno steau participant ii si nici tr as aturile lor zice) i-au considerat ca av and voci mai atractive pe cei cu fet e mai simetrice, indiferent de sex (Thornhill & Moller, 1997). Puts et al (2005) arat a ntr-un studiu leg atura dintre dominant a si evolut ia dimorsmului sexual n tonalitatea vocii. Cauzele dezvolt arii anatomice ale

39 dimorsmului sexual al vocii sunt cunoscute, dar nc a nu exist a date empirice suciente pentru a formula o explicat ie clar a din punctul de vedere al adapt arii evolut ioniste. Unele date empirice ar sugera existent a unui rol n select ia sexual a, iar altele sugereaz a concurent a pentru dominant a. In studiul ment ionat se analizeaz a corelat ia dintre tonul vocii, dominant a si succesul reproductiv la b arbat i. Inregistr ari cu voci ale b arbat ilor au fost modicate electronic (cobor area tonalit a tii) iar apoi evaluate de c atre alt i b arbat i pentru a se stabili percept ia dominant ei. Rezultatele au indicat c a vocile masculine, groase indic a percept ia unei dominant e zice si sociale crescute (mai mult zic a dec at social a). B arbat ii care cred despre ei c a sunt dominant i din punct de vedere zic fat a de competitorul lor si coboar a tonul vocii, iar cei care se autopercep ca ind mai put in dominant i si ridic a tonalitatea. Autorii mai semnaleaz ao relat ie (nesemnicativ a ns a) ntre tonalitatea groas a a vocii si num arul mai mare de parteneri sexuali declarat i n ultimul an. Aceste rezultate par a concludente cu ipoteza conform c areia competit ia intrasexual a masculin a a fost un factor modelator al dimorsmului sexual al vocii (Puts et al, 2005). Corzile vocale ale b arbat ilor sunt mai lungi dec at ale femeilor, emit and astfel o frecvent a fundamental a mai joas a si av and o distant a mai mic a ntre rezonant a sunetelor produse de tractul vocal. Dar, ntruc at cele dou a caracteristici au fost modicate simultan, nu s-a putut stabili cu precizie inuent a individual a a ec areia. Puts et al. (2007) au modicat frecvent a si rezonant a independent pentru a stabili ponderea care o are ecare n percept ia dominant ei la b arbat i. Rezultatele au ar atat c a emit atorii a c aror frecvent a si rezonant a a fost sc azut a au fost perceput i ca ind mai dominant i, rezonant a sunetelor av and un efect mai semnicativ dec at frecvent a; ambele au afectat percept ia dominant ei zice mai mult dec at cea a dominant ei sociale, dar doar n cazul modic arii rezonant ei.

Indicele de mas a corporal a (IMC)

Indicele de mas a corporal a (IMC sau BMI, din englez a Body Mass Index) este un indicator ocial, recunoscut stiint ic, de calculare a greut a tii si de stabilire a standardelor optime de greutate pentru o viat a s an atoas a (Organizat ia Modial a a S an at a tii, www.who.int). IMC este o metod a simpl a si u sor de utilizat de depistare a riscurilor de obezitate. Indicele de mas a corporal a este o

40 metod a abil a at at pentru b arbat i c at si pentru femei, cu v arste ntre 18 si 65 de ani, dar nu este potrivit a pentru copii, femei ns arcinate, persoane cu mas a muscular a mare (sportivi) si v arstnici. In prezent, indicele este utilizat de companiile de asigur ari din Statele Unite pentru determinarea riscului de boli cardiovasculare la pacient ii peste 65 de ani. Plec and de la relat ia statistic a dintre IMC si rata mortalit a tii au fost stabilite intervale standard ale greut a tii: subponderal, normal, supraponderal, obezitate de gradul I, obezitate de gradul II si obezitate morbid a, care sunt la r andul lor legate de riscurile de boli cardiovasculare. IMC nu serve ste la determinarea gr asimii corporale si nici a masei musculare sau osoase. Valoarea IMC coreleaz a pozitiv cu riscul pentru boli cardiovasculare (insucient a cardiac a, hipertensiune, infarct miocardic), unele boli pulmonare (sindromul de apnee n somn), afect iunile articulat iilor (artroz a) si unele tipuri de cancer si diabet (www.who.int). Indicele de mas a corporal a, sau indicele lui Quetelet, a ap arut ca metod a de calcul a obezit a tii, ind formulat a de matematicianul belgian Lambert Adolphe Quetelet (1796-1874). Formula folosit a este: m IM C = 2 h unde m este masa n kilograme, iar h este n alt imea n metri. De exemplu, la o greutate de 85 de kilograme si o n alt ime de 1,82 m indicele de mas a corporal a va 24,7. IMC nu se refer a doar la obezitate si la procentul de gr asime din corp. Frankeneld (2003) arat a c at de precis determin a IMC compozit ia corpului si identic a indivizii obezi. In studiul s au, acesta m asoar a masa corporal a care nu cont ine gr asime si gr asimea propriu-zis a folosind BI (Bioelectrical Impendance). Adipozitatea s-a calculat ca ind gr asimea corporal a / masa corporal a si ca gr asimea corporal a / n alt ime (m2). Obezitatea este denit a ca IMC la cel put in 30 sau gr asimea s a reprezinte cel put in 25% din totalul masei corporale la b arbat i si 30% la femei. Cu toate acestea, 30% dintre b arbat ii si 46% dintre femeile cu IMC sub 30 au avut niveluri de adipozitate care indicau obezitatea. M asurarea procentului de gr asime din corp este de aceea o metod a mult mai precis a de a clasica obezitatea, dar IMC r am ane extrem de avantajoas a prin faptul c a nu impune utilizarea unei aparaturi speciale,

41 put and determinat cu u surint a de c atre medicul de familie si chiar de c atre pacient i. Limitele IMC n a identica obezitatea mai sunt puse n evident a si n studiul lui Deurenberg (1990), efectuat pe un num ar mare de participant i. De si la indivizii cu greutate normal a IMC a prezis adecvat procentul de gr asime din corp, acest procent a fost supraestimat la participant ii supraponderali. S-a observat o corelat ie interesant a ntre IMC si agresivitate n studiul efectuat de Tremblay et al. (1998). Studiul a analizat asocierea dintre testosteron, dezvoltarea zic a, dominant a social a si comportamentelor antisociale n perioada adolescent ei timpurii. Testosteronul din saliv a a fost corelat pozitiv cu n alt imea si negativ cu gr asimea din corp, inclusiv cu IMC. Agresivitatea zic a si dominant a social a nu au corelat semnicativ. Analiza de regresie a ar atat c a nivelul de testosteron mpreun a cu masa corporal a prezic dominant a social a, iar masa corporal a e un bun predictor pentru agresivitatea zic a. Deci, tinerii adolescent i cu nivel ridicat de testosteron erau mai probabili sa e dominant i din punct de vedere social, mai ales dac a aveau o mas a corporal a mare. Cei cu mas a corporal a mare era mai probabil s a prezinte agresivitate zic a, independent de nivelul de testosteron (Tremblay et al, 1998). Leg atura observat a ntre testosteron, masa corporal a, dominant a si agresivitate zic a ofer a un exemplu interesant al interact iunilor dintre caracteristicile endocrine, anatomice si comportamentale ale individului. Nivelurile de testosteron si dominant a social a sunt asociate, iar asocierea dintre testosteron si agresivitate se observ a doar n contextele n care agresivitatea este nt arit a si duce la dominant a social a. Rezultatele acestui studiu (Tremblay et al, 1998) sunt similare cu altele precedente (Scerbo & Kolko, 1994), efectuate pe copii ntre 7 si 14 ani si preadolescent i cu v arste ntre 10 si 14 ani (Nottelman et al, 1987). Se pare c a aceste patternuri comportamentale continu a cel put in pe ntreaga perioad a a adolescent ei, rezultatele ind conrmate si la grupuri cu v arsta ntre 15 si 17 ani de c atre Olweus et al. (1980), dar numai privind n alt imea, nu si greutatea. In ceea ce prive ste leg atura dintre comportamentul antisocial si dezvoltarea zic a si hormonal a, s-a stabilit o corelat ie semnicativ a cu IMC. Astfel, la b aiet ii cu masa corporal a mare s-a nregistrat un num ar mai mare de acte de agresivitate zic a si acte de delicvent a (Olweus et al.,

42 1980). O metaanaliz a viitoare ar putea conrma c a IMC este un predictor al succesului social, ns a lipsa studiilor pe adult i nt arzie formularea unei concluzii legitime. O explicat ie pentru leg atura dintre IMC si agresivitate poate s a e faptul c a b aiet ii mai corpolent i se pot impune zic mai u sor n fat a celorlalt i. Al aturi de antecedente cu tent a de violent a zic a, BMI a fost un predictor bun al comportamentului agresiv (Tremblay et al, 1998).

Cadrul evolut ionist

At at vocea c at si masa corporal a pot s a joace un rol important n alegerea partenerului sexual si n identicarea adversarului n select ia sexual a si n lupta pentru dominant a. In perceperea vocii apare o diferent a semnicativ a ntre sexe, b arbat ii prezent and un mecanism mai bine adaptat de identicare a implicat iilor sale. Diferent ele dimorsmului sexual (Clutton-Brock, 1977) pot un nceput pentru a explica aceast a variat ie intersexual a. S-a ar atat c a vocea este un indicator destul de del al atractivit a tii si transmite semnale de dominant a receptorului. Masa corporal a s-a ar atat ca ind un bun predictor pentru agresivitate (Tremblay et al, 1998), iar agresivitatea, n mediile care o nt aresc, duce la dominant a social a. Av and n vedere c a IMC a fost corelat pozitiv cu diferite afect iuni cardiovasculare precum si cu alte st ari de boal a, putem presupune c a unul dintre motivele capacit a tii de identicare a masei corporale dup a voce este si evaluarea s an at a tii de la distant a. Animalele evalueaz a starea de s an atate de la distant a pe baza unor semnale corporale (ca de exemplu urina, n cazul soarecilor; Cavalleris et al, 1998). Un alt argument care sust ine nevoia identic arii caracteristicilor zice n absent a stimulului vizual este faptul c a n mediul adaptabilit a tii evolut ioniste, marea majoritate a ritualurilor de mperechere aveau loc n ntuneric, hominidele av and ritualuri de mperechere nocturne ( n pe steri, noaptea, etc.), context n care evaluarea vizual a a partenerului se f acea probabil ( si) pe baza unor indicatori non-vizuali (Ford & Beach, 1951; citat n David, Benga si Rusu, 2007).

43

Obiectivul cercet arii

Obiectivul acestei cercet ari este de a examina rolul vocii ca indicator multidimensional al caracteristicilor individului si de a stabili dac a masa corporal a este una dintre caracteristicile zice pe care particularit a tile vocii le indic a. De asemenea, studiul si propune s a exploreze posibilele diferent e intersexuale n identicarea masei corporale pe baza vocii.

Metodologia cercet arii

Colectarea stimulilor vocali Au fost nregistrate cu un reportofon Sanyo ICR RS171NX Stereo Digital Voice Recorder (1 Gb memorie, MP3, designed for Windows Media Player) vocile a 12 persoane (6 b arbat i si 6 femei, cu v arste ntre 19 si 26 de ani), num ar and de la 1 p an a la 6. S irul de numere a fost ales pentru caracterul s au neutru, av and un potent ial mai mic de a inuent a evaluatorii dec at alte tipuri de texte. Participant ii care au evaluat nregistr arile, n num ar de 152 (106 femei si 46 b arbat i), au v arstele cuprinse ntre 19 si 29 de ani. Donatorii de voce si evaluatorii nu se cunosc personal. Descrierea donatorilor de voce (criterii de includere si excludere) Persoanele nregistrate au fost selectate n funct ie de n alt ime si greutate (IMC) pentru a se ncadra ca ind subponderali sau supraponderali (vezi Tabelul 1) n acord cu clasicarea f acut a de OMS/WHO (www.who.int ). Pentru a minimaliza efectul unor variabile externe, nu au fost selectat i participant i fum atori sau care s a sufere sau s a suferit recent (cel put in o lun a nainte de nregistrare) de vreo boal a a sistemului vocal sau respirator, sau s a suferit vreo intervent ie chirurgical a asupra c ailor respiratorii. Participant ii au fost nregistrat i st and n picioare, astfel nc at tractul vocal sa e drept. Ace stia nu au fost informat i despre particularit a tile studiului dec at dup a nregistrarea propriu-zis a, pentru a nu si modica vocea cu scopul de a manipula percept ia receptorilor.

44 Colectarea datelor Fiecare din cei 152 de evaluatori a ascultat cele 12 nregistr ari si a decis n cazul ec areia dac a vocea apart ine unei persoane subponderale sau uneia supraponderale. Pentru prelucrarea statistic a, r aspunsurile corecte au primit valoarea 1, iar cele gre site valoarea 0. De asemenea, respondent ilor li s-a cerut s a- si specice greutatea si n alt imea (Figura 4 si Figura 5) (cu promisiunea condent ialit a tii). Toate aceste informat ii au fost colectate sub forma unui chestionar. Distribuirea chestionarelor si a nregistr arilor de voce ( n format .mp3) a fost efectuat a prin e-mail, pentru a oferi posibilitatea ascult arii repetate. Denumirea sierelor audio a fost Persoana 1, Persoana 2, Per soana 3, etc. pentru a masca identitatea donatorului de voce. De asemenea, aranjarea persoanele supraponderale si subponderale n ordinea evalu arii a fost randomizat a, iar respondent ii nu au fost informat i c a e santionul cont ine un num ar egal de persoane sub- si supraponderale. Caracteristicile donatorilor de voce au fost urm atoarele:
Persoana 1 b arbat, subponderal (IMC= 17,2) Persoana 2 femeie, subponderal a (IMC= 16,8) Persoana 3 femeie, subponderal a (IMC= 17,1) Persoana 4 b arbat, supraponderal (IMC= 27,5) Persoana 5 femeie, supraponderal a (IMC= 29,4) Persoana 6 b arbat, subponderal (IMC= 17) Persoana 7 femeie, supraponderal a (IMC= 27,3) Persoana 8 b arbat, supraponderal (IMC= 28,4) Persoana 9 b arbat, subponderal (IMC= 17,9) Persoana 10 femeie, supraponderal a (IMC= 29,5) Persoana 11 femeie, subponderal a (IMC= 16,8) Persoana 12 b arbat, supraponderal (IMC= 29,9)

45 Prelucrarea stimulilor vocali Caracteristicile vocilor (tonalitate, frecvent a, rezonant a etc.) nu a fost modicat a n niciun fel. Singura manipulare a fost cur a tarea nregistr arilor de zgomotul de fundal si aducerea lor la acela si volum (num ar de decibeli) pentru a evita o eventual a distorsiune. Modicarea a fost f acut a n Cool Edit Pro ( Microsoft Coorporation).

Rezultate
Efectul IMC si al sexului asupra scorului total (num ar de identic ari corecte) In ceea ce prive ste valorile IMC, se constat a ca b arbat ii din e santionul evaluatorilor au scoruri mai mari dec at femeile, t(150)=7,19, p<0,001. De asemenea, b arbat ii din e santionul evaluatorilor au IMC mai mare dec at femeile, t(150)=10,37, p<0,001. IMC si scorul total coreleaz a semnicativ, r(150)=0,35, p<0,001: cu c at IMC e mai mare, cu at at e mai mare si num arul de identic ari f acute corect. Analiza de regresie a ar atat c a efectul IMC este mediat n ntregime de sex: corelat ia dintre IMC si scor e doar aparent a si se datoreaz a faptului c a b arbat ii au si IMC, si scorul mai mare. Sexul evaluatorilor si caracteristicile vocii S-a efectuat un test ANOVA mixt pentru a determina efectul (asupra num arului de identic ari corecte) si interact iunile urm atoarelor variabile: sexul respondentului, sexul donatorului vocii, masa corporal a a donatorului vocii.
B arbat ii au scor mai mare dec at femeile, F=66.47, P<0.05, adic a un num ar mai mare de r aspunsuri corecte. Sexul vocii nu are un efect semnicativ, F=3,55, ns. Mai exact, nu au fost identicat mai bine un anumit gen dec at cel alalt. Sexul respondentului si cel al donatorului vocii interact ioneaz a semnicativ, F=15,29, P<0.05. Mai exact, b arbat ii evalueaz a mai corect vocile de b arbat i, iar femeile, pe cele de femei.

46
Vocile de persoane subponderale sunt mai bine recunoscute, F=24,04, P<0.05 Greutatea vocii si sexul respondentului nu interact ioneaz a, F=1,33, ns. Greutatea si sexul vocii interact ioneaz a, F=16,38, p<0,001, a sa nc at sunt mai bine recunoscute femeile subponderale dec at cele supraponderale si sunt mai bine recunoscut i b arbat ii supraponderali dec at cei subponderali. Sexul respondentului, sexul vocii si greutatea vocii nu interact ioneaz a, F=1,54, nesemnicativ.

Discut ii
Dup a cum rezult a din mai multe studii anterioare, vocea este un indicator multicomponent ial al caracteristicilor unui individ. Pe l ang a funct ia de a transmite informat ii pe cale oral a, vocea are ca rol secundar relevarea unor indicii despre emit ator. Ins a nu doar caracteristicile vocilor sunt importante, ci si cum acestea sunt percepute de c atre receptor (Rowe, 2002). Individul care dore ste s a transmit a anumite semnale folosind vocea ca suport poate s a inuent eze voluntar modul n care ea este perceput a. Puts et al. (2005) au ar atat c a b arbat ii care se autopercep ca ind dominant i si coboar a intent ionat tonul vocii. Pe de alt a parte, b arbat ii care se autopercep ca ind mai put in dominant i si ridic a tonul vocii pentru a putea perceput i ca atare (ca noncompetitori). Dimorsmul sexual al vocii pare s a avut un rol n competit ia intrasexual a a str amo silor no stri. B arbat ii identic a mai u sor masa corporal a a det in atorului vocii, indiferent de sexul acestuia. B arbat ii au avut scoruri semnicativ mai mari dec at femeile, t(150)=7,19, p<0,001. Acest lucru se poate datora nevoii mai acute a b arbat ilor de a evalua caracteristicile altor indivizi de la dep artare, adic a at at posibilii competitori (alt i b arbat i) c at si posibilele partenere sexuale (femei). S-a ar atat c a IMC coreleaz a semnicativ cu agresivitatea social a (Tremblay, 1998; Scerbo & Kolko, 1994; Nottelman et al, 1987; Olweus et al, 1980). A sadar identicarea unui posibil agresor de la dep artare, pe baza vocii, devine o strategie de supraviet uire. Putem presupune astfel c a dezvoltarea unor capacit a ti de identicare a tr as aturilor, at at zice ( n alt ime, greutate), c at si

47 psihice (agresivitatea), pe baza vocii, det ine un rol important n procesul de adaptare. Vocea uman a poate un predictor al succesului social. B arbat ii cu voci groase, de tonalitate joas a au fost g asit i ca ind mai atractivi (Feinberg et al, 2005; Apicella, 2007; Collins, 2002) iar femeile cu voci subt iri si tonalitate ridicat a au fost evaluate ca ind mai atractive. (Saxton, Caryl & Roberts, 2006; Hughes, Dispenza & Gallup, 2004). Pare posibil ca individul s a inuent eze percept ia pe care o are un potent ial partener asupra sa prin modicarea vocii (urcarea sau cobor area acordului vocal). Av and n vedere c a sexul vocii nu are un efect semnicativ (F=3,55, ns) asupra r aspunsurilor, putem presupune c a abilitatea de a evalua caracteristicile zice ale unei persoane pe baza vocii nu se limiteaz a doar la strategiile de g asire a partenerului sexual (mate choice), ci are probabil si un rol important n formarea si ment inerea leg aturilor sociale n general. B arbat ii evalueaz a mai corect vocile de b arbat i, iar femeile pe cele de femei. Motivul este probabil faptul c a se ia ca si cadru de referint a propria voce (self-matching recognition). In urma unei autoevaluari subiective (gravitatea, volumul si tonul vocii , IMC-ul) indivizii se pot orienta si implica n activit a ti competitive av and informat ii despre competitori furnizate de vocile acestora. Greutatea si sexul vocii interact ioneaz a: sunt mai bine recunoscute femeile subponderale dec at cele supraponderale si sunt mai bine recunoscut i b arbat ii supraponderali dec at cei subponderali. Interesul pentru femeile subponderale poate s a porneasc a de la ideea c a un IMC sc azut este asociat cu frumuset ea, iar aceasta la r andul ei cu s an atatea (healthy mate partner). In cazul b arbat ilor supraponderali, interesul se poate explica prin dominant a pe care un IMC crescut o presupune. La nivel aplicativ, catalogarea persoanelor n funct ie de IMC are ramuri n serviciile matrimoniale unde persoanele au mai nt ai contact telefonic, deci se folosesc de voce pentru a face o evaluare preliminar a a potent ialului partener nainte de o nt alnire fat a n fat a. In alte domenii, de exemplu cel al muncii, av and n vedere c a vocea indic a valoarea indicelui de mas a corporal a, iar acesta este un predictor pentru agresivitate social a si dominant a la b arbat i, se poate face o estimare a unui viitor sef sau angajat pe baza unei convorbiri telefonice stabilindu-se astfel premisele unei posibile colabor ari. In general,

48 vocea poate s a ofere date suplimentare despre persoana care o folose ste pentru a transmite informat ii, mai ales n contexte n care lipsesc alte c ai de comunicare, ncep and de la transmisii radio si p an a la o conversat ie ntre persoane nev az atoare. Mai mult, caracteristicile vocale ale unei persoane se pot lua n considerare n domeniile n care comunicarea verbal a trece de bariera transmiterii de informat ii: training, coaching, terapie, hipnoza etc. Motivul pentru care sunt recunoscute mai bine femeile subponderale dec at cele supraponderale poate avea r ad acini n promovarea social a a standardelor de frumuset e contemporan a care dicteaz a c a femeile slabe sunt mai atractive dec at cele supraponderale. Astfel, se poate forma un stereotip care s a inuent eze procesul adaptativ de recunoa stere a unei partenere considerate atractive de c atre o majoritate masculin a (mate-choice) si de o recunoa stere din partea unei majorit a ti feminine, indus a de concurent a intrasexual a (lupta pentru partener), adic a identicarea concurent ei. Rezultatele studiului indic a faptul c a sunt recunoscut i mai bine b arbat ii supraponderali dec at cei subponderali. Acest rezultat ar putea explicat prin studiile care arata c a un IMC mare este un bun predictor pentru agresivitatea social a si deci, n mediile n care aceasta este nt arit a - un predictor pentru succesul social (Alpha male status) la b aiet ii adolescent i (Tremblay et al, 1998). Studiul prezent conrm a rezultatele altor studii (Puts et al 2005; Collins, 2000; Feinberg et al, 2006; Feinberg, Jones, Little, Burt & Perret, 2005; Puts, Gaulin & Verdolini, 2006) care sust in teoria c a vocea este un indicator multidimensional, ad aug and s an atatea (prin recunoa sterea IMC, care este un indice al s an at a tii) pe lista particularit a tilor care pot deduse pe baza caracteristicilor vocale ale individului. Studiul are si o serie de limit ari. Una dintre limitele principale este clasicarea fort at a a categoriilor de voci evaluate. Restrict ionarea alegerii dintre doar dou a categorii de greutate poate ngr adi acuratet ea clasic arii. Altfel spus, dihotomia subponderal-supraponderal nu reect a diversitatea masei si formei corporale la specia uman a.

49

Referint e
Alexander, J.E.D., & Nygaard, L.C. (2008). Reading voices and hearing text: Talkerspecic auditory imagery in reading. Journal of Experimental Psychology: Human Perception and Performance, 34(2), 446-459. Allard, E.R., & Williams, D.F. (2006). Listeners perceptions of speech and language disorders. Journal of Communication Disorders, 41, 108-23. Apicella, C.L., Feinberg, D.R., & Marlowe, F.W. (2007). Voice pitch predicts reproductive success in male hunter-gatherers. Biology Letters, 22, 3(6), 682-6844. Baker, J., & Davies, B. (2004) Inuence of body mass on resistive force selection during high intensity cycle ergometry: Interrelationships between laboratory and eld measures of performance. Journal of Exercise Physiology, 7, 5, 44-55. Bruckert, L., Lienard, J.-S., Lacroix, A., Kreutzer, M. and Leboucher, G. (2006). Women use voice parameters to assess mens characteristics. Proceedings of the Royal Society B, 273, 83-89. Cleveland, T. F. (1977). Acoustic properties of voice timbre types and their inuence on voice classication. Journal of the Acoustical Society of America, 61(6), 16221629. Clutton-Brock, T. H., Harvey, P. H. & Rudder, B. (1977). Sexual dimorphism, socioeconomic sex ratio and body weight in primates. Nature (Lond.) 269, 797-800. Clutton-Brock, T. H., Harvey, P. H., & Rudder, B. (1977). Sexual dimorphism, socionomic sex ratio and body weight in primates. Nature, 269: 797800 Collins, S. A. (2000). Mens voices and womens choices. Animal Behaviour, 60, 773780. Collins, S. A., & Missing, C. (2003). Vocal and visual attractiveness are related in women. Animal Behaviour, 6, 9971004. Connolly, J.M. (2004). The development of preferences for specic body shapes. Journal of Sex Research, 41, 1, 5-15. Dabbs, J. M., & Mallinger, A. (1999). High testosterone levels predict low voice pitch among men. Personality and Individual Dierences. Evolution and Human Behavior 27, 801804.

50
David, D., Benga, O., & Rusu, A. (2006). Fundamente de psihologie evolut ionist a si consiliere genetic a. Ia si: Polirom. Deurenberg P., Weststrate, J.A., & Seidell JC. (1991). Body mass index as a measure of body fatness: age- and sex-specic prediction formulas. British Journal of Nutrition, 65,105-114. Feinberg, D. R., Jones, B. C., Little, A. C., Burt, D. M., & Perrett, D. I. (2005). Manipulations of fundamental and formant frequencies aect the attractiveness of human male voices. Animal Behaviour, 69, 561568. Feinberg,D. R., Jones, B. C., Law Smith, M. J., Moore, F. R., DeBruine, L. M., Cornwell, R. E., Hillier, S. G. & Perrett, D. I. (2006). Menstrual cycle, trait estrogen level, and masculinity preferences in the human voice. Hormones and Behavior, 49, 215222. Fitch, W. T., & Hauser, M. D. (1995). Vocal production in nonhuman 87 primates: Acoustics, physiology and functional constraints on honest 88 advertising. American Journal of Primatology, 37, 191219. Frankeneld, D. (2008). Limits of body mass index to detect obesity and predict body composition.Nutrition ,17 , 1 , 26 30. Gonzalez, J. (2004). Formant frequencies and body size of speaker: A weak relationship in adult humans. Journal of Voice, 32, 277287. Grammer, K., Fink, B., Mller, A.P., & Thornhill, R. (2003). Darwinian Aesthetics: Sexual Selection and the Biology of Beauty. Biological Reviews, 78(3), 385-407. Hughes, S. M., Dispenza, F., and Gallup, G. G., Jr. (2004). Ratings of voice attractiveness predict sexual behavior and body conguration. Evolution and Human Behavior, 25, 295 304. Hughes, S. M., Harrison, M. A., & Gallup, G. G. (2002). The sound of symmetry: voice as a marker of developmental instability. Evolution and Human Behavior, 23, 173180. Jennions, M. D., & Petrie, M. (1997). Variation in mate choice and mating preferences: a review of causes and consequences. Biology Review, 73, 4378. Jones, B.C., Feinberg, D.R., DeBruine, L.M., Little, A.C., & Vukovic, J. (2008). Integrating cues of social interest and voice pitch in mens preferences for womens voices. Biology Letters, 4(2): 192-194.

51
Mazur, A., & Booth, A. (1998).Testosterone and dominance in men..Behavioral & Brain Sciences, 21, 353-397. Puts, D. A. (2005). Mating context and menstrual phase aect womens preferences for male voice pitch. Evolution and Human Behavior, 26, 432 ,8397. Puts, D. A., Gaulin, S. J. C., and Verdolini, K. (2006). Dominance and the evolution of sexual dimorphism in human voice pitch. Evolution and Human Behavior, 27(4): 283-296. Puts, D. A., Gaulin, S. J. C., and Verdolini, K. (2006). Dominance and the evolution of sexual dimorphism in human voice pitch. Evolution and Human Behavior, 27(4): 283-296. Puts, D. A., Hodges, C. R., C ardenas, R. A., and Gaulin, S. J. C. (2007). Mens voices as dominance signals: Vocal fundamental and formant frequencies inuence dominance attributions among men. Evolution and Human Behavior, 28(5): 340-344. Puts, D. A., Hodges, C. R., C ardenas, R. A., and Gaulin, S. J. C. (2007). Mens voices as dominance signals: Vocal fundamental and formant frequencies inuence dominance attributions among men. Evolution and Human Behavior, 28(5): 340-344. Puts, D., Gaulin, S., & Verdolini, K. (2006). Dominance and the evolution of sexual dimorphism in human voice pitch. Evolution and Human Behavior , 27 , 4 , 283 - 296 . Rowe, C. (2002). Receiver psychology and the evolution of multicomponent signals. Animal Behaviour, 58, 921931 Saxton, T. (2005) Facial and Vocal Attractiveness: a developmental and cross- modality study. Master thesis, Theoretical and Applied Linguistics, The University of Edinburgh. Schirmer, A., Escoer, N., Zysset, S., Koester D., Striano, T., & Friedericib, A. D. (2008) When vocal processing gets emotional: On the role of social orientation in relevance detection by the human amygdale. NeuroImage, 40, 3, 1402-141 Tremblay, R.E., Schaal, B., Boulerice, B., Arseneault, L., Soussignan, R.G., Paquette, D., & Laurant, D. (1998). Testosterone, physical aggression, dominance, and physical development in early adolescence. International Journal of Behavioral Development, 22, 753777.

52
Vocal Attractiveness Stereotype. Journal of Non-Verbal Behavior, 13, 6782. Zuckerman, M., & Driver, R. (1989).What Sounds Beautiful Is Good: The Zuckerman, M., Miyake, K., & Elkin, C.S. (1995). Eects of attractiveness and maturity of face and voice on interpersonal impressions. Journal of Research in Personality, 29 (2), 253-272.

Capitolul 3
SELECT IA PARTENERILOR DE ACELAS I SEX Preferint ele b arbat ilor gay din Rom ania

Sebastian E. Barto s
Teorii ale homosexualit a tii au fost elaborate n mai toate stiint ele biologice si comportamentale. Psihologia, genetica, endocrinologia, embriologia, imunologia si neuroanatomia au ncercat s a explice acest fenomen (Rahman, 2005). Multe dintre teorii sunt sust inute de date empirice, ceea ce i-a determinat pe unii autori s a vad a n homosexualitate un concept-umbrel a care desemneaz a mai multe trasee developmentale (u sor) diferite (Bem, 1996a; Hyde, 2005). Capitolul de fat a si propune s a exploreze teoriile biologice ale homosexualit a tii masculine, mai ales Ipoteza Form arii Aliant elor. In cele ce urmeaz a, sunt rezumate principalele direct ii teoretice si sunt prezentate rezultatele a trei studii efectuate pe b arbat i gay din Rom ania. De asemenea, sunt discutate limit arile teoretice si metodologice ale unei abord ari biologice/evolut ioniste a orient arii sexuale.

Teorii ontogenetice
In continuare, vor prezentate acele teorii ale homosexualit a tii care au sust inere empiric a, insist andu-se pe studiile de genetic a si pe cele de neuroanatomie, relevante pentru argumentarea evolut ionist a din sect iunile urm atoare. 53

54 Teorii genetice. Ipoteza conform c areia ar exista o inuent a genetic a asupra orient arii sexuale a fost investigat a continuu n ultimii dou azeci de ani de c atre J. Michael Bailey, Dean H. Hamer si colaboratorii acestora. O serie de studii gemelare au examinat inuent ele genetice si de mediu asupra orient arii sexuale, stabilind coecientul de eritabilitate n jurul a 50% (de exemplu Bailey et al., 2000; Kirk et al., 2000). Studiile de genetic a molecular a au demonstrat c a homosexualitatea este X-linkat a si au subliniat rolul locusului Xq28 (Hamer et al., 1993; a se vedea Rahman, 2005 pentru o sintez a). Dintre limit arile studiilor genetice, c ateva merit a subliniate. In primul r and, gemenii monozigot i se a a, de regul a, n acela si sac amniotic, spre deosebire de cei dizigot i: de aceea, mediul intrauterin este mai similar pentru gemenii monozigot i, iar efectul poate confundat cu efectul materialului genetic comun (Larmat, 1973). In al doilea r and, homosexualitatea se transmite dup a un pattern aditiv, poligenic, iar cercetarea a identicat deocamdat a foarte put ine gene implicate (de exemplu Xq28 de c atre Hamer et al., 1993). Cu toate acestea, replic arile numeroase transform a ideea efectului genetic asupra orient arii sexuale ntr-o (cvasi)certitudine (Rahman, 2005). In al treilea r and, trebuie remarcat c a eritabilitatea homosexualit a tii este de numai 50%, ceea ce nseamn a c a mediul are de asemenea un efect important, dar put in cunoscut. In ne, se stie c a genele codeaz a proteine, nu comportamente: calea de la gene la atract ia sexual a r am ane de explicat. Teorii hormonale. O serie de cercet ari pornesc de la asumpt ia c a mediul intrauterin este relevant pentru dezvoltarea homosexualit a tii. Expunerea prenatal a la androgeni este principalul factor incriminat, specul andu-se c a un nivel prea sc azut sau prea crescut de testosteron ar putea deopotriv a s a determine homosexualitatea (Rahman, 2005). Pentru a testa aceast a ipotez a, s-a apelat la markeri u sor de evaluat ai expunerii la androgeni. De exemplu, s-au m asurat emisiile otoacustice, sunete subliminale emise n mod automat de cohlee. Aceste emisii sunt semnicativ mai slabe la femei si la b arbat ii gay (McFadden si Pasanen, 1998), ceea ce a fost interpretat ca un indicator al masculiniz arii incomplete a aparatului auditiv la gay. Un alt exemplu de marker al dezvolt arii intrauterine este lateralizarea: printre b arbat ii gay sunt mai mult i st angaci dec at printre cei heterosexuali, ceea ce poate indica un traseu diferit al ontogenezei prenatale (Lalumi` ere et al., 2000).

55 Teorii imunologice. O ipotez a nrudit a este cea imunologic a. B arbat ii gay au n medie mai mult i frat i mai mari (de sex masculin) dec at cei heterosexuali (Bogaert, 2006), fenomen numit efectul ordinii n fratrie (fraternal birth or der eect). Efectul nu apare n cazul frat ilor adoptivi (Bogaert, 2006) si este observat si n alte culturi (v. Vasey si Vander Laan, 2007 pentru Samoa), ceea ce indic a un mecanism biologic. De regul a, ordinea n fratrie este tratat a ca principalul argument n favoarea ipotezei imuniz arii materne (maternal immunisation hypothesis; Puts et al., 2006). Scenariul propus e urm atorul: un f at de sex masculin produce o serie de proteine a c aror translat ie este reglat a de cromozomul Y, proteine care sunt, bine nt eles, str aine pentru organismul matern. Datorit a barierei placentare, e put in probabil ca aceste proteine s a ajung a n circulat ia mamei. Dar, n timpul na sterii, s angele matern si cel al f atului vin n contact , iar mama este expus a la proteinele str aine. De aceea, sistemul ei imunitar produce anticorpi specici. C and femeia este ns arcinat a cu un al doilea u, anticorpii astfel produ si degradeaz a proteinele reglate de cromozomul Y si perturb a astfel masculinizarea f atului. In lipsa unor studii care s a conrme acest scenariu, explicat ia imunologic a a homosexualit a tii r am ane o ipotez a provocatoare (Puts et al., 2006, p. 10532), cu toate c a efectul ordinii n fratrie r am ane o descoperire greu de contestat a acestei linii de cercetare. Date neurobiologice. Homosexualitatea are si corelate neuroanatomice. Mai exact, o serie de structuri cerebrale variaz a n m arime n funct ie de sex si de orientarea sexual a. Allen si Gorski (2002) interpreteaz a specicitatea neuroanatomic a a homosexualit a tii masculine ca ind un argument n favoarea teoriilor embriologice. Primele cercet ari efectuate n acest sens au fost studii post-mortem pe b arbat i gay care au decedat din cauza unor complicat ii HIV/SIDA la nceputul anilor 1990. Swaab si Hofman (1990) au g asit c a nucleul suprachiasmatic al b arbat ilor homosexuali are un volum semnicativ mai mare dec at cel al b arbat ilor heterosexuali si al femeilor. Le Vay (1991) a ar atat ntr-un studiu devenit clasic c a al treilea nucleu interstit ial al hipotalamusului anterior (INAH 3) este mai mic la femei si la b arbat ii gay dec at la b arbat ii heterosexuali. De si semnicat ia dimorsmului hipotalamic nu este complet elucidat a, un studiu (Savic et al., 2005) arat a c a b arbat ii gay si femeile heterosexuale prezint a o activare crescut a a hipotalamusului anterior atunci c and sunt expu si la feromoni masculini (mai exact, derivat i ai testosteronului

56 prezent i n transpirat ia b arbat ilor). De asemenea, comisura anterioar a are o sect iune mediosagital a mai mare la femei si la b arbat ii homosexuali dec at la cei heterosexuali (Allen si Gorski, 1992). Din nou, semnicat ia funct ional aa acestei diferent e poate numai speculat a: la testele de orientare spat ial a si de motricitate n a, b arbat ii gay au adesea performant e comparabile cu ale femeilor si diferite de ale b arbat ilor heterosexuali (Kimura, 1996; Rahman et al., 2004). Totu si, Allen si Gorski (2002) subliniaz a limit arile studiilor anatomice: m asur atorile au fost efectuate pe subiect i decedat i, care suferiser a n prealabil de SIDA si nu au fost replicate in vivo pe subiect i s an ato si. Este posibil de aceea deci ca diferent ele observate s a e consecint ele, nu cauza homosexualit a tii. Toate cele de mai sus ilustreaz a faptul c a orientarea sexual a la oameni se preteaz a la a studiat a la nivel biologic. (LeVay, 1991, p. 1036) Dac a problema de a explica homosexualitatea e departe de a rezolvat a, pare sucient de clar c a ereditatea joac a un rol n determinarea orient arii sexuale si c a aceasta are o serie de corelate anatomice si ziologice. O abordare evolut ionist a va trebui deci s a tin a cont de c ateva rezultate solide ale cercet arilor prezentate mai sus: (1) inuent a genetic a asupra orient arii sexuale; (2) efectul ordinii n fratrie; (3) posibile inuent e intrauterine; (4) diferent e anatomice, ziologice si comportamentale ntre b arbat ii homosexuali si cei heterosexuali, n afar a de sexul partenerilor.

Teorii logenetice
Rezultatele de mai sus privind determinismul genetic e el si part ial al homosexualit a tii sunt paradoxale din punct de vedere evolut ionist (Kirkpatrick, 2000). In principiu, un individ care prefer a s a aib a relat ii sexuale cu o persoan a de acela si sex nu are urma si sau, n orice caz, are mai put ini urma si dec at cel care prefer a relat iile heterosexuale. Presupusa gen a a homosexualit a tii scade tnessul, deci ar trebuit s a e eliminat a de select ia natural a. Dimpotriv a, gena respectiv a persist a n populat ie ntr-o proport ie stabil a (Rahman, 2005). Solut iile propuse de teoreticieni la acest paradox sunt destul de numeroase (Rahman si Wilson, 2003), dar majoritatea sust in c a, n esent a, homosexu alitatea nu este dezadaptativ a. In continuare vor examinate c ateva dintre

57 solut iile teoretice, cu accent pe statutul pe care l-ar putea avea comportamentul homosexual din punct de vedere adaptat ionist. Teoria form arii aliant elor (Muscarella, 2000) va prezentat a mai amplu, av and n vedere diversitatea dovezilor n favoarea acestei ipoteze. Homosexualitatea ca zgomot. Unii cercet atori explic a homosexualitatea ca ind zgomot adic a o variat ie f ar a valoare adaptativ a (David, 2007). Av and n vedere transmiterea X-linkat a a homosexualit a tii masculine si faptul c a locusul incriminat este aproape de cap atul distal al brat ului lung (Xq28; Hamer et al., 1993), Turner (1995) a speculat c a ar exista o relat ie ntre homosexualitate si sindromul X-fragil . Dac a exist a o mutat ie la nivelul brat ului q al cromozomului X, atunci femeile purt atoare ale alelei responsabile pentru homosexualitate ar trebui s a avorteze un num ar relativ mare de sarcini cu fet i de sex masculin. Intr-adev ar, b arbat ii homosexuali au relativ put ini unchi din partea mamei (Turner, 1995). Rezultatele sunt interesante, ns a studiul se bazeaz a pe date de arhiv a si, dup a cuno stint ele autorului, nu a fost replicat. A sadar, ipoteza cum c a homosexualitatea ar zgomot din punctul de vedere al evolut iei are o sust inere empiric a limitat a. Homosexualitatea ca artefact. O alt a ipotez a este aceea c a homosexualitatea ar un artefact, adic a o consecint a secundar a a unei adapt ari (David, 2007). Exist a mai multe ipoteze privind adaptarea care ar putea avea ca efect secundar homosexualitatea: s-a speculat c a b arbat ii purt atori ai genelor respective ar mai abili social, mai put in agresivi, mai interesat i de sex, tat i mai buni si, ca atare, ar avea un succes reproductiv mai mare (a se vedea Rahman si Wilson, 2003). E.O. Wilson (1975) a propus ipoteza c a indivizii homosexuali si dirijeaz a resursele spre copiii rudelor apropiate, ceea ce face ca genele lor s a se ment in a n populat ie f ar a ca ei n si si s a aib a urma si. Aceast a teorie este cunoscut a sub numele de ipoteza select iei prin nrudire (kin selection hypothesis). Dou a studii efectuate pe populat ii occidentale (Bobrow si Bailey, 2001; Rahman si Hill, 2008) nu au g asit dovezi c a b arbat ii gay i-ar sprijini mai mult pe copiii frat ilor si surorilor dec at b arbat ii heterosexuali. Dimpotriv a, Vasey et al. (2007) au ar atat c a tinerii si copiii din Samoa primesc considerabil mai mult sprijin material si moral de la unchii lor faafane (echivalentul aproximativ al gay-lor n cultura samoan a) dec at de la rudele heterosexuale.

58 Miller (2000) a pornit de la ideea c a orientarea sexual a este determinat a de un set de gene, nu doar de una singur a (a se vedea mai sus sect iunea Teorii genetice). Un b arbat care poart a toate alelele va avea sanse mari s a e homosexual, iar b arbat ii din familia lui, care au doar o parte din alelele responsabile pentru homosexualitate, vor avea o serie de calit a ti feminine. Asemenea calit a ti, cum ar de exemplu agresivitatea redus a, i vor face mai atr ag atori pentru potent ialele partenere, a sa nc at fertilitatea lor crescut a va compensa lipsa de urma si a b arbatului homosexual. A sadar, frat ii b arbat ilor gay ar trebui s a aib a un succes reproductiv crescut. Ipoteza lui Miller este deci aceea c a homosexualitatea are n spate un polimorsm compensat (balanced polymorphism). Dou a studii recente au obt inut n acest sens date contradictorii. Zietsch et al. (2008) au g asit c a b arbat ii care au un frate gay au mai multe partenere sexuale si c a succesul lor e explicat de tr as aturi feminine ereditare. Dimpotriv a, Santtila et al. (2009) nu au g asit c a existent a unui frate gay ar avea vreun impact asupra feminit a tii sau frecvent ei raporturilor sexuale la b arbat ii heterosexuali. Camperio-Ciani et al. (2004) au ar atat c a surorile femeilor cu i homosexuali au mai mult i copii dec at surorile femeilor care au numai i heterosexuali; acela si studiu a conrmat c a b arbat ii gay au mai mult i frat i dec at cei heterosexuali, ar at and printr-o analiz a de regresie c a efectul ordinii n fratrie este explicat n ntregime de fecunditatea matern a crescut a. Rezultatele studiului au fost replicate part ial n Marea Britanie (Rahman et al., 2008): m atu sile pe linie matern a ale b arbat ilor gay par s a e mai fecunde n populat ia alb a, dar nu si n populat ia de culoare. Camperio-Ciani et al. (2004) au presupus c a homosexualitatea este artefactul unui genotip care favorizeaz a tnessul matern. Aceast a ipotez a a select iei sexual-antagonice (sexually antagonistic selection) are calitatea remarcabil a de a n concordant a cu rezultatele unor linii de cercetare distincte, cum ar transmiterea X-linkat a a homosexualit a tii (Hamer et al., 1993) si ordinea n fratrie (Bogaert, 2006).

Ipoteza Form arii Aliant elor

Teoria form arii aliant elor (alliance formation hypothesis [AFH]; Muscarella, 2000) este cea care taie nodul gordian: departe de a sc adea tnessul, homosex-

59 ualitatea este o adaptare evolut ionist a. Mai exact, ea a favorizat reproducerea n mediul adapt arii evlut ioniste, ntruc at a facilitat formarea de aliant e ntre indivizi de acela si sex. Urm atoarele paragrafe sunt dedicate examin arii acestei armat ii. Teoria form arii aliant elor trebuie s a prezinte, nainte de toate, dovezi teo retice adic a un scenariu plauzibil (Schmitt si Pilcher, 2005). Muscarella (2000) propune ipoteza c a homosexualitatea a contribuit la formarea aliant elor intrasexuale n mediul adapt arii evolut ioniste, favoriz and astfel supraviet uirea si reproducerea celor implicat i n relat ii cu parteneri de acela si sex. Autorul arat a c a, probabil, comunit a tile preistorice i expulzau pe b aiet ii ajun si la pubertate, a sa cum se nt ampl a n grupurile de primate. Exilul adolescent ilor era necesar pentru a ment ine n echilibru dinamica grupului, ntruc at ei deveneau potent iali competitori ai masculului dominant. Desigur, viat a b aiet ilor alungat i era n pericol, iar sansele lor de supraviet uire cre steau prin formarea de aliant e. O aliant a tipic a observat a la primate este aceea ntre un adolescent si un mascul dominant. T an arul realizeaz a groomingul organelor genitale pentru partenerul mai puternic, iar acesta i ofer a n schimb protect ie si chiar acces la unele femele. Astfel, comportamentul homosexual, departe de a dezadaptativ, favorizeaz a supraviet uirea si reproducerea. Dovezile logenetice n favoarea ipotezei form arii aliant elor vin mai ales dinspre studiul primatelor. Cimpanzeii (Pan troglodytes) si bonobo (Pan paniscus) sunt considerat i rudele cele mai apropiate ale speciei umane (de Waal, 1995). La aceste specii, scenariul prezentat mai sus are loc ntocmai: adolescent ii sunt marginalizat i, dar reu sesc s a se integreze ntr-un grup prin intermediul comportamentului homosexual (Muscarella, 2000). E demn de ment ionat c a, la bonobo, actul sexual este instrumentul preferat de reducere a tensiunii n grup: n situat ii n care alte specii de primate recurg la violent a, bonobo recurg la comportamente de tip sexual (de Waal, 1995). O privire general a asupra comportamentului homosexual la primate arat a c a acesta apare mai ales la masculii tineri si ajut a la formarea unor leg aturi sociale, dar orientarea spre indivizi de acela si sex nu este niciodat a exclusiv a (Wallen, 1997). E de remarcat c a toate aceste observat ii sunt favorabile ipotezei form arii aliant elor. Totu si, trebuie tinut cont de faptul c a majoritatea datelor cu privire la primate au fost culese prin observat ie natural a, f ar a a se

60 recurge la grile care s a evalueze frecvent a diferitelor comportamente sexuale, t aria aliant elor formate s.a.m.d. (Wallen & Parsons, 1997; Muscarella, 2000). Dovezile transculturale sunt si ele numeroase. In mare parte din culturile cunoscute, relat iile sexuale ntre un b arbat matur si unul mai t an ar sunt cunoscute si chiar institut ionalizate (Kirkpatrick, 2000; Muscarella, 2000). In Grecia Antic a, asemenea relat ii aveau implicat ii sexuale si romantice remarcabil de similare cu cele din zilele noastre (Thorp, 1992). In Japonia, relat ia ntre doi b arbat i este de asemenea asimetric a, presupun and parteneri diferit i ca v arst a, statut si personalitate (McLelland, 2007). La tribul Etoro din Noua Guinee, raporturile sexuale dintre r azboinici si b aiet ii puberi sunt ritualizate (Knauft, 2003). Mai mult, n unele culturi din Asia de Sud-Est, ii familiilor s arace sunt ncurajat i s a aib a relat ii cu b arbat i bogat i (Kirkpatrick, 2000). A sadar, implicat iile socio-culturale ale homosexualit a tii par s a e concordante cu ipoteza form arii aliant elor. Pe baza literaturii sintetizate mai sus, se a steapt a ca b arbat ii gay si cei heterosexuali s a aib a preferint e opuse n ceea ce prive ste nsu sirile partenerilor. Dup a Trivers (1972), b arbat ii heterosexuali caut a partenere mai tinere si atr ag atoare zic, pentru c a au o valoare reproductiv a mai mare (a se vedea capitolele precedente ale acestui volum). Dimpotriv a, b arbat ii gay caut a aliat i sociali (Muscarella, 2000), iar b arbat ii mai n v arst a ofer a mai multe resurse (Buss, 1989; Boone, 1986). Studiile de p an a acum au dat rezultate convergente n ceea ce prive ste preferint ele b arbat ilor heterosexuali, dar au fost contradictorii n cazul b arbat ilor gay. Numeroase studii conrm a predict iile lui Trivers (1972), at at n populat ia rom aneasc a (Rusu si Bencic, 2007; Toma, n volumul de fat a), c at si n altele (Buss si Schmitt, 1993; a se vedea capitolele scrise de Toma si respectiv Pintea, n volumul de fat a). Studii diferite, utiliz and metodologii diferite, au obt inut rezultate contradictorii n ceea ce prive ste preferint ele b arbat ilor gay. De exemplu, Bailey et al. (1994) au ar atat c a b arbat ii gay sunt mai put in interesat i de tineret ea partenerului dec at cei heterosexuali, folosind un chestionar adhoc. Silverthorne si Quincey (2000), utiliz and un set de fotograi pe care participant ii trebuia s a le a seze n ordinea preferint ei, au g asit c a b arbat ii gay prefer a fet e mai tinere dec at cei heterosexuali, dar Teuscher si Teuscher (2007) nu au reu sit s a replice acest rezultat. In ne, dou a

61 studii (Kenrick et al., 1995; Gobrogge et al., 2007) bazate pe e santioane de anunt uri matrimoniale nu au g asit nicio diferent a ntre preferint ele b arbat ilor gay si cele ale b arbat ilor heterosexuali. Datele ambigue n ceea ce prive ste preferint ele b arbat ilor gay nu contrazic n mod necesar ipoteza form arii aliant elor. E remarcabil faptul c a studiile rezumate n paragraful anterior, efectuate pe populat ia nord-american a, nu au evident iat diferent e consistente ntre gay si heterosexuali, pe c and observat iile antropologice (Hekma, 2000; Murray, 2002; Kirckpatrick, 2000) arat a c a inegalitatea de v arst a este regula n relat iile homosexuale din alte culturi. Adriaens si de Block (2006) propun o explicat ie a diferent ei dintre Occidentul contemporan si alte culturi: ncep and cu secolul al XVIII-lea, c and a ap arut not iunea homosexual a sa cum e utilizat a azi (a se vedea si Fou cault, 1976/2004), gay-i occidentali si-au denit relat ii asem an atoare cu cele heterosexuale (bazate pe tineret e si frumuset e zic a, printre altele). A sadar, similaritatea dintre preferint ele homosexuale si cele heterosexuale ar putea doar un artefact al culturii occidentale recente. De si comparat iile transculturale riguroase lipsesc, cel put in un studiu (Kaufman si Phua, 2003) sust ine o asemenea explicat ie: dintre b arbat ii gay americani, albii sunt cei care prefer a parteneri mai tineri, pe c and afro-americanii si asiaticii caut a b arbat i mai maturi. O problem a interesant a este aceea a geloziei. Este binecunoscut a diferent a de gen n gelozie la populat ia heterosexual a: de si majoritatea oamenilor (at at b arbat i, c at si femei) declar a c a sunt gelo si mai degrab a emot ional dec at sexual, gelozia sexual a este mai frecvent a n r andul b arbat ilor dec at al femeilor (a se vedea Toma, n volumul de fat a). Aceast a diferent a de gen e u sor de nt eles prin prisma investit iei parentale (Trivers, 1972). Autorul capitolului de fat a nu cunoa ste niciun studiu care s a evalueze gelozia la b arbat ii gay dintr-o perspectiv a evolut ionist a. Pe baza ipotezei form arii aliant elor (Muscarella, 2000), e de a steptat ca gay-i s a prezinte gelozie emot ional a mai frecvent dec at b arbat ii heterosexuali, ntruc at sunt interesat i de aliant e sociale avantajoase si deci de loialitatea emot ional a.

62

Limit ari n abordarea biologic a a homosexualit a tii

Problema cea mai serioas a a biologiei orient arii sexuale r am ane, totu si, ambiguitatea conceptelor. Ce nseamn a homosexualitate: comportament, atract ie sau identitate? Exist a indivizi care sunt homosexuali ntr-o accept iune, dar nu si n alta? Este orientarea sexual a o caracteristic a stabil a a individului sau uctueaz a de-a lungul viet ii? Aceste ntreb ari au un r aspuns larg acceptat n stiint ele biologice, dar contestat de unii psihologi, antropologi si lozo. Viziunea recept a este aceea c a orientarea sexual a a b arbatului e bimodal a, x a si determinat a biologic. In primul r and, orientarea sexual a la b arbat i e v azut a ca ind bimodal a, adic a e homosexual a, e heterosexual a (Rahman si Wilson, 2003). Argumentele n acest sens se bazeaz a at at pe ceea ce raporteaz a b arbat ii n si si, c at si pe studii de pletismograe penian a (Bailey et al., 2009). Bisexualitatea la b arbat i e v azut a e ca ind rar a, e ca o simpl a etichet a pentru b arbat ii gay care se c as atoresc cu femei (Bem, 2005). In al doilea r and, se consider a c a orientarea sexual a e determinat a biologic. Factori genetici (Bailey et al., 2000) sau perinatali (Bogaert, 2006) fac ca un b arbat s a aib a deja orientarea homosexual a determinat a la na stere sau, n orice caz, s a e puternic predispus spre aceasta. Argumentele tipice n favoarea determinismului biologic sunt studiile analizate n prima sect iune a acestui capitol. In al treilea r and, orientarea sexual a e considerat a x a si coerent a: un b arbat homosexual e homosexual ntreaga lui viat a (sau cel put in ntreaga viat a adult a), n orice situat ie, at at psihologic, c at si comportamental (Rahman si Wilson, 2003). Stabilitatea si coerent a orient arii sexuale sunt corolare ale determin arii biologice. Viziunea recept a asupra homosexualit a tii masculine e criticat a din mai multe direct ii. Dinspre istoria culturii, s-a ar atat c a homosexualitatea e un concept relativ nou si nc arcat ideologic. De si comportamentul sexual ntre indivizi de acela si sex exist a n toate culturile si n toate epocile, ideea c a persoanele care au asemenea comportamente ar constitui o categorie aparte, esent ialmente diferit a de populat ia general a, a ap arut abia n secolul al XVIIIlea (Foucault, 1976/2004). Dinspre lozoe, a fost criticat a ideea cauzalit a tii biologice a orient arii sexuale. Cercet atorii clasic a mai nt ai participant ii n homosexuali si heterosexuali, iar apoi m asoar a o serie de variabile biologice pentru a determina dac a exist a diferent e ntre cele dou a categorii; acesta nu

63 este un mod credibil de a stabili o relat ie cauzal a (Butler, 1990/1999). Tot dinspre lozoe, s-a contrazis teza unei orient ari sexuale statice. Patternurile comportamentale consistente apar adesea pentru c a individul dore ste (sau i se cere) s a- si construiasc a o identitate coerent a, nu pentru c a oamenii ar avea de la natur a un comportament consecvent (Butler, 1991). Dinspre antropologie, s-a ar atat c a homosexualitatea este neexclusiv a n practic toate culturile n afar a de a noastr a (de exemplu, Kirkpatrick, 2000). In ne, dinspre psihologie, o serie de studii empirice au g asit c a orientarea sexual a e adesea incoerent a si instabil a. Oamenii pot homosexuali conform unei denit ii, dar nu si conform alteia: de exemplu, o persoan a poate s a se considere heterosexual a, s a aib a comportament homosexual si s a nu se simt a atras a de persoane de acela si sex, iar toate acestea se pot schimba semnicativ n c a tiva ani (a se vedea Savin-Williams, 2009 pentru o sintez a). Un avantaj al ipotezei form arii aliant elor este acela c a e viabil a n diverse contexte conceptuale si teoretice. Pe de o parte, Muscarella (2000) si Kirkpatrick (2000) au adoptat n mod explicit un punct de vedere contrar viziunii recepte: evolut ia a favorizat comportamentul homosexual, nu o orientare homosexual a. Departe de a exclude heterosexualitatea, homosexualitatea cre ste sansele individului de a supraviet ui si de a se reproduce. In acest sens, Adriaens si de Block (2006) arat a cum ipoteza form arii aliant elor poate integrat a cu cercetarea istoric a a lui Foucault (1976/2004) pentru a obt ine o imagine mai nuant at a: se poate ca homosexualitatea s a evoluat n EEA ca si comportament adaptativ, devenind apoi premisa unei identit a ti gay n Occidentul contemporan. Pe de alt a parte, ipoteza form arii aliant elor nu este incompatibil a nici cu viziunea recept a asupra homosexualit a tii. Rahman si Wilson (2003) speculeaz a c a homosexualitatea masculin a ar putea avea un determinism poligenic: b arbat ii care au toate alelele implicate devin homosexuali, n timp ce aceia care au doar o parte, dob andesc caracteristici adaptative cum ar propensiunea spre formarea de aliant e (a se vedea teoria polimorsmului compensat la Miller, 2000, precum si mai sus n acest capitol). A sadar, ipoteza form arii aliant elor poate pus a de acord nu numai cu date empirice diverse (a sa cum am ar atat n introducere), ci si cu teoretiz ari diverse ale orient arii sexuale.

64

Studiul 1: experimentul online

Pentru a testa predict iile teoriilor prezentate mai sus, autorul a accesat o camer a de chat destinat a b arbat ilor gay din Rom ania si a postat mesaje cu caracter matrimonial. A fost nregistrat succesul ec arui mesaj, m asurat prin num arul de utilizatori care au r aspuns anunt ului. A fost necesar a o faz a preliminar a pentru a diminua efectul a dou a variabile externe: verosimilitatea mesajelor formulate de c atre experimentator si alegerea ferestrei de timp pentru desf a surarea experimentului. S-a a steptat ca utilizatorii chatului s a e mai interesat i de b arbat ii mai maturi si de perspectiva unei relat ii cu o diferent a de v arst a notabil a ntre parteneri a sa cum prezice ipoteza form arii aliant elor.

Metod a Participant ii. Date ind caracteristicile procedurii, datele demograce ale participant ilor nu au putut colectate. Participant ii sunt utilizatori ai unei camere de chat de tip Internet Relay Chat (IRC), destinat a b arbat ilor gay din Rom ania. Probabil c a o parte mic a dar semnicativ a dintre utilizatorii unui asemenea chat nu se autoeticheteaz a ca ind gay (Ross et al., 2005). Echipamentul. Autorul a utilizat un computer personal de tip notebook. Softul utilizat pentru a accesa camera de chat a fost mIRC 6.2 ( mIRC Co. Ltd. 1995-2008), care poate desc arcat gratuit de pe Internet (www.mirc.com). Popularitatea acestui soft n Rom ania este larg recunoscut a. Procedura. Experimentatorul a accesat o camer a de chat destinat a b arba tilor gay din Rom ania. In prima faz a, au fost nregistrate si analizate mesajele pe care utilizatorii le postau n fereastra principal a a camerei de chat, cu scopul de a studia cont inutul acelor mesaje care vizau c autarea de parteneri, precum si dinamica num arului de utilizatori de-a lungul unei zile. Pe baza acestei etape, care nu face obiectul capitolului de fat a, autorul a decis s a posteze opt tipuri de mesaje: Matur caut t an ar pentru relat ie , Matur caut matur pentru relat ie, T an ar caut t an ar pentru relat ie, T an ar caut matur pentru relat ie, Matur caut t an ar pentru sex., Matur caut matur pentru sex, T an ar caut t an ar pentru sex, T an ar caut t an ar pentru sex. In a doua faz a, mesajele enumerate mai sus au fost postate n fereastra principal a a camerei de chat si a fost nregistrat num arul de utilizatori care au

65
Tabel 1. Num arul de r aspunsuri primit de anunt uri n funct ie de cont inut Variabil a Modalitate R aspunsuri (%) V arsta oferit a V arsta cerut a Diferent a de v arst a Tipul de interact iune
*p<0,05

Efectul () 0,088 0,034 0,184 0,156

T an ar Matur T an ar Matur V arst a diferit a Aceea si v arst a Sex Relat ie

54 46 48 52 59 41 42 58

1,15 0,17 4,95* 3,59

r aspuns la ecare mesaj. Experimentele au fost realizate n perioada augustseptembrie 2007, n sase sesiuni. Mesajele au fost postate n intervalul orar 21:00-23:00 EET. Intre dou a sesiuni experimentale au existat intervale de 1-4 zile. Pa sii unei sesiuni experimentale erau urm atorii: (1) experimentatorul intra n camera de chat, de ecare dat a cu alt pseudonim; (2) experimentatorul posta unul din mesaje, ales aleator prin aruncarea repetat a a unei monede; (3) odat a ce mesajul nu mai era vizibil n fereastra principal a, care se umplea cu mesaje postate de alt i utilizatori, experimentatorul l posta din nou; (4) dup a 10 minute, experimentatorul consemna num arul de utilizatori care i r aspundeau si p ar asea camera de chat. Procedura se repeta imediat pentru un alt mesaj ales aleator. Astfel, n decurs de aproximativ o or a si jum atate, erau postate toate cele 8 mesaje.

Rezultate si discut ii Mesajele postate au primit n total 147 de r aspunsuri. Efectul pe care l-a avut cont inutul mesajului asupra num arului de r aspunsuri primite e rezumat n Tabelul 1. Mesajele n care autorul se prezenta ca ind t an ar au primit un num ar u sor mai crescut de r aspunsuri dec at cele n care se declara matur. Diferent a

66
Tabel 2. Clasicarea caracteristicilor c autate la un partener Fizice Socio-emot ionale Greutate maxim a Greutate minim a In alt ime maxim a In alt ime minim a Lungimea p arului Venit lunar Domeniul de activitate Hobby-uri Stare civil a Nivel educat ional

nu este ns a semnicativ a, q(1)=1,15, p=0,322. A sadar, utilizatorii chatului nu au manifestat o preferint a pentru o categorie de v arst a sau alta. Mesajele n care autorul se prezenta ca apart in and unei categorii de v arst a si cerea ca partenerul s a e din cealalt a categorie (de exemplu matur caut t an ar) au avut un succes mai mare dec at cele n care autorul si partenerul c autat aveau aceea si v arst a (de exemplu matur caut matur). Diferent a este semnicativ a, q(1)=4,95, p=0,03. B arbat ii gay din Rom ania par s a prefere o relat ie asimetric a uneia egalitare. A sadar, diferent a de v arst a este relevant a pentru interesul fat a de un potent ial partener, dar nu si categoria de v arst a c areia i apart ine acesta. Rezultatul conrm a part ial predict iile ipotezei form arii aliant elor, dar las ao serie de ntreb ari f ar a r aspuns. In primul r and, lipsa unor date clare despre participant i (mai ales v arsta lor exact a) face ca interpretarea rezultatelor s a e dicil a. In al doilea r and, experimentul online nu pare adecvat pentru cercetarea altor preferint e si a geloziei.

Studiul 2: analiza anunt urilor matrimoniale

Pentru a testa predict iile ipotezei form arii aliant elor, studiul de fat a folose ste o baz a de date cu anunt uri matrimoniale postate online de c atre b arbat i din Rom ania. Utilizarea anunt urilor matrimoniale n testarea unor ipoteze despre sexualitate are mai multe avantaje. In primul r and, anunt urile sunt disponibile gratuit pe Internet, ceea ce u sureaz a mult accesul cercet atorului la date. In al doilea r and, e santioanele colectate astfel sunt mai mari si mai diverse dec at cele de voluntari. In al treilea r and, anunt urile nu sunt scrise pen-

67
Tabel 3. V arsta participant ilor si a partenerului preferat /partenerei preferate (medii si abateri standard) Orientare sexual a B arbat i care caut a b arbat i B arbat i care caut a femei Participant i M(AS) 29,25(8,45) 31,10(8,72) Parteneri M(AS) 32,69(10,85) 28,94(6,65)

tru scopul cercet arii, ci sunt o fereastr a asupra comportamentului ecologic al participant ilor. Predict iile derivate din teoriile lui Trivers (1972) si Muscarella (2000) au generat urm atoarele ipoteze: (1) B arbat ii heterosexuali prefer a partenere mai tinere; (2) B arbat ii gay prefer a parteneri mai n v arst a ( n contrast cu cei heterosexuali); (3) B arbat ii heterosexuali sunt mai interesat i de tr as aturile zice ale partenerei dec at de cele socio-emot ionale; (4) B arbat ii gay sunt mai interesat i de tr as aturile socio-emot ionale ale partenerului dec at de cele zice ( n contrast cu cei heterosexuali).

Metod a Unit a ti de analiz a. Studiul a utilizat ca date 112 anunt uri matrimoniale postate de b arbat i din Rom ania n martie 2007. E santionul a fost extras dintr-o baz a de date cu anunt uri matrimoniale colectate de pe www.noi2.ro, construit a de autor mpreun a cu doi colaboratori (Barto s, Phua si Avery, 2009, ata sat la acest raport). Utilizatorii site-ului au avut posibilitatea de a specica propriile lor nsu siri (de ex. v arst a, n alt ime etc.) si nsu sirile partenerului sau partenerei c autate utiliz and o serie de meniuri (pull-down menus). Autorul a avut acces la aceste informat ii sub form a de tabele. Din cele 380 de anunt uri matrimoniale incluse n baza de date init ial a, studiul de fat a le-a luat n considerare numai pe acelea care cont ineau informat ii cu privire la v arsta partenerului ideal. Participant i. Tot i participant ii sunt b arbat i, din Bucure sti, n v arst a de cel put in 18 ani, cu un anunt matrimonial valabil pe www.noi2.ro n martie 2007. Dintre ace stia, 53 c autau un partener de gen masculin, iar 59, o

68
Tabel 4. Num arul de caracteristici zice si socio-emot ionale utilizate pentru descrierea partenerului ideal / partenerei ideale (medii si abateri standard) Orientare sexual a B arbat i care caut a b arbat i B arbat i care caut a femei Fizice M(AS) 1,77(1,93) 2,96(1,71) Socio-emot ionale M(AS) 1,90(0,96) 2,23(0,91)

partener a de gen feminin. B arbat ii care c autau b arbat i aveau n medie 29,25 de ani (cu o abatere standard de 8,45), iar cei care c autau femei, 31,10 ani (abatere standard 8,72). Diferent a de v arst a ntre cele dou a categorii este nesemnicativ a, t(110)=1,14, p>0,05. B arbat ii care c autau alt i b arbat i au oferit mai put ine detalii despre ei n si si dec at cei care c autau femei (Barto s, Phua si Avery, 2009). Variabile m asurate. Variabilele m asurate n studiu au fost operat ionalizate dup a cum urmeaz a: 1. Genul si orientarea sexual a. Utilizatorii site-ului cu anunt uri matrimoniale au avut posibilitatea de a alege sexul lor si al partenerului c autat, opt and, n ambele cazuri, pentru b arbat sau femeie. Pe baza acestor opt iuni, participant ii au fost clasicat i ca b arbat care caut a b arbat i sau b arbat care caut a femei. 2. V arsta participant ilor si a partenerului c autat. Utilizatorii site-ului au avut posibilitatea de a specica intervalul de v arst a n care se situeaz a partenerul dorit. Autorul a avut acces la aceste informat ii n format tabelar. Pentru prelucr arile statistice, a fost luat n considerare punctul de mijloc al intervalului. 3. Caracteristicile partenerului ideal. Utilizatorii site-ului au avut posibilitatea de a specica o serie de alte caracteristici ale partenerului dorit. Zece dintre acestea au fost clasicate ca ind zice sau socio-emot ionale. Lista complet a se g ase ste n Tabelul 2. Pentru analizele statistice, s-a num arat c ate caracteristici din cele dou a categorii a specicat ecare participant. De exemplu, un participant care a specicat greutatea maxim a, lungimea p arului si nivelul educat ional al perechii ideale a specicat 2 caracteristici zice si 1 socio-emot ional a.

69
Tabel 5. Analiza de variant a pentru v arst a Surs a SP gl Diferent a de v arst a Orientarea sexual a Interact iune 23,296 50,449 439,948 1 1 1

PM 23,296 50,449 439,948

F 0,569 0,451 10,748

p 0,452 0,503 0,001

2 0,00 0,00 0,08

Rezultate Statistici descriptive. Mediile si abaterile standard pentru v arsta celor dou a grupuri de b arbat i si v arsta pe care o prefer a se g asesc n Tabelul 3. Mediile si abaterile standard pentru num arul de caracteristici zice si socioemot ionale ment ionate de cele dou a grupuri de b arbat i se g asesc n Tabelul 4. Statistici inferent iale. Pentru a se evalua diferent ele n funct ie de orientarea sexual a n ceea ce prive ste preferint ele pentru v arsta partenerilor, s-a efectuat o analiz a de variant a (ANOVA) bifactorial a. Rezultatele sunt detaliate n Tabelul 5. S-a g asit o interact iune semnicativ a ntre diferent a de v arst a si orientarea sexual a, F(1,110)=10.74, p<0.01, h2=0.08. Pentru a explora aceast a interact iune, s-au efectuat teste posthoc Schee. B arbat ii care caut a b arbat i prefer a parteneri mai n v arst a dec at ei n si si, F(1, 52)=4.06, p<0.05, h2=0.073. B arbat ii care caut a femei prefer a partenere mai tinere dec at ei n si si, F(1, 58)=16.25, p<0.001, h2=0.219. Pentru a evalua diferent ele dintre cele dou a grupuri n ceea ce prive ste num arul de caracteristici zice si socio-emot ionale ment ionate, s-a efectuat o analiz a de variant a (ANOVA) bifactorial a. Rezultatele sunt detaliate n Tabelul 6. Orientarea sexual a a avut un efect semnicativ asupra num arului de caracteristici ment ionate, F(1, 111)=12.80, p<0.01, h2=0.10. Interact iunea dintre orientarea sexual a si tipul de caracteristici a fost de asemenea semnicativ a, F(1, 111)=6.19, p<0.05, h2=0.05. Pentru a explora aceast a interact iune, s-au efectuat teste posthoc Schee. B arbat ii care caut a femei au utilizat mai multe caracteristici zice dec at socio-emot ionale n descrierea partenerei ideale, F(1,58)=9.79, p<0.01, h2=0.14. In cazul b arbat ilor care caut a b arbat i, nu s-a constatat o diferent a semnicativ a ntre num arul caracteristicilor zice si al celor socio-emot ionale, F(1,52)=0.26, p>0.05, h2=0.005.

70
Tabel 6. Analiza de variant a pentru tipurile de caracteristici Surs a SP gl PM F Tipul de caracteristici Orientarea sexual a Interact iune 4,971 32,429 10,346 1 1 1 4,971 32,429 10,346 2,974 12,806 6,190

p 0,087 0,001 0,014

2 0,02 0,10 0,05

Discut ii B arbat ii heterosexuali au c autat femei mai tinere dec at ei n si si. Rezultatul e cel a steptat pe baza teoriei lui Trivers (1972). De si femeile au fertilitatea cea mai crescut a spre nele celui de-al treilea deceniu de viat a, valoarea lor reproductiv a (num arul de copii pe care i va putea avea) e maxim n adolescent a (Buss si Schmitt, 1993). De aceea, era de a steptat ca b arbat ii din acest studiu (cu o medie de v arst a n jur de 30 de ani) s a prefere partenere mai tinere ca ei n si si. B arbat ii heterosexuali au fost de asemenea mai interesat i de tr as aturile zice ale unei femei dec at de cele socio-emot ionale. Teoria lui Trivers (1972) prezice si acest rezultat: supraviet uirea copilului depinde de s an atatea mamei, iar aspectul zic e un indicator important al s an at a tii (Buss si Schmitt, 1993). B arbat ii gay, spre deosebire de cei heterosexuali, au preferat parteneri mai n v arst a. Acest rezultat e n conformitate cu ipoteza lui Muscarella (2000) si Kirkpatrick (2000) cum c a b arbat ii caut a parteneri de acela si sex pentru a aliat i. A sa cum s-a specicat si mai sus, b arbat ii mai n v arst a pot oferi mai multe resurse (Buss, 1989; Boone, 1986) si sunt, de aceea, aliat i mai valoro si. De asemenea, b arbat ii gay nu au exprimat un interes similar pentru caracteristicile zice si cele socio-emot ionale, spre deosebire de cei heterosexuali, mai interesat i de atractivitatea zic a. Acest rezultat nu conrm a predict iile: pe baza teoriei lui Muscarella (2000) si Kirkpatrick (2000), ar fost de a steptat ca b arbat ii gay s a e mai interesat i de resursele socio-emot ionale. E posibil ca nsu sirile zice s a e percepute la r andul lor ca resurse importante pentru un bun aliat. Utilizarea anunt urilor matrimoniale online are si o serie de dezavantaje. Astfel, nu tot i oamenii au acces la Internet, e posibil ca unii utilizatori s a ofere informat ii distorsionate despre sine, iar datele culese sunt adesea incomplete.

71 Limit arile unui asemenea studiu sunt discutate pe larg ntr-o alt a lucrare a autorului (Barto s, 2010). In cazul studiului de fat a, e remarcabil c a b arbat ii gay au oferit mai put ine detalii dec at cei heterosexuali (Barto s et al., 2009), ceea ce ar putea nsemna c a cei dint ai valorizeaz a alte caracteristici dec at cele din grila site-ului.

Studiul 3: anchet a bazat a pe chestionare

Camerele de chat si site-urile matrimoniale ofer a o fereastr a asupra select iei de parteneri n procesualitatea ei natural a. Totu si, aceste surse de date nu ofer a r aspunsuri la toate ntreb arile pe care si le pune un psihobiolog: de exemplu, matrimonialele nu cont in informat ii despre istoricul sexual al individului (ci doar despre ceea ce si dore ste) si nu furnizeaz a niciun fel de date despre gelozie. Studiul de fat a recurge la ancheta pe baz a de chestionare pentru a r aspunde la aceste ntreb ari, precum si pentru a replica rezultatele studiilor de mai sus pe un e santion de b arbat i care nu sunt n mod necesar utilizatori ai unui site sau chat matrimonial. Ipotezele sunt similare cu cele ale Studiului 2, ad aug andu-se aceea c a b arbat ii heterosexuali sunt mai nclinat i spre gelozia sexual a dec at cei homosexuali.

Metode Participant ii. Participant ii au fost 56 de b arbat i (31 heterosexuali si 25 gay) din Rom ania, recrutat i prin metoda bulg arelui de z apad a (snowball sampling): ecare participant a fost rugat s a invite la participare c at mai mult i cunoscut i (de aceea si orientare sexual a).B arbat ii gay au o v arst a medie de 23,88 de ani (abatere standard 5,09), iar b arbat ii heterosexuali, de 24,39 de ani (abatere standard 3,85). Diferent a este nesemnicativ a, t=0,42, p>0,05. Procedura. Participant ii au primit prin email o variant a modicat a a chestionarului elaborat de Giorgiana Toma ( n volumul de fat a, capitolul 4). Chestionarul cerea informat ii despre v arsta participant ilor, v arsta pe care o au de obicei partenerii lor romantici si sexuali, calit a tile pe care le caut a la un partener, precum si tipul de gelozie pe care l resimt cel mai puternic.

72 Variabilele m asurate. Variabilele m asurate n studiu au fost operat ionalizate dup a cum urmeaz a: 1. V arsta participant ilor a fost evaluat a prin ntreb ari directe. 2. V arsta pe care o au de obicei partenerii romantici si respectiv sexuali ai participant ilor a fost evaluat a prin dou a ntreb ari ( Partenerii dvs. romantici sunt de obicei..., Partenerii dvs. sexuali sunt de obicei...). Ambele ntreb ari aveau trei variante de r aspuns: mai tineri (1), de aceea si v arst a (2) sau mai n v arst a (3) dec at respondentul. 3. Preferint a pentru calit a ti zice si socio-emot ionale a fost evaluat a pe baza unui item care cerea participant ilor s a enumere trei nsu siri pe care le caut a la un partener. Cuvintele enumerate au fost apoi clasicate ca si calit a ti zice si respectiv socio-emot ionale (a se vedea Rusu si Bencic, 2007 pentru detalii). 4. Tipul de gelozie a fost evaluat utiliz andu-se paradigma alegerii fort ate (a se vedea Toma, n volumul de fat a).

Rezultate si discut ii Majoritatea b arbat ilor gay (14 din 25) au armat c a partenerii lor romantici sunt de regul a mai n v arst a dec at ei, n timp ce majoritatea b arbat ilor heterosexuali (19 din 31) au armat c a partenerele lor romantice sunt de obicei mai tinere (a se vedea Tabelul 7). Diferent a este semnicativ a, q(2)=17,727, p<0,001, j=0,56. De asemenea, cei mai mult i b arbat i gay (17 din 25) au armat c a partenerii lor sexuali sunt de regul a mai n v arst a, iar majoritatea celor heterosexuali (19 din 31) au armat contrariul (a se vedea Tabelul 7) Diferent a este si n acest caz semnicativ a, q(2)=17,971, p<0,001, j=0,56. A sadar, b arbat ii gay si cei heterosexuali si selecteaz a at at partenerii romantici, c at si cei sexuali dup a criterii de v arst a opuse. Acest rezultat e consistent cu ipotezele cercet arii si cu concluziile studiilor anterioare: b arbat ii heterosexuali caut a partenere mai tinere, n timp ce b arbat ii gay prefer a parteneri mai n v arst a. Pentru a evalua important a calit a tilor zice si socio-emot ionale pentru b arbat ii gay si respectiv heterosexuali, s-a calculat num arul de calit a ti socioemot ionale ment ionate de cele dou a grupuri. B arbat ii gay au ment ionat n medie 2,63 calit a ti socio-emot ionale (abatere standard 0,495), pe c and

73
Tabel 7. V arsta obi snuit a a partenerilor romantici si sexuali la participant ii gay si heterosexuali Parteneri V arst a Homosexuali (%) Heterosexuali(%) Romantici Mai tineri De aceea si v arst a Mai n v arst a Sexuali Mai tineri De aceea si v arst a Mai n v arst a 20 24 56 24 8 68 61 32 6 61 26 13

b arbat ii heterosexuali au enumerat n medie doar 2,32 (abatere standard 0,541). Diferent a e semnicativ a, t(53)=2,13, p<0,05, d=0,597. A sa cum era de a steptat, majoritatea participant ilor (38 din cei 56) au armat c a sunt gelo si mai degrab a emot ional dec at sexual. Unii participant i au ad augat c ateva propozit ii n care si-au exprimat sentimentele fat a de indelitate, iar doi dintre ei nu au oferit un r aspuns clar la ntrebarea pus a n chestionar. Din cei 24 de b arbat i gay care au r aspuns la itemul privind gelozia, 21 au armat c a resimt mai ales gelozia emot ional a; din cei 30 de b arbat i heterosexuali, doar 17 au ales aceast a variant a. A sadar, b arbat ii gay sunt mai nclinat i spre gelozia emot ional a dec at cei heterosexuali, q=6,079, p=0,014, f=0,336. Principalele limite a studiului tin de metoda de e santionare. In primul r and, un e santion recrutat prin metoda bulg arelui de z apad a nu permite generalizarea concluziilor. De asemenea, e santionul obt inut este relativ t an ar, cu o medie de v arst a sub 25 de ani, astfel nc at nu putem siguri dac a si n ce fel v arsta participant ilor a inuent at rezultatele. In ne, volumul e santionului este mic pentru metoda anchetei.

Discut ii generale
Cele trei studii prezentate mai sus conrm a, n cea mai mare parte, predic tiile teoriilor evolut ioniste. B arbat ii heterosexuali prefer a partenere mai tinere dec at ei n si si si sunt mai interesat i de atractivitatea zic a dec at de cea socio-

74 emot ional a (Studiile 2 si 3), ind de asemenea mai nclinat i spre gelozia sexual a dec at b arbat ii gay (Studiul 3). Dimpotriv a, b arbat ii gay sunt interesat i de relat ii cu diferent e semnicative de v arst a (Studiul 1), prefer a partenerii mai n v arst a (Studiile 2 si 3) si sunt mai nclinat i spre gelozia emot ional a dec at b arbat ii heterosexuali (Studiul 3). Toate aceste rezultate sunt conforme cu predict iile teoriei investit iei parentale (Trivers, 1972) si respectiv ale ipotezei form arii aliant elor (Muscarella, 2000). Cel put in dou a din rezultatele celor trei studii difer a de ceea ce era de a steptat pe baza teoriei. In primul r and, b arbat ii din Studiul 1 nu au preferat potent ialii parteneri mai n v arst a. Av and n vedere c a preferint a pentru b arbat i mai maturi a fost clar a n Studiile 2 (analiza anunt urilor matrimoniale) si 3 (ancheta pe baz a de chestionare), e probabil ca absent a unui asemenea pattern n Studiul 1 (experimentul online) s a e un artefact al metodei. In al doilea r and, anunt urile matrimoniale ale b arbat ilor gay (Studiul 2) nu par s a se focalizeze pe calit a tile socio-emot ionale mai mult dec at pe cele zice. Trebuie observat c a, n Studiul 2, participant ii au avut de ales dintr-un set predeterminat de caracteristici, care au fost n general mai put in relevante pentru b arbat ii gay dec at pentru cei heterosexuali (Barto s, Phua si Avery, 2009). A sadar, si acest rezultat nea steptat ar putea de fapt un artefact al metodei. Studiile ulterioare ar trebui s a rezolve cel put in dou a probleme. In primul r and, se stie foarte put in despre bazele biologice ale lesbianismului (Rahman, 2005). A sadar, studiile privind preferint ele lesbienelor din Rom ania ar de osebit de utile. In al doilea r and, Internetul e utilizat doar de o treime din rom ani (www.internetworldstats.com ). Este posibil ca preferint ele prezentate mai sus s a caracterizeze numai acest segment de populat ie, (probabil) t an ar, educat si urban. De aceea, ar nevoie ca rezultatele acestui studiu s a e replicate si pe e santioane reprezentative. Cercetarea prezentat a mai sus e relevant a din cel put in dou a puncte de vedere. In primul r and, studiile au o relevant a stiint ic a. Se stie foarte put in despre minorit a tile sexuale din Rom ania. C aut and homosexual Romania n baza de date Science Direct n septembrie 2009 au fost g asite 156 de lucr ari stiint ice, mai put in dec at n cazul Ungariei (210) si doar o fract iune din ceea ce se public a n Marea Britanie (1992).

75 In al doilea r and, opinia public a manifest a un interes vizibil pentru problematica homosexualit a tii, numeroase articole din pres a si discut ii televizate ind dedicate acestui subiect. Un studiu relativ recent (Haider-Markel si Joslyn, 2008) arat a c a persoanele informate cu privire la bazele biologice ale homosexualit a tii tind s a e mai tolerante dec at cele care cred c a orientarea sexual a este o opt iune personal a. Informarea publicului cu privire la rezultatele acestui studiu ar putea util a pentru a promova o atitudine deschis a si tolerant a fat a de diversitatea sexual a (contra Bem, 1996b). De asemenea, autorul a surprins, n conversat iile sale cu persoane gay, nevoia unei narat iuni identitare: ipoteza form arii aliant elor pare ideal a n a oferi o asemenea narat iune, legitim a si din punct de vedere stiint ic.

Referint e
Adriaens, P.R., & de Block, A. (2006). The evolution of a social construction: the case of male homosexuality. Perspectives in Biology and Medicine, 49, 570-85. Allen, L.S., & Gorski, R.A. (2002). Sex dierences in the human brain. In V.S. Ramachandran (Ed.), Encyclopedia of the Human Brain (vol. 4, pp. 289-308). Amsterdam: Elsevier. Allen, L.S.; & Gorski, R.A. (1992). Sexual orientation and the size of the anterior commissure in the human brain. PNAS, 89, 7199-202. Bailey, J. M. (2009). What is sexual orientation and do women have one? In D. A. Hope (Ed.), The 54th Nebraska Symposium on Motivation: Contemporary perspectives on gay, lesbian, and bisexual identities (pp. 43-63). Lincoln, NE: University of Nebraska Press. Bailey, J.M., Dunne, M.P., & Martin, N.G. (2000). Genetic and environmental inuences on sexual orientation and its correlates in an Australian twin sample. Journal of Personality and Social Psychology, 48, 524-36. Bailey, J.M., Gaulin, S., Agyei, Y.,& Gladue, B.A. (1994). Eects of gender and sexual orientation on evolutionarily relevant aspects of human mating psychology. Journal of Personality and Social Psychology, 66, 10811093. Barto s, S.E. (2010). SexIT: studying sexuality through the Internet. In E. Abrudan, A. Mogo s & R. Meza (Eds.), Interdisciplinary New Media Studies Conference Proceedings (pp. 11-16). Cluj-Napoca: Napoca Star.

76
Barto s, S.E., Phua, V.C., & Avery, E. (2009). Dierences in Romanian Mens Online Personals by Sexualities. The Journal of Mens Studies, 17, 2, 45-54. Bem, D. J. (1996a). Exotic becomes erotic: A developmental theory of sexual orientation. Psychological Review, 103, 320-335. Bem, D. J. (1996b). Exotic becomes erotic: A political postscript. Preluat de pe http://dbem.ws/ebe politics.html. Bem, D. J. (2005) Are self-identied bisexuals just lying to usor to themselves? Preluat de pe http://dbem.ws/Are%20Bisexuals%20Lying.pdf. Bobrow, D., & Bailey, J. M. (2001). Is male homosexuality maintained via kin selection? Evolution and Human Behavior, 22, 361368. Bogaert, A.F. (2006). Biological versus nonbiological older brothers and mens sexual orientation. PNAS, 103, 28, 10771-4. Boone, J. L. (1986). Parental investment and elite family structure in preindustrial states: a case study of late medieval-early modern Portuguese genealogies. American Anthropologist, 88, 859-878. Buss, D. M. (1989). Sex dierences in human mate preferences: Evolutionary hypothesis tested in 37 cultures. Behavioral Brain Sciences, 12, 1-149. Buss, D. M., & Schmitt, D. P. (1993). Sexual strategies theory: An evolutionary perspective on human mating. Psychological Review, 100, 204-232. Butler, J. (1991). Imitation and gender insubordination. In D. Fuss (Ed.), Inside/Out: Lesbian Theories, Gay Theories (pp. 13-31). London: Routledge. Butler, J. (1999). Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity. London: Routledge. (Originalul publicat n 1990). Camperio-Ciani, A., Corna, F., and Capiluppi, C. (2004). Evidence for maternally inherited factors favouring male homosexuality and promoting female fecundity. Proceeding of the Royal Society of London B, 271, 2217-2221. David, D. (2007). Fundamente ale psihologiei evolut ioniste. In D. David, O. Benga & A.S. Rusu, Fundamente de psihologie evolut ionist a si consiliere genetic a (pp. 53-81). Ia si: Polirom. de Waal, F.B. (1995). Bonobo sex and society. Scientic American, 272, 3, 82-88. Foucault, M. (2004). Istoria sexualit a tii: Voint a de a sti. (trad. rom. C. Vasile). Bucure sti: Univers. (Originalul publicat n 1976).

77
Gobrogge, K.L., Perkins, P.S., Baker, J.H., Balcer, K.D., Breedlove, S.M. & Klump, K.L. (2007). Homosexual mating preferences from an evolutionary perspective: sexual selection theory revisited. Archives of Sexual Behavior, 36, 717-723. Haider-Markel, DP., & Joslyn, M. (2008). Understanding beliefs about the origins of homosexuality and subsequent support for gay rights: an empirical test of attribution theory. Public Opinion Quarterly, 72, 291-310. Hamer, D.H., Hu, S., Magnuson, V.L., Hu, N., & Pattatucci, A.M. (1993). A linkage between DNA markers on the X chromosome and male sexual orientation. Science, 261, 321-327. Hekma, G. (2000). Queering anthropology. In T. Sandfort, J. Schuyf, J.V. Duyvendak, & J. Weeks (Eds.), Lesbian and Gay Studies: An Introductory, Interdisciplinary Approach (pp. 81-97). Thousand Oaks, CA: SAGE. Hyde, J.S. (2005). The genetics of sexual orientation. In J.S. Hyde (Ed.), Biological Substrates of Human Sexuality (pp. 9-20). Washington, D.C.: A.P.A. Kaufman, G., & Phua, V.C. (2003). Is ageism alive in date selection among men? Age requests among gay and straight men in internet personal ads. The Journal of Mens Studies, 11, 225-235. Kenrick D.T ., Keefe, R.C.; Brian, A., Barr, A., & Brown, S. (1995). Age preferences and mate choice among homosexuals and heterosexuals: a case for modular psychological mechanisms. Journal of Personality and Social Psychology, 69, 1166-1172. Kimura, D. (1996). Sex, sexual orientation and sex hormones inuence human cognitive function. Current Opinion in Neurobiology, 6, 259-263. Kirk, K. M., Bailey, J.M., Dunne, M.P., & Martin, N.J. (2000). Measurement models for sexual orientation in a community twin sample. Behavior Genetics. 304, 345-356. Kirkpatrick, R.C. (2000). The evolution of human homosexual behavior. Current Anthropology, 41, 3, 385-413. Knauft, B.M. (2003). What ever happened to ritualized homosexuality?. Annual Review of Sex Research, 14, 137-159. Lalumi` ere, M. L., Blanchard, R., & Zucker, K. J. (2000). Sexual orientation and handedness in men and women: A meta-analysis. Psychological Bulletin, 126, 575-592. Larmat, J. (1977). Genetica inteligent ei. Bucure sti: Editura S tiint ic a si Enciclopedic a. (Originalul publicat n 1973). LeVay, S. (1991). Dierences in hypothalamic structure between heterosexual and homosexual men. Science, 253, 1034-7.

78
McFadden, D., & Pasanen, E.G.(1998). Comparison of the auditory systems of heterosexuals and homosexuals: click-evoked otoacoustic emissions. PNAS, 95, 2709-2713. McLelland, M. (2007). Why are Japanese girls comics full of boys bonking?. Refractory: a Journal of Entertainment Media, 10. Preluat n 9 martie 2008 de pe http://www.refractory.unimelb.edu.au/journalissues/vol10/maclelland.html# edn1 Miller, E.M. (2000). Homosexuality, birth order, and evolution: toward an equilibrium reproductive economics of homosexuality. Archives of Sexual Behavior, 29, 1-34. Murray, S.O. (2002). The comparative sociology of homosexualities. In D. Richardson & S. Seidman (Eds.), Handbook of Lesbian and Gay Studies (pp. 83-96). Thousand Oaks, CA: SAGE. Muscarella, F. (2000). The evolution in homoerotic behavior in humans. Journal of Homosexuality, 40, 1, 51-77. Pawlowski, B., & Koziel, S. (2002). The impact of traits oered in personal advertisements on response rates. Evolution and Human Behavior, 23, 139-149. Puts, D.A.; Jordan, C.L.; & Breedlove, S.M. (2006). O brother, where art thou? The fraternal birth-order eect on male sexual orientation. PNAS, 103, 28, 10531-2. Rahman, Q. (2005). The neurodevelopment of human sexual orientation. Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 29, 10571066. Rahman, Q., & Hull, M.S. (2005). An empirical test of the kin selection hypothesis of male homosexuality. Archives of Sexual Behavior, 34, 461-467. Rahman, Q., Collins, A., Morrison, M., Orrells, J.C., Cadinouche, K., Greeneld, S., & Begum, S. (2008). Maternal inheritance and familial fecundity factors in male homosexuality. Archives of Sexual Behavior, 37, 962-969. Rahman, Q.; & Wilson, G.D. (2003). Born gay? The psychobiology of human sexual orientation. Personality and Individual Dierences, 34, 13371382. Rahman, Q.; Wilson, G.D.; & Abrahams, S. (2004). Biosocial factors, sexual orientation and neurocognitive functioning. Psychoneuroendocrinology, 29, 867881. Ross, M., Mansson, S.A., Daneback, K., and Tikkanen, R. (2005). Characteristics of men who have sex with men on the Internet but identify as heterosexual, compared with heterosexually identied women who have sex with women. Cyberpsychology and Behavior, 8, 133-139. Rusu, A.S., & Bencic, A. (2007). Choosing a mate in Romania: a cognitive evolutionary psychological investigation of personal advertisements market. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 7, 27-43.

79
Santtila, P., H ogbacka, A.-L., Johansson, A., Jern, P., Varjonen, M., von der Pahlen, B., & Sandnabba, N. K. (2009). Testing Millers theory of alleles preventing androgenization as an evolutionary explanation for the genetic predisposition for male homosexuality. Evolution and Human Behavior, 30, 58-65. Savic, I.; Berglund, H.; & Lindstrom, P. (2005). Brain response to putative pheromones in homosexual men. PNAS Neuroscience, 102, 20, 7356-61. Savin-Williams, R. C. (2009). How many gays are there? It depends. In D. A. Hope (Ed.), Nebraska Symposium on Motivation: Contemporary perspectives on lesbian, gay, and bisexual identities (pp. 5-42). Lincoln, NE: University of Nebraska Press. Schmitt, D.P.; & Pilcher, J.J. (2004). Evaluating evidence of psychological adaptations: how do we know one when we see one? Psychological Science, 15, 10, 643-649. Sell, R.L. (1997). Dening and measuring sexual orientation: a review. Archives of Sexual Behavior, 26, 6, 643-658. Sell, R.L. (2001). Dening and measuring sexual orientations for research. In I.H. Meyer, & M.E. Northridge (Eds.) The Health of Sexual Minorities: Public Health Perspectives on Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender (pp. 355-374). New York: Springer. Silverthorne, Z.A. & Quinsey, V.L. (2000). Sexual partner age preferences of homosexual and heterosexual men and women. Archives of Sexual Behavior, 29, 67-76. Swaab. D.F., & Hofman, M.A. (1990). An enlarged suprachiasmatic nucleus in homosexual men. Brain Research, 537, 141-148. Teuscher, U., & Teuscher, C. (2007). Reconsidering the double standard of aging: eects of gender and sexual orientation on facial attractiveness ratings. Personality and Individual Dierences, 42, 631-639. Thorp, J. (1992). The social construction of homosexuality. Phoenix, 41, 6, 54-65. Trivers, R. L. (1972). Parental investment and sexual selection. In B. Campbell, (Ed.), Sexual selection and the descent of man, pp.136-179. Chicago: Aldine. Turner, W.J. (1995). Homosexuality, type 1: an Xq28 phenomenon. Archives of Sexual Behavior, 24, 109134. Vasey, P.L., Pocock, D.S., & VanderLaan, D.P. (2007). Kin selection and male androphilia in Samoan faafane. Evolution and Human Behavior, 28, 159-167. Vasey, P.L.; & Vander Laan, D.P. (2007). Birth order and male androphilia in Samoan faafane. Proceedings of the Royal Society B, 274, 1437-42.

80
Wallen, K., & Parsons, W. (1997). Sexual behavior in same-sexed nonhuman primates: Is it relevant to understanding human homosexuality. Annual Review of Sex Research, 8, 195-223. Wilson, E.O. (1975). Sociobiology: The New Synthesis. Cambridge, MA: Harvard University Press. Zietsch, B. P., Morley, K. I., Shekar, S. N., Verweij, K. J. H., Keller, M. C., Macgregor, S., Wright, M. J., Bailey, J. M., Martin, N. G., (2008). Genetic factors predisposing to homosexuality may increase mating success in heterosexuals. Evolution and Human Behaviour, 29, 424-433.

Capitolul 4
STRATEGII DE MENT INERE A RELAT IILOR O sintez a a studiilor experimentale

Ioana R. Cocia
Exist a relat ii de cuplu care frapeaz a prin longevitatea lor, respectiv relat ii de cuplu care se sf ar sesc nainte de a se dezvolta. Ce face diferent a ntre ele, dincolo de interese si tr as aturi individuale? Un r aspuns const a n motivat ia de a folosi unele tactici cognitive (mnezice, atent ionale, de suprimare, etc.) ca defense contra tentat iilor atractive, care pot periclita longevitatea unei relat ii. Exist a o tendint a general uman a de a atras, de exemplu, de fet ele de sex opus cu un grad nalt de simetrie; ceea ce face diferent a este efortul cognitiv pe care o persoan a l depune pentru a rezista tentat iilor. Mai explicit, exist a ni ste particularit a ti atent ionale, mnezice, de suprimare, atitudinale, care-i deosebesc pe cei care vor s a- si ment in a relat ia de cei care sunt n permanent a orientat i c atre c autarea de noi parteneri. Studiile citate n continuare au participant i heterosexuali, implicat i sau nu ntr-o relat ie romantic a, a sa nc at concluziile se refer a doar la persoane heterosexuale. Asemenea mecanisme defensive sunt de bun augur, n condit iile n care o surs a major a de amenint are pentru angajamentul ntr-o relat ie este prezent a si disponibilitatea alternativelor atractive. Spre exemplu, expunerea la fotograi nude ale unor persoane atractive de sex opus produce ( n cazul b arbat ilor) reduceri n perceperea atractivit a tii propriului partener (Kenrick, Gutierres, & Goldberg, 1989). P an a si partenerii satisf acut i cu relat ia lor, n timp, se 81

82 dedic a mai put in relat iei lor si cre ste probabilitatea de a-i pune cap at (Bui, Peplau, & Hill, 1996; Johnson & Rusbult, 1989). De asemenea, Miller (1997), ntr-unul din studiile sale, a raportat c a autoevaluarea propriei persoane ca ind o persoan a atras a de alternative era asociat a cu o mai mare probabilitate de desp art ire, la dou a luni de la studiu. Pentru a reduce aceste amenint ari si pentru a proteja relat ia curent a, cercet arile arat a c a oamenii folosesc o serie de strategii cognitive de devalorizare a alternativelor atractive. Spre exemplu, cei orientat i spre ment inerea unei relat ii subevaluaz a atractivitatea fet elor de sex opus, n contrast cu cei orientat i c atre c autarea unui nou partener (Simpson, Gangestad, & Lerma, 1990). Totodat a, ace stia acord a mai put in a atent ie alternativelor atractive (Maner et al., 2003). Aceste diferent e motivat ionale ntre cei orientat i nspre a ment ine sau nu o relat ie au fost testate n mediul ecologic, prin m asur atori de autoevaluare, dar prea put in prin sarcini experimentale. In cele ce urmeaz a, vom prezenta, prin prisma studiilor experimentale, particularit a tile cognitive si atitudinale ale celor orientat i nspre ment inerea unei relat ii, respectiv particularit a tile celor care sunt orientat i nspre g asirea unui nou partener. Explicat iile acestor particularit a ti vin din partea psihologiei evolut ioniste, completat a de perspectiva neurocognitiv a.

Atractivitatea zic a stimul cu relevant a motivat ional a

E superuu s a subliniem c a perceperea atractivit a tii alternativelor (potent iali parteneri) este n mare parte un proces subiectiv ce tine de experient a anterioar a, cultur a, modele. Abordarea evolut ionist a sugereaz a c a b arbat ii acord a o important a mai mare dec at femeile atractivit a tii zice a potent ialei partenere (Buss & Schmitt, 1993, Li et al., 2002). In schimb, femeile tind s a valorizeze caracteristici precum dominant a social a si prestigiul, ambele ind c ai c atre achizit ionarea statutului social si a sigurant ei (Henrich & Gill-White, 2001). Sigur, asta nu nsemn a c a femeile nu prefer a b arbat ii mai atractivi n defavoarea celor mai put in atractivi, doar c a lista priorit a tilor pentru selectarea unui partener este diferit a la cele dou a sexe. Astfel, pornind de la constat arile evolut ioniste, ne a stept am, n studiile ce urmeaz a, la diferent e ntre femei si b arbat i n atent ia pe care o acord a alternativelor atr ag atoare.

83 Atractivitatea zic a e un subiect intens studiat. Inc a din 1974, Dutton si Aron au asociat perceperea atractivit a tii zice cu activarea ziologic a. Ace stia au descoperit c a n urma unei activ ari ziologice induse de mi scarea unui pod, pe care se aau participantul si experimentatorul de sex opus, experimentatorul era perceput ca ind mai atr ag ator de c atre participant. In studii ulterioare, ns a, s-a observat c a etichetarea atractivit a tii depinde de angajarea participantului ntr-o relat ie, mai ales c and angajamentul este activat n memorie. Astfel, participant ii care s-au urcat ntr-un montagne russe al aturi de partenerii lor, au evaluat ca ind mai put in atractive fet ele de sex opus, dec at persoanele care se aau n montagne russe al aturi de un str ain (Meston & Frohlich, 2002). Rezultatele primului studiu citat, cel al lui Dutton si Aron (1974), pot explicate de efectul facilitator pe care l are activarea ziologic a asupra r aspunsurilor. Studiile arat a c a tendint ele deja declan sate de r aspuns (precum o evaluare) sunt augmentate n prezent a activ arii ziologice. A sa se explic a de ce fet ele cotate ca ind neatractive sunt evaluate ca ind si mai neatractive n condit ii de activare ziologic a, iar cele atractive sunt supraevaluate (Foster et al, 1998). Aceast a explicat ie este n concordant a cu teoria deja consacrat aa facilit arii r aspunsului (a se vedea Allen et al., 1989, pentru mai multe detalii). Astfel de evalu ari automate, n condit ii de control cognitiv (executat de cortexul prefrontal) si atent ional, pot modulate prin controlul cortical asupra zonelor de evaluare imediat a a stimulilor (cum ar complexul amigdalian) (Ochsner & Gross, 2005). Scopurile, stocate n cortexul prefrontal lateral, modic a activitatea zonelor de evaluare automat a a stimulilor (precum amigdala) (Damasio, 2000, Cunnigham et al., 2008). Ca urmare, valoriz am, respectiv devaloriz am stimulii n concordant a cu motivat iile noastre dominante (Brendl, Markman & Messner, 2003). Un circuit asem an ator ni-l putem imagina si n cazul studiului privind activarea ziologic a indus a de montagne russe. Prezent a partenerului poate un activator al motivat iei de ata sament, deci un motivator al controlului cognitiv, caz n care sunt devalorizate alternativele atractive.

84

Ap ararea cognitiv a n fat a tentat iilor. Deprecierea alternativelor atractive

Deprecierea alternativelor atractive, a sa cum este cunoscut a n literatur a subevaluarea fet elor atractive de sex opus, este operat ionalizat a n studii prin latent a cu care persoanele angajate n relat ii si mut a privirea de la fet ele atractive. Fat a de persoanele singure, persoanele angajate n relat ii si mut a mai repede atent ia de la fet ele atractive de sex opus (Miller, 1997). Mai mult, persoanele angajate ntr-o relat ie percep fet ele de sex opus ca ind mai put in atractive dec at le percep persoanele neangajate n vreo relat ie (Miller, 1997). Dup a studiul citat al lui Miller (1997), a fost studiat a mai ales deprecierea alternativelor atractive experimental, prin sarcini de tip dot probe (vezi Figura 1). Pe scurt, aceast a sarcin a presupune xarea privirii pe un stimul (cum ar o fat a uman a), care poate ap area aleatoriu ntr-un colt al ecranului. Ulterior, dup a un timp de expunere supra- sau subliminal, stimulul dispare, ind nlocuit de o gur a geometric a (cum ar un triunghi sau un cerc), care trebuie identicat a. Figura poate ap area e n acela si loc ca si stimulul anterior (fat a), caz n care se m asoar a angajarea atent iei, e ntr-o locat ie diferit a de cea a stimulului anterior, caz n care se m asoar a dezangajarea atent ional a. Cu c at mai mare este latent a r aspunsului (identicarea gurii geometrice), cu at at se presupune c a atent ia a r amas centrat a n mai mare m asur a pe stimulul anterior (fat a atractiv a). (Maner, Rouby & Gonzaga; Maner, Gailliot, & Miller, 2008; Maner et al., 2003, 2006, 2007). A sa cum am ar atat, pentru a muta atent ia de la fet ele atractive de sex opus este relevant a at at angajarea ntr-o relat ie, c at si stadiul motivat ional (dac a persoana este orientat a spre c autarea unui partener sau spre ment inerea relat iei actuale). Cei care sunt orientat i spre noi oportunit a ti, chiar dac a se a a n prezent ntr-o relat ie, tind, ntr-o sarcin a dot probe, s a xeze cu privirea, mai mult a vreme, fet ele atractive de sex opus (Duncan et al., 2007). Aceast a distorsiune nu apare si n cazul femeilor: ele nu xeaz a mai mult fet ele atractive masculine dec at cele mai put in atractive (aici comparat ia nu se face cu fet e neatractive). Autorii explic a aceast a diferent a de gen din perspectiv a evolut ionist a, prin accentul pe care b arbat ii l pun pe fet ele atractive ca indicatori ai s an at a tii reproductive, n timp ce femeile caut a indicatori ai sigurant ei si statutului (Duncan et al., 2007).

85

Figura 1. Exemplu de proba DOT cu fet e de sex opus cotate ca ind atractive si mai putin atractive. In acest caz, tinta, litera T, apare congruent cu amorsa de tip fat a atractiv a.

86 La nivel cognitiv, explicat ia rezultatului tine de propriet a tile stimulului. Stimulii de tip fat a atractiv a capteaz a atent ia at at exogen, prin propriet a tile lor, c at si endogen, prin relevant a lor pentru scopurile individului (Lamme, 2003). Schimb arile n valoarea motivat ional a a unui stimul se asociaz a cu activitatea metabolic a a nucleului pulvinar ( n talamus) (Pesoa & Ungerleider, 2004; Peterson et al., 1997; Morris, Friston, & Dolan, 1997). Acesta are conexiuni at at cu arii care proceseaz a valoarea unui stimul, c at si cu arii vizuale. Drept urmare, nucleul pulvinar poate modula procesarea vizual a selectiv a n congruent a cu important a pentru scopuri a stimului (Pesoa, Ungerleider, 2004; Ungerleider et al., 1983, Morris, Friston, Dolan, 1997). In dot probe, pentru c a fat a atractiv a de sex opus are valoare motivat ional a pentru cei care sunt orientat i c atre g asirea unor parteneri, timpul pe care ace stia l vor petrece x and stimulul atractiv va mai mare dec at al celor care au alte motivat ii.

Mecanisme cognitive orientate contra potent ialilor rivali

Distorsiunea atent ional a apare nu doar n relat ie cu fet ele atractive de sex opus, dar si cu fet ele atractive de acela si sex. Se pare c a femeile xeaz a mai mult timp cu privirea fet ele atractive de sex feminin dec at fet ele mai put in atractive. Totodat a, atunci c and sunt activate prin amorsaj (priming) g anduri de gelozie, ambele sexe acord a mai mult a atent ie fet elor atractive de acela si sex, diferent a ind semnicativ a statistic la participant ii care simt eau dinainte o nesigurant a n raport cu relat ia (Maner et al., 2007). In afara unei distorsiuni atent ionale, apare si o distorsiune mnezic a, doar n raport cu fet ele atractive feminine. Astfel, la prezentarea rapid a si succesiv a a unor fet e atractive (apart in and ambelor sexe), at at femeile c at si b arbat ii au reactua lizat selectiv detalii ale fet elor atractive de sex feminin. In raport cu fet ele masculine atractive nu au ap arut preferint e de reactualizare la niciunul dintre sexe. Aceste rezultate se potrivesc cu ideea c a, de-a lungul logenezei umane, s-au dezvoltat mecanisme psihologice, precum aceste distorsiuni mnezice si atent ionale, care au ajutat la ment inerea unei relat ii: vigilent a fat a de persoanele de acela si sex si/sau deprecierea alternativelor atractive (Gonzaga et al., 2001; Maner, Rouby, & Gonzaga, 2008).

87

Mecanisme cognitive cu rol de obstacol n ment inerii unei relat ii

P an a acum, am vorbit de mecanisme cognitive pentru p astrarea unei relat ii. Dar ce se nt ampl a atunci c and aceste mecanisme tintesc distresului generat de ata sament? Este cazul persoanelor care evit a ata samentul (attachment avoidant). Aceste persoane experient iaz a un disconfort la apropiere, intimitate, au mai mare succes n strategii de supresie a cont inutului emot ional, sunt motivat i de p astrarea independent ei (Mikulincer & Shaver, 2003). Aceste persoane se folosesc de numeroase tactici pentru a p astra distant a psihologic a fat a de partener, precum retragerea din interact iuni ce reclam a intimitatea (Bradford, Feeney, & Campbell, 2002). Este u sor de inferat c a aceste persoane depun mai put ine eforturi pentru ment inerea si protejarea leg aturii. Studiile sust in aceast a armat ie. S-a ar atat c a persoanele care evit a ata samentul acord a o mai mare atent ie alternativelor (Miller, 1997) si au o atitudine pozitiv a fat a de angajarea n alte relat ii, cu persoane atr ag atoare (Brennan & Shaver, 1995; Schachner & Shaver, 2002).

Strategii cognitive care implic a efort si strategii cognitive automate

In exemplele de mai sus putem reg asi dou a tipuri de ap arare cognitiv a: una orientat a spre congeneri (atent ia captat a de persoane de acela si sex) si una orientat a spre proriul sistem cognitiv (limitarea atent iei acordate fet elor atractive de sex opus). Acest ultim tip de ap arare apare n cazul persoanelor angajate ntr-o relat ie, respectiv orientate c atre o relat ie de lung a durat a. Ce i deosebe ste pe cei angajat i ntr-o relat ie si orientat i spre o relat ie de termen lung de cei care, de si aat i ntr-o relat ie, nc a sunt n c autarea unui partener? Un potent ial r aspuns st a n ceea ce Cohen si Miller (2001) numesc control cognitiv. Potrivit acestora, locat ia controlului cognitiv este cortexul prefrontal si deriv a din scopuri, reguli, cu un anumit nivel de activare n lobul frontal. Ulterior, n corespondent a cu scopurile (precum ment inerea unei relat ii de lung a durat a), sunt selectate anumite strategii (precum comutarea atent iei de la fet ele de sex opus atractive) (Wallis, Miller, 2003). Astfel, n condit iile n care sistemul cognitiv proceseaz a preferent ial stimulii de tip fet e atractive, este nevoie de control cognitiv, de o motivat ie pentru a comuta atent ia de

88

Figura 2. Un exemplu schematic al probei GNAT cu fet e

pe congurat iile faciale atractive. Acest control poate o exprimare a unor scopuri de conservare a relat iei actuale, scopuri stocate n memoria de lung a durat a. Aceste armat ii sunt n congruent a cu studiile lui John Bargh si ale lui Grainne Fitzsimons, studii din care reiese c a r aspunsurile orientate de scop se declan saz a automat dup a o reprezentare a ata samentului (Bargh, 2001; Fitzimons & Bargh, 2003). Declan sarea mecanismelor defensive ntr-o relat ie, si nu numai, este adesea automat a. Aceast a automatizare poate rezultatul unei asocieri nv a tate. Pe asocieri implicite mizeaz a sarcina de tip GNAT (GO/ NO GO Association Task; vezi Figura 2; Nosek & Banaji, 2001), care testeaz a asocierea indus a experimental sau implicit a dintre un stimul-t int a (exemplu, o fat a atractiv a) si valent a acestuia (pozitiv versus negativ). Un r aspuns GO (ap asarea unei taste) este reclamat de aparit ia stimului n prezent a valent ei asociate lui (experimental sau implicit). Un r aspuns NO/GO (nu se apas a tasta) este reclamat de un stimul prezentat cu o alta valent a dec at cea cu care a fost asociat. Folosirea acestei sarcini cu stimuli de tip fet e atractive de acela si sex, re-

89 spectiv fet e mai put in atractive de acela si sex, a relevat n timpii de react ie ni ste asocieri implicite. Dac a era amorsat a ideea de gelozie, participant ii r aspundeau mai repede atunci c and fat a atractiv a de acela si sex era precedat a de itemi cu valent e negative, fat a de condit ia n care itemii aveau valent e pozitive. Aceast a asociere rapid a cu itemii de valent a negativ a a fost probabil format a deoarece fet ele atractive de acela si sex pot reprezenta o amenint are pentru ment inerea unei relat ii. In cazul unor persoane geloase, este foarte adaptativ a formarea unor asocieri rapide ntre o fat a atractiv a de acela si gen si valent a negativ a. Stocate n cortexul parietal, asocierile stimul-r aspuns sunt activate ntr-o manier a ascendent a (bottom up), la perceperea unui stimul declan sator (fat a atractiv a de acela si sex) (Bunge et al., 2002). Valent a si intensitatea stimului este automat evaluat a de structurile subcorticale, precum amigdala (Cunningham et al, 2003; Morris, Friston, & Dolan, 1997), a c arei activitate este modulat a de congruent a sau incongruent a stimulului cu scopurile stocate (Cunningham, Van Bavel, & Johnsen, 2008; Pessoa, 2008). Diferent ele dintre cei angajat i ntr-o relat ie si cei aat i n c autarea unui partener apar si n sarcinile de supresie. Sarcinile clasice de supresie, n care participantului i se cere s a nu se g andeasc a la obiectul-t int a timp de c ateva minute, m asoar a evitarea cognitiv a. Succesul unei astfel de sarcini depinde de alocarea controlului cognitiv. Efortul reclamat de suprimarea g andurilor solicit a cortexul prefrontal (responsabil de controlul cognitiv; Smith &Jonides, 1999; Banich et al., 2000). O persoan a aat a ntr-o relat ie trebuie s a se apere de potent iale tentat ii dac a e motivat a s a- si ment in a relat ia. Folosirea mecanismelor defensive implic a strategii, printre acestea pot si cele de suprimare cognitiv a. Pentru a face fat a provoc arilor apetitive externe, indivizii angajat i n ment inerea unei relat ii trebuie s a elimine g andurile care ar putea periclita stabilitatea leg aturii. De si suprimarea se asociaz a cu efectul paradoxal de revenire a g andului suprimat, exist a dovezi care arat a c a n condit ii de exercit iu (suprimarea cronic a), respectiv de ne nc arcare a funct iilor executive, suprimarea are sanse de reu sit a (Luciano & Gonzalez, 2007). Este posibil ca tocmai datorit a exers arii tendint elor de suprimare persoanele angajate ntr-o relat ie s a aib a mai mult succes n suprimarea g andurilor.

90 Gonzaga et al. (2008) au testat, prin cerint e de suprimare a fet elor atractive de sex opus, diferent ele dintre cei angajat i ntr-o relat ie ( si orientat i spre ment inerea ei) si cei aat i n c autarea unui partener. Inainte de sarcina efectiv a, li s-au amorsat g anduri legate de dragoste. A sa cum ne a stept am, cei angajat i ntr-o relat ie au avut mai put ine g anduri recurente despre fat a atractiv a de sex opus dec at cei aat i n c autarea unui partener. De asemenea, si acuratet ea reactualiz arii detaliilor despre fet ele atractive era sub nivelul performant ei celor neangajat i ntr-o relat ie (Gonzaga et al., 2008). Neuroziologic, echivalentul sarcinii de suprimare (evitarea g andurilor care se refer a la obiectul-t int a) este controlul cortical al ariilor vizuale si talamice (Aron et al., 2004). Prin proiect ii GABA-ergice (inhibitorii) n talamus, cortexul frontal limiteaz a inputul informat ional si deviaz a atent ia de la stimulii nedorit i. (Aron, 2007). Prin exercit iu, astfel de asocieri stimul-r aspuns (fat a atractiv a-evitare) sunt nt arite ( n cortexul parietal; Van Veen & Carter, 2005). Persoanele angajate ntr-o relat ie si c arora anterior li s-au activat g anduri de ata sament nu reactualizeaz a n detaliu congurat iile faciale atractive de sex opus, ntruc at nu le-au acordat sucient a atent ie.

Impactul alternativelor atractive asupra deciziilor, asupra asum arii unor riscuri si asupra proces arii recompenselor
Procesarea fet elor atractive inuent eaz a nu doar evalu arile subiective, dar si gradul de risc al deciziilor, respectiv am anarea recompenselor. Astfel, b arbat ii care au fost expu si (prin amorsaj) la fet e atractive de sex opus naintea unui joc de c art i 21 (blackjack) au luat decizii mult mai riscante dec at cei care au vizualizat fet e mai put in atractive (Baker & Maner, 2008). Decizia riscant a se refer a la num arul de c art i alese dintr-un set de c art i necunoscute, unde, n funct ie de cartea care este extras a, jocul poate continua sau se poate opri. Important de ment ionat este c a aceste rezultate sunt semnicative statistic doar pentru b arbat ii aat i n c autarea unei partenere. De ce doar b arbat ii care si caut a o partener a iau decizii mai riscante la vederea unei fet e atractive? Un potent ial r aspuns st a n valoarea pe care o dob ande ste stimulul de tip congurat ie facial a atractiv a. Fiind n concordant a cu motivat iile persoanei de c autare a unei partenere, stimulul dob ande ste un

91 nivel mai ridicat de activare (arousal). Sub inuent a arousalulul, conictul decizional, monitorizat de cortexul cingulat anterior, este solut ionat repede, probabil n favoarea deciziei mai atr ag atoare, dar mai riscante (Hackley & Valle-Inclan, 1999). Aceast a explicat ie este n concordant a cu studiile care arat a c a monitorizarea conictului este vulnerabil a la inuent a arousalului (Paus, 2001). Pentru c a aria responsabil a (cortexul cingulat anterior) are conexiuni directe cu zone implicate n arousal precum amigdala, aceast a sugestie este plauzibil a (Paus, 2001). O alt a funct ie a cortexului cingulat este monitorizarea erorii. Studiile anterioare arat a c a juc atorii foarte activat i sunt mai put in sensibili la eroare (Hewig et al., 2006). A sa s-ar explica de ce b arbat ii activat i de fet e atractive de sex opus se angajau constant n decizii riscante. La nivel de am anare a recompenselor, b arbat ii expu si la fet e atractive de sex feminin, atunci c and trebuiau s a aleag a ntre c a stiguri nanciare imediate, dar mai mici si c a stiguri nanciare mai mari, dar am anate, alegeau s a nu am ane recompensa (Wilson & Daly, 2003). Aceast a tendint a de r aspuns este general valabil a. Oamenii, n general, tind s a r aspund a la recompense imediate (Myerson & Green, 1995), tendint a care poate moderat a de motivat ii de control cognitiv. In condit ii de arousal, cum este cel indus de fet ele atractive, controlul cognitiv este mai put in restrictiv. Putem presupune c a, n acest caz, cortexul prefrontal ventrolateral drept nu a avut succes n inhibarea gratic arii imediate, n condit ii de arousal (Kuhl et al., 2007; 2008). In plus, fet ele feminine atractive pot ele nsele ni ste recompense. Drept dovad a, n zone de procesare a recompenselor si a valorilor acestora (striatum, nucleul accumbens si cortexul orbitofrontal) apar schimb ari metabolice la procesarea unor fet e feminine atractive (Hackley & Valle-Inclan, 1999; Aharon et al., 2001; Winston et al., 2007). Din cele mai sus ment ionate, observ am c a diferent ele dintre cei orientat i spre ment inerea unei relat ii si cei orientat i spre alternative atractive au fost studiate n leg atur a cu supresia, cu memoria, cu activarea ziologic a, cu luarea deciziilor, cu amorsajul si cu atent ia aceasta din urm a ind explorat a cel mai intens. Pe l ang a folosirea sarcinilor de tip dot probe, atent ia, n special cea selectiv a, a fost testat a si n sarcini de detectare a schimb arilor (Change Detection Task, vezi Figura 3), n acest caz faciale. Astfel de sarcini se folosesc de alocarea selectiv a a atent iei la stimuli. Sarcina const a n detectarea unor modic ari ale aceluia si stimul, prezentat n slide-uri succesive. Rapiditatea cu

92

Figura 3. Un exemplu schematic al probei Change Detection Task cu fet e atractive versus fet e mai put in atractive

93 care se identic a modic arile este considerat a un indicator al aloc arii atent iei (Rensink et al., 1997; Simons & Rensink, 2005). Atent ia poate alocat a endogen sau exogen. Stimuli de tip fat a atractiv a capteaz a atent ia at at exogen, prin propriet a tile lor, dar si endogen, prin relevant a lor pentru scopurile individului (Lamme, 2003). Schimb arile n valoarea motivat ional a a unui stimul se asociaz a cu activitatea metabolic a a nucleului pulvinar al talamusului (Pesoa & Ungerleider, 2004; Peterson et al., 1997, Morris, Friston & Dolan, 1997). Acesta are conexiuni at at cu arii care proceseaz a valoarea unui stimul, c at si cu arii vizuale, nucleul pulvinar put and s a moduleze procesarea vizual a selectiv a n congruent a cu relevant a stimului pentru scopuri (Pesoa & Ungerleider, 2004; Ungerleider et al., 1983, Morris, Friston, & Dolan, 1997). In concluzie, latent a cu care este captat a atent ia este un indice al valorii motivat ionale pe care o are stimulul (e c a este n concordant a cu scopurile, e c a le amenint a). Astfel, pentru b arbat ii aat i n c autarea unei partenere, stimuli apetitivi, de tip fet e atractive de sex opus, au o relevant a mai mare dec at pentru cei orientat i pe relat ia lor curent a. In sarcini de detectare a schimb arilor, cei dint ai au identicat mai repede modic arile fet elor atractive de sex opus (Duncan et al, 2007). Dimpotriv a, cei aat i ntr-o relat ie au alocat mai mult a atent ie fet elor atractive, detect and mai repede schimb arile faciale, doar atunci c and li s-a activat, prin amorsaj, dorint a sexual a (Rouby, 2008). Din aceast a sensibilitate la amorse putem deduce capacitatea scopurilor activate de a angaja sau dezangaja atent ia. O variant a apropiat a a sarcinii de detectare a schimb arilor (matching game concentration) vizeaz a t aria encod arii mnezice, at at pentru locat ia stimulului, c at si pentru recunoa sterea acestuia (Becker, 2005). Sarcina vizeaz a tinitirea caracteristicilor stimulului (de obicei o fat a) si recunoa sterea acestuia n spatele unui set de c art i de joc. Se presupune c a pentru stimulii motivat ionali relevant i, atent ia este captat a n mod endogen, atent ie care ulterior faciliteaz a si encodarea mai n detaliu si reactualizarea (Wolfe, 2002; Lamme, 2003; Wolfe, Horowitz, & Michod, 2006). In cazul unor persoane geloase, este foarte adaptativ a setarea sistemul cognitiv pe identicarea si recunoa sterea rapid a a alernativelor atractive de acela si sex, care pot amenint atoare pentru relat ie. Astfel se explic a de ce persoanele c arora li s-au

94 amorsat g anduri legate de gelozie au recunoscut si potrivit mai repede fet ele atractive de acela si sex aate sub c art ile de joc (Maner et al., 2009).

Concluzii
Studiile experimentale citate au mizat foarte mult pe ideea de scopuri defensive n relat ie. Ce au ele n comun este ncercarea de a activa experimental mecanismele defensive (prin sarcini de amorsaj), ata samentul fat a de partener, dorint a sexual a sau gelozia. Ideea de scopuri motivat ionale ntr-o relat ie nu este nou a. Fisher (2003), un teoretician al stadiilor iubirii, sust ine c a ecare stadiu al unei relat ii (dorint a sexual a, dragostea pasional a, angajament afectiv) are ata sat un scop latent. Dorint a sexual a motiveaz a pentru c autarea unui partener si implicit pentru scanarea mediului n acest sens; dragostea pasional a motiveaz a pentru selectarea unui partener, iar angajamentul afectiv (companionate love) motiveaz a pentru ntemeierea unei familii (Fisher et al., 2002 a, 2002 b, Fisher, 2004). Comportamentele orientate spre scop sunt declan sate automat atunci c and ata samentele corespunz atoare sunt activate (Bargh, 2001; Fitzimons & Bargh 2003). Neurobiologic, aceste scopuri sunt ment inute n stare de activare de cortexul lateral prefrontal (Miller, 1999; Wallis, Miller, 2003). Jum atatea dorsal a monitorizeaz a si selecteaz a reprezent arile congruente cu scopul, iar partea ventral a ment ine scopurile activate (Wagner et al., 2000). Ment inerea lor este un proces care, uneori, implic a efort si strategii defensive, necesit and ltrarea informat iei (MacLeod & MacDonald, 2000; Brendl, Markman, & Messner, 2003). Mecanisme defensive precum suprimarea alternativelor atractive, dezangajarea atent iei de la alternativele atractive sau deprecierea atractivit a tii alternativelor s-au dovedit a eciente n condit ii de amorsare a motivat iilor de iubire si angajament (Duncan et al., 2007; Maner, Rouby, & Gonzaga, 2008 ; Maner, Gailliot, & Miller, 2008, Maner et al., 2003; Gonzaga et al., 2008; Rouby, 2007). In concluzie, minimizarea amenint arii pentru o relat ie, venit a din partea alternativelor atr ag atoare, poate lua trei forme: reducerea aloc arii atent iei la fet ele atractive de sex opus, alocarea preferent ial a a atent iei la fet ele atractive de acela si sex, respectiv deprecierea alternativelor atractive.

95

Referint e
Aharon, I., Etco, N., Ariely, D., Chabris, C.F., OConnor, E. & Breiter, H.C. (2001). Beautiful faces have variable reward value: fMRI and behavioural evidence. Neuron, 32, 537-551. Allen, J. B., Kenrick, D. T., Linder, D. E., & McCaIl, M. A. (1989). Arousal and attraction: A response-facilitation alternative to misattribution and negativereinforcement models. Journal of Personality and Social Psychology, 57, 261270. Aron, A.R., Robbins, T.W. & Poldrack, R. A. (2004) Inhibition and the right inferior frontal cortex. Trends in Cogntive Sciences, 8,170-177. Aron AR (2007) The neural basis of inhibition in cognitive control. The Neuroscientist, in press. Baker, M.D., & Maner, J.K. (2008). Risk-taking as a situationally sensitive male mating strategy. Evolution and Human Behavior, 29, 391-395. Banich, M.T., Milham, M.P., Atchley, R.A, Cohen, N.J, Webb, A., Wszalek, T., Kramer, A.F., Liang, Z.-P., Barad, V., Gullett, D., Shah, C., & Brown, C. (2000). Prefrontal regions play a predominant role in imposing an attentional set: Evidence from fMRI. Cognitive Brain Research, 10, 1-9. Bargh, J. A., Gollwitzer, P. M., Lee-Chai, A. Y., Barndollar, K., & Troetschel, R. (2001). The automated will: Nonconscious activation and pursuit of behavioral goals. Journal of Personality and Social Psychology, 81, 1014 - 1027. Bradford,S.A.,Feeney,J.A.,&Campbell,L.(2002).Linksbetween attachment orientations and dispositional and diary-based measures of disclosure in dating couples:A study of actor andpartner eects. Personal Relationships, 9, 491-506. Brendl, C.M., Markman, A.B., & Messner, C. (2003). Devaluation of goal-unrelated choice options. Journal of Consumer Research, 29, 463-473 Becker, D.V., Kenrick, D.T., Guerin, S., & Maner, J.K. (2005). Concentrating on beauty: Sexual selection and sociospatial memory. Personality & Social Psychology Bulletin, 31, 1643-1652. Brennan, K.A., & Shaver, P. (1995). Dimensions of adult attachment, aect regulation,and romantic relationship functioning. Personality and Social Psychology Bulletin, 21, 267-284.

96
Bui, K. T., Peplau, L. A., & Hill, C.T. (1996). Testing the Rusbult model of relationship commitment and stability in a 15-year study of heterosexual couples. Personality and Social Psychology Bulletin, 22, 1244-1257. Bunge SA, Hazeltine E, Scanlon MD, Rosen AC, and Gabrieli JD. Dissociablecontributions of prefrontal and parietal cortices to response selection.Neuroimage 17: 15621571, 2002. Buss, D. M., & Schmitt, D. P. (1993). Sexual strategies theory: An evolutionary perspective on human mating. Psychological Review, 100, 204-232. Cunningham, W. A, Johnson, M. K., Gatenby, J. C., Gore, J. C., & Banaji, M. R. (2003). Component Processes of Social Evaluation. Journal of Personality and Social Psychology, 85, 639-649. Cunningham, W.A., Van Bavel, J.J., Johnsen, I.R. (2008). Aective exibility: evaluative processing goals shape amygdala activity.Psychological Science, 19, 15260. Damasio, A. (2000). The Feeling of What Happens: Body,Emotion and the Making of Consciousness. MIT Press Duncan, L. A., Park, J. H., Faulkner, J., Schaller, M., Neuberg, S. L., & Kenrick, D. T. (2007). Adaptive allocation of attention: Eects of sex and sociosexuality on visual attention to attractive opposite-sex faces. Evolution and Human Behavior, 28, 359=364. Dutton, D. G., & Aron, A. P. (1974). Some evidence for heightened sexual attraction under conditions of high anxiety. Journal of Personality and Social Psychology, 30(4), 510-517. Fisher, H, A Aron, D Mashek, G Strong, H Li and L L Brown (2002) Dening the Brain Systems of Lust, Romantic Attraction and Attachment. Archives of Sexual Behavior , October 31# 5: 413-9. Fisher, H (2004) What is Love? On Air, BBC International Magazine 98:12-15 Fitzsimons, G. M., & Bargh, J. A. (2003). Thinking of you: Nonconscious pursuit of interpersonal goals associated with relationship partners. Journal of Personality and Social Psychology, 84, 148 - 164. Foster, C. A., Witcher, B. S., Campbell, W. K., & Green, J. D. (1998). Arousal and attraction: Evidence for automatic and controlled processes. Journal of Personality and Social Psychology, 74, 86-101.

97
Frohlich, P., Meston, C., 2002. Sexual functioning and self-reported depressive symptoms among college women. The Journal of Sex Research 39, 321325. Gonzaga, G. C., Keltner, D., Londahl, E. A., & Smith, M. D. (2001). Love and the commitment problem in romantic relations and friendship Journal of Personality and Social Psychology, 81(2), 247-262. Hackley, S.A., & Valle-Incl an (1999). Accessory stimulus eects on response selection: Does arousal speed decision making? Journal of Cognitive Neuroscience, 11, 321-329. Heinrich, J & F.J. Gil-White 2001. The evolution of prestige. Freely conferred deference as a mechanism for enhancing the benets of cultural transmission. Evolution and Human Behaviour 22: 16596. Hewig J, Trippe R, Hecht H, Coles GH, Holroyd CB, and Miltner WHR. Decision making in blackjack: an electrophysiological analysis. Cerebral Cortex, 17: 865877, 2006. Johnson, D. J., & Rusbult, C. E. (1989). Resisting temptation: Devaluation of alternative partners as a means of maintaining commitment in close relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 57, 967-980. Lamme, V. A. F. (2003). Why visual attention and awareness are dierent. Trends in Cognitive Sciences, 7(1), 12 18. Luciano , J.V. &. Gonz alez., S.A. (2007). Analysis of the Ecacy of Dierent Thought Supression Strategies. International Journal of Psychology and Psychological Therapy. 7, 3. Li, N.P., Bailey, J.M., Kenrick, D.T., & Linsenmeier, J.A.W. (2002). The necessities and luxuries of mate preferences: Testing the tradeos. Journal of Personality and Social Psychology, 82, 947-955. Kenrick, D. T., Gutierres, S. E., Goldberg, L. L. . (1989). Inuence of popular erotica on judgments of strangers and mates. Journal of Experimental Social Psychology, 25, 159-167. Kuhl, P. K. (2007). Is speech learning gated by the social brain? Developmental Science, 10, 110-120 MacLeod, C. M., & MacDonald, P. A. (2000). Inter-dimensional interference in the Stroop eect: Uncovering the cognitive and neural anatomy of attention. Trends in Cognitive Sciences, 4, 383-391.

98
Maner, J.K., Kenrick, D.T., Becker, D.V., Delton, A., Hofer, B., Wilbur, C., & Neuberg, S.(2003). Sexually selective cognition: Beauty captures the mind of the beholder. Journal of Personality and Social Psychology, 85, 1107-1120. Maner, J. K., & Gailliot, M. T. (2006). Cant take my eyes o you: Mating goals and biases in attentional adhesion. Manuscript under review. Maner, J.K., DeWall, C.N., Baumeister, R.F., and Schaller, M. (2007). Does social exclusion motivate interpersonal reconnection? Resolving the porcupine problem. Journal of Personality and Social Psychology, 92, 42-55. Maner, J. K., Rouby, D. A., & Gonzaga, G. (2008). Automatic inattention to attractive alternatives: The evolved psychology of relationship maintenance. Evolution & Human Behavior, 29, 343-349. Maner, J. K., DeWall, C. N., & Gailliot, M. T. (2008). Selective attention to signs of success: Social dominance and early stage interpersonal perception. Personality and Social Psychology Bulletin, 34, 488-501. Maner, J. K., Miller, S. L., Rouby, D. A., & Gailliot, M. T. (2009). Intrasexual vigilance: The implicit cognition of romantic rivalry. Journal of Personality and Social Psychology, 97, 74-87. Myerson, J., & Green, L. (1995). Discounting of delayed rewards: Models of individual choice. Journal of the Experimental Analysis of Behavior, 64, 263276. Miller EK & Cohen JD (2001). An integrative theory of prefrontal cortex function. Annual Review of Neuroscience, 24:167-202 Mikulincer, M., Shaver, P. R., & Pereg, D. (2003). Attachment theory and affect regulation: The dynamics, development, and cognitive consequences of attachment-related strategies. Motivation and Emotion, 27, 77-102. Miller, R. J. (1997). Inattentive and contented: Relationship commitment and attention to alternatives. Journal of Personality and Social Psychology, 73, 758=766. Miller, E.K. (1999) The prefrontal cortex: Complex neural properties for complex behavior. Neuron, 22:15-17. Morris, J. S., Friston, K. J., & Dolan, R. J. (1997). Neural responses to salient visual stimuli. Proceedings of the Royal Society of London, B Biological Sciences, 264, 769775.

99
Nosek, B. A., & Banaji, M. R. (2001). The go/no-go association task. Cognition, 19(6), 625-666 Social

Ochsner, K. N. & Gross, J. J. (2005). The cognitive control of emotion. Trends in Cognitive Sciences, 9(5), 242-249. Paus T.(2001) Primate anterior cingulate cortex: where motor control, drive and cognition interface. Nature Reviews; 2: 41724. Pessoa, L. and Ungerleider, L.G. (2004) .: Neural correlates of change detection and change blindness in a working memory task. , Cerebral Cortex 14, 511-520. Pessoa, L. On the relationship between emotion and cognition. Nature Reviews Neuroscience 2008. Feb;9(2):148-58 Petersen, S., Robinson, D. L., & Morris, D. (1987). Contributions of the pulvinar to visual spatial attention. Neuropsychologia, 25, 97105. Rensink, R.A. , ORegan, J.K., & Clark, J.J. (1997). To see or not to see: The need for Attention to perceive changes in scenes. Psychological Science, 8, 368-373. Schachner, D. A., & Shaver, P. R. (2002). Attachment style and human mate poaching. New Review of Social Psychology, 1, 122-129. Simpson, J. A., Gangestad, S. W., & Lerma, M. (1990). Perception of physical attractiveness: Mechanisms involved in the maintenance of romantic relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 59, 11921201. Simons DJ, and Rensink RA (2005a). Change blindness: Past, present, and future. Trends in Cognitive Sciences, 9: 16-20. Smith EE, Jonides J. 1999. Storage and executive processes in the frontal lobes. Science 283:16571661 Van Veen, V., Krug, M. K., & Carter, C. S. (2006, June). How the brain trades speed and accuracy. Presented at the 12th annual meeting of the Organization for Human Brain Mapping, Florence, Italy, June 13, 2005. Wagner, A.D., Koutstaal, W., Maril, A., Schacter, D.L., and Buckner, R.L. (2000a).Taskspecic repetition priming in left inferior prefrontal cortex. Cereb. Cortex 10, 11761184. Wallis, J.D., & Miller, E.K. (2003). Neuronal activity in primate dorsolateral and orbital prefrontal cortex during performance of a reward preference task. European Journal of Neuroscience, 18, 20692081.

100
Wilson M, Daly M (2003) Do pretty women inspire men to discount the future? Biology Letters (Proc. R. Soc. Lond. B; Suppl. 271: S177-S179. Wolfe, J. M., Horowitz, T. S., & Michod, K. O. (2007). Is visual attention required for robust picture memory? Vision Research, 47, 955-964 Wolfe, J. M., Oliva, A., Horowitz, T.S., Butcher, S. J., & Bompas, A. (2002). Segmentation of objects from backgrounds in visual search tasks. Vision Research, 42(28): 2985-3004

Capitolul 5
GEN S I GELOZIE Evolut ia atitudinilor fat a de indelitate

Giorgiana Toma
Gelozia este considerat a una dintre emot iile de baz a ale int ei umane, ind privit a ca un fenomen (emot ional si comportamental) asociat cu sentimente puternice ( n mare parte negative) si cu efecte majore pentru individ. De si frecvent abordat a n literatura de specialitate, gelozia a fost foarte put in studiat a pe populat ia rom aneasc a din perspectiva evolut ionist a. Asumpt iile psihologiei evolut ioniste au ca punct de start Teoria Select iei Naturale (Darwin, 1871), teorie care pune accent pe caracteristicile care ofer a organismelor avantaj reproductiv al aturi de avantajul supraviet uirii. Psihologia evolut ionist a scoate n prim plan ideea c a b arbat ii si femeile nu numai c a au corpuri diferite, dar au si mint i diferite, mintea ind format a dintr-o serie de module distincte, ecare conceput de select ia natural a pentru a rezolva o problem a specic a adaptativ a din trecutul ancestral. Pornind de la teoria select iei naturale, psihologii evolutioni sti postuleaz a existent a unei diferent e ntre sexe n ceea ce prive ste experient ierea si cauzele geloziei, av and n vedere urm atoarele aspecte: (1) datorit a faptului c a b arbat ii sunt interesat i n primul r and de transmiterea genelor urma silor, ace stia si vor proteja partenera de implicarea ntr-o relat ie sexual a cu altcineva; cum transmiterea cu certitudine a genelor este fundamental a pentru ace stia vor 101

102 mai afectat i de indelitatea sexual a a partenerei (dac a partenera e indel a nu det in ceritudinea cu privire la paternitate); (2) datorit a faptului c a femeile sunt interesate n primul r and de cre sterea urma silor-copiilor (transmiterea propriilor gene n cazul acestora ind sigur a, pentru c a ele dau na stere descendent ilor), acestea vor avea ca prim scop acumularea de resurse pentru cre sterea copiilor, resurse care de cele mai multe ori provin de la b arbat i. Datorita important ei majore pe care o au resursele pentru cre sterea copiilor, femeile vor mai afectate de indelitatea emot ional a a partenerului (implicarea emot ional a presupune ndep artarea resurselor spre o alt a persoan a/rival a). O alt a contribut ie major a n postularea ipotezelor evolut ioniste cu privire la gelozie este dat a de Teoria Investit iei Parentale (Trivers, 1972) care explic a diferent a ntre sexe n ceea ce prive ste investit ia parental a. Conform acestei torii femeile vor c auta un b arbat care s a sust in a eforturile parentale (s a det in a resurse), c aut and n mod principal s a se asigure c a urma sii lor vor avea tot ceea de ce au nevoie ca s a supraviet uiasc a si s a se poata reproduce cu succes (Barber, 1995; Buss, 1989; Buss si Barnes, 1986; Kenrick et al., 1990; Townsend, 1989, Townsend si Levy, 1990; Looy, 2001). In ceea ce prive ste b arbat ii, ace stia vor c auta femei c at mai tinere, atr ag atoare, cu buze si s ani mari pentru c a acestea denot a sucient estrogen pentru a suporta o na stere, deci pentru a- si putea transmite genele spre generat iile urm atoare. Aceast a ipotez a a fost dovedit a de studii ulterioare (Buss, 1989; Buss si Bones 1986; Cunningham, 1986; Feingold, 1990; Kenrick si Keefe, 1992; Kenrick si colab, 1990; Mathes et al., 1985; Symons, 1979; Denisiuk, 2004). Pornind de la aceste dou a mari abord ari, s-au structurat ipotezele majore ale diferent elor sexelor n gelozie. Astfel, se presupune c a b arbat ii vor simt i mai mult distres n leg atur a cu indelitatea sexual a a partenerei deoarece aceasta le pune sub semnul ntreb arii paternitatea, n timp ce femeile vor mai afectate de indeliatetea emot ional a a partenerului deoarece aceasta duce la ndep artarea resurselor si atent iei spre rival a (Buss si colab, 1992; Buunk et al., 1996; Daly si Wilson, 1982; Symons, 1979). Ipotezele evolut ioniste au fost testate n foarte multe t ari: China, Germania, Japonia, Austria, Norvegia, Suedia, SUA, etc iar rezultatele au fost n acord cu acestea (Bailey et al., 1994; Buss et al., 1992; Buss et al., 1996; De Steno si Salevey, 1996b; Geary

103 si colab, 1999; Harris si Christeneld, 1996; Hupka si Bank, 1996; Wiederman si Kendal, 1999). Cercetarea de fat a are ca scop vericarea ipotezelor evolut ioniste referitoare la gelozie n populat ia rom aneasc a pe un num ar c at mai mare de subiect i. De asemenea, ca urmare a identic arii n literatura de specialitate a anumitor conicte cu privire la concluzionarea existent ei unei leg aturi ntre probabilitatea mare de a r aspunde la scenariul ipotetic conform asump tiilor evolut ioniste si experient ierea indelit a tii n trecut, respectiv implicarea n relat ii de cuplu stabile, dorim s a vedem dac a aceste aspecte inuent eaz a alegerea unui anumit tip de indelitate ca ind mai sup ar ator. In plus, studiul de fat a urm are ste identicarea gradului n care un individ de un anumit sex con stientizeaz a ce tip de indelitate (sexual a, emot ional a) afecteaz a mai mult partenerul de sex opus.

Caracterizarea general a a conceptului de gelozie

Gelozia constituie unul dintre subiectele care a st arnit interes n literatura de specialitate nc a din timpuri ndep artate datorit a faptului c a este un fenomen a c arui efecte sunt de o complexitate deosebit a at at pentru persoana geloas a c at si pentru partener. Psihologii sust in n general c a gelozia este o react ie complex a la observarea unei amenint ari a valorii sau calitat ii unei relat ii. Spre deosebire de invidie, denit a ca o emot ie extrem de dureroas a care implica l acomie, ur a, resentimente, gelozia genereaz a ntotdeauna teama pierderii partenerului sau mp art irii acestuia cu o tert a persoan a (a se vedea Dict ionar de psihologie - Larousse- Norbert Sillamy, 2000). Intr-un sens mai restrictiv, prin gelozie se poate nt elege sentimentul generat de teama c a persoana iubit a s a nu prefere pe altcineva (Buss, 1996). Datorit a prezent ei sale universale si manifest arilor ei similare, gelozia constituie una dintre emot iile de baz a ale int ei umane, universal a si nativ a (Wallon, 2003, citat Hupka, 1996) ind nt alnit a si la animale (de exemplu, dac a dezmierd am un c aine, un altul va ncerca s a i ia locul). Psihologia evolut ionist a este considerat a cel mai integrativ cadru stiint ic n care a fost studiat a gelozia, respectiv diferent ele sexelor n gelozie (Nannini si Mayers, 2000). Conform psihologiei evolut ioniste gelozia poate v azut a

104 ca ind un comportament adaptiv imperfect, evoluat pentru a contracara si minimiza riscul de a n sela al partenerului si e instinctual a pentru c a apare ca urmare a interpret arii incon stiente a comportamentului persoanei de sex opus. Se subliniaz a astfel c a gelozia reect a adapt arile la presiunile distincte pe care b arbat ii si femeile le-au nt ampinat n trecutul evolut ionist n construirea si ment inerea unei relat ii (Buss, 1992). Alt i teoreticieni conceptualizeaz a gelozia ca un complex de g anduri, sentimente si act iuni care urmeaz a amenint arii stimei de sine sau con stientiz arii unei amenint ari care afecteaz a calitatea relat iei, mai ales c and aceast a amenin tare e generat a de percept ia unei atract ii reale sau potent iale pentru partener (Tesser, 1988; White, 1981). Prin urmare, atunci c and vorbim de gelozie se pot lua n considerare cel put in trei lucruri diferite: (1) gelozie ca un tip de comportament, un fel de competitivitate cu un rival, real sau imaginar; (2) gelozie ca tip de g andire, un fel de dorint a de exclusivitate n ceea ce prive ste relat iile, sau (3) gelozie ca emot ie, de fapt de o combinat ie de emot ii, de react ii emot ionale, combinat ie care include fric a, furie si anxietate.

Factorii declan satori ai geloziei

In general, gelozia e generat a de amenint area sau pierderea actual a a unei relat ii valoroase datorit a unui rival actual sau imaginar care atrage atent ia partenerului (Buunk, 1991; De Steno si Salovey, 1996) si implic a sentimente ca team a, suspiciune, distres, anxietate, furie, tr adare, respingere, amenint are sau singur atate (Halsam si Bornstein, 1996; Knobloch si Cruz, 2001; Parrot, 2001, citat i Buunk, 1991). Psihologia evolut ionist a sustine c a gelozia este un modul psihologic nn ascut specic and c a select ia natural a contureaz a gelozia sexual a ca un mecanism de a preveni situat ia de ncornorare a b arbatului si gelozia emot ional a ca un mecanism de a preveni pierderea resurselor n cazul femeilor (Buss, 2005). Astfel, un factor declan sator al gelozie ar n cazul b arbat ilor perceperea unui rival care le pune sub semnul ntreb arii paternitatea iar n cazul femeilor perceperea unei rivale a c arei prezent a ar putea duce la pierderea resurselor din partea partenerului (Buss si colab, 1992; Daly si Wilson, 1982).

105

Clasicarea geloziei
Cu toate c a gelozia poate aparea n diferite forme si grade de intensitate, n general se consider a ca aceasta rezult a din interact iunea dintre predispozit ii si evenimente activatoare (White, 1981). Literatura de specialitate distinge dou a tipuri de gelozie, respectiv gelozia normal a si gelozia patologic a (Peier si Wrong, 1989):

Gelozia normal a reprezint a tipul de gelozie considerat rat ional, stare care are at at efecte pozitive c at si efecte negative asupra individului si a relat iei, ns a care nu afecteaz a foarte puternic persoanele implicate (Peier si Wrong, 1989). Este general admis faptul c a orice persoan a poate ocazional geloas a. Gelozia normal a se consider a a benec a ntr-o relat ie atunci c and se manifest a ocazional, pentru c a se presupune c a un nivel sc azut de gelozie stimuleaz a partenerii s a lupte pentru o relat ie si nu s a o considere un bun oferit de-a gata (Buss, 2000; Pines, 1998; White, 1980). Gelozia patologic a, gelozia morbid a sau gelozia irat ional a cum mai este numit a, reprezint a convingerea extrem a a individului c a partenerul l n seal a, convigere asociat a frecvent cu furie, depresie, vericarea si spionarea partenerulului (Daly si colab, 1982). Sentimentele puternice cont in fat a de mixul obi snuit de furie, anxietate si fric a, puternice sentimente de inadecvare, insecuritate precum si suspiciune exagerat a sau foarte multe interpret ari din partea persoanei geloase. Persoanele care sufer a de gelozie morbid a sunt predispuse la anxietate sever a, depresie, dicult a ti n controlul furiei si se pot angaja n comportamente auto-distructive (Daly si Wilson, 1982). Diferent a ntre forma de gelozie obi snuit a si forma de gelozie patologic a rezid a si n recuperare: n timp ce n gelozia obi snuit a persoanele geloase si dau seama adeseori c a b anuielile lor sunt nefondate, persoanele care sufer a de gelozie morbid a devin obsedate de temerile lor si caut a n mod constant semne care s a le conrme faptul c a suspiciunile lor sunt adev arate (Daly si Wilson, 1982).

106
Gelozia mai poate clasicat a si ca sexual a sau emot ional a (Buss si colab, 1992). Gelozia sexual a se refer a la distresul provocat de faptul c a partenerul ntret ine relat ii sexuale cu altcineva iar gelozia emot ional a se refer a la distresul provocat de faptul c a partenerul formeaz a un ata sament emot inal profund fat a de o alt a persoan a.

White si Muller (1989) clasic a gelozia ca: gelozie reactiv a normal a, gelozie reactiv a patologic a si gelozie reactiv a simptomatologic a (ca parte a unei alte tulbur ari mintale). In viat a de zi cu zi, ecare individ dezvolt a anumite strategii de a coexista cu diferite grade de gelozie ns a dac a acestea se dovedesc ineciente, psihoterapia poate ajuta la restabilirea controlului (White si Muller, 1989).

Componentele geloziei
Gelozia este o react ie complex a deoarece implic a o gam a larg a de emot ii, g anduri si atitudini. White (1981; 1984) sust ine c a gelozia are trei componente de baz a: cognit iile, emot iile si comportamentele de coping. Se consider a c a cognit iile, emot iile si comportamentelede coping pot ap area simultan si pot interact iona unele cu altele, respectiv c a ecare component a poate nsot i at at gelozia normal a c at si gelozia patologic a (Parrot, 2001). Componenta cognitiv a apare c and persoana devine con stient a c a exist a o amenint are la adresa partenerului. Ca urmare a con stientiz arii acestei amenint ari apar o serie de emot ii negative ceea ce face ca individul s a adopte anumite strategii de coping pentru a face fat a amenint arii. In ceea ce prive ste emot iile, cele mai nt alnite n gelozie sunt: furia, tristet ea, invidia, teama si umilint a (Sharpsteen si Kirhpatrick, 1997), gelozia ind asociat a cu pierderea afect iunii, respingere, suspiciune, insecuritate si anxietate (Peretti si Pudowski, 1997). G andurile includ: resentimente, nvinov a tire, comparat ii cu rivalul, ngrijorarea fat a de propria imagine si autocomp atimire, iar ca si comportamente si atitudini se pot nt alni: stare de sl abiciune, tremurat si transpirat ie abundent a, analiz a permanent a si c autarea unor reasigur ari, act iuni agresive si chiar violente care pot duce la crime pasionale (Wilson si Daly, 1982).

107 Dac a o persoan a se focuseaz a pe potent iala pierdere a partenerului poate ap area tristet ea, dar dac a persoana se focusez a pe rival apare furia (Hupka, 1984), furia ind considerat a una dintre cele mai importante componente emot ionale ale geloziei (Buunk, 1991; Mathes 1991, Muller si Maack, 1985). O alt a component a a geloziei, care este dezb atut a de anumit i cercet atori este invidia. Cu toate c a p an a la un anumit punct gelozia si invidia pot distinse conceptual, Salovery si Rodin (1988) au ar atat c a procesul psihologic implicat n acestea este similar si gelozia exist a numai p an a c and o persoan a ajunge s a denigreze rivalul, moment n care apare invidia. In foarte multe situat ii persoana geloas a va percepe rivalul sau persoana de care e atras a partenerul ca un invadator n relat ia actual a si o surs a de disconfort. Datorit a disconfortului si amenint arii simt ite, persoana geloas a are de obicei informat ie limitat a n ceea ce prive ste rivalul, sau poate chiar distorsioneaz a informat ia, put andu-se crea u sor o imagine negativ a a rivalului (Schmitt, 1988). Unii autori argumenteaz a c a persoanele geloase au tendint a de a- si denigra rivalii pentru a p astra o evaluare de sine pozitiv a (Schmitt, 1988). Astfel, n foarte multe cazuri, persoanele geloase vor denigra rivalii lor prin atribute pe care le percep ca ind importante pentru partener si vor aprecia rivalul prin atribute care sunt mai put in importante pentru partener (Goldenberg si Londan, 2003; Schmitt, 1988). Exist a studii evolut ioniste care indic a faptul c a gelozia si modul de percept ie a potent ialelor rivale poate inuent at la femei de unele variabile ziologice, cum ar perioadele de maxim a fertilitate si momente ale ciclului menstrual. Aceste cercet ari au stabilit c a femeile tind s a e mai predispuse la sentimente de gelozie n timpul perioadei de maxim a fertilitate si mai ales sensibile la indelitatea emot ional a (Buunk si colab, 2005; 1997; Krug et al., 1996). De asemenea, s-a demonstrat c a femeile consider a mai atr ag atori n aceast a perioad a b arbat ii care dau semne de dominant a social a (Buunk et al., 2005; Gangestad et al., 2004). Dac a ne referim la gelozia patologic a sau la gelozia morbid a, persoanele geloase aate n aceast a categorie sunt descrise ca ind: anxioase, sadomasochiste, caut and cu aviditate toate dovezile presupusei lor nenorociri si neaccept and argumente rat ionale (Wilson si Daly, 1982). Acest tip de persoane geloase nu vor ezita s a ucid a sau s a desgureze n numele geloziei lor, de multe ori tinta atacului ind chiar persoana iubit a (Wilson si Daly, 1982).

108 In ceea ce prive ste intensitatea geloziei, exist a studii care arat a c a femeile sunt mai geloase dec at b arbat ii, acest lucru ind adeseori atribuit dependent ei de relat ie (de exemplu, femeile se percep ca av and mai put ine alternative sociale dec at b arbat ii), respectiv a dependent ei de resursele b arbatului (Paul et al., 1993). Exist a si cercet ari care sugereaz a c a intensitatea cu care indivizii experimenteaz a gelozia reprezint a o constant a interpersonal a (Bringle et al., 1983).

Consecint ele geloziei

Una dintre consecint ele majore ale geloziei este agresivitatea, fapt dovedit de statisticile referitoare la actele violente produse ca urmare a geloziei. Astfel, n ecare an n SUA aproximativ 1500 de femei sunt ucise de sot ul sau iubitul lor (Federal Bureau of Investigation, 1993) si n ecare an aproximativ 2 milioane de femei sunt agresate de un partener intim ca urmare a geloziei (Straus si Gellens, 1990). Din perspectiva psihologiei evolut ioniste, gelozia poate o cauz a important a a violent ei b arbat ilor asupra femeilor. Psihologii evolut ioni sti au argumentat c a n mediul ancestral (EEA = environment of evolutionary adapteness; Buss, 1992), unde se presupune c a domina sistemul de reproducere de tip poliginie (care cre stea sansa indelit a tii), b arbat ii au devenit mai sensibili la indelitatea sexual a a partenerei si la amenint arile care puteau afecta relat ia, in condit iile n care un b arbat era implicat ntr-o relat ie cu o singur a partener a (Wilson si Daly, 1982). Printre cele mai extreme react ii la asemenea amenint ari se a a violent a, e mpotriva potent ialului rival, e mpotriva partenerei. Investigat iile realizate arat a c a violent a b arbat iilor asupra partenerei a ap arut ca urmare a geloziei sexuale (Buss, 2000; Daly si Wilson 1988; Shakelford, 2000). De asemenea, s-a demonstrat c a abuzul pare s a e direct ionat mai mult spre o femeie cu o valoare mai mare a fertilit a tii, femeile mai tinere av and o probabilitate mai mare de a abuzate dec at cele mai n v arst a (Shakelford si Buss, 2002). De asemenea, cercet arile au accentuat c a gelozia poate s a aib a o multitudine de funct ii n managementul relat iilor si poate avea o varietate de efecte relat ionate potent iale. E considerat a astfel ca ind o surs a comun a de nsatisfact ie n relat ie datorit a conictelor, desp art irii, si agresivit a tii pe care o provoac a (Andersen et al., 1995; Guerrero si Eloy, 1992; Guerrero et al.,

109 2004), ns a n acela si timp e asociat a uneori cu rezultate pozitive, put and interperetat a ca un semn de dragoste si apreciere (Buss, 2000; White, 1980, Staske, 1999).

Perspectiva evolut ionist a asupra geloziei

Psihologii evolut ionisti v ad mintea ca format a dintr-o serie de module distincte, ecare conceput de select ia natural a pentru a rezolva o problem a specic a adaptativ a din trecutul ancestral (Tooby si Cosmides, 1992). In consecint a, n foarte multe cercet ari aceast a perspectiv a este denumit a si teoria JSIM (eng. Jealousy as a Specic Innate Module) si este considerat a cea mai bine dezvoltat a teorie care explic a diferent ele ntre sexe n gelozie (Wood si Egly, 2002). Aceast a perspectiv a argumenteaz a c a gelozia este o adaptare la mediul EEA, exist and un mecanism care st a la baza acesteia (reproducerea). Astfel, diferent ele dintre sexe n ceea ce prive ste gelozia se dezvolt a biologic pe m asur a ce oamenii se adapteaz a schimb arilor mediului (Buss si Haselton, 2005; Buss et al., 1992; Denisiuk, 2004; Symons, 1979). Era n care aceste adapt ari se consider a a ap arut este era Pleistocen, perioad a n care indivizii speciei Homo sapiens erau organizat i n grupuri de v an atoare. In aceast a perioad a se presupune c a b arbat ii si femeile au dezvoltat diferite strategii de supraviet uire. B arbat ii care aveau mai multe leg aturi sexuale si erau mai put in discriminativi n alegerea partenerei se presupune c a au avut mai mult succes n transmiterea genelor si n supraviet uire fat a de cei care aveau mai put ine leg aturi sexuale si erau mai discriminativi (Nannini si Mayers, 2000). Pe de alt a parte, pentru femei, teoria select iei sexuale sugereaz a c a acelea care erau preocupate de alegerea unui singur partener si de ngrijirea familiei aveau sanse mai mari s a se reproduc a (Buss, 1988; Darwin, 1871, Thornhill si colab, 1992; Trivers, 1972). Psihologii evolutioni sti au sugerat ns a existent a nc a a unui conict de interese n ceea ce prive ste b arbat ii si femeile, conict care mpreun a cu conictul legat de strategiile de reproducere (eng. mating strategies) rezult a n diferent e sexuale n gelozie. Acest al doilea conict rezult a din fertilizarea intern a (Trivers, 1972): o femeie ns arcinat a e sigur a de succesul transmiterii genelor acesteia ns a partenerul ei nu poate niciodat a sigur de transmiterea genelor sale datorit a faptului c a momentul fertiliz arii nu poate cunoscut

110 direct de c atre acesta. Se constat a astfel c a gelozia este un fenomen special datorit a strategiilor unice de reproducere a speciei umane. B arbat ii, prin faptul c a trebuie s a participe direct la ngrijirea copilului, au nt ampinat de-a lungul evolut iei costuri ridicate datorit a indelit a tii partenerei (de exemplu, situat iile de investit ie n urma sii altui b arbat, deci f ar a a- si transmite mai departe propriile gene). Drept urmare, ace stia au dezvoltat o tendint a de a- si proteja partenera de implicarea sexuala cu alt i b arbat i prin diferite mijloace, cum ar devenind posesivi, petrec and mai mult timp cu ea si/sau amenint and-o cu consecint e indezirabile cum ar violent a. Ace stia s-au adaptat astfel la situat ia de nesigurant a a paternit a tii prin exercitarea controlului sexual asupra partenerei (eng. mate guarding) si dezvolt arii unei nclinat ii c atre gelozia sexual a, acest tip de gelozie reprezent and solut ia problemei adaptative (Daly si Wilson 1982; Symons, 1979). In ceea ce prive ste sexul feminin, se presupune c a acesta nu sufer a de nesigurant a n privint a maternit a tii copiilor, ns a indelitatea partenerului implic a alte riscuri. In primul r and, femeile cu parteneri indeli pot contacta o boal a cu transmitere sexual a si un risc considerabil de peste 50% de a deveni infertile ca rezultat al unei astfel de boli (Trivers, 1972). In plus, exist a probabilitate s a e nevoie s a- si mpart a resursele cu o alt a femeie sau partenerul si poate direct iona toate resursele spre altcineva. De aceea, prezent a unor emot ii ale partenerului pentru o alt a persoan a va simt it a extrem de amenint ator de o femeie (Buss et al., 1992; Buunk si Dijkstra, 2001). In acord cu teoria evolut ionist a, psihologia evolut ionist a si-a focusat eforturile n explicarea select iei sexuale, respectiv a modului n care b arbat ii si femeile se angajeaz a n relat ii de scurt a sau de lung a durat a. Select ia sexual a, cum a fost ea original propus a de Darwin (1871) se refer a la evolut ia caracteristicilor care ofer a organismelor avantaj reproductiv n combinat ie cu avantajul supraviet uirii. Pentru c a femeile sunt biologic mai responsabile n leg atur a cu reproducerea urma silor, investind mai mult, se consider a a mai adaptate strategiilor de reproducere de lung a durat a (eng. long term mating) n timp ce b arbat ii, care investesc mai put in, sunt mai adaptat i comportamentelor de reproducere de scurt a durat a (eng. short term mating; Buss 1996; Kenric et al., 1996). Din punct de vedere evolut ionist, femeile primesc cele mai mari benecii re-

111 productive (transmitere cu succes a genelor la descendent i) dac a sunt capabile s a aib a o relat ie de lung a durat a cu un b arbat care satisface at at cerint ele din punct de vedere al resurselor, c at si o calitate genetic a bun a (Buss, 1988; Buss et al., 1992; Thornhill et al., 1992; Trivers, 1972). Dac a calitatea genelor nu este bun a, pot c auta gene bune la alt i b arbat i, prin strategii de reproducere n afara cuplului (eng. extra-pair copulation; Gangestad si Simpson, 2005), strategii care contribuie la mbun at a tirea diversit a tii genetice (Pillsworth si Haselton, 2006). Achizit ia genelor bune este justicat a de unii autori prin Teoria Fiilor Sexy (eng. sexy sons hypothesis), care sust ine c a dac a tat ii sunt atr ag atori, exist a o posibilitate mare ca si i acestora s a e atrag atori, deci s a aib a un succes reproductiv mare. Conform teoriei investit iei parentale (Trivers, 1972), b arbat ii ofer a partenerei m ancare, g asesc si apar a teritorii, si ap ar a partenerele mpotriva agresorilor, g asesc hran a si protejeaz a urma sii, ofer a oportunit a ti de nv a tare, pot s a- si transfere statutul social, resursele si puterea asupra partenerei si descendent ilor lor, pot ajuta urma sii s a formeze aliant e, samd. De aceea, femeile vor c auta un b arbat care s a sust in a eforturile parentale (s a det in a resurse), c aut and n mod principal s a se asigure c a urma sii lor vor avea tot ceea de ce au nevoie ca s a supraviet uiasca si ca s a se poat a reproduce cu succes (Barber, 1995; Buss, 1989; Buss si Barnes, 1986; Kenrick et al., 1990; Sadalla, Kenrick et al., 1990; Townsend, 1989, Townsend si Levy, 1990; Townsend si Wassermav 1998;). In schimb, b arbat ii vor c auta femei c at mai tinere, atr ag atoare, cu buze si s ani mari pentru c a acestea denot a sucient estrogen pentru a suporta o na stere, deci pentru a- si putea transmite genele spre generat iile urm atoare (Buss, 1989; Buss si Bones, 1986; Cunningham, 1986; Kenrick si Keefe, 1992; Kenrick si colab, 1993; Mathes et al., 1985; Symons, 1979; Denisiuk, 2004). Psihologia evolut ionist a postulez a a sadar ideea c a b arbat ii valoreaz a mai mult atractivitatea zic a la partener a pentru c a e relat ionat a cu fertilitatea n timp ce femeile valoreaz a dominant a la partener pentru c a e relat ionat a cu abilitatea de a produce resurse (Buss, 1989; Buss si Barne, 1986, Wiederman et al., 1993). Trebuie precizat faptul c a si femeile apreciaz a atractivitatea zic a a b arbatului ns a se axeaz a pe caracteristicile zice relat ionate cu dominant a (Townsend si Levy, 1990; Cunningham, 1986). In acord cu aceste

112 asumpt ii, foarte multe studii au ar atat c a gelozia b arbatului este inuent at a de dominant a rivalului, n timp ce gelozia femeii este inuent at a de atractivitatea rivalei (Buunk si Dijkstra, 1998; Townsend si Levy, 1990). Acelea si rezultate s-au g asit si pe e santioane de subiect i cu orientare homosexual a (b arbat i si femei): femeile lesbiene (dar nu si b arbat ii gay) au raportat mai mult a gelozie c and au fost expuse la rivale mai atractive zic; b arbat ii gay (dar nu si lesbienele) au raportat mai mult a gelozie c and au fost expu si la rivali cu dominant a mai mare ( Buunk si Dijkstra, 2001). Conform teoriei evolut ioniste, la speciile cu fertilizare intern a sexul masculin risc a at at o probabilitate mic a a paternit a tii c at si posibilitatea de a investi n urma sii rivalului dac a partenera are relat ii sexuale cu alt i b arbat i. Sexul feminin din asemenea specii nu risc a o probabilitate sc azut a a maternit a tii prin indelitatea partenerului, dar risc a nl atutarea resurselor n detrimentul rivalelor (Trivers,1972). Se presupune c a unele compromisuri n ceea ce prive ste probabilitatea paternit a tii duc la costuri reproductive substant iale pentru b arbat i, cum ar : pierdere de timp, energie si alte oportunit a ti de g asire a partenerelor sexuale. Aceste costuri multiple si severe ale reproducerii au impus o presiune puternic a a select iei asupra b arbat ilor pentru a se ap ara de indelitate. Pe baza considerentelor de mai sus, psihologii evolut ioni sti au prezis diferent e n arousal-ul femeilor si b arbat iilor ca r aspuns la gelozie, evident iind c a b arbat ii se consider a mai amenint at i de indelitatea sexual a a partenerei, iar femeile se consider a mai amenint ate de indelitatea emot ional a a partenerului (Buss et al., 1992). E foarte important de evident iat faptul c a ipotezele evolut ioniste nu postuleaz a c a femeile vor simt i distres doar n leg atur a cu indelitatea emot ional a iar b arbat ii doar n leg atur a cu indelitatea sexual a, ci c a ambele sexe vor simt i distres at at n leg atur a cu indelitatea emot ional a c at si n leg atur a cu indelitatea sexual a; difer a ns a ponderea atribuit a acestora de c atre ecare sex (Buss si colab, 1992). Se presupune c a femeile nu sunt at at de mult afectate de indelitatea sexual a a partenerului, deoarece copilul oricum r am ane al lor, totu si, dac a partenerul e interesat de altcineva, acest lucru poate s a nsemne pierdere de timp, atent ie, energie si limitarea accesului la resurse, lucruri esent iale pentru supraviet uirea ei si a urma silor acesteia (Denisiuk, 2004). In privint a b arbatului, indelitatea sexual a are o

113 conotat ie mai puternic a deoarece cre ste incertitudinea paternit a tii urma silor (Denisiuk, 2004). A sadar, indelitatea sexual a a femeii reduce succesul reproductiv al b arbatului (mecanismul dezvoltat la b arbat i este reprezentat de gelozia sexual a), iar indelitatea emot ional a a b arbatului reduce aceesul la resurse, atent ia acordat a femeii, (mecanismul dezvoltat le femei este gelozia emot ional a). Cele dou a sexe au dezvoltat astfel strategii diferite pentru a- si asigura supraviet uirea si succesul reproductiv (Trivers, 1972; Denisiuk, 2004). Cu alte cuvinte, conform pespectivei evolut ioniste, b arbat ii vor mai sup arat i/ vor simt i mai mult distres n leg atura cu indelitatea sexual a a partenerei, n timp ce femeile vor mai sup arate/ vor simt i mai mult distres n leg atur a cu indelitatea emot ional a a partenerului (Buss si colab, 1992; Buunk si colab, 1996; Daly si Wilson, 1982; Symons, 1979). Mai recent s-a studiat percept ia p arint ilor asupra indelit a tii partenerului propriului copil si gradul de distres pe care l-ar experimenta un individ de v arst a reproductiv a dac a partenerul de lung a durat a al fratelui/ surorii lui ar indel (Michalski et al., 2007). Datele au ar atat c a p arint ii, indiferent de sex, sunt mai afectat i de indelitatea sexual a a norii si indelitatea emot ional a a ginerelui. In ceea ce prive ste p arerea frat ilor, ambele sexe sunt mai afectate de indelitatea emot ional a a sot ului surorii si pe indelitatea sexual a a sot iei fratelui (Michalski et al., 2007). Datorit a faptulul c a mpart gene comune, costurile reproductive mai mari pentru copii, frat i sau surori sunt costuri reproductive mari si pentru individ. Alte studii evolut ioniste sust in c a implicarea n relat ii de cuplu de lung a durat a cre ste probabilitatea b arbat iilor de a alege indelitatea sexual a a partenerei ca mai sup aratoare si cre ste probabilitatea femeilor de a alege indelitatea emot ional a a partenerului ca mai sup ar atoare (Buss si colab, 1992; Daly et al., 1982, Murphy et al., 2005). Explicat ia oferit a de Buss (1992) este c a, odat a aat ntr-o relat ie sexual a stabil a se activeaz a mecanismul geloziei. Murphy et al.( 2005) au g asit rezultatele postulate de Buss (1992) respectiv: b arbat ii care au fost implicat i n relat ii de cuplu stabile au raportat un mai mare distres n leg atur a cu indeliatetea sexual a a partenerei; ns a, n ceea ce prive ste femeile, at at cele implicate n trecut n relat ii de cuplu stabile c at si cele care nu au experient iat o relat ie stabil a au ales indelitatea emot ional a a partenerului

114 ca ind mai sup aratoare. Exist a ns a si studii care contrazic existent a unei leg aturi ntre cele dou a, Harris (2003) sust in and c a at at b arbat ii c at si femeile implicate n relat ii romantice de lung a durat a aleg indelitatea emot ional aa partenerului ca ind mai sup ar atoare. Psihologii evolut ioni sti au evident iat o leg atur a ntre experient ierea indelit a tii n trecut si alegerea indelit a tii postulate de psihologia evolut ionist a. O serie de studii (Edlund, 2006; Strout si colab, 2005) arat a c a persoanele care au fost n selate n trecut au tendint a de a alege ca mai sup ar atoare indelitatea postulat a de psihologia evolut ionist a respectiv: femeile care au fost n selate vor alege ca mai sup ar atoare indelitatea emot ional a a partenerului si b arbat ii care au experient iat indelitatea vor alege ca mai sup ar atoare indelitatea sexual a a partenerei. Exist a ns a si c ateva studii (Berman si Frazier, 2004; Harris, 2002 ) care sust in c a at at b arbat ii c at si femeile care au avut experient e trecute de indelitate se focuseaz a mai mult pe aspectele emot ionale ale indelit a tii, neexist and diferent e ntre sexe. Ca si metode de investigare a geloziei avem testul standard de tip forcedchoice method. Acesta implic a prezentarea unui scenariu n care este prezentat a o situat ie. Mai specic, individul e rugat s a- si imagineze c a este implicat ntr-o relat ie de cuplu stabil a dar descoper a c a partenera lui l-a in selat. E rugat apoi s a aleag a tipul de indelitate care consider a c a l-ar afecta mai mult dintre indelitatea sexual a si cea emot ional a. Acest tip de scenariu a fost elaborat de Buss (1992) si a fost folosit n majoritatea studiilor evolut ioniste care vizau diferent a existent a ntre sexe n gelozie. Pentru studiul geloziei n psihologia evolut ionist a s-au utilizat si date psihoziologice (Buss si colab, 1992), precum si rapoarte privind violent a domestic a si cazurile de gelozie morbid a (Wilson si Daly, 1982). Ipotezele evolut ioniste asupra geloziei si indelit a tii au fost vericate cu ajutorul metodologiei fort ate si a m asur atorilor ziologice n diverse culturi si societ a ti cum ar China, Germania, Japonia, Rusia, Norvegia, Suedia, SUA iar rezultatele au fost n acord cu aceste ipoteze (Bailey et al., 1994; Buss et al., 1992; Buss et al., 1996; Cann et al., 2001; De Steno si Salevey, 1996b; Geary si colab, 1999; Harris si Christeneld, 1996; Hupka si Bank, 1996; Wiederman si Kendal, 1999).

115

Perspectiva cultural a asupra geloziei

Perspectiva cultural a si are la baz a cercet arile realizate de Hupka (1981, 1991; Hupka si Ryan, 1990), care a propus o explicat ie cultural a pentru elicitarea geloziei, explicat ie pe care a coroborat-o cu date etnograce. Cele dou a perspective (cultural a si evolut ionist a) difer a n ceea ce prive ste motivul postulat considerat responsabil pentru arousal-ul geloziei; evolut ioni stii asum a c a motivul are r adacini genetice n timp ce adept ii perspectivei culturale asum a c a motivul arousal-ului geloziei este unul nv a tat. Conform perspectivei culturale rapoartele etnograce contrazic ipotezele evolut ioniste care asum a c a femeile au dezvoltat gelozia emot ional a iar b arbat ii gelozia sexual a ca mecanisme de p astrare a succesului reproductiv. Llewelyn Davies (1981) (citat Hupka, 1991) arat a c a b arbat ii din Semai (centrul Malaysiei) si mpart sot iile cu membrii de aceea si v arst a cu ei ceea ce face ca stabilirea cu exactitate a paternit a tii s a e imposibil a. In schimb, n Grmm (aria mediteranean a a Malaysiei), onoarea masculin a e asociat a cu agresivitatea, potent ialul sexual, controlul sexualit a tii partenerei si succesul de a b arbat n public, ceea ce nseamn a a de temut, promiscuu, a avea copii si a tr ai dup a expectantele culturale privitoare la masculinitate (Gilmore, 1990, citat Hupka, 1991). Contrastul dramatic ntre cele dou a culturi este o ilustrare a ceea ce antropologia nume ste diferent e n comportamentul b arbat ilor si femeilor ca produs al variat iilor culturale. Un alt exemplu ar reprezentat de mangaianii din centrul Polineziei, la care intimitatea sexual a nu implic a dragoste sau dorint a de c as atorie (Marshall, 1971, citat Hupka, 1991). Hupka si Bank (1996) precizeaz a c a tocmai opozit ia conceptual a a indelit a tii sexuale si a indelit a tii emot ionale a lui Buss et al. (1992) demonstreaz a efectul inuent ei culturale. Astfel, conform acestei perspective, e mai plauzibil ca declan satorii geloziei sexuale s a e nv a tat i si de aceea motivul geloziei poate varia at at ntre culturi, c at si ntre b arbat i si femei. Dup a cum se poate observa accentul cade pe practicile sociale si culturale, diferent ele ntre sexe rezult and din schimb ari n societate si n rolurile sociale ndeplinite de b arbat i si femei. Dat ind faptul c a exist a diferent e zice ntre sexe, se consider a c a ecare sex dezvolt a tr as aturi n conformi tate cu rolurile sociale det inute (Eagly si Wood, 2002). In acest sens, select ia b arbat iilor de c atre femei nu este bazat a pe reproducere, ci pe puterea si statu-

116 tul social pentru c a femeile sunt limitate de obicei n ceea ce prive ste accesul la putere social a si caut a s a avanseze social prin intermediul b arbatului. In ceea ce prive ste alegerile b arbat iilor, ace stia vor c auta o femeie care stie s a ngrijeasc a, s a g ateasc a si s a e atractiv a zic, ns a, spre deosebire de perspectiva evolut ionist a, perspectiva cultural a sust ine c a relat ia cu o femeie nu este datorat a capacit a tii sale de reproducere, ci frumuset ii acesteia (Denisiuk, 2004). In cadrul perspectivei culturale s-au evident iat dou a modele de baz a: modelul rolului social (Eagly, 1987) si modelul social-constructivist (Averill, 1981; Gorgen, 1985). Modelul rolului social (Eagly, 1987) se refer a la diferent ele ntre sexe n termeni de roluri de gen, denite ca expectant e diferite pentru atributele si comportamentul social al b arbat ilor si femeilor. Modelul sust ine c a n general, n majoritatea culturilor, b arbat ii sunt tratat i ca ind mai agresivi, ca ar at and mai mult a fort a si ca ind mai ncrez atori (eng. self-reliant) dec at femeile, n timp ce femeile sunt nv a tate s a e mai ascult atoare si din punct de vedere social mai restricte dec at b arbat ii (Low, 1989). Modelul accentueaz a c a datorit a faptului c a b arbat ii si femeile tind s a aib a roluri sociale diferite devin diferit i din punct de vedere psihologic pentru a se conforma rolurilor sociale. Modelul social-constructivist (Averill, 1981 s Gorgen, 1985), la fel ca si modelul rolului social sust ine c a genul e un construct social iar b arbat ii si femeile act ioneaz a n acord cu concept iile de masculinitate si feminitate prevalente n cultura lor (Averill, 1981; Gorgen, 1985), cauza diferent elor ntre sexe n gelozie ind dat a de structura social a. Dup a cum se observ a, diferent a dintre modelul rolului social si modelul social - constructivist este minim a. Ambele modele consider a c a rezultatele lui Buss et al. (1992) se datoreaz a credint elor nv a tate despre rolurile tradit ionale ale b arbat iilor si femeilor, n special n relat iile interpersonale. In acest sens, normele preferate mai degrab a dec at sexul respondentului, prezic tipul de indelitate care creeaz a mai mult distres (Hupka si Bank, 1996). Conform acestei perspective e mai plauzibil c a declan satorii geloziei sexuale s a e nv a tat i si de aceea motivul geloziei poate varia ntre culturi c at si ntre b arbat i si femei. Dup a cum se poate observa, aceste perspective au explicat ii diferite n ceea ce prive ste existent a diferent elor ntre sexe n gelozie si a modului n care gelozia inuent eaz a ecare sex, dar sunt de acord c a ecare diferent ae

117 determinat a de impactul schimb arilor n mediu (Denisiuk, 2004). Dac a va exista o schimbare n mediu, teoria evolut ionist a sust ine c a oamenii se vor adapta schimb arii mediului biologic, pe c and teoria cultural a (social a) sust ine c a oamenii se vor adapta social si cultural pe m asur a ce statutul lor se va schimba. A sadar, aceast a dezbatere reprezint a o reminiscent a a controversei clasice ereditate versus mediu (Denisiuk, 2004).

Perspectiva social-cognitiv a asupra geloziei

Consider a gelozia un complex de g anduri, emot ii si act iuni ce apar ca urmare a pierderii resurselor, amenint arii stimei de sine sau ament arii calit a tii relat iei existente. Aceast a pierdere sau amenint are e generat a de percept ia unei atract ii potent iale sau reale pentru partener (White si Muller, 1989). In acord cu aceast a perspectiv a, gelozia romantic a si cea sexual a sunt un rezultat al percept iilor confom c arora o alt a persoan a sau un rival (chiar dac a unul imaginar) posed a o caracteristic a pe care persoana o percepe ca valoroas a pentru sine ns a si si important a n relat ie (Parrot, 1991; White si Muller, 1989). Psihologii sociali au condus cercet ari cu privire la gelozie focus andu-se pe determinant i cum ar : stima de sine sc azuta, implicare relativ a n relat ie, dependent a si caracteristicile rivalului (Bringle, 1981; Bringle si Williams, 1979; Buunk, 1981; Shettel-Neuber et al., 1978; White, 1980, 1981), structura emot iilor si comportamentului n gelozie (Buunk, 1982). Aceste cercet ari au evident iat important a interpret arilor cognitive si faptul c a gelozia poate indus a c and orice aspect important al relat iei interpersonale este afectat. De asemenea, s-a dovedit c a exist a doi factori care pot inuent a aparit ia geloziei: c and recompensele relat iei sau anumite aspecte ale conceptului de sine sau ale altor reprezent ari ale persoanei sunt amenint ate. In plus, oamenii vor simt i cel mai nalt grad de gelozie atunci c and rivalul i dep a se ste n domenii care sunt relevante pentru ei (Salovey si Rodin, 1984; Salovey si Rothman, 1991). Se observ a a sadar important a amenint arii unor aspecte cum ar : stima de sine ( Mathes, 1991), denirea de sine ( self- denition) si identitatea de sine (Salovey si Rothman, 1991). Aceast a perspectiv a sust ine part ial teoria select iei naturale si faptul c a gelozia serve ste ca si functie adaptativ a n ceea ce prive ste protect ia relat iei. In acest sens, contemplarea motivelor pentru indelitatea partenerului poate

118 vazut a ntr-o lumin a adaptativ a. De exemplu, determinarea faptului c a sinele ar putut contribui la indelitatea partenerului te poate ajuta s a identici punctele care pot mbun at a tite pentru a cre ste sansa de a ment ine relat ia. Cu toate c a aceast a teorie sust ine ntr-o oarecare m asur a perspectiva evolut ionist a, ea poate contrastat a cu aceasta tocmai prin important a acordat a sentimenului de sine v azut ca juc and un rol cheie n gelozie si prin important a dat a interpret arilor cognitive. In cadrul acestei perspective s-a evident iat Modelul ment inerii evalu arii de sine (Tesser, 1983), care sugereaz a c a gelozia constituie un proces de ment inere a evalu arii de sine (eng. self- evaluation maintenance), respectiv c a aceasta reprezint a o emot ie negativ a care rezult a din perceperea unei amenint ari asupra sinelui (Tesser, 1983), amenint are datorat a faptului c a partenerul se simte atras de altcineva. In consens cu acest punct de vedere, Bringle (1991) enunt a c a intensitatea cu care indivizii experient iaz a gelozia reprezint a o constant a interpersonal a - ace stia manifest a sentimente de gelozie c and partenerul interact ioneaz a cu anumit i indivizi si nu cu alt ii. Astfel, ntr-o relat ie romantic a, dimensiunile pe care individul le consider a relevante pentru propria denire de sine par s a e atributele majore la care acesta este atent c and partenerul si concentreaz a atent ia asupra altcuiva. Dac a un rival ncepe s a primeasc a atent ie din partea partenerului nseamn a c a rivalul ar putea considerat valoros de c atre partener. In acest fel, rivalul devine un reper de comparat ie iar gelozia va cre ste c and rivalul exceleaz a n domenile relevante pentru denirea de sine a persoanei geloase. Schmitt (1988) a ar atat c a rivalii (persoanele pe care individul este gelos) au fost evaluat i negativ pe dimensiunile foarte importante pentru stima de sine a individului gelos dar au fost v azut i cel putin la fel de atractivi n ceea ce prive ste atributele mai put in importante pentru propria stim a de sine a persoanei geloase. Compararea cu rivalul constituie un aspect luat n considerare si de perspectiva evolut ionist a care arat a c a indivizii au dezvoltat n cursul evolut iei o tendint a de a se compara pe sine n si si cu rivalul pentru a se convinge dac a rivalul constituie o amenint are sau nu (Buunk, Massar si Dijkastra, 2005). Amenint area stimei si evalu arii de sine devine a sadar o cauz a necesar a a geloziei (De Steno si Salovey, 1996; Salovey si Rothman,1991; Salovey si Rodin, 1991; Salovey si Rodin, 1985, White, 1981, b), iar diferent a dintre

119 femei si b arbat i n tr airea geloziei provine din baze diferite ale stimei de sine. Studiile arat a c a b arbat ii si femeile sunt diferit i n ceea ce prive ste aspectele considerate importante pentru stima lor de sine: b arbat ii deriv a mai mult a stim a de sine din relat iile sexuale, n timp de femeile deriv a mai multa stim a de sine din implicarea romantic a ntr-o relat ie (Goldenberg si Londan, 2003; Hendrick si colab., 1992). Aceast lucru ar putea exemplica motivul pentru care femeile sunt mai afectate de indelitatea emot ional a si b arbat ii de indelitatea sexual a.

Diferent a dintre sexe n gelozie: evolut ie sau construct ie social a?

Dup a cum se observ a, perspectivele prezentate mai sus postuleaz a explicat ii diferite asupra conceptului de gelozie si nu este clar care dintre ele reu se ste s a surprind a fenomenul de gelozie n ntreaga sa complexitate. Analiza literaturii de specialitate, respectiv a studiilor ntreprinse n domeniul geloziei arat a o adevarat a disput a ntre sust in atorii perspectivei evolut ioniste (Buss, 1988; D. Buss si M. Haselton, 2005; Buss et al., 1992; Denisiuk, 2004; Nannini si Mayers, 2000; Symons, 1979; Thornhill, 1992) si cei ai perspectivei culturale (DeSteno, 2002; De Steno si Salovey, 1996; Harris, 2003; Hupka 1981, 1991). Mai jos sunt prezentate o serie de controverse existente ntre perspectiva cultural a si cea evolut ionist a si replicile oferite de reprezentant ii psihologiei evolut ioniste.
S-a presupus c a diferent ele ntre sexe n gelozie postulate de psihologia evolut ionist a nu sunt replicabile c and participant ii si raporteaz a react ia la indelitatea actual a (Harris, 2003). Replic a: Studile recente dovedesc c a diferent ele ntre sexe n privint a geloziei nu sunt raportate doar la r aspunsurile la indeliateta ipotetic a ci se v ad si n r aspunsurile la indelitatea actual a, ind chiar mai pronunt ate (Edlunt, 2006; Strout si colab, 2005). S-a presupus c a diferent ele ntre sexe nu mai sunt valabile n ziua de ast azi, aceast a diferent a put and doar un artefact metodologic (De Steno et al., 1996) lucru datorat fapului c a femeile pot hot ari c and s a aib a copii iar strategiile de reproducere (c autare si g asire a parteneru-

120 lui sexual) sunt diferite. Replic a: Pillsworth (2006) sust ine c a, de si contracept ia a dat femeilor mai mult a libertate practic a, mintea acestora ar putea n continuare s a trateze sexul ca si cum ar avea consecint ele pe care le-a avut n condit iile ancestrale (adaptative). In ceea ce prive ste strategiile de reproducere, oamenii s-ar putea s a ajuns s a int eleag a logica dorint elor lor si s a ia decizii mai informate. De asemenea, din studiul modului n care indivizii si aleg partenerul, se constat a c a marea majoritate respect a previziunile psihologiei evolut ioniste n sensul c a femeile prefer a b arbat ii mai n v arst a cu un statut nanciar nalt, cu o pozit ie social a puternic a si dominant i iar b arbat ii prefer a femei tinere si atractive din punct de vedere zic (Rusu si Bencic, 2007; Buss, 1989; Buss si Barne, 1986; Buunk si Dijkstra, 1998; Brase et al., 2004; Townsend si Levy, 1990; Wiederman, 1993).
Se presupune c a exist a explicat ii logice referitor la gelozie conform c arora atunci c and cineva selecteaz a un anumit tip de indelitate care i-ar crea mai mult distres, selecteaz a indelitatea n care consider a c a partenerul e mai probabil s a se angajeze (De Steno si Salovery, 1996; Harris si Cristenfeld, 1996) sau c a diferent ele ntre sexe n ceea ce prive ste gelozia se bazeaz a pe cuno stint ele pe care b arbat ii si femeile le-au achizit ionat n leg atur a cu indelitatea: b arbat ii cred c a dac a o femeie face sex cu cineva e si ndr agostit a n timp ce femeile cred c a barbat ii pot face sex si f ar a sa e ndr agostit i. Dimpotriv a, Buss et al. (1999) au ar atat c a p arerile femeilor si b arbat ilor americani si japonezi au fost inconsistente cu aceste asumpt ii. De asemenea, rezultatele lui Cramer (2004) nu au fost n concordant a cu analizele alternative si chiar dac a b arbat ii au raportat c a indelitatea sexual a implic a coaparit ia indelit a tii emot ionale, diferent a nu a fost semnicativ a statistic. In plus, s-a ar atat c a at at b arbat ii c at si femeile cred mai mult n perspectiva b arbatului, respectiv c a indelitatea sexual a o include si pe cea emot ional a. Astfel, inferent ele logice pe care b arbat ii si femeile le fac referitor la relat iile dintre sex si dragoste nu ofer a o analiz a alternativ a valid a a asimetriei sexuale n privint a distresului provocat de indelitatea sexual a sau emot ional a, iar studii care s a conrme aceste inferent e sunt foarte put ine.

121 Wiederman si Allgerer (1993) au explicat rezultatele conictuale si uneori ambigue ale cercet arilor din domeniul geloziei ca ind rezultatul interact iunii dintre dispozit iile evolut ioniste si inuent a culturii. Exist a ns a si cercet atori care propun o reconciliere a perspectivei evolut ioniste, culturale si socio-cognitive. (Archer, 1996; Eagly, 1987; Goldenberg si Landan, 2003; Harris, 2000). O astfel de reconciliere ar nsemna acceptarea existent ei unui modul nn ascut care joac a un rol n denirea cont inuturilor lumii culturale si care inuent eaz a contingent ele stimei de sine.

Obiectivele cercet arii

Obiectiv general: Cercetarea de fat a si propune s a contribuie la direct iile de cercetare din studiul geloziei si la elucidarea mecanismelor geloziei. Obiective specice

Obiectiv specic 1. Testarea explicat iilor evolut ioniste referitoare la diferent a sexelor n gelozie. Obiectiv specic 2: Investigarea faptului dac a un partener de un anumit sex con stientizeaz a ce tip de indelitate l afecteaz a mai mult pe partenerul de sex opus. Obiectiv specic 3: Investigarea relat iei dintre implicarea ntr-o relat ie stabil a n trecut si tipul de indelitate pe care individul l consider a mai sup ar ator. Obiectiv specic 4: Investigarea leg aturii dintre experient ierea indelit atii n trecut s tipul de indelitate considerat ca ind mai sup ar ator.

Nu exist a studii evolut ioniste n domeniul geloziei n literatura de specialitate cu privire la modul n care un partener con stientizeaz a ce tip de indelitate (sexual a, emot ional a) afecteaz a mai mult partenerul de sex opus.

122 Ceea ce s-a studiat a fost percept ia p arint ilor asupra indelit a tii partenerului propriului copil si gradul de distres pe care l-ar experient ia un individ de v arst a reproductiv a dac a partenerul de lung a durat a al fratelui/ surorii lui ar indel acestuia (Michalski si colab., 2007). Datele au ar atat c a p arint ii, indiferent de sex, sunt mai afectat i de indelitatea sexual a a nurorii si indelitatea emot ional a a ginerelui.

Metodologia cercet arii

Participant ii. In scopul realiz arii investigat iilor propuse n cadrul acestei lucr ari, s-a utilizat un e santion de 370 de participant i, 194 de b arbat i si 173 de femei. E santionul a cuprins persoane cu v arste ntre 19 si 27 ani, v arsta medie ind de 21,13 ani. Ca nivel de preg atire, e santionul a fost format din student i din Cluj-Napoca (Universitatea Babe s-Bolyai, UBB; Universitatea de Medicin a si Farmacie Iuliu Hat ieganu, UMF; si Universitatea Tehnic a din Cluj-Napoca, UTC). S-a ales acest interval de v arst a deoarece majoritatea studilor din domeniul geloziei, n special studiile care vizau diferent ele de gen n gelozie, au fost realizate pe student i. Instrumente de cercetare. Studiul de fat a, la fel ca majoritatea studiilor evolut ioniste din domeniul geloziei, a folosit metoda alegerii fort ate. Participant ii la un asemenea experiment trebuie s a dea un r aspuns la o situat ie problematic a, cu toate c a niciuna din variantele oferite nu este dezirabil a sau nu reect a pe deplin preferint ele lor de aici termenul de alegere fort at a. De exemplu, n cazul studiilor evolut ioniste care se concentreaz a asupra geloziei, participant iilor li se prezint a un scenariu care se refer a la indelitatea partenerului (sexual a si emot ional a), iar ei trebuie s a aleag a indelitatea pe care o consider a mai sup ar atoare. S-a folosit scenariul cu alegere fort at a ca instrument al studiului deoarece aceast a metodologie permite o segregare clar a a react iilor la anumite tipuri de indelitate. Doar n situat ia de a r aspunde fort at, aleg and una dintre alternative ntr-un timp extrem de scurt, sunt surprinse mecanismele care stau n spatele alegerii unui anumit tip de indelitate ca ind mai sup ar ator (Buss si colab, 1992). De asemenea, cercet arile de p an a acum au evident iat

123 o serie de limite ale altor instrumente, cum ar chestionarul, n abordarea geloziei (Schmitt, 1988). Scenariul folosit a fost inspirat de un studiu al lui Achim Schutzwohl (2004), care a testat ipotezele evolut ioniste n populat ia german a si care pleac a de la ideea c a at at femeile c at si b arbat ii care aleg indelitatea adaptativ a vor r aspunde mai rapid si mai spontan datorit a activ arii mecanismului specic geloziei. S-a prezentat participant ilor urm atorul scenariu, rug andu-i s a r aspund a c at mai rapid posibil: Imagineaz a-t i c a ai un/o partener/ a si suntet i mpreun a de c a tiva ani. Suntet i foarte fericit i mpreun a dar partenerul/a t au/ta este implicat/ a ntr-o alt a relat ie neocial a cu o persoan a de sex opus. Acest a relat ie neocial a este profund emot ional a dar const a si ntr-o relat ie sexual a pasional a. Care aspect al implic arii partenerului t au te-ar sup ara mai mult dac a ai aa de aceast a relat ie? Incercuie ste un singur r aspuns dintre variantele de mai jos: a) implicare emot ional a profund a; b) implicare sexual a pasional a. Plec and de la acest scenariu, n ncercarea de a studia percept ia individului n leg atur a cu indelitatea care i-ar deranja mai mult partenerul s-a p astrat aceea si idee numai c a de data aceasta participantul era cel implicat ntr-o alt a relat ie neocial a si trebuia s a aleag a aspectul implic arii sale n acea relat ie care i-ar deranja mai mult partenerul/a. Scenariul prezentat este urm atorul: Imagineaz a-t i c a ai un partener/ a si suntet i mpreun a de cat iva ani. Suntet i fericit i mpreun a dar tu e sti implicat/ a ntr-o alt a relat ie neocial a cu o persoan a de sex opus. Aceast a relat ie neocial a este profund emot ional a dar const a si ntr-o implicare sexual a pasional a. Care aspect al implic arii tale n relat ia neocial a consideri c a l-ar sup ara mai mult pe partenerul t au o cial dac a ar aa de aceast a relat ie? Incercuie ste o singur a variant a dintre variantele de pe pagina urm atoare: a) indelitatea emot ional a profund a; b) implicarea sexual a pasional a. Pe l ang a aceste dou a scenarii, s-au construit o serie de intreb ari, unele referitoate la date demograce cum a v arsta, sexul si ocupat ia (primele 3 ntreb ari) iar altele referitoare la o serie de variabile necesare n vederea realiz arii obiectivelor specice ale cercet arii: experient a n ceea ce priveste relat iile de cuplu stabile, experient ierea indelit a tii n trecut, num arul de parteneri.

124 Procedura experimental a. Fiecare participant a primit instrumentul descris anterior. Acesta s-a administrat e direct naintea unor cursuri, e n c aminele student e sti, unul din campusul universitar Observator (student i ai UTC) si unul din campusul universitar Hasdeu (student i ai UMF). Doi voluntari (student i ai Facult a tii de Psihologie si S tiinte ale Educat iei, UBB) au aplicat chestionarele n c aminele student e sti. Timpul alocat citirii ec arui scenariu a fost n medie de 5 minute. Pentru completarea datelor demograce s-au mai alocat aproximativ 7 minute pentru ecare participant.

Rezultatele cercet arii

Analiza datelor. Un prim pas n analiza datelor a fost stabilirea variabilelor de lucru: v arsta (ani); sexul (cotat cu 1 pentru sex masculin si cotat cu 2 pentru sexul feminin); implicarea n trecut ntr-o relat ie de cuplu stabil a (cotat cu 1 pentru implicare si cu 2 pentru neimplicare); durata relat iei din trecut (dac a este cazul); implicarea n prezent ntr-o relat ie de cuplu stabil a (cotat cu 1 pentru implicare si cu 2 pentru neimplicare); durata relat iei actuale (m asurat a n luni); num arul de parteneri cu care individul a avut o relat ie stabil a p an a n momentul de fat a; experient ierea indelit a tii n trecut (cotat cu 1 pentru experint iere si cu 2 pentru neexperient ire). Tipurile de scenarii utilizate au fost: scenariu 1 - se refer a la variabila tip de indelitate care ar deranja mai mult partenerul (varianta de r aspuns a- indelitatea emot ional a, a fost cotat a cu 1 iar varianta de r aspuns b- indelitatea sexual a, a fost cotat a cu 2) si scenariu 2 - se la refer a la variabila tip de indelitate care deranjeaz a mai mult participantul (varianta de r aspuns a -indelitatea emot ional a, a fost cotat a cu 1 iar varianta de r aspuns b- indelitatea sexual a, a fost cotat a cu 2). Analizele descriptive. Num arul participant ilor de sex masculin este de 196, reprezent and 53% din num arul total al subiect ilor. Num arul persoanelor de sex feminin este de 174, reprezent and 47% din num arul total al subiect ilor iar v arsta medie a participant ilor este de 21,14 (minimum 19, maximum 27, abatere standard 1,91). Implicarea ntr-o relat ie de cuplu stabil a n trecut si n prezent. In ceea ce prive ste implicarea ntr-o relat ie de cuplu stabil a n trecut, statisticile descriptive au ar atat c a 68% dintre participant i au fost implicat i n trecut ntr-o relat ie de cuplu stabil a iar 32% nu au au avut astfel de relat ii, durata me-

125 die a unei relat ii n trecut ind 1,34 ani, abatere standard 1,68. In prezent, jum ate din participant i sunt implicat i n relat ii de cuplu stabile, durata media a relat iei n care sunt implicat i n prezent ind de aproximativ un an (medie 1.01, abatere standard1). Analiza n funct ie de sexe arat a c a 76% persoane de sex masculin si 61% persoane de sex feminin au fost implicate n trecut ntr-o relat ie de cuplu stabil a. Se observ a astfel o diferent a semnicativ a ntre b arbat i si femei n sensul c a b arbat ii au fost mai implicat i n trecut n relat ii de cuplu stabile dec at femeile, q(1)= 9,12, p<0,05. Referitor la implicarea ntr-o relat ie de cuplu prezent a, datele arat a c a 44% persoane de gen masculin si 57% de persoane de sex feminin sunt implicate n prezent ntr-o relat ie de cuplu stabil a. Se observ a astfel o diferent a semnicativ a ntre b arbat i si femei n sensul c a femeile sunt mai implicate dec at b arbat ii n relat ii de cuplu stabile n prezent, q(1)= 6,24, p<0,05. Num arul de parteneri cu care participant ii au format o relat ie de cuplu stabil a . Un procent asem anator de femei si b arbat i sust in c a nu au avut nicio dat a un partener stabil (55,38 % femei si 44,62 b arbat i). In ceea ce priveste relat iile seriose cu unul sau doi parteneri, avem si aici procente asem an atoare (1 partener: 57,50% femei si 42, 50% b arbat i; 2 parteneri: 44,83% femei si 55, 17% b arbat i). Cu toate acestea, num arul partenerilor cu care participant ii au format o relat ie stabil a continu a s a creasc a la persoanele de sex masculin, dup a cum urmeaz a: 70,21% b arbat i-3 partenere stabile, 75% b arbat i-4 partenere stabile iar ncep and de la 5 partenere cu care participantul a fost implicat n relat ii stabile participat ii de sex masculin reprezint a 100% din procentaj. Ment ion am c a la participant ii de sex feminin, nu s-a raportat niciun caz pentru categoriile cu mai mult de 5 parteneri n trecut. Pentru a vedea semnicat ia statistic a a acestor rezultate s-a folosit testul U Man-Whitney. Se observ a diferent a semnicativ a ntre cele dou a sexe n ceea ce prive ste num arul de parteneri avut i n trecut. Astfel, persoanele de sex masculin au avut semnicativ mai mult i parteneri dec at persoanele de sex feminin, Z(1)= -4,2, p<0,05. Referitor la num arul mediu de parteneri stabili ai unui individ (relat ie mai lung a de 6 luni), valoarea medie a intregului lot de subiect i (sexe cumulate) este de 1,63 (abatere standard 1,33).

126
Tabel 1. Leg atura dintre implicarea ntr-o relat ie trecut a stabil a si r aspunsul la scenariul 1 n funct ie de variabila sex. Da semnic a implicarea ntr-o relat ie trecut a stabila si nu reprezint a neexperient ierea unei relat ii stabile n trecut. Relat ie stabil a Tipul de indelitate Sex

n trecut
da nu

mai dezagreabil
emot ional a sexual a emot ional a sexual a

masculin 65% 45% 42% 38%

feminin 35% 55% 58% 62%

Experient ierea indelit a tii. Dac a analiz am indelitatea din punctul de vedere al diferent ei ntre sexe, se observ a c a 42,21% persoane de sex feminin versus 57,79 % participant i se sex masculin au raportat c a au fost n selate. De asemenea, un procent asem anator de b arbat i si femei au raportat c a nu au experient iat indelitate, (50,46% partcipant i de sex feminin si 49,54% participant i de sex masculin). A sadar, un num ar mai mic de femei fat a de b arbat i au raportat c a au fost n selate . Scenariul 1- con stientizarea tipului de indelitate care afecteaz a mai mult partenerul de sex opus. Pentru analiza r aspunsurilor la scenariul 1 s-a folosit testul q. Datele arat a c a 73,9 % dintre participant ii de sex masculin consider a c a partenera lor este mai afectat a de implicarea emot ional a a acestora iar 26,1% consider a c a partenera lor e mai afectat a de indelitatea sexual a. In ceea ce priveste sexul feminin se observ a c a 61,5% dintre persoane consider a c a partenerul lor e mai afectat de indelitatea emot ional a n timp ce numai 38,5% dintre acestea con stientizeaz a c a partenerul lor e afectat mai mult de indelitatea sexual a. Aceste date arat a c a b arbat ii con stientizeaz a semnicativ mai mult dec at femeile indelitatea de care e afectat mai mult partenerul (indelitatea emot ional a), q(1) = 6,61, p<0,05. Scenariul 2- tipul de indelitate care afecteaz a mai mult participantul. La scenariul al doilea avem urm atoarele rezultate: 56% dintre b arbat i si 90 % dintre femei consider a c a indelitatea emot ional a a partenerului i afecteaz a mai mult iar 44% dintre b arbat i si 10% dintre femei sust in c a sunt mai afectat i de indelitatea sexual a a partenerului (Tabel 2). Astfel, un procent mai mare

127
Tabel 2. Leg atura dintre implicarea ntr-o relat ie trecut a stabil a si r aspunsul la scenariul 2 n funct ie de variabila sex. Da semnic a implicarea ntr-o relat ie trecut a stabil a si nu reprezint a neexperient ierea unei relat ii stabile n trecut. Relat ie stabil a Tipul de indelitate Sex

n trecut
da nu

mai dezagreabil
emot ional a sexual a emot ional a sexual a

masculin

feminin

47% 84% 30% 81%

53% 16% 70% 19%

de persoane de sex masculin fat a de cele de sex feminin aleg ca mai sup aratoare indelitatea sexual a (44% b arbat i versus 10% femei) si un procent mai mare de persoane de sex feminin fat a de cele de sex masculin consider a mai sup aratoare indelitatea emot ional a (90% femei versus 56% b arbat i). Deci, persoanele de sex masculin sunt semnicativ mai afectate dec at cele de sex feminin de indelitatea sexual a, q(1)= 53,3, p<0,05 iar persoanele de sex feminin sunt semnicativ mai afectate dec at persoanele de sex masculin de indelitatea emot ional a, q(1)= 53,3, p<0,05. Leg atura dintre implicarea ntr-o relat ie trecut a stabil a si r aspunsul la scenariul 1. S-a observat c a implicarea n trecut ntr-o relat ie stabil a explic a diferent a ntre alegerea r aspunsului a (indelitate emot ional a) sau b (in delitate sexual a) la scenariu 1. Astfel, persoanele de sex masculin care au avut cel put in o relat ie serioas a n trecut con stientizez a semnicativ mai mult dec at persoanele de sex feminin care au avut relat ii stabile n trecut tipul de indelitate care le afecteaz a mai mult partenera (65% b arbat i versus 35% femei; Tabel 1), q(1)=9,69, p<0,05. De asemenea, b arbat ii care au fost implicat i n trecut n relat ii de cuplu stabile diferent iaz a mai bine indelitatea care le afecteaz a mai mult partenera dec at cei care nu au fost implicat i n relat ii sta bile (65% versus 42%). In cazul femeilor ns a, se pare c a experient a cu privire la viat a de cuplu nu ajut a la diferent ierea indelit a tii care afecteaz a mai mult partenerul. Leg atura dintre implicarea intr-o relat ie trecut a stabil a si r aspunsul la scenariul 2. Rezultatele testului chi p atrat arat a c a la b arbat i implicarea ntr-o

128
Tabel 3. Leg atura dintre experient ierea indelit a tii si r aspunsul la scenariul 1 n funct ie de variabila sex. Da semnic a experient ierea indelit atii n trecut si nu indic a neexperient ierea indelit a tii n trecut . Indelitate

Tipul de indelitate mai dezagreabil

emot ional a sexual a emot ional a sexual a

Sex masculin feminin

experient iat a n trecut

da nu

69% 40% 51% 47%

31% 60% 49% 53%

relat ie stabil a cre ste foarte put in probabilitatea de a alege indelitatea sexual a ca mai sup ar atoare (at at cei care au c at si cei care nu au experient a n relat ii de cuplu aleg ca mai sup aratoare indelitatea sexual a: 84% versus 81 % (Tabel 4), q(1)=31,10, p<0.05. In cazul femeilor se pare c a at at cele care au fost c at si cele care nu au fost implicate n relat ii de cuplu au tendit a de a alege ca mai sup aratoare indelitatea emot ional a (70% din cele care nu au experient e de cuplu au ales ca mai sup aratoare indelitatea emot ional a versus 53 % care au fost implicate ntr-o relat ie n trecut si au ales indelitatea emot ional a ca mai sup ar atoare; Tabel 2), q(1)=21,73, p<0.05. Leg atura dintre experient ierea indelit a tii n trecut si r aspunsul la scenariul 1. Datele arat a c a particicipant ii de sex masculin care au avut experient e de indelitate n trecut con stientizeaz a c a indelitatea emot ional a e mai sup ar atoare pentru partener a (69% au ales indelitatea emot ional a ca mai sup ar atoare pentru partener a versus 40% care au ales indelitatea sexual a ca mai sup ar atoare pentru partener a). In ceea ce prive ste b arbat ii care nu au experient e de indelitate nu exist a diferent e semnicative n con stientizarea indelit a tii care afecteaz a mai mult partenera (Tabel 3). De asemenea si participantele de sex feminin care au avut experient e de indelitate n trecut con stientizeaz a ntr-o mai mare m asur a dec at cele care nu au experient iat indelitatea c a partenerul e mai afectat de indelitatea sexual a (60% versus 31%), q(1)=12,54, p<0,05. Leg atura dintre experient ierea indelit atii n trecut si r aspunsul la scenariul 2. Testul chi p atrat a ar atat c a nu exist a diferent e semnicative ntre

129
Tabel 4. Leg atura dintre experient ierea indelit a tii si r aspunsul la scenariul 2 n funct ie de variabila sex. Da semnic a experient ierea indelit atii n trecut si nu indic a neexperient ierea indelit a tii n trecut . Indelitate Tipul de indelitate Sex masculin feminin

experient iat a n trecut

da nu

mai dezagreabil
emot ional a sexual a emot ional a sexual a

45% 83% 39% 84%

55% 17% 61% 15%

participant ii de sex masculin care au experient iat indelitatea n trecut si cei care n-au experient e de indelitate n ceea ce prive ste tipul de indelitate care-i afecteaz a mai mult (83% dintre cei care au avut experient e de indelitate au raportat c a-i afecteaz a mai mult indelitatea sexual a si 84% care n-au avut experient e care au raportat c a-i afecteaz a acela si tip de indeli tate), q(1)=19,95, p<0,05. In cazul participant ilor de sex feminin, nu exist a diferent e semnicative ntre persoanele care au experient iat indelitatea si cele care nu au avut experient e de indelitate, ambele categorii aleg and indelitatea emot ional a ca mai sup ar atoare, q(1)=19,95, p<0.05 (Tabel 4).

Discut ii si concluzii
Implicarea ntr-o relat ie de cuplu stabil a n trecut si n prezent. Datele studiului indic a faptul c a b arbat ii au fost mai implicat i n trecut n relat ii de cuplu stabile dec at femeile, iar femeile sunt mai implicate n prezent n relat ii de cuplu stabile dec at b arbat ii. Faptul c a b arbat ii au fost mai implicat i n trecut n relat ii de cuplu stabile nu este surprinz ator pentru c a o serie de studii au ar atat ace stia tind s a experient ieze mai multe relat ii de cuplu scurte dec at femeile (Buss, 2000) ns a n leg atur a cu concluzia conform c areia femeile sunt mai implicate n prezent n relat ii de cuplu dec at b arbat ii nu s-au g asit studii care s a exemplice acest lucru. Num arul de parteneri cu care participant ii au format o relat ie de cuplu stabil a. Rezultatele arat a c a persoanele de sex masculin au avut semnicativ mai mult i parteneri stabili dec at persoanele de sex feminin. Aceste rezultate ar putea indica faptul c a b arbat ii tind s a- si maximizeze num arul partenerelor

130 iar femeile s a- si minimizeze num arul partenerilor, n acord cu teoria investit iei parentale (Trivers, 1972). O posibil a explicat ie a acestor rezultate ar faptul c a ideea de a avea multe partenere e perceput a de b arbat i ca un semn de m andrie, un semn al potent ialului reproductiv. In schimb, pentru femei a avea mult i parteneri nu e ntotdeauna un lucru de laud a, mai ales c and num arul partenerilor este foarte mare deoarece poate aduce anumite prejudicii sociale (cre ste probabilitatea de a considerat a o femeie u soar a). Experient ierea indelit a tii. In general participant ii la studii nu au avut experient e de indelitate, n special persoanele de sex feminin. E destul de surprinz ator acest lucru datorit a faptului c a studiile arat a c a at at b arbat ii c at si femeile n sal a dar sunt si n selat i, ntr-un procent destul de ridicat (White, 1980). Rezultatele s-ar putea datora astfel faptului c a nu tot i participant ii au recunoscut c a au fost in selat i. De asemenea, o posibil a explicat ie ar percept ia existent a n populat ia rom aneasc a conform c areia indelitatea din partea partenerului e un ru sinoas a, umilitoare. Diferent ele ntre sexe n tipul de indelitate care afecteaz a cel mai tare un individ. Concluzia lucr arii n ceea ce prive ste diferent a sexelor n gelozie este c a b arbat ii sunt mai afectat i de indelitatea sexual a, iar femeile de cea emot ional a, concluzie care corespunde asumpt ilor evolut ioniste. Analiza rezultatelor a ar atat c a un procent mai mare de persoane de sex masculin fat a de cele de sex feminin aleg ca mai sup ar atoare indelitatea sexual a (44% b arbat i versus 10% femei) si un procent mai mare de persoane de sex feminin fat a de cele de sex masculin consider a mai sup ar atoare indelitatea emot ional a (90% femei versus 56% b arbat i). Aceste rezultate sunt n acord cu studiile evolut ioniste prezentate n cadrul teoretic (Bailey et al., 1994; Buss et al., 1992; Buss si colab., 1996; Cann si colab, 2001; De Steno si Salevey, 1996b; Geary si colab, 1999; Harris si Christeneld, 1996; Hupka si Bank, 1996; Wiederman si Kendal, 1999). Trebuie ment ionat c a interpretarea rezultatelor se face conform perspectivei evolut ioniste, respectiv se dore ste n primul r and urm arirea diferent elor dintre sexe si nu diferent a din interiorul sexelor. Nu urm arim diferent a din interiorul sexelor pentru c a, dup a cum sust ine si perspectiva evolut ionist a, ambele sexe simt gelozie at at referitor la indelitatea sexual a c at si la cea emot ional a, ns a ecare sex este afectat mai mult de un anumit tip de indelitate: n cazul b arbat iilor, aceasta ind cea sexual a, iar

131 n cazul femeilor, cea emot ional a. A sadar, aceste rezultate sunt semnicative, iar ipotezele evolut ioniste asupra diferent elor dintre sexe n gelozie se veric a pe grupul de participant i studiat. Diferent ele ntre sexe privind con stientizarea tipului de indelitate care afecteaz a cel mai mult partenerul de sex opus. Datele studiului de fat a indic a faptul c a participant ii de sex masculin con stientizeaz a conform teoriilor evolut ioniste tipul de indelitate care le afecteaz a mai mult partenera. B arbat ii con stientizeaz a indelitatea care le-ar afecta mai mult partenera(74%), iar femeile n mare parte (68%) consider a c a partenerul e mai afectat de indelitatea emot ional a, necon stientiz and tipul de indalitate care afecteaz a mai mult b arbat ii. O explicat ie a faptului c a femeile nu con stientizeaz a indelitatea care le afecteaz a mai mult partenerul ar c a acestea sunt mult mai axate pe interpretare emot ional a dec at b arbat ii, lucru dovedit n literatura de specialitate (Goldenberg si Londan, 1998), motiv pentru care tind s a cread a ca partenerii lor sunt mai afectat i de componenta emot ional a a indelit a tii. Imaginea oferit a de studiul de fat a este c a b arbat ii sunt mai orientat i n realitatea ecologic a ei stiu c a femeile sunt afectate de indelitatea emot ional a. Sunt ace stia mai experimentat i? Rezultatele referitoare la num arul de parteneri stabili avut i n trecut arat a c a da, b arbat ii sunt mai experimentat i, permit and inferent a nv a t arii r aspunsului feminin la un anumit tip de indelitate. In plus, participant ii de sex masculin care au fost implicat i n trecut n relat ii de cuplu stabile si cei care au avut experient e de indelitate tind s a aleag a indelitatea emot ional a ca ind cea mai sup aratoare pentru partener a. Astfel, se pare c a la b arbat i, experient a poate juca un rol important n con stientizarea ( n cazul b arbat iilor) indelit a tii care le afecteaz a mai mult partenera. si n cazul femeilor, implicarea n relat ii stabile trecute tinde s a creasc a nivelul de con stientizare a indelit a tii care afecteaz a mai mult partenerul dar aceasta cre stere nu este semnicativ a. Ne-am putea g andi astfel c a in funct ie de cuno stintele dob andite n relat iile multiple, b arbat ii pot sa utilizeze un scenariu specic n funct ie de naliatatea dorit a a unei relat ii (a stopa sau a continua o relat ie cu partenera curent a), aspect ce poate testat in viitor. Implicarea n relat ie stabil a si tipul de indelitate cel mai sup ar ator. Rezultatele arat a c a la persoanele de sex feminin implicarea ntr-o relat ie de cuplu stabil a cre ste probabilitatea acestora de a alege indelitatea emot ional a ca

132 ind mai sup ar atoare. Ment ion am ns a c a si persoanele care nu au fost implicate n relat ii stabile n trecut tind s a aleag a indelitatea emot ional a ca mai sup ar atoare. In cazul b arbat iilor diferent a nu este a sa vizibil a pentru c a at at b arbat ii implicat i n trecut n relat ii serioase c at si cei neimplicat i au ales indelitatea sexual a ca mai sup ar atoare. Studiile anterioare au demonstrat c a persoanele de sex feminin sunt mult mai orientate emot ional dec at b arbat ii (Goldenberg si Londan, 1998). In cazul b arbat ilor ns a rezultatele nu sunt n acord cu datele obt inute din literatura de specialitate. Spre exemplu, Harris (2003) sust ine c a at at b arbat ii c at si femeile implicate n relat ii romantice de lung a durat a aleg indelitatea emot ional a a partenerului ca ind sup ar atoare. In studiul de fat a nu au existat diferent e ntre cei care au fost implicat i n relat ii de cuplu n trecut si cei care n-au fost n ceea ce prive ste alegerea indelit a tii. In cazul persoanelor de sex feminin se poate vorbi de existent a unui pattern universal de a alege indelitatea emot ional a ca ind mai sup ar atoare at at n ceea ce prive ste persoanele implicate n relat ii de cuplu stabile c at si n cazul celor care nu au experient a n relat iile de cuplu.

Referint e
Andersen, P.A., Eloy, S.V., Guerrero, L.K., & Spitzberg, B.H., (1995). Romantic jealousy and relational satisfaction. A look at the impact of jealousy experience and expression, Communication Reports, 8, 77-85. Alcock, J., (2001). The triumph of sociobiology, New- York: Oxford University Press. Berman, M.I., & Frazier, P.A., (2005). Relationship power and betrayal experience as predictors of reactions to indelity, Personality and Social Psychology Bulletin, 31, 1617. Brase, G.L., Caprar, M.V. & Martin., V (2004). Sex diferences in responses to reletionshiopthreats in England and Romania, Journal of Social and Personal Relationships, 21, 763. Bringle, R.G., Renner, P.R., Terry L.R., & Davis, S., (1983). An analysis of personal and situational components of jealousy, Journal of Research in Personality, 17, 354-368. Buunk, B.P., (1984). Jealousy as related to attributions for the parteners behavior, Social Psychology Quarterly, vol 47, no 1, 107-112. Buunk, B.P., Angleitner, A., Oubaid, V., & Buss, DM ., (1996). Sex dierences in jealousy in evolutionary and cultural perspective: tests from the Netherlands, Germany and the United States , Psychological Science, 7, 359-363.

133
Buunk, B.P., % Bringle, R.G., (1987). Jealousy in love relationsips, Intimate Relationships, 123-147. Buunk, B.P., (1995). Sex, self-esteem, dependency and extradyadic sexual exprience as related to jealousy responses, Journal of Social and Personal Relationship, 12, 147. Buunk, B.P., Massar K., & Dijkstra, P. (2005). Automatically evaluating ones romantic rivals: towards a social cognitive evolutionary approach of jealousy, Sexual Behavior 25, 181-199. Buss, D.M., (1989). Sex dierences in human mate preferences: Evolutionary hypotheses tested in 37 cultures, Behavioral and brain sciences 12, 1-49. Buss, D. M. (1994). The evolution of desire: Strategies of human mating. New York: Basic Books. Buss, D.M., & Barnes, M.F. (1986). Preferences in human mate selection. Journal of Personality and Social Psychology, 50, 559-570. Buss, D.M., Larsen, R.J., Westen, D., & Semmerloth, J., (1992). Sex dierences in jealousy: evolution, physiology and psychology, Psychological Science, vol 3, no 4. Buss, D.M., Shackelford, T.K., Choe, J., Dijkstra, P., & Buunk, B.P. (2000). Distress about Mating Rivals. Personal Relationships, 7, 235-243. Buss, D.M., & Schmitt, D.P (1993). Sexual Strategies Theory: An Evolutionary Perspective on Human Mating, Psychological Review, vol 100, no 2, 204-232. Cervone, D., (2000). Evolutionary psychology and explanation in personality psychology: How do we know which module to invoke?, American Behavioral Scientist, 43, 1001. Clanton, G., & Smith, L.G., (1977). Jealousy. Englewood Clis, NJ, Prentice- Hall Inc. Cramer, R.E., (2000). Gender dierences in subjective distress to emotional and sexual indelity: evolutionary or logical inference explanation?, Evolution and Human Behavior, 20, 121-128. Cunningham, M.R., (1986). Measuring the physical in physical attractiveness: Quasiexperiments on the sociobiology of female facial beauty. Journal of Personality and Social Psychology, 50, 925-935. Daly, M., Wilson, M., & Weghorst, S.J., (1982). Male sexual jealousy. Ethology and Sociobiology, 3, 11-27. Denisiuk, J.S., (2005). Evolutionary versus Social Structural Explanations for sex dierences in mate preferences, jealousy and agression, Vancouver Sun

134
DeSteno, D.A., Bartlett, M.Y., Braverman, J., & Salovey (2002). Sex dierences in jealousy. Evolutionary mechanism or artifact of measurement?, Journal of Personality and Social Psychology, 83, 1103- 1116. DeSteno, D.A., & Salovey, P., (1996). Jealousy and the characteristics of ones rival: A SelfEvaluation Maintenance Perspective, Personality and Social Psyvhology Bulletin, 22, 920. DeSteno, D.A., & Salovey, P. (1994). Jealousy in close relationships: Multiple perspectives on the green-eyd monster. In: A.L. Weber, J.H. Harvey, et-al. (Eds), Perspectives on close relationships (pp. 217-242). DeSteno, D.A., & Salovey P. (1996). Evolutionary origins of sex dierences in jealousy? Questioning the tness of the model. Psychological Science, 7, 367-372. DeSteno, D.A., & Salovey P. (1996b). Evolutionary origins of sex dierences in jealousy? Questioning the tness of the model. Psychological Science, 7, 367-372. Dijkstra, P., & Buunk, B.P, (1998). Jealousy as a function of rival characteristics: an Evolutionary Perspective, Personality and Social Psyvhology Bulletin, 24, 1158. Dijkstra, P. & Buunk, B.P. (2001). Gender dierences in the jealousy-evoking nature of a rivals body build. Evolution and Human Behavior, 22, 335-341. Eagly, A., (1987). Sex dierences in social behavior. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum. Edlund, J.E., (2006). Sex dierences in jealousy in response to actual indelity, Evolutinary Psychology, vol 4, 462-470. Fernandez, A.M., Sierra, J.C., Zubeidan, I., & Villarroel, P.V., (2006). Sex dierences in response to sexual and emotional indelity among spanish and chilean students, Journal of Cross- Cultural Psychology, 37, 359. Fleischmann, A.A., Spitzberg, B.H., Andersen, P.A., & Roesch, S.C., (2005). Ticklin the monster: jealousy induction in relationship, Journal of Social and Personal Relationships, 22,49. Geary, D.C., Rumsey, M., Bow- Thomas, C.C., & Hoard, M.C., (1999). Sexual Jealousy as a facultative trait: Evidence from the pattern of sex dierences in adults from China and The United States, Ethology and Sociobiology, 16, 355-363. Glass, S.P., Wright, S.P., & Thomas, L., (1992). Justications for extramarital relationships: the association between attitudes, behaviors and gender. Journal of Sex Research, vol 29. Grice, J.W., & Seely, E., (2000). The evolution of sex dierences in jealouay. Failure to replicate previous result, Journal of Research in Personality, 34, 348-356.

135
Goldenberg, J.L., Landau, M.J., Pyszczynsky, T., Cox, C.R., Greenberg, J., & Solomon, S., (2003). Gender- typical responses to sexual and emotional indelity as a fonction of mortality salience induced self- esteem stiving. Personality and Social Psychology Bulletin, 29, 15-85. Harris, C.R., (2003). A review of sex dierences in sexual jealousy, including self- report data, psychophysiological responses, interpersonal violence and morbid jealousy, Personality and Social Psychology Bulletin, 7, 102. Harris, C.R. (2002). Sexual and romantic jealousy in heterosexual and homosexual adults. Psychological Science, 13, 7-12. Harris, C.R., (2005). Male and female jealousy, still more similar than dierent, reply to Sagarin (2005), Personality and Social Psychology Review, 9, 76. Harris, C.R., & Christenfeld, N. (1996). Jealousy and rational responses to indelity across gender and culture. Psychological Science, 7, 379-379. Haskins, C., (2005). The state of aairs: exploration on indelity and commitment, The Family Journal, 13, 369. Hupka, R.B., & Bank, A.L., (1996). Sex dierences in jealousy: evolution or social construction?, Cross Cultural Research, 30, 24. Hupka, R.B., Buunk, B., Falus, G., Ante, F., & Ortega, E., (1985). Romantic jealousy and romantic evny: a seven- nation study, Journal of Cross- Cultural Psychology, 16, 423. Hupka , R.B., Otto, J., Tarabrina, N.V. & Reidl, L. (1993). Cross-cultural comparisons of nouns associated with jealousy and the related emotions of envy, anger, and fear. Cross Cultural Research: the Journal of Comparative Social Science, 27, 181-211. Hupka, R.B., & Ryan, J.M., (1990). The cultural contribution to jealousy: cross- cultural agression in sexual jealousy situations, Cross Cultural Research, 24, 51. Kenrick, D.T., Goth G.E., Trost M.R., & Sadalla, E.K. (1993). Integrating evolutionary and social exchange perspectives on relationships: eects of gender, self-appraisal and involvment level on mate selection criteria. Journal of Persobnality and Social Psychology, 64, 951-964. Kenrick, D.T., & Keefe, R.C., (1992). Age preferences in mates reect sex dierences in human reproductive strategies. Behavioral and Brain Sciences, 15, 75-133. Kenrick, D.T., Sadalla, E.K., Groth, G.E., & Trost, M.R., (1990). Evolution, traits and the stages of human courtship: qualifying the parental investment model, Journal of Personality, 58, 97-116.

136
Low, B.S., (1989). Sexual selection and human ornamentation. The sociobiology and human social behavior, Mathes, E.W., Roter, P.M., & Joerger, S.M., (1985). A convergent validity study of six jealousy scales, Psychological Reports, 50, 1143-1147. Michalski, R.L., Schackelford, T.K., & Salmon, C.A., (2005). Upset in response to siblings parteners indelities, Human Nature, vol 18, no 11, 74-84. Mullen, P.E., (1990). Jealousy and violence, Hong Kong Journal of Psychiatry, 15, 1-11. Murphy, S.M., Vallacher, R.R., Scheckeford, T.K., Bjorklund, D.F., & Yuger, J.L., (2005). Relationship experience as a predictor of romantic jealousy, Journal of Social and Personal Relationships, 22, 49. Nadler, A., & Dotan, I., (1992). Commitment and rival attractiveness: Their eects on male and female reactions to jealousy arousing situations. Sex Roles, 26, 293-310 Nannini, D.K., & Meyers, L.S., (2000). Jealousy in sexual and emotional indelity: an alternative to the evolutionary explanation, statistical data included, Journal of Sex Research. Parrot, W.G. (1991). The emotional experience of envy and jealousy. In P. Salovey (Ed.), The psychology of jealousy and envy (pp. 3-30). New York: Guilford Press. Parrott, G.W., & Smith, R.H. (2001). Distinguishing the experiences of envy and jealousy. Journal of Personality and Social Psychology, 64, 906-920. Paul, L., Foss, M.A., & Galloway, J., (1993). Sexual jealousy in young women and man: aggressive responsiveness to partener and rival, Agressive Behavior, vol 19, 401-420. Pfeier, S.M., & Wrong, T.P., (1989). Multidimensional Jealousy, Journal of Social and Personal Relationships, 6, 181. Pietrzak, R.H., Laird, J.D., Stevens, D.A., & Thompson, N.S., (2002). Sex dierences in human jealousy. A coordinated study of forced-choice, Evolutionary Psychology, vol 3, 273. Pillsworth, E.G., & Haselton, M.G., (2007). Womens sexual strategies: the evolution of long- term bonds and extrapair sex, Evolutoinary Psychology. Puente, S., & Cohen, D., (2003). Jealousy and the meaning (or nonmeaning) of violence, Personality and Social Psychology Bulletin, 29, 449. Rusu, A.S., & Bencic, A., (2007). Choosing a mate in Romania: a cognitive evolutionary psychological investigation of personal advertisements market, Journal of Cognitive and Behavioral Psychoterapies, vol 7, 27-43.

137
Sagarin, B.J., (2005). Reconsidering evolved sex dierences in jealousy: comment on Harris (2003), Personality and Social Psychology Review, 9, 62. Sagarin, B.J., Becker, D.V.,& Guadagno,R.E. (2003). Sex dierences (and similarities) in jealousy. The moderating inuence of indility expierence and sexual orientation of the indelity. Evolution and Human Behavior, 24, 17-23. Schmitt, B.H., (1988). Social comparison in romantic jealousy, Personality and Social Psychology Bulletin, 14, 374. Schmitt, D.P., (2005). Is short- term mating tha maladaptative result of insecure attachment? A test of compeling evolutionary perspectives, Personality and Social Psychology Bulletin, 31, 747. Schutzwohl, A., (2004). Which indelity type make you more jealous? Decision strategies in a forced-choice betwen sexual and emotional indelity, Evolutionary Psychology, 2, 121-128. Sesardic, N., (2003). Evolution of human jealousy a just-story or a just-so criticism?, Philosophy of the Social Sciences, 33, 427. Shackelford, T.C., Le Blanc, G.J., & Drass., E., (2000). Emotional reactions to indelity, Cognition and Emotion, 14, 643- 659. Sheets, V.L., & Wolfe, M.D., (2001). Sexual jealousy in heterosexuals, lesbiens and gays. Sex Roles, 44, 255- 274. Smart, C., (2006). The state of aairs: explorations in indelity and commintment, Sexualies, 9, 259. Straus, M.A., & Gellens, R.J., (1990). Physical violence in american families. Risk factors and adaptation to violence in 8.145 families, New Brunswich, NJ: Transactions. Strout, S.L., Laird, J.D.,Shafer A., & Thompson N.S., (2005). The eect of viviness of experience on sex dierences on jealousy, Evolutionary Psychology,3, 263-274. Symons, D. (1979). The evolution of human sexuality. New- York, Oxford University Press. Thornhill, N., (1992). Female short-term mating strategies. Ethology and Sociobiology, 4, 63-69. Townsend, J.M., (1989). Mate selection criteria. Ethology and Sociobiology, 10, 241-253. Wiederman, M.W. & Algeier, E.R. (1993). Gender dierences in sexual jealousy: Adaptionist or social learning explanation? Ethology-and-Sociobiology, 14, 115-140.

138
Wiederman, M.W., & Dubois, S.L. (1998) Evolution and sex dierences in preferences for short term mates: Results from a policy capturing study. Evolution and Human Behavior, 19, 153 170. Wiederman, M.W., & Kendall, E. (1999). Evolution, Sex and Jealousy; An investigation with a sample from Sweden. Evolution and Human Behavior, 20, 121-128. White, G.L., (1981). Jealousy and parteners perceived motives for attraction to a rival, Social Psychology Quarterly, no1, 24-30. Wood, W., & Eagly, A.H., (2002). A cross- cultural analysis of the behavior of women and men. Implications for the origins of sex dierences. Psychological Bulletin, 128, 600-72.

Capitolul 6
SEXUALITATEA S I DIZABILITATE Studii asupra persoanelor cu decient e intelectuale

Paula Cuibu s
In ultimele decenii, sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale (DI) a fost con stientizat a din ce n ce mai mult de c atre cercet atori, clinicieni, ngrijitori si p arint i. Expectant ele cu privire la sexualitate (care n mare m asur a depind de factori socio-culturali si personali, cum ar gradele de dizabilitate) trebuie modelate pentru a ajuta persoanele cu decient e intelectuale s a ajung a la o calitate a viet ii c at mai bun a. Este important s a se identice expectant ele ec arui pacient cu privire la sexualitate, precum si nevoia de asistent a medical a, n funct ie de dizabilit a ti. Sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale (DI) este un subiect care a devenit foarte popular nc a din anii 60, odat a cu dezvoltarea lozoei normaliz arii ap arut a n Scandinavia si apoi introdus a n America de Nord de c atre Wolf Wolfensberger. Cu toate acestea, lucr arile de specialitate au nceput s a apar a abia n anii 70 (DAbreu, 1974; Mitchel, Doctor & Butler, 1978; Mulhern, 1975; Shaddock, 1979; etc.). In Rom ania, abia din 2009 s-a ncercat init ierea unor programe de educat ie sexual a la acest segment de populat ie, dar f ar a a bazat pe date stiint ice efectuate pe populat ia rom aneasc a. Exprimarea sexualit a tii este un drept al omului. Needuc and persoanele cu decient e intelectuale (DI) n acest sens, li se ngr adesc practic ni ste drep139

140 turi umane de baz a, precum dreptul la viat a, la libertate si c autarea fericirii. Sfera social a de interact iune a persoanelor cu dizabilit a ti este n mare parte format a din ngrijitorii acestora (asistent i sociali, medici, kinetoterapeut i, p arint i, etc.). Ca urmare, se consider a c a este important a investigarea atitudinii acestora, deoarece sunt singurii care le pot asigura dob andirea deprinderilor sociale si experient iale necesare explor arii sexualit a tii si con stientiz arii modalit a tilor de autoprotejare (Swango-Wilson, 2008). Astfel, analiza percept iilor ngrijitorilor cu privire la comportamentele sexuale ale persoanelor cu decient e intelectuale este crucial a. Aceste percept ii trebuie studiate n detaliu, pentru a identica modul n care atitudinea ngrijitorilor afecteaz a participarea / accesul la reproducere a persoanelor cu DI. Sexualitatea se refer a la credint ele, comportamentele si sentimentele pe care un individ le are privind statutul de b arbat sau de femeie (SwangoWilson, 2004). Decient a intelectual a, conform American Psychiatric Association (1994) si British Psychological Society (2001) este denit a ca . . . afect iuni n funct ionarea intelectual a si adaptativ-social a care au fost dob andite naintea v arstei adulte. Aceste afect iuni presupun limit ari n dou a sau mai multe aptitudini de adaptare: comunicare, ngrijire personal a, s an atate, sigurant a, deprinderi sociale, academice, precum si decient e n sfera rat ionamentului practic, capacitatea de a lua decizii corecte, de a pro sau contra unor act iuni n diferite situat ii, prudent a si g andire moral a. Percept ia se dene ste prin credint e pozitive sau negative asupra unor act iuni sau comportamente (Swango-Wilson, 2008). Iar prin ngrijitor se nt elege persoana responsabil a de ngrijirea persoanelor cu decient e intelectuale si de asistarea acestora n ac tivit a tile de zi cu zi. Ingrijitorii sunt si singurii care le pot asigura dob andirea deprinderilor sociale privind integrarea n comunitate, explorarea sexualit a tii si con stientizarea modalit a tilor de protect ie mpotriva agresorilor sexuali sau a contact arii unor boli cu transmitere sexual a (Swango-Wilson, 2008).

Aspecte teoretice generale

In ultimii treizeci de ani, s-au publicat numeroase lucr ari de specialitate cu scopul de a-i ajuta pe p arint i si pe ngrijitori n problemele ce tin de igiena si sexualiatea persoanelor cu DI. Aceste lucr ari au fost declan sate de faimoase

141 cazuri medico-legale de sterilizare sistematic a practicat a n Occident. Problema major a n acele timpuri era pur si simplu s a steriliz am sau s a nu ster iliz am? Persoanele cu DI pot considerate ca ind candidat i ideali pentru sterilizare, datorit a vulnerabilit a tilor lor n ceea ce prive ste abuzurile sexuale. P arint ii continu a s a cear a sterilizarea copiilor cu dizabilit a ti deoarece, n concept ia lor, efectele steriliz arii nu pot dec at benece (Conod. si Servais, 2008). Incep and cu anii 80, studiile au nceput s a se axeze pe diferite aspecte ale viet ii sexuale a persoanelor cu DI. Cele mai abordate subiecte sunt nevoile de natur a sexual a, precum si modalit a tile de rezolvare a acestora cu ajutorul asistent ilor sociali, ngrijitorilor si a p arint ilor. Totu si, n majoritatea acestor articole, se fac put ine referiri la drepturile si nevoile specice ale persoanelor cu DI de a implicate n relat ii sexuale. (Spiecker si Steutel, 2002) Decient a intelectual a este evaluat a psihometric si corespunde unui coecient de inteligent a (intelligence quotient, IQ) de 69 sau mai put in. Cu toate acestea, studiile includ si persoanele care funct ioneaz a la un nivel mai nalt conform testelor IQ, dar sunt la limita funct ion arii intelectuale, conform denit iei date de American Psychiatric Association si American Association on Mental Retardation, (Bremble si Rose, 1999; Lindsay, 1999; Lindsay, Neilson, Morrison, si Smith, 1998; Lindsay si Smith, 1998; Rose, Jenkins, OConnor, Jones, si Felce, 2002). Spiecker, B. si Steutel, J.(2002) denesc retardul mental ca ind o limitare n sfera rat ionamentului practic, adic a n capacitatea de a lua decizii, de a c ant ari alternativele n anumite circumstant e. Dou a tipuri bazale ale rat ionamentului practic ar prudent a si g andirea moral a. Aceste limit ari sunt specice persoanelor cu DI si explic a nevoia acestor persoane de a primi un tratament special. P an a acum dou azeci de ani, datorit a acestor limit ari, persoanelor cu decient e intelectuale li se interzicea s a ia decizii pentru sine, dar, n momentul de fat a, se ncearc a o stimulare a acestor capacit a ti. Expectant ele unei persoane cu DI fat a de sexualitate variaz a considerabil n funct ie de gradul de dizabilitate (Conod si Servais, 2008). Studiile care au analizat activitatea sexual a la persoanele cu DI conform nivelurilor acestora de dizabilitate (Conod, 2002; Chamberlain et al., 1984; McGillivary, 1999; etc.) au demonstrat c a jum atate din persoanele cu dizabilit a ti intelectuale u soare

142 au avut contacte sexuale consensuale. La aceste studii au participat femei cu dizabilitate intelectul a medie si u soar a, iar rezultatele au demonstrat c a activitatea sexual a n cazul persoanelor cu decient a intelectual a u soar a este similar a cu cea a populat iei generale. Astfel, pentru a modela expectant ele persoanelor cu DI cu privire la sexualitate, trebuie evaluate nevoile lor specice, conform gradului lor de dizabilitate. Satisfacerea acestor nevoi presupune n primul r and educarea persoanelor cu DI despre ceea ce nseamn a sexualitate, din mai multe puncte de vedere: contracept ie, igien a, sarcin a, educat ie pentru bolile cu transmitere sexual a si ap arare mpotriva abuzurilor sexuale. Alte studii, care nu s-au axat pe investigarea nivelului de dizabilitate a participant ilor, sust in c a, n general, persoanele cu DI au o activitate sexual a mai sc azut a fat a de populat ia general a (Diederich si Graecen, 1996; Gust et al., 2003; etc.). Studii recente au ar atat c a si mediul n care tr aiesc aceste persoane are o foarte mare inuent a n activiatea lor sexual a (Conod si Servais, 2002). Optzeci si doi la sut a din persoanele cu DI slab a care frecventeaz a scoli mixte au avut contacte sexuale, pe c and doar patru la sut a din femeile cu DI slab a care frecventeaz a scoli pentru fete au avut contact sexual (McGillivary, 1999). Este extrem de greu s a g asim o denit ie exact a a actului sexual. O denire a actului sexual din punct de vedere strict ziologic (toate act iunile care implic a contactul cu aparatele reproductive reprezint a un act sexual) nu va niciodat a de ajuns, pentru c a atunci cum am cataloga o vizit a la ginecolog? Iar pe de alt a parte, un act poate sexual chiar dac a nu implic a contactul ntre aparatele reproductive, cum ar irtul, soapta, tinutul de m an a, etc. S-a ncercat denirea actului sexual n termeni de caracteristici mentale sau zice precum dorint a sexual a, arousal, sentimente si pl acere. De exemplu, dup a Alan H. Goldman (1977, p.268), dorint a sexual a este dorint a de a avea contact sexual cu o alt a persoan a pentru pl acerea pe care acel contact o produce, iar activitatea sexual a este activitatea ce tinde s a ndeplineasc a aceste dorint e. Aceast a denit ie a declan sat multe polemici, deoarece nu n toate cazurile un act sexual este realizat cu o alt a persoan a (de exemplu masturbarea), si nu toate activit a tile sexuale ndeplinesc dorint e sexuale ale individului. (Aici putem lua exemplul unei prostituate care face sex oral pentru bani sau al unui ngrijitor care masturbeaz a o persoan a cu retard mental

143 sever care are o crizaspastic a sever a, de si acest comportament nu aduce nicio pl acere sexual a ngrijitorului.) O alternativ a la aceast a denit ie (Spiecker si Steutel, 2002) ar aceea c a ...dorint a sexual a este dorint a pentru pl acere sexual a si activitatea sexual a este activitatea ce tinde sau intent ioneaz a s a mplineasc a dorint a individulul sau a altei persoane. Desigur, nici aceast a denit ie nu este perfect a. Sexualitatea este recunoscut a ca un drept al omului, iar acesta include dreptul la informat ie, educat ie, training, dreptul de a te c as atori, de a avea copii, de a primi consiliere familial a si consiliere genetic a. Cu toate acestea, sterilizarea este adesea r aspunsul la problemele ce ar putea ap area n urma contactului sexual, aceasta ind metoda cea mai convenabil a pentru familie. Mult timp, s-a considerat c a femeile cu DI reprezint a un pericol pentru societate (convingere prezent a chiar si n secolul XX), deoarece se credea c a dizabilitatea se transmite invariabil urm atoarei generat ii. Astfel, s-au depus eforturi imense pentru a preveni sarcina la femeile cu DI. Aceste practici includeau institut ionalizarea, sterilizarea; inclusiv legislat ia se concentra pe modalit a ti prin care s a reduc a amenint area perceput a pentru ordinea social a. Reprimarea sexualit a tii de c atre p arint i era foarte r asp andit a p an a n anii 80 si nc a este comun a. Statisticile au demonstrat c a mamele persoanelor cu DI au concept ii mai conservatoare cu privire la relat iile sexuale, dar tat ii par a mai deschi si n acest sens (c at a vreme este vorba de o relat ie heterosexual a) ace stia aleg and chiar s a- si duc a ii la prostituate. Pornind de la aceste idei, eugenia a p arut ca o solut ie pentru eliminarea din societate a mamelor cu retard mintal. Eugenia este stiint a mbun at a tirii genetice a omului, inuent at a de teoria lui Darwin, de important a eredit a tii n procesul de evolut ie si de cercet arile lui Mendel asupra tr as aturilor genetice transmisibile. Aceasta nseamn a pro movarea puterii eredit a tii pentru mbun at a tirea omului. Eugenia st a la baza distinct iilor f acute ntre rase si clase, ajung andu-se chiar si la concluzia c a ar exista clase superioare si c a acest fapt ar ceva natural si de necontestat (Block, 2002). In 1930, Brazilia simpatiza cu idealurile eugenice ale Germaniei (Block, 2002). In aceast a perioad a, s-au a emis legi eugenice pentru aprobarea c as atoriilor. Aceste legi interziceau c as atoria ntre persoanele cu DI. In 1962,

144 procedurile de sterilizare si lobotomia au fost interzise, dar nca se puteau practica n cabinete medicale particulare. In Statele Unite, mii de persoane cu DI au fost sterilizate conform legislat iei de la nceputul secolului XX. Studiile lui DAbreu, (1974) s-au dovedit extrem de importante n acest domeniu, acesta reu sind s a schimbe explicat iile biologice ale fenomenului (eugenie) n explicat ii de natur a cultural a. Astfel, pentru DAbreu, partea problematic a nu este ereditatea, ci inuent ele sociale si contextul cultural. Studiile (DAbreu, 1974) au demonstrat c a tinerii cu DI sunt foarte dezinformat i cu privire la sexualitatea lor, p arint ii evit and aceste subiecte, ba chiar mai mult, pedepsind astfel de ntreb ari. Filozoa normaliz arii, propus a n Scandinavia si apoi introdus a n Amer ica de Nord de c atre Wolfensberger (1970), a avut un impact enorm asupra credint elor fat a de persoanele cu DI si a creat noi provoc ari pentru cei care se ocupau de acestea. Fenomenul de normalizare reprezint a preocup arile cresc ande ce vizeaz a drepturile civile si a nceput s a se dezvolte nc a din anii 1960. Normalizarea presupune reintegrarea n societate a celor stigmatizat i datorit a diferitelor dizabilit a ti si subliniaz a important a ajut arii acestora pentru a tr ai o viat a c at se poate de normal a. Recunoa sterea faptului c a persoanele cu dizabilit a ti moderate sunt adesea capabile s a ia decizii independente sau semi-independente a ajutat procesul de normalizare. Aplicarea principiilor de normalizare pentru sexualitatea uman a cere recunoa sterea sexualit a tii si nevoilor persoanelor cu DI. In 1971, n Statele Unite, n declarat ia drepturilor pentru persoanele cu retard, s-a ment ionat c a orice membru al societ a tii trebuie s a aib a acelea si drepturi precum orice alt a persoan a. Inainte, copiii cu DI tr aiau separat i de familii, n institut ii, dar, datorit a noilor ideologii, reformelor politice si principiului normaliz arii, copiii cu DI de azi tr aiesc mpreun a cu p arint ii. Aceast a schimbare a contribuit la dezvoltarea lor social a si cea emot ional a (L ofgren-M artenson 2004). Ingrijitorii sunt inuent at i de noile reforme care accentueaz a dreptul la sexualitate pentru tot i indivizii, dar nu au informat ii despre cum trebuie s a se comporte fat a de persoanele cu DI. In consecint a, ace stia act ioneaz a ca un zid, de si zidurile institut iilor au fost d ar amate (L ofgren-M artenson, 2004).

145

Percept ii despre sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale

Atitudinile cu privire la sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale se pare c a au devenit mai liberale cu timpul. Studii de la sf ar situl anilor 70 si de la nceputul anilor 80 sugereaz a c a expresia sexualit a tii era controlat a de ngrijitorii persoanelor cu DI, care considerau aceste comportamente inadecvate (Haavik si Menninger, 1981; Mitchel, Doctor si Butler, 1978; Yool et al., 2003; etc.). Kempton si Kahn (1991) au f acut o analiz a a istoriei atitudinilor fat a de sexualitatea persoanelor cu dizabilit a ti intelectuale. P an a n 1960, sexualitatea acestui segment de populat ie erau total inacceptabil a. La nceputul anilor 1970, odat a cu dezinstitut ionalizarea si tendint a de normalizare, s-a nregistrat o schimbare spre recunoa sterea nevoilor sexuale si a drepturilor acestor persoane. Din acea perioad a, s-a nceput implementarea programelor de educat ie sexual a at at pentru persoanele cu DI, c at si pentru ngrijitorii acestora. In ultimii 15 -25 de ani, acest domeniu s-a confruntat cu foarte multe provoc ari, venite odat a cu cre sterea num arului de persoane cu SIDA din aceast a populat ie. Cea mai mare parte au contactat SIDA dup a abuzuri sexuale. De asemenea, recunoa sterea faptului c a mult i abuzatori sexuali au dizabilit a ti intelectuale a evident iat si mai mult nevoia unor programe de educat ie sexual a, traininguri, dezvoltarea abilit a tilor sociale si cre sterea stimei de sine la acest segment de populat ie. Studiile lui Edmonson si Wish, (1975) au ar atat c a majoritatea persoanelor cu DI au atitudini negative fat a de comportamentul sexual (masturbarea este rea, homosexualitatea si actul sexual n sine sunt rele). Timmers, Du Charme si Jacob (1981) au nregistrat o mbun at a tire n atitudinile persoanelor cu DI cu privire la comportamentul sexual ,de si, n medie acestea erau tot negative. Aceste atitudini negative sunt inuent ate de percept iile p arint ilor si ingrijitorilor fat a de expresia sexual a a persoanelor cu DI. Studiile din anii 80 (Haavik si Menninger, 1981) au demonstrat c a ngrijitorii tolerau s aruturile, tinutul de m an a, dar alte comportamente erau descurajate . Alte studii au ar atat c a persoanelor cu DI le era permis s a se masturbeze dar din nou alte comportamente erau interzise (Coleman & Murphy, 1980).

146 Studii mai recente, de la sf ar situl anilor 80 si nceputul anilor 90 sugereaz a c a atitudinile au devenit mai liberale (Toomey, 1989; Adams, Talon si Alcorn, 1992; Murray si Minnes, 1994; etc.). Aceste schimb ari pot reecta schimb ari n atitudinea fat a de sexualitate n general. Cercet arile n acest domeniu au demonstrat c a persoanele mai tinere (22-35, 30-39 de ani) au atitudini mai liberale comparativ cu persoanele mai n v arst a (Brantlinger, 1983; Murray si Minnes, 1994). De asemenea, s-a demonstrat c a aceste atitudini sunt inuent ate si de nivelul de educat ie: persoanele mai educate au atitudini mai liberale comparativ cu cele care au un nivel mai sc azut de educat ie (Brantlinger, 1983; Murray si Minnes, 1994). Alte studii au ar atat c a succesul programelor de educat ie sexual a depinde de atitudinile pozitive sau negative ale ngrijitorilor fat a de exprimarea sexual a a persoanelor cu DI (Chapman si Pitceathly, 1984; Michell et al., 1978). C ateva studii au demonstrat ecient a trainingului pentru a modela aceste atitudini (Hall, 1978; Rose si Holmes, 1991; Sumarah et al, 1988). Aceste rezultate au implicat ii pentru select ia si preg atirea personalului. McCabe (1999) a demonstrat c a, ntr-adev ar, ngrijitorii au atitudini mai liberale cu privire la sexualitatea si masturbarea persoanelor cu DI. Dar au atitudini mai put in liberale privind contactul sexual, relat iile homosexuale si implicarea persoanelor cu DI n luarea deciziilor ce presupun contacte sexuale. De asemenea, ngrijitorii de sex feminin au relatat un grad ridicat de ngrijorare c and era vorba de ngrijirea unor abuzatori sexuali cu DI. Totodat a, studiul a descoperit niveluri foarte sc azute de cuno stint e despre sexualitate n populat ia cu DI fat a de populat ia general a, inclusiv la persoanele care primeau educat ie sexual a. In aceste condit ii, un interes major trebuie acordat inform arii. In timp ce persoanele din populat ia general a primesc informat ii despre sexualitate din familie, de la prieteni si din alte surse, persoanele cu DI vor primi aceste informat ii din mass-media si de pe Internet, astfel de discut ii ind improbabile n familie (McCabe, 1999). Asta inseamn a c a persoanele cu DI nu vor putea verica acuratet ea informat iilor primite si nici nu vor discuta despre g andurile, sentimentele si experient ele lor cu alte persoane. A sadar nu este deloc surprinz ator c a persoanele cu DI au percept ii gre site fat a de propria sexualitate. McCabe (1999) a scos n evident a faptul c a ngrijitorii

147 neag a sexualitatea persoanelor cu DI si sunt hiperprotectivi n acest sens. In realizarea acestui studiu, ngrijitorii au fost extrem de reticent i: este u sor de nt eles nivelul sc azut de cuno stiint e al persoanelor cu DI despre sexualitate, av and n vedere c a sexualitatea este considerat a un subiect tabu n mediul n care tr aiesc. Majoritatea studiilor anterioare au fost integrate n realizarea Sexuality and Mental Retardation Inventory (SMRAI) pentru a evalua atitudinile ngrijitorilor fat a de sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale (Brantlinger, 1983; Murray si Minnes, 1994). Studiul realizat de Esterle M., Sastre M. si Mullet E. (2008) este un studiu care examineaz a important a factorilor situat ionali care pot inuent a judecata cu privire la sexualitatea persoanelor cu DI (v arsta, etiologia dizabilit a tii, autonomia, folosirea contracept iei, etc.). Rezultatele au fost consistente cu cele ale studiului lui Karellou (2003), conform c aruia persoanele mai tinere v ad mult mai acceptabile comportamentele sexuale ale persoanelor cu DI comparativ cu persoanele mai n v arst a. Ipoteza conform c areia etiologia dizabilit a tii persoanelor ar inuent a ntr-o oarecare m asur a judecata participant ilor (populat ia general a) a fost inrmat a. O a treia ipotez a, anume c a acceptabilitatea este cu at at mai mare cu c at autonomia persoanei cu DI este mai crescut a, a fost sust inut a de mai multe studii (Christian et al., 2002; Cuskelly si Gilmore, 2007; Yool et al., 2003; etc.). O alt a ipotez a, conform c areia acceptabilitatea ar trebui s a e mai mare n cazul persoanelor care folosesc contracept ie fat a de cei care nu o folosesc, a fost de asemenea conrmat a. Mai mult, aici s-a nregistrat efectul cel mai mare. Aceste concluzii sunt sust inute si de alte studii (Cuskelly si Gilmore, 2007; L ofgren-M artenson, 2004). Totodat a, rezultatele au dovedit c a acceptabilitatea este mai mare c and partenerii au aproximativ aceea si v arst a fat a de o situat ie n care un partener ar cu mult mai n v arst a dec at cel alalt, de unde cel mai n v arst a ar putea ie si n avantaj. Aceste diferent e au fost observate si n studiile lui L ofgren-M artenson si Stromsness (2004). Nu s-au nregistrat diferent e de gen, participant ii prezent and interes mai degrab a fat a de viitorii copii ai persoanelor cu decient e intelectuale.

148

Consimt am antul
O problem a major a n relat ie cu sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale este capacitatea limitat a de a- si da consimt am antul. Niederbahl si Morris (1993) au decoperit c a aceast a capacitate este str ans legat a de nivelul lor de cuno stint e, nivelul de dizabilitate si nivelul de adaptare. Cuno stint ele despre sex au un rol foarte important n capacitatea lor de a- si da consimt am antul n activit a ti sexuale. In ultimele patru decenii, s-au nregistrat schimb ari drastice cu privire la sexualitatea persoanelor cu DI: actul sexual ntre aceste persoane este acceptat, c at timp ambele persoane sunt n consens si nu afecteaz a alte persoane. Not iunea de consens n acest caz este un subiect extrem de controversat. A-t i da consimt am antul nseamn a a de acord cu ceva, dup a un demers de evaluare / c ant arire a tuturor opt iunilor disponibile si alegerea celei mai bune variante posibile (Niederbahl si Morris, 1993). Altfel spus, a consimt i la ceva nseamn a a avea informat ii adecvate despre acel lucru si a capabil de a c ant ari datele. In cazul unor persoane cu DI, nu este de ajuns faptul c a acestea si dau acordul, pentru ca actul s a e moral, deoarece acestea, n cele mai multe cazuri, nu au informat ii adecvate despre contactul sexual si mai mult nu au capacitatea de a c ant ari ce este bine si ce este r au pentru propria lor persoan a. Astfel, nu se poate vorbi de consens n adev aratul sens al cuv antului, c and este vorba despre persoane cu DI. Cu toate acestea ar imoral s a spunem c a aceste persoane nu au cum s a ia decizii asupra propriei persoane n orice situat ie. O solut ie n sensul acesta ar , ca n situat ii n care s an atatea lor zic a, psihic a sau calitatea viet ii depinde de astfel de decizii, aceste persoane s a e oarecum supravegheate de c atre un adult care i cunoa ste extrem de bine, stie de ce le este team a, ce le place sau ce nu le place (Niederbahl si Morris, 1993). Aceste persoane trebuie s a se pun a n locul persoanei cu DI, s a ia decizia nu pentru persoana cu DI, ci mpreun a cu ea, iar pe primul plan n luarea deciziei trebuie s a e calitatea viet ii persoanei cu DI. Inainte de a lua orice decizie care implic a contact sexual, persoana adult a trebuie s a analizeze atent situat ia, ca nu cumva una dintre persoanele cu DI s a prezinte elemente de exploatare, iar interesele s a e egale din partea ambelor persoane astfel nc at niciuna s a nu ias a cu un anume avantaj. Cu toate acestea adultul / ngrijitorul trebuie s a

149 aib a n vedere c a o ngrijire neadecvat a, adic a dac a persoana cu DI nu va stimulat a s a ia decizii proprii, aceasta poate deveni dependent a de personal, de ngrijitori. Adesea, persoanele cu DI sunt nv a tate s a cread a c a ceilalt i stiu ce este bine pentru ele, astfel nc at acestea nu contest a niciodat a deciziile care s-au luat pentru ele de c atre alte persoane. In acest sens, interzicerea activit a tilor sexuale din considerente ideologice sau convingeri religioase ale ngrijitorului vin n contradict ie cu principiile morale benece fundamentale (Niederbahl si Morris, 1993). Astfel, chiar dac a au limit ari n capacitatea de a lua decizii, ar trebui totu si s a poat a s a- si organizeze ei singuri viat a, at at c at pot. Distinct ia dintre retard moderat si retard mediu este c a cei cu retard moderat nu au capacitatea de a lua decizii pentru ei n si si, iar cei cu retard mediu nu au capacitatea de a lua decizii pentru ei n si si doar n situat ii mai complexe.

Abuzul sexual
Adult ii si copiii cu DI au un risc mai crescut de a abuzat i n comparat ie cu populat ia general a (Friedrich si Boriskin, 1978; Sobsey, 1994,1997; Verdugo, Bermejo si Fuertes, 1995; Westcott si Jones,1999; etc.). De si aceste persoane depun c ateodat a m arturie n tribunal (Haway si Gonsalves, 1985; Ilinois si Peters, 1986; Michigan si Karelse, 1985), acuzele lor sunt foarte rar luate n seam a si raportate autorit a tilor (Kebbel si Hatton, 1999; McNulty, Kissi-Deborah si Newsom-Davies,1995; Sobsey si Doe, 1991; Valenti-Hein si Schwartz,1993; Williams, 1995). Acest lucru contribuie la vulnerabilitatea lor (Perlman, Ericson, Esses si Isaacs, 1994). Alt factor care contribuie la vulnerabilitatea lor pentru abuzuri sexuale ar lipsa lor de cuno stint e n acest sens. S-a dovedit c a n cazul abuzatorilor sexuali cu DI, terapiile de modic ari cognitiv-comportamentale dau rezultate foarte bune, dar totu si aplic ari ale acestor terapii sunt foarte rar nt alnite (Eastgate, 2008 ). De si n acest domeniu mai este foarte mult de studiat, Seidman (2000) a dovedit c a declarat iile persoanelor cu DI care acuz a un abuz sexual merit a s a e luate n considerare. Studiile au demonstrat c a adolescent ii cu DI sunt considerat i credibili de c atre judec atori, n unele cazuri chiar mai credibili

150 dec at adolescent ii care nu au DI. (Bottoms, Nisse-Carris, Harris si Tyda, 2003). O sintez a a literaturii de specialitate (Sequeira si Hollins, 2003) a ajuns la concluzia c a persoanele cu DI experient iaz a un set de simptome psihopatologice si dicult a ti comportamentale n urma unui abuz sexual similare cu cele ale copiilor sau adult ilor din populat ia normal a care au fost supu si unor abuzuri sexuale. Din punct de vedere al dovezilor stiint ice, acest subiect nu st a foarte bine, deoarece aceste investigat ii nu se pot demonstra cauzal.

Masturbarea
Inc a persist a credint e, conform c arora persoanele cu DI sunt asexuali sau dimpotriv a, c a este foarte probabil ca ace stia s a comit a abuzuri sexuale. Masturbarea este principala modalitate de exprimare sexuala pentru persoanele cu DI (Eastgate, 2008 ). Astfel, masturbarea este foarte frecvent a la aceste persoane si, cu toate acestea, nu exist a programe de educat ie sexual a pentru a le nv a ta cum si c and aceste comportamente sunt adecvate. Masturbarea n cazul persoanelor cu DI este un subiect foarte sensibil, de care mult i ngrijitori si p arint i se feresc. Deseori acest comportament este tratat n mod ridicol sau ignorat pur si simplu (Walsh A., 2000). Adesea, persoanele cu DI nu au parte de educat ie sexual a, astfel, abilit a tile de comunicare, relat ionare sau evaluarea consecint elor propriilor comportamente si asupra altora, le lipsesc. Viat a privat a a persoanelor cu DI este strict limitat a. Adult ilor tineri cu DI nu li se permite s a ram an a singuri, explorarea sexual a ind astfel foarte limitat a, aproape inexistent a (Walsh A., 2000). Int alniri informale precum dansurile, care sunt considerate a o parte important a n dezvoltarea si nt arirea relat iilor sociale, sunt organizate extrem de rar pentru aceste persoane (L ofgren-M artenson, 2004). Peste jumatate din totalul programelor de Planinng Familial pentru persoane cu DI se adreseaz a comportamentelor sexuale inadecvate, iar peste 70% dintre acestea se adreseaz a masturb arii. Acestea includ persoane care se masturbeaz a n locuri publice, pentru perioade lungi de timp, se masturbeaz a p an a si provoac a r ani zice, fur a lenjerie intim a pentru a se masturba cu ea, sau devin frustrat i sau violent i dup a masturbare.

151 In cele mai multe cazuri ngrijitorii, consider a c a clientul lor are nevoie de educat ie pentru a nu mai efectua masturbarea n locuri sau situat ii inadecvate. Dar s-a demonstrat pe toate ariile promov arii s an at a tii, c a educat ia singur a, nu rezult a n schimb ari comportamentale. Astfel, este nevoie de o abordare mai comprehensiv a: Walsh, A. (2000) abordeaz a aceast a problem a prin prisma principiilor de respectare a drepturilor, demnit a tii si individualit a tii persoanelor cu DI. Programul porne ste de la asumpt ia c a masturbarea este un comportament normal si s an atos. Mai ales n cazul persoanelor cu DI, acesta poate singurul comportament care le aduce satisfact ia sexual a. O alt a asumpt ie a programului este aceea c a toate comportamentele umane comunic a ceva, iar acel ceva trebuie investigat at at din punct de vedere psihologic, c at si ziologic. Nu de put ine ori s-a descoperit c a persoanele cu DI comunicau prin comportamentul de masturbare c a anumite nevoi nu le erau satisf acute: infect ii sau iritat ii n zona genital a, nevoia unor haine mai confortabile, c autarea atent iei, etc. A treia asumpt ie a programului porne ste de la ideea c a, folosind altenative care sunt mai restrictive dec at este necesar, se limiteaz a demnitatea si independent a persoanelor cu DI. Astfel, un program ecient trebuie s a porneasc a de la ntrebarea dac a intervent ia mbun a te ste calutatea viet ii clientului (pentru detalii, a se vedea Walsh, 2000).

Homosexualitatea
Homosexualitatea a fost subiectul care a creat cele mai multe controverse. Atitudinile fat a de homosexualitate au fost n general negative si mult mai restrictive dec at fat a de comportamentele heterosexuale (Mulhern, 1975; Mitchell et al., 1978; Shaddock, 1979; Adams et al., 1982; Blunt et al., 1984; Johnson si Davies, 1989). La persoanele cu DI sunt raportate extrem de rar comportamente homosexuale, acest fenomen put and avea mai multe cauze. Una dintre posibilele cauze poate modul n care aceste persoane sunt socializate si mai ales faptul c a astfel de comportamente sunt pedepsite. Se consider a adesea c a persoanele cu DI sunt oricum anormale, iar astfel de comportamente sunt luate ca ni ste deviat ii inutile (L ofgren-M artenson, 2008).

152

Consilierea genetic a n leg atur a cu decient ele mintale

Unii activi sti pentru drepturile persoanelor cu dizabilt a ti sunt total mpotriva consilierii genetice, subliniind c a diagnosticul prenatal este o modalitate a societ a tii de a elimina dizabilitatea (Saxton, 1987). Morris (1992, p.17) apreciaz a c a societatea alege s a aloce resurse enorme pentru prevenirea dizabilit a tii si aloc a foarte put in pentru tratarea acesteia. Problema pentru ei este existent a noastr a, iar tratamentul este eliminarea noastr a. Waxman (1994) argumenteaz a c a societatea vede femeile ns arcinate cu dizabilit a ti ca pe o amenint are pentru starea de bine a populat iei. Studiile lui Tymstra et al. (1991) au demonstrat c a dou a treimi din femei consider a important a consilierea genetic a, dar doar jumatate din ele ar opta pentru diagnostic prenatal. Majoritatea persoanelor care sunt mpotriva consilierii genetice consider a c a diagnosticul prenatal duce inevitabil spre eliminarea fetusului daca se descoper a o anomalie (Chen si Schiman, 2000). Cu toate acestea, studiile EversKiebomms et al. (1993) au ar atat c a procentajul persoanelor care apelau la consiliere genetic a din diferite motive, av and un risc crescut s a aib a un copil cu diferite tulbur ari, era mult mai mare dec at procentajul celor care optau pentru ntreruperea sarcinii. Rezultatele studiului lui Chen, E. si Schiman, J. (2000) arat a c a p arerile persoanelor cu diferite dizabilit a ti sunt mai nuant ate dec at cele ale activi stilor, majoritatea dintre acestea v az and consilierea genetic a si diagnosticul prenatal ca ind folositor sau foarte folositor. Foarte put ine dintre aceste persoane au evaluat consilierea genetic a prin prisma conceptelor eugenice, iar cei care erau contra diagnosticului prenatal aveau de regul a prea put in a informat ie despre acesta (de exemplu, credeau c a acesta nseamn a pur si simplu avortul). Este foarte important pentru evolut ia consilierii genetice s a se identice clar nevoile persoanelor cu dizabilit a ti, pentru a le putea ajuta, pentru a le acorda respectul cuvenit si pentru a le oferi cele mai bune servicii posibile, adaptate nevoilor lor. Studiile anterioare au demonstrat c a atitudinea ngrijitorilor persoanelor cu DI fat a de sexualitatea acestora inuent eaz a masiv rezultatele si ecient a programelor de educat ie sexual a. Cei permisivi le ofer a diferite oportunit a ti de a- si explora sexualitatea, de la asigurarea momentelor de intimitate p an a

153 la organizarea diferitelor oportunit a ti de a face noi cuno stint e, dansuri, discoteci, etc. Astfel, identicarea atitudinilor ngrijitorilor fat a de sexualitatea persoanelor cu decient e intelectuale are implicat ii at at la nivel de select ie a personalului c at si la nivel de instruire a p arint ilor si efectuarea de traininguri pentru ngrijitori n cazul n care se identic a atitudini dezadaptative. Un program ecient de intervent ie trebuie pornit de la ,,baz a, adic a de la identicarea atitudinilor ngrijitorilor cu privire la acest subiect. Dup a aceea, n funct ie de rezultatele obt inute, se init iaz a traininguri de instruire a ngrijitorilor. Av and n vedere istoria recent a a Rom aniei (mai exact, perioada comunist a, n care persoanele cu orice fel de dizabilitate erau efectiv exculse din societate si institut ionalizate), n sistemul educat ional de azi se simte nevoia unor asemenea intervent ii. S-a demonstrat c a trainingurile au ntr-adev ar un impact benec asupra atitudinilor ngrijitorilor (Brantlinger, 1983; Hall, 1978; Sumarah et al., 1988; Rose si Holmes, 1991). Aceste traininguri ar trebui s a includ a bune practici si leguile cu privire la drepturile persoanelor cu DI (mai ales dreptul de exprimare a propriei sexualit a ti): n primul r and, personalul trebuie instruit s a sust in a si s a ncurajeze exprimarea sexual a n contextele potrivite si s a nu se omit a informat ii despre homosexualiate si masturbare (Harvey, 1983).

Referint e
Aysegul I., Tas F., Dilek B. si Zeynep C. (2009). Sexuality in Adolescents with Intellectual Disabilities. Sex Disabil, 27, 2734. Swango-Wilson A. (2008). Caregiver Perception of Sexual Behaviors of Individuals with Intellectual Disabilities. Sex Disabil, 26, 75-81. Chen E. si Schiman J. (2000). Attitudes Toward Genetic Counseling and Prenatal Diagnosis Among a Group of Individuals with Physical Disabilities. Journal of Genetic Counseling, 9, 137-152. Block P. (2002). Sexuality, Parenthood, and Cognitive Disability in Brazil. Sexuality and Disability, 20, 7-29. Cook J. (2000). Sexuality and People with Psychiatric Disabilities. Sexuality and Disability, 18, 195-206.

154
Walcott D. (1997). Family Life Education for Persons with Developmental Disabilities. Sexuality and Disability, 15, 91-98. Esterle M., Mu noz Sastre M. si Mullet E. (2008). Judging the Acceptability of Sexual Intercourse Among People with Learning Disabilities: French Laypeoples Viewpoint. Sex Disabil, 26, 219-227. Karellou J. (2003). Development of the Greek Sexuality Attitudes QuestionnaireLearning Disabilities (GSAQ-LD). Sexuality and Disability, 21, 113-135. Karellou J. (2003). Laypeoples Attitudes Towards the Sexuality of People with Learning Disabilities in Greece. Sexuality and Disabilit, 21, 65-84. L ofgren-M artenson L. (2004). May I? About Sexuality and Love in the New Generation with Intellectual Disabilities. Sexuality and Disability, 22, 197-207. L ofgren-M artenson L. (2009). The Invisibility of Young Homosexual Women and Men with Intellectual Disabilities. Sex Disabil, 27, 21-26. Walsh A. (2000). IMPROVE and CARE: Responding to Inappropriate Masturbation in People with Severe Intellectual Disabilities. Sexuality and Disability, 18, 2739. DenBoer J. (2008). The Facts of Life and More: Sexuality and Intimacy for People with Intellectual Disabilities. Sex Disabil, 26, 51-53. Bottoms B., Nysse-Carris K., Harris T. si Tyda K. (2003). Jurors Perceptions of Adolescent Sexual Assault Victims Who Have Intellectual Disabilities. Law and Human Behavior, 27, 205-2007. McCabe M. (1999). Sexual Knowledge, Experience and Feelings Among People with Disability. Sexuality and Disability, 17, 157-170. Courtney J., Rose J. si Mason O. (2006). The Oence Process of Sex Oenders with Intellectual Disabilities: A Qualitative Study. Sexual Abuse: A Journal of Research and Treatment, 18, 169-191. Davies D. (2000). Sex and Relationship Facilitation Project for People with Disabilities. Sexuality and Disability, 18, 187-194. Yool L., Langdon P. si Garner K. (2003). The Attitudes of Medium-Secure Unit Sta Toward the Sexuality of Adults with Learning Disabilities. Sexuality and Disability, 21, 137-150.

155
Eastgate G. (2008). Sexual Health for People with Intellectual Disability. Salud P ublica de M exico, 50, 255-259. Conod L. si Servais L. (2008). Sexual Life in Subjects with Intellectual Disability. Salud P ublica de M exico, 50, 230-238. Sequeira H. si Hollins S. (2003). Clinical Eects of Sexual Abuse on People with Learning Disabiliy. British Journal of Psychiatry, 182, 13-19. Spiecker B. si Steutel J. (2002). Sex Between People with Mental Retardation: an Ethical Evaluation. Journal of Moral Education, 31, 155-169. Sava Florin (2004). Analiza Datelor n Cercetarea Psihologic a. Metode Statistice Complementare. Cluj-Napoca: ASCR ( Asociat ia de S tiint e Cognitive din Rom ania).

Capitolul 7
MITURILE DESPRE VIOL O evaluare a perspectivelor teoretice

Andra-Teodora Felea
Violul este un fenomen complex din perspectiv a social a, antropologic a si psihologic a. Acest act are o istorie si este adesea considerat o crim a de natur a politic a. Limitele si sensul violent ei sexuale, precum si modul n care este denit a si judecat a, sunt supuse istoriei. Judecarea violului pune in discut ie posibilul consimt am ant al victimei si include analiza deciziilor, a voint ei si a autonomiei sale. Propun ca denit ie de lucru pe aceea a lui Susan Brownmiller, enunt at a n cartea ei revolut ionar a, Against Our Will: dac a o fe meie alege s a nu aib a relat ii intime cu un anumit b arbat si b arbatul alege s a act ioneze mpotriva voint ei ei, acesta e actul criminal de viol (Brownmiller, 1975). Aceasta nu a corespuns ntotdeauna cu denit ia legal a. Reprezentarea violului n con stiint a colectiv a e nc arcat a de mituri, stereotipuri si prejudec a ti (Burt, 1991). Analiza acestor reprezent ari si a funct iei pe care o ndeplinesc poate ajuta la formularea unor argumente politice si programe practice de intervent ie n scopul modic arii c ampului cultural care permite existent a acestui tip de violent a si u surarea readapt arii victimei.

157

158

Scurt istoric
Percept ia asupra violului ntre secolele XIII-XX De-a lungul timpului, atitudinile fat a de viol, la nivel social, nu au variat semnicativ. Din secolul XIII p an a n secolul XX, sistemul judiciar a suspectat victima si a urm arit s a i identice scopul nem arturisit si bunele moravuri. N. Elias (1973) noteaz a n La Civilization des moeurs faptul c a normele de agresivitate variaz a n timp. In primul r and, din punct de vedere juridic, violul era perceput n aceast a perioad a drept o ofens a adus a b arbatului tat al, sot ul, tutorele - proprietarul femeii, iar atingerea adus a unui bun era perceput a ca o ofens a major a. Sistemul juridic i refuza femeii statutul de int a st ap an a pe sine. Cuvintele folosite n unele procese fac tangibil acest aspect al apartenent ei fat a de un b arbat. De exemplu, acuzatul e nvinuit de adulter si nu de viol (vezi povestea lui J. Papon, secolul XVI, Recueil darrests notables des cours souveraines en France, Paris 1648, p.1259); de si judec atorul ret ine crima ca viol, cuv antul folosit n sentint a e cel de adulter - prejudiciul adus sot ului e mai presus de cel adus femeii. Un alt termen expresiv si uzual n textele vremii, care sugereaz a combinat ia dintre hot ie si viol, asimil and violarea unei femei cu r apirea sa e termenul de rapt. Suferint a victimei nu apare dec at ca element secundar. G. Vigarello (1998) consider a c a are loc o ampl a schimbare teoretic a atunci c and, n Codul Penal din 1792, n Frant a Luminilor nu se mai utilizeaz a termenul de rapt, ci de viol, refocaliz andu se atent ia asupra prejudiciului adus individului si nu tutorelui. Ins a termenul nu e precizat explicit si ideea tradit ional a a superiorit a tii b arbatului e cea dominant a. Actul nu a schimbat aproape deloc situat ia femeii sau modalitatea de judecare a violului. Inegalitatea continu a n scopul protej arii institut iei familiei. S i n restul Europei situat ia e similar a, conform uneia din cele mai importante analize istorice a violului, respectiv cartea lui Susan Brownmiller (1975). Descoperirea violatorului P. Brouardel nregistreaz a n cartea lui, Les Attentats aux moeurs (1909), o schimbare de perspectiv a la nceputul secolului XX pentru prima dat a, violatorul e perceput ca individ cu tr as aturi personale si o viat a interioar a, cu

159 anumite impulsuri care i determin a gesturile. Identitatea si caracteristicile sale primesc atent ie: problema atentatelor la moravuri este una dintre cele mai evoluate n ace sti ultimi ani, partea psihiatric a ind, dup a el, esent ial a n aceast a schimbare.

Teorii asupra violului

Teoria atavic a In aceast a perioad a s-au conturat teoriile atavice ale lui Lombroso si Morel (1891), care au conceput violatorii drept int e degenerate, imbecile. Destinul individual devine teoretizat prin prisma biologiei. Proiectul lui Krat-Ebing din 1886 se impune drept un pionierat n integrarea criminologiei si psihiatriei: ncercarea mea are scopul de a servi drept ghid pentru cazurile discutabile, de ecare dat a c and e vorba de un delict sexual. (Kraft-Ebing, 1886) Totu si, lucrarea sa caracterizeaz a neclar violatorul (degenerat, primitiv etc.). Teoria psihanalitic a Sigmund Freud (1856-1939) nu a scirs nimic despre viol. Cu toate acestea, teoriile sale despre dezvoltarea sexual a si despre feminitate au fost favorabile prolifer arii miturilor despre viol. Susan Brownmiller (1975) atrage atent ia c a b arbat ii au violat si nainte femei, ns a, p an a la Freud, nu au avut fundamentarea ideologic a a masochismului inerent femeii, a dorint ei acesteia de a suferi si de a violat a. S. Freud a enunt at aceast a dogm a n eseul din 1924, The Economic Problem in Masochism, care sust ine c a expresia maturit a tii sexuale feminine, a stadiului genital ultim, cuprinde acceptarea pasivit a tii si durerii asociate rolului biologic de femeie. Multe din prejudec a tile actuale despre viol sunt nr ad acinate n psihanaliz a. Problema psihanalizei merit a dezb atut a, deoarece aceast a ideologie e nc a pregnant a la nivelul con stiint ei sociale si nc a e considerat a de mult i un prototip al psihoterapiei. Helene Deutsch si Karen Horney sunt dou a psihanaliste de except ie, dar care au discutat sexualitatea feminin a n termeni freudieni si pe care Susan Brownmiller le catalogheaz a drept tr ad atoare ale propiului sex. Brownmiller consider a totu si c a, de si teoriile lor au adus nenum arate prejudicii femeilor, ele

160 trebuie admirate pentru fort a cu care au explorat psihosexualitatea feminin a a sa cum a fost ea condit ionat a de b arbat i. Helene Deutsch a dezvoltat, n Psihanaliza femeilor (1944-1945), teza masochismului feminin. Ea sust ine c a violul e o experient a arhetipal feminin a. Femeile dezvoltate adecvat din punct de vedere sexual si accept a rolul si durerea asociat a violului, pe care nvat a s a o aprecieze, din cauz a c a ele au misiunea de reproducere a speciei. Intreaga dezvoltare a funct iilor reproductive a femeilor e sust inut a de masochism. Karen Horney (1933) sust inea la r andul ei c a acuzat ia de viol adus a la judecat a e n general o fantezie de viol extrem de verosimil a, care exprim a ce si doresc, de fapt, femeile. Ea acord a important a interpret arii viselor n scopul demonstr arii primordialit a tii vaginului contra postulatului freudian al primordialit a tii penisului. Violul ap area instinctiv n visele fetelor sub diferite m a sti, tocmai ca dovad a c a ele con stientizeaz a necesitatea penetr arii. Karen Horney sust ine n schimb c a masochismul la femei e condit ionat si nt arit cultural, mai degrab a dec at ceva nn ascut. Grosso modo, violatorul era denit de psihanali sti drept victima unei frenezii sexuale incontrolabile, de natur a infantil a, rezultat al unui impuls natural deformat al complexului dipian. Actul de viol era o suprareact ie nevrotic a izvor at a din sentimente de inadecvare. In concluzie, era vorba de un psihopat sexual. Violatorii erau, conform concept iei lui Benjamin Karpman (1954) n The Sexual Oender and His Oenses, victimele unei boli, pentru care mult i dintre ei sufer a mai mult dec at victimele lor. Dr. David Abrahamsen (1954) enunt a c a frustrarea sexual a provocat a de sot ie e unul din factorii motivatori ai violului, care poate descris drept expresia dorint ei de a- si supune mamele. Abordarea sociologic a Susan Brownmilller acord a o important a major a sociologiei actului criminal. Acesta este un moment esent ial, pentru c a a pus sub lumina datelor statistice multe din miturile care obscurau fenomenul violului. Sociologia exploreaz a nivelul microsocial, cel mediu si cel macrosocial al realit a tii. Obiectul de studiu l constituie realitatea social a construit a din structuri, fort e si condit ii obiective, dar si din realitate subiectiv a. Prin prisma acestei perspec-

161 tive, e dezv aluit c ampul cultural care educ a criminalul. In 1971, Menachem Amir, un sociolog israelian, a publicat un studiu despre violurile din Philadelphia, nceput cu 10 ani nainte Patterns of Forcible Rape, primul studiu pragmatic, care analiza n ad ancime natura violului si a violatorilor. Mentorul s au, Marvin Wolfgang, formulase teoria subculturii violent ei, n 1967, mpreun a cu Franco Ferracuti. Aceasta e reprezentat a de p atura social a a celor marginalizat i, s araci, din clasele de jos, preponderent afro-americani, ale c aror valori se denesc mpotriva culturii dominante. Violent a si agresiunea zic a reprezint a un stil de viat a, mai ales pentru tineri. Pentru ace stia, actele antisociale si agresiunea zic a reprezint a o demonstrat ie a masculinit a tii si vigorii principiul de baz a al acestei organiz ari put and considerat idealul macho. Conformarea la acest model e indispensabil a dob andirii unui statut, a unei identit a ti si a unei reputat ii pentru t an arul din clasa de jos. Autorii atrag atent ia direct asupra ratei omuciderii si gradului de valorizare a temelor violente n r andul acestei populat ii. E vorba de criminali format i de condit iile sociale. Studiul lui Amir a plasat violatorul n interiroul acestei subculturi a violent ei. Violatorul tipic se dovede ste a un individ n mare parte obi snuit cu violent a, dar care nu mp art a se ste prea multe cu portretul creat de psihanaliz a. Patternurile violului provin din arhiva departamentului de polit ie din Philadelphia, din 1958 p an a n 1960, n total 646 cazuri si 1,292 f apta si. In 43% din cazuri s-a act ionat n perechi sau n grupuri, deci nu e vorba de un infractor introvertit si solitar, a sa cum sust in miturile despre viol. V arsta medie e de 23 ani, dar grupul de v arsta cel mai probabil s a comita viol se situeaz a ntre 15-19 ani. Nou azeci la sut a dintre violatori apart ineau clasei de jos a scalei ocupat ionale. Un sfert mai fuseser a prin si pentru furt, atacuri si conduit a turbulent a. Doar nou a la sut a mai fuseser a acuzat i de viol. Majoritatea victimelor erau femei care locuiau n aceea si zon a. S aptezeci si unu la sut a din violuri au fost pl anuite, neind o izbucnire spontan a a dorint ei nest ap anite. O p atrime din violuri nu au fost pl anuite, ind datorate oportunit a tii sau consumului anterior de alcool. Cele mai multe violuri aveau loc la sf ar situl s apt am anii, noaptea, cele mai periculoase ore pentru femei ind ntre 8 seara si 2 dimineat a. In 85 % din cazuri s-a folosit o form a de fort a zic a ori o arm a, n 15% intimidarea verbal a sau prezent a zic a a f apta silor a fost sucient a.

162 Prolul a fost ncadrat ntre cel al t alharului si cel al agresorului care comite v at amare corporal a grav a. Susan Brownmiller observ a c a, n mod paradoxal, violul exprim a at at ur a, c at si dorint a sexual a.

Perspectiva evolut ionist a asupra violului

Motivul pentru care societatea nu a reu sit s a opreasc a violul e faptul c a majoritatea oamenilor nu nt eleg de ce oamenii au dorint ele, emot iile si valorile pe care le au. Pe scurt, ei nu cunosc explicat ia ultim a, evolut ionist a, a cauzei pentru care oamenii sunt ceea ce sunt. Aceast a limit a n nt elegere a mpiedicat descifrarea corect a a cauzelor proxime, imediate ale violului (gene, mediu, ontogenez a, condit ionare, ziologie, psihologie) si implementarea modic arilor comportamentale potrivite. (Thornhill & Palmer, 2000). Aplicarea teoriei evolut ioniste n investigarea violului poate corecta multe din prejudec a tile care nv aluie acest act criminal. S tiint ele evolut ioniste sust in c a motivat ia violului e una primar sexual a. Cauza distal a a violului se a a n dimorsmul sexual. Violul e abordat n aceast a manier a ca si strategie reproductiv a. Actul de viol reprezint a o sustragere de la procesul de alegere a partenerului sexual de c atre femeie si, ca atare, interfereaz a cu strategiile ei reproductive. Evolut ia nu a favorizat ca femelele s a se reproduc a cu orice mascul, ori ca masculii s a se acupleze doar cu femelele care accept a acest lucru dac a ar favorizat doar reproducerea consensual a, violul nu ar exista la nicio specie cu reproducere sexuat a. Dimorsmul sexual si sistemul de mperechere R. Trivers (1972) lanseaz a ipoteza conform c areia dimorsmul sexual (o serie de caractere morfologice, comportamentale si psihologice care diferent iaz a cele dou a sexe) este cel mai probabil rezultatul act iunii select iei sexuale determinate de costurile mperecherii. Intensitatea competit iei depinde de c at de mult se poate c a stiga. Miza competit iei o reprezint a investit ia celuilalt sex, investit ie care nu este egal a. Indivizii din categoria sexului care investe ste cel mai mult sunt n pozit ia de alegere a partenerilor, iar indivizii din cel alalt sex concureaz a cu congenerii (select ie intrasexual a) se lupt a ntre ei, iau init iativa n curtare, fac gesturi riscante (de exemplu, dansul nupt ial al unor specii de animale este de fapt un

163 handicap, n sensul cre sterii vizibilit a tii fat a de pr ad atori). Oamenii sunt u sor poligini (Alexander, 1979; Daly & Wilson, 1983; Geary, 1998), adic a b arbat ii au dezvoltat strategii de mperechere cu mai mult de o partener a pe parcursul viet ii. Diferent ele de investit ie parental a nu sunt a sa de pronunt ate la oameni precum la majoritatea mamiferelor. Cu toate acestea, b arbat ii se reproduc consum and un minim de timp si energie. Deoarece ngrijirea unui copil cere un angajament mai mare din partea femeii, ncep and cu lunga perioad a de gestat ie si continu and dup a na stere, femeia caut a un partener care s a o ajute si s a o protejeze. In schimb, scopurile genetice ale b arbatului sunt atinse mai bine prin a ns am ant a un num ar c at mai mare de femei. Aceast a diferent a n ceea ce prive ste abilit a tile de fertilizare st a la baza unor conicte de interese evolutive referitoare la strategiile de reproducere ntre cele dou a sexe (Trivers, 1972). Din acest motiv masculii sunt mai put in discriminant i n privint a partenerelor, sunt mai dornici s a se acupleze si au un interes major si satisfact ie n sexul impersonal, spre deosebire de femele. Aceast a tr as atur a a evoluat din cauz a c a ea sust ine un num ar mare de parteneri n context evolut ionist. D. Symons a f acut observat ia c a peste tot sexul e nt eles drept ceva ce femeile au si b arbat ii doresc (Symons, 1979, p.253). B arbat ii sunt dispu si s a cheltuiasc a resurse nelimitate n acest scop, de exemplu, n pornograe sau prostitut ie. In acord cu teoria lui Trivers (1972), exist a numeroase studii care arat a c a femeile, spre deosebire de b arbat i, manifest a o puternic a preferint a spre atributele referitoare la resursele necesare cre sterii si supraviet uirii copiilor. Astfel, de obicei, sunt orientate spre atribute ce indic a puterea nanciar a a partenerului, statutul social, dorint a de a avea copii, precum si dorint a de implicare n relat ii de lung a durat a, eventual n c as atorie. Femeile prefer a b arbat ii simetrici, simetria ind cel mai bun marker al calit a tii genetice si fenotipice a unui organism. Atractivitatea zic a reect a s an atatea developmental a si hormonal a si denot a gene care vor promova producerea de urma si cu sanse crescute de supraviet uire si reproducere. De asemenea, femeile caut a parteneri sexuali cu caractere genotipice diferite de cele proprii. T in and cont de c at de mare e investit ia pe care o face femeia atunci c and na ste, e esent ial s a aleag a un partener s an atos genetic astfel nc at reproducerea s a se soldeze cu un succes. Ret inerea spermei si orgasmul sunt asociate cu simetria parteneru-

164 lui si cu capacitatea si dorint a unui b arbat de a investi n relat ie si e o indicat ie a calit a tii sale genetice (Thornhill & Furlow, 1998). Violul ca tip de select ie sexual a Smuts si Smuts (1993) consider a constr angerea sexual a un al treilea proces al select iei sexuale, al aturi de alegerea partenerului si competit ia intrasexual a. Prin procesul de alegere, femeia ghideaz a cursul evolut iei p an a n punctul n care alegerile ei sunt nesocotite. Acest fapt are costuri mari pentru femei, a sa c a ele au dezvoltat mecanisme care s a reduc a violul, cum ar aliant e cu alte femei sau parteneriate cu b arbat i. S-a ar atat c a femeile c as atorite sunt mai put in afectate, ca si grup social, de viol dec at cele nec as atorite. Select ia favorizeaz a tr as aturi care aduc solut ii mai bune la problemele din mediu. Dup a Brownmiller, acesta e aspectul cel mai important al dependent ei istorice a femeii - domesticirea ei prin mperechere pentru protect ie. In A Natural History of Rape, Randy Thornhill si Craig T. Palmer (2000) conceptualizeaz a violul drept strategie reproductiv a programat a genetic. Violul ca artefact al altor adapt ari Artefactul (by-product) nu este asociat direct cu reproducerea; apare deoarece, din nt amplare, a fost asociat cu o adaptare a mecanismelor psihologice care produc dorint a sexual a intens a la b arbat pentru acuplare cu multe femei, nevoi sexuale spontane, motivat ia sexual a general constant a si mai put in discriminant a: b arbatul tipic e ntruc atva atras de majoritatea femeilor, n timp ce femeia tipic a nu e atras a sexual de majoritatea b arbat ilor (Symons, 1979). Violul e, a sadar, un artefact al adapt arilor care produc predispozit ia masculilor spre promiscuitate si poligamie. Asta pentru c a niciunul dintre mecanismele adaptate implicate aici n au fost selectat specic pentru viol, ci pentru promovarea succesului reproductiv n alte contexte. Violul ca adaptare Violul ar putea o adaptare rezultat a prin mecanismul select iei sexuale pentru c a ofer a avantaje la nivel de reproducere.

165 B arbat ii nu au dezvoltat un organ special pentru viol, cum se nt ampl a, de exemplu, n cazul mu stei-scorpion (Panorpa vulgaris ). Inseamn a c a posibilele adapt ari pentru viol trebuie s a e de natur a psihologic a. Dac a exist a asemenea adapt ari este pentru c a beneciile distale (producerea descendent ilor) au surclasat costurile ultime (consecint ele negative pentru tnessul individual, cum ar pedeapsa sau r anirea). Dar, ca orice adaptare, violul si poate atinge scopul prin mecanisme proxime. Astfel, determinarea existent ei acestor adapt ari necesit a identicarea structurilor cognitive rezultate prin select ie natural a: 1. Structuri cognitive care motiveaz a b arbat ii ce nu au acces la femei, ori la suciente resurse, s a violeze: a. Ipoteza depriv arii de partenere (Lalumiere et al., 1996) argumentul ar faptul c a violul e comis mai ales de persoane din clasa de jos, care au un acces redus la resurse, cum arat a si studiul lui Amir din 1971. Au loc mai multe violuri n zone cu venit sc azut (Perkins et al. 1996) si b aiet ii din zone cu statut socioeconomic redus sunt mai predispu si s a violeze (A. J. Figueredo et al., 1999). Ei compenseaz a n acest mod pentru condit iile care le-au fost date; e o tactic a condit ionat a de cauze proxime (calitate fenotipic a redus a, acces sexual limitat etc.); b. Ipoteza depriv arii de relat ii de durat a si de intimitate ncep and din copil arie, n absent a unor p arint i implicat i, din cauza problemelor socioeconomice si a unui mediu n care, n general, relat iile sociale sunt scurte si f ar a implicat ii. O experient a developmental a important a ment ionat a aici e respingerea perceput a din partea potent ialilor parteneri si un istoric de relat ii heterosexuale f ar a ata sament (Malamuth, 1996; 1998); 2. Structuri cognitive prin care selecteaz a victime fertile, datorit a sansei ca dintr-o singur a copulare s a rezulte urma si viabili 62% dintre victime aveau v arsta ntre 11-29 ani, doar 6% erau peste 30 ani si 29% sub 11 ani (Kilpatrick et al., 1992); 3. Structuri cognitive care detecteaz a vulnerabilitatea unei potent iale victime; 4. Structuri cognitive care produc excitat ie sexual a diferit a n situat ia de viol;

166 5. Structuri cognitive sau ziologice care duc la diferent a de ejaculare n situat ia de viol fat a de ejacularea n timpul activit a tii sexuale consensuale; 6. Structuri cognitive care i motiveaz a pe masculi s a violeze sub presiunea sperm competition (competit ie a spermei). Pentru majoritatea acestor mecanisme, Randy Thornhill si Craig T. Palmer nu au adunat suciente dovezi empirice. Modelul conuent ial al agresivit a tii sexuale (Malamuth, 1995) E un model bine sust inut empiric, care combin a teoriile feministe asupra violului cu cele evolut ioniste. Burt (1980) a teoretizat c a anumite atitudini joac a un rol important n agresiunea sexual a, funct ion and ca mecanisme de blocare a inhibit iilor sociale relativ la r anirea altora. Urm atorul model a identicat aceste atitudini. Modelul sust ine c a agresorii sexuali pot identicat i prin 2 clustere de caractere: hostile masculinity (masculinitate ostil a) si impersonal sex (sex impersonal). Clusterul Hostile Masculinity include dou a componente : 1. Ne ncredere, nesigurant a, caracter defensiv, ostilitate n special fat a de femei; 2. Obt inerea gratic arii prin controlul si dominarea femeilor. El se teme de respingere si manifest a anxietate fat a de relat ii cu femei. Folosind constr angerea, el reduce anxietatea fat a de a respins prin faptul c a se sustrage de la alegerea ei (Malamuth, Feshbach, & Jae, 1977 ). Agresiunea sexual a i ofer a conrmarea c a se ridic a la expectant ele rolului s au de gen. Acest prol se formeaz a n urma experient elor din copil arie si n acest fel se sustrage de la alegerea femeii si si conrm a identitatea masculin a. Mult i oameni de stiint a (ex. Gilmore, 1990; Malamuth et al., 1991; Sanday, 1981) au remarcat c a societ a tiile, subculturile si indivizii care consider a puterea, virilitatea, dominant a, agresivitatea si competit ia drept calit a ti masculine nasc b arbat i ostili fat a de femei si calit a tile general asociate cu aceast a idee: feminitate, delicatet e, empatie, sensibilitate. Factorul macho devine esent ial n construirea identit a tii, iar agresivitatea, inclusiv sexual a, le nt are ste percept ia c a se conformeaz a la standardele masculinit a tii. Sentimentul c a nu reu sesc s a se ridice la standardele de rol le produce stres si acest stres poate u surat prin ostilitate si atitudini dominatoare n raport cu femeile. Demon-

167 str and abilitatea de a controla femei, sentimentul de apartenent a la categoria masculinit a tii superioare e nt arit (Miedzian, 1993). Cercet arile anterioare sust in corelat ia dintre credint ele stereotipe de gen si caracteristicile sexuale agresive ( ex. Check & Malamuth 1983). Clusterul de tr as aturi pentru promiscuitate si sex impersonal Din cauza nclinat iei lor spre promiscuitate, b arbat ii pot funct iona sexual cu un partener care nu dore ste contact sexual si care nu are nicio intent ie de relat ie emot ional a cu acel b arbat (Malamuth, 1996, p. 267). Acest cluster poate denit drept nclinat ia de a avea leg aturi sexuale f ar a implicare sau intimitate (Gangestad & Simpson, 1990). O orientare de acest tip e probabil s a se asocieze cu agresiunea sexual a, pentru c a permite obt inerea gratic arii n absent a consimt am antului, nelu andu-se n considerare sentimentele partenerului. Preocuparea fat a de sex si c at de mult sex satisface pot predictori pentru agresiune sexual a. Malamuth a sugerat c a ontogeneza agresiunii sexuale poate trasat a pornind de la factorii de risc prezent i la nceputul dezvolt arii cum ar violent a ntre p arint i, implicarea parental a redus a, s ar acia, mediul f ar a modele de relat ii de durat a, abuzul zic si, mai ales, abuzul sexual. Copiii care provin din medii sociale ostile se asociaz a fenomenului delincvent ei juvenile si al comportamentelor antisociale. Ei si modifc a strategia sexual a prin maturizarea sexual a timpurie si delincvent a. Un astfel de mediu creeaz a indivizi cu abilitate redus a de a investi n femei, expectant e pentru relat ii sexuale scurte, abilitate redus a de a forma relat ii de durat a, atitudini sexuale de constr angere, acceptarea agresivit a tii ca tactic a de atingere a scopurilor dorite. Int elegerea modern a a felului n care fenotipul e mo stenit at at prin nv a tare, c at si genetic, subliniaz a important a tat alui si a comportamentelor acestuia. Mituri deconspirate
Agresiunea sexual a nu coreleaz a cu not iunea de sexualitate exacerbat a (high-sex-drive notion), a sa cum sust inea Ellis (1991, 1993). In schimb, coreleaz a cu sexul impersonal; Violul ca mutat ie (ex. Rada, 1978), ca act except ional, provocat de o patologie neobi snuit a - teza mutat iei poate sust inut a doar n cazul tr as aturilor manifestate la mai put in de 1% din populat ie. In schimb, violul e comun at at societ a tii actuale c at si celor preindustriale. In plus,

168 n perioadele n care costurile sunt reduse, cum e n caz de r azboi, violul e frecvent..
Atribuirea responsabilit a tii crimei n cazul unui viol se face pe urm atoarele coordonate, dup a cum a rezultat din cercet ari: mbr ac aminte (e.g. Whatley, 2005), atractivitatea zic a (e.g. McCaul et al., 1990), istorie sexual a (e.g. Schult and Schneider, 1991), consumul de alcool sau droguri(e.g. Stormo et al., 1997; Finch and Munro, 2005), rezistent a din timpul atacului(e.g. Ryckman et al., 1992) si relat ia cu acuzatul(e.g. Bell et al., 1994).

Evolut ionismul poate s a explice funct ia distal a a mitului - react ia social a tipic a fat a de victimele violului si rolul pe care l aveau credint ele false n EEA (mediul adapt arii evolut ioniste). Credint a c a trecutul sexual al unei femei e relevant pentru acuzat ia de viol, la fel ca si pretent ia r anilor vizibile, celebrarea legislativ a a castit a tii si refuzul protej arii femeilor care nu manifest a versiunea normat a a virtut ii( Susan Estrich, 1987, p. 48) poate explicat a prin preferint a adaptativ a a b arbatului de a investi doar n partenere caste. Violul partenerei sale e o amenint are la succesul s au reproductiv, de aceea select ia a favorizat b arbat ii care r aspund la viol prin suspiciune fat a de partener a. E riscant pentru un b arbat s a investeasc a n urma sii unui alt b arbat. Aceast a react ie este un mecanism de protect ie a paternit a tii. Aceasta e explicat ia distal a a motivului pentru care violul e singura crim a violent a n care victima e a steptat a s a reziste( Susan Brownmiller, 1975). Feminism si biologie Cauza proxim a a violului poate descoperit a n interact iunea gene-mediu. Astfel, violul este dependent de condit iile de mediu: apare din interact iunea gene-mediu care, pe parcursul dezvolt arii, construie ste adapt arile psihologice implicate n viol. Violul, adaptare sau artefact, depinde de interact iunea dintre mecanismele psihologice si stimulii externi. Agresiunea sexual a poate redus a, eliminat a chiar, prin act iunea asupra condit iilor obiective care i permit expresia. Schimb and mediul putem schimba r aspunsul subiectului. Practicile culturale si socializarea intensic a ori atenueaz a predispozit iile psihosexuale ale b arbatului si ale femeii.

169 Perspectiva evolut ionist a atest a important a atitudinilor feministe, deoarece b arbat ii sunt predispu si s a doreasc a s a controleze sexualitatea feminin a (Ellis 1989, 1991). Un fragment din cartea lui Norman Mailer, Prizonierul, (1971) red a foarte expresiv faptul c a feminismul a schimbat relat ia b arbatului cu femeia si cu identitatea sa masculin a ntr-un mod radical. Sexualitatea masculin a autentic a nu mai e posibil a acum, c and femeile au control asupra contracept iei. Feminismul analizeaz a cauzele proxime ale violului. Evolut ionismul, cauzele ultime. Cuno stint ele despre evolut ie sunt necesare pentru a sc apa de ceea ce D. Symons (1979, p. 313) numea the nightmare of the past(co smarul trecutu lui). Psihologia uman a si cultura sunt produse ale select iei la nivel individual. Psihologia sexual a a femeii si a b arbatului e construit a diferit. Darwin ns a nu a sust inut c a progresul e inerent evolut iei si c a adapt arile ar reprezenta designul social optim.

Abordarea cognitiv a a violului

Violul ncepe n mintea violatorului si locul n plan zic n care se desf a soar a e irelevant. Susan Brownmiller, 1975 Creierul e componenta ziologic a si anatomic a a c arei funct ie e s a controleze restul ziologiei si anatomiei prin prelucrarea informat iilor din mediu. At at pentru femei c at si pentru b arbat i, sexul este o parte a schemelor interpersonale, n care sunt implicate emot ii si cognit ii. Sexualitatea e nc arcat a de semnicat ie care mediaz a si genereaz a act iuni specice. Teoria prelucr arii informat iei se refer a la modalitatea de codare a informat iei, de reprezentare si reactualizare a ei. Oamenii proceseaz a o cantitate mare de informat ie n ecare zi. Aceast a informat ie trebuie s a e organizat a si stocat a, astfel nc at s a existe posibilitatea proces arii informat iei noi. Un mod de a economisi spat iu cognitiv e organizarea acestei informat ii n scheme. Prin denit ie, schema cognitiv a const a ntr-o structur a general a de cuno stint e, activate simultan, corespunz and unei situat ii complexe din realitate (Miclea, 2003). Schemele ghideaz a atent ia, a stept arile, select ia, inferent ele,

170 interpretarea si reactualizarea informat iei (William Watts, MacLeod & Mathews, 1988). Dac a cineva are o schem a general a privitor la viol, aceast a schem a va ghida atent ia si procesarea noii informat ii n leg atur a cu acest aspect. Dac a o femeie nu a fost violat a, atunci schema ei va nc arcat a cel mai probabil de streotipuri si informat ii false, produse cultural. Stereotipia este o form a a reprezent arilor colective si face parte din teoriile prealabile pe baza c arora se recongureaz a lumea n care tr aim, facilit and comunicarea si crearea unui consens n leg atur a cu anumite situat ii ce necesit a un exercit iu colectiv de conferire a unui sens. Deoarece cazurile care sunt prezentate, de exemplu, la stiri sunt cel mai probabil violuri ale unor necunoscut i, acest tip de informat ie va congruent cu schema despre viol. Violurile vor percepute ca atacuri asupra altor femei de c atre str aini, n locuri izolate. Informat iile care nu se potrivesc cu aceast a schem a vor probabil neglijate. Schema tipic a despre viol: atacul unei femei frumoase de c atre un str ain, ntr-un loc izolat, noaptea. Femeia-victim a e descris a ca ind frumoas a, atr ag atoare si e ment ionat a culoarea p arului ei (Susan Brownmiller, p. 341). Conform unei teorii sociopsihologice, oamenii tind s a subscrie la just world belief, teoria unei lumi juste, care sust ine c a lucrurile bune se nt ampl a oamenilor buni si lucrurile rele oamenilor r ai (Lerner & Miller, 1978). Acest mecanism are funct ie defensiv a, astfel nc at creeaz a iluzia invulnerabilit a tii la nt ampl arile negative, nefericite. Violul e discrepant fat a de aceast a schem a. Hollon si Garber (1988) sugereaz a c a, atunci c and un individ achizit ioneaz a o nou a informat ie inconsistent a cu schema sau credint a preexistent a, are loc unul din dou a procese: asimilare sau acomodare. Asimilarea are loc atunci c and informat ia e alterat a sau distorsionat a pentru ca s a se potriveasc a cu schema. La victimele violurilor asimilarea e frecvent observat a atunci c and victima se auto nvinov a te ste pentru c a a fost atacat a sau nu a rezistat sucient, se ntreab a dac a chiar a fost vorba de un viol sau dezvolt a amnezie pentru tot sau o parte din eveniment. Acest afect negativ poate relat ionat cu miturile n leg atur a cu violul. Dac a informat ia nu a fost procesat a adecvat, amintirile care au fost codicate n detaliu pentru c a au fost at at de discrepante fat a de schem a (Hollon & Garber, 1988) continu a s a provoace

171 sentimente intense c and sunt activate de stimulii din mediu. Stimulii care trezesc frica, n particular, se pot generaliza si pot crea simptome de arousal cronic si hiperactivitate la supraviet uitoare. Acomodarea presupune schimbarea schemei existente pentru a accepta o informat ie nou a si incompatibil a, de cele mai multe ori, cu prejudec a tile fat a de viol. Acomodarea e necesar a integr arii traumei n istoria de viat a si promoveaz a rezilient a. Violatorul Violul (...) e articularea semnicat iei masculinit a tii. Ken Plummer, 1981 Interpretarea cognitiv a a violului din perspectiva violatorului poate urm atoarea: orice comportament aduce un beneciu. Dac a beneciile dep a sesc dezavantajele, dac a individul are cuno stint e procedurale si crede c a poate s a realizeze acel comportament ntr-un anumit context, acel comportament va exprimat. In cazul violului, beneciile pot ap area n dou a variante: 1. Se face acel comportament pentru a obt ine un beneciu direct (de exemplu: pl acere, atent ie, sentimentul de putere, etc.). Comportamentul e sust inut de sentimentul de autoecacitate. Conform teoriilor feministe, violul e denit drept extensia logic a a rolului de gen masculin: violatorul, n timpul dezvolt arii sale, si formeaz a scheme referitoare la relat iile sale cu femeile potrivit c arora e ndrept a tit s a act ioneze n acest fel. 2. Comportamentul are funct ia de a evita ceva nepl acut, cum ar o stare de tensiune, acesta ind un beneciu indirect. De exemplu, violul e un r aspuns la o amenint are fat a de stima de sine, identicat ind cu conceptul de b arbat care e mai presus de femeie. In plus, violatorii tind s a aib a un stil cognitiv irat ional, caracterizat de tolerant a sc azut a la frustrare si g andire absolutist a. Cultura sexual a ex primat a prin tradit ii si norme ale rolului de gen, manifestate n tr as aturi de caracter poate predispune sau controla tendint a spre viol. Violul nu are loc ntr-un vacuum cultural, e mbibat de semnicat ie social a. Rape (...) is the articulation of male meaning. (Violul e articularea semnicat iei masculinit a tii) (Ken Plummer). Pentru ca violul s a aib a loc, omul trebuie s a- si

172 ofere sie si o justicare. S i-ar putea nega responsabilitatea spun and c a nu si poate controla dorint ele sexuale masculine puternice, mai ales sub inuent a alcoolului, sau s a revendice orice alt mit n legatur a cu violul, cum ar faptul c a femeii i face de fapt pl acere, sau c a refuz a doar pentru c a e constr ans a social. Psihologia cognitiv a ofer a o explicat ie proxim a a felului n care g andirea magic a despre viol paraziteaz a relat iile interumane si interpretarea lumii. Indic a felul n care sunt concepute prejudec a tile si felul n care acestea ajung s a devin a proces ari incon stiente, automate si, nu n ultimul r and, ofer a instrumente de schimbare a acestor credint e.

Teoria feminist a
Se ng aduie femeii s a p atrund a n scolile superioare si n Parla ment, dar e socotit a unealt a de pl acere. Invat -o, a sa cum e nv a tat a la noi, s a se priveasc a n felul acesta si va r amane totdeauna o int a inferioar a. L.N. Tolstoi, 1890 Denire O denit ie clar a a feminismului e cea dat a de Gowaty (1992): O mi scare mpotriva opresiunii sexismului. Sexismul e denit n general drept ostilitate nediferent iat a fat a de femei (e.g. Spence & Helmreich, 1972) care era exprimat a ostentativ n trecut ns a acum e exprimat a prin modalit a ti mai subtile din cauza schimb arilor politice si sociale recente (ex. Tougas, Brown, Beaton & Joly, 1995). Sexismul, n schimb, nu e un fenomen omogen. El se poate manifesta n trei modalit a ti: ostil, benevol si ambivalent (Glick and Fiske, 1996). Sexismul ostil e u sor recogniscibil prin prejudec a tile pline de antipatie la adresa femeilor. Sexismul binevoitor, n schimb, e denit drept un set de atitudini de natur a sexist a, care denesc femeile n termeni de prejudec a ti si roluri restr anse, dar care au o nuant a subiectiv a pozitiv a (Glick & Fiske, 1996, p. 491). E acel sexism care, n spatele unor aparent e frumoase, reduce femeia la a nu exista dec at pentru b arbat, cum spunea Simone de Beauvoir ntr-o carte fundamental a, intitulat a Le Deuxi` eme Sexe (Gallimard, 1949). Iar sexismul ambivalent categorizeaz a femeile n bune si rele n funct ie de ncadrarea n

173 normele, ndatoririle si interesele prescrise de gen. In toate formele sale, sexismul e o ideologie care ment ine si justic a dominant a masculin a (Glick et al., 2000; Jackman, 1994). Mi scarea feminist a a transformat n profunzime condit ia femeilor din numeroase t ari. Act iunea mpotriva inegalit a tii si discrimin arii reprezint a partea cea mai vizibil a a act iunii feministe, un loc important ocup and n cadrul aces tei paradigme conceptul de femeie-victim a. In ideea de gen e inerent un determinism social si ideologic al comportamentelor feminine. Feminismul e expresia dorint ei de eliberare de etichetele sexiste, dar si de construire de sine din colo de constructele masculine. In Lumea femeilor, Alain Touraine atrage atent ia asupra felului n care e conceptualizat a egalitatea femeilor de c atre b arbat i: Egalitatea cu pricina const a de cele mai multe ori n a n alt a femeile la nivelul b arbat ilor si a le face s a p atrund a ntr-o masculinizare general a, n spatele proclamatei teme a tentativei de a construi o societate unisexuat a. Acest aspect de gen va juca un rol important n m asurile viitoare de prevent ie a violului. Femeia victim a Feminitatea a nv a tat-o s a piard a. Susan Brownmiller, 1975 Feminismul preocupat de femeia-victim a a violent ei si inegalit a tii a denunt at violul ca arm a, ca mijloc de control social, de ment inere a dominat iei mas ei culine. Cea mai important a si radical a carte despre viol e Impotriva voint noastre (Against our Will) de Susan Brownmiller. Autoarea denunt a ideologia masculin a a violului: Este un proces con stient de intimidare prin care tot i b arbat ii ment in toate femeile ntr-o stare permanent a de fric a (p.15, sublinierile apart in autorului). Susan Brownmiller arm a c a violul nu este o crim a sexual a, ci una politic a. Primul viol din istorie nu a fost planicat, ns a al doilea, cu sigurant a da. Faptul c a b arbatul descoper a c a organele lui genitale pot servi drept arm a este una dintre cele mai importante g aselnit e ale timpului preistoric, pe aceea si treapt a cu folosirea focului si a primului topor rudimentar din piatr a. Ea compar a repetat violatorii cu mirmidonii condu si de Ahile mpotriva cet a tii Troia. Mirmidonii erau o armat a de acolit i

174 angajat i n b at alie. Loiali si supu si, mirmidonii serveau sub masca anonimit a tii ca agent i efectivi ai terorii. Violatorii, similar, ndeplinesc funct ia de mirmidoni pentru tot i b arbat ii din societate. Ascun si n spatele miturilor, si ei funct ioneaz a ca agent i anonimi ai terorii. De si ei sunt cei care fac treaba murdar a, aduc servicii mereu sporite celorlalt i b arbat i lupt and pentru cauza ment inerii heterosexualit a tii hegemonice. Denit ia violului n cartea ei este urm atoarea: O invaziune sexual a a cor pului prin fort a, o intruziune n spat iul privat, personal, intim f ar a consimt am ant. Pe scurt, un asalt intern pe una din c aile de acces si prin unul din mijloacele posibile, constituind o violare deliberat a a integrit a tii emot ionale, zice si rat ionale printr-un act ostil, degradant. Parabola biblic a major a a violului, povestea sot iei lui Potiphar a c arei acuzat ie fals a de viol l-a condamnat pe Iosif la nchisoare, devine laitmotiv n cartea lui S. Brownmiller. Ea remarc a ironia fricii istorice masculine de acuzat ia fals a a unei femei r azbun atoare, n ciuda faptului c a violul a fost ntotdeauna una din cel mai put in denunt ate crime. O statistic a oferea ca date c a aproximativ 4 din 5 violuri nu sunt raportate la polit ie. ( What can happen to a ne, upstanding fellow if a vengeful female lies and cries that she has been assaulted., p.22) Susan Brownmiller atrage atent ia asupra miturilor culturale care antreneaz a femeia s a devin a victima violului d and exemple de basme clasice Scut a Ro sie, Alb a ca Z apada, Cenu s areasa. In toate, feminitatea a steapt a pasiv a si frumoas a print ul fermecat s a i rezolve problemele. Autoarea dedic a un capitol ntreg mitului violatorului-erou, n care denunt a cultura lmele, istoria, muzica, literatura care promoveaz a ideologia masculin a a violului prin modele, condit ionare, autoritate si care o transform a pe femeie, insidios, n participant la propria-i nfr angere. Teza pe care o sust ine feminismul este c a violul si violent a sexual a sunt unelte prin care b arbat ii ment in femeile ntr-o stare de fric a (Brownmiller, 1975; Grin, 1979). De exemplu, anxietatea ce rezult a din frica de a agresat sexual limiteaz a libertatea de mi scare a femeilor si le face mai dependente de b arbat i n ceea ce prive ste accesul n locurile publice (Day, 1995; Riger & Gordon, 1981). Consistent cu acest argument, studiile empirice au ar atat c ao proport ie mare de femei evit a s a ias a singure din cas a noaptea, ori s a mearg a

175 n anumite locuri ne nsot ite din teama de a asaltate sexual (Gordon & Riger, 1989; Mirrlees-Black & Allen, 1998; Riger & Gordon, 1981; Warr, 1985). Literatura stiint ic a din ultimii ani (Burt, 1980) conrm a teoriile feministe cum c a rolurile de gen rigide si schemele tradit ionale despre sexualitate contribuie la agresiunea sexual a. La fel ca teza evolut ionist a, care recunoa ste necesitatea feminismului dup a ce a conrmat ncercarea b arbatului de apropriere a corpului femeii si de control a funct iei ei reproductive.

Mituri despre viol

A existat vreodat a o form a de asuprire care s a nu le par a de bun-simt celor care o exercitau? J.S. Mill, 1869 Citatul de mai sus rezum a funct ia miturilor - de oferire a unei legitim ari n cazul situat iilor asimetrice social prin invocarea unor cli see si stereotipii legate de ceea ce e natural si deci corect. Denire M.R. Burt a analizat credint ele culturale centrale si atitudinile fat a de viol n articolul clasic, din 1980, Cultural Myths and Supports for Rape, n care utilizeaz a pentru prima dat a conceptul de mit despre viol. Burt a denit aceste mituri drept credint e false, stereotipe, d aun atoare despre viol, vic timele violurilor si violator. (Burt, 1980, p. 217) Lonsway si Fitzgerald (1994) propun o redenire: atitudini si credint e care sunt general false, dar persistente si r asp andite, si care servesc neg arii si justic arii agresiunii sexuale mpotriva femeilor (p. 134). Denit ia general aa miturilor e urm atoarea: credint e false sau apocrife, larg acceptate; ele servesc justic arii aranjamentelor culturale actuale( Lonsway & Fitzgerald, 1994). Caracteristica esent ial a a unui mit e funct ia cultural a pe care o ndepline ste. In cazul de fat a, aceasta e de a justica practica larg r asp andit a a victimiz arii sexuale a femeii. Aceast a funct ie cultural a e elementul denitoriu, dincolo de aplicabilitatea sa la o situat ie particular a. Consistent cu aceast a teorie, studiile empirice demonstreaz a c a atitudinile favorabile violului sunt printre put inele variabile care discrimineaz a ntre b arbat ii agresivi sexual fat a de alt i

176 b arbat i (Koss et al., 1989; Malamuth, 1986). Pentru ca un viol s a aib a loc, b arbatul trebuie s a g aseasc a justicare fat a de sine pentru ceea ce face. Ar putea s a i se par a perfect normal din cauz a c a n grupul s au social e un comportament acceptabil (vezi capitolul 1.2.3. subcultura violent ei), ar putea s a se explice spun and c a femeilor chiar le place s a e agresate sau ar putea-o vedea ca mijloc de r azbunare fat a de femeile care l-au r anit. Prima examinare empiric a a conceptului de mit despre viol a fost a lui Burt (1980), care a prezentat un model cauzal al accept arii miturilor incluz and not iunile de istorie de viat a, personalitate, experient a, variabile atitudinale. Analiza lui Burt a indicat c a un cluster de atitudini (roluri de gen tradit ionale, credint e ostile despre sexualitate, acceptarea violent ei interpersonale) sunt un predictor puternic pentru RMA (rape myth acceptance acceptarea miturilor despre viol). Cel mai puternic predictor a fost tolerant a violent ei interpersonale - not iunea c a fort a si constr angerea reprezint a modalit a ti legitime de a obt ine compliant a si n special sunt legitimizate n relat iile interpersonale. Istoria de viat a si variabilele de personalitate preziceau RMA doar mediate de acest suport atitudinal. Burt a sugerat c a puterea mare de predict ie a acestor variabile aducea sust inere teoriei feministe care a atras atent ia asupra aspectelor culturale ca mediatoare pentru agresiune sexual a. De c and Burt (1980) a denit si investigat miturile despre viol, scala de 19 itemi RMAS (Rape Myth Acceptance Scale) a r amas cel mai des utilizat instrument. In plus, scalele folosite pentru m asur atorile celor trei predictori ai ostilit a tii fat a de femei sunt des utilizate n cercet ari. Efectul miturilor asupra femeii Ru sinea secular a, consubstant ial a violului, ea constituie una din laturile sale inevitabile. J.-C. Chesnais, 1981 Acest tip de atitudini nu diferent iaz a ns a ntre femeile care vor victimizate si femeile care nu vor victimizate (Koss, 1986; Koss & Dinero, 1989). In schimb, printre femeile care au fost agresate, aceste mituri care nvinov a tesc victima contribuie semnicativ la dicult a tile care apar n procesul de acomodare la traum a, iar astfel de femei se recupereaz a mai greu dec at cele care

177 resping aceste atitudini (Katz & Burt, 1988). In planul react iei sociale, dac a sunt prezente astfel de interpret ari irat ionale ale actului de violent a, se va manifesta tendint a spre culpabilizarea victimei. Actul de violent a lezeaz a persoana n ochii celorlalt i. Un studiu din 2006 condus de Mally Shechory si Yael Idisisa a identicat c a participant ii, studente si terapeute, nu doreau s a aib a relat ii intime cu victima unui abuz (s a locuiasc a mpreun a sau s a se c as atoreasc a). Un alt studiu, al lui Tunick (2000), a indicat o preferint a similar a, de distant are. Atitudinile critice negative la adresa victimelor duc la lipsa sprijinului acestora at at pe plan institut ional (Holmstrom & Burgess, 1978) c at si personal (Tunick, 2000). Felul n care victimele sunt denite si react iile fat a de ele pot s a produc a o victimizare continu a (Williams, 1984). Astfel, sentimentul de degradare devine un obstacol n calea reclamat iei infract iunii de viol, determin and victima la t acere si pe observatori la a o acuza. Victima se teme s a vorbeasc a, judec atorul se teme s a o declare nevinovat a . E notoriu procesul din 1982 (R. vs. John Allen) n care judec atorul a decis c a pedeapsa pentru viol s a nu e ncarcerarea ci o amenda de 2000, din cauz a c a el considera victima de 17 ani vinovat a n mare parte de infract iune. pentru c a f acuse autostopul noaptea, singur a (The Observer, 10 ianuarie 1982, caz citat n Perspectives on sexual assault). Acceptarea miturilor distruge credibilitatea victimelor si e asociat a cu o mai mare u surint a de a atribui vina victimelor asaltului (Kooper, 1996). In cazul femeilor, si acestea ader a la mituri la fel ca b arbat ii, ns a din necesit a ti diferite, adic a pentru a- si nega propria vulnerabilitate si pentru a continua s a cread a n teoria lumii drepte (Johnson et al., 1997). Costin si Schwarz (1987) au g asit o corelat ie pozitiv a ntre acceptarea miturilor si opinia c a drepturile si rolurile femeii ar trebui restr anse. Aceste lucruri coreleaz a cu ipoteza lui S. Brownmiller (1975) c a miturile despre viol ncurajeaz a climatul social care dore ste ment inerea femeilor la locul lor, n limitele convent iilor. In plus, cei cu atitudini tradit ionale tind s a cread a c a femeile sunt de nvinuit pentru viol (Field, 1978). Susan Brownmiller se referea la aceast a situat ie drept transformarea crimei b arbatului ntr-o problem a de caracter a femeii.

178 Miturile Payne (1993) a identicat sapte aspecte ale construct iei acestui mit: contribut ia victimei (victima precipit a declan sarea act iunii criminalului), denirea violului, intent ia b arbatului, dorint a-pl acere a victimei, acuzat ii false, trivializarea crimei, deviant a actului. Cele mai comune mituri: 1. tema falsei acuzat ii - de fapt e vorba de sex consensual, ns a femeia se simte vinovat a sau vrea s a se r azbune; 2. victima stereotip a lovit a, cu hainele rupte, pe punctul de a izbucni n pl ans; 3. locat ie stereotip a - violul are loc doar n alei ntunecate si locuri p ar asite; 4. argumentul psihanalitic - femeilor le place s a e violate si, subcon stient, si doresc asta; 5. argumentul consimt am antului - nicio femeie nu poate violat a mpotriva voint ei ei; 6. tema provoc arii feminine - a trimis semnale ambigue b arbatului si acesta nu si-a mai putut st ap ani pornirile; 7. descurajarea rezistent ei - dac a tot vei violat a, ai putea s a te relaxezi si s a te bucuri; 8. ipoteza violului ca mutat ie - violatorul e un maniac monstruos.

Concluzii
Am intent ionat s a ofer o sintez a a modului n care o abordare a violului din prisma perspectivei evolut ioniste, a feminismului si teoriilor cognitive poate oferi o imagine complet a a implicat iilor acestui fenomen si poate sugera solut ii realiste si valide de modicare a c ampului cultural actual. In ciuda relat iei istorice controversate a modelului darwinian cu stiint ele sociale si feminismul, n particular, aceste dou a abord ari nu se exclud. Evolut ionismul ofer a o metacunoa stere important a a naturii umane, indic and predispozit iile nn ascute, incon stiente ale omului. Feminismul a comb atut dimorsmul sexual ca baz a a inegalit a tii ntre sexe, ns a teoria feminist a poate oferi informat ii suplimentare despre modul n care practicile sociale si culturale atenueaz a sau intensic a predispozit iile psihosexuale masculine si feminine. Accentuarea feminist a a experient elor de socializare poate benecia de

179 abordarea intrapsihic a a teoriilor cognitiviste. Focalizarea orient arii cognitivcomportamentale pe structurile cognitive disfunct ionale ca factori de vulnerabilitate si cuno stint ele despre tehnicile de modic ari cognitiv-comportamentale pot duce la restructurarea unor atitudini disfunct ionale, punerea n discut ie a perspectivei sociale asupra femeii si chestionarea utilit a tii acestor perspective. Abordarea cognitiv-comportamental a ofer a instrumente eciente de modicare a credint elor irat ionale si de identicare a sursei lor.

Referint e
Abrams, D., Viki, G.T., Masser, B., & Bohner,G. (2003). Perceptions of Stranger and Acquaintance Rape: The Role of Benevolent and Hostile Sexism in Victim Blame and Rape Proclivity. Journal of Personality and Social Psychology , Vol. 84, No. 1, 111125. Adams-Curtis, L.E., & G.B. Forbes. (2004). College Womens Experiences of Sexual Coercion: A Review of Cultural, Perpetrator, Victim, and Situational Variables. Trauma Violence Abuse 2004; 5; 91. Alexander, R. (1979). Darwinism and Human Aairs, University Of Washington Press. Beauvoir, Simone de (1949). Le Deuxi` eme Sexe, Gallimard, Paris. Bell, S.T., Kurilo, P.J. and Lottes, I. (1994). Understanding Attributions of Blame in Rape and Date Rape Situations: An Examination of Gender, Race, Identication, and Students Social Perceptions of Rape Victims, Journal of Applied and Social Psychology 24: 171934. Brouardel, P. (1909). Les attentats aux moeurs, Paris, p.1. Brownmiller, S. (1975). Against our will, Fawcett Columbine, New York. Burt, M. R. (1980). Cultural myths and supports of rape. Journal of Personality and Social Psychology, 38, 217230. Burt, M.R. (1991). Rape myths. In A. Parrot & L. Bechhofer (Eds), Acquaintance rape: The hidden crime (pp. 26-40), Wiley: New York. Bu s, I. (2005). Psihologie si infract ionalitate, fundamente teoretice , ed. ASCR, Cluj Napoca, vol. 1.

180
Butler, J. (1993). Bodies that Matter : On the discursive Limits of Sex, Routledge, New York. Check, J.V.P., Malamuth, N. (1983). Sex role stereotyping and reactions to depictions of stranger versus acquaintance rape. Journal of Personality and Social Psychology, 45, 344-356. Chesnais, J.-C. (1981). Histoires de la violence en Occident, Ed. Robert Laart, S.A. Paris. Curic, I., V aeti si, L. (2005). Inegalitatea de gen: Violent a invizibil a, ed. EIKON, Cluj-Napoca. Costin, F., & Schwarz, N. (1987). Beliefs about rape and womens social roles: A four-nation study. Journal Of Interpersonal Violence, 2, 46-56. Daly, M., & Wilson,M. (1983). Sex, Evolution and Behavior, second edition. Duxbury. David, D. (2006). Psihologie Clinic a si Psihoterapie, fundamente , ed. Polirom, Ia si. David,D., Benga,O., & Rusu,A.S. (2007). Fundamente de psihologie evolut ionist a si consiliere genetic a integr ari ale psihologiei si biologiei, ed. Polirom, Ia si. Day, K. (1995). Assault prevention as social control: Women and sexual assault prevention on urban college campuses. Journal of Environmental Psychology, 15, 261281. Deutsch, H. (1944-1945). The Psychology of Women, Grune & Stratton, M.D. New York . DiGiuseppe, R., Leaf,R, Exner,T., and Robin,M. (1988). The development of a measure of irrational an rational thinking. Poster Session presented at the World Congress of Behaviour Therapy, Edinburgh, Scotland. Elias, N. (1973). La civilization des moeurs, Paris, Calmann-L evy, p. 280. Ellis, L. (1991). A synthesized (biosocial) theory of rape. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 59, 631-642. Ellis, L. (1993). Rape as a biosocial phenomenon. In G. N. Hall, R. Hirschman, J. Graham, & M. Zaragoza (Eds), Sexual Aggression: Issues in etiology, assessment and treatment (pp. 17-41). Washington, DC: Hemisphere. Estrich, S. (1987). Real Rap,. Harvard University Press.

181
Field, H.S. (1978). Attitudes toward rape: Acomparative analysis of police, rapist, crisis counselor, and citizen. Journal of Personality and Social Psychology, 36, 159-179. Finch, E. and Munro, V.E. (2005) .Juror Stereotypes and Blame Attribution in Rape Casesn Involving Intoxicants, British Journal of Criminology 45: 2538. Fontanay, A.. (1599). La pratique de Mazuer, Lyon, p.638. Freud, S. (1924). The Economic Problem of Masochism. The Standard Edition of the Complete Psychological Works of Sigmund Freud, Volume XIX (1923-1925): The Ego and the Id and Other Works, 155-170. Friedman, D.M. (2001). A mind of its own. A cultural History of the penis, The Free Press. Gangestad, S.W., & Simpson, J.A. (1990). Toward an evolutionary history of female sociosexual variation. Journal of Personality, 58, 69-96. Geary, D. (1998). Male, Female: The Evolution of Human Sex Dierences, American Psychological Association. Glick, P., & Fiske, S. T. (1996). The Ambivalent Sexism Inventory: Dierentiating hostile and benevolent sexism. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 491512. Glick, P., Fiske, S. T., Mlandinic, A., Saiz, J. L., Abrams, D., Masser, B., et al. (2000). Beyond prejudice as a simple antipathy: Hostile and benevolent sexism across cultures. Journal of Personality and Social Psychology, 79, 763775. Gordon, M. T., & Riger, S. (1989). The female fear. New York: Free Press. Gowaty, Patricia (1992) Evolutionary Biology and Feminism, Human Nature 3(3): 21749. Grin, S. (1979). Rape: The power of consciousness. New York: Harper & Row. Groth, N. (1979). Men who rape, Plenum Press, New York. Guttmacher, M. (1951). Sex Oenses. The Problems, Causes and Prevention, W. W. Norton & Co., Inc., New York. Hollon, S.D., & Garber, J. (1988). Cognitive therapy. In L.Y. Abramson (Ed.), Social Cognitionand clinical psychology: A synthesis (pp 204-253). Guilford, New York.

182
Holmstrom,L. L., & Burgess, A.W. (1978). The Victim of rape: Institutional reactions. Wiley: New York. Horney, K. (1933). The Denial of the VaginaA Contribution to the Problem of the Genital Anxieties Specic to Women, International Journal of Psycho-Analysis, 14, 57-70. Hurst, S. A. & M. Genest. ( 1995). Cognitive-Behavioural Therapy With a Feminist Orientation: A Perspective For Therapy With Depressed Women Canadian Psychology/Psychologie canadienne. Vol 36(3), 236-257. Jackman, M. R. (1994). The velvet glove: Paternalism and conict in gender, class and race relations. Berkley: University of California Press. Johnson, B. E., Kuck, D. L.,& Schander, P.R. (1997). Rape myth acceptance and sociodemographic characteristics: A multidimensional analysis. Sex Roles, 36, 693-707. Karpman, B. (1954). The sexual oender and his oenses: etiology, pathology, psychodynamics and treatment, Julian Press, New York. Katz, B., & Burt, M. R. (1988). Self-blame in recovery from rape: Help or hindrance. In A. W. Burgess (Ed.), Sexual Assault II (p. 151-168). New York: Garland. Kilpatrick, D., Edmunds, C., & Seymour, D. (1992). Rape in America: A Report to the Nation. National Victim Center, Arlington, Virginia. Kooper, B. A. (1996). Gender, gender identity, rape myth acceptance, and time of initial resistance on the perception of acquaintance rape blame and avoid ability. Sex Roles, 34, 81-93. Koss, M. P., & Dinero, T. E. (1989). Discriminant analysis of risk factors for sexual victimization among a national sample of college women. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 57, 242-250. Krat-Ebing, R.Von.(1895). Etude m edico-l egal, psychopathia sexualis avec recherche sp eciales sur linversion sexuelle, Paris, p.VI. Lerner, M.J., & Miller, D.T. (1978). Just world research and the attribution process : Looking back and ahead. Psychological Bulletin, 85, 1030-1051. Lalumi ere, M. , Chalmers, L., Quinsey, V. & Seto, M. (1996). A test of the mate deprivation hypothesis of sexual coercion. Ethology and Sociobiology 17: 299318.

183
Lea, S.J. (2007). A Discursive Investigation into Victim Responsibility in Rape. Feminism Psychology 2007; 17; 495. Lonsway, K.A. and L. F. Fitzgerald.(1995). Attitudinal Antecedents of Rape Myth Acceptance:A Theoretical and Empirical Reexamination. Journal of Personality and Social Psychology , Vol. 68, No. 4, 704-711. Lonsway, K. A., & Fitzgerald, L. F. (1994). Rape myths: In review. Psychology of Women Quarterly, 18, 133-164. Low, M. (1984). The Role of the Judiciary in the Failure of the Sexual Oences (Amendment) Act to Improve the treatment of the Rape Victim. In Perspectives on Rape and Sexual Assault, (ed. J. Hopkins), Harper & Row Publishers Ltd. Mirrlees-Black, C., & Allen, J. (1998). Concern about crime: Findings from the 1998 British Crime Survey (Home Oce Research Study No.83). London: Home Oce. Mailer, N. (1971). The Prisoner of Sex. Boston: Little, Brown. Malamuth, N.M., Feshbach,S. & Jae,Y. (1977). Sexual Arousal and Aggression: Recent experiments and Theoretical issues, Journal of Social Issues, 33, 110133. Malamuth, N. M. (1986). Predicting naturalistic sexual aggression. Journal of Personality and Social Psychology, 50, 953-962. Malamuth, N., Linz, D. , Barnes, G. , Acker M., & Heavey, C.L. (1995). Using the conuence model of sexual aggression to predict mens conict with women: a 10-year follow-up study. Journal of Personality and Social Psychology 1995 Aug;69(2):353-69. Malamuth, N. (1996). The Conuence Model of Sexual Aggression: Feminist and Evolutionary Perspectives, pp. 26995 in D. Buss and N. Malamuth (eds) Sex, Power, Conict: Evolutionary and Feminist Perspectives. New York and Oxford: Oxford University Press. Malamuth, N.(1998). An evolutionary-based model integrating research on the characteristics of sexually coercive men. In Advances in Psychological Science, volume 2: Personal, Social, and Developmental Aspects, ed. J. Adair et al. Psychology Press.

184
McCaul, K.D., Veltum, V.G., Boyechko, V. and Crawford, J.J. (1990). Understanding Attributions of Victim Blame for Rape: Sex, Violence and Foreseeability, Journal of Applied Social Psychology 20: 126. Menachem, A.. (1971). Patterns in forcible rape Chicago, University of Chicago Press. Miclea, M. (2003). Psihologie Cognitiv a Modele teoretico-experimentale, ed. Polirom, Ia si. Miedzian, M. (1993). How rape is encouraged in American boys and what we can do to stop it. In E. Buchwald, P.R. Flecher,& M. Roth (Eds.), Transforming a rape culture (pp. 153-163). Minneapolis, MN: Milkweed editions. Mill, J.S. (1869). The Subjucation of women, Longmans, Green, Reader, and Dyer, London. Papon, J. (1648). Recueil darrests notables des cours souveraines en France, Paris, p.1259. Payne, D. (1993). The assessment and structure of rape myths. Unpublished doctoral dissertation, University of Illinois at Urbana-Champaign. Pitulescu, I. (1995). Delincvent a juvenil a, Ed.Ministerului de Interne, Bucure sti. Plummer, K. (1984) . The Social Uses of Sexuality: Symbolic Interaction, Power and Rape . In Perspectives on Rape and Sexual Assault, (ed.J. Hopkins), Harper & Row Publishers Ltd. Rada, R. (1978). Biological factors in rapist behavior. In Clinical Aspects of the Rapist,ed. R. Rada. Grune and Stratton. Resick, P.A. & Schnicke, M.K. (1993). Cognitive Processing Therapy for Rape Victims A Treatmen Manual, Sage Publications, Newbury Park, CA. Riedesser, P., Fischer,G., (2003). Lehrbuch der Psychotraumatologie, Verlag, M unchen. Riger, S., & Gordon, M. T. (1981). The fear of rape: A study in social control. Journal of Social Issues, 37, 7192. Rosenthal, E.H., Heesacker,M., & Neimeyer,G.J. (1995). Changing the Rape-Supportive Attitudes of Traditional and Nontraditional Male and Female College Students. Journal of Counseling Psychology 1995, Vol. 42, No. 2, 171-177.

185
Ryckman, R.M., Kaczor, L.M. and Thornton, B. (1992). Traditional and Nontraditional Womens Attributions of Responsibility to Physically Resistive and Nonresistive RapeVictims, Journal of Applied Social Psychology 22(18): 145363. Shwchory, M., & Idisis,Y., (2006). Rape Myths and Social Distance Toward Sex Oenders and Victims among therapists and students. Sex Roles, 54: 651-658. Schult, D.G. and Schneider, L.J. (1991). The Role of Sexual Provocativeness, Rape History, and Observer Gender in Perceptions of Blame in Sexual Assault., Journal of Interpersonal Violence 6(1): 94101. Smuts,B., and R. Smuts.(1993). Male Aggression and Sexual coercion of females in nonhuman primates and other mammals: Evidence and theoretical implications. Advances in the Study of Behavior 22:1-63. Spence, J. T., & Helmreich, R. (1972). The Attitudes Toward Women Scale. JSAS Catalog of Selected Documents in Psychology, 2, 152. Stormo, K.J., Lang, A.R. and Stritzke, W.G.K. (1997). Attributions about Acquaintance Rape: The Role of Alcohol and Individual Dierences, Journal of Applied Social Psychology 27(4): 279305. Symons, D.(1979). The Evolution of Human Sexuality. Oxford University Press. Tolstoi, L.N., (1890) Sonata Kreutzer, Rusia. Thornhill,R., & Palmer, C.T. (2000). A Natural History Of Rape: Biological Bases of Sexual Coercion, The MIT Press, Cambridge, Massachutes. Tougas, F., Brown, R., Beaton, A. M., & Joly, S. (1995). Neo-sexism: Plus ca change, plus cest pariel. Personality and Social Psychology Bulletin, 21, 842849. Touraine, A. (2006). Le Monde des Femmes, Librarie Arth` eme Fayard, Paris. Trivers,R. (1972). Parental investment and sexual selection , In Sexual Selection and the Descent of Man, 1881-1971, ed. B. Campbell. Aldine. Tunick, W.S. (2000). Stigmatization of and willingness to discriminate against adult incest survivors. Dissertation Abstracts International, 60(11-B), 5840. Velicer, W. F., Huckel, L. H., & Hansen, C. E. (1989). A measurement model for measuring attitudes toward violence. Personality and Social Psychology Bulletin, 15, 349-364.

186
Vigarello, G. (1998). Istoria violului, secolele XVI-XX, Editions du Seuil, Paris. Warr, M. (1985). Fear of rape among urban women. Social Problems, 32, 238250. Williams, J.E. (1984). Secondary victimization: Confronting public attitudes about rape. Victimology; 9, 66-81. Williams, J.M.G., Watts, F.N., MacLeod, C., & Mathews, A. (1988). Cognitive psychology and emotional disorders. John Wiley, New York. Whatley, M. (2005). The Eect of Participant Sex, Victim Dress, and Traditional Attitudes on Causal Judgments for Marital Rape Victims, Journal of Family Violence 20(3): 191200. Wolfgang, M. E., Ferracuti, F. (1967). The Subculture of Violence: Towards an Integrated Theory in Criminology, London: Tavistock Publications, pp. 387. De LEstoile, Journal, 15 iulie 1585 citat de Laingui, A., Lebigre,A. p.159. http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=4741, accesat iunie 2009.