flr,/A

sTorr sTIIl[TEI
\rI

I]1{ IYE RSA T,E

DESCENII}EI\TA OMULLJI
$r

SELECJ'IA SEXLiA[-A
D
I-i

Charles

Dsrroin

EDITURA ACADE}IIBI REPUBIJICII SOOTAI;ISTN RO}TAXTA

L96?

cu traducerile din umba rusi (NICOLAE BOTNARIUC), limba germand (ION T. TARNAVSCHI), linrba francez[ (\rASIt,D D. IIARZA) ;i cu tcxtul or,iginal (tON E. Ft-IIN).
Redactor responsabil

Tradusd din limba englezr (ELIGEN I,IARGUT,IUS) qi corrfmntati

acad. \TASILE

D. XIARZA

S1'UDIU CRITIC INTNODUCTIV

Dcscenilenla, omului gi selecli,a senuald,l este a opta oper5, darwinistd, traclusd, integral publicatd, pentru prima oard, in limba rom6,n5, de c5,tre Bditura Academiei Republicii ryi Socialiste Romd,nia 2. Lucrarea in limba englezd, ne-a fost procuratd, d,e dr. Pierre Jonesco, cd,ruia ii mulfurnirn c5,lduros pe aceast5, cale. Traclucerea s-a efectuat de acela;i colectiv ca qi celelalte opere clarwiniste ryi dupd, criteriile folosite constant pentru toate celelalte traduceri, incepind cu Ori,ginea spec,iilor. 'Iraducerea din limba englezd, a fost confruntatd, cu traclucerea in limba rus5,, efectuatd, tle un colectiv sub conducerea acad. E. M. Pavlovski qi publicatd, in Editura Academiei de rytiinle a II.R.S.S., Moscova, 1953. S-a confruntat cle asemenea cu traducerea d.in limba gernra,nf,, efectuat,d, de \r. Carus ryi cu cea in lirnba francezd, efectuatd, de Ddmond. Barbier s. Ca, ryi la celelalte traduceri, Editura Academiei Republicii Socialiste nomA,nia s-a st,rltluit, oit acea,stfl celebrs operd, cla,rwinisti, sl, fie publicatd, in cele mai bune condifii. Mullumim conclucerii etliturii, redacliei de biologie qi personalului tipografiei, care au lucrat la a,cest t.olttnt qi ca,re s-a,u strd,rluit sd, asigure ryi acestei opere condifii tehnice superioare. i\ful{,unrirn cd,ltluros tovrlrd,ryului academiciarr Miron l{icolescu, p}eryedintele Academiei ll,epuhlicii Soclialiste ll,om6,nia, pentru sprijinul dat cu ocazia publicd,rii acestei opere. f)a{,c priuirtcl pttblicarea lu,crdri,i. Descenden,la omului yi, selaclia 6n, Iegdturd, cu, ssxtrtl, a fost publicatd, in tlou:i edifii. Prima,, apd,rutd, la 24 februarie 1871 ,in2 500 cle exemplare, s-a epuiza,t foarte repede, fiincl necesard, o retipirire a 5 000 cle exemplare a. S-a pus problema unei a cloua ed.ifii a lucrdrii. Pe baza criticii f5,cute celei d.intli, Darrvin a inceput s5, lucreze la irnbund,ti,firea lucrd,rii incd, din toamna anului 18?3. Elaborarea ediliei a 2-a i-a impus ,,o munc[, grea cum n-a mai fd,cut toal,d, via!,a s&tt 5, care ,,1-a ucis pe jum5,tatett 6. Edifia
1 in litnba cnglczi in 1 901 dupl ed. a 2-a.
T'ltc L)esccrtt

of XIan ancl Selectiort

in

Rcluliort

to Ser, Londra, John llurrav,

reeclitatir

luj Tlrrbier

lui Calus a fost publicatl irr E. Sclrrveizerbart'sctrc \ferlagshandlung, Stuttgalt. Traducerea pnblical in Schleicirer lrrdlesn librilia C. Reinrvald, Paris. Spre deosebire de celelalte traduceri de operc darrviniste in lirnbe francezl'ale lui Barbier', socotinr cI traducerea de fa![ se depirteazl cel mai pulin
s-a

scriitonrl Il.'['rrdorarr.

2 Cclclaltc opere clarrliniste tt'acluse qi publicate in Ilditura Acadcrniei. in coleclia ,,Clasicii gtiinf ei universale", Ortginea speciilor (1958), Varia!iile animalelor Si plantelor sub influer(u domesticirii (1963), Efectele fecunddrii irtcruci;ate;i o.Ie autofecunddrii in regrutl uegetal, publicati inrpreund cu Diferitele dispozitiue cu ajutorul c(troraorhitleele sint fecundate de cdtre insecle (1964), Diferitele forme cle flori cle pe plante de aceea;i spe.cie, publicaLd lmpreunri ct Planle,le. insectiuore (19ti5), Aminliri despre de:uollarea 91indirii..ti caracterului nteu. Atttobioorafia (1962). In Erlitut'a t.inei'ctttltti s-a publicitt OtrLitoria untti rtutut'alr.sl 1n jurul lumii pe bordul nasului,,Ileegle" (195.9), tradusir de

sint:

3 'I'r'aducelea

dc original.

a Fr'. Dat'rvin, Life and Lelters of Charles Darwin (Londra, J. Nlulray, 1888, lucrare editatir in trei volume. Indicatiile privitoare la cd. 7 tr l)escenrlenfei... se glsesc in vol. III, p. 131). 5 lbitlem, p. 775 (scrisoarea cdLre I{uxley) qi p. 176 (scrisoarea cdtre editorul J. \Iun'ay). I lbidem, p. 131 (scrisoarea cirtre J. Hookcr').

STUDIU CRTTIC

2-a. predati ed.itorului in aprilie qi apSrut{, in septembrie 18?4 ?, socotit5, ca definitivf e& r1 fr-rst reeditatS, de mai multe ori. Dup5, aceastfi, etli$ie am efectuat qi noi traducerea. Date autobiogrnfiee prit:ind reilactarea acestei l,ucrd,ri de cdtre Darwin,. Datele autoiri,grirf ice 8 sint d.estul cle nunreroase. Din ele rezult5, cd din 183? -1838 Ch. Darwin qi-a l,u. problerna descend.enf.ei ornului din rnaimufee. Materialul privitor la descend.enfa ornului uu i-a strins cu intenfia de a-l publica t0, ci dorind si, adune probe care s5,-l convingi, pe el ilsugi asupra ipotezei cu privire la originea simian5, a umanitd,tii. Este interesant de subliniat intui$ia lui Darwin intr-un moment cind, autropologia abia se nd,qtea qi cind singurele elemente de sprijin ale ipotezei sale erau clasificafia omului printre primate fd,cutd, de Linn6

ii

Lamarck dup5, c&re str5,rnoqii omului trebuie c5,utafi printre maimufe. din corespond"enfa sa ,;i din Autobiograrfie 11, hot5,rir.ea lui Darwin de a-$i publica notele asupra d.escend,enfei omului a fost luatL in 186? -1868. Motivele care l-au determinat s5, publice aceast5, lucrare sint mai numeroase. Primul a fost acela cf, teoria sa asupra evolufiei s-a extins qi la om, prin lucrd,rile publicate in 1868 de cd,tre Iluxley rz ryi ln 1866 d.e lfaeckel 13. Aceste lucri,ri, remarcabile pentru timpul lor, an influenlat in bine pe Darwin, care afirma textual cd, hotflrirea pubticd,rii operei Descenden{a omului'. . . a fost luat5, ,,in momentul cincl ryi-a dat seama cf, rnulfi biologi acceptaser5, teoria s&" asupra evolufiei. Un al d"oilea motiv a fost, se pare, acela d.e a fi reugit sI, elaboreze teoria selecfiei sexuale, consideratl, d.e el ca motorul diferenfierii raselor umane, cum se va ar5,ta mai cleparto. Aceasta rezultS, din corespond.enfa sa clin 1867 qi tlin anii urm5,tori, in care teoria selecliei sexuale ocup5, un loc important fie sub forma cliscufiilor (d.e exemplu cu Wallace) 1a, fie sub forrna rugilmin.tilor de a-i completa ,;i verifica unele tlate privind animalele sau de a-i furniza dat'e suplimentare asupra triburilor intligenilor din ffirile coloniale 15. \'umd,rul oolrespontlenfilor r.oluntari ai lui Darwin este deosebit de rrrare ryi s-ar pI,rea c5, este mult mai rnare clecit cel al corespontlenfilor voluntari care l-au ajutat la clesi,virqirea lucr5,rilor Originea speci,i,lor, trrari,alia anim,alelor ,sd plantel,or sub influen,l,a domesticirii,, Iecundalia
Dup5, cum reiese orhideelor. 1867 a fost un an d.e cotiturd, pentru scrierea l)escertdenlei ornu,lui. . ., pentru dezvoll'itt'ea teoriei ,,selecfiei sexuale" qi tle asemenea qi pentru ,,expresia erno{,iilortt. I.la inceput Life antl Letters of. Charles Darwitt, p. 175-776. l)in Aulobiografia gi ,IurnaluI sau $i din coleclirr cle scrisori scrisc tl: Darrvin. Scrisolile salc au fosL coleclatc ;i lipit'itc dc fiul siu Francisc, ln Lif'e utd Lelters (citat mai sus) qi ln .illore Letters of Ch. I)arwin, ln ! r'olume, Londra, J. \Iurral', 1903. s ln Caietul de note al lui Clt. Danr.in, lrul)licat dc Acadcmia dc ,ltiinte din t-i.R.S.S., in datcle priyitoare
8
7 Fr'. I)arrvin,

qi afirmafia

lui

la attii 1837 rsi 1838, Darrviu se pronunla clc mai multe ori pcntru teoria descendenfei omului din mairnulele antrol.roitle ('ltttobiografia, p. 181-1.q2 (noti), dup[ S. L. Sobol, traclucitorul jurnalului Iui Darrvin in lirnba rusi). 10 In ztulohiografia Darrvin scrie : ,,Dupir cc nr5 convinsesem ci speciile slnt organisme care se pot rnodiitca. nti-a fost ctt tteputilt(i sir nu cretl c.[ ontul ]ru se supunc acclcia;i legi". I)arrvin afirmri c[ a arlullt note ..pcr-rtrtr propria sa satisfacfie. fdrti uici o inlenfic dc a le pulr]ica aqa de curincl..." (p. 150).
1l Ch. Darwin, Autobioqrufin, p. 150. 1: T. Ffuxlel', Tfte hlan's Place in Nafurc.

p. 150. Fr. Darwitt, Life and Lelters, rol. II[, p. 95 qi 100; scrisorilc lui Daru'in lui \Yallace, Fr. l{tiller gi A. de Condolle irr 1867 r'orbesc toate despre teoria selectiei sexuale. r:' Reddm aici clteva nune de corespondenti voluntari, citali mai des ln corespondenla sa sau ln l)rceet.. rlenla omultii..., flrd a tncerca sd-i enunrerlm pe toli: prof. Donders, Wo Brorvman, James Paget, clr. W. Ogle, dr. Chrichton Browne (Life and Letters, III, p. 134); Tagetmeier, Sainton, Walsh etc. (pentru anatomia qi fizio,ogia omului) ; J. Scott, Windrvood Reade g.a. (pentru subiectele privitoare Ia popoarele din India, Africa etc.);
adresate Crotclt, dr. Canfield, dr. Carus, lVIc. Neill (pentru mamifere); dr. Forsith l\{ajor (pentru paleontologia genului Bos) ; :'eserendul W. Kowalewskl, Harrison Weir, Yarell, Salvin, Gould g.a. (pentru p[sIri); dr. Gtinther g.a. (pentnr lre:ti) : dr. Blaclirvall;.a. (peutnr pdianjeni); Doubleday, Trimen, Wallace, C. Spence Bate, R. l\Iac t,achlan, F'. Smith, J. w, Douglas, G. R. Crotch, Butler (pentru irrsecte); G. Spence Bate, Fr. I'Iiiller q.a. (pent.ru crustacei) ctc.

.i alte

ls H.

Haecl<el,Generelle lllorpltologie, ed.

opere.

l. In *Introducerea" lrrcririi l)eseendenln...,I)atlin nrai

cnurner1

ra Atttobiografia,

SI'UDIU CRITIC

YII

Drrlwin irrl,enfionase ca, nol,ele $ale asuprn, ,,expresiei emofiilortt s5, le cond.ensezo intr'-utr cirpitcrl pe care si[-l publice in Descenclenlu, om,ului. . . Apoi, materialul penl,ru ,,cxpresia t,trurtiilor" clescind rnult qi divelsificindu-se, I)arwin s-a hotd,rlt sf,-i consaclc o lucrarc irltzlrte 16. '-['eoli:r, selecliei sexualc qi tr:oriile legate cle expresia crno!,iilor sint intirn conectate in opera lui Darwin. I)escend,enla omului gi selec{i,a senuuld, a fost redactat1, l,irrrp de 1,rei a,ni, dup5, cum aratd, insugi Ditrw"in in Ardobiografia sa ,,dar o parte din acest timp l-am pierdul, clin cauza bolii mele sau pentru preg5,tirea edifiilor noi ale altor lucrd,ri" l?. I:ucrarea lui Darwin asupra ,,expresiei emofiilor" a fost publicat5, in 1872, atlici, la urr an de la aparifia primei edilii a Descend,enlei. . . Din Autobi,ografie tnai rezultf,, cd, rnaterialul acluna,t pentru selec!,iu, sexualii, a fost publicat in intregime I8. Din datr:le autobiografice osi din corespond.en!5, reiese cd, elabol':u'ea lucr[rii Doscenomu,l,u.,i den,!u, ,si selecli,a, senu,ald, ru cupiins c1ou5, etape. tTna inifialf,, c&re incepe cu anii 1837-183E, adicd, la circa cinci ani dup5, cc incepuse sd, aclune materia,l pentru teoria selecfiei naturale. ilr acest timp, Darwin a c5,utat s5, se documeltteze ln problema tlescenrlenlei ornului d.in maimufe, perioadd, care a clurat pind, in 1867 -1868. Din acest rnoment incepe cea de-a doua perioad"d,, cind l)arrvin pune probleme pe care nu le atinseseld, pr:etlecesorii sd,i in sl,utlierea, d"escendenlei ornului. I)arwin a lucrat d.upd, un plan complex, in cilr:e era,lr incluse d.ovezile pe care se sprijinea teoria selec{,iei sexualete , problema cxlrresiei enro!,iilor 5i filialia omului din antropoide. Acest ea au fost problemele principale. pe llngf,, lr,lt,ele, pe care le votn expurre in paragrafele nrntltoilre ale acestui stud.iu. irrr.r,intc cle ?u terrnina acest paragra,f am rrleA s[, scoatern in evidenfd, atmosfera, Anglia de acurn un secol. Credinla religioasd, erzl udinc lnrd,cl5cinatd, ln rnomentul ointl din I)arrvin se hotd,rd,qte sf, publice Descenden{a ornuln'i. .. Itrn, era, sprijinil,5, tle uriaqul apalal; de stat al Imperiului errglez clin ull,imul pi,trar al secoluhri trecut, cle nurneroasele Ei foarte puternicele institulii religioase qi de influenla asupra maselor pe care o reprezenta educalia religioasi, in qcoli, in unir.ersiti,fi qi ln viala societd,fii. Biblia si et'a,nghelia se impunetl,tl lru lmnlai ournenilot c:lre nll cerceta,u fenomenele naturii, ci ryi oarnenilor tle qtiin!['. Nimeni rru l-a obligrlt pe .Darrvjn sd, scric Desoend,erula omului,. . . t lta, rnai clegrabfl, s-ar putea sti fi fost, carneni cale sd,-I fi sfd,tuit; sd, n-o facf,, 20. Cu atit nra,i rnult,, trebuie sd, admirtinr curajul lui Da,rrvin de a infrunta societatea englezd, $i pe biologii timpuiui s6u, partizani ai teologiei.
Darwin a atacat, in mod clelibcrat tezele creafioniste in problema d.escendenfei omului,

fiirrd con;tient cd, ,,mul!i oameni rror respinge ca deosebit de nereligioase concluziile la care a ajuns in aceasl,d, lucraret' 21. far in scrisoarea sa cd,tre reverend.ul John Brod.ie fnnes, fost r.icar al ltisericii anglicane clin Dorvn, el scrie : ,,l\f-am bucurat primind amabila dr'.
16 ,'r tttttbici,;1ru!'itt.

17 Ibident.
LE

1r, 1 5l

le f)trlrvin. irr scrisoalcir l)c calt: i-a adrcsut'o lui A. tlc Condolic la 6 iulic 1868, ii scric ci"t,,s-a hotlt'it sii sg rrrai tlislr.ezo rlirltir lrulrlical'ea I'qriui iilor urtirnulelor si plantelot'...", ltublicind uu scttrL studitt astllll'a dcsccttdcrrte.i orrrulrri. Sulticctul s-a ranrifict-rL irr nrrti ntnlte' suJriecte colaLerale (Fr. Daru'itt, Li[e tu'ttl l.,:Iters, tol. II I' p. 10t)). Dal la 2? febrtralic 1E67 Dalrvin ii scrie lui frr. i\.Iiillcr, ru3indu-l sd-i dea tlate asupla sclcclici sexuale la ircveltcbrate (crustacci) Si a mijloacelor tle atrac!.ie sexttalf la insecte (l'ife and I'etlers, III, p. 9it. 20 Chiar in farnilia sa, dupl moartea lui Darrvin, solia s-a opus ca fiul slu Francisc si publice in 'luto' biogrofio rdmasi c1e la solul ei capitolul privitor la religie. In acest capitol Darwin expune argumentat bazele prima Darlvin a formir lui fost eficienti"t, soliei deo:tt'ece pe nulllea Opozilia el o sale, care concep!.iei ,,agnostici". a Autobiografiei a apiinrl firir capiLolttl asrrpra religici.
2L l)escentlenlo

lbiden4 P' 1ir0.

onultti...,

crrtrr.

L*t.

\.II

STUDIU CRITIC

c[, clrept vorbinrl, I]]-a,m mirat cd, tlr-. nu mf,, consid.e,rafi ca un blestel]]irt. c-rnclamnat la osinr15, vr:qnic.i, clulrii publicaleea ultimei tnele ci,rtit'2e. Publicarea cle cd,tre l)arn'in a, Descentlen{ei ontu,lui. . . a insetnn:r,t un ,,r,ct t1e rrrare rrttrilj ntoral" pentru r:rerrlea si|, sirsi;inr: \1'-. Le Glos Cialk 23. Cu aceasti, ocazic arn rloli sL l[tnurirn inctr un aspeg6 ]ergat, de er.itarea de citt'e Dalwiu a cliscriliei originii biologice a omului in Or'iginea specii,l,or. I)arrvitr reclh, in Autobtografin sa motivele care l-au fi,cut sf,, nu se oorrpe r1e clescendenf'a omului in acca,stii lucrerre folosind o singurd, frazirl qi anunle : ,,l'rin luclareu rnea s-ar face lumin:i asuprrr originii omului ryi istoriei sale"'r. Daru'in atrage astfel ateufia cititorilor ci, ornul nu este opet'u unui act d.e creafie, ci c[, el, ca ryi celekrlter specii, este rezull,atul unei lungi evolu!,ii a materiei. Darwin aratd, cI, accastd, frnzil, a fost scrisd, ,,pentru ca nici un orn cinstit sd, nu mi, acuze cii, imi ascuncl p[rerile. . . Pentru succesul cflrfii ar f i fosb inutil qi dd,undtor sf,, fac paracld, fX,rir sf,, acluc rlor.ezi cu pi'ivire la originc,a otnnlui 25tt. Lie Gros Clark di, o interpretare mai concretS, ezitfirii lui Durrvin clin 185E. trl afirm5, : ,,Pentrn a er.ita amestecul nejustificat al lrrejuclecd,!,i1or 26 in clisculiile asupla er-olnfiei speciilor ryi asuprii, selecfiei natur:rle, Darrvin nu s-a referit in Origirxea speci,ilor la proble.ma centrilli, a raportur:ilor clintre om qi restul lurnii organice" 27. intr-adev5,r, ni se pare c5, discutarea in acela;i timp a teoriei evolu{iei qi a originii ornului ar fi putut prejud.icia ambele concepfii, indepf,rtlncl pe biologi de la concepfia evolufionistf,,, care ryi fd,rd, ad.a,osul privitor la orn a dus la d.iscufii qi polemici extraorclinar d,e vii, lnd,elung prelungil,e, cu teologii qi cu unii biologi. Dars.in s-a ferit sf,, lupte deodati, pe doui, frontur"i : cel qtiinfific ryi cel religios. Tactica lui I)ar"rvin s-a clovedit justd,.
r{ii'isoAre, }-rer}trrl

-i

DIBHCTTI Darwin stucliazil,

ca,

DIt

|STUDTU
nsi

ir LUORAIirlA DIi l.ATa

.Haeckel, dor.czile a,ntlopologice, embr:iologice 6i cle anatornie cornpar:r,tI,. Aceasta, poate fi nurnitd, dilccfia, ist,olick a tlescenclentei omului. in plus, Darwin se ocupd, cle protllelll';r, form[rii ryi rinitfi,l,ii raselol ulna,ne dc pe pozi{irr, utdtd,fii biologice a speciei noastre. Aceasta este :l doua clirccfie dc st;udiu. A treia direclie cle stucliu, tot biologicil, estc &ceea privitonre la, evolufia, instinctelor, a,natomiei comparate a, creierului uman ryi al antropoidelor ", tu facull,d,filor urintale qi, rnai ales, a facultd,!,ilor afective la om ryi anirnale, aspectele parl,iculare pe care le-a luat simlul estetic la animale ryi lzr, triburile popoarelor d.in lilrile coloniale, f[cintl unele incursiuni in clomeniul qtiin!,elor sociale in privinfa esteticii, a ullol aspecte ale eticii ulrranc ryi a dezvoltd,rii familiei la popoarele coloniale. Latura biologicd, a a,cestei lucrflri se incheie cu incercaleA ltti l)arn'irr cle a d.enronstr:l c5, transformarea maimulei ln om qi forrnarea raselor runane sint (irijate mt'mai cle legi biologice : de seleclia natulali, ca gi d,e o lege biologic5, special5, selec{,ia sexuald,. Darwin erpune pe larg clate privitoa,re lit semnalele a,custice gi vizuale - mai puf,in la sernnalele
Cu acest revclentl Darrvin colabolase la lrull.c actc Iilarrl"r'o;ricc ln 1;arohia f)olvn (I.'r. I)arrvin, Life 1-10, scrisoarea Iui I)arrvin cltre J. Rrodic fnnes din 29 rnai 1E75). In accastl sclisrrare Darn'in face aluzie la Descendenlu omttlui. . . 23 Sir W. Le Gros Clark, I'\rc Studg of X'Ian's Descent, alticol publicat in lucrarea tl Century of Darutirt, :ditati de S. A. Bamett, Londra, Fleinernann, 1859, p. 175. 24 Ch. Darlin, Autobiogrctfia, p. t50.llraza Ia care face aluzie Darrvin se g:iseqte in Originea speciilor, p. 385,
22

qi lluxley

tnd I'etters..., vol. III, p.

rindul 4 de jos.
25
28

Autobiografia, p. 150. .i\supra originii omultri. e7 Le Gros Clarl<, op. cit., 1t, 173. 28 Paragraf scris tle l{uxley, clar iuLegrat clc l)arrvin

in

Descendenta

omului..., cap. IIL

STUDIU CRITTC

oifactir-e - la, animale qi intr-o md,surf,, ryi la orn - in raport cu procesul de reprod.ucere sexuul[. Aceasta este a patra direcfie de studiu. Se poate vorlri qii clespre o clirecfie filozoficfi,, cleoarece l)arrvin atluce at:gumentc rnateriale, biologice, cAre combat tezele crealionisto qi fixiste. in felul acesta evolulia lnmii organice, pe c:lre el o d"usese in Originea speciilor plnf,,la om, se complet'eazra prin Descen,tlen{a om,ulu,'i. . . ryi cu evolutia biologicf,, a, speciei noastre. Aceast,a ar f i a cincea clirecfie de stutliu 2e. PROI3IJEI\IA

FIIJIATIEI SPECIEI U}tA NI'

Argumentele biologice folosite cle Darrvin in d"emonstrarea filia!,iei speciei uluane se pot urm5,r:i mai bine clacI le grupd,rn de la inrud,irile cele mai inclep6rtate qi mergern treptat spre inrudirile cele mai apropiate cle om, a,dicd, clacfl mergem de la general spre special. Darwin incepe cu inrudirile dintre om qi mamifere, clemonstrind cd, instinctele, planul si nir.elul de organizafie, ca qi clezvoltarea embrionard, a omului, sint analoge cu cele rr.,le tn:ltnifelelor 30. Darrvin expune problema lnrudirilor dintre oln ,si mairnufe, reluincl nnele argumente folosite qi de Iluxley, clar dezvoltlndu-le mult mai mult. Dupd, culn se qtie, maimufele se impart in doud, mari grupe : platirinele qi catarinele. Primele sint caracteristice Asiei qi Africii, ultimele Arnericii. Darwin clemonstreazd, cil, prin caracterele sale, omul aparfine platirinelor, qi nu catirinilor 31. Itl conchid.e ci, cele d,oud, grupe trebuie sd, se fi separat tle rnult. Acesl, punct d.e vedere al lui Darrvin este considerat ca just. I)arwin admite ryi clezvoltd, teza,lui lfuxley cu privire la deosebirile mai rnari dintro nraimn{ele inferioare ,1i cele superioa,re clecit tlintre antropoide ryi om. insi, el cautd, aserrrilnfl,r.i int,re grupul I'ort,giduc-lor actuale qi on], mai ales in capitolele d"in Descendenla ontul'ui. . . consacrate selecliei sexuale. in stucliul si,u asupra selecfiei sexttale la, Pongidae, Darrvin se ocupd, cle mult,e 32. catact,cre llle acestr:ra, pe care le gd,sim qi la om qi altele prin care ele se cleosebesc de om
l!) ht uccsL stutliu ne voln oc:upa nurnai de problema filialiei speciei ulnalle Ei intr-o mdsur{ tnai nricri dr: leorier seleclici sexlalc. Nc propuneru s:i revenim in"r-un stucliu ulterior asupra problemei setnnalelor, relevatii cil: I)arwin iu cath'ul tcoriei se,lecliei sexuale. 30 C,rpitolul al Vl-lea, Descenrlenla omului... Vom inlelege nrai bine ntvoia pentru Darrvin de a atinge aceastd probleniir tlacii vorn reaminti cti pc vrenlea sa unii zoologi se striduiau si arate c[ omul se deosebeqte anatorrric de celclaltc lrnimalc. Ei au c[utat s[ pun[ de acord crealionismul cu sistematica gi in accst scop au propus crearca unui regn spccial pentru om, deosebit de regnul animal. 31 Afinnafiilc lui Darrvin sint clovedite Ei de faptul cd plnd ln zilele noastre llu s-au glisit in America urme ct,r,tc ale pyezeplei alirctrntropilor (Pitecantropttltti, Sinantropulttt, Ailantotroprrtrri gi a lui IIomo Ileidelbergensis). 1'oL lcgati- 6c prczenf.a plalitinelor in Africa, I)arwin discut:i qi problema leagirnului otnetlirii, pe care-l situeazii y_," uc"rt contile'nt. Argumeittul de bazi al acestei localizlri il vom arita mai departe. Dcscoperirea;luslraloltiihecinelor confirml aceasti ipotez[ cleductivi a lui Darrvin. Haeckel, pe baza aceleiagi argurnenta[ii ca 9i l)arwitt' ir sitrrat leagirnul onrenirii pc alia de rlspindire a urangutanilor din sud-estul Asiei. Descoperirea Pitccantropului ir dat ipotczei tot decluctive a lui Flaeckel o bazl. deosebit de valoroasi. S-ar pirea ci. ar exista o contrazicere irrtre leagrinul onrcnir.ii pr.econizat de Darwin qi cel presupus de Haeckel. Dar amlndou[ aceste locuri slnt situate in interiolul ariei 4e rtispindire a nraimulelor platirinc. Deocamdat[, cunogtinlelc noastre asupra Australopitlrccirne-|or sirrL inci irnpcrfecLe. IJnii antropologi consideri aeest grup ca pe un ram lateral al Drgopitlrccintte-lor' care ntl sc sitrrcazri pe !iniar llontittirtuc-lor. Alfii (Le Gros Clark) suslin cI Australopilhecinae-le ar avca alte legituri cn
12 Datr:le concurdante pli.iersc anatornia gi multc elemente de ctnbriologie, rudintetttcle, coulportametltul, rrlele instilcte, neapari!ia caracterelor de deosebire intre mascul qi fernel[ plnl la pubertate, agresivitatea Inasctl-

Iloninitrcu:-lt.

lilor ctc. (cap. XIX). Le Gros Clarli descrie caracterele care deosebesc Pongidae-le de om. Aceste caractere privesc organele g"nitrle, buzelc ro;ii ale omului, forma pieptului la fetneie, nudilatea corpului umali, dcnti{.ia, poii,tia corpului ln mers. Darlvin s-a ocupat de Centilia maimulelor gi a omului, firl insl si meargii prea adinc ln analiza asernlnirilor ;i a deoscbiriloi'. Le Gros Clark completeazi : incisivii gi molarii se aseamlni foarte rnul[ la Pongidac forma spatulatl ;i la om. Atit doar cii incisivii, ca qi caninii, au suferit la om o reduclie progresivd, iar caninii iau cuttoscttte pin:i azi'
Ei

"lcltuir,rc

c1 ceilalli dinfi o scrie neintreruptf,, Acest earactcr se reglseqte la toate Hominidae-lc

STUDII-I CIiITIC

I)itt'u itt lelt,'r-ti itnportarrla tlescopetirii Dryopithcr:tt,s-rllui, cale constituie o verigi,prinirt strttiiul filiaIiei a,rrtropoitlelor'ryiaotnului. Ace:rst[ p5,rere a fr-rst confirrnat:i prin spe,:iile ft,rile tle.scopelite rtrai tirziu 3r. D:irl-itr rr :tcol'da,t o miur'o ttenf,ic antr:opoideloi'. insi, rm f2lgsr gre;ealrr s[, der.ive ,lllll rlin atttlopoiderlc actuale. Ill ajungc sd, clemonstreze cu urgurnrrnte cat'e au rd,nrirs ttrinfirntirte pin'i in zilele noastle cd, prin anatornia, embriologia 31, bolilc ;i chiar slreciile ]',arirzite colnune, luin ruclimente ryi momentul cincl a,par, prin deosebirile tlintre nrasculul .i felttr:lrr adultd, ca qi prin alte caractere omul qi a,ntropoiclele sint amltele descendent,er ,1intr-un striirnoq comun, necunoscut incI 35. Darwin folose;l,e cunoqtinfele lui lluxley, exccpliontr,le liu a,cea perioadd,, in descrlielcir, rtuatol]Iiei cornpara,te il creielului prirnatelor qi omului. Dilr ploblemil, :lceasta estc intregitd, de Dar:win prin stutliul instinctelor qi facultd,filor mintale. In tlescifralea inmdirii antropoidelor cu omul, I)all.in acordii o mare pondere ltlobelor antropologice, oare cril,n inc[ foarte s5,race ln t'irnpul sd,u 3". $i ln aceastri problcrnf cl face unele tled.uc{ii care s-au dovedit a fi juste. Nu lipsesc nici elementele noi de sistematicir, din stutliul filia,fiiei omului. Ifnele -_ gl'eu cle infeles pentru vl'emezu noul,strd, -, ca :lcelea plivind alcd,tuirea, unui regn special pentru orn, an fost ursor respinse de l)arwin lrrin nerealismul lor. Au fost insi alte incercd,ri greqite d.e sisl,ernaticl care au trebuit sd, fie altfel comlli,tute. Aqa,, de exemplu, Owerr il incetcat s:i creeze un ord.in special pentru specia urnanf, folosind ca argurnent clezyolt,area extrem de irnport,antil, n creiemlui utnan. Darwin lespinge ryi aceste incercdri nefundate, tletttortstrintl cil dezvoltarea intr-adevdr foarte rnare a creierului utniln nu poate conl,rabalansa lllarea mulfinrel cte asernd,nd,ri ale al{,or pd,rfi ale corpr:lrti trrneneso cu prinrilfs}e, rlga incit uu exist5, nici o justificare Etiinf,ificfi pentru a situa omul lntr-un orclin tlistinct 37. Clasificarea maimufelor se face azi tlup5, criteriile stabilite d.e l)rlru'in, o&re qi in acetr,sti, plivinf,d, s-a dovcctit a fi un foarte bun sisternatioian 38. Nici un alt biolog inaintea sa, pentru a d,emonstra d.escentlenfa unei specii, nu a, folosi,t conco'ntitant date d.e anatomie cornparat5,, embriologie, antropologie, clate privitoare la instincte, la comportare, la facultd,file cerebrale etc. Pentru toate aceste mol,ive, putem consid,era, fd,rd, sd, greqim, ci, studiul lui Darrr.jrr asupra rnaimufelor ryi asullra descendenfei omului intrece priu valoarea sel tot ceeitr (io so scrisese in a,ceast5, epocil, referitor la acest,ea. ,[)sigur, pentru crrnoqtinfelo nousl re dc ztzi a,rgurnentele lui l)arrvin privind filiafia speciei urnare, intrate rle rnull, in llatrinoniul universal, nu mai au decit o valoare istoric5,. Metodologio folositd, de Darwin in l)escend,enla ornului. . . se rleosebeqte in unele privin!,c cle cea folositd,, de exemplu, ln operele sa,le asupra fecunda{,iei plantelor 3e. Astfel, Darwin
,-'iFala
irrcepinrl cu ,'luslralopitlrccus. NrrditaLca outultri t'trlrrczitrLi ut1 c:tt'itctt'f cal'c l.lu so gr:isc;ltr la rrici un alt arrtropoicl tlecit ln nrocl parfial (Legrrrrrcntul organelor geniLale, uneori piclea tlc pe fafir). lnsri Dat'tr'irr u cxplicitl rrrrtlitaLt.ir omrrluiprintcoriaseleclieiscxualp. Accasttiuplicarcat.eorieisale u fost. viucombiitut.a (ca1i. X\);inrrcslcncceptalii. 83 Antropologii din lara noastt'ir au adorat Ia Lcolia cit Ilotnittitrrtr:-lc ttu tlt:t'ir';i din ,f'ongirlrrc (pallro s:rs! nutir tle l,e Glos Olarli), cir ultirnele, ca qi pritnele, cl'.rrivit dirt l)ryol.ritltr:cidue. 3a Problcrnele eurbliologice;i problerna rttclitnenLarclor utt ritltas piuli uzi rtrguurcrrtrr tlc l.rrzri in filialia spcciilur (cap. VI). tis Cap. VI. 35 At'.csLca, pe Iinia archc-o:.;i ltcolntt'opilr,rr, sc l'ctluct'.urt la dorni r:rurrii alc onului dc Ncentltlthal llrl celui descoperit la NeanclerLhal 5i Al'c:clui tlesc.operit la Gil,rlalLar);i la un critniu clin neoloLic clcscopcrit intr'-u pegteri din Belgia pe flul'iul N{cuse.

'
1tt65.

37 38

3e

critic intloductiv" lir opcra lui Ch. Datr-in Diferite forme de flori... (Edit. Acitclcrnir.i Republicii Sociali:;te Rorniinia.

N{etodologia folosit'i

Le Gros Clarli, op. cit.

Capit. VII.

in aces{e opere a fost expusi cic V. D. }lArze ii I. 1'. 'farnavschi in ,,Stndirrl

lt. X-N\-).

STUDIU CRITIC

xt

foloseqte in aceast5, lucrare metoda cleductivfl, element r&r int'llnit in operele sale de rnaturitate {0. Metotla inductivo-ded.uctivd, nu este folositS, d.ecit parl;ial ryi nu in toatd, complexitateu ei. Aceasti, utilizare parfiald, socotim cd, se datoregte faptului cd, materialul nu se preteazd,la experimenti,ri c&r'e sI, scoatd, in eviden!5, factorii catzali qi efectele lor, ca in ca zul r.erificd,rilor ce s-au efectuat pe plante san in studiul variabilitd,tii animalelor sub influenla selecliei artificiale. Chiar probele embriologice foarte solid.e qi valoroase prezentau lacune mari in privinfa ontogeniei prirnatelor, datoritd, faptului cd, acurn o suti, de ani embriologia, d"eqi era mai clezvoltati, decit alte rytiinfe biologice, totuqi nu era decit la inceput, judecincl clupd, datele acumulate de atunci incoace. Pe cle alti, parte, nu se d.iferenfiase incf embriologia catnzalra, rarnurd, c&r'e pennite o amp15, -r'erificale a multor procese cle rJ.ezvoltare ryi a mecanisrnelor lor. Caracterele mairnufelor au fost grupate in trei categorii : anatomice, fiziologice qi psihice (instincte qi comportament etc.). Metoclologia in privin!:r, lor este foarte riguroasfl, qi concluziiLe, cele mai multe, au rf,,mas nemod,ificate de timp. De asemenea,, descrierea organelor d,e striclulalie la insecte, & unora d.intre aspectele jocului nupf ial la arl,ropode qi la p[sf,,ri, reprezint5, de fapt tot categorii logice bine definite. Aceste aspecte au conl,inuat sd, fie stucliate ryi tmbogd,fite ulterior ryi se g5,sesc expuse ,;i azi in multe tratate d.e zoologie. Observafiile filcute asupra deosebirilor clintre sexe, asemf,,ndrii puilor cu unul sau cu altul dintre sexe (mai ales cu femelcle) qi importanlei pubertil,fii in aparifia caracterelor sexuale secunclare, inflnenfa castrfi,r'ii prepubere arsupla aparifiei coa,melor la Cerui,dae qi alte asemenea fapte expuse ryi discutate de l)alu'iu in Descenclenla om,u,Iui. . . au de :r,serncnee) o mare valoare qi, grupate pe clase cle fenomene, ele pot dc asemenea constitui categorii de fapte analoge. Dar in amplele descrieri a,supra semnalelor legate cle procesul imperccherii sau de comportamentul multor specii in acele:r;i imprejurS,ri, aplicarea metoclei inductivo-deductive se clovedea anevoioasd,, printre altcle qi prin fa,ptul cd, nu se puteau folosi rnetode de observare, nici metode obiective d,e apreciere qi verificare a efectelor acestor mijloace asupra, vigorii Ei prolificitd,f ii oblinute prin selecfie sexuald'. De-a,bia in zilele noastre pcntru semnalclc auditive ryi r.izuale s-a ajuns in unele cazuri la md,surarea efectelor selec{,iei sexualeal. I)e a,ceea concluziile lui Darrvin in privinf,zl rolului ,1i extintlerii sistemului de semna,a0 Nletoda dcductivl este folositl tle Darrvin pcntru prirna oarl itr luclalea sa din tinere!.e asupra,recide corali". Darrvin vorbe;te despre folosirea metodei detluctive ln aceasti oper[ in Autobiografia sa: ,,Nici o alt{ Irrcrare de-a lnea nu am inceput-o intr-un spirit aEa dc deductiv ca pe aceasta. . . " (p. 108, rindurile 8 gi urm. dc sus). Iar mai tleparte, tot iu aceeaqi lucrare, Darrvin scrie cI numai la descrierea ,,recifilor de corali" el a folosit

filor

o ipotezir in prirna ei fornrulare, pe cind mai tirziu ipotczele iniliale au fost regulat ptrr{site sau modificate, ,.firi lntloialzi cir aceasla nr-a flcul sii nrr mai am incredcre in rationamentnl deductiv" (p. 160, rindulile 1gi 2 de jos). 'l'ottrgi, Darrvin a ruai folosiL nreLodzr cleducLivir. Aqa, de exenrplu, ln c.apitolul al VI-lea al l)escendenlei..., la paragraful ,,Locul dc nagtrrre :rl ornenirii", I)arwin factr trrnritorul rafionarrternt deducLiv: ,,ln toate nrarile regiuni ale globului, nriturifelcrltr vii se nplopic nrult de speciile clispimte care au triit ln acecaqi regiunc". Iiste foarte probabil cir Africa u fost locuitti altitdatri tle inaimufe dispirute. (Darrvin ciLeazra Drgopitlrccus\ foarte asettrdnltoarc cLr gorila ,;i cirnpanzcul. Oricum, acestc doul sJrecii sint. actualmente cele care se aplopie cel mai mult de specia unranir; csLc rnai probabil cri str[rnogii no;tri au trdiL pe continenlul african <lecit in alti parLe. De asemenea, speciilc ar:tua.le clc platirin(', caro au unele caracteLc ce se legdsesc gi la otn, tlSiesc uumai in l,umc:r Veche, qi nu in Lunrea Norli", rrnde nu s-a lgisil pini acurn nici un Arc:hentrop. l)escoperirea Australopittrcilor in sudttl Africii a rlat ulr ltou funclament ralionanrentului deductiv al lui Dlrrvin, dqi - cum arn arS.tat nrai lnainte - pozilia AustraIopithecinae-lor fali rle I'Iominae este inci irnperfect elucid ttri. a1 Redirn un singur exernplu : ln laboratorul lui J. Il. S. Haldane s-au ficut misuritori ale intensitdtii selecliei sexuale pe Drosophila subobscura. Au fost puse impreuni femele negre cu masculi galbeni, culoarea gi ritmica migclrilor in cursul jocului nuplial aclionind cu semnale indicatoare a deosebirilor dintre cele doud rase (Rendel) Ei s-a stabiliL cri numai 3o,to din femele depun oul fertilc. Femelcle negre rcsping ln mod activ masculii galbeni. (J. B. S. Ilaldane, paragraful ,,Sexual Selection", p. 131 -132, in cartea eclitatl de P. R. Bell Darwin's Btological lltork, Some uspects reconsidered, Nerv York, J. \\/illey & Sons, 1959).

\Ii

STUDIU CRII'IC

t;rl'. ituprecizii ryi oscilafii. l{u i se pute& cele lui Darwin s5, rezolve problema penajului si a condif,ionfi'rii sale hormonale, care a fost pusd, abia in zilele noastre. Se poate afirma L'a aceastd, problenrd, qi-a gd,sit doar acum o metodologie adecvatd, de studiu -* Di, implicit, rle i'ezolyare - tle;i mai prezint5, incd, lacune. DIm mai jos citsl:2 exemple. r\u fost cletectali la nevertebrate hormoni sexuali qi alli hormoni asemf,n5,tori cu cei t1e la vertebrate. in ambele grupuri s-4, urrnirit efectul castr5rii asupra clezvoltH,r:ii ot'ganelor copulatoare sau al caracterelor sexuille secundare. S-au obsen'at, de exemlrlu la crttstacei, efecte asemd,nd,toare cu cele descrise d.e l)arwin la, Ceraidae. La vertebrate, in special la pd,s5,ri qi mamifere, s-a studiat foarte intens problerna, conclifion5,rii hormona,le a penelor qi, respectiv, a pd,rului. S-a stabilit de mult existenfa a douf categorii de animale : prima este constituitd, din speciile sau variet5,file monomorfe -la care cele c1ou5, sexe nu ,se d.eosebesc prin catactere sexuale secundare nici inainte, nici tlupf,, matura,{,ia sexuilld,. A tloua categorie, dimorfele, cuprinde animalele care prezintd, tleosebiri in privinfa caracterelor sexuale secunclare dintre mascul gi femeld,, deosebiri orl,re, aDa cum a ard,tat l)arwin, apar in general in procesul cle maturafie sexuald. I-:a primele, la monomorfe, penajul ar fi condifionat in mod predominant d,e factorii intrinseci, genetici. irr a,cest grup ar intra multe pd,s5,ri qi mamifere care trd,iesc in perechi, degi nu in motl exclusiv. in al doilea Srupr pe ling5, factorii intrinseci, la condifionarea penajului s-ar adS,uga factorii horrnonali declanqatori sau modulatori, precum gi sistemul nervos central. Ace,lti factori c;apdutd, o mare preponderenfd, a$upla factorilor intrinseci. Aceste caractere clistinctive rupar deseori, dar nu exclusiv, ler, pd,s5,rile poligame. S-a stabilit la unele existenfa tipului neutru (P6zard), no{,iunea ,,treptei de rd,spuns" la acfiunea hormonald,; s-a stabilit la altele ircfinnea ferninizantf a hormonilor sexua,li (Gooclale, P6zard, Parhon, Zawadowshi, Cariclroit, Dornm, Sand. el,c.). fJ-au stabilit qi alte date int,eresante. Oele rnzli rnulte experienfe s-atr fd,cnt pe Galinaceac Si mar,i pufin pe I'asseri,forn?,es ryi Palrni,ped,ae, Pe ling5, hormonii sexuali s-a scos in evidenf'[, influenla horrnonilor hipotizuri, tiroiclieni ryi suprarenali, iar ilr rultimul timp ryi a celor epifizari. I)atele ilsupra, horrnonilor la nevertebrat,e (de cxemplu la insecte) qi asupra, contlifiond,rii horrnonale a penelor au ajuns aga de nunleroase, incit se lin colocvii sau simpozioane internalionale (cle exemplu, Simpozionul internafiona,l de la Brno din august 1966 asupra endocrinologiei insectelor), se scriu sinteze ,;i monografii (cle exemplu, P. P. Grassd Types m,orlthologi,ques du plumage, in Trai,td d,e Zoologie, vol. XY, Paris, lVlasson, 1950). Din toati, aceastl, importantd, masd, cle clate qi fapte rezultd, 1rrs5, cil incir, nu cunoaqtem cauzele biologice care duc la climorfismul sexual sau la absenfa lui. Deci d.in acest punct de veclere nu sintem mai avansali decit era Darrvin clncl a pus
aceastd, problem[.

ltzirt'e-'li1 alrinlalc plezintd,, pe lingf,, elernente rleosebit rle valoroase, unele greqeli cle interpre-

Pe clo altd, parte, calea pe care se merge nu c15, r5,spuns la problema riclicat,d, tle Darwin in Descend,ett{a ontu,lct,i. . ., d"acd, la speciile sau variet5,{,ile cu dimorfism sexual a,1larif,ia, ,,penajului cle lnx" (ca s5, nu vorbim d.ectt cle p[sd,ri) intr5,-salr nu-sub imperiul legii selecliei sexuale si, in acest car,, dacil,influenfa acestei fonne d"e selectic creqte vigoarea clescend.enfilor gi prolificitatea femelelor. Metoclologia folositil de Darwin privitor la semnale a avut p5,rfi pozitive qi negzrtive. Printre primele semnald,m lncerc&rea lui Darwin cle a determina formele pe care le ia,u semnalele qi rd,spindirea (generalitatea) fenomenului. Printre laturile negative ale metoclologiei sale se situeaz5, in primul rind faptul c5, cercetarea semner,lelor a fost limitatf cle el nrrnai la actul imperecherii, ceea ce a ingustat mult problema. Darwin are merit'ul incon-

STUDIU CRITIC

XIII

testabil de a fi atras atcnfia, a,supra importanlei sernnalelor ca rnijloc cle coumnicare intre animale sau asupra ,,schirnbului de informafii clinl,re indivizi" (P. Ma,rler) a2. Acoetsta este o laturd pozitivl a Descendenlei omului,. . ., d.arr a$a cum s-a vl,zut ulterior, comunicarea prin semnale nu se limiteazd, numai la manifestdri legate de actul imperecherii. Dle nu reprezintd, numai expresia reflexului innflscut de reproducere, materializatd, prin diferenlieri de orga,ne speciale qi prin comportament instinctual aclecvat acestui scop. Comunici,rile intre animale se stabilesc qi in alte domenii, cum sint cel de ap5,rare 43, de g5,sire a hranei etc. aa. Cu alte cuvinte, comunic5,rile clintre animale se manifestf qi ca materializd,ri ale altor reflexe fundamentale. Metoclologia folositd, cle Darwin ln cazlnl semnalelor nu a fost clecit parfial revelatoare a tuturor circumstanfelor cind animalele folosesc selnn.cLlele. De aceea Darwin nu a reugit sd, intuiascd, marea insemnd,tate a semnalelor qi nici trecerea cle la semnalele simple, reprezentate la maimule prin graiul nearticulat, la semnalele complexe, reprezentate la om prin graiul articulat. Aplicarea principiului gradafiei pe care l)arwin l-a mlnuit arya d,e bine in rezolvarea altor probleme d.e evolu!,ie, dezvoltarea cle la simplrr la complex a instinctelor inndscute, toate aceste metode nu an fost folosite decit foarte pulin in privinfa semnalelor si d,e loc in privinfa formd,rii graiului articulat, al ornuiu.i, dersi Darwin sesizeazd, just leg5,tura clintre semnale si instincte, ca qi dintre semnalele anirnalelor qi limbajul articulat al omului. I)e aserneneir,, el observil cS, animalele osi copilul se nasc clr tenclinfa de a emite sunete. Sernnalele caracteristice fiecd,rei specii se inva{,[, cia si lirnbrr, pentru orn. I)zr,rwin explicfl trecerea de la limbajul nearticulat la cel articulat pe baza, principiului folosirii sau nefolosirii pi,rfilor. I)esigur, coard.ele vocale ale stri,moqilor no;tri sinrieni trebuie sd, fi fost folosite din ce in ce mai d.es in timpul evolu!,iei lor spre specia urnan5,, deoarece o d.atd, cu tlezvoltarea muncii apd,reau incetul cu incetul elemente noi, care trebuiau ryi ele sd, fi influcnfat ginttirea qi dezvoltarea procesului cle vorbile a5. Lucrarea, lui Darwin rfi,nrine lacunar5, atit in aceastd, problemd,, cit qi in aceea a factorilor cauzali care alr influenlat trecerea cle la strfluroqul simian la omul actual. Considerarea selecliei sexuitle ca, factor cauzal in condifiile hoardei qi a societdtii oamenilor primitivi, nu este nici verosirnilf,,, ttit:i convingdtoare. Dnpd, piirerea lui llngels, ,,un anittlal lr,tit de deznrtrrirt cunr el'rr otntrl
"4specls reconsidererl, eclitat cle P. fir. Ilell. Iricl Yrirli. Scirnces liditions,.L \Yilley & Sons, l{ll-rl), p. 151. as l'larlt r relatcazi cir irn:rliza sernnalclor sorrorc enrise cle pisirri gi analizatc t:u rt,irrtolrrl srrnograftrlrri

{r P. XIarler,

I)euelolimertls

in llte Sludy rtf Arttntal Oon'numicatiott, lu .Darruin's I}iolrtrlicttl ll'orl.

,Srrnte

Ditt aceste scntnale, care se emit tot anul, numai unele sinI legate de procesul rcprotlucerii. Piiigoiul s.a. errrit. semnale de ingtiinlare asupra unui pericol (de exemplu asupra prezentei sau nuurai a rnirosului unei htrfni[.e in imediata apropiere), r,pentm ca toate prisirile din specia respectivi sri poat[ disptirea din regiunea untlt' a apinrt ttn dugmal{' (op. ci/., p. 17!)). Prin urrnare, chiar pentnr pislrile caro llrr tririt'sc ln cirrluri ;i nrr folrneazii pcrechi, interesele speciei primeaz:i. Nlijloacele de sernnalizare devin rnai cornplexe la marnifcrele sociale. Dupir Schneliel (1917, citat clupi Nlarler, p. 771), lupii care triiesc in grupe puternic organizate folosr.sc 2l tlc sernnale.. tlintre care 15 vizuale, restul olfactile qi tactile. La mairnu{.e, dupii C. R. Carpenter (1934, citat clupi .rtarler', p. 2C}:J), gi}ronul folose;te 13 semnale sonore, iar ntaimufa ulllitoare 15. aa l\Iarler redii dcosebiL cle bine interrela!iilc dintrcr condiIiile cle vialir, r'arirtatce ;i nunriinrl senrnalelor. Dupi acest autor, viala animalelor sllbatice, ,,gi in particular a pisiirilor', cste dominati de un nurnlr limit.at de f:rctori care coplegesc ln importanli pe to!i ceilalfi. Aceasta cste adcv[rab .,si pentru viafa lor socialii ;i pentru intcracliunile lor cu mediul extern. Astfel de acliuni, ea ajutorul altora pentru sesizarea pericohrlui (in special fa![ de tovard;ul de viafi gi falir de pui), ciutarea hranei, pistrarca contactului cu membrii aceleiagi sperrii qi deasupra tuturor reploducerea, toate acestea fac probabil rnai eficient sI posezi un vocabular mai restrins, dar care si poatl fi folosit ;i inleles din primul mornent", p. 203. a5 F. Engels, in Rolttl muncii tn procesul tle transformare a maimulei tn om (in K. Xlarx ;i F. Engels, Opere, vo!. 20, Bucuregti, 1964, p. 470-471), afirnrl : ,,Dominatia asupra naturii, care a inceput o clal"i cu dezvoltarea nriinii, cu munca, a llrgit cu fiecare lrou progres orizontul omului. El descoperea rnereu la obiectelc rlin naLurL insu;iri noi, necunoscnte pini atunci. Pe de alti parte, perfec!ionarea rnuncii contribuia irr mod necesar la o tot mai strinsir apropiere lntre menrbrii societirfii, lnmulfincl cazurile de intlajutol'are, cle colaborare gi ficlndu-l 1le fiecare intlivid st-r aibi conqtiinla limpede a utilitdfii acestei colabolirli. Pe scurt, oamenii in devenire au ajnns la un ptrnct cind au auutsd-;ispun(r cer.'a rrnul al[uir. Necesitatea ;i-a creat organul: laringele neclezvoltat al maimufei s-a Lransformat incet, dar sigur. ..".

arati ci vrabia americanir eurite 2l rlc

semnale, sfretlelugul 19, pitigoiul 21, cintezoiul urai 1-tu!irre (Nlarler', p. 20li).

S UDIU CRITIC

in prooesul clevenirii sale. . ., pentru a ieqi d"in animalitate, pentru arealiza cel mai m&r'e progres cunoscut in naturi,l favea] nevoie d.e un element in plus; incapacitatea de apd,rare a individului izolat' trebuia inlocuitd, prin puterea unitd, qi acliunea comunfl a hoardei. . . Toleranfa reciprocd, a masculilor adulfi, lipsa oricf,,rei gelozii au constituit. . . prima condif ic pentru formarea unor astfcl cte grupe mai mari qi durabile, singtrele in cadrul cf,,ror sc putea silvirgi transforma,re& animalului in om" {'j. Argumentalia lui Engels privitoare lit, rela{iile d.intre b[,rba!i qi femei este bazatd, ryi pe procesul evoluliei familiei, clescris cle I-i. Morgan. Nu i-a sc5,pat nici lui Darwin existenla actu ald, a nnor forme de c5s[torie in gruPr dar el a calificat-o drept un aspect cle desfrinare a femeilor, foarte rispinclit la popoarele sf,,lbatice. El nu a vduzttt, ln cd,sd,toria in grup dovada unei etape inc5, persistentX, la unele popoare, etap5, parcursi, qi dep5,;itd, de alte popoare +7. La primele problema selecliei sexuale nu a cf,,p[tat impoltanla pe care a cXpatat-o ulterior reciprocitatea alegerii qi importanla afectivd, pe care o :lre in cd,s[toria, monogamil, cind in aceasti, cls[torie - in ctttlrul evoluliei sociale intervine numai afecfiunea, ryi nu interestr cle orclin material. Ceea ce n-a reursit s5, sesizeze Darwin ca factori cauzali a reuqit s5, vadd, trngels. Pentru llngels, cei mai atpropiafi strLmoqi ai norytri trebuie sri fi fost neapflrat animale sociale. Transformarea lor s-a fd,cut prin creryterea gradatd, in complexitate a, interrelafiilor strinse cal'e s-au stabilit intre factorii bierlogici ryi cei sociali. In caclrul ultimilor, factorul-motor a fost munca. Ea a rtvnt un rol din ce in ce mai important, pe md,sura evoluf,iei forfelor cle prod,ucfie in cadml societd,fii omeneqti in continud, transformare. ,,Munca... este prima condi$ie de bazra a intregii viefi omeneqti, qi anume in asemenea grad, incit, intr-un anumit sens, trebuie s[ spunem cL munca l-a creat chiar pe om. . . '){8. Am cd,utat cu multd, atenfie in Descenclenla omulu'i. . ., in Autobi,ografi,n, ca ryi in corespondenla sa, elementele judecf,,fii logice care l-a fd,cut pe I)arwin si, asocieze folmaren raselor umane cu teoria selecliei sexuale, dar nu am gdsit nimic at'. I)esigur, nu-i putem reproga azi lui Darwin c5, n-a putut sesiza acum un secol toate aspectele unei probleme aga, cle cornplexe, cum este aceea & semnalelor deoa ece ryi geniilc au lirnitele lor, Tinem numa,i si, sulllinietn ci, aplicarea neaclecvatd, a teolitri selecrf iei semaltr irl (r\.oItt!,ir, slieciei llmane rttr irrfirml, r':rlilbilita,tea acestei terrrii, ci nr':rl,li nnrnn,i lln ,,r'a!,ionaurelrl; rle lelir,l,ie greryil,tt in prolrlentrr, descenden{,ei omuhri. .ln ult,imii a,tti, lrotrlerna serrrnalelor: lr fost reluat,fi. (-1u at:t.,irs lF, rtaazie s-n put,ut, tletuons1,rl cf,,, cel pufin in trnele cazuri, selecfia sexuali, reprezinl;5, nn ftinixnen legic, care nu a,re insf,, generalit;a,tea selecfiei natula,le. fmpi,rt;flqim felul de ra vecle:l a lui Haltla,ne, elupti cale ,,este lneil prea devreme ca sI, $punem clacd, select,ia sexuald, irre inrportanf,a pe cate i-o atribuie I)arwin sau dacf,, ea nu are chiar o importanfd, ,si nrai mare. \ru existfi, insil nici o incloiali asupra realitd,fii selecfiei sexuale".
rc F. Engels, Originea farniliei, a proprietdlii priuate gi a statului, ln I{. l\Iarx gi F. Engels, Opere, vol. 21, Bucuregti, Edit. politici, 1965, p. 40-41. 47 Darwin lnstr ln Descendenla omului... are nu numai fafd de clsitoria in grup, dar;i fa{d de muncitori gi de etica lor, ca gi despre femei, aprecieri de clasi cu totul nefundate gi nejuste. a8 F. Engels, .Rolu/ muncii..., in op. cit., p. 468. {e ln afara datelor din Descendenla omului, , ., am consultat scrisorile, deoarece ln corespondenli Darrvin lqi

expunea mai liber plrerile sale. ' lntre materialele rdrnase de Ia Darwin slnt tloui scrisori ale sale citre Wallacc, tlatintl din 1864 9i 186?, ln care vorbegte despre rolul selecliei sexuale ln formarearaselorumane, fdctnd afirmafii pe care nu lc algrrmenteazi. ln sct'isoarea din 28 mai (1864) adresati lui Wallace, Darwin afirmd : ,,Binuiesc etr un fel de selecfie sexuali. a cons-

tituit mijlocul cel mai puternic de forrnare a raselor" (F'r. Darlin, Life antl Lelters,III, p. 90-91). Aceeagi idee este reluati ln alttr scrisoare, tot c[tre Wallace, scrisd la 26 (1867) : ,,Eu cred cu tririe cri selecfia sexuali a fost principalul agent ln formarea raselor umane" (ibidem, p. 95).

STUDII] CRITIC

Xv

In paragraful urmiltor
cular ultimei.

ne propunem si, analizf,,m

qi selecfia sexuald,, incerctnd sd, ariltd,m ceea ce este comnn

interrelaliile dintre selecfia naturalS, intre ele qi ceea ce este parti-

SIi)TIECITA SI)XUAI]A

$I

SEI,ECTIA }TATIIRALA

Rearnintim din caracterele selecliei naturale numai ubicuitatea ei la toate organismele, pe orice treaptd, d"e clezvoltare, d.e asemene& caracterul ei util pentru specie. Rd,sptttnitire.Tn compa,ra!,ie cu seleolia naturald,, seleclia seruald, prezint5, o rd,spindire mai restrlns5,. Ea nu pare sd, se manifeste la microorganisme gi la celenterate, fie cd mult au sexele sepa,ral,e, fie c5, sint hermafrod.ite. I)e asemenea, selecfirr sexuald, nu cuplind.e nici nevertebratele hermafrod.ite ryi nici speciile riu monomorfism sexual. Chiar in rindul speciilor cu dimorfisln sexual ea nu este uniYersal rlispinditfl. Aparifia cert[, a selecliei sexuale tlin clescrierile lui Darwin si ale continuntorilor sX,i cont emporani ar 1r5,rea si, coincidd, cu cliferen{,ierea celornatelor. Cele mai clare cazuri cle selec.tie sexuali, s-au clescris la, artropoclele mai evolual,e: la pit"ianjeni ryi la inseete ca qi la vertebratele superioare : pds5,ri qi mamifere. Constatfl,rn rleci o concordanfii, lntre fortnele net exprimate tle seleclie sexua,lf,, nsi exist,en!,a runri nivel superior cle organizare a animalelor, a sisteniului nervos central qi & ceea ce nunrint azi ,,activitate nervoas5, superioard,". Il,ela!,iile clintr:e instincte si un element esenlial al selec!,ici serutle, semnalele, sint foarte bine eviclen!;iate in Descend'en(a om'u,lu'i... S-:lu subliniat d"e c5,tre l)arwin qi de alli biologi analogiile tsi deosebirile clintre selecfia naturalf,, qi cea, sexrur,li. Rearnintim c5, ultima act'ioneazil, dupf,, Darwin, intr-un fel mai pulin riguros decit primn (c;rp. at YIII-lea) qi masculul este mult mai mod.ificat d.eclt femela,. Seleclia sexuald, p&re s[, se rnanifeste rineori fd,rd, folos, ba chiar exptllre sltecilt, (rnerscnlii fluturilor qi p5,s5,rilor frurnos impodollifi sint observa{i ryi distruqi mai lllsor de d.u;rnanii lor.). Seleclia sexnali, mr d"epincle de vreo supelioritate in lupta pentru existen!;tr,, ci drxrr. rle losibilil,ate:l unol masculi tle u invinge alfi masculi (cap. XYIII reztttnrtt;). Cilract,er,ele rleost'lril;e llle mtrsculilor: iu caztrl tlirnorfismului s-Yrl:Il se l;t'ltttsttrit prirr fernele, clar ele tlevirr eviderrl;e numai la ttrasculi (ca,p. XVfTf). Selec!,in, serualil nu. ur. ac!;ionLr, concottrit,t-'nt; (ru selec!ilr, rt:ul;ttt'nlii, cllltl stts{,inea !Va,1l:.lcle, (ca,p. XI), cfl, ce nu pare sL fie orrt(:t;. .Dar:, rlupzi pd,rerea, noastr5,, rleosebireru ce& nt:li itrrport,ant;L itttrc itceste dotti, forme ele selec{,ie - arnbele clescoperite tle I)arwin - constl, in a,ceea cL ele lelrrezinti, fennmene cu totul diferil,e. Seleclia naturald, este cea mai general5, lege a lumii organice. Seleclia sexualfi, este nn fenomen limitat Ia animale. Microorganismele qi plantele, neverl,ehratele hermafrod.itet specii cu monornorfism sexual, amfibiile, marea majoritate a speciilor de peqtir specii care constituie familii d.e Ia eclozitrne (de exemplu, porumbeii q.a.), foarte multe, dacfl, nu majoritatea, speciilor cu fecuncla{,ie externd D.a. nu sint dirijate de seleclia sexuald,. Seleclia sexualil, jud.ecatd, prin oaracterele sexuale primare qi secundare) ar constitui 1n element suplimenta,r ln materializarea caracterului fundamental, general, al oric[,rui organism de a-rsi perpetua specia. In acest caz perpetuarea se efectueazd' prin proces sexual, iar selecfia sexualai este eviclenti, la speciile la care acest proces irnbracil, formele cele mai evoluate ca organe, comportament qi diferenfe intre sexe.

X.\'I

STUDIU CRITIC

festare ale selecliei natura,le sint cunoscute qi pot fi folosite de cresciitori in cadr.nl selr.gfiei artificiale. Mijloacele cle acfiune a,le selecliei sexuale abia in tirnpul nostru s-a viizlt cii {,i1 cle sfera reactivitd,fii qi sistemului endocrin care dirijeazl,toate manifest,iirile legal,e tle inlrgrecherea animalelor. Aceasta explicf poal,e de ce nu apare selec{;ia sexualzi lcolo 11rlc sisl t'mul nervos mr-i prezent (plante ryi protiste) sau unde este incd, insuficient rle clezvoltrt cri l:r celenterate ryi viermi. O alt5, cleosebire este cf, pe cincl selecfia naturalf, acfioneazd, asupra oric5,rei str.pctlr.i ,,si oric5,rei funcfii, selecfia sexuald, nu apare declt in cadrul reflexuhri funclamental cle lierpetuare a .speciilor. $i in acest caz numai in formele de perpetuarc prin proces sexlal. Dnpf,, pi,rerea noastrd, in teoria selecliei sexuale se scoate in eyiflenlri aparilia lnui element nour sub influenfa selecfiei naturale. Acest element nou este reprezentat cte sernn1le. Semnalele sint de naturi, foarte tliferitf,, : auditive, vizvale, olfactir.e, tactile. in ttltimul tirnp s-att de"scris la animale emiterea cle undc gi diferenliere de apar.itte selzoriale cle tipul radarului, eare recepfioneazri undele sonore sau a eelor care nu ial acenstii for:mil (de ex. la lilieci etc.). Emiterea senln&lelor este interpretatil de continuertorii contelnporani ai lli Jlrrrrvirr in acest domeniu c& tln mijloc tle comunicare intre inclivizi ;i cle informare asltpr.a 1ul,ur,or elementelor favorabile sau nefavorabile care apar in rnetliul lor de via],d, (se sernnaleazir, gd,sirea hranei, du;manii speciei, limitele teritoriului pe care s-a stabilit o turmzi sau o fanrilie etc.). Darrvin Are rneritul cle a fi atras atenfia, o c1at5, cu lansarea teoriei selec!,iei sexlale, ryi asupra unora tlin formele esenliale cle cornunicalie intre animale cu ajltorul septnalelor satl, mai exact, cu a,jutorul primului sistern de semnalizare t1 animalelol., a c5,ni sfer[ tlg acfirtne tlepfi;eryte mult limitele procesului sexual, dar il cleserr-e;1,e qi pe acesta.

Existd, de asemenea ryi alte deosebiri intre seleclia natural5, qi cezr sexua,l[,, peli1gd, cele setnnalate mai inainte. S5, nu uit5,m cd, seleclia naturalS, aclioneazd, in tot timpul ontogeniei pe cincl cea sexuald, numai din momentul atingerii maturitd,fii sexuale. llijloacele c1e mrni-

*
cotttrlttzie, f)asaattdenla omttltd;i seleclia seuualti este o operil tieoseltil,ri, cp lrrrll,g elemente pozitive. fnfluen!,a ei asuprt contemporanilor a fost foarte martr, chrar.6ac[, n1 toatt) ])1,olllemelc discutate de Darwin in aceastd, operd, au influenfat in mocl egal pe contemporrlnii $i pe continuatorii si,i. Iescendenla omu,Iu,i... figureazra azi in tezauml qtiinlei lniyer.sule ca o operii clasic5,. I:ncl'&r& conline multe laturi care pentm noi a1 azi o valoare istoricd,, fiincl dePd,qite de noile descoperiri stimulate intr-o milsurd, qi tle conlinutll acestei opere (cle exemplu in tlomeniul filialiei omului). Cealalt[, problemd,, qi anume aceea a semnalelor, si, legati, cle ea, i,eoria selec!,iei sexuale, a depdgit cu mult nivelul epocii in care a fost scris[. Ea a fd,cut o impresie foarte inegald, asupra contemporanilor gi continuatorilor sd,i. Teoria selecfiei sexuale a fost primitS, cu r[ceal5, de mulfi biologi. Yaloarea ei reald,, in special a semnalelor, se relevi, abia in zilele noastre, cind neurofiziologia qi l,ehnica au f5cut progrese suficient de mari ca s-o poatd, infelege qi clezvolta. Azi, primul sistem de semnalizare qi legd,turile sale cu cel cle-al doilea sistem de semnalizare, limbajul uman, sint nofiuni curente care credem noi - s-au dezvoltat 6in teoria semnalelor lui Darwin. $i din acest punct d.e vedere Darwin a fost un genial precursor, ale cf,,rui iclei sinl, valabile ryi in "trremea noastr6.
Acen. V. D. ltAnZA

' in

I*-{'^

# t, ,'ti "-:.-

PNI]EATA LA

EilITIA A

DOAA

d,ecursul retipd,ritu,rilor" cotuseailiae ale prirue'i ed'ili,i a lucrd,ri'i' de fald, publicatd 6tt, 1871, am fost 6tt md;urit, sd,,introCuc ntai multe corecturi'impsortante,'iar acum, deoarece a trecut utt, timp ntai 6,yudelungat, m,-am, strd,du,'it sd, Ttrofi,t de necruld,toarea tncercare la care

In,

a fost supusd, aceastd, earte

si m-am ltreaalat de toate cri.ti,ci,Ie care md s-au pd,rut itt'stificate.

de |ndatorat rntui mare vtu,md.r de corespondenli, Ttentru 'ilumd,ru,l surpri,nzd,tor cte fuStte :si r.tbseraal,ii ,ineclzte pe c&re mi le-au com,u,nicat. Acestea au fost at4t d,e ntttlte, 6nci,t 'tnt, anl fost 6tt md;tu'd, sii Ie .folosesc clecit pe cele 'mai 'im,pot'tante, aneuittd o listd, a acestora,, prec,u,yn ;'i a corectd,r''ilor mai,'i'mportante. S-au, introdus ci,teua ilu,stral'i'i n'oi,, i ar palru, ditttre clesene\e tter,-iti, au, fost lnloeu,'ite d,e altele mai bune, enecutate dupd' natu,rd' Sint de
asemenea, entrem

de cd,tre dl. T. Jtr/. lToort. 'f'rebu,,ie sd, atr"n,g1 /in, mod sltecial nten{i,ct osrrf)ra ci[ort,a obseraali,'i, pe care Le clatorez amahil:itdli,i ptrof. Ilunley (add,u,gatc ca, su,pl'iment la sfi'r1itttl pd'rli,i I), asupra naturii difere,iiltlor ilintre cre'ieraLl, uman gi, eel al rnui'irtu,lelor su'per'ioare. Mi,-a pd,r'ttl deosebi,t de bi,tte s(r Ttrezinl, aceste obseraali'i, deoar"ece 6tt, ult'imti, ci'tr'iua ani au, apd,rut pe corutinent ntai, multe lucrd,r"i, asu,pra acestu,,i sttbiect ;i 'irnltortnn{a lor a fost, 6n, unele cazuri, consi' derabil enageratd, de critre au,tor'ii, de Ttoytular'izare. Prof,it de aceastd ocaz,ie ltetttru a obserua cd, d,eseori eri,ticii rnei Ttresu,pun cd, atri'bu'i toate mod,i,ficdrite struetrtr'i,i corporate gi, capacltdlii mintu,le ent:lusi,a selecliei, naturale ale ,u,no?' astJet (le uarialii, care si,ttt ad,eseu derzurnite sltotit&ne, pe c/tnd, ch'iar 6n pr't''ma ed'ili,e a Originii speciiior , enl t.tfi,mn,at 6n tnotl d,istittct cri o m,are greutate trebtt'ie atribui'td, efectelor mo.ytenite ale .fohsirii y,i, nefolosi,r',i'i, i,n tegd,t'urd, afit cu corpu'\, c6t gi cu mi,ntea. Am, atr'ibu'it, d,e asernenea, o o&recfire rnodi,fi,care ac{itm,i,i, d'ir"ecte ;'i Ttrelungite a cond'i{ii,Ior mocl'ifi,cate d'e

aiald. !l'rebu,i.e sd, se !iu,d, searna 6ntr'-o oa?'ec&re mdsur"ci gi, cle reaer"s'iuru'i stt'tt'cturaler in'ttmpld,toare 1 gi, ntt, trebu'ie sd u,,itdm nic,i ceea 0e &rn nurn'it a'estere ,,cot"elat'i1tii,", futlekgAnd prin' aceasta cd d'i,ferite pd,rli ale organi,za!'iei, si,nt legu,te /i,rttre ele tn,tr-un mod o&Fecut"ftL necunosc'ut g,i civ, atwtci c|rut! tnta tlitr, pd,r!,i aaria,zd, ta fel fac pi altele; gi' tlacd IA tt'rta, di'tt, ele uaria!'i,ite se acntruuleazd, 1tr',irt, selec{ie, alte gtd,rli aor fi modifi,eate. S-a spus apoi de m,a'i rnulli, ct'it,ic,i, ttttnrc,i c|nd anl co'ttstatat cd ntul,te detal:ii struatnrale nu pot fi erptlieate la om gtrin, selecli,e naturalii, cd am iin;entat, seleeli,a senuuld,; anl prezentat totrt;i, o sch'i{d, clestul de alard, a acestui prfurciytitt,/i,tt, printa edili,e a Originii speciilor, afilnfi,'nd acolo cd, acesta este apli,eabil gi, la om. Acest subdeet at seleeli,e'i senuale a fost lratat An moil amd,nun,{it tn, ltr,erarea de fald, rl,iit sim1tlul ,inotia crY perrtru prinul tlill,ri rni s-a, ltrezent,at aici ocazin de a o face. Am, fost

)
'intpresionat, (selecli,a)
cd,

PREFATA I,A EDJTIA A DOUA

mul,te d'intrc crit'icile pe junud,tate faaorabil,e &supra, selecliei senuale se asemd"nau cu, cele ca,re au fost forrnu,late Anceptut asupra selec{'ie'i ,naturu,Ie, cu,m stnt aeelea du,pd, care

ar erpli,ca nunl&i u,tr, m,ic ,tturnd,r de detnlii,

/i'itsiir, cu, s'igu,ranld, cd,

seleolia tttt poate

fi

i,n mds'ura tn, care am folosit-o eu,. Conain,gerea, nlc& anr,pra puterii salec(lci semuale rtinti,ne nezal',"t(ltcinatd,l este 6nsii ltrobabil sau chiar a'proape sigu,r't,t"t'trt,o,i rntilte ditttt'e conclttziile mele aor fi gdsite tdtertor gregi,te ; in, 1trirnu, tratare a, u,'nxti stftiect clt greu poate sd fi,e altfel. Atunci cind natu,ral'istii, se uor .fi familiurieat cu i,deea selec!'iei senuale, aceasttt, aa J'i, creil, mtr,lt ma'i larg acceptatti, fiintl de pe o"ailtn depl,in, 5i .fuz,orabil naceptatd, rie ctitre mai nruIte autoritd,li, eom,Ttetente.
apl,i,catd,

Dolr.r, Ber:kenlrrnr, Iient, seplembrie Prima crlitie, 21 tebnrarit: Editi:r a rlou:t, septeinllrie
1871. 1871.

13i 1.

SUNIAIi
PaE.

INTIlODUCERE

PARTE,\

nEscENDEl$TA SAU ORTGTNEA Ol\rULUr Cap itolul

DOVI\D.\ DESCENDENTEI OT\IULUI DIN'I'R-O IIOR}IA INITERIO,,\RA

NaLut'a dovczii in legiLuli cu ot'iginea onrului - Stluctuli omologe la or1 gi animalclc infe'ioar.e Dit'ct'sc puncLe de corcsportdcn!.5 Dezvoltare Stnrcturi ruc-limentare, rnugchi, ol'gane sclzoriale, plr, ouse, organc t'eproducitoarc otc. htrpot'taula accsLor trei nrali clase dc faptc asupl.a origipii orlului

15

Capitolul

aI If -lea

DI]SPRU IIODUL DIJ DI'ZVOL'I'ARE A O}IUI,l--I DINI'II-O I]ORIIA TXT'TiTIIOAIIA Valiabilitatea corpultti i;i a rninlii Ia om Illeclitate Cauze alc variabilit:itii -- Legile variaf.iei sinL acelcagi la onr 5i la animalelc itrferioare Acfiunea dircctii a condiliilor de YiaIii .- I]fectcle sporirii folosirii r;i nefolosil'ii pdrf.ilor' Dezvoltare oprit[ - Rc,versiulle -- \ra1ialie corelatl - Iiitrnul cle crcgterc Obstacolc in cre;t'-rro - Selcclie natttral[ - Omul, anirnalul cc.l rnai dorninant din lume - Iprpor[anfa structur.ii salc corporalc - Cauzele cal'e au concltts la pozifia sa verticali Iloclificlri consecutive ale sLructurii Ilcducct'ca m:ilirnii caninilor - Dimcnsiunea sporitii gi fornra ruodificalir a cralillui - Nuclitatca - Abscnta cttzii - Starca de lipsi dc apiirare a omului

31

Capitolul

a,

I III-leir

c0}IP'\Ii,\TIII lxrnu FAcl.rJ-TAJ'It,E TIINT'ALII ALE or{ut,t,ll $I .\t,tj ,\N6tALtjLoIt 1NI.-E11to;\}tE Deosebirea imens[ dinlle capaciLaLea rnintali a unei maimule supcrioare gi a silbaticului cel mai infcrior' * Anumite instincle cornllne - trrnolii - curiozitate - Imitatic - r\tenlie - llernoric - hnaginalie Pr:rfitittc - imbunltilire progresivir - Unelte ;i arme folosite dc alirnalg - Abstraclie, congtiinfa de sine Vot'Ltil'c - Sirn!nl frumosttlui - Clccliu.tir in Dumnezrru, factoLi spiriLrrali ; superstiJii

61

Capitolul
Sim!.ul moral

al IY-lea

coltP,\IidTlti IN'rRE F'\(lut,1'A'l'Il-tt IIINTALE ALE otn-rt-Lrl $t ALU ANtlIAl-ELoIi INF.gl1IoAIlj contintture - Propozi[ie funclanrenlali - Calitirlile aninralelor socialc - Origilea sociabilit[lii - Otnul, uIr animal social - InsLincLele sociale mai durabilc int,ing alte ins[incte tnai puf.in persistente Nurnai virttrlile socialc luate in seaml de sllbaLici Virtul.ile egocentrice doblnclite intr-tttr slacliu mai tarcliv de dezvollatc a omului InsemnirLaLea juclecifii de c[tre membrii aceleia;i comuttiLitli, a comportdrii [iutliviclului] Transrniterea tenclinfclor morale Rezumat LupLa dinlre insLincte coutrarii

gz

SUMAII,

Capitolul
DESrRE DEZVoLTAREA

al V-lea
$I MoRALE Iw oricuRs(n, t'rrrpLiRILoR

recultATILoR

INTELEcTUAT,E

PRIMITIVE $I CIVILTZATE, gi
morale

Progresul facult[filor intelectualc prin seleclie naturali - Importanla imitaliei - Facultdli sociale Dezvoltarea lor ln limitele aceluiagi trib natural[ influenleazi Selcclia natiunile civilizatc Dovada ctr naliunile civilizate au fost clndva barbare

Capitolul
DESPRE AFINITATII-E

al YI-lea
$I
GENEALOGIA ON'IULUI

Pozilia omului ln seria animali - Sistemut g.r,.alugic natural - Caractere tle adaptarc de micd - Diferite mici puncte de ascrninarc lntre om gi Quadrumatra - Rangul ornului in sistemul nalural Locul de nagtere gi vechirnea omului - Absenfa vcrigilor fosile - Stadiilc inferioare ale genealogiei omului, deduse, ln primul rlnd, din afinitilile sale gi, in al doilea rlnd, din structura sa - Starca androgini l"impurio a vertebratelor - Concluzii
valoare

Capitolul

al VII-lea
gi

DESPRts RASEI-E UMANIJ

contra considertrrii aqa-numitelor rase umane ca specii clistiucte - Subspecii - Monogeniqti gi poligeniqti Convergenta earactcrelor - Numcroase puncte de asemS.nare corporale gi mintale lntre celc rnai distincle rase umane - Starea omului clnd s-a risllindit pentru prima dati pe pimint - Fiecare rasd. nu se trage dintr-o singuri pereche - Extinctia raselor - Fornarea raselor * Efcctele lncrucigirii - Slaba influen[i a acflunii directe a condifiilor de via!{ - Influenla neinsemnati s:lu rrulI a selcctici naturale - Seleclia scxual[

Natura gi valoarea caracterelor de spccie - Aplicarea lor la rasele umane - Argumente pcntru

143

PARTEA a

II-a

SEI,ECTIA SEXUAI-,A

Capitolul

al YIII-lea

PRINCIPIILU SELECTIUI SEXUALE

Caractere sexuale secundare - Selecf.ia scxuald - l\lodul de acfiune - Exceclentul de masculj - In general numai masculul este modificat prin seleclie sexuald - Ardoarea masculului - Variabilitatea masculului - Alegerea exercitatd de cltre femeli - Seleelia sexuall comparati cu cea naturali Eredltatea la perioade corespunzdtoare de via![, la anotimpuri corespunzltoare din an qi limitati de sex Raporturile dintre diferitele forme de ereditate - Motivele pentru care unul din sexe qi tineretul nu slnt modificali prin selcclic sexuali - Suplirnent asupra numirulul proporlional al celor dou[ sexe ln tot rcgnul animal - Proportia sexelor ln leg{turi cu selec}ia naturall
Poligarnie

177

Capitolul
CARACTERE SEXUALI] SECUNDARE

al IX-lea

LA

CLASELE INFERIOARE ALE REGNULUI ANI]\,IAL

Lipsa acestor caractere la clasele cele mai inferioare - Culori vii - Mollusca - Annelidae - Crusputernic dezvoltate; dimorfism; colorit; caractere care nu se doblndesc tnainte de maturitate - Piianjeni, colorit legat de sex; stridulalia masculilor - lllgriapoda
tacea, caractere sexuale secundare

217

SUMAR

Capitolul

al X-lea

CANAC'U]RI] SEXUALE SECUI'{DARE LA INSEC'TE

Struct.liri variate ale masculilor servind la apucarea femelelor - Diferenle intre sexe' a ciror insemrritale nu este inlelcasl - Difcrenla de dimcnsiunc lntre sexe - Thgsunura - Diptera - Hemiptera - Homofoartc variate ptera, aptitgclini muzicale numai la masculi - Orthoptera, instrumentele muzicalc ale masculilor, ca strtrcturi; agresivitate; coloril - Irleuropleru, deosebiri sexuale dc colorit. - Hgmenoptera, agresivitatc gi colorit - Coleoptera, colorib ; previzutc cu courile mati, se pare ca un ortrament ; ltrptc ; organe stridulatoare comune ln general ambelor sexe

229

Capitolul

a,

I XI-lea

INSECTE - corttirtucLre. ORDINUt, LEPIDOPTERA

(FLUTURI DH Zr ;r DIr NOAI'}TE)

Jocul nupfial la flLrturi - Lupte - Ticiit - Culori colnunLr atrtbt:lor sexe sau ntai strilucitoarc la masculi - lixernple leclaLorate acliunii ctirecte a contlifiilor clc via![ - Culori adaptate tn la lcpidoptere - Variavedcrea protecliei - Culorilc flutulilor tle noaptc - Etalarca - Capacitatca dc pelcepere bilitatc - Cauzele deosc5irii clc culoare clint.re mascLrli qi fcmele - trIirnetism, flulurii femeli mai viu strf,Iucitor colorati cieclt cei rnascu!i - Cllori vii la omizi - Rezumat qi obscrvalii finalc asupra caracLerelor sexuale sccundttre la iuscctc - Pisiri'i qi insectc cotttpalatc intre clc

253

Capitolul

al XII-lea

CARACTDRT] SIIXLT'\LE SECUNDAI1E LA PE$TI, AIII.IBII $I IiEI'TILE

Irl-r$1'I : .Iocul nupl,ial .;i lrrptelo rnasculilor - Dirnertsiuuca rnai mare a femelclor - Nlasculi, culori vii qi anexe ornanentalc ; alte caractere citrclate - Culolile qi apcnclicile cioblnditc de masculi nttmai ln perioada reploclucerii - Peqti cu arnbele sexe strllucitor coltx'atc - Culori protectoare - Culorile mai pufin aspectuoase ale femelei nu pot fi explictrte pe baza principrului protcc!icr - Pegti tnasculi care construiesc cuiburi qi au grijd de icre qi puiet. Al\,IFItllI : Deosebiri slructurale gi dc colorit intrc sexe - Olgane vocale. REPTILE : Chelonieni - Clococlilieni - $erpi, in unelc cazuri cr-rloliL clc proteclic - $opirle ; luptele lor - Apcndici ornamentali - Deoscbiri structuralo ciurluLe intrc scxt: - Ctrlot'i - l)cosebiri scxuale aproape tot atit dc mari

calaplsdri..

..

271

Calritolul

al XIIf -lea

CAII.\CTERI' SEXUAI,E SECUNDAR]] LA PASARI

Deosebiri sexualc - Lcgca luptei - Arme spcciale - Organe vocalc - l\fuzici instrutnentald Acrobafii ;i darrsuri nupliale - Porloabe permanente ;i sezonicro - Ndpirliri anuale duble gi simple-Etalarea
podoabelor de

citrc

masculi

293

Czrlritolul

a,

I XIV-leil

PAS..\RI - cr,ttttitturtrt.
Alegelca exercital5 de ctitre fcnlel[ - D lurala jocului nup{ial - Pislri neimperecheatr' - Facultdli qi mintale gust pen[ru frumos - Prefclinli sau an tipatie aritat[ dr: femeli pentru anumi{i masculi - Variabilitate la pisiri - Varialii ttncori brttqLe - I-egile varialiei - Forrnare de oceli - Gradaliile caracterelor Cazrrl pltrnului, al fazanulr'i Argr'ts Ei lJrosiicte

329

SUMAR

Ctr,pit;

olul

u,

1 XV-1ea

I'ASARI -

crtnlirtuurc

Disculii asupra cauzelor <'latolitii

cS,rora rnasculii unor specii si atnbele sexe ale altor specii siut
361

viu colorate - Despre ereditatea linritati cle sex, dupi curn estc aplicati la difclitc confonna!ii ;i la pt'najul viu colorat - Corelatia dintre forntele cuibdritu!ui gi cololit * f)icldclc'a penajulLri nupfial in timpul iernii

Ca,pitolul

al XVf-lea,

t'AS^i,Rt - tonrlu:ii
Penajul pisririlor nettratttlc itr t'aitolt cu cr-il'acterul penajultti cclr-rr rloui srrxc in stanr adultri - $ase categorii dc cazuri - Dcosebili sexunlc dintlc inasculii uirol specii indeaproapc inrudite sau reprczcntative Femcla ia caracterele tnasculului Relalia tlintlc pcnrjul lnrilor in laport cu ptnajul de varl gi de iarnir al aclulfilor ._ Despre sporirca frurnuselii la ptisr"ililc clin lumea intltagri -. Coloritul proLcctor - Plsiri coloratc birtitor la ochi - Noutatea apt'eciat:i - Rczr,rrn;rtul cc!'-ir putru c:apitolc despre piisriri

:i77

Clapitolul
Legea

al X\rII-iea

CAIIAOTERELI' SEXI-IAI,I] SECUNDARI] I,A }TA}iIFERE

Ia rnasculi - [{oLivu] ribscnlei armclor la femeld-Arrnc comune inijial tlobinclite dc m:rscul - Alte utiliziri ale urlor ascmenea arme - Marea lor. importauld - Talia tnai llrare a masculului - Irlijloace dc aplrarc - Desple prefcrinla arilattr dc fiecare sex Ia impereclterea patmpedelor

atnbelor sexe, totugi

luptci - Arnte spccialt:,linritate

40S

Capitolul

a,I X\rIII-1ea

CARACTERELII SEXUALE SECUNDARE LA ]\{A}IIF-EIIE - contintrqre

Vocc - I)arLicularit:ili sexunlc rtrrnarcatrilc la foci - Nlilos - Dezvoltarea plrului - Crrloarca p[rului gi a pielii - Cazul anormal al lemcrlei care cste uriri funpoclobiti dccit masculul - Cnloarea gi ornamentele datot'ate selec[iei sexuale - Culoarea clobinditri in scol) de protccfie - Culoarea, cu toatc cii este comund

atnbelor sexe, cste aclcsea datoliLi sclecfici sl-rualrr - I)cspre dispari{ia pelelor qi dungilor la patrulredelc adultc - Dcsprc culorile qi ornanrentcle cvuclrumunclor - llezumat

425

P.\RTEA

a III-a

sEr,DcTrA SEXUALA

iX TEGaTUBA

CU OIUUL $r CONCLUZTTB

Ca,lritolul
Deosebili lntle

al XIX-lea
O,\t

C'\Ii,\C'fERtrLli SIiXLTALE SIICUNDARE LA

in determillarea cdsitoriilor la orn * Atenlia clati de silbatici femcrii -Tencllnfa de a exagera fiecarc particularitate naturalai

ambelor sexe

Legea

bilbat qi ferneic - Cauzele unol aserlrenea deosebiri gi ale anumitor caractere comune luptei - Dcosebii-i ale facultililor mint.ale ;i ale vocii - Despre influenla frumuse{ii
potloabelor

- Ideile lor desprc

frumuselea

451

SUMAR,

Capitolul

al XX-lea

CARACTERE SEXIIT\Ltr SECUNDARII LA OfI - continuare

Despre cfectele selecfiei continuate a fenrelelor dupi un critcriu de frunrusele diferit la fieeare rasi Despre cauzele care stinjenesc seleclia sexuali la naliunilc civilizate qi silbatice - Condiliile favorabile selecliei sexuale ln timpurile primitive - Dcspre modul cum seleclia sexuali aclioneazi asupra omului - Despre faptul cir la triburile silbatice femeia are o oarecarc putere de a-gi alege solul - Absenla pirului de pe corp Ei clezt'ollarca birbii - Culoarea pielii - Rezurnal

47J

Capitolul

al XXf -lea

REZLTITA'I' GENTIRAI- St CONCLLTZIE Concluzia principal[ estc cir ourul se trage clintr-o formi inferioari oarecare Modul de clezvol- Facult:I{i intclectuale gi morale Seleclie sexuali * Observalii finalc .

tare

Genealogia omului

491

NOTTi SUPLINTENI.AITi\

503
5U7

INDEX

TNTRODUCEITT)
\ratura lucl:lr'ii clc fa!5, va fi cel mai bino inl,rrlcasi, prirrl,r-o scurtfi, pre-,zentaro a moclului cum am aju,ns sd, o scriu.Timp d.e mulli ani am strins note in legd,tur'6 cu originea sau clcscgnclenta ornului, fd,rd, rrrco intentie cle a publica ceva a,qupra ac<l stui subiecl,, ci mai curind cu hot5,rirca de a nu publica, deoarece cre'clearn c5, ln acest fcl nu aq face clecit s5, aclaug l:a prejuclec5,fite pcti'ivnice vede'lilor m.ele. ii-ni p5,rea srrficicnt s5, indic tn prirna ed"ilie a lucr5rii mele O'r'iyfinea speci,ilor cd, prin aceastri lucrare ,,se ya face iuminh asupxa originii omului ;i a istcrir-ri lui", ceea ce implic[, inclnd.erea omului imprerinir cu alte orgzurisme in oricc conclazie generald, in leg[turir, cumodul apariliei sale clc Pirnint. Acurn fproblerna] se prezint[ sub nn aspect cu totu.l diferit. Atunci clnii rin na,ttri'iilist cnrl its1,o Cari Yogt cuteaz6, sL spuud,, in discursul si'.,l ca prcqeclinte al fnstitutului Nrr!,ional clin Genovia (1869), ,porsonne, cn Europe au moins, ntose plus soutenir la cr6ation ind6pend.ante et do toutes pidces, d"es espdces", este evid.ent c[ cel pu,tin un malel, num5,r d"e naturaliqti trebuie sL aclmjtd cil, speciile sint descend"en!,ii rnccLificali ai altor speciiI si aceasta se aplic5, in special tinerilor naturaliqti care se ridio[,. ]fajoritatea este d.e acord cn actiunca selecliei naturale ; cu toatc c[ unii suslin cu tlirie cd, am exagerat foa,r'te tnull, r.inportanta ei, viitornl va clecitl<-' d.ac5 au clrepl:ate. Din neforicire, nrulfi rlintrc conduc5torii ruai bf,trini qi onorabili ai g tiinlelor naturalc-r lic rnai opun incir, evoluliei sub orice fcrn'5,. Oa urmare a ipotezelor ad"cptate acurn cle rna,jcritatea naturaligiilur qi carej ca gi in orice alt caz, vor fi urnlate clo altelecare nu.qint clenaturi ql,iinlificd,, am fost inclemnat s5,-nii coordonez nc,tele, pentru a-mi da, seanra in" co rndsur5, concluziile g.:ncrale la calre arn ajuns in lucrS,rile mele an1;erioare sint aplicabile la onl. Aceasta pirr:r'rt cu at;lt ri.lai dc dorit cu cit nu a,m rlplicat nicioclatir, in morl inten,tionat ac*ste ipoteze ulloi specii luatH, izolat. Atunci cind. iur lirniti,m itten!,ia la o formri Gilrecarc, siritern lipsi!,i clo argunlentelc puternice d.ecluse rlin natura afinitX,lilor care Leag[, inrpreurr5, grupo iiitregi dc orgrunisrne, $i anume rd,spindirell lor geografic5, in tirnpurile t rccute ;i prezente qi succesiunea lor geologicir. Utmeazd, sd, fie examinate structura ornologi,, d.ez.roltarea ernbrionarh, ca qi organele nrd"imentare ale speciei asupra c5,reia este incL'eptatd, aten,tia noastr5,, fie cd, este vorba d.c orn, fie de r.reun animal I 1ns5,, c1up5, cit mi se pare, aceste mari categorii cle fa,pter acl"uc o dovad"d, arnpli,;i concluclontd, ln favoarea teoriei evolu{iei

II\TRODlICI]RE

treptate. Sprijinul puternic cledus din cclclaltc tr,rgurnentc trcbuie, toturyi, avut permanent in ved.cre. Ilnicul obicct zrl acestei lucri,ri este cle a oxa,mina, mai lntii, claci onnr 1, oa oricare alti, specie, se tragc dintr-o form5, preexistentri oare care; in al cloilea rind", rnod.ul si,u de dezvoltare, iar in al treilea rincl valoarea cleosebirilor dintre a'ga-numitele rase umane. Deoarece md,voi lirnita la aceste puncte, nu va fi necesar sir, descriu in dct,aliu deosebirile d.intre cliferitele rase -- un subiect vast, cirre :r fo,qt, tliscutat pe larg in numeroase lucriri cle valoare. Marea vechimc a omrrlui a, fosl, tlemonstra,tl, rccerrt prin str5ctuinf,ele unui ilIru'o uurnir,r' cle oarneni cnrinernj i, incepincl cu cll. Boricher de Pcrthes : ryi aceusta csl,c baza indispensabili, pentru a infele,ge originca iia,. Voi socoti, drl aceea, acr:a,sl,I, conchlzie ca valabilti ryi voi indruma pc cititolii rnei cltre aclmirabilele trat,ate ale lui Sir Charles Lyell, Sir Irubbock qi ale a,ltora,. $i nu voi avea osa,zia clecit sd, m5, refer la gradul c1c cleosebire dintre om ryi maimulele antropomorfe, cleoarece, dup5, pdrerea speciali;tilor celor mai compet,enfi, prof. Fluxley a arltat in mod. conclud"ent c5, prin toabc caracl,erele vizibile omul se d"cosebcrste mai pu!,in cle niaimu!,elc supcrioare clecit sr-'clcosebesc acestea clo reprezentan!,ii inferiori ai aceluia;i orclin al primatelor. Aceastir, Iucrare nu cuprind.e aproa.pe nici un fapt original in legir,turir crl omul, insd,, deorlreccr concluziile la care an:r" ajuns dupd, ce Am intocmit o primi red.aetare mi s-a,ll pd,rut interesante, m-Arn gindit c5, ek: ar putea interesa $i pe alfii. S-a a,firmat deseori ;i cu toatd, certituclinea ci, originea omulni nu va, pntea, fi niciodatd, cunoscutd,, insir ignoranta cucereryte mai cles increclerea clecit rytiin,ta; cei care', qtiu pulin, si nu cei care qtiu mult, afirmi, categoric c5, rytiinla nn va putea niciodati, rezolva o problem5, sau alta. I{u este citu;i ele pulin nou6 concluzia ci, ornul rlescind"e, irnpreunzi cu alte specii, dintr-o form5" sirfveche, inferioar5, d.isp[rutzi. Lamarck a ajuns cle mult la aceastl concluzie, care a fost recent sus{'inut5, cle ntai mulli naturaliqti ryi filozofi, eminenfi, ca d.e exemplu tl"e e5,tre Wallace, I{uxley, I-ryell, Vogt, Lubboek, Biichrrer, Rolle' etc., qi in special de cd,tre lfzi,ckel. PL' lingfi, marea s& lucra're, Gener"elle MorTthologie (1866), acest d"iu urirrii, naturalist a publicat recent (1368), o datd, cu a doua edilie in 1870, qi lucrarea Natiirlieh,c Schitpfungsgeschiehte, in care d"iscutf,, pe larg genealogia omului. Ilac5, aceastir carte nr fi ap5,rut inainte ca studiul meu si, fi fost scris, eu nu 1-a; mai fi terminat, probabil, nicioclatri. Aproapc toate concluziile la care am ajuns le gilsesc confirinate dc c[,t'r'e acest naturalist, ale cd,rui cuno;tinle asupra, rnultor pun-cte stnt rnult mai complete deeit ale mele. Ori de cite ori am ad[ugat vreun fapt sau vreo ipotezd, din scrierilc prof. Ild,ckelr &ffi ard,tat in text sursa respectiv[ ; alte afirma,fii le-arn l6sat afa cum erAu in manuscrisul meu, referinclu-mi, ocazional,, in notele infrapaginale. la lucrii,rile sale, ca o confirrnare a punctelor rnai incltielnictl sau mai interesante.
1Deol'rreccltrcrtirilcpr'irrrilclt'att|ot'irrttrtri!i-sitttal.iL1rttitr:Ltlr:l.erIi,t'tliilacrr;ts[i1lt'olIlllll|l. rl': ltine cunoscute tltr ltt voi tlll lillrrrilc ; tleoat'ccr itt;;-i a pulrlir:aL (,,A1ntra1io t!-rllit Sltc. fl. l{1t.", }Iotlctta, irl,.'celor din urmii sitrL tnai puJiu cuttosctttc in Anglia, rr. tS1) u Jrrcr*r,e lrarIc cirrtlatL ils.i)l.n ct',acLrrrclor
traclrrsI in francezi sub titlul
1titi7,

avi'lr'lr *.""*""" "':n.'r'['i o 'trrLir :;,,1;:'#;l:T;-,i;'T"ff;::'ilfi:."":: f:"i,:i,i;i.:l', """1""'"'l l:*n'1":: (1869) cle citti'rr t]t" Ii't'attctrsco Ittcrlrt'c a ioilt nrtiriicatir

'trrli-

: Confiratrce .srri' ia Tluiorie Oirutl l'ftcttt dttpit Durutinienne. 1869. Der nlenscit tm 7.ichte rles D;rr&tirt, Barrago, cil Iit]ill itl linlb:r iLalianri schen Leltre, 1865, rle dr. I'. Iiolle. Nu v..-ri iilcercu sir dau cltipul- Iui Drt.ltnezeu ct fost {ticrtt tle Qsernelrcu rktpri cltipttl lL f elin!c lrrrntt'u Lo!i irttlrtlii cAre att nr-lopt.rrL acelaqi nmintu!ci.

lNTRODUCtrEE

Tirnii c1e rrir-rl!,i ani ind pflrezl foarte probabil ca seleclia sexuali, s[, fi jucat rol important in diferentierea raselor umane, ins5, in Ori,g'inea speci,ilor (eclifia un fr p. 1$9) rn-am mullumit s5 ni[, refer numai ia aceast5, pzirere.Atunci cincl a trebuit sir aplic aceastil ipotezd la, orn, am consiclerat ca inclispensabil sii trat,ez ini,regul subiect irr iliiiilnunt 2. ,lii consecin!*, piirira, a c-ioua, a iucrlrii c1e fa\ra, tra1,incl clespre seleclia sexriail'r, a fost erxtinsil in lnod consirk.lailil ln compa,ratie cu prima pa,rte, lucl'u cAre nu s-a putul, evita. Avusesem intenlia s5, erdarig la voiLrr:rul d.e fatri un sturliu asupra expresiei tiiferiteior ernolii la oni ;ri la, animalele inferioare. Cu mulli ani in urm[, ol]era admir:rbild, a lui Sir Charles Bell rni-a atras a,ti,ntia, asupr:I, rrcrrstui subiect. '\cest ilustru anatomist afirrnil cir oinul ost;t inzest,rat cn anumif.,i inu;ciri clestina,ti exclusiv expr:imeirii ernoj,iilor sale. l)eoarece aci'st punct c1e ved"ere este cvielerrt opus p[rerii c5, omul se trage dintr-o nltir formii lnferioar5, arn conside'rai, rlecesar s[-l erariiinez. Arn clorit tle asemeneA sL stabilr'sc in co rn[suri einotiile "sint cxpririi*i,e in acelaryi fel la diferitele rase lrtllane. l)in ctrtTza: volurnului lucr"ilrii tis ftrJ.ir, eril crezut de cuviintl, c.-r, este ntei bitre sii ptrblic st.'glarat sl;rrcliul asrlTx"i-l rir pr'psi6ri erno,tiilor.

Illicliel zr fosl singulul auLor cnle, alunci cint] ginii speciilor ii virzuse deplina sa irnpot'tant[; gi acest a apinrt pcnlnr prima rlatI ar:r'asL[ lucrare, discutastr lucru l-a fiicnt in difei'i tele sale lucriili, intr'-un mod foarte subit'cttrl sclecIiei sexualc qi caic tle ]ir publicarea Ori- contileLenl.
e Prof.

PARTBA I

Descendenta

sau originea omului

CAPITOLUL

DOVAIIA IIEScENDENTEI oMUIuI DINTR-o FoRM,{. INFEIIIoARI ..:;::l:1,;,i,'jYliH;i::: 'l,.l,l,,li

oui,,,o,,TJ'HJ,:::'""ji,I:l'J1;li","J'%:"

rttdimentare, mu;chi, orgarre senzoriale, pirr, oase, organe reproduc{loAre (rlr.:. - Ilrrportania acestor lrri ntari clase de fapte asupre oliginii onrului.

Cine d,oregte si, decid[, clac[, omul este clescend.entul nrod"ificat al v]eunei forme preexistente va cerceta, probabil, mai intli dacl6, ornul vafiazra, orictt d.e pufin, ca structurd, corporall qi ca facult5,fi mintale i $i, dac[ este asa, r,a c[,uta, si, afle tl.acd, variafiile sint transmise descend.enfilor sd,i in confornftate ctl legiltt care pred.omin5, la anirnalele inferioare. Apoi, in misura in care ignoranla noastr5, ne permite sd, iud.ec5m , dacd' variafiile sint rezultatul acelorary L carze generale qi dac5, sint guvernate d.e aceleagi legi generale oa in cazul altor orga,nisrne; cle exern4o, d,e corela,tie, cle efeetele rnorytenite ale lntrebuin!5,rii si neintrebuinfI,rii eto. Este ornul supus aceloraqi diforrnitd,fi ca, tezaltat al rlezvrtltlrii sista,te, al rluplicl,rii pd,rfilor etc, qi prqzirrtf el in weuna clin anomaliile saJe o l'evelsiunt-. la vreun t,i1r tle strucburt"r, anterioar[,,;i strd,veche oarecate1' S-ar putea, natural, I)une c1e asemenea intrebarea d.acti omul a clat narytere t ail atitea llltt-. animale, Ia varietd,fi ryi subrase, cleosebind.u-se numai pulin una de alta, sau la rinsc d.eosebinclu-se atll rle mult inclt s6, trebuiascfi, sd, fie consid.erate ca specii inrloielnice ? Curn sint rflspindite asemeneA lase pe intregul glob ;i cum reacfion eazh ekr reciproc in prirn:.t, qi nrrnd,toarele generalii cind. se incruciq eazd,? Tot af & ryi cu multe zr,lt,e puncte. Cercet5,t'orul ajunge apoi la problema important5,, anume dacfl omul tind"e sI, se lnmulfeasc[, intr-un ritm atit cle rapid lncit sL duci, uneori la lupte grele pentru existenli $i, ln consecinli,, la faptul cd, variafiile utile corporale sau mintale se pS,streazd', iat cele vftX,m5,toare se elimin5,. Se inlocuiesc reciproc rasele sau speciile d.e oameni, oricare ar fi termenul folosit, arya lncit ln cele clin urrni, unele dispar ? DupL cum este evident pentru majoritatea lor, tuturor acestor lntreb5,ri trebuie s5, li se dea un ri,spuns afirmativ. Este ins5, mai nimerit, ca qi In cazal animalelor inferioare, str, amind,m citva timp diferitele consid.erafii la care ne-am referit aici pi s[,
3=:c.t+o

I6

DESCENDENTA OIUULUI

veclern mai

intii in ce rnd,sur5, structura corporal[, a omului prezintl urrne, mai mult sau mai pulin clare, ale descendenlei sale dintr-o formd, inferioari, oarecare. in capitolele urmdtoare se vor exarnina facult[,tile mintale ale omului in comparalie cn eele ale anima,lelor. inferioar.e.

Strttt:tura, r,or'porald, a omulu,i,.- Itrste bilc clrroscut cil onrul cste copsbruit clupd, acelaqi tip sar ntodel genet'Al ca ;i alte mamifere. 'Ioate oasele clin scheletul sd,u pot fi comp arate cu oasele corespunzi,toare ale nraimufei, Iiliacului sau focii. La fel este.qi cu muqchii, nervii, vasele sanguine qiviscerele s'ale. Creierul, cel mai important dintre toal,e organele, este supus aceleiaqi legi, c1up5, culn arati Ifuxley ;i al!,i anatomiqti. Bischoff ', ostil acestor ved"eri acimite 'cI, fiecare fisnrd, gi cuta, importa,nt[ din creierul omului isi are ilnalogul siru ln cel a]. nra,ngutanqlui ; el atlaugil insii, cX in nici una clin perioad.eler lor de clezvoltare creierii loi 1r1 corespnncl perfect, qi nici nu ne-am putea arytepta la o concordanfd, perfectil, cleoarece ln acest can facrtltai,liE rnintale ale ornului ;i uranguL,anuiui -ar fi fost acelea;i. Yulpian 2 observ5, : ,,Les cliff6rences r6elles q.ui existenl, eritre I'errc6plale rle I'honlrne et celui des singes sup6rieurs sont bien minimes. Il ne faut pa,s se faire tl'illusions ir cet 6gard". I-r'homme est bien plus prds cles singes anthropomorphes par les caractdres anatomiques de son cerveau que ceux-ci ne ]e sont non seulement des autres mammifdres, mais m6me d.e certains quatlrumanes, cles guenons etcles rnacaques". (,,I)iferenfele reale care existd, intre encefalul ornului qi cel al maimufelot' antropomorfe sint destul d.e mici. Nu t'rebuie s5, ne facem nici o iluzie in . aceasti, privin!5,. Omul este mult mai aproape cle maimulele antropomorfe pr:in caracterele anatomice ale ereierului sd,u clecit sint acestea nu nurnai de rreleialte mamifere ci chiar d.e anumite cvad.rumane, d.e maimufe qi de macacit,). Ar fi insd, de prisos si, mai dau aici alte detalii asupra concordd,nfei dintre om ryi tnamiferele superioare in structura creierului ,;i a tuturor celorlalte pd,rfi ale corpului. Ar tnerita totuqi sH, indic citeva puncte, nu clirect sau eviclent legate d"e structur5,, prin care aceastd, concord.anlra sau inrudire este ard,tatd, ln mod. vd,d.it. Omul este apt sd, primeasc5, de la animalele inferioare qi sf,, le transmitir, a,nurrtite boli, ca turbarea, variola, rS,pciuga, sifilisul, holera, herpesul etc. 3 qi aeest fapt dovede;te mult rnai clar sl,rinsa asemlnare a clintre lesuturile qi singeie lor, priu st;ructura ryi cornpozilia lor finri, decit prin comparalia lor Ia cel mai brru rnieroscop sau cu ajutorul celei rnai bune ana,lize chimice.Mairnnf,ele slnt expuse la rnnlte din aceleu,qi boli necontag'ioase la care sintem expupi ryi noi ; astfel, Renggr nr care a observat' Cebus &aarae timp lnd.elungat qi cu toatil atenlia in lara lui
p. 96. lui Glatiolet qi ;i '\elly, ln leglturi cu creierul vor fi discutate de prof. Iluxltry in suplintentul la care m-am rcferit ln prefa[a rtcestei edifii. 2 Lec. sur Ia Ph11s., 1866, p. 890, dupi cnm este citat tlc til. Dally, L'Ordre rles Primates et Ie Transformisme, 1liti.3, p' 29. ' 3 Dt'. W. Lauder l,indsay a tralat acesb subiect cu o oarecare am[nuttfime ln ,,.fountal of Nlental Science", iLrlie 7871, gi ln ,,Edinburgh Veterinary Review",
Colrcluziile acestui atttor, precunr
erle
i

1 Gr'oss/rilnruindungen des Metnclrcn, 1868,

4 lntr-o revist[ (,,Bribish Quarterly Revietv", octombrie 1871, p. a7\ s-a critical cu mult[ severitate qi dispref ceea ce an1 spus lici; deoarece nu arn folosit lnstr ternrenul identitate, nu vid ci ag fi gregiL ln mocl grat'. Dupi mine existi o analogie puternicl, lntre aceeagi infeclie sau conLagiune car.e procluce acelaqi rezultat sau foarte mult aseminitor, la doui animale distincle
qi examinarea a rloul lichide distincte cu acelagi reactiv
chirnic. 5 Naturge.scltichte 1830, p. 50.

der Siiugethiere uln

Paraguag,

Ltlie 1858.

STRUCTI':RI ANALOGE

t7

de baqtinI,, ,a constatat cd, eI este expus La cat'arr GU simptomele obipnuite, care, de atunci clnd. este recurent, duce la tuberculozd' Aceste maimufe sufereau *. Cind asernenea de apoplexie, de inflamafia intestinelor qi de cataract[, le cad. ctinlii d.e lapte, d,eseori maimulele rnai tinere mor d.e febr5,. Iledicarnentele au produs asupra lor acelaqi efect ca ;i asupra noastrd,. lllulte specii cle maimule au un gust pronunlat pentru ceai, cafea,pi bi,uturi alcoolice; ele fumeazil'de asernenea cu plicere ", d.upd, cum am vrazut personal. Brehm afirmf,, cd, indigenii clin nord-estul Africii captureazd, mandrilii sd,lbatici expunind vase cu bere tare, care li imbatf,,. El a vd,zvt in aceast5, stare citeva clintre animalele pe care le linea in captivitate qi a d.at o clescriere plini, d.e haz a cornport[,rii lor gi a strlmbd,turilor

toat[, mila : atunci cind li s-a oferit bere sau vin, s-au lnclepf,,rtat d.ezgustafi' ins5, savurau zearna de lflmlie?. I)upL ce s-a imbd,tat' cu coniac, o maimufi, americani,, Ateles, nu s-a niai atins de el pi astfel s-a d.ovedit mai lnfeleaptd, decit mulli oameni. Aceste fapte neinsernnate d.oved.esc clt de asem5,ni,tori trebuie si, fie nervii gustativi la maimufe qi la onr qi clt de similar este influenlat intregul lor sistem nervos. Omul este lnzestrat cu pamzili interni, care determini, uneori efecte fatale, qi este chinuit cle parazili externi, care aparlin cu to,tii aceloraryi genuri sau familii 8. Omul ca, cei care infect'eazd, alte mamifere, iar ln cazlul rliei de aceleaqi specii s, este supus, ca pi alte rnamifere, p5,sd,ri qi chiar insecte acelei legi misterioase care determind, anumite procese normale - ca gestafia, maturafia qi durata diferitelor boli - sd, urmeze perioad.ele lunare. R[,nile sale se cicatrizeazil prin acelaqi proceg d.e vind.ecare, iar cioturile lfl,sate d.upd, amputarea rnembrelor sale, mai ales ln timpul perioad.ei embrionare timpurii, au uneori aceeaqi eapacitate clc regene' rare ca qi animalele cu mult inferioare to . fntregUl proces al acelei funcliuni extrem de importante, reproclucerea speciei este izbitor de asemind,tor la toatc mamiferele, cle la primul act al jocului nup,tial al masculului 11 pini, la naqterea gi hrd,nirea puilor. lfalmulele se nasc ln aproape aceearyi stare neputincioasi, ca ryi propriii noqtri copii qi, laanttmit'e genuri,
de scarlatini

lor bizare. Dimineh,fa uund,toare rnanrlrilii erau foarte indispuqi qi deprimafi ; tqi lineau cu amlncloufl, rniinile capul, care ii d.rirea gi aveau o expresie vreclnici, de

6 Aceste gusturi sint comune cltorva anitnale situate mnlt mai jos pe scara evolu[iei. Dl. A. Nicols m[ infor-

r Maimu[elt'. antropotnot'fc pot. sii sc intbolttiiveascl ;i de poliomielitii, boli caracteristice omttltti. Iile au accletrti grupuri sanguine ea ;i omul (lf. trad.).

subiecL. 10 Anr prczclntat rlot'rttlrr

ltt aceastit privilili ltr lttcrat'ea

nlea \'ariation of AnimuLs nrttl Plattls nnder f)ontesticalion, vol. II, p. 15;i se mai poate lnc[ adiuga la aceasta. LL Mares e diuersis generibus Quadrutnanorutn .sirte
dubio tlignoscuttt femitrus lruntanus a nmribus. f'rirnunt, credo odoratu, postea aspectu. DI. Youatt, qui diu in llortis Zoologicis (Bestiariis) medicns animaliurtt erut, uir in rebus obserttanrlis cattltts et slgar, lnc ntilti cerlissinrc
probauit et utratores ediustlem loci et

meaz[ ci a finut ln Queensland, Australia, trei indivizi

din specia Phaseolarclus cinereus invltati ln vreun fel oarccarc, au doblncliL ttn gttst proruuntat pentru rom gi pentru tutun. ? Brelrm, Thierleben, 1864, vol. I, p. 75 gi 86. f)espre Ateles, p. 105. Pentru alte afirmafii analoge, vezi p. 25
qi

gi c[, firi si fi fost

calii et ninislris

W. Lauder Lindsay, ,,Edinburgh Vet. Rcvie\Y", iulie 1858, p. 13. 0 ln legiturl cu insectele, vezi dr. Laycock, On a General Law of Yital Periodicitg, ,,British Association",
1842. Dr. l\Iacculloch, ,,Silliman's North American Journal of Science", vol. XVII, p. 305, a v[zttt un cline suferind rle febr{ recurenttr. Voi reveni Inai jos asllpra acesttti

107. E Dr.

eonfitmauerunl. Sir Andrew Smillt et Breltm notabant idem in Cgnocephalo. /llaslrissfmus Cuuier eliarn narrat multa de hac rc, que ut opiner nihil turpius potest indicari enint Cgnocephalum quendant in futore incidere
inter omnia hominibus et Quurlrumunis communia, Narcut
uspectu

feminarum aliquarum, sed nequaqum accendi tanto furore

ab

omnibus. Semper eligebat iuniores,

gestuque,

et

dignoscebat in

turbd et arluocabat uoce

Ls

DESCENDE,NTA ONlLlLU

I,

se tleose!*qg ca aspect cle adul!,i tot atlt de mult ca qi copiii no;tri d"e p5,rintii Ior a.dul!i" . Ilnii autori au susfinut, ca o d.eosebire important[, cir, ln cazalbmuliri copiii ajung la maturitate la o virst5, mult mai inaintat5, decit la oricare animall tlaci, privim insl, la rasele urlane carc locuiesc in !6ri tropicale, deosebir.ea nu t'ste atit cle rnare, d"eoarece se credc cd, urangutanul nu este aclult clc la vir.sttr, cle zece pinil-la cincisprezece Ani'3. B5,r'batul se cleosebepte cle ferneie pril talier, forfi, corporal5,r pilozitate etc., precum qi prirt rninl,e, clupi, cum se cleosebesc cele d"ouX, sexe la rnulte rnamifere. A$a lncit concorclanla dintre structura generalii,, d"intre structula firy, a,tesuturilor, dinl,re cornpozifirt, chiriiicd, qi clintre copst,itufia omului ryi a animalelor superioare, rnai ales arnaimulelor antroponrorfe, cstc extrem

ptlii

c1e

apropiatir,.

Plr!1tt tnai tirzie, al,unci cind extrernitl,tile slnt dezvoltate, ,,picioareic qipirlelor ;i ale rnamiferelor _- rlupd, cum observi, renumitul von Baer -, aripile qi picioarele pdsdrilor, c^ rsi miinile qi picioarele omului provin toate din aceeaqi formd, f 1nclamentali,". Dupd, cllm spune prof. Ifuxley la, ,,embrionul uman prezintd, cleosebir.i pr'9nunfate fa!6' cle embrionul de maimufI, nurnai pe treptele rnai tirzii ale dezr,'olt[,rii sale, pe cincl acesta d.in urmi, se d.eosebegte cle embrionul de ciile in d.ezvoltareft sa tot atit cle mult ea qi embrionul d,e om. Oriclt de surprin zd,toare poate apd,rea aceastd, afirma,tie, ea poate fi demonstratd, ca adevfiratil|), Deoarece unii clintre c,ititorii mei poate cri nu au vilzut nieioclal;l, vreun desen al unui-embrion, anr prezentat' aici (fig. 1) un ernbrion de om qi unul rle ciine, aproximativ la acelaryi stadiu timpuriu de dezvoltare, reprod,us,. c.i grijd, din dou[, lucriri d.e o exactitate neincloielnie5, 15. I)upir, afirmaliile de mai sns ale unor autorit[!,i atlt tle eonrpeteu1g, ar fi tlcr prisos s[ aclaug lrn trum5,r cle d.etalii lrnprumutate, penl;nl a arifta cir, embriolul tlnlii,ll seamfnir, lucleaproflpe cu cel al llltor rnamiferc. S-ar. pu{,eil t6tu;i add,ug:r, ciu ernbrionul tttnatt searntitrir, tle asemenea prin niai multe tr5,s5,turi strlctlrale ou innllmitrr fonne inferioaret adultc.I)c exemplu, inirna exisl,[, nrui intli caun sirnplu Yas care pulseazd, l excreliile sint evacuate printr-un canal cloacal, iar eoccisul prcrt'mineazft oa () coad[ atlevfiratl,, ,,prelunginrhr-se eonsic]erabil clincoio clc picioaAccastii obscrvalic a fost ficuti in legilulri cu ;i cu mainrulelc antropomorfe de cltre (icoffroy Sainl"-IIilaire qi cle F. Cuvier,.Elisl. N,'/. de.s )farnmifires, vol. f, L824. ru lfuxlev, Il[an's Pluce in liulure, 1863, p. li.l. la Van's Place in Nalrrre, 18613, p. 67. l5 llrlbrionul urnun (fig. de sus) este clupl Ecker
()yrncephulus
(.Icrrrre.,- Plt11s.,
12

I)esuoltat'ca etnbr'ion,urd,. _- Ontul se dezvoltfl d,intr-un ovul, cu rln diametru cle.aproxigiativ {J,25 lnm, cale nu se deosebeqte in nici o privin!.i, cle ovulele altor. anirnaje. Intr-o perioad.S, foarte l,impurie, embrionul lnsuqi aproape cL nl se poate d.istinge de cel al altor reprezenl,anfi ai grupului vertebraielor. in aceastd, perioad[, arterele slnt in forrn5, cle crose, ca ryi cind. ar d"uce singele la bronhii, care nu sint prezente Ia vertebratele superio?te, cu toate cd, fantele branhial^e de pe laturile gitnlui incd, mai rrirnin (fig: 1, I Di g), marcincl pozifia lor inifial5,. int*-d perioadi,

mirrit. Dmbrionul ciinelui

esl.e rlrrllli Risclroff, Entruicl:-

lungsgeschichte des Hurtde-Eies, 1845,

tab. XI, fig. 42, b.

Acest desen este m[r.it dc cinci ori, embrionul avlnd virsta de 25 de zile. Viscerele au i'ust, onrise. iar anexelc
uterine nefigurate ln arnbele desene. Aceste dtscne nti-atr fost irrdicate de prof. I{uxley, clin a cirui lucrare, Man,s Place in Nalure, ant luat. ideea de a le prezetrta. IJtickel a dat de asernenea desene analogo ln lut.rerelr sa Scftdpfunqsgescltichte.

1851-1859, tab. XXX, fig. 2).

AccsL

ernlil'itrn estc lrrng clt ),9 mm, aga inciL desenrrl este mult.

RUDIMENTE

19

rele ruclirnentarc') t6. I,a, embriouul tuturor vertebratelor care respirir, aer', atturuiter glancle, clenumitc corporcr 1:Voltfian,(tr *, corespund" rinichilor peqtilor rnaturi qi aclioneazh ca acerytia ". Chiar irrtr-o perioad.S, embrionarf tirzie se pot observzi, asem6,nd,ri izbitoare lntre orn ryi animalele inferioare. Ilischoff spuno ci, la sflrqitul lunii a ryaptea, circunr.olufiile creierului la un fetus ulnArr ating.aproape acela,pi stadiu de dezvolta,rc ca la un pavian adult tu. Dup[, curn observ5, prof. Owen'", clegetnl rnilre cle la picior, ,,care formeazi, punctul de sprijin in stalionare ryi iu mer:s, este poal,e particularitatea cea mai caracteristicir, a strucl,urii la omtt, insii, la un ernblion lung tk'aproximatir'2,5 crrt prof. Wytrran to iL ccttt"statat ,,c5, degetul lnare cle la picior est,o rrreri scurt cloclt,celc.laltc ;i,in loc silfie pilralerlcuolo, proenri-

Itig. 1. Stinga, ernltrion uutan, dupi Echer' ; drcapta, cel al unui ciine, dupi Bischoff. a, Lobii anteriori, emisferele cerebrale; D, Creieml mi.ilociu, corpora quadrigemilta. Creierul posterior ; c, Cereltel, mctlulltt oblottorda; d, Ochi; e, Urechi; f, plirnul arc viscer"al; g, al tloilea arlc visceral; /t, coloirrra vcr.tcbmlit ;i rnrrqchii itr pt'occsrrl dezvoltr-rrii; z, extlt'rniLi!ile alltclioalc; /i, t'xll'crtritir!ilt' ltostet'ioalc ; /, coada sau c:occix. trettz1, intr-tur unghi la!,ir, de partt'a latela,l5, a piciorului, core$puuzllrcl astfel sl,5,rii permanente a acestei pi,rfi la cvadrumanc". \bi incheia ou ull citat din l{uxley ", care, clupzi ce se lntreab[, d.ac[, omul se na$te intr-alt fel clecit ciinele, pasi,rea, broasca, sau perytele, spune : ,,Nici un molnent nu poate exista ind.oial[ asupra r6spunsulli ; cu siguranlh cd, felul originii ryi fazele timpurii ale dezvolt[rii otnului sin[ identice cu cele ale anima,lelor imed.iat precedente pe scara evoluliei : f5,r:i ind.oiald, cI, in aceastfi, privin![ el este cu mult rnai aproape de maimule declt rttaide ciinett. mulele ' Ruil,i,merfie. -- Cu t oatc c[, acest subirct rur cste rnai important deoil, ultimelrr 22. It]-u st: poate irrclica nici unul clou[,, rlin d.iferite rnotive' vA fi tratat aici rnai pe larg
16

Prof. \\"5'tuau itr ,,Proc. of Amcrican Acercl' of

p. 185.

Sciences", 1860, vol.

lV, p. 77,

1? Owen, Anatomg of Vertebrcrfes, vol. I, p. 533. La Die Grosshirnwindungen des n'Ienschen, 1868,

'

Corpul

lui Wolff sau mezonefros (Nota barl).

p.
95.

o ciorni a acestui capitol iuaiute de a fi citit o carte valoroasd, Caratteri rudimettali in ordine
22 Scriscsem

2r JIan's Pluce in Nrzlrtre, P.

65.

rs :lnalom11 of Vertebrales, vol. II' p. 553. 20 ,,Proc. Soc. Nat. IIist.", lJttstou, 1863,

vol. lXt

all'origine dell'uomo (,,Annuario clella Sclc. cl. Nat.", Moclena, 1867, p. 81) de G. Canestritti, petrtru a cdrui lucrarc sln L foartc itrcliltorat. FIIckcl a sct'is cliscutii

DESSENDE}ITA OMULUI

dintre animalele superioare care nu ar avea oarecare pdrli ln stare rld.imentard, si omul rlu constituie o exceplie la aceast5, regul5,. Organele ruclimentare trebuie distinse d.e cele care sint ln stare ndscind,S, cg toate c5 in unele cazuri distinclia tlu este uqoar[. Primele slnt sau absolut inutile, ca de exemplu mamelelemamiierelor mascule sau incisivii rumegd,toarelor, care nu ies niciodat5, din gingii, sau sint cle un folos atit de neinsemnat posesorilor lor actuali, incit cu greu s-e poate presupune cd, ele s-au clezvoltat.in condifiile exist_ente in prezent. in aceastd, irltimlstare, organcle nu slnt strict rudimentare, ins5, tind in acest sens. Pe de alt6,parte, cu toate cd nu sint complet dezvoltate, organele ln sta,re n[scincl,i, sint de mare folos posesorilor lor qi sint capabile de a se dezvolta mai d,eparte. Organele rudiment,aie slnt foarte Yariabiler ceea ce este in parte d"e infeles, d"eoarece sint inutile sau aproape inutile ryi, in consecinfdt nu mai sint supuse selecliei naturale. Deseori ele hispar. Atunci cincl aceasta se intimpl6, ele sint totuqi apte s[, reaparS, uneori prin re11ersiune, fapt care meriti, toat5, atenfia. Dupd, cit se pare, factorii principali care fac ca organele s5, devinl, rudimenttr,re par sL fi fost nefolosirea in acea perioad6 a vie,tii in care organul trebuia sd, fie in special folosit (mai ales in timpul maturitfifii), precumorytenirea tn perioa,d.a corespunzd,toare a viefii. Termenul ,,nefolosirelt nu sc $i referf,, numa,i la acf,iunea red,usi, a muqchilor, ci includ.e ryi afluxul sc5,zut d,e singe spre o pa,rte sau un organ, datoritfi, faptului ci, acesta este supus la mai pujine alterde presiune sau cil, ln yreun fel oareoare, devine rareori activ. Se pot 1a1_!,c. int'ilni, totuql, la unul d.in sexe, rud.irncntele acelor p6,r!i care sint prezente irr rnod. nornral la cel[lalt sex ; $i, d.up5, cttm l'om vedea uiterior, asemenea rudimente au apd,nrt d.eseori intr-un mod. diferit de cele la care ne-am referit aici. fn unele cnzuti; existi, olgane carc au fost red"use cu ajutorul selecfiei natura,le rleoarece clevetriserfl dfl,un6toare speciei in condilii d.e viafd, modificate. Procesul tlc red"ucere este probabil deseori ajutat d.e cele doui, principii, anume compensaf,ia $i economia de creqtere; ins5, cu greu se pot inlelege fazele mai iirzji d.e red,_ueere, d"p6 ce nefolosirea a fdcut tot ce i se poate pe drept atribui, qi cind avantajul _ob.fillt prin economia de creqtere este foarte *ic ,'. Suprimarea completf qi definitiv[ a unei p[r!i, acum inutilfl ;i rnult red.usi, ca dimensiune, in care caz nici oompensalia .si nici economia nu pot intra in joc, este po?.te inteligibilfl cu ajutorul ipotezei pangenezei. Deoarece problema organelor rttdimentare & fost in intregime discutatd, qi itustratfl ln lucrd,rile mele- anterioare'*, nu mai cste nevoie s5 rnai ad.aug aici ceva in leg5,tur5, cu ca. Rudirnentc a diferiti mrlDchi au fost observate in multe pi,rfi ale corpului omenesc !i, iar o serie cle rnuqchi, care cle regul[, sint prezenli li, uirele aniniale inferioa"c, sJ intilnesc uneori la orn intr-o stare consid.erabil red"usd,. Oricine trebuie sd, fi
atlurirabile asupra intrcgului acest subiect sub titlul de Dgsteleologg, ln lucrririle sale Gcneralle lllorphologlic Si
S

25 De cxcmplu, tll. Richarcl (,,Annales clcs Seicnces Nat.", seria a 3-a, Zoolog., 7852, vol. XVIII, p. 13)

clto pfungsgeschichte

Citcva critici bune asupra acestui subiect au fost prezentate de cltre d-nii llurie Ei l\,Iivart in ,,Transact. Zoolog. Soc.", 1869, vol. VII, p. 92. ra Yariution of Animuls anrl Plants uruler Domesticalion, vol. II, p. 317 Ei 397. \'ezi cle ascmenca Origitr rrf .Spccrrs, cd. a V-a, p. 535.

23

descrie qi ilustrcazi rudimente a ceea ce se numeq;te ,,le muscle p6dieux de la main", care, dupd el, estc uneori ,,infiniment petit". Un alt mugchi, numit ,,le tibial posti:rieur", lipse;te ln general cornplet de la mln[, lnsi aparc din timp ln tirnp, ln stare rnai mult sau mai pulin luclimentarli.

RUDIMENTE

2l

observat capacitatea multor animale, mai ales a cailor, de a-si miqca sau incre{i pieleal aceastd, miqcare este efectuatd, de cd,tre panniculus calnosus *. Resturi ale acestui muqchi in stare eficientf,, se pot glsi in d.iferite p5,rfi ale corpului nostru; de exemplu, mu;chiul de pe frunte prin care se ridicd, sprincerrele. Platysma mioydes, care este bine dezvoltat pe glt, aparf,ine acestui sistem. Prof. 'Iurner din lld.inburgh a, descoperit lntimpld,tor, d,upl, cum mi, informe azia, fascicule musculare in cinci situa,tii diferite, anume ln axile, aproape de scapule etc., carc trebuie consid.eyate toate ca aparlinind sistemului pannicu,ltts, El a arii,tat de asemenea e'; cf,, muqchiul sternal sau sternali,s brutoru,m, care nu estc o prelungire a lui reetus ctbdominal'is,lnsd, este ind.eaproape inrudit cu panniculus, a api,rut ln proporlie d.e aproximativ trei la suti Ia mai bine de 600 de caclavre : el adaugd, c5, acest rnuqchi ofer5, r:ur excelent exemplu al afirma,tiei c[ structuri intimpll,toare qi rud.imentare variazd' in alc5,tuirea lor". IInele persoane au capacitatea dcr a-$i contracta murychii superficiali cle pe cregtetul capului, si aceqti muqchi sint intr-o stare variabill, qi partial rudinrentar[,. Dl. r\. d.e Cand.olle mi-a cornunicat un e,az curios d.e persisten,t5, lnd.elungatd, sau ereclitatea acestei aptitudini, precurn Di a dezvoltd,rii ei neobiqnuite. El cunoaqte o familie in care un nrembru, capul fa,miliei de azi, putea s5, arunce, in tinere,te, mai multe ci,rfi grele c1e pe cap numai prin miqcarea pielii capului qi a clqtigat pariuri cxecutincl acest tur de for,t[. Tatd,l, unchiul, bunicul qi cei trei fii ai sli aveau qi ei aceearyi aptitucline in a,celasi grad neobirynuit. Familia s-a separat mai inainte in rloufl ramuri cu opt generafii, asa lncit capul ramurii de mai sus este vflr in al ryaptelca gr:ad cu capul celeilalte ramuri. Acest v[r irrdep5,rtat locuieryte intr-alti, part,e a }'ran!ei Fi, fiind" intrebat clacd, poseclir, nceeaqi facultate, $i-a arltat irnetliat aptitudinea. Acest caz oferil un bun exemplu, arfl,tind cit c1e persistent5, poate fi transmiterea unei faculti,!,i cornplet, inutile, provenit5, pr:obabil dc la strtimoqii nogl,ri inclep6rtnli, pe iumd,tate umani, deoarece multe maimu,te tlu ;i folosesc des posibilitatea tlc a-Di tni;cit ugot' pielea, capului inainte qi lnapoi '7. I{urychii externi, care serrr(,sc sL rui;te urechea exterioard,, precun} ryi oei interni, care mi;c5, rliferitele plrfi, sint intr-o stare rud.irnentarh la om qi aparlin cn tolii sistemului pann,icnlus; de asernenea, ei vafiazd, ca dezvoltare sau cel pulin ca funcfie. Am yrazut, un om care putea sd,-ryi tragd, irrtreaga ureche sprc fa!f,, alli oameni $i-o pot trage in sus, iar a,ltul ryi-o putea trage lnapoi !8 I rlin ceea ce.mi-a spus una d.intre persoanele acestea esto probabil ci, cei mai rnulf,i dintrc noi, atinglndu-ne cleseori urechile qi lndreptinclu-ne atenlia asuprlt, lor, am putea, prin exercif,ii repetate, reciqtiga o oarecare capacitate de rni;cale. Capacitatea d,e a ciuli qi a d.irija pavilionul urechilor ln orice clirecf,ie este , frarra ind.oial6, de cel mai mare folos multor animale, d.eoarece in acest fel eler iqi dau sea,nta t1e d.ireclia pericolului ; rrrl unr aazit lns[, niciodat[, o rn6rturie suficientd,r ca tln om se aine aceastii, capacitate, singura care i-ar putea fi cle folos. intregul pavilion exterior [al urechii] poate fi consid"erat ca urr ruclirnent, impreuni, cu d.iferitele cute si proeminenle (helix qi antihelix, tragus qi antitragus etc.)r care
21 Yezi lucrarea mea Eapt'ession of the Emotions in r trIngchiul pielos al calului (Nota trad.), Prof. W. Tumer, ,,Proc. Royal Soc. Ilclinburgh", fuIan and Animals, 7872, p. 144. 1866-1867' p' ,,"'u..?,L"'i:::'"i.T"f;iJill111i lT:,n:#J:'il'F,i. 20

65'

22

DESCENDTTNTA OMULUI

la animalele inferioare int[,resc $i susfin urecbea cind este ciulitri, f[ri a ad6uga mult la greutatea ei. Toturyi, unii autori presupun c5, la pavilionul urechii carti|"i"t- servegte pentru a transmite vibraliile c5,tre nervul acustic, ins[ dl. Toynbee:',, -subiectj clupd, ce a strlns toate dovezile cunoseute in legflturd, cu acest conchid.e c5' pavilionul exterior nu erste' cle nici tln folos bine clefinit. flrechile cirnpanzeului ;i ale ruangutanului sint uimitor de asem6nitoare cu ale omului, iar mu;chii corespunzdtori sint de asemenea numai foarte pulin clezvoltafi :ro. Pa'znicii.cl_e la grldina zoologicfl m-au a,sigurat c5, aceste animale nu-qi nrirycd, ryi nu ciulesc niciodatd, urechiler ana incit, in ceea ce prive;to funcfia,, ele sint intr-o stare tot atit de rutlimentarf;, ca ryi cele ale omului. I{u putenr splnc) de ce acest,e anitnale t etu pi s_tribunii omului, si-au pierdut capacitatea de a-qi ciuli urechile. Poate c5, cle;i aceast5, ipotez[, nu mi, satisface, clatoritfl obiceiurilor lor arboricole ryi marii lor puteri ele nu erau clecit pu!'in expuse per:icolelor, aqa incit tirnp indelungat nu ryi-au mi;cat ureehile decit pn!,in ;i astfel pi-au pierdut treptat capacitatea de a, le rni;ca. Acesta ar fi un caz paralel cu cel al pzi,si,rilor mari ;i grele ) care, trfiincl pe insule oeeanice, nlr au fost cxpuse a'tacului animalelor d"e pracld, ryi, in consecinfI,, si-a,u pierdut capacit atea de a-$i folosi aripile pentru a se salva prin zbor. rncapaeitatea omului qi a mai multor rna'imule de a-$i miryca urechile este totuqi parlial compensa,td, prin uryurinf'a cu care i;i pot nripca capul in pla,n orizontal, asa incit sir prindzi sunete d.in toate clirecf,iile,. S-a afirmat ci, numai urechea omului are un lob, ins5, un nrdiFig. 2. - f-rrcchc untanir tnodclat[ qi desenatti cle rnent al acestuia poate fi gi,sit la gorilfl ,,' $i, dupf, cum am dl. \Yoolnct'. u; \'lrful aflat de la prof. Preyer, adesea el lipse;te la negri. procurine nt..
Dl. W'oolner, renumitul sculptor, md informea,zd, d espre o particula,ritate rnic[ la urechea extern[, pc care a observat-o d.eseoli atit la blrbali, cit si la femei ryi cle a c6rei mare insemnd,tate r-qi-a dat searra.. Atenlia i-a fost mai tntii atrasi cle acest subiect pe cincl lucra Ia sculptura lui Puck *, clruia ii fdcusc urechi ascuf,ite. El a fost astfel ind.emnat s[ examinezc urechile la cliferite maimule ;i, ulterior, cu mai maro atenlie pe cele cle om. Particularitatea const6 intr-un mic virf bont care proemirtea,zia d"in marginea incloit[ sprc interior sau htlix. Atunci cind" este prezent, cl este dezvoltat la nastere ryi, dupl, prof. Ludwig I[eyer, este mai frect'ent la birrbat decit la ferneie. D]. Woolner a ficrrt un mode,l exaet al unei a,semenea urechi qi mi-a trirnis d.esenul a,lflturat (fig. 2). Aeest virf nu numa,i c[, proemineazh in interior spre centrul urechii, ci d.eseori pulin inspre exterior fa.t'd, d"e planul urechii, arya incit s5, fie vizibil a,tunci cind capul este privit direct dirr fa!d, sau clin spate. El variazd, ca md,rime qi pulin ca pozilie, fiind situat oeYa rnai sus san mai jos ; iar uneori aparo pc una din urechi qi nu pe cealaltl,. Acea,st* proeminenf'[ nu se gise;te numa,i la genul uman, deoarecc) am observat-o
30 Plof. ,\. Eur, rlc 'I'. Toynbcc, Ii.ft.S., llacalistcr, ..,:\nuals and llag. of Nat. p. 12. Prof. Prcycr, un distins fiziolog, mI infor- Flistor;,", 1871, vol. VlI, p.342. 31 Dl. St. George ]Iivart, Elententarg Anatomg, 7878, nttazii cit a experimeutat in ultirnul tirnp in lcglturi cu lunclia pavilionului urechii qi a ajtrns lu aproape aceeu;i p. 396. r Un spiriduq rr"rutlcios, care aparc tn !'rsal unei concluzie ca cca prczentatd aici. rtopli rlc uard a lui Shakcspcalc (.\-. frad.).

2s 'I'he .IJisease.s of tlrc

18t30,

RUDIMENTE

:t:t

() datl, la una dintre maimulele Ateles beelzebuth in grSdina noastri, zoologic[,. l)1. E. Ray Lankester md, informeaz5, despre un alt caz la un cimpanzeu clin Grd,dina [zoologici,] din Hamburg. Ilelixul constd,, evident, din marginea extrernf a urechii, ind.oitd, spre interior, qi aceasti, ind.oiturd, pare sir, fie legatd, intr-un fel oarecare d.e faptul cil, intreaga ureche exterioard, este turtit5, permanent spre spate. La rrrulte maimufe, nu dintre cele superiofl,re2 ca de exemplu pavianiiqi citeva speeii de macaci32, porliunea superioar5, a urechii este ugor ascufit6,iar marginea nu este de loc indoiti, spre inl,erior; insi, dac5, marginea ar fi astfel indoitir,, un mic vlrf ar proemina in mod inevitabil spre interior citre centnr ;i probabil pu!,in in afara planului urechii; qi aceasta cred cd, este originea lorin nrulte cazuri. Pe d.e altf,, parte, lntr-o lucrare valoroasd, publicat[, recent'j", prof. L. Meyer susline c5, acesta nu este declt \n caz de simpli, variabilitatc ;i cri proeminen,tele nu sint reale, ci provin din tlezvoltaleA incornpletf,, a cartilajului interior de ambele p6r!i ale proeminenfei. Sint gata s[, admit c[ de multe ori a,ceasta este ex.-r,:] plicafia corect[,, ca in cazurile clesenate de prof. tr{eyer, und.e existd, mai multe virfuri foarte ,, rnici sau unde intreaga margine este sirmoasti,. Du insurni arn v[,zat', prin amabilit,atea docto- o' ,f;:,l', rnlui I'. l)own, urechea unui idiot rriicrocefal .j' ;' pe care exist,a o proeminenlI la exteriorul he'ltf ' ' lixtrlui qi nu pe nrarginea incloitl spre irrterior ) n;a incit acestvirf nu poate ayearrici o legd,turri , cu un vilf inilial al urechii. 'Ioturyi, in unele ca,i,, ,1,, zari, rpoteza rnea initiald, cl, virfurile sint vestigiile virfurilor urechilor ini!,ial erecte ryi asculite inc5, imi mai pare probabili,. Cred. aceasta d.in cauza frecvenlei apari!,iei lor qi d"in coresporrn'i,'..1; - Fctus de urangutan. Copic cxtrctir clcrrla generald a pozi{ei lor cu cea a virfului tr.(lr fotogralii, arilind forrua rrrcchii Ia ' ,rrrt,i urcchi ascu!,ite. intr-urrcl,z, in care mi-lr, itct'irslir r il'stli tinrprrric. lost tliurisf,, o fotografie, proc.nrinerrfa este atit de nrare, incit, presupunind, irr conformitate cu punctul devedere al prof. Meyer, ci, urechea tlevine perrfe cf,ir, prin clezvoll,arca egalir, ir, cartilajuluipe toatd, intinderea marginii, fproeminenta] ar fi acoper:it clirr plin o treime rlin intreaga ureche. Doud, cazlurl mi-au fost, comunicate, unuldin America de N'orcl ;i celilalt din Anglia, in care marginea superioar5, nu este incloiti, cle loc sprc interior, ci este ascufit5,r a$a incit seam5,n5, indeaproape ca, forrnl cu urechea a,sculitd, a unui pa,truped" obiqnuit. Intr-unul d.in aceste cazuri, carc era al unui copil mic, tatd,l, comparlnd. urechea cu deserrul dat de rnils :r+ al urechii unei rnaimule 0ynopithecus ni,ger, a spus cii, fornra lor este foarto asern[,ni,toare. Dac5, in aceste douf cazari marginea a,r' fi fost indoiti, spre interior, in nrod" rrormzll s-ar fi format cu siguran![ o proeminen!,5, spre interior. Pot adiluga c[, in alte doui, cazrtri, cont'urul mai rflmlne pu!,in ascufit, cu toate cti marginea p[rfii
, ;

,,,,-,1,,(,1-

,,

,:i:

'!,1',.,

''',

,,

'

....

'

l :ii'

:I

'

\'ez,i tlcr asenronrra citeva observalii li desenelc ulechiltrr cle Lemuroidea, ln excelenta lucrare a d-lor )Inlie qi llivart, din ,,'l'ratrsact. Zoolog. Soc.", 1869, vol, \'II, p. 0 ;i 90.
32

33 Aber das Dctrwin'sclrc Spilzoltr, ,,Archiv Anat. und Phys.", 7871, p. 485. 3a The Erpressiott of tite Eutotiotts, p. 13ti.

fiil

Path.

DESCENDENTA OMULUI

superioare a urechii este indoitS, norma,l spre interior ryi intr-unul din cazari, totuqi, foarte lngust. Gravura ln lemn d,e mai sus (fig. 3) este o copie exactd, a unei fotografii a fetusului unui urangutan (trimis mie prin amabilitatea dr-lui l{itsche), in care se poate ved.ea cit de diferit este conturul asculit al urechii in aceastd, perioad.d, ta\d' de starea ei ad.ultd,, cind are o mare asem5,nare cu urechea de om. Este evid.ent ci indoitura virfului unei asemenea urechi ar da naqtere unui virf proeminind spre interior, af.ard, numai dacd, nu s-ar modifica consid.erabil in decursul clezvoltirii sale ulterioare. in general, imi mai pare incX, probabil c5, virfurilc ln discufie reprezinti tn unele cazuri, atit la om, clt ryi la maimufe, vestigiile unei sti,ri anterioare. Membrana nictitantS, sau a treia pleoap5, cu muqchii sii accesorii qi celelalte structuri, este deosebit de bine dezvoltatd., la pdsiri qi este d.e mare importanfd, funcfional5, pentru ele, deoarece poate fi trasi, rapid pe deasupra intregului glob ocular. Ea este prezent5, la unele reptile qi amfibii pi la anumili peryti, ca cle exemplu rechini. Aceastd, membranf este d"estul d"e bine dezvolt at6, la cele d.oud, d.iviziuni din seria mamiferelor, ;i anume la nronotreme ryi la marsupia,le, precum qi la citeva dintre mamiferele superioare, ca d.e exemplu la morsd,. La om ins5,, la cvadrumane, precum $i la majoritatea celorlalte mamifere, ea existi, clupi, cum este admis de tofi anatomiptii, ca un simplu rucliment, numit cuta

s**ilottffir1"i

rnamiferelor

pericol, pentru altele cum sint carnivorele pentru a-qi gil,si pracla, iar la altcle, ca la rnistref,, pentru ambele scopuri cornbinate. ins[ sim!,ui rnirosului este dc un folos extrem d.e neinsemnat, daci, este de vreunul, ehiar la rasele cle oameni ck: culoare inchisil la care este mult mai dezvoltat decit la rasele albe qi civiTiztr't'e J". Totuqi nu ii avertize azh de pericol qi nici nu li ind.rum eazh spro hranzl IorI nici nu-i impiedicri pe eschirnoqi sd, doarmS, ln atmosfera cea mai fetict[ ryi nici pe negri sL ms,nince carne pe jumdt,ate descompusl,. La europeni, acest sinrt diferl, cousidera'bil la diferif,i indivizi, dupil, cum am fost asigurat de cd,tre un etninettt naturalist, care are acest sim! foarte d.ezvoltat ryi care s-a ocupat de acest subiect. Cei care cred. in teoria evoluliei treptate cu greu vor ad,mite cir, simlul mirosului in starea sa cle acum a fost d.obintlit cle la incetrlut do ont, agil curn exist5, in prezent. El a moqtenit facultatea sl5,bitl, qi starea rtrrlimentar5, clc azi d.e la vreun strd,mog indepd,rtat ei,ruia ii ela foarte folositoare ryi care se servea d.e ea in mod. continuu. La animalele la carer acest sirn!, este foa,rte dezvoltat, curn sint ciinii qi caii, amint'irca persoanelor qi a locurilor
e5 lliitler, Elentenls of Phgsiology (trad. englczl), p. 91) afilmi ci a flcuL rcpctatc expcricnfe 5i a dor.cdit 1812' vol. II, p. 11t7. OtYcn, Anatomg of Vertebrates, cir negrii qi indicnii pot recunoaqte persoano in intuneric vol. III' p.260. iDitl., dcsprc rnorsi,,,Proc. Toolog. Soc.", dupl mirosul lor. Dr. W. Oglc a fdcut uncle observalii 8 rr<riembric 1854. \'czi dc aselnenea R. I(nox, Greut curioase asupra legdturii dintre putcrea sirn!ului nrirosu,'trldsls and Anttlonrisfs, p. 106. Sc pare ci acest rudimenL lui gi substanla colorantd a rnenrbranei rnucoase a rcgiucste tnai mare la negri ,si la australieni decit Ia europeni, nii olfactive, precutn ,;i a pielii corpului. I)e accea atn vezi Carol Yogt, Lectures on X'Ian (trad. englezi), p. 129. vorbit, ln text despre rasele de culoare inchisi ca avincl 38 Dcscrierea tlati de Humboklt a puterii simlultri un sim! mai fin al mirosului decit. rasele albe. Vezi qi tnirosului pe care il posedd indigenii din America de Sud lucrarea sa, ,rMedico-Chirur.gicaf Transaclions", Londra, cstc binecunoscutl gi a fosl confirmatl de altii. Dl. Hou- 1870, vol. LIII, p. 276, ztav (Etttdes sur lcs llaatltis ntenlales ctc.n 1872, vol. I,

: pentru unele, curn sint rtrmeg[toarele, pentru a lo avertiza tle

mirosului estc' de

c(

a rnai mare irnportanfd, pentru majoritatea

RUDIMTNT!

este puternic asociat5, cu mirosul lor, qi putem astfel infelege, poate, tlupd, cunl observat :r7 atlt d.e just, cum sim,tul mirosului la om estc neobipnuit d.e eficient in a reaminti in rnod viu ideile qi imaginile unor scene si

dr. Maudsley a
locuri uitate.

Omul se deosebeqte ln mod v5dit de celelalte prirnate prin faptul cir, este aproape neacoperit cu p6r. Se gdsesc ins6 cifiva peri scurti, rilzle.l, pe cea mai mare parte a corpului b5,rbatului, qi puf fin pe cel al femeii. Diferitele rase se deosebesc mult prin pilozitate; chiar la irrd.ivizi de aceeaqi rasl', perii sint foarte variabili, nu numai prin abund.en[6, ci cle asemenea prin pozilie I astfel, la unii europeni pirul lipsepte complet de pe umeri, pe cind. allii sint acoperiti cu smocuri d.ese d.e pd,r 38. Nu poate exist,a aproape nici o lnd.oiali, cd, perii astfel clistribuili pe corp sint rud.irnentele lnveliqului uniform pilos al animalelor inferioare. AceastS, ipotezdu d.eyine cu atit mai probabilS,, cu clt se qtic c5, perii scurli, sub!,iri qi dc culoare d.eschisfi, de pe membre qi de pe a,lte pd,rfi a'le corpului. se dezvoltra uneori ln ,,peri depi, lungi, de culoare inchisS, qi relativ asprit', at'unci cind" sint hrd,nifi anormal pe lingi, suprafe,te inflamate de mult timp 3r'. Sir James Paget m5, informeazd, c5, deseori mai mulfi membri ai unei farnilii au in sprincene citeva fire de pd,r mult mai lungi decit celelalte, asA, incit chiar aceastd, neinsemnati, particularitate poate s[, fie ered.itar5. Aceste firo par do asemenea s[, aibi corespondentele lor, deoarece ]a cirnpanzeu qi la anumite specii d.e macac existir, fire rd,sfirate cle lungime considerabild,, care ies dJn pielea gola,ryir, de d easupra ochilor qi care corespund" sprincenelor noa,stre ; fire do pflr lungi, similare, proemineaz[, la unii paviani din inveli;ul pilos al murychilor supraciliari. Pd,rul fin, ca d.e lin5,, sau aDa-numitul lanugor cu care fetusul uman cstc des acoperit intr-a $asea lund,, oferir, an caz qi mai curios. El se dezvttltl nrai tntii ln luna a cincea pe sprincene ryi pe ta]'d, ryi mai ales in jurul gurii, untle osto rnult mai lung decit cel de pe cap. O rnusta!il, d.e acerst, fel a fost observatl, dtl Eschricht a0 la un fetus feminin, insd, acest,a nu este un fa,pt atit de surprinzd,t,or dup5, cum ar p5,rea la inceput, cleoarece in perioada timpurie de creqtere, iu gener:al, cele d.ouil sexe se aseamlnd, intre ele prin toate caracterele exterioare. DirecJ,ia ryi aranja,mentul perilor cle pe toatep5,r,tile corpului fetusului sint aceleaqi ca, pi ia adu$i, insd, sint, supuse unei maii va,riabilit6li. intreaga suprafa![, inclusiv fruntea qi urechile, sint astfel des acoperite I un fapt semnificativ este insfl cS, palmelc miinilor qi t5,lpile piciciarelor sinl, complet lipsite de p5,r, ca qi suprafelele inferioare ale tuturorcelor patru extremit[fi la majoritatea animalelor inferioarc. Deoarece este aproape imposibil ca aceasti, coincid.enfd, s5, fie intlmpli,toare, irrveliqul linos al fetusului repre zint'il probabil primul inveliq pilos permanent la acele mamifere care se nasc p5,roase. S-au inregistrat trei sau patru can;ri de persoane ni,scute cu lntregul corp qi fala des acoperil,e cu peri lungi ryi fini; aceastfi, stare ciudat5, este puternic ereclitar5, ;i este corelat5, cu o stare anormald, a dinlilor ot. Prof. Alex. Brand-t mi, informeazi, cd, a compara,t ptirul de pe
3? T'he Plrysioiogg 1868,

antl Pathologg of X[ind, ecl. 1,

3e

Paget, Lectures ott Surgicttl Patlutlogg, 1853, vol. I,

p. 134.

p. 7t.
rlie Richtung der Haare ammenschlia0
a1

Eschrichl, oP. cit., p, 40 ;i 47. Vezi lucrarea mea Variation of Animals attd Plants clrcn Kdrper, Mtiller, ,,Archiv ftir Anat. und Phys.", 1837, p.47. Mn voi rcferi dcscori la aceastl lucrare foarLc uncler Domesticatfon, vol. II, p. 327. Prof-. AIex. BrattdL intcrcs:rntii. mi-a trinris reccut incit uu caz al unui lati si fiu, tritscu!.i
38 EschrichL, Llber

T)!]SCENDDNTA OMULUI

fa,ta uuui om astfc'l caractcrizat,, ln virst5, de treizeci pi cinci d.e ilni, cu lanugoul unui fetus qi a constal,at cir sint complet, similare czl textur5, I de aceea, dupf cum observi, el, cazal poat'e fi atribuit unei opriri in d.ezvoltarea pirului, impreund, cu creqtelea continuatl, a acestnia. Dupi, cum arn fost :rsigurat de un chirurg d"intr-un spital d.e copii, rnul,ti copii clelicafi au spatc'le acoperit cu peri rni,t5,soqi, rclativlungi ; asemenea cazuli se incaclreazd probabil in aceeaqi categorie. Se pa,re c5, nrolarii posteriori sau rnri"qelele de minte tind sd, clevind, rudirrrentari la rasele umane mai clilizate. Aceste nr5,sele slnt lntrucil,va ma,i mici tlccit ceilal!,i molari, dupi, cum e,ste d"c asernonea cnzal cu rnS,selele cor.cspunr,htoare la cirnpanzeu ;i urangul,an, care nu au decit douif r5,d5,cini separate. I)le nu strh,bat prin gineie d.ecit la virsta de aproximativ qaptesptezece a,ni, qi am fosl, asigurat ci, se pot strica mult mai uryor qi cad, mai clevreme clecit ceilalfi dinli; unii d.entiryti eminenti neagi, ins5, acest lucru. Acesto mir,sele sint d.e asemenea mult rnai supuse varial,iei -- atit ca structuri', cit si in ce priveryte perioacltt, lor de dezvoltare - decit ceilalpi dinti ". Pc de altd, parte la ra,sele melanice milselele de minte sint previ zate cle obicei cu trei ricl[cini separate ryi sint in gerreral s[ni,toase, eler fie deosebr:sc cle asemcnca cle cei]alti nrolari prin milimc, rnai

ptrlin lusir decit la rasele ca,ucaziene r". Itrclf. Schaffhausen explici, aceastir, tk'osebirc clintre rase plin faptul cii, porliunea dentar5, posl,er:iriarii, il, tnundibulei est,e intotclcauna scurtittir la csi care sint civilizati " ryi presuprure cit

aceastir, scurtare poate fi a,tribuilri fapl,ului cir, oarnenii civilizafi se hrirnesc cle obicei cu rnincare grititii, rnoelle, {olosind astfel rnai pulin rnittrclibulc.le. I)1. IJrace rnii, infortneazil cir, in Statelcr Unito devine un obicei geucral clc it, extragc Ia, copii cifiva dintrcr nrolari, tleoart'ce nrarrd"ibula nu crc;te clestul cle ruilro porrl,nr (lJ'r,voll,arca perfectir, a, rtunrX,rului normal de trtolari {i'. ln ceoA ce plir.e,ste tubul digestivr &ffi intilnit dtrscrierea nurnai iI ururi siugur rudirnent, anune apendicele vermifonn al ct'cului. Cecul cste o rarnurir, sau un d.iverticul al intostinului c&re se terrnind, printr-un fund cle sac fiind extrerrr de lung la rnulte dintre rnamiferele inferiozr,re vegetariene. La rnarsupialul koala este de fa,pt ckr l;rei ori mai lung decit tot corpul nc. IJneori se terminri prirttr-urt virf lung, car(, se ingusteaz5, treptat lsi cltec-rdatf,, scr contracteazd, pe por'!,iuni. S-ar pfi,rca cri iu. urlr]A moclifici,rii regimului alimentar sau a mod.ului de via,tir,, cecul A rlevcuit, rnult mai scurt la diferrite animale, apendicele vermifortn rlrrtirrincl crl, un luclimenl, a,l pd,rfii scurtate. Czi acest apendiccr este un rudiment putetn tteducc din dirnensiunea lui rnici, ,si din dovezile pe care prof. Oanestrini'7 le-it strins in leg5,tur5, cu variabilita,t,ea lui la orn. IJneori el lipseqte, iar alteori esl,e binc tlezvoltat. Lumenul este uneori complet, inehis pinir, la jum[tate sau pinI, la rlouil treirni din lungimea sa, partea terrninalil constincl clintr-o clilatare solid[',
iir ltrrsi:r, clr accst.c pirrticulllill!i. Arn plinrit dt' lrt Pitt'is ,:lt'sltle lrle atttSilor.
45 ltrot. l'[ontcgazza ittri sct'ic clitt Florctrla ei. a st.tttliat rcccnt ultirntrl mnlar Ia diferitelc rasc ttttranc 5i cI a ujuns ltr aceca;i concluzie ctr cea prezetrtatii hr t.exLul llleu, anulnc cii. la rasele superioarc sart civilizat.e sl trstc

rr flr. \\Icbb, Tcellt irt nlutt

and

.lrztltropuitl Aprs,

Jupir curn cstc cilat clc clr. C. Carter Iflukc in ,,Anthrol.rological

pe cale de atlofiere sau eliminare. fleviel", iulie 1867, p. 299. 46 Owen, Anatomg of Yertebrale.s, vol. lII, p. 416, {3 O\\'en, Anatomll of Verteltrale,s, vol. III, p. 320, .121 $i 325. 43,1 9i 441. 4? aa Ort tlrc l>rirnitiue l,'onn of tlrc Slcrrlt (trad. e nglczir), ,rAruluitlio tlclla Soc, d. Nab.", lloclctra. 1867, p. 9'1. in ,..\nthlopological ll.cvicrv", octornblic 1ti08, p. 426,

RUDIMENTE

turl,itfl. La urangutan apendicele este lung qi incol5,cit; la om pornepte de la cap5,tu1 ceeului scurt qi d.e obicei este lung de 10 -\2,5 cilr cu un cliamet'ru de aproximativ 8 mm. Nu numai c5, este inutil, d.ar uneori provoacd, moartea' In acest sens am aazit recent rle d.oud, eazuri, moartea fiind" datorati, unor corpuri rniei ,si t,ari, c?1, serninfele, care ini,r[ ln lumen, provocincl inflamalie n*. La unt le clintre cvaclrumanele inferioare, la lernurieni ryi la, cartrivore,

precum ,;i la multe marsupiale, existd, un orificiu aproape r.l"o ca,pi,tul inferior a,l hurnerusului, clenurnit foramen supracondiloid., prin care trece marele nerv al membrului anterior qi deseori marea arterd,. Or, la humerusul omului existir, in general o urmil a acestui orificiu, care este uneori destul c1e Lrine d.ezvoltat, fiind" format d-intr-o apofrzd,osoasi,, pend.enti, in form5, d.e cirlig, contpletat printr-utt fascicul d.e ligamente. Ifr. Struthers t", care s-a ocupat ind.eaproape cle acest, subiect, a arittat acum cL aceasti, particularitate este uneori eret1i1,ar5,, dupil cum s-a intimplat Ia un 1,atd, qi la nu mai pulin cle patru ctin cei qapte copii ai si,i. Atunci clnd. acest, orificiu este prezent, nerrrul mare trece invariabil prin e-,1, ceea ce ind.icd, in mocl clar ci, este omolog qi fconstituie.] rud.imentul foramenului supracond.iloid. al animalelor inferioal'o. Prof. Turner apreciazd', d.up[, cum mir, informeazd,, cd, acesta se lntilneryte la aproximativ unu la sut[, dirr scheletelc recente fale oamenilor]. Dac[, ins5, d"ezvoltarea lntilnpliitoare a acestei st,ructuri la om se d.atoreryte, dupri cum pare probabil, r:oversiunii, ea este o leYenire la, o staro cle lucruri foarte indelrfrtntra, tleoarece aceastfi, st,nrcturri este absent,il, la,
ovaclrurnanele superioare. La hurnerusul de om existd, uneori un alt forarnen sau orificiu, care poatc fi d.cnumit intercond-iloid. Acesta se intllneryte, insti, nu const,alrt,, la tliverqi antropoizi ryi la alte maimu!;e'" si de as3menea la rnulte clintre animalele inferioaro. Remarcabil este c[, acest orificiu pare sd, fi existat la om rnult mai frecvent in

timpurile stri,vechi d.ecit recsnt. Dl. Busk n' & strtns urmftoarele dovezi in

aeeastl problemi,: prof. Broea ,,a observat orificiulla, patru ryi jumfltate la sutir, rlin oasele bra!,ului ad.unate la ,,Cimetidre d.u Sucl" clin Paris, iar la gr:ota din Orrony al cd,rei conlinut se refer[, la epoca cle bronz, opt d-intre cei t'rerzect ryi cloi de humeruryi erarl glurifi; el cred.e lnsd, ch acest orificiu extraorclinar s-tur putea datora fa,ptului cit, in cavernii, a fost un fel cle cavou de familie". Dl. Dttpont a g[,sit a,poi treizeci la suti, do ,,oase perforate in cavernele vi,ii Lesse, apar!,inind epocii renuluir pc cincl la Argenteuil, intr-un fel rlo d,olmen,, M. L,egnay a observat e[, rlou[,zeei ;i cincli la sut,L e]:ilu g6urite, iat: r1"1. dr. Pruner:-I'rey a gir,sit tlouiizeoi pi saso lir, sutri in aceea,ryi st,are h, oasillo rlin \r:ttu6'"r,1. $i ntt trcbuiesci,lrat
Nlarlins (De I'LInite Organique, in ,,Rcvuc de dr. Glulrcr, in,,l3trlleLin tltl I'Actttl. Inrp. tl,r St. Pdtcrs15 iunic 1862, p. 1ti) ;i Ilicliel ((iene- l)ottrg", 1867, v<il. XII, p. '{'18. 60 Dl. St. Gcorgc NIivarL, ,,'fransacl. Phil. Soc., 1867, relle llorphologie, vol. II, p. 278) au fitcuL amintloi obser48

Dl. C.

dts l)eux llondcs",

vafii asupra fapLulLri curios ci ttneori itcesL rttditnr'trt. p.310. 5r On tlte Caues of Gibraltar, ,,TratrsacL. fnbernaL. provoacii moarLea. as ln Ieglturl cu creditatea, vczi tlr. Slrulhers, in Congress of Prehist. Arch.", Sesinnea a tleia, 1869, p. 159. Prof. Wyrnan a aritat recent (trourth Annual Reporl, lnerare importantri alti ,,Lrncet", 15 lebruaric 1871i ;i o ln ibiclenr, 24 ianuarie 1863, p. 83. Dupd cum am fost, Pcabody NIuseurn, 1871, p. 20) ci. aceasLi perforafie este informat, rlr. I(nos a fosL prirnr.tl anaLomist carc a atras irrezenl"il. la Lrcizeci si uttr-t la sttLri din resLurile utnane din movilc IIunerare] strivcclti tlitt vcsLttl Statelol tlni[e om, vezi atenlia asupl'a aceslei forltafii neobi;nuite la Irrcrarea sa Great Arftsfs and Anutomisfs, p. 63. Vczi tL: ;i Florida. Ila se irtl.ilne;t.e adcsea la negri. asenlencil memori ul irnportant esupra ltcestei apofize

DESCEINDLINTA OMULUI

inferioarc deeit rasele actuale. O cau zd, principalir, pare sd, fie faptul cil, rasele stri,t'('chi sirrt situate pe lunga lirric tle descenclcnf,ir, ceva rnai apinap.r r1o str.ir5unii lcn' indepilrtali, asenrfn[tori anirnalelor. L& {JrD, coccisul, lmpreund cu all,e cite'l'a vertebre care rror fi clescrise ulterior, nu are rolul funclional al cozi| ins5, cu toate acestea repr ezintd, evident acest organ de la alte vertebratle. La o perioadS, embrionard, timpurie, este liber ryi proemineazd' dincolo cle extremitd,lile inferioare, dup5, cum se poate vedea in desenul unui embrion .um?n (fig. '1). Se qtie ce in anumite calzari rare qi anornlale n' el form eazil chiar dupd, naqtere un mic rudiment extern al unei cozi, Ooccisul esl,e scurt, con,tinlnd cle obicei numai patru vertebre, toate contopite ; acestear ctr exceplia celei bazale, sint in stare rud.imentard,, deoarece eonstau nurrtai din partea ccntrald, i'r. Ete slnt prev5,zute cu cifiva mupchi mici, dintre cane unul, d}nn crm m5, informeazd, prof. Turner, a fost descris special de Theile, ca o repetilie rudimentard, a extensorului coz7i, un mugchi care este consid.erabii dezvoltat la multe marnifere. La om, mdduva spin[rii nu se extinde in jos clcclt, pind, la ultima vertebrd dorsald, sau prima lombarir,, insd, o formalie cu aspect de filament (fi,tum ter"minale) cotroar5, pe axa pir!,ii .sacrale a canalului spinal qi chiar d.e-a lungul suprafelei posterio are a coccisului. Partea superioard, a acestui filament este, dup6 cu- rirA informeaz[' prof. Turncr, f5,r5, incloial5, omolog5, cu m[d.uva spin6rii, fnsi partea irferioard, pare s5, consl,ea nulnai clin pia mater sau membrana vascular[, lncotrjuri,toare. Chiar in acest caz se poate spune cd, coccisul gd,zcluieqte un vestigil al unei forrnatii atit de importante ca rnd,duva spinS,rii, cu toate c5, nu mai este inclus lntr-un canal osos. {Jrmi,torul fapt, pentru care sint de asemenea inclatorat prof. Turner, arat'd' clt de bine corespund"e cozii adevi,tate coccisul la animalele inferioare : recent, Luschka a descoperit la extremitatea oaselor coccigiene un corp rir,sucit foarte ciuclat, care este in continuarea arterei sacrale mijlocii ; aceasti, d.escoperire a fd,cut pr) Krause qi Meyer si, examin ezc coacla unef rnairrrrr!,c (Macacus) qi a unei pisici, la, arnbele g5,sinrl un corp similar risueit,, clt l;onl;c cd, nu era la extremitate. Sisternul rcproduc[,tor prezi tr{,ir, tliverse fonna,l;ii rutlirnentare I acestea, se deosebesc 1ns5, cle cele de mai sus intr-o plivin!f,, irnportantfi. Aici nu este vor.ba d.espre vestigiul urrei pd,rfi care nu se rnai afl5, in.stare funclionalii la specia datil, ci d"espre un organ func!,ional la unul dirr sexe $i in stare rudimentard, la celi,lalt. fl'otupi, prezenta unor asemenea rud.imente cste tot atit d.e greu de explicat dupd concepfia crea,tiei separate a fiec5,rei specii, ca si ln cazurile anterioare. Ya trebui s5, revin ulterior la acesl,e rutlimente si voi arhta cit, prezenta lor d,epinde, in general, numai de ered.itate, ad.icd, de faptul c5, pd,rfi dobindite de unul din sexe Au fost transmise parlial celuilalt sex. Aici nu voi da declt clteva cazari
62 Quatrefages a strlns recent dovezile asupra acestui examinaL[ critic de rnulli anatomigti la lntrunirea natu'sttbiect,,,Revue des Cours Scietrtifiques", 1867-1868, raligtilor de la Er.langen (vezi r,lVlarshall in Niederl[n-

din vedere c5, d"l. Pruner-BeJ afirmfi, cd, aceasti, stare este obiqnui td, la scheletele din Guanche". {Jn fapt interesant este cd, ln acest caz, c, qi in altele, rasele strd,vechi prezint5, mai frecvent structuri care searnd,nd, cu cele ale animalelor

p' 625. In 1840 Fleischrnaun a prezentat un fetus urnan avitttl o coadi liberi care conlinea corpuri vertebrale,
,,si

dischen Archiv ftir Zoologie", decembrie 1871). 53 Owen, On the Nature of Limbs, 1849, p, 114.

ceea ce nu se lntlrnpli intotdeauna,

aceastir coarl:i a fosI

RUDIMENTE

20

rudimente. Este bine cunoscut faptul cd, la masculii tuturor marniferelor, inclusiv omul, existf,, mamele ruclimentare. in mai multe cazari, acestea s-au dezvoltat bine si au produs lapte d.in abundenld,. fdentitatea lor esenfiall la cele cloud, sexe se vecle qi clin faptul cd, uneori se m5,resc la ambele sexe in timprrl unui atac clc pojar. Vesicula prostat'ica lmpreuni, cll canalul cle legi,turir, care a fost observatd, la nrulte mamifere rnascule, este unanim lecunosctrtfl ca fiind. omologd, uterului feminin *. Este imposibil si, cil,eryti excelenta clescriere f[cut5, cle Leuckart a acestui organ qi consideraliile sale fi,ri, s[-i admi!,i justelea concluziilor. Cele mai convingd,toare sint exemplele acelor mamifere, la care uterul femelelor se bifurci,sn, deoarece la masculii aceleiaqi specii vezicula este cle asemenea bifurcat6,. S-ar fi putut menliona qi alte citeva structuri rudimentare aparfinlnd. sistemului reproducltor 5i. tnsemnd,tatea acestor trei rnari clase d.e fapte clo mai sus este neindoiclnicf,,. Ar fi ins6 d"c prisos sir, recapituler, in mod" am6nunlit seritt, cle argumente prezentate d"etaliat ln Originea speeii,lor. Construclia omologd, a intregii conformaf,ii Ia mernbrii aceleiaqi clase este inteligibiH, dacd, ad.mitem clescendenla lor dintr-un stri,moq comun, lmpreund, cu adaptarea lor ulterioard, la condilii variate. Dupit orice alt5, ipotezfl, asemi,narea dintre forrna rniinii unui om sau a unei maimu!,e, piciorul unui cal, aripioara unei foci, aripa unui liliac etc. este absolut inexplicabil5, oo. IrTu existd, nici o explicafie qtiinfific5, pentru a a,firrna cd, toate acestea au fost formate d"upi, acelaqi plan ideal. In legd,turd, cu d.ezvoltarea, putem lnlelege ln rnocl clar d.e ce embrionii unor forme atit de diferite p5,streazi,, mai mult sau mai pulin perfect, structura stri,moqului lor comun, dac5, ad.mitem c5, modific5,rile care survin la o perioadd, embrionari, relativ t'irzie se moqtenesc ln perioacla corespunzd,toare a dezvolt[rii. Nn s-a dat nici o albd, explicalie faptului uimitor c[, embrionul unui om, al unui ciine, al unui liliac, al unei reptile eto. aproapo e[, nu pot fi deosebili la inceput. Pentru a inlelege existen!,a organelor rud"imentare nu avem d.eclt s[, presupunem ci, un stri,moq inclepd,rtat avea p[r!,ite respective ln stare perfectd, ryi ci, ln cond"ifii modificate de via!5, ele s-au reclus considerahil, fie prin sirnpld, nefolosire, fie prin seleclia naturali, a acelor inclivizi c{ll"c
d.e asernenea * l'ircl't'n flccastt nu nl:ri irrc ('ir(tulrlIic astrizi (N.
lrad.\. 5{ Leuckrr|, 18ir2,

\n

C11cltt1t.

of Anal. a lui Todd'

1849

vol. I\', p.

1415. La orn acest ol'g'an csl.e lung tle

rrrrnrai 7,it-15 ntm, insi, ca abiL de multe alte plr[.i rudimentare, variilzl prin dezvoltare, precum ;i prin altc
caractere.
65

Asnpr',r acesttti subiec[, vezi Owtrtl, Anatontg of

Vertebrates, vol. ilI, p. 675, 076 qi 706. 60 Intr-o lucrarc ilustrati cu gravuri atitnirabile,

publicat{ recent (La Thdorie Daruinienne et Ia crtution

dite indipendante,lSi4), prof. Bianconi lncearcd.

sI demons-

llxanrinlnd ar!1la unui liliac, el prezitttn (p. 2lB), t:t'ca ce mit' irni pare (pentru n folosi crtviltteltr ltti Augttste Cornte) un sirnpltt prirrcipi rr tnetafizic, alttlllle plslrat'clr ,,in inlegriLatea sa a naturii lnamiferc I altimaltrltti". Ijl discrrt.[ clespre mditncnte nrtmai irttr-uu utic nuntiir cle cazuri, ;i atunci numai dcspre acele pirli care sint parfial rutlimentarc, culn sint ruicile copite ale porcului ;i boului care nn ating solul ; el arati clar cii acestea sint de folos animalului. Din nefericire el ntl a exalninat cazttt'i ca cel al dinlilor foarte mici, care la bou nu stribat nieiodati gingia, sau al mamelelor de la masculii mamifereloL, ori aripile anumitor coleop[ere care existi sub c]itrele
concrescute, sau vestigiile pistilului Ei staminelor la diferite flori ;i rnulte alte asemenea cazuri. Cu toate ci admir foarte mulL lucrarea profesorului Bianconi, totugi pirerea

treze

ci structurile omologc, in cazul de tnai

sus, preculn

;i in alLele, pot fi pe deplin explicate pe principii mecanice, in conformitate cu lntrclluintdrile organelor. Nirneni nu a arltat allt de bine clb de admirabil slnt adaptate aserneuea structuri la scopul lor final gi, dupi pirerea tneil,
aceastl adaptare poate

actuali a majoritilii naturalip[ilor irni pare trezdrunci' natl, anume c[ sLructttrile omologo ntt pot fi explicate
pc principiul simplei adaptiri.

fi explicatl prin

selectia natnrall.

DESCEiNDENTA OrvIUt,UI

el'au cel mai pulin stinjenili cle asemenea organe inutile, ajutali fiind de celelalte caaze amintite mai sus. ' I Putem lnlelege astfel cum s-a lntimplat ca omul gi toate celelalte vertebrate sir, fie construite dupd, acelaryi rnod.el general, cle ce trec prin acr,lea,si faze tirnpurii c1e tlezvoltare qi t1e ce p5,streazrain cornun anurnitcr rtrdiniente. in consecitrt,i,, ar trebui s[, arhnitern in rnocl cinstit originea lor cortnrnii; a aclopta, o alt[ ipotcura inseamnS, si, aclrnitern cir, propria noastrl structur5,, 1lrecum qi cea a ttrturor llnimalelor din jurul nostru, nu este decit o simpld, cursd, intinsi, pentru a ne lntuneca jud.ecata, Aceasti, conclazie este consid.erabil lnt[,ritd, d.acd, privim reprezentanlii intregii serii animale qi examind,m dovezile provenind clin judecarea sau clasificarca lor, clin r5,spindirea lor geograficil ;i suecesiunea lor geologicd,. ITurnai prejudecata noastrS, fireasc[, qi acea arogan!5, care i-a fi,cut pe strd,bunii noptri sd, d"eclare cd, se trag clin semizei ne fac sd, nc opunem la aceastd, concluzie. Curlnd va veni insd, tirnpul cind. tuturor li se va pd,rea uimitor curn cle au putut naturaliqtii, c&re cunoqteau bine structura comparatd, qi d.ezvoltarea ornului qi altor mamifere, sd, admitf id.eea c[, fiercare f specie ] er fost opera unni act separat d.e creaf,ie.

API TOI,UL /+L II-T,H

DESE

RE MODUI I}E DEZVOT,TARN A OMUTUI

DINTR-O FOF,MA INFERTOARtr.

Vrrl'iebililill('it cot'prtlni ;i !I t)lir)tii Jlt rrrrt - Ili'r'rliLatc - (lrtLrz.t lrle v:ili:ilrilititii Ltiiile virt'ialici sitrL at:tllclt;i Ilr ottt f i lri lutilnrllelo infrliorrrc : ,\cliutrc:1 rlirccl",i a t:orrdiIiilol tlt'rriali -- lil'rctclc spori lii lirlosili i 5i rrt.folosilii pirr'lilor'--. I)czvtti [:il'c oplit:-t * Ittv.'rsiLll)g -.\'rtrialic corelatii - liiLrrtril tle crcrs[1'1's'- L)bstacolc in cre;Lt'r't: -Scltt'Iic lulLllfitlil - Otuul, attitttaltrl ct'l tnai tlotrtirtatiL tlirr luruei -- Inrpoltanla stl'uctul'ii srtle cut'ltoraltr - Crtrtzcl('('llr alr ('on(lrls Irr poziIi:t sa vcrliculi - ]Ioclificlrli const'cutiv ale st.t'ttt:ttrrii - Recluct'rea ttrirt'irnii clnirrilor' - f)itrre nsiunt:e sporitri ;i I'orrrra rirodifi-

Estcr t,t'itlettt, oi ornlrl (,stc slrplrs.nltoi llllr,r'i l,:rriillrilit[fi. l)oi inrlivizi rlin ttoecasi r:-Lsr"l, lItI sirrt, tticiotllti,it, lthsolttt lrt l'trl. l'rrt,tnr oonlpil,r'a, ntilioa,lle de fele ;i' 'fiecarr) va Ii clistinctr"r. () divt,r'sitilte tot atit cle lrlAl'(' existir, ,,si ln pt'oporf,iir, ;i dinrensiuue:l difer:itelor plr{ i a,le c{}rpului, lungir}r(,itr picioarelor fiind unul dintre elementele cele nlai valiulrile '. ['u tortte cir in unele parf,i ale lurnii preclomiru-l rn crftniu alungit, iar in itltelc unul scurt, cxisti, o rirale diversitat,e cle fonue chiar in lirnitele acc'leiaryi ra.,so, crrnr estc. cLrlzol intligeuilor din Amelica,6i rlin srlclul r\ustrirlici, rrce,ytia rlin urrnir, fiinrl o rasil ,,probabil tot rrtit cle pur[, ryi clo omogc)ni*i, ca sillge, obict'iuri ryi lirnbir ca, oricilr{} altil, (}xi${,el}tri)t, si chiar: cel al locuitorilor lltrui i,eritcriu,tttit de lirrrit;itl; cri, insulele Srltirlnrich 2. {lr tlerrtist, erninerrt rnir il,fligurii cir, l,ot utit d(r,rllll,r{,.'divt,r'sitate existii llr clinti ca ;i la l,r'lisirturile fetei. '\rtereltr ,1rt'ittcipalcr au prezclr1.,l,t atit cte tlcs traiecbo i),lrornrale, incit, in sc()puri chirurgicalt, s-d oollsitlt'rttt util clr' e so clr,lcultl pc. 1 040 de cu,clarrr'(. 3 cit, rk. dts pretlolninit, fit'cat'r, ttiliect,. ]tu$clrii sirtt extlelll ('l(, vlt,r'ittllili I lrstfel, prof. 'hlrn('r''
InuesLigaliorts irt Mililcu'g qnil Atttltropolo0. Sla/rslics of Americur SrtlCiers, rle rB. A. Goulcl, 1titi9, p. 256. ? lrr legaturir cu Crcutial fornts of tlte Arnericcttt ubor[gittes, vezi clr. Aitlien lrk-.igs,,in ,,Pi'oc. Acarl. ){nt. 'Sci.",

g,-r'nii

tlin irisrrk'lc Sentlrvich, plof. \\'\'rrrlin, Altsertttt! i tttts ttrt (lruttitt, Bilstoir, 1868, gl. 18. :t :lttttlotnry ol'lltt .4rleries, tlc Il. (]rrain, I'rcl'ri[], 18J l, vol.
I.

Philadelphia, mai 186ti. Dcspre aust.r'alicr-ri vczi i{Lrxlcy in Arrligrri/y oI XIrrn e lrri J,t'tll, 18(i:], 1r. ti7. I)(.sr)re in(li-

r ,,'frlrnslrcl. ll,ot'ttl Soc. Iitlirrlttrlgir", l). | 7;-r ;i 1 fll).

\'oi. \ \ l\',

1-c,446

'1,

DESCE.NDENTA OMULUI

rI constater,t c[, cei de la picior nu sint identici Ia dou5, cadavre clirr cincrzeci qi cinci, iar la unele d"eviafiile slrrt consiclerabile. El atlaugd, ci ;i capacitatea de a executa mirycd,rile potrivite trebuie s5, fi fost rnodificat5, in conformitate cu cliferitele rlevia,tii. Dl. J. Wood a inregistrat " eristenf'a a 295 cte varial,ii rnuseulrrre la treizeci rsi sase d.e indivrzi, iar la un alt lot de acelagi nurnfir nu rnai pulin tle 558 de variafii, ,cele apd,rind" pcr arnbele pilrfi iile .corpului fiind socotiter drept; urriu singur[. In ultimul lot, nici un singur corp din celc treizeci ;i gase nu a fost gfl,sit ca total lipsit d.e d.evialii cle la clescrierile tip ale sistemului rnuscular arftat in manualele de anatomie. Un singur corp prezinti, numl,rul extraord"itrar de d"oud,zeci qi cinci de anomalii distincte. IIneori, acc-.larsi nru;chi variazi, in multe feluri : astfel, prof. Maca'lister clescrie 6 nn mai pulin de d.otritzeci de varia!'ii rlistincte la palrnaris a,ccesot"ilts. Celebrul anatomist mai vechi Wolff 7 insistfl, cil viscerele sint mai variabile declt pd,rfile externe Nul,lcr, ltart'i,cula est qu&e nonal'iter et aliter 'i,n, ali,is se habeat *. El a scris chiar un l,ratat asupra alegerii exemplarelor tipice d.e homi,ni,bus viscere pentru d"emonstrafie. O d.iscu,tie clespre fr:umuse!,ea id.en,li, a ficatului, pld,minilor, rinichilor etc., ca ,,si cunr al fi vorba, rlt spre o figurfi, clivinil de onr, ne pare stranie. Yariabilitatea s&u drversitatea faculti,filor rnintalc lrt, oa,meui t1e aceeir,gi ras5,, pentru a nu menliona cleosebirile mai mari clintre oamenii rle tllse clistincte, este atit de notorie, ineit nu este uevoie s[, sc mai ad.auge rireun cuvint. La l.el este qi cu animalele inferioare. Toli cei care itu rtvut tnena,jerii sull irtgrijirea lor ad.mit acest fapt, pe oare il veclettr clar kl ciinii no;tri si lu, ulte anitnale d"omestice. Brehm insistd, ln special fiasupra faptului I c[, fiecare rnairnufl, dintrc, cele pe care le linea imblinzite, in Africa, lryi avea tlispozifia;i temperamettt,ul ei special. El rnenfioneaz[, un pavian lemarcabil pt'itr Inarea lui inteligen!,ti, iar paznicii cle la, Grild.ina zoologicfi, mi-au inclicat o niaimu!,[, aparlinincl grupului maimulelor americane, tot atit de rernarcabili, c^ inteligenlir,. Rengger insisti,, tl.e asemenea, asupra, diversitd,lii cliferitelor caractere tnintaler ale mairnufelor ile aceeaqi specier pe care le-a finul, in Paraguay $i acltlugti c[, aceastd, diversitate este parlial inn[,scut[, ;i par,;ial fdatoratfi] modului irr care rrt fost tra,tate ;i

;\rn discuttr,t atit tle complet in alt[, parte o subiectul ereclitfl,f,ii, incit nu mai am treyoie s[ arlaug aici aproape nimic. S-a strins un tnai ula,re numfi,r de fapte in legI,t,ur6, cu transmiterea celor mai treinsemnate, precum fi a oelor mai importante caractere la om decit ltr, oricare dintre animalele inferioare, cu toa,te c[, faptele sint destul de abund.ente in legd,turf,, cu ultimerle. Astfel, in leg6,turti, cu calit5,file rnintale, transmiterea lor este evid.errtd, la ciinii, caii rro;tri qi la alte anirnale d"omestice. Pe lingf,, gusturile qi obiceiurile speciale, inteligenf,a generalir,, eru.ajul, caracterrrl bun sau r[,u etc. sint fd,rf,, indoialti transmise. ftt cazttl omului vt rlem fapl,e asetnt-ruritoare la aproapo fieeilre fa,milie ; tlin lucritrilc a,dmirabile
* Nu existi nici o particuli care si nu se giseascri ln 5 ,,proc. Royal Soc.", 1867, p. 544 ; de asemenea 1868, p. mai diferite stiri la diferifi oameni. cele p. 483 ;i 524. Existri o lucrare anterioari, 1866, 229. E Brehm, Thierleben, vol. I, P. 58 9i 87. Rengger' 6,,Proc. R. Irisfi Academy", 1868, vol. X, p. 1,11. ? ,,Act. Acad. St. Petersburg", 17?8, partea r II-a, Stiugethiere uon ParagualJ, P. 57. s Variation of Animals and Plants untler l)ontesticatiort, p. 2t?. vol. lt, cap. XII.

eclueate

8.

--_-___

__g_g?ga

p:1v_o=:1l1_*

-*_

._

3:j

ale d.-lui Galton 1' $tim acum czi geniul, care inrplici, o cornbinalie rninunat de complexi, d.e facultd,li superioare, tind.e sd, fie erreditar, iar pe de'altf,, parte este elin nefericire prea sigur c5, nebunia qi d.ezechilibrul facultS,tilor miltaie sint tle ' a,selnon(ra, transmise in cadrul flr,rniliei. irr toate cttzurile sintettr foa,rte nerytiutorif,in legatur5, cu calzele variabilitfiir insri putem veclca c5, la orn, precum ri la animalele inferioare, aceste caaze au o oa,recare legir,turi cu concliliile la care fiecare specie a fost expusir, timp de mai multe generatii. Animalele domestice vari azd, ntai mult d.ecit cele in stare natural5,, ryi se pare cil aeeasta se clatoreqte naturii variate qi schimbd,toare a condiliilor la care au fost supuse. in aceaitl priviu1d, diferitele rase umane se aseamd,n[ animalelor dornestice, la fel ca qi indivizii d.e aceea;i ra,sii, atl1ci cin4 locuiesc pe un teritoriu foarte int'ins cunr este America. Ved"ein influenta cond,i,tiilgr variate,fl naliunile mai civilizate, deoarece membrii apartinincl oiro1. ranguri sociale diferite qi avtnd ocupalii diferite prezintd, o mai maie divcrrsitate t1e caractere declt membrii naliunilor barbare. {fniforrnitatea si,lbaticilor a fost insir, d.eseori exageratd, qi intr-unele cazuri cu greu se poate spune ci, ea existiil 11. Este toturyi o gregeal[, s5, vorbirn dospre om ca fiirrcl cu mult mai clorlesticit 12 6ecit orice alt animl_I, chiar clacf nu ne uitilm tlecit la condiliile la care :l fost expls. IJnele lase sllbatice, ca australienii, nu irnor condilii rnai varlate ^stnt supuqi declt multe speeii care sint larg rd,spind.ite. Intr-altd, privin!,a,, rnult mai important[,, omul sL) cleosebeqte considerabil de olicarer animal clonresticit in sensul st,rict al cuvirrtului, tlcoarece rcproducerea sa nu a fost niciodatfl incLellrrg c61t,r'olati, prin seleclie metodicit, sau inconrytientir,. I{ici o rasd, sau glup tte oameii 11 1, f'6s1, ntit tle cornplet subjugatt"r, clc alf,i oarnetri incit anurnil,i indivizi s[ filr pristra!,i,.si astftrlinconqtiernt selec{;iona,ti, prin laptul cil elxcele'tzra intr-un ft'l r,a,recarepetit,pr llolosul sti,pinilor lttr. $i nici nu att liost intenfiotta,t a,leryi li irnperechiali allrpril,i indivizi d.e sex masculin ryi feminin, afarir, numai in cazul lline cunoscui,' a,l grelra,tlierilor pruslt,ci; in acest caz ornlrl s-a eonfonnat rlupl'l cunr era rler rr,;teptat legii sclee!,iei rnetodicc, tleoAreco se afirmh cit^rrurlf,i oir,nrerri inalti cr.esc in satete logrrile tle gretradieri ;i tle neverstc-'le lor inalte. In Sparta, tlc'asenrrrnea, seefectua unfcrl rle selec,tie, clcoareccr couforrn legii toli copiii trebuiau sii fie examinati curintl rlup[, narytere, ceibirr.e fornulli si vignro;i fiincl pdstrafi, iar ceilalli fiintl l[,sa,ti sti piar.r-r '3.
()ottseque.rrce.v,

i.e.11., a virzul- rlc tiurpurip cit. 4t: i1rpor.t1llli :rr. 1lJ(it). fi scleclia, :1plilirtr'r cu grijri, l)('1t1* ir'5u'Itllireir 'lsri llI)l'I]ntcstrllsct.vlt\7,lu:Nn|uruIislottlltt.|ttttt:rtt$,tllllall0'l-illrvitzrt 18fi3, r'ol. l[, P. 151]) in legitttt'i ctt itt<lictrii tlirr rtct'lrt5i rticit acliunclt l'ircasci :r selec[.ici sexurtlt.. Iil scrie rrslft:l:

ro IIeretlitrtnl Genius: tttt Inquirll ittto ils l"tttus rtttd irt ill10

tle lltt!.irt prin fot'tttir clrltttlrti ; un oln lrvtrlt I'isrrrrr ovtl:-t (lu orice llreI yi clrrlrri rt.grrliltr toatt', ctt trtrsltttri frtttttoirse, iiu rttt alt.ttl lrv(rir Iil)rll ctlnrlrlt:L Ptrrtrtr ci;tig;i irurrtrllir.tr, o l.asri si

girsinr.

liIirncll f i prortnitreu{rr obt'rrjikrr', tlillttrrIiir ttririlot' ;i oblicilaten ot:hilot.''. 12 Blumenbaclt, 1'reutises of Attthropology (tr:t<[. cttglezl), 1865' p. 205. 13 Nlitford, Historg of Greece, vol. I, p. 282. Dintr-un pasaj din Memorabihtr de Xeuofon, vol. I[, .1 (asuplrr clruia atenfia nti-a fosL al"ras[ de caitre reverendul J. N. Hoare), sc parc c[ la greci era ull princilriu recLrnoscttt, ca birbafii sli-;i aleagir nevcsLele avinct in vedcrc slinitrte:r ;i vigoarca copiilor lor. Poelul gtec 'I'heognis,
tlrtlngol prirr

I,'r'rri

[ccL satr vicitr, sirrriitortsri forrrtt. ,\cuur insrr, cinrl oarnt:rrii llr nuntit sc glndesc,
tle

Nrtnrai lrlefrrl conLeazi: pcntru birui ]rnuiroulii

Iit'tnriir c cleti, i:rr bilbatul se

insoar.ji.

lliLocirn san bruLei, ce-n bogllii se liifirie;tc, Plin plodul sriu, cu cea mai mindri rasir st-rrrrrdi,lttr: AsL{'el totul e cle-a valma, nollil ;i bidiimrr ! Dacit apoi ln purtare, minte qi staturir, \7orn fi soi degenerat. Ei fir:i dc mlsurii, Nu te mirs lmice ! cauza nu e ohscurd,

il

DESCIINDiINTA OlvIUi,UI

i-tacir c{rrrsicl'rf,rn toatc' r'aseir urnanc ca, fol'riiind. o singurl speciei, r[,spln,iit't'it ei est,u enormii, insi citeva I'Ase ciistincte, ca arnericanii ,si polinerieniif au lasi;irlrlire foar{;er largl. fXxistii, o legcr bine cllnoscutd, c[ spc'ciilelarg rispinditc sittt ttrttlt tuili vzlriabilt't1r'cit ct,i('cit rrrspirrtlirc r(:sii'i'usii, iafr.ar,iairilitirtga 91,trlui 1r0it{i'fi coltrpEtlltt,it ttra,i 1tolr'ivi1, crr (,r,tL if spr:{tiilt;r'la,rg rirspintiitt'rlecit crr (i('[[ it,
It t ti

de c5,tre God-ron ryi Quatrefages, incit zi,ici inri este suficient d"oar sX rnir, refer, ,la lucrtiriltl lot''t. If<tnstruozit[!,ile care se trairsform[ treptat in mici vzr,riatii sint tlc aslrllri'tlea atit de lr,seuuin[toare la om qi la anfunalele inferioalrr., incit aceeaosi olasificzlf,it' si ftcriasi i el]trit'l]i pot Ii t'oiosi,t'i la anibcle, dupir cum a ar5tat fsitlorirr (ieoffroy Si.-ttitzrl1i.'' '''. il, htclarc--,a rnca asllplrl vzr,rialiri euninralelor tlonic'st,icr',, atr incercttt sit grupez legilc' variai,iei aproxirnat,iv in ulm[,toarele capitele: ,,,\ci,iunea clit't'cti-l tsi bine tls-'{'initir if condiliilol rriodificate, tlqp5 cuu} so ved"e din faptrrl ci,.toli sau -aproa,pt' toti intlivizii rtin acerrasi spceig var.iazI, 1l acelaqi iel, in act'lett'si ct.rrrtl-i!ii"; ,.Ef*'r',teie l.olosirii sstu rrc.lolosirii intltrlungatc a p[,rf,i1rrti; ,,(Jottcr:ester:tlu prir{ilor ttiitrilt;g,,"; ,,\inr'iabilitatt,l-r, plrt,iiur, lrir,iltiplrr,tl ,,tt.,it,pen(lu c|t'Flt'{'1'("t: irlsil lit c;tu nu :t}it grisit nici trtr t.rii:rriplrr l;trri 1.rt,nt,r:tr acertstit "qAt,it), lege;,,,Efect't'lc presii,lnii trx'oeunictr ale unei ph,r1i asupra lrii3iru", i;t, cleexeliplu, a pelvistiiui itstrpra craniului fi,t,ti'lrri tlin uter l ,,Oprili rlin tlezl'6h,Arr), tlui,in4 la r.educ{lre{l sau suprimart'tt, ltitrtilrn'tt, ,,lueapalitirr prin reversiune a, urlor caractere tlt: tnuit pit't'dntett. Si, in sfirsit, ,,Ya,riatilr, cr;i,t'lirfivu,t'. Toate acests 1sazise legi ,str tlplici la fel la riur si ln, tt,ninra,lele irrft'r'iou,r,{r si, rnllior,itatea, lor, chi*r. '1i la pl&ntti. i\r fi tlc prisos sI, lt'tiiscttt llici pe t,riirt,r) "', irrsir, rnli multe cliuir.t, t,lt, sint atii, tl{' itttl-tot't ilutt', itteit, llel'lriie 1r'lrt,al;rr l'oarttr lrnirinrrn{,i1;.
Ar:|,'iunur,

i\u rtutnai cit, vztrialtiiii,:it,ca, prlre sir. sr. proclucl la om ryi la anilrllele infct'ioare diil acelea;i cauzt genLrr'alt', ci iir, a,iubr'le aceleasi pirr,ti a,le corpqlui stlt influen'f,ate in rnocl stlict analog. i\cest {apt a fost clovedit'atlt cle dm[,rrpntit,

tti ai,.,l

rrr tlot nt'st ice

rnodificAl',,4 conditiiicir plcdlct-, llll efect,_rtneoli considelabil, asupla tl'gilnisrnelor de tot fclul; dtl La, iriceput parr,r) proballil cil', tlacii, trece tirnp suficir.ni,, r'czultatul rr,cest,a a,l fi incvitubil. Nn anr It't.tsit insir, st-r' obfirt tlovezi ttvitlente itt fitt.oat'ea acesto..i concluzii ryi s1i pot irrvoglr tnotive tcrmeinice cte cealaltd, partc, ot'l pu{irt in cco{[ r](' privcrqte' nenum.-r,r,rrtgltr f'orrnafii care sint atlapta,te la scopuli speciah. fl'otusi, rru poat;e c:xista, iptloiali, c;it, mri,difica,lc'a contliliilor produc(, {) r'rrliabilitat,e f'lircl,rrlrntrlr ilpr'oapr} rrelirrrita,tir, 1rt'irt o*r'{' intrcaga olganinalie clevine int,r-(} oar'coal.e nuisrrrir pllrst,icil. ln Statele rinit,tir 1rt'ste I000000 tl<,solrlat,i cn,l,(r:nr lrui,l, plli,1,e, llr, ultirnnl I,izltoi ilu fosl ittristtru{i, ittt'r,9,istlirlrlu-se sirrl,u] irr r;arc s-llu rrijscui, si :r1 ort scpl,'?.
(icrrliu ii rlcplingi urlner(,:l ! l)rgeirlta ! ll in verr t" (tt'rtrlrrs titrp:'r .I. I{ortliliirnr lir.rrr(,r Opere. 1872, t ril. i [, rr. iill). i{ (lorlron, De l'Espice, 1859, vol. II, carlel a 3-4. (llratrt.!'a.l,es, Unite de l'Espice lluntaine, 1861. De ascnlr-n(,a plclegelilt' tlesltre arrtropologic, redatc in ..Rcvuc tit's Ct;uls licicrrLil'.ir1ucrs", 1866-1868. L3 IIisl. Gi;n. et Part. des,{nr,rniiies rle l'Orqetitistrlii',n, Itt .\nr tliscrrlnt in lttrrirrun[irrrt' il(.r.stc lcgi irr ltrcl'llrt:lr nt.'ri l/ru'ialitttt ol'tlttitnuls tutrl I)ltrtrls tttulct. l.)olneslit:t,ttirirt vol. ll, ca1t. -\XIl;i XXllI. Dl. .1. I). I)urlutl a publi<'ll recetit (18t;8) rtn sLttclitt yAlol't)s, Di: I'Influerrce tles Ililictr:t' etc. ltt cazul plarntclt)r rl insis,tir I'rrlr'Lc rnulI asrrllre nat.rrt'ii
solului. 17 Irtursliclnlians

e-xtrent

tle i[curcat,. Nu se pttai,e r](.grr ci,

tlit'tctii gi ttei'ititt,it

u,

t'itntl,'i!'iilor

mtxl,i,f

it:utt,. -- iotsl,ri t,;ltg tru subic.ct

itt ti't'i \'{rlutno, t'rtl. I,

trlt'.,

1S{i1),

rle T}.

in Xlililtry urttl Artlhrttp. Slrrlislicso A. (lriultl, p. 9li, 107, 12{j, f 3l ;i 1i34.

1832.

N'IOLI I]F] DEZVL}I,T'.,\RE

3ir

cle rru sint in lrgzitur6 clr clima. nltitudinea tilii, solul si nici chiar ,,itl vreun Erad. clettnninatttt) cu abuitclonfa sau lipsa confortului. Aceasth, uitirriir concluzie 'este clirect opus5, celei la care a ajuns Yillerm6, din stat'isticile ln leg6tur:X cuinaltimea recrulilor in cliferite pflrti ale Franfei. Atunci cind comparirn cliferenl,ele cle talie dintre qefii polinezieni gi clasele inferioare d"e pe aceleaqi insule sauclintre 'lociritorii insulelor vulcanice, fertile, ryi cei ale cr-'lor coralicne, joase ryi sterile, din acela;i ttccalt '*, sa,u dintre fuegeitfi tle pe coantole estice si vcstice ale firr:ii lor', unde rnijloacele tle trai sin1, foa,rte cliferite, este aproap{. irnposibil de evi1,a,t, ,concluzia, c5, hrana rnai buni, si confortul mai t'na,rc influen!eazi, realmento talia. Afirnra{iiltr llreur(}r'.qit,tr)ar'('lrl'r}{,:i inslr, cit este de grerr sii, sei a,iungl ln, rrn rezllltat, plt'CiS (|?l,l'{'(iat'r'. I)t'. Ilct[t[o1 lt rlgvt,tlit t'(,cr,l]1, lrir irt c,Azll lgCttil,ot'i[or'-Marii Britanii, lcdere:l itt or.age ryi llrrrrrnittr ocupu,tii rtu o influerrfil dd,un[t,oi:rrg asllpra, t,a;liei si d"ed"ucc cii x,zultatul c'ste int,r-o oareoare m[,surri eloditar, dupi, c,unr s(r intimplir, ryi in Stat;r'ie linife. ,Dr. Bedd.oe rnai crl'de de asemerrez, rth oriryiunclc o rasir, atinge maxirnrrl tle r,tcrzvqrltillo finicit ()a, a,jungo l:t, cel rirai ina'lt grarl ele ctrergie ryi d.e vigoart' lnol'lt,l[, 1". : Nu se rytic rlitcii, oond.i!'iile oxl,errtc lx'otlurl vr'{,,llll :rl1 e-[ecl direcl, itirul]r'in otntthti. Ar fi fosl dc tt;tepttrt ca, ilifet'ertttlc dc clinri, sri l'i irvul o influe;1'l'1"1 p1'orrunfat[,, ar.iltrl itr vcclei'e cir, pli"rrnirrii si riniehii t;i irtt,etrsifir:iL a,r;tivita,tea ]a, o l,t'mpt'r'aturfi .joas[, iar ficzt,tril si pick,a lu rilra ritlicatii, 2'. ]Iai inainte se cred.ea, ,c5, culoalclt, pielii ;i rral ulil pirnrlui el'ir.Lr cleterminate cle lumirrl sau cilclur'l f i, cu toate ci, so poate rrega cu greu c[, un oareoAre efect este astfel proclus, inprezent a,proape to,ti observatorii sirrt de acorrl c:i efectul a fost foarte rnic, ehiar clup[, o 'expunere prt'lungitii tirnp clc epoci intregi. Acest subiect vrr, fi inszi discutat in atn[nunt ir-tunei cind v,,rn trata' clcspre diieritele lase 1rn]ane. in privinfa animalelor noastre clomest'ice r:xistil nrotive d.cl a crecle cii fri.qul si uilrr.,ztala iuf'luctrlctzr-l clirect crc;teren 1rir.l'rr-hri, lnsr-r, nu rlllr gtisit, nici o clovatli l, ri|)l'it ltcL'siui suhicct, in caznl omului.
'cd,

tnoclrrl lor de viirl,r-r irrtii'zis' clr'(r$ti,iteA, dup[, curn se vecle clin marea cleosr:bire cliritre statula, soldalilol si a ]urt,riturlilor la r,-irstele de ryaptespl'('zece $i optspre zece uni. ,Dl. Il. t\. Grrukl a, i;rcercitt sir, cletermine natura iufluenfelor cAre ac!,ioneazir, in'acest fel asupra, taliei I el nu n, ajuns ins[ clecit la rerzulta,ter ileg&tirrc', a]llune

)itt 1l(1{rs1; lttttnitt' srr rpriirzli,tni' rlo observitl,ii so ([c\redeirt,p. (A iufltrt,irl,e lotlith cte 'ull lr:l (fal'()(,;tl'(r ltct,iotie:tzii, r[ii'r,t-r1; D,sllpl'a, stal;urii; r]ra,i ir,tlitnt in plus cfr, ,stiltul itt ca,t't,ot'rfster'{,1 l'izir;it:l lt1'tit, loo itt rnare tnistu'ri,,si st;;tttrl rlrr oligitl+', orr,te indici, ilsttettdtrttl,a,, pil,l'sir, r.x('r'citt'o irrl,hiort!,it pr,'onllntal.,[, flsq1y1'pp, t,aliei. fl-r stalliht, tlo (fxel]'lplu, cii s(,dt,lca in slitl,elrr vestict, itr tiurpuI arriloi'cle cleiiter-'e lindr.sil 1rt'orlttcit o ot'(',\{,tr1'(r il {iiliq'i. I'r'rle a,ltii partt', este sigul c[,, in caz:nl ntarinarilor,
'f

t'poritc u oi'rlotreloi'. ltrstt Iritrt cuu,t-rsottt I'aptul cri l olosiroa inttircrytr: nruSchii la irtr,livid, ia,r uourpletl ttcfult'sire snu ttistrug{-'l'oa nt-rry11l11i li'spectiv ii slir,bt';to. Atuncri cind ochiul ('st('tlistriis tit't'viti
Afcctt,lc lolo,siri,i,

Ei

'171rlolosil'ii

'' r8 PL'lltrtr polinezicni, vczi Pricharcl, Pltusitttl Hist. of'JIanl:ind, 1847, vol. \-, p.7tl5,si 283. Dc ascrnencm, (iorlron De I'Espice, vol. II, p. 289. Iixistit de asemenca o deoscbirc rernalcabilir ca irspecL intrc: hinrlugii, indeapfoape iltlurli[i, locuiud in Girlrgelc su1-rci'ir-rL ;i in Rr:ngai :

vczi lillrhirlstoltt',
1e

p. 561, ir65 -\i 5ti7.

20

oI Itrrlirr, r,til. j. p. .i2 L ,.}{crnoils, Anthlopoleg'. Suc.. I8{j; - I litil), r'cl. lI"l,
I1

i-sktt'lt

Dr'. Illlilitlnrirlgc, The,tr11 rtf I)irtiitrsis ..-\,lt,tlical

1li69.

'I'irnes", 19 iunie-17 iulic

DESCTJNDENTA OI\,IL]I

,I

!I.

()pti(, s(' atrofiazti, ar-lelJea,. ()ilrcl o a,rtcl':i, cg{,1r Iigaturatir, v:tLiglr,, Ia,tet'a,le sporesc lill lluntai clit, dianretru, ci;i oa gr'osinre;i putere ia pcrej,ilol'lor'. Oinfl clil cauzf,, rlc boaiti un liniehi ineeteaz[ dtr a, ]na,i funcliona, ct'Ljlalt isi rniirr,rste dirnensiunea, ;i exectrl,ri ntuncl, tlublfi. Oa,selc nu iryi nrfresc nturrai grosirnt-.a, ci ryi lurrgimezl, ca ul'lnaro zl fa,ptului c[, suportir, o greutate sporitir,t'. I)iferitcr ocupalii cLuc in mod obilnrrit, la, rnodifica,rea proporfi.ikn'diferitelor'plr{i ale corpului. S-a stabilit astfel d"e c[,t,r'e Cornisitt Statelor Unit,e 22 cir, picioarelc rna,rinarilor cate au luat ltart,e la ultirnul rit,zboi erau cu 0,5425 cm nrai lungi decit, ale soldafilor, cu toate eL in rneclic tnatina,rii erau mai scnnzi decit soldn!,ii, in tirnp ce bra,tele lor erau ctr 2,725 cnt mai scurte ;i deci clispropor,tiorrat rnai scurte faff d.e inillirnea lor ntai rnicir. Aceste clitnetrsiuni rnai recluse ale br:atelor par sir, fie clatorate folosirii lor mai rnari qi este un rezllltat nea.steptal,, ins5, marinarii folosesc bra,tele ma,i ales pentru a trage qi nu pentru a suporta greutd,fi. La marinari, grosimea gitului ryi ad"incimea scobiturii labei piciorului sint mai mari, pe cind circumferinfa, toracelui, talia qi qoldurile sint mai mici d.ecit la solda!i. Nu se qtie clacd, diversele modificiri de mai sus ar d.eveni ered.itare dac[, acelaryi fel d.e via!5, ar fi urmat timp de multe genera,tii, insti acest lucru este probabil. Rengger 23 atribuie picioa,rele subliri ryi bralele groase ale indienilor payagltasos fnptului ci timp de genera,fii suceesive ei ryi-au petrecut aproape toati, via{a, in pilogi, cu rrremhrele inferioare nemiryrrate. ,1111 autori a,u ajuns Ia acelea;i concluzii ilt r,azuri analoge. L)upL Cra,nz ", can, a, tr'5il, mult, t;imp pr:intre eschimoryi, acerytiil cred r:[, ingeniozitatea, ;i dext,elitat,eu, lil ctr,pt,rn':lreA de foci (u,r:l,a ryi virtutea lnr cea ntai irralth,) sint, ereditare; $i realrncnl,e trste ceva in ftrceast5crettinf[-], tleoarece fittl utttri renumit vitr[tor: r1e foci se vi] distinge, cu tnate c[, qi-a pierrLut tatll in copilfie. itt acest ca,z ins[ par:e s5, se fi moryteoi-t *ttt aptitudinea ti,intald,, cit ;i oolrf,nt'ma,fiil corporal[,. Se :lfirmI, cil, la na;tertr, uriinile muncitorilor englezi sint rna,i mari clecit ale claselor sociale superioare ". Din corela,fia ca,r,c erxist5,, cetl pu!'in itr rrttele cA,zuri !6, itrtre tlezvolta,'r"cra, extrcrrnitffilor ;i a rnanclibulelor esttr posibil ()a, lil clasele care nu nlulloesc rnult cu nriinile ,,si pir:ioa,r'elo, mu,nd.ibnle.kl sL fie rnai reduse din aceastf caazil. Esl,er sigur cil elo sint in general mai rnici Ia, oamenii rafinali qi civilizali d.ecit la oamenii care muncesc rlin greu sau la srilbatici. ins5,, d.upd, cum a remarcat cll. Flerbert Spencer 27, la sdlbi,tici folosire?, rrla,i rnare a mand"ibulelor la rnestecarea, de alimente grosiere qi in stare cr:ud[, a,cfioneazf, in mod direct a,supra rnu;chilor ruasticatori qi asu.pra oaselor pe oare ace;tia slnt inserali. La copii, rnult timp inainte der naryterc, pielea de pe tnlpa picionrlui este mai groas5, decit pe orice altd, parte a colpului 2s qi nu poatc fi indoial5, cd, aceasta se datorepte efectelor moqtenite in clecursul unei lungi serii de generalii. Este bine cunoscut de oricine faptul cil ceasornicarii ryi gravorii sint predispu;i la miopie, pe cintL oA,tnenii care triiesc mult in aer libcr pi in specialsillbatercii
eI

'

.trtirttcr/s nttrl l'kruls uruler .l)ourcslication, vol. II ,1t.297:100. I)r'. .Iaeger [ilter clas Ltingenwachstlum dcr I{noclten,

'\ttt rlirL srrrst'L' rrt'rstor atilrnafii in Vuritrlit.ttt rt[

11. 230.

2i' Ittterrnrlrriullc, tlt: r\.lux. \\'allir:r., 1tili,-9, p. 377. 26 'I'he Vuriatiott ol'Animuls antl Pltmts utular Dones-

tiattion, vol. I, p. 173. ,..lenaiscltc Zcitschlift", vol. \r, caietul 1. 22 Ituesligrtlions trtc. dc ll. 27 Pi'irrciltles ol' Iliolo4g, tol. I. p. 455. Gould, 1ti69, p. 2ii3. '\. 'r3 Sriugethiete uon Purugurty, 1830, 28 Paget, Ltctttrt's on Srtrgtctrt Puthotttgy, 1853, vol. zr l-a. llertea ra l{istory of Grccnland (LlarJ. crnglczi), 1707, r'ol. l, p. 209.

II,

MOD DE DEZVOLTARE

sint itt general prezbiti *e. Mitrpia gi prezbitismul tincl cu siguranla sd, fie ereditare'"'. lnferioritu,tea europerrilor fafd, d.e s5,lbatici ln ceea ce priveqtevederea;i i:elt'la,lte sirnluri este fLrL ind.oialI, efectul acumulat ryi transmis al folosirii recluse tinrp cle rnulte gcnera,!,ii, rleoarece ll,engger t' afirmfi, c[, a observat d"e repetate rrri eulopeni oarr) a,u fosl, crescuf,i ryi qi-au petrecut, toatil, via,td, lntre indieni si,lbateci ryi cure toturyi rnr i-ilu ega'lat prin acuitatea simlurilor lor. Acelaqi naturalist observi, c[, tsi cavit[,,tile craniului care ad.i,postesc d.ifelitele organe senzoriale sint' nrai rnari la indigenii urnericani d.ecit la europeni, ceea ce indic[', proba,bil, o d.eosebire corespunz5,toartr in" ctimensiunea organelor inseqi. Blumenbach a observatde asemenea dimensiunea ma,re a cavitd,filor nazale la craniile indigenilor americani ;i leagd, acesl, fapt d.e fine{ea remarcabill, a simlului lor olfactiv. Dup5, Palla,s, rnongolii de pe cimpiile din nordul Asiei au simluri cle o perfecfiune uimitoare, iar Priohard. este d.e pfl'rere c5, ld,fimea considerabili a craniului lor in dreptul apofizelor zigomatice este consecinla organelor senzoriale foarte dezvoltate tt. fndienii Quechua locuiesc pe platourile inalte din Peru, iar Alcicle tl'Orbigny afirma 3t cd,, prin fa,ptul ci, respird, in rnod continuu intr-o atmosfer5, foarte rarefiatd,, ei au dobinclit un torace ryi pldmini de dimensiuni extraord"inare. Alveolele pliminilor sint de a,semenea mult mai mari gi mai numeroase d.ecit la europeni. Aoeste observatii a,u fost puse la indoiali,, ins5, dl. Ii'orbes a mflsurat cu grij5, mulf,i aymarali, o rasi irrrurlitf,, tr[incl Ia o altitudine intre 3 000 qi 4 500 rn, pi nr5, in-forrneaz[, tn ci, ei se tLeosebesc vd,clit prin circumfe4nfa qi lungimea corpului lor d.e oamenii trrturor celorlllte rase pe ca,r i-a r6zut. fn tabelul sd,u de mi,surd,t,ori, talia fiecd,rui orrr este luat5, drepl, 1000 qi celelalte mfl,sur[tori sint raportate Ia, a,cest nurnd,r. Aici se ved,e cL bra!,elc intinse ale ayma-ra,qilor sint rnai scurte decit ale curope'nilor ;i mult mai scurte decit cele ale negrilor. Picioarcle sint d.e asemcnea, mai scurtc ryi prezintf,, particularitatea remArcabill, cL lzr, fieeare [incli:rn.] aJrnlara, mlsuml;, feinrurul este de fapt tna,i sr:urt tlecil, tibia,. irt rrted"ie, lungimea, fomnrului fa,f,[, rlo tibia cste in propor!,ie de 2l I 7a, 252, irtr la doi europc.ni rnd,surali ln acela;i tirnp femurul fa!,L de tillia estc in raport do 244 la 230, iar la trei negri in raport do 2i8 la 24L. Ilutnerrusul era d.e asemeneA relativ ntai scurt faf[ d,e antebra!. Aceastf scurtare a pilr!,ii proximale a rnenrbrului pare, c1up5, curn uri-a sugerat d.l. tr'orbes, un caz d"e compensalie in legd,tur5, cu lungimea consiclerabil sporit5, a trunchiului. Ayrnaragii prezint[, alte clteva particularitd,fi structurale neobiqnuite, cle exemplu proemirrenfa foarte mic[ a ed,leiiului.
2e

inferiori locuitorilor de pc uscat prin distanla meclic a vederii distincte. Dr. R. A. Gould (Sanitarl1 Memoirs of tlrc War of tlrc llebellion, 1869, p. 530) a dovedi[ acesl

Un fapL ciudaL ;i ncaglcplat

esLe

cL tnarinarii sinL

Dl. Guraud-'l'etrlon a

Iuclu ;i il explic[ plin fapt.ul ci extindcrca

5i la inlllirnea catargclor.

a vcclclii la marinat'i csLe lirnitat.it la lttngimca

obirynuitl vasului

colccLaL rccent /,,ll,.rvrrt: d-'s Coufs Scientifiques", 186{), p. 025) un numlr' rnalcr ;i vak-rros cle date. dovedincl cI in ceea ce prive;Le rniopia, cauza ,,c'cst le trauail nssitftz cle pris". 3r lrrichar',-1, Pltysicttl IIist. oI illunkintl, dupl Blrrmetrbach, 1851, vo!. I, p. 3t 1, lrcirLLu afirrtt'rliilc lrti Parlla.s,

1841,

vol. l\r, p.

107.

30 T'lte Variatiort of Aninruls attl Plurils untler l)ornes' Iiccttiort, vol. I, p. 8. 3r Siiugelhiere t)on Paroguug, p. 8, 10. Atn avub sttfi-

cicnte ocuzii dc a obscrva capacitatca cxtraorditrarl de vedelc lir fuegitrni. Vezi cle aserttettcrt L'trvrlnce (Leclures on Phgsiolollq eLt., 1822, p. lill) asupt'rt itccluia$i sttbiccL.

dr Prichurtl, llescttrcllss, i17fut tlte I'thgs. IIisl . of Manl:ittLl, vol. V, p. l6li. 34 Lucrarca valoroasi a cl-h-ri Fot'ltcs cstc publicat{ acum in ,,Jourr:rl of thc lilholuogical Soc. of l-ondolt". seria nouir. 187(f, vol. II, p. 191i.

33 (-:iLirt

:i

l)Esict4NDEN'!.r\ oNll.lLU I

cd, elc au nta,i nroryt..rtrit inczi, par:ticula,rit,tifilc lor caracteristice. Era insfi, eviclgnt, chia,r firir, rnitsurltori, cii aceste pa,r'ticularitlti s-iln atenuat, iar la 11r5sur[,toare s-a constatat cd,'corpul lor nu era a,tit cle a,lungit cir cel al oarnenilor cle pe pl1,inalt, pe cind fentrtlul si titrja se lutrgirct'ti pu!,in. insd, lntr-gn gracl rnaire6ls,. ],9u1 )Iisur:itorile se poi, vcclea consultiircl mernoriul cl-lui Forbes. Din aceste observalii 91er1 cir nn exist5, iritloial[ cit, $eclerea, tinip cle rnulte generatii la o ]]tfl,re tr,ltitudine tind.e, atit tlirerct, cit ;i inciirect, sir, jlroducd, modificflri ereditare in

vat

rlepiirr il,cliltr:r,1,innli or[ [oclur.ilo lor de l,rai reci ilu fosf :rdll$i tlg splr,nigli p9 gilrrpiilc,joase 4irr irislilit,-cit, $i A,ctnt, cintl au fosl; tontali cle lcfuri tna,r'i sir, coboare-i1 csl, pcrrtn1 spilatul a,uruhri .-- eri au dat () rnortalitate ir.rgrozit,oare. Totu;i, ctl. Ii'oi.bt,s il, g:-tsil, citevel fantilii pur(), ctlrc au supravietuit t'inrp cle clou:i genera,tii, ;i a gbser,

fl

.\r-u'st,i ()l,trlelri sirrt; al,it, rlrr lllallr', ittcit --- a,t;it,:t,t,ttnci cittrl

proportiile corpnlui 85. Cu toate-' ci omul poate cL ltu s-a rnoclificat mult in ultimele perioad.e ale existenlei sale prin folosirca sau nefolosirea sporitd, a organelor, fapteleprezentate acum aratd, cL predispozilia sa in aceastd, privin!6, nu a fost pierdut|, qi qiim precis cd, aceea;i lege este valabill ryi la animalele inferioare. in consecinti,, puiem decluce cii, a,tunci eincl, la o epocd, inctepii,rtabfi, strflnroryii omului errag inl,r-o ,stare der tranzif,ie si se tra,ltsforrnrtu din pa,trupcde in biperte, seleci,ia, na,tur,:,rlli a, Iost pygbabil foarte rrrull, :r,jrrt:r,t[, rl(r t'ftc,telq,. creclita,r'e alt l-oloriir,ii spor,it,c ,s:t,tt n,rlusu il clil'er.it

elt-rr

pdrli rr lt' oorpului.

Olrriri, ttr, tlrsttolfur'rc. !lxist[, o dertsebit't' itrtre tlezvollil,l'('tr oprita si grtlt+lrea sisbatl, d"eoaleco orgarlclo itt 1ll'itira stare continnir, s[, crcuscilf pfistrlrrcltr-qi inc[,- condi!,ia, lor irrit'in]ii. ,l'n a,ceastii categorio intrii, cliferito rnonstriozitTal,i, i2,r, tttteler ctt, buza tle iepul'o, iJe clllrosc ca, fiind ulroori r,reclital'g. Pgntrl scopul lcistlr este suficient sX tlc'' referirn la, dezvolt,iir(r2, opritil lr creionrlni ia, jtliot,ii niicrocelali, du.ltti.g]ltt esle tlescrt'isii, il) lnt'Iuoriul lui Yogt,;16. (-lrlniul lor estti niai tnic ,si crir:curnvoluf,iilcr cr('i('l'rrhri luai put;itr ootnllk,xe decit la, oanrcnii rrelurali. Sinusirl fr;11tlr,l sau proe[rinern{tl dc dcitsupra sprittcenelor este foarte tlezvoltat, iar malrlibulerlc sint, proerninente lntr-utt grad ,,efft'ayattt" *, &$& incit ace;ti idio,ti seam[n[, oarecum cu l,ipur:ile untallt) inferioare. fnteligenla ryi ma;oritatea ' facult[,filor l9r rnintale sint cxt,rem de retluse. Ili nu pot dobinrli facultatea vo1birii gi sint cornplet incaPabili du att'trtie prolungil,zi, insf au o l)tat'o inclina!,ie pentru lrnita,!,ie. Silt put;tlt'tlici ryi renta,rcabil tlo activi, zburdind, sirincl ryi strimbinclu-se. I)eseor.i ei sg puie p!. scilri in patru lalto ryi le pla,ce itt nrocl curios si, se suie pe nobile sa,u pdmi. Ne rearnintitn astfel tle deosebita, plflcere tarl,tatd, de a,proape t,o!,i bi,ie{ii tttunci cind se ca!d,r[ irr porni ryi aceasta ne ma,i rear,minteryter clt ce ptiicere se zbelguie mieii ryi iezii,- ini!,ial a,trirnale alpine, pe nrice delu;or', oricit c1g mic. Itliolii seii,nt[nd, cu altirnalt"le inferioarc si in alte citova, lrrivin!,e; astlell s-a,u inrggistra{; trtili ttttrlte (,iYtLLlr itt cat'c oi ntilos crr grijil Iit,carc ilnllucirtulri irraiirtp dc h 9 1ri1r,2,. $-a, clesctris un idiot cttro foloseil dcsrori gura pc.ntru u-yi a,jrita rniinile 12,cii,ularg1,
35 lir'. \\Iiiclicns (,,Lundr,,'irI hschaft. Wochcnblaft,,, l glig nr'. 10) lt prrblical. r.ct,errI tl ltrcrirlt,intcr.esantl, arjitirrrl
| (i1),

cunl s-a rnoclificrrt stnrctr"rla corporalir a aninralrlor. trclnrcsticcr c:r.tc

triicsc in legiuui

lVlirnoire sut'lcs fuIict'rtctiphales, 1867, p. 171. 18 t qi 11)3. * inspiimintii Ior' (,\I. lr'nrl. ).

38

r25,

mrrntoasc.

ntOf' nE DEZVOLf';\RE

:.r'ri

(fi,Lu ohiceirrri rlezgrrstitt,oarc $i lnr iut sirlr{rrl dr.cutl,e'i; mai nrult'e in ca,ro corlrul lot' era lelrril,l'cllbil rlr pilr r:os 3i. crit,zuri lttrlrlicat,
1'rarIrrchilor'. Adosoa,

s-it,rr

liotte'rsiurlc. -- Ilult,c clintre cazurile ctrre vor fi prezontal,r: aici ar fi pufrr{, itttroduse ln sul,riectul fparagrafului] precedent. Atunci cincl o structurl est,e oprit[, in clezvoltare insf tot mai continui, s5, creasci, pind, ce sea,rnlni'r, inrleaproape cu 'o structuri, corespunzi,toare a unui membru inferior ;i in star:e adult5, tLin a,ccea,fi grupti,, aceasta se poate oonsidera, intr,un anumit sens, cil un eaz d.e reversiul.e. Reprezentanlii inferiori ai uuei grupe ne dau o id"ee cle curn traprobabil construit strl;mo,1ul comun I Ei este aproa,pe de necrezut ca o parte complexri,, opritii, intr-un'stadiu timpuriu cle dezvoltare embrionari, si, continue sil creascil 'petrtru ca in 'cele clin:urmd, s5,,$i execute funclia ei fireasci, afar5, numai dac[, nu 'at dobindit o asemenea capaeitate in d"ecursul vreunei stiri mai timpurii a 'existenfei, atunci cind" structura prezoilt5,' ercepfionald, sau oprite;, era normal[. Creierul simplu al unui idiot microcefal, in inisura in care seamd,nd, cu cel al unei maimufs, poate fi consid,erat,r, in acest ,sens 'c6, prezintf un caz d.e rer'()r'siune 38. Bxist5 alte cazuri care so,,incaclreazir, rnai strict in subierctul clc fa{,[, a,l

fi

' 32 Iti'of. l,a Ycock rt'zrrrrrir r:arar.tt:l'ul irliotilor'a.sclrriirrirtori hrrrlelor, rlurrrminrlu-i lcroi:l,,,.Iorrrrrirl of tr[ental Scicttctr", irrlic 1lJti.j. Dr'. Scott. \'l'ltc I)eal tutd l)ttrnb, ctl. a 2-a, 1870, p. 1U) a observaL tlr.scori pc idioti nrir.irsindu-qi tnincarclr. \'t'zi tlcsJrlc accla;i subierlt. ;i ttesprc ltilozitatca idio{ilor. Dr'. }[autlslcr', ]Jrttht 'rttttl AIiru], 187(), p. 46-51. l)incl a arirlat rlc :rscnrtrnca un cttz iz.lttIol dt: ;rilozit:rtt' lir un idiot, 38 irr lucral'(rir tltca Yuriulbn of Attiuutl.s rarrl I,luttls
,

rlin t,azurik: lir tritrc st, rcft'I':i tlr'. !iirrtr.ls, rrir biir'lrrrL trlcir t'inci trrArllt:1t., rr rra fiirrrl lrrrdiarri qi plasatir rltrAsuprir ornbilit:rrltti

: lltrclit:l t'orl

llt'rrrsba<:lr r,stt: dc Pitrcrrr

trct'st.

ttttrltr I)ttrttcslictttiorr (vol. I I, p. 57) anr atribuit rcvcrsirrnii t:azttrile nrj l)r(ra t'alc tlc lttatttt'lo sul)rallulnerarc la,fcrrrci, Arrr ajrrns la:rccasltr tra la o slnclrrzie llrollabilir a faptului cl-r rrranrcltrle su;rlarrrllle I'ilrc sint ilt general plasale sinretric pc picpl;i nrai ulrrs a rrnui cuz in carc o singurir tnarrrclir cficientI a aplmt in lcgiunea inghinalti a untri fetnei, cirrc crrr fiica unci altcl Icrnci cu rnanrele supranunrcrare. Ci:istsc irrsl acum (vezi de cxcntplu plof. Preyer Der l{ampf unt tltts l)usein, 1869, p. 45) cir mamal crcaticue.apar in alLc pozi !ii, (:a l)c sp:rttr, la sub!ioalri;i pe coapsii, in actrsL tlitr urlnl caz nrarnelt,lrr clind rrtit lapte incit copilul cra lrrirrit in irccst ft'I. Probabilitatt'a ca lrranrelelc srrplirucntarcr sI sr: tlatorezc revcrsiunii este astfcl mulL nricq;oraLir ; ea nri sr) pare t.oLugi probabil5, pentru ci, dtrseori doul perechi sint siluate simetric pe piept gi despre aceasta irrn prirnit pcrsonal infonrratii privitoarc la nrai rnultc
cazrrLi. Ilslr: binc cunoscut c.i unii lc.rurrrirrtri rtn in tuorl norrrral rlouir pcrcchi dc nrurrr('l1r pe picllt. S-itrr inrcgistrirL

rlin urrrri t'rlz r,stt. iltrstllrt tk, f;rlrlrrl cir o lrranreli rrre clialri al)ilfo la arrrrrrrit.tr clrrrilolrtrilr,. irr genelal, rrtr ptrtelrr inrloi clt tlt'trpL ctrvinL dtrcii nralnclclt' srrplinrcntllc al fi apirtit vrtrotlat.ir lir arnbelr se\o untalle, <lacir sLllinro;ii sIrlvcchi ai onttrltti llu ar Ii fost pi'cvirzuIi cu rnlri rlrultc lrolcr:hi. ilt lrrcrart,a ckr urai srrs (r'ol. II, 1t. l2) lrrrr aLrillrriL
rlrr 115trl1i",tr)A, ('rr t<iatc cir tlrrlli rrrtrItir t zillrll', r't,vctisirrrrii t:azln'ile flccvt'rrtt: rlt: llolidtrt:tilisrrr lir orrr 1i Irr rlift'r'i tt' iurint:tltr. r\rrr ajtrns la *t:eastir t'olclrrzit: ln partc pt: bazlr itfi t'ttuttiei Irrol . Ou'r'rt t'i rrnii ilrtioptcli git'ni lttr rrriri rrrrill tle ciltci tltrlict.tr;i rlcci, dult:i cum atrr prcsul)rrs, i;i pirstt'crazI o sLare inifiaLi. Prof. Gcgenbaur cornbate ins:i concluzia lui Orven (,,Jenaische ZeitschrilL", r'ol. V, caietul 3, p. 341). l'e de, altl palte, drrpir pirel'ca rcccrrt. cnrisir tlc dr. Gtirrther asupra irrotirtoarei tlcr (')ct ttlotltts carc estc prurr,[znLir cu r',rtlii obotlsr ar'ticrrlarc rlc arnbt.lc lirl.rrli itlc rrnrri sir ctrlttrirl rlc r)ilst,, trrr l)t'('rl l)aro gr(,tr s:i adlnitem cl ,sase satr rtrai inrrlte d(rgcL(r po una suu antllelc laturi ptrtcarr sL lcaparl prirt rcversinne. I)r. Zoutevccrr nra itrforrrrcaza cL s-a semnalut caztrl rrntri unr ctr rlotriizeci patru de degete la rniini ;i douizeci ;i patlu la picioalc ! ..\ur ajuns nrai, ales la'concltizia ci prezenfrr tlc dcgctc sul)l'aqi

llulnerArc ar puiea

ilscnrcll(fa rlegeLc nrr nunr:li

fi ctalora[I reversiunii, din faptul c:i c[ sinL putcriiicr, cretlital'tr,

cinci cazuli rlc prczenli a nrai multor pcrcchi tlc nrarnelc

(frir'[ indoiall rudirnentafe) la scxul' nrasculin ulnan ; .rrezi ,,Journal of Anat. and Physiology", '1872, p. 50, pentru un caz aliitat de citre dr. Handy5iflg, la care doi flali :-rLr prezcnLat aceaslir particulalitate; rrtzi tle asrrnehca o lucrare a doctor:ului Bart.trl.s, ln ,.RtricherL ancl rlu Ilois - ILel,urond's '\rchiv.", 1872, p. 301. La rrrrul
.

ins[ dupit ctrnr (:r'cdcarn:rIunci crle se lttrtrr:rtr rcg(]ltol'rl .dupi anrputare, . ca. dege[ckr normale a]r verlcbr':rtclol inferioare. Arn cxplicat insi in edilia a doua a lucllt'ii mble Yariation..., dc ce acord. acum pulinti incred,-.1'e cazttliior in cal'c
s-a observat o astfel de lcgcnerare. Elc meritir Lotuqi atenlie, inLrucit clczr,'oltarea olrliti. Ei rcvelsiuneir sint lrroccse intiru bu'udite; cri difcritc structuri in stare

DESCENDENTA OMI-]t,L]I

r('l'el'siunii. .Antrtrtil,e strtttrbttri ca,re se intilnesc la, lrr+lutu'ii infleriori ai grupului lrrit'ttia ii apa,r:f,ille onull apar: ocaziona,l la el, eu toate oir, n1 se gd,sesc la embrionul lllllAll ttolntill, $au rlacl irl nrotl ttot'tnil,l sint ptezertt,r. ]a embrionll urnan ele se elc'zv0ltit, antlltna,l, dar ittt,r-un rnotl ca,r'e este rtornra,l Ia, rnembrii interiori ai grupei. .\ce.sl,e observat ii rror clet'eni rna,i clare prin exemplele urmd,toare. La tlivt'rse n)a,nlifel'tt utet'ul troce trepta,t de ltr ull ol'fan rlublu cu doui, ol'ilieii distin<:t'e ;i clou[ eatrille, ca la marsupia,le, la, un organ lnic, ca,re nll este ilt nici ut) fel dulllu, af;rr:5, numa,i efl are o rnie5, cutri internI,, ca, la maimllele superioare ;i la out. Ilozd,toa,rele prezinti, o serie perfecti, de gradaf,ii intre aceste doui, stdri extrenre. La toate mamiferele, utenrl se dezvoltl, ain Ai,i tubi initiali sirnpli, ale c[,ror porf,iuni inferioAre fotmea,z\,, coarnele $i, rlup[ cuvintele dr-lui I'arre, ,,prin-contopirea celor dou5, coa,rne la extremit5lile loi. inferioare se fortneazh corpul uterului uma,nr pe cind la aeele a,nimale 'la care nu exist[, nici o porliune sau corp median coa,rnele [uterine] r[,min separate. Pe rnd,suri, ee dezvoltarea uterului continuii, cele douI, coa,rne se scurteazii treptat, pind, ce ln cele tlin urmit, ele d"ispar, sau, altfel zis, sint absorbite iu. corpnl uteruliri". Unghiurile uterului se continul prin coarnele uterine chiar Ia animale atlt c1e sgperioare pe $cara r\e c\ezvnlta,re cllul sint ma,imufele inferioaro ;i lernurienii. Or, ltr, lenttir ea,zttt'i illlornlale in ca,re uterr.rl rna,tur este prevfi,zrrt e1 coarne sa,u t'st'e par:fial iurpi,r.{,it lrr clou5, orgirru} sint dest,ul rle rlese 1i, r1up5,Owen, asenlenetl cA,zuri repet.i, ,,gradttl rle clelzvolt,a,r:e ooncentra,tritt Ja care au pa,rvr:nit, a,ttttmite rozfi,t,oAro. Aici a\rclll, lttttttt'7 llfl caz de simpli oprire lr, dezvolti,rii ernbrionare, ou cre5tere ull,orioa,rd, ;i dezvoltaro func!,io[aki perlecti,, deoarece rlrica,re diu cele douii pflrf,i alc uterului parlial bifiat este capabilS, a, efectua actulspecific fls ge$ta,fie. in alte cazuri, mai rare, sc form eand, clou[, caviti,!,i uteliue rlisi'incte, fiecaro u,virrd plopriul s[u orificiu ryi cAnAl a.e. in tinrpul dozvoltitr:ii obiryrurite a, ombrionului, nu. se l,rt r;e prirr nici o it,s[fel tLe fanra si t'ste grelr tle er:czut, cu t,on,t,o cL nu t. inrposibil, ca tloi tubi ini!,iali sirnpli, foarte rnici, sL ;tie (d:rc5, se poatc folosi o astfel de expresic,) cum s[, se transforme in doul, utc'ro clistincte, fic.care cu cite urr orificiu qi canal bine construite pi fiecare prev5,zul, cu numerorsi mu;chi, nervi, glanrle ryi vase, dacir, nu ar fi trecut mai inainte printr-un stadiu similar d"e dezvoltare, ca in cazvl marsupia,lelor actuale. Nimeni nu va, pretinde cL o structuri atlt de perfectX, ca, uterul bificl zr,normill la femeie poate fi rezultatul unei simple intimpl5,ri. insf principiul reversiunii, clupfl, care o structuri, cle mult, pierclutl, este reaclus[, in via![,, ar putea, servi ca ghid pentru dezvoltarea ei deplin5,, chiar dup5, trecerea unui interval enorm cle timp f)upd, ce tliscutl, cazarile de rnai sus ;i d.iverse altele analoge, prof. Canestrirri i,r,jun.qe la, a,ceea;i conclttzie ca cea pe ca,re aul prezentat-cl. El citeaz5, un a,lt
embrionarl sau opriLii, ca buza de icpure, utcr bifid,
,

vrcull strimo; irrferior al

3e

onturui.

ctc., sint inso!.ite in nrod frecveut de polidactilisrn. Ileckel

gi Isidore Geoffloy Saint-Hilairc au insistat cu tilie

a,supra itcerstni fa1lt. Lr pl'czellt, cca ntai siguri cale este sii so renuule complel" la ideca ci existi vreo legituri lntlc dt'zvolt:'rea de dcgcte supranumcrare ;i rcversiunea la

Vezi binecunoscutul articol al d-lui A. lrarre din Cgclopaedia of Anatontg and Phgsiologg, 1859, vol. II, p. 642. Owerr, Anatomg of ltertebrates, 1868, vol. III, p. 687. Prof. Tumer in ,,Edinburgh Medical Journal",
februarie 1865.

NIOD DE DEZVOI,TARE

4l

exenrplu irr cazul osului rnalar a0, ca,ro, la eit,evlt, tlva,drutllil,llo ryi alte tlta,ntifere, const[, norrn:rl clin dou[, por{,iurti. ;\ceasta, cstc st,arca lui Ia feltusul lll])atl in virstfl rle rlouir, luni ryi, prin oprirea tlezvoltfii, el rlrttine ttneori ltr, fel la otltul luclult, mai ales la ra,sele rna,i prognate. De a,ici Canc'strini conchide cir, Yreul I strfi,mory strir,vechi al ornului trebuie sd, fi u,vnt acest os $eparat' in morl nortna,l itt doud, porfiuni care ulterior s-au coutopit. I:a om osul frontal corrst,[, dintr-n singurd trucat6,, la embrion ins[, qi la copii, ca ;i la a,proape toate rnamiferele inferioare, el constir, tlirr doui, buci,fi separate printr-o sut,urd, distinct[. Ifneori aceastfl suturl, persistir,, nrai rnult sau mai pulin distinctf,, la om dupl maturitate a,les, dupfl cJrtn il ryi mai frecvent la cranii stri,vechi declt la. celc actuale, rnai tipului pleistocen aparlinincl d.in observat Canesttini, la craniile dezgropate ;i brahicefal. Aici el ajunge iari,qi la aceeapi concluzie ca qi ln c\,zul analog al oaselor rnalare. in acest caz, ca ryi ln altele care vor fi prezentate inclat'il, carrr'a, pentru care rasele str6veehi se apropie de animalele inferioare prin anumite caractere, mai frecvent d"ecit rasele actuale, pare si, fie faptul cL acestea clin urm5, sint situate la o distan!5, ceva mai lna,re pe lunga linie de clescendenfd, fa![, cle str[,mo;ul lor

primitiv, semiuman.

1)ivorse alte a,nomalii la offir rnai rnult srlu rnai pufin ana,logc Oelot'r'lc ttlai sus, a1 fost prezentate tLe clifcrri!;i autor:i oa, fiinrl cazttri tle lt't'etsiulle;acestea par lns[, ctestul d.e indoielnice, dcoi],loor. t;r't,llrie sI, ctr]rot'irtt I'oat'te nrrtlt in ;os itr ieria nramiferelor pentru a gfisi A,sellren('il st,r'ttet,ut'i plrzentt' itt trrod nornlil,lar. La otrl, tra,trinii slnt insttuntcut,u pet'l'ect; r[o cfioitlnt,t' 1len1,t'tt rtrit,stica!,ie. ins[,, dup[, ourn obscrvft OwcrrIasr caractertrl lor atk'r.[,rtt,l, clt,ttitl t,ste irrd.icat de fornia conicl, a coroianei, cirre se tt'nnin[ printr-un virf obtttz, csl c convexfi, in afar[, qi plat6 sau ooncav[, pe fafa sa, irrternfi, cAr'o poa,rl,il la l-razil o ttsoa'l'L -Pr0egrinenf,i,. ti'nrtrta, conicl, se rnanifesti-r, cel ltrai bitrc la lit,seltl tncrltlnico, tltlti il,los la, cea australiapii. ,,Oaninul estc mai aclinr: irnplirtl,a,t ;i cu o rirdircinii, tttai pu1't't'tticI 6ecit incisivii.t' Tot,u;i, a,cc,st dirrt,e ntr rnai scrve;teolllului ca ttrtttli sprrcial5, ptlutilt
l0..Atrtrttario rlella Soc. rlt'i Nattrralisti itr )[orlt'tra", 1867, p. 83. I'rof. Catrestritti prezintl extrasc din clil't'riLtr
surse asupra acestui subiccL.
qi

Laulillard observi cit, tlcoa-

O irrLrcagi serir: {r.r cirzuri tstc prgzenlati-r tlt. Gtroffro._v Saint-Flilairc -FIi.rf. des tlrtotttct/ies, r'ol. III, p. 137. Un reccnzcttL (,,Jotrrtral of .\rrat. arltl Pity.siologS"', 1871, p'

rt

rece a glsit o asenrltrare cnrnpletl ca form.l, proporlii

366)

m[

ttrusLl'it s,-rvtrr

tlc tt tlu fi tliscuLat

ltttttttrtoastrlc

doul oasc tnalarc la lnai nlul[i oattlgtti qi la anutnitc tnaitnu!c, el nu poatc considera accastl-r ctispozific a plrlilor ca fiind nuntai inlirnpliLoare. O aIL[ lucrare asupl'a acelcia;i auomalii a fosb publicat[ dc dr. Saviotti ln ,,Gazzetta clelle Cliniche", 'Iorino, 1871, ln carc spune cl urmc ale separalici pot, fi descoperite la aproximativ cloi la sutl tliutrc criuriile adulte ; cl adaugl eJe aserncrtea ci anonalia sc llLllne;te trlai dcs 1a crltriiltr prognate, ale raselor neariettc cle.ciL la alLeltr. Vezi de asem.enea G. l)clorcttzi asupta aceluiaqi subicct, 'f're rurcui casi d.'anonulia dell'osso mulare Toriuo, 1872. De aselncnea E. N(orselli Sopra unQ rara anomalia delll osso malure, llorletra, 1872. Si mai recent Gruber a scris o bro;urii :rsupla separlrii acestui os. Prezint accste lefcritrle petrtru cii utr t'ecenzent, flt'i teprei satl scl'tlptlle, tt ptts la ildoialit ajirrnatiile melc.

lcgltur.l lntre

cele

cazuli alc <lifcriLelol pirrli opritc in dczvoltarc' caro atl {osL lnrcgisLraLe. IiI spunc c[ dullir tcoria tntra ,,ficcartr staro tranziLoric a ttuui organ iu decttrsul dczvoltirii sale esLc nn nuntai un rnijloc peutlu un scop, ci a constituit un scop itt. sine". Aceastl pi.rerc nu pa.re si fie neap[rat valabiLi. De ce oat'c varialiile s[ ttu apar[ ln clecursul utrtri pcrioade Lirnpurii de dc'zvoILarc, fi-rri nici
rcversiulrea ? Totu;i, ilsclnelllea 'r'aria! ii itcrtttntllate, clitcti ar fi ln vreutr fcl oaueclrl folos'Loarc, de cxtrttrpltt la scttrLarea rsi sinrplificarc a ploccsului clc clezvolLare ? $i iarigi, dc ce anouraliile ddundtsnlp, co pdrlile atrofiate sau hipertrofiate, care nu au nici o lerglturir cu o stare anLcrioeri a existenlei, sI nu aprtrl aLlL intr-o perioatlit IittrpLtrie, cit ;i in tirnptrl nrrrLuritri![i ? -t2 Anatontg of , \'ertcbrulcs, 18(i8, vol' II I, p. 323.

o lcglLtrrii cu

ar putca fi ptistraLc ;i

LTEqCENDENTA OMUI-TII

r;iino gata rle luptti. I'tulfi nnr;chi spetlifici cvach'urnzlnelor ;i all,or nrilrnif('l'(, ,\(, (l('zvrtltiL ru'rt.oli la, ottt. Prof. \'lacovich az tL cxamiuat patruzeci de biirba!,i ,si la, noutispqezece a, glsit ulr Inlrgchi pe carci l-a d.enumit ischiopubian, la alfi trei existtt,run, ligajinent c?lr'() rl,prezint[ acest uru;chi, iar la, restul de optspre'zec(,\ ]tu a girsit nict o' urnrii dirr el. Nunra,i la clou[ din treizeci cle femei a,cest mu,lchi se'rtezr.olt-ase cle anrllek' pilrfi, insir, la ulte trei erau prezetrte liga,nrentele rudimentare. Aeest mu;chi palc, tle aeeea, sir fie rnult rnai cor)Iull la sexul rnasculin decit la cel feminin $ir pe baza pl,rerii c:a omul se trage dintr-o form5 inferioard, oarecare, acest fapt poa,te fi infelers, d"eoarece el a fost descoperit la mai multe di.ntre anim:r,Iele inferioarc ;i la to?te acestea serveqte exclusiv pentru a ajuta ma,sculul la actul d.erepr'oducere. In valoroasa sa scrie de lucrh,ri a8, dl. J. \4tood a desiris amir,nuir!,it un nuturir clnornl clei varia{ii muscula,re la orn, care seanr[,nfl cu structuri nonntrle lu,
,

,l-r{i sfiryia, rtrtlttta,rtii sa,n 1lt'a,du I el lljrate fi rleci clorrsirIcl"rth, irr {i('oit, rtr:,fn'i\r{,\i1o Ittnrl{ia' sfl, firezrsclir,, oit, t'ltt'littttrntttt'. ltr t,clit,tie ccller:t,iilrr llro,l'i rle ct'atrii 'tlf l]a,n(] s(] pr-t1, gitsi c;il,rrr-4,, r[upt-t, oullt observil.[Jiickel 43, olr ca,rrirrii prot'rrrirrilrd <lolrsirlerrirlril ItrJttpl'a, celot'Ialfi clinfi, la, {cl ca la tnairnu!,ele antropc)nl()rlr', irrsii intr-un glutl lrri+i t'ctlt-ts. Itt act'ste cazuri existii, spal,ii libere intre rlirrf,ii urreia rtint,rrr rnanclilrtrlrr pentru printirea caninilor mandibulei opuse. IJn sp:r,fiu liber r}tr ace,st lel lit,-ulr cra,niu cle cat'nr, tlesenat, de Wagner, cste surprinrd,tot tlc larg |4. Avind in vedorc cit, c[e', puline cratrii strtivechi au fost examitrate, fatl, de crarrii recentc, este, inteyresarrt cir, in cel pr.rf,in trei ca,zuti caninii proentinear,ia consiclera,bil, ia,r, in mfl,xilarul cle la La N-aulette eri sint; clescriryi cu enormi 45. , La maimulele alttlopornorfe numai masculii au' caninii deplin dez,t'oltaf,ir ins[, la gorila femel5, ryi, lntr-o mdsur5, mai red.usi, la orangutanul ferneki, ace$ti clinli proemineazd, considerabil tafid, de ceila,lfi; d"e aceea, faptul cle care am fost a,sigurat, cd' femeile atl uneori caninii proeminind. considerahilr rlu,constituie o obieclie serioas5, la p5,r'erea cd, marea lor dezvolta,re intimplltoare la om este Lrrr caz, cle leversiune la un strd,moq agemi,n[,tor maimufei. Cel care respinge cu ctispre! ideia c[, forrna propriilor s[,i canini si d.ezvoltarea lor uneori :con$idera,bild, la, alti oarneni sint clatorate faptului ci, strd,rnoqii nostri, irrifial, fuseserzi.prel'i,zrrt1i ott aceste Arlll(' forrnidabile \ra da, pe fatd, prirr rinierl,ul ,siirr, .lirria irseenr.leqfc,i s:rle..D('r)arecerr cu t,oatc cir llll inten!ionea,z6 ryi nici t)ll rl,l'(\ capa,gitalea sir, folost'rtso[, ltt;t';ti ctinti (la, arI]Ie, r'l ili vrt, cottt,r'lt,cta itr lrtorI irtt,ortsticrt't lnrrsr,]tii r[c ruiriit - (astlel nurui{,i cler Sit'0. Ilella6) pt'ttlnr :r-i :rr':-ll,il g:rlu tlt, :rci irrrre, (,it un
:

+'r Gcncrrllc Morphulogie, 1866, aa

r,ol. II. p. CL\:. Carl \-rrgL ,I-ccftrres on illnn (Lrael. cnglczi),

1864,

p. li1.
{5 C. (.lrrltcr lllake, cl:spre un lnaxilar clc la La Naulette; ,,r\rrthlopolog. Rrrvicw", 1867, p. 295. Schaaffhausr.n, p. cit., 1868, 11. 126. '. " lrr limba englezI snurlittg ntttsclcs (.\'. lrarl.). a6:l'he.lrtrtlot:n1| of llrpressfon, 18..11, p. 110;i 131. a7 CiLaL de prof. Canestrini in ,,Annuario etc." 1867,

rrruritoarc sint in lcg[tulir cu cr:lc cift'vrr purr(]L(' utinsc irr textul nleu, ,,Proc. Ro-val Soc.", 1865, vol. Xl\', p. 379 ;i 381 ; 1866, vol. XV, p. 2{1 ;i 212 ; 18$7, vdl. X\r, p. 514; 1863, vol. X\tI, p. 52tr, pot acliuga *ici cir'tli'. \[urie.;i dl. St. (icor'go ][ivart au arAtat ilr lncln.riul lor dcsplc lenrulitrni (,,'lransact. Zoolog. Soc.", 1863, r.ol. \-lI. p. 96) cit dc cxtlaorrlinal dc variabili sjltt. rrnii

diu nru;chi la acestc aninralc, reprezcn[anlii cci mai infc-

riori ai primaLelor. La lernurieni exislii de 'asefienea'numeroase gradafii la mugchii care duc la structuri care exist:i la animale pe o tfcaptir Si urai inferioarir pe scara
cle evolu!ie.

p.

90.

meliti '\cesLe tlorc;l.c sri afle cit. de dcs variazl nrugchii

lucr:iri

48

a fi slutliaLc cu

grijl dc oricine noltri gi variind

ajung si scrncne cu cei ai cvaclrumanclor. Rtrfelinlelc

IIIOD DE DEZVOLTARE

animalele inferioare." Muqchii foarte aserni,n5,tori celor care sint normal prezen!,i la rurlele uoastre cele mai apropiate, cvad.rurnanele, sint prea nurneroqi pentru a, Ii chiar numai enurnera!,i aici. La un singur intlivid cle sex masculin, de o couformafie corporald, puternicf,, qi cu un craniu bine fonnat, s-au observal, llll nrai pufin,tlc ,sapte r.aript,ii musculare, toate reprezentind. clar mu;chi snperficitrli ni d.ivrtriselor specii ele rnairnu,te. Acest om avea, d.e exemplu, tle ambele pirr',ti nltr gitului rlll aclevfi,rat la,uator clauic'ulae puternic, cum se g6seqte lil toate speciiltl 4e. cle rnairnufe, ;i cale prr,re sd, existe la aproximativ unul din ;aizeci d,e oameni Acest om arrea apoi un abdtrct,or special aL rtretatarsului celui cle-al cincilea cleget, asemlnirtor^celui pe care prof. Iluxley ryi d.l. Flo'n er le-au ar[,tat cd, c'xistil in mocl uniform la mairnu{,ele inferioare ryi superioare. Nu voi mai tla clecit incir clonfi clztrri : murychirrl ctc,romio-bctsilar, care se gir,se;te ]a toate mamiferele irlftrr.ioarer orirrllui ,;i prlrl corelat mersului ln patru labe 50 ;i apare la aproxirrrativ luul la qrr,izeci rle oarnt,ni ; Dl. Rra,clley 51 a glsit la membt'ele infer'ioare ale untii onr un ubd,ur(or os'sis 'tn etutersi qu'i,nti; acest murychi nu fusese inregistrat pirlir, atlrrci la onr, fiinrl lnsi, intotclc.auna prezent la mairnufele antroponttltft'. Muryctrii rltinilor qi ai brafelor, elemente caracteristice irr special la orn, sint foarte preclispuse va,rialiei, afa incit sL semene cu muqchii corespunz5,tori ltr anirna,lele infei.iOrrre b2. Astft,l t1e asdriri1niir.i sint fie perfecte, fie inrpeirfecte; toturyi irr ircefit;t' ilip u|lrir cazur'i elt,siut evitle.nt cle rraturil tranzitot'ie. Atrurnite varia!ii slnt tttlti obi,1trnit,t, la, b[r'bu!i, iar rr,ltele lit fc,tnei, fiirfl cit, stile putern atr'ibui t'rerttttui rntltir'. I)rip[, cri il, cle,'sclis lrurneroase variafii, dl. \4botl fttctt tu'rnfltoarea observtttit, irnfor.tantir: ,,I)eviafii notorii de la tipul r-rbirynuit ?l structurilor: nutsculare a,par pe ca,na,le sau direcfii'cAre trebuie consid.elate ca indicincl utr factot' Ilc-'ctll]oscut ,ilr"e,ca.,e, de nliu.e irnpoltanf,fi, perrt,r'u o ittt,e,legere cuprinz[,toa,re i] ttttit,ttlmiti

llr.ebgie atlrnis ca rrxtrgm tle prubtiltil faptul c[ acest flrotot' ll'ctltltts(:ttt, llr o stlrrt, lrtrterioarii tle exist,enffl 54. Dsttr otl t,ot,ttl tlc trect'ezttt, rever.siuneir t.$te pr.irttruio sitnplit irrlinrplAl'e ornul s5, sellrene anol'nrit,l ctt ittttttttitt'tttailtttrf,e.prirr ca .1'r,tri putirr de ryaptt' rIirrtle rnu;chii siri, <1ac6 ltu ltt' l'i t'lrisl,ttt, ttici tl lt'gtit,trl'il rll
as

gtiner'ale

''li ;tiinfifice" "3.

Vezi tl'.r rlsrllri't'tt,lt pl'of. \[ecltlisti'r in ,,Pt'oc. Il.

11968,

lrish Academ-v";
rroirrrtbric
1.871,

p. 121.

50 l)1, Charupncys

tn ,,.Iottl'nal of r\nat. ttntl Phys.",

,,.1ot1rnal of '\rrtt. attrl I'ltys.", ttlrti 1872, p. l2l. 'il]''l)r'of. ltacalistt'r (op. cit., p. 121) si-:r grupat ln lllbele obsct'va{lile 1i e constatltt ci lttornaliile ttlttscullre :r1rrr t'cl rrtili ,lrecvtrttt llt erttcllt'ir,t, itr al tloilrl rlrrrl la obrAz, lrr :rl Lrcilce rintl ll latra piciorului etc. 5:r f)upit ce a prczetttet ttn oaz rcnlarcabil tlc varia[ic lr.r l'leritr prillit'is longus uluan' revtrt'ettdul dr. Ilattghton (,,Proc. 11. lrish Acatlctny"' 27 iutrie 1864, p. 711-r) adatrgr't lrccsl exeinlrltt remarcabil, atf,tlntl cli omul poate ttneori si aibri.aranjatnentul tcndoanelor policarului 5i al clegt'telbr caractcrisLic macacirlrri ; .,lltl pot spune insti daci
:

!ri

1t. l7ti.

clpabil;i un adversar alit dtr invtrr',stttrat al evolttlionisurului arlrnitc fie chirrr trttlnai posillilit:rtt.a ltrlria tlin primele doul pozi!ii alc sale. Prof. Ilacalistcr' :t rlcsct'is (to ascluenea (,,Proc. I1. Irish r\catlcnt5 ", 186-1, \'ol. \, p. 138) varialii la fle*-or pollicis l(,ttq1l .r, rt'lttarcabilt' pritt raportul lol faii de acela;i mrtlclti la trvatlrtttnatt('. 6r De la apari!ia prirnei edi!ii a accstci cdr[i, tll' \\'tiotl lu llublicat ttn alt ttretnoriu ltr ,rPhil. Transactiotts", ll37{), l). 83, asupra varia!.iilor nrtt;chilor, glt rrltli, t'tttrit'trlrri ;i Loracelui utnan. Iil aratl aici clt tlrr lllrllt varirtzi ect';ti
lrl.it tlc

mu;chi gi ctt tlc tles;i tle rtlrrlI variaIiilt st'rrtttittrit t'tt mu;chii normali ai atrimaltllor itrftlrioare. lll c:ottcltirltr observind: ,,PentLtt scopul nlctt trste suficient tlacit attt reuqit sii alit c[ formele nrai itnportante, care :ttttttt'i clnd apar ca variet{J.i la om tintl s[ se ntanifeslc itttt'-utr
rnod suficient de pronun!.at, pot fi cottsitlerattr ca tlot'ezi ;i exenrple ln favoarea teoliei darviniste a reversittnii sau ale legii ereditlfii tn acest domeniu al ;tiinlei atratontice".

intr-un asellrenea caz treltuie si cotlsiclerim ci

qg,.rlrcri pe scara

trtacacttl

evoltriiei pini la qJn sau cii omttl coboara

lrinii ln utagac sau c[ itveln de-a face ctl un capricitt congerritirl al naturii". .liste pl{cut sI irttzi ci un anatomist

ll

DESCENDEINTA OMULUI

geneticir, intre c.i. Pe de alt5, parte, dac5, omul se trage d.in vreo fiinffl asems,nd,toare maimufei, nu poate fi invoca,t nici un motiv valabil de ce anumi,ti muqchi sI, nu reaparl, brtrsc clupii nll interval de tnulte rnii de generafii, la fel curn rea,pa,r brusc, tlup[, utr ittterva,l dtr sut,t' srt,n tnai probabil cle rtrii tle genera{ii, rhrngi de cttloaro inchisir, pc picioa,r'eltr ,si po grtl,b[nul caiklr, mi.,garilor ,si catirilor'. Acester tliferitrr cazuri ctt, r.t-rver,siune sint atit tle aproape inrtrdite cu cele altr ot'g&nelor rutlinrentare arirtate in crr,pitolul intii, incit multe dintre ele ar fi putut fi introdusc inclifere nt aici sau acolo. Astfel, se poate spune ci, un uter uman prel'dzut cu coarne reprerzintl, in stare rud.irnentard,, acelaqi organ in starea lui normalf lzr, anurnite marnifere. llnele organe rudimentare la orn, curn ar fi cocclisul la rlmbele sexe si matnelele la sexul masculin, sint intotdeaunaprezente, tr,ltele, ca fonlrneuul supr{tconrliloicl, apar numai intfunplir,tor ryi a fi putut deci fi introcluse liu snbiectul rr-,vrrrsiLrnii. ,\ceste tliferite conforma!,ii reversibile,precllm ryi cele strict rudintentare, clovecle.se in rnotl neinrloielnic tlescentlenfn omului dintr-o forrni inferioarS, oat'ecAr.e. Yari,ulirr, corelat,iuii. La, r-ntr, c& ,,qi la a,uirnalele inferiofl,re, multe conforma!'ii sint rlt,il, de intirn irtnrclite' lrttre ele, lncit atunci cintl unul din organe variazh,

sir, fim in rnisurir, s[,-i atribuim in majoritatea caznrilor vl'r)ull ntotiv. lrTu putern spune dacii, unul djn organe conduce per cekilalt situ tla,cl-r, antbt le sint concluse rle vreun alt organ ctezvtlltat anterior. Dup[, curn insistir, r'epetat I. Gcoffroy, difcritr: nurnstrrrozit[,fi sint astfel irrtim legate intre ele. l)rtpil crrtu vedtrnlr conforrtrafii ornologe sint irr special predispuse s[, se scbimbe ltnpreuttl la, pilrlile opus() ale corpului;i la extremitl,{ile superioare qi inferionre. iVfeckel a otlselvttt rleurult,cL atuttci cinrt rnu;chii bra!,ulrri se intleptirteazii de ha tipul lot' sptoific, ir,proilpe itttottlt.'?l,una ei irnit[, pe cei ai picionrlui ryi invers. Orga,nek: vhzului ,si auzultri, dirr!,ii ryi plnrl, culoarea, pielii ;i a pfl,rului, culoareir 55. f'rof. Schaaffhausen a, ryi constitu!,ia sint, nra,i nrult s:ru mai pul,in eorela,l;e lltras pentrrr prirnil tlatl"r, aten!,ia a,supnt legfltrrlii care pru'e s[, existe intre struclt;ura, rttusoulilrii ryi a,r'ctr,dele srrpraorbitnle ptrttrrnic pronuntatt, (ra,rc sirrt ntit rte cit'r'llcterristice la, rilselt luIIalIc inftrioartt. I'e lingit, variat,iile crl,re pot fi gTupate cu mai multfl sau mai pufind, probabilit;u,tc.sub ca,tegoriilu tlr'rnai *sus existfi o rnare elas[, de variafii care pot fi d.enutnite, in mod provizoriu, spontane, deoarece, in necLlno;tiinfa noastr5,, ele apar fir,r'ri vleo ctl,uzi'l rleiclrrtr$n,toaro I totu,lir sc poltt;e rlrl,ta cI, asernonea varia!,ii, daei, turnstan tlitr tleosebiri inclivitlu:r,le treirrst.rnnittt, sau clin deviatii structurale bru;te rltr rrotrstituf,ia organistnulni rletrit de ;i bine prormll!,attr, rlepitttl nnrlt trta,i rtrrrlt' rultrrnl r:orrdil,iilol lil care a, l'ost suplls 5r;.

la fel face ;i un altul, fririi, ca, ttoi

Coej'it,ir:n,t'ttl da artyterr. Se rytic eii in condilii favorabile, ca, in Statele - clubleazd, tlrrite, popula,tiile civilizate i;i nnm[r'ul in douizeci ;i cinci tle a,ni $i, ctupir, un calcul al lui Euler', aeeasta se poate intimpla in ceva mai mult decit in
55 Sursele acesLor rrrea
eB lrrtreg ncest snbiect a fost. tliscutat ln cap. XXIIh afirmatii sint indicate ln lucraren l'nrinliort of Arrinrnls nnd ltlnnls ttruler l)ontestieriliort, r'ol. I[, al ltrcririi mele ltariution of Animals untl lrlants

vrrl. I[, p. 320-ii35.

uruIer l)omesticution.

IVIOD

DE DEZVOLTARE

d.oispre zece

ani sz. I-ia coeficientul menfionat, populalia de azi a St'atelor Unite (30 de milioane) ar acoperi in 657 de ani intregul glob p5minl,esc atit de d,ens, incit patru oameni ar trebui si, stea in picioare pe fiecare 0,9 m2 clin suprafala lui. Obsttrcolul principal sau fundamental al innrul!,irii continue & omrtlni estt' greutatea de a asigura existenla qi de a tri,i in confort. Putenr deduce aeeasttr, clin ceea ce vetLem, cle erernplu, in Statele Unite, uncle existenla este uryoarf,, ryi unde existfi, spaliu din belryug. Dacir, asernenea mijloace s-ar dubla brusc ln ]Iarea Britanie, num[,rul nostru s-ar d.ubla repede. In cazul naliunilor civiltzat'e, acest obstacol principal acfioneazd, mai ales prin restringerea cfl,si,toriilor. Mortalitatea infantilfi, rnai mare la clasele cele mai s5,race este de asemenea foarte importantf, precum rsi mortalit,zr,tea rnai mare din cliferite boli la toate virstele, locuitolii lor tr5,ind. ln case mizerabile qi aglomerate. Efectele epiclemiilor glave ryi ale rhz' boaielor slnt reped.e compensate qi nrai mult d"ecit conlpensate la naliuni situate ln condifii favorabile. Emigrafia vine de asernenea in ajutor, ca un obstacol temporar, ins[, in cazul claselor extrem de s[,race, nu intr-o m[,sur5, apreciabilir. Dupd, cum a observat Malthus, existir, motive d,e a presupune c[, puter'eil r1e reproclucere este cle fapt mai red.usI, la rasele sfl,lbatice decit la cele eivilizate. Nu clnoarytem nimic pozitiv ?tslrpra acestui subiect, d.eoarece in cazul stilbaticilor nu s-a f[cut nici ulr recensl,rnint ; dirr mfirt;uriile concordante ale rnisiouarilor ryi ale altora care au locuit timp indelungat printre asemenerl' poporlre, se paro c[, fnmiliile lor sint tle obicei nrici, cele numeroase fiind" rtlre. AceAsta, se poattr explica ptrrf,ial, thrpii, cum se crecle, prin faptul cti femeile ili a,lfpteazf,, prurreii t,imp intlelungat;este insir, pulin probabil ca s[,lbaticii, citt'e tleseori sttferri tlntltt' greuti,!,i ryi care nu oblin atita, alirrrent,afie nutrit,ivli clt, t'ttttttettii civiliza,!,i, sri lit' rle fapf mai pnJ,in prolifici. intr-o lucrare ant;erioarti 58 am llr5,t,llt, ci, to:r,te pattrtpeclele qi pl,sd,rile noastre domestice, preoum ;i plantele ttoastr'e tle culttu'd, sint, rnai fecund.e tlecit speeiile corespunzf,,torlre in stare uatura,l[,. Falrt;nl t:[' animale'ltl hrd,nite br:use excesiv sa,u cele foarte gra,se qi majoritatea platrtelor atuttci cinrl sint tlintr-o clat[, transplantate dintr-un sol foarte s[t'ao irtt,r-ttttul l'oa,t'te lrogirl, rlevin mai rnult sau nlai puf,irr sterile nu constituie o obiect;ie vitlabila, la rlceilst,i cellcllzier. Ng-rlm p1te1, a;t;epta rleci ca oalnenii civiliza,t,i, care intr-un sens sittt foarte dornesbici!;i, sii fie rnai prolifici clecit sfilllrrt;icii. Itrste ele asemeneta probtrbil cir fecund.itatea sporitfl a na!,iunilor civilizal,e sti tleviu[, ca ryi in ca'zul atrirnlllelor noastre clomestice, un caracter eredittrr l se ;tio cel pu!,in ci la om tertttitrllr, rle lt, prod.uce gemeni este ereditarfl, 5e. Cu t,oate cir, srilbaticii par sri fie mai puf,in prolifici tlecit popott,rele civilir'ale, fir,rfl ind.oinlir, c[, ei s-ar inmulli r:a,picl claef,, ntrtnf,,r'ul lor llrr il,l' fi riguros restr'irts prin oarecare mijloace. Santalii, sau triburi de n'tunte tlin fndia, au oftrrit, recent; rttt tlun exernplu al acestui fapt, cleoareee, c1up5, culn aratfi cll. Humtrr 60r ei s-tlll inmullit intr-un ritm extraortlinar d.e cind. s-a introdus vaccitrarea ryi s-{ttl erl,cmrat qi alte epitlemii, iar rfi,zboiul a fost seYer reprirnat. Aceastli inmul!,ire l)tt ar fi fost toturyi posibilfl, daci, aceqti oameni roburyti ntt s-ar fi rfispindit in dis5e Dl. Sedgwick, "Bt'itish ancl l'orcign lledic'r-('ltirurg'. 6? \ezi mernorabila lucrare l'ssay on the Principle of Populalion, a reverendului'f. \Ialthus, 1826, vol. I, Revierv", ittlie 1863' p. 170. 60 ."lhe Annals of Rrrr:rl llengal", tle \Y. \\'. llunter, p. 6 ;i 517. 6s \loriation of Animals anrl Plants unrler l)omestica- 1868 p. 259. liort, t'ol. l[, p. 111-11:i qi 163.

DESCENDENTA O\IULUI

trictele invecinate ryi nu s-ar fi angajat la lncru. Si,lbaticii se cd,sltoresc aproape intotdeauna, exisl,intl totu,;i o letinere prud.entd,, cleoarece de obicei ef nu se ciszitoresc la virsta cea mai tirnpurie. Deseori barbalilor tineri li se cere sf,, tlovecleascd, c5, pot intreline o sofie ryi, in general, ei trc.buie mai intii si, cirytige pretul cu care sit, o cumpero: de la pl,rinfii ei. fn cazul s[,lbaticilor, greutatea tlcr :r cirytiga intrelineroa rest,ringe ntunirnrl ,Ior intr.un rnocl rnai clirect deeit la, persoatrele civilizate, deoarece toatc ,triburilc suferf periodic cle foameter gravi'r. ht a,sL'lrlenea perioade, silbnticii sint obligali sfi, consume mult[, hrand, proastil ;i nu sc poate ca s5,ni,tatea lor s[, nu sufere. S-au publicat numeroasc descrieri rte stotnacuri proeminente ryi de rnernbre emaciate dupd, qi ln timpul foa,metelor. in acest fel, clupn, cum Am fost asigurat, in Australia^ ei sint, d.e asemenea, oblig:t'fi sil se deplaseze mult clin loc in loc qi copiii lor pier in numd,r mare. Deoarecc foametea este perioclicl,, depinzlnd. mai 'ales de anotimpuri extreme, toate tt'iburile trebuie sri fluctueze ca nurnir. Ele nu pot si, se inmulleasci in mod consticnt si regulat, d"eoar'cc'nu existl, nici o creqtere artificial[, ln aprovizionarea.lor cu hrani,. Atunci clncl sint in situatii,:clesperate, ei i;i incalc[, reciprocteritoriile, lerzultatul fiincl^rrizboi, insd, de fapt ei,sint.aproape intotdeauna in stare de rfl,zboi cu t'ecinii 1or. fn cfl,utarea de hran5, ei sint expuqi la multe accidente pe nscat ;i po ilp[, iar in unele {[ri ei sufeld, mult, c1e la animalele mai mari d"e pradI,. Itt Intlia, utteltr clistricte a,u fost chiar clepopulate d.e ravagiile tigrilor. Vlalthus a discutat act'stcr diferite obstacole, insir, nu a insistat ind.eajuus aslrpr'a celui care este probabil cel rnai important diu toate, anulne infanticiclul, tnai ale's al copiilor cle sex feminin, qi asupri-r, obiceiului cle & provoca avortul. Acerste practici preclornini, acunr in multe parli ale lumii, qi infanticidul pare, dopa curn aratd, cll. Mtlenn&r ut, s5, fi predominat mai'inainte pe o scari; qi r,nai intinsf. Acc''ste prarctiei par,sir, fi avul,,originea',in fapl,ul cir sfl,lbaticii recunos: t,ellu greutaterr, silu mai,curincl irnposibilil,atea cle,a,,intretinc toli copii care se, nasc. Iribelt,inajul poate tler ,aligtnenea . fi adfllrga,t la ,:obstaccllele de rnai sus; ltcerlsta, llu urnrt:'azh insir, tlirr lipsa mijloacelor de intlclinere; cu tou,tc' cti eristir, tnotivt'cle a crecle cir.in unele cazuri (ca ln Japonia) libertinajul a fost intentionat incurajat ca un rnijloc cle :,r, limi'ta populafia. .Dacli privim inapoi Ia o epocf,, oxtrem cle indepd,rtatil, inainte ca omul ,sir, fi ajuns la de-mnitatea unranir, ,al trebuie s5, fi fost indrumat mai mult de instinct ;i nrai pufin cle judecatl rlecit sint in,prezent sd,lbaticii cei mai primitivi. Str[nrorsii norytri strrlwechi, semiumlrri, nu ar fi practieat infanticid.ul sau poliandri*, deoarecu la aninralelc, inferioare instinctelernu sint atlt de pervertite162 incit sil ii l'Acr-r, sti distrugi"r, rergula,t proprii lor de'seerrden,ti sau sf, fie comple.t lipsite dt, gelrzit'. Nrt lur fi cristat ttici, o rc'strictitr ctitr pruden!,L la cd,sir,torir', itrr setxelct u-ill' I'i trttit, liber l:t u vit'st,ir, t,ittrllrrt'ie. l)t,ei,striinro;ii . ortrului llr fi tins sir, st,
:

61

6! tln autor cornerlIerrzir in,,speeta[or" (12 rnartitr

1$71,

Prirttiliue llurt'irrr,lt', 18fi5.

p. 320) dupn cum

rlrl)rtr-rzii

in

ircesL yrasirj

,,D|

l)eru'in se g,'.ise;te obligat si reinLroclncri o nouii lcorir. rr llicatrilui originar. lll arati cI instirrcLele anirnalelot'
:.rrperioare sinL.mulL rnai nobile deciL obiceiurile raselor unlancr sirlbeticc si se simle de aceea forfaL sri reia intr-o olritl'r rlc ir cit'ci orlodosit'rrrlli plrir sli lie cornpltrt int'on-

It,icnt 1i sir introclucri ca o ipotezh ;l.iinIifici cloctrina cit dobinclircir de cirtre om .a cunorstinlei a fost cauza untri clegencriri morale temporarc lnsi lnclelungaLe, rlup:i c,rlnl cste indicat{ de cltrc nulneroasele obiceitrri clezgns-

tiitoate in legitur:i mai ales cu cisdtoria, la trtiburile srilbatice. Ce afirmir oare traditia in afarl de (kenerarcil
nroral:i a omului care s-a repezit sii srnulgi o cuno;tin!rr ctre ii fusese interzisir de instinctul cel nrai inalt?".

MOD DE DEZVOLTARE

innrulleascir rapicl, insfi obstacole cle un fel oarecare, period.ice sau constarrte, trebuie sa fi limitat nurnlrul 1or, chiar mai strict decit la silbaticii actuali. Nu putenr spune care era natura precisri a acestor obstacole, dupd, cum nu putem $purre uici in cazul ma,jorit:i{ii altor animale. $tim cL atit caii, clt ;i bovinerle, care nu sint anima,le ertrt rn de prolifice, atunci cincl au fost, l[sate pentru prima datii, libere in,\rnericzr, de Sud s-au inrnullit intr-un ritrn enorm. ElefantuI, cel mai incet reprocluc5tor clintre toate animalele cunoscute, ar umple intreg p[,mlntul in citer.a mii c1e ani. inmulfirea fiecfirei specii d"e mailnule trebuie s[, fie lmpieclicat5, prin oarecare mijloacc, insii, dupl cunt observit l3rehrn, nu prin atacurile anirnalelor c1c pr:adi,. Nimeni nu va pret'inder cir, in prezent' capacitatea cle reprod.ucere a cailor ;i bovinelor silbatice din Atnc'rica a fost sporit[, la inceput, in vreun grad apreciabil sau c[, pe mi,suri, ce fiecare district d evenea cleplin populat, aceast[, capacitate a sc[,zut. tr'[,ri, incloiali c[, in acest caz, ctl ryi in t,oate celela,lte, contribuie multe obstacole, precum ryi diferite obstacole in d.iferite imprejuriLri, ile'cetele periodice depinzintl cle anotimpuri nefavorabile fiind probabil cele rnai import,ante dintre toate. A;a trebuie s[, fi fost si cu str[moryii primitivi ai omului.

,\m vlzat acum c[, omul variazil, la corp ;i minte tsi cI, prod.use, variafiile sint clirect sau inclirect, de aceleasi cauze genelale ;i sint supuse acelora;i legi generalo ca ;i in ca,zul animalelor inferioarc'. Ornul s-n lntins mult pe
Selec!,ict naturald,.

ta\a pfmintului ;i tlcltuie sir, fi fost expus in tinrpul rnigraliunilor necontenite 63 la.cele mai variate conclilii. Locuitorii din lara Focului, Capul Bunei Speranfe ryi lllasmania intr-una din emisferc ;i clin regiunile arctice in cealalt[ trebuie si fi trecut prin multe clime ;i sfi,-ryi fi schirnbat moclul cle viafi cle multe ori inainte d.e a ajunge ta patriile lor prezente 6a. Primii stribuni ai omului trt'buitr sd, fi tins, ca toate celelalte animale, sir se inrnulfeasci, clincolo d.e mijloace,le lor rte intretinere; cle aceea ei trebuie s5, fi fost uneoli expu;i la r1 luptir petttru eristen![ ;i, ln consecinfir,, la legea inflexibilfl a selecfiei naturale. \-aria,t'iile folositoare d.e toate felurile trebuie sir fi fosb altfel pristrate, intimplirtor sau in rnocl obi;nlit, iar celc'cllunirt,oare eliniinate. Nu rnir refer la clevia!,ii stmcturtlle puternic pronunfate, care apirr rnrrnai Ia, lungi inten-ule rle tinrp, ci It simplcr cleosc'biri indivitlualt . $tim, rte exermplu, cir mu;chii miinilor ;i picioarelor noastrer care cle{,ermin5 capacitatr-:a noas[rI de mirycare, sint susceptibili, ca pi cei ai anitrralelor infer.ioruo ot, iir varic,ze neintrerupt. I)acir strd,mo;ii omului, locuintl iutr-o regilrne oarecare, rnai a,les intr-una ale c[rei conclilii elau in curs de rnoclificaret ar fi fost impilrlili in rlouit gmpuri egale, jum6tatea care trr fi conlinut toJi inclivizii cei rnai bine aclaptali prin capacitatea lor d.e mi;care pentru a-fi ci;tiga iutret,inerea sal pentru a se ap[ra, inclivizii acestei jumrit[fi ar fi qu_nraviefrYt- in rneclie intr-11 nunfir rnai rlrare ;1 ar fi procreat mai mulli clescendenf,i clesit cealaltir, jumii,ta,te rnai pu,tin inzestratit.
CiLeva observtrlii btute itt ltct's t scns, f itcute de \V. Stanley .Ievons, A l)ednction front I)utrttin's Tlteor11, 1,Nirlg1g", 1869, p. 231. 6a Latharn, I'Ian urul ltis X'Iiqratiorts, 1851, p. 1135. 65 ll-nii llurit' $i ]livart, itt lttcrarea lor Arrulomq ol
63

tlrc Lemuroirlca (,,'Lransact. Zoolog. Soc.", 1869,

I'ol. YII, p. 96-98), spun: ,,Uuii mu;chi sintetil de ncregul:tfi in distribu[irr lor, incit nu pot fi clasali in vreunul ditr

grupttrile rte ntai stts". Aceqti rnuqchi se tleosebesc chiar pe p{rlile opuse ale acelttiagi individ.

5-c.4{6

DESCENDENTA OIIULUT

Chiar in starea cea rnai inferioarii, in care ornul existir acultl, c-'l este a1itttarlul cel mai dominant care a aplrut vreodati pe p6nrint. El s-a intins mai rnult decit orice alti formti superinr organizatil ;i toate celelalte a1 ceclat ln l'a!,a lui. El ili datoreaz[ evident aceast[ imensi, superioritatc. faclltililor sale intelectuale, tnodului siru social de via![, care l-au fircut sa-;i ajute ;i sir,-qi apere .corporalt seutenii, precum ;i conforniatiei sale . hnportzrnta supremir a 'ace'stor caractere a fost dovt'clitfl de arbitrajul final aI luptei pentru existenfa. Facllt[file sa]e intelectuale au dezvoltat vorbirea ar:ticulata, ryi cle aceasta a'depinsmai *l9f progresul siu uitnitor. Dupd, cum obserr.ir dl. Chauircey \Vright uo, o analtzil psihologicti a. flcultirfii cle vorbire aratir cL pe'rttru cel rnai rnic progres chiar, itt aceastii privinfti, este nevoie de o capacitate mintala, mai rnare Oecit pentru cel mai lnare progres in orice alta, directie. El a inve.ntat ;i este capabil sL foloseascit tliferitt' trrnle, unelte, curse etc., cu care se apd,r[, omoard surl captareazd prad,a ryi i;i procurit hrana in alte feluri. Itrl a ficut plute ;i pirogi pentru pescuit sau pelltrtt a trece InareA spre insule fcrtile. invecinate. IJI a clescoperit ar,ta cle ir aprincic focul prin carc r5,cliicini dure ;i lenrnoase pot fi fricute- comestibilg, inr rirtlicini si it'r'buri otrirvitoare, inofensive'. Aceast[ clescopr-rire a fccului, probabil ce?r rnai_nlare descoperire f[,cut[ vreotlatir de om, afari de vorbire , d.at,eazd, dinaintea zorilor istorit'i. :\ceste ciiferite invenfii prin cale omul in starea cea mai primitivii a devenit atit cle superior sint rezultatele directe ale dezvoltiir.ii capacitalii sale tle obsewafie, a rnernoriei, curiozitlfii, imagina!,iei;i judecf,lii sale. De aceea tru pot inlelege cum se poate ca tll. \\rallace 6i s[ suslind, ci, ,,selecf,ia riltqralir nu a putut inzestra silbaticul clecit cu un creier pufin superior cefuii al lnei nr aimuf et'. Cu toate c[ facult[,file intelectuale si obiceiurile sociale ale omului slnt prinroldiale pentru ull llu trebuie s[ subestimiirn impoltantl, conformatiei cor., porale, clreia ii va fi consacrat restul acestui capitol, clezvoltarea faculld],ilor inte'lectuale pi sociale sau morale fiind cliscutate intr-un capitol llterior. Dupi cum va admite oricine a incercat sir invc'te tirrrplirria, nu este llcru ugor s[ loversti precis cu ciocanul. Pc'ntru a linti cu o piatrir atit cle exact ca un b[qtina; din Tara tle li'oc pentr'u a se ap[ra sau a ornorl piislr'i, e$tg necesar,fl ceu tnai clesfivirryitf incletrritlare irt actiunca corelatii a rnuschilor. miinii, bragllui, umlrului;i, in plus, utr fin sirn! tactil. Pentru a arunca o pizltlri sau o sufpa pi pentru rnulte alte actiuni, omul trebuie sd, se tini, solicl pe picioar.ele sale, ceea ce necesibti cle asLtmelrea perfecti, coadaptare a numc.ro;i murychi. S[ ciopleqti clintr-o bucatf de silex uuealta cea mai rudirnerntarl sau sli fasonezi d.intr.-un os
66 I-irnitcle selecIiei natnlalc',,,]iorth Anrelicltrr Iieview", octombrit' 1870. p. 295. 67 ,. Quarterll' Ileviel", aprilitr 1869, p. 392. :\cest

.ttlriccI t'ste rliscutat mai pe larg it Cottlribttliorts kt lhe 'I'lrcor'11 trf Nalura/ Selectiort, 1u70 a d-lui \Yallacc, in cale I rirrtt- lucriirilc la clu'c rll-illl.l refcli t rrir,i sint reprrblicatt'. l:ssar7 ttn JIort a fost cortrpelent cliticatir de cirtle prof.
tliirpru'itle, unul dintre cci rnai clistin;i zoologi clin }iulopa, Intr-urr irrticr.rl pnblicat in,,Bililiothdqrre IIniversellc" :rinit' 1870. Observalia citati in textul nleu va surprindc i)r olicine a citit renurnita lucraLe a lui \Ytrllace asupra

Tlrc Orioitt of Ilurnrur Ruces deducetl frrtn tlrc Tlrcory of Nnlrrra/ Seleclion, initial publica{ri in,,Anthropological llevieu"", lnai 186,1, p. CL\III. NLr 1,rot rczista tlc a nrr cita o obscrvafie foarte justir a lui Sir J. Lubbock (,,pt'eiristoric 'I'itncs" 1865, 11. tr79) tn lcgitrilir cu accr.istli lu(:r'arr,
Anr.r

o atribrrie Iidcea sclectiei nirturalc] firri rezr:l,\'e d-lui I)arn,in, cu toiltc cir. dupri cunl se ;tie, el a crnis ideea inclcpendent ;i a ltublicat-o in accla;i tirnp. cu toate ca llu ltr lceelrgi formulare.

lne cri rll. \\'allacc, cu un tlrzintcrres callctcrist ic,

MOD DE DRZVOL'TARE

.t9

o sulifa sau o cange de lepi irnplicir folosirea unei rniini clesir,vir;i1,e, deoarece tll. Schoolcraft, un cunoscd,tor foarte cornpetent 68, observd ci, cioplirea fragrnen-

omul prirnitiv practica o cliviziuue a, nruncii, fiecare om nu-si proclucea piopriite sale uneltcr dt' silex sau ol[r'ia grosolan[, ci anurnili indivrzi par si se fi clevol,al, unei aselnenr)?tr Inunci, prinfnd firi incloialii in schimb proilusul vin5torii. A.heologii sint convin;i cir un interval enorm de tiurp a trc,cut inainte ca sl,rlbunii noqtri sit st' fi gindit sd, ;lefuiascir, a;chii de silex pentru a le transforrna ln unelte rylefuitc'. ,lproape fflril indoiala, ci, utt animal asemlnirtol omului, avincl o rnin[ qi un brat suficient rle desavirSite pentru a zvirli o piatrl cu precizie sau sir, fzr,ct-r clin silex o unea,lt[ r'uditrtenta,rir, ar putea cu suficientti practicl, in ceea c]e privepte numai iscusintzr rnecatricd, sa, facir a,proape tot ce', poate face un orn civilizat. fn aceastfl privin,tl, confomralia miinii nu poate fi comparatf cu cea iu organelor vocale, cAl'e la uraitnufe seryesc pentru emiterea r1e-. cliverse strig[te-senrnal sau, ca la un antlrnit gen, de cadenle muzica,le I la om lnsii organe vocale foartcr asem[,n[,toare s-au aclaptat prin efe'ctele ereclitare ale folosirii pentru exprirnarea vorbirii articulate. Dacil privim acunt la ruclele cele rnai apropiate' ale omului, ;i deci la cei tnai buni reprezent,anfi ai st,riimoryilor: no;tri cei nai inclc'p[rtati, veclenr cir miinile cvadrunranelor sint construite rlupir acela;i model general ca ;i ale noastre, insi, sint tnai impelfc'ct adapta,te pentm cliverse utilizirri. ]Iiinilc' lol nu servt sc pentnr deplasare atit d.e bine ca picioarele unui ciine, clupi, cum se poate vedea la maintule ca cimpanzeul qi orangutanul, care merg pe marginile exterioare ale palmelor sau pe articulafiile clegetelor [indoite] 6*'. Totuqi, miinile lor sint :lclnrirabil aclaptate pentru ft se urca in copaci. lilaimulele se prirrcl cle rrlrnurile, subliri sau cle corzl cu policele d.intr-o parte ryi cu clegetele ;i palnra tle cealalti,, la fel cum facem ;i noi. Ele pot astfel cluce la guri, obiecte relzrtil' rnari, ca gltul unei sticle. Pavianii intorc pietrele ,si clezgroap[ rirdricinile cu ruiinile. Dle' a,puc[ nucile, insectele ryi alte obiectc mici cu policele opus clegetelor si flrti inrloiali cI tot a;a sctil; ouil 1i pui clin cuilluri rlt' pd,siiri. llainruJ,ele americarrc' loyesc portocalele sfi,lbatice de pe r?trnuri pin[, cc le ct'apd coajz-t,, iar apoi o RrI] cu rlegett'le ambelor rniini. in st,are salbaticl erle rleschicl fructe'le cu coaji tarc, spirigindn-ler cu piatra. Alte rnairnu,te cleschicl cochiliile de moluryte cu a,mbele police. Ele i;i extrag ghimpii;i lepii qi iqi cauti, una alteia parazitii cu degctele. Ele rostogolesc in jos sau arunc[, pietre spre clurymanii lor, totuqi sint neinderninatice in aceste cliverse acliuni Di, dupd, cum am vrizut eu insumi, sint eornplet incapabile s[ arllllce o piatr6 cu precizie. l)eoarece maimufele ,,a,puc[, obiectele in nrod neinderninatic", lmi palo pulin probabil cir, ,,un organ cle prehensiune mult nrai pufin specializat)) lc.'-ar fi servit ?0 tot atit cle bine ca miinile' lor d,e azi. I)in contra, nu vfid nici un nrotiv s5, mri lndoiesc cri miini mai perfect construiter le-ar fi fost d.e folosz cn contlifia ca ele s[ nu fi clevenit astfel rnai pufin apte s[ se cafere in copaci. Putc.nr b[nui cir
08

tt'lor cle piatr[ in cu,tit,e, virfuri de llnci sau de si,gefi dovecle;te abilitate exlraorclinarit, 'si practici, incleluugatt-r. Acc.ttsta s-a dovt'rlit in mare nriisuri, prin faptgl cd

Citat dt dl. l,arvson Tirit in lrrcrarea 12

l,q11t

of

citat ln acelali
0e ?0

setrs,

.Yafural Selectiort,,,l)ublin Quarterlr' .Ionrnal

of \tedical

Science" februarie 1869. Dr. I(eller este cle

nsetnenea

Owen, ilnatomg of Ilertebrales, vol. Ill, p. 71. ,,Quartrrly Revierv", aprilie 1869, p. 392.

DESCEI-IDENTA OilluLtr

llliltil atit de perfect[, ca a omului ar fi fost nefavorabild, pentru c[!5,rare, deoalece rnajoritatea maimulelor arboricole din lume, arlume Ateles rlin t\rnerica, Colobu,s clin Africtr, qi Hylobatrs clin :\sia,, sint sau fd,rti police sau rlergetele lor cle la picioare sint par!,ial concrescute, ill?t incit membrele lor sint, trtrrrsfot'rnal,ein sirnple cirlige de apucat ?1. TJe inclitt:i ce vreun reprezentant strirvechi din rnAr(r2r selic, a prinrttelor rl clevenit mai puf in arboricol, datoritl uttei rnotlifici,ri ln moclul cle pr()curat'e a rnijloacelor de trai sau a vreunei rnodificirri a condi,tiilor inconjuri,toal'e, rnod.ul lui obirynuit cle a progresa zrr fi fost schimbat, ;i astfel r1,r fi rlevenit rnai strist patruped sat bipetl. Pavianii frecye'nteazra regiuni deluroaser li stincoase, nu se crafilr.{, in copaci inalfi decit dc' r}evoie ?2 ;i au rlobindit mersul aproape ca al unui cline. Numai ornul A clevenit bipedl si crecl cI, ne putem da parfial seama curll:1, ajuns sir doblntleascil atituclirlea sa erect[, care constituie unul clintre caracterele sale cele tnai relnar'cAbile. Onrul nrl ar fi putut ajunge la pozr.rtt, sa d.oruirranti, rle ani in lunre friri, folosirea nfiuilol, cale sint atit cle aclmirabil aclaptate de a ac{iona cottforrn vointei sale. Sir O. Bell za insist[ c5, mlna supline.qte toate instrutrtentt'le ryi prin cotrcordanta, sa cu intelectul ii d[, clominalia universali. insf, cu greu ar fi putut miinile ;i bralele sir, rlevin[ clestul cle clesl,r.ir$ite pentru a produce ttllne sau a alunca cu precizie in tinti pietre pi sulife, atita, tirnp .cit erau folosite in rnod. obiqnuit pentru locomo,tie qi pentru suslincrrea intregii greut5li a corpului sau, dupir culn s-a observat mai sus, atita timp cit erau special adaptate pentru & se urca in copaci. :\semenea tratament brutal le-ar fi sllbit simlul tactil cle cAre clepinde in ma're m5sur[, intrebuintarea lor delicatir. Nurnai rlin uceste motive ar fi fost folositor omului sri devin[ bipecl; pentru multe acf,iuni este insti inclispensabil ca brafele ;i intreaga parte superioar[ a corpului sri fie litrere ;i in acest, scop el trebuie sd, se linri ferm pe picioarele sale. I'entru a ob{ine acest urare ayantaj, talpa, piciorului a devenit platd,, degetul cel mare d.e Ia picior s-a rnodificat in rnod deosebitr cu toate cei aceastzl a implicat pierdcrea aproalle complet5, it, capacititfii sale de prehensiune. Aceasta concorclii cu principiul diviziunii nruncii fi ziologice, caro predorninil in tot regnul atrirnal, c[ pe mlsuri, ce rniinile se perfecfionerlz?--r, pentm prehensiune picioarele se perfecliolleazi-L pentru susfinere ;i loconrotie. Totu;i, 1:r utfi sir,lbatici laba piciorului nu ;i-a pierclut courplet capacita'tezt, cle prehensiune, dupir, cum sr. y('de din motlul tle [r so eir!iira irr arbor'i ryi rle tr, o folosi ln alte f'eluri ?a. Dac[, pt'utnr orn cste ull Avantaj de a st,a solitl pe picioztrele sale ;i cle a avea rniinile;i bra,tele libere, lucru rle care nu ne putem indoi dupd, succesele sale t.xtrAol:cliuare in luptlr pentnr exishenfil, nu vi-rcl motivul pcntnr cAre nll &l' fi fost
o
?t Ll Ilglobctles syrtdttclglus, rlrrpi curtr alutii rlr.llrlr:le, tlouri rlirttre tlegetelc cle l:r picioarc rle obicei sinl" concrcscute qi, rlupir crrrn nxi inforrneazri cll. 13lytlr, a,sa eslc trneori ;i crr clegetcle rlc la picioalc l'a IL ctgilis, lar gi 1ettci.scu.s. (.olitbrts este strict arbolicol;i cxtrirolclinar rlc aciiv , [Jt'efun, 'l'hierlebett, t'ol. I, p. 5l)): nrr ;Liu insir dacir se r ir(rilri ntai birto det'iL sprciile grntrlilor inludil"e. \[cri tl notrit c'ir laltele picioarclor lenelilor, celt' mai al'lroricoltl :-lninralc tlin lurne, seanr{nii uinritor cu ull cillig.

l'lv IIttnd c i <'., .,Bridgervritcr' 'f rcat isc", 1 833, p. 38 lleckcl al'e o cxcelenta tliscrrIir asupra stacliilor prirr carer omtrl a dcvrrrriL bipecl : .\'alrirliclrc Scltopfurtgsqesclriclte 1titi8, 1r. 507. Dr. Biichncr' (Ootrfdrettce.s sur la lhioric Darruiniertne, 1869, p. 135) I prczentrrt cazuli
?a

7:t

burrc <le folosilc a labei piciolului ca organ prehensil, gi ll sclis rlc lscnreneir despre rlezvolLalca maintu!elor supe-

de

'-r Brehln, 7'hierlelten.

r'ol. [, p.

f30.

tioare, la cule l]l-Alll referit iu palagrirfrrl rrltnitor; vezi asenrenea Orvcn (Anatom11 of Ilerlebrales, vol. I I I, 1t. 71) asuprit aceslrri rlin rrrml suhiect.

MOD DE DEZVOLTARE

avantajos pelttru str'[mosii onrului s5, devinS, d.in ce in ee mai erecli sau rnai biprzi. -r\stfel, ei ar fi fost nrai in mtisnrfl s[, so apere cu pietre ;i rni,ciuci, s[-;i atace praclrr sau sd,-qi procurc in vlcun alt fel hrana. Inclivizii cei mai bint,'f[culi ar fi reu;it cu timpul ccl nrrti bine si ar fi supravieluit in numirr mai ula,re. I)aciL gorilzr ;i citer-a forme inruditc ar fi clispeirut, s-a,r fi putut afirma cu multi, tiuie ;i sc. par'(l cu drcptate cil un anirnal nu ar fi putut sil se transformt,trepfat tlin cvadruped irr bipecl, cleoarece toti indir.izii in stare intermectiari ar fi fost extrern cle neadapta!'i la rners. $tirn insl (ryi tneritir intr-ad"ev5r sri reflectiim 1:r uccasta,) c[ inuirnutele antropornorfo sint acrum cle fapt in stare interrnediarir si nirneni nu se ind,oie;tc cir, fur getrerzrl clc sitrt binc nclaptatc l:r condifiilc lor c1e viatit. lstfel, gorila alezlrgr-r, Iegininilu-se greoi 616r pe o parte pe alta, clar de obicei urnbli, sprijinindu-scr pe rniinile lncloite. Mairnutele cu brafe lurrgi sc folosesc uneori rk: brale ca cle clrje, arnncinclu-qi corpul inaintci intre ele, iar unii Hylobates, f5,ra, sir fi fost invffaf,i, pot merge sau fugi in douir picioai'e clestul cle repeclc l totusi ci sc rni;cr"l nelnclr'miltatic ;i cu ruai pu!,inir siguranfii clcclt omul. \reclem pe scurt, la maimufele actualer ulr fel c1e rners interrnediar intre cel cle pa,truped ;i ccl de bipecl I ins[, clupi cunl irrsistir lrlr cunoscirtor irnpar',tinlru, mairnufc.le a,ntroponlorfe se apropie stnrctur:al mai mult dc tipul biped. clecit de cel patruped. Pe m[surii c(] strirrnoryii omului au clobinclit o pozilie tot r]]ai vr,r'ticali, c,u trtiinile ;i bra,fele din ce in co mai nroclificate pcntru prehcnsiurro ryi pc'ntnr alto scopuri, cu labelt, picioarelor;i picioarele transforrnate in acclarri tirnp pentru suslinere solidd ryi pentm mers, alte nesfir;ite modificirri structulale trebuic sit, fi devenit necesare. Pel'rrisul a trebuit sil se Lif,eascf,, coloana vertebralir, sd, ,,\(' a,rcuia,scir, intr-un fol dcosebit, iar capul sli sc fixezeintr-o pozilie schirnbatfi,toatc acestrl rnotlific6ri liiud realizate lrl om. Prof. Schaaffhausen?6 sus!,,inc cii a,pofizele ma,stoiclic.tto puternicc a,lt' craniului uman sint rezultatul pozilioi salo erecte I acestel apofizo lipsesc ln oril,ngutan, cimpa,nzeu etc. pi sint nrai rnici l:l' gorilzi dccit la, om. Diferite a,11,e sl,ructuri cAl'c par in le'gilturil cn pozitin r.erticall aonrnlui ar putea fi acliugatc aici. Este forlrte grcu dc a hottiri irr ce urfsurii aceste rnoclificf,,ri corelal t' sint rezultatul selec.t,iei naturale ;i in cc lnl,surii fcrle sint] efectelcr trreclitar('alt,folosirii sporite a auuruitol'orgalle sau a, acliunii unui organasupra a.ltuia. F[,rd, incloialii cri aceste rnijloace cle rnodificare colaboreaz[ d-eseoli : astfel, atuuci cind anurni!,i nru;chi ;i orestele oaselor la care sint inseraf,i se nrirescprin folosire continui,, aceast,a dovecleryte cL annmito acf,iuni sint executate iu rnocl obirysupravietr.riascii in rruml,r rnai n]are. Folosirea liberir n bralelor ;i miinilor, partial caazt-r,,;i pa,r'J,ial e{t,ctul pozitiei verticale a onrului, pare szi fi c1us, in urocl indir:ect, la alte modific[r'i structurale. Strd,mogii primitivi nrasculi ai onrului erau probabil prevflzrr\i, t1upi, crllrr s-u] ardtab mai sus, cn caninii rnari, lnsd', d.eoarece ei au dobindit treptat obiceiul c1e a folosi pietre, mLciuci si alte arme pentru a se lupta cu duryma,nii sau rivalii Ior, ei vor fi folosit d,in cc ln cc mai pulin rnanclibulele ryi clinfii. in aces t caz, r]rantlibulele inrprcuni cu clinlii se vor fi reclus ca d"inrerrsilrlle, tlupl currr putem fi

nuit ;i trebuic ,sai fie folositoare. Deci inclivizii carc lc' executir cel tnai bine vrlr
tincle

s[

Prof. Bloca, Lct Cortstittttion Lles uertibres cctudales, logical Revierv", octourblie 1868, p. .128. Orven ('lttrdomg ,,T,ir Rcvtrc cl'AnLhropologie", 1872, p.26 (extlas). of 1/ertebrriles, 1866, vol. II, p.551) tlespre apofizele ?" On the Primi.tiue F-orm of tlrc S/iufl, in ,,.,\nLhropo- mastoitlicne la tntrinrulcle sttpct'ioitrc.

?5

DESCENDEIVTA OMULUI

tlproape siguri clin nenumiratele cazuri ana,loge. intr-un capitol yiitor \rom intllni tln caz indeaproape paralel privind reducerea sau clispar:itia completir a calinilol. la rumegS,toarele mascule, in legilturl, sr-' parer c[ t].ezvoltar.ea coar.lelor lor. iar. la cai in legitur[ cu obiceiu] lol rlt a folosi in lupt5, incisivii si copitele. ' Dupd cum a,u insistat Riitirneyer?7 si altii, la maimulele antropomorfe a,dulte eftlctul marii clezvoltriri a rnuqchilor rnandibulari asupra craniului il face s[ se deosebeascii atit c1e mult qi in atitea privinle de cel al omului, d"ind acestor alirlalcr r,) fizionomie realmente insp[imint5toare. I)e aceea, pe mdsurii ce manclillrlele ;i clin,tii strd,mo;ilor omului s-au micryorat treptat ca dirnensiune, craninl aclult a ajuns si, semene clin ce in ce mai mult cu cel al omului actual. Dupd, cum 1roln vedea ulter:ior, o reclucere rnare a caninilor la masculi ar influenfa prin ereclitate aproape sigur dinfii fernelelor. Pc rnitsurft ce diferitele facultd,fi mintale s-au dezvoltat treptat, este apr.oape sigur c[ s-a mI,rit creierul. Presupun c[ nimeni nu se indoic'qte cd marea pr6por1,-ie a creierului ornului flln de corpul sriu, comparatl cu aceearyi proportie la gorith, szl,tt oratlgutan, este indeap-roape legatri tle facultrilile sale rnintale 'slperioare. ,\m int'ilnit fapte strict analoge Ia itrsecte, intrucit lrr, furnici ga,nglionii ierebrali sint t1e clirnensiuni extraordinare, iar la toate hinrenoptereh acelti ganglioni sint' c1e rnulte ori mai mari decit la ortlinele mtri pulin inteligente, ca la c,il"optete 78. Pe de alti, parte, nimeni nu iqi inchipuie cai intelectul oric5,ror d.oud, anjmale sau oricflror cloi oameni poate fi apreciat precis clupfl volumul craniului lot. Fste sigur cd, o activitate mintali, extraordinard poate t,,xista la 1n volum absolut extrenr de mic dc substanfd, nervoasir : sint astfel bine cunoscute instinctc-'le uimitor de lariate, capacit[,tile rnintale qi inclinaliile furnicilor, toturyiganglionii lor cerebrali nu sint nici cit un sfert din geimii,Lia uirui ac mic. Diri acest pirlct d"e veclere creiernl unei furnici este unul clintre cei mai rninunali atorni de substanJ,d, rlin lume, poate chiar mai mult clecit creierul unui om. Pilrerea c[ la om r-'xist[ un raport oarecum strins intre climensiultea r-,r.eierului ,si dezvoltarea facult5,filor intelectuale este sprijinit[ de compara,tia clintrg craniile sllbaticilor _ryi alet l'aselor civilizater ale popoarelor antice ;i'ale celor mod.erruel si, prin analogie, clt intreaga serie a vertebratelor. Dr. f. Barnarcl Davis a, rloveclit tn, prin numeroasc m5,surd,tori executate cu grij5, cir mecliacapacitifii internc a craniului la europeni ester cle 1572,52 cml,la aniericani cle 1459,8roit, la asia,tici c1e I 127,3 cnl3, ia,r la, australieni cle num ai 1332,1 cm3. Prof. Broca 80 tr, constatat ch craniile din secolul al noudsprezecelea din lnormintele pariziene erau mai mari decit cele clin cavourile clin secolul al doisprezecelea, in proporlie cle 1, 484 la 1 426 si cti climensiunea mi,rit[, determinatS, prin m5sur[rtori, era exclu.siv lil pa,rtt-'a frontal[ a craniului - secliul facult6lilor intelectuale. Prichard" este convins cii locuitorii actuali ai llarii Britanii au ,,capacitatea craniani, rnult rnai cuprinzdtoarct' decit vechii locuitori.
77 f)ie Gre.nzen tler 7'hie nut:It, eine Betrucltluttq lu f)urnin's Lehre, 186tt, p.51. ?8 Drrjardin, ,r;\nrtalt-rs dt's Sc. Nat. ". strria a 3-a. l<tolog., 1850, vol. XI\r, p. 20ii. Vezi de asernenea dl.

gnnglionii ccrcbrali de I;orntir:a rufa.

?0

Lt-rrvne. Attntomg

p.

.1.

Iriul

nrrrrr

unrl Phgs. oI the ]IusctL uorttitoria, 1870, dl. l.r. Darrvin a disecirt lrentru rnirrc

.L.s Silectiotts, lt. P. Broca, ,,Revut: d,Anthr.opologies", 1873: vc'zi de aselnenla <lupi curn cste citat ln Leclures ort fuIan, Vogt. (trad. engkrz[), 1864, p. 88 gi 90. Pricharcf, Pltys. Hist. of IIanl;ind, 1888, vol. I, p. 1305.

80

,,Irhilosophical 'I'ransactiolts',, 1869, p. J1S.

MOD Dtr DEZVOLTARE

Trebuie toturyi arlmis cL unele crattii cle o vcchime foarte lnale, cracelebtul cr:rniu cle l{eanderthal, sint bine rlezvoltate ;i cuprinzritoaro 81. in leg[,tur[ cu animalelc infelii;lrle , dl. E. Lartet 82, comparind craniile inailiferelor l,t'rtiare cu alc cc.lor recentc apartinirrrl aceloralsi grupuri, a ajurts la couciuzia rt'tttzlrca'billi cei in general cleierul este mai mAre ;i circumvoluliile mai complere la forrnelc mrti lecente. Pe tle altri p:rrte, am ariltatss cil la iepurii domestici creierul este reclus consiclera,bil ca r-olum in conlp?lralie cu cel al iepurelui de cirnp sau d.e vizuinl, ceerl ce sr] poate atribui falitului cri primii au fcist tinufi in captivitat,er strictl tinp clc niulte genela,tii, a,1a cir nu si-au exercitat dccit pu!in intc'icctulo instinctt'le, sinr{,urile ryi riri;ci,rile voluritare. Grcutat,en trt.ptart crescindii tr creierului ;i crzluiului la olll tlc,buie sit fi inflrrt'uf at sinr{it,ol clc;rvoltarca coloautli vertebrale, rnai ales in timp ce clobinclt':r sta,liunea r,'erticaLi. Pc cincl aceasl,ir, schirnbare de pozif,ic a\rea loc. presiunea interrrrii a creicrului trebuie sir fi influelrf,,at cle ascmenea fornla crtlniului, cleoarcce mtilte fapte a,ratir. cit cle u,:or r.-stt astfel influenf.'at cratriul. Etnologii sint cle piirerer ci, el estc moclificat r1c fr:lul L-'rrgtinului in ca,re tlorrn copiii. Spasme musculare obirynuite ;i o cicatrice c1<,' la o al'surri gravei au nrod.ificat permanent oasele facia,lc. La persoanc'le tincle al oeiror cnp s-a fixat intr-o parte sau pe spat,e datoritiiunei boli, unul clin ceri cloi ochi ryi-a schirnbzrt pozifia, iar forma craniului s-a nrorljficttt prin prcsiurroa, ox{'r'citatir, pe cit sr, pal'e, cle creier intr-o rrouri clireclic s4. i\tn errltttt cI la icpurii cu Ltrechi lungi, o clurzir chjal atit tle treinsemnatir ca aceca c5, tltla dintle urechi este pleorytitir trtige inainte apro?rpe toate oa,sele din acea parte a, craniului. arya incit oasele clc, pe partea opusir nu mai corespund exact. In sfir[it, clacir d.iuiensiunea gerrelall a vreuuui zrtrirnal oarecarc s-Ar rniiri sau ar sc[clea consiclerabil, fiir:i tr'reo niccljficiue a facultfl]ilor mintale, sau claci, faculti,file rnintale ilr crr,lte sau ar scirrlea mult firrir rrreo motlificarc iIr tlimcnsiunea corpului, forma ci'aniului ar fi a,proapc sigui' rnoclificatir. I)ed.uc aceaste dirr ollservnliile rurele pe icpuri d"ornestici, clin cft]'c unii an rlevenit mult mai ntztri clecit anitttzrlul s:ilbatic, pe cincl alf,ii au pl,st,rat aproape aceearyi climcnsiurrc, itrs[ irr arnbelc cazuri cr.eier:ul s-a reclus ntult falii, c1e dirrrrnsiuut':l colpului. Or', la irrceput arn fost foarte surprius s[ oonstat cii lrr to!i acrsti iepuri craniul s-tr alungit sau aclevenitdolicocefal I cle excmplu, clirr clouil ci'anii tk' npt'orrpe acoea;i liilime, unul, al unui iepure s[lbatic, ,..si celilalt, cle ]a urtul rna,re dontestic, primul era lung de 8,9 crn, i:rr ull,imul cle 10,9 cm 85. Una clin cleosebir:ile celc tnai proltunlatc dintre difcril,e rase c1e oamcni este cir la uncle claniul este alungit, iar la altek' rotttltjit' ; aici explicalia
81

ht intet'csatrtrtl ai'ticol lit cat'c toctttlti trc-atrt t'tfc-

oltsertal llt: l"ttttrir tlt'clltaLe cti la ttaIittttilc civilizate capacitatca rur.'tlie a crtutiltlrti tt'ebttic sir fi scirzut prin cotlservat'trtt rttttti trttlnlir cotrsirlct'allil tlt' irttlivizi stabi la tnintc si colp, cal'e tir fi tost clirninat,i t'ailitl itt

ril,

1trof. Rrot:a a

stare sirlbaLic:i. tre cle alLir parLe, itr cazttl stilbalicilot' ttlctlia

irrclucle nttmai indivizii mtti caltallili, carc tltt fost itr slitrc sii sttpravie{ttiaseir irr condiIii dc via{ti extt'ctn cltr tlttrc'

Broca cxplicir astfel fapttrl altftl itrcxltlitrallil crt capacitatca ct'auitutti tnedic a stt'rivt'chilol trogloclil,i din I-ozdre cstc ntai marc d(rcit. ce:l a ft'trtrcezttltti ttcLttl'tl.
82 Comples rendns rles Sciences etc., iunie 186ii. 83 The Variation of AnintcLls rtttd Plctrtts ttruler Dttrnes'

lictrliort, \'ol. I, 1r. l2l -l'29. 8a Scltaaffhaustrn tlit, tlupir llltittrcrtllaclt ;i llttsclt, cirzrrrilt' dt' spasrne gi cicatlice in ,,Atrtltt'o1;olog. Ilevie tv", tutrLonrblic 1868, p. -120. Dr'. .Jai'rok[ (,,Autltt'opelsgirr". 1808, p. 115 li 11ti) indicir, clttpi Ctrittpcl si tiirt proltriik: sulc obselvlrlii. c'rzrrri cle ltrr,rclificaLe a cranittltti tlitr fapLul cI caltul trstc fixitt itrtr-o ltozi{i,.r anolnrzrli. lil ct''.ld,-' cI la artttitriLe nresirlii, ca tltl cxctnpltt lit ciztttat'i, ilt t:ttre capul estrr aplecat tltr obicei inainte, ft'utrt.ea tlcvine tnai

loLunjiti ;i rnai
85 \turiulioir

lrroclrritreutit. trLc., vol. I, p. 117, tlcsllrt: aluugit'ea cltrrriului : p. 1 19, tlcrsltrtr r:fcctttl critclct'ii tttlt'i urechi.

rtf ^lnimals

DESC'ENDENTA OMULUI

sugerat6 d.e cazul iepurilor poate fi valabil[, d.eoarece Welcker corrstatir cL ,,oiltnenii scunzi tincl mai mult spre brahicefalie, iar oamenii irralti spire dolicocefa.lie ,tu i oamenii inalli pot fi comparali cu iepul'ii c1l corpril mai marct ;i rnai lung, care to{,i au cranii alungite sau slnt dolicocefali. I)in aceste c'liferite fapte putem infelcge, intr-o anumitir rrrirsurl, cd,ile prin care d"imc.nsiunea mare qi forma mai mult sau mai pulin rotunjitil, a craniului au fost clobinclite de om, acestea fiind caracter:e prin excelentS, cleosebitc ale ornului in comparalie cu animalele inferioare. O altfl cleosebire pronunlatzi dintre onr si arrirnalerle iuferioare e"st(, pielt'a sa rrudti. Balenele ;i tlelfinii (Cetaeea), clugongii (r\irenia) ryi hipopotarnii siut ;i ei nuzi I aceasta poate si, le fie rle folos pentru a aluneca prin apir, qi nici ltu constituievreun incotwenient prin pierclerezl dr-' cilclurri cleoarece, locuind regiuni mai reci, aceste speeii sint protejate printr-ulr strat cle grisimc' cAre servelte aceluiaryi scop ca blanzr focilor ryi a vidrc'lor. Elefanlii ryi rinocerii sint, aproap(. unzi si, rleoarece anurnite speeii d,ispl,rute, cttre mai inaintc. trriiau tntr-un clirnat a,rctic, crarr acoperitc-' ctt linfl sau p[r lung, s-Ar p[rea ciu speciile actua,le ale a,inbc.lor genuri pi-au piertlut inveliyul pilos prin expunere Ia cildurir. Aceasta pale nrai probabil, d"eoarece in fndia elc.fzrnfii care tr[iesc in regiuni inaltc ;i ricoroase sint mai pii,ro,liaz cleclt cei clin ;es. Putem zrstfel d.edue,e eh, omul si-a pierdut pirnrl rle pe corp prin faptul cil inif,ial el :r, locuit in vreo regiune tropicrrlir ? Iraptul cij., pzinrl il fost pirstrat,, mai ales la sexul masculin, pc piept ;i obra,z, iar la arnbele sexe la ioncliuneAeelor patru rncmbre cu trunehiul, favorizeazil aceast[ clctluctie, in baza presupllnerii cil, pirrul clc pe corp zt fost pierdut inaitrtc ca omul s[ fi ciobintlit pozil,ia verticall, cleoarecc pirrf,ile care pistrerazil c:t'l mai mult pirr al fi fosl; atunci o(,le rneli aplrate de cir,ldllrit soarelui. Crerytetul capului prezintf totusi o t,xccpfie curioasri,, dcoarccc el trebuie sit, fi fost intotdeauna una clin pirrf,ile et'le mai oxtr)use, ;i totu;i cstr: acoperrit cu pirr des. I,'aptul insir, cI ceilalti reprezentanfi ai orclinuhii prirna,t,clor, cd,ruia ii apartine ryi omul, crr toate ci lccuicsc in clivel'se rcgiuni calcle, sintbogal, acoperiti cu pirr ln getreral rnai cles pc supra,fala supcrioaril 88, r'ste contrerriu presupunerii cL pielea omului a devenit nuclir prin acfiunta sonrelui. IJt. Bclt este d.e p[rere 8e cI, la tropice t'ste un ayantaj ca omu] s[ fie fiirir prir: pe colp, cleoarece el este astfel itr rnisur5, sd se elibereze de rnullimea clc cI,pu;e (acari) pi alf,i parazifi, de care el este deseori infestat ,si care uneori provoac[ ulceraf,ie. Bste incloielnic cil acest neajuns este destul c1e maro irentnr a tluce Ia dezgoliretr, corpului prin selecfie na,tural[, deoarece nici unul din patrrrpeclele car.e locniesc la tropice llu au dobindit, dup5, cite;tiu, vreun miiloc specializat, c\e a, scirpa cle aceryti duqmatti. I)upir, pflrerea lnea, ipoteza cea rnai plobabil5, este ch omul, sau trrui clegrabfl, in primul rlnd, femela, s-a tlezgolit clc pirr clin motive cle orna86 Citert

tle Schaafflrarrscn in ,,,\ntlrrolrolog. lievie\r"',

octornbric 1868, p. ,119. 8? Ottctt, Antrtotnrl rrf \tcrlebrut+'s. vol. I I I, p. ti I !f . 88 Isiclore Geoffro-v Saint.-IIiluire ollscrvl (l1isl. Nal. Ginirale, vol. II, p. 215-217) c[ la onr capul cstc acoperit cu pril lung qi ci suprrrfetele superioarc alc mairnu-

lar gorilir 80

.\'trl. rfes )Iturtntiftres, 1851, r-ol. I, p. 28) alirntti in-s[ cit prilul cstc nrai lal'pc spaLc, rutcle es[c parIial

intlepirrtaL prin irccalc, rJccit pc suplateIt:lc inft'r'ioarc.

TIn Xttltaulist

irt. \'icurar1u.u,

187I, p. 20[.]. Pentnr

felor qi alc altor urarnifert sitrl nrai rlens rrcopeliLe

suprafelele inferioale. Acest lucru
obsert.at. dc

deciL

ciIrc

cliverqi

a fost rlL) asenlcllerr autoli. l)r'of. P. (]ert'itis (IIisl.

o oarecar(- corrl'irruare a ipotezei cl-lui Rclt, 1_rot cita l)alsiljrrl urnritor tlin Sir' \Y. Denison (\'urieties of Itice-Ilegil Life, 1u70, vol. I. p. 110). Sc ltalrr cir c un obicei la

irustralierri drr a-qi itrrlc pirnrl utunci cinrl parazi fii ricvin
supirirLori.

MOD DIi DT,ZVOL'I'ARB

nrent,afic, clupit, cum \rom vedea, in legd,turi, cu seleclia_ sexual5, qi, ln conformitate cu rlceast5, ipbtezra, nu este surprinzd,tor faptul c[, otnul se deosebeqte atit clemult prin pllozihabe tle l,oate celelalte primate, deoarece caractere d.oblndite prin selecfia sexualfl se deosebesc deseori intr-un grad. extraorclinar la forrne ind"eaproape inruclite. Dupri o pd,rere indeobryte rdspindit5, lipsa cozrr este un caracter care il distirrge po om I deoarece insd, la maimufele care se apropie cel mai rnult de el acest organ lipseryte, disparilia lui nu se referd exclusiv la om. I)eseori coad.a se deoseberyle in mod remarcabil ca lungime in cadrul aceluizr;i gen: astfe'I, launele spcrcii cle macac ea este mai lungfi, decit intregul corp si estc formatir, din doud,zeci ryi patru cle vertebre, la altele ea const[ d,intr-un ciot, tle-abia vizibil, confinind doa,r trei sau patru vertebrc. La unele specii de paviani vertebrele cozrv sint in num[r cle iloui,zeciqicinci, pe clnd" la mand"ril nu existfi, tleclt zec,e vertebre caudale foarte mici, pipernicite sau, dupi,, Cuvier e0, uneori numai cinci. Lungil, sau scurt5,, coada se sub{,iazd, aproape intotd"eauna spre virf , ceca ce presupun cL rezult[ din atrofierea nrurychilor terminali, impreu{ .o artereler si nervii lor, car) prin ngfolosire cluc la atrofierea oaselcr terminale. In prczent insir, nu se poate da irici o erplicalie marii cliversit5,li, care apare cleseori in lunginrea cozti. Aici ins[, ne ocupirn niai ales de cornpleta disparilie externd, a coz7t. Prof. Broca a ar[tat r,ece,it e1 ci, la toate patrupeclele coada const5, tlin clouzi por'!iuni, it generill sepir,rate nt't iutre ele; partea ltazall consl,it, din vertcbre, mai rtiult sall lrlai pu,tin pei.fect canelat,e si prer,fzutr. cu npofize, ca, vertebrelc ol,riqnuitcr Po cincl cele ale potliunii terminale nu sint carrerlate, sirrt ilprr)rrpc firlil u,pofizo si cltt-a,bia, sea,rruinil, in vertebrclr, adevd,rate. Cu toate c6 rru este r.izibilir, cliu ext,erior, coacla, t'storealrnonl,e prezeutir la onr ryi la, rnaintu!,ele antropornorfc ;i este alcir,tuifir ltl anrlrii dupir oiact a cela;i rnoclel. in por{,iunea term jnalir, vcrt t'blclc cartr cttttst il,ttit' os ,oir,,y* sint cornplet ruclimerntaic, iiind rnult recluse crt tlimensiuno ryi nurniltr. in pori,ionea b:r,znli'r,, vertebrele sint, cle asernenea puf,ine la numtir, sint solid ultit;e intrn ele ;i sint opritc iu clezvoltarea lor; ins:i au rlevt'nit mttlt tnai latc ;i mai platc clr'cit r.ertebiele corespunz5,toare de la cozilc altor unimale, elc constituitt<l co.rn (i{, prof. Broca numefte vertebrc sacrale accesot'ii. Acestea tttl iurpoltanll funcfional[,, suslitrlncl in alt fel lr,nuniit,e organe intelne; ryi rygciificllrera ]or estc clirect legail clti pozifia verticaLi sarr scimiverticalfi, a omului;i il uraimulelor a,nt,ropornorfe. ;\ceastir, concluzieestc'rnaidemni,cle increclt'tt), cleoarecc llrocR, aMea lrai inainte 1n alt punct clevedere, pe care acuml-a,pd,rirsit.De ac,eear rntrclifical'eit, vc'rteibrelor caud.ale bazale la, om ryi la nraimulelc supc-'rioare s-a realizttt' pttilte clirect suu inclirect, prin selec!it' ttaturtt,lii,. Ce pltem c,are spune despre vertebrckr rutlirnotttare si vitliabile a,le pol'!,itrrrii t,c.rminale' a cor,li formind. os coccl.ix:? O ideo care a fost cleseori, ryi va rna,i fi firrzi ipdoia}i, rid.iculrzath, Anume cri frecarezr a,r'e o leglturii, r;arecare cu clisparilia por,tiunii exterioare a cozri, nu este atit de riclicrilti dupi cnnl parl-) la primaveclere. trr.'And.erson e2 afirmd, c[ coad,a extrem cle scurti, de lfae&cus brunnett's este forrnatir, clin unspltezece vertebre, inclusiv cele ba,zale. Yirful ct)'I'rr cste foniital, tlitt cou,ine vertebre, apoi urnrc,azl cittci vet'tt'lllt't'uti,itt:etttarr', ati1, teldozrne qi
el ,,ltevue tl',\ntltrol-rologic". 1ti72 ; I'ct (lttttstiltrlirtrt llivarL ,,Ploc. Zoolog. Soc.", 1865, p. ir62 5i 563. Dr'. J. Il. (iral', CnI. Brit. IItts.: SA'e1e- tles 1/ertibres ccrttdcLles. e2,,PIoC. Zoolog-. Soc.", 1872, p' 210' lrtrts. Ott'ett, .ltttilrttttrl ,,f I:erlebrates, vol. II, p. il17. (icrrfl'ro1' Saint-FIilailc. 11i.st. Nttl. 6rirt., v<,r1. lI, p. 2l'1.
g0

""

Dl. St.

Gcorgtr

DESCENDENTA OMULUI

rlt'mici incit impreun[ nu dep[qesc 0.375 om, fiiu.d permAne'nt incloite intr-o palte itr fortnir cle cirlig. Partea liberl, a cozii, ceva tnai lungil de 2,5 cnr, l]u cuprinde tleoit alte patru vertebre mici. Aceasti, coadf,, scurt5, este purtatd, in sus, ins5, aprosirnativ un sfert clin lungimea ei totalfl este ind.oitd, sprc stinga ; ,*i aceastir parte terminald, care includ.e por,tiunea in form6 de cirlig serve;te s[, umple intervaltrl rlintre por!,iunea divergentd, superioilrd, a calozitratilor, aDa incit animalul yzr,clcr pe ea pi astfel ea d.evine aspr5, ,si batd,torit5,. Dr. Anclerson incheie astfel observatiile sale: ,,Aceste fa,pte imi par s5, aibi, numai o singurir, explicalie: clin caltza dimensiunii mici, aceastl, coadd, incomod.eazil maimula cincl ;ade jos ,1i cleseori ea este plasatd, sub animal cind se aflir, in aceast5, pozifie. Din faptul ci nu se (,xtinde dincolo d.e extremitatea protuberan,telor fesiere, rezultS, probabil cir, inifial coada era lndoitii, ryi animalul o aqeza irr intervalul clintre calozitrafi, pentru nu ^ fi presat5, intre ele ;i sol ; cu timpul aceastri curburd, a clevenit permanentf,,, adaptind.u-se la pozi,tia cle ryeclere a anirnaluluitt. inaceste concli!,ii nu este surprinzil,tor cL suprafa!,a cozli a d.er.err.it u,spri, li bfltritoritd,, iar clr. ]Iurie nt, cale a observat cu grijL aceastil sper:ie in Gri,dina zoologic[,, precurn 1i alte trei forrne incleaproape inruclite cu cozi puf,in mai lungi, spune cir atunci cind un anirnal ;ade jos coacla este aruncat5, neap5,ra,t intr-o parte a ryezutului qi prin urnlare ridicina ei este expusfl, sd, fie frecatir, sau roasd, indiferent cle lungimea cozri. I)eoarece arrem acunr dovezi c[ mutil5,rile prod,uc uneoli lrn efect ered"itar ea, este probabil cil la rnainru,tele cu coada scurt'il, pA,rttrA procrninr,ntir, a cozii, fiind funcf.,ional inutilir, s5, fi tlevenit clupi, multe gtrneralii ruclirne'rrtar:[, $i deformatii, prin faptul cir este frecatL ryi roas5, in mod. continuu. Vedem cra la Macueus brun,ncus partea proeminent,i, trste in acea,sti, sta,re ryi absolut atlofiath, la .lI. ceaudattL,s ;i la mai multe dintre maimu!elr', superioare. ,\poi, in sfirpit, in rn[sura in care putenr aprc,ci:-r, coada a tlispd,rut la orn ;i la rna,imufele a,ntroponlorfe clatoritir fapt'ului cri por(iunea tt'rminalf,, a fost v5,t5,rnatd, plin frecare tirnp inclelungat, porf,iuneabazalS, inclusil in ba,r,itt
fiirrcl reclusd,
ryi

modiflca,t,I, pentru

a,

corespuncle pozi,tiei verticale sau semiverticalc.

lI-arn sl,rircluit aculn sd, arlt cii, uuelc dintre caractclclc ccle nrai djstinctive itle ornului iru fost, foarte probabil dobirrtlite fie d.irect sau, rna,i obirynuit, indilect, prin selecfie naturalit,. Trerbuie' s5, avem in vcdere cd, nu au putut fi dobinclitc in acest, fel rnor.lificlrile de structurS, sau constituJ,ier care nu sint de folos organisrnului pentm n,-l adapta la moclul sI,u tle via,til, la, hrana pe care o consutlrir sau la condiliile lnconjurltoarc. Nu trebuie totuqi szi fiur prea siguri in a clecid"e cal'o inodi{i:iri sint folositoarcr fiecirei fiinle; ar trebui s[, ne reamintim clt cle pufin ;tinr lespre utilitatea multor organe sau clespre moclificririlc singelui sau !esuturilor 3are ar putea servi la adaptarea organismului la o climfl nou[, sau la noi feluri de u'elnti. De asemenea nu trebuie sir, uiti,m principiul corela{,iei prin crtrl'e, clupl Irrm a artitnt Isid.ore Geoffroy, in cazul ornului r:rulte clevialii structurale bizare
el lli lr.:lcr la obsclvatiilr doctorului fJros-n-Siquartl
t.,-r

0r ,,I'rotr. Zr-rolog. Soc.", 1872,

p.

78(i.

pril cfcctului transnris al unei operalii care a provocul

rpilcirsit la cob:ti

;i de ascrnenea mai recent asupra rrfec,tlrir analoge a secfionirii nervului simpatic la git. Voi tvr'a ultcriol ocazia sd rni refcr la cazul interrrsant. al

lor rectricc. '\supra vol. II, p. 22-21.

rl-lui Salvin iu legirtuLii cu efcctele aparcnt nro;tcniLe alc p:is[rilor rno[-nrot, care i;i rup cu ciocrrl balbii lrropriilor
subicrctului general vezi clc ascrnenea The Vuricilion of 'lnirna/.s und Planls under Domesttcttliort,

IVIOD

DE DEZVOLTARE

ir7

sint legate intre ele. Ind.ependent cle corelatie, o nlotlificare la unul dintre orgauo cluce cleseori, prin folosirea sporit[, sau redusfl :t :lltor organe, lil a,lte rnodifielri de naturd, cu totul nearyteptat[. Este d.e a$emenea bine sX, reflectl,rn asupra unor astfel cle fapte, cum sint cregterea uimitoare ft galelor pe planl,e, prorrocatd, de otrava unei insecte, gi schiinbarea remarcabil[ de colorit la penajul papagalului atunci cincl este hrd,nit cu anurnifi pept,i sau inoculat cu otrarra cle broasc[, riioas6 nt, d"eoarece put'em astfel ved.ea c[, dacd, sint mod.ifica,te in vreun scop special, lichidele sistemului ar putea prod.uce alte rnoclificii,ri. Ar trebui s5, avem in ved.ere cd, modificririle dobindite ryi continuu utilizate in vreun scop folositor, timp de perioacle indelungate, s-au fixat probabil solid ryi vor fi rno,lteuite timp indelungat. S-ar put'ea d"a astfel fd,rti gr:ija o semnifica,,tie larg[, clepi nedefinit5,, rezultatelor directc ,si indirecte ale selecliei naturale, ins[, dupir, co aln citit lncra,tea lui Nti,geli d.espre plant,e ;i obsc'r't'atiile a, rliverryi autori in legirtur5, cu a,nimalele li nra,i ales cele recente ale prof. Broca, trebuie sir, admit acum c[ in primele cclilii a,le Ori,gin'ii speciilo,' arn acordat poate prea mare importzr,n,tir, acfiunii selecf,iei natnrale sau supravieluirii celor mai apf,i.Am modifica,t edif,ia a cincea a Onqini,t,..., in sensul cle a limita observatiile mele la modificzir:i structuraler ad.aptative, insl sint convins cri din cunoqtinlele cirytigate chiar in ultimii ci!,iva ani foarte multe structuri care acum ne par inutile se rror clovedi ulterior ctr, folositoare ;i se r.or incaclra de aceea in limitele faptelor erplicate prin selec,tia na1,ural[,. lfoturyi rnai lnainte nu am acord.at sufieienti, atenlie existen,tei stnrcturilor', care, dup5 culn putem aprecia acum, nu sint nici folositot)re, nici clziuni,t,oare; ,,si aceasta cred ci, este una d.intre cele nrai grayc sc[p[ri din vodere clescoperitS, pin5, acun] in opera mea. Ca scuzi, s[, mi se perrnitir, sd, ari,t cir, avusesern in veclere doufl Ficopuri distincte : primul si, arflt cir, speciile nu au fost creattr separa,t ;i al rloilca, cd, selecf,ia natural[, a fost factornl principal de rnodificilr{,1 cu toate c[, a fost fciart,e mult ajutat de efectele ereditare ale modului d,e viaf,ir ryi pu,tin cle cltre a,c,tiunea directf a condiliilor inconjurd,toare. Nu arn fost toturyi in rndsurti si nrir eliberc'z de influenla concep,tiei nrele anterioAre, pe a,tutrci apl'oape unanitn atlmisir,, ci, fieoare specic fusese inaclins creati; ryi aceasta a clus la presupunerea me& tacitfi, cir fiecare d"etaliu structural, in a,farr"r de ruclimente, era cle o utilitate special5, oarecare, cu toate ci uueori era necunoscut:i. r\vind o asemenea concerp!.ie, oricine ar fi acordat, in mocl firesc o importanlii, prea mare acliunii selecliei naturale atit in trecut, cit ryi ln prezent. Ilnii dintre cei care admit teoria evoluliei insd resping seleclia naturall par sii uite, atunci cincl critic[, cartea mea, ci avusesem invedere cele d.ouir scopuri de mai slls, d.eci d.acri am greryit atribuind prea multd, forfa, selecliei naturale, ceea ce sint foarte d.eparte der a admite, sau ile a-i fi exager:at importanta, ceea ce realmente este probabil, sper cel puf,in cL a,n aclu s un serviciu real a,jutind la r[sturnarea clogmei creaf,iilor separate. Dup[ cum pot sd,-mi clau acum searna, cste probabil ca t,oate organismele, inclusiv omul, sil, posede particularitd,li structurale-. care nu erau dc vrelln folos nici acurn, nici in trecut ryi care de aceea nu au vreo inrportanf{t, fiziologica,. Nu rytim oe anume procluce rlenumd,ratele mici deosebiri intre inclivizii fieci,rei specii, d.eoarece reversiunea nu face decit si dea problema inapoi cu cilivzl paqi, ins5, fiecare particularitate trebuie sd-gi aibi, cau.za sa eficientS,. Daci, ace"ste cau.ze) ,
et I'he Variatirtn of Animuls und
Plunts untler Domesticatfon, .,'ul.

lI, p. 280 Ei 282.

DESCENDI]INTA OMULUI

ryi mai energic in cursul ulei perioade rlai nu poate invoca se nici un argument con1ra acestei ptireri), r.ezultatul ar fi.(si nu numai o lrgoarir deosebire indlivicluaki, ci o rnodificart bine prouunlati si constantl, cu toate cri rlu a,r avea nici o importan!,fl fiziologicir. Structuri modificate ca,re nu sint de loc folositoarc' nu pot fi pfi,strate lriiforrn pril seleclie naturalir, deqi cele dd,un5,toa,re sint eliminate pe aceastri calc- t"ii;;rnitate'a caracterelor trebuia si fie totursi in mod firesc urmarea, uniformitfilii presupnse 2L cauzelor determinante ;i d.e' asemenea urmarea incrucipirii reeiproci libere a multor indivizi. in decursul unor perioade consecutive, acetaryi o"guloism ilr putea clobindi itr acest fel modific[ri consecutive, cfl,r s-ar trairsmite'intr-o star6, upior.p* uniform5, atita timp cit cauzele determina,nte ar r5mine aceleaqi ;i ar .ii*t* o incruci;are recipr:ocit liberzi. in leg[turzi cu cauzele determinante,'ca;i atlnci cind vorbim de arya-zisele 'r'aliaf,ii spontane, nu putem spune clecit cii ele sint intr-o legiturti mult mai apropiati cu constitutia, cxganismelor care variazit dt,ctt cu rratura conclifiilor la ca,re au fost supuse.

c)r'icare ar

inclelungate

fi erle, ar actiona mai uniform

societate. in anirnalelor strict sociale, r.i*.p" aclioneazzi utreoli asupra indir.itlului prin plistrarea de varialii care silt folositoare cornurtitrif,ii. O eomunita,te ca,re inclucle un nuln[r mare ttc indivizi birret irrzestr:afi creryl,e czr rluntitr ;i este victorioa,s[ asupra comunitd,filor mai puf,in favorizat,e, chiar dneti fieczrre membru sepa,rat, mr_ob{,ine nici un avantzr,j^asupri} celgrtalfi rnemltri ai aeeleia,qi comunit5,ti. fnsectele sociale aru dobindit in acest fel rnult,e cr;nforrnaf i i remarcabile, carc sint tle mic5, sarr cle nici o utilitate i1divicl1lui, clllrl r:stc dispozitivul pentru colectarea polenului sau acul albinei lucri,toare sa,u rnand"ibulele rnari ale furuicilor lupt5,toaie. in cazul animalelor sociale superioale, llu cunose nici o conformaf,ie ctre sL se fi modificat numai ln folosul cc.munitilii cn toa,te cit, utrele ii sint de un folos secundar. I)e exemplu, coarnele rurnggiltoarelor ;i caninii mari la pavizr,ni par s[ fi fost dobinclili de cdtre ma,sculi c1, al.n]r] perrtlr lupta sexual[, insi, sint folosili ryi la apd,rarc'a cftezii sau a turrnei. Dup[, c..- vonr veclea,la capitolul cinci, in leg5,turi, cu anumite facultd,fi mintale, ca"tt este Gomplet altul, detlarecc aceste facultd,fi au fost clobindite mai ales sau chiar exclusiv in folosul comunitdfii, iar inclivizii au oblinut in acelaryi timp, indirectr utr avantaj.

(lonclttai,e. -_ in acest capitol am vlzut cir, clup[ cnrn a,st;zi olrul pglte prezentA, cA oricare alt animal, cleosebiri indivitluale cliferite sau ugoare t aita!,ii, l;ot astfel a fost ,,si cu primii striimoryi ai ornului. Atunci ca ;i a,curn, varia,fiile a1 fost produser.ltl:rcelearyi gau?e gencralt'' si grlvernater rle aceleali legi generale corlplexe. ,i Dup[ clll]I toate animalele tind sil sr,' inrnul!,eas-cii, peste inijloacele lor cie existen,td,, tot astfel trebuie sL fi {ost ;i cu striirtto;ii onrului j ryi aeeasta a,r duce in rno4 inevittr,bil la, lupta pent,ru tlxistt'nf,ir ;i la selee!'ia naturalii. Acest din ur.mi, prores treblir. sL fi fost rlonsiclernbil a,jutat cle efectele ereclil,are ale folosirii sporitcir, organelor ;i ttct'litt' clouir procese vor roilclion:r, necorrtenil, unul asupra, ct,luilalt. Se paie cle asel)t(rllea' tlupir cum Yonl vedea rnai depztrtc, cir diverse caractere neirnpolt?r,nte a,u fgst ttobinclitc' tltl om prin selectie sexualzi. O rlmirryifir, neexplica,tii, * tr.ohifigilrii trebuig atribuitir, presupnsei a,cf iruri nnif'ormc a, acelor factori necunosclf,i oar{} procluc lneori Itl fortnele rtoastre donicstice cLeyiafii structuraler bruryte ;i puterrrid pronulrfatc'. Dac5, iutlt'c5,m clupl rnod,ul cle vier,t[, al sflbaticilor yi al majorit[fii c1ra" drurrtatrclor, oantt'ttii primitivi ryi chiar strzirnosii lor asenifl,1irtori maimutelor .cazvl "iiiiriiruUn

trliau probabil in

MOD DE DEZVO,I,TARE

Deseori s-a obiectat la asemenea ipoteze, ca cele cle urai sus, c5, ornul este rrna ilintre fiinlele cele mai neputincioase ryi f[r[, d.e apiirare d.in lurne ryi c|a ln strtrea lui primit,ivil ryi mai pu,tirr dezvoltatd, el trebuie sil fi fost si mai neputincios. .Ducele de Argyll, c1e exernplu, insistd, et' asupra corrformaliei nmane, care nr fi cleviat cte la conforrnalia fiarelor in direclia unei mai urari sl5,biciuni ;i neputin!,e fizice. Ou altc cuvinte, este o ctivergen![, care clin toate celelalte. este cea maiimposibil d"cr atribuit' simplei selec!,ii naturale. El invoci, starea rtudil;i neprotejati, tr, corpului, absenla clinf,ilor rnari sau a ghearelor pentru apirare, forta ;i viteza d.e fugti reduse a ornului ;i slaba capacitate a mirosului in descoperirea hranei si evitarea pericolului. La aceste cleficiente s-ar putea adfluga ulla ;i mai serioasir, aceea tle a nll se putea c[,![rzl rapicl ryi astfel si, scapc-' de clu;mani. l'it.rrlerea pirrului nu ar fi fost o mare pagubi, pe.ntru locuitorii unei ![,ri cald.e, cleoarece stinr ca, fuegienii despuiali pot tra,i intr-o climi, foarte vitrega,. Atunci cind comparf,m stlarea lipsitl, d"e ap5,rarL. a omului cu cea a maimulelor trebuie si, ne reaminbim cir, marii canini cu carc sint prevflzute mairnulele se dezvo]ti, cleplin rruurai la masculi ryi sint folosifi de c[,tre acerytia in primul rind. in lupta cu rivalii lor I totusi, fetnelele care nu sint astfel inzestrate reu;esc sii supravief,uiasci,. in ceea ce priveryte dimensiunea ryi forla corporalfl, lllt rytim claczi omul se trzrge din r.reo specic' rniczi oarccare, ca cimpanzeul, sau clitr vreuna atit dc lruternicd,, ca gorila, li de aceea nu putern spune dacd, ornul a tlevenit mai mare;i mai puternic sau mai mic si rnai slab clecit strlmosii si,i. Ar trebui toturyi sX, avem in r.etlere cir, un animal avinct climensiune, putere si ferocitate mari si care', ca gorila, se poate aplra de toli cluqrnanii, nu ar fi devenit poate social, ceea ce ar fi impierlica,t in modul cel mai eficient clobinclirea caliti!,ilor mintale superioare, ca simpatia, ;i clragostea de semenii s[,i. Ar fi fost cleci un ayantaj enorm pentrn om de a st. fi tras dintr-o fiin!5, comparativ slab[. I'orfa ,si viteza micl a omului, lipsa sa de arlne naturale-. etc. sint rnai mult decit compensate, mai intii prin facultd,file sale intelectuale cu a,jutorul cirrola ;i-a, l'rlbricat Arme, unelte etc., cu toate cd, r5,mlnea incfl in stare sirlbaticl, fi in al cloilea, rincl prin calitlfilc. sale sociale, care l-au fd,cut sri dea ryi si, primeascfl ajutor de lrr semenii srii. Nici o f'arir clin lume nu abuntlir intr-un rrrai mare grad" infiarepericuloa,se crr, r\frica cle sucl, nici o larti nn oferir greutd,$i fizice tnai lngrozit()are clecit regiunile arctice, toturyi una ctintre rasele cele mai slabe, cea a bo;imauilor, sc rnentine in Africa cle sucl, cum se mentin eschimo;ii pipernicili in regiunile' a,rctice. Strilmosii omului erau, f6ri, indoial[, infeliori ca intelect si, probabil, ctr, lnclilra{itr socialii celor mai inferiori sd,lbat;ici ttctuali, insi, este fourte ugor d.c' conceput cit, ei s[, fi putut exista sau chiar prop5,;i dac5, ar fi progresat ca intelect, pe ntitsurir, ce se piercleau capacitn{,ile lor animalice, ca d.e pilcli, ctillrarea prin arbori etc. insfl ace;ti strirno;i nu ar fi fost expuryi vreunui pericol special, chiar rlacf erau cn rnult mai neputincio;i si mai f[ri, cle ap5,rare decit oricare silbatici actua,li, dac[, ar fi locuit pe vreun continent, cald. sau pe vreo insuli, Inare ca Australia, l{oua Guinee sau Borneo, care acum este patria orangutanului I iar seleclia naturalil, tlerivind din corlcurenfa triburilor intre ele pe o suprafafii, atit cle mare ca una d.intre acestea, impreunir cu efectele mo;tenitc aler mod"ului cle viaf,[, ar fi fost suficiente, ln condif,ii favorabile, sii riclice omul la inalta sa pozif ie actualf pe scara viefnitoa,relor.
so Primeual

lIan,

18{i9,

p. (i6.

CAPITOLUL AI,, UI.LNA

coIIrARATIE lnrnn FACUtr.[.Tu,n MINTATE .{tE OMUtuI

$I ArE ANTMATET0R INFERIOARE

Deoscbilea inrensi dintlc culracitalca ttritttalir a unt'i tnltinrule suptlioale gi a silb:,rticultri cel nrtti inferior - '\nurniLc instiuctc colllune - Ilnrotii - CLrriozitate - Irnitafie - Alenlir --- ]lemorie - Irnaginalic - Ra[iun() - Imbunriti!irc ql'ogresivti Unelte 9i alme folosiLe de anirnalc -..\bstlacfie, con;Liirr[a tle sine - Vorbirc - Sirnlrrl lrumosului - Credin{ir in f)unrnezeu, factori spirituali ; srrpclsti[ii.

Am vi,zut in ultirnele clouf capitole ci-r, omlrl poartl, iu conformatia sa corporala urme evidente ale clescenclenlei sale dintr-o form5, inferioarl, oarecare ; cleoarece ins5, omul se cleoseberste atit cle consid"erabil de toate celelalte aninlale prin capacitatea sa rnintald,, s-ar putea susline c5, o eroare oarecare trebuie sd, existe in aceastir corrcluzie. Ftirf incloialir cir, in aceastil privintfl, deosebirea estc' enormir, t:hial clacl colnpilrirrn minteil unuia tlinl;re silbaticii ctri mili itrferiori, care lttr t,l'(' cluviute perttru u exprinlitr urr nllrrliu'llliri nlrtre cle patru ryi care IIu folclsct;t,e aproapo rrici un te-'rnletr abstract pentm obiecte obirynuiter gs,11 pentru sentimentLr 1r cu ceil, a ntainrulelor superior organrza,te. I)eosebirea ar lfminer fi,t'i, lncloialir imensii,, chiar dac[, una d.intre mairnuferle superioare s-ar ameliora sau civiliza tot atit de nnrlt ca nn ciine fa![ cle forma sa strzimo;easci, lupul sau ,acalul. Iluegienii st) situea,zir printre barbarii inferior'i, lns[, arn fost tot timpul uirnit ryi surprins clt cte rnult rle sernrinau prin fire ryi prin majoritatea facult5,filor noastre rnintale cei trei incligeni cle pe bordul vasului ll.ll.S.,,Beagle", care trriiserir, ciliva ani in Arrglia ryi puteau vorbi pulin englezeryte. Dacd, nici un organism, afa{adeom, nu ar fi avut rrreo facultate rnintal[, sau dacil, faculti,lile sale ar fi fost tle o natur[, complet cliferit[, cle cea a anirnalelor inferioare, atunci nu ne-am fi putut nicioclatd, convinge c[, facultd,file noastre superioare s-au clezvoltat treptat. Se poate clemonstra insi, cir nu existi, nici o deosebire fundarnentali, de acest fel. Trebuie de asernellea sd, adntitem cd, existfl un interval mult mai mare intre capacitat('a mintalfl a unui
r \"ezi dovezile acestor probleme la l.ubbock Prehisloric Tintes, p. 351
etc.

DESCENDT]NTA OMULUI

iu aci'st ca,pitol, scopul meu este sri areit cL nu existil nici o deosebirc fundatttentalti intre.om si mamift'rele superioare ln ceea ce priveqte facultl,lile lor rnintale. Iliecare cliviziune a acestei probleme a,r putea fi extinsii pentru a forma cite o lucrare separat,ei, insil aici trebuie tratatir, pe scurt. Deoareco nici o clu,sificare a facult5,,tilor mintzr,le nu A fost unanirn acceptatl,, voi aranja observaliile melc in rrrclinea cea nlai convcnabil5, scopului meu ;i voi alege acell faptc care m-au izbit cel rna,i mult, in speran]'a cir ele vor produce un orrrecaro efect asupra eititorului. i n privint:i anima,lt'lor situati foarte jos pe sc?Lra, evolu!,ie^i, voi aclLuga citeva fapbe suplimentare ltr, subiectul selecliei seruale, arii,tincl ch facult[,,tile lor rnintale sint mult, mai riclicate rlecit s-ar putea aqtepta. Variabilitatea facultirt'ilor_ la inclivizii cle aceeasi specic constituie un punct important pentru noi ryi Voi tla aici citeva, exetttplc. Ar fi ir-rs[ inutil sii intru prea in am[nunt in legtitlni c,tt acest subiect, dertart'ct' aill const:rtat clin frecvente investiga,tii cii, plirert'r utratrimir, a tuturor celor citre s-au ocupat tirnp inclelungat clc. multe specii cle anirnale, inclusiv ptis5,ri, est,e cL indirrizii se cleosebesc considerabil prin fiecart' caracteristic5 mintalii. l{odul in care s-au dezvolta,t mai intii facult[,tile mintale la organismele cele ntai infer ioare constituie o cercetare tot atit cle lipsit5 de speran![ c,a $i cea asupra felului cum a apflrut viafa. Acestea sint prollleme pentm viitortrl intleprirtat, clacii r,le vor fi vreodatra rezolvate cle oltl. l)eoarecer omul AI'(' itc.'k'aryi simturi ca;i animalele inferioar.c, int,uitiile snle funclamentale trebuit'sri fie actrleali. Omul are cle asemenea citt,r,a instiricte ci)mull(' ctt el{r, czr cerl rle antoconservrlxr, instinctul sexual, clragoste maternri pr.ntru copilul trotr-ttiiscul,, tlorint:l a,cestuia sir, sugX, si arya mai cleparte. insI omul are poa,te mai pu,tine insl,irrcte decit animalele care il precedi in scara cle evolulie. Urangntanul ilin insulelc orientale ryi cimpallzeul din ;\frica construiesc platformt. pe cl'tre dorm si, cleoarece ambele specii au acelaryi mocl de via!ir,, s-ar putea afirma, c:-l aceasta se cla,toreaz[ unui instinct, insi nu putem fi siguri c[, el nu este rezulttltrrl faptului cd, ambele a,nimale lru nevoi similnre ryi posetl[ faculti,li sirnilare de juclecatri. Aceste maitnute evitii, d.upri cum putem presuplrne, numeroasele fructcr otr[vitoare cle la tropice, iar omul nu are asemenea cunorytiinfir, ; deoarece ins5 a,nimalele noastre rlomestice, atunci cind sint cluse in ![ri str[ine qi lisate pentru prima datzi in libc'r't,ate, prirnd,vara, rleseor'i ml,nlncd, ierburi otrir,vitoare, pe care ulterior le evitti, nu putenr fi siguri rlaci, ma,imutele nu inva,fti clin experienla lor
* Clasificarea Anqthyo,r'tts-rrlrri crn ncclarifir.lit:i iuci ll(l vr'(lln('0 lrri Dlrrrvin. .\zi ,.tln7rlrro.rrrrs-rrl t,sltr cl:rs:ll
yrl

p;tt' ftttlrte prinritivr c& d.e pildd, PetromSlzon sau Ant,ytluiofi:t/s *, si una clintre ttttrilnlrf'ele superioare clecit intrc. o rnairnuffl ;i om ; toiusi, ncest interval este complt,tat, prin nenuntilrate grada!,ii. Si nici dcosebirca rlitttrt' inclinatiilc mclrAk' rtn cste nric:-r int,rc un sirlbntic, clt ornul de-scris cle cunosrrutul ttaviglrtorRyron, care si-u zdrobit copilpl rle stinc1 pc'ntru ct"l, A liisat sit, cad[ ull cof cLr arici tler mare, si un ]{onarcl sai un Clzrrksonl ;i ca irttelc-'ct intre iin s[,lbatic care nu folosegte aproape nici u1 tt.rmen abstract si un \icu'ton szllr ttll Shakespeare. I)eosebiri d.e aces[ fel intre oarnenii cei mai sttperiori tlin t'asele celc' tnai superioare ryi sllbaticii cei mai inferiori sint legate pril gt'acta!'iile celt'nrai tlelicatt'" -fJste tle a,cerea posibil ca, cle s[ treacir sau sir se tLezvil]te llnA tlintr-alta.

irrt.rt:

:tcr'

frrlocolrl

rr t

r' (rrt.r'clt t'bre t e)

\r.

/rrrr1. ).

CAI'ACITATI

X,TINTALEI

63

proprie sau clin cetr a, pir,rinfilor lor ce fructe sI, aleag[. Estc totursi sigur, clupfl curn Yoltt veclea lntlat[, c[ maimutele au o spaimii, instinctivl, cle;erpi;i probabil cle alte anirnale periculoase. l{umd,ntl rcclrts ryi simplitatea relativ6 a instinctelor la animalele superioarc sint remarcabile in contrast cu cele ale anirnalelor inferioare. Cuvier suslinea c[, instinctul qi inteligenla sint in raport invels unul fafl de altul ; unii au'fost d.e pfl,rere c5, facnltitlile inl,electuale ale animalelor superioare s-Au clezvoltat treptat clin instinctele lor. itrtr-o lucrare interesantf, Pouchet 2 a a,r[tat insri cd,, cle fapt, nu existl, un aselnencA raport, invc.rs. Acele insecte care au instinctele cele mai ninunate slnt cu siguranlri cele mai inteligente. in seriar.ertebratelor, reprezentanlii cei mai pu!,in inteligenti, anulne perytii ;i amfibiile, nu posedd, instincte complere, iAl' printre rnamifere anirnalul cel mai remarcabil pentrl instinctele sale, anume castorul, este foarte inteligent, clupir curn vor aclmite to{i cei care au citit excelenta lucrare. a, cl-lui llorgan3. Llu toate cii, d.up[ cll. Herbert Spencer a, prirnele inceputuri ale inteligenlei s -au d.ezvoltat priir multiplicarea ;i coorclonarea ac,tiunilor reflexe qi cu toite c[, multe d-intre instinctele mai simple prezin'bi, treceri graclate spre ac,tiuni reflexe qi aproape c[ nu pot fi distinse c1e ele, ca ln cazul a,nimalelor l,inere care susr totuqi instinctele mai complexe par sii fi luat narytere ind.epend"ent d.e inteligeit!fi,. Crl toate acestea sint cleparte cle a, clori szi neg cX acliuni instinctive pot sf,, piard.fi, caracterul lor lir ;i neinviifat ryi sd, fie inlocuite de altele executate cu ajutorul liberei voinfe. Pt-'de aitfl parte, unele acfiuni inteligente, dup[, ce au fost executate timp de mai rnulte generafii, se transforrnfi, in instincte qi sint moqtenil,e, ca atunci clncl pdsbrile d.e pe insulele oceanice inva!5, s[ evite omul. Se poate spune atunci ci, aceste acfiu.ni s -au clegrarla,t, cleoarece ele nu mai sin1, executate prin raliune sau prin experienl,l. [nsE majoritatea instinctelor rnai complexe par sL fi fost tlobindite intr-un mocl cu totul cliferit, prin seleclia naturall a varialiilor ac!,iunilor instinctive mai simple. Asemenea, varialii per s[ ia na;tele tlin aeeleaqi caaze necunoscute care acfioneazi, asupra organizaliei eerebrale qi care produc ugoare varialii sau d.eosebiri individuale la alte organe ale corpului ; clatoritf ignoranlei noastre, d.eseori se afirrnfl cd, aceste varia,tii aper spontan.I{u putem ajunge, cred, la nici o alt6, concluzie in legd,turi cu originea instinctelor mai complexe, dacd, ne gindim Ia instinctele minunate ale furnicilor ;i albinelor lucri,toare sl,erile, care nu lasi, d.escenclenli care ,'qi, moqteneascfi, efectele experienfei ryi ale ohiceiurilor modificate cle via![. De;i, dupd, cum am vhzut Ia insectele rnenlionate mai sus qi la castor, ull grad inalt c1e inteligen!5, este f6r[ indoiali compatibil cu instincte complexe qi cu toate c5, acliuni care la inceput au fost inv5,fate in mod. voluntar pot fi curlnd executate prin obiqnuin!6, cu repeziciunea qi siguranla unei ac.,tiuni reflexe, este foarte probabil ca un anumit,grad. d.e interferenli s[, existe intre d.ezvoltarea inteligenlei libere qi a instinctului, acesta clin urmd, presupunind o oarecare mod.ificare ereditarir, a creierului. Se cunoa;te pulin d.espre funcliile creierului, 1ns5, ne putenr d,a seama c6, pe m[sut'[ ce facult5lile intelectnale devin foarte dezvoltate, dife2 l,'Irtstirrct chez les Insecles, ,,Reviie rles Deus ]Iondcs", februarie 1870, p. 690. 3 The American ReqL,er antl IIis lYorfts. 1868.

a I.Irc ['rinciples of Psgthologll,

418

ccl. s.

]-a, 18?0,

p.

{.r 3.

6-c.446

DESCENDENfA OMIJLUI

canale * foarte complicate care comunicd, intre ele in modul cel mai liber ; c o consecin,ti, fiecare parte separatfl va tinde poate si, fie mai pulin apt6 s5, reactioneze la senza!,ii sau asociafii speciale ln mod. clefinit qi ereditar, ad.ic5, instinctiv. S-ar pd,rea ci exist6, chiar un raport oarecare intre un grad. inferior d.e, inteligen!il ryi o tendin![, puternici, spre formarea ullor obiceiuri stabile, d.eqi nu ereditare, deoarece, d.upti curn a observat un rtredic perspicace, persoane deficiente mintal tind sd, aclioneze in toa'te cazurile prin rutini, sau obiqnuinld, qi se simt mult rnai fericite dac[ aceastr"r tendin!ir, este

litele pnrli ale creierului trebuie s[, se uneasci, prin

incurajat6. M-am gindit cd, merita s[, fac aceasta rtigresiune, d"eoarece putern subestimil uDor facult5,lile mintale ale animalelor superioare, si rnai ales ale omului, atunci cincl comparfl,m acliunile lor bazate pe arnintirea eyenimentelor trecute, pe preveclere, ratiune qi imaginalie cu acliuni crxact similare, executate instincl,iv de animale,'le inferioare I in acest clin urm[, caz, capacitatea d.e a executa asemenea acliuni a fost dobind"it5, pas cu pas in d.ecursul fiec[rei genera!,ii consecutive prin variabilitatea organelor cerebrale ;i selectie naturald,, fii,r[, vreo gindire conqtient5, clin partea animalului. F5,rX indoial5, ail, tlup5, cunr a afirmat dl. Wallace 5, o mare parte d.in actirritatea inteligentd, a omului e*ste d"atoratd, imitafiei, qi nu ra],iunii ; existS, ins[, o ma,re d.eosebire intre acliunile sale ,si multe din cele executate rlc animalele inferioare, anume ci, omul nu poatc., la prima sa incercate, sd, fac[,, cle exernplu, o secure de piatrf sau o pirogti prin capacitatea sa d"e imita!,ie. Al trebuie sii, invele mt'seria prin practic[, ; un castor, pe cte altfi, parte, ipi poate faee zhgazal sau canalul si o pas[,re cuibul tot atit rle bine sau aproape tot, atit rte bine, iar un pd,ianjen uimitoarea sa pinz[, tot atit cle tline 6 la prima sa incercare ca si atuttci cind este bittrin ryi cu experien!6. S5, revenim la subiectul nostru de fa!,[, ; ca ;i omul, animalele inferioare simt, eviclent, plfl,cere ;i clurere, fericire qi nenorocire. N-iciodatS, fericirea nu este exprimat[, mai bine d.eclt d.e animalele tinere, ca pisicufele, c[feluryii, mieIu;eii etc., atunci cind" se joacI, lmpreunil,, cir, ;i proprii nostri copii. Chiar insectele se joacri intre ele, d"upir, cum s-a d.escris d.e c[,tre erxcelentul observator P. ffuber?, care a vtizut furnici fugtirind.u-sc ;i prt'fircinclu-srr cf,, se mu;eI ca ni;te
cI,!,ehrryi.

Faptul cL animalele inferioare rlspund ercitu,!,iilor emotive ca, 6i ncli es{,tr a,l,it de bine sta,bilit,, incit nu va fi nc,voicr sL obosesc cititclrul cu nrull,e detalii. Oroazr, acfioneazi, asupra lor la fel ca qi asupra rroasbrri, fl,cind ca murychii lor sir, tremure, inima sL palpite, sfincterele si, se reklxeze ryi pfi,rul sL se rid"ice. Bd,nuiala, copilul fricii, este prin excelenl[, camcteristicfl, rnajorit6l,ii animalelor si,lbatice. Cred. cf,, este irnposibil sL citeryti clescrierea lui Sir E. Tennent despre comportarea elefanlilor femele, folosite ca momeali,, ;i sI, nu ad.mili c[, ele folosesc intent;ionat ingel5toria qi cd, rytiu prea bine ce fac. Curajul qi timiditatea sinl, calitd,fi extrem d.e variabile la indivizi de aceea;i specie, dup5, currr se vede clar la ciinii noqtri. Unii ciini ;i cai sint irascibili qi se supirri, uryor; al!,ii Au fire bun5, ryi este
*
J

S;o
6

ln limba englezl ,,Channels", canalc (tr'. Irarl.). CorttLibulions fut the Theorg of \-aftrral Seleclititt, p. 272.
Perrtltr infrirnralii asupra acestui subiect, vezi lrr-

clarea crIrern rie intt,rt,santii a d-lui J. Tlaherne ]IoggL'irlgr, Ilaruestittg

,ltrls trrul 'l'ruJt-door Spiders, 1873, p. 126;i 12n. 7 Rerhercltrs sur les lIoi:urs rles Fourmis, 1810, p. 173.

CAPACITATI MINTALE

iar I)uvaucel a

neindoielnic cd, aceste calit5,fi slnt ered.itare. $tim cu tolii clt cle ugor se ilfurie animalele qi clt d.e clar o marrifestd. S-au publicat multe anecd.ote, probabil adevd,rat'_e, despre trazbunarea mult int'irziat'd, qi rricleanil a diferitelor -animale. Meticuloqii Bengger ;i Brehm s afirmd, cd, maimu,tele americane 1i africane imblinzite, linute d,e _ei, este sigur cd, se ri,zbunau. Sir And.rew Smith, un zoolog a c[,tli s_crupuloasd, exactitate era cunoscut5, multora, mi-a istorisit lrm[,toarea inl,implare la care a fost marl,or ocular : la Capul Bunei Speranle un ofiler necd,jise deseori un anumit pavian qi, lntr-o duminicS,, animalui v5ziirdu-l cL se apropie in finutd, d.e parad.d,, a turnat apra intr-o groapd, pi a f[cut in grabi, un noroi grosr pe care l-a aruncat cu dibd,cie asupra ofilerului in momentul cind acesta, trecea pe acolor spre distr_acfia multor spectatori. ilfult timp clupi &cerftr pavin nul se bucura qi triumfa de citeori iqi vedea victima. Dragostea unui ciine pentru st5,plnul sd,u este binecunoscutir,, d1p[, cnnl observf in stilul sd,u d"emodat un autor lechil : ,,Oiinele esl,e singura iii"ga pn acest pflmint care 1,e iuberyte mai mult d.ecit se iubegte pe sine insulpi". ' S-a cunoscut caz:ul unui ciine care in gbeareie mortii ipi mingiia st5,pilql toli aa auzib d.e clinele care, suferind. sub vivisecfie, lingea mina operatorului ;i I a-ce.st offir afard' numai dacd, operalia rru era pe deplin ju,stificatir, cle o trnbogd,fire-.a cunoqtinlelor noastre sau nlrmai dac[ nu avea o inimir, de piatri,, trebiric si, fi rasimlit remu;cii,ri pln[ la sfir;itul viefii sale. DupA curn Whewellto a pus bino intrebarea: ,,Oare cine dintre cei car.e citesc d.espre exemplele miqc[toar:e cle clragoste matern[,, atit de 4es povestite clespre femeile de toate neamurile ,-Si cle femelele tuturor a,nimalelor -se poate hAoi cI, motivul acliunii este acelaryi in cele dou5, cazari?" Yed.em dragostea maternl, prezentatd, in cele mai neinsemnate detalli ; astfel, Rengger a 6bservat o maimu!5, americanS, (un Cebus) gonind cu grij[ murytele care lf chinuiau pliul,
v6,zat,

s[,i. Brehm afirmd, cL in Africa de l{ortl- la unele specii de ttrai-ufe ,tinude iri captivitate femelele manifest5, o suferintd, atit d e intens5, la pierclerea puilor Io1., lnclt ele mor in mod invariabil. ltaimuleler orfane erau intotdeu,uu' ad.optate qi pf,,zit9 qu grij5, de alte maimufe, atit rnasculi clt ,si femele. O femeli, cle pivian aYea o inim5, atit de largd,, inclt ea nu numai cd, a actoptat mairnule tinbre tle alte specii, ci fura ciini qi pi.siei tineri, pe oare ii purta tot timpul cri ea. Bln[,l;atea ei nu mergea totu;i atl_t de departe irr.cit sir,-,;i impa,rti, hrana cu puii ei adoptivi, ceea ce ? surprins po Rrehm, deoarcce maimufe---le sale iqi impdr!,eau intotrleauna totul foarte just cu puii lor. O pisiculri adoptati, a zglriaip b* aceasti1 rnaimu,ti, afectuoo![, care avea, cu siguranfd, un intelect dezvoltal,i cleoarece a fost foarte surprinsf,, de a fi zglriatd, qi d"e ind.atd, a exarninat picioarele pisiclleir _iar fqr6, multd, vorbd, i-a tziiat cu dinfii gheareleu. La gpid ina zootogiid, am aazil' de la un supraveghetor czi o femelii,' bdtrln5, de pavian (0. clmcmd,) ad.opE Toate afirrnaliile de mai jos datc din sursa acestor doi traturaligti, slnt luate din tr{'alurgescltichte der Sdugethiere uon Paraquag, 1830, p,4l*57, a lui Rengger,;i rlin I'hierleben, vol. f, p. 10-87, a lui Brehm. e Citat de dr. Lauder Lindsay in lucrarea sa PlrysioIogg of Nlind in tIrc Louter Aninrtls,,,Jounral of llental

ln

Hyl,obates

splllnd intr-o apir curgltoare fala iuilor

lrdri vreull motiv, un crilic (,, euarterly Review,,, iulie 1874, p. ?2) conLesti posibilitatea acestui fapt, rlupl
cunr este clescris de Brehm, cu scoppl de a-mi discr.edita lucrarea. De aceea ant irrccrcat;ialr constatat ciamputut prinrle ulor cu dinfii ghelr[rle ulei pisicllt' ip vlrstri 6e rpl.oape cinci sriplirnini.

1r

ro Brid.gewater 'Ireatise, p.

268.

Science", aprilie 1871,

p.38.

Ub

DESCEND.ENTA OMULUI

tase o mairnufd, Rhesus, insd, atunci cind au fost puryi ln cuqc1 cil,e un pui cle ryi mand.ril ea pi,rea cd,.igi d.d, seama cd, aceste maimufe, cu toate cd, de specii d-istincte, li erau rude *?i..apropiate deoarece ea a respins maimula Rhes-us ryi a ad-optat imediat pe ambii noi venifi. Puiul de Rhesui a fost foarte nemll!,rimit c5 a fost respins in aces1, fel qi * or copil neastimpil,rat nec6jea ryi ataca pe puii de dril gi mandril ori de cite ori o putea face f6id, risc I aceastii purtare proYoca bdtrinei maimule pavian mare indignare. Dupd, Brehm, maimulele $i apdr5, std,plnul cind esle atacat,, ca $i pe ciini d.e care siot ataryate, cind" aceqtia slnt atacali qu alli clini. Aici abordd,m insd, subiectele simpatiei nA.nt[!ii, ,ti asupra cdrora voi reveni. Unele d.intre mairnutele lui Brehm se bucural grozav cind tachinau in diferite feluri ingenioase un 'ciine bi,trin pe care rrl-l iuteau suferi, precum qi alte animale. Majoritatea emoliilor.-?i complexe sint comune nou[ ryi alimalelor superioare. Am vd,z:ut' cu totii cit d"e gelos este ciinele pe afectiunea sti,pilllli s[,u dac[, este d5,ruiti, altei ffl,pturi- $i ;m observat aeela;i fapt la maimuie. ,\ceastrr, arati, cd, animalele nu numai'ck iubesc, ci d"oresc sd, tie iubite. Animalele slnt, evid-ent, sensibile emulatiei. I-re place sd, fie aprobate ryi lLldate, iar un ciine care un cors pentru std,pinul sd,u arat5, un grad. inalt tle vairitate ,,si mindrie. $]tupoate I{u fi incloiald, cd' la cline existf,, sentimentul cle rursine, deosebit tte cel tle frici,r precum ryi ceva asemd,ni,tor mod.estiei atunci cind. cerrye,ste prea des mincare. Iln ciine m?re clispreluieryte mirlitul unui c[,!el gi aceasta-se poate numi m[,rinimie. Mai.pglli observatori au afirmat, cd, maimufelor cu siguranl6 cL nu le place sd, se rld5 de ele, ryi uneori inventeazil,jig-niri irnagina"e. Cm vitzat la 916tlina zoologie[, ttn pavian care se infuria teribil atunci cind paznieul lui scotea rl scrisoare sau o carte ,si i-o citea cu glas tare; pi furia lui eta atit de violentil, inclt, dupii cum am asistat cu o ocazie, el qi-a murycat propriul slu picior pini la singe. Ciinii tlau clovadr:t, d.e ceea ce se poate numi pe bun6 dreptatl u1 siml al umorului, tleosebit tle simpla joacfi, ; clacf se arunc[, unui ciine o bucir,ficri ' de lemn sau vreun alt obiect asemirrrait,or, cleseori el il duce intr-altii p*rt*,, la o oarecare clistanli $i apoi sc- a\seazh, pane obiectul jos, foar.te apr.oape i1 fa,1a, lui, ryi aqteaptri pin[, ce stfpinul sd,u va veni foarte a,proa,pe perrtrri a ilt lun. Atl1ci ciinele apucf,, repetle obiectul ryi fuge triurnfi,t,or', repet,inrl ltceea;i tllrrevrir, ryi Itucurind.u-se evident, de festa fjucatl, std,pinului s[,u1. Sd, trecem acum la ernoliile ryi faculti,lile mai in{;electua,le, carc si1l, l'61,r.te importalte,_d.eoarece formeazra baza dezvolt:irii aptitudinilor rnintale superioAre. Animalelor le plac, evident, d.istrac,tiile qi suferfi, cLin cauza plictiselii, rlup; cum se poate vedea la ciini gi, d.upi, Rengger, la maimute. Toate animaiele au simlul d"e Uimire qi multe prezintd, Curioa'ita.te. Ele sufer5, uneori din carrza acestei d.in urmi calitd,fi, ca atunci cind. vinl,torul uzeazd, de qiretlieuri qi le atrage astfel ; am fost martor la aeeasta in cazul cerbilor qi tot aqa este c1 prudenta caprd, neagr5, qi cu unele specii de rale sd,lbatice. Brehm prezintl o descriere curioas5, _a spaimei instinctive manifestate de maimulele sale fa],d, de qer.pi ; curiozit'atea lor era insi, atit de mare, inclt nu a putut renunla de a o satlsface ln cel mai omenesc mod, ridicind din cind. in cind. capaeul cutiei in care erau tinuti ryerpii. Am fost atit de surprins de istorisirea sa, incit am d,us un Dar.pe -astfelimpi,iat pfovoryi incoll,cit in casa maimulelor din grd,d.ina zoologicd,, iar emo,tia cat{, a fost unul dintre spectacolele cele mai cnrioase pe care l-am vrazat we-otlat5,.

dril

CAPACITATI MINTALE

'l'r't.i

irrfclese cle celelalte maimufe. I{umai citeva maimu,te tinere qi un singur pavian ,lnubis bftrin nu au dat nici o atenlie qarpelui. Am aryezat' apoi exemplarul impiizr,t, pe sol, intr-unul clin compartimentele mai mari. Dupd, citva tinrp toate rnairnulele s-au strins in jurul lui lntr-un cerc larg !i, privindu-l fix cu aten,tie, prezenta,u un aspect extrem de caraghios. Ele au devenit extrem de nerYoaset arya ineit atunci cincl clin lntimplare o bild, d.e lemn, care le era familiar5, ca juc[,rie, s-a mirycat irr paiele sub care era parlial ascunsf, ele au luat-o la goanil. Aceste rnaimu,te s-au cornportat cu totul altfel atunci cincl in cuptile lor au fost plasati un peryte mort, un qoarece 12, o broascd, festoasd, vie ryi alte obiecte noi pentru ele; rleoarece, ou toate ci, mai intii s-au speriat, curind. ele s-au apropiat, ie-au luat in rnin5, qi le-au examinat. Am pus apoi un garpe viu lntr-un sac d.e hirtie cu gura intred.eschis[,, intr-unul din compartimentele mai mari. Ifna d.intre nraimule s-a apropia,t imed.iat, a deschis pulin sacul cu bd,gare d"e seam5,, a aruncat o privire inluntru ryi ind"at[, a fugit. Am asistat apoi la ceea ce a d"escris Ilrehm ; cd,ci maimufele, una d.up5, alta, cu capul ridicat ryi inclinat intr-o parte, nu au putut rezista s[, nu-qi arunce o privire fugitivd, ln sacul care st5,tea cu gura in sus, spre a ved"ea obiectul insp[imintdtor care std,tea liniqtit pe fund"ul sacului. S-ar pii,rea cf, ;i maimulele au o oarecare no,tiune despre afinitd,!,ile zoologice, tleoarecc cc'le,tinute cle Brehm ar5,tau o spaimil ciudat5,, instinctiv5,, cu toate cL [aceast[, spaim[ era] greryitd, ta].l6, de qopirle qi broa;te inofensive. S-a observa,t, 111 urangutan care, d.e asemenea, a fost foarte alarrrra't cincl a vhzat' pentru

de }erco pi,tlr,ecus erau cele mai alarmate I ele se repezeau lncoa,ce ;i incolo in curytile lor osi emiteau lipete asculite semnalind. pericol, care eratl
s1,ret,ii

prima rlat[, o broasc5, lestoasd, 13. Principiul Imi,tali,ei, este foarte ^puternic lu, om ryi utit,i ales, tlup[ (ltllll il,ln observa,t eu insumi, la, sd,lbatici. in anurnite st,iiri rnorbitte ale creieruJui age2stir, tenrlin!,[, este exagela,tS, intr-un grad" extrAord.inar; unii paciertli he,rniplegir:i;i alf,ii intr-un st;acliu incipient d"e ramolisment infla,miltor al creierttlui imil,[ ilco;tient fiecale cuvint pronunlat in limtra lor proprie sau intr-utra, str[iuit,, preclm ryi fiecart-' gest sau ac!,iune executat5, ln apropierca lor la. I)esor 15 a observa,l, cir, rrici urr anirnal nu imitd, in mod voit o itc,tiurre etxecutat5, de olnr pittf,, cinrl rlu se ajunge in scara ascendent5, la maimu!,e, ca,re sint bine cunoscute ca, fiind imitatoare rid"icole. Toturyi, uneori animalele iqi imitd, acliunile intre ele: astfel, d.ou5, speeii de lupi care fuseseri, crescu,ti d.e ciini au inv5,!at sd, latre, cum fa,ce uneori qi ;acalul ,6, ins[, este o alt'6, chestiune d.ac5, aceasta se poate numi imita!,ie voitd,. P[s5,rile imitf clntul p6rin,tilor lor qi uneori pe cel al altor p5,s5ri, iar papagalii slnt imitatori notorii ai oric[,rui sunet pe care il aud. d es. Dlreau d.e la Malle dd, o descriere 1z a unui cline crescut d.e o pisicd,r care a invir,fat s5, imite bineeunoscuta acliune pisicii de _ t-$i linge labele, s_pi,lin^ du-ryi astfel urechilc ;i fala I la aceasta a asistat qi celebrul naturalist Audouin. Am prirnit rnai multe d.escrieri confirmind celc de mai sus ; lntr-una d"in elc
15 Citat de Vogt, nlintoire sur les llicrocdlthules, 1867, ,\rn dart o dcscriclc' scurll a comportirii lor cu p. 168. accastI ocazie in lucratea ntea Expression of the Emolitttt, r8 The lturiation of Animals and Plurtts under Domesp. .13. 13 W. C. L. IIarLin, Nnl. I/isf. of Xlrurunalia, t841, ticatiort, t'ol. f, p.27. 1? ,,Annales des Sc. NAt,", (1 selic), vol' xxII' ,10ir. p. 397. '. 1a l)r. BrrLcurau, Ott ,lphusic. 1870, p. 110. 12

6r

DESCENDENTA OML]',UI

llu (fiine nu a supt la, o pisiciL, dar a cr{,l;out aldturi der unz,r itnpreuni, cu pisicufe, li astfel a dobindit obiceiul de mai sus, pe ca,r'o ultelior l-a practicat toatl via!,a sa cle treisprezece ani. Ciinelo lui Dureau rle la llalle a inv[,!at de asemenea, de Ia pisicu!,e si, se joace cu o nringe, rostogolind-o cu labele antertoare qi sl,rind il,supra ei. Urr coresponclent mL asigurf cra la el aci.lsi, o pisic[ iryi b[,ga labele in c[,nile cu la,pte, declalece gur]a, acestora erA prea ingust5, pentru capul ei. Un pui al acestei pisici a invir,],at cririntl acest ,,siretlic qi l-a practicat ulterior ori d.e cite ori avea ocazia,. Se poate spune c[, pir'rint,ii mult,or anirnale le fac educalia bizuindu-so pe principiul imita,tiei al puilor ior si, mzr,i ales, pe tendinlele instinctive sau eredita're. Yed"em aceasta atunci cincl o pisici aduce un loarece viu pisoilor ei I Dureau tle la I\.talle clii, o descriere curioasi, (in lucrarea crtat6, rnai sus) a observafiilor sale asupra ulilor, care si-au invl,lat puii sd, devina, clibaci qi sd, aprecieze d.istan,telc, l[sind mai intii si, cadd, prin aer Doareci ;i vr5,bii rnoarter po care puii in general nu au reuryit sd,-i prind[,, iar apoi aclucindu-le p6s5,ri vii, cdrora le dd,deau drumul. Aproape nici o facultate nu este mai import'antd, pentru progresul intelectual al omului d.ecit Aten[ia. Animalele i;i aratd, in mod clar aceast5, facultate, c atunci clnd pisica std, la pind [, lingi, o gaur[, qi se preg5,teqte s5, sari, asupra prd,zii. IJneori animalele sS,lbatice devin atit de absorbite atunci cind" sint ocupate ln acest fel, lncit te po,ti u;or apr:opia d.o ele. D-1. Ba'rtlett mi-a dat o clovad"L curioas5, c1e cit d.e variabili, este aceastd, facultate la rmaimu!,e. Un om care dresa maimule pentru a, se procluce la spectacole cunrp5,ra specii obipnuite clo maimulle cle la societatea zoologicir, la pre!,ul d-e cinci lir:c sterline bucata, insir, oferea, pre! clublu d"ac[ putcn s[ pirstrezc trei sau patru dintre ele timp d.e citeva zile pentru a ulege una. Atunci cind a fost intrebat cum cle putea afla atil, de curind daci, o anumiti, maimuf[ putea deveni un actor bun, el ri,spundea c[, totul depirrd.ea, c1e facultatea lor de a fi tr,tente. Dac[ atunci cind. vorbea sau explica, ceva urrei maimufa atenlia ei era u;or clistrasir: c&, cle pild5,, de o musc[ pe perete sau cle vreun alt obiect neinsemnat, car,ul ei era fi,r5, speranfd,. Daci, incerca prin peclepsire sii, facfi o maimufir, neatent[ s[ lucreze, ea se supi,ra. Pe

il ilsculta cu atenlie putea fi lntotd.eauna dlesat5. Bste aploape de prisos sir, afirmirrn cd, animalele au o excelentd, Memor'i,c prrntru persoane;i locuri. Dupii cum am fost informal, de Sir Adrerv Smith, la Capul llunei Speranfe un pavian l-a recunoscut cu bucurie dup5, o absen!5, cle ttouil luni. Anr avut un ciine care era sd,lbatic falir, de l,ofi strdinii, avind. avel'siutrc ta![ de ei, qi i-am irlcercat, inadins memolia clup5, o absen,t5, de cinci ani ryi douir, zlla. M-am apropiat de gra,jdul in care tr'5,ia qi am strigat la el in l'elnl meu cel vechi I nu a ariltat nici o bucurie, ins[ ln-a urmat imediat la plinrbarc qi rn-a zlscultat exact ca qi cind m-a$ fi dersp5r!,il, clcr el cu o jumfl,tate de orri tnai ina,inte. O inlir,nfuire rlo vechi asociatii, r5,mas5 in starc LatentS, tirnp de cinci tttti, r\-tt c'lr:;te'Jltat astfel in mod instanta,neu in mintea lui. DupL cum a ar5,tat in ntocl clar P. Iluber r8 chiar fulnicile i;i lecllnosc sernenii lor aparlinind rt celt-'iaryi conruniti,fi, rlupii, o separa!'ie de patrr luni. Cu siguran,ti, cil, anirnalele pot aplecia printr-urr mijloc oarecare intervalele de timp dintre eveniment ele care se repetl.
cle a,lt,5 parte, o maimu![, care
r$
1,,'.* .J/rru,i.$ tlcs

I;ourntis,

1.\1(.),

tl.

150,

CAPACTTATT MrI{TALE

I'matlin,4io,crsLo nna dintr:e plerogativr,rlc cele nrai inalto alc ornulni. aceastf, facultate cl uneryte, indepentlent cle'i'oinf'a sa, irnagini gi idei ailtelioa,re ryi creeazi, astfel rezultate nr,ri qi strir,lucitoare. Dup5, cum a observat Jean Paul Richter le, un por)t ,,care se ginde;te rnull, clacL un pcrsonaj al si[,u trobuie sii, spund, cla sau ba _- cluc[-se la, clracu, lrentr:u ck acela, nu e poet, ci un c ildavru stupid". Yisarea ne t1[, cea rnai bunf idee despre a,ceasti, facultate; r1up5,cum spune iar5,ryi Jea,n Pa,ul, ,,visul oste o artii poetic[, involunt;arii,". Yaloarea prod,uselor imagina,t,iei noastre clepirrde, fzird, indoiall, cle numfi,rul, exactitatea ryi ciarit'atea irnpresiilor noa,stre, de juctecata ryi gustul nostru in a alege sau a respingc combina,liile involuntare si, intr-o ilnnmitfr, rnrisnrfi,, de ca,pil,cil;atea noa,strri rle a le combina ln mod voit. I)eoa,rece ciinii, pisicile, caii, ryi probabil toate aninralel<r superioa e, chiar qi pfsririle ro au visuri a,idoma realitd,lii, ceea ce se vecle clin miqcd,rile lor ryi din sutrctele crtnise (in somn), trebuie s[, actniitem cd, ele au o oarecare facultate de imaginafie. l'rebuie sir, fie ceva speeial care face pe ciinr,r si latre noaptea, qi mai ales la lun[,, in acel fel remarcabil ryi melancolic, denurnit urlet. Nu toli ciinii o fac Di, c1up5, Ifouze&u 21, ei nu se uitd, atunci la lun5,, ci la un punct fix aproape de orizont,. Ifouzeau est d"e pd,rere cd, irnaginafia lc-. este tulburatd, de contururile vagi ale obiectelor inconjurS,toare , careevoc5, in fala lor imagini fantastice I clacd, este a$ar simfd,mintele lor ar putea fi aproape d"enumite superstilioase. Ilintre toate facultl,f,ile rnintii omene;ti presupun c[, se va aclmite cra RuliQtne,o, e sit'uatf in punctul cel mai ina,lt. Pu!,ine sint acele persoarre care rnai contestir, a,ourn faptul c5, anirnalele au o oarecare capacitate de judecat5,. Se poate vedea in rnod constant cum animalele ezith" chibzuiesc qi se hot5,rdsc. Este un fapt semnificativ c5,, cu cit modul de viaf,ri al unui animal oarecare este studiat mai intlcaproape de un naturalist, cu atlt a,cesta atribuie un rol mai mare judech,fii,si rnai rnic instinctelor neinv[la,te 22. \rom vedea ln capitolele viitoare c[, unele animale fcare se afl[] foarte jos pe scara crvolutiei par s5, aibir, intr-o anumit5 mlsurri. judecatd,. Fd,ri, lndoiald, cil cleseori este grelr de a face distinclie intre capacita,tea, cle jud.ecati, ;i cea a instinctului. Ile gxernplu. ln lucrarea sa Th,e OTten l>olu,r Bea, d.r. Ilayes a observat d.e repetate ori cum ciinii sd,i, in loc cle a continua si, tragf,, si,niile in grup cornpact, atunci cind" ajung la gheali, sub!'ire, se indepS,rteazit, unul de altul, arya incit greutatea lor s[, fie mai egal distribuit[,. :\cesta er:a cleseori primul avertisment care anunlia pe c5,ld,tori cd, gheala se subf,ia ryi clevenea periculoas['. Or, au aclionat oare ciinii astfel din experienta fiec5,nri individ", din exemplul ciinilor rnai b5,trlni qi mai clr expelienfd,, sau clintr-un obicei morytenit, aclic5, din instinct ? Acest irrstinct poate s5, fi apdrut din tirnpul ind.epfl,rtat, atunci cind clinii au fost tolosili pentru prima clat5, cle cd,tre ind"igeni s[, le tragl, s5,niile, sau lupii arctici, str:[mo;ii ciinelui eschimos, r]u dobindit poato a,cest instinct care i-a indemna't si, nu -qi atace prarla in haitir, compact5, a,turrci clnrl sc afl5, prl ghea!,[, ,qubl;ire.

I'rin

le Citat in Plrysiologg cutd Pallutktgll oI lltc )I itttl,

dr.Maudsley, 1868, 20 Dr. Jerdon, Birds of India, 1862, vol. l, p. \-\I,
I'Iouzeau spune

p. 19 Ei 220.
136.

2r Iiucltltis If ariule:s des ,!n.intutt:t:, 1872, r'ol. 11, p. 181. 32 Dl. L. H. )lolgalr ofcrl in ]ucLalt,a sa T/rc ,hnpricun
Reauer,1868, o buni ilustralie a acestei obst:rvalii. Totu;i nu nrf pot opri dc a gindi ci el ntergc prctl tlepalte in subt'prccitrrea puterii instinctultri.

llcntales, vol. II, p.

c[ papagalii ;i canarii sli visau,

I]aurllds

DESCIINDENTA OrltUl,UI

ele sint datorate instiuctului sau raliunii sau sirnplei asociafii cle idei I acest clin nrm5, prinoipiu t'ste insir furdeaproape legat tte raliune. Prof. Mcibius sB a arhtat, eazul culios al uuei stiuci, separatfl, prirrtr-o plac5, de sticl5, cle un acvariu invecinat plin cu peqti, ryi care deseori se arunca cu atlta viotenfd, in placa d.e sl,icld, incercind. sd, prind"5, ceilalf,i peryti, incit urreori era complet amefiti. $tiuca a oontinuat in acest fel timp de tr:ei luni, insf in cele clin urrnd, a inv[fat s5, fie pruclenti, $i a ineetat de a o mai face. Illaca cle sticld, a fost apoi inclep5,rtaLra,lnsd, qtiuca nu i-a at,ac,at pe acerrfi pe;ti, cn toate c[, i-a clevorat pe aipii, care an fost introdu;i ulterior ; atit de puternicS, erril, asociatl in minl,ea ei slabd, id.eea unei ciocniri violente cu incercarea sa [cle a, princle] pe forytii s[i vecini. Dacd, un si,Ibat'ic, oare nu a, vhzttt niciodat[, un geam mare cle vitr:inf s-ar azvitlt in el chiar numai o singurfl, dat5,, ulterior el Ar asocia timp indelungal, o izbituri, cu un asemenea, gearn qi, contrar rytiueii, el l'a reflecta probzlbil asupra naturii irnpedimentului ryi rra fi pruclent in condi!,ii analoge. Or, in leg[,tur5, cu maimugele, clupd, cum vom ved-ea indat[', o impresie rlureroasi sau numai dezagreabili, [r5,masi_l d.e la o acliune executatS, o singurf clatir, este uneori suficientd pentru a impieclica pe animal rle a o repel,a. IJac[, atribuim aceastf tleosebire intre maimu,t[ pi qtiucir, numai faptului cd, asocialia de idei este atit cle rnult rnai puternicl gi mai persistent[, la una declt la cealalt5,, cu toate c6 qtiuca a primit deseori lovituri mult mai grave, putem oare susline cd, la om o deosebire similari, irnplic5, posed.area unei min!,i fund"amental diferite ? Elouzeau istorisegte zr cil, pe cincl trilversa o cimpie largfi tqi aridri din Texas, cei cloi ciini :r,i sli sufereau foarte rnu11, clc sel,rr si cri intre treizeci ;i patruaeci do ori s-rlu repezit in aclincitur:i ftle l,ct'err_l iu cirutare de apd,. Aceste aclinciburi ttll elaru vir,i ;i in elc nu se g5sel nici u.rl llrbole sau vreo altir, cleosebir:e in vegetn{,ie $i, rleoa,tccei rrle erau absolut nsca,to, r}r-1 putea exista vrellu ruiros t1e piirnint umecl. Ciinii s-au conrportat ca, ryi cincl ar fi ,5tiut cI, o a,d,inciturir, in sol le ofelea cea ntai nlare probabilitate de il gi,rsi apfl ;i l-fouzeau a, asist,rt't cleseori la o colxportare sirnilar[, din partea altor a,rrimale. Am 't'i,zut, clupir, cutn presupun c[, au vitzut ;i al,tii, cti atunci cind. se a,t'uttcit, pe sol un obiect mic, prea departe ca unul dintre elefan!,ii de la gr5,dina zoologic[, sir-I poatf ajunge, el suflfi, cu trompa sa pe sol d.incolo cle obiect, ?Iga inclt curentul reflectat cle toate pflrlile s5 poatf impirrge obiectul pin5, ii tlevitre accesibil. Apoi ia,r[;i un c'tnolog binecunoscut, d-]. Westropp, m[ informeazi c[ la Yiena a observat un urs car] producea in rnocl voit cu laba un curent in apa care se gdsea f oarte aproape de cugca s&r incit sri apropie o bucatS, de piine care plutea. Acc'ste acliuni ale erlefantului qi ursului pot cu greu fi atribuite instinctului stru unui obiceri rnorytenit, d"eoarece ele nu ar fi c1e nici un folos unui aninral in stare nat'uralI. Or, care este cleosebirea intre asemenea ac!iuni atunci cincl sint executate c1e un onr incult;i d"e unul clintre anima,lele
superioare
?

N'u putem judeoa clecit clupf concliliile irr care acfiurdlc'sint executate

clacd,

Silbaticul qi ciinele au glsit, deseori api, ln ad.incituri ryi in asernenea conclitrii coincidenla s-a asociat in mintea lor. IJn om cult ar formula poate o teorie
23

l)ie

Bewegungen

tler I'hiere ctc. , ., 1873, p. 11 .

p.

2r l,-ucull(s lle ntulcs

2ti5.

Attiutcutr, 1E72, r-ol. II,

CAPACITATI MINTALE

7l

gelterald, asupra acestui subiect ; ins5,, din ceea ee ptim d.espre

rle ind.oielnic d.ac[, ei ar face acest lucru, iar ciinele ctt siguran!5, cra nu. Amlncloi, atlt s[Ibaticnl, clt ryi clinele, vor cd,uta ln acela;i fel, de;i deseori f[,r5, succes, ;i ambii par a se conduce dup[, raf,iune, indiferent dac5, in conqtiinla
lor existi, sau nu vreo teorie

silbatici, este extrem

generalS, asupra acestui obiect 25. Aeela;i lucru s-ar aplica qi elefantului ryi ursului care provoac5, curenli in aer sau ap6. Ou siguran!5, c5, sS,lbaticul nu rra;ti qi nici nu-i va pdsa clupd, care lege sint efectuate miqc5,rile clorite ; totu;i acfiunea sa, va fi tol, atit de sigur cond.us5, d.c un proces ruclimentar de gindire, d.up[, cum va fi conclus un filozof d.e cel mai lung lan,t d.e cleclucfii. Fi,rir, incloiald, c5, va exista cleosebire lntre el qi unul d.intre animalele superioale, zlnume ck el va tine seama c1e irnprejuril,ri qi conclitii mult mai neinsemnate si va observa orice leg5,turi, intre ele clup[, mult mai pu!ini, experienfd, ceea ce este de o importanfi, capital[. Am linut o eviclen!,d, zilnrcd, a acliunilor unuia dintre copiii mei, Ei atunci cind. avea unsprezece luni ryi inainte d.e a putea articula un singur cuvintr si era,rn continuu sruprins d-e repeziciunea rnai mare cu care tot felul d.e obiectcl ryi sunete erau asociate lmpreun5, in mintea sA, in comparalie cu cei mai inteli-

genli ciini pe care i-am cunoscut weod.at'ri. Animalele superioare se d.eosebesc insi, in exact acelaryi fel prin aceasti, facultate de asociere cLe animalele situate jos in scara evolufiei, ca de exenrplu stiuca, precunt ;i prin facultatea de a trage concluzii ;i c1e observa,lie. incl-emnurile raliunii dup[ experien,tc foarte scurte reies in mocl clar clin urm[toarele acliuni ale unor rnaimule americane, care sint situate la baztr' ord.inului lor. Ii,engger, un observatol extrern de atent, afirmfl cit,, atunci clnd" a d at pentru prima clatir, ou[, rnairnulelor sale clin Paraguay, ele le-au zclrobit, pierzincl urult d,in conf,inutul lor: I ulterior ele au izbit clelicat lln cap[,t al otllui cle un oorp tare oa,recalc;i au cules bucii,felele de coa'.iir, ctl clegetele. l)upi-l oe s-An t[,iat nurnai o s'ittgttrd, dtttd, cu vr'oo utrealtti a'scu!,it[, lttl o ma,i atingea,tt din rrou sau o minuiau cn cea nta,i lnrlre btigare de sea,tn[. .Deseoli li so tlicleau buc[,!,elc cle zahra'- invelito in hirtie ;i uneori Rengger b5,ga in hirtic o riespe vie, a$a incit, clesficincl-o in grabi,, rnaitnulele c'rau in!,epate; dupti cc tlcc'asl,tl, s-a intimplat o datd,, ele duceau intotdeaulta pachetul la urt:che penl,ru a tlet,r:ct'a, dac5, sc a'ucle \rreo mi;care inluntru2ti . Ilrmftoarele cazuri sint, in legi,tur[ cu ciinii. Dl. Colquhoun 2? il, rfnil, cloul, raf,e szilbatice, care au cd,zat, pe malul opus al unui riu ; prepelicarul lui scolian a incercat s[ le ad.ucfi pe amindou5 o datd, pesl,e riu, insf f[r5, succes; atunci, cn toate cil, l1n se cuno;tea ca vreod.ati, el si, fi d-eranjat m5car Yre{) pan[, a unei plsi,ri, ciinele a omorit ln mod" d"eliberat una din ra!e, a adus pesttl riu pe cealaltd, qi s-a lntors d"upd, cea moartd,. Col. Ffutchinson istoriseqte c5, dou5, prepelile au fost lmpuqcate clintr-o datd,, una fiind omoritd,, iar cealalti, ri,nitd, ; iceasta, clin urm[ a fugit, a fost insi, prinsS, r1e ltrepelicar, care, inapoinclu-se, a d.at cltl
26 Pl-rf. lluxlc'y a analizat cu o claritatc adnrirabilii
treptelc. ntirrlale prin care ouml, ca qi ciinelc, ajutrg la o concluzie inLr-un caz analog cu ccl ditr Lextul meu. Vezi articolul siu Mr. Daiwin's Crillcs din ,,Contemporary Revie$"' noicmblie 1871, p. 462, qi in lucrarea sa Critiques cnul Dssrry.s, 1871i, p. 279.

!6 Dl. Ilelt, in lucrarca sa cxlretn dc iuteresanti I'he in Niearagua,787'1(p. ag) dcscrie de asemenea diferite acliuni ale unui Cebus imblinzit, care, cred, cir aratii ln mocl clar c[ accst animal arc o oarecare facultat.e
Naturatist de judecati.

z? The llloor and tlte I'och, p, 45" Col. Ilutchinsott

dcspre Dog Breaking, p. 46.

DESCEINDENT'A OMULUI

\'-oi incheia citincl o observa!,ie eL, ilust,rului Humbolclt .s: ,,(Jon4uc5torii de catiri din America de Sud spun : tlu ili voi c1a catirul al ci,rui nler,s estcr cel rlai pllcut, ci la 'rrllrs racionaZ cel care juclecil cel mai bine " ryi, d.upli, curr adaugir, ol, ,,aceast5, exp: r'r;ir' popular5, d.icta,t5, d"e o lungfi, exper:ienfd, cgmbn,to sistomul d.e rnaqini anirnate mai bine decit toate argumentele filozofiei speculative',. Totu;ir unii autrLri inc5, mai neag5, fa,ptul c[, animalele slperioare posedi o urm1 de ra,tiune qi ,se str5,duiesc s5, explice toate asemenea fapte prin ceea ce pare sd, fie simplh, vorblrii) 2n. cred. c[, acum s-a d.ovectit ci omul qi animalelo sup'rrioare mai ales prima,tele, au citeva instincte c.gmyng-. Toli au :rcelea;i sim]uri, intuitii ;i senzafii, pasiuni, a{ec{,iurri ryi emolii similarc, chia,r' celc rnai comple,xe, ca'golozia, brinu iala,, crnula!,ia, recl"ruogtin!,a ;i mfrinimial ei practici-r, inryclil.toria, ,1-i sirrl, yrazbuttirl ori, uneori sint sensibili la ridicul ryi an chiar ruL simt, al rimonrlui, ci simt 1iruire ryi curiozitate, posedir acelearyi facultit{,i dc irr;it:ifie, atcntie, ch.ibzuin!ti, tlle'gere, tnernr;r'1e, imf$na!,ie, asociatie de jdei ryi ratiuni, dar [acestea siltt] in gra,cle foarte clifc'rite. fnclivizii de aceearyi specie trec treptat, ca inteiigenf,i, de, la imnecilitate absolutti pin[ la o gindire superio avd. Iti sint expugi aliena,tiei rnintale, dar mult inai ral clecit omul 30. Toturyi, mulli autori au insistat cit prin facultrilile sale mintale omul este separat printr-o barieril de netrecut ctc toate alimalele inferioare. Am st,ritts in trecul, o colecf,ie de peste doufzeci cle asemenear aforisme, insf ele sint aproape fSrX valoare, d.eoarcce cleosebirera mar.e qi num;ru I lol clovedesc greutatea,, clac[ nu imposibilitatea incercflrii. S-a afirmat cL nurna,i outul estc capabil de a,meliorare progresivii, cil nurnai ci singur folose;te uneltell sau focul, domestices't'c alte anirna,le sau posecl[ proprietate ; c[ nici un animal rlu are facultatea d.e abstraclie sau cle a, forrna notiuni generale, d-e a fi conrytielt cle sine si tle a se inlelege pe sine ; cd, nici un alt animal nu folosegtr: r'orbirea, ci*I ttttttta,i ttrnul zlre sinitul frum.osului, cste tillpus capriciilor:, :l,re sim1t!20

fixat.

It&siiltril llloa,rt[ ) ,,cl s-a opt'it,, evidenl, foar{;t' ltt'tinri;eri1,,,1i clulliio iitoorcitrr,2 elguir, r-iinclu-;i seama cit, nu. o poilte lua f[r5, sir, J:lscr sir,-i Ficapc piisit,l.i 2 r.ii1it;, a sti1t tln lnolnent pe ginduri, apoi in mod voit a omor11,-o clintl'-o rnu;c[1,rrr:[, adlcindu-le apoi pe arnindouir, deotl'atil. Acesta, il fo"qt singurul caz cunoriclrt iir ca,r,o cl s[ fi r'Stiirirat in rnod r-oit yleun vina,t". r\ici avr-]rn jutlecatd, cu toa,tc cd, nu chiar perfectir,, dr:oa,rece prepclicarul ar fi putut aduce mai int,ii pas[rca rd,niti-t, irrapoindtr-se apoi d.upir cea moartra, ca in ca,zul celor clonii r,att, siulbaticr,. I)a1 cele d.ou[ cazavi clo mai sus cit, bazinclu-se pe declaratia, a rloi rnartori inclepend91,tit ryi d.eoa,rece in ambele cazrrrL prepelica,rii, dupd, chibzuire, au rlpt ,,i ort obicei moqtenit cle ei (acela de 8, nu ornorl vinatul aportat) ;i'fiindcf,,'glr-,a,rati, .infring5 cit de puternicii, trebuie st-1, fi fost facultatea rle jucle ca,td, ca sli ln oltieeri

2E l'rt'sLntttI X urruIittc (trad. cngltrzir), r-rrl. I I I, 11. l0{i. lI[ bucur s[ allu cii un ginclit-or utit. rle piitl'trnziiLor

c;r dl. Leslie Stephen ( Danuinisnt utttl Diu!ttitg, Essctrl ort Frie-thinkirtg, 187:3. p. 80), vorbind desple presupusa barierl der neLtccut clintre mint.ea onrrrlui qi a anirnalelor inferioarc, spune : ,,I)c fapL dilelenf.t:it care au fost statriiitc nu par sd:,c sprijine pe nici un frrndamcnt mai solitl, tl,'cit un nunriL foartc rurlc tit alLe dcoscbiri nri.lLafizir:,r

cu all"c cu.,'irrte, l)l'(.riul)l,utr)l'ca cii <laci poli tla la dorui Ittcrttt'i difcriLc, Ilplne cliferite, cig Ir,-tbliq tlcr ag('gn tii

aibl naturi diferite.

IlsLe gleu de inlelcs curu cincva care

a avul vrcodald un ciine, sau a vizuL un elefant, poatc avea vreo lndoiali in leg[turd cu capacitatea unui animal tlc a executa proces::le esen!ialc ale jrrdeci[.ii". i0 Vezi f,Iadness irt Animull dc dr. W. Lauder Lintlsal',

itt,,Jottl'ital of

11"11aI Scicitct",

iulic

1371,

CAI'ACIT'ATI MtrN'IAI,E

tlintrcr aceste puncte. Arhiepiscopul Sumneri\ sus!,inut cinclva 31 c[ nnnrai omul cs1,e capabil de arneliorare progresiv[. I{u irrcapc discuf,ic cL cl este capabil d.e o anreliolur,e incomparabil rnai mare;i mai rapicl5, decit orice alt anirnal, si aceast,a se dat,oreryte mai ales facultS,lii sale d,e a vorbi ;i de a tlansmite clescenclentilor cuno;tin!'ele sale clobindite. in ceea ce priveryte arrimalele, examinind in primul rhd intlividul, toli eei care au avut vreo experienti, la intinclerea curselor qtil cit animalele tinere sint captura,te mult mai ugor decit ceio b[trine ryi cd, un cluryman se poate apropia mult mai ugor de e'le. Chiar in privin!,a anirnalelor b6trinc, estc imposibil de a captura multe in acelaqi loc cu acelaqi fel d"e capcane sau si, lc distrugi cu acelaqi fel cle otrav5 ; nu este toturyi probabil ca toate s5, se fi lnfrlptat clin otravd, ;i est'e imposibil c^ toate s5, fi fost capturate intr-o capcanfl. Frin ulmare, ele inva\d, prud"enla vdzindu-qi fratii capturali sau otrlvili. in America de l{ord, unde animalele cu blanl au fost urrnti,rite timp indelunS'rt, ele prezint[, dup5, mf,,rturia unanimd, a tuturor observatorilor, un grad. aproape cle necrezut d.e perspicacitate, prud.en!5, qi qiretenie, insd, intind.erea de capcane a fost folosit5, d.e at'it' de mult5, vreme, inclt in joc a intrat poate ereditatea. Am primit mai multe descrieri dupd, care, atunci cind. telegraful a fost montat pentru prima dal,Lr multe p[s5ri au murit lovinclu-se in zbor de sirme, insd, in d-ecurs cle foarto pu!,ini ani ele au inv5,!at s[ evite acest pericol, vizind, ctup5, cit se pare, camaradelc lor omorite 32. I)acL examin5,rn gerreralii corlsectlt,ivc sau rase, nu existf,, indoialfl cL lriisd,rile ryi alte animale clobinclesc ,si pierd tr:eptat prud.en!,a in legr"r,turti, cu rturul si cu alli du;mani ss si f[r5, lncloiali, cd, aceastit, prudenld este in prlmul rinc]. nn obicei ereditar sau un instinct, 1ns5, in parte este rezaltatui experientei ilclivicln itlc-'. IJn bun observator, Leroy u, afirmS, cL in regiunile in care vulpile "sint, mult vinate puii lor, cind iryi plr5sesc vizuina pentru prima datzi, sint incontestabil cu mult mai pruden!'i decll, rrulpile bzitrlne in regiunile in care elc nu sint mult tulburate. Ciittii norytri clomcstici se trag r-lin lupi ;i gacali as $i, cu toate cd, nu au cirytigat ca viclenie, qi poate cii, a,u pierdut ca pluden{,il si b5,nuiall, ci au progl]osat, t'otusi in anumite calit5,ti morale, ca a,fecfiune, cr:eclinf[, caracter;i piotlabil irrteligc,rrfI generalf. $obolanul comun a cucerit qi invins mai multe alte specii in t,oatl Europa, in unetc pd,rfi ale Americii d"e l\-orcl, in Noua Zeelandil, recent in Ii'ormozar precum ryi in China continentalii,. Dl. Swinhoe s6, care descrie aceste ultime d.oud, cazari, atribuie victoria ;obolanu,lui cornun asupra lui Mus coni,nqa rrtfl,l'c vicleniei superioare celui- dintli qi aceast[ din urmi, ca,Iitatc poate fi probabil atribuitii, exelciliului obirynuit al tuturol facult[filor ln evitarea stirpirii salc tle cittre ont, precum;i faptului c[ aproa,pe to!'i ryobolanii mai pufin vic]eni sarr
3a Lcllrcs Phil. sur t'Inteltigence des ,lttitnttrr,.r, ccliIic (litat de Sir C. L5'ell, ,{riliquit11 of nIan, p. 497. Petrtt'u dovezi supliment.are, cu rleLalii. vczi cll. noui, 1802" p. 86. 35 Vczi dovezile in aceasll privitrtri in cirp. I, r'ol. I Ilouzeatt, Le.s Facultd.s ilIentales, 1872. vol. II, p.747. aa lrr legirLur[ cu pirsirrile de pe iusulele oceanice, vezi a lucriilii TIrc \'arictticrt of ,lnimrtls and Plants uncler .,.ltrrrlrral of Rescarches during the voyagc of thc Beagle", l)omesLicr.ttiott. 36 lfl15, gr. 298. Ortgitt of'Specieg, ccl. ir 5-a, p. 20(). ,,Pt'r-rt-'. Zo,..rlog. Sor:,", 1ti64, p. 1tS6. 31

trritrlttl clc'r'ecuilogtin![, rrtister etc., creclc in l)unurezeu ryi este clotz,t cu colt;tiin!it. \:oi risca eiteva observalii asupra celor rnai inrport,ante ryi inl;oresarrtg

32

DI'SCENDT]NTA OMULUI

tile, care ne-a impieclicat efectiv de a ne apropia prea mult ae arboret'. DupL cum am vilzat' de repet'at'e ori, un cimpanzell va arunca oriee obiect ce ii este lzr, ind"ernin[, irnpotriva unei pelsoane care il jignepte ; ryi pavianul cle la Capql Bu"nei Speranfe, mon!,ionat mai sus prepara noroi in acest scop. La gr'5,dina zoologic[, o rnaimu,tI care avea clinf,i slabi obirsppix s[ spargir, . nuci ctt o piatrf ryi arn fost asigurat cle cd,tre garclieni cd,1 dupi, ce folosea,
37 Savage

ln stare naturalfi, sparge [coaja] unui fruct indig'en, asernd,nd,tor cu o -maimu![, Piatrir, 32. Rengger 38 a invfllat cu uryurin,ti o amer.icanl, sir, d.eschid[ nucile de palmier cu coaja durd,, spi,rgindu-le, ulterior ea folosea ;i tle la sine pietre pentru a cleschide alte feluri de nuci, precum ;i cutii. Ea a 1ntlepi,rtat c1e asemenea coaja moale a fructelor cz,re &yoB,ll un miros nepllcut. O alt5, rnairnuJ,s a fost inv[!at[ q[ deschidd, cu un b5! capacul unei cltii riari;i, ulterior, a folosit b6!ul ca pirghie pentru miryca corpuri grele ; eu insumi am r'[zut ull urangr-rtan tln5,r, care a introdus ^ un bi,! intr-o cr[pi,turd,, ryi $i-a strecurat mina la.celS,lalt cap5,t, folosind.u-l cum trebuie, cA o pirghie. Dupd curr se ;tie, elefan,tii imblinzili clin fndia rup ramuri si le folosesc ca sX goneasc5, muqtele ; aceea;i actiune a fost observati, la un elefant in stare naturald, rs. Am vilzut un urangutan tinir care atunci clnd cred"ea c5, va fi biciuit se acoperea qi se proteja cu o ptiturl sau cu paie. in aceste diferite cazuri pietrele ryi lielele erau folosite car unelte, insir, ele sint t1e asemenea folosite ca arme. Bre1lr ad afirm[, tlin sursa bineculloscutului cfl,ld,tor Sc]rimper, oI in Abisinia, atunci cinrl paviartii a,partinind trnei a,numite specii (0. gelud,u,) coboar5, in bantle clin murrfi ferrtru tr, pri,der, cimpiile,, ei intilnesc uneori bancte cle o altir, specio (0. hanuatlrytrs)';i atunci trrmeazir o luptei. Pavianii dirr specia (1. gel,uda rostogolesc in jos }olovl,ni tnari, pe care pa,r'in,nii 0. huntctd,trtras incearc5, s5, ii er-ite ;i a,poi amfuele speeii, f5,clncl un zgomol, asurziLor, se repecl furioryi unii la al!,ii.-Atlnci cind insolea pe clucele de Ooburg-Gotha, J3reh.m a lual, parte la 1n. atac cu arme cle fo6 in contra unei bancle _cle paviani in trecf,,toarea Mernsa din Abisinia. CJa, rilspuns, pavianii au lost,ogolit atilia bolovani de pe munte in jos, unii mar.i c2, .rti oit,p d.e orn, incit atacatorii au trebuit sL se retragS, in grabd,, iar i,recfi,toarea a fost c1e fapt inchisi, caravanei cltva timp. Merit5, notat cd, acegti paviani au actionat astfel colaborind intre ei. DI. Wallace at a vd,zat, in trei ocazii femele de ulaqgltani, insoJ,it,e de puii lot, ,,rupind. ramuri rsi fructele rnari lepoase ale arbor:elui d"urian cu toate aspectele furiei si provocind o asemenea pioa,ie cle proiecirtsir, cimpa,zeul

tttt mai mare fgrad de-l viclenie declt speciile inrudite inainte ca el s5, fi verrit jrt contact cu ornul. Pentru a susfine indepenclent de orice cloyaclfl direct[, ca in tlecursul timpurilor nici un animal nu A progresat ca intelect sau in al1,e facultd,!,i nrirrtale, este sf,, negi er.olu,tia speciilo". Am vrazat cil, dupir, Lartet, mamifereie existente aparfinind mai multor orcline au creierul mai mare declt vechill lol prototip terfiar. S-a afirmat cleseori cL nici un animal nu se foloseryte de vreo unealtir,

rlalli dc tttintc lru fos1, in tnod continuu distru;i rle om. Itrste totugi posibil orr :tlccesul frtispinclirii l qobolanului comun sL fie d"at,orat faptului ch il posecla,

nucil, cu

IIist.",

and \Vyrnarl, irl ,,Boston Journal of Nat.

383.

se,,Indian Field", 4 nrartie

ao Tli.erlelten, .vol.

1871. 82.
87.

1843

38 Siiugetliere uun

-44, vol. I\-, p.

Plraguay, 1830, p.

Jl

- bG.

al I-he TIttIug Archipclayo, 1869, vol. I, p.

I p. 79,

CAPACITATI MINTALE

piatra, o ascunclea in paie qi nu lilsa rrici o altL maimu!5, sL o al,ing5,. Aici utu*r'deci, icleea cle proprietate, insi, aceasti, id.ee este comun5, fiec[rui cline oare ale un os ryi majoritd,,tii pd,sd,rilor cu cuiburile lor. Dgcele de Argyll a2 observi, ci, fasonArea unei unelte pentru un scop special este absolut caracteristic[, omului, qi el consid"erl c7a aceasta constituie o pr5,pastie incomensurabilfl, intre el qi anirnale. Aceasta este fi,r5, lncloiali, o deose-nire foarte importanti,, ins5, imi pare cd, este mult ad.ev6r ln sugestia lui Sir J. Lubbock es c[, atunci clnd" omul primitiv a folosit prima oard, silexul pentru un scop oarecare el l-a spart din intimpla,re ln buc5,!i ;i c[, a folosit, apoi fragmentele asculite. De la acest pas este unul mic pinir, a sparge silexul in mocl intenacest lionat qi irn pas nu prea mare pin5, la a-l fasona in mocl rud.imentar. ff otu.si,, judecX,m fi ar perioacle d.ac5, si, d"e timp, lungi fi progres necesitat s[, tretruie irltim d.up[, inteivalll imens de timp care a trecut inainte ca oamenii clin epoca neolitic6 s[, ajungd, s6 rylefuiascd, qi s[, lustruiasc5, uneltele lor cle piatrfl. Sp5,rgincl silexul, dupd, curn de asemenea observd, Sir J. Lubbock, se vor fi prod.us scintei, iar glefuind.u-le se va fi clezvoltat c[,Id.ur[, ; in acest fel rP&r a fi luat narytere" cele clouf metode obiqnuite d.e,,a obline foc". I{atura focului trebuie sii, fi fost cunoscutx, ln multe regiuni vulcanice, uncle uneori lava curge prin pd,duri.

Maimulele antropomorfe, cond.use probabil cle instinct, iqi cl5,d.esc platforme !emporare j ins[, d.eoarece multe instincte sint controlate in mare m[surd, d.e raliune, cele nai simple, ca acela d.e a construi platforme, au putut s[, se transforme intr-un :rct voluntaf qi conptient. Se rytie cL urangutanul se acoperf noaptea cu frunze de Pand,atues, iar Brehm afirm[, c[, unul clintre pavia^mi s[,i obi;nuia si, se apere cle cfi,ldura soarelui aruncinctu-;i o rogojini, pe cap. In aceste d"ivt-'r'se obiceiuri vedem probabit primii pa$i spre artele mai simple, ca arhitectura ryi lmbr[clmintea primitiv[,, arya cum au apiirut ele printre primii strfimo;i ai omului.
Abstruc,lie, Concep!,i,i generale, Co'ngtiinld, de s'ine, [ndiriclttalitate nt'itt'tttld,. Ar fi foarte greu pentru oricine, chia,r avincl mult mai urulte cuno;tin!,e clecit nine, s[, determine in ce rn[,sur[, anirnalt lt-. prezitttl t'reo urmi, a acestor fzr,enlt[,,ti mintale superioare. Aceast[ d,ificultate survitre clin imposibilitaterr, ile a aprecia ce trece prin mintea unui rlnimal; c1e asernellea, tapt;ul cL llutorii st' tkiosebesc iu pe care lt atribuie terme'rtilor de mai stls PI'ofoar1e mAre m[,sur[ pr.in inlelesul ',Dac[, cineva al fi sil .iurlece rlupi, ctiferibele :trticole voac[, o clificultate in plus. care au fost plblicate in ultimul timp, cel tnai rIIAre accent l)al'e s[, fio plls pu presupusa completd, absen!5, l?,pTale a capacitir!,ii cle abstr.actie sau de a fonna no,tiuii generale. ins[, atunci clnd. un ciine ved-e un alt ciine cle la clistan![,t **tu d.eseori clar ci, el percepe c[, este un ciine in abstract, d.eoarece de ind'at5, se apropie intregut siu comportament se schimb[, brusc, in cazul cind- celi,"* lalt cline ii este prieten, Recent, nn autor observ5, cd, toate cazurile d-e acest fel, in sensul afirma,tiei c[, actul rnintal nu este ln esentf,, d,e -aceeaqi naturS, la animal ca qi la oilr'constituie o pur6 presupunere. l)ac[, omul iqi formeazk nofac qi fanimalelel aa. liunile pornite de la datele sim!,urilor, apoi acelaqi lucru il (li am fr"ie trt aceastii, Atl1ci titr* spun terierului meu cn o voce nerii'bcld,toare
42'

PrimeuftI L'Ian, 1800,

at I'rehistttric Times, 1865' p.

p' 145 9i 1-17.

'173 etc.

4{ Dl. Hookham intr-o scrisoare citre proi, }Ias Xttillcr, ln ,,Birmingham News", rnai 1873.

DDSCBND!]NTA DMULUI

de sine sau reflecta asupra naturii propriei sale existen,te nevasta copleryi1,6, cle munc[, a urrui s[ibatic aus braiian clegenerab, clLre foloseqte f oarte puline cuvinte abstracte qi care nu poatc' numirra peste patru. fn general se admite cX, animalele superioare posed.i, menrorie, atelrl,ie, asocia,tie qi chiar oarecare imaginalie qi rafiune. Dacd, aceste facultflfi, oare se d.eosebesc mult la diferite animaler s pot, perfcctiona, pare foart,e probabil, tn cazal facultd,filor mai complexe, ca forslsle superioare de absbraclie gi congtiin![, cle sine etc. sil fi evoluat, plin clezyoltarea qi combinarea facultl!,ilor rnai simple. Impotriva ipoteze'lor susf,imrte aici, s-a insistat, ck esbe imposibil do a afirma ln care punct din scara agcendernti, animalele au tlevenit capabile d"e abstractie etc., insl, cine poal,e spune la car'o virsta acest lucru se intimpl5, la c opiii noqtri mici ? Veclem cel pulin cd, asemencra facultd,fi se dezvoltfl, la copii prin gradalii imperceptibile. Este iudiscutabil eil, animalele iryi p[streazd, individualital,ea lor mintalti. Atunci cintl rrocea mea a de;teptat o sucoesiune de vechi asociatii in miut,ea ciinelui menlionat mai sus, el trebuie sl-qi fi pd,strat individ,ualitatea Ba rnintalft, cu toate c[, fiecare atom al creierului s[,u trebuie sA, fi suferit probabil cle multe ori inlocuiri in decurs de cinci ani. Acest ciine ar fi putut prezenta argumentul lolosit ln ultimul tirnp pentru a, zd.robi pe to!,i evolu!,ioniqtii, spunind : r). . .]i,ii,min ac.rlasi, ln ciuda tuturor d.ispozifiilor mintale qi moclific5,rilor matet'iale. . . Invl,firturrt c[, atomii ili las;i arnprL]ntele ca mo\sl,enire altor atonri, caro preia,u locurile pe care le-a,u eliberat, conl,razice exprimareft conptientului si tlei a,ceea este fa'lsir, i ell ester insir, irrvri!ir,tru'li necesil,rati"l rle trvolutionism, fi, irr
ctltrsecirt!ir,, ipoteza oste fa,ls'i"
a6.

lriurtcare de tnai rnulte ori) : ,,hai, hai, uncle e?" el o ia 1nc1at5, clrept un sentn c[, ce\-rl trebuie craut'at, qi, in general, se uit5, mai lntii reped.e imprejur, iar apoi se t,.1recle la tufi;ul cel mai apropiat pentru a mirosi d-up5, vreun vinat, insd,, neg6sinrl trimic, se uit5, in sus in'vreun arbore d.in apropiere d.up5, o veyeritd,. Or, aceste acfiuni nu arat[, ele oare cd, e] avea in gind. vreo idee sau notiune generalir, dupri care un animal oarecare trebuie descoperit qi vinat ? Se poate ugor ad.mite cb nici un animal nu este conqtient d,e sine, d.acl"r, prirr acest l,ermen se irnplic[, faptul ci, el reflecteazd, asupra, unor asemenea puncte ca cle und.e vincr qi unde se rra duoe sau ce e viapa ryi moartea qi aqa mai d.eparte. insa, curn putern fi siguri cd, un ctine bi,trln cu o rnemorie excelent5, ryi o oarecare capacitate d.e irnaginafie, d.upd, cum se vede din visurile sale, rlu reflecteaz[ niciod.atd, asupra plS,cerilor sau suferintelor sale trecute din timpul vinl,torilor ? Si aceasta ar constitui o formfl, de conqtiin!:i d.e sine. Pe de altir, parte, dupi curn a observat Biichner a5, cit de pulin poate exercita congtiinla

Vorltirea. - i\ceastir, fa,cultate fost consideratd, ca, una dintre deosebi^inferioare. insd,, clupi, cum observa arhiprincipale rile d.inti'c om ryi animalele episcopul Whately, un cunosci,tor foarte competent,,,omul nu este singurul animal care se poate folosi d.e vorbire pentru a exprima ce li trece prin mint'e rnult sau mai pufin, lnlelege ceea ce este astfel exprimat ;i foare] poate, ^mai a7. fn altul" Paragray, de nn cincl este excit,at, Cebus az&r&e emite cel pulin gase
as Confiren ci).s srlr rcz":.i), 1869, p. 1l)2.

Ia

'I']utot'ie Durtititiie rure (tratl. l'r:rn-

46 Rrfv. dr. .I. II'Cann, Anti-Darwinism, 1869, p. 1l:i. a7 CiLlrt ir-r ,,Anlhropologicll llevierv", 186{, p. 1;rS.

CAPACITATI MINTALE

a4 It

sunete disl,incbe, care provoac5, erno{,ii sirnilare as la alte maimule. Dup5, cum cleclarl Rengger qi al,tii, rniqclrile trrisi,turilor felei ryi gesturile mairnuf elor slnt lnlelese d.e noi pi ele le lnleleg parfial pe ale noasl,re. Un fapt rnai remarcabil este cil, d.e cind a fost d.onresticit, clinele a lnvd,fat s5, latre ae. pe cel pufin patru sau cinci tonuri distincte. Cu toate ch latratul este o arti, nou[,, f[rd, indoialir, c5, speciile parentale siilkratice ale ciinelui lqi exprimau sentimentele prin lipete d"e diferite feiuri. in caz.ul ctinelui d.omestic, aoe* ld,tral,ul de impetubzitaiu, "o la vind,toare, cel de rnlnie, precunl ryi miriitul; cheld,ld,itul sau urletul d.e d.esperare, atunci ca cind. este inchis I urletnl nuapbea, l5,tratul de bucurie, ca atunci cind. pleacd, la plimloar:e cu st5,pinul s,iu, qi cel foarte distinct, de cercre Bau de implorare, ca atunci cind. vrea sL i se deschid5, o uqd sau o fereastrf. DupL Houzeart, cale a acord"at o atentie special5, acestui subiect, p5si,rile de clrte d.omest;icg emit cel pulin c; cluzinf cle sunete gemnificative b0. Folosirea obirynuitir, vorbirii articulatc este insi, specific[ omului I ^ inferioare, dar el folos:ryte, ca gi animalele strigd,te neartieulate pentru a-;i exprirna intentia, ajutat de gesturi qi de miryclrile muqchilor felei b1. Acesl, lucru este valabil pcntru exteriorrza:rea, urror sirnfir,minte rnai sirnple ryi mai vioaie, care sint mai pu!,in legate de inteligen!,a noastr5, snperioarS,. Strigittele noastre d"e durere, fricl,, surprindere, furie, lmpreunzi cu acl,iunile lor cor,espunzd,tollre ryi murmurul tnarnc'i cir,tre copilnl r-li iubit, sinb mai expresive decit or.ice cuvinte; Ceea ce tlistitlge po om dc animalele inferioare nu este intelegerea sunell,elor art,iculabe, deoarece, clupil cunr oricine qtie, clinii inleleg rirulte cuvinte ryi Imze. In aceasi;l, privinfir,, ei stnt, in acelagi stad.iu de clezyoltare ca ,si copii in virstii tle 'zect; la clou[sprezece luni, care ln!,eleg multe cuvinte ;i propozi\ii scurte, d.ar nu pot articula nici un singur cuvint. Nu este sirnpla articulalie care constituie caracberul nostru clistinctir', d.eoarece papagalii qi altc. pflsX,ri posecll aceastfi, l'acultate. $i nu est,e nici sinrpla, capacital,e de a lega anumite sunete cle anumittr idei, cleoarece c'ste sigur czi unii papagali, care'auft'st invzilalisir, volbea,scf, lerr,gi, fitli, greqealt"r, cttvinte d"er lucnrri ,si pursoane de intfunpl[ri;2. Anima,ierle inferioare nrr sr) deosellcsc t1e om tlecit prin capacil,atea aproape infinit mai mare a acestuia ci"cr li asocia lzlolaitl cr:lc mtri valiate sunete qi idei I aceasta depind"e, eviclenl,, r[c dezvoltal'ca superioarir a facultir{,ilor sale nrintale. Dupd, cnm obserl.'ii ff orne flloohe, unul din fondli,t,orii nobik:i rytiinle fl, filohigiei, vot'ltirt'11 r,str' (, llr'l,ii, clt si lllrlrricanla berii srtlr coptul piirrii; ser..isril ill.
aE

Vezi 'l'\rc Varfuili;t,t of Aninuils artrl l>lrtiils rrnler l)orttesticaliorr, vui. I, p. 2i. 60 Facultls 1[eriktles r/t,.-r AttinutLt.x, 1ii;2, vol. II, p. 316-349.
ae 61

Rcrrggrr', on. cit., 1't.

15.

,,brrni dimineala", iar scurlr ,,noapLc bunii'' fieclnria cinrl

llit'ris.':r cJlltel'rl, IIt.in\rt,r'sirrrt nitiotllllr ltccste ttrari. 'fatilui lui Sir ll. J. Sulivan, el obi;nuilr si adaug-e la
,,bunX dirninca!a" o frazi. scurLti, care nu a rnai repetat.-o niciodati dupri moar {-ca tatllui. El a cer.L:rb violenL rln ciine stririn care inLrase in camerri prin fereastra cleschisir gi a ccr'laL un alt papagal (spunind ,,papagal neastirnpiral") carc iegise din colivie qi mlnca ltrere pe masa din brrcriLirie . Yezi dc aselllenea, in acelaqi serrs, I{ouzerru clirSpro papagali, I;uculLes fuIentales, vol. II, p. 309. Dr. ]'[oschkau nri inforureazi ci ;tia un graur care nu gre$ea

Vezi o disculir,

:ISr.rpra

actrstui strbiect

ln

lucrarca

foart.e interesanLli

a d-liri lt. B. 1'ylur'

jiesearcltes

in

totlr,:

Early Historg of tuIankinrl, 1865, capiLolele II-i\'.

52 ,\nr primit tnai multe tlescrieri antlnunfite in lcest sens. Amiralul Sir B. J. Sulivarr, pe clllrr il crrno:;c: t:u l[intl urr observaLor con;Liincios, rni. asigulii cu un papag-al al

pcrsoane din cesir, prccur)r qi pe viziLatoli . l,rr nricrrl dejrin el sprrnca I'icciruilr

in rnotl invariabil pe nrnllt anuiuitt:

r'ican, !inuL tintp indr:lungaL in casa taLiilui siiu, ciri.,llta

rricioclati s1-runind itl rgt:ftnanl ,,bunl dimineafa" persoanelor care soseau li ,,adio pricLene" celor care plecr,tu. ,\1 prrt.ca aclluga rnai multt: cazuri aserninltor.e.

DESCIINDEhITA OMULUI

fi fost ins[, o analogie mai adecvat[,. Cu siguran[,rat c6, vorbireir tru este u1 ilstinct veritabil, _ deoarece fiecare limbi, trebuie inv5,!at6,53. Ea se cleosebeqte totuqi consid.erabil d.e toate artele obiqnuite, deoareee omul a e tend.infa instinctivf,, ' ct9 .a vorbi,._ dup[, cum veclem din ginguritul copiilor noqtri rnici, in \rreme c11 nici un copil nu are tendinla instinctivd, de a fabrica bere-, de a coace piine srru de a scrie. De altfel, ln prezent nici un filolog nu pre$upune c[, .1rreo lim-bd, fost ^ deliberat inventat[,, [ci] ea s-a dezrroltat lncet qi inconqtlent, pas cu pas. Slnetetele emige cle pisS,ri prezint'fi, in mai multe privinle analogia cea mai apropiatir, cll vorbirea, deoarece tofi membrii aceleia;i specii ernit acelea;i strigilte instinctive pentru a-,,si exprima emoliile ;i toate'spdciile care clnt5, ipi erercit5, instincti"-faculti,lile lor : ins[, cintatul insu$i qi chiar strigfltele d"e apel slnt lnvirfate de la pf,,rinlii lor naturali sau ad.optivi. Dup5, cum a clovedit Daines Bar.ringtonta, ,,aceste sunete sint tot atit c1e pulin inn[scute ca ;i vorbirea la om,,. Prim ele ineercd,ri d* fi comparate cu incercirile imperfecte ale 1n1i copil .? ginta c1e a ginguritt. Pds[rile rnascule tinere continu[, s5, se exerseze sau, cllp5, cum ',pot spun prinzfi,tori'i cl"e p[s5,ri, < de a inregistra > timp cle zece sau orlsprerece luni. Primele incercd,ri arat5, doar rud.imentele clntatului viitor ; ins5, p-* rn;slri, ce inainteaz6, in virstil ne d.d,m s3ama c5,tre ce tincl; qi pin5, in cele din rlrmi se poate snung 91, iryi de sti-,'itqe sc clntatul r). Puii d.e canar care au invi,lat cintatuf unei specii clrstincte, culn sint canarii educali in Tirol, inva!5, pi transmit noul lor cintat descendentilor lor. Ilryoarele decsebiri naturale ale cintecului la [inclivizii] aceleiaryi specii care trd,ie sc in regiuni diferite pot fi corespunziltoy compaiate,dupfi cum observi, Baffington, ,cu clialecte provincialett, iar cintatul speciilor inrudite cu toate cd, sint distincte, poate fi comparat cu limbile raselor umale distincte. Am dat arndnuntele cle mai sus pentru a ardta cir, o tendin!f,, inst,inetivir, de a dobindi o artir, nu este earacteristic[, omului. in leg5,tur[,_ cu. originea vorbirii artieulate, dup[, ce am citit, pe tle o parte, Iueri,r'ile ertrem cle interesante ale d-lui Hensleigh Wedgwoocl, iev. F. liarrar nn, iar pe de alt5, parte renumitele prelegeri ale prof. IIax ryi prof. Schleiclhr Miiller, nu pot pune la indoiald, faptul cd, vorbirea iryi rlatoreazi, originea irnitaliei ryi modificirii diferitelor sunete naturale, vocilor altor anirnale p1 strigdtelor instinctive ale omului insu;i, ajutate prin semne $i gesturi. Atunci cind. ou oo* ocupa de selecFia sexual5,, vom vedea cd, omul primitiv sau mai bine zis primul strd,moq aI omului qi-a folosit probabil mai intii vocea procluclnd- aclevfirate caden!e muzicale, adici, cintind, aga cum fac in prezent unii giboni; ryi, printr-o analogie foarte rdspinditfi, putem conchide clt, aceast5, facultate a fost exercitatfi, ma,i ales in timpul perio_rdgi jocului nupfial, cd a exprimat diferite emofii, ca d.ragoste, getozie, triumf, qi a servit pentru a proyoca pe rivali. Este de aceea proba<<

63 Vezi clteva observalii bune ln aceasti problemtr de prof. Whitney ln Oriental and Linguistic Sfudies, 1873, p. 354. El observi ctr dorinla oamenilor de a comunica lntre ei este forla vie care, la dezvoltarea vorbirii

de la Malle,

vol. X, p.

ln ,,Ann. dts

Sc.

l{at.", seria a 3-a, zoolog.,

119.

atlt congtient, clt ;i inconrstient ; congtient ln privinfa scopului imediat de atins, incongtient ln leg[turl cu consecinlele ulterioare ale actului".
,,lucLeaztr. 6a

'Iransactions", 1773, p. 262. Vezi de asemenea Dureau

Onorabilul Daines Barrington, ln ,,Philosoph.

55 On the Origin of Language de FI. Wedgrvood, 1866. Chapters on Languace de rev. F. W. Farrar, 186b. Aceste Iucriri sint exLrem de interesante. \rezi documentelc De la Phys. et de Parole, Albert Lemoine, 1E05, p. 1g0. Lucrarea asupra acestui subiect a defunctului prof. Aug. Schleicher a fost tradustr in englezi de dr. Bikkers, sub titlul Darnrinism testetl by the Science of l.anguage, 1869.

CAPACITATI MINTALE

bil cir irttitarea strigi,telor muzicale prin sunel;e articulatc a clat naptere la cuvintc cxplinrinct cliferite enrolii cornplexe. Tenclin,ta putcrnicir, la rutleio noastre cele ntai ilnroliate, maimufele, la icliolii rnicrocefali '-", precurn qi la rasele umane si,lbatice, d.e a imita orice aud, meritd, atenlie, ca avincl iegd,turi, cu subiectul irnitaliei. I)eoarece rnaimulele inleleg cu siguranl5 mult din ceea ce li se spune clo cftre om si emi.1,, in stare sfl,tbaticd, cltre semenii lor strigfite d.e alarmf,, in caz cle pericol 5? qi d.eoarece pisl,rite de curte d.a1 avertismente distincte de pericol_cle pe sol sau din aer fanunlind plezen!,a] uliului (ambele pregum qi_ un al trcrilea si,rigd,t, inieligibil ciinilor) ;8, oare rrreun animal excep!,ional cle inteligult, sernfnlncl cu maimuf.,a, nu a jmit,at el rigetul unui animal cle lrradir, comunicind. astfel semenilor sd,i maimule natura pericolului care aroetrin-tfl ? Acesta ar fi fost primul pas spre formarea rrorbirii. Deoarece \rccea a fcst folcsitfl din co in ce mai mult, organele vocale trebuie sX, se fi int5,ri.b ryi perfectat, in conformitat;e cu principiul efectelor rnoqtenite a19 f_olosirii, si a,ceasta trebuie sd, fi reacfionat asupra facultilii de r-orbire. Raportul dintre folosirea continu[ a vorbirii,yi dezvoitarea creierului a fcst insi, tArX iitdoiali, mult rnai important. Facultirtile rnintale ale vreunui strdrnory primitiv al omului treltuie si, fi f c st rnult mai d.ezvoltate c1e clt la oricare rnaimufd, eiistentil,, lnainte chiar ca csa ur:ai iiriperfect[, formd, cle vorbire sd, fi fcst folositii, ; putem lnsd, aclmite f[ri, gr:ijl cti folosirea continuX, ;i imbun5,t6firea acestei facultn{,i ac!io11,t tsupla minfii lnsi;i, clindu-i posibilitatea si incurajlnd-o s5, facd, lung.i 3, inlir,nfuiri d.e iclei. O lnl5,ntriire complerrl cle iclei llu poate fi fircut5, f|,ri ajutorul cuvintelor vorbit,e sau t[cul,e, dupil curn un calcul lung iru poate fi f[cut fird, folosirea cifrelor ryi algebrc'i. Se prlrt-r, de aselnenea, c[, o inlX,nfuire chiar obirynlitd, cle idei aproape cir, necesit[ sau t ste consiclerabil uryuratii, c1e o formir oarecar.e de vorbire, cteoarece fata surd.o-rnut5, qi oarb5, Laura Briclgrnan a fost, observatfl rniqcindu-;i clegetele pe cincl visa 50. Totuqi, o lungi, succesiune cLe idei pline tLer viafii ryi legate intre ele pot treeo prin minte f6ril ajutorul vreunei forme c1e vorbire, dupl, culn putem decluee din miscirile ciinilor pe cinrl ei viseaz[. r\nt vilzut, rle asernenea, cri unele artimalc sint capabile sL juclece intr-o anumitX, rntrsurl, evitlent fli,r5 ajutonrl vorbirii. L.ieg[tura intinrii, dintre creier, clupd, cum ester frourn rlezvolta,t, ln troi, si facultatea rle vorbire este a,r'Ltat:i in mofl cllar in acele oc,zrlri curioase cle mala,cl.ii ale creierului unde vorbirea este in special afcrct:rtri, ca, atunci cind" facultaten tle aducere aminte iu substa,ntivelor este pierrluti, pe cincl rrlte cuvint,e pot fi folosite corect sau atunci clncl substantivele clintr-o anumitt-r, c.lasir, sau toate, afari, de literele iniliale ale substantivelor ;i numelor proprii, sint, uitate 60. Este mai probabil ca folosirea continud, a organelor rnintale ryi vocale sd, d.uc[, la modificflri ered.itare in structura ryi func,tiunile lor clecit in cazul scri56 Vogt, l.Iemoire sur /es fuIicrocdphales, 1867, p. 169. ln legdturi cu sllbaticii arn prezental citcva lapte in Incrarea ntea ,rJournal of Researches", eLc,, 1845, p. 206. 5e \rczi observalii asupra acesLui subiecL de dr, llautlslcy ?/ie Plrysiology anrl Patlnlogg oI l.Iinrl, ccl. a 2-a,

Vczi dovada clarl in aceastl problern[ in cele doui lucrlri citaLe atit de des de Brehur gi Rengger. 5E lfouzeau d[ o clescriere foartc curioasi. a obselva{-iilor sale asupra acesLui subiect in lncrare a lrLtcttllds XIentales cles Anim.aur, vol. II, p. 3{E.

57

nrriltc cazuli curioase. \'czi r{c cxernplrr rlr. IJiiternarr On Apltusia, 1870, p. 2i, 31, 53, 100 etc. I)e asernerrca Inquiries Conccrning tlrc IntellecIucLl Poruers, dr. Abercrornbie, 1838, p. 150"

1868, p. 199. 60 S-au inregistrat

?-c.t46

8rl

DESCE$IDENTA OIITULUI

sului, care depind.e par,tial d.e forma miinii qi parlial de clispozilia psihic5,; ryi scrisul manual este cu giguran!5, ereditar 61. Mai mulfi autori, ln special prof. Max Miiller ut, &r insistat recent [asupra faptuluil cd, folosirea vorbirii implicd, facultatea de a forma idei generale ryi cd,, d.eoarece nici un animal nu se presupune si, aibi, aceastd, facultate, o barierd d,e netrecut se formeazS, lntre eI pi om 63. in tegd,turi, cu animalele, a,m incercat mai sus s[, ard,t ei, ele au aceast5, facultate, cel pulin lntr-un grad. rud.imentar, incipient. fn ceea ce priveqte copiii intre ze,ce pi unsprezece luni qi surd.o-mu,tii, imi pare d.e necrezut, ca ei sd, fie ln mdsurS, sd, lege anumite sunete de anumite id.ei generale attt d.e reped.e precum o fac, d.acd, asemenea iclei n-ar fi fost formate in prealabil in rnintea lor. Aceeaqi observalie poate fi extinsi pi la animalele mai inteUgente ; d.upf,, curn observS, dl. Lesiie Stepher un, rrun 'ctittu iqi formeazd, o nofiune general5, asupra pisicilor sau oilor qi cunoaqte cuvintele corespunz[,taare tot atit de bine ca qi un filozof, iar capacitatea c1e a inlelege este o d,ovad"i, d.e intetigenfa vccald, tot atlt de bund,, cu toate cd, are un gracl inferior t ctu ryi facultatea d.e a vorbi". I.Tu este greu d.e v6,zut' d.e ce organele folosite acum pentru vorbire au fost inifial perfecj,ionate pentru acest scop mai curind de clt oricare alte organe. Furnicile au o capacitat e consid.erabild, de interccmunicare prin antenele lor, dupl sum a ar[,tab lfuber, care a consacrat un capitol intreg limbajului lor. Noi am fi putut folosi d,egetele noastre ca instrumente eficiente, deoarece o persoan[, antrenatd, poate transmite unui surd. fiecare cuvint dintr-un d"iscurs rostit la o lntrunire publicd, ; ins[, pierd.erea miinilor noastre, folosite in acest fel, ar fi constituit un inconvenient serios. Deoarece toate mamiferele superioare posed.[, organe vocale, construite dupd, acelapi plan general ca al nostru qi care serrresc aa mijloc d.e comunieare, este f5rd, ind.oial5, probabil ci, aceste organe ar continua s5 se dezvolte d.acd, ar fi neces&rf,, o imbuniti,fire a capacit5,fii de comunicare, ceea ce s-a realizat cu ajutorul organelor invecinate ryi bine adaptate, anum,e limba qi buzele 66. Faptul cf,, maimulele superioare nu folosesc organele lor vocale pentru yorbire depinde fdri, lndoial5, c1e aceea c[, inteligenla lor nlr a progresat suficient. Faptul cd, au organe care, pr'intr-o practicri indelungatfi,, ar fi putut fi folosite la vorbire, eu toate e5 nu sint astfel folosite, este similar
.r The Varlation of Animals and Plants under Dontestication, vol. III, p. 61. a, Conferlnte despre Mr. Darwin's Philosophg ol
Languager lS?3,

[iona f{r[ o unealtd. Porninrl tle ]a o ast[tl

cltr

concelrfitr

.t Aprecierea unui distins filolog, ca prof. Whitney, are mult mai mare greutate In leg{tur[ cu acest punct declt orice ag putea spune eu. El observtr (Oriental and Linguistic Studies, 1873, p. 29?), vorbind despre p{rerile lui Bleek: ,,Deoarece pe scara cea mal lnaltd, vorbirea este auxiliarul necesar rl gtndirii, indispensabil pentru
dezvoltarea faculttrtii de glndire,

el nu poate evita cele mai grave paracloxuri ale lui lliiller, ci un copil mic infant (in-fans - carc nu vorbegLe) nu este o fiinli omeneasci, gi c[ surdo-mulii nu doblndesc ratiune pln[ ce nu lnvati sd-gi risuceasc[ degetele pentru

a imita cuvintele vorbite". Max nltller prezint[ in litere

cursive (Lectures on fuIr. Darwin's Philosophy of Language, 1873, a treia conferinli) urmtrtorul aforism : ,,Nu existi

glndire l5r[ cuvinte, dupi cum nu existl cuvinte firit glndire". Clt este rlc stranie definilia care se d[ aici cuvin-

a clarittrtii, varietltii

tului

gtndire

gi complexit{tii cunogtiintelor, pentru sttrplnirea deplini a congtiintei; de aceea Bleek ar fi fost bucuros sd considere glndirea ca fiind absolut imposibilE fdrtr vorbire, identificlnd lacultatea cu instrumentul ei. El ar fi putnt rlirma tot attt de judicios ctr mtna omului nu poate ac-

juste ln aceastd privin{ri ale doctorului l{audslt 5' 'f lrc Phgsiologg and Pathologg

3{ Essays on Free-lhittkirtg .5 Vezi clteva observafii

etc. 1873, p.

82.

of XIind, 1868, p. 199.

CAPACTTATT rlfrNTAl,ri

81

d.e-a cloua numai pentru cronc6nit 66. Dac5, s-ar pune intrebarea cle ce la maimule inteligenla nu s-a dezvoltat ln acela;i gracl ca rsi la offir ca rri,spuns nu se pot ind.ica decit cattze generale gi nu este rezonabil s[, se arytepte vrelln rlspuns mai precis, avind in vedere ignoranla noastr5, privincl stadiile succe.sive d"e d.ezvoltare prin care a trecut fiecare fiin![. Formarea de diferite lirnbi ryi cle cliferite specii ryi clovezile cil ambele s-au clezvoltat printr-un proces treptat sint curios d e paralele 6?. Putem insf, urmiri formare a multor cuvinte mai departe in timp cleclt fformarea] speciilor, d.eoarece ne clflm seama cum ele au luat naqtere de fapt, clin imitarea a d.iferite sunete. Gisim in diferite limbi omologii izbitoare, clatorate comunitf,lii clescendenlei, qi anaiogii datorate unui prcces similar cle formaf,ie. Moclul in care anumite litere sau sunete se mod.ific6 atunci clnd. altele se mod.ificd, searn6n6 foarte mult cu creDterea corelatil. in ambele cazuri avem cled.ublarea pir'r,ilor, efectele folosirii ind.elungate ryi a;a mai departe. Prezenla frecventd, a unor i.udrmente, atlt la limbi, cit ;i la specii, este qi rnai lernarcabilA. Litera nt, in cuvintul &rvb (sint) inseamnd, f (eu) ; a$a incit in expresia I am (eu sint) s-a p6strat un rud.iment inutil. De asemdnea, la scrierea unor currinte se pdstreazd, deseori litere ca rud.imente a,le vechilor forme d.e pronunfare. Limbile, intocmai ca pi organismele, pot fi clasate ln grupe subord.onate altor grupe qi pot fi clasate fie natural, d.upd, d.escenden,td,, fie artificial, d,up[, alte caractere. Limbi qi d.ialecte d,ominante se r[spind.esc in mocl larg qi d.uc la disparifia treptatl, a altor timbi. Dup5, cum observd, Sir C. Iryell, o limb6 t c& ryi o speeie, o d,atd dispd,rut5,, nrr m?i reapare niciodatd,. Aceeagi limb5, nu are niciodatd, d.oud, locuri c1e naptere. Limbi distincte se pot lncruciqa sau contopi oe. Yedem variabilitate in fiecare limbi, qi cuvinte noi apar nelntrerupt, tns5,, cleoarece memoria are o Iimitd,, cuvinte izolat'e, e,a qi limbi tntregi, dispar treptat. Dupi, cum bine observat ^ existenftr, Max Miiller 6er ,,exist6, in fieeare limbd, o lupti, neintrerupt5, pentru intre cuvinte qi forme gramaticale. tr'ormele mai bune, rnai scurte qi rnai ugoare clptigil in mod constant d,ominanfia pi igi datoreazd, succesul propriilor lor virtuli inerente". La aceste cauze mai importante ale supravieluirii anumitor cuvinte se pot adiuga simpla noutate qi mod.a,, d.eoarece in mintea omului existi, o predileclie pentru ugoare mod.ificdri ln toate lucrurile. Supravieluirea sau p[strarea anumitor cuvinte favorite in lupta pentru existenf,fl reprezinti, selec,tia

cazului rnultor plsdri oare poseclf ol'gane ad.aptate pentru cintal, rti totu;i nu cintd, niciodat[. Astfel, privighetoarea ryi cioara au organe vocale la fel construite, elo fiincl folosite de prima pentru cliversitatea cintecului i, iar d.e cea

rratural5,.

Construclia extrem cle regulatd, gi uimitor cle complexd, a limbilor multor nafiuni sf,lbatice a fost d.eseori prezentatd, ca o clovadi, fie a originii d"ivine a
60 Nlacgillivray, Ildsl. of British Rirds, 19119, vol. II, p. 29 : IJn excelent observator, dl. tslackwall, arati. cti larca lnvali sd pronunfe cuvinte sirnple sau chiar propozifii scurte mai ugor declt orice alti pasirre blitanicf, totugi, adaugi el, dupl un studiu lndelungat gi aminunlit al obiceiurilor ei nu a constatat niciodatl c[ ln stalc

67 \'ezi paralelismul foarte in[eresant dintrt: clezvol, tarea speciilor gi-a lirnbilor, prezentat de Sir C. Lyell in TIrc Geolog. Iluidences of lhe Anliquitg of nIan, 7883,

cap. XXIII.
Vezi observafii ln acest sens, de rev. I.'. \\r. Iian'ar, lntr-ttrr articol interesant, intitulat Philologg and Dartuittisttt, in ,rNature", 21 martie 1860, p. 528. 69 ,,Nature", 6 ianrtat'ie, 1870, p. 237,
8E

naturali larca ar fi prezentat vreodati o capacitate neobi;ntriti de imitalie, Researcftes in Zoology, 1834, p. 158.

32

DESCEAIDENTA OMUl,Ur

acestor limbi, fie a nivelului ridicat d.e cultur'fl ;i a civilizzrliei anterioare a interneietorilor 1or. Astfel, F. von Schlegel scrie : ,,La acele limbi care par si fie situate la nivelul cel mai jos aI culturii intelectuale obselv[m frccvent un gracl foarte lnalt qi perfeclionat d.e art5, ln structura lor gramaticalir. Aceasta se intimpld, mai ales in cazal lirnbiior basce, lapone qi aL mai muitora rlintre cele americane" ?0. Este ins5, cu siguranfi, greryit cle a vorbi d.e vreo limbir ca, cle o aftd,, in sensul ci, ar fi fost format5, ln mocL elaborat qi metoclic. in prezent, filologii adndt c5, declinirile, conjug5rile etc. au existat inilial su.b f orm[, de cuvinte distincte, unite ulterior qi, deoarece asemenea cuvinte expriini raporiurile cele mai evidente intre obiecte gi persoaile, nu este surprin zil,tar c^ ele s5 fi fost utilizate de oamenii celor nai muLte rase in cele mai vechi tirnpur'i. Oii clespre perfeclie, exemplul urmitor va ari,t'a cel nrai irine cib d.e ugor putc^ nl greryi : rlneori un crinoid constil clin nu mai pulin de 150 000 c1e plXcute zr dispuse toate intr-o simetrie perfcctzi radiar6 ; un naturalist nr1 consitleril insir un animal cie acest fel ca fiind mai peifect clccit t1n animal cLr simetrie bilateralfl, qi cu un num['r relativ mic cle p[rfi, clintre oare slnt asemd,nS,toare lntre ele nurnai cele d.e pe p[rfile opuse ale corpului. El consid,er5 pe bunir clreptate cliferenlierea rsi specializarea organelor ca un criteriu cle perfectiuile. La fel ,1i ou lirnbile : cele mai sirnetrice gi complexe nu trebilie considerate ca superioare Jimbilor neregulate, prescurtate qi corcite, c& e au irnprumutat, cuvintc erpresiv.e si forme de construclie folositoare cle La cliferite rase cuceritos.,re2 cucerite sau infgrante. Din aceste citeva observalii imperfecte conchiil c;5 consi'rucf,ia ext,rem cle complexd, qi d.e regulatk a multor limbi barbare nu constituie o clovacLir, cra ele lgi rlatoresc originea unui act special al crea!,iei t'. $i, clup[ curn an] vd,zut, nici facultatea vorbirii articulate nu constituie prin ea ins}"yi o obieclie d"e netrecut impol,riva pi,rerii c5, omul s-a clezvoltat clintr-o formd, inferioard, oarecare. Simlu,l t'rumost,tlu't,. - S-a declarat c[, acest sinit cste caractcristic ornu]ui. Aici nri, refer numai la plfcerea pe care o ofer'fi anurnite culori, folure ryi sunete rsi care pot fi potrivit clenumite un sirn! al frnrnosului ; la oilmenii cultiva!,i, asemenea senzaf,ii sint ins:i intim asociate cu iclei ryi inl[nfuiri tle gincliri complere. Atunci cincl ved"em cd, rnasculii unor pfl,sLri prezintir, inten,tionat penajullor gra!'ios l+au eulorile lor splenciid.e in fala femelei, in vterne ce alte plisirri, care tnl sint asl,fel, impod"obite, nu fac o ast,fel c1e prezent,are, este peste putin!,ir, sil t,tr indoie;ti c5, ea ad.rnirri frumuselea partenerului ei mascul. l)eoarece pretufincletd femerile se impod"obesc cu aceste pene, frum.use!,ea unor asenrenea ornarnente ttu poate fi pusd, la tnd"oiald,. I)upd, cum vom ved.ea mai tirziu, cuiburiie de colibri ryi locurile unde se d"esfflqoar[, jocul nuplial al pisirilor de umbrar din Australia sint lmpod"obite cu gust cn obiecte viu colorate, ceea ce dovedeqte c6, ele trebuie si, simtd, o oarecare pld,cere la privirea unor asemenea obiecte. I-,,a marea majoritate a animalelor ins5, gustul pentru frumos este limitat, d.upi, clt ne putem d.a seama, la atracliile prezentat,e d.e sexul op,:s. Acordurile clulci rev[rsate cle rnasculii
?0

?r Brrcl<land,

Citat de C. S. Wake, Chapters on foIan, 1868, p. 101. Bridgeuctter Treatise, p. 47I.

Vezi citeva obscrvalii bnnc asupra sirnpliiicirii lirrrbilor ale ltri Sir J. I-ubbocl<, Origin of Ciuilisatiott,
??

1870,

p.

278.

CAPACTTATT MrN'rALE

e&

lol rnascilli, toatd, rnunca ryi grijape care acerytia din urmir, o clepun prezentlnd.u-,yi farmecele in fal;a femelelor ar fi fost irosite, ceea ce este inrposibil de ad-mis. Presupun c:i nu se poate explica d.e ce anumite culori vii pror'oacd, pl5,cere, precum ryi de ce anumit,e arome qi parfumuri sint plircute ; obiceiul are insd, o oarecare legd,turd, cu rezultatul, d.eoarece ceca ce la lnceput este clezagreabil sim,turilor noastre clevine pind, ln cele din urm5, plircut, iar obiceiurile sint mo;l,enite. in legi,turt"r, cu sunetele, I-Ielmholtz a, explicat intr-o anumit5, misurS, pe principii filozofice tle ce arrnorriile ryi airuruite cad.enle sint pl[cute'. ins[, pe lingl &,coflst,tr,r sunete ca,l'c lcvin frecr.ent la interr,'a,le neregulato sint foal'te clezagreabile, dup[, cum va ad.nrite oricine a ascultat noaptea b5,tdile neregulate ale unui oclgon pe bordul unei corribii. ,tcela;i principiu pare s5, inl,re in joc ;i in cazul ved.erii, cleoarecc ochiul preferri simetria, sau forrne cu oarecare repetare regulati,. Moclele tle acest fel sint folositc, cle szilbaticii cei rnai inferiori ca ornArnente ryi s-au der,r.oltal, prin serlecfir: sexua,iil pentru impoclobirea unor animale rnascule. fncliLc-'rent c1ac5, putcirn sau. nu sir, expliclm pld,cerea astfel oblinutra prin vraz sau o,ru.,L, toturyi cmul osi multe dintre animalele inferioare sint la fc'l de satisficuli c1e acc'learyi culori, nuan!,e ,si forme gratioase ;i cle acelearyi sunete. Gustul perntru frumos, cei puf,in in ceea ce prive;te frumuse!,ea feminin[, uu etre itr mintea omului un caracier special, tleoarecc el diferd, consiclerabil la tlifel'itt'lo rase umAne si nu este a,bsolut acela;i chiar l:r, ciferite naliuni ale aceleia;i t'ase..iutleciittl tlup5, ornarnentele hickraso si nurzicla, tot, atit c1e hicloasl ad.miral,cr tlo rnaioritatea stilbat,icilor, s-ar putea susfir-re cir, sinrlul lor estetic nu. crste a,tii, cle clezvoltat ca lil annmite animale, ca cle exornplu la pislri. Evident c[, nici urr anirnal nu ar fi capabil s[ er,d"miro Asernene?. scene c& cerul noaptear rL peisaj frurnos sir,u muzic5, rafinat[; insir, asernenea gusturi superioare sint clobinilite prin cultu rir ;i clepincl cle as'rci:aJ,ii cornplexc ; ele nu sint apreciate de barbari sa,u de persoane neechLcate. Multe cl.intre facultir,lile caro au fost, c1c, un folos nepreluit pentru amoliol'altla, progresir.l, cum sint facultatea de imaginalie, uimire, curiozit ate, un sim! neclefinit al frumosului, o tenclinfil spre irnitalie, d"ragostea de ctistraclie sau uoutater rr a putut cla greD in a cluce lil modifiod,ri capricioase c1e obiceiuri ;i nrotle. M-zlrn leferit la acest punct cleoarece recent un autor zs a caractefizat' iir mocl ciuclat Caytricirtl ,rctu una d"intre deosebirile cele mai rsmarca,bilc ;i rnai tipice clintre sdlbatici qi anim.ale". insd, nu nun;ai cf,, putem inlelege parlial cum se face c5, omul clevine capricios clin caaza cliferitelor influenle contraclictorii, ci ci, animalelc inferioare slnt qi ele, dupii, cum vorn vedea ulterior, ca,pricioase ln afecliunile, ar.ersiunile lor:, precum ryi in privinfa simtului frunrosltiui. Existir de a cr]renerJ nrotir.e d.o r bilnui cit, ;i lol le place nouta,tea pentnr
insirryi.

tlrultor irirs['ri in per:ioacla c1e dragost,e sint cu siguran!5, aclmirate d.e fernele, r-lover:i despre a.,cest fapt fiincl prezentate mai jos. I)ac5, pS,sd,rile femele ar fi fost incapabile sii, aprecieze culoliie, podoabele ;i vocile frurnoase ale partenerilor

Cred'inlcc An Du"mnezeu,

clotat cu cred"infa inil!5,toare

?lt ,,'l'ltc Spccta[or"',

I{u exist[, dovad.d, c[, omul era inilial -in Iteli,gie. existenta unui Dumne zea atotputernic. Exisl,5,
1130.

{ tlcccrrrllric 1E69, p.

8{

DESCENDTiNTA OMULUI

distincti, de aceea mai inalt[, dac5, exist5, qi a fost rezohatd, afirmativ de unele stfipin al aceasta universului, ryi clintre minf,ite cele mai luminate care au existat vreod.atd,. Totu;i, tlac[, iuclud.em ln termenul ,,religie" credinla in puteri nevdzute sau spirituale, cantl este complet d.iferit, cleoarece aceastd, credin!tr, pare s5 fie unanimFa la rasele mai pulin civilizate. $i nici nu este greu de a inlelege cum a apd,rut. De incLatd, ee facultilile importante ale imaginafiei, uimirii qi curiozit5,!ii, lmpreun[, cn o oarecare capacitate de jud.ecatd, s-au clezvoltat parfial, omul trebuie sil fi dorit,, in mod natural, sil inleleag6 ee se lntlmpli, tn jurul luiryi trebuie s5 fi med"itat in mocl vag asupra existen$ei sale proprii. Dup5, cum a observat dl. 11. Lennan ?", ,,omul trebuie s5 scornease5, pentru sine o oarecare explica!,ie a fenomenelor viefii $i, juclecind. dup5, universalitatea ei, ipoteza cea mai simpld,, qi prim& c?,r s-ar prezenta oamenilor pare sd, fi fost cf,, fenomenele naturale slnt atribuite prezenlei ln animale, plante qi lucruri pi in forlele naturii a unor asemenea spirite care indeamnfl, la acfiune t ctu cele de care oamenii slnt conrytienli cd, le posed5, ei inqiqi". Este d.e asemenea probabil, dupd, cum a ardtat dl. Tylor, c^ visele sd, fi d.at mai tntli naqtere noliunii d.e spirite, deoarece silbaticii nu fac ugor distincJ,ie intre impresiile subiective gi cele obiective. Atunci cintl un sllbatic viseazI,, el crecle c[ figurile care li apar in fa!,fl au venit cle la distanfi, si sta,u cleasupra lui sau c[ ,,sufletul celui care viseazS, pleacii, in cfi,lftorie pi se intoa,rce aca,s5, en amintirea, ceea cc a vilztttl'16. insd, atita ^juclecatd, ('tc. nu fuseserl, d"estul timp cil, facult,S,,tile rle imaginafie, curiozitate, tle bine dezl.oltate in mintea omului, visurile sale nn l-a,r fi f[cut s[ cread"6, in spirite rnai mult declt un ciine. Tendinf,a la sllbatici de a-qi irnagiua c[,obiecte,1i forle naturale sirrt insuflef,ito de esenle spirituale sau vii este poate exemplificatir, de un mic fapt pe cr,re l-a,m obserrat cinch'a I ciinele meu foarte sensibil, adult, era, culcat pe peluzfl, int,r-o zi cald d, qi liniqtitd,, ins6 la o micii, distanfd, o a,diere uryoard, mi;ca din cintl in cind- o umbreld, de soare desehisfi', cflreia ciinele nu i-ar fi dat absolut

uil creator

iclee ra. Problema este clesigur complet

clin colltra. clovezi abuntlente, provenind uu cle la cfl,Ifltorii grdbi,ti, ci d.e la oantenii care an locuit timp inclelungat printre silbatici, ch au existat qi inci, tnai existri numeroase rase care nu au nici o idee despre unul sau mai mulli dutnnezei gi care nri zl,u nici nn cuvint in limba lor care.s[ exprime o astfel de

?{ \'ezi un articol excrlent tkrslrLc acr:st subiect dc rcv. I,'. \\:. Irarrar ln ,,AnLhropological Review", august

cauze, se consideri cle esentl clubli, corporalti qi spili-

p. CCX\:II. I'entru alte fapte r-czi Sir J. Lubbock, l')relistoric'f imes, cd. a 2-a, 1869, p. i61, gi rn:ri ales capitolele desprc rcligic ln lucrarca si{ ()rigitt of Ciuilisu186,1,

tuali. Deoarece fiinta spirituali estc presupus:i s[ existc gi dupir moarLe Ei s[ fic puternicir, ea este hnbllnzitl
prin diferiLe daruri gi ceremonii gi ajutorul ei este invocat. Iil mai alatd apoi c[ numele sau porcclele datc de la vreun animal sau obiect prirnilor strimogi sau fondatori ai unui tlib slnt presupuse dupfl o perioadl lndclungatii si reprezinte adeviratul strdmog al tribului ; gi se crede atunci c{ ln mod natural un asernenea animal sau obiect lnc{ mai existtr ca spirit qi e considerat ca sacru gi vcnerat ca un dumnezeu. Totugi nu mi pot opri de a blnui ci existd un stadiu, tnc[ nrai timpuriu gi mai rudimentar, clnd se credea c{ origice arltattr putere sau migcarc este lnzestrat cu o lormf oarecare de viat[ 6i cu faculti{i minLale analogc cu alc noastrc proprii.

i5 I.he ll'orship of Animals attd Pluils, lu ,,Iiorttrightll' Review", 1 octombrie 1869, p. 422. ?c Tylor, Earl11 History of Xlankittd, 1865, p. 6. \'ezi de ascrnenea cele lrei capitole izbitoare asupra dezvoltlrii religiei ln Origirt of Ciuiliscrtion, 1870, a lni Lubbock. La fel, cll. Herbert Spencer in eseul slu ingenios din ,,Fortnightly Revierv" (1 rnai 1870, p. 535) explic:l cele mai priuritivc forrne de crctlin!ir religioasi din toatil luntea, prin faptul c[ omul este conrlus tle yise, unrbre qi alte

/ion,1870.

CAPACITATI MINTALE

85

nici o atenf,ie clacd, ar fi fost cineva lingi, ea. A$a fiind., de clte ori umbrela Be pufin, ciineler mirlia cu furie ;i li,tra. Cred. cL el trebuie sd, se fi gindit irr motl rapid ryi incongtient ln sinea sa cd, mipcarea fird, rrreo eauz6, aparenti, inclica prezenla yreunei forte vii stranii ,si ci nici un st6in nu avea d,reptul s5, fie pc teril,oriul s5u. Credinla in fo_rfe spirituale se transform5, ugor ln credinla ln existenla sa,n a mai multor clumnezei, avind, in ved.ere cd, si,lbaticii atribuie spirinnuia telor in mod natural acelearyi pasiuni, acseagi dragoste d.e rS,zbunare sau cea mai
rniryca

chirurgul de pe bordul lui ,,Beagle" a, lmpupaat; niqte rd,fupte pentru colecfie, York Minster a declarat in rnodul cel mai tolernn : ,,Oh, d"-le Bynoe, multd, ploaie, multi, zir'7tad6,, sufl5, mult" I ;i aceasta era evid.ent o pedeapsI, meritatd, pentnr irosirea de hran5, perrtru om. Acelaqi sir,lbatic istorisise cum, atunci clnd fratele sd,u a omoril, ult ,offi sdlbatic", furtu ni au bintuit timp ind"elungat, a crazut' mult5, ploaie qi zir,pad.i. Totupi nu am putut d.escoperi nioiod.ati, cu fuegienii sL cread.d, in ceea ce noi am numi un Dumnezeu sau si, practice weun rit religios : iar Jemmy Button suslinea cu putere, cu mtndrie indreptd,titd,, ci, nu exist5, nici un drac in tara sa. AceastS, ultimd, afirmafie este cu atit mai remarcabilS, cu cit la sirlbatici credinla in spirite rele este rnult mai comun[, d.ecit in spirite bune.
Sim!5,mlntul d-e evlavie religioasd, este foarte complex, constlnd. d.in dragoste, Fillpunere d.eplind, cltre un superior prosl6vit qi misterios, un sim! puternie al ctependenlei zz, fricfi,, veneraf,ie, recunoptin!,[,, speran,ti, pentru viitor ryi poate 5i alte elemente. Nici o fiinfd, nu poate simli o emo!,ie atit de complex5, cit tirnp llu a progresat ln facultS,f,ile sale inteleotuale usi morale cel pufin pind, la u.n nivel suficiertt tle ridicat. \reclem t,otu;i o ugoar5 apropiere d.e aceast5, stare d.e spirit in rlragostoa profurrdii, a ciinelui pentru std,pinul sd,u, insofiti, de supunere totalf,,, cle o o&recare fricl ryi poate ryi de alte simfd,minte. Clonrportarea unui oiine atunci clnd se inapoiazl, la sti,plnul s5,u d.upi, o absen!5, $i, dupi, cum pot ad.d,uga, a unei maimu!,e la ingrijitorul ei iubit, este foarte diferitS, d.e caa ci,tre semenii s5,i. in acest ultim caz, manifest5,rile d.e bucurie par oarecum mai mici, ryi sim!,5rnintul d"e egalitat'e este evident in fiecare acfiune. Prof. Braubach merge atit de rleparte irrcit susline c[, un cline se uit5, la std,pinul sd,u ca la un Dumnezeuzs. Acelearyi lnalte facultd,fi mintale care l-au f6cut pe om s[ creadd, mai irrtii irr for,te spirituale nevd,zute, apoi ln fetipism, politeism qi, in cele d,in urm6, irr rnonoteism l-ar duce in mod. inevitabil, atita timp cit capacitatea sa cle a jucleca rd,mine slab dezvoltat6,, la diferite superstilii gi obiceiuri stranii. La multe dintre acestea este groaznic si, te gind.eqti, cum sint sacrificarea de fiinle omeneryti unui l)umnezeu singeros, jud.ecarea de psrsoane nevinovate prin ordalia otr6vii s&u a focului, vriijitorie ctc. ; este toturyi bine ca uneori si reflectH,m asupra acestor
?? \ezi arlicolul tlesprc Phgsical Eletnerils of Religiort tle dl. Owen Pike, irr ,,AnLropol. Revicw", aprilie 1870,

privin![,, fuegienii par

simplS, formd, de dreptate ryi acelea;i afecfiuni pe care le resimt ei tnpiqi.

sd,

in aceastd, fie intr-o stare intermed"iar5,, lntrucit, atunci clnd

p. L\III.

Religiott, Moral elc., der Datwin'sclon Art-Lefue1 Se pare (dr. \\'. Lauder Lindsal', ,,Joulnal of nlent.al Science", 1871, p. 43) cri tlc demulL Bacon, plccllnl gi pocLul Bulns avciul acceagi p.{rcLtr. 1869,

?'

p. 53.

DESCENDENTA OMULUI

-.irlrer'$ti,tii, cleoarece ele ne aratra ce clatorie ne"*firDitii, de recuno,lbitt![, trebuie s[, it\-ern pentru perfecf,iorltflerl ra,tiunii noastre, a ;tiinfei ,1i a cunoftinfelor noastre acrtrrnulate. Dup5, cllnl cu clreptate a obselvat Sir J. I-,ubbock Tnr ,,putern spune liirii exa,gerare ci ,spairna, lngrozitoare faf,[ cle spiritul necunoscut u'l r[ului atirnil, deasupra viefii silbatice cil, l.ln llor glos ;i aml,r6qte orice pld,ceret'. Aceste consecin,te nenorocite ryi inclirecte ale facult5,lilor noastrc celor mai inalte pot fi comparate cu gre,,selile inciclentale ;i ocazionale ale instinctelor animalelor inferioare.
?s Prelistoric 7.'tntes, ed. a 2-a. p.
57

1. ltr

accasti-t

ollicciLrri stlanii

;i

capricioitse ale sllbaticilor.

lucrarc (p. 571) sc vA gisi o cxc':lctrlii clescrierc a tnttltot'

CAPI'f'OLUL AL IV-LT}A

ctlMpaRATIE irotnn rAcutttrgtnn MINT.aIE AtE oMUtuI $I AF,E ANIMAIEL0R INFERI0AHE-continuare

Sinr{.ul molal - Plopozilic fundamcntali - Calitirlilc animalclol socialc - Originea sociabilitit{ii - Lupttr dintrc instinctc conLrarii - Omul, un aninral social - Instinctcle sociale nrai clurabile inving alLe instinc[c nrai pu!in pcrsistente - Numai virtulile sociale luate in scarnit clc siilbaLici _- VirLu!ile cgocentrice dobinditc intr-un stacliu ttrai

f lill.' ff

::

1:H:, ; J,,i

I:

; ;;,: :,I;tl:'x,ii Hl" i* fi il."Hlj;l Ii:;T

j

J,l

Sint cornplet d.e acoral cu pflrerea acelor autori 1 ca,re suslin c5, d.inl,re totr,te clcosebirile dintre om ryi animalele inferioare simlul moral sau conqtiin!,a este cea mai iniportantl,. Dup5, cum observi lfactrrintosh 2, ,,acest sim! are o legitimir, suprematie asupra oricd,rui alt principiu cle acliune umane,t'; el este rezumat ln acel cllvint scurt, ins5, imperios, trebu,ic, atit cle plin c1e semnificalic inaltfl. Ea este cea mai nol-,il5, clintre toate insugirile omului, fiicindu-I si,-qi riql,e fi,r5 o clipd, de ezitare viala pentru un semen al sd,u, ori, dup5 cuvenita chibzain|.,h, forlat numai d.e un sim!5,nrint aclinc cle d"reptate sau datorie, sd, o sacrifice pentru o cauzra marc oarec&re. fmmanuel Kant exclamd, : ,,Datorie ! Gindire minunatfi,, care nu lucrezi nici prin insinuare afectuoas[, flatare ryi nici prin vreo ameninlare, ci numai !,inintl sus in suflet legea, nudi ryi smulglnd astfel intotd.eauna pentru tine lnsuli respect, dacd, nu lntotdeauna ascultare, in fa\a cd,reia toate poftele sint rnute, oriclt s-ar revolta ele in se cret, d.e und.e ili tragi oare originea ?" s. r\ceast[ rrralo intrebare a fost cliscutatui cle mulf,i autori a clc d"esir,virryitir, contpetenf[, ryi singurA mea scuzlcleaoabordaeste irnposibilit'ateur, cle a o trece a,ici
1 \rczi, clo cxetnplu' asupra accstui sttbiect., QuaLrcfages, Unite de I'EspDce IIumaine,1861, p. 21 eLc. z Diessertation on EIlicaI Philosophg, 1837, p.231 etc.

z Xletaphgsics Jiclitrbulgh, 18:10,

of Etltics, tradus de J. W. p. 136.

Semple,

a Dl. Bain dri o listi (XIentuI cuttl XIoraI Science, 1E68, 543 Ei 725) a doudzeci gi ;ase de autori britanici, care au scris dcspre acest subiect gi ale clt'or nume sint familiarc oriclrui cititor; la acestea se pot aditrga numele cl-lui

p.

Bain ;i ccle ale lui Lcck.v, Shadrvorth Flodgson, al lui

Sir J. Lubbock ;i ale altora.

DnSCENDENTA OMULUT

cu Yedelea $i pentru cX,, dupi, cite stiu, nirneni nu s-a ocupat de ea exclusiv dirr punctul de Yeclere al istoriei naturale. ()ercetarea ofer5, de asemenea un oarecare interes cle sine st[,t[,tor, ca o incercare de a veclea in ce m5,s1r[, stgdiul animalelor inferioate &,rtlllci, Iurnin[ a'supra uneia dintrs sele rnai lnalte facultirli psihice ale
omului.
Afirm_a!,ia, urrnS,toare lrni pare mai rnult clecit probabil[, [;i] anume gir, oricare animal dotat cu instincte sociale bine pronungate s, inclusiv afec,tiunea dintre p5,rin!i g-i copii, ar clobindi inevitabil un sens moral san o conrytiinf5 de lndat5 ce facult5lile lui intelectuale ajung la acoeaqi sau aproape la a,ceeaqi dezvoltare ca la oD? deoarece An pr'imul r|n'il instinctele sociale fac pe animal sd, simtd, pl5,cere irr societatea sernenilor s6i, sd, simtd, o oarecare simpatie tafid, de ei ;i sd, ex6cute pentru ei cliferite servicii. Serviciile pot fi de natuid, diferit5, qi, evident, instindtiv5 sau pot constil,ui numa,i o dorinfd, sau o d.ispo zitie, ca la majorit atea animalelor sociale superioare, cle a-fi ajuta semenii in diferite feluri generale. Aceste sim!d,rninte qi servicii nu se extind cltugi cl.e pulin la toli inclivizii aceleiaryi specii, ci n1tnai la cei din aceea.si cornunitate.In al doilea ri,nil de indati, ce facultd,lile mintale se dezvoltaserf mult, imaginile tuturor acliunilor ryi motivelor trecute trebuie sL fi circulat neintler.upt prin creierul fieci,rui individ ; simfd,mintul de nemultumire sau chiar d.e suferinfi, care rczultit invariabit, clupd, cum vom ved.ea ulterior, din orice instinct nesatisf[cut va ap5,rea ori cle clte orise va obsewa cd,instinctul social d"urabil qi prezent in permanenli, a cedat vreunui alt instinct, care ln acel timp era mai puternic, ins5, nu mai durabil prin natura sa qi c&re nu ldsa in urma sa impresie foarte vie. Este clar c5, multe tlorinfe instinctive, ca aceea a foamei, sint prin tratura lor tle scurtit, tlurat5, qi dup5 ce sint satisf5,cute numai silt trvgcat,e ugor sau interrs. in at, trei,leu rtnd,, dupl5, ce facultatea de vorbir.e a fost clobindit5, ;i clorinlele comurritd,trii puteau fi exprimate, opinia generalfl, asupra modului curn fiecare membrtl ar trebui sd, aclioneze pentru binele public trebuie sL fi devenit, i1 mod natural, in cel mai lnalt grad, ind,rumd,torul acfiunii. Trebuie av1l, insf,, i1 ved.ere c[, oriclt d e mare greutate am atribui opiniei publice, respectul nostru pe1t1'1r aprobarea sau dezaprobarea semenilor norytri depinde de simpatie, carej dupI, cum vom _vedea, o parte esen,tiald, a instinctului social qi constitlie rJe fapt ^formeazd, temelia llui. In sftrqi,t, obiceiul trebuie s5, fi jucat la, ind.ivid, pin5, ln cele clin 1rm[, un rol foarte important ln inclrurnarea purtd,rii fieci,rui membru al comunit;[fii I cleoa5 Dupi ce a observat. cii ourul cste un animal social, Sir B. Brodie (Psgcltologtcal lfnrluiries, 1854, p. 192)
pune intrebarea sugestivi : ,,Oare nu ar trebui ca aceasta sti rezolve problema controveLsaLi a existenlii unui sim! moral ?". Probabil cd idei sirnilare au venit in minte multor persoane, cum i-a venit odinioar:i gi lui Nlarcus Aureli'rs. Dl. J. S. IIill, in lucrarea sa celebri tltilitarianism (1861, p. 45 ;i 46), vorbeqte rlcsprc sentinrenLele socialc ca desple utr ,,puternic sentirnent natural" gi ca ,rbaza

cutn gindesc cu, sentimentele nrorale nu sint lnuiscutc, ci dobindite, cle nu siut din acest rnotiv rnai pulin natufalc". NLrmli cu eziLarc lndrlznesc sii fiu in clczacorrl cu un ginclitor atit de profuncl, insii cu grcll sc poatc nega c[ sentimentelc sociale sint instincl-ive sau lnn[scute la animalele inferioare ; Ei de ce oare s[ nu fic
toL a;a gi la om ? Dl. Bain (vezi, de cxemplu, The Emotions

naturali a simllmintului ntcralitetii utilitare". Et spune iar[gi : ,,Ca gi celelalte facultili doblndiLe la care ne-am referit mai sus, facultatea moral5., dac[ nu este o parte din natura noastri, este un produs natural al ei ; capabilir ca ;i ele, inbr-o anunriLl rniisur[, cle a apllea spontan".
CrrrLrariu nccstora, cl obscrvi de ascnlent:a : ,,DacL, rlupir

and tlrc Iyil/, 1865, p. 481) ,si allii sint, dc plrerc cI sirntul tnoral este doblrdit de fiecarc individ in decursul vielii sale. DupI plrerea generali a evolu[ici, accasLa este cel pulin extrern cle inrprobabil. Ignorarea tutulor calitllilor morale transmise, va fi judecati ulterior, dupir pdrerea nrea, ca un deftrcL foarte scrios :rl lucr.irilor cl-lui \till.

STMTUL

MOnAt

rece instinctul social impreun6, cu simpatia este, ca ryi oricare alt instinct, puternic int6,rit de obicoiuri, tot aqa ar fi, ln consecin,t5,, supunerea f.a,\d, de dorinlele qi

judecata comunit5,fii. Aceste diferite propozilii subordonate trebuie discutate acum, unele clintre ele in motl foarte amilnun!,it. Ar fi bine sir, lfl,rnuresc ln preatabil c[, nu intenlionez si, suslin c[ orice anirnal strict social ar dobindi, dacil, facultd,file sale intelectuale ar cleveni tot atit cle active qi atit de superior d.ezvoltaLe ca la om, exact acelaqi sim! moral ca al nostru. in acelaryi fel, d.eoarece cliferit e animale au un oarecare sim! al frumosului, cu toate cd, admiri, obiecte cu totul diferite, tot aDa ar pul,ea a\rea ttn simt al binelui qi al riului, de;i conclus de acest sentiment ar adopta comporti,ri foarte cliferit,e. I)aci, pentru a lua an c^z extrem, oamenii ar fi cresculi in exact acelea;i cond.ifii ca albinele d.e stupr rr incape lncloiald, c[ femeile noastre nem[,ritate ar consid"era, ca qi albinele lucrfltoare, ca o datorie sfintfl si,-qi omoare fra!,ii, iar mamele ar tinde 6. Toturyi, alsd,-ryi omoare fiicele lor fecund.e ryi nimeni nu s-ar gincli s5, intervin5, bina sau oricare alt animal social ar fi ciqtigat in acest ca'z rmaeinar, d.up5, pl,rerea mea, un oa ecare sirn! aI binelui ryi r5ului sau o conrytiinld,. Fiecare individ a e un sim{fl,mint intim d.e a posed.a anumite instincte mai puternice sau mai d.urabile qi altele mai slabe sau mai pu,tin clurabile, a$a inclt cleseori va interveni o lupt[, cf,,rui impuls sd, i se d.ea urmare, ryi se va resim,ti mullumire, nemullumire qi chiar suferint[, pe m5sur5, se impresiile trecute slnt comparate in trecerea lor neintrerupt5, prin rninte. in acest caz) rlll mentor intern rra spune animalului cd, ar fi fost mai bine si, fi d.at urmare unui anumit irnpuls d.ecit altuia. Ar fi trebuit ttrma,l, un anumit clrum, iar celirlalt, nu, cel dintii a,r fi fost cel buu i,nl' scrlitlalt greryit; voi rcverri ilrsir, asupra acesl,or tcrrtneni. l\{ulto specii ilc a,ninrak sittt socirr,bile ;i girsirn chia,r: specii impreun[: drr exernplu, uttele ma,imu!;e arnerica,ne ryi stoluriclistincte carc triliesc le unite de ciori, st[,ncu!,e ryi grauri. Omul arat[ a,cela;i sentitnettt ;i clra,goste puSooitr,bi,Litetc.

ternicS, pentru ciine,

la care ciinele rispunde cu prisosinf[. Oricine trebuie s[ fi observat cit d-e nenorocili sint caii, ciinii, oile' atunci cind" sint separati c1e toYa,rilqii lor ;i ce afecliune reciproc5, puternici, cel pulin la primele douti specii, atatit' cind sirrt din nou reunite. Dste interesant de a urmiri simlimintele unui cline care stit, linirytit ore lntregi intr-o odaie cu st[,plnul lui sau cu orice membru al familiei acestuia, f6rd, a i se cla absolut nici o atenlie iar dacd, este lisat scurt timp singur latrd, sau ur15, jalnic. Ne vom limita atenlia la animalele sociale superioare, trecind. peste insecte, cu toate c5, unele dintre ele sint sociale ryi se a,jut5, una pe a,lta in multe
asLfel

6 InLr-o discufie iuLeresatrti asupra actrsLtti subiecL (,,Academ-v", 15 iuttie 1872, p. 231)' H. Sidgwick spune : ,,O albinti superioarl ar aspira cu sigur:rnlir la o solufic rnai blir-rdir :r problemei poptrlaIiei". I'oLtt;i, judcclnd ciupI obiceittrile urultor sau celol' ttt:ti mul!i sitlb;rtici' ornul rezoh'i probletna pritr ucidcrea prurtcilor de sex feminin, poliandrie ;i raporturi de promiscuitatc ; de aceea esLe foarte irtdoielnic dac5. aceasta este o metodi
mai binclir. Comentind acelaEi exemplu, I\(iss Cobbe (Darttrirrism in lIorals, .,Tltcological Revierv", aprilie 1872, p. 188-101) sprlrlc ci principiilc obligafitti sociale at' fi

risturnalc;

gi presupuu

ci prin aceast.a ea lnlelege

cir indeplinirea unei obligalii sociale, ar tinde spre lezare:

indivizilor ; ca trece cu vcderea fapLttl, pe care firi indoiali c[-l adrnit.e, c[ instinctele albirtei au fost dobindite pentru birtele cornunitifii. Ea lllclgc atit de dcpart+:, incit spune c[ dacl teoria e Licii, suslinuti itr acest capitol tnl tndoiesc ci in ar fi vreoclati general acceptatri,

rnornentul triumfului ei va rdsuna clopotul de moarte al virtulii orneneqti'(. Si sper[m ci credinfa in permanenla

',ntl

virLulii pe acest pimint nu este irnplrtigitir de multe

pcrsoane pe un telttcri aLit de slab.

D]ISC'ENDENTA OMU]-UI

feluri importante. Cel rnai obi;nuit serviciu reciproc la aninralele superioarc cste de a se avertiza urrul pe altul cle pericol prin sirn!;ur:ile unite ale tuturor. Or,icare vinS,tor ;tie, clup5, crlnr observil ctr. Jaeger 7, cit tle greu este a te a,propia de anirnale irr turmii sau cird. Cred c5, vitele colnuto;i caii silbatici nu enrit r,Teun selnnal d"e pericol, insd, atitudinea oricfl,ruia clintre ei, cir.re clescoper[, priruul un duryman, ii avert,izeazk pe ceilalfi. Iepurii lovesc zgornotos cu picioarelc poster.'ioare in pLrnint clrept semnal, oile qi caprele negre fac acelaqi lucru cu picioarele anterioare, emilind. d"e asemeneA un fluierat. Multe prisziri si unele;narnifere pun sentinele, care in cazul focilor par sd fie in gcneral fernelc 8. Ccncluc:itorul unui cird" de ulairnuf,e ac!,ioneazit, ctr, sc.ntin"elil, ryi emitc sl,rigi"lti', cxllririftrcl at,it, pericol clt ryi siguran,tit, 0. Anirnaltlt' socialtr iryi fac urrul altuia rnultc nfci selr.icji : caii se sca,rpinil intre oi, vacile se ling reciproc pe locurile und.e ar!- riiincl;'in]{-., uil,triinu{,ele se caut,ir, reciproc c1e paraziJ,'i externi, iar Breh.m afirrnir, cL ch:;rir, ce un circl cle maimule Ocrcopithecus gr'iseo-ui,ritlis s-a repezil, printl-rin t'1[1i16ri]li;; ghinrposr fiecare rnairnu!,L se intind"e po o l'&nlrlrii, iar o alt[ mai;:lu1,il so asazil alirturi ryi cxa,mineazii ,,con;l,iinciost' blunil pt'irnerial ryi extrn,gc ficcltiu ghrn)pc sau rnirriicine. Anirnalelo i1i fac cle ilseilIenea seryicii ;i rnaj irlportarntr.r unul er,ltui* : alit,fel lupii ryi alte citeva animale c1e praclir, vineaz6, in J:raitc si se ajutir, lntre ci ataclnd pracla. Pelicanii pescuiesc in comun. Pavianti Hanr,ad'ryns lntorc bolovanii pentnr a glsi insecte etc. qi, atunci cincl ajung la unul ri]Are, a'iifia clt pot sta imprejur il intorc impreuni, ryi \i funpart pracla. Anirnzllele sociale se ap[,ri, reciproe. Bizonii tnasculiclin Amet'ictt,t1e Norrl, atunci cin-d c-xistif pi:r'iorl, ii:ini, fenrt'lele ;i vifcii in nrijlocul turtrtei, in titnp oe ci trlrrir'5 r,xtcliolul. lrrtr-un cir,pi'i,ol viil,ol t'oi lr,r'r"trtir, cazul tr, cloi tanri sitlba,tici tirreli, clllc ia, Clhiiiingha,rn An a,tlrcul, irnpreurril uu t:lur ltd,trin, si a tloi arm[sari care incerca,u irnpreunir s:i goneascr], uu a,l treilea arrndsar d.e la un glup de iepe. in Abisinia, Biehm a lrrtilnit un circl rnarc cle paviarf care traversa o r-ale I unii utcaseril deja muntelc opus, iar unii incii mai erau in vale; acegtia din urm5, au fost ataca,.{,i de ciini, insi, masculii birtrlni s-au repezit imecliat jos de pe stinci ;i cu gura larg deschis5, urla,u atlt cle inspriimintzitor', inctl; clinii s-au retras reped"e. Ei au fost incurajaf,i clin rrctl sir, atace, inszi irrtrc tinrp tof,i partarfi se urcaser[, din nou pe ini,lfimi, afarir, d"e unul tiniir, ln vlrst[ c1e a,proximativ gase luni, care strigincl tare c1up5, a,jutor, se suiso pe urr irloc c1e stincd li era inconjurat cle ciini. Atunci, unul clin masculii eci rna,i mari, un aclevir,rat orou, a, coborlt iar cle pe nrunte, s-a apropiat incet de cel tinllr, l-a iningliat ;i l-a lua,t cu el triumfi,tor, ciinii fiind urult prea uluili pentru a-l ataczl. Iiu pot rezist'a de a istorisi o alt5, scen[,, la care a asistat acela;i naturalist : un vultur a apucat un Cercopi,thecus tlnflr, care, ag5,!ind.u-se de o ramur[, nu a putut fi ridicat in aer imediat I maimu[a a strigat tare d"up5 ajutor, dupi, care ceilal{'i membri ai circlului s-au repezil, cu zgomot, nra,re pentru a-l salva,, a,ll irre'.lrtjura,l, vult,unrl si i-rlu sniuls tr,titea pene, inclt, acestia rlu s-rl, rnai ginclit la pratlil, oi numai culrt sir, licllpcr. Dupir,
Die Darwitt'sche 7'heorie, p. 101. Dl. R. Brolvn in,,Proc. Zoolog. Soc.", 1868, p.409. e Brchrn, Thierleben, 1864, vol. I, p. 52 qi 79. Pentru
cazul nraimulelor care iqi cxtrag nna alteia gltimpii, vezi p. 5"{. lrr legltur[ cu rnaimu{ele llanuulr'yas carc intorc
? 8

pietlele, faptul este rcclat (p. 76) dupI mlrturia lui '\l'.'uale cirui observalii l3ichrn le considerir ca intm totrrl '*ez, dcrnne cler incrcclere. In cltzul pavianilol tnascirji bilLi'ini care uLucii ciinii, l.t'zi p. 79, iut'in leg[trrrir ctt vuli"ttrtil,

vezi p.

50.

SIMTUT, MCJRAL

onrlt obser,v5, Brehm, cu siguran!fl, cd, acel vultur nu \rA mai ataca nicioclat5, o trrairrrtr!5, tzoIat1, tl.e cirtlul si,u "'. Este sigur c5, animalele asooiato au un sent'iment d.e dragoste unul fa,t5 d.e altul, care nu este resimlit c1e animalele nesociale ad"ulte. Este mai ind.oielnic in ce mdsurd, ele simpatizeazd, cle fapt cu d.urerile qi pli,cerile altora, mai ales in ce priveryte pld,cerile. D-l Buxton, ceie arrusese excelente posibilitd,fi d.e observalie 11 afirmzi toluqi c5, papagaiii sili macao, care l,r'il,iau liberi in Norfolk, acord"au ,,un int,eres extravagant,tt unei perechi cu un cuib ; qi ori d.e cite ori femela 1I pd,rfl,sea ea era lnconjurat5, c1e un stoi. ,,care scot,ea in cinstea ei strig5,te gtozave". Este d.eseori greq d.e apteciat d"ac[, animale].e au rrreun simlrimint pentru suferinlele s_emenilor tbr. Cine poate spuns ce siiei v'acile atunci cincl lnconjurd, qi se uit5, atent Ia o tovar5,gd, muriblnd"L sau rnoarti, ; so pare, totupi, clupi, cum observX, I{ouzeau, cri nu simt nici o rnitr5,. Est,e d.e ascrnenea prea sigu.r ci, uneori animalele sint cleparte c1e a resimli rrreo sirnpaiie, cleoarecs eie exclud. d.in turin5 un animal rd,nit sau il impung cu coarnele sau 11 ciiinuie pln5, Ia moarte. Acesl,a este faptul cel mai lntunecat din istoria naturali,, afari, numai dacir, explicalia care a fost sugerati este ad.ev[,rat5, curn c5, instiirctnl sau judecata lor ii face s5, excluc15, un semen vd,t5,matt d.e frica animaleior cle praciil, inclusiv ornul, care ar fi tentate s6, urm5,reasc[, turma. in acest, caz comportarea lor nu este mult rnai rea d-ecit cea a ind.ienilor nord"-americani, car,e iryi las[, tovar5ryii lor slabi si, piar5, pe cimpii, sau [clecit a] locr-ritorilor d1n insda nili care, atunci c?ntl pir:infii lor lmbir,trlnesc san se imbolnd,vesc, li lngroap[, c1e '\rii 12. Totugi, este sigur cli multe animale participd, la durerea sau la pericolul semenilor lor. La fel qi la p:is6ri. C6,pitanul Stansbury tt a gd,sit pe un lac sd,rat clin Utah un pelican b[trin ;i- orb, care era foarie gras qi care clesigur c5, fusese bine hrd,nit timp lnclelilngat c1e semenii sili. D-l Blyth, dupX, culn mL informeazfi,, a v6zut in fnAia ciori care i;i hr5neau cloi sau trei d.intre semenii lor orbi ryi eu am u,ttzib c1e cazul analog al unui cocory clornestic. Ifaci, cred-em c1e cuviin,tzi, putem dennrni aceste ac!,i1ni instinctive ; asemerlea cazurr'i sint insl mult, prea l.al'e pentru }lu insumi atn vrazat utr ciitre care nu tredezvoltarea vreunui instinci, special Ir. "[-rclnar'.i intr-un co,,s ryi care ii era, o bunl priecea nciorlatir, pe lingir, o pisicil ce zractu, sigur selnn ial nitui simlrimint de priemai ori, cel de iingir, citova, tenr-r,, firri1 s5ln o tenie la utr ciine. ftrebuie r'lellrnitir, simpatie ceea ce fereo tru sigur'nlrf5, (ia un ciiue curajos s[, se repeacl5, la cricine ii loveryte sl,irpinul. Am virzri-t, pe cineva cale se fticea c5, bate cl doann1 care ti.nea in poalir, un ci,!,elu; foarte t,in'iitl, fiir5, ca incercarea sir, ma,i fi fost f[,cutf,, inainte. Micrr fiin,ti a sd,rit pe loc jos ryi s-a inclep5,rtat, ins5, dup5, ce pretinsa bi,taie a incet,at, era intr-ad.evX,r patetic de vlzut cum c[leluqul incerca cu
Dl. Belt rli cazul unei maimufe-palayen (Alckrs) clin Nicaragla, care a fost auzitii tipind timp rie aproapc cloui ore in pldure ;i a fost plrisili cu un vulLur agezat foarte apl,oape cle ea. Se parc cii pasiirca se ternea sI atace atiL Lii"np cit. rimineau fafi in {a!ii ; qi dl. BelL este cle pirere clil ceea ce a vi.zut din obiceiurile accstor aninale cii ele se apari. de vulturi sLind cite doui sau trei impreuni (7'1rc NcLturalist in Niearctgua, 187-1, p. 118). 11 ,,Annals of NIag. of Nat. llist.", noir:mbrie 1868, p. 382.
10

Sir J. I-ubbock, Prelistoric Times, ed' a 2-a, p.4'16. 1r Citat de L. FI. rlorgan, TIrc American Beauer, 1868, p. 272. Cip. SLansbury d[ cle asemenea o descriere interesanti de modul in care un pelican foarte tinir, dus de un curent foarte puternic, a fost indrurnat ;i inconjurat in incerclrile sale cle a ajunge la mal dc cilre o jumltate de duzin[ dc pisiri bltrine. 1a DupI cum afirmi dl. Bain, ,,ajutorul efectiv dat unui suferind izvoregte din simpatie proriu-zisi" (Menlal
aruI Morcll Science, 1868, p. 245).

12

92

DESCENDENTA OMULUT

iusisteuf,i, sir, lirrgi obrazul sti,pinei tui ;i s-o consoleze. Brehnr 15 afirntri ch, atunci cincl un pavian ln captivitate era urnrir,rit pentru a fi peclepsit,, ceilalli au incercat sd,-l apere. Trebuie sd, fi fost simpatia, ln cazurile de mai sus, cea care a f[cut, ca pavianii qi cercopitecii s5,-;i apere tovari,qii tineri de ciini;i d"e vultur. Nu voi da d.ecit un singur alt exemplu d.e comportare eroic5, pi cLe simpatie in cazvl unei mici mairnule americane. Acum mai mulli ani, un ingrijitor d.e la gr6dina zoologicir, mi-a ari,tat clteva ri,ni adinci cle-abia vind.ecate pe propria-i ceafd,, care i-au fos1, fd,cute, pe cind. ingenunchia pe pod.ea. d-e ci,treunpavian fiorcs. l\{ica maimu!.[, amcricand,, care era o prieteni, d.evotati, a acestui ingrijitor, tr5,ia in acelaqi compartiment spalios ryi ii era grozal.;- defricii,cle acest pavian ma e. Totuqi, de indatd, ce,1i-a vd,zut, prietenul in pericol, s-a repezit s5,-l apere ryi, prin tipete ;i muryc[turi, l-a distras intr-atita pe pavian, incit omul a reuryit s5, scapc, cll toate c6, clnpzi pflrerea cloctorului, fusese in rnare pericol c1e a-;i piercle riala. Pe lingf, dragoste ;i sirnpatie, tr,nimalele prezintfi li alte calit[fi legate c1e instinctele sociale, care la noi ar fi clenumite morale,;i sint cle acorcl cu Agassizl6 ci, ryi ciinii posed.5, cev& foarte asemirni,tor conytiinfei. Clinii posed.5, o o&recare facultate cle autosti,pinire, qi aceasta nu pare a fi in intregime rezultatul fricii. Dup5, cum observl Braubach tt, ei se ablin cle a fura hrand, ln absenta st[,ptnului lor. De mult timp s-a ad.mis ci, ei reprezint5, insuryi tipul fid.elitillii pi al supunerii. insd, elefantul este de asemenea foarte crecl"ineios cond.ucd,torului sau ingrijitorului sir,u pi il consider5, probabil d.rept concluc[,torul turmei. I)r. Ilooher md, informeazil c5, elefantul pe care c[,ld,torea in Ind.ia s-a 1nn5,molit atit d.e ad.ine, iqcit a ri,mas fixat plnfl a doua zi, cincl a fost scos cle oameni cn ajutorul fringhiilor. fn asemenea situalii elefanlii apucil, cu trompa orice obiect, viu sau mort, pentru a-l aqeza sub genunchi gi a preveni cufund.a,rea pi mai aclincfi, in noroi ; conducfl,torului ii era ingr azitor c1e fric5, ca nu cumva animalul sd,-l apuce pe clr. Ilooker;i sd,-l zdrobeascd, cle moarte. Dupi, cum fusese asigurat d.r. Ifooker, conduc5torul insuryi nu risca ins[ nimic. Aceast6 std,pinire cle sine intr-o situalie rreprevi,zutd, atit cle ingrozitoare perttru un anirnal greu este o r.lovad"fl minunatf,, de

notrili, firlelitate 18. Toate animalele care tr[,iesc ln grup, care se ap5,ri, ;i i;i atacd, dupmanii in comun trebuie d.e fapt s[-qi fie, intr-un grad. oarecare, crerlincioase unele altora qi cele care urmeaz[, un conclucd,tor trebuie s5, fie lntr-un anumit gracl ascultd,toa e. Atunci cind. pavianii clin Abisinia ts jefuiesc o gr[d.in[,, ei iqi nrmeazd, conducS,torul in td,cere ; Di clac5, vreun animal tini,r imprud.ent face zgomot, el prirneqt'e o palmd, de la ceilalli pentru a-l 1nv5,!a liniqte qi ascultare. D-l Galton, care a avut oca,zrL excelente de a observa vitele cornute semisd,lbatice din Africa de sud, spune 20 cd, ele nu pot suporta s5, fie separate d.e ciread.i, nici chiar pentru scurt timp. Ele au de fapt o natur5, de sclav gi acceptd, hot5,rlrea comun[', necfl,utind. o soarti, mai bun5, decit sd, fie conduse de cd,tre un bou oarecare, care sd, aibd, sufieientfi, tncredere ln sine pentru a accepta aceast5, pozitie. Oamenii care dreseazd, aceste animale pentru ham cauti, cu siguranfd, pe cei care, pd,scind. separat, d.au d.ovad.L d.e o dist5
Thierleben, vol. 1, p. 85. te I)e I'Espice el de Ia Classe, 1869, p.

le Brehm, Thierleben, vol. I, p. 76.

20

tz Die Darwin'sche Art-Lehre,

Vezi de asemenea lucrarea Journals, 1854, vol. II, p. 333.
18

97. 1869, p. 54.

lui

Vezi lucrarea sa extrem cle interesantir despre Grein XtIatt, ,rNlacmillan's Xlagazine", Hooker Himalagon februarie, 1871, p. 353.
gariousness itt Cuttle and

SIMTUL MORAL

93

pozilie de incredere in sine $i pe acerytia ii clreseazd, ca boi fruntaqi. D-t Galton aclaug5 cd, asemenea animale sintrare qivaloroase pi d.acl, s-ar naqte multe, ele ar fi curind. eliminate, d.eoarece leii cauti intotdeauna indivizi care se indepdtt'eazd' de turm6. in legiturd, cu.impulsul care face ca anumite animale sd, se asoci,eze $i sd, se ajute intre ele in mufte feluri, putem deduce ci, in majoritatea cazurilor ele sint lndemnate de acelaqi simldmint de satisfaclie sau plflcere pe care il simt executind. alte acliuni instinctive sau de acelagi sim,tdmint de nepl[cere ca atunci cind" alte acliuni instinctive sint impied.icate. Yed.em aceasta ln nenumd,rate cazuri qi este exemplificat in mod. izbitor d.e instinctele d.oblndite ale animalelor noastre tlomestice; astfel, un cline ciobdnesc tinir este incintat si, mine o turmd, de oi gi sd, alerge in jurul ei, insi, nu s-o h[rfuiasci,;un ciine fox tin[r se delect'eaz6' vinlnd. o vulpe, pe cind. alte rase de ciini, dupi, cum amvhzut personal, nici nu se uitd, la vulpi. Ce simlAmint puternic de mullumire interioard, poate indemna o pasf,,re atit de aetivi, sd,-qi cloceascd zi de zi oud,ie ? Pdsflr'ile migratoare sint foarte nenorocite dac[, slnt oprite d.e a migra; poate c[, ele se bucurS, sd, porneasc5, in lungul lor zbor, ins[, este greu d.e conceput cd, bietele giqte cu aripile t6iate, descrise de Audubon, care au plecat pe jos la timpul potrivit pentru o c6l[torie de peste 1 600 km s-ar fi bucurat Oe acest iueru. Ilnelelnstincte sint determinate numai d.e simld,minte penibile, ca fr'ica, care d.uce la autcconservare ;i care in unele caz\ri este resim!,iti, fa!i, d-e anurnili d.u;mani. Sint de p6rere cd, nimeni nu poate analiza senzatiile d..e,pldcere sau durere. in multe cazuri este totursi probabil ca instinctele s[, fie persistent urmate prin simpla for!5, a ereditfllii, fd,rd, stimulentul pl[cerii sau al durerii. Se pare cd, atunci cincl un tinflr prepelicar miroase pentru prima d.atd, vinat nu poate sit nu-l semnaleze. O veveriji in colivie ca e apas6, alunele pe care nu le poateminca, ca qi cincL le-ar ingropa iir p6mint, cu greu poate fi consideratfl, cL acfioneazd, in acest fet clin pl[cere sau d.urere. De aceea, pfl,rerea generalfl, cd' oamenii trebuie ind.emnali la oiice acliune prin faptul ci, incearcd, o pl[cere sau o suferinff oa,recare t'ste poate gre;itii. Ou toate cd, un obicei poate fi urmat orbet;te ;i deci indiferent tle vreb pidceresalclnrere rsirn{it6irracelnrornent,totuqidac[,e steimpietlicat inmodfor:,tatsaubrusc se vil incerca in general un sirntlmint vag 119 ngmullumire. S-:r,pre supus tleseori cti anirnalele att tleve'nit rnai intii scciale,,s_l c;i,,.in conseein!5,, se simt stingt,erite atunci c;intl se separ[ ryi fse simt] ltr, largul lor t,ind. sint impreuirl, ; o ipotezl, mai probabilii, este insii, cit, pr'irttele care s-au tlezvoltrtt; au fost aceste senzafii, pentru ca acele animale oare nr profita trflind irt societate s[, fitl stimulate s[, trfi,iascd, impreuni,, la fel ca qi senzatia d.e foame qi plircerea d-e a minca, care au fost, f[r[ indoiali,, clobindite in prinrul rind pentru a inclemna animalele s[, mi,nince. Senza,tia d.e pl[cere decurgind" din societate este probatlil o extind.ere a afecliunii pareniale sau f;tiale, deoaiece se pale c[, instinctul social se clezvolti, din faptirl c[, t]nerii rd,min timp indelungat cu pd,rinfii lor ; aceastf,, extindere poate fi atiibuitA par,tial obiceiului, dar in primul rind selecliei naturale. La animalele care profiti, tieinO in asocialie strinsd,, inclivizii care au cea mai mare pl[cere trdind. iir sccietate vor scd,pa cel mai bine d.e diferite pericole, pe clnd. cei c[rora le pasi, cel mai pulin de semenii lor si tr5,iesc solitar vor pieri in cel mai ma,re numfi,r. ir *uu, ce priveqte originea afec,tiunilor parentale qi filiale, care pal qq fi_e.la baza instinctelof sociale, n.i cunoaqtem treptele prin care ele au fcst d.obinclite, insd, pntem d,eduee e[, aceasta s-a reahzat in mare parte prin seleclie naturalil,. Aproape

DESCENDENTA OMUI,UI

sigur cii, tot a$a a fost ;i eu sinrlimlntul ueobi;nuit ryi opus, clo urii, intrcr lurlele cele trl_ai a,propiate, ca la a,lbinele lucrzil,oarc carc l;i omoaril fra,tii, trintorii, ca la rn6tcile care lqi omoar5, fiicele mltci, d.orin!,a cle a-ryi distruge rutlele cele mai apropiate fiind. in acest caz :ut'71i, comunit5,lii. Afecliunea parentali, sau un sirnfd,rnfnt oarecare care o inlocuie;te s-a clezvoltat la anumite animale situate foarte jos pe scara evolufiei, ca de exemplu la steaua d.e mare qi la pd,ianjeni. IJneoli ea este prezenti, numai la ciliva repre zentanti ai unui intreg grup de anirnale, ca la grupt{ Y'orficula sau urechelnile. _ Ernolia extrem d.e importantd, de simpatie este distinctfl cle cea d.e clragoste. O mamd, poate iubi cu pasiune copilul ei ad.ormit qi pasiv, insi, cu greu se poate spune in agemenea momente cd, simte simpatie pentru el. Dragostea unui om pentru ciinele s[u este distincti, c1e simpatie ;i la fel este cu cea a ciinelui pentru sti,pinnl s5u. Ad.am Smith d.emonstra pe vremuri, ca ;i cll. Rairr recent, cra haza simpatiei rezid[ in puternica noastrf aclueere amirrte a ullor st6ri anterioare cle clurere sau pl5,cere. I)eci ,,veclerea unei alte persoane suferind cle foarne, frig, oboseal5, reinvie in noi o oarecare aducere amirrte cle asemenea st[ri, care sint clureroase chiar si numai ca id"eet'. Sintem astfel lnclemnali s5, u;urd,rn suferintele alt'ora, pentru ca, in acelaqi timp, propriile noastre simJ,d,minte d.ureroase s5, fie u;urate. in acelaqi fet particip[rn ta plecerile altora2:'. Nu-mi clau seama insir, curn poate explica aceastd, ipotezd, faptul ci, simpatra este provocatd, lntr-un grad incomensurabil mai puternic d.e c5,tre o persoan5, iubitI, d"ecit de cfl,tre una incliferentA'. Simpla ved.ere a suferinfei, ind.ependent d.e iubire, ar fi suficientir, pentrn a, eYoca in noi amintiri ryi asocialii intense. Explicalia poate consta clin faptul cli Ia toate animalele simp atia este inclreptati, numai cd,tre membr.ii aceleiaryi cornunitX,1ri ryi cle aceea cd,tre membrii cunosculi ryi mai mult sau mai pu,tin iubili, ins[, nu c5tre tofi indivizii aceleiaqi specii. Acest fapt nu este mai surprinziltar declt attrnci cind. frica, la multe animale, este ind.rept atd, ciltre anumili rluqmani. Speciile care nu sint sociale, ca leii qi tigri, simt, fd,rd, lndoiali,, simpatie pentru suferinla propriilor lor pui, nu insd, pentru cei ai vreunui alt a,nirnal. in cazulomulpi, egoismul, experienla ;i imita!,ia sporesc probabil, dupfi cuili a a,rd,tat c1l. I3ain, forla simpatiei deoarece sintem conduryi de speranla de a fi r[spl5,tiJ,i prin bine, atunci clnd. facem pentrual,tii acte de bund,bate pi simpatie, iar simpatia este rnult int6rit5, prin obiqnuin!5,. Oricit de complex ar fi mod.ul in care acest sim!flmint a putut iua na,1telo, cum el e ste d"e mare importanld, pentru toate acele animale cAre se ajutilryi se ap5,rii reciproc, el trebuie sd, fi sporit prin seleclie naturalfi,, cleoarcce acele comunit;,li care includ, cel mai mare numdr de membri cu simpatie reciprocil, vor propi,ryi cel mai bile qi vor avea cel mai mare numd,r d.e d.escenclenli. In multe cazuri este totuqi imposibil d"e hotd,rlt d.aci, anumite instincte sociale au fost doblndite prin seleclie natural6 sau d,acd, slnt rezultatul indirect a altor instincte pi faculteti, cum sint simpatia, ra,tiunea, experienla qi o tendinli,
2L lrlezi

Sentiments,

d-lui

275-282. Dl. Bain afirmi ci ,,simpatia este indirect o

sttrsS. cle pldcere

Moral ficiat san altele ln locul ei pot compensa prin simpatie asemenea lucrarea sau prin serviciu adus saclificiui flcut". Daci ins[, clupi Bain, Mental and X'Ioral Science, 1868, p. 244 ;i cum pare a fi cazul, simpatia nu este declt un instinct,
remarcabilul prim capitol din Theorg of

al lui Adam Smith. De

pentru simpatizant",

prin reeiprocitaLe. Ifl observri cI ,,persoana

;i

el explica

cxercitarea ei ar cletermina o pl[cere clirectf, in acelagi aceasta fel ca gi exercitarea, dupl culn s-a observal mai susr. a care a bene- aproape oriclrui alt instinct.

SIMTUL MOAAI" c1ac5, nu sint faltceva] dectt rczaltatulunuiobiceilnd.elungoontinuat. Un instinct atit de rernalcabil ca cel d,e a plasa sentinele pentru a aveitiza comunitatea de pericol cu greu a putut fi rezultatul indirect al vreuneia dintre aceste faculti!,i ;i cle aceea el trebuie sri fi fost clobintlit, direrct. Pe de att[, parl,e, obiceittl ttrrtr:tt tltr nulsculii unor atrirttalc sociale de a api,ra comunitatea $i Ae'a ataea in curnutr dugtnanii sau prada lor poate sL fi apbrut din simpatie reciproci,, ins[, curajul _qi, in rnajoritatea cazurilor, forla trebuie s5, fi fost dobtndite anterior, probabil prin selectie natural5,. Dintre diferitele instincte qi obiceiuri unele slnt mult mai puternice decit, altole, adicti unele prod.uc rna,i rnultir plfl,cere in executarea lor ryi mai multd, suferin!,li ln impieclicarea lor tleclt altele srlu, ceea ce este probabil tot atit, tle irnportnnt slnt rnai pelsisternt urnra,tcr prin ereditate, f[,r[, a proyoca vreun sim,t[,mirrt drr pl5cele salr dc durere. Noi inqine sintem conrytienli de faptul cI, unele obiceiuri sint mult mai greu d"e lecuit sau de schimbat decit altele. Adesea se poate observa llr, animale un eonflict intre diferite instincte sau intre un instinct qi o dispozi!,ie obi;nuitit, ca atunci eind nn eiine se reped-e d.up[, un iepure d.e cirnp, este mirst;rat, s(f opl'esttr, ezit5, iarirsi il urmlic.,sqte sar se lntoa,rce ruqinat la std,pinul s5,u; silu ca int;re dra,gostea nrrei cri!,ele pentru cil,teii sI,i tineri qi pentru stilpinul s[,u, deoarece se poate veclea cum oa srl cluce pe furiry la ei, ca gi cind ar Ii oarecum nrryinatit, tle a nlt-,si inl,ovirri;i stilpinul. Cazvl cerl rnai curios pe care il cunosc al unui inst,itct itn'itrgintl trrr zr,ltul cste ins[, a,l instinctului de migraliurre lnvingincl pe cel rnatelu. Pt'itttttl esto uimitor d.e puternic ; o pasl,re captivi, izbeqte la tirnpul respectiv cu piepi,ul gratiile coliviei, pin5, cc pieptul devine golaq pi singerind. Tot a,cest instinct fa,ce sfl, {,inerii sonroni sri sar[, din apa d"ulce, in care ei ar pul,ea s[,-gi conl,irruic existenla, ryi asl,fel, fd,r[ intenfie, si, se sinucidf,,. Oricine rytie cit de prrl,(,I'ltic este instinctul rnatern, care face chiar tirnidele pfisl,ri sX, infrunte pericole tnali, cu foa,te ot-t, o fuc ctr ezit,ale qi ln contrazicere cu instinctul de autoconseryAre. Itrsl,irrct;trl tlt'trtigru,tc t'sttr tt-rl,rrryi atit de puternic, incit hl sl'ir;itul toa,rnuei r,inttuni-

de a iirrita, sau

cilc (swullouts), llsturrii (lrcu,se-tnurt,'ins) ryi rindun"elele cle ploaie (swifts) cleseori isi pirirsesc puii lor pli,pinzi,lirsindu-i sir, piarf,, in rnod jalnic in cuiburile lor 22. l{e put,r:m da seillni} cir, un inrpuls instinctiv, tlacfi, este ln weun fel oareca,re ttrai Iulositor urrci spocii dccit vreun alt instinct sau vreunul opus, va deveni prin selectic na,tura,lir, eel nta,i puternic clintre ambele, deoarece indivizii la care el c.'ste ctrl trrlr,i ptrtt't'llic d.ezvoltat vor supravie!,ui in numir mai mare. Est,e intloielnic h ct"t, lt ct'*stt r c st,t' cazt rl instirrctului dc migrare in comparalie cu cel mat,el'n. IVI:t,rca 1rt'r.$isl,t,n1iI si actirrn('4, sustimrt5, a insl,inct;ului cle migrAre in a,nunrit,e anolirrrllur'i, itt 1,o1, t'irrrpul zilci, ii ponl,tr dn pentru citriva vreme o frlrf,i, pr:epond('l"elltr-u.
t

sr, IV/rilc'.s Nrrf. flis/. p.20-1) <lir acesL fapt, intcgistrat Ittl"ii de ciitre ilustrul Jenncr fur Phil. '1'ransnct., 1824, qi confirmab de aturrci de rnai mul[i observatori, ln special de d!. lSlacklvall. Acest din urrnl observator oI
Selltorrtc, 1853, cougtiincios a observat le sfirgitul toarnnei, timp de 2 ani, treizeci qi ;ase de cuibuli ; ol a gisit c:i clourisprezece con{incrrrr pr-ri mor!.i, cinci con}irleau oui-r gata cle eclozare, ier trei. our-l plll.in clocite. \{rrlLc pirsliri incir prcrl tinere
x -- r', .t{ti

er ll,t'v. 1,. Jcnvnrr (r.czi ctli[.ia

pcntru un zbor prelungit fuseseli de tseurenea piriisite. Vezi l3lackwall, llesearches irt Zoologg, 1834, p. 108 qi
118. Pentru dovezi suplirnentare, cu toate ci acestea nu sint rrecesare, vezi Leroy, Lettres Phil., 1802, p. 207. i)crr-

tru listuni, lucrarea lui Goulcl, Introductittn lo the Birds of Great Britain, 1823, p. 5. Cazuri similare au fosL obser'vate in Canada de dl. Adams, ,,Pop. Science ll,eviel", iulie 1873. p. 283.

96

DBSCEI\DEIhI

Xi\

ONI tt

l-t-ll

Yedem aceasta in aversiunea sa pentru singurd,tat'e societate in afari, d,e cea a propriei sale familii. Detenf,iunea, izolatii, este una dintre cele mai grele pedepse caie pot fi aplicate. Ifnii autori presupun c5, ontul tr5,ia inilialinfamiliiizoLaterlnsfi, irr prezent, cu toato cI, {a,milii izolate sau nunrai cil,e Aori6 sau trei la u1 loc rd,t[cesc prin pristiel,d,file unor regiuni sirlb:rtice, ele intrefin, d.up[, cit pot afLa,leg6turi de prietenie cu alte familii locuind in acelaqi littut. AsemJnea tarnitii se'lntilnesc uneori la sfat ryi se unesc pentru ap[,rarea lor comund,. IrTu se poate invoca contra faptului cd, sd,lbaticu.l este un animal social argunlentul cd, triburile locuind. linuturi invecinate se rd,zboiesc aproape pelmallent intre ele, d.eoarece instinctele'sociale nu se extind. niciod.ati, la to!,i inclirrizii de aceearsi speoie. Jud.ecind. prin analogia majorit[,fii cvad.rumanelor, este probabil c[, strd,doqii primitivi ai ornului, asemd,ndtori maimulelor, el?u c1e aseille'nea sociali, tnsd, aceasta nu are rrreo nrare importanfd, pentru noi. I-aptul c[, ornul., apa cum existi, eI acumr ru ar.e decit puline instincte speciale, pielzind. pe cele pe care strdmoqii sd,i pitmitivi le-au posed.at, nu este un rnoliv ctt, eI sit, rru fi pI,st;ral, tlin timpuri extrem tle lnd.epfrtate un grad oarecare ti.tr tlragusttr ryi siiriplt,tie itrst,ittc1,ive pentru semenii s[i. Sintern de fapt cu tolii conryt'it'ttli t-ri,:tvonl rcalmtrlti;tl asemenea gentimente de simpatiezsl conqtiin!;a, nonstrit, tttt tr(| silutttr insri tlltcil t'le stnt; instinctive, dac[, rlu hrat naqtere cle detnrtlt, in acela;i l'el t;tt !i lt], rt,ttitrinlele ilferioare, san i1ace ele au fosl; clobinclite cle fieca,r'ti tlint,l't^ noi ilr prillrii it,tti :t,i t'itlsigLrr o[, el ttroryt;eueqte ten!ii, Deoarece omul este un anjmal social este aproftpe1,r'ibulrti siu, tlooareoe.&,otrsttr s,upus tovari,gik:r sili a Ainla de fi cred.incios rye{ulrri ryi in c-onsecinfI,, o I,lt vu, ftvea, sociale. ca[tep sint comune ma,jorit5,fii anima]elor elva fi dispus ereditar[ oarecare capacitate d.e std,piniie cle sine. Printr-o tendin!,ir, l'el care mr a;r irnpies[,-ryi apere fn comun semenii gi s[, fie gata s5,-i ajute ln ori ce nqlt propria sa bun[,stare sau propriile sale d"orinti puternice. dica piea ^ tn ajltor^ul pu care il d,au membrilor acetreiaqi comunit[,lri, animalele socialtl care sint siiuate pe- treapta cea mai d.e jos a sc5,rii evoluliei sint, concluse a,proape exclusiv, iar cele mai evoluate in mero mf,,surI,, cle instincte speciale ; ele sint insd,, de asemenea, partia,l indemna,te d.e dragoste $i simpntie recipro_cI,, ajutatett tlupfi, ctt se pare, fn[r-o-oareca 'e rri,suril de rafiqne. Ou toat,er c[, oruulr dup? cum tocmai s-a observat, ntr a,ro nici un instinct special caro s[,-i spuni, cum sir,-gi ajute semenii, el 6re toturyi aceastd, tendin!6, $i cu facultnlile sale itrtelt'cl,uale perfeclionattr va fi, fireqte, mull, cl,lfi,uzit in aceastfl privinff dc raliule qi t,rperriel!fi. Sitnpa,consider:abil a,prr-rba,r'ea semotia instinctivd, il va face de aseinenea sii, preluiasciito, cl,ragostea, tle hludii, qi sintlt-rI]aill tll. clat' a, arrit'at euln tlupd, rrilor: s[i, tleos,rco1 pul;ernicfi, de disprt',!, Di infanlie, rnai preourn oloarqr1, rniltsl puternic dcr glcirie, $* ryi este influetrt;itl, itt onrul In consecin!ri, ,,sint rizultat,ele scntirnentului de simpatie". cea mar mare m[s1rf,, cle tlorinlele, a,plobarea, ryi clezaprobarea semetdlor s[,i, exprimate prin gesturile qi vorba 1or. Astfel, instinctele sociale care l,rebuic s[, fi fost clobindite d"e om intr.o stare foarte primitiv5, ryi probabil chiar de str[moqii sd,i prirlitivi asemind,tori maimutelor, nrai dau inci, impulsul unora d"intre cele urai bune
Hume observi (An Enquirll Concerning the Prin- irnaginea prirnei... ne cornunici o bucurie sccretit; de ureciples of MoruIs, eclilia clin 1751, p. 132): ,,Pare si exisle aspecLul celei din urmi... aruncir rtn sentimetrL o nevoie de a mirturisi ci fericirea gi nenorocirea altore lancolie asupra imaginaf.iei". 'J4 LIental and Il'Ioral Sciertce, 1868, p. 2l-r'1. r)s 1r, sint spectilcole r:u totul inrlifert:nte, lnsi cir plin
gs

Onoul,, an,imal, soc,i,al.

est e o fiinf[ socialfl. -. Oricine ad.rnite ci), omul qi d.in d.orinfa sa pentru o

SIMTUL MOP"AL

acliuni ale sale ; acliunile sale sint lnsd, determinate intr-un grad mai mare de dorinlele exprimate qi d.e aprecierea semenilor sd,i qi, d.in nefericire foarte des, d.e propriile sale dorinle puternic egoiste. Deoarece insd, dragostea, simpatia qi stnpinirea de sine se intd,resc plin obirynuinln qi d-eoarece facultatea cle a raliona devine rnai clarL, aqa incit omul poate aprecia corect pfrerile semenilor sd,i, el se va sim!i lndernnal,, in afar[, de orice pl5,cere sau tlurere treci,toare, sd, adopte anumite Unii de cond,uiti,. El ar putea d.eclara atunci (tteqi nu cred cL un s5,lbatic sau om incult ar putea gincli ln acest fel): Eu slnt supremul judec5,tor al propriei mele purt5,ri sau cu vorbele lui Kant, nu vreau sL violez ln propria mea persoiln5, cLemnitatea llmanitd,fii.
Inst'inctele soci'ale mad durabile 6na'ing instinctele ma'i, pulin pers,i,stente. 1nc5, punctul principal in jurul c5ruia, d.up5, ipoteza noastrd, d.e fal,ra, se roteqte intreaga problemd, a sim!,ului moral. De ce s[, simtf oare omul cra ar trebui si, dea ascultare unei anumite d orinle instinctive mai curind. decit alteia ? Dc ce oare regretd, el ama,rnic dacir, a ced"at unui sim! puternic de lutoconservare si ttu si-a riscat via!,a petrtnr a salva pe cea a unui sern(rll nl sir,u ? Si rle r;e oaro regretii, cti, impins tio foa,rne, a fural, de-alc nrincz-irii ? .[n prirnul rincl cs1,e cvident cir, in cazttl ornului inrpulsurile instinetivc A,rr diferil,e gt'ittltr tlo for![,; rrn si,Ibal,ic iryi va risca, viala pentrir a salvrr, pe ceil, a untri rnenrbru ltl aceleiasi cornurritlfi, ins5, v'lr, {i conrplet irrdiferent perrtru un.str[,in I o nta,mI, l,inti,r'il si tilrritLi, indemnat[, de instinctul mA,tern, va infrunta fii,rir, o clipir, tltr ezitate cel rnlli rnare pericol pentru copilul sd,u, lns[, nu pentlu un simplu senreu oarecare. 'I'ol,upi, rnulli bd,rba!,i dwiltzali, chiar ryi tiner:i, care mai inainte nu ryi-a,rr riseat niciodal,ti viala pentnr un altul, plini de curaj pi sirnpal,ie llu Au finut, s(footea,l[, tle instincl,ul de autoconsorvtr,re qi s-au aruncat fhrir, ezita,re in viltoare& nnt i *pe pentru a, salva un om care se lnecar cr toate cX, acesta nu era declt un stri,iu. Ln acest caz ornul es1,e indrrmnat cle acelaqi rnotiv instinetiv ca,re a ff,,cut pe eroiclr, rnicl, rntr,irnuff american5, descris[, nrai lnainte sl-ryi salveze ingrijitorul, atacind rnarele pi ternutul pavian. Asernenera acl,iuni, ca ruu du rnai sus, pi,r sX fie rezultatul forlei rttai mari ll instinct,elor sociale sau nraterne decit ale oricd,rui alt instinct sau rnotiv, d.eoarece ele sint excrcutate prea instarrtaneu pentru a fi supuse judecfilii satr ca rrreo plS,cere san dru'ere sii, fie resimtitd in acel moment, cu toate c[, d"ac[, ar fi fost inrpiedicate din orice motiv s-ar fi putut resinrli trist,efe sau chia,r suferin![,. Lfl, rl] olu tirnid., pc de altir, parte, instirrctul tle ant,ocorNervare poate fi atlt de putt'rnic, iricit sL fie inca,p:rbil si'r, st. decitli la, nll asernenea riso, poa,te nici chia,r petttnr^proplinl sir,u copil. fnri dart sril,rnil cii, rrrrrrlo persoil,uc srrs!,iu c[, ltcl,iunilo execlrtate irnpulsir', el in ca,zut'i.[c tle lna,i stts, nrr int;rir, sub tlorninat,ilr, sinr!,trlni rrrora,l si rm pot fi nundte tnourle. Ei lirnitea,zra acesl, termun la acliuni tixecutate internt,ionat, dupi, o viclolie asupra dorinte,lor contrare sau ciud sint; inspirate rle vreun motiv in[ll[tor'. Pare insri aproape irnposibil dc a face o d,eosebircr clarf de acest fel gs. I n ceea co

Totu;i, nu arn examinat

s6 ['Iii refer aici la dislinc[ia lntre ce s-:l numit, lnoraliL:rtea materialii Si fonnald. ][ii bucur sh const:rt ci prof. Huxley (Critiques and Atldresses, 18713, p. 287) adopLi acelagi punct cle vedere ca gi rninc in leglturi cu acesL

thinlting antl Plains Speal.'ing, 1873, p. 83) : ,,I)istinctia rnetafizicir dintre rnoralitatea nreterialii .'si l'ot'nral:i este toL aLiL tle nepotriviti ca ;i oricare altii ascnrent,n tlis-

tinc[ic".

sttbiect. Dl. Leslie Stephen obst:rvii (E.s.soys an Free-

DESCENDEIITA OMULUI

priveqte motivele ind,l!5,toare, s-au inregistrat mulbe cazuri ln care s5,lbatici lipsifi de orice sentiment cle bun[,voin!6, generald, ta.d, de umanitate qi care nu sint conrtrrryi rle vreun motiv religios ,si-An sacrificat in mod- conqtient viala ea prizonieri 26 decit sd,-5i tr[d-eze carnarazii ;i desigur c[, purtarea lor ar trebui consideratil ca rnoralir,. In eeea ce plive;te chibzuin,ta, ryi victoria asupra rnotivelor contrarc, se pot veclea animale care stau la ind.oialS intre instincte opuse at,unci ctncl este vorba s[,-qi scape descendenlii sau carnarazii din pericol, totugi acpiunile lor d.eqi sint executate pentru binele altora, nu sint consid.erate morale. De altfel, orice se executi, repetat de ci,tre noi, pin[ in cc'le d"in urmi se va face f5ri, chibzuinli, sau ezitare qi atunci cu greu se poate clistinge cle instinct I totuqi, nirneni ntl va, pretincle ci, o asemenea acliune lnceteaz6, de a mai fi moralir. Din contra, noi sim,tiur cu tolii cL o acliune nu poate fi consid.erati, perfectfi, sau executat[ in felul cel nrai nobil d.ac[, nu est,e executatf in rnod. impulsiv, f[r[, chibzuire sau efort, lll fel cuur ar fi fricutir, d.e un om ln care calit5,fite necesare slnt innd,scute. Cel care este tlbligat ea si-ryi infringi, frica sau lipsa d.e simpatie inainte d,e a acliona merit5, t,otuqi, intr-un anumit sens, mai multri cinsi,e d.eclt omul a,l ciirui ternpcirament inniiscut il face sfi, rrxecute o acliune bunri f[,r'ir, efort. I)eoarece lltt putem factr distirrcfit.l int,re motive, consirlerilm toate aoliunile dintr-o ilnlnnil,i clasii, Idc acf,irrni] cil, lllolAle dacd, sint executate de o fiin!5, molal[,. O fiitt!,[, ttloralil, e$t('(]e[r care t'ste c:lpa,bil[ sii compare aef,iunile sau rnotivele sa,le trecute ryi viitotr,r'tr si sir, lc aprobe slt,tr si, lei clr-.,za,probe:. I{u avern nici un nrotiv de a presllpune cI, vtentlul tlint,r'et arrintuleltr inferiorr,r.e are llceastir, capacitatc ryi de ar-leea,, atuttci cintl tttr clino de lferrrr,-Novll, scoate un copil rlin ap5, sau o rna,irnntfi, sc expune lrericolttlui penl,ru a-qi salvll ctlrnarathrl ori preia ingrijirea unei rnaimu!,e orfan"o, lltt cotrsirlerS,m comporl;a,relt, lot' clrept rnoralir. in ea,zul clmului ins[, singurul c:t,t'lr poa,tc fi considerat cu ctrltil,rrtline ctl, o fiinfd, rnorall,, acliuni dintr-o a,trumitl, clasri sinl; tleuumite tnora,lt-r da,ci, sint execgtatei in rnod. d"eliberat, rlupii o luptl ctt rnol,ivt'ttpltstt, llitr ittrtrplsiv prirr instinr:t, fic prin eliectele unui obicei tlobindil, tltr incetul. S[, revenim insii, la subiectrrl nostrrr rrrtli r'r,plolJiut. f.]u 1,oa,1,c cir, ull'lt' ittstilete sirrt rnai puter'niee decit a,lttltr ryi a,stfel rluc lu, rlcliutti eorespurtztil;rvil,l'1!, lltL se poate susfine ce, llr, onr instinctele soeia,le (inclusiv iul-rirt'a cle laudin ryi_frica tlt' dezaprobare) a1 putere rnai lll&r'o salr all clobinclit, prin obiqnuint,L ind-eluttgal,ri,, forlil mai mare cleclt instinetele de aul;oconseryar(1, foarne, d,orinfii selxualt-t,, t'itzbunare etc. De ce regreti omul, chiar clacfi, ittcearc[, sL inllil,nre aselllellott, l'egx'l , cX, a clat urmare unui anumit impuls tratural clecit unui altuia;i de r-re sittttt't'1, tleasernenea cil ar trebui s6-qi regrete purta,rea ? irr &celrsl,ri privin!,il ritrrttl $ti tleoseberyl,e profuncl de animalele infrrlioar'c. Ored cir, lt(r ptttt'ttt l;ot,ttsi tlit, so{l,ttl{I, clt oa,r'eoare claritate c1e rnotivul acestei deosebiri. Din callza, activitl,,tii faculti,filor sir,le mintille, otnttl ntt poa,te ovil;a, tlt' lI, gintli: irnpresii ryi imagini trecute ii trec neincertat qi clar prin rninte. O", la Aninta,ielei care trl,iesc perma,nent in grup, instinctele sociale sint totdeauna prezentet ';i persistente. Asemenea animale sint intotd.eauna gata sA,emitd, sernnalulde alarmlit sL ap.te comunitatea qi sd,-qi ajute l,ovar5,qii in conformitate cu obiceiurile lor I ele simt oriclnd. f6ril stimulentul unei pasiuni sau d.orinfe speciale, o oarecare d.r'agostc
Am dat un asemenea caz, anume a trei intlieni unul, dtrciL si tricleze planurile camarazilor lor de luptit p. 103). lrringonezi care all prc'femt sit fie impuqcali unttl t.^lte (,Iournnl of Researches, 1845,
zo

.SrMTtrL MORAL

laqi s-au considerat bravi pin5, ce qi-au intllnit du;manul'fafd, fu fa!d,. borinla pentru bunurile altuia este poate o d.orin \d, tot, atlt de persistentd ca oricare aLt'a, 1ns5, chiar in acest, caz satisfactia posesiunii insd,qi este in general un simtdmlnt mai slab d"ecit dorinla; rnulliLofi insH, nu unuld.emeserie, s-i..mirat, dupi, ror".u, de ce au furat un anumit obiect 22. IJn om nu poal,e evita ca impresii trecute s5,-i revinf tles in mint,e I elva trelrui astfel s5, compare intpresiile foamei trecute , ale rd,zbunfi,rii satisf6cuie sau ale ;rericolului cvital, in clauna altora, cu instinctul de simpatie aproape lntotdeauna prezenl, ryi ctr const,iinfa sa, tlnterioa,rii de clea ce altii consid.erb ca HuOatril sau cond.amnabil. Aceastl conptiin!;ii, nu poate fi indepd,rtat6, din mintea sa qi djn simpatie instinctiv5, ea este consideratd, tle rnare importan!f,. El va simli atunci, ca ryi^cinU. :rr fi fost impiediczt,t si, cetleze unui instinct sau lrnei obirynuin{e prezenbg, ceea ce pl:ovoacX, la toa,te animalelo nemullumire sau chiar suferinfi. Ca,zul cte rna,i inain{,e a,l rindunelelor ofer5, trn exemplu, cu toate c6, este del o rtatur5, clttrtl;rarie, a unui instinct temporar, de;i pentru rrronrent foarte persisterrt, ca]le invinge utt n,lt instincti) ca're de obicei este prerLominant, asupra, t;utur6r celorlalte instinct0. J:iL il,llotirnpul corespurtzd,bor-, acesl;e pdsS,ri par s5, fie animate cit tt zilltt, rlc lurtgS, cte tlorinta de a rrtigra; felul lor: de vtafd, se schirnbfi, ele devin nelirriqtitc, z-gornol;oas(r ryi se adunl in stoluri. Atit timp clt pasd,rea rnam6 hri,negte ryi stfi, in cuib pe pui, irlstinctul uratern este probabil mai puternic d.ecit instinctul dg rnigrare, lnsf instinctul care este mai persistent obline victoria ryi, in cele din urm6, intr-un moment cind nu-qi vede puii, ea lqi ia zborul qi ii p5,rd,seqte. Ajunsfi, la cap5,tul lungii sale c5l5,torii, qi cincl instinctul de migrare a incetat sil acgioneze
Duqrnlnia gi ura pal dc asemeltca si fic un sentirucnt foarte persisl.ent, rn:ri mult poatc declL oricarc altul. Invidiir este definiti ca ura fa[[ dc altul pentru vrco
superioritatc sau vrcun succcs; qi Bacon insistd (Dssay,
27

*itttlrit,Lir: ptttl,ttt t'i. Hlc sirtt, ttefet'icite clacl, sint, soparat,e tinrp in4elungat 4e eri sirrt, int,ottleauila, ler.icite sir, l'io d.in nou in societatea lor. A$a este qi c;l noiirrsint'. (.)hia,l'a,ttrttci cintl sint;eitt cornplet singuri, de citel ori nu ne gindim cupld,cere i'i2t'll ctt tlurt,r:rl ltl, cot'tl, ct,aUii gindesc clespre noi, la aprobar.ea sau clez,,,1lroba".* lor po cilir(l llo-o inragirrlttt, ryi l;crlt,l,r-r acestea decurg tlirr sirrrpatit,, un e]emerit fund.attlelllltl:r'[ instittcteJor sociale. {In orn care nu ar avea nici o urmd, tl.e asemore?, iilst,irrct'o :1,1'fi tttr trtortstt'u clentll,ura,t. Pc cle altf parte, dorin!,a cle a satisface fgA,IltQa sau orico pasirtnc, ca stttelt de r5zbunare, este prin natura ei temporarfi, ;i ltoat tt .Ii penl'ru cil,r'a tirnp deplin satisficut[. Nu esl,e uDor, sau poate aproapg inrposibilr sd,-fi t'eatnint;eryti clr completi, intensitate simffi,rnlntul de foame de-exemp$r qi q" fapt nici po cel al vreurrei suferinle d,up5, cum adesea s-a rem arcat. fnstinctul clc itutoconselvare nu este resimlit {eqlt in prezenla pericolului ryi mulli

l!

,.si

I\) : ,,I)in

LoaLc cclelalLe scntirnenLe,

invicliil

esLe cea

rnai iurpor'tarnt[ gi conLinul". Ciinii sinL alrli sd urasci atlt oamr:nii, ciL qi ciinii sLriini, tnai alcs claci trdicrsc

ln apropiere lnsl nu aparfin aceleiaqi faurilii, trib sau clan : acest simlimlnt pare aslfel innlscut gi este cu siguranli rxtrem cle persistent. Pare s{ fie cornpletarea
Ei inversul aclev[ratului instinct social. Din ceea ce aflim clespre sllbatici s-ar pirea c5. ceva de aceeagi naturS. este

ln schirnbul rriului, si-[i iubc,sti dugmanul csLc o culmc a rnoralitrifii, Ia carc cstc irrcloiclnic daci instinctcle socialc lle vor. conduce prin clc inscle. Este necesar ca aceste instincte impreuni cu sirnpatia sd fi fost foarte cultivate Ei extinsc cu ajut.orul raliunii, tnvlliturii ;i a tlragostei sau flicii de Durnnczeu, inainte
s-a rdzbunat. Sri faci binc

pas lrcnLru oricinc sii tlarrsfrrl'c ilsell(rllea scntiincnt asupra oricirui membru al accluia;i trib, dacii i-a 1lcul. vreun rlu ;i i-a clcvenit duqman. $i nici nu cstc probabil ca unui orn conqLiinfa primitivii sir-i rcprogezo c[ facc un rlu drrqruanului siu ; mai degraliii i-ar reproga c[ nu

valabil ,ri in cazul lor. Daci cs[e aqa, ar fi numai un rnic

ca vreo astfcl dc reguld de aur sii fie ginditi gi urrnali.

DFjSC

ENIItil{"rA

oM

t,'

t,tlr

('e cttltlpJil,e re,nturycI,r'i a,r r:esinrf i pasflrca, tlacrii a,l'fi itrzcstralll, clt o nulr'o act;ivitate mintal[! eR, llu ar ptttca, evittt, cairna,ginerapuilorei oil,r'o pit,r.'irr nrlrrtul inghc!,a1, tle frig-yi de foanre s5, nu-i a,pari, ncincel,at in rnilrt,e. In mrtrnent'ul acliunii, llii,rii incloia,l5, cL otnrrl csto apl, sii, rlea rrlnrilro irnpulsuIui nta,i puterrnici fi, cu toatc ci, acesta il poatcl lndernna, la celc mai nol-rilc fapte, Irai obi;nuit il va face s5,-ryi satisfacir, d.orin,tele sitle proprii in clauna altor oameni. Ins[, dup[ sa,tisfacerea lor, atunci cind impresiile tr'eouto;i sld,bite sint judecate dr: cltre instinctul social veqnic durabil qi de profnnrlnl s5,u respect pentru buna p5,rerc a semenilor s[i, pecteapsa va veni firX, indoial5. El va rcsimf,i atunci renrugoare, cir,in!d,, regret sau ruqine;^acest ultim sirn,t[mint este ins5, aproape exclusiv in leg5tnrcu judecata altora. fn consecin,t5,, el se va hotir,rl cu ma,i multL sau rnai pu,tini, fermitate si, se poarte altfel in viitor, $i aceasta cste con;tiinla, cleoarece conrytiinla priveqte inapoi qi serveqte ca lnd"rumi,tor pentru viitor. Natura qi for,ta sentimentelor pe care le numim regret, ru;ine, cdinfd, sau remugcare nu par sL d.epind5, numai d.e puterea instinctului inc5,lcat, ci parlial d.e thria tentatiei,iar ad.esea qi mai multde judecata semenilornoqtri. In ce m"5surd, un orn preluieqte aprecierea altora d.epinde d.e puterea simf5,mintului sau de simpat;ie inndscutd, sau d.oblnditd,, precum qi de propria sa capacital,e de a preved.ea consecinfeJe, indepfir'tate ale acliunilor sale. IIn alt elemerrt extrem rle important, cn t,oate c[, tru o lrecesar, este venelafia sau fi:ica d"e zei sau clo spirite in ca,ro cred.e orice om; uoeasta se aplic5, ma,i ales ln cazurile d"o romugcr,ro. Mai rnulli critici au obiectatci[, cu toate cd, un ugol regret sau ciinf'5, poal;o fi orplical, prin ipot,eza sus.tinutd' in acest, capitol, este imposibil de a explica in acest fel sim![,mint,ul ca,re lf,i cutrenurr5, sufletul, r'emugcarea. I{u v5d. insi, rrrAre for!5, ln aceastd, obiecf,ie. Orit,icii rnei nu d"efillesc ce inleleg ei prin remugcare, iar eu nu gdsesc nici o d.efinifie care sS,.implice mai rnult d.ecit un simt copleryitor r1e c5,in!d,. Remuqca ea, pare sd, fie in aceeaqi relaf,ie talrat de cd,in!d, ca furia tafiFr, de suplrare sa,rr chinul fa!I, tle drrr:r:re. Nu este citu;i de pulin bizar ca un instinct atll, rle puternic si a1,it dcl rrnaniln aclrnirat ea d"r'agcstea, rnatern5 si, d-ucri, dac5 nu esto re spectat, la cea nra,i profundi, suferin!,ir,, cle indat5; ce impresia cauzei'trecute a nesupurrerii este slf,,bitfi,. Chiar atunci cincl o acliune nu so opune nici unui instinct special, simplul fapt cX, ;tim cd, prieterrii ;i egalii norytri rre dispre,tuiesc pentru ea, este suficient pentru a ne prod.uce o ra,re suferin,tI,. Cine se poate indoi cd, refazul d.e a se duela din cauza fricii nu a produs la mulli oa,meni o ruryine profund5, ? Se pare c[, mulli hinduqi au fost zguduili pini, in fundul sufletului prin faptul ci, s-au infruptat din rnlncare spurcat5. Avem aici un alt caz de ceea ce, dup[, mine, trebuie d.enumit remugcare. Dr. I-la,nd,or a func,tionat ca magistrat in Australia de Yest qi istoriseqte 28 cL un indigen de la ferma sa, dupd, ce a pierdut-o pe una din nevestele sale din caaz6, de boal5,, a venit spunind. ,,cd, se d.uce la un trib indepirtat pentru a strS,punge cu sulila o femeie, pentru a-ryi satisface simfH,mintul tle clatcrr:ie fa!5, de solia sa. f-am spus cir, d"ae[ face asta il voi trimite la inchisoare pe via!d,. El a r6mas pe lingd, lermi, tirnp d"e citeva luni, a slS,bit ins5, extraordinar cle mult, plinglnd.u-se c5, nu se poate od"ihni sau rninca, cd, spiritul sofiei sale 11 urmd,rea pentru c5, nuluase o vialI pentru a ei. Am fost neinduplecat qi l-am asigurat ck nimic nu-l va sc5,pa dacd, o t'a face". Totuqi omul dispdru timp de rnai bine cle un an, d"upi, care se intoarse
)s Ittsatilg itt llelatiort to Law, OnLario, S.U,'\., 1871, p.
1.

$:II\TTLTL IIIORAL

tnl

Itr stat'tr atltttit'allilii,, ia,l'cllr,l:tltil, so{,io lt, ffill a splrs tloctorului Landor cii, so(,ul ei Itttrst: via,l,il, uturi lertrtoi lrpa,r'tirrind unui tlib intlepil,rtat; nu a fost ins5, posibil cle a obtint' \rr'oo dor.itrlli legalf,, iLacestuifir,pt.Incd,lca,rea unei reguli considerate cle trib ca stinbit,, paro tiit, llrovo?1.6s seintirneut,ule cele mai profundc', $i aceasta cn totul separa1, dc, inst,incbelt'$ocialt', nfarf nurua,i in mlsura in carel regula este bazatd, pe jurlecatir, contutrit[1ii. Nrr Averrr itL:e cum au luat naptere in toat5, lumea atlt cle multe supet'stif,ii bizat'r' ;i ltici. tru put;em gpune cum unele crirne mari ryi reale, ca incerstul, ?trll a'juns sL fie oolrsideratc cu aversiune (care toturyi nu este complet unanimi,) de silbaticii cei rtrtri inferiori. Dste chiar indoielnic dacd, Ia unele triburi incestul tru este consiclerat cn mai rnalc oroale decit c5,s5,toria unui om cu o femeie purtind
acela;i rlume, cu toal,e
c5,

conl,ra,riu celui pe care l-am da noittzs. Pul,em d-e aceea respinge p6retea, asupra cd,reia unii autori a,u insistat ln ultirnul timp, cd, oroarea de incest este d.atorat[ faptului ci, noi posecld,rn o conqtiin!6, speciald, s5,ditd, de cel de sus. in general se poate inlclege ca un otll, lndemnat de un sentiment atit de puternic ca remugCatt)a,, Cu toal,r-r c[, a, ap5,r'ut dqpd, Culn S-a expliCat rnai SuS, Sd, fie determinat Sd, acliorreze inl,r-rrrr Iel car'(-1, dupir, cuin a, tost inv[{,at si, crea,d6,, serve;te ca o ispd,ryire, ca r1.o cxenrplu predindu-i$o justi!,iei. Omul indemnat cte conqtiinla sa va cd,p5,ta lrrin obiqnuinfd, indelungatd, o sti,pinire d.e sine atit d.e perfectil,, incit clolinlele gi pasiunile sale vor ced.a imediat qi f5,rit, luptd, instinctelor ryi siinpatiilor: sale sociale, inclusiv simf,,ii,rnintului sf,,u petrtru judecal,a semenilor s5,i. Ornul, deryi infometat sau dorind r6,zbunarea, nu se va gindi sf,, fnrc hranf sau sir,-;i satisfacd, rkzbunalc,a. Dsl,c posihil sall, dup5, cunt vorn ved.ea ulterior', chiar: pr"'obabil ca obiceiul sl,Lpinirii de sine, ca;i alte obiceiuri, sil fie crcd.itarc. Astfel, in cele rlin urniir, omul aiunge sit sinrt6, d.intr-un obicei tlobitrdi{, sau poatc rnoqtenit cir, estr: mai birre pentru el s5, d.ea ascultare impulsnrilor sale mai pcrsistente. Cuvintul poruncitor trebuie pare s5 irnplice numai conqtiinla cxisl,enfei unei reguli de cond.uitI,, oricurn ar fi luat ea narytere. inainte rrreme trebuie s[, fi oxistat deseori uu ind.emn vehement ca un gentilorn sd, tre. bu'i,ascd, sI, se dueleze. N-oi spunem chiar cL un prepelica,r trebuie s5, aduc5, vinatul. DacL nu o fac, ei nu i;i fac datoria qi aclioneazra greryit. Daci, mai apare vreo clorinld, sau vreun instinct cale d"uce la, o ac!,iune opusir, binelui altora qi care este tot atit, de putr:rnic5, sau mai puternicd cleclt instinctul social, atunci cind. lqi arninteqte omul nu va resimli nici un regret intens c5, l-a urmat, eI va fi 1ns5, congtient cd, claci, comportarea sa ar fi cunoscutir, clc semenii s5i, ea ar fi d ezaprobatii de ei, ryi pulini oarneni sint atit d"e lipsili d.e simpatie pentru a nu rc.simli nelinirytc, clacil aceasta so intimplfi. Dac5, el nu aro o asernonoa sirnpatic qi dac[ irr acol rnoment dorin!,eki lui ca,re 1l conduc la acliuni rele sint puternice qi aturrci cincl ele sint reamintite qi nu sint invinse d.e instinctele sociale persistente sau cle juclecata altora, atunci el
2p J.,.

le a;ustralienii au cea rna,i rilare reputrsie, in aceasta fiind. exact de acord cu anurnite triburi d.in America cl"e lrTord. Olnd se pune intrebarea, ln oricare d.in cele d,ouil pd,rfi ale lumii, dacd, este mai r[,u si, omori o fat5, dintr-un trib str5,in sau sd, te lnsori cu o fatd, din tribul propriu, se va da f5,r5, ezitare un rd,spuns absolut

nu stnt t'ud.e. ,,A viola aceast5, Iege este o crim5 pentru ca-

li.'l'3-lor in

,,Crt:rl"orrIi),r;"';ii'..,'

li,:vicw", erltrilic

1E7li,

p.

7{)7.

11t2

DESCED{DENTA ()ilIut,Lrr

prOpriul s[,u interes egoist sL respecte binele altolu, {r.cil, ptr:r,l sli,u piopriu. Este evident c[, oricine' poate satisface crr con;tiinla crrlu,tir, propriilt, sllg dorinfe d.acir, ele ntl constituio un impecliment pentlu instinctclg ^sall socin,lt', aclic5, pentnr bint le altora,- insd, pentru a llu av('a absolut rrirnic a-ryi reproga sull oel pulin a llu se nelini;ti, estc aproapo necesA,r pentru el d.e 2 probarea,,tezonabil[ sau nu, a semenilor s[,i. $i rrici nir trebuie s5, ca]ce"tito'dt,zaobiceiulilg fixe ale r''ief,ii sale, mai a,les dacd ele slnt bazatc,pc rafiune, deoarece rlac5 o flcr_r el va-resimfi"y siguran![ o n]muryumye. Ei trebuic sL evite, d.e asentenca bles, tentul unioului Dumnezev sau al zeilor ln c?l,re .llu crede clupfl cu.noqtirrta sap superstitia sa, ins[, in acest caz deseori sulvine in plus frica cll pedeapsa Oitioe. strict sociale eram'i,nate mai f,ntili, separat. -_ fpoteza de mai sus - ^Vi,rtulile a originii qi naturii simlului moral, Gare ne aratra ce ar trebui s5, facem. si a

30; $i sitrgttt'ul rrrot,ir. tto ilfrillgotjo rilrlas (,Fjl,(, 1s.te trsen!,iahlrettl,o ltll 0I.II ]'i-lu pedeapsir, frica d.el ryi clotrvirtgereta cL plnfl in celo rlin urnr[, a,r.fi ipa,i birre pp1{,l,rr

congtiinlei care ne mustri dacd, nu o ascultS,m, concordd, bine cu ceea ce oud.nt din starea inifial5,.qi nedezvoltatd, a acestei facult5,fi la orn. Yirtulile car.e l,rebu,ig practicate cel pulin in general de c6,tre oamenii primitivi, a$a iiicit si, so poat5, asocia lntr-o comurritate, sint acelea cale sint lncf,, reclltoscltt-. ca celti nrai importante' Ele sint lnsd, practicate aproapo exclusiv ln legd,1,rrrri, (r1 oalpenii aoeluiaqi trib, iar virtulile opuse nu slnt considerate drept ciinic in lergf,,tur.ir, ctr oarnenii din alte triburi. I{ici un trih uu ryi-ar putea p:istr:u, coeziunoa, ('lacl, o1relrl, jafulr tri,darea etc. ar fi obiqnuite; in consecin!fr,, asen){.ng?I, rrrinrc irr;,urrt,lrl linritelor aceluiaryi trib sint ,,stigmatizaLe ca o etern5, irrfamiet'tt, ins5, n1 prov6:roli, un asemenea serrt imenl, clincolo de aceste limil,rr. lln indian norcl-A,rnr,rica r r o foarte nrrtl{,ttmit; d"e sine qi onora,t de allii d.ac5, scalpeaz5, nn ()n} rliltr-rur ll,l {, trib, iat'un d.aiak taie capul urrei persoane inocenl;o,1i il usucui c:r, t;l'oferr. Irrl'iurticiclul a predr,rtnilrtt,l; pc cea nrai Ina,re scarr-r, in toa,t5, luryrotr,'i-, firl rr fir6icit,:l\rl.(,111 reprog, iar pruneucid"ercfl,l IIIz,i ales a, eopilelor', a fost consirkrrat[, (,a o aclirl11s lrrrnij, perttrtt trib satt cel pulirr nev5,td,mi,toa,ro. in timpnlile t;rt crrto sirruciflel.eil Jll ()t'lr, consid.eratd, in general ca o crimi tt, ci mai degrabd,, din c?turz,a, cur:ajului u,l.ri1;lr,t,, c& un act onorabil si lncd, mai este practicatS, fd,rd, reprop de nnolo na{,iuni st'rnicivilizate qi silbatice, deoarece evident c5, nu intereseazd, pe ceilalti mermbri ai tribului. S-a ard,t'at' cd, un asasin (I'hu91) ind"ian a regretat in rnod congtient cd, nu a jefuit ryi strangulat tot atilia c5,ld,tori ca qi l,a,l;il s[,u inaintca lui. in stadiul
30 lrr lucrarca sa Psgcltologic Naltrcllc, 1868 (vol. I, p.243; vol. II, p. 169), dr. I'rosper Despinc dI rnultc cazuri curioasc a celor rnai rii crirninali, care par si fi fosl. totalmentc lipsifi de congtiin!.I. 3r Vezi rrn articol r:orupetcnt ln ,,Norlh FJritish llc\icw", 1867, p. 395. Vczi clo ascrnene:r ar[icolelc tl-lui \\'. I3agehot desprc imporLanla ascultlrii qi a solidaritllii la onrul primitiv, in ,,Fortnightly Revietv", 1867, p. 529, qi 1868, p. .157 etc.
32 Cea nrai cornpleti dcscriele pe care aln lntilnit-o aparfirre dr. Gerland in luclarea sa Uber das Aussterben der Natttrtt(jlker, 1868 : voi reveni ins[ la subiectul prunc*

ucitlrrrii irrtr'-un capitol viiLor. 33 Vczi discutia foalte itrlcrcsirrrtii usu|ra siurlci111.1.ii, irt luclarca lui Lecliy IIistoql of Iluropeurr rlfcrrrrls, 18Gg, vol. f, p.223. ln lcgrituuii cu sdlbaLicii, (11. \\'inrvoorl Iicaclo nc irrfornrcazl"r cii ncgrii tlin Afrir:a tlc vcrst sc suntcid atle.sca. Estc binccunosrruL ciL dc obi;rruiti ela sj rruciderea plintre ncferici{ii incligcni din Aurcrlic.a do Surl dupi cucerirea de cdtre spanioli. Pentru Noua Zeelandir. vezi cirlitoria vasului Novara, iar pentr.u insulckr Alcutine, Miiller, dup[ cnm estc cital" cle citlc FIouzeuu, Les Iiucrtltis blentule.s cLc., vol. I t, p. 136.

STMTUL M0RAL

I)r'irrriliv' :rl eil'iliza,{,ir,i, jcfuirrttt, strir,inilor csl;e rcillttulttl,c cuusiiL:r'a'ti"r,

ilr

gllrr,r'rrl

Cu toa,l,c cI, irr a,trt,ichitattrr tlin uttc,lo puttcte r1o vottrll'1r, solrtvitt ct'a, folosit,oA,rc:r4, ('n, ostc o rllar'(l gritnir, deqi pin5, foarl;c rccent, ea lru elil asl,fel cottsid.r,t'lttij, clriar rto ciltle naliurrile cele rnai civilizate. $i a$a era, ura,i a,krs pentru cL scla,r'ii apar!'in(,aiu. in genera,l unei rase difelite de cea a st5,plnilor lor. I)eoanrce s[lbatic;ii nu au nici o considcralic pentru opinia femeilor lor, soliile sint cle obiceitra,1,ate cil, scla,vc. l\fajoritatea sS,lbaticilor sint cornplet irrdiferen!,i fall c1e suferintelo strf,inilor sau chiar se delecteazd, asistlnd la ele. Este binecunoscut cL femeile qi copiii indienilor nord.-americani ajutau la torturarea d.urymanilor 1or. IInii sirlbatiei rosirnt o pllcerc infior5,toare chinuind animalele uu, iar umanitatca crste o virtute necunoscuti,. Totuqi, pe ling5, afecliunile familiale bunflvoinla este ceva, obiqnuit intre mernbrii aceluiaqi trib, mai ales in timpul bolii, iar uneori este extinsd, qi dincolo de aceste limite. Descrierea miqcd,toare fdcut5, d.e Mungo Park bund,voinfei fari,tate] tald, de el de negresele din interiorul fAfricii] este bine ctrnoscut6,. Se pot cita multe caztri d.e riobild, fidelitate a sd,lbaticilor intre ei, nu 1ns5, t^fu de strd,ini I experienla obirynuitd, justific5, maxima spaniolului : ,,Niciodat[,, niciodatd, sL nu te increzi intr-un ind"ian". Nu poal,e exista fid,elitate fd,r[, adevl,r ryi aceastf,, virtute funclamentald, nu este rar5, intre mornbrii aceluiaryi trib : a,st;fol, Mungo Ptr,rk a a,uziL negresele inv[,!,indu-qi copiii sii, iubeasce, ad.ev5,rrrl. -r\oeast;a, este ia,r5,si, una d.intre virtuliile care so lnrld.S,citreazir, a,l;it rto a,d.inc in nrinl,rrr incit este uneori practicat[ tte si,lbatici fa{'L d"tr stri,ini chiar crr cosfirl rrtrrri ]ua,rc silcrificiu I insri, a minl;i po du$ma,n a fosl, rA,re'or"i considerat c:t, ull llricirl;, duJll, culn a,r'atii, chiar' tr)r()a cla,r isl,oria diplornaliei rrrorlerno. I)o indR,t:i, c() lrlr tri'b ar:c un eonctnc5,tor recunoscut;, ncasctrlta,reA dtrvinrr orinrr"r,, ryi <lhiirl suJ)urlLlr('1, slrrga,rrticri, cFjljo cousideyaf,d, ca o virl.'ul,e sa,cr:i. I)eoilreco in epoca pr.irnitivri nici lln {)nr fiit::i, crrt'a,j uu lloatc l'i rrl,il iiarl oredincios l,r'ibului s[u, aceast5, ealital;o a, fost unaniur lrla,sal,ri irt cr'l trrl,i irnrlt r:a,ng qi ou toato c[, ln t;5,rilc civiliznto uu onl bun ilrsir, l,imicl poilte l'i cu trrrrlt rnai folositor: soeietdlii decil, unul brav, nu nc putenr opri do a onor,), irrstinct;iv po acesta din urmii nrai mull, decit; p() uII lu$, oricil; ar fi d"e butr. Po de alt;ri, parte, prudcnla, care rru afecl,eazd, blrnd,starea altora,, nu a fost niciodati, frxlrte apreciatd,, cu toate ck este o virtute foarte utilil. I)eoarece nici un om nrl poate practica virtu,tile necesare bun5,std,rii tribului s[u fd,ri sacrificiul d.e sine, st5,plnirea de sine qi puterea d.e rezistenfi,, aeeste calit5,fir &u fost apreciate rnull; $i pe rlrept ln toate timpurile. Ifn sd,lbatic american se va supune in mod voluntar la torturile cele rnai lngrozitoare fLrL un geam5t, pentru a-Di dovedi pi intd,ri t d,ria d.e caracter qi curajul qi nu ne putem opri de a-l ad.mira ; de asetnenea pe un fachir indian, care d.in motive religioase neroa,de se leag6nir, suspendal, de un cirlig infipt in carnea sa. Oelelalte virtuli, privind ind.iviclul cel atare, caro nu influen\canra ovidenl, huna staro a tribului, cle;i, de J'apt, o pttt face, nu All fost tticicrclatil, stilrrato tlo c[tre s5,lbatici, cu toate ci, acum sint foarte apreciate de naliunile civilizate. Cea mai mare intemperanfS, nu este rnotiv de reproq la sd,lbatici. Totalul liber34

cit olrru'allilli,.

\:r'zi dl. Bagchot,

I'h11sics

and Politics, 7872, yt. 72.

36

Vezi, cle excmplu, descrielca cafrilor de cdtre Harnil-

ton, ",Anthropological Relicw". 1870, p. \V.

!tESCFlNnr.I{TA (}tTU

f ,r_rr

lirrtr.j ',*i ct'itturLr ootttt'a, ttit,t,ttrii 1lt'rrttontin[, irttr'-o trt;isrtl':j trlrrit;oit,l'c l'r. '-fqtr-rryi, dc ttrrlitt:"t ce cfrsiitot'ia,, poligir,rnii sau ]r]onogam[, dt:virrt: obiryuuil,ii,, g+:lozia, cluco la, ,'titlrilil't'it, r'ir:tu1,ii lelncilor ryi rlr';eilsl;4,, fiincl onortlti"r,T ()& trebuig sri, fi tins sri, go ('xtinrlir,;i lrt, ferneilo tretttilrit;a,to. Lliti de incet se oxtirrdg la sexul rnasculirr vefl6111 jtr ziu:t tlo:tzi. Oast,il,rr,t,(\il cer'o in primul rind. stfi,pinire tLe sins cLc aoeea a, Iost ryi trrttrrat,[, tlirt{;r-n pcrioatlir, foarl;o indepX,rtaLd, tlin istoria rnoralfl, a omn]ui civiliza,t. ('rl, o consocin{,i1, practica flr:ii, sorrri a celibatului a, fosl, consid.erat;5, dintr-o llelrioadii, irrtlclriirtat6 caj o vii:t,u1,e 37. Ol'oarea d.c ind.ecenfir,, ca,r'c ne pare atit de ria,tlralfi,, incil, st' ct'etkl a [i intt[sctr1,5, ;i cA,l'(r este un a.jutor atib cle pref,ios al cas{,i1,d,!ii, cster o virtute ntocle.'r:rti,, apartinind c.xclusiv, clupd, clrm observl, Sir G. Sta,uirl,on 48, r:ivilizatc. Aceasta se ved.e clin riturile religioa,se a,ntice ale diferitelor naliuni, ti*fii tlin tlesenele tle pe zidurile din Pompei gi d.in obicei.ulile mnltor sllbatici. Am v['zut' acurn cd, anurnite acliuni sint consid.erate d.e sir,lbatici, ryi erall probabil considerate tot arya d.e omul primitiv, ca bune sau lelc. numai duph, cnm influenlau evid.ent buna stare a tribului, nu a speciei si nici a yreunui mernbru individual al tribului. Aceast5, concluzie concorclfl, birre cu plrerca c[, aga-nrlrnitul sim! rnoral d.erir'5, inilial d.in instinct,elc soeiale, deoa,r:cccr arnbele sint ln prirnul rind. in legS,tur[, exclusiv cu comruritatea. Cauzele principa,le ale mora,litd,fii scfl,zut,o & srilba,l,icilor, dac[, jurlec[rn rlupir, cril,eriul nostrn, sittl,: in prinnrl rind limitarea sinrpatiei la acela;i trib; irr al tloilea l'irr11 I'acultatt-ra, drr.iudepa,tir, insuficientzi, pent;ru rL reolnoa,qt,cinst--.rrrnfr,L'at'ea rtttrlt;rx virl,u!;i, mai ale's lr, viltulilor inclivicluale, lrentru bulrilstAl'e;t tr,ibului. Sillbal,icii, d.e cxetrilthl, llll sint in stare sri, ulrnl,reasci, ofectr'[e lclo multiple oare tlecttlg clin Iipsa cte t,ctttpclan,il, de ca,stitate el,c.;irlr'fur a,l t,r:cikra,r'intl slntra cd,pa,cil,ilte tle sl,irpinire clo sine, cleoareco aceastir, ca,pacittr,te nu a fost intfiritir, lrrirr obirynuful![,, instrucjic ;i rcligitr inclelung continuatc sau chiar rnrtryteuitt,. Atrt itrtra,t ln d.etaliilo cle nrai sus in lcgilturf cu inroralitatta s[,lba,1,icilor31', rleou,t't'co unii autori au adoptat un punct cle veclero inalt asupxil, n:r,turii. lor rrrora,lc s&tt au atribuit, rnajoritatea crirnelor lor unci gr:eqite bunilvoinfe 4". Aceryl,i a,utort par sd,-qi bazeze conclnzia pe faptul cI, s[,lbaticii posed.I, acele vir:tuf,i cfl,rc sint utilc sau chiar necesarc existenlei familiei ryi a tribului, calitri!,i pc c?,rc fii,rd, incloia,Li c5, le poscclai cleseori intr-un grad. ridicat.
Obscrualii, finale. - inainto rrrerre, filozofii rycolii de moraiil cle,rivrr,tiv5,'1 an a,rltnis cir, ternelia moralitd,fii este o forrn[ de egoisrn; mai re,cent lnsai ,,principiul celei rnai mari fericiri" a fost soos in evid"en!d,. Este totupi mai corect si, se vorbeascd, de acest ultinr principiu ca despre un criteriu, qi nu ca motivul comport[rii. 'l'oturyi, toli autorii ale cd,ror lucrd,ri le-am consultat afirml,, cu citeva exceptii *r, c&;i cind. ar trebui sir, existe un motiv distinct pentru fiacare ac!,iune
l[. .r'nrr:rn ir clut Prinitiue XIarritrle, 786it, I), lTti) o llrrni't culcgcr': tlc faptc ltsupll ;rcrrsLui srrbiccL. 37 Lccliy, IIistorll of Europeatt IIorals, 1869, r'ol. I,
J
(.

16 | )1.

a0

De crt'rrrpltr, Lccliy, lIisbrll of L)rtntpcrttt IIrtrtds,

fost folosit iutr'-un articol cotnpelerrt

vol. I,

1>. 724. 41 Acr,st tcuncn a

p., 109. !e I'.'nbnssy to ClLirtq r,ol.

3e

II, p.

348.

itt ,,'Westtninster RevieN", octornbric 1869, p. 498. Pcnlru Greatest happiness principle vezl J. S. tr{ill, Utilitarianism,

Asupra acesLui subiect, vezi ntrmcroasele dovezi lrr c:rJ.r. \:l I al luclirrii lui Sir J. i.,ubbocl< Origin of Ciuili--ciltorr, 1870.

p.77.
42 llill recunoagtc (Syslenr of Logic, vol. II, p. 422) in modul ccl rnai clar, c[ aclitrrrilc pot fi cxcculatc din

,s

tnll't rl, l\!{ ) li A'1,

chiar intr'-o pol'ioad[, t,irnpuric tlin istoria omrrlui, tlorinlele cxpt'ittt:lte il,ls comunitflrii au iufluen!;al, natural irr rnarc milsuri, c{lrnporl,at'oa fiec[,r'ui trtr:rrtbru ;i, deoarece toli doresc fericirea, ,,principiul crloi ntai nrilri feliciri" trebuic sii, fi d.evenit ind.rum[torul qi scopul secund ar cel rnai irnportant ; tot,u;i, instinctul social lmpreunf cu sentimentul cLe simpatir-' (care ne face si, lu5,m in consid.eral;ic aprobarea;i d.ezaprobarea altora) au selvit ca impuls si ind.rurn5,tor clc c5,petenie. Astfel, repro;ul d.e a aryeza josnicul principiu al egoistnului la baza celei mai nobile p[r!,i a naturii noastre este inli,turat, afard, numai dac5,, d.e faptr so poate numi cgoist5, satisfaclia pe care fiecare animal o resimte cind. d.5, urrnare instinctelor sale fireqti qi nemullumirea fresimfitf] atunci cind este lmpiedicat de a o face. Dorin.tele qi opiniile mernbrilor aceloia;i comunitS,fi, exprimate rnai lntii oral, mai tlrziu lnsd, ryi ln scris, fie c5, constituie singurii indrurni,tori ai comport5,rii
obiqnuinll, fir[ anticiparca unci pliceri. Dl. II. Scdg- doui nu pot coexista ug{)I' in
acclas,i rnomctrt de coir;Lietr!.[".

cri acest,a, l,r.'obuio sf,, fie a,socia,t cu orlreca,r'o 1rlfr.ctro sa,r[ ]rt'1rl[,ourc. I)tscoli irrsI, rrrnrrl pare sri acf,iorrer,e lrr rnod. iurpulsiv, adicii clin iustirtcl; sau obirynuitrt,il in<Lclungat5,, ffl,ril sf,-ryi clea seama cle \rreo plflctlre, la lel cu1n faco prohiubil o:r,lbill[, su,u o Lurtricl, a,tunci cind iryi ur:rnc,a,zra orberytc instinctE'lo. In cazuri tle pci:icol oxt,r'onr, ca in tirnpul unui inctrndiu, cind. un onl se strdduicry.Lo sir, sa,lvt)za rln sernr-\ll al sii,u fd,rti, ull lllorncnt de c,zitaro, clr grcu poatc sitnli el pl[cere ,si cu a,tit rnzr,i putin arc tirup sil reflecteze asupra neplilcer:ii care ar putr:a-o resirrr{i ult;rllior d.acl, nu il,r face incorcarea do salvare. Dac5, ulterior cl a,r reflccta asupra comportl,rii salc, qi-ar d.a sealna, c6, in el existil o for!5, instinctivri, cu totul diferitri dc cfi,utarea pld,cerii sau fericirii pi aceasta, parc s5, fie insl,inctul social profuncl inrd,ddcinat. in cazul animalelor inferioare parc mult mai potrivit s5, se vorbeasc[, cle instinctele lor sociale ca fiind. d.ezvoltate pentru binele general rnai curlnd. d"eclt pentru fericirea generali, a speciei. Termenul ,,binele general" poate fi d.efjnit prin creqterea celui mai mare numd,r d.e indiviziin d.eplind, vigoare pi sd,n5,tate, cu toate facultd,file lor perfecte, ln condifiile la care sint supuryi. Deoarece instinctele sociale atlt la om cit ryi la animalele inferioale s-au dezvolt'at, fd,r5, lndoiald,, in aproape aceleapi stadii, ar fi recomand.abil d,ac5, sc considerd, ca fiind posibil s5, folosirn aceeaqi definilie ln ambele caz:uri;i sd, lufirn ca criteriu dc rnoralital,o binele sau buni,starea gencral[, a cornunil,fifii, rnui curintl r.l"ccit felicileil, gcnola,lir, I insI, acezr,stl, defirrilie ar necesita pr-rate o ()rr'('c?rt'o litrril'lt,t'rr rtin ca;u:tar cticii polil;ico. At,unci cind. ulr oln i;i riscir, viafa 1lett1,t'u rt, sillvll J)o o(r1r, iL rrlrui sontctt al si,u, parc tle a,semenea rna,i corect s[, so spunL cr"t, crl aclioturazr'il p('Irtnr binr,le general rnai rlegrabir, decit pentru fertcirea generalil:r, orneirir:ii. Illirfi, indoiali ci, cle obicei bunS,starea qi fericir:ea, individuhri coincicl, iar un trib mul!,urnit; ryi fer.'ieit va pr'ospera mai binc decit unul care esl,o rretttutr!;umit gi rrefcrieit. t\rn vd,zwlu ci,,

;i

irnpuls privind in afari, lndreptat ciLle ceva care nu criteriul ;i rnoLivul corny;oltlrii au fost flr'ii lndoiall cste pl[cere ; ci in multc cazuri impulsul estc in aga adesca confundatc ; elc slnL iusii de iapt ln oarecate mlsuri inconrpatibil cu cel de intcrcs propriu, inclt cule tuirsttri contopiLe.

rvick, rlc ascmcnca, ln lucrarea sa.E.ssay on Plcctsure and Un simfiinrittt vag cI irnpulsurilc noaslrc nu iittt naqlcrtr Desire (,,The Conternporary Revicw", :rprilie 1872, p. cit.ursi tle pu[in itrtottlcauna din vreo y;llccrc sinrultatrI 6?l) observii:,rPcutru a rczuma, in contradic!.ic cu tr:oria sau auticipall a fosL, tru ttrit pot opri sit ginclcsc, rtna ditt cL impulsurile noastre congticntc activc sint intoLdcauna cauzele plincipalc ale acccpLirii tcorici inLuitive a llloralndreptate citre producerea ln noi ingine de senzalii litllii qi a respingerii teoriei utilitariste sau a ,,celei mai agreabile, ag susline ci glsim in toate plr{ile ln congtiin![ mari fcriciri". In legiturd cu accastii din rtlrtL teorie,

DESCFiNDEhtTA ()f\t

tr l,,l

rI

oeiuri ryi superstilii, ln completzi opozilie ta1.,;d, de adevrirata bun[stare pi fericire a omenirii, au devenit atotputernice in tot cuprinsul lumii. Yeclem aceasta itr oroarea resimtita, de un hindus caro, a incd,lcat L:gile castei sale qi in multe alte asemenea cazluri._Ar: fi greu de a face distinclie intre r'ornurqcalr{,A resimfitd, der 1n hind-us caro a cedat l,entaliei.1" a minca alirnento sprrr"al,c,;i cea rc,sirtifiti, clqpir, eolniterea unui furt, ins5, prima va, fi probabil ma,i servcrli. Nu rytim curn att lult,t na,rytore a,tltea reguli a,bsurrk., rkr oolnJx)l"tarcl, pl.(lcurp si lt,tit;tlil cred"itrj;o^religioil,s()-a,bsurde ryi nici cunt tl<r:lu ilcvonit, irr l,oa,te'cilllprile lrrrtrii, atit tle proftrnd irnprimate irr tnintea oamenilor'lnrgyilij, irr51li, ob$er.y2,1, o[,6 credinti, intipilritti, irr mocl cottsl,ant in prilnii a,rri ir,i vietii, lr,tprrci cinrl creigr.ul trste impresiorta,hil, T)ilt'o s[, tlobinclea,scii, apro?Lp(r rra,1;rrt',r, rrnrri insl,irrol,, i2,r. 1at1r.a irrstiryi a, lllllli itlsl,irtct corrsl,i, itt fa,lltul oL r,l e,-stc lrrllrir,t, ilrilc1lt,nr[<,1r1, tlri r.2,t,irrrtp. Si nici tltt lltrt;et)l liptttre d<+ co allulnil;e virl;rrl;i admirallile, ca rlragostglr, rle llrtr,vI,r., sill; ctt ttrult rttai ilpl'eci&l;o tlc trttetlo l,ribnri si,lbatice rlecil, clc llltele a3 I ryi lrici, doi aserllono?,r d0 ctr dift'r'onl,cr sirnila,r,r' prcdomind, chia,r: printro lrtr,tiuni foa,rte civiliza,i,c. ('ltrrtoscind cil, dt'l.elrn fixa,te au devenit rnull;e obicoiuli;i supt,rsl;if,ii ciurLltt,, nlt triJl;tr eazul si, ttc srrrprindii faptul cI, viltu{,ilc pr:ivind.u-ne po noi inryine, sus{,irrrrtc t[rtpi, cunl sint dr: ra!,iune, ]to pAr acutn al,it r-l.e rulturalo, incit s5, lcr corrsic[etr1nr irrtriiscute, cit toa,te cI, ele IIu oltlu apreciate clo c;nr in starea sa pr.irnitivir. fn poficla multor surse de indoiald,, omul poatc face distinctie ln genera,l Itgor intre regulile morale superioare qi cele infcrioare. Celc superioare sint inl,emeiate pe instincte sociale ryi se refer:L la bundstarea altora. Ele sint suslinute d.o aprobarea semenilor noqtri ryi de ratiune. Regulilc inferioare, cu toate cL unele clin ele, atunci cincl implicS, sacrificiul d.e sine, cu greu pot fi clenumite inferioare, se referd, mai ales la propria-i persoand, gi iau nagtere din opinia publici,, rnal,urizr'rte de c.xperientfi, ryi insl,ruire, d.eoarece nu sint practicate de tr.iburile prirniti vc. llc ntlsuri, ce ornul avanseazd, itt civilizafir: ryi triburile mi.ci se unesc in crrtrtttttitiati nta,i mari, cel urai simplu ralionalnent r-:1, ard,ta fieclr:ui indivicl c5, cl a,l trcbui sti ex1,inr15, instinctele sociale qi simpatiilc sale la toli membrii aceleiaryi :ta,tiuni, cu toater c5, sint necunosculi de cl. Acest punct o datd, atins, nu mai cxist5, d-ecit o barierd, artificiald, pentru a lmpied"ica simpatiile sale s5, se extincld,
Dl. Wallacc prezinti exeurplc bune in ,,scieutific sa Coi'ttributiorts to ttrc Ttrcoril ttf l{aturttl Selectirn4 7870, Orrinion", 15 scptcrnbrie 1tj69, ',si rn:ri dctaliat, in lucra.rca p. 353.
43

Iie tlii, irtt,iit'csc cultsitlerabit irrsbincbelc socialc I aseurerrt.la, 9pi1ii arr 1tr*9r,i iol,ttryi o tendin!,[ direct ol)usri acelor instincte. Acest ultim fapl, ,xte bine oxolrrtrlil'iclt,l, llc,,lt'getl oltoa,rt,ittr ad,ic[, legrra opiniei egalilor: noqtr.i, si nu a tni,lror coll1r:rt,rirl!ilor rroq-tri. incir,lca,l'()rI il,ccst,ei Iogi, chiar:n1;rrrrci cin6 st, gl,itr gf,, inc.i,lc;l,r,t,rr, t's1'(t irr crlttc0rcla[!d, str'.icl,ii ctr itctevrit'ata-rnoralitate, ?r, I)t.'ovoca,1, rrirrlt;gr.a, ll]a,i rlrrlfri 1ort,u-r21, strfleteascti tltlcil; o ctiutti adev[,ratd,. [i,ccrrnoa;tcur a,coeilryi irrflu,rr{,ir, in ,sirnl,d,minl,ul do ruline ustulir,toarc pii majoril,atoir, ilirrtro noi ; resirrrlit-r.r, -care clr-iar d.up[ arti cte zilt', roalnintindu-;i inc5,lcarea intlnrplft,oare il ull(]i yogpii cle etichetf. noluseurnatii,, lnsii, bine stabilitil. Judecal,a coriuniti'Ll,ii va fi, i1 gtl(.r,rrl1 ittd-rutna1,5, de oarecarro experienf:i rud.irnen.tari, ilr legi,hrr[, cu c0 e rnai bile, pirr.i irr cele clirr urmil, pentru toli mcrrnfopii s[,i; ins[, acea,sl,ir, aprrrcio]t() nu ra,l.eori r.l,t, grt'ryi d-in ignoranli $ capacitate slabh, de jirclecat[,. I)1. aici cele rna,i ciudate obill1)rlsbt'il,

SIIVITUL MORAL

107

la oanronii d.e toate naliunile;i lasele.T)aed, c.le fapt asetnenea oanleni sint scpalali dt' eI pr.in mari deosebiri d.e aspect ryi obiceiuri, expcrienla nc arat'h, din nefericire, cit cle mrilt timp trebuie si, treacS, lnainte ciL sd,-i consitlerirnr cA pe semenii trost,r'i. Sirnpatia, ertins[, d.incolo cle limitele ornului, a,clicir onrcrni& falir t1e animale]e itil't'r'ioll,r'c, parc lrna dintre cr.-le mai receittte achizi!,ii rnorale. Se pare c[, ea 1111 sl,t' lesimfit-L de s5,lbatici clcclt numa,i fa\d, d.er animalelc lor favorite. Cit, cle pulitt t'r'a clnoscul,i1 d.e vechii romani se vede din spectacolele lor respingitoare ctl gla,diatori. fd.eea insd,qi de omenie, r1up5, cite am putut observa, cl'a noufl pentru rna,joritatea gauchosilor din parnpas. AceastS, virtute, una, dintre cele rnai nr;bile cn care ornufcste lnzesl,rat, pare sir, ia narytere intimpllitor clin faptul ea, sirnpal,iiLt noastro devin rnai sensibile qi rnai larg rfispinclite, pintl, ee sint ertinse la tonl'tr fiirr!;elt'cu simt. Dg inclal,i1 ce aceltstf virl;uto este c)lt()l'rttir,,5i pracl,icat;tlt, tlc'ciJ,iva, oil,rrr(\ilr, ('il, se'r:isplncleryte plin invil!,ir,tur'ri ryi exerrtiplu lil l,inerot ;i esttr trvtlttl,tt:ll incor'1ror':r,tii, in opinia publicit. Oel nrai inalt, stacliu tlr'culturti rnorall este fa'tinsl :r,tunci cintl recunoa,qt,t-tir cir, l;r.ebuic s[ nt' colrtrolilnr ginclurile ryi ,,nici chinr in cel nrai irrl,im for sli, ntt nllri rlot c{tt'il, gind.irrr rlitr nou lil pl:rclrtr'1t, care n(r-alr fzicut trecutul atlt d-tt plitcut" 4'r. ce fanrilia,rizt,lrzl girrrlul nostt'u cu. o ilc!,iun{l l'('il, oarecare faee crrecuta,l'('il, ilcogllria crr a,til, rrrli trryu:rlir. [)upir, ctlln rr spus tltr tlrtriull, Ma,tc Attt't'litt: ,,;\qiu cllirr iti sirtl, girrdrrt.ilt'obi;tttti1,t.1l[,S11vll,1.isitlltt,ltc|,et,ttlrltitt!,iit,l,ltr,(1t'(lll.(.( girrtlrrrill't 14r'. i\:l:in,ltr trosl;trr filozo{ [{r,r'bcrb Spr,Ilcrrr t trxplica,l, t'('(itltt, vt'd(,t'iltr stlltr t}slll}l':1, sirtrtrrftri irronl[. El sprnre a6 : ,,Ored cir, cxpt't'itrtt1,A trl;ilil,ir,l,ii, ttr'glr,nizat,it, ,si c{)tt,solitlal,i, iu tlrrour.srrl l,rrturol gt,n*r:atiilor'l,r'ecute alo t'Asei rutatttl, it, llrod.us ttttttlilicljIi (iot'(,upunzd,t;ou,r'(r ca,r('r prin transntil;ele si ltcuttittla,ttt conl,inuti,, au fortuat itr troi :r,n.nrnil,e f:,rcult;ir,li tle intrritie rnora,lL, urnrrriite etnotii t'ilspntrzirrct-llt, o comIJ{)r'1:t}'t' rf rt':rp1,i-l snll ttetli.t,:rpl,li,, cl,t(,rnl iut ttici cl lla,zi' a,pa,t't'lttl"l itt (rXPt'ritrr{tr, irrdiyidrralit r[t, rr1,ililll,e". ltrrlr,i lxit'r'r't'lr, rrl(.it,, nu t'ristii cil,uryi dtr pu!,ilr rt iittpl'obnllilil,lll,tr ittt't'tili,i, clr, 1;tndirr{,t'k'r,ilt,rrolrs(r sii firr ur:r,i tnult Bft,tt l)t:r,i prr!ilt ]Jtl1,(,1'ltic trlrrtlil:lt't', tleorrr.ecr,, pent,r'll ir rilr lncrrtiorur, rlilr:r:it,tr rtispozi!ii;i olliceiut'i l,taustrtist'dc tttttl{t' rlirrt,rt'arrirllr,lt,ltr llon,sl,r's clpilcrsticg t[t,scentl-tttrtikrt'lttr', a,rll auzil, de ca,zttti arttettl,iut' irr cals t|p.irrlll rltr 1flr'a;i tcldirrt,l tfu.:r nrinti pih'eau s[ cristr, irr I'arrrilii rlirt clrrstrlc supt,r,ioare si tleorlriece frrltul estc o crinrl, ralil la clascltt:tvute, cu g'r't'rr il plt,ern n*ptica ca ci coincirleu!,I, intimpliil,oare, pentru ea teridirr{a sr-l.a,pn,l'ir, lir, r[ui su,rr 1;rgi rrxrrlfur.i a,i aceleiasi farnilii. Dacii, tenttinlele rele sint, tltttstttist', ('s1.,('1,)l'(,lrnlrit cii ryi celer fu1nt,sir, fie dc'asern(.nL'a tra,trsmisc. Este qtiut d.tl trtajorit,ll,tllt (lt'lUt' cu,re au $rrftrr,it 4e c1t'r'llrrjanl(,ilitc tligestivo s?lll herpatice croniccl cit, prin faptul cit, sl,ar,('u, ogrp11lli afectcazir, creicnrl, ele all o ulare influen!5, asupra terrdin!,{'lot' rnorale. Acela;i fapt se ved.e d.c ascmenea clin aceea cd,,,pervcrtile:r sa,u distrllgor(':1, silr!1l1i rnoral estc aclcsea unul dintre primele simptorne altt tleranjaiilcnl,trlrti nrinia,lt'a?, iar cl-erncnfa e'sl;e notorie ca fiind" d.eseori ereclitar:i. l$u putem irtl,clt'gtl tleoscbirile carL' par sil existe in aceastfi, privinlir, intle cliferitele rasc umane tlt'cii' numai dupii, principiul transmiterii tendinlelor morale.
ac Scrisoarea cltre dl. l{ill in luclarea lui Blin Xlentttl Tennyson, IdgIIs ol the I(ing, p, 244. as I'he Thortgttts of the Iimperor II. ,{urelius Antonins anrl X[oral Science, 7868, p. 722. a? Nlaurlsley, Bod11 antl AIind' 1870. 00" (tratl. cngleza), etl. a 2-rr, 1869, p. 112. l\tarcus Arrrelirrs s-ll nr'rst'ltt iir 121 c.tt.
aa

1,lo_

DIjSCBNDENTA OX4tJLUI

Ciriar transrniterea parlialir, a tendinlelor virtuoase ar fi d.e un ajutor imens irrrpulsului ini,tial provenit direct sAu indirect d.in instinctele sociale. Dacd, ad.rrritern pentru moment cL tendin!,ele virtuoase slnt ered.itare, pare probabil, cel 1rn!,irr in asernenea cazurtr curn a,r'fi ca,stitrttea, tempela,nfa, omt"nia f.ald' d.e animale t.lc., cii elc s-au irnprirnrlt rnai intii in ol"ganizatia mintald, prin obi;nuin!il, invilatur:i pi exomplur continuatcr iu decurs de mai rnulte generalii in aceeaqi farnilie, qi lntr-un grad. cu tol,ul subordonat sAu chiar d.e loc de cd,tre indivizii cAle, avlnd. asemenea virtu!,i, au reugit cel rnai bine ln lupta pentru existen!5,. Sursa rnea cea mai serioasd, de lnd.oiali, ln leg5,tur5, cu vreo asemenea ered.itate este cX obiceiuri, superstilii qi gusturi fd,rd, sens, cum este oroarea hindusului pentru aiimente spurcate, ar trebui, d.upir, acelapi principiu, s6 fie ereditare. Nu am inl,ilnit nici o dovadS, care s5, sprijine conceplia eredite,Fi obiceiurilor superstilioase sau d.eprind.erilor ricliculer cu toate cd, in el insuqi acest fapt nu este mai pulin probabil declt cel ca animalele sd, doblndeascd, gusturi ereditare pentru anumite alimente sau fricl de anumili d,u;mani. in cele d"in urmri, instinctele sociale, care fi,rf,, indoialii, cii, au fost dobind.ite do orrr, ca si de ci,tro a,rrirnakllo inferioare, pentru binele cornuniti,fii, ii vor fi clat, de lil irrceput o oarecaro clorin!;ir, tle a-$i ajuta sernenii, un oarecare sirnfl,rnint ctel sirlrpatie, qi l-a obligat sii, rt'spectc tr,proba,rea qi d.ezaprobarea lor. Aseutc.'ttea, imprrlsuli l;r'clruit,r sii-i fi servii, intr-o prrrioad.I, foa,rte timpurie, ca, o regulfi, rurlilnenl,il,r'ir, rltr llinc si r'[u. I]t' ruli,surl"t, ilrsii, ce ornul a progresat irr capaeitatea srl in1;ektcl,ualii, ,si :) fosi, in sta,rrr s[ urrnlreascr"l, consecinlele mai lndepi,rtate alel ac!,iunilor sa,le; po rni,snlii cr) :1, tlobinrlit sufieiente curroqtinfe pentru a se dezb[,ra cle olliceiuri ryi superst,i!,ii furresl,e; p(] rnfisnri, cc rL respectat din ce in ce mai mult; nu nunra,i l;rrrrX,sta,rca, ci si frlricirea, semerrilor sd,i, pe miisur[, co, prin obirynuin!,ri, c^ o consecirrt,ir, a, crptlic,ntrri lolosil,oare, a invir,friturii qi exernplului, sirnpatiile lui ri,u d.evenit rnai. afeetuoa,scl qi tna,i larg rir,spindite, extinzindu-se la oameni d"e tolltrt raselrr, la, irnbecili, lzr, rnut,ila!,i ryi la a,l!,i nrtlmbri inutili ai societfl,lii qi pini, itt cele tlin unrrir, la anirnalc-'le inferioare, tot aqa trcbuie sL se fi rid.icat tot rnai sus qi de ryi crii,eriul rrrora,litir,!,ii sa,lei. Itrste ad,rnis d.e cltrt) moraliqtii rycolii d.erivative cri,tre cil,ivrr, intui!,ioniqti cri cril,t,r'iul rnoralitiilii s-a forrnat clin perioada inifialfl a istoriei otttttlui n*. f)coa,rece uneori so poatc verlea cunt cste clus[ o luptil intre diferitele instirrcto rrle aninralelol infcirioill'6r, rlll t'ste surprinzhLor ca o luptii, s5, existe la om intro jnstinctcic salc socialo cu virl,utile decurgincl d"in elel ryi irnpulsurile sau d.orirrlt,lc s:lle rnni infrrtio:rlc, insil, care ptrrttnr rttotnont slnt rnai puternioe. T)upti, (1trn :l obstrrvlr,t r1[. Grr,ltolr 4r], ace:l,st,a t'sto cu lr,tit rnai pulin surprinzrat'ot, cll c;it onrrrl n, it';it tlin stare:1, rLt ba,r'lla,r'ic clc ull tinrp rr'lat;iv scurt. I)upii ce nln ceclal, lrl tlllrt,ca11r f,rrnt;a,tir', r.t'sinltirrr lllr scutinrcnt rltr llLllrlulfutnire, ruryine sau remugcaret luullog s{'lltiirru'ntr,lor 1rr'{rvocntt' rlo altc inst,ittcttt sa,tl tlorinle puternice, a,tunci cincl siut lii,sate nesa,l,isfzicute srllr contrAcarat,t'. Noi cornpftri,m impresia slir,bitfl,
aB Un autor foarl.e capabil, cu o jttdcclLli sriltirtolsrt, r(' ('\l)fillti"r ln ,,Nolth llriLish Prcvicw" (iulie 18ii9, p. 5ii1) t'u tilie irr fat'unrca itcesLci cotrclttzii. Dl. Lecliy (/Iisl'

ae

Vczi lucrtrca rernarc:abilf clespre Hereditary Genitts'

p. 319. Ducele de Arg11l (Primeoal Man, 1869, p. 188) rre clLeva observalii t'aloroase asupril lnptei
1869,

,,f )Iorals, vol. I, p. 143) llare si lic init'-o

rIrarirlI'i-l

oar(rcAr()

in[r'e binele qi

rlul din uatura omului.

tle o pirt:t'e ilstrttlr-tttiitoitrt:.

REZUMAI'

r09

a unei tentalii trecute cu instirrctele sociale pelmanent prezent'e sau cu obiceiuri clobind.ite in prima tinerele qi lnti,rite ln decursul intregii noastre viefi, pinf ce clevin aproape tot atlt de puternice ca gi instinctele. Daci, nu ced5,m cind. tentrulia este inc[, in fala noastrf,,, aceasta se dal,oreaz6, fapt'ului cir, fie instinctul social, fie vreun alt obicei ester d.orninant ln acel moment sau pc'ntru c[, arn lnvrilat cir, ulterior acel insl,inct ne rra, pl,rea mai puternic, atunci cincl va fi comparat cu impresia sl6bit5, a tentaliei si ne dd,m seama c[, inc5,lcarea lui ne-ar ca:uza suferin,t5,. Privind. la generaliile viitoare nu existd, nici un motiv de 1,eanr6 ca instinctele sociale sL sld,beascir, qi ne putern arytepta ca obiceiurile virtuoase sL devin5, rnai puternice pi si, se fixeze poate prin i,ted.itate. in acest caz l.;ipta d"inl,re irnpulsurile noastre mai lnall,e qi cele inferioare rra deveni mai pulin aspri, qi virtutea va triumfa.

fi ind"oiali, c5, cleosebirca d.intrc minl,ea omului celui mai inferior pi oea a animalului celui mai superior este imensf. DacL o maimulii antropomorft-r, Ar putea si exantinezc in rnod. obiectir' propriul s[,u caz, ea il,r aclrnite c6, deqi a,r pul,ea forma un pla,n ingenios pentru a jelfui o grir,tlinil, cu tolr,te cir, a,r putea l.olosi pietre penl;ru hrpti, siul prrnt,rtt [] fiparge lruci, itlt,tia, de a fasonn, o pial,r.{, pent,ru :r, face o rtnealtfi, t'st,o cu tottr] tlittcolrl tle posilrilitdtilr' .i. (Ju lr,tit rnai pul,itr, dupf cunt vrt, a,tlttrit,tt (':1, ins[,qi, :tt ptttei:r, s[, rrrrnlrelrsc[ o inlirntuir:e de girrdire metafizieii, siltr s[, rezolv(] o 1rt'obletnii, tttaterrult;ic6, oli s[, r't,fiecteze asupra lni Dur]rnez('lr. sau sI, atltnire un peisa,j tta,tttt'rt,l gr:rurclios. lftltu$ir unele rnaimule ar declala,, pt'obabil, ci, rltr lltlntit'i"t, fi:utltttsel,t'rt pielii pi bll,nii colorate a, consoartelor lor. Ille vor a,dntil,c ci, cle;i prin s1,r'igli,1;c prtt, face ca alte rnu,irnufe sir, infeleagil, uuele d"intre percep,tiile gi rlorinlelor lor nrai sirnple, nofiunea, dr: t erprima idei definitt' prin sunete anutnil,c nu le-n l,recrtt rricioclati, plin rnint;e. Ele ar put;ea sI, insist;e cd, sin1, ga,ta s[,-;i ajute in tnulte feluli tovari,pele din :lcela;i clrtl, s[-rsi riqte viala pentr'u ele ryi s[, ]tl iugrijeasefi, orfa,trii, ins[, ele vrlr fi for{a,te sir, recllTroasci, cL dragost,ea d.eziutelesltl,it, pelll,nt t,oate f iinl,trltr vii, cel rnai nobil atribut al ourului, le elste cu tottrl irr :lfar:l inletegerii lor. Toturyi, deosebirea d.intrcl rnintea ornului qi coa, a auirnalelor superioal'c, ur:icit, esl,cr t'a, de rnal'e, este cu siguranf'L [o tleosebire] d., gratl qi nu dt-r calitzr,ttt. Arn vfi,zut cir sirnlurile ryi intuifiilc, diferitolc erno!,ii qi facultifi, crnr sirrt tlragost,t'lr, a,teu,tia,, curiozitatea, inrita!;ia, ra!,iunea etc., cu care se llr,udir, ornul, Pot fi gii,sil,er in stare incipienl;i, sau ulreoli chiar bine dezvoltatc la animalcrllr itrfct'ioare. T,llt sint de asenlenla capabile tkl oa,recaro &rrrelioral'e ereditalir, tlupl ctrnt vetlettt lil . ciinele d"<lurt'stic falir tlt' lup qi qacal. I)ac[, s-ar putea tlovetli cI, auuurite facull,[!,i rrrint,:r,hr superioa,l'e, cunr al fi forltar:ca de concepl;ii generale, oonrytiin!;r'r, de sittt' etc., siut absolul, curact,eristice clrrrului, cet:& ce paro ertretit tttr itrd.oit,lnicr est,(' probabil ca acesttr calitlli s[, uu fic clecit, rezultate incitlcrttalu a,lt: altor I:lcult[,t,i intelecl,uale foarte avarmate; iar acesl,ea d.e aserllen)A sint mtli cu seaml rezultatul folosirii continue a unui linrbaj perfect. La crl vilstl are nou-nd,scutul facultatea de abstraclie sau d.evine conrytient d.e sine si reflecteazit' asupra propriei sale existenle ? Nu putem rd,spundo la aceasta cum nu putern nici in privin,ta sci,rii ascend.ente a organismelor. Vorbirea pe jumdtate artl,, pe jumd,tal,c instinctpoarti,peceteaevoluliei ei treptatei. Cred.infa in l)umnezeth care imrobileazd, l-nl este nniversalil, la oni, iar creclinf'a ln fortele spirituale clecurge natural dirr
Ilesumo,tu,l ultimelor doud, capi,toZa. __ Nu poate

DESCITNDE:N'fA OMULUI

alte facult5,li ufntaler. Sirnlul rnoral oferl poate cea mai bund, qi mai inalt5 rleosebire clintre .om qi anirnaleler inferioare, ins5, nu este nevoie dA spun ceva tlespre acest subiect, dt'oareco nl-rlrn strlid.uit atit d.e recent s[, ard,t cd, instinc1,elo socialo --- principiul prirnordinl al constitutiei rnorale a onrului 50 --r cu aj'l;or,ril fncult;Ltilor intelectlur,kr actirrii si cn efcctele obiqmrintei, due in rnotl fir.esc 'fd,-te l.'r, legea de a,rrr' : ,,Oeea ce a,i vlea ciL oarnenii sf,--ti fhcil, si t1 lor,r, iar !ie, ' flceasta st5, la ba,za rnoralit5,lii. in capitolul urm6t,or voi face citeva observa,tii asupra stad.iilor qi rnij loacel,or probabile prin care diferitele facultS,fi rnintale gi molale ale ornllui s-a1 d-ezvoltat treptat. Nu ar trebui negat cd, asemenea cvolulie este cel pl,tin posibilitr d.eoarece vc'tlern zilmc aceste facultd,fi dezvoltind.u-se la fiecare^ copil^ gi ptttettt ttrrttiitri g grad,n!itr prrr'{ectri rle la, urintea unui idiot d.esl,vlrsit, infei,ioari, ctrlei a, unui anirtral situat ios p(' l,r'eapta cea ntll,i inferioalir, a evoiuf,iei, pinir, 11, rrrirrteA urrui Newtorr.
nr
'1'1,,'

'l'lntrtlltls ttf

Iltt

lintl*'r.ot, f

l.

.^l

rrr,r/irrs

rtt.., 1t. t3g.

CAPITOLT]L

AL

V-LEA

DESPRE DEZVOITABEA FACUtraTItOR INTEIECFU.,4.F,E $r M0RATE ilr DECURSUT rrMpURmOR PRIMITTVE

$I CMf,,IT,LTE
,,".,,,,ii",*"'.',1'i:';i','lllll'J'i'*:*:l',"nil;','iT'J,,1?i'llii,;,i';il'ItTiiiil"tl'j,;
barbare.

ralI influenfeazi naliunile civilizate - Dovacla c[ na].iunile civizate :ru fost

cindva

Subiectele cle d.iscutat in acest capitol sint d.e cel rnai mare interes ins6, ele nu vor fi tratate d.e mine decit in mod imperfect pi fragmentar. intr-o lucrare ad.mirabild, la care ne-am referit mai lnainte', dl. lVallace afirmfl, c5, omul, d.upir, ce lqi d.obind,ise parlial acele facu1t5,!,i intelectuale si morale care il clisting de animalele inferioare, trebuie si, fi fost pulin susceptibil la modific5,ri corporale prin seleclie natural5, sau prin orice alte rnijloace, deoarece omul, prin faculti,file sale mintale, este ln mflsurd, ,,sd, se mentind, ca un corp nemod.ificat ln arrnonie cu universul schimb5,tor". El are o mAre capacitate cle a-pi adapta obiceiurile la noi corrdilii d.e via,t[. El inventeazd, arm.e, unelte ;i d.iverse stratagemc pentru a-qi procura hranii qi pentru a se apflra. Atunci cind tnigreazd, lntr-un climat mai rece, el foloseqte ve;minte, construieqte cclibe si face foc, iar cu ajutorul focului iqi prepard, hrana care altfel nu poate fi digeratfi,. El \i ajutd, semenii in d.iferite feluri si prevede evenimente viitoare. Chiar lntr-o perioacl[, ind.epd,rtatd,, el practica o oarecare d"iviziune a muncii. Animalele inferioare, pe de alti, parte, trebuie s[-qi mod.ifice conformalia corpului pentru a supravielui in condilii consid,erabil schimbate. Ele trebuie sir, d.evind mai puternice sau sd, d.obind.eascl clinli sau gheare mai eficiente pelntru a se apd,ra de noi dugmani, ori trebuie sd,-qi rnicqoreze talia pentru a nu fi d.escoperite qi a sc[pa de pericol. Atunci cincl migreazi, intr-o clim5, mai rece, elc trebuie s5,
1 ,,Atttlttt"tpologii:al Reyiew", rnai 1864,

p. CLVIII.

o-c.4{6

i1:

DESCEINDE.NTA OMULUI

sc acopere cu blarrir, mai groasi, sau si,-qi mod.ifice constit'u,tia. Daci, nu reugesc sii se moclifice ln acest fel, ele vor lnceta sI, mai cxiste. Totuqi, cazal e ste cu t,otul altul, cum pe drept a insistat dl. Wallace, ln ceea ce priveqte facultd,file intelectuale qi morale ale omului. Aceste facult5!,i sint variabile gi avem toate motivele sd, cred.em ci, varialiile tind sd, d.evinfl ereditare. I)e aceea, d.ac5, ele erau clndva cle mare importanfd, pentru omul primitiv ryi peniru strdbunii s[i asemd,n5tori maimulei, ele trebuie sd, se fi perfectat sau s5, fi progresat prin seleclie naturali,. Nu poate fi ind.oiald, asupra marii importanle a facultd,filor intelectuale, deoarece in primul rind. lor le datoreqte omul pozilia sa d.ominantd, ln lume. Putem ved"ea ci, ln starea cea mai primitivi, a societefii, ind.ivizii care erau cei mai infelepli, care inventau $i foloseau cele mai bune arme sau capcane si care erau cei mai in mdsurd s5, se apere trebuie s5, fi avut cel mai rnare num6r d.e descend.en,ti. Triburile care cuprind.eau cei mai mul,ti oameni astfel clotali trebuie sd, fi crescut ca num6r qi sd, fi inlocuit alte triburi. I{umd,rul lor d"epinde in primul rlnd. d"e mijloacele de subzisten!5, iar aoestea depind parlial d.e natura fizicd, a !d,rii, insh, intr-un grad. mult mai mare rle megtegugurile practicate acolo. Pe misur5, ce tribul se md,reqte pi este victorios, el se mfl,reqte incfl qi mai rnuit prin absorbirea altor triburi 2. Talia qi puterea oamenilor dintr-un trib slnt cle asemenea cle o oarecare importan\d, pentru succesul tribului, iar acestea depincl parlial de natura qi cantitatea d"e hrand, care poate fi obfinutd,. In Europa oamenii din epoca d.e bronz av fost inlocuili cu o rasd, mai puternicfl, qi, jud.ecind. dup5, mlnerele spad.elor, cu mlini mai mari 3 I succesul lor s-a datorat probabil insd, ryi rnai rnult superiorit5,fii lor in meqtequg. 'Iot cec:a ce rytirn despre sS,lbatici sau ce putem d.ecluce din tracliliile lor ryi clin rnonumente vechi, a c[,ror istorie este cu totul uitatf,, de locuitorii de astd,zi, aratd, cra clin timpurile cele mai lnd.ep5,rtate triburile victorioase inlocuiau alte triburi. Relicte ale triburilor dispd,rute sau uitate au fost d.escoperite in toate regiunile civilizate ale pd,mintului, pe clmpiile sd,lbatice ale Americii $i pe insulele izolate d"in Oceanul Pacific. fn prezent, naliunile civilizate inlocuiesc pretutind.eni pe cele barbare, afaril, numai de locurile uncle clima opune o barierd, total[,, qi ele reugesc nrai ales, nu lnsd, exclusiv, prin lnd.eletnicirile 1or, care slnt produsul inteligen!,ei. I)e aceea este foarte probabil ca in cazal omului facult5,file intelectuale sd, fi fost rnai ales qi treptat perfeclionate prin seleclie naturald,, clar aceastfi, concluzie rre este d"e ajuns pentru scopul nostru. Ar fi fd,ri, lnd.oiald, interesant sir, urmi,rim dezvoltarea fieci,rei facultd,li separate, de la starea ln care existd, la animalele inferioare la, cea care exist5, la om, insi, nici capacitatea ryi nici turo$tinlele mele nu imi permit s5, incerc aceasta. Meriti, observat faptul c5, d.e ind"at5, ce stri,moqii omului au d.evenit sociali (ryi aceasta s-a intimplat probabil intr-o perioadi, foarte timpurie), principiul de irnitaJ,ie;i ra!,iuneA, prcum qi experienfa, trebuie si, fi sporit,;i s5, fi mod.ificat nrnlt facult5,file intelectuale intr-un fel oarecare) clin care nu mai vedern d.ecit, urrne la animalelc inferioare. Maimulele slnt foarte predispuse la imitafie, ca ryi sir,lbaticii cei mai inferiori, Di sirnplul fapt la care ne-am referit anterior cd, dupti
e Du1'rii crint obst'rvir Sir llenr1' trIaine (.Ancient Laur, c:i slnl codescetrcleu[i ai acelota;i strirno;i. 3 X'lorlot, Soc. Vtttul. Sc. -Nral., 1860, p.29l. 1ilii1, p. 131), rrit.urlrlii unLii Llib sau tlibuli intrcgi care Irtr fosI usirrriletc in alte triburi prrtitrcl, dupii ciLva tirttp

FACULTATI INTELECTUALE

113

La un trib care a d.evenit as[fel mai numeros, va exista lntotdeauna o rnai marre probabilitate ca alli membri superiori qi inventivi s5, se nasc[,. I]acir, aseinenea membri lasi, copii care s5, le moqteneascS, superioritatea rnintaid,, probabiliiatea naqterii a unor membri osi mai ingeniosi va fi oarecum mai mare'[li, un astfel de t-ri6l, iar la un trib foarte mic "fprobabilitatea v^ fi] hoti,rlt mai mic5. Chiar dacd, ei nu ar ld,sa nici un copil, tribul ar cuprinde tofu$i rud,ele lor de slnge, qi s-a stabilit d.e agricultori a cd, prin pd,strarea qi perpetuarea familiei unui aniinal care atunci cind- a fost sacrificat s-a constatat c'a este valorosr s-& oblinut caracterul dorit. Si, examin5,m acum facultd,lile sociale pi rnorale. Pentru ca oamenii primitivi sau str5,mopii omului asemd,n[,tori maimufei s[, d.evini, sociali, ei trebuie s5, fi d.obind.it acelearsi sim!5,minte instincbive care'oblig5, alte animale sd, trd,iasci, in grup, ,si fdri ind.oial5 ci, ei aa prezentat ac':eagi clisp-ozifie generald,. Ei trebuie fi simfit.nelinigtili atunci cind, orau separati O.e iooai,eqif lor, pentru care ei 16 fu trebuie s[, fi simlit o oarecare dragoste; ei trebuie s5, se fi avertriat reciproc de pericol gi. si, u9 f-t ajutat reciproc la atac sau ap5,rare. Toate acestea implic1 un anumit gracl de.simpatie, fidelitate .si guraj. Asemenea calit5,!,i sociaie, a c5,ror importan!5, primord.ial5, pentru animalele inferioare nu este contestatd, d.e nimeni, au fost fd'td' lndoial5 d.obinclite de c5,tre strd,morsii omului intr-un mod asemd,nftor, anume prin selec,tia naturalf ajutatd, de obiceiuri ereclitare, Atunci cincl clou[, triburi de oameni primitivi, trflind. in aceeali ,tard,, au intrat in concuren!X,, d"aczi (celelalte cond.ifii fiincl egale) unul dintre l,riblri cuprindea un mai rnare num5r d.e membri curajo;i, capabili cle mai muit5, sirnpatle pi mai ficleli, care erau intotdeauxa_gata sir, "is avertizeze reciproc clo poricol, sd, se ajute qi sL se apere unul pe altul, acest trib trebuie sii, fi prosperat mai bine sd, fi invins ryi pe celS,lalt. Sd, nu pierd.em din vedere clt d.e extraoidinar d.e importante trebuie sir, fie ficleiitat_e.a qi curajul ln ri,zboaiele fd,rd, sfirqit ale sd,tbaticilor. Avantajul pe g?te.solclalii disciplinali 1l au asupra hoardelor neclisciplinate d.ecurge *ui ales d.in incred,erea pe care fiecare solclat o are ln camaraZii sei. AsculCarea, dup[, cum bine a atrat'at d,l. Bagehot 5, este d.e c?a mai mare valoare, d.eoarece orice lormii d.e guvernir,mint este mai buni, d.ecit nici una. Oarnenii egbi,;ti ryi certlreli nu Yor colabor_a, $i f5,r5, colaborare nimic nlt poate fi realtzai. LIn trib bogat lrrzestrat cu calitXlile d.e mai sus se va extind.e ryi rra fi victorios asupra altor triburi l.insd,, judecind. d.upd, t'oatra istoria. trecutd,, timpul el va fi 1a rind.ul s5u lnfrint cle vreun alt trib gi mai bine lnzestrat. "l in acest fel calit5,lile sociale ryi morale vor progresa lncet qi se vor rdsptndi in toatd, lumea.
a Anr dat citcva exemple itr lttcrarea tttelt 'l'lte

cle asemenear_ lntr-o oarecare nicd, misurd, inteligenta. Daci, noua inventie este important5, tribul va creqte ca nuin5r, se va lntindJ qi va inlccui alte ttinuri.

intdri

91 tirnp oarecare nici un anirnal pg?tre fi prins in acelaryi,, loc, cu acela;i de capcani, , atatd cd, animalele lnva!,ii din experienla imita pruAen g,a altora. !l fi Or, dac5, vreunul dintre oamenii dintr-un tlib, **i iirgelept declt ceilal!,i, a inventat o capcanS, sau o armi, noui, sau alt_e mijloace de atacuu., *pe"*t;;;;i'mai simplu interes pjlson?I, fd,r[ ajutorul a multn, judegwtil, li va lnclernla pc ceilatli P.l im_ite qi astfel toli r-or profita. Practica obignuihd, ; fiecd,rui meqtequg nou va

tion

ot Artitnats"''

vor' 1r'

1e6' ''

Vrrriu-

5 Vezi o scrie remarcabilir cle ar.ticolc clesprer

p1r7.sic.s

i:r:,::";fi-j'i ;,,l"JH3i:ti"i::1il';,il."'L,Jilrijll:

11,1

DESCENDENTA OMULUI

Se poate pune ins5, intrebarea cum d.e un mare nutnzir d.e membri din cad.rul aceluia;i trib au d.evenit rnai lntli inzestra!,i cu aceste calit,ir,li sociale rsi morale ;i cum s-a rid.icat nivelul d.e perfccliure ? Este ertrem cle ind.oielnic d.ac5, d.escenclenlii p*rinfilor clotati cu rnai rnuli5, simpatie ;i rnai binevoitori sau ai celor ce erau mai fideli tovard,qilor lor, se vor fi n5,scut in nurnd,r mai rnarc decit copiii p[,rinlitor egoiqti ryi perfizi aparlinind. aceluiaqi trib. Ctl care este gata sii,-;i sacrifice viala, (aga) clrm mulli sllbatici au f5.cut-o, clecll. st"r-;i trd,dezcr tovarir,gii, deseori nu lasd, nici un descenclent care s5,-i rnoryteneascl iratura sa nobild,. Oameni.i cei rriai bravi, care la rilzboi sint lntotcleauna gal,a sir, ias[, ln prima linie si care iryi riscf cu ugurin!fl viata pentru allii Yor pieri in meclie ln num[r muit mai mare d.ecii allii. De aceea, clac[, nu cliscut5,m clespre victoria unui trib asupra altuia pare pulin probabil cri numd,rul oarnenilor dota,ti cu asemenea virtl,ti sau cti nivelul perfec,tiunii lor sX, poatd, fi sporit prin selcclie naturali,, ad.ici, prin supravieluirea celui mai apt. Cu toate cd, qi cond"iliile cAre cluc la o crestere a nums,rului celor asl,fel lnzestrali din cadruL aecluiaryi trib sint prea cornplexe pentru ^ fi urm5ritc in mod. clar plnfi, la sfirqit, pu'cem indica citeva clin stad.iile lor probabile . in irrimul rind., pe m[sur5, ce facultatea d.e a jucleaa Fi d-e a preveclea a membrilcr tribului s-a perfeclionat, fiecare om trebuie si, fie inv5,!at cil, ajutinclu-$i semenii va fi ln schimb, Oe obicei, el lnsupi ajutat. Din acest motiv inferior el va c[pEta cleprind.erea de a-$i ajuta semenii, iar obiceiul cle a face ac,tiuni bune intireryttr bo siggranli, sirnl5mintuL cle simpatie, cale c15, primul impuls acliunilor butte. De altfel, obiceiurile urmate timp cle multe genera!,ii l,ind. probabil sii, clevin5,
ered"itare.

insd, un alt stimulent cn mult rnai puternic pentru clezvoltalea virtuf,ilor sociale este oferit cle laud.a sau dezaprobarea semenilor no,11,ri. tr)upri cum anr vfzut rnai sus, in prirnul rlnd. instictului d.e simpatie i se d.atoreazil f,apt'ul 91 acord-f,,m altora cle obicei atlt laud.a, cit qi dezaprobarea noastr5, in vreme ce aplicate nou5, inqine ne placg laurla si ne temern d.e d.ezaprobare si fd,ri, lncloiald, c5, acest instinct a fost inilial cLobinclit, ca ryi tcate celelalte instiircte sociale, pl'in selec,tie natulalil. I)esigur cL nu putem spune ?n ce perioad.S, timpurie d.in d-ecursul d.ezYoltH,rii lor Jtrdmoryii omului air cleverrit capabili de a resimii rqi d.e a fi inclemna,ti de laud.a sau d.ezaprobarca semenilor lor. Se pa,re insX, cd, gi ciinii chiar apreciazit, incgrajarea, laucla ;i clezaprobarea. Sillbaticii cei rnai prirnitiviresimt sentitnentril c1e glorie, clup1 cum o arat5, clar prin pX,strarea trofeelor ispri,viior lor d"e vitejie, pril olriceipf Oe lirucLd,rosenie exccsiv5, ryi chiar prin grija extrerni ce o au pentru aspectul lor personal li al podoabelor 1or, d.eoarece dacii nu le pdsa, cLe opinia tovarir,qilor lor asetnenea obi,ceiuri nu ar fi avut rost. O11 siguran![, c5, ei au un sentiment d.e ruqine ;i ,se ]lare .cii ;i un sentitnent cle rernqrycate la lncil,lcarea vreunei legi minore de-ale lor, c1up5, curn se vede clin cazul agstralianului care a slibit ryi nu se putea od.ihni d.coare ce a intirziat sir' omoare alt5, ferneie oarcare pentru a lmpflca spiritul soliei salc nroarl,e. Cit toate cL nu arn lntilnit nici un alt caz care sd, fi fost lnregistrat, este aproaBe c1e necrezut ca un sd,ibatic care lli sacrificil, mai d.egrabir, viala cleclt s5,-qi tri,tleze tribll salr ult1l care se r,a pr:erla mai degrabfl ca prizonicl tle'cit srl-;i calcc clt-

FACULTATI IN'TI'LECI'UALE

11ir

viutul 6 sir nu resimti remugcare profuncLi ln sufletul s[,u c1ac5, nu qi-a lncleplinit o datorie consid.erat5, d.e el ca sfinti,. Putem d.e aceea conchide c[ omul prirnitiv, intr-o perioa,cLi foarte lndepilrtatir, era influentat cle lauda sau dezaprobarea semenilor szii. Este evident ch rnembrii aceluia;i trib rror aproba comportarea care lc va pd,rea s5, fie sprc binele gcneral qi vor clezaproba ceea ce le va piirea cL feste] r5,u. Sd, faci bine albora ;- sir, faci altora ceea ce vrei s5, {,i se faci, lie ,- este pial,ra de bar,ra a rnoralitefii. Este, cle ace ea, aproape imposibil de a exagera importau|a,ln timpnrile primitivet & iubirii d.e laud5, qi a temerii de d.ezaprobare. Un om care nu a fost inclemnat de vreun sim!6mint instinctiv, profuncl, s[,-;i sacrifice viafa pentru
binele altora ryi ioturyi a fost inclernnat sii, indeplineasc5, asemenea acf,iuni clintr-un sentiment de glorie va provoca prin exemplul slri aceearyi dorinld, cle glorie ln allii, si va lnt,5ri prin practicir, nobilul simlimlnt de ad.miratie. El ar putea facz astfel mult mai mult bine tribului sd,u decit procrelncl descenclenli cu tenclinle dc a moryteni propriul si,u caracter nobil. Cu experien!,d, si raliune sporitd, omul igi d5, seama cle consecinlelo nrili inrlep5rtatc ale acliunilor sale, iar virtulile ce-l privesc personal - cump5,tarea, castitatea etc. - care ln l,impurile primitive erau, c1up5, cum am vdzut lnainte, complet d,esconsicleral,e, au devenil, foarte apreciate si consiclerate chiar ca sacre. Totupi, nu esl,o nevoie si, repet ceea ce am spus in aceastf,, privinfd, in capitolul patru. Pin[ in ccle tlin urm[, simlul nostru moral ijr],u constiin!,a noastrd, devine un sentiment foarte complex, trigindu-ryi originea clin instincl,ele sociale, fiind cirmuit in marc md,sur5 de aprobarea semonilor no;tri, clominat d.e rafiune, interes personal qi, ln timpuri mai recente, cle sim![minte religioase profunde, ryi confirmat de 1nv6!i,tur[, ryi obirynuin!5,. Nu trebuie uitat cYa, de;i un grad lnalt d"e rnoralitate nu d.ir, d"ecit un avantaj rctlus sau nici [un avantaj ] fiec[rui inclivicl separat sau copiilor sd,i, asupra celorlalli oameni din acelarsi trib o sporire ln num5,rul oamenilor bine dotali, precum ryi un progres in [d.ezvoltarea] criteriului cle moralitate, va cla cu siguranfd, un avantaj imens unui trib asupra altuia. Iln trib cuprinzincl rnul!,i membri care, prin faptul c[, au intr-un gra,cl inalt spiritul cle patriotism, ficLelitate, supunere, curaj qi simpatie, fiind. lntotcleauna gata s5, se ajutc reciproc qi gata s5, se sacrifice pentru binele comun va lnvinge majoritatea celorlalte triburi, ;i acsasta ar constil,ui seleclia naturalfl. Din toate timpurile, in toatd, lumea, unele triburi au inlocuit alte triburi; ryi cleoalece moralitatea este unul dintre elementele importante atre srlccesului lor, criteriul d"e moralitate;i numirrul d.e oameni bine d.otali vor tinde pretutincleni si, se ridice pi sd, creasc[,. Bste totuqi foarte greu a aprecia d"e co un anumit trib ryi nu un altul a reu;it qi s-a riclicat pe scara civiltza,tiei. Mul,ti sllbatici sint in aceearyi stare ca at,unci cind. au fost descoperili pentru prima clatd, acum citeva secole. Dupil cum observi, cll. Bagc,hot, sintenr d"ispu;i sL privim progresul ca normal in sociotatea uman5, inszi istoria respinge aceasta. Cei vechi rrici nu luau in consid-eralie aceast5, id.ee, iar popoalele orientale nu o fac nici ln zlrLa d.e azi. Dup5, o alt5, arrt,oritate frtarto compcrtent[, Sir llenry }Iaine 7, ,rce^ mai Inarc parto a
6 Dl. \Vallacc citeazir cazuli in iucrarea sa Contribuli.orts to the Theory of l{utu.rcLl Selection, 1870, p. 35'1. ? ,,.'lrtcicttt LeLLt", 1861,

p. 22. l)entLlr obsclvaliile ,,Foltnightly f{cvicw", 1 aprilic 1868,

::t::rt"t-*-n",,

DESCE]NDE.T\]TA O.S{UI,UI

omenrii nu a ard'tat vreodati nici cea mai mic5, urm5, ca instituliile sale civiler
sa fie amelioratd'. Progresul parc sH, d.epindf de multe conditii favorabile simgl.tane, mult P{ea complexe pentru a fi urmd,rite plnd, la sfirpit. S-a remarcat ins1 ad"esea c5, o climi, r[coroasdr prin faptul c5, duce la hi,rnicie'ryi ]a cliverse me;tequguri, a fost pin5, acum foartc favorabili, progresului. impin;i de levoia imperioas5,, eschimoqii au reuqit sd, realizeze multe inventii ingenioase, insd, clirna lor a fost prea asprd, pentru un progres continuu. Obiceiurile nomadej atit pe cimpii intinse cit qi prin pid.urile clese de la tropice ori cle-a lungul f5,rmuritor md,ril6r, au fost in toate cazrrrrle foarte d5,unitoare. Pe clnd. observam locuitori barbari din !ar? de.Ii'oc, am fost frapat de id.eea cd, posesiunea unei propriet5,,ti oarecare, a unei locuinte stabile qi unirea multor familii sub un qef cbnslituiau conditiile indispensabile ale civilizaliei. Asemenea obiceiuri aproape c5, fac necesard, cultivarea solului ; 9i primii papi in cultivare vor rezulta probabil, d.up5, cum am ard,tat

lntr-alt5, parte 8, din weun accident, ca atunci cincl seminlele unli pom fructifer cd'zind' pe un morman d.e gunoi au produs o varietate neobi,;nuit d.e frumoas;. Tot-nqi, problema primului progres al si,lbaticilor spre civilizqie este in prezent mult prea grea pentru a putea fi rezolvatd,.

Influenla selecli,ei, maturale asupra nali,uttilor ciaili,zate. PinL acurn rru Arn - la cea a silbaexaminat decit progresul omului d"e la starea semiumand, pind, ticului cle azi. Ar merita ins5, s5 adaug citeva observalii cu privire la acliu1ea selecliei naturale asupra natiunilor civilizate. Acest sribiect a fost cliscutat in mod.__competent ''cle cir,tre \4/. Il,. Greg e ryi anterior cle dl. Wallace, precum $i cle dl. Galton 10.' l\fajoritatea observ4iilor rnele au fost luate de l; ace;ti trei autori. La sd,lbatici, cei slabi de gorp sau rninte erau reped.e elirninali, iar cei care supravie,tuiesc prezintd, d e obicei o s5,ni,tate viguroasd,. Noi oamenii civilrtzu.\t, pe 4e alt'd' parte, {ac9m tot posibilul s5, oprim proces11l c1e eliminare ; construim azi}uri pentru cei slabi de rqinte, schilozi ;i trolnavi, facem lcgi pentru cei lipsili de mijloace, iar med"icii noptri isi exercitS, toatd,prieeperea pentru a salva viala tuturora, pind, in cea d-in urm5 clip5,. Existd, motive d.e a ciede cd, vaccinalea a p6,strat.ln v.ia!5, mii d.e oameni care din cauza unei constitutii debile ar fi sucombat rnai inainte de varioli,. Astfel, membrii debili ai societfl,tilor civlltzate tli propag5, spela. Nici unul dintre cei care s-au ocupat e1 cre;terea de animale d.omestice nu se Ya indoi cI, acest lucru trebuie sd, fie foarte vi,td,rnd,tor pentru rasa umand,. Este surprin zd't'or cit d.e reped e nelngrijirea sau lngrijirea greqit d"irijatd, d.uce la degenerarea unei rase domestice, ins5,, in afard de cazul omuiui lnsuqi, aproape nimeni nu este atit cle neqtiutor incit si, lase animalele sale cele mai pu,tin valoroase sir, se reproduczi.
8 'l'he Iturialiott of Animals utd lrlutrls ttnLler I)ontcstication, vol. I, p. 309. e ,rl.-raser's Magazinc", scpt.embrie 1858, p. 3ir3. Acest articol pare si fi frapat multe persoane qi a tlat naqtere la cloui lucrdri remarcabile gi la o replicd ln ,,Spectator",3 $i 17 octombrie 1868. El a rnai fost discutat in ,,Q. Joulnal of Scicnce", 1869, y:.7b2, gi de dl. Las'sorr Tait in ,,f)ublin Q. JoLrrnal of lI,-'rlical Scieuce,'.

st

Iebruaric 1869, qi de tll. Ji. Ital' Laulieslcr. ln luclu'ca

Contparutiue Longeuity, 1870,

p. 128. Vederi sinflare

au apdruL anterior in ,,Australasian", 13 iulie 1867. Arn

irnprumutat idei de la mai mulli dintre acegti autori. 1o Pentru cll. \Yallace, vczi ,,Anthropolog. Review,,, citat mai sus. D1. Galton in ,,Macrnillan's l,Iagazinc,,,
augtrst 1865,

p.

318

; de asemenea ntarea sa lnerare Here-

ditarg

Gcrri

rrs, 1870.

NATIUNI CIVILIZATE

117

Ajutorul pe care ne simlim lndemnali s6-l acordim celor neputincioryi este ma,i ales rezultatul intimpld,tor al instinctului d"e simpatie, care inilial a

fost d.obindit ca parte din instinctele sociale, ins5, care ulterior a d.evenitr ln moclul ard,taL mai sus, mai afet tuos qi mai larg r6splndit. De altfel, nici nll ne putem infrina simpatia chiar la ind.emnul raliunii clure, f5,r5, a sld,bi cea mai nobil5, parte a naturii noastre. Chirurgul poate deveni dur pe timpul cit opcreaur'itr, d,eoarece qtie ci, acfioneazd, pentru binele pacientului sd,u, lnsir, clacil, ar fi s5, neglij5,m intenfionat pe cei slabi si neajutorafi nu ar fi declt pentru un profil, lntirnpld,tor, cu o pagub5, prezenti, copleqitoare. De aceea trebuie s5, suportd,m efectele, rele, fi,rd, ind.oiald,, ale faptului c5, cei slabi supravieluiesc ;i se inmultesc I ins5, se pare cd, exist5, cel pulin un impediment aclionind nelntrerupt, anume c5,membrii mai slabi qi mai inferiori ai societf,,fii nu se cd,s[,toresc cu atlta uqurin!d ca cei szin[,toqi, ryi acest impediment ar putea fi sporit ln mod indefinit prin ablinerea cle la cfl,s6torie a celor slabi trupeqte sau mintal, cu toate cd, acest lucru 11 putenr mai declt aptepta. degrab5, - in spera foate ,td,rile ln care se mentine o mare armatf permanentir,, cei mai frurnoryi tineri sint iuali la recrutare sau se lnroleazd. Ei slnt astfel expuqi unei ryo{i premature in timpul rS,zboiului, sint deseori tenta,ti la vicii qi slnt impiedi.ul,i ae a se cI,s6tori ln floarea vlrstei. Pe de alti, parte, oamenii mai scunzi ryi mai slabi, cu constitulie debili, sint ldsali la casa lor qi au o mult mai bund, posibilitat'e s5, se cd,si,toreascd, qi s[, se inmulleasc[, 11. Omul iqi acumaleazdu avere qi o las5, copiilor s5,i, astfel incit copjii bogalilor au un avantaj asupra celor sd,raci in cursa cd,tre succes, inclepen4ent d.e superioritatea trupeasc5, sau mintal6. Pe de altf,, parte, copiii pd,rin,tilor care au vialii, scurtd, pi care slnt de aceea, ln med,ie, lipsili de sd,n5,tate qi_vigoare primesc averea mult mai devreme d.ecit alli copii qi se vor c[sd,tori probabil mai devreme, Ilsind un numd,r mai mare d.e d.escenden,ti, care sd, moqteneascd, constitulia lor inferioarii. Moqtenirea averii este ins5, ln ea insd,qi departe de a fi un rd,u, deoarece fi,r5, acunlularea d.e capital meqtequgurile nu ar putea progresa qi in special prin put,erea lor s-au extins rasele ciAltiate qi lqi extind. acum pretutincleni clomeniul, a$a lncit s[, inlocuiasci, rasele inferioate. i)e asemenea acumularea mod"eratS, d"e aYt}re nici nu impiedicd, procesul d.e selec,tie. Atunci cind" un om sfl,rac devine mod.erat cle bogat, copiii sei pot ad.opta meserii sau profesiuni in care exist5, destuld, luptilt aryi incit dei clestoinici trupeqte qi mintal reuqesc cel mai bine. Prezenla unui.grup da oameni foarte instrui!1 care nu trebuie s5, munceasc5, pentru plinea zilntcd' este de o importan!5, care nu poate fi supraapreciatd,, d.eoarece l,oatd, rnunca d"e inattd, inteledtualitate este executatS, cle ei pi d.e o asemenea muncd, depind"e in primul rlnd. progresul materiat ln toate domeniile, pentru a nu mentiona.alte i,vantaj. *ailtr*tt.. F5r5, lnd.oialfl, c5, atunci cincl averea este foarte mare ea tindc sd, transforme oamenii ln trintori inutili, ins5, num[rul lor nu este nicioclatii, rtlartr ved.em zilnic bog[,ttl1i li aici intervine un oarecare grarl de eliminare, d.eoarecei;i irosesc averile. care se intimpld, sd, fie slabi la minte sau desfrinali li gafe primolenitura cu bunuri de familie inalienabile constituie un rf,,u mai d.irect, cu toa]te ci, mai lnainte vreme fusese poate un mare avantaj prin crearea
1r rlrrs Rrcftf,

prof. tI. Fick (Binfluss der Naturruissensclutft cutf asupra accstui ittttic 1872) arc citcva observa[.ii valoloase pttttcle'

subicc.t,

plectlm;i

asupra al[oI asctucnea

11S

DESCE.NDENTA OMULUI

unei clase d,ominante, i?t orice guvernare este mai bund, tteclt nici 1na. I\fajoritatea fiilor primi-ndscufi se cds5,toresc, cu toate c5, pot fi debili trupepte sau mintal, ln vreme ce in general fiii mai tineri nu se cisStoresc, oricit ar fi;i cle superiori in aceste privinle. De asemenea, fiii primi-ndscufi nedemni, cu ltsnuri d.e familie inalienaniJgr nici nu iryi pot irosi averile. Aici insd,, ca qi in alte p5,r!i, raporturile viefii. ciullizate slnt atit de complexe, lncit intervin unele impeclimbote io-p"nsatorii. Birbalii care sint bogali prin primogeniturd, sint ln m[sur5, sh, aleagil, genera,tie. dupi generalie, femeile mai frumoase ryi mai inclntl,toare ryi in geneiai acestea slnt d.esigur sind,toase la corp qi vii la minte. Consecinlele rele, oriiare ar ar_ fi ele, .ale conserv6rii continue ale aceleiaqi linii d.e descenclenfi, fe"; nici o sele.c,tier sint infrinate prin faptul c5, b[rbalii cle conclilie inaltfi, slnt intotdeauna d"oritori s[-qi sporeascH, averea qi puterea, ceea ce fac cds[torinclu-se cu mogtenitoare bogate. ins5, fiicele. p5,rin,tilor care nu au avut decit un singur copil tincl, d.upd, cum a ard,t'at dl. Galtontt, sd fie sterile ,si astfel familiile nobile sint continlu intrerupte in linie directS, qi_averile lor se scurg lntr-un canal lateral oarecare, ins5, din nefericire acest canal nu este d.eterminat cle vreo superioritate d.e vreun

fel oarecare.

Cu toate c5, civiliza\ia lmpiedicd, astfel hr multe feluri actiunea selecliei naturaler ea favorize??il, dupd, cit se pare, o mai bund, dezvoltare'a corpului prin hrani, mai bund, qi eliberarea d.e la greutd,li ocazionale. Aceasta se poalte cleduce d.in faptul cL s-a constatat cd, oamenii civiliza,ti, oriund.e au fost di comparati, erau li.zicegle mai puternici decit sd,lbaticii 13. Ei par de asemenea sL aibd, ucruu;i capacitate de- rezist_enfzi,.dupi, cum s-a clovedit in multe expeclifii periculoase. Chiar marele lux al bogalilor nu poate fi decit pu.,tin dS,un5,tor,heoarece perspectivele d.e viafd, ale aristocr?liei noastre , la toate virstele pi la ambele sexb, sfnt cu foarte pulin inferioare celor ale vielii sd,nd,toase engleze la clasele inferioare tn. Yom examina acum facult5,file intelectuale. Dac5, membrii fiecd,rui strat social ar fi lmpd,r,tili in dou5, grupuri egale, unul cuprinzind, pe cei intelectual superiori, iar _cel5,lalt pe cei intelectual inferiori, nu poate fi indoiald, ch, primii vor leq$i cel _mai bine in toate ocupaliile qi ci, vor avea un numd,r mai mare de copii. Chiar qi la pd,turile cele mai inferioare lndemlnarea qi capacitatea trebuie sd,Jie d.e vreun folos oarecare, cu toate c6, d.atoritd, marii diviziuni a muncii, in multe ocupalii [folosul este] foarte mic. La nalrunile civilizate va exista deci o tendin!d, de ere;tere, atlt in numd,rul, cit qi ln nivelul celor capabili intelectual. I{1 doresc sd, afirm c5, aceastd, tend.in!5, nu poate fi mai mult declt contrabalansatd, in alte feluri, ca de [pildd,] inmullirea celor nes5,buili qi neprevd,zd,tori, ins5, chiar unor asemenea oameni capacit'atea trebuie s5, le fie d.e vreun folos oarecare. Deseori s-a obiectat unor pireri ca cele d.e mai sus cd, majoritatea oarnenilor celor mai eminc,nl,i care au tr5it vreoclatS, nu au ldsat nici un clescenclent care sr-r, tnoryteneascd, marea lor inteligen!,5. Dl. Galton spune 15 : ,,Regret c[, nu sint in rnaisurd, s5, rezolv problema simpl5, dacd, qi in ce m[surd, b5,rbalii qi femeile care sint gerrii sint neferl,ili". Am ard,tat, totu;i cI, oamenii eminenli nu slnt citupi d.e pulin
t3 Quatrefages, ,,Revue des Qours ScienLifigucs", cornpeLentc, din tabloul;iprczentab l,n 1"ri7-1868, p. ,',,1{,,}},r,?i,,!r.,}ti,r,;,:;tli.fi,
12

Heretlitatg Genius, 1870,

p. 732-740.

la Vezi coloancle 5

6,

conrpilal"e

dlpri auloritdfi
l.on-

66e.

CompuTatiue

f.

J;,11u..,...

NATIUNI CIVILIZATE

119

inclt ei nu-qi pot transmite liber defectele. Persoanele melancolice sau demente sint inchise sau se sinucid. Oamenii violenli;i irascibili au deseori un sflrqit singeros. Cei agit'ali, care nu pot avea o ocupafie constantri'- si aceastS, rH,m[qi!n, a barbariei este un mare imped.iment pentru civilizalie tt -- emigreazl in ![,ri nou-colonizate, und.e se d.oved.ese pioneri folositori. fntetnporanla este atlt de d"istrugitoare, lncit perspe ctiva c1e via![ a alcoolicului la rrirsta ile treizeci d.e ani, de pild[, este de numai 13,8 ani, pe clnd la aceea;i virstd, la muncitorii aglicoli d"in Anglia, ea este de 40, 59 ani 18. Femeile d.epravate nasc pulini copii, iar b[rbalii clesfrlnati rareori se cits5,toresc, si ambii suferd, d.e boli. La cre;terea d.e animale domestice, eliminarea acelor indivizi, care sint in mocl pronunlat inferiori, cu toate cd, pulini la num[,r, nu este citupi c1e pulin un element lipsitdeimportanlir, pentru succes. Acest lucru este mai ales valabil la caraeterele ddund,toare care tind. s5, reapar[, prin reversiune, cum este culoarea nc'agrzi ]a oi: ;si ln eazul' ontului, unele dintre cele mai rele predispozr\ri, care uneori i;i fac aparitia la anumite familii, f[rd, vreo cauzd, bine stabilitd,r pot reprezenta reversiuni ]a o stare sir,lbatic5, d.e care nu ne despart prea multe generalii. Aceast[, ipotezra poate de fapt fi recunoscuti, in expresia popularf ci, asemenea oameni sint oile negre ale familiei. Cit d.espre na,tiunile civilttzate,ln ceea ce privegte nivelul riclicat de moraqi litate num5rul sporit d.e oameni relativ buni, selec,tia naturalS, nu pare s[, le influen! eze d-eclt ln mici, mdsurflr cu toate cL initial instinctele sociale fund"amentale au fost astfel d.obind.ite. Am spus insir, d.estul, atunci cind. am tratat d.espre rasele inferioare, asupra ca:uzelor care duc la progresul moralit5,fii, anume aprobarea semenilor noqtri, int5rirea simpatiilor noastre prin obirynuin!?., exemplu $i imitafie, ra!,iune, experien!,L ryi chiar propriul interes, lnveif,zitura, d"irr tinerele ryi
aqa

poziliilor celor mai rele se aplic5, permanent chiar la naliunile ^cele mai civilizate. Rd,ufdci,torii slnt executa!,i sau lntemni,tali pc timp lndelungat,

cele care d.uc la progresul speciei 16. I-,a fel trebuie sd, fie ryi cu facult5,file intelectuale, deoarece la fiecare nivel al societd,lii oarnenii ceva mai capabili reuryesc ceva mai bine d"eclt cei mai pulin capabili qi in consecin,td, se inmul!,esc ca numSr cLaci, nu slnt impiedicali in vreun fel. Atunci cind. Ia oricare naliune nivelul intelectual qi numl,rul de intelectuali au crescut, ne putem arytepta, clupi legea clevialiei tle la medie, ca, d.upri cum a arratat d-1. Galton, oamenii de geniu,s5, aparfl mtrlt nrai frecvent d"ecit inainte. in ceea ce prive;te calitf,lile morale, o oarecare eliminare predis-

nefertili. Ifarii legislatori, intemeietorii c1e religii binefd,c5,toare, marii filozofi ryi clescoperitori in qtiinfd, ajutd, progresul omenirii intr-un^gracl mult mai lnalt prin opera lor d.ecit daci, ar ld,sa o progenitur5, numeroasd,. In caztl structurilor corporale, seleclia inclivizilor cu pu,tin mai bine lnzestrafi qi eliminarea celor ceva mai pulin inzestrali, qi nu conservarea anornaliilor puternic prontlnfate qi rare, sint

sentimentele religioase. IIn obstacol d.e cea mai nlare impoltanlir, in llrile civilizal,e la o crerytcrre a numi,rului cle oameni cLintr-o clasl superio afa, asuBra cdruia cll. Greg ;i d.l.
LB

Origin of

77 18

Species (cdiJia 5-a, 1869), p. 101. llereditarg Genitts, 1870, p. 347.

E. Ray Lankester, Compcu'atiue I'rtrryeuiLlJ, 1870, p. 115. 'l'ubclele alcoolieilor din lttct'at'ca lLri Nelson, Viltrl

pi'ivinla tlestriului, vezi dr. littrr, On IIte Irfluence of Xlarriage on the 1lIortalitg..., ,,Nat. Assoc. for thc Prornotion of Social Sciencc", 18ir8,
S1irlf.slics. Tn

DESC.ED{DENTA OMULUI

(laltotrle au insistat puternic, a fost faptul c5, cei foarl,e s5,raci ryi nesi,buifi, carc ,sint deseori decd,zu\i prin vicii, se adsd,toresc aproape invariabil foarte cleweme, pe cind cei prud.enfi ryi cumpdta|, care sint d.e altfel in general virtuorsi, se c[s5,toresc tirziu, aga ca sI, fie ln mlsurd, szi se intrefind, confortabil pe ei $i pe copiii lor. Oei care se c[si,toresc cle timpuriu prod"uc intr-o perioadd, stabilitS, nu numai un mai mare num[,r d.e generafii, ci, d.upi, cum a ardtat d.r. Duncan ,0, $i mult, mai mulli copii. De altfel, copiii nd,scufi de mame in floarea vlrstei sint mai grei ;i rnai mari ryi cleci probabil mai viguroryi decit cei nd,scufi intr-alte perioade. Astfel, membrii nes[,bui!i, decrazu\i ryi deseori vicioqi ai societd,fii tind s6, se inmulleasc5, intr-un ritm mai rapid decit membrii chibzuili qi in general virtuoqi. Sau, dup5, cum prezintd, cuzul d"l. Greg : ,,frlandezul nechibzuit, murd.ar, fd,r5, aspirafii, se inmulleryte ca iepurii, scolianul cumpd,tat, prev6,zd,tor, cu respect cle sine, ambifios, de o mcralitate rigid5,, spiritualizat in religia sa, de o inteligen,td, perspicaee qi clisciplinatd, iqi petrece auii cei mai buni in luptd, ;i celibat, se c[sd,tore;tc ryi las5, pu,tini urmaqi. Dacii, lui,m o lard inilial populat5, de o mie de saxoni ryi o mie d.e celfi, intr-o duzinir, cle genera,tii cinci qesimi din populafie va fi celtd,, insd, cinci- qesimi d"in proprietffi, putere qi intelect vor aparfine lsesirnii rS,mase de saxoni. fn eterna luptd, pentru existenfi,, rast' inferioard, qi mai pulin favorizatd, ta fi cea care va preclomina, qi va pred.omina nu in virtutea calit5,filor ei bune, ci a defectelor ei".
Exist6, totuqi citeva impedimente la acsast5, tendin!5, de coborire. Arn v6,zut c[, alcoolicii suferd, d.e un mare coeficient d.e mortalitate qi c5, cei extrem de desfrinali lasd, pulini descenden,ti. Clasele cele mai sd,race se ingrS,md,d.esc in orape, iar d.r. Stark a d.ovedit d.in statisticile pe z,ece ani din Scolia 2L ck la orase coeficientul de mortalitate la toate virstele este mai mare decit in d.istrictele rurale ,,si in timpul primilor cinci ani clin via!5,, mortalitatea urband, este ap?oape exact dubld, ta[,6, cle cea d.in districtele rurale". Deoarece aceste date includ atlt pe bogali, clt ,i pe sd,raci, f5,ri lndoiald, c5, pentru a menline num5,rul de locuitori foarte s5,raci d.in orage l*!e de cei de,la tard,, va fi necesar un numd,r de naqteri de d.ou5, ori mai mare. In cazul femeilor, c[s5,toria la o vtrstd, prea timpurie este foarte vd,tdmratoare, d.eoarece ln Franla s-a constatat c'i ,,anual mor de doud, ori atitea femei mS,ritate sub doud,zeci cle ani d.ecit femei nem5,ritate la aceeaqi virstd,". Mortalitatea bdrba,tilor insurali sub doud,zeci de ani es6s d.e asemenea,,excesiv de mare" 22, insd, aa:uza acestui fapt este indoielnicd,. in sfirpit, daci, b5rbalii care din prudenfd, intirzie sd, se cflsi,toreasc5, pind, oe iqi pot creqte familia in confort qi-ar alege, cum adesea o fac, femei in floarea virstei, coeficientul d.e creqtere a clasei superioare nu ar d.ecit ugor d"iminuat. Dintr-un num[r enorm de statistici pentru anul 1853, s-a stabilit c5, pe tot cuprinsul Fran!,ei celibatarii intre cloud,zeci qi optzeci de ani mor intr-o proporf,ic mult mai marc clecit bd,rba,tii cir,sd,torifi : cle exemplu, d.in fiecale 1 000 r1c

fi

1e rrl,'l':tscr's l'[agazirttr", strptcrrrblic 1868, l]. :153. .,Nlacnrillan's llirgazine", august 18ti5, p. 318, Rcn'. F. W. Farrar (,,Irraser's N[agazine", augusL 1870, p. 264) adopt[ o p{rere diferit[. 20 On lhe Lauts of tlrc Fertilitll of Wonur7, irr ,,TLansact.. Royal Soc.", Edinburgh, vol. X.XIV, p. 287; publicati

acum separat sub titlul de Fecunditg, Fertilitg and Sterilitg, 1871. Vczi, tlc ascnrencao rll. (ialtou, Ilercdilurg (lenitts,

2r,,The TenLh Annrtal RaporL of Births, l)ratlrs ctc., in Scotland", 1867, p. XXIX. 2s Aceste citate sint luate de la cea mai inaltd autoritate ln asemenea cltestiune, anulne rlr. Farr ln lucralca sa Orr tlrc Influence of ll'Iarriage on tlrc llortality of Frenclt People, cititi la ,,Nat. Assoc. for thc Prornotion of Social
Scicnce".1858"

p.

352

--3it7, peutru obscrva!ii in accst srtts.

NATIUNI CIVILIZAT'E

r2t

celibatari intre virstele cle dou[,zeci ,si treizeci cle ani, 2,u murit a,nual 11,3, in vreme ce d.intre bflrbalii cls5,torili nu au murit decit 6,5,t. O lege similari, s-a doved.it valabili, pentru anii 1863 qi 1864 pentru intreaga populalie tLe peste tloud,zeci d.e ani d.in Scolia: d"e exemplu, din fiecare 1000 de celibatari de virstti intre d"oud,zeci ryi treizeci de ani au murit, J,4,97r po cind dintre birbalii cflsirtori!,i nu au murit decit 712\ adic5, mai pulin de jum5,tateu. Dr. Stark observ5, ln legi,tur5 cu aceasta : ,,Celibatul este mai d.istrug5,tor pentru via[il, decit cele mai nesd,n[toase meserii sau d.eclt locuirea lntr-o casf,, sau lntr-un clistrict insalubru uncle n-a exisl,at niciodat5, nici cea mai vagd, ineercare de asanaret'. El consid.erl cd, mortalitatea mai redusd, este rezultatul d.irect al ,,c5,sd,toriei qi al obiceiurilor d.omestice rnai regulate care lnsolesc acea staret'. El aclmite totuqi c5, la categoriile de oameni alcoolici, deqd,nfafi ryi criminali durata r,iefii lor este redusS, qi de obicei nu se cisS,toresc; trebuie de asemenea admis ci, bd,rbalii cu o constitulie d.ebilil, bolnd,viciopi sau cu o mare infirmitate corporald, sau mintald, aclesea nu d.oresc sd, se cS.si,toreascd, sau sint refizali. Dr. Stark pare sd, fi ajuns la concluzia c5, prin ea ins5qi c5sfltoria este o cauzd, prinoipald, a vielii prelungite, clin constatarea c5, bd,rbafii in virst5, c5,s5,tori!i mai au lnci, un avantaj considerabil ln aceasti, privinfd, asupra celor nec5,sd,torifi de aceeaqi virstd, lnaintatd, ; ins5, oricine trebuie s5, fi cunoscut aazuri de b5,rba!i cu sd,nd,tate qubrecl5 care nu s-au cls[,torit in tinerele qi toturyi au supraviefuit plni, la b5,trinele, cu toate c[, au rlmas qubrezi qi cle,ci avlncl lntotd.eauna mai puline probabihtf,li d.e a tri,i sau de a se cd,si,tori. Mai existd, o alt5, lmprejurare remarcabild, care pare sd, susfin[ concluzta clr-lui Stark, anume cL vflduvii nsi v6,duvele din Franla prezintd,t-a].;d,de cfls[torifi un coeficient foarte marc cle mortalit'ate. Dr. Farr atribuie aceasta lnsi, s5,rd,ciei pi obiceiurilor rele ca,re d.ecurg din necazuri pi d.in d.ezmembrarea familiei. in general, putem conchide impreund, cu d.r. Farr ci, mortalitatea mai red.us5, a bi,rbafilor cisi,torifi cleclt a celor nec[,s5,tori!i, care pare sd, constituie o lege generald,, ,,este datoritd, mai ales elimind,rii constante a tipurilor imperfecte $i a selecliei abile a indivizilor celo? mai frumo$i d,in fiecare generalie consecut'ivd,'), seleclia nereferinclu-se cleclt la cilsi,torie qi aclionind asupra tuturor calitd,filor corporale, intelectuale ryi morale 25. Putem d"ecluce deci cd, b[rbalii buni qi sd,n[toqi, care din pruden!5, rd,mln citva timp neclsfi,toriti, nu au un creficient ridicat cle mortalitate. Dacd, diferitele impedimente ard,tate in ultimele dou5, paragrafe, precum poate qi altele incd, necunoscute, nu lmpied.ic5, pe membrii nesd,buifi, vicioryi ;i intr-altfel inferiori ai societe,lii de a se inmulli intr-un ritm mai rapid declt clasa superioard, de oameni, naliunea va regresa, dup5, cum s-a intimplat prea des in istoria omenirii. Trebuie sd, ne reamintim cd, progresul nu constituie o reguli, invariabili. Este foarte greu cle spus de ce o naliune civilizatd, se riclic5, devine mai puternicil qi se extinde rnai rnult clecit alta ryi dc ce Aceeapi naliune progreseazii, rnai rapid intr-un anumit timp clecit intr-a,ltul. Nu putem spune ttecit c5, acea,sta tlepinck: cle o creqtere a insuqi numilrului popula,!,iei, de nurn6nrl oamenilor lnzes23

I)r. Itarr, ibiCern. Citatul

cle rn:ri jos cstc cxtras din

aceeagi

lucrare remarcahild. 2a Am luat media mcdiilor cincinale date in ,,'fhe l'enth Annual Report of Births, Dcaths ete., in ScoLland", 1867. Citatul dupi dr. Stark, este copiat dinLr-un articol

tliu ,,I)ailv l{g1v5", 17 oc:Lonrbric

1868, f)c care clr" I.'arr

il considcrir ca fiind scris cu marc grijI. 25 I)r. Duncan observi asupra acestui subiect (.Ircctrrtclitg, I;ertilily ctc. 1871, p. 334) : ,,La fiecare virstir cei sln[toqi qi flurnogi trec de la cei nccirsl[orili la cei cisltorifi, lisind ;imrilc de necis[tor:iti lngrirrnirditc cu cci bolnirvicio;i 5i nenorociIii".

1')')

DESCENDENTA OMULUI

superioare intelectuale ryi morale, precum ryi r1o nirrerlul lor r1c Structura corporali pare sd, aib5, o influen,ti, redusir, cloar in rniisura lrerfecliune. in care vigoarea corporald, d"uce la vigoarea mintalX,. S-a insistat cle cltre mai mulfi autori c[,, deoarece capacitlj,ite intelcctua]o inalte sint folositoare unei naliuni, grecii antici, care se situau cu citeva grad"e mai sns ca intelect decit orice altd, ras5, care a existat vreod.atS,26, ar fi trebuit, dac5, puterea selecliei naturale ar fi fost realii, sd, se fi riclicat ;i mai sus pe scara evolufiei, sd, se fi inmullit ca num5,r qi sd, fi populat toat5, Europa. Aici avern presnpunerea tacrtd,, f[cut5, atit d.e des in legirtur6 cu structura corporalii, anurne c[, exist[ o tenclinld, lnn[scut5, cfltre o dezvoltare continuf,, a minlii ryi corpului. T)ezvoltarea de toate felurile depinde ins5, d.e concursul multor conclilii favorabile. Selec!,ia natural5, nu aclioneaz6, d,eclt prin taton5,ri. fnclivizi ;i rase pot s5, fi cloblnclit anumite avantaje ind"iscutabile ;i toturyi si, fi pierit din lipsa altor caractere. S-ar putea ca grecii s5, fi regresat din lipsa d.e coeziune d.intre nulneroasele state mici, cLin cauza micti climensiuni a intregii lor !5,ri, a practicirii sclaviei, a senzualitelii lor extreme, d-eoarece ei nu au sucombatpinirce nu,,erau sl[,bi!i ryi corup!,i chiar pini, in miiduva oaselot" 22. Naliurrilc clin vestul Europei, care clepd,ryesc acum atlt d"e nelimitat pe strfmoryii lor silbatici ryi stau la apogeul civiiizatiei, nu clatoreazk cleclt pu,tin sau nimic din superioritatea lor morytenirii clirecte de la grecii antici, cu toate cd, datoreazh m:ult, operelor scrise ale acelui popor tninunat. Cine poate spune d"e ce naliunea spaniol5,, atlt cle d.ominant[, lnt'r-un anurnit timpr & fost clistanlatir, in intrecerea dint're popoare. De;tcptareA naliunilor curopene clin timpurile lntunecate constituie o probloncd, ryi mai uluitoare. Dupir, cum a remarcat cll. Galton, ln acea perioad"S, timpurie aproape tof,i oamonii cu o natur[, generoasi, c:i cled"icali meditaliei sau cultivdrii minlii nu aveau alt refugiu 28, csea ce nu pute a avea cleciL d.e cit ln slnul bisericii, care pretind.ea celibatul o influen,td, vd,timd,toare asupra fieclrei generatii clnscutive. In timpul aceleia;i perioade, inchizilia alegea cu c3a mai mare grij5, oarnenii cei mai incleperrden,ti ryi curajoqi pentru a-i ard.e sau intemnila. I{umai ln Spania unii clintre oamenii cei mai valoroqi - cei care se lndoiau qi puneau lntreb5,ri, ;i f[rh, a te ind"oi nu poate exista progres - au fost eliminali timp cle trei secole in proporlie cle o mie anual. Rd,ul pe care biserica catolicX,l-acavzat ln acest fel este incalcLrlabil, cu toate c5, a fost fdr5, ind.oial[, contrabalansat ln alte feluri, lntr-o rnflsurii anumitfl sau largl ; totn;i, Europa a progresat intr-un ritm f{.'lrd preced"ent. Succesul remarcabil al englejilor in colonizare,ln comparalie cu alte naliuni europenet tu fost atribuit ,,energiei lor curajoase qi persistente", ur rezultat' care este bine ilustrat dacl cornpars,m progresul canadienilor de provenienld, englezS, qi francezd, ; cine poate spune lnsi, cum au d.obind.it englezii energia lor ? Se pare c5, existi, mult adevdr in p[relea ci, progresul uimitor al Statelor IJnite, prccum ryi caracterul poporului sint rezultatele seleclici naturale, deoarece oamcrfi c'Ji rtlifi

trali cu facultilli

'

2e \':szi argumentul ingenios qi original al d-lui Galton ln legittrri cu aeest sttbiect, Hereditarg Genius, p. 340 -342. 27

Dl. Gtegr rrlirastL's \[agaziuc", strlttctnl,rric 1808,

p.

1870, p. 357-359. Rcv. F. R. |artat' (,,}'l'ascl"s l\Iatg.", attgttst 1tJ70, p. 257) pt'czittlit

357. 28 Ilereditarg Gcrtitts,

argumente opuse. Sir C. Lyll atldsese clcja aLenIia itttr'-ttu pasaj remarcabil (Principles of Geologg, 1868, vol. II, p. 489) asupra influcn!ci nefastc a inchizilici pt'irt faptul cii a redus, prin seleclie, nivc:lnl gencral al iutcligcrnlci

in

Europa.

NATIUI\I CIVILIZATE

123

inclelungate cel nrai mare numrir d"e oameni cle lnalti inteligen,t5, energici, bravi, patrio,ti si binevoitori, in generalva preclominaasupranaliunilor rnaipulinfavorizate. Selec,tia naturala cle curge din lupta pentr'u existenfI,, iar aceasta din ritmul rapicl cle inmul,tirer. Este imposibil s5, nu regre,ti amarnic, este lrrs[, o alti, chestiune rlac[ este ,si infelept, ritmul ln care ornul tind.e s5 se lmnulleasc[, cleoarece aceasta d"uce la triburile barbare la pruncucid.ere qi la multe alts rels, iar Ia naliunile civilttzat'e tra s[,rdeie abjectS, celibat qi la c5sd,torii tardive a celor prud.en,ti. Deoarece ins5, omul suferi, d.e acelearyi clezavantaje fizice ca qi animalele inferioare, el nu are clreptul s5, se a,gtepte la o irnunitate c1ela relele d.ecurgind. din lupta pentru existen!5,. Dach, nu Ar fi fost supus in d.ecursul timpurilor primitive selecliei naturale, cu siguran!,ir, czi el nu a,r fi ajuns la rangul si,u d.e azi. Ileoarece in multe pilrli ale lumii veclenr cd, suprafele enorrne c'le pirrnint extr'em cle fertil capabile d"e a intrcline numeroase cX,mine fericite, sint ins[, populate nurnai tte pu,ini nomazi, s-ar putea sus!,ine ci, lupta pentru existen![, nu a fost destul c1e asprd, pentru a-l lmpinge pe om in sus pin5, la cel rnai inalt nivel. Judeclnd dupd, cite qtim despre om qi despre animalele inferioare, a existat lntotd.eauna suficient5, variabilitate in facultd,file sale intelectuale qi morale pentru un progres persistent prin seleclie natural[. Fd,rfl, incloialir, c:i un aseinenea progres cere concursul multor cond.itii favorabile simultane, insfl este incloielnic ci, ar fi fost suficiente cele mai favorabile condilii claci, ritmul c1e inmul!,ire nu ar fi fost rapid qi lupta pentru existenli, care d.ecurge nu ar fi fost extrem c1c aspr5,. Se pare chiar, clin ceea ce vedem de exemplu in funele] p5,r!,i ale Aniericii c1e Sud, ci, un popor care poate fi numit civilizat, cum stnt coloni;tii spanioli, este pred.ispus sii, clevinf ind"olent ryi sd, regreseze atunci cincl concliliile cle viala slnt foarte lrgoare. in cazul na!,iunilor foarte civilizate, progresul continuu depincle intr-un grad, subord.onat, d.e selec,tia naturald,, cleoarece asemenea natiuni nu se inllituri, qi se extermini, una pe alta cum fac triburile siilbatice. Totupi, merrnbrii mai inteligenli clin caclrul aceleiapi comunitflli vor t'eugi pinrl in cele d"in urrni, mai bine clecit oei inferiori ryi vor idsa o progenitur5, mai nurneroasfl, ryi aceasta este o formi, a selecliei naturale. Cauzele mai eficiente ale progresului par szi consist,o dintr-o ed"ucafie bund, in tincrele cit tirnp creierul este impresionabil ;i clintr-un nivel inalt de perfec,tie, imprimat de cfitre cei mai capabili ryi

nltirnelorzece sau d.ouflsprczece generalii spre acea mare t;ard, ryi acolo au reu$it cel nlai bine 2e. Priyind sprtl viitolul incleplrtat, cred cir, relrerendul Zincke are o pirrere exagerat5, atu,nci cincl spnne : 30 ,,Toate celelalte serii d.e evenimente ca Gea din care a rezutltat cultura spiritului ln Grecia qi cea din care a rezultat fmperiul roman nt. par s5, aibi, scop si valoare decit atunci cind sint examinate itr legd,turd, sau-rnai rcped.e in subsidiar. . . r co marele curent al emigrdrii a,nglosaxone spre ve st". Oricit cle obscur[ cste problema progresului civilizafiei, putem vedea cel pulin cii o naliune care a produs in d.ecursul unei perioade mai

energici, neast'imrnpd,rafi qi curajo$i din toate pzirlile Europei au emigrat ln clecursul

rnai buni oameni, cuprins in legile, obiceiurile ;i trad"itiile na,tiunii si inrpus d"e opinia publiczi. Trebuie totu;i avut in veclere ci, puterea opiniei publice d.epinde cle prc'luirea noastri, a aprobirrii sau clezaprob[rii altora, iar aceastil preluire este
:lc

Dl.

1r. li2;-r.

Gall-on, "Ilacnrillan's XIlgazine", augusl" 186ir, Naliottctl Iife, ticccrubrie 1860, p. 18-1. 33 f,ust II'ilrlel' itt llrc Uniletl 1868, p. \'t'z.i <lc asclll('nea ,rNillru'c", On Darutinism cintl ^91rt/cs,

29"

DESCENDSNTA OIVIULUI

l-rirZotir-pe sinrpattia noastrl,, care aproape filtit, nici o ind.oialS, s-a dezvoltat inifial prin seleclie uatttralh, ca unul clin elementele cele mai importante ale instincte-

Ic,t' SoOiale

3i.

al rezultatelor lor. Argumentele prezentate recent d.e ducele d.e Argyllaa gi anterior cle arhiepiscopul_Whately in favoarea credinlei cd, omul a venit pelume ca o fiinld, cir-ilizatd, qi cL de atunci toli si,lbaticii au clegenerat lmi par slabe fa!i, de ceie prezentate cLe, partea opus5,. F6rd, lnd.oiald, c5, multe naliuni au decd,zui in civilizafie, iar unele au alunecat ln completi, barbarie, cu toate cd, nu am intinit nici o dovadd, ln aceast[, ultimd, privinfd,. Probabil cd, fuegenii au fost obligali de alte hoard-e cuceritoare s5, se stabileascd, ln lara lor inospitalierii pi cd,, in consecingil, poate cL au d.ecfl,zut cerra mai mult,; ar fi lnsd, greud.e d.ovedit cd, au deci,zut mul1, rnai jos d.ecit botocuzii, care locuiesc in cele mai frumoase pd,rfi ale Braziliei. Dovacla cd, toate naliunile clilttzate descind. clin barbari constd,, pe d,e o parte, d.in urmele clare ale sti,rii lor anterioare inferioare, d.in obiceiurile, cred.intele, Iimbajul lor etc., lncd, existente, iar pe d.e altd, parte din dove zile cd,s5,lbaticii sint capabili s5, urce independ.ent clteva trepte pe scara civilizafiei qi cd, de fapt s-au rid.icat in acest fel. I)ovad.a primei probleme este extrem d.e curioasd,, lnsf mr poatg fi d.atd, aici; md, refer la asemenea, cazuri ca cel al artei numd,rului, care, d.up5,icum arati, clar dl. 'Iylor, cll referire la cuvintele folosite incd, in unele locuri, a luat naqtere de la num[,rarea degetelor mai intii ale unei mlini, apoi ale celeilalte ryi in cele d.in urmi, a celor cle la picioare. Avem urme ale acestora ln propriul nostru sistem d.ecimal qi in cifrele romaner und.e clupfl V, care pare s[, reprezinte o imagine prescurtata a miinii umane, trecem la YI etc., ctnd. a fost far5, lncloial5, folositfl, cealaltd, mln5,. Apoi iard,gi, ,, cind. vorbim d"e trei score* plus zece t?0] socotim, clupi, sistemul vigesimal, fiecare unitate icleal5, reprezentind. 20 pentru ( nn 0m )), clupd, cum ar spune ull mexican s&u un caraib" 3a. Dupd, o importantd, ycoalS, filologicd, care este ln clezvoltare, fiecare limb5, poarti, semnele evolu!,iei lale lente qi treptate. I-:a fel este qi arta scrisului, literele fiind. rud.imentele reprezentd,rilor picturale. Este greu, citind. lucrarea d.-lui M. I-rennan 35, s5, nu ad.mitenr if aproape toate na!iunile civilizate mai pS,streazraincd, urme de obiceiuri brutale, ]um este capturarea or forla a sofiilor. Care na,tiune clin antichitate, intreab[, r,cela;i autor, poate fi ari,tat5, c[, a fost inilial monogamd, ? Id.eea primitivi, d"e iusti!,ie, dupfl cum se vecle d"in legea luptei ryi alte obiceiuri ale clror vestigii rXmin,
3l Sinb Ioar[c indatonrl" cl-lrri .Iolnt illorhiy petrLrrl iteva clitici hurre asrrpnl acest.ui subiect; vt',zi de as,:tcrrea Broca, Les Slleclirtrts, r,ll,evuc rl'AnLlrropolo\e", \8i2.
it2

- dl. Tylor, tlt- fiifa a fost t'ratat atit de complet ,;i admirabil cle Sir J. Lubbock s2, rll. lI. Lennan qi alfiir lncit nu mai anr nevoie sd, dau clecit cel mai scurt rezimat

ftts pre douada

cd,

toate naliurtile ciai,li,zate an, lost ctnd,aa barbare.

Subiectul

of llunkind, 1861i. 3i Primiliue J\'Iurriage, 1{t65. Vt:zi clc asemenca llfl cxcelenL alLicol, evidenb tle acela;i autor in ,,NorLh Brilish Revierw", iulic 1869. De asernenea, (ll. L. FI. NIorgan, A Conjecturul Sohrtiott of tlte Origirt of tlte Clrr.s.s, Syslent of Relalionslilt in ,,Proc. '\mclican Acacl. oI
Sciences", februarie 1868, vol.

On the Origin of Ciuili:utiott, ,rProc. Elhnological

1867.

l,rc,", 26 noiembrie

t In englezeqte : score : clouizeci (N. 1rad.). 'jl ,,Iloytrl Institution of GreaL Britain", 15 rnarlic :tii. Dc risrlnelleA Researches into the Earlg Ilislorg

''t3 Prirneual XIan, 1869.

IL Prof.

Schaaffhauscn

(,,AnthroJrol. Rcvierv", 1869, p. 37:l) face observa(ii lsullrrr ,,vestigilor de sacrificii urnane lirlilnitc atit in IIourr:r cit. gi in vcchiul testamenL".

NATIUNI CIVILIZATE

125

cle primitivl. Multe d.intre superstiliile existente sint rrimir;ifele falselor credinfe religioase anterioare. Cea rnai inalt[ form5, cle religie - id.eea md,rea!5, a unui l)umnezelu urind. pdcatul qi iubirrd dreptatea era necunoscutf,, ln timpurile primitive. Treclnd. la celdlalt fel cle d"ove'r,L: Sir J. Lubbock a ar5,tat, cd, recent unii sllbatici au imbunitirlit pulin citeva clintre mepteryugurile lor mai simple. Din des-

inc[, era cle asernenea extrem

crierea extrem d.e curioasd, pe care o face armelor, uneltelor ryi me;te;ugurilor folosite de sd,lbatici in d.iferite parli ale lumii, nu poate exista indoiald ci, acestea constituiau aproape toate d.escoperiri ind.epend.ente, cu exceplia poate a artei d.e a face foc 36. Bumerangul australian este un bun exemplu d.e o asemenea d.escoperire ind-epend.ent6. Atunci cind au fost vizrta\i pentru prima dat[,, tahitienii progresaser5, in

multe privinle dincolo d.e locuitorii majorit5lii celorlalte insule polineziene. Nu existd, argumente valabile pentru pdrerea c5, lnalta culturd, a peruvienilor qi a mexicanilor biqtinaqi provenea din str6in[,tate 3? ; multe plante indigene se cultivau acolo, iar clteva animale ind.igene erau d.omesticite. Trebuie avut ln ved.ere cd,, judecind dupd, mica influenld, a majoritd,fii misionarilor, dacd, un echipaj pribeag clintr-o fard, semicivihzatd, oarecare ar fi naufragiat pe fi,rmurile Americii, el nu ar fi proclus vreun efect pronunlat asupra localnicilor, afardu numai dacfl ar fi fost cle pe acum oarecum inaintafi. Examinincl o perioadd,foarte ind.epfutatd, d.in istoria pimlntului, g5sim, pentru a folosi termenii binecunosculi ai lui Sir.J. Lubbock,
o perioad.S, paleolitic5,

neoliticfl qi nimeni n]r va pretind"e c5, arta d"e a qlefui unelte rudimentare r1e silex fusese lmprumutat5,. fn toate pirrlile Europei, in est plni, in Grecia, in Palestina, fnd.ia, Japonia, Noua Zeelandd, ryi Africa inclusiv Egiptul s-au d.escoprit clin abund.enfd, unelte d.e silex, iar asupra folosirii lor locuitorii actuali nu p[streazd, nici o tradifie. De asemenea nu existi, nici o d.ovad.d, ind,irectS, a folosirii lor anterioare d.e c5,tre chinezi qi de cd,tre vechii evrei. I{u poate exista deci aproape nici o ind.oiald, c5, locuitorii acestor !d,ri, care cuprind. aproape toat[ lumea civilizatl,, erau cind.va in stare cle barbarie. Pentru a crecle cL ornul era inilial civilizat ryi ci, a suferit apoi, in atlt de multe regiuni, o totalS, clegrad.are ar fi si, aprob[m o p5,rere vred.nicl d,e dispre! despre natura uman[,. O pd,rere mai aclevi,rat5, qi mai irnbucuritoare pare a fi cii progresul a fost mult mai general cleclt reglesul, cii onrul s-a ridicat, prin pa$i ince,ti;i intrerupfi, cle la o stare inferioarfl, la nivelul cel mai inalt atins cle el pini, acum in cunorstin!fi,, moralfi, ryi religie.
ryi
30

f)r. F. 1\Iiilier a f:lcut citeva oliservalii bune ln \V ;i XVI el passim. Vczi de asenlenca excc- ac()st sens in lleise der |lcpora: Antltropol. 1'lrcil, parlea lentul capilol IX ln lncrarea ltri Tylor, Iiurly Hislorg a II[-a, 1868, p. 127. of lllankinrl, t'tl. a 2-n, 1870.
1ti69, cap.

Sir .I. Lubbocli, ,,Prehistolic Times", ed. a 2-a,

37

CAPITOLAL AL VI.LNA

DESpiiE AFINIT.I.Tu,n $I GENEAToGIA oMUtuI

^o"n.,L"l'JT,,:;Ti,T"i:$l?Jil-T::;,iii:T'1,.:;?H,"i',,",,r:Ti,;,:ill'"T"'j Rangttl ourului in sistenrul natural - Locul de nagtere gi vechintea omului - Absenla verigilor losile - Statliile infelioare ale genealogici omului, dedusc, ht primul rincl, din afinitii!ile sale;i, in al doilea rind, din structura sa - Starea androginI timpurie a vertebratelor

Concluzii.

Chiar d.ac5, se ad.mite cA, d.eosebirea dintre om qi rudele sale cele mai apropiate este atit d.e mare ca structur5, corporali, d,upi, cum sus,tin unii naturaligti, cu toate ca trebuie sd, ad.mitem cd, d.eosebirea dintre ei este imensS, in privinla capacit5,lii mintale, toturyi faptele prezentate in capitolele anterioare par sd, arat,e in modul cel mai clar c5, omul se trage dintr-o form5, inferioard, oarecare, d eryi pind, in prezent nu s-au d.escoperit inci, verigile d,e legd,turi,. Omul este supus la numeroase, mici ;i felurite variafii, care sint d.eterminate de aceleaqi cauze generale, guvernate qi transmise ln conformitate cu aceleaqi legi generale ca $i la animalele inferioare. Omul s-a inmullit atlt de rapid, incit a fost inevitabil expus la lupta pentru existenld $i, in consecinld,, selerliei naturale. El a dat naptere la multe rase, d.in care unele se d,eosebesc atit d,e mult intre ele', incit deseori ele au fost consid.erate d.e cd,tre naturalipti drept specii d.istincte. C)orpul s5,u este construit dupd acelaqi plan omolog ca cel al altor mamifere. El trece prin aceleaqi faze de d"ezvoltare embrionard. El p5,streazd, multe structuri rud"imentare qi inutile, care au fost cind.va, fd,rd, lndoiald,, folositoare. IJneori reapar la el unele caractere care avem motive de a cred.e c5, existau la strdmogii sfli primitivi. Dacd, originea omului ar fi fost cu totul diferitd, de cea a altor animale, aceste cliferite aspecte nu ar fi fost d"ecit simple aparen,te intimpl5,toare; este lns[, de necrezut, sd, se ad.mit5, aceasta. Pe d.e altd,parte, aparilia [unor asemeneacaractere] este d.e lnfeles, cel pulin intr-o mare md,surd,, d.acd, omul se trage lmpreund, cu alte mamifere d"intr-o form5, inferioard, oa ecare necunoscutfl. Din faptul c5, sint profund impresionali de facultS,lile mintale spirituale ale otnului, unii naturaliqti au irnpd,rfit intreaga lume organicd, ln trei regnuri,
l\\ - c, {{6

DESCENDEN!.r\ ONIUI.UI

cel uman, cc'l anitnal Di ccl yegetal, atribuind astftrl ornului un regn soparat 1. Capacitatea spiritualii, nu poate fi comparatl sau clasatr:r t1e cltre naturalist ; cI set poate insf strir,d-ui s[, a,rater, cum arn fiicut eu, cir, fa,culta,!ikr nrintitlt-r ale omului si ale atriinalelor inferioare nu se cleosebesc prin natura lor, cu toatt, c:i se tk.oscbcsc irnens ca gracl. Totuqi, o diferen!,X de gracl, oricit cle lriare r1r' fi c&r l]rr justificd, d.e a situa pe om intr-un regn distinct, dup5, cum sc r-a r-erlea poa,te cel mai bine comparlnd capacitate:l minta,Uf a d-ouir, insecte, anurne intle o cocciclie si rr furnici,, care apar,tin far[ indoiali, aceleiaqi clase. I)eosebirea este aici rnai ltlAl'e, cu toate cd, d.e o naturf oarecurn diferit5, clecit cea dintre om;i rnamiferul cel triai evoluat. Coccid"ia femeld, se ftxt',a2il, in tinerete cu rostrul cle o plantir, sug(' sL'rra qi nu se mai rnirycl niciod.ata; ea este fecunclat5 ryi d.epune ou[,;piaceastAestc toat5, istoria ei. Pe rle alt5, parte, pentru a d.escrie obiceiurile si capacitatea mirrtalit, a furnicilor lucrirtoare ar fi nevoie, dup5, cum a aril,tab Pierre l{uber, cle un volurn trlAre ; totugir pot inclica pe scult citeva puncte. Cu sigurarrlil c5, furnicile i;i cornunici, una alteia informalii ;i se unesc mai multe pcrrtru acc'eaqi lucrare sa,u pentru joc. Ele i;i recunosc serrrenii clin aceea;ii colonic clupl luni t1e absenlri ;i uranifesti" sinrpatie uttelc'fa![ tie altele. Dle ccnstrniesc edificii mali ;i le pirstreaz:"u curaterr iuchid" intrl,rile seala si postcazi sentinele. Il]e construiesc rtrurrrriri, pLt,cum qi tunele pe sub riuri ,si pod.uri temporare peste ele, ag[finclu-se una cle alta,. IIle string hran[ pentru comunitate ryi, atunci clnd este adus la cuib un obiect prea volnminos in fala intrilrii, ele ld,rgesc intrarea ryi ulterior o refac. Ele fac provizii de seminle oprind"u-le incollirea si, clacir sint urnedt , senrin!,ele sint acluse la suprafaff sit sc'usuce. Itrle lin aficle;i :rltr ittscctr', cr-r, yaci cu lapte. Se cluc la luptir, in formalii regulate ryi ili sacrificl cu u;urinlir, r.iafa pentru binele cornun. Itrle emigreaz[ clupd, un plan plecorleeput. trle captureazh sclavi. tr]le transport5, ouiile erfictelor 1or, precum si propriile lor ouir, ryi coconi, in plrlile ci,lcluroase alecuibului, aqa irrcit eclozarea sir, se realtzeze mai repecle; $i asemenea fapte pot fi enulnerate f[,ri, sfirryit '. in general, deosebirea dintre capacitatea rnintalii a unei furnici qi a unei coccirlii c'ste imensi, ; totu;i, nirneni nu a visrrt vreorlatd, sir, situeize Itct'ste insecte in clase distincte, ,si cu atit mai pulin inrergnuri clistincte. FirL indoilrll cii deosebirea este completatf d.e alte insecte ; ceea ce nu este cazul intre om ryi m a,imulcle superioAle. Avem ins[, toate motivele sL credern cd, lntreruperilc selilor sint pur ;i simplu rezrrltatele faptului cd, nrultr. for:nrc' s-au stins. Bazindu-se rnai ales pe structura crelierului, profesorul O \\'e'n a impirrf il, seria rnamiferelor in patru subclase. Uua d.intre ele o consacrti omului I in alta, cl situeazd, marsupialele ;i monotremele; a$a incit el consicleri, pe om tot atit de distinct cle toate celelalte mamifere pe cit sint acestea fa!5 cle cele douf grupe r1e rnai sus luate imprcrunl. Dup5, clt imi dau seama, actrst punct, de ved"ere nu il fost acceptat cle nici un naturalist capabil tle a forrna o judeeatii, inclepentlentI,, ;i cle aceea, nu mll'it[ s[, mai fie cliscutat aici. Putem inlelege cle ce o clasificare bazatra pe un singur caracter sau organ oirlecarc - chiar qi un organ atit c1e uimit,or cle complex $i important cum este
1 Isirlorc Geoffroy St. Ililairc descrie cleLalitrL pozi!ia Belt in Naftrrnli,sl in liiccrrrrrrtrt, TST4. \Iezi, dc asemellea, rrtlibrritir omn.lni tle cltrc diver;i natulali;li in clasificir- rll. ][oggritlgtr, in adnrirabila lucrare Ilan,eslin{] ,4rtls rilr lor : IIist. Nal. Gen., 1859, vol. lI, p. 170-189. t'tc., 1873, ;i L'Instirtct clrcz Ies Irtsectes, de tll. (ieorgcs 2l.inele dintre fapttlc cele lnai interesante publicaLc Ponchct, ln,rRcvrrt <lt's Dcrrx l\[ondes", fellruaric 1870, \-r'totlat ir tlesple obiceitrrilc f ulnicilor sinL rlatt: rlc (l l. 1r. 6ti2.

AFINITATI S1 GI]I'JTALOGID

tzg

afinitate realI. Yedem tttrti tlepart;e 1'lir gt' o lrriitlificart' ittst'rtitttrt[, a unui anumit caracter ntr trerbuie 1.i5, nt' r1t'tet'tnitt<' s."r rjcpirrlir'r tli;uii orgauisme. O parte care acum se tleosebt rstt' mrilt; cle actcaryi iiarte lil alte forrrre inrudite, dup5, teoria evolutiei, trebuie si, fi villiilt n'iult inai inaint,e, gi iu cottsccin!5, trebuie s5, fie predispus sd, vat'ieze in crrnl,inuiire (atlta tinrp cit organisrnul A r.I,lnrls supus aceloraqi cond.i,tii de excita,re) iit a,ll,r. r'a,l'iatii r1e aceeusi na{,urir, ;i dac5, variatiile slnt folositoare, a,cestea vor fi pirsl,rate fiind, astfel continurr sporite. in unel6 cazurid"ezvoltarea continud, a unei p5r{,i, ca rle excruplu ciocul unei pis[ri sau dintii unui mamifer tlu vA ajuta specia il5,-;i pr()cure hralia sau in vrcun alt scop ; in cazul omului insd,, in ccea ce priveryte Avarrtajrii rrtr putetn vcelea nici o limit[ bine definitS, in dezvoltarea continuh a crcit'nilui ryi facriitilfilor rnintalcr. I)e alee4 la determinarea pozitiei oinului in sisternutr natural $all gerrealogic, dezvoltarea extremd, a, creierului nu ar trebui sir, corrtratiaiansezo o rlult,irne cle asemi,n5,ri in alte puncte tnai pulin importantc "sau cn tot,lri lipsitc' c1e inlportarrJ,l,. Majoritatea, rraturalisl,ilor care Au luat in consideralie intreaga structurd,, a omului, inclnsiv facultd!,ile sale rnintale, l-Au ul'nlilt cle Blumenbach pi Cuvier
i]
Wt'sl\v()()(1, nIorlertr Cln.ss

ct'eierul - sau pe ina,lta d<-.avoltare a facultd,!,iior inintale este aproape sigur de a dorecli nesatisfS,a5toar'{1. Aces'u principiu a fost lncercat c1e fapt in cazul himenoptt'relor ; lnsd, atunci cind" au fosl, zr,stfel clasate d"up5, obiceiurile sau instinctele lor itratrjamentul s-a clt;veclil, cu totul artificial 3. Fdrd, ind.oiald, cd, clasificaliile pot tr bazate pe oricarer d"intler clr,r'zlciere, cil taiia, culoarea sau habitatul; naturaliqtii au resimtit insti, tirnp inderlurLgat o convingere profuncl5 c5, existl, un sistem natu, ral. fn prezent, este ln gcneral. ad.rnis c5, acest sist,ern trebuie sd, fie, pe cit posibil, bazat' d.e un aranjanrent genealogic, qi anume cri descc'ndenlii accleiagi forme trebnie aryezalt irlpeund, ln"i;r-un singur grupr separat d.e d.escend.enfii oricd,rei alte forme, insd, daod, fortnele parent,aie sliit inl'uclite, la feL vor fi qi clescend.enfii lor, iar cele d.t ud, grupe i'or fot'u:a inrpr{:uil.5 o grupii rnai iliare. Grad-ul cle d.eosebire dintre diferitele grupc, si anulile rni"LrJura, d.e uioclificare pe care fiecare a suferit-o, este expritnatri in termcni ca gr.nuri, farnilii, orcline gi clase. I)eoareco nu avem nici o clovadd, asupra liriiilor clc' desce.nden,tir,, genealogia nu poate fi d.escoperitd, d.ecit observlnd graclul de ascrnSuarc Cintre organismele care trebuie clasate. in acest scop, nuru{iroase caractere clc asemir,nare slnt mult mai irnportante d"eclt gradnl d.e aserniln&te sau. neasr:rniinal'e in cite'va cArac'oere. Dac5, se constatl, clr, d.ou5, limbi se ilseanrii,n[, printr-o nm].iilne ti.e cuvinte si forrne c1e construcfie, se va recunoaqi,e itr nrod. rinanim cir, cio sc trag clintr'-o limb5 comunir, cu toate c[, se d.eosebesc corrsidera,bil ?ntrtr r']r, irrin nnelo cuviilte siru forrne cle construc,tie. insii, in cazttl ol'ganisrllt'lrit', pirnctr{{, i[i' asrnu-iiiul'c uu treltuic sd, consiste d.in ad.ir,ptd,ri la mod.uri dc via![ sirnilalt I dc t,rrmpiu, iir ciouri anirnale s-a mod.ificat intreaga strucl,ur5, pentr'u a, tr:ii iir. apir, ryi tol,uqi ele nu se pot ai5,tura cituqi d.e pulin intre ele in sistesiul naturai. l'ut;cnr vcrlea ti.cci crlrn concord.anla mai nrultor conformalii f6ri inrpcrtanf5, este ilnrtiLiil, iar organele rudimetntare sAu func,tional inactive acurn $inu in stale enrbrionrlr'ir, sln1, d"intre cele mai utile pentru clasificare, deoarcce cn greu eie se pr;1, rlatora unor adaptS,ri in d.ecursul unei perioad.e titai recente si rl,st,fel 1x:in c,lr, so tlescr-rperii vcchile linii clc rlescend.enli, sau de
sr'

o/

I tt::rt:ls, 1l*,i{t,

vol. II, p.

87.

iitl

DESCENDEIITIII,,\

OIIULIJI

;i au situat pe om intr-un ord.in separat, sub nurnele de Birnat?,a, ryi pr.in aceasta p9 o treaptS, egaii, cu ord.inele cvaclrumanelor, carniyorelor etc. Recent mulli clintre cei mai buni naturaligti au revenit la punctui de ved.ere sus',cinut mai intii c1e_ f ,inn6, at'it' de remarcabil pentru perspicacitateer, sa, si au situat ornul in acelaryi ordin cu cvadrrumanele, sub denumirea de primate. Se va achnite dreptatea aecstei concluzii, d.eoalece in prirnul rincl trebuie sd, avem in vedere valoarea neinsemla,tir, comparativd, pentru clasificare a marii d"ezvoltilri a creierului la om ryi ci, cleosebirile puternic prcnunlate dintre craniul orrrului qi cel al cvadrumanelor (:lsupra cd,rova au insistat recent Bischoff, Aeby ,si allii) d.ecurg, c1up5, cit se pare, clin creierul lor d,iferit dezvaltat. f n al doilea rind, trebuie s5, iie reamintim c5, aproape toate celelalte deosebiri rnai importante dintre om ryi crradrumane slnt eviclent cle naturf ad.aptativi, qi se referS, mai aies la pozif,ia vertical5, a omului, curn este structura miinii, piciorului, centurii sale pelviene, a curburii coloanei vertebrale ryi a poziliei capului sd,u. Familia focilor prezint5, un bun exemplu de mica irnpcirtanln pentru clasificare a caracterelor aclaptative. Aceste anirnale ile d.eosebesc de toate celelalte carnivore prin forma corpului qi structura rnerrbrelor, rnai iriull, decit se deosebe;te omul cle maimulele superioare i totugi, in majoritatea sis{,crmelor, de la cel al lui Cuvier pind, la cel mai recent al d-lui Flower n, foc'iie sint consiclerate ca o simplii, familie clin ordinul carnivorelor. DacL cmul nu ar fi fosi, propriul s5,u clasificator, el nu s-ar fi gindit nicioclatii, szi creeze un ord"in separat in care sL fie inclus. Ar fi dincolo de intenliile mele rsi cu totul clincolo de cuno;tinfele rnr.le chiar numai de a nurni nenumirratele puncte structurale prin cAro oinul concorrLi cu _celelalte primate. trfarele nostru anatonrist ryi filozof, prof. Iluxley, a discutirt pe larg acest subiect s si conchide c5, prin toate p5,r!ite organizaliei sale omul se
deosebeqte rnai pu,tin d.e mqimulele superioare declt se deosebesc acestea d.e mernbrii inferiori ai aceluiagi grup. In consecin!5,, ,,nn existd, nici o justificare pentru a situa omul intr-un ordin d.istinct". La inceputul acestei lucrfiri am prezentat tlivelse fapte arittincl cit clc aproape concord.d, omul prin constitulie cu mamiferele superioare qi aceasti, conc_ordanf'd, trebuie sd, depindd, de strinsa asemi,nare a microstructurii qi a compoziliei chimice. Ca exemplu am dat pred"ispozifia noastr5, la acelearyi boli qi la atacul unor parazi[i lnrudifi, gusturile noastre comune pentrq aceiaryi excitanti, efectele similare procluse cle aceqtia, precum ;i ale diferitelor med"icamente si alte asenlerlea fapte. Deoarece in lucrd,ri sistematice mici puncte de asemfnare, fd,r5, importan,ti, dintre om;i cvadrumane nu sint luate de obicei in consideralie ryi deoarece, atunci cind. sint numeroase, ele indic5, clar rud.enia noastri,, voi sernnala citeva asemens puncte. Pozilra relativi, a trisd,turilor felei este evid.ent aceeaqiryi diferitele emo,tii se manifesti, prin aproape aceleaqi miqciri ale mugchilor ;i pielii, mai ales d.easupra sprincenelor qi in jurul gurii. I}nele expresii slnt d.e fapt aproape aceleaqi ca plinsul unor anumite specii de maimule qi zgomotal caazat d.e risaaltor speeii, in timpul cd,ruia collurile gurii sint trase inapoi, iar pleoapele inferioare se incre tese. Urechea exterioard, este curios c1e asem[,nir,toare. La om nasul este mult mai
6 ,,Ijviclence AS
pn.ssirn.

to illan's Place in

Nat

urc",

1863

p. 70 et

AFINITATI $I GENEALOGIE

131

proeminent d.ecit la rnajoritatea mairnulelor; putem ins5, urmfl,ri inceputul unei cui'buri acviline la nasul gibonuiui lloolock, iar \a Semnopi,th,ecus nas,iea * el este riclicol tle lung. I'af'a multor nraimulc esi;e impod.obiti cu barb5, favorili sau musti,li. La unele specii d.e Semnopititcctis p[rul de pe cap cregte foarte lung o, iar la Macacu,s rad'iatus racliazd in jcs, rlirrtl-uir punct de pe crerytct, cu o cdrare la mijloc. Se 'zLce d.c otricei c5, fruntea dir, or-r:ului aspe ctul s[u nobil ryi intelectual; ins5, p[rul d.es cle pe capul lui Ifcteacus t'ctd"'icrt?is se termini, in jos in rnorl brusc qi sc. continu[ printr-un pzir atit de scurt qi fin, inelt de la o mic5, d.istan!5, fruntea apare, cll clxcepl,ia sprlncenelor, complet nuc1il. Eronat s-a afirmat eii nici o mairnufd, nu are sprlncene. La speciile rnentionate mai lnainte, gradul cle nuclitate al frunlii diferd, la diferili indir.izi, iar Estirrieht afirmzi ? c5, la copiii noqtri limita dintre zona p5,roas5, a capului si fruntea nud.5 ntr este uneori bine definit5,r a$a c5, aici pare sd, avern LLrt caz neinsEmnat de reversiune la un sir5,mo$ la ca,re fruntea nu d.evenise lncf,, complet nud*. Estc bine cuncs{rrlt r,ii pXrul c1e pc bratele noastre tind,e sL conveargS, de sus qi c1e jos spre nn prlnct de pe cot. Acest aranjament curios atit de d.iferit de cel al ma-iorit5,],ii aniiraleloi inferioare este comun la gorilil, cimpartzev) urangutan, lannele specii d.e H3llobutes ryi chiar la citeva maimule americane. Lal{Sllobates aqlli,s lnsir,, pd,rul cle pe antebra! este inclreptat d"e obicei in jos, spre incheietura miinii, iar la H.lul el cste apr.roape c'rcot, cu o foarte usoar[ inclinare lnainte; aga incit la aceastei clin urrnf spccie pirrul se girse;te iutr-o stare de tranzr\ie. trste aproape sigur cd la majoritatea marniferelor d.esimea p5rului c1e pe spate;i direc,tia lui slnt acLaptate pentru a le api,ra cle plcaie ; chiar pd,rul transversal d.e pe picioarele anterioal'e ale ciinelui poate servi la acest ssop atunci cind" doarme lncol5,cit. Dl. Wallace, car:e a stud-iat atent obiceiurile urangutanului, observd, cd, convergen!a p5,rului sprc cot c1e pe bralele urangutanului poate fi explicat[, ca servind si,-l apere d.e ploaie, cleoarece pe timp d"e ploaie acest animal sti cu bralele ind.oite ;ri cu miinile prinse de o crac5, sau deasupra capului. Dupd, Livingstone, gorila 8. ,,std, d,e asenlenea pe ploaie torential[ cu miitrile pe cap" I)acd, erplicalia de mai sus este corer:t5,, clupir ollm pare probabil, clirecfia pirrului d.e pe bralele noastre prezint5, o curioaszi aminiire a stirii noastre auterioare, d.eoarece nimeni nu poate presupune cd, el este ln nrezent de vreun folos pentru a ne apd,ra de ploaie qi in starea noastr[, verticald, cle azi ntci nu are o clireclie corespunzS,toare acostui scop. Ar fi totuqi pripit s5, ne lnered.em prea mult in principiul adaptS,rii in ceea ce priveryte direclia pirului la om sau la str5,mo$ii s5i primitivi, deoarece, dac[ stud.iern figurile clate de Eschricht ale aranjamentului p[,rului la fetusul uman (acesta fiind. la fel ca qi la ad.ult), este imposibil sd, nu fim d.e acord cu acest excelent observator cd au intervenit aite caaze mai complexe. Punctele deconvergenld, par sd, fie lntr-o rslatie oarecare cu acele p[,r!i ale embrionului care se formeaz6, ultimele ln cursul ck'zvoltir,rii. O oarecare relatie pare c1c asemenea sd, existe intre aranjamentul pd,r:ului c1c pe membre ryi traiectul arterelor med.ulat'e e.
* Denumirea actual;i (i1i. Irad.).
6 Isirl. Gcoffloy, flfsf. Ncl. Gcn., 1859, vol. II, p.217.

vol. I, p.

152.

pirul la Hglobates, vczi l{ctt. Ilist. of XIamt Liber die lliclttttnq tlcr llct-are etc. in ,,Archiv ftir rnnl.s, ck-. C. L. nlartin, 1841, p,415. Dc asemcnea, Isid. Geoffroy clespre maimrtlele americauc si alte specii, lllsl. Anal. und Phys." a lni lltiller, 1837, p. 51. 8 Cifat dc Re:rde, T'hc Africutt S/iefr/r llorL!:, 78i3, I{cLt. Gert., vol. II, 1859, p.21ti;i 2i13. Eschricht, op. cit.,

e l)esprc

DESCENDEIN'J"\

Clt"t Lrl, {.i

N"u trebuie prcsrlpus c:i &si,iafrtalea r].i:rtre orir ryi rli]urr;il,rr irrai:riu!t,, irr plir-irrla, pun-ctetor cle inai sus rsi ln ll;uL';* alt,i'li, -_ ca faptul cii nu sr fl'rrllte nrirl;i, plcte lungi po cap ctc. ---, sint toate ncap:"l..rat i'ezultatrrl unr.i i,i't ilitiif,i rrrr?:rtrr:rupte de la un stri,inog colnr-n] si,rrtl a1 L;;r.'i i'.rti'rsiuiti 1;it,-,;'iolur,'r.', INsl,r-l rriai I)i'{}babil ca multe Cintro ilc:'ltLq. as1,;;ii;l);itj s'r f;'i'cil,Lr,1il':r uril,i variaiii:rualogc, dripfl, Cum am ?nC:rCat Sii :ir.iit iitti_aitr;lj .?r1i,1,1,,; r0, Ci]i,.{) rleC;i,,1;l ri.in faTltul Cir or,ganiSirrct Cu origine Cr,)lltultii iiirll (-' ci,f g{-,itr:i.' il;::'ij:.lr'ii ni c;*t r-}ijtll-rlir, lr:;' ai; t-cf,ioiiat cilttilr, similarcd.et,ernri;lint1;;'(;c[.if]cIi.isi;,;:ii:i-ir..i^'..i;.i.;';i;iir.,r1;;'ici=.::lgil^r'itir,i:i: de pe, zt,ntebraf,ril onruini ;i Al 1;-nr;;"anlrtiiit,) :]iir,ijriri{,r', rii't;ii,;:u co aclsi, ca;::rctcl erst,e coniun Ia aproapc toatc mairr:rifr:le ant-ro1:ciin{-}}'.ic, ctr poat,e fi ati"ibui'b pi'obabil ereditd,lii, ceea ce nu csto lnsil sigrrr, cl:'o[il]i c ] citeva inaimul,o aulet'icaner foarta clecsebite posed.L acelearyi caractere. Cu toate c5,, dupzi curu. arn vzizllt aculll, oriltii nu a,re nn clrept valallil de a forma un orclin separat pentnr pr:.rpi'ia sa incluclore, el ar putea pretindr: poal;,; un subordin sau o familie clisti;lcl,ir. 1:r ultin:a, sa lucra,-:t, prof. I-fuxle) 11 il,-rpalto prirnal,ele ln trei suboidinc, qi anirriro : antr:opidetre, c11 o;nul singur', siu:iach'l<i cupi'inzlnd. toate speciilo d.e iiiairnraf,c ryi lenrur'ideler ctr diversolc genuri d.o lcnrurieni. In ceea ce privcrytt cleosebjrile in p-,'i"iintir, a,rnlnritoi: p*lrc1,r strricturale importante, f5,r5, lnd-oial5 c;i orrul pcate llretind.o r':urgnl nrrrri suborclin, iar acrst rang egte prca infcjiior, ctac:i iuziin in consicleratio rcai a,les facuXti,fite sale rnintale. Totuqi, d.in punct de I'rc!.r'rc gi:n,.'':llcgic sa Fill"c ci ac.,st rang erste prea inalt qi o5 omul ar trebui sd founc:ri] nltiliai o farnilit sau poatc chiir,r nrumai o subfamilie. Dac5, ne irnagind,m l,r'ri linii de chsct;r'Ji:n1,i,, pcrninrl- clintl'-o tnlpinii, cotnuni,, se poate ugor ccncepc c;i c1ou5, clintrt cle sL se fi schiruhat,, clupir, trocerea de epoci lnd.elungate, ln atit de niicfi, "nrisur5. incit si, rlrrtnti iir.c[ ca spi'cii ale ac:luia,;i genr pe cind. a treia linic sL sr: fi iuod.ifioat intr-a,tili ris mutrL, incit s5, merite a fi consideratil ca o su.bfamilic, farnilie sau chin;: r-ll'rlin d"istinct. in acest ca,z ins6, este aproape sigur c5 a treia linie vil, lnai" piist,ra inc;,11, prin ererlitato nurneroaije mici puncte de asern5,narer cu celeLaltc clou:i. Aici p oa,r:e r,leci greutatea, in prezr-'nt de nerezolvat, de a qti cit5 grcrutabe s5 alocl,m in ctrasil-icirile noasl,re uror deosebiri puternic pronunlatc in clteva prrnctr:r, anr-rrlrc gractruli,ii cle rnodificare suferit, ryi citd, unei aserndnziri apropiate ln nunieroaso puncte ncimportante, clar inclicind liniile d.e d"escenclen!5, sarl geneaicgia. A aloca o mare greuta,te cleosebirilor pu'f,ine, ins5, puternice, constituie catrea cra mai evid-entli ,1i poate cea rnai sigurri, clr toate c5, pare mai corect sL sc d"ca niare a,fotr{'ie ttumr,,roeui*Joi' {irjoliliniri mici, ca ufcrrind o clasificare lntr-ad.ovdr naturalii. Pentru a ne fcrma o jud"cca.,tir, asupra acestui subiect in leg6tur5 cu omul, trebuie s5, ne aruncd,m ochii ia clasificarea sirniad.elor. Aceastd, familie este imp5r!itd, de aproape toli naturaliqtii ln grupul catarinelor sau al maimulelor d.in Lumea Yeche, care sinl, toate caracteriza,tt (rlupil, curn le ar:at5, numele) prin structura curioa,sd, a nirilor lor ryi prin fa,ptul cil au citc patln prcinolari d-e fiecare mandibul[,, ;i in grr-rpul platirirrelor sir,rr. al lnuinLu{,clor clin l-,,nmea Nouii (corri,infurtl rloui'r,
p. 46, 55 gi 61, Owen, Anat. of Vertebrctles, vol.
\Yallace, Contributions to the Theory
1E70,
10

p. 344.

III, p. 019, tion of AnimcLls cLnd Pluttts untler Domestictr.lfon, 186ti, of Natural Selectton, vol. II, p. 348. tr Att Introtlttctioit to the Clctssificcttiott of Animals,

Origin of Species, 1869, ccl. a 5-a p. 19,1. 7'1rc lturirL- 1869, gr. 99.

AI'INITA'I]I $I GENEALOGIE

l3ll

srrl)gnlpc foartc clisbinctr), cil,r'e toato sint ca,ractefizat'e prin n[,rile difei'it collstrlitrr ryi prin $a,se premolari cle ficcaro manclibuld,. S-ar mai putea menlioua a,lto citer.a rnici cleosebiri. Or, onrul aparline, ln mocl incontestabil, prin cletrrti!,ie, structura nlrilor ryi prin a,lbe cit':va privinfe, cliviziunii catarine sau din Lu;lea Voche, ryi nici nu seamii,nI cn platirinole prin nici un cAlacter mai mui1, decil, ar: sernXna cata,rinetle, afar:zi nuurti. prin citeva punct,c dr: pulinri irnportan!il, cilrc pa,r rle nzrt,urri adaptivi. De ace(ia ersto crn'r,rar tutu"ror probabilitS,f,ilor ca Yrco specic din l-lurrreal Nouzi sir, fi valiat cind.va ryi szi fi proclus o fiiltff cu aspcet urnan, cu toate caracterele clistincl,ir-c sprcifice Lumii Yechi, pierzinclu-;i in acelaryi tirnp toate caracterele ei clistinctive proprii. in consecinlir, ntl poate exista arproa,pe nici o indoialfl cd, omul este o ralnurir tlin tulpina simiilitzi clin Lulnea \rcche, ryi din punct cLe ved.ere genealogic el trebuic cl"asat ilt" clivizia catarin5, ". Maimutele antropomorfo, ryi anumc gorila,, cirnpan zettl, urangut'annl ryi Hylobates, sint separal,e d.e cd,tre majoritatea, naturalipbilor c1e cclelalte rnairnule d.in Lumea Yech.l c* o subgrupd, distinct[. Tmi clau seatna c5, Gratiolet, bazinclu-so pe structura creierului, nu admite exist,enta, acrstci sribgrupo, caro e ste frild, incioiali, intrerupt5,. Astfel, dupir, curn obsen'il cll. St. G. llir,art tt, tlr?r,nglrtanul ,,este una d.in formele cele mai ciud.ate ryi aberante ce se pot gisi in acest ord,in". Jl,est,ul do maimuf,e neantropomorfe clin l,umea \reciro slnl, iarirli impiir!,ite clo unii naturaliqti irr clou[, sau trei subgrupe mai mici, gcnul Sernnop'ithceus cu stomaculsir,u ciud.at in formil cle rnic sac fiind" tipul unei asemenea subgrttpe. Se parc lnsi,, din rninunatele d.escoperiri c1in ,\tica ale rl-lui Gaudr;r, cil in i impul perioad.ei miocene a existat accllo o fonnir, care a unit pe Semnoptth,ec?rs clt Jlacactts, $i aceasta ilustrea,zir, probabil moclul prirr caro alt,e grupe superioare au fost cinclva contopitc. DacL se admite cd, maimulelc antropomorfe formeazit o subgrupd, natura,li,, atunci deoarece omul le corespund"e nu numai prin toate caracterele pe care le posedd, in comun cu grupul intreg al catarin'lor, ci prin alte ca,racteire ciud"ate, c[ vreun ca absenf,a cozii qi a caLoztt5,,tilor, pi prin aspectul general, putem d.ecluce *. membru stril,vechi al subgrupei antropomorfelor a, clat na;tere orntrlui I{u eiJtc probabil ca in haza legii .rariaf,iei l-rnalogt' yrolrn tnernbru ttl unciil clin celelalttt subgrupe inferioare s[ fi clat na;tele unc.i fiinfe ctr :tspcct umanr semfl,nlnd in atil, d.e multe privinte cu rnaimuf ele atttropontorfe superioare. Fd,r5, inrloiald, cil, ln comparalie cu majoritatea rudelor sale, omul a suferit un gracl extraord.inar de rnodifiefiri, mai ales ca urmare a marii clezvoltilri a creierului silu ;i a poziliei salcr verticale ; totuqi, trebuie a,r'u1, in veclerc c[ el ,,este nuntzli ul]a dirr nrai trtulte foltnc excep!,ionalc cle primater)) 74. Oricare naturalist care crc,cle in t eoria evoluliei va a,d.ttfte cit celc d.ouit, cliviziuni principale ale Si,miad,ee-lor, qi anume mairnu!,e1e catarine qi platirine, cu subgrupele lor, clerivd, toate d"intr-un singur strS,moq ertrem d.e vechi. I)escenden,tii inigia,li ai acestui stri,moq, inainte cle ?, s{-' fi d.esp5,r!it lntr-o m[surf consiar:ctrlrtirLir

Accasttt cste al)rorJ)c :tcctra;i cltrsilicaIic ca c:ea prnvizoritt dtr tll. St. Citrorgc N{ivalt (7'ruttsLt-ct. Philosoph. Soc., 1867, p. 300), gxrc, dttpi cc separi. Letnu' rid.ae-le, imparte restul primatelor ln Ilominidae Ei Simia12

p.

J81. 7J 'l'r(rns(t(:t. Zoolog.

14

,\1.,1:.,

1ti(i7, r ol.

\rl,

gr. 21'1.

Dl. St. G. llivalt, 'I'ransact PItiI. Soc., 1r. 4i0. * I)escopet'it'ile din secolul nostru confirrnl plrerea
bine

rlae, care corespund catarinelor, qi ln Cebidue Ei Hapalidae' corespunzlnd platirinelor. Dl. Ntivart inci mai stdruie

lui Darwin. Attstlalopitecul corespunde cel mai acestci fortne de lrecere (N. trarl.).

ilsupla aceltria;i puttcL tlc t'ederc, vczi ,,NatuLc",

1871,

134

DESCETNDENTA OMULUT

lor

intr-un fel, iar cele platirine intr-alt fel; ele trebuie ins5, sd, fi semd,nat ln aceast5, privinf i, cu Lemur'idae-le, cu care se inrud eau, care se d.eosebesc consid.erabil lntre ele prin forma botului ts qi intr-un grad. extraordinar prin dentifie. Maimulete catarine qi platirine corespund. intre ele printr-o mul{,inre d.e caractere, d.up5, cum se ved.e din faptul c6, aparlin indiscutaltil unuia qi aceluiaryi ord.in. Numeroasele caractere pe care le au in comun cu greu ar fi putut fi dobindite ln mod independ.ent de atit d.e multe specii distincte, aga incit aceste caractere trebuie s5, fi fost moqtenite. IJn naturalist ar fi consiclerat ins5,, fd,r5 lndoial6, drept maimuld, o formfl, strd,veche care ar fi avut multe caractere comune cu maimulele catarine ryi platirine, alte caractere in stare intermecliard,, qi poate citeva d"istincte d"e cele lntilniteacum la una d"in cele clou5,grupe.Deoarece omul aparline clin punct d.e vedere genealogic familiei catarine sau d.in Lumea Yeche, trebuie szi conchidem, oriclt d.e mult ar lerrolta aceastd, concluzie mlndria noastrd,, ci strd,moryii noqtri iniliali ar putea fi pe drept astfel caracteriza\r16. Nu trebuie insi,, s5, cddem tngreqealadea presupune c5, str5,mopul inilial al intregii tulpini simiene, inclusiv omul, era identic sau chia,r indeaproape asemf,nd,tor cu vreo maimuld,
actuald,.

d.ivergenla tri,sS,turilor distinctive ale diviziunilor catarine qi platirine. in consecinld, membrii acestei presupuse grupe vechi nu vor fi fost atit d.e uniformi ln d"entifia lor sau in structura ni,rilor, d"upd, cum sint maimulele catarine actuale

derabild,, trebuie s5, fi format inci, o singur5, grupi, naturali, ; lnsd, unele dintre specii sau grupuri incipiente trebuie sd, fi lnceput de pe acum sd, indice prin caracterele

Despre loeul, de na,gtrn'e Si aech'i'mea omului,. Ajungem, natural, s[ llo lntrebd,m unde a fost locul d"e naqtere al omului la aeel stad.iu d.e d.escendenfi, clnd. strd,moqii norytri au d.eviat de la tulpina catarinienilor ? Faptul ci, ei au aparlinut acestei tulpine arat'd, clar c5, ei au trd,it in I-,umea Yeche, nu ins5, in Australia sau in vreo insuld, oceanicd,, dupd, cum putem ded"uce din legile r5,splndirii geografice. in fiecare mare regiune a lumii mamiferele actuale sinf furudite ind.eipro-*pu c.. speciile disp5,rute ale aceleiaqi regiuni. De aceea este probabil cd, altd,d.at5, Africa sf,, fi fost locuiti, de maimule acum disp5,rute, ind.eaproape inrud.ite cu gorila ryi cimpanzeall deoarece aceste doud, specii sint acum cele mai apropiate rude ale omului, este oarecum rnai probabil ca strfmoqii noqtri initiali s5, fi tr[,it pe continentul african declt altund.eva. Este insd, inutil sd, speculd,masupra acestuisubiect; deoarece d.ou5 sau trei maimu,te antropomorfe, una d.in ele Dryopi,thecusL7 a lui Lart'et', aproape tot atlt de mare ca qi omul, qi lndeaproape inrud.ite cu Hylobates, existau ln Europa in miocen, iar d.intr-o perioad.d, atlt de lnd.ep5,rtatd, p5,mlntul a suferit cu siguranld, multe revolulii mari qi a existat timp suficient pentru migra,tiuni pe cea mai mare scard,. La perioada qi locul, oricind. qi oriunde s-a lntimplat, ca omul s5,-qi piard5, invelipul pilos, dovedepte c5, a trflit probabil lntr-o fiard, cald.L ; o cond.ifie favorabilf, unui regim alimentar de fructe, cu care, jud,eclnd prin analogie, el se hrd,nea.
Zoolog. Soc., 1869, vol.

l'ransact De asemenea, Natiirliche Schdpfungsgeschichte, 1868, in VII, p. 5. care prezintd detaliat pdrerile sale asupra genealogiei 18 Hdckel a ajuns la aceeagi concluzie. Vezi Uber omului. die Entstehung des Menschengeschlechts, ln Sammlung 1? Dr. Forsyth Major, Sar les Singes Fossiles trouuis gp,mein. IVfssenscft. Vortrtige a lui Virchorv, 1868, p. 61. en ltalie, in ,,Soc. Ital. des Sc. Nat.", 1872, vol. X\-.

r0 D-nii Murie gi N{ivart despre Lemuridae,

AFINITATI $I GBNEALOGIE

135

Sint,em clepartc c1e a ryti cll, timp a trecut de cind omul s-a sepftrat c1e tulpirra ca,ta,rinian6, ; separalia poal,e sii fi A','rit loc 1ns5, intr-o perioadir, atlt c1o inclepiirt,atir, ca epoca eocen5,, d"eoarece faptul cr:r, maimutele superioare s-au clifelenliat t,lrr rnairnn!,ele inferioare inc5, din miocenul superior este clovcd.it prin existenla, Dryopi,thecu's-alui. Sintem cle ascmene a in coinplet5, necunogtin!5, asupre rapiditalii ritmnlui cu c&,re organismele, superioare sau inferioare pe scar[ tlt, dezvoltare pot fi moclificate inconclii,iifavorabilt: ;gtimtotuqi cS,unele ;i-au pXstrilt aceea,ryi fonn5, irr d.ecursul unei perioacle enormc cle tirnp. IJin ceea ce vedem ci, se intiniplzl sub infiucn!a, d.omest,icirii, aflilm c5, in aceeaqi perioad.ii, cle tirnp, unii clinl,re cLegcenclenlii aceleiagi speeii nu se schimb5 de loc, a,i,tii pulin, iar allii considerairil.'I'ot a$a s-a lntimplat poate gi cu oniul care, in compara,,tie cu maitnutele superioal'e, ar suferit o modificare consiclerabilX, a anumitor caractere. Ifarea intrerupere diir tran!ill organic clintre om ryi rutlele sale cele rirai a,propiate, cArc nu poate fi coinpletati, d.e nioi o specie actua,lzi sii,u ciispS,rutir, a forii; a,d"esea folosil,[ ca o o]rieclic grav:i impotriva p5rerii cir, oniul se trage diritr-r,r formi, inferioar5, oarecare ; insi, pentru cei care din motive gcn*r'ale crecL in pr:incipiul genoral al evoluf,iei, aceastif obieclie nu pare s5, aibf multi greutate.*intreruperi apar aclesca in multe pirrli ale seriei, unele fiincl largi, bruryte ,si bine d-efinite, altele in diferitrr grad.e mai pufin, ca intre urangutan ryi rud-clo sale cele urai

aprcrpiate

nranrifere

aceste intleruperi clepincl numai cl"e nuruiirul formclor innrdite c&rc l,u ilisprirut. intr-un viitor nu pre:I, ind"ep5,rta1,, daci e md,surat cu $ecolc, rasele umtlne civitizat'e vor extermina aproa,po tiigur ryi vor inlocui pe tot pd,mintul rasele szilbaticr.. in acelaqi timp, d.up5, curn observir, profesorul Schaaffhansen 18, maimr.ltele atrtropomorfe vor fi fa,ri, indoial5, exterminate. intreruperea clinl,re orn ;i rucielc sale crrle mai apropiate va fi atunci mai marc, d"eoarece ea \ra intervlni intre onrul aflat inl,r-o stare, s[ sperirrn, mai civilizatL chiar clccit rasa caucazian[, ryi niryt,c maiinul,o tot atlt de inferioare ca pavianul, in loc sit fie ca in prczent intre negrll sau inusti'alia,n ryi gorilf,. fn ccea cc priveryte lipstr, de resturi fosile serr.incl pentru a lega po orn do strtirnoryii s:ii cu arspect cle maimull, nirneni rlin cei care au cititexpunerea, lui Sir C. Lyell le, in care el aratl c* la toate claselc d.e vertebrate clescoperirea, tlc resturi fosile a fost rur proces foarte lent ryi lntlmpld,tor, nu va mai cla mult5, ilirporta,nj,L acestui fapt ;i nici nu trebuie uitat cL regiunile cu cele mai mari posibilii5,,ti clo al furniza resiuri leglnd pe om d"e'vreo fiin!fl dispir,rufir,, cu usprrct cle rnairnufei,, incii nu Au fost cercetate d.e geologi.
Stad,i,i,le'interioare An genealog'ia omului,. - Am v6,zut cd, omul pal'e si sc fi diferenliat de diviziunea catarind, sau cLin Lumea Yeche a sirniadelor dupii ce acestea s-au cliferen!,ia,t rle clir.iziunea d.in Lumea l{ou[. Nc vom str5,d-ui Aculn iJr"l, urm5,rim urmele inclep5,r'tate ale acesteri genealogii, bazinclu-ne ln prirnul linrl pe afinitir,file reciproce clintre rliferitele clase ryi ord"ine, cr o uryoarii rcrfelintir, la perioad.ele apariliei lor succesive pe p6mint, in mdsura in care au fost cleter13

Tarsi,us ryi celelalte Lem,uridae lntre elefant ;i toa,to ceklalLe - intre -, fi, itrtr-un rnocl ;i inai izbitor, intro Onti,thorfuyttclttr,s ryi llchiclnu,. insii

,,Anthropoiogical Review", aplilie, 1867, p.

236.

Ls Elements

of

Geologg, 1865,
1.15.

p. 583- 585. AnliqnitU

of Man, 1863, p.

c).f.1 tJ L

{_r

lnilriLt,e, Lorlmriclolo sinl, sitr.rir,tt-r nrai jos ,*i ma,i aproapo dt: si,miud,oc ,;i srr conslituic o familie foarto distinctL d"o lrrirna,tc sa,u, d.upii, Hrlckol;i atlii, un ord.in clist,inct, Acea,sti, grupd, este variatl, qi intreruptir, lntr-un nrorl exl,raordinar; ca, includ.e rnulte forme aberantrr. I)e accea este probabil ca clin rindul ei sL fi existal, tuult_e disparifii. Majoritatea rilrnd,ryifelor supra,vie{,uicsc po insule ca I\fladagascar ryi arhipela,gul Maltez, unclo rtu Au fost expuse unei coucurenj,g atlt cle a,sprc cum tlr fi fost pe conl,inentele d.ens popula,te. Aceastri grupi," prczint,ir, c1e asernenea rnultc graclafii, clucirrd, dupri curn observir, Huxley ,0, ,,ill mocl imperceptibli c1e la, c{iroanil, sau virful crealiei anirnale in jos, la fiinto d"e la care, clupti curn srl pare, nu rna,i esto d.e fd,cut clecit un pas pini, la cele rnai inferioare, mai mici ;i mai pufin inteligente dintre rnatniferele placentare". Din acest'; diferite consicleralii e,stc pr..obabil ca Si'mi,adae-le s[, se fi dezvolta,t initial clin strzimoqii lemurienilor actua,li, iar aceql,ia, la rindul lor, clin forme situate foarte jos ln seria mamiferelor.

rnulte puncte structurale sprc clasa reptilelor. Cu clt ne str[duim s[ urmXrim genealogia mamiforelor, ;i c1c,ci si a ornului, scoborirtd"u-ne mai jos in seria [aniinalil], cu atit pritrunclem lntr-o obscurita,te din ce in ce mai mare, ins5, d"up5 curn a observat, dl. I?alker, acel cunosc5,tor extrem de capabil, arrenl motivri valabile sd, cred-em cir, nici o past-rle sau reptilir aclev[ratd, nu intervine, in linia clirectf d.e clescend.enf[. Cel cal'e vreA sil vacli cc poate realtza ingenuozttatea qi cunostinla, poate consulta opera prof. I{zi,ckel 21. Md, voi mullumi cu citeva, observatii generale. Orice evolulionist va aclmite ci eelc' ct-nci mari clase de vertebrate mamifer:ele, pis5,rile, r'eptilele, amfibiile ryi pe;l,ii- -_ se trag dintr-un singur-prototip, tle,oarecL', rnai aies in timpul stririi ctrtbriona,re, sle au multe caracterc cornune. Intr:ucit cla,sa pt,ltilor este inferir-rr organizatd,;i a api,rut inaintea cclorlalte, putem corrchide c[ tof,i membrii regnuIui vertebrat se trag dintr-un anirnal pisciform. P5,rerea c5, animale atit d.e clistincte ca o mairnu!5,, un elefant, un colibri, un Darper o broasci, ryi un peryte etc. s-au putut trage d"in aceiaqi p5,rin,ti va pdrea mongtruoasir celor care nu a,r1 urm5,rit pr'ogrescle recenl,e ale isl,oriei naturale, tLeoarcce aceastir, pirrere irnplicir cxistenf,a
l'luct: itt Ntt|u.rc, D. 1()5. !I'I'ttbele tletaliaLc apar itr Gtrrcrclle Ilorplutl,tllit:, ',','1. lI, p. CLIII qi 415 qi, refcrindu-se in special l:r onr, i:'i lLrcrarea sa Ncttiirliche Scltdpfungsgesclticltte, 1868. .\:ralizincl aceastS. ultimi lucrare, prof. Iluxley ("The
-r.,.-r,lirrr)-". 1i309, 1t. 42) spunc cii cl consitlerl p/rylrrnr-ul
'rf) .JInlr's
sirr.r liniit rll rltrscclltir,tr(i a r,t,r'It'l,rr':rtt'lol t'it liintl ldrrrilabil tlisculalii clc cltre lliclicl, ctr torrtrr cir t'l csLc ln dczacold Icu acest autor] asupra citolr.i,r punctc. lluxley i;i exprirni, de asemenea, lrtalta sa al)rrrcierc asupra conIinutului gi spilitului generral al ir-rtrcgii opere a lui Hricliel.

Prin multe caractere importante, marsupialsle sint situate mai jos decit rna,mifcrele plaeentAre. Ele au ap5,rut lntr-o perioad5, geolcgicS, rnai tinrpurie pi zona lor cle d.ezvoltare era m:li inainto mult mai ext,insii cl"ecit in prezent. in gentrral se presuplrne d.eci cri placenta,tele se trag din impla,centate sau din rnarslpiale, totuqi nu dirr forme foarte aserndnrltoare marsupialelor actuale, ci din strd,moqif lor primitivi. Este evid.ent cd, monotrematele sint inrudite cu marsupialele, formind" o a treia, diviziune ryi mai inferioarH, ln marea familie a mamiferelor. in pre,zent4 ele sint reprezentate numai prin ornitorinc ;i echid.na,, iar aceste d.ouir, forme pot fi consiclerate fdrd, grij6 ca relicte ale unui grup mult rnai mare, ai cirui reprezentanli au fost pistrali in Australia prin yreun concurs favorabit de circumstanle. l\[onotrematele sint rlt'osobit cle inl,eresantr:, cleoarece duc prin mai

AFllJl'r'A'l't $I r-iilti llAr,o(;! il

ti7

lluterioarir, a 11]f{)r'veligi legirrcl strins itttpl'euitI, t,oat<1 ,},c(}til,c forlno, acltl}t ll1,ifi clcr cornplet diferite. JJste totugi sigur cS, au oxista,t sau cri exist,il chizll ilcrlin grupe clo anltttalo ouLro ijel'vesc ca legi,tw'6, inai mulb sau rnai pu,tin ,gtrinrii, irrtre rna,i rnulte clltse nrari 4* ysrtebrate. Arn vrazut ch ornitorincul l,rcce tr:eptat spre reptile, iar prof'. I{uxiey a d.escoperit, iar r1l. Oopo ryi al!,ii a,u confirrnat, cti d"inosiltrt'ionii sint, prin multe caractere importante, int,ermcdiari intro anurnit,e reptile si anunrite p:is[r'i _- prisdrile la care ne referrim fiinrl tribul stru!,ilar (el irrsuqi o rriurflqifei izri'g r5,spinclit[ a unei grupe mai rnari) li Arclzeoyttrtryn-rtlui, acea pa,s5,re ciucla,til clin opoca secund.ar5,, cu coadir, lung} ca d.e qopfu'16. Apoi ia,rirryi, rhip5, prol'. Orvett 22, icht,iosaurienii rnari ryopirlo marine pre,virzute cu menibre inot5toarc -- prczintil rriulte afinit5,li cu poqtii sau niai rlegrab[, c1up5, Ifuxley, cu il,mfibiile I o clasit' care inclucle in d.iviziunea cea mai super:ioar:fi, reniclele si bufonidele, sin.t evid,eut inrnc1i!i cu peqtii ganouzr. Ace;ti cLin urniir peryti misunau in timpul prirnelor c'poci geologice ryi erau construi!,i clup5, ceca co sc cheaml, un tip generaltzaL, a,clicir, prezentav afinitali variate cu alte grupe cle organisme. LoTti,dosir"en-uI cste tlo asemonca atit de indeaproape lnrudit cu a,mfibiile;i peryiii, inctt multir, vrom() ltil,turalirytii au dezbfi,tul, in carc c!.in aceste dou[, clase szi-l incluc.l.d, ; attt cl,r cit ryi ciliva peryti ganoizi au fost salvali dc ltr, extinclie totalir, prin faptul cz-l ?l,u locuit in riuri, care sint locuri c1e refirgiu ryi sint, fa,t[ cle nta,rile apt a]e oceu,nulrti, otrc?] co insulele sint frtd, d"c continente. tn sfirqit, un singur memblu al clasei inrense li varia,tc a pe;tiloi', si attutrro Amphi,olnrrs, este atit cte tliferit de toli ceilalli pc';ii, ilrclt lki,ckel suslino cil ar trebui s5, constituie o claszi d,ist'inct,L in regnul r,'ertebratelor. Acest pe;te este renlarcilbil prin caracterelc Jui nc'gatir.e I cu grou se poate sprrne cra aro creit'r, coloanii, vertebralS,, inim5, etc.r a$a lncit cl a fast cla,silt de natura'li'1tii mai vechi printre viermi.. Ou mul,ti ani in urm[,, prof. Gnoclsir A rernArcat cL ,'lntpluiontts prezintd, oarecare afinil,rili cu ascicliile, carc sint nt,rvertebrate marine, h<:l'tnttfrodite, organisrne marine fixat,e perrnanent rle uir suport. Illc ilproapo cI, nu l)ai' animale qi constau d"intr-un sac sirnplu, rig'icl, piclos, cn tlouri orificii rnici,proeminerrte. Elc apar!,in rnoluscoidc'lor lui IIuxleS-, o clir-iziune inferioarfi, clin mareltt regn al rnoluqtelor I recent, ele au fost plasate insf d.e c5,tre unii naturaliqti printrc Vermes sau viermi. Ca form6, larvele lor seami,n5, intr-o oarecare rn5,surit cu lr!Gt'rnolocii 23 qi au capacitatea de a inota liber in toate direcliile. Dl. Kovaler,'sky 2a a observat recent c[, larvelc a,scid.iilor slntr; lnrud"itt-) cu vertobratele prin motltt] lor rlr: rlezvoltare, prin pozi[ia relativi, a sistomului net'vos ryi prin faptul cil ?]it o structur5, foarte asem5,n5,toare cu chorda do'rsal'i,s* a anirnalelor vertebrate ryi tlcr atunci aceastl, observalie a fost confirmat5 de prof. I{upffer. Dl. Kovalevsky lmi scrie d.e la N-eapoie c5, a continuat aceste observa!'ii si mai departe, iar in cazul
.6P'tlaol)tology", 1860, p. 11)9. ln uprilie 1833, tlt'r:i crr t'lIiva arri inrrintc tlc oricarc alt. naturalist, atn avut satisfac!ia si virtl lingir irtstrlclc Iralkland larva rnobild a unei ascidii cornl)usrl, indeaproape inruditi cu Sgnoicum, dar, dupi cit se pare, distinctl ca gen de accasta. Coada era aproximativ cle ciitci ori mai lungd decit capul sdu alungit ;i se termina printr-rtn Iilarncut foarle subfirc. Dupii crii)] a fosL schi!atir de tniuc
?2

13

Iir un microsct,'p sinrplu, (ril cra clar sepat'lrtli pritr rlt s|irt'{.i Luri Ir'arrsvcl'srrlc ol)acc, uu'c l)l'esuptttt t'ii rcltrczt'tt Irttt nrat'ilt: ccltrlc clt'scttatt: rlc I(r-rvalcvsl<y. Lir ltlt sl lrtlitr Iinrprrriu tL: tlezt'oltarc coatla r:ra stliirs incolirciti ilt jurul capului larvei. 2a ,,ir{dmoirts dc l'Acad. cles Sciences cic SL. PcLcrsbollrg", 1866, vol. X, nr. 15. * Coirltj il clolsalir s:lu tlot()c()l'(l ( N. tt'utt.1.

DICSCENDENTA OiVIULUI

r:ittcl rezultatele sale vor fi confirrnate ele vor forma o ck'scoperire de cea mrri ln?lre valoare. Astfel, clac[ ]]e putenr bizui pc euibriologie ghiclul cr,,l rnai sigur intottlei-t,.ulA pentru clasificare, sc pare ci, am oblinut in firle o inclicalie d.esprcr >ulsa t1e uiicle se irag vert.'l;rattle 25. Ilflrerea noastr5, al fi atunci justificaLh cd, ititt'-o pi'rioacli, ertrem de iiirlep5rtatil, a exisiat o grup5, d"c animale. semdninr'i. ln ttinlte' pi'ir-inle cu larvelc ascidiilor tle azi, care s-a separal, iu cloui, mari ra,muri uitrl retrograrllnd in dezvoltare si producincl clasaascidiilor actua,le, cr:e.lali,il rainurii litlicinclu-se in clezvoltaro pentru a constitui virful pi cor{}ana regnnlui anirrra,l, prin faptul cra a, clat naqtore la vertebrate. Am incerca*" sX, ulmairim mai sus ln linii gtlncirrl,le genealogia vertebratr,lur cu ajutorul afinitfi],ilor lor reciproce. Yom exainina acunl oniul c1up5, cul}} csto cl in prczenl,;i vom fi, crerl, ln md,sririi szi reconstituim parlial structura strinolilor norytri inifiali, in decursul unor perioacLe consecutivc', lnsd, nu in ordinca clrcrrologici, cuvenit,i. Aceasta se poate rcaliza cu ajutorul rudimentelor pe care omul irrci lc mai pirstreazh,, aI caracterelor care lsifac intimirlr"tior apari,tia prin r{}versiutre si cu cel al priircipiilor c1e rnolfoltigiei ryi ernbriologie. Iliferitele fapte laca,ro rnil t-oi referi aici au fost prezentzrte irr capiioielo anterioare. Str6mosii primitivi ai omului trcbuie sli fi ilost aeoperiti cind.r'a cu pitr, arnbele sexe avind" barbi I urechile lc crAu probabil aseutite qi capabile d.e miscrrrt' I corpul le era prevlzut cu o coad.ii cu mugchii corespunzS,tori. Membrele ryi corpul orau d,c asemenea actionate d"e mulli murychi care rcapar acum numai lntimpl[tor, sirrt insi, prezen\i lrr rnod nornral la cvad.rurilAne. in aceastd, perioadi sau in alta mai l,impurie, marea arterl si rtervul humerrisului trecE au printr-o gaurl supracond.iloid[,. fntestinul enrite rln rlivcrticul sau calcum mult mai mare declt cel oxistent acunl. Jud.ecfuid. clupil starea clegel,ului rnar:o clo la picior aI fetusului, laba piciorul,li 6rr& atunci prehensil5, ryi f[r5, 1nd.oia15, eL strflbunii norytri erau arboricoli ryi tr[iau intr-o !ar6 cald.ia impS,duritil. ]dasculii aveau canini mari, care lo selvcau ca, arme formidabile. intr'-o perioad5, mult mai lnd"ep5,rtati, uterul era dublu; excrelia era expulzat5 printr-o cloa*i, iar ochiul era protejat dc o a treizr, plooapS, rjau membran5, nictitant5,. intr-o perioad6 qi mai incl.ep[rtatd,, str[mo;ii ornului trebuie s5, fi avut un morl d,e viald, acvatic, deoarece morfologia ne spune clar c5, pl5,minii noqtri constau d.intr-o vezicit, inot5toare mod"ificatd,, care servea alt[clata, ca formalie hid"rostatici,. ]-antele d.e pe gitul embrionului uman ara,ti, uncle existau mai lnainl,e bronhiile. in perioad.ele care reapar lunar sau sd,ptflmina,l ale unora d.intre funcliile noastre, se pare cL noi inc5, tnai p5,strf,,rn urme alo locului nostru inilial de na;tere, uI1 fifum spd,lat cle maree. Aproximativ la aceea;i perioacld, timpurie, aclev5,ratii rinichi crau inlocuili de corpora, wolffi,ana. fnima e'xista numai ca utr sirnplu vas prr,lsatil, iat chot"dcc dorsalds l:ua locul unei coloane vertebrale. Astfel intrevri zuii, in profunzimile intuneeate ale timpului, aceqti strd,moqi tirnpurii ai onrlilui trebuie sii fi fost tot atit cle sirnplu sau chiar mai sim-

pln org anizalt de eit

25

-Lnt,'ph,io

;rJ'tLE .

llir

simL insir obligat,

si

cr.rrrrpeLenli contestli aceasLi conclLrzie;

rrrlrrtrll cir uuii cunoscitori de exemplLr, dl.

cornnltrnt.
rirental,,:

lir naLrrlc llcut llroduirr-r la tlisposiLion

fotttla-

Giald, inLr-o serie de lucrilri in ,,Archives tlc Zoologit: t'rndlimentaltr" clin 1872.'fotuqi, aecs t, tratur':r.1ist observir

(p,281) cil ,,1'organisalion de la lalvc ascirlicnne

cl1

dir Lypc verLdbrc (l'cxistence d'une chorcle dorstrle) chcz un invcrldbrd par la seule couclition vitale tle I'ada1ltation, et cet.Le simple possibiliLd clu passage supprime l'abirne entre les deux sous-ri'gncs, encore bien qtt'ott
ign''rr.'c 1;ar

tlt'hols dc [.otrlc h1'poLhesc ct tls Loute Lirirolic, nous rnolLLc

oir lc pnssrrgc :;'r'st

fail cn rdalitd".

AIIINITATI SI GtrNEAI-OGIE

139

exist[, un alt punct care ineritzi o aten,tie rnai d.eplinii,. Se gtie de mult in regnutr vertebratelor urrul d"in sexe poartir, rud.imentele diferitelor pd,rli accesorii aparlinlnd sistemului reproclucS,tor, care aparlin in rnod. firesc sexului opus; acurn s-a stabilit cir,, intr-o perioad,ri embrionarir foarte t,irnpurie, ambele sexe

llai

timp

c5,

al intregului regn vertcbrat pale sril fi fost hernrafrodit sau anclrogin 26. Aici ne lovim de o dificultate neobirynuit[. La clasa mamiferelor, masculii au in aes'ic'u,lue prostat'icaerudimentele unui uter* cu canalul alS,turat ; ei au d.e asemenea rud.imente de gland.e mamare, iar unele marsrlpiale rnasculeauurmealc unui sac marsupialz7. Se mai pot ad.i,uga alte fapte analoge. Tlebuie s5, presupunern deci c5, vreun mamifer extrem d.e vechi a continuat sd, fie and.rogin, d.upil ce dobind.ise caracteristicile principale ale clasei sale,, qi deci dup5, ce s-a derspi,rlit cle clasele inferioare ale re'gnului vertebrat ? Aceasta pare foarte pulin probabil, deoarece nu arrem d.eclt si, ne uitim la peqti, cea rnai inferioar5, d.intre toate clasele, pentru a gd,si forme and.rogine lncd, existente 28. Faptul c5, d.iverse pirli accesorii, specifice fiecf,,rui sex se gisesc in stare ruclimentar5, la sexul opus poate fi explicat pri.n aceea cd, asemenea olgane au fost d.obind.ite treptat, de unul d.in se'xe qi apoi transmis celuilalt intr-o stare mai mult sau mai pu,tin imperfect[. Atunci cind. vom trata despre seleclia sexualzi vom lntllni nenumd,rate cazurL ale acestei" forme d.e transmitere s ea in cazul pintenilor, penelor ryi culoriior vii dol;inclite de pflsi,ri mascule pentru luptd, ;i lmpoclobire care sint morytenite de fernr'le in stare irnperfect5, sau ruclimentar[,. Poseclarea d.e cd,tre mamiferele rnassule c1e organe mamare funclional imperfecte este, ln unele privinfe, neobiqnuit d"e curioasi,. Monotrematele au glancle specifice secretoare cle lapte cu orificii, insl fd,rd, mameloane $i, d.eoarece aceste animale slnt situate chiar la baza seriei mamiferelor, este plobabil c5, strd,bunii acestei clase au avut d.e asemenea gland"e mamare, insi, f5rd, rnarneloane. Concluzia

posed.zi glancle

masculine qi feminine ad"ev5,rate. Deciun strirnrory ind,epir,rtat oarecare

este lnt5,ritd, d.e ceea ce se cunoaqte d.espre mod.ul lor cle d.ezvoltare, d.eoarece prof. Turner m5 informeazd, pe baza autoritd,fii lui Ktiltker ;i Langerr cdu la em brion gland.ele mamare pot fi urmd,ril,e d.istinct inainte ca mameloanele s5, fie cituqi d.e pu,tin vizibile, iar d.ezvoltarea p5,rfilor care se succed"5, la individ. reprezint[, ryi corespuncl in general cu dezvoltarea organismelor succesive d.in aceearyi linie d.e d,escend.en!5,. Marsupialele se d,eosebesc d.e monotreme prin faptul cd, au mameloane, a$a inclt este probabil ca aceste organe sd, fi fost d.oblnclite mai lntii de cii,tre ma supiale, d.upd, ce ele s-au tlesp5,rfit d.e monotreme qi s-au rid.icat d,easupra
26 Aceasta este concluzia prof. Gegenbaur, una din cele nrai inalle autoritlfi in anaLornie cornparatl; ve zi Grundziige tler uergleiclt. Anctt., 1870, p. 876. S-a ajuns

plu. Orven, Anaiomg of

28

Vertebrates,

vol. III, p.

777.

accsL rezultat mli ales din studir-rl arnfibiilor; se pai'e lnsd clin cercetd.rile lui Waldeyer (citat in "Journal of Anat. and Phys.", 1869, p. 161) cir organele sexuale ale ,,ver[ebratelor supcrioare sint helrnafrodiLe in sl"area lor Lirnpurie". Unii autori au cl.nis pirreri similare Limlr indelungat, cu toate c[ pinir reccnt. fiilir o bazi solidri. * In romAneste : glancle prostaLici'r sau prostaLii.

la

I{errnafroditismul a fost observat la mai multe specii rle Serranus, pLecLun qi la al[.i ci]irra pegLi la care cste fie simetric Ai norin-rl sau unilateral qi anormal. Dr. Zouteveen mi-a furnizab referinle in leglturi cll acest subiect, in special o lucrare a prof. Halbertsrna in "Transrc.t.. of Lhe Dutch Acad. of Sciences", vol. XVI.

Dr. GiinLher se indoicgLe cle

acesL

fapl, dar a fost deja

Rudimentul de care se vorbe;te aici cste utricuiul prostatic sensibil la foliculind, rest al canalulul

inrcgisLral de prea mul!.i observatori scriogi ca s[ mai poaLr"r fi pus la inrloiali. Dr. Lessona imi scrie ci a verificat. obscrvaf.iile ltri Cavolini asupra lui Serranus. Prof. Ilrcolani a arirLaL recenl (,,Accatl. dellc Scienze", Bololtia,
1871, 28 dccembric)

lliiller tlin cale rleriv:,i trornpa gi uterul ( N. trad.). 2? llrrsculul cle Thylacinus oferi cel rnai bun exern-

cii

anguilerle

sint

androgine.

DBSC.EN

DI]NTA OJ\IULUI

ior, iar faceste structuri] au fosi tlansmisc mamiferelor placentare 2e. Nimeni 1' \-a presupune cd, nl-arsupialeie art rnai r5mas androgine dupd, ce au cloblndit aprorimativ structura lor prezenti,. Atunci cutri sd, nc-explic5,rn faptul cir, mamiferele ruascule utrll glarltle rnft,llte]'{' ? Itrstc p,;sibit ca e,le sL fi fost clezyoltal e mai intli ta fetnele qi s::-l fi fost a,poi t,t'arrsmise la rnasculi, insl c'Lin ceea ce ur.tleazi, aceasta c,Fite pufin probabil. Se poate sugera, ca o all,[ tpotezi,, ctl, rnult timp clupfi, ce str[,moqii intregii clase a mamiferelor incetaserir, sir, fig androgini, arnbele sexe secretau tapte-qi lri'ittrcau in acest fel puii ryi c5, in cazal rnarsupialelor, ambele sexe purtau p"ii ih s:rcul niarsupial. Aceasta nu Ya pzirea cu totul improbabil, dac|, consider?,m cL ttrasculii perytilor actualt (Syng'nathtts) ad.[postesc ou6le femelelor in pungile lor: "cd, abclominale, alli .le- clocese Di ulterior, dupri p[rere a ur]ora, hrii,nesc puiiuo, pg$ti masculi clocesc ou[le in guri, sau irr cavitd,file branhiale, cd, anumite broaryte liioase mascule iau ryiragurile d.e ou[, c1e la femeic. ryi le rh,sucesc ln jlrul propriiior lor coapse, p[strinclu-le acolo pin:i ce se eclozeazd, rnormolocii, ci, hnumite ][sriri trtrlsc_ule preiau tntreaga sarcirlil" it, clocituiui ryi cri porurnbeii masclli ctu r ryi cei l'r,nl{'lir i;i hrine sc puii cu o secretir, din gruzi. Sugestia de mai su-s rni-a venit insf,, d.e Ja, glarrclele rnamare ale marnifel.{'lor rnascul,.-., crare sint nrult ntai bine dezvoltate decit rud.irnentele celorlalte plrfi ac_cesor'ii reproduci,toare, ca e se g[sesc la unul din sexe, cu toate cd, slnt specifice celuilalt. Dup[ cum existS, la mamifere rnascule, gland.ele mamare gi mame^loanele lor cu gl"eu pot fi d,enumite rudimentare I ele nu sint d,ecit incomplet dezvoltate ,.si funcliolal inactive. Dler sint afr,ctate in rnod. simpatic " sub infhienla anumitor boli, ca ryi aceleaqi organe la femeie. Ad"esea ele secretd, clteva pic[turi de lapte Ia ttastert' si la pubertate I aeest d"in urm5, fapt s-a lntlmplat in cazal curios la ca,rcr Ile-aln refer'it mai inainte, in care un tin5,r avea douf perechi d.e mamele. Se;tie cir la om ryi Ia alte marnift,rl lllasoule aceste organe s-au dezvolLat uleor.i atit cle c'otnplet in timpul maturit[]ii, incit au prod.us o cantitate d,estul d.e mare de lapte. Dacil presupunem acurn cii, ln d,ecursul unei perioad-e anl,erioare lnclelungate mrirniferole mascule au aiutat fenrelele s5,-ryi hrd,neasc5, d.escend,entii at si c5,, ulterior., rlirttr-o cauzd, oarcare (ca prod.ucerca ulrui mai mic num5,r de pui) masculii au incertat s5, mai d.ea, acest ajutor, nefolosirea organelor in timpul maturit6lii a dns lit, inactivarea lor si, din clouh, principii binecunoscute ale eleclit5fii, aceastli stirre rle inactivitate se vfl, transmite plobabil la rnasculi la virsta corespunzitoa,r.rr 1, mat,urititfii. La, o virst[, mtri tirnpurie insd,, acestc organe nu rrol' fi inf'luenlattr, Itsa, ittcit t'Jt't'ot'fi irproap('tot atit r1r, lrine tlezvoltatr' lA tinerii d"e ambe sexe.
2e Pt'of. (icg('nl)i.tut' :r ariritr[ (,,,lt,rrlist.hc Zcitsclrrift", vrrl. 'Vf I, p. 272) cir riifcritele oliiint, tlt, nrirriifrle lllcrlotttinir hr douir lilrut'i tlistincte tlr trrlnrt'loutic, tlur. slr ponLc tr;ol inIclcgc cunr anr]rt'lc ltu l)rttrrt. proveni din sfircrrliltr rnlll'slrpialelor', ;i ultinrele rlin cckr ulc nronolLerrrrlot'. Vrzi rle ASetnellrra lll] lnelnolitr rle rlr. nltrx lhtss asupllr

n)ori oalccirLc, lrranti. Asupla pc;Lilrlr ntasculi care clocesc

of .\nrrt. anrl Phys", 1noiernbric 1866, p.78. I)c

nrenea, dr'. (iiinLhcr a dcscris cazuli asenrirniitoare. 31 l)-rir C. Iioyer a srrgerat o ipotezi sinrilari in

oulile irt gtrrir, vczi o lucralc {oarte inLeresantl"r a prof. Wyman, in ,,Ploc. I3oston Soc. of Nat. Ilisl .", 15 selrternbrie 1857; de asernenea, 1trof. 'I'rrrtrer, in ,,Joulnll
ase-

qlrtnt.ltrlor tltalnare, iltiilt'ttt,

30

in ..Qualt. Jorrrnal of Scicnce", aplilie 1ti68, p.269), din r',','r c('tt oltscrvat rlin dezvoltalca hipocarnpulni, cir
1,r'r,.ili lrtrrrgii llr<lotrrinnlc lrltr rnltscriltrlrri oft,rli, ltrlr-rrrr

vol. \'l II, p. 17(i. Dl, Lockrvoot[ cstc tlc 1l[rele (rlrrpir r:trrrr cste citaL

lucltrea

ci Ot'iline rle I'IIomrne t',|c., 1870. " ,\frrcliunea trece dc la nn organ la altul (este vorba dc organele pcrcchi, ca ochii ;i rinichii). Tct'ruerr I'olrrsit per-rlnr rntelc :rftrc!iuni nculare (N. trul.).

AI'II]I 'ATI $I GENE,\LOGIE

Conelu,zr,,i. - Yon Baer', rnai bincr clccit oricalc aitul, a d.efinit lrtaintarea srrlr ]rr'ogresul pe scara organrcd,, bazat pe gradul de d.iferenlieri qi specialtzare al clil'eritr,ior pfrf,i ale unui organisru, aD fi tentat sL aclaug, ajuns la maturil,ate. Or', pc rnilsura in carc organismcle s-au arlaptat incet la, linii variate d.e e'risten!,il cn ajutorul selec!,it'i naturale, p[rfiie lor trebuie si, se fi diferen,tiat ryi specializat' clin ae in ce rnai mult pentru diferite functii, prin avantajul oblinut d"in diviziunera muncii fiziologice. Deseori aceagi par'te pare si se fi modificab rnai intli pentru nn anumit scop, iar apoi, nrult mai tirziu, pentru vreun a,li scop cu totul clistinct ;i astfel toate perlite tlevin clin ce in ce rnai complexe. ins[, fiecare organism inci, mai plstreazd, tipal general structural al strd,moqului de Ia care s-a tras initial. irr confornritate crl aceast5, rpot,ezit, se pare, clacd, luirn in consid.era,tie dovezile geologice, c5, ln genelal organrzafla a proglesat ln toatd, lumea prin pa$i lnceli si intrerup,ti. in rriarele regn al vertebrate.lorr o& a culminat cu ontul. I{u trebuie toturyi presupus cri grupe d.e organisme sint intotd.eauna irrlocuite qi c[, d.ispar cle indatd, cc au dat naqt,ere altor grupe mai perfecte. Acestea d.in urmi,, cu toate cit, inving pe prcclecesori, poate c5, nu s-au adaptat mai bine pentru toate locurile clin ccononria naturii. Ilnele formc vechi par s5, fi supravieluit prin faptul cL au locuit in locuri protejatc, und.e nll au fost expLlse la o concurenfi, foarte aspri,, ryi d"eseori acestea ne. ajutir, s[ intocmim genealogiiie noastre, prin faptul cL ne dau o itlee d.estul d"e justil despre populaliilc nnterioare ;i tlispi,nrte. Nu trebuie sir, clclem irr greryeala r1e a crrnsiciera repreze,ntantii actuali ai oricii,rei grupe inferior orga,nizate clrept replezentanlii perfecJ,i ai strivechilor lor preclect'sori. Cei mai vechi strdnrorsi clirr regnul vertebratelor, asupra c5,rora putetn arunca nurnai o privire neclard, con;tall, se pare, d.intr-ri grupd, cle animalemarils 32 semiinincl cu larvele ascirliilor actuale. Aceste animale au tlat probabil naqterc rrnei grupe d"e peryti tot al,it rle inferior organizali ca sr Amphionus, ryi din ace;tia t,rt buie s[, se fi dezvoltat ganoizii ryi alli pe;ti, ca lepiclosiretrul. De la asemelletL pe;ti un foarte rnic prog,res lre l-a tluce la amfibii. Am vlzut cir illtil clal,ir, p[s5rile

;i reptilele erau strins legatt,intre clt', iar acunl irtonotrentek'unesc intr-o tnio-t, mirsurii rnarnife'rele cu, rcptik'lt-. in plt,zertt insii trinrerd llu poate spulre d"espre
celt'trei
32

olaso tilrporioule si inlrr11i1r,, rrrlrrrril'r.r'r,l{', pirsIr'ilt, si reptilelcr

prin ce lirrie
btttt
exeittpltt,

Locrritolii Iit'tntrt'ilol nririi Ircltuic sir fic fott'lc

l,lt'lozarrra ouirlcrl ofcrir r.lc Ascnlelltt utt

(l('oal'ec(r, tlulrit

influcn!.aIi de mat't'e, circi atrinr:rlcle triiintl Iic la ept'o.rinraLiv linia nr'ilocie a Iluxtrlrri, f ic a rcflttxultti, Ircc irt

tlcculsul a dorrit srilltlinriui lllittl r-trrt cicltt cotttpltL tlc

nrodificili provocatc <lc

zionarea

lol

nralLre. In consecitr{it, aprovica hranir t'lr sufeli tlc la o sliptirtttitrit la alta

rnodificiu'i pronun]utc. Funcliilt: vitalc ale unol' :rstttrl

dc aniurale, triind in accste condi[ii linrp dc ntttl[c gent'lalii, eu greu vor putea cvila clc a trtt-qi tluce viaIa in ciclLu'i slptirnrinakr rcgulaLe. Or, trstc un fapt nristerios cii la vertt'bratclc supcrioare, astirzi tcrcstre, llrccttm ;i la altc clasc, mnlte proc('sc troruralc ;i anorntale au ca pcrioatlc una sau rnai nnrlLc siptirntini cotrtplcte; accasta s-ar putea in[.elegc daci vertebratelc s-ar Ir'age dinLr-rttt anirnal inrudit cu ascicliilc acttiale, care trriiesc itr zona mareelor. $g poL da rnulIer c:xetnplc clc ascmenca pl'occsc deliorlice, ca ges{nIia nrritnifelt'klt', rlut'ullt fligul'ilot' t'tc.

tll. Iiartlet[ (,,L:rtttl atttl Wtttcr", 7 iattttltl'it: 1871), otritlc tlc porutnbel tclozt'.azi irt clottit slptr-ttnini, ct'lc tlc girini irr trci, dc raIir in patrtt, cclc tle giscir in cinr:i, ial cclt,dc stnr!. itr geptc siptirtnini. ltr urtisttrrr in caLc prrt.ern aprecia o perioarlit rccut'enti, cllt'ir esttr aploxitnativ tle drrrata corectl pentru orice proctrs satl I'unc!ie, otlatri stabilitli ntt vit nrai fi rnodilicatir ; ca tltlllale' clr poate fi astfel Lrausmisi itr tlccrtrs de ttn nttnt:ir aploal)e rrelirniLaL de generaIii. Dacri insI futrc[ia sc schintbi,

t'a trt'btri sii se schintbe;i perioacla;i vor tincle sI str schinrlle blusc cu o sliptirtttinit inlrcagl. DacI cste justificatir, aceastti corrcrluzic este cu tottrl rentat'cabilii,
deoarece perioada de gestalie

la fiecarc ntamifer,

dttrata

tle clocire a ouilor fiecirei plsirri, pt'ectlltt qi multe alte procese viLale trt-lr tltrzvilui astfel loctrl tlc tta;lcrc inilial

al lceslor

aninrirle.

DESCENDENII.'A OMULUI

din cele dou5 clase de vertebrate inf-r:rioare, amfibiile peqtii. in caclrul clasei mamiferelor nu este greu cle coneeput trepteie care au 1i dtrs la str5r'echile monotreme, la vectrile marsupiale qi de ia acestea li, primii strd,tnory! ai mamiferr,lor placentare . Ne putem urca astfel pini, Ia Lemtryi1ttc, si intervalul de lt'l flut'Fiti'il, pind, la Si,mi,ad,ae nu este foarte maie . Si,mi,adac-le s-a1'rarnificat apoi ln clouir, ra,rnuri rnAri, maimulele din Lumea l\-oui, cele din Lgnrea Yeche, ;i ryi ctin acestea clitr urml, la o perioadfi, indepd,rtatil, a proyenil, omll, millnca si gloria universului. Se poate spune c[ am dat astfel omului o genealogie de o lunginie procligioas5, nu ins5, tle o calitate nobild,. S-a remarcat adesea c5, lumea parc sir, si fi pregitit timp incleLungat pentru aparitia omului, ceea ce lntr-un anumit sens ^este foarte aclevfi,rat, cleoarece $i datorerste naryterea unui lung ,sir de strflrnoryi. Daci, _el o singurl verig[ din acest, lan! nu ar fi existat nicioclatl, ornul 111 ar fi fost exact ce este el acunt. Afari, nurnai c1ac5, nu inchidem intenlionat ochii, cu cunoqtinlele noastre actuale, t9i ne putenl recunoaqte aproximativ ascenclenla nici r..,. ir"ryi buie sL ne fie ru;ine cti ea. Cel mai umil o^rganism, este mult superior prafulli anorganic de sub picioarele noastre si, nimeni cu o minte lipsitri au prejircle cd,!,i, nu poate stuclia Yreo vietate, oriclt d"e neinsemnatl, friri, si, nu se en1,u ziasynt.zt, rle structula ryi cla nrinunatcler ei proprietaf,i.

r-[i'clescend.en!5 au d.erivat

|API TOLLrL AL I'II-LEtL DESPRB RASEf,,E UMANE

Natura qi valoarea caracterelor
cle specie

Aplicarea lor la rasc'le uinane

r\rgr-r-

x*[:"]+#'i,;#y;.i;riT*inil''""T$.jxl-til':;::l;*
cltrcl s-a r.l-sptnctit pentru prima datd pe

gur:i pereche - Extinc{ia rasclor - IioLmarc:a raselor' Efectcle incruci;Irii - Slaba infiuenli a acliunii directe a condifiilor de vialir - Inflncnla neinsernnatii satr nu]ti a
selecfiei naturale

pirnint - Iriecale rasir nu

sc tragri rlirrtr-o sin-

- Seleclia seruali.

rase umalle ; sint ins5, d.eosebirilor d.intre ele din punctul c1e ved.ere al clasifici,rii ryi cum au ap5,rut ele. Pentru a determina d"acd, douf sarl mai rnulte forme inrud.it,e ar trebui si, fie considc.rate ca specii sAu varietd,li, naturali;tii sint tn mod. practic ci,l[uzili cle urmi,toalele consid.eraJ,ii : grad.ul de cliferenfl dintre ele ryi d.aci, asemerlea cliferenle se referi Ia citeva sau la multe puncte structurale ;i dac5, sint c1e vreo importan!5, fiziologici ; insd, mai ales claci, sint constante. Naturatiptii pre,tuiesc si cautd, mai ales constanlra caracterelor. Ori cle cite ori se poate ard,ta sau clovedi c[, probabil formele respective au r5,mas d"istincte tirnp lndelungat, aceasta d"evine un argument cu mare greutate in consid.erarea lor ca specii. Chiar un rnic graal de st,erilitate intre oricare d.oud, fonne la prirna lor incrucisare sau la d.escend.en,tii lor este consiCerat ln general ca, un criteriu d.ecisiv al caracterului lor distinct de specie ; iar persistenla lor continuri, fdrd, a se ccntopi pe acelaryi teritoriu, este d.e obicei acceptat,ra ca o d.ovad.d, suficlierntir, fic a unui oarecare grad. d.e sterilitate reciproc[,, fie ln cazal animalelor, a unei aversiuni reciproce lil, imperechere. fnd-epend.ent d.e contopirea rezultal,fi, clin incruci;area reciprocti, absenla r:omplet5,, intr-o regiune bine stucliatir, a nnor varietd,ti care s[, uneasc5 lrrtre ele ,-rlicate d.oud, forme strins lnrud"ite lntre ele este probabil cel mai irnportant din tr.rrte criteriile pentru d.eosebirea lor specific5,, ryi aceasta este o consid.era,tieoarecum rleosebitd, de simpla constan|F, a caracterelor, deoareee d.oui, forme pot fi foarte

in curs d.e a cerceta care este yaloarea

I{u am inten,tia sd, clescriu aici diferitele arya-nurnite

rl - c,

{'16

I l1

DESC'ENDENTA ONIULUI

r-ariabilg li totu;i s{ nu producl, variet5!;i interrnediare. J)eseori r.[spinclirea geograficd, intr5, ln joc inconqtient qi uneori.con;tient, arya incit fornre trginA in doua, legiuni foarte lnd"epd,rtate intre ele, ln care majoritatea celorlalti locuitori sint distincli ca specie, sint ele insele consid.erate de obicei ca distilcte ; in realitate insd, aceasta nu ne aiut5, ln a clistinge rasele geografice de aga-numitele specii bple sau ad.ev5rate. S6 aplic[,m acum aceste principii, in general admise, la rasele nnliille, consi_ d-erlndu-le in acela;isens cum ar consid"era un naturalist orice alt animal. in privinla grad,ului d.e d,eosebire dintre rase, trebuie linut oarecum seama de suttititatea capaciti,lii noastre d,e a distinge, $gblnditd, prin ind.elungatd, obirynuinfi, d e a r1e autoobserva. I)upi, cum observS, Elphinstone, cu toate c5 urr eur.opean nou-1-enit in Ind-ia nu poate distinge la inceput d-iferite,le rase indigene, totu^qi clrind- ele ii vor pd,rea extrem cle neasemf,,n5toare 1 I iar hind.usul nu poate obse-rva la inceput Yreo deosebire intre d.iferitele natiuni europene. Chiar ,si cele rrirli d.istilcte rase urnane seam5ni multmai mult intre ele ca formit, d"eclt s-at'presupune la inceplt I anumite triburi de rregri trebuie except4te, pe cind, altele, dup5, c.r* irni scrii clr. Rohlfsr qi d.upd, cum am vilzut eu insumi, au tri.sflturi carrcaziene. ;\ceasti asenr[nare general5, se poate ved"ea bine din fotografiile franceze c[i1 ('olIeetion t{ntltrctpologi'que du J:Iusiuryt, de Par'is ale oamenilor apartinincl cliferitelor rase, majoritatea lor putind. sir, treacra clrept europeni, d.upi, cum au observat numeroase persoane cd,rora le-am ard'tat' fotografiile. Toturyi, daci, sint vhzuf,iin via!5,, ei ar pit.eo fd,rd, lnd.oialii, foarte distincfi, arya_ incit este evident cd, sintenr foarte' infludnlali in jud.ecata noastri, d.e simpla culoare a pielii si a pirului, cle uryoare cleosebiri'aie trl,s5,turilor fe!,ei pi de c,xpresie. Nu existd,_ totuqi nici o indoialfl c5, atunci cincl sint comparate ,si misurate cu grijfl, diferitele rase se cleosebesc mult intre ele, d.e pilcli, pr.in textura plrulli, proporJ,iile relative a tuturor pd,rfilor corpului 2, capacitatea pll,nrirrilor, fbrtla ryi capacitatea craniului ;i chiar prin circumvoluliile creierului s. Ar fi insfl o mlncri fi,rti sfirryit de a specifica nurneloasele cleosebiri dintre ele. Rasele se deosebesc prin constitul,ie, capacitate d"e aelimatizare ,si preclispozi,tie la illumitg b6li. Orrt'{lctetisticile lor mintale sint tle aselnener} foarte clistincte, rlupii culn ar p[,rea, rnai ales thrlril facultl,file lor etnot,ive, insf parfia,l rtupi, cele intglectua,le. Oiicine :r &rrttt, ocazia de a, le cornpara,, a fost d.esigur izl>it, de contrastul dint;l.g irr6igelii taciturni, chiar posolnoriti tlirt Anrerica, tle Sud rsi negrii fer.ici!i ,1i vor5iir.t ti.- IItr contlast aprolrpe sirnilar existir, inl;re malaezi si.papritr,;i r, r:rrrti tr.:iigse ip lr,celensi corrdilii fizice;i sitrt separali printr-un bla,!, strinrt, rle"rrrirr.t.. Yom exilmina rnai intii argulnentele care pot fi preizentate in fl,vortrr,glt clasificd,rii raselor urnane ca specii distincte, apoi argumentele contrarii. DacL ull naturalist care nu a vd,zut niciodatl, inainte vreun negru, yreun hotentot, vreun australian sau Yreun mongol i-ar compara, si-ar cla seama pe loc c[ ei se deoseI Ilistorg of India, vol. I, 1841, p. 323. plrintele Ripa Iu('r,cract aceea;i observa]ie in leglturi cu chinezii. : L n nunrir imens de mlsuritori de albi, negri qi in':rtrri sint da[e in Inuestigations in the Militarg and An:' :opolog. Slalislics of .American Soldiers, de B.A. Gould, it,r9. p. 298-358; On the capacitg of the Lungs, p, 471. \':zi rle asemenea numeroasele gi valoroasele tabelt'

ale dr. Weisbach, rlin observa!iile doctorilor Scherzer gi Schwartz, itr Reise der Nouar.c: Anthropolog. Tlteil,
1867.

3 \rezi, de exenrplu, descrierea ficuti de dl. Ilarshall eleierultri tle bogirnan, in .Pftil. 'l'ransact., 1E6-1, p. 1-r1g.

p.

a \\rallircc, 'l'he X'talay Archipelago, 1869, vol. I I,

178.

RASE UMANE

7.,45

besc plitttr-o rnullime cle caractere, uuele neinserllnate, iar altele cle o importanfa, tiottsicler,abili. Dac[ itt' ccrceta, ar constrrta c:-r, ci sint aclaptali pontru a tr.A,i in clitne foarte diferite;i cL ei se cleoscbesc pulin prin structura loi.cbrporald, ryi insu;irile lor mintale. I-racfl i s-ar spune atunci cd, sute cLe exemplare similare ai putea fi ad.use d.in aceleasi ,t[ri, el cu siguranll, crar ar declara c[ ei reprezintd, specii tot atit cLe bune ca multe altele cflrora el obi;nuia s[ le aplice numele d.e specie. Aceast5, concluzie ar fi consiclerabil intd,rit[ d"e inctatir ce s-ar stabili ci, aceste forme qi-au pi,strat acelaqi caracter timp de multe secole ryi cri negr.ii aparent id.entici cu negrii actuali tri,iseri, acurn cel pulin 4 000 de a,ni 5. Itl ar afla fle asemenea d.in sursa unui excelent observator, dr. Ilund o, cd, ,si crarriile umane gi,site in pegterile din Brazilia qi ingropa,t,e lmpreunf cu multe rnamifere d.ispd,iute aparfineau aceluiaqi tip ca cel care preclomini, acum pe tot continentul american. I{aturalistul nost,ru va exAmina apoi r[spinclirea geograficfl, ryi va d.eclara probabil c5, acele forme trebuie sd, constituie specii tlistincte, care se d.eosebesc rllr numar ca aspect, ci cii stnt adaptate la lirri calcle, la liri umecle sal lscate, precum si la regiunile arctice. Bl ar putea invoca faptul c[, nici o specie tlin grupa cea mAi apropiat6 omului -- nu poate rezista la o tem- anllme cvaclrumanele peraturd joas5, sau la vreo mod,ificare considerabiki a climei ryi ci speciile cele mai apropiate cle om nu au fost niciod"ati, crescute pinl la, maturitate, nici clr.iar in clima temper:atzi a Europei. Itl a,r fi profund irnpresionat de faptul obseryat pentrl prima oaril cle i\gassiz 7, c[ diferitele rASe umane sint d.istribuit,e pe tot p6mintul in aceleaqi provincii zoologic e ca cele locuite cle speciile ,si genurile de mamifere incliseutabil distincte. Acesta este eviclent ca,zttl raselor umAne australianil, nrongol* ;i neagrii ryi, intr-un mocl mai pufin bine pronunlat, la rasa hotentotilor, insd evid.ent la rasele papuagilor ryi a malae ztlor, care sint ttespi,rfite, clup[, cum a ar5t,at d.l. Wallace, de cfltre aproape aceea,gi linie care separi, marea provineie zoologici malaez'A' cle cea austra,lianfl. l3flrytinaryii clin Amelic?] se intind pe tot cont,inentul, ceea ce pare la prima ved"ere opus regulei rle mai sus, deoarece rna,joritatera forrnt lor: jumiltfltilor de nord. si surl se cl,eosebesc consid.erabil, l'otursi r:it,evlr l'rlnne actuale, oa oposurnul, trec dintr-nna iritr-n,ltA, dupri ounr liict.irn inainte lrr(.nte c'clentatele gigantice. Jlschimosii, cil si ltlte rutimrtle arctict, se intinrl in jurul intregii r.egiuni polare. 'l'rebuie observul, cir gradul cle cleosebire dintre nrilrniferelt difcr.itelor.provincii zoologice lrrl colespuncle eelui cle separa,!,ier dintre a,ceritea, din urrnii,, u,,;a cil faptul cii negrttl se deoseberyle rnai rnult,, iAr ftmc.ricunul nrult, rrrlri 1nr!in dr: cek,r,,\t'.\'.r

llumon

Ruces, (\rad. eng\.), tBS{, p. 50) cir a tost depar*ttde a girsi tlesene ce pot ti recunoscnte ale celor. tlouirsprezece sau mai mulLe naliuni pe cal.e unii antor.i cretl cir le pot recnnoa;te. Chiar nnele clinLr.e rasele ccl mai puternic pronunfatc ntr po[ fi identificate' cu accl gracl rlc rrnaninritate care ar fi fost de aqteptat clin ct'ca cc s-a scr.is dcsprc

l, in ltg'it.urilr t:tr {igutilr tlinrrntrrrrittlc 1rr;trri t,giptrrnr. \\tu-S\rrr\t\, r\. !otq\rt\slrrnt \Tire P\utn\itg o\ ttie

'.\rtrr{rs,i perso'.rrr:,\
rrrn:rt.

ru [\arnsrs ti\ ll-lra), insisti \n rrtodul cr:l tNtgout rir r\ irtr trtut\trt\t \t\trr\rs trr ..r\r trr*ir\or

t\\n \nvers, apo\

Arnunopolu

acest subiect. Astfel, d-nii Nott ;i (ilirldon ('l'gpes ol' X'Ittnkintl, p. 1aB) afirrni cI Ranrscs a[ I l-lca sau cel ntare are trisituri superlb europelle, in lintp cc I(nox, rtn alt adept convins al deosebirii specifice diutle raselc urnane (Races of fuIan, 1850, p. 201), volbinrl despre tinirul llenrnrin tilullri crrrn rnii infor.meazi cll. l3ilch,

itr.-irE.r a\unci r:\nd .arn priril sr"atrr\a \ui al III-lea am fost dc acord cu doi lunc\ionari ai instituliei, arnbii cunoscirtori competenli, cii cI avea trisiturilc de un tip negroid ptrtcr.rric pronun!irt, irrsir rl-nii Nolt ;i Glicldon (ihidem, p. 1,16, fig. 51i) il rlescliu ca pe un hibrid, dar filir clc negnr". 6 Dupir cur.u cstc citat de Nolt 'Anlestec qi (ilicldon, Tgpes of )IurtkinLl, 185 [, 11. .139. Iii dau tle aselllLrltoa dovczi clr.r: eonfirurI crle cle nrai srr-s ; O. \'ogL crerle insl c[ subieclul

ItLe ltet'r-ric

tle ccrcet.rit'i srtplilrllLlre.

1850,

7 Diuersitg of Origirt Ltf the lluman /lnr:c.s, iu .,Chlistian

llxaminer", iulie

DESCEiNDANTA O}"{ULU]

Itrlte l'tlrJe tll]tatlc d-eclt marnift,rele continentelor african si arlericiin c1o rnamifcrele celorlalte provincii cu greu poate fi considerat ca o anomalie. Sc poate aclflpga cir, otnul nu pare s5, fi locuit inilial pe rrreo insul[ oceanici, ; in ac,,asTir privin!,ir, el se rtse&m6ni, cu ceilalli membrii ai clasei sale. Pentru a cletermina dac5, presupusele varietf,ti ale acelea;i specii clc anirnirl tlorriestic ar trebui consid"erate ca ff,,cind. parte clin acea Fipe cie sarr r-lititr-o spccit' tlistinctd,, ad.ic5, dacd, vreuna din ele se trage d.in vreo specio s[lbaticir tlistinc1i, orice naturalist va da mare irnportanfd, faptuiui claci, parazitii lor rxtcrli stlt specii distincte. Cu atit mai rnuit se va sublinia acest fapt cu clt el ar fi erccptional, deoarece dl. Denny mi, informeazd, c5, cele rnai diferite rase de ciinir gi,ini si por'1rnbei clin Anglia sint infestate de aceleaqi specii de Ped,i,cuhLs sau peciucni. Or', dl. A' Murray a examinat cu grij5, p5,d.uchii aclunali in diferite !5ri de la diferitcr rase urnane e ryi constatd, c5, ei se d.eosebesc nu numai prin culoare, ci qi prin structura ghearelor $i a membrelor lor. in toat e cazrttile in care s-au oblinut mull,e exemplarc', deosebirile erau constante. IJn chirurg d.e pe o balenier|,'din Pacific m-a asigurat' cd, atunci cind. pd,duchii care miqunfl pe unii clin locuitorii insulelor Sanclwich care se aflau pe bordul vasului s-au r6t5,cit pe corpul marinarilor englezi, ei au murit in clecurs cle trei sau patru ztle. Acegti picluc.hi eral cle crrlgare mai inchis5, qi p[reau d.iferifi tte cei specifici b5,qtinaqilor din Chiloe, d.in America d.e Sud., din care mi-a dat citeva exemplare. Acestia pS,reau mai rnari pi mult nrni moi d.ecit p5,d.uchii europeni. I)1. i\furray mi-a procurat pairu specii d-in Africiranltme d.e la negrii d.e pe coastele d.e est qi vest, cle la hol,eutoli qi cafri, d.o1ir, spccii d.e la b[;tinaqii din Australia, d.oud, din America cle Nord qi cloud, din cea d.e Sud.. in aceste d"in urmi, caztrri se poate presupune c5, pS,duchii proveneau de la bi,qtinaqii locuintl districte d.iferite. fn cazul insectelor mici deosebirile structurale sint in general consid"erate, dac[, sint constante, ca avind. valoare de specie: ;i faptpl c[ rasele umane sint infestate c1e parazif,i care par sd, fie distincli ca specie poate fi pe d.rept utilizat ca un argument c5, rasele inseryi ar trebui consiclerate ca, spr.cii clistincte. Dup5, cc presupusul uostru naturalist a ajuns pinir, aici cu ccrcetirile salt, trl se va intreba d"acd,, atunci cincl sint incruciqate, rasele umanc sinb intr-un gratL oarecAre sterile. Dl ar putea consulta lucrarea prof. Broca er rr observator pr.ud-ent si filozof, Di la acestava gisi dovezi valabile c5, unele rase sint reciproc foartt, fecunde, insd ryi d.ovezi cLe naturi, contrarie in privinla altor: rase. S-a afirmat astferl c5 femeile b5,;tina;e d.in Australia qi Tasrnania rareori procluc copii cu europenii I totuqir in aceasti, privinlf clovezile s-au ard,tat ca fiind aproape fiir[, valoarer. l'Ietipii sint uciqi d"tr negrii pur-singe qi rec ent s-a publicat un rapoi.t d.espre unsprLrz(,ce tineri nretiqi omorili ryi ar;i in acelaqi tirnp, ale c5,ror resturi a11 fost g[sitrr r1e politie 10. Apoi i:rrli;i s-a spus deseori cL atunci cincl mulatri sc siisrlil,grcsg inl,r,cr
E 'I'ntnsru:t.
yr. 567.

/i.

Soc.

oI litlinhuroh, vol. X\II.

18G1,

s ()rt lhe f,henoment of IIybridilll irt Ihr

(1r'rrd. engl.), 186.1.

(Jcnir.s IIonto

r0 Vezi inleresanta scrisoare a tl-lui

,..\ntlrropolog. Rcvierv", aprilie 1868,

'I. A. l\[unay, irr p. Lttt. In aceastir

scrisoale, afirrna[ia contclui Slrzelt'r']ti cl-r fcrncile arrslrrlittte cartr an aVrtt copii cu cLr1o1tt,1ii sitrt rrllerigr. sterill cu ploplia lor rasir estc dczrninIitir. Dl. A. cltr Quatrefrgt's a sLrins de ascmenea nrultr rlovezi (,,Rcvuc clt,s Cours Scicntifiques", nrartie 1869, p. 23!)), in scnsul cir tritrrrci cind

sint incruci;aIi australitrri cu crrLopeni t'i ntl sini

ster.ili.

RASE UNTI\NE

1lL tt

rliferitir, c1e fecuncl"itatea lor rec1us5,, ar putea fi poate prezentat|, ca o dovad.5, a specici clistincte a raselor Jiarrentale. Fdr5, lndoiald, cd, al,unci cind. sint produryi cle specii extrem d"e d.istincte, hibrizii - atlt animali, clt ryi vegetali sint sosc*pfiibiii - ca fiind. in catecle a inuri prematuri, ins[, p[rinlii inulatrilcx nu pot fi consid-erati goria unor specii extrem c1e distincte. Catlrul cornrin, atit d.e cunoscut peltru lottgevitat'ea 9_i vigoarea sa qi totuqi atlt cle steril, aratd, cit de pulin necesaiii, este lcg:ituia la hibrizi lntre fecunditatea reclusir ryi vitalitate ; alte cazrtrl analoge ar pu.tea fi citate. Chiar d"zrcil ultorior s-ar d.oved,i ci, toate ras:lc umane sint perfect de fecund.e intre ale, cel cat'e ar fi inclinat, clin alte rrLotir.e, sir le eonsider:c. ca specii clistincte ar putea pe bund, d"reptate s5, sus!in5, cL fecunditatea sau sterilitatea nu sint criterii s:gure cle d.eosebiri specificc. $tim cii, aceste calit5,,ti slnt ugor influenlate cle cond.ilii cLe viafd, rnod"ificate sau d.o consangvini zare aplopiat5, qi cti slnt guvernal,e clc legi foarbe complere, ca d.e exemplu cle cea a fecunditdlii inegale a lncruciryd,rilor inverse intre aeeleapi doud, specii. Tn cazul formelor care treiruie consiclerate c1rep1, specii neincloielnice, o serie perfectX exist[ de la cele care sint absoiut ster:ile attrnci cind. sint incrucisat'ela cele care sint aproape sau complet fecund.e. Gradele c1e sterilitate nu coincid. strict cu g{adelc d.e d.eosebire d.intre pi,rinli in structura exterioald, sau in mod"ul d.e via![. In nrulte privinle, omul poate fi comparat cu acele animale cAre au fost clome sticitc cle multri vreme, $i o mare masi, de d.ovezi poal,e fi adusi, in favoarea cloctrinei lui I'allasla, anume cit domesticirea tincle sii,
11 An Exumitrutiott trl' [)ro[. Agttssiz Sketclt of ttte -\'cfrzlrrl Prouitrces of tlrc Ariutctl World, CirarlesLon, 1il5;1,

('i ntt plGcluc.clccit pu,tini copii. Pe d"e a]t1i parte, dr. Bachrnan clin Cbarleston rr, iifirr-'rit cu td,rie cra a cunoscut multe familii c1e rnulatri care s -au cS,szitorit intre ele in clecurs d.e rnai rnulte generalii qi au continuat sir fie in meclie tot atit cle fecuird.e ca ryi albii sau negrii puri. Dupd, cum mi, informeazl, Sir C. Lyell, el a ajuns, din cercet5,ri anterioarc pe care le-a intreprins, la aceeaqi concluzie ti. i1 Stnteto Ifnite, recens5,mintul pentru anul 185,1 cuprind.ea, dupir dr. Bachman, 40it 7SI tlc rnulil,tli lir linincl scama c1e toate circumstanlele cazului, acest nurnd,r pareinic, cI poate fi ins5, parlial explicat prin situalia anori:aal5 si injositoare a clasei ryi prin d.esfrinarea fcn:eiior. O ztnurytitd absorbire a mulatrilor de crltre negri treblie s5, aibd, intotcleauna loc, ceea ce a,r cluce la o d"iininuare aparentii a prirnilor. intr-o lucrare d.emn5, de lncred.ere 13, se 'vorbeqte clespre vitahCatea reclusd, a mulatrilor ca d"espre urr fenomell binecunoscut; ,;i aeeasta cu. toate cd, este o consicleralic

Ltt JIililttt'rt antlLntlu'o1tolog. Slaftsllcs So/rliei's, de

of

Anrcricnn

p.

4'1.

1? I)r. Rohlfs irrri scric cri a gisiL rasele arncslecatc ilin Sahar'.r, trirginclu-sc clin alabi, berbeli qi negri din tlri tlibrrli ca fiind extraorclinar de fecundc. I'c cle altir purLt', tll. \\'ins,ootl }leatic rtrl infornrcazir cir negrii tlc 1rc Coas[a de Aur, cu Loatc cir adnrirl pc albi qi pe rnulalli, lu o rnaxirnl c[ mulatrii nu ar trebui sL se cirsltorcascir

B. A. Gorild, 1869, p. 319. ra ll'he Variution of Animuls and. PlcLrtts ttmler l)omeslictLtirtrt, vol. II, p. 109. Pot rearninli aici cititorului cir
stcrilitatca spcciilor, cincl sint incruciqaLc, nu estc o caliIatc special dobindilii, ci, ca si incapacilatca anrrmitol irlJ.loi'i tlo u Ii all.oi!i inLi'e ei, esLc accesorie altor clcosebili clobinditc. Natura acestor deosebiri esLc necunoscutir, insir elc se referit rtrai ruulL la sisternul rcproducitor ;i rnult rnai pulin la slructura exLerioari. sau la dcosebiri
consLitulionale obignuite. Se parc ci un element importanL al s[criliti!ii speciilor lncmci;atc reziclI in faptul ci una sau anrbcle au fost. indclungat. obignuite cu condifii

cu acegtia, dcoarece copii sinL pulini la num5.r gi bolnin'iciogi. Aceastl pirere, clup5. curn observi dl. Reade, mcritd atcn!ic, deoalece albii au vizitat qi au locuit pe Coasta tlc Aur cle acurn patru sulc de ani, aga incit indigenii au avut tirnp suficient sit-;i clobindeascri cunogtinlele din expericnIir,

dc vial.[ sLabile, deoarecc gLirn c[ concliliile modificate au o influen!ir spcciali asupra sisternului rcproclucltor

DESCENDE,NTA OMUI-Ui

t'littiitt,: sterilitatea, cali,l r stcr nlr rezultat atit r1e general a,l irrcluci;flr:ii speoiilor. itr stale tratulali. I)in acrste di'r-r'r'sr.considerafii se poate srisfiner pe bun5clrepti1t. t'ir clacir ar fi stabilitzi, fecutrctitatea, perfectfl a raselor lllr]airr-' il]crnc,i;ate intre t'lt' lltt rle-ar irnpier.lica s'i le consid"errirn ca spec,ii d.istinctr:. fnd.epenclent cle fecund.itat'0, earacterele prezental,e de cirtre descendr,nfii ittrei incruei;Lri au fost eonsiclerate ca, indicind d.ac:i fornele parentale ar l rebui sL fic considerate sau nu ca spt'cii sau r-ariet[!i. Dupd, stud.ierea arninurrfit:i i] rlovezilor, am ajuns la coneluzia ed, nu sr. pozrte, a,vea futcrrerclere in nici o reguli gt nel.alir, c1e acest fel. Rezultatul obirynuit al unei incruci;ziri esl,e prod.ucereA lllrei for,me atnesteeate sau intermediare I ins[, in anurnite cazari unii dintre clescendenli seamt-l,ll.i incleaproape cu una dintre forinele parentale, iar a,ll,ii cu cealaltil. ;\eeastu, se poatc lntfuupla' ntai alr:s atunci cind. p5rinlii se cleosebesc pi'in caractere caro an ap5,rut mai intii sul: fortni, de varia,tii spontane sau rnonstnrczitd!,itl. If[, refer la acest puuct tleoarece dr. Rohlfs mi infortnea,zd cL el a vlzut in Africa, ln motl frecvent, descenden,tii unor negri ineruciqa,ti cu membrii altor rase, fie complet tlegri, fie cornplet albi, l.ie, rareori, bllfali. Pe cle alti, parte, este uotc,'riu e[ in America mulatrii prezirrtl rle obicei un aspect interrned"iar'. Arn vdzut' acurn c[ un nat,ulalist se poate simli pe clepiin satisfiicrit, colsiclerind. rasele urnane ca specii clistincte, deoarece a const,atat cL ele se rlisting prin rnulte deoseltiri structurale qi de constitulir:, unele fiind importante. Aceste deosebiri au rdmas, d"e asemenea, aproape constante in d"ecursul a perioad"e foarte indelungate. I{aturalistul nostru trebuie s[ fi I'ost influen{a1, intr-o m5,sur5, oar'()ria]'{r cJe enorura rdspindire a, omului, cAre este o lll,.u'o arromalit' in clasa nrarniferelor, clacti ornenirea trebuie plivit[ ca o spe'eie uu.icii. l]t va l.i f iirpat tle rdspindirea d.iferitelor ala-ilumite rase, cAre coneordi cn cea a a,ltor specii c1e animalc neind.oieirric d.istinete. lrl poate strsfine, ln cele clin urmfi, cri, fecunditatea recipror:ii a l,uturor laselor nu a fost inc5, complet d.oveditl li, c,hiar dacri a,r fi rlol'cditil, nu ar constitui o d.ovaclzi absolutl, a, iderrtitritii lor cA specit'. Cit d.esprc eeli,lalt asper:t al problonrei, clzr,cI pr'(supusul uostnr natrrralist ar l,rebui si cerceteze daeir forrneler umane se rnentin distincte ca ryi speciile obiqnuite, atunci cind. sint amestecate laolaltfl ln aceeaqi lari in numlr mare, el ar d.eseolter:i irnediat c[ acesta nn este citu;i der puJ,in caztL ln Brazllia i s-ar 1nf6!iqa o imens5, populalir,,metisri clc negri si portughezi ; la Ohiloe ;i intr-alte p[rli ale ;\me;i averu nroLivr r,alabilc clc a crcdc (dup:i (:rilu s-il obst-r'r'aL rrrai sus) cir condifiile flucLuantc rllc rlonrcslicirii tind sii rlintinc acea sttlilitatc cale cstc trtii tlc gtrrt,r'alti in cazul in starc natulali, utrrnr:i cintl sinI incrucisatr'. -'\rn alitaI intr-altir partc (ibident, r'ol. II, l). lS5, ;i ()t'igin uf Species, ed. rr \:-a, p. lt17) cti stcrilitattra specispcciilor
dcciL ace-stil. ,\tlt. (-iiiltner'. cit ;i Iii)lt'crrtcr atr tlovrrtliL cii lrr genuri dc planlc incluzind ntulte specii se poattr fornra o sclit' tie la specii carc, liind incrucigat.e, produc ciin cc in ce rrrai pulirre sentin!e, pini la spccii cal'c nu procluc niciodatri rrici o sirnrin!ir, sint insli tottr;i inflnenIute rlr polenul celorlrilte spccii, dup:i cunl se vecle rlin urnflarea g..elutcttnltri. Aici estc evident irnposibil sir alcrgi indivizii tnai sterili care au incet:rt cle ptr acullr sI ltlodr-rcir scntintc, a;a incil apogeul sterilititii, atunr:i cind nurnai gerrncnul este singrrl influcn!at, nu poatrr fi atius prin selecIic. Acest apogeu ;i flri intloialii gi celelalte grade dc ster.ilitate sint rrzultatelo accrsorii ale uuttr drroscbiri nccunoscnLe in cottstitu[in sistenrrrlui leplorlucitor al speciilol cale sint

ilot' iucluci;atc trrr rr 1'osL dobinclitii prin

sclccl.iLr

natulalii

putcrrr verltra cti alrrnci cincl doui fornre au devetrit de pe acurn foar'tc slelile csttr aproape irnposibil ca st.erilitatea Ior si fic sporitti prin consel'\'at'cit sau suplavic!uirca

intlivizilor din ce in ce nrai sterili, clr:oarcce, pc rr-rlsuri. ce stelilittrlea sporc;ttr, clin ce in ce nrai 1rulini descendeu!i vot'fi proclu;i din cale s[ srr reprocluci. $i pirrir in celt tlin ttt'niri sli se ploduci nnrntli inclir-izi unici la ccle nrai lart: jlttcllalc. Ilxisti insi un grad chiar urzli mart clc stcrilitatc

incruciqatc.

r5

T'hc

I:ariulion of .lttiuttLls, etc., r,ol. II, 1l

92.

RASE UMANE

149

r.egetal, asemenea triple lncrucipd,ri oferd, dovada cea mai riguroasl, a fecund.itnfii reciproce a formelor parentale. intr-una din insulele d.in Pacific el va gdsi o micd, populalie de singe polinezian qi englez amesteeat, iar in arhipelagul Fiji o populalie clepolinezieni si negrito*si incruciga,ti in toate gradele. Se pot adS,uga multe eazari analoge, de exemplu in Africa. Deci rasele umane nu sint suficient de d.istincte pentru a locui in aceearyi farl fd,r[, s5, fuzioneze ia,r absen,ta fuziunii ofer[ cel rnai bun criteriu d.e clistinc,tie specificd,. Naturalistul nostru ar fi d.e asemenea foa,rte tulburat cle indatii, ce ryi-ar cla slall)a cir, toatr rasele au caracterele distinctive foarte variabilc. Acest fapt impresioueaz[ pe oritritto vecle pcrntm prima dati, sclavii negri din Brazilia, cAre au fost importa!,i rlin toate p5,r!ile Africii. Aceearyi observalie este valabil5, pentru polinezieni qi multe alte rase. Este incloielnic dac5, se poate indica rrreun caracter care s[ fie d.instinctiv ryi constant pentru o rasi,. Chiar in cad"rul aceluia;i trib, s5,lbaticii nu au caracterul atit de uniform dup6 cum s-a afirmat d.eseori. Femeile hotentote prezint[ anumite particularitflti, mai puternic pronunlate decit cele lntllnite 1zr, oriee altii rasd,; se qtie ins5, c[ ele nu au un caracl,er constant. La ctiferite triburi anrerrieatre, culoarea ryi pilozitatea difer5, consiclerabil; la negrii din;\frica euloart'a diferd, lntr-o oarecare mdsur[,, iar forma trds[turilor fe!,ii foarte mult. La unelo rase forma craniului variaz5, mult 1?, la, fel ea ;i toate ceielalte caractere. in prezent', toli naturali;tii au lnvd,fat, printr-o experien!,fl scump plitit5, clt de pripit; este sI, lncerei sd, define;ti speciile cu ajutonrl unor earactere inconstarrte. Cel mai puternic argnment impotriva consiclor[rii raselor umane ca specii tlist incte este cii ele trer"r treptat una in alta, in mult e cazuri, clupf cum putem jucleca, indepentltrnt cle faptul eri s-an incruciqat reciproc. Ornul a fost stud.iat crr tta,i ntare griji, clecit, orico a,lt arfma,l ryi toturyi existfl cea nrai rna,r'e d-ivergenfil posibiln, intre cei mai capabili cunoscl,tori c1ac5, el trebuie eousirlerat c.a o unic5 speeie sau ras[, ori ca c1ou5 (\rirey), trei (Jacquinot), patru (Kant), cinei (Blumerrbach), ;ase (Buffon), ryapte (llunter), opt (Agassiz), unsprezece (Pickerirg), cincisprezece (Bory St. Vincent), saisprezece (De smoulins), d.oadzeci ;i doud, (l\Iorton), qaizeci (Orawfurd) sau, dup5 Burke 18 ryaizeci,si trei d.e specii sau ras3. Aceast5, d.iversitate d.e pl,reri nu este o dovadi, cd, rasele nu ar trebui consid.erate ca specii; ea aratd, insi cI ele trec tr:eptat d.intr-una intr-alta qi c5, cste aproape imposibil s5, se descopere earactere net distincte intre ele. Orice naturalist eare a avut nefericirea s5, lntreprind.d, descrierea unei grupe d-e organisme foarte variabile a intilntt, cazuri (vorbese d.in experien,ti) exact ezl cel al omului; ryi daci este cle o natur5 pruclentfl, el va sfirryi prin a uni toate forle Dl. tle Quatr.'fag--5
1p

ricii tlt' Sud i s-ar inf[,liqa iptreaga populalie constind. d.in indieni ryi spanioli a,mestecali in d.iferite grade 16. In multe pd,r,ti ale aeeluia;i eontinent el va lntllni celc, rnai complexe incruciry6ri lntre negri, indieni ryi europeni, si, jud.ecincl dup5, regnul

\.,\n\\ropu\ug. \\u$ux",

\tu.rua'rlu

fircuL o dt'scrlicre int.eresantti 1tb$, p. ))) a succes\l-

gcrnrirni cle srrtl;i elve[ieni sint,.tot.

c:r

util dc sctrrLc

r;i late

lrri ;i t:ncrgici

paulistaqilor. din Rrazilia, care sint o nrsi puLertric incnrciqat.i dc porLughezi ;i inclieni, avind un amestec de singe din alte rase.
17 De exemplu, in cazul bir;tinagilor din America Ei Australia, prof. Huxley spune (Transact. Internat. Congress of I'relist. Arch., 1868, p. 105) ci craniilc rnultor

itr

18 Vezi o disculic inercsanti asupra accsLui sr,rbicct WaiLr', IntrodLtct. to Antfuopolocy (tracl. englezir), 1861i, p. 198-208 Ei 227. Am luat citeva din afirrnatiile de rnai

;\

cc\t: a\e

lir\ar\\ot''

e\c.

sus din lucrarea lui H. Tuttle, Oriqin and Antiquitg of Phgsical Man, Boston, 1866, p. 35.

DES CENIDI]INTA

OIVI

LTLUI

Iliele care trec treptat una intr-alta intr-o singur5, specie, d.eoarecc iryi rra Bpune c,ii, nu- are d.reptul s5, d.ea nurne unor obiecte pe care nu le poate d.efini. Cazurt d.e acest fel apar la ord.inul care includ.e pe om, anume la anumite genuri d,e maimuler pe cind. la alte genuri, ca la Cercop'ithecus, majoritatea speciilor pot fi d.eterminate cu certitucline. La genul ameriean C ebu,s , d.iferitele f orme sint consid.erate d.e unii naturaliqti ca specii, de allii ca simple rase geografice. Or, d.aci, numeroasele exemplare de Cebus ar fi ad.unate d.in toate p5,r!ile Americii de Sud. si acele forme carc acum par si, fie d.istincte ca specie se vor dovedi c5, trec treptat una intr-alta prin paqi apropiati, ele vor fi eonsiderate d.e obicei ca simple varietd,li sau rase, ;i accastS, cale a fost urn,at5, d.e majoritatea naturaliqtilor in leglturd, cu rasele unla,nc. Trebuie toturyi recunoscut cd, existS, forme, ce1 pulin in regnul vegetal tn, Fe ca e nn putem evita d.e a le d.enumi specii, dar cale sint unite lntre ele prin nenurnirate gradalii, ind.cpend.ente de lncruciryarea reciproc5. Unii naturaiiqti au folosit recent termenul d"e,,subspecie" pentru a indica forma care posed.5, multe din caracteristicile unei specii acler.iirate, ins5, care cu greu mcrit5, un rang atlt d.e inalt. Or, dae5, reflectim asupra argumentelor importante menlionate mai sus, pcntru a rid.ica rasele umane ia clenrnitatea de specii $i, pe d.e altd, parte, ia dificultS,lile de neinvins de a le $efini, se pare c[ termenul ,,subspecie" ar putea fi utilizat aici in mod potrivit. Ins[ clin cauza folosirii ]ui ind.elungate, termenul ,,i:asd," va fi poate lntotdeauna attlizat. Alegerea termeniior este irnportant5, numai in mdsura in care ar fi d"e dorit s[, se foloseasc[, pe cit posibil, aceiaqi termeni pentru acelasi gracl de cleosebire. Din nefer:icire, Aceasta nu se poate aplica decit ar:areori, d.eoarece ln general genurile mai mari includ. forme strins inrudite, cale nu se pot d"istinge d.ecit cu mare greutate, ln \rireme ce genurile mai mici clin cad"rul aceleiaqi farnilii con,tin forme care sint perfect clistincte ; toturyi, toate trebuie consiclerate ca specii. Apoi iardpi, specii clin cad.rul aceluiaqi mare gen nu seami,n5, cituqi d.e pulin ln acelaryi gracl una cu alta, d.in contra unele d"intre ele pot ln general fi aranjate in grupe mici ln jurul altor specii, ca satelilii ln jurul planetelor 20. Problema d"ac5, omenirea constd, d.intr-una sau mai muite specii a fost mult d.ezb5,tut5, ln ultirnii ani d.e cdtre antropologi, care sint impd,rlifi ln d.ouf,, qcoli : monogeniqtii qi poligenirytii". Cei care nu ad"mit principiul evoluliei trebuie sf, consid.ere speciile drept creaiii separate sau intr-un fel oarecare ea entitd,,ti separate, ryi ei trebuie sd d.ecid5, care forme d.e om se vor consid.era ca specii prin analogie cu rnetod"a urmat6, de obicei la clasificarea altor organisme ca specii. Este lnsi, o lncercare fdrd, speran![, d.e a d.ecid.e asupra aeestui punct pin5, ce o d"efinifiLr oarecare a terrnenului,,dpecie" nu va fi general acceptatill iar clefinilia nu va trebui sd, con!in5, weun element ned.eterrninabil, cum ar fi un act c1e crealie. Am putea tot atit d.e binc sir, incerc[m f5,rd, nici o clefinilie d"e a hotfl,ri daci, un anumit nurnzir cle case trebuie clenumit sat, orag sau metropolS,. Avern un exemplu practio al difirrult5,lii [problerneil in ind.oielile nesfirryite dac5, numeroase marnifere, pirs[r'i, insecte pi plante ind,eaproape lnrud"ite, care se inlocuiesc reciproc ln Ameriea d.e
20 Origirt of Species, ed. a 5-a, p. 68. 1e Prof. N:igeli a rlcscris aminunlit mai multc cazuri * In zilcle noastre au circulalie mai mare tcrmenii tle snrprinz[toare in lucrarea sa Botonische Mittheilungen, vol. II, 1866, p. 294-369, Prof. Asa Gray a ficut obscr'- leorii: ,,rnono" ;i ,,polifileticc" san ,,uniciste" ;i ,,plura= virtii analoge asupra unor formc intelmecliare Ja crJl.upo- listc" (N. lrnrl.). zL'rlt'. clitr Autelica tle b{orrl.

RASE UMANE

151

I{orcl qi Europa, ar trebui consiclerate ca specii sau rase geoglafice, qi acelaryi lucru cste valabil qi pentru proclnseie multor insule situate la o mici, distan![, d.e continentul cel mai apropiat. Pe de altd, parte, naturalirytii care ad.mit teoria evolufiei, ad"optat5, acunr rle majoritatea oamenilor fde qtiinfd,] in formarer ru se rror ind.oi cituqi d.e pulin cfl, toatc rasele umane se trag d.intr-o unicd, tulpind, inifiall, ind.iferent dacil vor consid.era sau nu rasele d.rept specii d.istincte, cu scopul d.e a exprima grad.ul lor d.e deosebire ,t. in cazvl animalelor noastre d.omestice, problerra d.ac5, d.iferitele ras3 au luat naqtere d-in una sau mai multe specii ste pulin cliferitd,. Cu toate cir, se poate ad.mite cd, toate rasele, precum ryi toate speciile naturale din caclrul aceluiaryi gen, se trag din aceearyi tulpini inilial[, merit5, totuqi sri se d.iscute claeii toate rasele d.ornestice d.e ciine, d.e exemplu, au d.oblnclit grad.ul lor actual de d.eosebire d.e clncl rrreo specie oarecare a fost d.omesticit5, mai lntii de cX,tre om sau d.acd, d.atoreazd, unele clintre caracterele lor ered.itdlii unor specii d.istincte, care se d.iferenliazh de pe acum in stare naturald,. Tn cazul omului, o asemena problem5 nu se poa'be pune, d.eoarece nu se poate spune cd, el a fost dornest'icit intr-o anumit5,
perioad.S oarecare. In d.ecursul unui stadiu timpuriu al divergenlei raseior uilt?,llo c1e tulpina comun[, deosebirile d"intre rase ryi numirul lor trebuie s5, fi fost mici, in consecin!5,, in ceea ce priveqte caracterele care le d-eosebeau, ele avus'. serd, atunci mai puline pretenlii d.e a fi considerate ca specii distincte declt aga-nurnitele rase actuale. Totuqi, termenul d.e specie este atit d.e arbitrar, incit aseillenea rase initialc ar fi lcst consid.erate d.e unii naturaliqti d.rept specii distincte, claci cleosebirile lor, cu toate cL extrem d.e mici, ar fi fost mai constante d.ecit sin1, ln prezent qi c1ac5, tlu Ar

Este totuqi posibil, cu toate c5, pu!,in probabil, ca strlmr-,qii iniliali ai oniufi cliferenliat mult prin caracter, pini, ce nu au d.evenit mai diferili unul 22, d.e altul d.ecit oricare d.intre rasele actuale. iar ulterior, d.upi, ctlm sugereazh\ ogt' ele au d.evenit convergente in caracterele lor. Atunci clnd. omul alege si incruci;eazii in ved.erea acestui scop de scend.enlii a d.ouI, specii clistincie, eI provoacS, uneori o conyergen!5, consid.erabil[, in ceea ce priveryte aspectul general. A$a si este,4ope, crlnr arat5, von Nathusius 23, cu rasele ameliorate d-e porci, cai:e se trag dJn d"oui, specii d"istincte; $i lntr-un mod- mai pu,tin pronun,tat cu rasele arneliorate de vite cornuie. IJn mare anatomist,, Gratioiet, sus,tine cra maimu,telc antropomorfe nu coristituie o subgrup[, naturald,, ir:si, c5, urangutanul este un gibon sau Semnopr, thecus foarte d-ezvoltat, cimpanzeulun macac foarte d.ezvolt'at', iargorila un mand"ril foarte dezvoltat. Dacd, aceast5, concluzie, care e ste bazat\, exclusiv pe caracterele creierului, ar fi admisX,, am avea vrt caz cle convergen!6, cel pufin la catacterele exterioare, d-eoarece maimulele antropomorfe seam5,nI, ctt siguranld,. mai mult intr.e sle, prirr rnulte caractere, decil, cu alte inaimu,te. Toats asem6n5rile analoge, ca acelea ale 1nc.i balene cu un peryte, pot fi c'onsiclerate c1e fapl, cra ni$te cazLrt-ide convergenll, I termenul nu a fostins5, niciodat5, aplicat unor asem[,niri superficiale ;i aOaptiie. Ar fi totuqi ertrem d.e pripit sii, se atribuie conyergenlei asemirnirri

fi trecut treptat una intr-alta.

tui
sd, se

ltrof. IItt:-ley, itr ltct:st sr.'tts, ilt ,,Irortniglttly Rc\-ir\Y", 1865, p. 275. 22 Lecturc on XIutt (tlatl. englezzi), 1861, p. 468.
?1

23 Itie trlur:en rles Scluoehre.s, 1800,

p. 4$.

Itrtt'sttrdie.rt

f'iir

elc. Schrrteineschtklel, 1tl61, 1r. 101. in lcgitturl ctt viLelc cornttte, vezi de QtlaLreftrges, U nitd tle I'Espice Ilunuttrtt', 1ti61, p. 119.
Geschiclte

DUSC'ENDEINTA OMULUI

aproPiate de caracter in multo puucte structura,le printre descend.enfii modifica,ti tri unor.fiint e foarte distincte. For:ma unui cristal este determinatd, numai de forleie trroleculale ryi nu este surprinzi'tor ca substanle neasemi,nfi,toare si, preia uneori tlceea;i formti Iitt cazul organisnrelor ins5, trebuie sd, avem in vecle"u cI, forma fiec'[ruia clepincle de o infinitate de relalii complexe, anume de varia!,ii, datorate trnor e,auze prea itlcurcate pentru a fi urm5,rite ca natura variafiiior pflstrate, - mult de organismele iriconjurd,l ilcestea depinzind de conclitiile fizice $i inci qi mai toare care se concurt'azd, reciproc $i, in sflr;it, ereclitatea (ea ins[si un element fluctuant) nenumf,ratilor strimopi, ale ciror formb au fost determinate de raporturi atit cLe complexe. Pare de trecrezut ca descend.enfii modificali a d.oui organisme, daeii accstea se deoseb< se intre ele in mod p"onott,tat, si, convearg; ulteri6r citeodati, atit tle s-tr'ilts, irrcrit sil duei aproape la o id"entitat,e in intreagl lo" organizafie. in eazttl raselorr coiltrrelgcnte cle pdrci la eare ne-a,m referit mai sris, dovada d,eseenclenfei-din cloul, tulpini inif.,iale e ste, dup5, Nathusius, inc5, clar pdstratd, la anumite oas3 ale claniului lor. llae[ rasele umane s-ar fi tras, d.upd, .o* prsupun unii naturali;ti, d"in clouir, salr mai multe specii care se d"eosebeatp intre ele tot^atlt sau aproape tot atit ca tlrangutanul de gorild,, aproape cii nu existfi, indoiald, cd, d.eosebiri pronunlate inc5, s-ar tnai putea descoperi ln structura anumitor oase la om. asa ' ' cum exjsti-r, el irr prezent. Cu toate e[ rase]e urnane actuale se d.eosebcsc in rnulte privinle prin culoa,re, plrt forma craniului, proportiile trupului etc. toturyi Aaie, se,tine sdama de -,. intreaga lor structur'5,, se va eonstata cil ele se aseam5rrfi, lndeaproapu printr-o mullime cle puncte. l\{ulte dintre acestea sint atlt cle lipsite de irnportan}X Jau d.e o ttatur5 atit cle neoltirynuitfl,, incit cste t',xtrem de pnlin probabif ca ele s[, fi fost doblnclite in mod inclependent de ci,tre speciile sau ra,sele inilial d.istincte. Aceearyi observa!,ie are acea;i forli, sau chiar unA mai mare in ceea ee priveqte numuroaseie puttcl,e de asemlnare mintald, rlintre cele mai distincte rase umane. B5,rytinasii ameli.cani, negrii ryi europenii sint tot atit rle tleosebili unii de allii lzr, minie ca oricAr.L-l din cele trei rase ce pot fi astfel numite, totursi, pe cind trtiiam'cu fuegienii pe bolll vasului ,,Beagle", erarn incontinuu izbit de numeroasele trls5,turi m[,runte cle oar.aoter care aritau cit d.e asemd,ni,toare era mintea lor cu a noastri,, qi tot aga era qi cu un negru pur singe cu care fus:sem cind.va, din lntimplare, in raporturi d"e intimitate. Cel care va citi lucrii,rile interesante ale d-lui Tylor ryi ale lui Sir J. Lubbockza va fi f[,r5, indoiali profund impresionat d.e strinsa asemd,nare diptre oamenii de toate rasele in privinla gusturilor, dispoziliilor qi obiceiurilor. Aceasta se vecle din pldcerea cu care clAns.^azi, (ascultd, sau cint5,) muzicd, primitivd,, joacd, teatru, pict'eaz.dr.se tatueazra si se impod.obesc ln d.iferite altefeluri, clininlelegereareciproc5 a vorbirii prin gesturi, din acelearyiexpresii aletr[siturilorfelei qi din acelearyi strigate ncarticulate cinrl slnt rnirscali de aceleagi emo,tii. Aceastd, asemi,nare sau mai bine zis id.entitate este izbitoare atunci cind. contrasteazd, cu d.iferite expresii qi strigfte ale speciilor d,istincte cle maimu,te. Exist[, dovezi conving5,toare-cd, arta de a trage cu arclll ryi cu s5,geata nu a fost transmis5, de la vreun strd,mory comun al omenirii, totuqi, dup5 cum observau Westropp ryi Nilssor n,virfurile de s5geat5, clil
Tylor, Earlg Historg of lIunkind, 1865 ; ln leglturi cu vorbirea prin gcsturi vczi p. 54 in lucrarea lui Lubbock, Prehistoric rimes, cd. a 2-a,
2a 26

H.

NI. Westropp,

186e.

i,j,lffJf i;ff:;:"i,J,.,,"r.,.

in Memrtirs of Anthropolog. Soc.; The Printitiue Inhoengr.), edirarr de Sir .r.

On Analttgous Forms of Implemcnts,

RASE UMANE

153

orerrlerre aduse din cele mai lndepdrtate p[r!i ale lumii ;i fabricate in perioad.ele cele mai inrlep[rtate sint aproape identice, $i aceasta nu se poate explica declt prin faptul c[ d.iferitele rase aveau facult5li inventive qi mintale similare. Aceeaqi observatie a fost fflcutd, de arheologi 20, in leglturd, cu anumite ornamente foarte r[spindite, ca ztgzagari etc., ryi ln legitur[, cu diferite cred.infe si obiceiuri simple, ca lngroparea morfilor sub rnonumente megalitice. fmi amintesc cf,, am observat ln Arnelica c1e Sucl 2? eil acolo, ea ryi in multe pirli ale lumii, oamenii au ales in general vilful colinelor inalte pentru a lndlla mormane d.e pietre fie oa amintire a unui eveniment remarcabil, fie pentru a-;i lngropa mor!,ii. Or, atunei cincl naturaliqtii observd, o concord.anli, strinsi, la, numeroase mici tletalii cle obiceiuri, gusturi ;i dispozilii intre clouh sau mai multe rase d.omestiee sau intre fornre rtaturale strins inrudite, ei folosesc acest fapt ca un argument cir, ele se t,rag dirrtr'-u.rr strimog comun, care era inzestrat in felul acesta si, in c,onsecintii, cii toate ar trebui eonsid.erate ca apartinind a,eeleia,si speeii. Acelaqi argurnettt poate fi aplicat cu rnultil tirie raselor umane. IJeoareeo este pulin probalril ca numeroase,le si neinsernrratele puncte de asemrinare dintre d"iferitele rase umane in privinla structurii lor corporale $i a facultd,filor lor mintale (aici nu rnd, refer la obiceiuri similare) sd, fi fost toate clobinditc ind.ependent, t le trebuie sir, fi fost moqtenite rle la strS,moqii care avuseseri, aceleapi caraetere. Obf,inem astfcl o privire asupra st6rii primitive a omului lnainte ca el sri se fi rispinclit pas cu pas pe suprafala pflmintului. R[spinclirea omuIui in regiuni larg sepalate prin mi,ri a fost precedat[ ffirL lncloizr]ti de mari cliyergente ale caraeterelor clifc.ritelor rase, d.eoareee altfel am fi intihrit uneori aeeearyi i'zlsir, ln conl,inente distincte, ceea ce nu are nicioclatd, loc. Sir J. Lubbock, dup5 ce comparil artele practicate acum de sllbatici in toate p[rf,ile lumii, indic[, pe celo p() caro omul nu le-a putut cunoaryte atunci cilrd s-a inrlepd,rtal, de la locul s[u ini1iu,l de barytini, cleoarece otlatfl inv5,late ele nu ar fi fost niciodat5, uitate 28. El alatl astfel cd, ,,suli!a, care este numai o d.ezvoltare a virfului de eufit, si mirciuca, care este lrnma,i un ciocan lung, sint singurele lucruri rd,mase". El admite totuqi cri arta d-e a face foc fusese probabil d.e aeum d.escoperit,l, deoarece este comunl, tuturor raselor actuale qi era cunoseut[ strii,vechilor locuitori ai peqterilor clin Europa. Este posibil ca arta de a face pirogi rud.imentare sau plute si, fi fost d.e asemenea cunoscut5,, insi, d.eoarece ornul exista intr-o perioadS indep[,rta,td, atunci cind p[,rnlntul era in multe locuri la un nivel foarte diferit de cel actual, el trebuie sd, fi putut, f[ri, ajutorul pirogilor, sd, se extindd, foarte mult. Mai d.eparte, Sir J. Lubbock observS, cit d.e pulin probabil este ca primii norytri strd,moqi si fi putut,,nunrflra pin5, la zece, avind. ln ved"ere cL atit de multe rase existente azi nu pot numd,ra tlecit pini, la patru". Toturyi, irr aceastd, perioad.fi, timpurie cu greu s-ar fi putut ca facultiilile intelectuale qi sociale ale omului s[, fi fost inferioare in rrreun grad. extrern oclor pe care le au in prezent cei mai inferiori s5,lbatiei : altfe'I, omul primitiv nu a,r fi putut obline rln sncces atit cle lrot[ritor in lupta pentru existenlil, d.upir culn st, d.ovetle;te clin larga ryi tirnpuria sa rflspind.ire.
26 \\'esLlollp, On Crttnileclu etc., ,,Joul'nal

of ELhnolo-

27 46.

,,Joutnal of Researchcs('

: Vogage ol lhe <,IJeaglc,t,

p.
571.

gical Soc.", dupri cnrn estc redat ln,,Scientific Opinion", p.

2 itrrrie 1E6t), p.

i3.

28 Prehisloric I'imcs, 1869,

DESCE\IDENTA OMULUI

Din deosebirile fundamentale d.intre anumite limbi, rinii filologi au ded"ris r,a atunci cind. pentru prima datI, omul s-a rlspindit consiclerabil, el nu era rln animzrl vorbitor I ins5, se poate b5,nui cd, se vor fi folosit limbi cu rnult tnai puJ,in pcrf,:ctl' d.ecit vreuna vorbit5, in prezcnt, ajutate d"e ge sturi; qi totusi ele nu au l[sat nici o urmh, asupra limbilor ulterioare qi superior d.ezvoltate. !'5,rir, utilizarca unei i-orbiri oarecare, oricit d.e imperfecte, pare ind.oielnic ca inteligen,ta omului sir se fi putut rid.ica la nivelul implicat de pozi,tia sa d,ominantf lntr-o perioacLi tinrpurie. Dacd, omul primitiv, atunci clnd. nu posed.a clecit puline mest:priguri, ryi acelea din cele mai rud.imentare, iar capacitat'ea sa d.c vorbire era c'rtrel]r c1e inrperfectd,, ar fi meritat s5, fie d.enumit om I acest lucru d.epincle d.e clefinifirr, prl care o folosirn. La o serie d-e formc d.e trecere treptate qi irnperceptibilc d.e la r.reo tiin!5, cu aspect d.e maimu!5, la omul actuai, ar fi irnposibil s[, precizezi vreun punct l;ine determinat la care termenul ,,om" ar trebui s:i fie folosit. Aceasta estc o chrstiunc c1e foarte mic5 importan!5,. Apoi iar5,;i e ste indiferent d.ac5 aga-nuniitele rase nmane sint astfel d.enumite sau aonsiclerate ca specii sau subspecii ; uitirnul termen pare insX, mai potrivit. In sfir;it, put:rn conchid.e cir, a'{,unci cind. principiul evolu,tiei va fi in general acccptat,-ceea cc f[rri lnd.oiatir, sc va, intiri.ph curincl, controyersa d.intre rnonogeni;ti ryi poligenipti va sucomba printr'-o irioaltr l,irr:utr;L

qi ncobssrvatS,. Nu trebuie trecuti, cu ved.erea o altl chestiune, si anun:e clacii, d.rr-pir, cunr sc presupuile uneori, jiecare subspecie sau rasil, uman5, se trage clintr-o singtirf pereche de strd,rnogi. fn cazul anirnalelor noastre d.ornestice, o ras5, nouir poa,te fi ugor formatl imperechinrl cu griji, d"escenclenfi variabili ai unei singure pt:rchi sn,u chiar ai unui singur indivicl avincl un calacter nou oarecarc ; insf majol'itatea raselor noastre au fost formate nu intentionat d.intr-o pcreche selcclionat[, ci neintenlionat, prin pistrarea multor ind.ivizi, care au r.ariatr oriclt d.c pu!,in, lntr-un mod. oarecare, util sau d"orit. Dac[, intr-o larFt, slnt prefera,ti cle obicei crai mai putcrnici qi mai grei, iar lntr-alta mai uqori ryi mai rapizi, putem fi siguri cir, cu timpul, se rror prod.uce d.ouii, subrasc d.istincte, f[rd, ca in cele clouii lirri vrL]o pereche szi fi fost separatd, in ved.erea reprod.ucerii. llulte rase s-au forrnat in accst fel, qi mod.ul lor d.o formare e ste strlns analog cu cel al speciilor naturale. $tim de asemenea cra, fiind. ad.uqi in insulele Falkland", caii au d.evenit, in d.ecursul a citcva, genera,tii consecutive, mai mici qi mai slabi, pe clnd capul celor care s-au, silbaticit in pampas a devenit, mai mare si mai grosolan ; asemenea mod"ificflri siri'b evident d.atorate nu unei singure perechi, ci tuturor ind.ivizilor care au fost supu;i aceloraqi condilii, ajutate-poate de principiul reversiunii. in asemenea cazrtr:t, noile subrase nu se trag d.intr-o singurd, pereche, ci d.in rnu-l,ti indivizi care au variat ln diferite gracle, 1ns5, ln acelaqi mod. general, qi putern conchide c5, rasele umane au fost la fel prod.use, mod.ifici,rile fiind. fie rezultatul clircct al expunerii la cond.i,tii d.iferitcr, fie yezaltatul ind.irect aI unei forrne tle selcctie oarecare. Yom t'er.cni insir,
inc1at5, a,sr-lpra

acestui subiect.

I)espre enti,ttcli,cr, t"u,selor u,n'tarle. Disparilia parlialzi sau coinplet[ A nrult,or rase qi subrase umane este curloscut5, d.in punct d.e ved"ere istoric. Ilurnbolclt a viizut' in Arnerica de Surl un papaglrl cale era singula, lietuitoarc ee ptLtea voi'bi utt euvint din limba unui trib disp6rut. Ivlonurnente si instruinente anticc din piatr'[, calc se grisesc in toatc pi,rfilo lumii ;i clespre cale locuitorii de azi rtu ir,u pitstral, nici tr

DISPARITIA RASELOR,

trurlit,ii., inclieil clisparilia multor rase. IJne]o triburi mici ;i fl,rlnritate, resturi ale trnor rase anterioare, mai supravieluiesc incf in ,tinuturi izolate ;i irt general muntoase. DupX Sshaaffhauscn 2e, in Europa rasele strS,vechi se giseau toate ,,pe srara evolu,tiei mai jos cleclt eei mai rud.imentari d.intre s5,lbaticii actuali", d.e aceea ci trebuie s5, se fi d.eosebit, intr-o misurS, oarecare, d-e oricare rasd, actualir,. Resturile cl-e la Les Eyzies, clescrise tle profesorul Broca, cu toal,e c* d.in nefericire par sir fi aparlinut unei singure familii, ind"ic5, o ras5, cu o combinalie cu totul neobirynuiti, a unor caracteristici inferioare sau simiene ;i superioar.. Aeeastf r:rs[ estc ,,cornplet d.iferiti, cle oricare alta, antic5, sau mod.ern5, d.e care am auzitttso. Ila se d.easeberyte dcci cle rasa cuaternard, clin cavernele d.in Belgia. Omul poate rezista timp ind.elungat la cond.ifii care par extrem d"e nefavopentru rabile existenla sa 31. El a tr5,it timp lndelungat in extremul norcl, und.e n-a avut lemne pentru pirogile sau uneltele sale qi n-a avut d.rept combustibil d.ecit untur5 d.e focd, qi zd,pad.fl topitd, ca b5,uturd,. I-,a extremitatea de sud a Americii, fuegionii supravieluiesc f5,r5, protec,tia 1mbr5,c5,min!ii sau a vreunei construclii care s5, rnerite numete d.e colib[,. In Africa d.e sud, s6lbaticii rftd,cesc prin cimpii aricle, und.e fiarele periculoase abund.5,. Omul poate rerzista influen,tei mortale a junglei clin Terai, d.e la poalele llimalaiei, ca qi a fS,rmurilor pesl,ilenliale aler Afrieii troiricale. Extinclia decurge rnai ales d.in concurenla d.intre un trib pi altul si d"intre o ras5, ryi aita. Diferite'influenle d.i,und,toare intrfl mereu in acfiune, cluclnd la limitarea numzirulrri fiec[rui trib s[,Ibatic , cd de exc'rnplu foametea period.ic6, obiceiurile nomade qi rnortalitatea infantild, d.ecurglnd, din ele, al5ptatul prelungit, rrazboatele, accid.entelrr, desfrinarea, r5,pirea d.e femei, infanticid.ul ;i mai alesfecund.itatea reclusd,. Daci, forla oric[,ruia clintre aceste imped.imente creqte, chiar foarte pulin, tribul astfel influenlat tinde s5, se reducd, qi atunci cind. clin cloud, triburi invecinate unul rlevine mai pulin numeros qi mai pulin pul,ernic clecit cel5,lalt concurenta estc curlnd tezolvatd, prin rd,zboi, masacru, canibalism, sclavie qi absorbire. Chiar d"acd, un trib mai slab nu este astf el rlesfiinlat, claci, incepe sir, s cacl[, el va continua in general sd, scat15 pin[, ce dispare 32. Atunci cind naliunile civili zate vin in contact cu barbar:ii, lupta este scurtf, luf arl nurnai clacir, o climil ucigltoare nu r-ine in ajutorul rasei indigene. Dirrtre cattzele care cluc la victoria naliunilor civiltzate, unelc sint clare ryi simple, altele complexe qi obscure. Ne putem da seama cra rrrlrncz, cimpului este, in multe privinle, fatal5, s5,lbaticilor, d.eoarece ei nu pot sau nu rror si,-ryi schimbe moclul de via!d,. Eolile ;i viciile noi s-au dovedit in unele c^zlf,ri a fi foa,rte distrugh,toare ryi se pare cd, o boald, noud, provoacd, o mare mortalitate, pln5, cind cei care slnt cei mai susceptibili influenlei sale distrugd,toare sint treptal, eliminali tt, ;i la fel d.e d[,uni,toare sint poate ef ectele bd,uturilor alcoolice, p ecum si gustul pronunlat qi de nelnvins pentru ele, de care dau dovacll, atit d"e mulli si,lbatici. Se mai pare, oricit de mistelios csl,e faptul, cii, priina lntllnire a unor popoare distincte ;i separ:ate geneee T'r'irr,lrrct,r'tr

1863, 1i. .ilil.

in ,,'\ntlrloirological flrvittl", ocLour'bric

31

1868,

30 i'rrrrrsttt-.[. Irtterrtut. Conglress oI Prehistoric Arch., 1fi0S, 1t. 172-- 175. \'t'zi clc ilst'rntrnea Broctr (tratlucer'r), acesLei afirrnalii. 33 Vezi ollscrrraLii ln accsL setrs in lttct'at'ea Jui S ir in ,..\ntlrir;irological Rcvicrr", octonrbrie 1868, p. 110. If. I{olland, XIe.dtutl Noles urul lleflectiorts, 7889, p. 390.

I)r, Gcrland, Uber das Aussterltetr der Ntlurudll;er. p. 82. 32 (,ierlatrtl (ibidem, p. 12) pt'tzirtti faptc in splijinrrl

156

DESCENDENTA OMULUI

f847) din paisprezece bd,rbafi, doud,ze ci qi doud, de femei si zece copii as. Schimbarea locului nu a fost d.e nici un folos. Boala, si moartea inc[ i-a mai urrn5,rit ryi in 1864 numai un bi,rbat (care a murit in 1869) ryi trei femei in virsti, mai supraviefuiau. Nefecunditatea femeilor este un fapt ;i mai remarcabil decit predispozitia, tuturor la boalI,;i moarte. Atunci cind" nu mai rd,m[seseri, la Oyster Oove decil, nou6, femei, ele au spus d-lui Bonwick (p. 386) cd, numai d.oud, avuseseri vreodati, copii qi ci, aceste d.oui, impreund, nu n6scuserd, decit trei copii !
3a Am colectat (r,Journal of Rescarches", Vogage of the ,rBiagle", p. 435) multe cazuri avinct legllurd cu acest strbiect. Vezi de asemenea Gerland, ibitlem, p. 8. Poeppig vorbegte despre ,,suflul civilizafiei ca olrd-

boall aa. Dl, Sproat, oare pe insulu, \rancouver s-a oculrer,t incleaproa,p{) clo subiectul extincliei unrane, _crad,e pi,rere ctischimbarea nroclului de via!,e-r, ca uintar,cl a sosirii europenilor, d.uce la nurneroaso lmbolni,viri. Sproat dti rnare intportan!5, unei cauze aparent nelnsemtta_tg ryi anume faptului ci, d.evin ,,dezorientali si posoryoqili d,e via!a,, noud, d.in jurul lor, ei pierd imboldul pentru eforturi qi rru'capirt,ir, altele care si, le inlocuiasci,tt a;. Grad.ul civi}lzafiei lor pare si, fie un element d.e cea nlai nrar.c. iniportantil pentru succesul naliunilor concurente. Acum citeva secole, Europa se ti.urea tie incursiurrile barbarilor din oric.nt, acurn orice asemenea fric5, ar fi ridiculd,. Ltn fa,pt rnai curios este, d.upii, cum a observat dl. Bagehot, ed, inainte vreme sd,tbaticii rrl d.ispi,reau in f.afa na,tiunilor antice, cunl fac acum in f.a\a naliunilor civilizatt' I d,acd, ar fi f6cut-o, vechii morali;ti ar fi meditat asupra aeestui fapt lnu existi,insir, nici o lamentalie la vreunul din autorii acelei perioacle pcritru barbarii care dispirteau 36. Cea mai puternicd, d"in toate cauzele extincliei pare sL fie, in rnult e cazari, fecund.itatea recLus5, ;i boala, mai ales printre copii, rezultind din condilii mod.ificate d"e viafd,r cr toate c[, prin ele insele noile condilii pot fi nevd,tflm5,t,oare. Sint foarte indatorat d.-lui II. H. Howorth cle a-mi fi atras atenlia asupra acestui subieet qi cle a md, fi informat in legi,turfl, cu el. Am aclunat cazurile d.e rnai jos. ;\tunci cind. Tasmania a fost colonizatd, pentru prima tlatd,, nurn[,rul bilqtinaqilor a fost apreciat in mod. aproximativ d"e cd,tre unii Ia 7 000 qi de cd,tre allii la 20 000. l{umirul lor s-a redus curind. in mod. consid.erabil, mai ales dator.it5, atit luptei lor cu englezri, cit qi luptei tlintre ei. Dupd, celebra vln[,toare Ia care au luat parte toli colonigtii, cind restul de b[qtinaqi s-au pretlat autoritd,tilor, ei nu mai erau in num5,r decit de 120 d.e inclivrzis?, care au fost transpor:ta!,i in 1832 pe insula Flinders. Aceasti, insuld,, situat5, intre Tasmania qi Australia, este lung5, de 64 d.e kilometri ;i latd, intre 19 qi 29 de kilometfi 1 ea \tdlrea cu un clima,t si,nfi,tos iar bflqtinaqii erau bine tratafi. Totuqi, sd,nd,tatea lor a suferit consid-erabil. in 1834 ei rd,mflseseri, (Bonwick, p. 250) la patru zeci ;i ryapte cle bd,rba!,i adulti, patruzeci ryi opt de femei qi qaisprezece copii, in total 111 suflete. tn 1835 nu mai rd,miseserS, decit 100. Deoarece continuau sd, scadd, rapirl ryi cleoarece ei inryiqi se gind.eau c5, nu ar disp5,rea atit d.e repede intr-alt5, parter ftr fost transportati in 1.847 la Oyster Cove, in partea d.e sud. a Tasmaniei. Ei constau atunci (20 cleclembrie
rcaz6,

3i Sproat, p. 2\ 1.

vitor pentru silbatici".

Scenes

36 Bagehot, Phgsics and ltolitics, in ,,ffortnightly Review", 1 aprilie 1868, p. 455. 37 AcesLe afirmalii au fost luaLe din The lust ol the Tusmaniuns, de J. Bonwick, 1870. 38 Aceasta este cleclara!ia guvernal.onrlui Tasmanici

and Sturlies of Sat'uge Life,

1868,

Sir W. Denison, Varieties of I'ice-Regul Life,1870, vol. l,

p.

67.

DISPARITIA RASELOR

157

In legbturi, cu cauza, acestei sit'uafii extraord.inare, clr. Stoly observl, cL lncerc5rile cle a-i civilizape b[,;tina;i erau urmate cle rnoaltea lor'. ,,I)acL ar fi fost l5,sa,ti in pace sd, hoini,reasc5, nt-.tulburafi d.up[, curn le era obiceiul, ei ar fi crescut rrai mutli copii qi mortalitatea ar fi fost mai micd,". Dr. Davis, un alt observator atent al bd,ptinaqilor, remarc[, : ,,Naqterile au fost puf,ine, iar cazurile de moarte erau numeroase. Acestea s-au d.atorat poate in mare mdsur[, schimb5rii mod-ului lor de viald, ryl a hranei, insd, mai mult exild,rii lor din Lara lui Yan Diemen ryi deprim5,rii moralului care a urmatt' (Bonwick, p. 388 gi 390). Fapte similare au fost observate in doud, pflr,ti foarte diferite ale Australiei. Renumitul explorator, d.l. Gregory, a spus d.-lui Bonwick ci, in Queensland ,,lipsa d.e reprod.ucere se resimte inci, de pe acum in cazul negrilor, chiar in pa,rlile cele rnai recent colonizate, qi c[, declinul va surveni". Din treispre zece baqtinaryi de la Sharkts Bay care au vizitat,riul llurchison, pln[in trei luni doisprezece au mrlrit de tuberculozd, 3e. Descreqterea numiirului maorilor d.in l{oua Zeeland.S, a fost cercet,at[ cu grijf, d.e cfltre c1l. Fent'on intr-un raport admirabil, d"in care sint luate, cu o singurS, exceplie, toate relat5,rile urm[toarer0. Descreqterea num[,rului d.in 1830 incoaee este admisi, cle to!i, inclusiv de in;i;i b[;tina;ii, qi incd mai persisti. Cu toate e5, pinir, acum s-a const,atat cI, este irnposibil s[, se facd, un recensd,mint real al b[rytinasilor, numirrul lor a fost evaluat cu grij[ d"e lezid.enfii multor districte. Rezultatul pare demn cle incred.ere ;i arat[, cd, in clecursul celor paispre zece ani anteriori anului 1858 descreryterea populaliei a fost d.e 19,42 la suti. fTnele dintre triburile astfel examinate cu grijf trd,iau la mai mult de 160 km dep5rtare unul d.e altul, unele pe coast[,, altele in interiorul insulei, iar miiloacele lor d.e trai si obiceiurile lor se cleosebeau intr-o oarecare mdsur5, (p. 28). In 1858, nurni,rul lor total p[rea a fi de 53 700, iar in L872, dupf,, un al doilea interval de paisprez(ce ani, s-a fzicut un alt recensi,mint a]. ryi numd,rul lor a fost t1e numai 36 359, prezentinrt o red.ucele cle 32,29 la sutX, DupL ce alat5, ami,nuntit insuficien,ta diferitelor cauze, atribuite de obicei explicirrii acestei retluceri ertraordinare, currr sirrt boli noi, dt'sfrinarea, femeilor, alcoolisrnul ryi r'[zboaiele etc., Fenton conc]rirle, bazitrrlu-sc pe rnotiys t'igur(,Ase, c5, tlescrerytc'rea dt'pintle nrai irles dc fecurrrlitutt,a lt'dusir a femeiklr ryi tle rnortalitatea, ertraorttinari a copiilor rrrici. Ca rlovadi a ucestt i afirma,bii, I"entorr a,ratd, ci, in f 844 exist;a un copil lu, fit'caru',2rlt7 rlrhrl],i, pe t:inrl irr l8ir8 r-'xistu, utt singur copil la fiecare 3,27 ad,ul!i. -l\[ortalitatea la adulli t'strr d.e:.rlielnr(.n(,it ln:rre. Iil citeaz'i, ca o t:aazit, in plus a rt'd,ueelii inegu,litatea, sert,lot', t[t:ollrece sr-' nitF1(i rnit,i ptrt,ine fete rlecit bf,,ie{,i. \'oi leveni itrtr-urt capitol viitol a$upr.lr acestui rtin urtnri punct, d.eoarece eI d.epinde d.e o cauzh cu totul clistirrt't,r"r. J)1. tr'ettton cornparii, cu mirare scid.erea bd,qtinaqilor din Noua Zeelandra cn cre;terea popula,tiei din frlanda, !d,ri cu o climi, nu prea d.iferitd,;i in carc locuitorii au ln prezent un mocl de via![ aproape asbmi,ni,tor. l\{aorii inqiryi (p. 35) ,,iryi atribuie decadenla lor intr-o oarecare mdsuri, introducerii hranei noi ;i imbrd,cimin!,ii, ca qi schimbirii corespunzilt'oare a obiceiurilor", si se va veclea, atunci cind. vom examina influenla condiliilor moclificate asupra fecund.iti,fii, ci, bd,qtina;ii ayeau probabil dreptate. Se5,d"erea
3e Pentru aceste cazuri, vezi Dailg Life ol lhe ?asmaniants, de Bonwick, 1870, p.90,;i /.a.s/ of tltc']'uunanicns, 1870, p. 386.

ao Obserualions

on

lhe.

Aboriginal Inhaltitants ol lieu

Zealand, publicatl de guvern, 1859. 4r Nero Zealund, rle Alt'x lierrrltrdy, 1873,

p.

47.

DESC,ENDENTA OMTJLUI

ap5, a fost d.escoperitir, qi practicatii, pe scard, mare, ceea ee dovederyte e5 o schimbare in mod.ul d.e viald, incepea printrebi,rytinaqichiar atunci cind. Noua Zeelandh erA pulin populatd, de europeni. Atunei clnd am vizitat Golful insulelor (,,thcr Bay of fslands") in 1835, imbr[,c5,mintea ryi hrana locuitorilor fuseseri cle acum mult modificate, ei cultivau cartofi, porumb qi alte prod.use agricole qi le schimbau pentru tutun ryi bunuri manufacturiere englezeqti. Din multe afirmatii d.in Vi,ala ep'iscopului Patteson 42, este evident c[ s[nd,tatea melanezienilor d.in Noile llebrid,e ryi din arhipelagurile invecinate a suferit intr-un grad. extraord.inar qi cd, b[qtinaqii au pierit in numdr mare atunci cind. au fost mutali ln Noua Zeeland.6, insula Norfolk;i in alte locuri sfl,nd,toase pentru a fi ed.ucafi cle misionari. Descreqterea populaliei b[qtinaqe d.in insulele Sandwich este tot atit d.e notorie ca cea clin Noua Zeelandil. S-a evaluat in mod aproximativ, de citrer cci care sint cei mai capabili de a aprecia, cd, attnci clnd. Cooka d.escoperit insulele in 1-779 populalia era d.e aproximativ 300 000. Dupd, un recensS,mlnt aproximativ d.in 7823, numirul era atunei de J.42 050. in 1832 gi ulterior de mai multe ori s-au f5,cut oficial recensimlnturi precise ; eu ins5, nu aln putut obline clecit rezultatele urmitoare (tab. nr. 1) :
TesBr-ur- Nn.
1

populaliei incerput lntro 1830 ryi 1840 ryi dl. Irenton aratii, eil prin 1830 meprepara boabe putred.e (porumb) printr-o inmuiere ind.clungatS, ln toda de a ^

anui

Populalia b[9Linr;i (afarir de perioada 1832-1836, cintl au fost inclugi pulinii

strlini din insule)

1832 1836
I 853
1

Procentajul anual de descreqtere, presupunind cd a fost uniform intre recensdmlnturile consecutive, acesle recensimlnturi fiind ficutc la intert alc
neregulate

130 3131

ros szo{

4146

zr oroI
az os+{

2r47 0,81

860

1866 1872

ss zost
51 l-r31'

2,18 2,17

Yed.crm aici ci,iniri.tervalul de patrrrzecr d.e ani dintre 7832 qi 1872 populalia a sc[zut cu nu mai pu,tin d.e qaizeci ryi opt la sut5, *. Majoritatea autorilor- au atrilrnit aceasti, scid.ere desfriului femeilor, rdzboaielor singeroase anterioare qi muncii grele impuse triburilor cucerite, precum gi botitor noi introd.use, care in rnai multe ocazit au fost extrem d.e d.istrugd,toare. Fd,ri, ind.oiali, cL aceste cavze, precum si alteler &u fost foarte eficiente qi pot explica viteza extraorclinarf a descreryterii d.intre anii 1832 ;i 1836; ins5, cea mai puternicS, d"intre toate pare sd, fie fecund.itatea sc[zutd,. Dupd, d,r. Ruschenberger din marina americanii, cale a r-izitat aceste insule intre 1835 li 1837, intr-un district clin Flawai numai 25 rltr
a2

Life of J. C.

Pcrtteson,

C. II. Yorurge, 187,l,

' Probabil irt textul trnglez al lui Daru'in

sovietice, p. 293).

s-a strccural

t't'zi tnrri ales vol. I, p.

530.

o gre;eall de tipar: [rc]ruic s[ fi t'osl 60,8% (nota ediIiei

i:ts-t'"1\R]il1

As-BLIR

1:]il

fitcAre pereche, cirs:itoritirtt" Aceasta, cstt'aproap(r exact aeeell;i rnerliel ofl, in tlazul 1;llsrnrinieirilor dco la, Oy'str'-i' Cove. Jar:ves, cal'e a, publicat i"s1;oria sa in 1841i, spuno crti r,l'aniiliile (:ar'e a,tr trei copii silr-t st;utite d.e toal,e irnpozitele, celor care au rnai mulli copii li se da piimint ;i alte incurajd,ri". Aceast6 lege f[ri, preced.ent a guvernului arath conclud.ent cit d.e nefecundd, d,evenise rasa. Reverendul A. Bishop afinn5,, ln ziarul ,,Spc,ctator" d.in llawai in 1839, c5, un rnare numd,r d,e copii mor la vlrste fraged.e, iar episcopul Staley md, informeazil cil aceastti stare d.e lucruri persist5, qi acurn tocmai ca ryi in Noua Zeeland[. r\cest fapt a fost atribuit neglij5rii copiilor d.e cI,tre feruei, probabil lns[, ci, in tna]c parte este d.atorat clebilitilii inndscute a constitu,tiei copiilor, in leg6l,urf cu fecundita,tea scd,zutd, a pd,rin,tilor 1or. lVlai este, de altfel, inci o asem5,nare cll canvl l{oii Zeelande, in fa,ptul cd, exist5, ull rnale exced.ent de na;teri masculiue asupra, celor fcrninine I recensrimintul rlin 7872 dd, 31 650 e1e bi,rbafi de totl,l,e virsttrle frtld, d.e 25 247 c1e fentei, ad.ici, 725,36 llXlbali d.e fiecrr,ro 100 rltr fenrei, po cirrtl in toate tir,t'ilc civilizate fg1vi1,il1r tlepiiryt'sc b[rbut,ii ca nurnirr. Ilirli irrr'loialni, (rr-t desl'r'iul l't'rrrt'ilor p{lt,t,t" cxplit'a, in pllrtc ft'ctrnrlitat,ea lor lerlusir I irrsfi rrrothrl lor st'lilttrllirt t[t'vill!,li t's1;tr o cinrtit, tuttlt tturi prolrabilir, ryi ('ar'('t,xplir,i irr Irct.lasi {irrill trror{;iilillr1,r':r sltttt'i1,ir, tti:ti:rlcN lrt t'otrlii. Itrsrtlt,lt) llt Iosl; vizil,:t,1t, rlt. (lorik irr ti7V, r[(, \':rrrr'orrvt,t' irr litl4, si ull,t't'ior lrrlesea, tlt, lralerrit'rr.. irr l8l9 u,u soF.it, trrisiotta,t'i tritt() ftlt t,ottstlti,itl, t,ii itlolul,r'ialrrsestrdesfiint,at[,,.si cil, lr,lt,eschitri[ri,r'i fttseset'ir, ('ft'ct,lrate clc t;iitt'e I'(]g(r. Dupii lttreltsl,it, perioa,tli-1,, A A,vttt loc o sehitrrlr:u'tr r':r,pidir, irr rrproirprl l,ttltt,e obict'ittrile tlt, via!lr, ale btirytitra,;ilor'ryi cnlittrl ('i lr,rr devenit ,,et'i tirir,i triviiizu,!,i ditttre loctrit;orii insulelor tlirr PAeifictt. Unul r'tirrt;r't. oorespond.errfii rnei, dl. Coan, cltre s-a rtirscrtt, pe insule, obselviu cil ba,sstinaqii il,u sufeirit o schimbare rnai ntarc in rnodul lor de via![, in decursul a cincizeci cle ani declt einglezii ln d.ecurs de o nrie de ani. l)in informaliile prirnite cle la, episcopul Staley, clascle sir,race nu pare s[,-qi fi schirnbat vreod.atir, rnult regtmul alimentar, cu toate ci, multe feluri noi d.e fructe au fosl, introd.use qi cra trestia rle zahdr este unanim consumath,. Totugi, datoritb pasiunii lor de a imita pe L'urop(rni, ei si-au schimbat d.e mult modul lor d.e a se imbrtica, ia,r consunlul cle biiuturi ak:oolice a d.evenit foarte gener'al. Cu toate ci, aceste schinrbriri par neinseurnate, pot cred.e ugor, dJn ceea ce se stie in legi,turi, cu arrimztlele, cr-r {Ice$t,rr srrftirnbl,ri ar putea fi suficiente pentru a recluce fecunditat,ea indigerrilor 43. in sfir'ryit, r1l. l\facrramara afirm5, aa ci, locuitorii inferiori li d.egenera,f,i rle pe insulele r\nclarnAllo, tl.in pa,rtea d"e rris:irit a golfului l3eugal, sint ,,d.eosebit rkr susct:pt,illili oric[,rei rnodificir,ri tlcr clirnir, I t1o fapt, tlacti ii iei din lir,caryurile lot' irrsrrllr,tt', r'st,e t,proirpLr signr ci, vor rnuri, ryi accftstrt intlepentltrttt t1.c rcgirtttrl rr,lir1e
i\firnra!iilc tle tnai sns sinl lttatc ntai ales tlirt luct'rit'ile nrmitoare: Jarves, IIislorll of the IluttttLiiatt Islrttcls, 1813, p. 400-407 ; Cheever, Life itt tlte Sandwir:lt Islttntls, 1851, p. 277. Ruscltetlbergt'r' este citat cle Bottwicrk, -Las. ol tlte Tasmaniuns, 1870, p. 378. Bisirop csLe cilat tlc Sir li. Belclrer, \'ogage rourttl lhe 1I'orkl, 18{3, vol' l,1t' 272.
a3

din I 134, iar intr-alt slistrict, numai zece d.in 637 aveau o farnilie cu cel rnult trei copii. Din optzeci d.e femei mi,ritate numat treizeci ryi noud, au ni,scut copii, iar,,rapo,rtuloficial ind"icb pentrutoati, insula o med.ie t1e o jurnitate de copil
b5,rba,Li

Coiur, ltt ctri.rt'r th'-lui Younrlns, tlin Nerv York, yi irr cele tttiti rnultc cltzuli aln colnpat'aL cifrele lrri Yotrrrrlrns cu r:ele daLe in mai nrulte clinlrc lucrirrile nrenlionattr rrrli sus. Am onris recerrsirnintul rlin 1850, dt'olrt'cc :lr.rr virzut date

cifre cu totul tliferile. {a,.Tlte Inclian }Iedical (}lrzcttc", 1 nriic'tirltric

ll'i71

I)ator.ez receusitui

tt

lttriltr mlti

tn ttl

or ltni aurlbil

i t ir

{.ii d-ltri

p.

2{0.

ll --

r,.. 4-16

16u

DESCENDENTA OMULUI

lr,unl intreg Acolo. Yeclenr astfel cii sitnir,1,ilt,ea, rnultora tlittl,rtr rasele utllalro rua,i sir,lllu,t,ictr tlst,tr susceptibil5, sd, sufere nrull, atunci cind ele sint supuse la conclit,ii snu obiceiuri d,e viall, mod,ificate si nu exclusiv clin faptul ci, sint transportate inl,r-un tinut cu o climd noud,. Simple rnodificd,ri in obiceiuri, care nu par vd,t[,m6toare prin ele insele, par s5, aibd, acelaqi efect qi in mai multe cazuri copiii sint in special susceptibili sd, sufere. S -a spus ad.esea, dupi, cum observ5, d.l. Macnarnara, cd' ornul poate rezista fdri, consecinle rele celor mai mari d.iversit5,fi de climfl 4i lr,ltor rnodificf,,ri; aceasta este ad.ev[,rat, insl nurnai peutru rasele civilizate. frt acea,std, privinfii,, omnl in starea lui sf,,lba,ticl, parrr rrproape tot atit tle sttseeptibil ur, ryi mtlele sale cele mai apropiate, maimulele atrt,ropoitle, ca,re pinl rrcttlll lllt alr supravielruit rnult timp atunci cind au fost intlepir,rt,a,te clirr !,ara, lor cle brl;tin.i. tr'ecunditatera redusi, tlin cauza unor condi!,ii modificatt', ca in a'anvltasmanienilor, rna,orilor, locuitorilor din insulele Sand.wich ;i, rlupii cit se pill'e, a lltrstrtllienilor este ryi nrai interesantf clecit receptivitateA lot' ll, boli qi nrortu,lil,a,telt, ltlt', deoarece chiar un grad. nefursemnat cle infecund.it:li,t', t'ourlritrirt, rrll t:ele,la,lte c{Ittze, c&l'tl tinrl s[, oprenscit, sporirea orici,rei popula,tii, rr,r' ([r[ce rlt:r,i tlevrettte sa,u lna,i l,irzir-r la, tlispa,rifia, ei. Rerhrcerea fecunditd,fii po:rtrr fi t'xplicittit,irtunelrrcilz,uri prin desfriul ltimeilor (cunr s-a itrtimplat; pirril ttu ctt' ttrrrlt, itr t,nzttl l,u,hit,ietterlot'), insi, dl. Fentotr i,L arf,,l,a,t r:I, aceast,ir, t'rpliealrie nu ('sl;(r (flr tolrrl sttfit'ient,fi, irt t'a,zul celor elin l{'oua Zer:lantlfi, qi uici in al tasrnanienilor'. in luclarea citati, mai sus, dl. lVfacnamariu ili expune motivelo pentru care cred.e cir locuit orii regiunilor expuse malariei sint susceptibili d.e a fi sterili. irr urai multe clin eazurile de mai $us aceasta nu se poate lns5, aplica. IInii autoli au sugeral, icleea ci, la b5,qtinagii din insule fec;unrlitatea qi sf,,nd,tatea llrt suferil; rlin oanza, inclnc$fi,rii reciprocr', intlelung continuu,tfi, insir, in canarile de tnai sus infecunditatea a coincis prea indeaproape cu sosirea europenilor ca sti ptttettr l,drnite ucr:a,stfi, explica,,tie. $i nici uu avern in prezent woun urol,iv tle a cre<lc c[, ornrrl e$te foa,rt,o sensibil ltl erfectele nocive ale incruci;5rii reciproce, rnlli ales in regiuni ali1, cle rnari ca lrToua Zeelandl, qi arhipelagul Sandwich, cu coudiliile lor va,riate. Se rytie, din contra, cL locuitorii actuali diu insula Norfolk slnt aproap(r l;o!,i veri snu rude a,propiate, ca qi todaqii clin fnclia gi locuitorii clc pe unele dirr insuleltr occidentale ale Sco{iei, qi totuqi fecunditatea lor nu pare s[, fi suferit 4r'. O ipotezir, rnult mai probabilf,, este sugeratS, rle analogia cu anirnalele inferioare. Se poa,te' clovedi c.il sistemnl reprod.ucfitor este sensibil intr-rrtt grad extl'llordinar (cu toate eil nu qtirn de ce) la eond"ifiinrodifica,te tle via![,, ryi aeeasti'l sensilrilii,a,te cluc:e la, r'ezultate atil, folositoare, cit ryi nocive. fTn mare lluil]t"tl' tle {apl,tr Ir,supra, ar:cstui subiect sint prezentate in cap. XVIII al volumului al ll-lea din luora,rea meiL \: ur'iution ol Animals anil l?lants under Dornestication. Nu pot tla Irici rlec:it cel rnai scurl, r'ezllrnil,t, $i oricine care sc intereseazi, dc aec'st subiect poate
f)csple nrclenia apropiatti dintre iocuitorii insulci llarshall, 18?3, p. 110. Pentru locuitorii clitr insulele l*orfolk, r't:zi Sil W. Denisot'r, lturieties of Yice-RegaI Life, occiclentale ale Scoliei, clr. I\Iitchell, ,rlidinbulgh 1![edicrrl 1tl7t), r'ril. I, p. 410. Pcntru Lodrr;i vezi lucralea col. .Iortrnal", rnartie-ittnie, 1865.
a5

mentar sau d.e vreo influenfd, exterioard,". El mai afirmd, c5, locuitorii din valea Nepalului, care este extrem d.e cald.i, .vara, precum qi d.iferit ele triburi d.e munte rlin fndia, suferi, la ryes d.et d-ezinter'ie qi friguri qi lnor d.acir, incearcti s[-ryi petreac.i

DISPARITIA RASELON

161

consulta lucrarea citatfi, mai sus. Mod.ificd,rile foarte rnici sporesc sX,nd,tatea, vigoarea qi fecund.itat'ea majorit5,lii organismelor, ln vreme ce Be cunoaqte c[, alte modificfiri fac ca un m&re numir d.e animale s[, d.evind, sterile. Ifnul rlin cele mai cunoscute cazuri este cil, ln India elefanlii imblinzifi nu se reprod.uc, cu toate ci, ei se r:eproduc adesea in Ava, unrle fenrelele sint lisate sir, r[,t[,ceasc[,, intr-o oarecare rnfsurl,, priu pfi,duri ryi sinl, astfel plasate incondifii rnai naturale. Cazrtl diferitelor maimule arnericane, la care indivizii ambelor sexe au fost linufi in propria lor lafi, timp de mulli ani laolaltd, qi foarte rareori sau nioiod.at5, nu $-au reprod,us, acesta este un exemplu mai potrivit, d.in caluza rud.eniei lor cu omul. Este remarcabil cd, o citde rnici, modificare a condifiilor d.e vra[h prod.uce ad.esea sterilitate la un animal sd,lbatic atunci cind. este capturat, ceea ce este cu atit rnai btzar cu clt toatc animalele noastre tlornestice au devenit rnai fecund.e tlecit erilu in starc rraturalir,, iar urrele dintre ele pot rezista laeele rnai nenaturale conatilii cu o fecutrditate nenricqorat l, ee. Anurnite grlrpe cte animale slnt mult mai susceptibile de a, fi influenlate d"e captivitate ryi in general toate speciile tlin aceea;i grupi, sint influen,tate in acelasi rnod. Uneori insri o singurir, specie dintr-o grupi, devine sterilfir pe cind. celelalte nu, iar pe d"e altI, parte o singurl specie poate sfl-ryi pf,streze fecund"itatea, in vrerne ce rna,jor:il,atea eerlclrln'lte nu reugesc sd, se reprod.uefi. Atutrei t,intl sint in tnptivitate sau cind sint, ld,safi sir, tri,iascri aproape, lnsi, nu oomplet liheri, ln fara lor rle baqtin[,, nla,sculii ryi femelele aceleiapi specii nu se imperecheazri nieiodat[, al{;ii in cond.il,ii sirnilarre so irnpere<,heazl,frecyt.nt, insi, niciodatl nu procluc degcendenfi, al,t,ii iartiqi prod,uc clfiva, clescenderrfi, insi, mai pulini clecit in st,are uaturalfl ; ;i deoar'oce aceste fapte a,u o leg[,tur[, cu cazurile d"e mai sus privitttt omul, este important de rernarcat c5, tinerii sint predispuqi s[, fie slabi ryi bolnilvicioryi sau cu defecte tle conformalie qi suseeptibili si, piarf la o vilst[, fragedi,. Yd,zind clt d.e generalS, este legea susceptibilit5,fii sistemului reprod.ueitor la condilii de via![, rnod.ificate gi cit de valabilI, este aceastf,, lege in cazul rud,elor noastre celor mai apropiate, cvad.rumanele, cu greu mL pot ind.oi ci, nu B-ar aplica la orn in starea Ba primitivf,,. I-leci, d.acd, si,lbatici de orice rasl sint d"etenninafi s[,-qi schimbe brusc moclul lor d"e via!ir,, ei d"evin mai mult sau tnai pulin sterili, iar s[,n[,tatea tinerilor lor d.escend.enf,i sufer5, in acelaqi fel ;i din aceeaqi caaz6'ca qi elefantul ryi leopard.ul dc vln5,toare din fnd.ia, rnulte rnaimule din America qi o rnul!,ime tltr animale d.e toate felurile atunci cind sint ind.ep5,rtate din cond.ifiile lor naturale. Putem vedea d.e ce bh,qtinasii, care au locuit timp indelurrgat pe insule ryi oiarre trebuie s[, fi fost lndelung supugi unor conclifii aproape uniforme, sint in special influenlali d.e orice mod.ificare in obiceiurile lor, cum pare sil, fie cazul. Rnsele eivilizate pot cu siguranfir, rezista la tot felnl de rnodific[,ri mult tnai bine decit sfi,tbaticii, ryi in aceasti, privin!5, ci seami,rri, cu animalele d.ornestice, eu toate ei, uneor.i sl,n[,tatea aeestora d.in urmd, suferd, (de cxemplu clinii europeni in fnditr,)t totu;i rareori ele devin sterile, d.eryi s-&u inregistrat citeva aselnenea cazuri {2. Imunitatea raselor civilizate qi & animalclor d.omestice se cla,toreaz5, probnbil I'aptultri ci, au fost supuse intr-o mai mare mlsurti qi ci, cle aceea s-an obirynuit, oarecum mai mult cu cond.ifiile d"iverse sau variabile declt majoritatea auimalelot' sfi,lbatice qi prin aceea ci, anterior ei au imigrat sau au fost duryi din !ari, in ,ttlri ,1i
'6 Pentru dovezile ln aceastl chestittne vezi lion of unimals etc., vol. II, p. 111.
T'|rc

Varia'

47 Variution

of Animals etc., vol. II, p.

16,

162

DESCENDENTA OMULUI

c[ d.iferite farnilii
ra,sc

sau subrase s-au lncruciqat reciproc. Se pare r:i, o incrucigare cu eivilizate c15, ind.ati, raselor indigene o irnunitate corrtra efectelor nocive alc rronrliliilor rnod.ificate. Astfel, d.escenclenfii inorueipafi clin talrit,iene ,1i englezi, al,unei cintl s-au statritit pe insula llitcairn, s-alr lnmul!,il, atit de tt'1rctle, ineit insula a d.evenit, curintl suprapopulat5, qi in iuuie 1856 ei au fost' rurrtafi pe irrsulrl Norfolh. Ei constau atunci clin 60 de persoane cls5,torite ;i 1,34 do copii, in total L94. ;\ici ei s-au inmullit d.e asemenea atlt d.e rapid, lnclt err toate ci, $aisprezece d.intre ei s-au lnt,ors, ln 1859, pe insula Pitcairn, lnianuarie I8fi8, ei num6rau 300 de suflete, b5,rba!,ii qi femeile fiind. ln exact acelaqi numlr. Ce contrast prezintl, acest caz fa|.,d, de cel al tasmanienilor : locuitorii din insula l{orfoik s-aru Anrnullil in numai cloisprezece ani gi jumi,tate d.e la 1..94 la 300, pe cind tasmanienii au scd,au,lirr deeurs d"e eineisprezece ani d,e la720la 46, din eale numir nurnai zeee erau copii 48. ;\poi iarlqi, in intervalul dintre recensl,mintul din 1866;i 1872, birrytinaryii stnge tlirr insulele Sandwich au scd,zut cu 8 081, pe clncl rneti;ii, eir,re so pare lrur r-'i, sint rnai szin[,to;i, atr c]tt'sout cu 847, nu qtiu lnsi, rlu,eii ln a,cest, rrltirrr rrurniit' xint truprinSi deseenctett!,ii nit t;iryilor sarl numai rncoti$ii tlin pr:inrar gent r':t!,i('. Oazttrile pe (,Are le-it,tir tlat aici sint toattr in leg[tur.rYr, crr briqtirr:rsii (.ir,r'(. rtu I'ost strpuryi uttot'r'otrtlitii rle T'i:1,![,tu)i, r'a, r'eztrlt:rl, nl itrtigrlirii rln,rneuilrr r.iviliza{,i. Sf,cirilitaterr, ;i boa,la ar lli'rrl:r, prolrrlbil, dat,il salbaticii rl,r li obliga,t;i rlirr vi't-'llrr rnotiv, ca inva,zia rrrrrri tri[l t:ucet'il,or', si, pd,r'isea${'i'l loclrinfele lor rsi sfi,-^si sr,hirnlle rnod,ul cle vitlfri,. TIn ltmd,nunt, itrtet'esant este ci, inrpedimentul pt'irrcipa,l lir rlonrt,st,icirea anitrtalelor sfiIhral,ice, (1Alr] inrplief,, capacitat;{,ir, rle a s(--'l'pprorhrce liber t,inrI sint, capturate pentru prima tlat'L, qi irnpedimerrt,ul principa,l Ia srilbatici {rl,unci <rlnd sint aduqi ln trontact eu civiliza!,ia, tle a supravielui pentl'rr :r, forma o t'asri civilizath, It1nt aeelearyi, anulne ster:ilit;atea din cauza condiliilor rnod.ificat;e tle via,l,i"l. In sfirqit, ctt toater ei, rlescreqterea treptatir, qi tlisparitia finalti, a rir'selor' umalle este o problemi't foarte courplexl,, depinzind. cler nrulte caLtze carL' se d.eosebesc ln diferite loculi si in diferite tirnpuri, fiind aeeeaqi problem[, ca cea prezent,atil rle disparilia unuia, dintre anirttalele superioare, a calului fosil, de exemplu, ca,re a, displ,rul, clirr Arrerica d.e Sud. pentru a fi inlocuit curind dupir, aceea, in lirnitete aceloraqi tlistricte, de c[,t,re nenum5,ratelo herghelii r1e cai spanioli. ]rreozeeland ezul pare a fi conqtient tle acest paralelisrn, d,eoal'ece el i;i comparri soarta viitoare cu cea a qobolanului indigen, a,cum aproape complet extrrnrinat de cir,t,rtr ryobolanul europea,n. Ou toate c5, pentru imaginatia troastrri dificultatea, este nlar(,,
cauzele precise qi modul lor d"e acfiune, ntl A,t' judeeata noastri,, ntita tirnp cit avem in mod eonstant in l,r'ebui sir, fie agft pentru vetlerrr cd sporircn fit,crir,rei specii ryi a fiec:irei r&sc) ostei constant irnpietlicatl in tlifrrrite feluri I arya ittcit, d.a,cir, lllr noll inrpt-rclimetrt, chia,r unul neinsemnat, este n,t1[,ugrr,1, r{lsa cu sigurattt[ eL se va reduce ca nurnilr, ia,r reclucerea nurni,rului va duco mai devrerne sau rnai tirziu la disparitie, sfirgitul in majoritatea cazurilor fiinrt sigur d.eterminat de invaziile triburilor cueeritoare.
48 '\ceste cletalii sint luate tlin TIrc LlLttitrcers of tlrc Afinrialiile unnltoare despre locuitorii insnlelor .,llottnty", Lady Belcher, 1870; ;i clin ,,Pitcairn Island", sint de la cll. Coan clirr,,Ffonolulu Gazettc". cur'te prrblicrtir din rlispozilie Canrerei Comuntlor in 1861J.

;i eu atit, mai lrra,re claezi vrem s5, stabilinr

Sandrvich

FORMAREA RASELOIi

163

formare(rra,sllor utn&n,e. In utrele cazuti, incruoiryarea tle rase distirret,e ll dtts Ia, forntAlrea uttei noi rass. Ilaptul neobignuit c5, europenii ,si hinduqiii, crare it,pa,r!;in aeeleiaryi tulpini ar{ent, ,si t.orbesc o limbd, fund,anrental similard se c1eosebesc consid.era,bil ca aspecl,, pe cintl europenii se deosebesc nulnai pufin de evrei, care a,parlin tulpinii sernil,c ryi vor:besc cu totul altd, limb5, a fost explicat de Broc1, as plin fu,ptul cd, arrurnite rarnuri a,riene s-au incruciqat intr-o lrrare miisurf cl triblri ilrtligene in l,impul rtrarii lor rilspindiri. Atunci eincl dou5, r'ase in contact strillt ri(f ilrcruciryeazia,, primul rezultat osl,o lln Arrlegtec cterogen I a,stfel, I{urrter, clescr.iipcl t'r'ibul lnuntea,n Salrl,ali, splrne cd, se pot urm[,ri sute tle gradalii imperceptibile, ,,de la triburi llcgre, scunde rlin munli, pinl la brahma,nul inalt, rni,sliniu, (irl frurrtea, sa inteligeuti-r,, ochi calnri qi cap lung pi ingustt'I apa lncit in instanfele ttg justilie rna,rtorii trcbuie intrebali claci, sint santali sau hinduqi ro. Nu se rytie din informa{,ii directe d.ac[, un popor eterogen, ca locuitorii unora dintre iosulele polineziene,. format din lncruciqarea a c1ou5, rase distincte, cu pulini membri puri sau nici unul, ar deveni vreodat5, omogen. insd, deoarece in carit anima,lelor troastre d.omestice o ras[, irrcruciqat5, poate fi fixa,t5, cu siguranfi, qi fd,cutd, unifornt[ pril selec,tie atenti, 51 in d.ecursul citorva generafii, putem d.educe ci incruciqarea reciprocf, [beri, a unui amestee eterogen in d.ecursul umri mare nurndr cle generalii ar inlocui seleclia qi a,l lnfringe orice tendinfd, spre reversiune, aga incit pinir, in cele d.in urm5, rasa incruciryatii a,r deveni omogend,, cu toate c5 [a formarea ei] s-ar putea si, nu participe ln nr[sur[ egali, caracl,erele celor doud, r'ase parentale. Dintre toate deosebirile dintre rasele umarre, culoarea pielii este cea rnai lrfts,toare la ochi gi cea mai bine plonunfiatd,. Se cred.ea altfldatd, c5, d.eosebirile tle acesl, fel pot fi explicate printr'-o expunere lndelungatd, la diferite clime, lns5, I'zr,llas a ardtat penl,ru prima clatzi c5, aceasta nu se poate sus,tine qi d.e atunoi el a frrst ttrmat d.e aproape toli arrt'rr-rpologiirz. Aceasti, ipotezd,,a fost r:espinsd,, ln primrrl rind pentru cL rd,spinclir:ea I'aselor diferjt colorat;er m&ioril,atea ed,rora, trebuie sij, {i locuit tinrp inttehrrrgat in patria lor aetual5,, nu coincide ou rleosebilile climatit,c (,orespunzfl,toare.C) oa,recrate gleuta,be poa,l,e J'i tr,tribuiti, unol' oa,zrLtL ca cel al fa,nriliilrlrolatrtltrzol ca,to1 rlupil clun afl;im dintr'-o srrrsri excelerrtir,5s, tm a suferit nici ccA lnai rnicl, rnodificarc de cnloA,r'cr tlupl, ce il locuit tirnp de l,rei secole in Africra tle sud. Lin argurncrtl, in:r,cela,ryi sens poate fi cled.us d.e asernenca d.in aspectul unifornt, fur diferifis prlrf,i ale lumii, al !,iganilor qi evreilorr cr toa,te cL uniforrnitatelr acestora clin urntii, a fost oa,rccum exagcllati 5l. S-a presupus cL o a,tmosfelir, foart,e umedd, sau foart,e uscal,ii &re o influenfi, mai mare in mod.ificarea culorii pielii tlecit simpla c[,ldur[ ; lnsl cleoarece d.'Orbigny in America de Sud. ;i frivingstouo in Africa au ajuns ltt, concluzii d.iametral opuse in leg5,turi, cu urniclita,tea, ryi uscl ciunea, orice concluzie ln a,ceast[, problemii, trebuie sil fie considerat[ cai foa,r'tt: ind.oielnici, 55.
Des'1trc
4s

Ott Atttltropologl1,

tratltrcere
38.

Yicw", iauirarie 186E, p.

60 7'1rc Annals

in ,,Anthrollolog.

Rc-

p. 246 ctc. )lutt. p. t7i3. 6a \-t'zi tlc (]rtatlcfagcs tlcsprc acerastl pl'olrle rrr;i, ,,llevttc tlcs Cours Scientilirlrrcs", 17 octornblic 1368 p. 731. 55 Livingstorte, Trauels uttd Researclrcs in S, Africtl, 1857, p. 338-339. D'Orbignl', dupi curn cste citat tle Godron, De I'Espice, \'ol. Il, p. 266.
1850, 53 Sir r\ndrcu suritlr, t:itat. rlc lr,rtr-lx, ,llrrr:cs of

of llural Rcngal, 18{i8, p. 134. 6r The Vuiation of Ar:rrmals uud Platils tutder l)orncsticalion, vol. II, p. 95.
52

Pallas, Act. Acad. SI. Petcrsburg, 1780, partca

II-a, p.69. El a fost urmat de Rudolphi ln lucrarea sa Beitrtige zur Antlropologie, 1812. Un excelent rezurnat al dovczjlor cste clat de Godron, Dc I'Esptce, 1859, vol. II,

t64

DESCENDENTA ONTULUT

Difr,ril,ele fa,1rt,r', po ciil,l'(l le-anr a,rilt,itl, intr-a,ltii, plr,r'1,e, r'1o1,'e{gg(-} cii ctrloa,r'(':r' pic'lii ryi a, p['rului esto ur]('ol'i sulprinzl,tot cLo corclatir, crr o corrrpletii, irnnnitat,t, rrotttrA :r,cl!,iunii anumitor otrfl,vuri vegetale ;i ale a,taeului ilnunrit'or parazifi. I)o aici uri-a venit in minte cI, negrii ryi alte rase de culoare lnchisd, ar fi putut clobind.i <rnloarea inchisi, de la indivizid.e culoare qi rnai inchisi,, care au sc[pat d.er influenla
rnortald, a miasmelor din !,ara lor d.e bzr,rytinii,, lrr d.ecursul unei lungi serii de generalii. Arn aflat ulterior cf,, aceeasi idee a avut-o de d.emult d.r. Wells 56. Se qtie de rnult timp c5, negrii qi chiar mulatrii sint aproape complet ferili de frigurile galbene, atit de d.istrugd,toare in Arnerica tropicald, 5?. Ei seap[,, d.e asemenea, intr-o mare md,surd,, de frigurile intermitente mortale carc preclomind, de-a lungul a cel pulin 4 200 km din coastele Africii, cauzind. anual rnoartea a unei cincimi din coloniqtii albi ryi f[,cincl ca o altd, cincime sd, se inapoieze in patrie ca infirmi se. Aceastd, imunitate a negrilor pare parlial inerentd,, clepinzind. cle o oarecare particularitate constitufional5, necunoscutS, qi parlial ea rczultat al aclimatizd,rii. Pouchet 5e a,firmd, c5, regimentele d.e negri recrutate din apropierea Sudanului gi imprumutate de la viceregele Egiptului pentru r6zboiul mexican au seS,pat d.e frigurile galbene aproape la fel ca qi negrii atluqi inilial d.in d.iferite p5,r!i ale Africii qi obirynuili cu clima d.in Antile. tr'aptul c5, aclirnatiza,rea joac[ un rol se ved.e din nrrrlte ca,znri irr cAre negrii au devenit oarecunl su$oeptibili la frigurilc t,ropica,lc, chrpf (ie au locuit, citva, l,inrp intr-o clirni, rnai rece 60. Natura, climei in car() r'a,sele a,lbe au lrrcuit timp ind.elungaL a avut de asernenea o ()areca,r'e influen!5, asul)r'a, lr)l', deoarece irr timpul epidemiei lngrozitoAre de frigrrri galberrrr din Denreuata, irr dec,rrrsul anului 1837, d.r. Blair a oonstatat c5, mortalitatea imigra,nfilor'('r'a proporfionalfl, cu latitutlirrea f,lrii tle unde veniseri. ?n c..l,ZUl negrilor, irnunitatea, in mdsura ln care este rezultatul aclimatizd,r:ii, implic5, expunerea*pe un timp extraordinar d.e lung la, o anulnitir r,lirn5,, deoarece b5,qtinaqii rlin Ameriea tropical5, care au locuit acolo llr t'impuri imernorabile, nu sint scutifi de frigur:i galbenc, iAr rovor(rnd.ul I[. B. Tristram afirm5, cir, ln Afriea d.e Nortl. existi, districto pe (fAro locuit,orii irrdigeni sint obliga,ti s[, le p5,r[,seasc[ anual, cu toate e[, nogrii pot rl,mine acolo in sigula,ttfl,. Od, imunitatea negrului este corelatil ln weun grad oarecare cu culoarea pielii este o simpli, presupunere ; ea poate fi corelatS, cu vreo d.eosebire ln slngele si,u, in sistemul sd,u nervos sau in alte fesuturi. Totuqi, clin faptele la eare ne-am referit mai sus ryi din raportul c&r'e pare s[, existe intre culoarea tenului ryi tendinla spre tuberculoz,it, presupunerea irni pare probabilil. tn consecinffi, n]-aln strd,duit, insf,, nurnai cu puf,in succes 6r, sX stabilesc itr cc rrrr-lsurri aeeast,i"r, ipol,crzii, so poate
56 Vezi o lucrare citit[ ln fala lui Royal Soc., ln 1813, publicatl ln }Tssays alc sale ln 1818. Anr ficut o darc dc searni asupra pircrilor dr-lui Wells ln ,,Ilistorical Sketch" din Orfgfnea speciilor. Diferil"c cazuri dc culoare corelati eu particulariti[i strueturalc slnt ar'ltatc in lucrarcA rnc:l Vuriatiott of Attirnals uruI Plartls undcr Domeslicaliott, vol. II, p. 227 ;i 335. 5? \iczi, tle exemplu, NotL qi Glicldon, Tgpes of XIan-

1ti64,

p.

60.

gi

60 Qtratrcfages, 1,'Urtili de I'Espi.ce Iluutuirte, 1861, p. 205. Waitz, Introd. lo Arttlropology (tra<L cnglezi), vol. I, 1863, p. 124. Livingstouc dii c:rzuri analogc lrr

Irrclarea sa Trauels.

/cind,
68

p.

68.

Maior l'ulloch, inLr-o lucrare cititl ln fala lui Sta-

tistical Society, 20 aprilie 1840, qi publicati ln ,,Athenaeurn", 1840,

5e 'ilre

p. 353.

l)Iuralily of

tlte.

Ilunrctn llace (tratl. englcz:i),

In plimiivara anului 1862 arn oblinut pcrutisirrut:a de Ia dirccLolul gcncral al Dcparlaurcntului medical al arnratei s[ transmit rnedicilor diferitelor regimentc stalionate in striinitate un formular in alb cu urmitoarele obscrvalii adlugate, insfl nu mi s-a lnapoiat nici unul. ,,l)eoarece mai multc cazuri bine pronunlate de raport ln[re culoarea anexelor dermale qi constitu[ie au fost inregistlate la anirnalclc noastrc domesticc ;i fiind no-

61

FORMAREA I1A-SELOTi

oameni ; din contra, experienla l-a lnvfi,fat ca, la alegerea de oameni pentru a servi pe coa,sta Africii, s5, aleag6 pe cei cu p5,rul rogu 62. De aceea, in mflsura in care aceste ugoa,re indicalii au vreo valoarer rr pare si, existe vreo bazd' pentru ipoteza c[, culoarea neagr5 a rezultat clin faptul c5, ind"ivizii d.in ce in ce mai inchiryi la culoare au supravieluit mai bine la expunerea lndelungatS, la miasma generatoare de friguri. Dr. Sharpe remarci, 63 [faptull cd, un soare tropical care ard.e ryi prod.uce bd,pici unei piei albe nu vatd,m5, cltuqi d.e pulin una neagrd, qi, dupd, cum ad.aug5, el, tlceasta n1 se d.atoreazl obiqnuinlei individului, d.eoarece copii ln virstS, d.o nunrai $ase sau gpt luni sint d.eseori purtali goi qi nu sint influenfal;i. Anr llost asigurat, de urr rnerLic cli a,rrlyn el!,il'a ani, irr timpul fiec[,rei veri, ins5, tttr in l,irnptrl iernii, pe uriini ii a,p[,r'ela,u pete ca,fenii-d.eschis, ca pistruii, ctt t;oatrr clit, tnai lna,r'i, ryi c5, aceste lrotrr rur erau uieiodati, inftuer-r!,a,t,e rle arryifit, soatt'lui, pr, r:ittd. p5,rfile albe a,le pielii sale in rnulte ocazii s-?r,u inflamat qi b5,ryicat. fn cazul animillelor inferrioare rrxistd, d.e asernenea o d.eosebire constitufionali, in sensibilitatea la tr,c,tiunea soarelui lntre acele p1rli ale pielii acoperite cu pd,r alb pi alte p[,r!i 6a. I'[u sinl, in milsnrf,, sii, apre ciez d.aci, faptul d-e a ap[,ra pielea de astfel d.e arsuri este cle suficient[ importan!5, penl,nr a cxplica fa,ptul cd, o culoare inchis5, a, fosl, treptat dob-lnd"iti, ,le-om prin selecf,ie naturalir,. I)aeI, ar fi aga ar t,robui sit, prt'supnnem c:i intligtittii ttin America tropiel,l:i an t;r'ili1, un t,imp rnai seurt itercit tu'gt'ii irr Afrittit, lizrtt pit,llnaryii
u cir t:xistI ull oarccarc gtatl rusl.t'itts tlc legitrtt'it intrc crrloarea raselor ullatle ;i clinra itr carc locuitrsc, ccl'cc{area urmdtoare pare si. tueriLe a fi luatd in considera!.ie, qi annmc dacl existi la europetti vrco leg[turi iutrc c.uloarea p{rului lor Ei susceptibilitatea la bolile din [drile tropicale. Daci rnedicii difcritclel psgituente, atutrci cind
l-,rri

l)licit. Rri,lrosatll clr'. Da,nicll, oitl'o a, tr[,it l,irnp indelu[gat, per ooAfit,il, tltl vlrfit rrt ,\frieii, rni-a spus cil nu clred+. irr nici o astfel cler legd,tur[,, El instrsi era rtr:obiSnuit tle fulorul ryi rezist,a,rig lirnit;trr tto bine la clim5,. Atun.ci cind tt iljuns pentru prima rlatir,, c1, bi1iat, po coll,st[,, uu serl'negru b[,trln;i eu oxperien{ri i-a, prezis, dupi, aspect,ul sir,1, ei, va suporta clinra,. Dr. I\icholson, clin Antigua', tlupii, ce s-a ocultat tlc a,cest subiegt, irni scric ci*I, europenii de culoare inchisd, scapl tle frigurile galbentl rrrai binc d.ecit cei care sint d.e culoarc deschis[,. I)1. J. l\f . Ilarl'is neagfi, intru tot;ul c5, europenii cu pi,r rle culoare inchis[, rezistd, mai bint' la o climd, caldl d,ccit al!,i
:r

irr ittt.lica urr nti.iloc ltritt cat'c o rasit tttnatti lot:ttitttl tlitttr-o pcrioadit indepflrtati lntr-o clirnli tropicall, tleslttittoasi, ar fi putul deveni dc culoat'c lnchisi plin conservarea nai buni, in decursttl a unui lung qir tle gencralii,

au pirul de culoare lnchisi sau deschis[ ;i plr de culori intermediare sau indoielnice gi daci o aselnenea evideufl ar fi linuti tle accia;i medici, dc toli soldalii care au sufclit rtc friguri galbene sau malaric satr dc dezinLeric, ar fi crrrlnrl evitlcnt, clupi cc s-ar clasifica ciLeva rnii de cazttri, daci exisLl vreun raport intre culoarca plrului qi susceptibiliLatea constitutionall la boli tropicale. Poate cI tru se va descoperi nici un asemenea raport, iusd cercetarea meriti realmente s{ fie lntreprinsi. Daci s-ar obline vreun rezultat pozitiv, el ar putea fi de o oarecare utilitate practici ln alegerea de oameni pentru orice serviciu special. Tcoretic, rezultatul ar fi de marc itlteres, deoarece

sint stafiotratc in clistricte tropicale, Ilcsln[toasc, ar fi atit de buni dc a uumira mai intli, ca ull critcriu de comlraralie, clli oameni din unitatea din carc provin bolnavii

indivizilor cu pir sau teu de culoare irtcltisii. 62 ,,An.thropolrrgical Ileview", i:rnttarie 1866, p. XXI. Dr. Sharpc spuno dc asctttctlcA, irl lcgiitrrri ctt Ilttlirt (XIurt ct Speciul Creuliotr, 187i1, p. 118), cr'r s-it rtbscrvaL cle unii medici oficiali cii cttropctrii cu pirr dcscltis ;i lctt rumen suferi ntai pulin tlc bolile !irilor tt'opicillc rlccit pcrsoanele cu pirr clc culoare illchis[ Ei tcrt trtiislittirr ;i, pe cit ;tiu, se pat'c c:i exisl.[ motivtr sr-'t'ioilsc pctrlrrt accastli observalic. ,,Pe cle alti ptrrtc, cll. lLrdtllcr, rlin Sitrra Lcoltt, ciruil i-au ruurit nrai lrrrlIi ftttrcIiotrat'i t]itr scrryicitll s:"rtt
a

clecit orictri alLuia" ditr cartztt clirrlci dc 1tc colslit tlc vcsl
Sl;ctclt Boolt, vol. II,1t. i>22), opus' ca 5i cirpitultr'rl absoluL punct de vcclclc susline un a

Africii (\V. lleaclc, African

Burton. 63 nlan ficafion,

a Speciul Creation, 1873' p. 119. 6a TIrc \tarirttion of Animals and Plants nrtder Dotnts' r'ol. II, p. 336 ,si 337.

I)l;scBNDIINTA

ONl Lri,U r

birilo de culoare Ia rasele ulnaro prin vreun avant,aj astfel cirytigat sau plirr acfirruea tlirect5, a elitrrtir tru trebuie totu;i s[ ignorilm acest rlirr urnui factoi, deoarr:cr, t'xist[, urr motiv plauzilril sil crcd.cnr cil nn efcct crcclit&r oa,recr]r,cr s-a, procps irr :I(regt fs| or'. Am vitzttt ltt capitolul al I [-]r'a curn irrflucn!,ta,zit, cond,ifiilc d"e viu,J,ii, tlt:zvoJtatt'a strrtcturii cclrporale in tttotl d.iror'l, ryi cil ett'cteJc sirrl, ererd-italc. r\stfgl, t'ste rtnanirrr admis ch coloniqtii cluropeni suferir in Statele LTnite o moclifica,rg lr|_oarI'r instr, ertraordinar d.e rapid"ti ca aspcct. Corlrul si menrbrelc li se llngesc;i tl,flu d.e la colonelul Bernys eir, in timpul r[,zboiului trecut d.in Statele l]nile Au fosl, oferite dove'zi palpabile ale acestui fapt, qi anume aspectul ridicul prezenta,l; rlo cd,tre regimelrtele germane atunci cind au fost imbrd,cate cu haine d.e gal,a,, executate perntru piala americand,, si eare erau prea lungi pentru solcla!,i. Existi, de asemenea un numd,r consid.erabil d.e dovezi care aratd, cd, in stateie cle sud ale Statelor llnite sclavii de ca,sir, d.in a treia generalie prezint6 un a,spgct prorlpl06. 1,a,t cliferit cle sclavii agricoli IJacI privim insi, rasele umane dup[, cum sint rlspintlito pe glob, trebuie s;, tled.ucem czi cleosebirile lor caracteristico llu pot fi explicato 1xit. actilnea ttirectd, a cond.ifiilor de viafd, cliferite, chiar drrpir, co ?.r,ll fost expusrr lor. pentru o perioad5, enormf de tirnp. IXschimoryii ss hr'5,ne.qc ox(rlusiv cu hranl unirna,lir, t'i se inrbraci, ctt_blti,nuri groase ryi sint t'xpu;i Ia, frig itrterrrs qi la irrtuneric prelgngil;, l,oturyi t,i ntt se tl.eosebeso int,r-o misut'i"r, sxtremti do locuitolii Chirrei cle ,.s1tl, ciurl.o sel hr[,ltei{(r nttnta,i cu }rra,ttii vrrgeta,lii, ryi sint cxpllgi a,prollpe goi l:r, o s]iln[, t;oridi, t,u luminf 0rbitoa,t't).,li'uegierrii gcli se rlrtreso cu proclrre{,iile nra,r'itrc u,le coa,stplor lot' neospitalir,rl,r I llotoeuzii tlin llra,zilia liil;fi,cesc lrlirr pfidriril(, (,ir,l([r, rlin irrl,rrril;1., hrtiuind.u-sc) ttta,i ales ctt 1tt'otluso vogetalt', 1,o1,unsi *cestc tribrrri sr, rrsearir:illi inl,fc ele a,tit; tlo rtrult, ineit, firegienii d.e 1ro borclul vasului,,F,ea,gie" au fost confrrlcltr,{,i rle ntrii brazilierri ctt bototrrtzii. Ilot,oc:nzii, iar[gi, precum qi al,ti locuitori ai Arner:icii l,ropicale, sint enrnplet rliferili tle rteglii care locuiesc pe ooastelrr oplse ale Atlu,rr, l,it:uluir deryi sirrl, erxptr;i la o' clirni, aproape sirnila,r'd, ryi cluc apr()a,pe a,eelaryi rnurl

pirr:!;ilcr sttclicr,r tblL' Arlripoln,gului I\fala,oz, intocrnili ca, ;i hirrdtrqii cL, culoa,r.rr tttai deschisir,, oAl'o l,rebrtic rsii, fi locuil, fur fndia urr tinrp rnai scrrr,l, ckrc,it, b[qfiinaryii r[e culoa,rtt tnai inchis[' d.in pd,rfile centrale qi sudiee R,le penirnulei. Cu toate cil, prin cunorytintele noastro actua,ler [[ putenr oxlllir,it, tleosc-

irt

$i rrici cleosebirilc dintro rasele lurrane nu pot fi explieate prin efect,elo rnoptenite alc folosirii sporite sa,u red.use ale pdr:tilor, clrrett nurnai intr-un gracl eu totul neinsernnat. Oametrii care tr:5,iesc de r:bieei in pirogi pot avea picioa,rele oarecum pipernicite, cei care locuiesc in regiuni inalte pot a\zea pieptul m5,rit, iar cei ca,re folosese constant anurnite organe senzoriale pot aveA cavit5,file in cal:c t'le sirrt plasate pu!,in rn[rite cA r].imensiune $i, ln conseeinlir,, tr:Isiturile
6i'\'czi rltr trxcnrplrr, Qirirtrc{ltgcs (,,lit:r,rrc tlcs (lorrls St'it'rrlifirlrrtrs", 1() oclonrblic 1868, p. 724) rlcsprc cfcct'rle locuilii in :\bisinia gi Arabia ;i despre alte cazuli rirraloge. I)r'. Rolle (,Der ll[cnsclt. seine Abstammung elc., lSti;. p. 99) afirnrir, baz.tL pe autoritatca lui I(haniliof, ca rrrrrioritatea familiilor gcrrnane colonizate tn Georgia .ru ,l,rlrirrrlit. in dccurs rlc douit gencra!ii pirr gi ociii
do

r[r,viaf'X.

<lrrcchrra;ii

culttalc inclrisii. I)1. l). liolbcs rur-r irrlrtrrrrrruzii t:i l;r tlin Arrzi variuzii consi<lerabil crrlo;lrclr rl rrp:'r

pozifia vlilor pe cat'c le locuiesc. 66 Ffarlan, ,,il{edical Rcsearches", p. 532. erraLrefages (L'Unitd de I'Espice IIumaine, 1861, p. 128) a stlins niulLc dovczi in legiilrrrii crr a(:t'sL subiect,.

r'ONMAREA IIASBI,OR

t67

tol,r,i prrtirr rrrorlificate. in cazul na!,iunilor civilizate, dirnensiunca rnicgoratfl, ir, tna,trdilruk.lor dirr aauza, folosirii lor reduse, jocul obiqnuit a,l difcrifilor muqchi (iarr) st'-rvesc lit, exprirnarea diferitelor erno{ii ryi dimensiunea rn[rit5, a creierului ctitr crir,u za ar,tivitir,fii intelect'uale mai rnari au produs lmpreunl un efect considela,bil rrsupra aspectului lor general in comparalic cu s[lbaticii 67. Talia m[,rit[, f[ri, o sporire corespurrz:itoare a, dirnensiunii creierului, poate (juclecind dupi rrazul somrralat rnai sus al iepurilor) s[, fi dat uuor rase un craniu alungit de tip tlolicocr,fal. in sfirryit, principiul pulin infelc's al d.ozvoltilrii corelatc a intra,t unerori itt actiuuo, ca itr cazul rnarii dezvolt5,ri rnusculare;i al puternicii proeminir,ri a urugchilor supraorbita,li. La mandanii d.in America d.e Norcl 68 culoarea pielii ryi a p5,ruIui sfurt evid.crrtt corelate, ca qi textura pd,rului cu culoarea sa. Culoarea tot a pielii si rnilosul emis de ea sint d.e asemenea legate lntre ele intr-unfeloalecare,Iarasele cle oi, numdrul d.e peri d.intr-un anumit spaliu pi numflrul d"e pori excretori slnt oorelate un. Dac5, ar fi sd, judecilm prin analogie cu animalele noastre domestice, rnulte moclificflri structurale la om slnt cuprinse probabil in acest principiu al d.ezvolt[,rii corelate. Am vl,zut acum c5, d.eosebirile exterioarc caracteristice clintre rasele llmanc) pot fi explicate in rnod" satisf6cl,tor prin acliunea d.irectfl a, condifiilor de viafl nu qi nici prin efectele folosirii continue a plrlilor qi nici clupf principiul corelafiei. Sintern de aceea indernna-ti s[, cercetlm tla'c,L ufoa're deosebiri individ.uale, la (r8,ro ornul este d.eosebit r1e pred.ispus, nu au fost poate corNeryate rsi sporite prin sr,lerc!,ie naturitlii,, itt decursul unei lungi serii de generafii. Aici intilnirn insi, obiecl,ia, t:[, nunra,i variafiilc folositoare pot fi astfel conserrrate qi, irr mf,,sura in care prrt,t'm a,t)rooia,, clr toa,tc cil sintem itttot'dea,utta, susceptibili sri grt,ryirlr a,supra aceslrrri prrtrcl,. Nici lrna dintre tleostrbirilo dintre t'a,sclo utnane nu ii sint de l-reun folos rlin'trt, sau spccial. I,'at',ultI,!ile intolt,etualc ,,si ntota,le sa,u socialo l;rebuio f[,r'ir, in: rloia,li, t,rr.rcpta,l,rr 1[11 la acea,stri observa,fie. Ma,rea varia,lrilita,tc n, t,uturor deosobiri,,r,' ,'xl,t,r'ioare dintro ta,sele unrane indieti d.e a,senlollea cii nu po1, fi do ttrare inrlrort;a,rrf,il, tleoalr,ce, clacri ar fi irnportantt,, elo ar fi fost, dc tttult[ vreme fie fixate ryi c(lnf{el'vAtr., fic eliminate. Lrr acea,stir, ltrivittt,it, ornul seam[,nd, cu aceler forme, clerrurnite de clt,re naturaliqti proteinrorfe sau politnorfe, care au r5,rnas extrenr de va,ria,bile, d.atorit[,, dup5, clt se p&re, fa,ptului c5, asenlenea varialii sint de o nal,urit, firlir irnportan!,[, qi cI, astfel au sc[,pat de acfiunea selec,tiei naturale. J'inir, acrlnl toate lncercfrilo noastre de a explica deosebirile dintre rasele ultlarro au d"at gref I riunine insl un singur factor important, anurne seleclia senu.ald,, c&rL. pare sir, fi ae!,ionat puternic asupra omului, ca qi asupra multor altor anitnale. Nu am inten!,ia sL afinn ci, seleclia sexual[, va explica toate d.eosebirile d.intre rase. Rfi,rnine un rest neexplicat, d.espre care nu putem spune in ignoranfa noastr5, clecit ch, d"eoarece inclivizii se rlasc continuu, d.e exemplu cu capul pulin rnai rotuncl sau mai ingust, ou nasul pulin mai lung sa,u rnai seurt, asemenea d,eosebiri
6? \-czi prol. Schaaffhauscn, traductrrc in ,,.'\n- Or, accst lrrir cstc tot a[lt clc grosolan gi ba{os ca ccl clilr coarna unui cal, pc cind plrul dc alte culori cstc sublire thropolog. flcview", octonrbric 1868, p.429. 6s Dl. Catlin afilmi (N, American Indiaus, cd. a 3-a, Ei moale. 0e Despre mirosul pielii, Godron, Sur t'.Espice, r'ol. II, vol. I, 1842, p. 49) cn din intregul trib al mandanilor, nnul dirr zece sau cloisprezecc membri, de toate virstele;i p.217. Despre porii pielii, dr. \{ilckens, Die Aufgaben tltr:rnrbclc scx(', au piirul gli-argintiu vin, carc cstc creclitar. der Landutirtschaft, Zoolecfuik, 1869, p. 7.

t68

DEff ENDENTA

Oi,fL' T,TII

Iteinffelnnate Jrot clevetri fixa'trl ryi utrifornre, tlacir, filct,orii rrccrrrroHcu{,i oir,r'o i-;r,rr proclus ar acf,ioua mai coustant, ajutaf i cle ittru'uci,yarrl leciprocii iutle,lu ng continuatfi,. Asernenea variafii intr5, itt clasil provizorir:, ln orrir'o n(]-il,nr referit in ctr,pitolul al tl-lea, caro, in lipsa unui tertttelt rnai il,cleova,t, sirrt; a,rlesurr, tlenurnite spontane. $i nu pretind. cL efectele selee{,iei sexuale pofi fi irrd"ir:ate crrr preeizie rytiinfificil, lnsl se poato ari,ta c5, ar fi trn fapt irrexplicabil rlacti ornnl lru ar fi fost modificat de acest factor care pare s[, fi acfionat puternic asupr'l] neuurn5,ratelor animak-',. Se rnai poate at6,ta cd, d.eosebirile tlintre rasele urna,lre privind culoarea, pilozitatea, forma trisfl,turilor felei etc. sint rle un fel carc ai' ti fost d.e aqteptat s5, intre sub influen,ta selecfiei sexuale. Pentru a trata insi, acest subiect cum ge cuvine, am considerat necesar s[, trec in revistf intregul regn animal. I-am consacrat de aceea partea & d.oua, a acestei lucrfiri. I-,a sfirqit voi reveni la om, ryi, d.up5, ce voi incerca s[, ard't in ce mdsurS, el a fost modificat prin seleclia sexualI,, voi d.a un scurt rezumat al capitolelor d"in prima parte.

NorA AsupRA ASEMtrnAnrI,oB, Sr DTFRRDT{TBT,0R, iw

s'ln,u01t'Lrlt,A

YOI/TABEA CII,BIIIRUI/UI IJA OM ',qf I{A lMtI'!'U

rk' 1tlof. ll(r\l,t'.\'.

$r

DEZ-

ll tr. s. (lri74)

Llrlntroversa iu leg[,turii ru tratttra ,;i gradul r[e rteost:lrile irr slrttr;l tn';r, (inri(!l'rrIrri la, om Ei la tttaimu$e, care ir, lttat, rtarytere a(iunl vreo cillslrrez+.t'c;rri, tnr lr lrraf irrr:ii sfir'ryit,, cu toate ed, subiecful cortlnrversei este in prezettt, (iu tolrrl ;rttrrl rler,il, rrr';r, ma,i itraint,er. lni{;ial se a'filtna ryi se realittnil cu o lrersisten{,I, rteobi;uuilii irr;rririrrl,ir tleielrrlrri l,rrl,ulor tnaimufelor, clrilr qi al celol nuri superioarc, ck [el.] se dcoselrcStc rlc ctrl al orrtulrri ;rrirr. absen{;a, unor st'nrcturi atit, de b[,td,toal'e l:l oclri ca lolrii posttrliori ai crnisfcrt,'lol cercbr':rltr, ryi lrrin eorlrul postierior:r,l vcntricrtltti la,teurl;i hi,Ttpor:a,rn?1t:t nr,i.nor corr{,inrrtc irr a,coi kr}ri, care sirrt atit dc e'r'iden{,ia$i la orn. Adevfrul insf - cii cele trci stnrct,uri in chestirtno si.nl, lo1, a,til, rler lrillr tlczvollat,o la ttrir,irnuf,e cil qi la t:r'eierul runarl, sa,rt cltia,r tttiri lline,;i r:,L esfo cirrilclcr:istic lrctrlnr torr,tc I-)rimtttela (daci, exclud.em lemurienii) ca ele sii posctte acester pd,r'{i llinc ctezvnlta,te - uro () ba,zil, tot atit cle sigurd, ca oricare altd, afirrnaf,ie clin ir,uatornia conrparilt5,. Dc lrltfol, cst,e ir,dmis de oricare rlin lungul qir de anatorniryti carc au aoorclat. in ultimii ani, o a,tenlie specia'lii, aranjamentului complicateior circumvolufii qi scizuri care apar pe suprnfala emisferelor cerebrale la om qi la maimulele superioare c5, ele sint clispuse dup5, absolul, acelaEi plln la om ca qi la maimu$e. Fiecare circumvolutie ryi scizurd, principale rlin oreierul uuui crimlr:r,nzeu cste bine reprezentatd, ln cel al omului, a;a incit terminologitr, care se aplicir, la, unul oorespuncle ryi celuilalt. Asupra acestui punct nu existi, nici o rleosebire tle opinii. Acurn ci!il':r, ani, profesorul Bisclr.off a publicat un memoriu 70 asuprrr, circuntvoluf,iilor cerebrale la om qi maimufe qi cleoarece scopul savantului meu coleg cu siguran$d, c5, nu era cle a, micrsora, valoarea deosebirilor dintre maimule qi om, in aceasti, privinfl,, sint, bucuros sa-l citez: ,,Un fapt cunoscut, necontestat d,e nimeni, este c5, maimulele ryi ln special urangutilnul, cirnpanzeul qi gorila sint foarte apropiate cle om prin organizafia lor, mult na,i aprolriate decit de oricir,re animal. Privind problema numai clin punctrrl tle vccleLc al organizut;iei, probrr,bil cL nimeni nu va fi contestat, r'reoclat,fl pd,rerea, lui Irinuic cra omul ar t,rebui plll,sir,l numai ca o specie aparte in fruntea rnaniferelor ryi a maimulelor menfionate. Ambele u,rtltf prin toate organele lor o af initate atit, de apropiatS,, incib este nevoie dc cea rnai cxact L cercetare anatornic[ pentru a d.emonstra acele deosebiri care reahnente existd,. La fel esl,e qi creierul. Creierul omului, al urangutanului, al cimpanzeului, al gorilei, cu toate deosebirile importante pe c.lre le prezint5,, sint foarbe apropiate unul de alt'ul" (cap. I, p. 101).
io Die Grosshirn-Wirtdungen
des X,Ienschen, Tn

,,Abhantllungen der

Ii.

Bayerischcn Akadenric", vol.

X,

1868.

STNUCT'UITA

E]EEiTEF.I-] I,{,J

t69

N6 r.[,rrrirrrl n,tltrtri ltirri o cglrtlgver$i"r, itr privitr{.'rt rtsentt-ttt[,rii, itt ttitt'il,ttLerele Itltltl:rintre crreieml nrairnut,ei ryi al onrului; ,,si rrici rrnn, in ltlivirr{a i'tst,tltilnfi,rii trinrit,ot tle apropiato dintre cintlra,nzell, rlrangutan qi otn, chiar itr tletaliile araniatrtetrt,uhti t:irtlrtln\.()triliitbr qi scrizurilor emisferelor cerebrale. Si, cxamininrl deoscbir:ilo dintre creicrul tnaitrtuf,elor celor mai superioare si al omului, existl, oare vreo problemi, serioas{, privind naturil, qi graclul acestor cleosebiri ? S-a aclmis cd, emisferele cerebrale ttle omului stnt absolut;. tsi relativ rnai mari decit cele ale urangutanului ryi ate cimpanzeului ; c[ lobii stii frontali sint mai pufin teqifi cle c[tre proeminenqa supe:ioar5, a bollii or]:itelor ; cd, circumvolufiile '1i scizuiile salc sint dispuse,, de reguld, mai pulin simetric nsi prczint5, ttn nttmd,r mai mare tle pliuri secuntlare. Esfe de trsemenea ad,mi,s, de regul5,, cd, la om scizttra temllorooccipitald, sau pelpend.icular-extern[, care este cle obicei o tr[,sd,turi, atit cle ltutelnic pronunf,atd, la creieiul maimu{ei. nu este clecit slab pronunfati. Dste cle asemenea clar ci, nici una dintre aceste cleosebiri nu constituie o d.emaicafie pronunfat5, intre creierul omului qi al maimufe,i. ln privinfa scizurii perpendiculare externe a, lui Gratiolet, profesorul 'Iurner observa, de -tlespre exeinplu, creierul uman ?1 : ,,LA unele creiere [scizura perpendiculari, extern5,] nu apare d.ecit ca o fisurf,, a marginii'emisferei, ins5, la altele se extinde pe o oa,recare distan,t5,, mai mult sau mai pulin transversal spre exterior. Am vdzut-o la, emisfera dreaptd, a unui creier de ferneie trectndcu mai mult cle 5 cm spre exterior I la un alt exemplar, de asemenea la emisfera tlreapt'i' crl mergea 1 crn in afard, qi apoi se'prelungea in jos lrinl, la rnarginea inferioaril, a supra,lie-tei oxterioare zt emisferei. nbnmitalea, inrper{ect[, tr acestei scizut'i lit, tttaiot'itillea creiert-'1ot' unlane, in courpara{,ie (,u claritatea ei remarcabil5, la, cleierttl. rrrajoli[ii{,ii ct'atltttnttlnelor, esto tlatoraf5, prezen!,ei la prinrele a anunritor t,ircumvolu{ii sccurrdalrt, supet'l'icialr:, bitte pronunfate, cat'e trec-peste scizuri, ;i unesc lobrrl pa,r'ietal r,u crel occipital. Cu cit, aceste cir:eumvoluf,ii, care fac punte, sint, situate mai aprr)A,l)e tle sr,izula lorrgil tttlinirlii, t'tr atit ntai sr:rtltit, esto scizura parietooecipita,l[ externfltt (ca,p. I, l). l!). Oblitera,rea, scizurii lrerpencliculare cxtenre l, lui (lrat,itrlel urr e$t,o r[er,i lltl ca,.r:ltltel' itl .rei*rului Lte del *lt[, parte, dezv.lt,are,, sr, oourplctfi, tt, tr,tt-stituie url
ruerrl,alc,

fortnintl 1tttnl,o", de o patte sau de:r,lta, a, fost, observalii, rle relrcllll,o oli rlo trill,t'o prof. Il,olleston, tll. l[arshall, rll. ]irocu, qi prof. lllrrnrcr. Lu, sfir'ryi1rrl urrei hrlr'.iri spcciilltl :ltilll)l-'ll, i"t'cesl,ui subiect', a,rresta din urrnil scrie 72 : ,,Llele trei creiele de ciurpanzeu descrisrl tturi sus tlovertt'sc cir, ij^otteralizttre:I po (rille Gratiolel, a incercat, s-o tled,uc5, din absen{,a crornplctir, n, llrinrei cireumvolulii rle legiifur'[ ryi acoperirea celei cle a rlona, ca trd,sd,turi eminarnente caracteristice ale cleierului cimpanzeului, nu se aplicf lrrtotcleauna. Numai la un singur exemplar prin aceste particularitl,fi creierul a urmat regula exprimat5, de Gratiolet. In ceea ce priveryte prezenla circumvolufiei superioare de leg5,tur5,, sint tentat sir, cred cd, ea a, existat la cel pulin urra diu emisfere, la rnajoritatea creierelor acestor animale, carc au fost pin[, in prenent tlesenal,e sau tlescrisc. Pozi[ia superficizr,lii, & celei cle-a cloua circumvolulie clc legd,tur[ este evitlent mai_plt'll frecvent'i, qi cred. cL pin[, acum nu a fost v[zutl, decit la creierul inregistrat in aceastS, comunicare. Aranjamentul asimetric al circumvolufiilor celor doud, emisfere la care obscrval,orii anteriori s-au referit in rlescrierile lor est,e tle asernenea clar ilustrat la aceste exelnplare" (p. 8, I ). Ohiar clacI, scizura tcmporoocipitalfl san perpenrlicultlr5, exl,ernf ar fi un sernn disl,incl,iv itrtro mainrufele superioare qi onr, valoarca, unui aselnenea caracter rlistinr-rti'r'a,r tleveni foarte indoielnicf prin structura creierului la maimufole platirinc. f)e fapt, pe r,inrl soizura, temporooccipitall, esl,e una dintre cele mai constante la catrlrine sau la, rnairnu{,elc din lutnea veche, ea nu este niciodat[ foarte puternic dezvoltati, la maimulele clin lumea nou[, I ea estc
?r Conuolutions of the Hurnan Cerebntrn,

',rtstant constant a,l creierului 'rna'. rnaimu{,ei sirperioare, deoarece Ll cirnpanzett olrlitelaloa, tnai ca,racter ttrttll, sau mai ptrlin cxl,ensir'5, a sc,izurii perlrentliculare cxt,ernc clo r'[,tro ,,cilctunvrllu{;iile

callg

Considered, 1866,

p. 72,

Topographi-

Note mai ales asupra circumvoluliilor de trecere Proceedings of the Rogal Societg of Edinburgh, 1865-1866.
?2

din creierul cimpanzeului,

DIISCENDL;NTA OMUI,UT

irlrsent[, la ltlut,irirlelc lttali ttrici, rtttlirttetttat'e, ltl, f it'hcc'iu, t", $i rruri trrr-tll sutt tttit,I lrrr{'in olrliterati, de circumvoluliiile de legf,,l,uril lir, Ateles. Lin caractttr tttrre este ilt,if de rir1'ia,[il llt liltritcrlr:, tttrei sittgttt'(.1 gt'lll)(' llll 1ro;ttt: :l \ ('il, lnal'e \:aloare t,axontlmicft. $-a rnai stabilil, {e asgrnelreA, cir, gr:atlul tte asitttetlie it, (rit'('[llnr.oltt!iilol in lttttlrel+l gllisfere ale creierului llrnall prezint[, rnuri varia,t;ii indivichrale ryi cI, la a,ceri inrlivizi tlin rasa lroqima,nfi, cale au fost; exanriria,{i cilcumvolu!,iile ryi seizurilcl colot tlotti"t, tltttisfct'tr ('l'ill trottsirJeriallil mai pu{in colnplica,t,c qi rna,i sinrel,rice decit la cteielttl ettt'o1)e:inr-ptt t:ittrl Jl r,iti_r'ir irrdivizi dintfe riirnparrrei cornplexit,at,ea, ryi a,sitnetlialor tlevitre evirltrrtlit,. Acesttl t,slt'll1:ri ltkls rrazul la trreie-,rul nnr.ri tirriju cinrpnrrzeu rlasoul figtn:a,l, tle tll. .lit'ocrt (I."Ordre rlcs J't'i ttroll':s, p. 165, fig. 11). Apgi iar.Lryi, in ceea, co pliveSle pr:oblettta tnii'rirrrii llb$ttlttt,t', s-il_ sl,tthilil' czi tlifeltrtr{lr tJipl,re cel mai maie qi cel rnai mic creier de om sd,niltos este mai rrrartt tlecit diferen{tl tlinllrt cel mai mic creier d"e oln sd,nd,l,os 6i cel nrai mare creier tle cimlltlnzell sa'll ul'itngut,att. I)e altfel, exist5, o imprejura,rc tn care creierul ura,ngul,trnului p1 { citnparrzeului seamd,nd, cu cel al omului, ins[, in care ele se deosebesc cle maitnufelc infel'ir]41'er Ei anurno ln prezenf,a a douf,, corpora cand,icantia, Cynom,orplta, tt+'ttlincl clcelt lllla. * :Ivind. in vederc-acestc fapte, nu arn nici o ezitare ca itl:ttrttsl. il,ll; 187'1, si, rtllttlt, gi sI, insist asupra propozifiei pe care am enunfat-o itt I86374. ' ,,ln md,.*urditr-.utj s,stb vorha tle sl,ruct,ilra cerebral5, cste tltrci clar cii, otnul se tleosebeqte mai pulin de cimpanzeu sau de urangutan clecil, se deosebesc ace-1tia clrial de mtrimrtplb inferidarb ryi cL tLe6setrirea dintre creierul cimpanzeulrri qi al omului este alrrualte neinsernnatS, dao5 sb courparfi, cu cliferen,ta r].intre creieiul de cintlra,nzeu |i cel itl utnti lemutia,n". Ilischoff r)r1 neag[' pilrtell a dotta a acestei Ln llcrarea la care nr-aur referit, plof. -lipsitfi, de imporl,artfl, ^cii, nt e tle ntira't'e clacf,, afinnafii, insd, face mai intii obscrt'afia, cliferite ,1i,in al tltlilen, r'ind, r'otrtimtil, foa,rte sint, lernririan unui treierui rinui urangut,an ,si al sf,, afirme c{,, ,,tlacfrcompar[m coniJecutiv creieml unui o]tl (,lt cel al ttntti rtr:itngrtt,errt, creierul 'cel acestuia cu al unli cimpanzeu 6i pc ar,esta cu cel al ttneri qorilc 5i a1a, .tuai tlepa}te t:tr al unni Hyloba,tes, Semnopi'lhecus, Gltirocephal,u,s, Cercopilhe(il;r, tr'[attutt-tr.s, (lt:bus,^Uall[tlu'in, Iremtu., Stinnps, Hapala, riu vom intilni o intrerupere rttai nritt'o $ull chitrr' 1'e11, ittil, rle ntare in gradul tlehezvoltu,r:e'al circumvolu{,iilor rlrrpir, oul}I gdsinr itrtle treierttl ttttui ottt 6i cel tt,l rtnui urangut;an sau al umri citnpanzelt". fril,'o2,ro e1 r[spunrl, ma,i intti, c5,, incliferent rlllcl, aceaslti, trfit'tttit,{,itl est,e arlevlt:atI, sal falsfi, eA r1n ru.c a6solui; nimic rle-a fa,ce cu ideen cnrttr!,atii in -,l/ait's l)lacc i,rt, l{ahtrc 'f-Locu,lomul,uiitt,n,al,u,rdl, care nu sc referir, numili l:r, rleztttltareir, oit:tumt'olufiilorr ci l:t, slrttcjiacf,, 'pnrf. lliscrhoff ,si-ar fi dat,. osteneal6 sii se raPorteze ltr, 1r. 96 {ura intregulli -pe creier. care o critic5,, :rr fi gdsit urmd,t,orul llasa,j-: :,$i.est,e rtu ilm[nunl, rettrrrrcabil a lucr.fi,rii cil, cn toa-te cd,, in md,sura cunoryiinf,elor -creiere noastre"actuale, et:istd,..o inl,rerultete ,strttct,ural[, sirniene,- aceastfl, lacund, nu se situeazfi, iutre ottt de formelor adevirat,I, in seria gi maimllele asem[,nd,toare omului, ci intre simienii infeliori ryi foartc inferior:i s.a,u'. cu alt,e cuvinte, intre maimulete tlin lumea veche qi cea nou[, pc d.e o parte, qi lemurieSli, Pe de alt5 pai.te. De fapt, fiecare lemurian cale a fost examinat ping.acum alc celebelul parlial vizibil tle sus qi lobril s6u posterior, confinind. cornul posterior ryi Hippoca,nxpus ntinor, rnai mult sau mai pufin rud.imenti,r. Fiecare hh,palict, fie_care maimu!,i, lqerjcag[,, fiecare ma,irmr!,ii, rlil lumei, veche, babuin sau antropoid, are, din contra, cerebelul sfly ascuns_cle p-artea posterioari, a lobiior cerebrali qi un cornposterior mare cuHi,ppoc&rnpus m'inor bine d.ezvoltat". Aeeastf,, afirmalie e a'o descrieie strict exactS, tu cee ce se cunoqtea atunci cind a fost fi,c1t[, gi nu imi pare sd, fie decit numai aparyn! .sld,bit5, cle cd,tre tlescoperirea ulterioard, a dezvolt[rii reh]tiv slabe a lobilor posl,eriori la Siamang qi la maimut,a url6toare. Cu toat1 scurtimea excepfiona,lfl, a, lobilor postbriori la acesl,e d.ouI, spe,c.ri,_nimeni +u r? pretinde cf,, ereierul lor s" apiopie cltqi de pulin cle cel al lemurienilor.. $1 dqc3' in loc de u, lluqe ,pe Hapale in afara-lodului sd,ri natrirai, dupI, cgm face prof. Bischoff in mod cu l,otul de ireinleies, vom inqira seria animalelol pe care le-a menlionat in modul urmi,tor : Homo,
?3

Flower, On tlv Anatomg of Pithecia monachus, ln

7a llnrt's Place

in l{uture, p. 102.

Proceedings

of thc Zootogical Socielg",

7862.

STRUCTI]RA CRETERULUI

r7r

Pithectts, Iroglorlytes, H,ylobates, Semnopi,thecus, Cgynocephaltcs, Cercopitlr,euus) Macacu's, Cebttq, Cattitlw'i:t', Hapate, Lemur, Stenops; md, lncumet sd, reafirm c[ rnarea, intr_erupere in aceastd serie este situatir, intre Ha,pale ,xl L,emrn' gi c5, intrerupe ea este consiclerabil mai mare tleclt cea, intt.e olictre ai{i rloi termeni rlin seria de; mai su,s. Prof . llischoff ignoreazi {eptttl cli nrult tirnp iriainl,e dc a sclie el Glatiolet a sug'erat separarea lertnrienilor de ce]elalte -Plf,mute din inolivul chiar':rl rlcr'sebirii clint,re caractclerle lor cerebrale qi cil, prof. Flower a fdcut urmfitoarele observa,tii in der,nrsul clescrierii sale a creierului unui I-,,ori javanez 75 : ,,Dste in special remarcabil faptul ci, in dezroltarea lobilor -posteriori nu existf,, nici o asemd,nare cri lenrurienii, ln afaril cle creiernl emisferic la, acele rnitimufe gale sint, de obicei presllpuse si, se apropie cle aceasti farnilic intr-alte privin!,e, anume rnembrii inferiori ai grupe,i platirine". in ceea ce prive;te structura creiertlui Ia aclult, atuncri contribufiile foarte considerabile la cunorstinfell noastre, care au fost aduse cle lucririle atitor cet'cetltori in ultimii zece ani, justificS, 1le deplin afirma!,ia f[cut[, de mine in 18ti3. S-a spus e[, chiar admit'intl .l]se' mi,narea rlintie creierul omului adull, qi cel al maimufelor, totuqi aceste organe rf,min in realitate foarte cliferite, deoa,rece prezint5, deosebiri funclamentale in modul lor de dezvoltare. I{imeni nu e mai dispus declt, mine s5, ailmitd, forfa acestui argument dacf,, ln d.ezvoli'areir, lor exist[, intr-r.r,cler'5,i asemenea rteosebiri funclamentale. insd, neg existenfa faptelor. I)in r,onl,r'{I, erist[ o lu'monie fnndamenta]il in dezvolt,area t'reiemltri la om tsi maimufe. (lral iolet a lansirt, rfilrnlrl,ia, trii existl o deoseltire fttndltmentall, irt dez,volta,rea creier.nlni lir rrrairnu!,e ryi la orn, t:orrslind rlin fa,lrtttl ct"r, ln nutirnule scizut'ile care iryi l'ac primele lrprn.i!ia, sint,sitrrrale irr reginrrel, lrosleliorrri"r:r, ernisfelekr ccrelrrnle, 1re citttl llt l'etttstrl uman st'iztu'ile rlevitt trlti intii lizihile itt lrilrii lt'oltlali ?(;. :\trastit, lrfir'nu{ie gener:uli"r t,slr bazati pe rlotri oltselv:tlii, tttt:r itsupl'ir, untri gilron lu,pr'oirlrt^ ;re ltrrnr,trrl rlr: :r fi rtirst'rrl l:t (':rt't, t,iI'r'itl'llvolufiile litrstet'io:tl't1 el'tlll .,,lline dezvoll,atet' pe r,inrl r.ele lllt, lobilirr frutrluli el'ult ,,,lrlri:t jrrdicirt;tit'77 (t'rt1r. l, p. ;39) -- qi tea,lrrlt,f, lsll-[,]'il, nnrri fel,us llmA,ll inl,r'=lr )2-a sart {1, lj]i-it silrl,iimirl:"t, tlr: gest,tttie ulet'inii', la care (lralicrlef, note:lz[, t,it ittsuh, er'a, neacoperitti,, insd c[, l,ol,ttqi ,,les itltrisures sOtnent le lobe aul6r.ieur., une scissrll'r) l)elr profonde indiqrre lu, sdpartl,iolt tlttlobe occipital, 1rt\s-rdtluit;r rt'aillettrs rlis r.ette dporlre. Ir l'$1e rle hr, surface cdrelrrale esl, eli(rore a,bsolutnenl; lisset'. Aceste aspecte lrle creienrlui sint, dal,e in plan.sir, a IL-a, fig. 11,2, ii din lttct'itretr cit,irtX,, lr,ltitincl pfirf,ile sulrelioare, latrrrale gi itrferioare ale ernisfereltlr, ins[, nu vederea, inter.ioar[. iltelitd, notat, cri rlesemrl nu confirtni, citursi tte pulirr descrierea, ltti Gratiolet, intnttrit scizura (rlnl,erotenrporali"r,) de pe jumfltatea, posterioarir, a, fe!,ei entisfer'ei este rnai 1trouuuf,at,6 decit oricrlro din cele vag indicate ln jumd,tatea anterioarfl. Du,cil tlesetttrl este corotr el nu justificf,, in nici un fel concluzia, hri Gratiolet : ,,Il y rr tlonc entre ces_ cervea,qx (celui rl'trn Catlittn'ir et cl'nn gilrbon) et, celui tlu fotus httntain une tliffdlellce fonclamentale. (]ltez r,elui-cir lougtenrps rrvlrnl, rlrre lt,s lrlis lemporrux lll)paraissent, les plis fronta,ux essnyertt t[texister".
75

'lranslr:lions oI l.lrt Zoological Socicty, 18{i2, vol. V. ; les plis antdt'icurs sc tlfvcloppe ttt ltlus
ltlis pustdt'icttt's sc tlcvtlloll-

?6 ,r{)ltr.z Lotrs lt:s sittgtis, lirs

lrenL lcs pl'erlrirrs

tard, aussi le vclLtbrcr occipit:rlc et la ltrtriirtlle sott[ellcs lt'lltLive ttretrt tt'is gratrtl.ts chez le ftettts. l,'Ilotrrtntl
pri:;errLe rtne exceptiort rctttar<lttirblc cluattt

IV, fig. 3) scizrrra lui Ilolantlo qi nna ilintre circntnvttlu[.iilc florrLale. 'lotrr;i tll. Alix, lu lucrlrea sa lfolir:e sttr les lruuurtx anllropologiques de Gratiolet,,l\'tim. de la Sot:i6td d'Antltropologie cle lhris", 18(;8, p. 32), scrie astfel : ,,GrrrtioleL;r eu erttre les tnains le cerveau tl'ttrt fcttts tle
Gibbon, singe inrinemurenI sttpt'ieut, ct telletuenL si lapprochd de l'olartg, <1rre des nrrttrrllistcs tt'i's compdtettts I'ont rrrngt! pitrmi lcs lrrrthlopoitles. II. IInxley, par exenlple, n'hdsiLe pas srll ce point. l:)h bien, c'est sur le cetvettt d'urr fceLus cte Gibbon que Liratiolet. a vu les circonuv Itttiotts tlu lobe temporo-sphinoidal dljd ditreloppt s lors qu'il n'eristent pas encore de plis sur Ie lobe frontal. ll itait donc bien autorisd ii clire que chez I'homme les cit'convoluLions apparaisseu[ d'aenco, tantlis que chez les sirrges elles sc tleveloppent d' or en a.".

i I'clrorlttc

tltr

I'apparitiort tles plis frorrtaux, qtti sonI les pt'etrtiet's itt-

rliqrris; uruis le ddl'cloppetnettL gtlu(lt'al tlu lobe frontal, envisagd scltlcruettL par ri4)pot'L it sott vttlttttltl, sttit les
rndnres lois clue clans lcs singes".

(ilatiolet' I'Itrnoire stlr

Ie plis cdribraur de I'Homrne et les Prirnules, p. 39, tab.

IV, fig.

3.

?? CuvittLele

lui

Gratiolet.

sint (cap. I, p.

1i9)

,,Dans

le feLus dont il s':rgit, les plis cdrr'dbratrx pnsLdrieurs sonL bien rltlveloppcs, tantlis tlrte les plis du lobe frorttal sotrt ii peinc inrlirlttd:s". I)est'nttl lrrltli tolursi tltsLttl tle clar (1t. 1,

772

DESCENDEMTA OMULUI

;rlel, memoriu asupra acestui strbiect. lieznltatele l'inale ale t.ercet[,rilor lor 1rot, fi rezumate tlupd, clll]t urnteazf,, : l. -- f:a felusul urnall sr'izulir lrri Sylvius se folrneaz5, ln cea de-a treia lun'i de {tisiirt,ic rrterini-1. in uceastri lunri ;i in tren tle-il 1ra,t,ra, emisferele cerebra,le sint netetle;i l'r'rlunjit,e (cu excopfia, invaginfrii sylviene) ryi proeminernit inapoi mult dincolo cte cerebel. 2. - Scizurile propriu-zise incep s[ aparfl in intervalul dintre sfirqitul lunii a patra ryi inceputul celei cle-a $asea a vielii fetale. Bcker are insd, grijd, sd, indice ctr, nu numai timpult ci \qi ord,inea aparifiei este supus5, unei varialii inclivid.uale considerabile. Totuqi, in nici un caz nu apar primele nici scizurile frontale, nici cele temporale. I)e fapt, prima scizur[, care apare este situatd, pe fala interioarfl, a emisferei (din care cu,uzri (iratiolet, crlr'e nll plro s[ fi eraminat acel aspect Ia fetusul s[,t, fir[, ind.oiali, c6 a l,recut-o tru verleren,) ;i esle {ie striznru pclpendicular5, int,ernr-r, (occipittlparietald,), fie scizuru tulcarinfi,, n,ccsL,ea clorri'r, fiind foarte e,pr:opi:lte lula tle alttr, ryi eveutual rmindtr-se. l)e regrrlli (reil occilril,opariel,all aprrre pritrut. :i. --i'n nll,ima parte a acestei periorr,dc, o all,ii scizurt-r,, ;i anurne cea ,,post,eroparie1a,II,, sau ,,scizura lui Rolandott se dezvoltfl;i este urmatd,, in cnr'sttl lunii a ryasea,. tle celelall,e sctizuri principale alrr lolrilor frontali, parietali, temporali qi occipitali. Nu exisl;il tol,u;i vl.eo rtovarl:i rrltrri, cir, unn, rlintre acestea apare ln mod constant inaintea celorlalt,e ;i esl,e l'elll:r,rcabil cil, lrr, crreier, in perioatltr, elcscrisii, qi figuratd de Heker, scizura anterotemlrtilalii, (scissure ,ltaral,ldb), atit tle caracteristicf,, lrentrtt creierttl maitnu{ei, este l;ot; at,it; tle bine, dac[, rnr rnai bine dezvoltnlri rlecit scizuril lrti Rolanrlo ryi est,e ntult ntai marcalir tlecit scizurile fnrnt:rle propt'iu-zisc. . Lnirrcl ftlplck: trg& ouln sint t,le fl(,ulll, itni llrre cir oltlinen apari{,iei scizurilor ryi ll circunrroluliilor lt, rrr'eiclul fill,ului urnau este itt perfec:tfi, n,rtnottie cu teoria general[ [], evirlu!,iei qi olr ipol,ezlu t,ii, ornrrl rt er.olnat, tlint;r-o fr-rrmi, o{trecirre a,setnfi,nd,toare maiurufei, rrr l,oale ci, mr poill,e fi inrloialf,, cii {roea, Iormir, ern, itt tnulte privinle, tliferitf,, de otirrei reprezent,ant nl primatelor aetuale. ^ Von IJaei ne-a inv[fat aculn o jumritate d"e secol c5 in decursul dezvoltf,rii lor animalele inrudite manifestari mai intii caracterele grupelor mai mari cil,rora Ie apar{,inqit treptat,, dobintl"esc pe cele care le restring tn limitele familiei, genului ,si speciei; qi a doverlit in ireelagi timp ci,^nici un statliu de dbzvoltare al unui animal superior mr este absolul, similar cu starea adult5, a vreunui animal inferior. Dste foarte corect d.e a spune c[, o broascli t,reee prin fazl-r, de perste, intrucit la o pe.rioadil n viefii sale mormolocul are l,oato caracl ercle rrirui perst,e ryi habn nu s-ar fi dez;voltat mai cleparte ar fi fost grupat printre peqti. lllot er,tit ttb ir,tleid,ra,t este insti ci, rnormolocul estc foarbe diferit de orice peqte cunosc[l;. llot arsa se pot,t,c spune in motl corect cL creierul unui fetus urna,n in luna a cince:l esl,c nn numai creierul unei milinrrtfe, ci al unui Arotop'ithrc?{s sau mairnnlti asemi,nf,,toale ctt nn hapalid, tleoarece emisferele lui'cu marele lob posterior fd,rir, scizuri, afar5, tle cea a lui arctopitec,iene. Sylvins qt cea ca,lcarinfl, prezint5 caraeteristicile intilnite numai la prirnatele *prin scizura lui Sylvins Ills1e insii tot at,il, tle acievfirnt, dupti cnm observl, Gratiolet, ci, lu,rg rleschisfi, el se tleoseberyl,e tle'creierul oric[,r'tti htlralitl actual. ]'5,r[, lncloiali, cd, ar fi tnult; rniri aserniini,tor trrtriolului unui ff,,t, avansrt :r,l uliui htpalitl. I{u qtim insi, absolttl, rrilttitl tlespre rlezr.oltarea creierului lrr, ha,pa,licle. fri] platirincle propriu-zise singura ollservafie pe ca,re o cunosc este fricut,ii, tte l?rursch, cme la creicrul unui fi,t tle 0ebu,s a'pellu, a, gf,sit, iil ufilrX, tle scizurl lui S.vl.r'ius qi scizura profrtnclS, calca,rinil, nrtma,i tl scizttt'f, foarte superficialt"r, :rnterotemltoralit, (sc'issu,re parulli\e a lui Gral,ioleb). Or, aeest fapt, luat impreuni, cu faptul ci, scizur& a,nterol,emporali, este prezenti, l:r, platirine, ca cle exemplu la Sairnirii, la care prezintir, numai simple urme de scizuri Pg lrrn1[tatea anterioarS, a exteriomlui emisferelor cerebrale sau nici o urmd,, ff,ri, indoialfi
?o Zur Entwickelungsgeschichte cler lturchen und. Win' zs Uber tlie tgpische Anordrutng tler Furchen und Wintlnngen uuf tler Grossftirn-I/emisphtiren tles lVlenschen dungen der Grcsshirn-Hemisphiiren im ltoetus des X[et schen,ln,,Archiv fiir Anthropologie", 1868, lII. urttl tler Aflen,11 ,,Alclriv fi.ir Anthrollologic", 1868, lII.

Totuqi, d.e la Gratiolet lncoace tlezvoltarea circumvolufiilor ,ri a scizurilor creierului au constituit subiectul nnor cercetilri reinnoite tle c5,tre Schmid.t, Bischoff, Pansch tt, Si mai ales de c5,tre Ecker ?e a cd,rui lucrare este nu nttmai cea mai recentii, ci ryi cel mai com-

SfRUCTURA CREIERULU1

tls

c5, facest aspect.] oferd,, intr-o oarecare mflsuri, o clovacli, suficient5, ln favoarea ipotezei lui Gratiolet, c1up5, care scizurile posterioare apar inaintea celor anterioa,re in creierul platirinelor. insi, nu urmeaz6, citrrryi de pu,tin cd, regula care poate fi valabild, pentru platiiini se extinde qi ta catarini. Nu arrem absolut nici o informalie referitoare la clezvoltarea rrreiernlui la (l.qnomorptha qi ln ceea ce priveryte Antlt't'opotno?'pfta mr se^qt,ie cleeit descrierea creiemlui gillorrului aproalre c1e nastere, la care ne-arn rcferit rnni sus. In rnomentul tle frrl'[ rru existi, lrici rrrnbri, cle rlovilrl5, care si, arate c[ sciznrile unui creier cle cimlranzeu stlt llritngutan nn apar in aceeaqi ortlitte ca la om. Gratiolet iqi incepe prefala cu aforismul : ,,Il est dangereux dans les sciences de conclure trop vitett. l\Ii-e teamfl, cd, el a uitat aceast5, maxim[, sd,nd,toasi, cincl a ajuns in culsul lucrd,rii sale la discutarea d,eosebirilor dintre oameni qi maimufe. Fd,r5, intloiald, cd, excelentul autor al uneia clintre cele mai remarcabile contribufii la inlelegerea just5, a creierului mamiferelor care a fost, f6,cutd, vreotlat5, ar fi fost primul care si, admiti, insuficienla datelor sa,le, daci, ar fi tr[it si, beneficieze de progtesul cercetdrilor. ]Iefericirea este cli r.oncluziile slrle a,u fost, folosite de persoil,ne necompet;ente in a aprecia fundantetrt,ttl lor, (.:1, :rlgttnrente irt fa,t'oalea, obst:uranf ismnlui 80. Ilsle insii, import,ant tle remarcat c[, daci Gratiolet arc sou nu clreptal,e in ipotez:t sa, llrivitoerc lr ordinea relativ5, a aparifiei scizurilor l,emporale ,si frontale, rd,mine faptrrl ci inainle tle aparifi:l srrizurilor lemporale sau frontale creieirul fetusulrri uman prezintf, t.rractere cfrre se gfisesc numai la cea mai inferioali, grupd, c1e primate (excluzind lemrtrienii); qi uceltsta esle oxr1,(:1, lir ce nr lretnri sf, ne agtept5,m, daci, otnul a rezulte,t; ditt trrr'rdifit,:rleR, t,l'{r1rt:rtir,.,, ',.,']eiltryi folttte ('iu cen, rlirt eare se tra,g trelelalte primate.
80 l le

rx(.rlrl)ltr, :rlrat..lt. l,r.r'.unle, lrr lratrtl'lrltil siu litgrrizitor l.e l)truiirrisme el I'l)rigine de l'Homme, 1873.

PAItTEA A II-a

Seleetia sexuetfi

{,API TOLLTL

AL TIIII-LNA

PRTNCIPIII.,E SilH,EC?'TET SEXUATIr"'

,ic,iL,.r,::';liff::,,':';:i:-ff:'i^il ;,:JIi:il,*llxl1;rut\':;,,,x1;'i,T,,_.ff;

- Ardoat'ca tnasculului - \rariabiliLrrtea masculului - Alegerca exelciLiilii rl.: clLrc Ientcli-r - Sclecfia sexualri corniraratii cu cca naLulaii - Iir.ecliLate:r la lrerioeclc corespltnziLoare de viafii, la anotimpuri corcspunzi.toar.' din An gi liiniLati rie scx llaporturile diutre clifcrite fortne tle ereditai.c llotir.cle penli'u crrre urrrrl din sexe gi Iiirerelul tnt sint, moclificafi prin selecfie sexnalii. - Suplirnenf asupra rtunrirlulni pro1;orIiciral ltl celor t]oiti scxc irr toL lcg,-.rrul airirrrri - Proporlia sexeior irr lcgliii-lrrir cu
scl

sexttalit

tc[.i:r trii I r rrirl ir.

La anitnalele care au sexele separ'ate, masculii se cl.eosebcsc in rnod. rlecLrsar de femele prin organele d.e reprodrlcere ; $i acestea constituie caracterele sexnale primare. Sexele se d"eosebesc insi, ad.esea prin ceca ce Ilunter a numit catactere sexuale scund.are, care nu sint direct legate c1e actul d.e reprocluccrre ; masclllii au, d.e ('-'{ernplu, anumit,e organe (:le sinrt si mirycare, care lipsesc la femel5, sau rnasculul le are rnai clezvoitate pentru a o g[si si a o ajunge mai ugcr ; cle asemeneA, mascrltlul are organe speciale cle prehensiune, pentru a o tine bine. Accste diri trrniit organe, cle o diversitate infinit5,, trec l,reptat ia cele care sint considrr:atr d.e obieci clrept primare ; ryi in unele cazuri pot fi cu gretl deosebite d.e ele ; ved-elir Asemenea cazvri la apend.icele complexe clin virful abilornenului la rnasculii unor insecte. Este aproape imposibil de hotflrll, care trebuie denumii,e primare si care secund.ar'r), a,far[ rtumai dae5 limitdrn termenul primar ]a glandele reprodueitoare. J)eseori feineia se deoseberyt;e cle rnascul prin faptul crri a,re or'{la,ne pentru hrrinirea sau ap;,rarea puilor ei, -curn sirit gland.ele mamare ale mamiferL'lor Di sactrl abdonrinal al marsupialelor. inciteva cazrLri, masculul arc de asemenea organe similare, care lipsesc la femelI,, cum sln1, receptaculele pentru icre la masculii unor pe$ti ;i cele clezvoltate temporar la masculii anumitor broaqte. Femelele majoribd,fii albinelor sint prev5,zute cu un clispozitiv special pentru a colecta $i a transporta polen, iar ovipozitorul lor este rnodifica,t lntr-un Ac pentrll apl,rarea la,rvelor' $i a eotnunitli!,ii. Se pot cita iirulte cazuri sinrilar:e, insii, aiei eie lnl ltr)

17S

DESCENDIII\TA OtuIULUI

itttc';.'l'seazit.

trxistil toturyi a,lte cleosebiri sexuale firir nici o legbtulI, cn orgaleltr leprocluczitoare primare, si ne ocupdrrr in special rle aecstea, curlt sint lalia,f for.fa

crustacei parazr\i si-au pierdut picioarele inotdtoare. La gneie 0,w"culio,nQ,clge exist5, o fiiaie cLecsebirc intremascul qi femel5 ln lungimea rost,rulni gau a tronipei2 ; ?ns5, seirinificalra.acesteia gi a_mulior cleosei;iri analoge nll ei;tc ciiu,li de puiirr inle_leasir,. I)eosebirile structurale clintre ceLe dou[ sc.xe, in legzitlr5, cu, d.ifc.:.itlil, riloduri d"e rlia!5 sint linritate ln general la ani;nalcle inferioare; ia cii,er.et, pIsilr'i ins5, ciocul masculului se d.eosebcgte d"e cel aL fcmelei. La Huia din l-Toua Zeelandd,, tleosebirea estc uimitor de mare, $i afld,rn d,e Ia d-r. Buller a cii lpAsculul foioseqte ciocul s5,u puternio pentru a extrage larvele insectelor d1n leml pu.tred., in timp ce femela incearcfi, p[rfiie mai moi cu ciocul ei consiclerabil mai lt*$, foarte incovoiat ,si flexibil, gi astfel ei se ajut5, reeiproc. in majoritate a oaztrrilor, cleosebirile sl,ructurale d.intre sexe sint rnai inult, sau rnai pu,tin clirect icgate d.e reprod,ucerea speciei; astfel, o fernelil care are de hr:init un ma1e pulilir clcr otiti din corpui ei arc nevoie de n'ai rnultii, hranii decit r]:rs,scului $i, i1 consecin!,[, ncoesitil rniiioacc speciale pentln a $i-o procura. tin ruascui care-brir.ieryte.un tirrrp foarte scrurt., qi-ar putea piei'cle fiir[ ni<;i un inconvenicrrt, prin rigfolosintil, organele sale pentru ploctirarea hrane-.i 1ns5 el gi-ar pirstr.a organele t1c iocomoliu.iti rstare perfecti,r a$& incit sil poatri ajunge feineJa,. Pe d.e attlu par.ts, leme1a iryi poate picrcle fd,r5, inconvenient organele ei cle zbor, inot sa,, *.-'u,s, dacir, ea qi-a dobindit trtptat obiceiuri care ar face asemcrra fac61t5{,i inutile. Aici nu ne ocupiiin iiisii clecit d"e selectia sexual[. Ace asta clepincl.e de avanta'itrl pe cal'{' anuritil,i irrclivizi ii au asupra altor'a rle acelaryi sex ;i specie numai irr leg[turii cu reproducerea. ;ltunci, cincl asemenea cazLrrilor men{ionatc mai sus, celc d.ou5, sex(j se deosebesc structural in tregeiturii cu clifcrite rirocluri clc via,tr"r, flri indoialir cF' ele au fost moaificate prin selectie naturaiir ryi pr:in ereclitatra 'liiiril,atf,, la rinul ryi acelaqi sex. $i, de asomenea, organele srxuale prirnare si erl,-r
1 \Ycst.x'ootl, ilIitiern O/as.sif. af Ittst:cis,t.ol. II, p. ir 11 2 Iiirbv atrrl Spctrct,, Itt!rr,tlur:lioit lo i)t'i'ii't.t afirtllIil rlespre 7'crttuis, nrirtrlionrttii lnai jos, sirrt. 1820, r'ol. III, p. 303. 3 ]jit'tls ol lletu Zetilu;iil, 1872, iiitirtttitrrl. ltri l.':riLz nliillrr. 66.
1r. IittIotitrtlorttl,

Pe lingX, cleosebirile sexuale primare ryi secrinclart,, cll cele dc nai sils, rnascuUi qi fc,melels anumitor airimale se d.eosebesc prin structri;:i in legiiturit, cu cliferite rnoduri cle via!5,;i citugi cle pulin sau nur']lai indiri:ct cu funcgiiie reproguciitoare. Astfel, femclele anur*itor d.iptr.re (Culi,cid,ae si 'Iabtnt,id,ue) sttg slige, po cind masculii. se hrd,nesc d.in flori gi au orificiul bucal Hpsit d.e rpand.ibuie t. Masculii anumi'Lcr fluturi cle noapte qi ai unor crustacei (de exemplu ?anct"it:,\ au.gura irnperfect inclrisi, gi nu se pot hrini. Masculii complementari. ai anumiiot ciriped.e trii,iese, ea ;i plantele epifite, sau pe JernelS, sau po forma hermafrodit:i ,,si nu au nici gurir, nici inembre prehensile. In aceste c{zuri, masculul este ccl care s-a rnaclificat li care a pierdut anumite ot'gane importantc pe care femellr ie, po,sed.5,. tn-alie .cazuri, feineia este cea careapierclut asemenea organe, deexgrnplu femela ]icuric,irrlui, cd,reia ii lipsesc aripile, cum sint qi ferueleie multcil. fluturi de noapto clin care unele nu ies nicioclatd, din cocon. i\fulte femele dc

in conira rivalilor, coiolitui s[u strilucitor tr.a sa de a cinta ;i alte asemenea caractere.
I'are

;i agrcsivitatca,

rnai rl']arcr alc ruascnlului, arnieler sale cle at,ac, ririjioacele 6e apilryi clifei'itele ornzunentr., facllta-

SELIiCTIA SEXUALA

u?

psntru hrir,nirea puilor intri, sub aceearyi influen!5,; acci indivizi care au proclus gi irr[,nit descenclenlii lor celrnai bincr-orlIsa, cr:ter"i,s par'ibrts, cel mai rna,re ]nliniir care "qi le moryteneascii superioritatea, pc cincl cei care qi-au prod.us si hrirnil, Cescenclen!,ii prost, yor ld,sa nu.rnai pulini petitru a lc rnoqilni capaeitatea tror rrai reclus;i. llcoarcce ru&scu.Lul trebuie si, giseascd, feiricla, ei arc nevoie c1e organo clc sim! ryi loconlo!,ie ; dacir, ins[ aeesto o]rgaile sint necesare pentm ce]elalte scopuri vitatrc, cum este in g;nc.rai cazwl, elc trebuiau sd, se clezvolto prin seleclie nal,uraLir. At,rinci clnd. n:.asculul a gJrsit femela, unori ei ale absolutii nevoie c1e organe prehensile pentru a o l,inr'. Astfs,.l, c1r. Wallace m5, infottrfreltzh a[ rnaseuiii anl1mitor fluturi cle noapte riu se poi impeiechea cu femelele d.acri tarryii san picioarele le slnt ruptr. La maseulii rnultor crust,acei oceanici, atunci cind. sint ad.ulJ,i, se moclificE, picioarele gi antenele in mod. extraord-inar pentru prehensiunea femelei ; prin llrrnAre, pu'oem irdnui cd, aceste organe le sint necesare pentru a,-qi reprocluce sp,:cia, ci aeesi,e animale sint aruncate cle valurile rlin larguL m5,rii $i, clacrl, cste ena, tlezvcl'tarca lor a fost rezultatul seleclic'i obiqnuil,e sau naturale. TJnele aniiaalc foarl,c iirferioare au fost rnoclificate cu acela;i soop ; astfel, la inascnlii anumitor viermi parazitq cind" slnt d"eplin ctr"ezvoltali, suprafala inir:rioar5, a p[rfii ter.minale a corpului lor clevine asprd, ca o vilziltoare qi cu aceasta ei. sr,t lncoli,cesc in jurul femelei gi o lin ln mocl perrnailent a. ,ltunci cincl colo doul sexe au exact acelagi nrorl cle via!,[, iar masculul arc organele senzcriale qi cle loeoino!,ie rnai itezr.oltate cltcit ale fernr:lei, s-ar
put;ea ca perfec{,iunea acesiora s5 fie inclispensabiiri nrasculului pentru & giisi femela, insil ln marea majoritate a cazltrilor ele nu servcsc rlectt peiltru a c1a unui rnascui un avanta,j asrlpra altuia, d.eoarece d"ac5, existd, d"estui timp rnasculii rnai pulin clotalivori'eugisrise linperech.r:ze cu femelele i $i, jucleclncl dup5, structura femelei, in toa,t e celela:.te privinle ei ar fi tot atit d.e bine ad"aptali pentru rnod-rr-l lor obiqnuit d.e viaJ,5,. I)coarece, ln assmenta cazuri rnascuLii au clobinclit strrictura Lor actnalii, nu pentru al fi lnai apli cle a supravielui in Lupta pent-ru existenlri, ci pentru cir, au ob!,inut un avaiitaj asupxa altor rnaseuli Di, prin fzr,ptr-rl c[ iltl tranrirni.s acest avantaj nuinai d.escenclen!,i1or lor masculi, selcc!,ia sexriald, trebuie s5 fi inti:at zlici tna"cf,iu,ne. fmlroi'ta:rla acesiei d.tosebirirn-a filcut sd clenumesc aoeast5, formil c1,-. si:ir:r!ic: seleclie sexualll. Dc asemenca, serlrioiul pi:lncipal Xle cat'e organeic prehcrisile it ad.r-rc inasculului este szi impied.icc ca fcmela s[-i $oa,pe lnainte c1e sosi;:ea aLtcr masculi sau aturrci cind. este atacat d-c ei I ace sto olgane s-au perfeclionat prin selec!,ie se,xualir, ad.ic5, prin avantajul ti oblntlit cle anumi,ti inclivizt asupra ril,'alilor lor. insri, ln majoritat':a caznrilor d"e acesi fei, es'ue imirosibil d.e a distinge efectele sr,-.itcliei naturale gi aie celci sexuale. S-al putea um1:le capitole lntregi cu. cletalii asupra deosebirilor d.intre sexe in privinla organelor ser-lzoriale, cle loeornofie si prehensilc. iflotu;i, d.eoaroce aceste stltrotuli nu sint rna,i interesairi,r. decit aiti,lr ildaptate 1rr, scoiturilc oblryrruife altl
4
1

Dl.

P.:r'r'icl prezinl"li accst. caz (,,Revue ScicnLificluc",

fcbrualie 1873, p. 865) ca fiind fatal credinlei in selecli:r scxuaii, intrucit, el prcsupunc ci eu ag atribui toate dcosebirilc intrc scxe selecii,-'i sexrtale. De aceea acest clistins naLuralist, ca ;i at.it. clc rnulli alfi francezi nu gi-au dat. osLcneala s5. lnfeleagi. rnicar primele principii ale sclecliei sexuule. I-rn natnralisL cnglez insisti cli orga.nele prehctt-

silc alc annnritor nr:rsr:nli nu s-ar fi puLut dezvolLa prin alegerea fcrnelci I Daci nu a$ fi vizut aceasti observafie, nu m-aqi fi glnrlit cd este posibil ca cineva s[ fi citit acest capitol gi sl-;i fi lnchipuit cd eu ag srisfinc ci. alcgerea perccirilor ar fi avul vrco legiturl cu clczvoltarea organnlrti prehensil l:,t rnascul,

DESCENDEN'l'A OAIrJLUI

i ittii, r-r;i trecc rLploapo corrrplet pesttr ele, dincl rruniai citcva, ca,zui'i pentu.r fio('ale clas[. Existii ntulte aite structuri ryi instincto care trebuie si, se f i dezvoltat prin rrlec,tic sexuali, cum sint ilrmele de atac ryi mijloaceLe cle apirlarc aie masc,ulilor pcnt'ru a Jupta cu rivalii lor qi a-i goni, culajul ryi agl'esivitatea 1or, diversr.,le lor: pocloabe, clispozitir.ele lor pen'bru a prochlce rnuzir5 r.ocal5 li instrurnentali, ryi glanclele lor de emis mirosuri, majoritatc,a accstor din urnrzi st;ructriri selvintl nurilai pentru a atrage ryi excita femela. Dste evident c5 aceste caractrrc sint iezultatul selecliei sc'xualer qi nu al acelei obignuite, deoarccc. mascuiii treinarmati, neinipociobii,i ryi neatrdg5,tori ar reursi tot atit de bine in lupta perrti'u cxisten!6 si ar iirsa o progeniturii nurneroasir, clacil nu ar cxista nrasculi rnai bincr inzestrali. Putem cled.uce c[ a;a ar fi, cleoarece femeiele care slnt neinarmate ;i neirnpoCobite sint in rnirsurd s[ suprar.ieluiasczl ,;i si se iirmulteased. Caiaeterele sexuale secundare, ca cele arnintite, rror fi cliscut,ate pe larg in capitoleJ.e urrn5,toare, fiinc.L interesante cin multe privin!,e, insd, inai aies fiinitcd clepind de voinla, alcgelea qi rivalit'atea inclivizilor de arnbele sexe. Atuirci clncl priv'im doi rnasculi iuptind pentru posesitinea femeLei sau rrai mrilte pXs[ri mascuie ctalind pcrnajul lor splendid si executincl acroba!,ii nupfiale ciud.ai;t ln fala u.nui grup de femele ac.l"unater rr ne putem indoi c:i, cu toate cii, sint conclu;i de instinct,, ei iqi dau searia d.e ce fac pi ipi exerciti constient facuit5,J,ile lor rnintalc qi coi:poi:ale. A,a cum ornul poate ameliora rasa cocoqilor sli c1e 1upt i, prin seleof,ionalea acelor p[si,ri care slnt victorioascinareuade lupt[, a eocopilor, tct arya se pare cir masculii cei mai putenrici ryi mai r.iguroryi sau cr.'i prevd,zuti cu celc rnai bunc arme au pred"onritat in stari: naturaLi ryi au dus ia ar:relior&re& rasei sau a speciei naturale. Un niic grad cle variabilitaie, ducind" la un avantaj oricit d"e mic ar fi el in luptelc pe via![ qi pe nroarte rerpetate, rra fi sufioient pentru ac,tiunea selecfit,i sexualc qi este sigur cd, ryi caracterele sexuale secundare sint deosebit cle variabile. intocmai c1up5, cum omul poate s5, lnfrumuscf,eze dupd, gustul sliu pihsti,rile sale d e curte mascule sau, mai precis, poato modifiea frumui e!e'a inifial rlobinclitd, d.e specia parentali,, poate c1a bantamului Sebright un penaj nou pi eiegant, o !inut5, mindr[ ryi neobiqnuit5,, tot a;a se pare ci fenreiele' pdsiirriior in starc natural[ au spor:it, printr-o incielungath selecfie, frumuse!':a nrasculilot: lor sau au acl5ugat altc caiitflli air[g:il,oare. Ir-irrii incloial5 cii Aceasta, irnplic5, o capacitzlte de clisccrn5mint pi gust d.in partea femelei, care la prima, vec[er*) vor p[rea extrem c1e irnprobabile, ins5 faptele carc vor fi prezent,ate rr:rai jos vor fi ln misur[, sper, si, arate cd, de fapt femelele au aecste eapacitil!,i. Totu5i,, a,tunci cind se spune cd animaiele iirferioare au un sim! al frunr.osului nu l,rebuie presupus cL rln aseirlenea sirn!, este comparabil cu cel, al nlrui om civilizat,, cu asociittiilo sale cte irlei multiplo qi eomplcxe. O comparafic, niai.iustri lir fi irrtre gustul 1rt'nl,rn frumos lar, unimrrle qi cei al srilbaticilor celol rnai irrl'r-'r'icrt'i, {rilr'{) ilthr:iilir ;i s,J acoJlerl crl orice obieci; stliLlucitor, scinl,r.ietor sau ciudat. Din cav.za ignoranlei noastre asupra ilai multor puncte, rnoclul precris care acfionr:azl sr.lec!,ia sexual[ este oarecurn nesigur. Toturyi, daei natura1ir:iu listii care cred. in r.ariabilitatea speciilor vor citi capitolele urnii,toarc, c^i vor fir r'r'ecl: de acord cu mine c5 selec{ia sexualf;, a jucat un rol important in istoria lurnii oigallicie. Este sigur ci; pi'irit:'c aproa,pc t'oir,t,e ri,trirlAlek: existii o iLiptir iritrc

(':rte de prisos sil, clatr qrxetnTilrl.

rltl]scuii penti'ui post-tilrnefl f<'tirtJei. -A{'{'st, f'apl, r. s1.c a,t,it de riot,rtl'ir;, ilir.ii;

plirrzirtorii
afiymatie.

irrul!,i m:lsenii, ]l'iltr,rpuniird cil frr,cuitii{,i1r. ioi:;r,rili;rl-, s?nt srrficilit,e prnir.u {\x{'rcitzt,i'ea u:rei a,l.cg":i'i. i:r mill'r,c czt,zui:i, conciii,ii iJl,,).'iiirJJ{. 1,,11f1 ,s:i facL iu-tr;irr, clirr.ti'c ti-iasetrli rleoseliit rle violtrntzi,. Astfel, mfrsor-iiii p;is;rirjlor llc)rirjrt'o r,riglai<,i::r,ro a!ring in geni,;'1,,1 i.il-ltinti't f,:r-irr leicil la locnl lor tl<, criiirii;.'ii'e, tl$,,1 iilr,'it, iri'.riti :'tilleulj. sint gata s[ se ]upie pl'ni;rii, fiecar'*',frtn,'i;i. iil" i.:'ri;ret Wi'ii: ir5 i;rlorr;;l:rz:i ci,
c1r'l

llri'i flriiii,ir.ji) l,rr t:t:?.,lL'<\,',:i alriig:,i urrril clitri,rc trtli,i

plisili ai'iliiiir ci egi.r sr., iril,itnpi.i ia 1-rliv'ighrrtoztr<t ryi Ia ('let,'rttca a,trieopi,la, iai: in pr:lvir-ri n acest,r'ia rlin ririrrI r'1 praie cot:ji;'rria persorral actiastil,
j)1. $i.,';r.1 slariri riirr Iirigli.l.<;;t,
('[11",:
s:"1,

irr riltiir;ii patli.rz;ci'i 11+, atri oil,stirii:r, captl-rI'4,\ne piiseri1.. 1]oirJsl,ii) tilig;'atoalc ia si.lFiirla riiri;itelol r.1i;r-blc cic, inl ryiic {ri} fr:irr'.'lelo vl'piinci siir:cii s:i fi ajui,s inaii:tla inAscliliioi kr;'. irr tllcursutr ir-nei ltriIttir-ii.r'i

nol;i:, 4f1 1-rifgi-,',:ii tie ccclol;:i'turiI, (J:|tid,,t!f,t:::; -!it*i,i,). f':rmr-.izi. i)1. Glouicl a si:lbilit c;'in tlise<-r{,ia acciai: becatino car{-\ :r,jung primele ilr- Aug!la ct"i mastruiii sos,'sc inain'r,:rtt, fr:nialelor'. -'\ct,laryi hrcru est,e va,labji pentnr majr:u'itat,ta' pi'rs:iriior';rrigratoare tliIr Sbatr:lo Llnito'. l\'Iaior:itatea sonroniioi'lraFicuii Cin rir;,r'ile noasti't, r:itic-!- ajung rlt la Erru'r) iri a,rnuntele riur:ilor. s?r-rl; gata rlo i:eproclu.ccre lnaiirtca fer:ir'Ji'iol. Lii, fel irair:,) s:i fj,, s-i clr hrozrll,th ohisrruiit sj cu rjlls rtioasl. ln toabii, 1i;t!;'iir, eltsii a iiilsec'io}.or', ir,Fro&pi) iritotclr'ar,rll,r r-u:],Fr.'irlii siiri, prin'lii oAl'.r ii'Fi tiitt sf,a,'rc:r -rri;plr.,i:i, iiliiir irraii,, in genpra,l cil rr,bnnd"ii citva tin:p iulriut,o {-'r1., \rt'ir{} flrnciii s;1, 1;,'lii5 i'i r.;izirt,ii ". Ci;,rizi-i, :trcl;-lci cltrosebiri riintrr inascr-rli ryi- f,:n';Tc itt lri.'lioaclelo i*r de sosiie ryi mai,ril'iiate crjt,o snfi"eienl, c1e t*.iq.1eni,ir,. Aei:i rnilscrrli c&r'{,r rnigrea,zir prin:ii ln ol'ice larri sau caro primirvara sinr, gat:l priniii cie reproii.uc{lrql si}.r'r sint, cti ruai ilrfoeati vrir kisa eel lr"rai milro numilr cle eleseenclen!'i I si aceryiia vcr ti:rcl-e sii morytencascii, iiri;t,irtct'.r ryi constitulii sirnilare. Tirbriil ar,rni, in vi.tlere c:i ar fi fost imposibii clo:r, nrorli-

inaintc clc a vtc'l"ra o siilg:;i;i

li a i,':;p;rsc:lt t-i:,'i:rscri ;i

fica ln n:od. insi,inua,t ti.rnpul rlratrilit,,ifii stxuair l:r ilemelr, firrir, {:L\,j ?n ae+ia,1i tinri:, sii mr ge influent,eze nsrioatla f,r,: lgri-'irocl[i.c,,{'r., c pai'ioiiliil c3]',.1 i.i'rri;uir: tit"l, fie cteterntinat,i, c1e anoti;rrp. ?r1 g.'n,r.i"pl-. nu j-i{}ii,t,t. fi incloi:lit"r cir iir, rlpi'oaj:x-) t'tiate atriniaLtle ja ['i]li; s'-'ri.J: stiit s'.:ilatati't.rr;rtii o Jnpti'l care se lcpltli i-r3{,'rcu intre masculi p:''ntr:c- 1]os'sii,rni'rt, fgmt'itlc:'. Dificutrtir,tla noa,sir:-i in nrivin'y:l slli;*{i:ri scrriillo cq,r;rs.iii, ln a furti.le,.g{) ('trrn
dei inaserilii

('rlirr'inving aiii nrt:;cr:-li sail cei ca're so clo-rtclc,qc a fi cci rua, ir,trr-rgiitori pen'rru femele iasi r1n nrimir mai ttiai'e cl:' C.estcend.eni,i care s:i ig nioriisneagcii supericriiaiea d.ec?t::ivalii lor lnvinq:i sil11 r-ilai putin a,t::Igitoi'i. Bac[, arr-st re'zuLta1, uu al fi aiins, cAracirreJe cal'c d"air Al)rli,jtar: tr-rasci-lli ill F.vantaj asililira altora rin s-ar putea, pcrfec!,iona ryi spori pi'iii so]elriir:'sixualir. AtLrnci cintl a;n.b:,lo scx(l lxisti"l irt rrutr'rr'ir alisr-rJrrt t'gLil, 'oiir"il irt t:,,1i' rXiit iri'!yii"r IrjtrJrr,-rJii titi ina,i llro't irrzest,r'tr,!;i (rt'irr,r'[ tniiltl,i IrLl caa,"ra'i1r I urtr1t, J]i','rl<,trr:ittL poJig:r,liriir) \-or g;i*i fcirir,lc ri
o ]Iol<tcillrt !-ltrttt t'tt11; l],rlur:r:rt i,r (^\'. 1r,rr,l.). it .L .'\.,:illlti, tlr:siti'c. .1!.,tirr.tttrtl:; rurtl Wii:it:t' llilrls of Florirlru,,,iliill. Ccinp. r,,rolr,g-,' ", H:it'\'r-'t'cl Llcli;-'q,',
6 Clriar l:t iic,ri'r ljliril t(! lil cltt:t, st',r:elt. siir L t;'':)ai'iiir', fiolilc lrtr:;crtlintr sittt iir gi'nrlrri rruiir;Lc inr.irrtca cl,1oL ftrnrirrirrt'. L)rr;ri r.:tirrr s-ir irllilr',! !.r,1!11'!r Dt'irrrtt tliil.i t!r: {1. ii.
lr. 2{}8.

fl;'r',';;,11

l. 1r,rit,. iii:itrlr jrr',';l:il'tl,iitr l,i;rL

rlii'or1;irrr'.;

: :i,iii i

orQllnli,.' ior ;n:rsculirc 1i frirriirilc rrrt si;rL natulc iii acoittqi 1!iilrr, risl, incil" ltu 1:oL fl atrtofccurrtlatc. Or, la uscrnenea j'lr;r'i ilr;ittii.rl tsLe in gcitet'lrl ntliliu''iut:irill stil:.ri::trtlui, (:Lr i.olrie <'i t:i*irr'iir ctzLu'i cxccpIii:l:iiil irt cilre oiljrrn{]l(-l

Icr;!lirirrr sirrl irttatir,'c) nrai

irr.r'.i

rriir.

DESCENDENTA OMULUI

pe cel mai puternic sau pe cel mai bine inarma'i;, ele vor alege pe cei care sint
I Iferrnan ]ttiller a ajuns la aceetr;i colcluzio in legilla un ornitolog ctt experien[[. Dl. tulf cu albinele femelc carc ies pliurcle clil pupl ln ficcrrr.t: J. A. Allcn vorbincl ('lIununals ctrtd Winter Bircls of an. Vezi lucrarea sa relnarcabili ;lnruenclung der DctrI'"Ioridcr,p. 229) desprc clociri mai tirzii, clupi distrugerea uin'sclrcnLehreauf Bienen ,,Verh. tl. Naturhist. V. 1)rrrurse accidenlall a puilor din prima clocire, spune c5. rrs-a con- Rheinl." 1822, xxIX, p. 45. e In leg[turir cu pis[rile de curte, ar1primiL i1aceastl qt:ilat c.i accstea sint mai rnici qi de culoare mai deschisi riecil ccle colorate mai de timpuriu in anotimp. ln cazurile privinfir informalia pe care o voi cla ulterior. Ciriar in irt care tnai multe parl-urafii sinL scoase ln fiecare an, cazul pisririlor, ca porumbcii care sc lrlpreuneazi pe p r'ii'ile din primele parturafii par, de regulir genclalS., ccle viafl, fenrela, {gpri cum aflu de la dl. Jenner Weir, rn.,,i pcrfecte din [oaLc 1:ttncl.clc cle vctlcre". lli va pirrisi ntasculul claci acesta esLe rirnii san slirbil. "si "i*,,.oase,
?

concrete Astfel, femelele mai viguroase, care sint primele [capabile] sL procreeze, Yor putea si aleagd, dintre mulli masculi qi, cu toate cd, nu vor alege intotcl_eauna,
Avetn aci o cxcclcrttl tnlrtttt'ic asupla caracterului

\-oL l[sa tot _ atilia d.escend"enfi, tot atit de bine inzestra,ti lrentru condiliile lor generale d.e eristenfd, ca qi masculii cei mai bine dota.,ti. Din diferite fapte qi coirsicLeralii, am d.edus mai inainte cdo la majoritatea animalelor la care caracterelc sexuale secund.are sint bine dezvoltate numd,rul masculilor clep[qepte consid.erabil pe cel al femelelor, ceea ce nu este intotcleauna adevirat. Dacl, masculii ar fi ta\d' d.e femele in proportie de doi la unu sau d.c trei la doi sau chiar lntr-o propor!,ie ceva mai mic5', intrega problemd, ar fi simpld,; deoarece masculii mai bine inarmati sau mai atrdg6tori ar l5sa cel mai mare num5,r cle cLescenclen{i. ins5,, tlupd, cum am cercetat, pe cit era posibil, proporlia numerici, a sexelor, nu cred. c5, in mod normal existi, r'reo mare inegalitate de numd,r. in majoritatea cazurilor, seleclia sexuald, pare sd, fi aclionat in mod.ul urmd,tor : S5, Iud,m orice specie, d.e exemplu o pasd,re, qi s5, impd,rfim femelele locuind. o regiune in doud, grupe egale, una constind. d.in indivizi mai viguroqi ryi mai bine hr5,ni!i, iar cealalti din cei mai pulin viguroqi qi s[nd,togi. Nu incape tndoiali, c5 primii vor fi gata s[, procreeze primd,vara lnaintea celorlalli, $i aceasla este pd,rerea d,-lui Jenner Weir, care s-a ocupat lnd.eaproape timp cle mul,ti ani d,e obiceiurile pd,sd,rilor. Nu poate d.e asemenea fi 1ndoia15, c5, reproducS,torii cei mai viguroqi, mai bine hr5,ni!i qi mai timpurii vor reuqi in med.ie sd, prorluc[, cel mai mare numdr cLe descendenli buni z. DupS cum amv6,zut, masculii sint in general gata s5, procreeze inaintea femelelor ; masculii cei mai puternici li la unele spe cii cei mai bine inarma,ti gonesc pe cei mai slabi, iar apoi primii se imperecheazf cu femelele cele mai viguroase qi mai bine hrd,nite, pentru ci sint primele gata d.e reprod,ucere 8. Asemenea perechi viguroase vol produce cu siguranfd, un num[r mai mare c1e d-e seenclen,ti d.ecit femelele intfuziate, eare, presupuntnd cd, sexele sint nuureric.egale, vor fi obligate si, se imperecheze cu masculii lnvinqi qi rnai pu,tin puternici, si aceasta reprezintd, tot ce este necesar pentru ca in d.ecursde generatii cor secutive sd, se adauge la talia, forla pi curajul masculilor sau 13, ameliorarea armelor lor. in fo arte multe cazavi insd,, masculii care iqi lnving rivalii nu oblin posesiunea femelelor clacd, acestea d.in urm5, nu-i aleg. La animale, curtea pe care o fac masculii nu este cituqi d.e pulin u chestiune atlt d.e simpl5, ryi scurtd, dup5, cum s-ar putea cred.e. Feureiele sint cel mai mult excitate sau preferd, s5, se lmperecheze cu masculii mai impodobili sau care clnt5, cel mai frumos sau fac cele mai bqne acrobalii leste ins5, probabil eviclent c5, ele -i'or prefera in acelaqi tinip masculii mai viguroqi qi plini de via!d,, fapt ca e ln unele cazuri a fost confirmat de cbservatji e.

dcscenden{ilor de

PROPoRTTTA

sExELoR

18li

viguro;i,si ltine inarmali ryi, ln alte priviirle, cei mai atrdgltori. Do aceea, clupd, cum s-a explicat mai inainte, ambele sexe ale unor asl,fel cle pcrechi timpurii vor a1rea un avantaj asupra altora la procrearea d"escenclenfil"or ior; $i se parc c5, acc asta a f ost suficient, ln clecursul unui lung $ir cle generatii , pentru a spor"i nu numai forla ;i capaci,tatea, c1e iupt5, a rnasculilor, ci d.e asoi.]Iellea ;i t'l,iverselo lor ornarrrente sau alte atraclii. in cazu.L contrar qi muit mai rar al rnasculilor aleglni"i anuinitc fetrii-'le r este clar c[, cei ca e erau cei mai viguroqi qi care au invins pe al{ii Yor aYea alegerea cea mai liber5, qi e ste aproape sigur c5, ei vor alc.ge femele viguroase, precum a\rantaj ln ci:eqterca d.e d.escenclenti, ;i atrilgd,toare. Asemenea pelechi vor avea unfemela ln timpul sezonului c1o irnpe puterea apere si, rnai ales d.ac5, rnasculul are rechere, clupi, ctlln se intimpld, la unele d.intre animalelc superioare) sau "qL o ajute la ingrijirea puilor. Aceleaqi principii s-ar aplica d.acd, fiecare scx ar prefera presupunind. cL ar alege inclivizii ttu nurnai ryi ar alege anumifi ind"ivizi d.e sex opr s ; pe ruai viguro;i. cei ci cle asemenea cei rnai atr[gd,tori,
ProTtorlia nunter'tcd, a senelor, - Am remarcat cL selcc!,ia seruali, Ar fi o chestiune simpi5, d.acd, masculii ar fi mult mai numero;i d.cclt femelele. Ile aici am fost lnd.omnat sd, cercetez, pe cit arn fost ln md,suri, proporgiile clintre cclc doud, sexe la cit rnai multe animale posibil I materialuL esto lns[ insuficient. ]fu voi da aici d.ecit un scurt rezumat al rczultatelor, pS,strind. detaliile pentru o cliscri!,ie suplirnent,ard,, pentru a nu intrerupe cursul arguirrentzirii rnele. l{umai aniinal,erlc dor.nestice oferd, posibilitatea determind,rii num[rului proportional Ja naqtere, ins;i nu s-au linut registre speciale in acesl, scop. Toturyi, am strirrs, prin rnijloace inci.irect e, un num5,r considerabil d.e clate staiistioc, d.in care se ved.e cL la rnajorit atea anirnalelor noastre d.omestice sexele sint ln numilr aproape egal iel rraptere. r\stfel, ir d.ecurs dc d"oud,zeci qi urlu de ani s-au inrcgistrat 25 56A d.cr na$teri cle cai cle curse qi proporlia d.e masculi n5,scu!i fa!,i, $e femele niscute este cle gg,7 la 100. La ogari, inegalitatea sfe mai rnare d.ecit la orice alt anil*alz d.eoarcce d.in 6 878 cle nagteri, in d.ecurs de doisprezece ani, na;terile d': masculi fa!n, d.e femele au fost d"e 110,1 Ia 100. Este tol,uryi intr-o m[sur5, oarecare incloielnic d.acir, putem d.educe f5ri grija cd, proporlia ar fi aeeeaqi ln concliJ,ii naturalc ca in staie clome sticd,, d.eoarece cle osebiri ugoare qi necunoscute in cond.i!,iile rnasculine lu An[d"e viaJ,[] influenqazil, proportia sexelor. Astfel, la o_rn na$t9r1l9 glia sint in proporlie d.e 104,5, in Rusia d.e 108,9, la eweii d.in Li','onia cle 72qJ1 ia d, d"e 100 c1e naqteri feminine. Yoi reveni ins[, in suplirnentul la ace sb capitoi asupra acesl,ei problemo curioase a exceclentului d.e napteri,niasculine. La Capu1 Bunei Speranle insir, timp c1e mai mulli ani b[ielii de origine europeand, s-au. n:iscut in proporlie de 90 qi 99 Ia 100 c1e fete. Irentru scopul nostru d.e fa!'il ne ocup[,m cle proporJiA sr:xctlor nu nuritai lll rrsytrre, ci ryi Ia maturitat'e, ceea ce aclatrgir, lncl,un r:l"cment c1e indoiak-i I deoarece e ste un fapt bine stabilit czi la orn nurn[,rul t1o bir,ie,ti carc mor inaintca sal 1n timpul naql,erii ryi al prirnilor ci,t,iva ani de copil5rie esl;e considerabil mai mare clecit al fetelor. A$a este cu siguranlri la mieii rnasculi ryi probabil gi la, alte clteva animale. Masculii unor specii se onroarit, intre ei luptincl sau se gonesc in-bre ei pin[, ce d.evin complel, epurzall. I)escori ei sint' d.esigur expugi ]a cliferite pericoief rirt5,cirrcl in cliutarea insistenl,d, tu femelelor. La mriltc spt'cii c1c pe;ti

DESCT.NDI''N'I'A OI\1LILT]I

iirriticulii sint llnrlt rnai rllici d.ec,lt fernelclc Di so crccle c5, sint rlr:sr:ori clevorrl,!i t1,,,accst'ea clin urnri szr,u clc a,l!i peDti. Se pare ci, feml,lele unoi pirs'ii'i lr1()r'lriai tlevrenlc decit rnasculii ; ele sint cle asemenea susceptibile sL fic rlistnrse in ctril,.ul lor sau atunci cincl iryi ingnjesc puii. La insecte larvele femeic sint adesi,ii itiili tnAri dcci1, eele rnasculo ryJ, in consccin!i, este mai pro'lrabii, ca ele s5, rfie clE'vora,t,e. itrtrc-unejt,r cazrrrL fer::c,lelc nrature sint mai pu{in active ,si mai pu{,in rapiclr iir lni;eiri dccit rnascuiii ryi nu pot sc5,pa atit rle bine de pericol. l;eci, ia aninlaii'it: iit stare natrii:all trebuie s[ ne bizuim pe simple aprecieri pentru a jucltca proporlia sexe.lor la matiiritate, cee a ce nu meriti, mult[, incretlere, afar:ti nuniai clac5, inegalitatea estc putei'nic pronunfat,I,. Totu;i, in mdsura in care se poate aprecia, puterir conehide rlin faptelc ardtate irr supliment c:i rnaseulii cltorva mainif,:re, ai multor p[sdri, ai citorva peqti ryi insecl,e sint muli mai nrlmorogi decit femi:lelo. Proporlia clintre sexe fluctueazd, pulin ln d,ecursul anilor consocutivi; astfel, la caii d.e curse, d.c fic'care 100 cle iepe niscute arm[sarii au variat de la 107,1 intr-un an \a {12,6 lntr-un all, an, iaf la ogari c1e la 116,3 la 95,3. insil, rlaci, s-ar fi lnregisl,rat tln ntlmflr rnai mare, r1e pe o suprafrr,fir rriai irrtir;sir, rlr--cit Arrglia, cste proballil, cir acestc fluctua{ii at'fi dispii,rut; iar aga cri}lr se prczint,ir, ele ar fi cu greu suficientt-' szi, rlucir, la o selcclie sexuali, efectivir, in stare natu-rajil. Totu;i, ln cazul citorva aniinale sir,lbatice, proporliile par sii fluciueze, dupii culn se arat5, in supliment, fie in cLecursul diferitelor anotimpuli, fie in d.ifci'ito locn lit5,!i, intr-o mXsrrr5, suficienti, pentru iI d.uee la o selec,tie oarocare ; cleoareco trelrnie observat ca oricir avantaj cloblntlit in cursul nnor anurniti ani rJr]-n in anuinitc localitS,fi de masculii care au fost in stare s:i-qi in.ringl rivalii sau ealc au fost cei rnai atrirgritori pentru fernr:le vor fi transmrs: probabil descenclenlilor ;i ulterior' [aceDtia] nu ior fi etimina!,i. in timpul anotimpurilor conslcntive, cind", din cauza egalitfllii sexelor, fiecare mascul sbe in mirsurl sX-qi procure o fernel[,, masculii cei mai puternici sau mai atrdgzitori procltiqi autelior incf vor a.rrea o posibilitate cel pulin tot a'tit c1e bun5 c1e a iiisa, dtsecttclsuli ca ryi cci mai slabi sau mai pulin atr5g[tori. Praetica poligamiei cluce la aeelearsi rezultatc oalc r-ll t1eI'oligamr,ct. curger d"intr-o inegalitate real5, in num5,rul sexelor, cleoarece c1ac5, fieca'e, rilaqcutr lryi insu$c$te doud, sau mai n'ulte femele, mulli masculi nu so pot imperechea, ;i aceqtia clin urmf vor fi fd,r[ indoialzi indivizii cei mai slabi qi mai pulin atr5g[tori. Mulie rnamifere,si un mic num6,r de pds[ri slnt poligame, insir, nu am gXsit nici o clovad5, ln accst sens la animalele apar,tinincl claselor inferioare. Faculti,lile intelectuale ale unor asemenea animale nu sint poate sufitieni;e szi Ie fa,e[, sir, striiig[ qi sii piizeascri un harem cle femele. Pare aproa,pe sigur cir, existir, Iut laport lntre poLigrtl-ric qi clezvoltarea caracterelor sextrale secuntlatce coil co (,sfL'iu sprijinui ipoit'ti'r cz"t, o prcponrleren!,ia rrumericir, a rnasculilor ar-'fi itecoiiti.i1iona,l, fa,volrlbiJri act,iunii *u1e1r!ici sexua,l('. 'l'otu1i, tnulte animlrlt' ctti't,) liiitl, strict nrouogarue , lir spt'cial pis[rile, prezintir, carac'uere sexuale se otlttdtt,Lir puternic pronunfatc, pe cincl un mic num[r c1e animale care sinl, poligame nt inl ,r{sentenea caractere. Yom trccc in revist5, pc scurt rnamiferele ryi vom treee apoi )a 1ti=isiiri. Gorila pare sir, fie poligamd, qi masculul se d.u.osebe;tc cottsid.r:rabil cle renreld, I la fel este ryi clt cifiva paviani cale trd,iesc ln clrduri constlnd. clin cle rlrr11i1 ori atit,r.a fcineit atlu]to r,il,,i nrastuli. fn Arnerica, clo Sucl, II yerttts {:(tr(t,t.le

I'RC)POR.T'IA S I')<ELOIT

pr'<'zint,ir dt'osebiri sexuale

bine pronurll,ate la cttloarc', ha,rbir, ryi organo vocalc, i:rl rnasculii trilicsc ln geireral cu rlouf sau trei itetrreste ; triasculul c1e Cabu,s c&p'LLcinus se d.eosebe;tet pu,tiir cle ferneiii, ;i pare s6 fie poligarn 10. Sr cuiroaryie puiin rftspro ace astil problcmzi in lcr g[turi, cu n:ajoritaiea celor]alte rnainrule, lnsfl citeva specii siir'; strict rnonogame. Il,umegd,toarelc sinl, in spccial poligame ;i

prezi.nt[, niai fre cvent d.eosebiri sexuale d"eclt orico alt[ grup:i tkr ani;'iia,le ; a,ceasia se apiicd, mai ales la arinele lor, ins5, d.e aserrlenea ryi la aitr: r:at'ac{.elc. }:[ajoritatea cerbilor, vi1,elor cornute ;i oilor sint poligaine, clirpii tjunl sint si n:a,jcriia,tea a,ir.'tilope}.or, cu toate crei unele slnt rnonoganle. Yoi'bind cle spt:e airtilopele d.in Africa de Sud., Sir Anclrew Smith Epune cL ln turmele c1e aproxin:ativ tt d"rizinri raxeori se grisea rnai muit c1e un singur mascrtl ad.ult. tt+ftiiopr: scti,ga asiai,ici'r, pare s:i fie cel n:ai ercesiv poligam din lurne, d-coarece Pallasll afirnril cil masculul gone;te to!,i rivaiii ;i iUi stringe o turml, cle aproximativ o sutS c1e femclc ryi vilei; femela nu are coarne ryi are pd,r n:ai moaie, dar altfel nu se clcose]-lc,.sio rnul'b cLo mascul.Calul srilbatic clin insulele l'alkland si clinsateled.in ve stul At:reiicii c1e Norcl est,e poiigam, insi, in afard, c1e talia sa mai illar:o ;i d"e proporfiiio corpului, el se cleoseberrte pu.!,in de iapir. I{istre{,ul prezint[, C?.r&ctcre sextlale bine pronunlate prin marii sfli colli qi prin aite clteva caractere. fn Eurcpa,1i fndia el clnce o vialir, solitard, in afard, d.e perioacta d.e reproclucere, ins[, dupii, cllnr crecle Sjr W. Eliiott cftre a ayut multe ocazfi cle a observa in fnclia acL-,q'b anili-al, in ar-:iasiir, pelioad"ir, c,l se asociazd, cu rnai multe fenielc. Estc lnclclielnic dac[ aceast,il ol-'serva{ie cste valabil5, pentru Europar c& cste ins[ suslinutir c1e oarecaic do.,,-ezi. E]efantul inclian nlascul achilt, ca qi rristr:e!,u1, iqi petrece mult d.in tiir.ip ln singurf;,tal,e, itrsfl, r1up5 curn afirmI, tlr. Campbell, atunci cincl [s: intovdrllqeqte] clt allii,,t'ateori giseqti mai nrult d.e un rnascul la o intreagi, turm5, c1e femele, niascutii nrai rnari gonind. sarl omoriri.d. pe cei rnai rnici qi ruai slabi". Mas:ului sa d.eosebeqte c1e fenreld, prin collii s[,i imenqi, talia, forla gi rezistent;a mai iliarc; atlt cle mare este deosebirea ln accste privinle, incit atunci cincl sint capturali masculii sii:t, pre12. sexcle se deose!ui!i cu o cincime mai mult clecit fernc'leie La alte triahiclt':'tl.ic irici nu am antztt' qtie, nu pe s?nt qi, cit se lresc foarte pulin sau d.e loc ltoligarle. $i insectivorelor de vreo specie din orclinul cheiloptcrelor, eclcntatcior, 'qau tozhtoareior care si, fie poligamc, cu exceplia ci, printre roztitoare qobolailul comun i;r[ieqte, d.upi, unii vin5,1,ori cle ryobo1ani, cu mai mu],te fernele. Totu;i, cele d.ouil sexe-atre unor leneqi (Ed,entcttci,) se d.eosebesc prill caracter qi culcarea anumitor por'1,iuni de p[r d-e pe umerii lor 1:r. $i multe specii tle liliecr (0hei,ropiera) prezirrt5, dcoseiiiri sexu-ale bine pronunlate niai alc s prin fapiul cL ruascuiii posed"ir, giande ryi pungi mirositoarc ryi c5, sint de o culoare mai clesehisiil*. La ri:rarele ord.in alrozdtoarelor, dupd cit ani putut afla,, sexele sg cleosebcsc l"Auitor'; si atunci d"oar

pu!,in

in coloritul blfinii.
Ifist.",
18'i5

- 1ti47, vol. V, p. 12.1. I)i'spLtr ()11 tutceytlut[tts, Brr:irttt, IlIttst. 7'ltit:ricl-tctt, 186 i' r'ol. I, : Slittgt:iitiL:re X'Igcetrc, Iicnggcl Niilurgesc!t. i7. Dcslrir,r 1t. rron -Prii'utuag,183S,p. 14,20. Cebtts,Btthm, ibiti., p. 108' 11 Pallas, Spici!c11iu Zortlog., fasc. XII, t77t-, p.29. Sir: ;\rirherv Srnith, Illustraliorts of ilrc Zoologil of S. tt fricu, 11i19, 1r. 29, rlesprc lioDu.s. Owcn, ln '|noiontry of Yertcbirit<'s I E{j'S, r'u!, J I l, p. (ilil)) tlir tttt Lttlt, I itt';itiittl inIt'r:
rurl oil N;rt.

J0 j.)'.:sil1',r Sot'ilii, Sttvagc

1i \V5rnan, ..fio';l,rtt.Iottl

irIIt'lrr r:rili:

l:l
Yr:zi tlc

I )r..
lisr.

irici'iilr irrItrt'i'sitirlit a lr-'cttt. .Jolttlslrtltc,

.,c.

i;;,,I)r'ot'.

lil ilr.
302.

,,Ann'.ds anti

of l3engal", tnai 1868. \"tg. oi Ntt. \['s1.", t,\]

l,

i:.

1l Yczi c:ict:llttta liicLaLc a doi'Iot'rr]tti l)olll;ott ,,lrfoc, Z,tali.to.. Sttc,", 1873' p. 211.

DESCDNDEiNTA OMUI,UI

Dupil culn aflu c1e la Sir Andrew Smith, in Africa c1e Srirl lcul trd,ie,ltc' urtcori cu o singurir, femelii, ln general lnsri cu mai rnuii,e si iiltr-url crlz & fost g:isit chiar cu cinci fernele, aga inctt el este poligam. Pe cit au putut d'ascopcri, cl este singurul poligarn d.intre t,oate carnivorele terestre ryi nurnai ci prezintii ca,racterc sexuale bine pronunlate. Ilacir, trecem tol,uryi la carnivorelc rliiilitrc, cazrtleste, cln1r5, cum vom vedea ull,erior, foarte cliferit, rleoarece multe specii rlo foci prezint[ deosebiri sexuale extraorclinare qi sint erninamente poli.qainc. AsLfel, dupd, P6ron, elefantul cle mare mascul d.in Oceanul cle sucl, are iiii.otclr:uunrir mai multe femele, iar leul cle mare e,l lui tr'orster se zice cX, e ste inconjrrrat cle cloiiuzecL pln5, la trerzeci d.e femele. La nord" ursul d.e rnare al lui Stollcr esie insoiil, d.e un num5,r chiar qi mai mare d.c fernele. Un fapt interesant este, clupl c].iii] observl, dr. Gill lt, cri la speciile monogame ,,sau la cele cartl tr5iesc ln cortruritifi mici existS, pu,tind, cliferen!5, ca talie inl,re masculi ryi femcle" : la speciile sociale, sau mai curincl la cele la care maseulii au haremuri, masculii sinl, cu lnuLb rrrai rnari d.ccit femelele. Printre p:isilri, inulte specii ale c5,ror sexe se d.eoseb..ss consiclerabii intrc ele siut cu sigrranlir, monog&me. in Marea Briianie ved.ern d.eo,jebiri sexuale bine pronunfate, d.e exer'rplu la ra!,a, s5,lbaticd,, la care [masculul] se lmpcrecheazii, cu o singuri femel5, la mierlf qi la c5ld,d,raq, care se zice c5, se irnperecheaz5, pe via,td,. Dl. Waliace md, informeazd, cd, tot a,sa este si la cotingiclelc clin Anrerica cle Sud" ;i cu multe alte p[s5,ri. La mai multe gl'rr-pe nu am fost in rnlsurzi sir. d-r:scop5,r d.ac5, speciile slnt poligarne sau monogame. Lesson spunc cir, p[slrile i]arad.isului, atlt d.e remaucabile pentru cle osebirile sexuaie, slnt poligarne, lnsii cil. Wallace se incloicgte d.acii Lcsson avusese dovezi suficiente. Dl. Salvin lmi spuncr ci, a ajuns Ia convingerea cil colibriul este poligam. Ilasettl'rl cle Yi,d'ua (pasii,rrir, v5,d.uvri), remarcabil prin penele sale cir,utatc, cste cu sigriran,tfi, poligam 1". Dl. Jenner Weir ryi allii ln-au asigurat c5, este un lucru obiqnuit ca trei grauli s5, frecven"teze acelaqi cuib ; nu s-a stabilit 1ns5, daczi aeesta ests 1)yr ca,z de poligaruie sau polianclrie. Galinaceele prezinti, clease'biri sexuale aproape t ot atlt d.e puteuri"c prollrllllatc ca qi pas[r'ca paraclisului sau colibriul qi, c1up5, cum se gtie, multe d.intre specii sint poligame, altele fiind strict nlonogame. Ce contrast e><ist5, intre [oele clouh] sexe a1e pi,unului san fazanului poligam ryi bibilica san potlinichea rno:roganc ! S-ar putea d.a multe cazuri sirnilare, ca la familia Tetrsotndae, la cav:e rnascrliii cocoryului-de-munte qi cei ai cocoqului-cle-mesieac6n se cleosebesc consiclerabil d.e femele, pe ciri.cl La Lagopzcs Bcoti,cus qi la Lagopus lagoptcs, Inonogame, sexele se d.eosebesc foarte pu!,in. Cu excep,tia d.ropiilor la Cursores, puline specii prezinbd, deosebiri sexuale puternic pronunlate qi d-ropia nlArc (Oti's tarcltr'), clupd, cu,m se spune, este poligamd. La Grctllatores, extreln d.e puf,ine spccii se d.eosebesc sexual, * irrs5, fluierarul giilera+" (I{uchetes pug?Lcrnr) oferti o ereeptic pronunlat5 ryi }{oirtagir es1,e rle pzirere ci, aceastil specie estc poligir,inir,. S-lt'r piirea, fleci c:i printlt pirsf,r'i cxistd, a,tlesea, un ril,por1, intrc poligamie ryi clezvoltarc'a cleosebirilor sr-'xtralo putirntitr
15

I.'ocile urechialt:, ,,Amulicarr Natur;rl's1", ian. 187,

gainia cocoguliii clc tttrrirl-e;i a ch'opi,:i tuali, vczi L. Llor:cl,

' .'.r-, .i (\\-it1os'i-riltl) tlitt gctrtrl Proqttc. \rt'zi r-le tiselllcnoa , .::. (t,r/lnlis, iDirl., 1800, vol. Il. p. 211, Desitlc poli-

rd ..'l'irr ibis", llttl 1,

r'u[. III, p. 1l]l]. l)t's1tt'c

Pirsr"tl'ea

Ganrc Rirtls orl Sutetlett, 18(17, r-.. i9 ;i 1l)2. l[ontrg,;rr 1i $slbj vorllesc tlcsllre ct;cr,r;rtl t.!e trtcstt:tcii:l c:t liitttl j)oli.qtlltr Si dt Laooptts scolictl,s ctl lti{)li;}3iiii}t.

* Pltilontnclttts pLtiltirtu (4. lrul.\,

SELBCTIA SBXIIALA

187

c11. Bart'lett c1c la, gridina zoologici, oilre a avut o rni-rio exper.len!,il cu pfisd,ri, clacii, la 'I'ragoptttt, (dinti:e galinaceo) nrasculul cste poligam si arn fost ircpresionzlt de rdspunsul si,n: ,,1{u qtiu, dar crecl [cii, este] t1up5, culoriie sale splendid.e". Merit,d, rernarcat ci instinctul c1e lmperechere cu o singuri, femel5, se piercle usor sub influen],a domesticirii. liala s[,lbaticir, este sbrict monogamil, cea d"omesl,icrii foarte poligarnd,. Reverenclul W. D. tr'ox m5, informeaz[, c[, din clteva ra!,c s[,ibatice pe jum.i'late lmblinzite, de pe un mare lac din vecini,tate, au fost impupcali al,it de mulli r5,!oi sd,lbatici t1e cd,tre paznicul d.e vin5,toare, lncit nu a fost l[sat decit unul singur de fiecare papte sau opt femele, totuqi s-au oblinut pui neobiqnuit de numeroqi. tsibilica esic strict monogamfl, insX, di. Fox consid.er1, c5, p5,sd,riie sale prcspori cel rnai bine atunci cind. line un mascul la dou5, sau trei femeLe. Ca,narii in st are natural[, trd,iesc in perechi, lnsd, in Anglia cresci,torii au pus cu succes un rn*scul Ia pairu sau cinci femele. Am semnalat aceste cazari ca ar5tincl probabilitatea ca o specie s[,Ibatic5 monogamd, si, clevind, temporar sau permanent, poligamd. Prea pu!,in se qtie d.espre obiceiurile reptilelor si ale peqtilor ca s5, putem vorlii. d.espre retra!,iile lor matrimoniale. Gasterosteus pare lnsi, s5, fie poiigarn 1? I si in timpul sozonului cle reprod.ucere masculul se cleosebegte bd,tiltor la ochi c1e

prornllltate. Ain intrebat pe

errrelll.

Sil rezurn:im miiloacele prin cAre, pe clt putem aprecia, scleclia scxualir, a dus la dezvoltarea calactr;erelor sexuale secundare. S-a ariltat cL cel mai mare num5,r d.e desoendcnfi vigurosi este oblinut d.in lmpelecherea masculilor celor mai puternici ryi celor niai bine inarmali, invingd,tori in lupt5, asupra altor inasculir cu femelele cele rnai viguroase gi rnai bine hr[nite, care sint primele care procreeazd,prtrn5,vara. Daed, asenlenea ferncie aleg rnasculii mai aLrdgd,tori qi ln acelagi timp qi mai vigLrroqi, c.le i'or procluce un nulnrir mai rrrare d.e clescend.enfi d.eeii; femelele intirziate, care trebuie si, sr-. lmperccheze cu masculi rnai pulin viguroryi qi atrdgltori. La fel este d.acd, masculii mai viguroqi aleg femeLele rnai atrigi,toare si ln acclapi l,irnp sd,nritoase ryi viguroasc I si acesta este in special valabil dacii, masculul apirzi fernela ;i ajntii, ia procrurn'r r, hranei pcntru pui. Avanta,jul astfel dobindit de critre perechile mai viguroage in procluceri'A unui lnai rnare nunizir cle clescenclenli a fost, clupd, cit se Irare suficient pentru a face seleclia sexualii, eficient[. O mare prepond.eren!fi, numericil, a rnasculilor asupra fernelelor este lnsi, qi mai eficace ; fie ci, preponcleren!,a estc numai lntlmpl6toare ;i loealil sau pennanentti, fie ci, ea are loc de la nastere sau ulterior plin d"istrrigerea mai mftre a fenrelelor sau d.aeir, rlecurge indirect, pt"in pracl,icarea poligarniei.
JVIasmlul'tttod,'ifi,cat/i,n qenernl mai mu,It dec\t !ent,ela. - in tot regttul animal, atuirci cincl serele se ckrosebesc prin aspectul exterior, masculul estc cc,l care, cu lilre excerp!,ii, a fost mai mult modificat; d.eoarece femela p[streazh in general o asemfnaro mai nlare cu puii propriei sale specii si cu alli membri ad.ulfi ai aeeleiagi grupe. Cauza pare si, fie faptul cl, masculii aproape ai tuturor anirnalelor au pasiuni mai put,ernice clecit femelele. De aceea rna,sculii sint cei care se lupth, intre ti, care iryi et,aleazil persistent pocloabelo in fa!n, fernclelor, iar cei invingritori i;i
l? No'rl IIurtrllitrtr-1's,,rRi\-tl Cilililens",
18117,

DI'SCDNDEN?A OMULT-II

transtnit supi,r'ioritatea, rlescenclen!,iloi' lor rnasculi. Se va exarriina ulterior motivul perrtru cartl alnilelt, s{.,xrr nu clobinrlese ln act'st, fel caracterele ta,tilor. trste notcriu pentru oricitre cir nrasculii tuturor rnruniferclr-lr urrnir,reso cu arcloare fcrneicle. La fel este qi la piis[,ri, ins5, multc pilsirri rnascule nu urmilresc atit cle niul'o fertrela, clt isi expune ln prezenta eri penaju.l lor, execu.tS acrcbalii nupliale bizare,,si cintii. La,pulinii 1lcryti czlre au fost, observati, rn:i,sculul pare mai plin d.e arclrlalc clecii, fcnrela, ceea crr c,qtc valabil si la aligatol'i ryi, c[up[ cum se pari,, la batracieiri. I]upil clllrl observa iirrby 18, cle-a lungul enol'mei clase a insectelor ,,legea este ca rnasculul slu caute fernela". Dou5, autorit5,ti competente, cl-nii Blacliwall ryi C. Spence Bal,e imi spun czi in:lsculii pir,ianjenilor ryi ai crustaeeelor sint rnai activi si mai incoirstan,ti lir obiceiuriie lor clecit femelele. Atunci clnd organele de sim!;i d.e locomolie sint prezente la unul d.in sexo la insecte ;i crustacee qi absenl,e la cel[lalt san dacd, sint, cum este aclcliea cazul, mult rnai dezvoil,at,e la un sex d.ecit ia celflIalt, mAscrllnl este acela, d.up5 cit am putut clescoperi, care p[,streazf asemenea organe sau lc are cel mai clezvoltate, ceea ce arat[, c6 masculul est'e meuibrul ma.i act,iv in jocul nuptial al sexelor 1e.

Pe cle a1t5, parte, femela este, cu cele mai rare excep!,ii, rnai pulin pasionlrtir, clctrit rnasculnl. Dup[, cum a observat celtbrul lluntc.r'tu acum inultl \rrellie, in general ,,eA are nevoie s5, fie curtat5t', ca este tirnid.5, ;i ad.esea poate fi virzrttd, cum se str5,duie;te nlult timp sir, seape d.e rnascul. Orice observator al obiceiurilor animaleior irti va putra rearnirit'i cazuri de aces'u fel. Se poate vedea din d.iferite fapte, care vor fi prezc.ntate ulterior, ;i clin rezultatele pe clrept, atribuite seiecliei sexuale, cil ferntlar cu toate cti comparativ este pasivd,, in general exercitri o oftre('iire alegere qi aecept5 uir anumit mascul, preferind.u-l aitora. Sau ea poate aecept:1. ciupii, cum a,parenfelc ne fac uneori s5, credem, nu masculul care pentru ea este cel rnai atrirg['.,or, ci pt, cl,l cilrLr ii este cel mai pulin nepli,cut. Exercitarea unei oAl'ecrli'e alegeri d"in partea ferlrelci pare a fi o li.ge itpr'oapo tot atit de generalir, ca qi arcloare a rnasculului . Sinterl natural lnd.emnali s[, cercetirrn de ce la clase atit d.e nurnt'roa,st-. ,1i rlistinctc mascuiul a clcrvenit mai plin t1e ardoare d.ecit ferirela, arya incit el o caut5, 1i are rclul rnai activ in jocril nlrp!,ial. N'u ar fi nici un avauta,j, ci o o&roczlre pierdere rle energio clacir, fiecare sex ar c5,uta pe celflalt, ; insil c1e ce oare rnasculul sil fio irrtoicle:arlilA cel cale caui,il ? Dupir, fecunclare ovulele planteltir trebuie hri,nito triiva tirnp ; cleci polenul este llcapi"u'At aclus la organele feminine, fiincl plasat 1io stigmat cu ajutorul insectelor sau al virttului sau prin rnirycririle spont:lne a,le stair-rinelor, iar ia alge eic. t1e puterea, Ce locorno!,ie n, anterazoizilor. La animillek: acrvatice infelior orgzlirizate, fixate pennarrent cle acola;i punct ;i avincl sexc,lc sr,1ra,rate, elementul rnasculin eshe inva,riabil ad.us la femelX,;i ne putem r1a s{'Am& r[t'rnotivnl acestui fapt rloo{\i'(ree clriar: rlaell, ottiile s-il,r tleta';a ina,i;rtea, fecutrtlirt'ii
ta Itill-ly aitri Slle:rrct-, Ittlt'odrtcliotr lo nn!()IltoloqU,
1826, voi. III, p. ll12. 1e Urr hiruenopter pelazil (Wes;Lnood, Ll'Iotlerrt C/ass. rtI Ittsccts, r'ol. II, p. i60) constituie c e xcep[ie la lt:gulit, rlcc-ralecc rnasculrrl ure itlipi rudi nrentarc q;i nrt lritlitsrgttr
nct,lcrr;i crrltrlc rru t'lt' :t'stc

insi rirrrlI rrrti proltlrhil

cr'i

ft'tttrrlt'ltr

viz,itcezi altt' ccirtlt', (:orrslngu;lrizalt'lt l'iintl asitlrl t'ritiitir, UiLt'rior r,crn iuLilni in tliferiLe c:lasc ci)zru'i trxecp!iorialc irr crrt'e fcmcia cstc cca ciilc cnutir li c-';-rrculli jr;crri ntli;-

rriciodati cclula in carc s-a nlscut, 1le cirrtl fcmela rrrc r,r'ipi l;ine drzvoltrrk'. ,'\udouin crccle cir femclcle lceslti .","t'ii silrt [t:crrrrtlrttu rlt'<:irLrc rlirscir]i calro sc n:ti;c itr

lial in locul
vol. I. n.

nrasculului.

e0 Es.snys

tgid

Obsct,ttuiigtts,

t,diilt cltr O\\'t'ri, 1iJ(il,

1{)I.

SXI-tsCT,'IA SEXUALA

o rrtai tlar{'tiiiicult'ate ,si ir1i arr nccef1ita ult,erior hrirnire rsi protecf,ie zrr:,-rxista toLurti fiinrl tnai mari. dc,clt,tttltstea clin in tu lt: l,r,ilnsporta, la element,ul masculitr, dclotl,reco,

urliir,

in nlrnd,r consiclerabil nrai ntir:. A$a inclt, _itr accastii, priv:"![t rirulis clintie animalele irrferioare siirt, analoge plantelor 2'. t\{asculii anirnalelor levatice qi fixate fiincl deterrninali s5, emiti, in acest fel eLernentul lor fertilizanl,, sste latnral ca oricarc clintre clescend.enlii lor, care s-au riclicat pc scara evolu!,itli qi 1u rlevenit capabili c1e locornolie, s[ pfstreze acelaqi obict'i ; qi ei se vor aprolria iler fenieli, cit c1e inult posibil, pentru a nu risca pierclerea elernentului fertilizant
si11, prod.use

in cursul unei iungi trec,r:ri prin apd. La un mic numd,r c1e animale inferioare numai femelele slnt fixate, iar ntascrilii lor trebuie s5, fie cc-'i care cautir,. Este 1ns5, greu de inletes d.e ce rnasculii speciilor ai cd,ior strd,mosi erau- iniliali liberi au clobinclit invar.iabii obiceiul cle a se apropia d.e fernele, ln loc ca ele s6 se apropie d,e ei. Tnsd,, pentru ca rnascuiii s5, caute eficient ffemelele], este necesar ca in toate cazurile ll se fie inzr:stra,t,i cu pasiuni puternice, iar doblnd.irea unor asemenea pasiuni ar cleclrge natural din faptul c5, cei rnai pasionali las5, un n:ai mare numd,r d.e desccnd-enli tlecit cei cu rnai pu!in5, ard.oare. i{area ard.oare a mascutilor a d-us astfel inclirect la faptul c5, li s-au clezvoltat caracierele sexuale secunclare mult mai frecvent clecli; la femeLe. DezYolt,area unor aseinenea caractere ar fi insi, mul{, ajutatS, clacd, masculii ar fi mai susceptibili s[ varicze d.ecii, fqrmelele, clupil cum am conchis ci, sint, c1up5, un sl,ucliu inclelungat al aniiiialelor clomestiee. Yon Nal,husius, care avea o expc'rien!5 vasl,d,, este hot5,rit c1e acccaryi pir,reye22. f'rin comparareA celor tLoud, sexe la om se pot 9!!ine clovezi tu s-11, conclud.ente in favoarea acestei concluzii. In cLecursui expediliei Novara exc'cutat un l11mdr vast d.e rn[surfltori ale d.iferitelor p[,rf,i ale corpuiuila tliferite rase ryi aproer,pe in toate cazurile s-a constatat c5, bil,rbalii prezentau o mai mare gamri d.e-r'ariafie cleclt femeile I va trebui ins5, sd, revin Ia acest subiect irrtr-un r:rr,pitol r.iitor. i)1. J. Wood. tn, care s-a ocupat atent rle varialia r-rurychilor la onr, s.ii., c1 litere italice concluzia c5, ,,ce1 mai mare num[,r de anonralii, la fieeartr ind.ivicl-, se g#seqte la b5,rbair". Anterior el a observat cd,,,in total la 102 indivizi s-a corrstat,a'1, cz-'t, varialiile in sensul excesului au fost la b5,rba!i o clatd, qi jqP.iitate d.eficienlei rnai frecvenie Clecii la feme'i, in contrast, rnare cu mai nrarea frecven![ atu jrtacalister c5, variaobservi, ascmenea d.e Prof. inairitett. Ia fenrei tlescrrisil mzi,i Arrumili ferneit'. la d.ecit Ia b5,rba'i'i t,iile rnusculaturii,,sint, probabil mai cornune frecvent d.ezvolmai insrychi, carre normal nu slnt prezenli la om, slnt d.e asemenea l,afi ia scxul mascllin clecit la cel feminin, cu toate cri se pare eir, pot e xista exceplii. .llr. Burt, Wilcler to a inregisl,rat cazurile a 152 tle ind.ivizi cu. clegete supralrtlmel'aret rlin cale 8ti erau b5,rba!i qi 39, ad.icri mai pu!,in cle jumirtai;e, femei" sextrl .celor 27 r,ii,ina;i fiiird necunoscut. Toturyi, nn trebuie uitat cir ferlreile se striiituiesc rnai fr,t cvent sir ascund,ri o anolnalie cle acest fcl rlecit llirrbrliii. Apoi iarti;i th:. Ir. 1\[eycr:
31 ]'r1'tri. Siri:lrs

(Leidtttclt rler lktlrttili, 1870' p.

6i33)

ctl Lilclc rcpt'odttciitorle lnzlsculine ;i fcIniiriirc ob:;ct.,'li : ,,velltliL siclr die eitlc llci tler Vereitligrtrlg lrctiv, .... tlic autlcrre ci'scheittL bei tler' \rereinigttng passiv".

i'olirinrl tlcslrr.:

Asrrpra ylrliliriiitliIii tttai tlal'i ll ltlliscttlilot' lil litrittritItltr tlorncslir:c. r'tzi lttcl'rlrcll rtea 'l'1rc Vttritrliott of '1 rti^

rrris cttttl PltLrtts

24 26

utrrler Domestication, 11308,

,,Pr<.lctt'tiings
52,J.

vol. Il, p. 7it. lloyal Soi'.", itrlic 1868, r'ol. X\-I'

')
p.

Yorlrtige iil.ter Viehzur:|ft, 1872,

p.

013.

p. ir19 9i p.

r3 -Iieise der Notturu: Antlvopoloyl. 7'lrcil,

1867,

21G

1il'zrrlirtt,.'lt ett irisI t'l-,lcttlntt' dc

269.

,,P'roc. I'tor-ll Ii'ish .\c:lcleIII5"', 1868, vol. \r, p. I2l). 26 ,r\Iassit'ltust't is f te(lical fiot'.", 1fi68, vol. I I, tit'. li,

I(' Si:hcrzcr;i St.lt$'et'tz'

1).

DESCENDENTA OMULUI

urechile bilrbatului sint rnai variabile ca forrn5, clecit cele ale femeii 2i. in sflrqit, ternperatura e'ste rnai variabilir, la birrbat decit la femeie 2'. Cauza mai nrarii variabiiitir,li generale la sexul masculin clecit la cel feminin cste necunoscutd, afari, numai in m[sura in care caracterele sexuale secund.are sint extraord.inar cle variabile qi ci, stnt limitate de obicei la birbafi qi, d"up5, cunr vom veclea ind.at[, acest fapt este, lntr-o oarecare mdsur5,, inteligibil. Prin acf,iunea seiec,tiei sexuale naturalo, animalele mascule au d.eveuit in foarte multe caz:urr consid.erabil d.e cliferite d.e femelele lor; ins[, ind.ependent de selecfie, clin faptul cf,, se d.eosebesc prin constitulie, cele cloud, sexe tind. si, variezeintr-un rnod, oarecum cliferit. Femeia treiruie s[, che]tuiascd, multd, materie organici, la formarea ouiilor, ln timp ce rrrascuiuL cheltuie,;te multi, forfd, ln luptele aprige cu rivalii si,i, ri,tdcind. in cdutarea femelci, exerslndu-qi vacea, emifind. secre,tii mirositoare etc., qi aceast5 cheltuiaid, este in genoral conceniratfl, intr-o perioadd, scurt5, cle timp. I\farea vigoare masculului ln t,impul perioad.ei nupliale pare d,eseori si,-i intensifice culorile, ^ ind.epend.ent c1e weo d.eosebire pronunlat5 ta!6, d.e femeld, 2'. La orn ;i chiar atlt tle jos pe scara evolu,biei ca la lepiclop'oere, temperatura corpului esl.'e inai ridicati, la inascul decit la femel5,, intovXr[gita ln cazul omului c1e un puls incetinit 30. in general, cheltuiala d-e materie qi for!5, la cele d.oud, sexe esl,e probabil aproape egal5, cu toat e ck este efeciuat5, in feluri foarte cliferit,e gi lntr-un ritm cliferil.'. Din rnotivele arratate mai sus cu greu cele d.oud, sexe pot evita d.e a se cleosebi intr-o oarecare rndsiir[, prin constitu!;ie, cel pulin ln tirnpul perioad.ei cle procrea!,ie $i, cu toa1,e c[, pot fi stlpuse la exact aceleagi concli,tii, ele vor tind.e sir, varieze lrr mod d"iferit. T)acra asemenea variatii nu ar fi cle niei un folos vreuneia cLin cele c1ou5, sexe, ele nu ar fi acumulate qi sporite prin seleclie sexuali, sau naturalfl. Totuqi, ele pot cleveni permanente daci, cavza excitatoare aclioneazTa permanent ;i, in conformitate cu o forrnh, frecventd, d.e ered.itate, ele pot fi transmise numai la sexul la care ele au api,rut rnai lntii. in aces t, caz cele dou5, sexe vor ajunge sd, prezint,e d.eosebiri cle caractel permanetrte, toturyi f[r5, importanf6,. Dl. Allen arati, d.e exc,mpiu, cX la un rnare numilr d"e plsS,ri care tr[iesc in nord.ul ryi sudul Statelor lJnite exeniplarele d"in sud sint d"e cul.oare mai lnchisd, decit cele d.in nord, ceea oe pare sL fie, rezultattil clirect al cliferenlei de temperatur6,, lumin[, etc. clintrc cele douir, regiuni. Or, in citeva cazvrl cele d.ou[ sexe ale aceleia,gi specii par s5, fi ios{, cliferit infiuenlate ; Ia Agelaeus Tth,oen'iceus la sud masculilor li s-a intensifieat corrsiclerabil coloritul, ln vreme cc la, Cardinu,l'ts airgi,nianu,s, fernelelc au fost cele c&re au fost astfc'l influerrlate ; Ia Quiscalus major femelele au devenit extrern clc r':r,riabile lzr, culoarer Fo cind masculii au rlmas aprorLpe uniformi '3t. La criferitc cla,se c1e animale apar citeva cazuri excep!,ionale, in care fernelele, si nu masculii au cloblntlil, caractere sexuale secunclare bine pronunlate ca cle cxemplu culori mai vii, talie, putere ryi agresivil,ate rnai mari. Iril, pir,s5,ri a exist;at uncuri
cr"r, 27

afirml

Ia cale a ajurrs recent dr. J. StockLon IIough asupra tcmpelaturii ornului sint prezentate in , ,,I'op. Science Rcvicl" 1 iarruarie, 1874, p. 97.
28 Concluziile 2e

Arcliu fiir I'}atlt. Anri. und Pltgs., 1871, p.

488.

ci a licltitlultii scminal;insir rcrirlsLa cu gl'ctr poirl,c fi posibil, deoarecc multe pisirri mascuie, dc cxemplu firzariii tineri, devin viu colora!i in toanrtta 1-.t'irnului lor a11. 30 Pentru orn, vczi ch'. J. Stocklon Hough, ale clirui concluzii siirt datc iu ,,Pop. Scicnce ll,cview", 187-1, p. 97. Vczi obscrvaliile lui Girarrd asupra krpicloptertrlor, dupir cunr sirrL claLc ln ,,Zoological lircold", 1969, p. iiJ7. 3L Manunrtls and Ilirrls of Florida, 1;. 231, 280 ;i 21)5.

Prof. llantegtrzza

cst"e

tentaL

s[ creadit (Letleru a ;i
reLen!ici cle ciit.rrr

Carlo Darwin, ,,Archivio prlr I'AnLhlopologia", 1871, t.. ll00) ci eccstc cu'lot'i vii, cottltue la atiL de tnullc ani'
iiiirle lnlscultr, sint. tlatot'atc prezcnlei

SELECTIA SEXUALA

iel

o transpunere completd, a unor caractere obiqnuite specifice fiec5,rui sex, feurela d.evenind. mai plinI, d,e ard.oare ln jocul nup,tial, rnasculii rd,minlnd. relativ pasivi, pirlnd. 1ns5, sd, aleag5, femelele mai atr5gd,toare, dup5, cum putem deduce dup5, rezultat'e. Anumite pi,s5,ri fernele au clevenit astfel mai viu colorate sau altfel orn&mentate, precum qi mai puternice qi mai agresive decit maseulii, aceste caracl;ere fiind. transmise numai clescend.enfilor feminini. S-ar putea sugela c[, ln unele cazurtl a avut loc o d,ubl[, seleclie, anume c[, masculii au ales femelele mai atrd,gdtoare qi acestea fau ales] masculii mai atrf,gd,tori. Totuqi, acest proces, cu toate cd, poate d.uce la modrficarea ambelor sexe, nu ar face pe unul d,in sexe d.iferit d.e cel[,lalt, afar[ nurnai dacd, d.e fapt gustul lor pentru frumos nu ar fi d.iferit I aceasta este 1ns5, o presupunere prea pufin probabild, pentru a merita s5, fie luatd, in consid.erafie in cazul vreunui animal, cu exceplia omului. Existd, totugi multe animale la care sexele se aseamflni, intre ele, prin faptul ci, ambele slnt d.otate cu aceleaq^i pod.oabe, ceea ce prin analogie ne face s[, atribuim acest lucru selecfiei sexuale. In asemenea e,az:uri se poate sugera ca mai verosirnil c5, a avut loc un proces clublu sau reciproc d.e selec,tie sexual5,, femelele
nrai viguroase gi mai precoce alegind masculii rnai atrd,gd,tori gi mai vigurogi, aceqtia clin urm5, respingind, toate femelele, afar[ de cele mai atrd,gd,toare. Insi,, d.in ceea ce cunoagtem despre obiceiurile animalelor, aceasti, ipotezd, este foarte pufin probabili,, deoarece masculul este ln general d.oritor s5, se lmpereeheze cu orice femeli,. Mai probabil este ca pod.oabele comune ambelor sexe si, fi fost d.obind.ite d,e cd,tre unul d.in sexe, in general d.e cel masculin, ;i apoi transmise d.escenclenpilor d.e ambele sexe. Daci, in d,ecursul unei perioad.e mai ind.elungate maseulii oricd,rei specii ar depi,qi foarte mult ca numd,r pe femele qi apoi, in d.eeursul unei alte perioad"e lnd.elungate, lnsf,, in condrfii diferite, s-ar intlmpla eontrariul, un proces dublu, ins[, nu simultan cle seleclie sexuald, ar putea avea loe u;or, prin care eele dou[ sexe &r putea d.eveni foarte cliferite. Yom ved.ea ulterior cd, exist[, multe animale la care nici unul d,in se,xe nu este viu colorat sau prevd,zut cu pod.oabe speciale qi toturyi reprezentanlii ambelor sexe sau numai ai unuia au d.oblnd,it probabil culori simple, ca c1e exemplu alb sau negrr, prin selecfie sexuald. Absenla culorilor vii sau a altor pod,oabe poate fi rezultatul faptului cX nu au ap5,rut variafii de felul corespunzl,t or sau e5, a,nimalele inseqi au prefet'at negrul sau albul curat. I)eseori culorile inchise s-ll,ll clezvoltat prin seleclie naturali, pentru protecfie, iar clobind.ireia prin seleclie sexuali, a culorilor b6t[,toare la ochi pare s5, fi fost uneori opritd, din cauza pericolului astfel implicat. fn alte cazurilnsd,, masculii s-au luptatlntre ei vreme indelungatd, pentru posesiunea femelelor qi nici un efect nu trebuie s5, se fi prod.us, afard, numai dac[, masculii care au avut mai mult succes, au ld,sat un numI,r mai mare d.e descendenli, care sL le mopteneasc5, superioritatea, decit cei cu mai pulin succes ; gi aceasta d.epinde, d.up5, cum s-a ari,tat mai lnainte, d.e multe intimplfl,ri complexe neprey6,zute. Seleclia sexualS, aclioneaz[, lntr-un mod mai pulin riguros declt seleclia nat,urald,. Aceasta d.in urmd, iqi produce efectele prin supravieluirea sau moartea, la toate vlrstele, a ind"ivizilor cu mai mult sau mai pufin succes. De fapt nu rareori moartea decurge din conflictul d.intre masculii rivali. In general lns[,, masculul cu mai pufin succes nu reugepte sd, obfin[, o femel5, sau obfine mai ttrziu ln timpul perioaclei d,e reprod.ucere d.oar o femeld, mai intlrziatd, qi mai pulin viguroasfl, saur
r{

- c. 110

DESCENDENTA OMULUI

obignuitfl sau natural6 existd,,.in nrajoritatea cazurllor, atita tirrrp cit condiliile de via!5, .r[,min aceleaqi, o lirnitd a grad.ului de modificare folositoarer i1 raport ctt Anumite scopuri speciale, insir, ltt ce.ea ce prive;te structurile ad.aptate scopllui cle a face ca un mascul sil infrlngd pe un altul in lupti, sau si, incinte ferni,,la, 1u r:xist5, nici o lirniti, definit,S a gradului de modificare folositoare, arsa inctt atita tirnp ci1, varia!,iile corespunzrat'oate apar, acliunea selectiei sexuale va eontinua. Aceasth irnprejurare poate explica parlial gradul extraordinar si frecvent d.e variabilitate prezentat d,e caract'ere1e sexuale secund.are. Totupi, seleclia naturald va hotd,rl c.A asernenea caractere sil nu fie d.obindite d"e masculii victorioryi clac[ ele ar fi foarte v5,ti,mi,toare,, fie d"ezvoltincl prea mull, forlele lor vitale,.fie expunincLl-i weunui mare pericol. Totupi, d.ezvoltarea anurnitor structuri, a coarnelorld.eexemplu la anumili cerbi, a fos1, dus5, la o fdezvoltare] extremi uimitoare, iar in unele cazvti ptnf,, la o asernenea limit5, care, deoarece este vorba d.e cond.ifiile gerrerale cle viat[, trebuie sL fie intr-o micd, m[suri, vd,tflmd,toare pentrl mascul. Din acest fapt afli,m cL a,vantajele pe care nrasculii favorili Ie oblin din infringerea altor nlasculi in luptir, sau in jocul nupfial, lisind astfel o progenituri, nurne-roasfl,, sint in clecursul timpului mai mari decit cele decurgind. dintr-o ad.aptare oarecum mai pelfectd, la cond,itiile lor cle via![,. Yom ved,ea ulterior, ceea ce nu s-ar fi putut niciodal,il prevedea, ci, facultatea cle a lnclnta femela a fost uneori mai importanti, decit puterea t1e a invinge in luptd, alf,i masculi.
I,F
G

clirca este poliganr,. obfine.ntai pulipe fernele, aqa inclt las[, nrai pulini d.escend.enli tt11i nt1lin viguroqi s1u nici unul. In privin,ta structurilor clobiud,ite prin selecgie

II/8,.8

PUE

DI

TATII

Pent'ru a lnlelege cum a aclionat selectia sexualf,, asupra multor animale din ;i cum a proclus ln d,ecursul wemurilor un rezultat remarcabil, este Irecesar sti avem ln vedc'rc legile ereditd,fii in mi,sura ln care ele sint cunoscute. in termenul ,,ereclitate" sint cuprinse tloufi, elemente d.istincte: transmiterea gi d.ezvoltarea ca,racterelor I deoarece ins6, acesteil d.oud, felemente] merg in general impreunii, deoseltirca, esl;e ad.esea t,recutii cu ved,erea. Vsfleirn aceastd, dist;incfie la a,cele caracterc care sint transrnise in primii ani ai vie,tii, pentru a se d.ezvolta ins[, la maturitate sau la bii,trinele. \redem aceeaqi distinclier rnai clar la caractere sexuale secunctarg, cleoarece acestea sint transmise prin ambele sexe, cu toate c[, se d.ezvolt5, nutnai intr-unul singur. Cir, ele sint prezente la arnbele sexe este evid,ent, atnrrci cind. cloud, specii avind caractere sexuale puternic pronunlate se incru ci,leazra, deoarece ficcare transmite caracterele specifice propriului si,u sex masculin qifeminin d.escenclen!,ilor hibrizi cle ambele sexe. Acelaqi fapt este d.e asemenea evident atunci cincl caractere spe'cifice rnasculului se clezvoltfl uneori la femell cind. imbi,trlneqte sau se irnbolnd,veste, ca d.e exemplu atunci cind. g5,ina obiqnuitS, preia rectricele, guleraqul, creasta, pintenii qi chiar agresivitatealocoqului. fnvers, acela;i lncru este evident, mai mult sau mai pulin clarr la masculii castrafi. I)e asemeneA, , se transmit citeod"at'6, caractere d.e la mascul la femel5,, intl.ependent de b5,trinc,,!e satrboalil, ca de exemplu cind, la anumite rase degf,ini, apar in mocl regulat pinteni la femele tinere qi sd,ndtoase. Este insd, adevirat cd, ei se dezvoltfl d.e la sine la femele, d,eoarece la fiecare rasi, fiecare detaliu al structurii pintenului este trans-

tnulte clase

SELECTIA SEXUALA

193

rnis prin fenrel[, d.escenclenlilor ei masculi. 1;"]frrrior se rror rnern!,iona multe cazuri ln oare femela prezintir, mai inult sAn rnai pulin perfect caractere proprii masculului, la care ele trebuie sii se fi dezvoltat mai intii qi apoi au fost transmise femelei. Cazul contrar al d"ezvoltd,l'ii ini!iak' a caracterelor la fernel5 qi al transmiterii lor la rnascul este rnai pulin frecvent, I este cazul sii, d.au un exemplu izbitor. La albine, dispozitivtil cle colecta,t polen este folosit numai d.e ferneli, pentrn a stringe polen pentru larve ; totupi, la majoritatea spc,ciilor el este d.ezvoltat parlial la masculi, I a cale este cornplet inutil qi este perf ect d.ezvoltat la ma,sculii c1e Bombus sau bonclari az. J)eoarece nici un alt himenopter, nici chiar viespea, care este strtns inruclit5, cu albina, nu este prevhzut[, cu un d"ispozitiv pentru colectarea polenului, nu ayem nici un motiv d.e a presupune cd, inilial albinele mascule, ca pi cele femele, au colectat toi; apa cle bine polen, cu toaie cI, avem oarecare motive tle a b5nui cil inilial masculii, ca qi femelele mamiferelor, au al5ptat puii. in sfirqit, ln toate cazurile de reversiun"e, caracterele slnt transmise prin d.ou5, trei sau mai multe genera,tii si se dezvoltd, apoi in anumite cond.i,tii favorabile necunoscute. Este mai bine ca aceastS, distinclie importantd, d.intre transmitere qi clezvoltare sir, fie lnat[, ln consicleralie cu ajutorut ipot ezeipangen ezei. in conformitate ctl aceastd, ipot'ezra, fiecare unitate sau celuLd, a corpului emite gemule sau atomi ned.e zvoltali, c&re slnt transmiqi deseendenlilor d.e ambe sexe, qi se multiplic5 prin autodiviziune. Aceste gemule pot rimlne ned.ezvoLtate in primii ani ai vief,ii sau in clecursul rI generalii consecutive, iar dezvoltarea lor ln unitd,fi sau celule, ca cele din care derivI,, depintltt cle afinitatea lor pentru alte unit5,!i sau celule d"ezvoltate anterior in orclinea norlnal[ a crepterii sau de unirea lor. ale ai,e!ii,. - Aceast[, tend.in$i, este bine sta,oare apare la un animal tind,r, d.ac[, daw:azra toatiu viala sau este treci,tor, va reap5,rea in general la d.escend.enfi la aceearyi virsttl si va clura acelaqi timp. Dac5,, pe cle alt[, parte, un caracter nou apare la maturitate sau chiar la b[,trine!e, el tind.e sL reapard, la d.escend.enfi la aceeapi virst[, lnaintat[,. Atunci cind. au loc d,evialii d.e la aceastS, reguli,, caracterele transrnise apar mult rnai d.es inainte clecit mni tirziu dupd, virsta oorespunzhtoare. I)eoa,rece m-am ocupat suficient c1t-. acest subiect intr-altir Iucra,re33, aici u.u voi d.a clecit d.ou[, sau trei exemple, ou scopul d.e a reaminti cititorului subiectul. La ma,i multe rase de giiini, puii acoperi!,i cu puf, pis5,rile tinere avind. primul lor petraj aclevd,rat ryi aclulfii se deosebesc consirlelabil intre ei, precum qi cle forma parentali, comund, Gallu,s bankiuu, ; ryr ac',este caractere slnt transmise fid.el d.e c[,tre fiecarel ras5, clescenclernlilor lor la perioad.ele corespunz[,toare d.in via!i,. De exemplu, puii d.e rasa l{amburg paietath, atunci cind. sint acoperifi cu puf, au citeva pete d.e culoare inchis5, pe cap qi pe corp, insa, nu sint d.ungafi longitud,inal, ca la multe alte rase, iar la prirnul lor penaj ei sint frumos incond.eiafi, aclicl fiecare pan5, este marcat5, transversal cle numeroase clungi d.e culoare inchis5,, insd, la al d,oilea penaj toat'e penele d.evin paietate sau au la virf n patii rotunclfl d.e culoare inchisd, tt. Deci la aceastf rasl,
Dred.'i,ta,ien an'ulmlit,e perioa,de

hilitf,. Un caracter nou

lu

32 H. lrl'iiller, Anwendung rler I)urwirt'schen Lelre ipoLtrztr provizorie a pangenezri, rncnfionat[ mai ctc., Verhcllg. d. nrrt. Ver:. cl. plcup. Rheinl. etc. Y. csplicati pe larg.

sus,

esLe

Jalrrg.

3a Accste fapLe sin[ daLe pe baza autorittrlii unui mare XXIX, p. 12. st The Variation of Animrtls ctnd Pltuts unrler l)omes- cresciitor, cll. Teebay;vezi lucrarea lui Tegetrneier, Poultieatiort, 187ir, vol. II, p.i5. In penultimul capitol try Book, 1868, p. 158. Asnpra caracterelor puilor de

191

DESCENDENTA OMULUI

valialiile au api,rut gi au fost transmise la t'rei perioad.e d.istincte cle via!d,. Porumbelul oferi, vrL caz mai rernarcabil, d.eoarece specia parentalir, inifiald, nu suferea weo mod,ificare a penajului cu inaintarea in virsti, afar5, numai e[ ia maturitat,e pieptul nu clevine rnai nizat ; toturyi, existi, rase care nu-qi dobinrlesc culorile lor caracteristice pinl nrr au nd,plrlit d,e d.ou5,, trei sau patru ori ; ;i acesl r, modificir,r'i ale penajului sint transmise ln mocl regulat.
Eredi,tate la unotimpuri, corespLcnzd,toare ale anulu'i. La anin,alrle in Sl,are natural5, Se observd, numeroase cazrLtr clcl caractere caro apar peliod.ic in d.iferite anotimpuri. Yed.em aceasta La coarnele r:erbului qi la blana er,ninralelor arcl.,ice, care ln timpul iernii d.evine groas5, qi albd,. IIuIte pdsS,ri d,obind.esc culoli vii qi alte pod.oabe numai in timpul perioadei de reprod.ucerc; Pallas afirmir "5 cd, in Siberia vitele qi caii clomestici clevin d,e o culoare rnai clcschis5, in timpul iernii, qi eu insumi am observat qi auzit despre moclificdri ale coloritului pul.ernic pronunlate gi sirnilare? aclici, d.e la crem-cafeniu sau cafeniu-roqcat la un alb perfect la mai rnul,ti ponei in Anglia. Cu toate ck nu ptiu dac[, aceasti, l,enclin![, d.e a schimba cttloarc.a inveligului pilos in timpul d.iferitelor anotimpuri este transmisl, toturyi probabil cd, apa este, d.eoarece t'oate nuanlele d.e culoare sint put,ernic eretlitare la cal. De altfel, aceast5, form5, d.e ered.itate limitat5, cle anotirnpuri nu este mai remarcabild clecit cea limitati, de vlrst5, flau sex. Ereditate limi,tatd, de se,r. Transmiterea egalf,, a caylncterelor la rmbele $exe este cea mai ob$nuitd, form5, cle ered,itate, cel pu!,in la animalele care ntl prezintbu cleosebiri sexuale puternic pronunlate qi de fapt cbiar Ia multe d.intre acestea. ins[, caractere sint clestul d,e obignuit.transmise exclusiv la acel sex la care ele apar pentru prima d"at5. Ample d.ovezi asupra acestui subiect au fosl, prezentate irr lucrarea mea Var'iati,on und,er Domest'icat'i,on, insri se mai pot d.a aici citevrr, exemple. Existd, rase de oi qi capre la care coarnele masculilor se d.eosebesc considerabil ca formi, d.e cele ale femelelor, qi aceste cleosebiri dobind.ite prin d.omesticire sint transrnise regulal, la acelapi sex. I)e regulir,, la pisici femelele plnt cele care &u coloril,ul broaqtei lestoase (tortoi,se-shell), culoarea corespunziltoare la mascul fiincl rogu-r'uginiu. LiI majoril,atea raselor cle g5,ini, caracterele proprii fieci,rui sex sint transmise nuntai aeeluiapi sex. Atlt d-e generalti este aceasl,d, forrnl, d.e t,ransrniterc, incit estt o anomalie atunci cincl varialii la anurnite rfl,s(.' sint l,ran,smise egal la ambele sexe. Ihistd, d.e asemenea anumite subrase c1e gflini, la carcr rnasculii aproape c6, llu so pot d.eosebi intre ei, pe cind femelele se d.eosebesc consid.erabil la culoare. La specia parentalir, sexele porumbelului nu se deosebesc prin vreun caracter ext,errior ; totuqi, la anumite rase d.omestice masculul este diferit colorat de fernel[, *". La porumbelul cd,ld,tor englez carunculele, iar la cei gupafi gu$a sint mai d.ezvoltate la masculi clecit la femeld, qi, cu toate ch, aeeste caractere au fost oblinute d.e cfltre om printr-o selec,tie inrlelungatri, rnicile cleosellir:i clintre
diferiLe rase

;i

desprc raselc dc porunrbei

la care

ne-arn

clespre ,,Inhcritance as limiLecl

30

rcferit irr paragraful urmtrLor, vezi Tlte Yarialiort of Aninrrr/.,;, etc., vol. I, p. 160 qi 249; vol. ll,p. 77.
36

by S(rx". f)r. Chapuis, Le Pige.on Yorlageur Ilelge,

Pigeotts de

1861-r,

p.85, lloitard et Corbid, f,es

Voliire e|c.,182-1,

I'oune species Quctdrupedunt

Glirium ortline, 1778,

p. 17:i.
Vezi de aselllencr, despre deosebiri sirnilare la anuntite la l\Iodena, Paolo F,onizzi, Le uoriazioni dei Colombi domeslici, 187:1.
rase de

p. 7. Despre

transmiterea culorii la cal, vezi The Irariation of Animal und Plants under Domestication, vol. I, p. 51.

Dt: asemenea vol, II, p. 71, pentru o discufie generali

SEL}-C'+'IA -cUXUALA

sint clatorate in intreginre formei de ereclitate care a preclominat, d.eoarecc r.kr nu au ap6rut d.in clorinla cresc5,torului, ci mai d.egrabf;, in opozilie cu ea. Majoritateil raselor troastre d.omestice au fost forrnate prin aeumulareir tnultor varialii mici qi, deoarece unele d.intre treptele consecutive au fosl, transnfsc numai unui singur sc.x, iar unele ambelor sexe, gisim la diferitele rase ale aceleiaryi speeii toat'e graclaliile d.e la o mare d.eosebire sexual5, pin5, la o complet5, similitudine. S-au dat rnai sus exernple d-e rase d,e gd,ini ryi porurnbei, dar qi in stare natural5, asemerlea, cazuli sint obignuite. in c,azul animalelor in stare d.ornestic[ nu voi risca lnsi, sii zl'firrn c[, qi in stare natural5, unul clintre sexe iqi poate pierd.e caracterelcr specifice lui, a,iungincl astfel s5, semene oarecutn cu sexul opus; de exernphl, mAsculii unor lase de gd,ini si-au pierd.ut rectricele ryi gulera;ele lor rnascnline. Pe d.e alti, parte, d.eosebirile dintre sexe pot fi sporite in stare d.omestici,, ca in cazul oii merinos, la care oile-nramfi qi-au pierclut coarnelc.I)e asemenea, c,aractere specifice urrui anurnit sex pot ap[r'ea brusc la cel5,lalt sex, ca la subrasele de gd,ini, unde gi,ina capd,td, ln tinerele pinteni, sau ca Ia anumite subrase poloneze) Ia carc femelele, d.upii, cum existri rnotive cle a cred.e, au dobindit iniliat creast5, ;i ulterior au transmis-o nrasculilor. 'lloate aceste caz',rrt pot fi ln!,elese pe baza ipotezei pangenezei, cleoarecc t,le tlepind cle gernulele anumitor p[r!i carer cr toatc cil sint prezente la ambele sexe, d.evin prin influenla dome,sticirii fio latente, fie ch se d.ezvoltd, la unul din sexe. Existd, o chc.stiune tlificilir, ctfrc este mai potrivit si o lIs'im pentru un <-rapitol viitor, anume d.ac[ un carraeter care s-a tlezvoltal, mai inl,li la ambele sexe ar putea fi lirnitat prin selee!,ie la d.ezvoltilrea sa, numai la un singur sex. Dac5,, de exernplu, uu crescirl,ol a,r obsen'zl ch culoarea la unii dirrtre porurnbeii sfli (alo cl,ror caractele sint, tulusinise cte obicei in gracl egal la ambele sexe) vadazd sprc] albastru-tleschis, ar putt a el oillrc, printr-o selecfio itrclehrug cotltinuatfl, s[ ereeze o rasi, la cArc numai masculii singuri sit, prezill,e aceastil, culoare, femelele r'5,rninincl neschirnbate'? lTu voi spune aici decit c5, aceasta ar fi extrern d.e greu, ctt-toate cd, poate nrr imposibil, d.eoarc'ce rezultatul rcpr:oducerii pornind. cle la rnasculi albastru-cleschis a,r faee ca intreaga popula,tie cle ambele sexe s5, cloblnrleascfl, acea,st5, culoare. Totuyi, cla,cii, ar ap[,rea valialii d.e culoalea dorit5,, care u,r fi de la inceput limitate in dezvoltarea, lor la sexul masculin, nu ar exista nici cea nlai urieir dificultatc in crearea unr:i rase cu cele d.oud, sexe c1e culori cliferite, clup[, crlln de fapt s-a cfect'un,t, cu o ttls6 belgiarrfi, la, care nurnai masculii singuri sint clungali cu negrn. La fel, clacf l'reo varialie ar apd,rera la un porumbel fernel[, care ar fi sexual lirnitatir, in clezvoltarea ei la femele, ar fi ugor s5, se cteeze o rasd, nunrai cu femelele astfel carac,terizate ; clacir, ins5, r'a,riafia nu iL fost inifial astfel limita1,5,, procesul ar fi exbrem cle grcu, poate chiar irnposibil 'r7.
s]xe

Iui,
37

laltrtnl

Desytrc 'ra'portu,l tlintre Ttcrio^ttda de ilea'uol,ttr,l'c u 'u'tt,u'i cat'ectet' Si trattslrtitereu, sctu la am,belc .\rTe. -* Irr rnajoritahea crr,zulilor nu se stie ni"mic clel ce
rase

De la publicarca pritnei edilii a acestei lucrdri,

la porurnbei posediud acest cat'actcr,

spunc

a fost o malc satisfaclie pentru mine sL gisesc urmitoarele

observaIii (,,liield", septetnbrie 1872) din parteia unui cresctrtor atiL tle expcrimetrtaL ca dl. Tegetrneier. Dupii ce clesclis ciLeva cazuli curioase de transmiLere a culorii nuntai dc citrc rtrt sittgrtr scx, $i tlc fortuarca r-tuei sub-

o imprejurare ciudati ca dl. Darrvin s[ fi putut sugera posibilitatea moclificirii culorii legate de sex a p[sdrilor printr-o coleclie arLificialir. Atunci cincl a f icut-o, cl
ignola faptcle pe carc le-itm descris ; esLe insl rernalcabil cit do tuult s-n apropiat clc r$stocla iusfa".

,rEstc

1il{l

DESC:ENDENI.'A ON1LILUI

anumite caractere slnt mo$teuite de ambele sexe, iar alte cara,ctere numai cle urr singur sex, anume cle acel sex la care caracterul a apdrut rnai intii. l{u putem nici presupune cle ee la anumite subrase de porumbei striurile negre, cu toate cd, sint transmise prin femel6, se clezvoltf,, numai la mascul, pe clnd" oricare alt earacter cste transrnis in rnod" egal arnbelor sexe. I)e ce iar[,qi, la pisici culoarea t,5,rcatd, (tortotse-shell) se d"ezvoltd,, cu rare exceptii, nnmai la femel69 Chiar aeelapi caracter, ca tlegetele lips5, sau supranumerare, daltonisrnul ertc., poate fi morytenit la orn, iutr-o familie nurnai de bi,rba!,i, iar intr-altfl, familie ntlmai cle fetnei. cu tozlto cL in ambele cazuri sint transmise atit prin sexul opus, cit ryi prin acel:r;i s(-,x ,'. Cu toate cri sintem atit cle neqtiutori, urmfitoarele clou[ reguli par adesezl s[ {icr valabile : r'ariaf,iile care apar mai intli la unul din sexe la o pe-''rioad5, t'irzie-t a yieJii tincl s[ se d.ezvoJte numai la acel sex, pe cind" varialii care apal pentru prima datfl cle tirnpuriu in vialir, la unul clin sexo, tincl si, se clezvolte la ambele sexe. Sint irrsi, departc cle a presupllne c[ aceasta e'ste singura cavzh determinantil. I)eoarece nlt arn cliscutat, nieiieri aeest subiect qi deoarece are o mare insemnitate asupra selecliei st'xualei, trebuie sir intru aici in detalii arnitnuntit,e ;i oArecnm eonrplir,ate. Este de fapt prtrbabil cil oriee caractel care apare la o virstS, timpurie va tinclc sil ficr morytenit in mod egal c1e ambele sexe, deoareee sexele nu d"iferir nrult prin constitu!'ie lna,inte cle a fi d"obind"it capacitatea cle reprotltreere. Pe d.e alt[ parte, dupir ccr aceasti, capacitate a fost clobinclit'[ ryi sexele au ajuns s5, se deoJcrbeascd, prin constitutie, gemulele (d.acir, pot folosi limbajul pangenezei) care slnt emise d-e fiecare parte care vafiazd, la un anumit scx ar avea mult mai probabil afinitd{i fireryti cle a se uni cu tesuturile d"e acelasi sex ;i astfel sii se dezvolte decit claci, s-ar uni cu cele ale sexului opus. La inccput am fost tentat s6 d.educ cif un raport de acest fel existif rlin fapt'ul cii ori cle clte ori ;i in orico rnod. masculul acLult se deosebegte de femela ac1ult5, el se cleoseberyte in acelaryi fel nsi d.e puii arnbelor sexe. Generralitatea a,cestui fapt es-te.Joarte remarcabilir e & este valabiki la aproape toate mamiferele, pfisirrile, aryfibiilc ryi pe;tii; de asemcnea ,si la rnul!,i crustacei, pfliarrjeni ryi eitevzl insectr', Cd, anumite ortopt,ere nsi libelule. in toater acesl,cr cazttrt) varialiile prin acumularea c[rola nrasculul dobinde;te caracterul sir,u specific, masculin trebuie sd, fi ap5,rut la o perioad.d, oari:curn tirzie a vietii, altfel maseulii tineri ar fi fost la fel caracteriza\t si, ln eonformitate cu regula noastr:L, variatiile sint transnrise ;i clezvolt'ate nunrai la rnascrulii arlulfi. Atuncii cinclr pe cle altd, parte, rnasculul ad.ult seam6nb irrcleaproape cu puii arnbelor sexe (aceptia fiincl, (in ra e exccplii, asemirn5,tori), el scanrfln5, in genera,l cu femela ad.ultd, ; qi in majorit'atea s,ccstor cazuri varialiilo prin caro t'inerii ryi birtrinii qi-au dobinclit caraeterele actuak: au aplrr.t, probabil, ln conforlnitate cu regula noastr6, in tinerele. Aici exist[ irrsi lndoial5,, cleoarece uneoli caracterc.le sint transmise clescendenlilor la o virstfi, rnai timpurie decit aceea la care au apf,,rut pentru prima d.at5, la pir'rinfi, aqa incit se poate ca' pilrinlii sL fi variat fiincl a,dulfi ;i sd, fi t,ransmis caracterele lor clescendenlilor lor cind. aceqtia erau tineli. Existi, cle altfel multc animale la care cele clou[ sexe sc.ami,nfl strins lntre ele qi toturyi ambele se cleosebesc de puii lor, qi aici caracterele adullilor trebuie s[ fi fost d.obind"iter tirziu in via!,[; totutsi, Aceste caractere,in contracliclie
38

lrr

carLerr rl'l(.a,

I'ktttl:; ululer Doncslicatiolr, vol.

'I'\rc Vu'iuLiott of lnimals ctttd I [, p, 72, sint. tiirLc

t'eferinfe.

SELECTTA SEXUALA

1t)i

a,parentit, cu regula noastt:fl, sint transmise la ambele sexe.'Jlol,uryi, nu tre5uie si-r treeem cu veclerea posibilitatea sau chiar probabilitatea variatiilor consecltive, d,e aceea;i naturit, care apar sirnultan la expunerea la condifii similare la ambelt, sex'" la o perioad.ir relativ t'irzie a viefii, ;i in acest c^z varialiite ar fi transrlise 12, clescend.enfii ambc'lor sexe la o vlrstd, tirzie corespanziltoare; ryi nu ar exista atlnci rrici o contradiclie real5, tafd, c1e regula c5, variatiile ap5,rind tirziu in viali, sint transtuise exclusiv la sexul'la care a apl,rut pentru prima clati. Aceastd, din urnrti legulii Parre sei fie rnai genelall, tleclt eea d.e-a cloua, anume cti variatiile oare apar la oricare clin sexe de timpuriu in viafL tind sd, fie transmise la ambele sexe. I)eoarece era eviclent imposibil chiar numai de a, aprecia la cit dc'multe cazari cli1 intregul regn anirnal se aplicd, aceste doud, enun![,ri, m-am gindit sL cercetez citc,r-a crxemple izbitoare sau hotlrttoare qi s[ m[ bizui pe rezultartul oblinut. Ifn exeelent cirnp c1e cercetare este ofcrit de familia cerbilor. La toate speciile, afar[ cle una, coarnele se dezvoltil nurnai la mas_culi, cu toate c[ sint cu sigirranfri transmise prin femele, gi capabile d.e o d.ezvoltare anormali1 la ele. Pe d"e at{;e parte,,la reni femela este prevd,zut[ cu coarne, aqa inclt la aceasti specie coarnele ar-trebui, clupd, regula rroastri, s[, apar5, de timpuriu ln via![, n,ult irrainte cr1 cele c1ou5, sexe s[ fie rna,ture ;i sri se d.eosebeasci, mult prin constitutie. La celeJalte specii_d.e cerbi eoarrele ar trebui sti apar[ rnai tlrziu in via![ ) ceea cc ar ducie la dezvoltalea lor uumai la sexul la care a apiirut pentru prima dat5, la str[,rno;ul intregii familii. OL, la qapte specii apar!'inincl la secliuni clistincte ale familiei'qi trtiind, in regiuni difcrite, in carc numai cerbii au coalne, constat czi coarneler apal pentru prima clat:i ln perioade c1e virstir variind cle la nou5, luni dc la naryterc la eI'prior la zece) cloulsprezece sau chiar rnai nrulte luni la cerbii celorlalte gaso specii ma,i mari 3r'. LA reni cazul cste foartc cliferit,, cleoarcce, cluph, crlrn aflu d.e la ptof. Nilssonr cAre a avut amabilitatea s[ facfl cercetflri speciale in Laponia pe1trl mine, coarnele apar la anirnalele tinere pin5 ln patru sau cinci sriptfirllni cle lel ttagtere ryi ln aeelaryi tirnp la arnbele sexc.. r\rsa incit avern l,ici o structlrh d,ez ygltatd, la o virst[ cu totul neobi;nuit clo tirnpurie, la, o spccie a familiei, ryi cle aselnenea coniund ambelor sexe numai la aceastd, unic5, speciei. La ntrli multe specii d"e antilope numai masculii sint prevl,zufi cu coa,rne, pe cincl la cele rnai multe ambc,le sexe au coarne. in legzituri, cu perioad.a de dezt'olta,te, dl. Blyth ur5, informeazTa cit exista orlatd, la grddiua zoologicir, un l{ood,oo tin5r (Antiktpc strepsiceros),lil ca,re ntunai nrasculii au coarnc ;i de asenrorrcg pliul rtrrei specii lncleaproitpe irrr:ud.ite, Anti'lopc oreas, la care a,rnbelo sexe arrr (ioAru('. Or, e$te ln strict[ conformitate cu regulu noastrir, ca lzl tini,r,ul mascul l{oocloo, cu toat e cra ln virst5, de zece lutri, coarrrele sii, fie lerna,rcabil cle rnici, avind irr vedere dimensiuneA pe care le vor avea in cele din urmil, pe cind la mascllll tlnd,r de Anti'lope orccrs, care n-avea declt trei luni, coarnele erau de pe acum cu mult rnai mari d.eclt la Kootloo. IJn fapt d.emrr d.e aten,tie este cd, la antilopa cu coArne in
3e Slnt foarte indatorat d-lui C'lLrpples clc a fi luaL informatii pentru mine dc la dl. Robertson ptidurarul qef, cu experien[I, al rnarchizului tle Breadalbane in leglturl cu clpriorul ;i cerbul ro;u din Scolia. In legiturd cu ecrbul lopitar, trebuie si rnullumcsc cl-lui E;'ton qi altora pentru irrformalii. Pentru Ceruus nlces, din .\rncrica de

Nord, tczi f,arul ancl I\:ater, 1868, p. 221 Ei 254 ; ii pentru C. uirgtnianas ;i strongglocerus din acelaqi continent, vezi J. D. Caton, ln ,,Oltarva Acad. of Nat. Sc.", 1868, p. 13. Pentru Ceruus e/dr, din Pegu, vezi locot. Beat'au, ,,Itroc. Zoolo$. Soc.", 1867, p. i62.

196

DESCENDEN'f,A OillULUI

furci, no nuntai puline d.intre fernele, circa unA din cinci, au coarne, ;i acestea sint ln stare rudimentari,, cu toate c5, uneori lungi de peste ,zece cm; a$a inclt, in ceea ce priveqte posesiunea coarnelor numai c1e c5,tre masculi, aceastd, specie este lntr-o stare intermediar5,, iar coarnele nu apar decit la circa cinci sau fase luni d.e la naptere. De aceea, in comparalie cu pulinul pe care il qtim d.espre dezvoltarea coarnelor la alte antilope ryi din ceea ce rytim in leg5,turd, cu coarnele cerbilor, al bovinelor etc., cele ale antilopelor cu coarne ln formd, de furci, apar la o perioatl"d, intermed.iari, d.in via!5,, adic5, nu prea tirnpuriu, ca la bovine qi la oi, ,;i nici foarte t'irzie, e,a la cerbii mai mari ;i la antilope. Coalnele oilor, cal.rrelor ryi bovinelol:, care sint bine d.ezvoltate la ambele sexe, cu toate c5, nu de clinrensilni c'gale, pot fi sirnfite sau chiar vflzute la naqtere sau curind dup5, aceea ar. ll,egula noastri, pare totuqi sd, d.ea gre$ la unele rASe de oi, d.e exemplu oile merinos, la earc numai berbeeii au coarne, deoarece cereetind" o' nu am putut eonstat,a cd, coarnele s-au clezvoltat la aceastfi, rasd, mai tirziu in via!5 d.ecit la oile obi6nuite, la care ambele sexe au coarne. La oile clomestice ins[,, prezenla sau absenf,a eoarnelor nu au un cara,ct,er bine fixat, d,eoarece o anumit5, proporlie clintrc oile merinos au coarne miei, iar unii berbeci slnt fd,r5, coa,rne ; iar la nrajoritatea raselor se producr uneori oi gestante f[,r5, coarne. l)r. \4I. Marshall a fi,cut reccnt un studiu special al proeminen,telor atil, d.e comune pe capul pisirilor'3 qi a ajuns la urmdtoarea concluzie : la sperciile la care ele slnt limitq,te la rnasculi, ele se clezvoltf,, t'irziu in vialIr pe clntl Ia cele ln, c are ele sint comnne celor tloufl sexe ele st- dez'roltei la o perioadd, foarte tirnpuric. Aceasta este cu siguran,tir o confirlna.r) remarcabilA, a ultirnelor mele don[, legi ale ered"it5,{,ii. La rnajoritaLea spciilor din splend.ida familie a fazardlor', nra,sculii se cleosebesc vi,dit de femele qi i;i capilti, podoabele la o perioadi, relal,iv tirzie din via!;i,. Fazanul urecheat (Crossoptilon aurituna) prezint,S, o exceplie remarcakrilzi, d.eoarece ambele sexe au frumoasele prine caudaler &u mari smocuri auliculare qi pene purpurii catifelate in jurul capului qi constat' cd, toate aceste caractere apar, conform regulii, foarte de timpuriu ln via![. Masculul ad.ult poate totuqi sd, se deosebeascd, c1e femela ad.ultd, prin prezt'nfa pintenilor ryi, in conformitate cu regula noastr[,, a,ceryti& nu incep s[, sc' dezvolte lnaintea virstei dc $ase luni, dupa, curn rnir, asignrti c1l. Bartlett, $i chiar la acear'st[, vir:stfl cele douir, s(rxe ap.roape ci, nu s9 fornri,
d.e

si nrul!.uruesc doctorului Canficld pentru inforrnafii tle spre coarnele fenrclei ; vezi dc asrrlrlcnea lucralea stt itr ,,1)r'oc. Zoolag. Soc.", 1966, p. 109. Dc aselnenca O\yett, Atrutonry of Yertebrates, vol. III, p. 1i27. {1 Am fost asigurut cli la oile din nordul l':irii Galilor coarncle pot fi lnLotdeauna sirn{.itc ;i la nagtere sint uueoLi lungi d.eZLl, cm. Youatt spune (Cattle, 1834, p. 2l\ cn proeminenta osului frontal la bovine strribate pielea Ia
na;tere, gi cd materia cornoasd sc forrneazi lepede dea-

ao Antilocrtpru untericana. 'I'r'cbuio

supra ei. a2 Sint foarLe lndatorat prof. Victor Carus 6s n 5c fi interesat perltfu rninc la cele nrai lnaltc autoritiili, in lcgti-

turd cu oilc merinos din Saxonia. Po coasta Guincii din Africa, existii, insir, r.r rasl dc oi la care, ca pi Ia oile nreLiuos, numai berbecii au coarne ; iar dl. Wintvood Rcade mil inforrneazd, cd, iutr-un caz obsrrrva[ de el, un bcrbec tln:ir, ulscut Ia 10 febluarie a prezentat pentnr plirna dati coarue la 6 martie, aga htciL ln acest eaz, 1n conformitatc cu regula, dezvoltarea coarnelor a avut loc la o perioarlii nrai tirzie din viafd declt la oilc din l'ala Galilor, l:r care ambele sexe au coarne. as Aber die kniichernen Schddelhdcker d.er Vdgel, in ,,Niedell:intlisclres Archiv ftir Zoologie", 7872, vol. I,
fasc. 2.

SELECTIA SEXUALA

19{)

pr-rl, d.isbinge

r'. intre plunul mascul qi femela sa deosebirile sint b5,t5,toare la ochi, aproape piin fiecare parte a penajului lor, afard, cle eleganta creasti, cefalici,, care este comun5, arnbelor sexe, qi aceasta se dezvolti, foarte d"e timpuriu, mult inaintea celorlalte podoabe care sint limitate Ia mascul. Rala sd,Ibaticd, prezint6 an caz analog, deoarece frumoasa oglind.d, verd.e de pe aripi este cornund, ambelor sexer cu toate cf,, in mod" intuneca[ qi pulin mai miczi la femeid,, pi se d.ezvoltd, de timpuriu in viald r pe cind rectricele curbate qi alte pod.oabe ale masculului se d ezvoltS, rnai titzitt-a,. fntre asemenea car,uri extrenre c1e asemd,nare rexual6, qi marelc d-eosebir:i, ea ce.lc d.e la CrossoTtttlou, qi pI,un, se pot da nrulte cazuri intermed.iare, la car.e caractcirclc urmeazi, cele doud, reguli ale noastre ln ord.inea lor d.e d.ezvol1,arc. Deoarece majoritatea insectelor ies rnature sexual d.in stadiul de PUPXr

esl,e lnd.oielnic dacd, perioada c1e d.ezvoltare poate d.etermina transmit,erea caracterelor lor la unul sarila ambele sexe. Nu qtim ins5, dacd, solzii colorafi, d.e exemplu, la d.oud, specii d"e fhituri, dintre care la una sexele se d.eosebesc prin culoarer Pe cind. la cealalt5, ambele sint Ia fel, se d.ezvoltd, in crisalid.S, Ia aceeaqi virstd, relativ5,. $i nici nu qtim dacd, toli solzii se dezvoltd, simultan pe aripile aceleiarsi spe_cii d"e fluturi la care anumite d.esene colorate slnt limitate la unul d.in sexr Pe clnd" all,ole sint comune la ambele sexe. O d.eosebire c1c acest fel in perioada de d.ezvoltArc) nu cste atil, d.e improbabilfi, d.upd, cum ar putea s5, par5, la inceput, tleoarecc la ortopterc, caro ating starea ad.ultd,, nu printr-o singur[ rttcrtarn orfozil,, ci printr-o suciesiune rle n[pirliri masculii tineri ai unor spccii seartr5,nI, nrai lntii cu femelelo pi iqi d.obind.esc caracterele lor rnasculinc d.istinctive uurnai la o nil,pirlire ulto-

i.ioar[. Cazuri strict analoge apar la n5,plrliri consecutive ale anunritor crustacoi
rnasculi.

ITu arrl cxamilal, pinl a,(,utn tlansuriterea caru,clt,elelor irr legirtlu't-I cll pt'ripacla lor cle clezvoltare clecit la specii in stare naturali,; nc vonr ()cupa acum d.e lnirnalele dgmestice si vom trata rnai intii pe scurt d.espre rnonstruoziti,li li boli. prezen,ta degetelor suprannmerare qi absen,ta anumitor falange trebuie s[, fie cleterminate la o perioad.ir, embrionar5, timpur:ie I tend.inla la singelare abundentf [henofilia_l este cel pu,tin congenitald, probabil ca qi daltonismul, toturyi transrniterezr acestor particularil,fifi ryi a altora similare estc d.eseori limitatir, la un singur sex ; a$a incit regula prin care caracterele d.ezvoltate la o perioad.d, timpurie iinct s[, fie iransorisc ambelor sc-'xe di, greq. Aceast,L regulir, nu parc insit,, d.upit, curn s-rl pbservat lnainte, sir, fio rutit r1o generralir, ca cea oontralit r anumo cril tlcelc caracaa

coltlun (Pauo cl'islnlus) trtttniti tnltscrtlnl arc pinteni, pe cind atnbelc sexe de piun de Iava (P. rutttticus) prezint5. oazul ttcobiErluit c[ anbcle sexc s[

La

1-rituttul

fosL

insi in tttirsut'l sit descoplr tlacit ligplitra lor dczvol-

tarc la tnasculii unei asetnenea specii arc loc mai tirziu cleciL la rnasculul ralei comune, attl culll ar trebui si fie
clupit regula noastrii. La spccia irtruditi llletgus cucul/alrrs avcrrr Lotuqi utl c:tz rltt acesL fel; cele tlouil scxc sc clcoscb,csc vldit. prirt pettajul general, r;i lntr-o mlsuri con-;itterubili prin oglinda caLe este alb-curat Ia nlasetrl gi alb-ctrnugiu la femeli. Ot', la inceput, tnasculii tiutrri seatnltti complet cu fetttelcle gi att o oglindir alb-cenrtpic, care devine alb-curat la o virstl mai timpurie decit cea la care masculul adtrlb capiLi celelalle deosebiri legate de scr mai pulernic pronutrlate ; vezi Audubotr, Otnithological Biographg,1835, r'ol. III, p. 249- 250.

fic prcviizuLe cu pinteni. Nc-ittn aqtcptaL deci ca la aceastri din urmi specic pinLcnii si se fi dezvoltitL trtai de vl'clrlu dccit, la piturtul colllult ; dl. Hcgt, clin r\tns{ertlan:, ttrri

ilforrneazd lls:i cii la pislrile tincrc, clitl -rrt,l artterigL,

comparale la 23 aprilie 1869, itrtre cele clotii sexe nu exista nici o deosebire in dezvoltarea pinteuilor.'fotugi pintenii nu erau lnci reprezentali decit de rnici proemineule.

Presupun ci ag fi fost informat daci ulterior s-ar fi observat vlco deoscbire ln riLrnul de dezvoltare. ^5 La atte citeva specii din familia ralelor, oglinda se dcost:bc$lc inLr-o tttaLo tttlsttlit l'.r ctlo clouit st'.xc ; llll alrl

DESC'LNDEN'IA OMULUT

tt'r'e care apar tirziu in vialil la unul clin sexc sint transnrise exclusiv aeeluiaryi sex. Din faptul eir, particularitlr,tile anormale de mai sus lc-,gate cle un singnr sex [apar] cu rnult inainte ca funcliile sexuale s5, clevin[ active, putem deduce cd, trebuie sit existe o oarecare cleosebire intre sexe la o virsti extrem rle timpurie. in ceea ce privepte bolile legate cle sex, cunoarytem prea pulirr clespre perioada la care iau ua;tere pentru a trage vreo concluzie sigur[. 'Iotu;i, guta pare s[, intre irt regula noastrzi, cleoarece ea este in genera,l provocatfi, de excesele r-irstei adulte ii este transmis[, d,e la tat[, la fiii si,i intr-uu nrod mult mai pronunfat rlt'cit la, fiicele sale. La dife,ritele rase d.omesticre d,e oi, capre ;i bovine maseulii sc deoscbt's(,r tle fc.melele lor respective prin forma sau d.ezvoltarea, coarnelor lol, prin frunte, coamd,, b['rbia, coacla si coeoapa cle pe umeri ;i clupir, regula noastri, ace'ste part'ieularitfi,fi nu sint deplin dezvoltate declt Ia o perioadd, tirzie a vielii. Ciinii d,e ambele sexe nn se deosebesc, afari, numai c[, la anumite rase, rnai ales la ciinele seoliau pentru vinfitoarea c1e cerbi, nrasculul este nrult mai mirre;i mai greu clecit femela ;i, d.upi, cum rrom vedea intr-un eapitol viitor, rnasculul continuft sil creascl pinir, la o perioadi, din via!5, neobiqnuit de tirzre, care, dup[, reg-ulzi, explicS, faptut cii talia sa sporit[, este transririsri numai clescenclenlilor siri rnasculi. Pe cle altd, parte, coloritul t5,rcat, care este lirnit,at; la pisicile fernele, este foarte rlisl,inct la na;tere, ceea cc, incalcfi, regula. ]Jxistri, o liisr-l c1e porutnbei la care numai masculii sinl, vi,rgali cu negr'u $i dungile pot fi deir,(,ta,to ehiar la puii in cuib, lnsl ele devin rnai cviclente la, fiecare nripirlire oonsecutivir, a;a incit aeest eaz cste par'lial conl,rariu qi par!;ial fa,vorab;l regulii. La, porumbeii cilitori englezi ;i gurya!,i, dezvoltareal deplinf a (:amnculelor si a gursii alo loc rclativ tirziu ln via!5 si, in conformitato cu regula, aceste ca,lactore rnl sint transmise in 1,oatd, polfeefiun(.a lor decit, la, rnasculi. Cazurile unnril,oare pot fi ineluso poate in clasa la care lre-&ln referit arrterior, und.c ambele sexe au variat in tr,celaqi fel, lzr, o perioaclii, relativ tirzie a vie!,ii, si au transmis in consr'(,int,ri noile lor caractere arnbekrr sexL'la o perioadil tirzie coltt'sputrziitoart'; $i, rltrcri este ftf&, aceste eazuri Dlr contt'itzic regula rx,ftsf1fl ' exist5, subrase do porumbei rlescrise d.cr Neumeister '0, la care arnbele sexe i;i schinrbd, cnloare& in timpul a dou6 sau trei ni,pirliri (curn este c1e asernenea cazul porumbelului juefltor migclaliu), totusi aceste mod.ificziri, cu toate c6, apar tirziu in via!6, sint colnurle a,rnllelor sexe. O varietate c1e carta,ti, anrtne l,onclorr Prizo [prerniul Irolrdl'(,i l. pr<tzintil ttn ca,'/, apr'()il,p(, analog. Ira, r'a,solc tle gir,iui, nroryterrilcit clift,ritelor cara,ct,et't,,tlo cit,t,t't'trttul sauittttbr.'lt: sexo 1)ill'c' tle.tclrrrina,tit in general de perioa,d.a la car'o rrselrtenc''a tiarar:ter sc clezl'oltir. Astfcl, la nurnc'roasele laso la care animalul adult se deoseberyte consitlerabil prin culoarc' ckl femel[, precum qi de speciile pareutale' sd,lbatice, el se deosebeqte cle ilsen)eueA cle puiul rnascul, a;a incit caractelele nou clobindite t'rebuie sir fi apirrut la o perioarl[ relativ tirzic a, vielii. Pc d.e altir, palte, la majoritatea raselor Itl ca,re ct'le dou5 sexc searn[n[, int,r'e ele puii sint colorali aproape Ia fel ca piirinlii lor, deei ester probabil c5, eulorile au a,pi,rut pentru prirna d.atd, d.e timpuriu in via!,6. Avern exemple d.e acest fel la toate rasele negre ;i albe la care puii ,;i aclut,tii de ambele sexei sint Ia fel; g' nici nu se poate sus,tine ef,, existd, ceva deosebit la un
a6 Das Grtnze der 7'aubcrtzrtcltt,1837,

p. 2t pi2.l. PenLru

LtalJageur l3elJ1e, 1865,

p.

ti7.

cazul polurnbeilor dunga(i vczi dr'. Chitpuis, Le Pigctttt

SELEC'IIA SI'XUALA

:201

p('rlaj negru sau alb, carLl ar d.uce la tra,nstniterea lui la ambele sexc? cleoarece la multe specii rraturaler numai masculii sint negri sau albi, femelele fiind. cliferit colorate. La subrasele d.e gd,ini d.enumite cuc, la care penele sint lncondeiato transversal cu d.ungi d.e culoare inchis5,, ambele sexe qi puii lor sint colorate ln aproape acelapi fel. Penajul dantelat al bantamului Sebright este acelaqi la ambele sd*e, iar la puii tineri remigele sint clistinctr cr toate ora imperfect, d"antelate. Gd,inile de llambqr:g paictate prezintd, ins5, o exceptie par,tiald', d.eoarece cele d.ou5, sexe, d.e;i nu sint cd tctul ictentice, searndnl, mai ind.eaproape intre ele clecitsexele pareltalc iniliale ; totuqi, ele clobindesc penajul lor caracteristic Lirziln in via![,t b.e,rarece puii a11 un colorit clistinct incond.oiat. In ce priveryte zllte caractcrre, ln afard, d.e culoAre, la speciile parentale sd,lbatice ryi la majoritatc'a raselor d.omest'ice numai mascuJii au o creastir, bine d.ezvo'tat6,; insd, la puii rasci spaniole c'a es1,e consid.erabil dezvo't,ati, lzr, o virst[ foarte timpulie fi, in concord.anlf crlaceastii dezvoltare timpurie la, mascul, ea este cle o m[,rime neobirynuitS, Ja femeJa aclultir,. 1& r&sole d.e luptd, agresivitatea sc clezvoltd, la o virstl uimil,or c[e_ timp_urie, fapt care se spritini, pe dovezi curioase, si acest caractel esto tlansnti'q la arnbele sexet a$a lncit^ din carL,La agresivitS,lii lor extreme gd,inilc sint expuso acum in cuq{,i separate. Ila giinile poloneze proeminenla osoasl a craniului care susline.crcasta este parlial clezvottat[ chiar inaint,e ca, puii s5, fie.eclaza.i, iarcrt'as1-a, inslsi incept curilcl sI, lrelscir, cu toa,te cir sklb la irtct'prt *t, iar la ilc,rerlsl,it, l'itsil adulfii-clO ambele scxc sint gir,rlnett,r,izati prirrtr-o nlal'('ploerttineinfI osoltsii,;i o t,reastfl imetrsii'.
ctlrrt oxistir Ia nrulte, specii in stare naturalf ryi la rasele domestiec intre perioacla de dezvoltar(' a cal'ilct6relor lor si rnorlul c1e tra,nsnfterc rI acesl,ora - dc cxernplu, fa,ptul izbitcr al ere;terii timplrii a coilrnelor la leni, la care anlbele s('xe att coarner ta![ de creryterea lor mll1 mai tirzie la celelaltc specii, la car'o nrlnlai ruasculii au ooarno _- putenr concbitle cfi, o (iil,uzir, cu t,oat,e cil nu singura, a filptului cil carit.ctertle siirl; rnorytenitg exclusiv c1e 1n singur sex estc clezvoltarretl lor ia o vilstzi t'irzie. $i, _in al doilea, rlntl, o carzh. cu toate cir, clupil cit sc par(', rnai pulil c'fieicrttir,_a fapl,ului c[ caractere sittt moqtenil,e d.e c[1,re arubele sexe, este dezvoJtarea lor Ia o virst5, timpurie, la care sexele nu se cleosebesc clecit pulin pri1 constitufie. Se pare totuqi ci, o oareca,re d.eosebire tr:cbuie sir, cxiste intre sexe, chiar in timpul unei perioarie cprbr"ionare foarte tirnpulii, cleoarece ca,ra,ctorelc ca,ro sc tlezvoltir, la, a,ot'ast,ri vir:stir, uu rilreoli sirit legatc tlc uttrtl clin stxc.

in sfirqit, din ceea cc ailr sritzul, acutn tlcspre l'aportul

Iegi zllcr ereditd,lii afllm .L ,l"*.uri, sau chitr,r in general, caracterele p[,rin,tilor 1,incl s[-se d-ezvolt,, ia dc,scend.enlii aceluiaryi sex, la aceeaqi virst5, ;i perioclic la acelaryi a,not,imp la carc e'le au apir,iut la pd,rinli pont,ru prirna oa,rti. I)a,torit5, insi, unor cauzc necunoscute, aceste reguli sint departe, tle a, fi fixe. Deci ln timpul moclific5,rii ulei specii schirnbfl,rile consecutive pot fi u;or transmise in cliferite feluri, unele unui siogot sex, :rltele ambelor, unele descend.en,tilor d.e o anumit5, virstd,, altele
a? pentru rltrtulii colrplele ;i leferinlc asupra Lrrturol supclioare, deosebit'ile sexnale carLr au apirrut in stat'e domestic5. sint clcscrisc in acetra$i luct'at'c la capitolul acestor puncte i1 lcgirtlri cu rnai urulte lase cle giini, t'czi '1'1e 1-trriatiott rtf Attirnctls and. Plants under l)omes' r'eferitor la fiecare specic. ficalioll, \'ol. I, p. 250 9i 256' ln lcgritrrt'ir cr iitlitnalclc

1lczq,mu1 gi, obserualii

linate.'- ,l)in tlisculia

dcr rnai

sus tI'\ttPlil,. tlivclscrlor'

DDSCLINDI,NTA OMUI,UI

tlescenclenlilor cle toal,e virstele. Legik: ered.itilii nu nurnai cir, sint extrem rle romplexe, ci pi cauzele care procluc qi guverneazh valiabititatea. Varialiile astfel produse sint p[strate ,si acurnulate prin seleclie sexual[,, care este ea insflqi o chestiunu extrern cle complexir,, depinzlnd de fapt de ardoarea in d.ra,goste, curajul nsi rivalitatea masculilor, precum qi d.e facultatea d.e percep,tie, gustul qi voin,ta femelei. Selec,tia sexuald, este larg d.ominat5, de faptul cI, selecfia naturald, tind.e spre bun5,starea general[, a speciei. I)eci moclul in eare indivizii de unul sau ambelc sexe au fost irrfluenfa{i de selec{,ia sexuald, este complex in cel mai inalt gratl. Atunoi cintl varialiile apar tlrziu in via!,ir, la unul clin sexe qi sint tlansmiso la ilcela;i scrx Ia aceearsi virsti,, ceid,lalt sex ^si puii rlrnin ncmodificali. Atunci cind ele apar tlrziu in via![, insX, sint transnrise la ambele sexe, la aceearyi virstd,, numai puii rir,min nemod.ificati. Totu;i, varia!,iile pot apd,rea la oricare perioad5, din via\h, la unul diu sexe sau la arnbele, qi sir, fie transmise la arnbele sexe la orice vlrstd, qi atunci toli inr.livizii speciei sint, la fel mod.ificali. in capitolele urnr5,toare so va vedea c5, toabe acest,e cazuti apar frecvent in natur5. Seleclia sexual5, nu poate acliona niciodat[, asupm, vreunui animal inainte de sosirea virsl,ei c1e reprorlucere. Din caaza marii arclrrri a, mascrllului, ea a acfionat in gerreral asupra acestrri scx,'si nu asupra femelelor. in acest fel masculii au fosl, prevhzuli cu arme pc'nl,r'u a lupta cu rivalii lor si au d.obinclit organe pentru a d.escoperi qi a line bine fernelelc si pentru a le excita ryi inclnta. Atunci cirrd sexele sc, deosebesc in aceste privirr,te, estt' cle asernenea,dup5, cum amvd,zttt, olege extrem de general[, clup5, ca]'e masculul adull, so deosebcrrtcr mai mult sarl mai pu!,in de rnasculul tin[r, ryi din a,cest fa,pt putern conchicle cti varia!,iile consecutive prin care masculul ad.ult a fo"st rncldificat nu elu a,plrut in general eu nrull, inaintea vlrstei do reprod.ucerct. Ori c1e cito ori unekl sau multe d.intre varia,{,ii apar cle tirnpuriu iu vialir, rnasculii tineri iau rnai nrult sa,u mai pulirr cliu caracterclt, rnasculilol adulli; qi d.eosebiri de a,cest fel intre rnasculii bir,triui ryi tinoli pot fi observate la rnulte speeii de anintale. Este probabil cilr ad.esea, rrlasculii tineli tind. sir, varit,ze intr-un rnocl cale rru nnnrai ci, nu lc-ar fi d.e nici un folos Ia o virst5, timpurie, dar le-ar fi d.e fapt vd,thm[tor - ca d.obinclirea d"e culori vii, care i-ar face bdtitori la ochi d.uryrnanilor lor, sau d.obinclirea d.e structuri, ca coarne mari, prin a cdtor dezvoltare s-ar cheltui rnultl for'fii r.italir. Yariafii d.e acest fel, care ar apirea la masculii tineri, ar fi crr sigulan,tzi t-lirninate prin seleclio natural:"r. Po de altii, parte, la maseulii atlulf,i ryi t,xpt.rirneutat'ir avantajele clecurglu.cl dirr d.oblnd"irea unor asemenea cAlacteto ar faee rna,i mult clecit s5, contrabalanseze o oarecare Lrxpunere la pericole ryi o o&reca,re pierdere in forla vitali. Dcoarece varialiile dau masculului o mai bunir, posibilitate d.e rl invinge al!,i masculi sau d.e a gdsi qi a-qi asigura sau incinta sexul opus, dacf d.iu intimplarc zu' B,pll'ea lir, fenrelfl, nefiind.u-i d.e nic,i un folos, nu ar fi conservate prirr selec,tie sexualfl. Avenr d.ovezi convingzitorlre ]a anirnalelc d.omestiee ch, varialiile d.e acest fel, d.ac[, ntr sint selecfionate cu grij^ti,, sitrt curlnd, pic.rd.ute prin lncruciqare reciprocd, ryi prin rnoarte intimplfl,toare. fn consecinfd,, dac[, varialiile d,e felul d.e mai rjus se intimpl5, sd, apar5, in stare naturald, la femele qi sd, fie transmise exclusiv la tucest sex, elo vor fi extrern d.e susceptibile de a fi pierd.ute. Daci, totuqi femelele variaz6, qi transrnit caracterele lor nou d.obindite d.escend.enfilor lor d.e arnbe sexe, caracterele care vtx'fi mai folositoare milsculilor rrot'fi conseryate de ei prin selec{,ic

PROPORTIA SEXELOR

sexual[, ryi, in consecirr!fl, sexele vor fi modificate in acelaqi fel, cu toate ci, asernenea caractere nu au fost d.e nici un folos femelelor ; va trebui lnsd, s5, revin ulterior asupra acestor eventualit[fi mai complicate. in sti"qit, femelele pot d.obind.i, ryi se pare cd, ele au d.obind.it d.eseori prin transmitere, caractere cle la sexul ma seulin. I)croarecc, va,riafiile care apar tfuzia ln viafir, ryi sint transrniser numai unui singur sex au fost continuu folosite qi acumulate prin selec,tie scxual5, in leg[turir, cu reprodueerea speeiei, la prima ved.ere pare d.e aceea ca un fapt neexplicabil cd, varialii similare nu au fost frecvent acurnulate prin seleclie natural[, in leg[,tur5, cu obiceiurile obi;nuitc-, d.e via!ir,. Dae5, acest lucru s-ar fi lntimplat, cele d.ou5, sexe s-ar fi mod.ifieat d.iferit cu scopul, d.e exemplu, de a captura prad[ sau d.e a scd,pa d.e pericol. Deosebiri d.e aeest fel intre cele d.oui, sexe apar d.e fapt intimpl5tor, rnai ales la clasele inferioarc. Acc'asta implic5, ins[, faptul cd, cele d.ou6 sexe au clifcrite obiceiuri in lnpta lor pentru existen!5,, ceea ee este o imprejurare rarei la animalele superioare. Totu;i, cazul este complet cliferit in privinla funcliilor de reprod.ucere, in care sexele se d,eosebesc in mod. necesar. Deoarecevarialiile structurale, care sint in leg5,turi cu aceste funclii, s-au d.oved.it d.eseori ca avind. valoare numai pentru un singur sex, prin faptul cd, au ap5,rut intr-o perioad.S, tirzie d.in viat;ra, [aceste caraetere] au fost transmise numai umri singur sex; qi asemeneA varialii astfel pd,strate ;i transmise au d.at na;tere la earaetere sexuale secund.are. 'in capit6lele urmf,,toare voi trata d.espre caracterele sexuale secund.are la animale din toate clasele ryi md, voi str5,rlui si, aplic, in fiecare c z) principiile explicate in capitolul de fa!d,. Clasele cele mai inferioare ne vor re,tine timp foarte scurt,, insd, animalele superioare, in speeial pd,sd,rile, trebuie tratate in mod. foarte lnd.elungat. Trebuie avut in ved.ere c5, pentru motivt'le ard,l,ate mai sus nu voi d.a d.ecit puline exemple clemonstrativc) a nemrmi,ratelor structuri cu ajutorul ci,rora masculul g5seqte femela sau, atunci cind. a gtisit-o, o !ine. Pe d.e altfi parte, toate strncturile qi instinctele cu ajutorul cl,rora masculul invinge alli masculi ;i prin ca,re el ad.emeneqte sAu c'xciti, femela vor fi eomplet d.isc.nta,te, d.eoarece aeestea sint, itl multe privin{e, foarte inl,eresante.

ooltpl/FTARltr PRIVTNI) PROPOR,TrA I{U}:'IERICA A AMBEr.,Otl I/A :\ITTTMAI,,Itr APARTIT\TT}TD DTF}IN ITE T,,OR (]T:ASII

SEXI])

l)eoareec, in rn[,sura in eare arn putut afla,, nirneui nu ryi-a lnd.reptat atenlia asupra numi,rului relativ al celor d.oui, sexe in tot regnul animal, voi prezenta-aici maderialul pe care am fost in mi,surd, s[-1 string, cu toate cd, ertrem d.e imperfect. El constd, d.in numai puline cazuri d.e numd,ri,tori concrete, iar cifrele nu sint foartc mari. Deoarece proporlia numericd, se cunoaqte cu eertitud.ine numai la offir o voi d.a in primul rind. ca un criteriu d.e compara!'ie. Orn. - in d.ecurs d.e zeee ani (d.in 1857 in 1866) numd,rul mediu d.e copii nlsculi anual, vii, ln Anglia a fost de 707,I20,) ln proporlie d.e 10415 bflrbali la 100 d.e femei. in 1857 ins5,, naqterile d.e b5,ie!i ln toat[, Anglia a fost in proporlie d.cr !05,2,iar ln 1865 d.e 104,0 la 100 de fete. Exarninind. d.istricte separate, in_Buckinghamshire (und.e se nasc anual aproximativ 5 000 d.e copii) proporlia medi,e a na$-

2'tl

DESCENDENTA ONIULUI

,\qrvgSia a constat'at' in d.ecursul unei pelioad,e d.e zece ani o cleficien!5, constantil c1e b.aie!,ir in vrerne ce intr-altele a existat o situalie contrar5,". Timp d,e patr.y'zecr -d.e rsi patrn d.e ani in l'r'anla,narsteriie cle biieli ta,td, cLe cele d.e fete au fost 106,2 f ald' d.e 100, insir, in timpul acestei perioad.e s-a lntimplat d,e cinci ori intr-un d.epartament.;i d.e gase ori intr-altul_ca naqterile cle fete s5, d.epir,ryeasci, pe cele d.e bi,ie!i. ln Rusia, proportia medie e chiar de 108,9, iar la Filaclglfia in Statele llnite de 110r5._fa!d, d.e 100 4e. lledia perntru Europa, d,ed.us5, d.e Bickes d.in circa qapte zeci de milioane d.e na;te,ri, este d.e 106 bi,iefi la 100 d.e fete. Pc d.e alt1 parte,'la copii ni,scu{,i la Capul Br,rrrei Speranle proporlia d.e bd,iefi este atit c1e reclusi,, incit 3,1bi. in timpul unor ani consecul,ivi a fluctuat intre 90 ;i 99 d.e bd,iefi cle fiecare 100 de fete. Un fapt neobipnuit este ci la ewei proporlia d,e naryteri d.e biierli este hotl,rlt r'rai Inale d.eclt la crerytini ; astfel, in Prusia propor,tia este d.e 113, la lireslau d.e 114 ryi in I-,ivonia de 120 tafd' de 100 I in aceste !d,ri naqterile cre;tine fiind aceleapi ' ' ca cle obicei, d.e exernphi in Livonia d.e 104 la 100 50. l'}rof. tr'aye obscrvl,_ cil t{) mai rnare prepond.eren,tii, d.e ltX,rbafi ar existil rlacai rnoartea ar lovi arnbelo rr(',yLr in propclrlii egalc in tinrpul sarcinii pi la na;tere. in rea,littr,te itrsiL, la fiet'arc 100 tlc fet,c ni,scute moarl,e revin in mai rnulte lirr:i L34,6 pittit, la J44,9 baieli n[,scu!i mor!,i. I)e asemenea, in d.ecursul prirnilor patrn sau cinci ani d.e viafd, mor mai rnul!,i copii de sex masculin d.ccit d.e sex feminin ; d,e exemPlu, in Anglia, in d.ecursul primului an nror 126 d.e bd,ie,ti la fiecare 100 c1e fete, o proporlie care estc ;i mai nefavorabil5, in tr'ranlil) sr. Dr. Stochton-Hough oxplicir, parlia,I aceste fapte prin d.ezvoltarea d.eficientii rnai frecventir, a b5,ie!ilor: clecit rl fetelor. Am vrazuh tria,i inaintc c[, sexul masculin ciste structural ma,i varialril deci{, cel ftrmittin, iar v:lr'il'rtiilo la, olgane importanl,o sint in genertrl vltii,nrri,toaro. ins5, d.irnensiunea, corptrlui si urai ites a r:apului fiincl rnai rirur. la copiii c1c sox rntLsculin d.ecit la cei de sex feminin esl,c o altir, cauzl,, d.eoarece bliefii sint itstfr'l utai susceptibili cle a fi vi"rtilrnat,i in t,impul naryterii. in conseein![,'hliefii
48

tcrilor d.e bilie_f,i falir dc, cele d.e fote, pc intreaga perioadir, d.e zccc urf d.e rnai sns. ii {ost clc 102,8 f1 100r po cind. in I{. Wales (und.e rneclia a,nualir cle rrapteri esl,c d.e L2 8J3)t Qd se rid.icfl, pind, la IA6,2 la 100. Luind. un district rnai uric, d.e exemplu Rutlandshire (und.e naryterilc anuale slnt in rnedie d,e numai 739), in 1ljti4 nasteiile clt'birie!i au fost de 114,6, iar in 1862 numai dc gT,0 falilr1r, l00 jirrsti c,hi:rr ina,cest districl, rnic, rnedia a 7 385 tle naryter'i in d.ecursul celor zece ani a fost t1t, 1g{,j fa,tir, rle 100, adicd, acelaryi raport, in toatri Angiis, as. Proporf,iile sint lneor.i ulr)r. tulbirrate cle caaze necunoscutc I ast'fel, prof. Faye afirmi, ,,ci, ln unele clistricte clin

,,'llvcnLy-niuLh ,\trrnral llcporL of the Ilegistrar-

Gcneral for 1"866". ln accsL laporL (p. lablou special prr zecc ani.

XIf)

se

prezinti

r-ur

a0 Ptrntlu Nolvegia qi Rusiu, vczi rczurnatul celcrtiil'ilor plof. Iraye, in ,,British aud l'oreign lledico-Chinrg. Review", aprilie 1867, p. 343 Ei 3,15. Pentrn Franla, ,,Annuaire pouf l'an 1867", p. 213. Pentru l.'iladelfia, clr. SLoclitou-Hough,,,Social Science Assoc.,, 187,1. PcnLru ,Capul Runei Speranfe, Quetele t, dupl cum esle citaL cle rlr. II. FI. Zoutevcen, in tra<luccrca olandezi a accstei I'tclrili (vol. I, p. 4ro7) undc st tlau multe inforrna{ii r\upril proporliei sexelor. 60 In legitrrrir cu cvlcii, r'czi dl. T'hury, Ln Loi de Pro-

rltr.cliott r/es Str.rres, 18ti3, p.25. 51 ,,BliLish and Foreign }tedico-Ctrirug. Review", trpr.ilie 1867, p. 3-{3. Dr'. Starli de ascntenea obsrn-ri (,rTcnth Anuttal ReporL of BirLhs, Deaths, etc., in Scotlancl", 1867, p. XXVIII) cri ,,eceste exemple pot fi suficicnLe penLru a arirta, la aproape toatc vlrstelc cii in Scofia birbaIii sint mai susccpLiltili de a muri ;i dau o nrortali[aLc rnai rnare cleclL ferneile. Iraptul insi c[ aceasti parLicularitaLe este nrai puLclrric clezrroltatir in pcrrioadir copi-

liriei, cincl irtrbrircirnintea, hrana

Ei tratamcntul general al celor doud sexe sint similale, pare sd dovedcasci c[ mor-

talitatca mai male la sexul rnasculin esLe o par[iculariLaLc inndscutli, natulali qi consLilutivir a scxului.

PROPO'F,TrA SDXELOR

2t-tir

n6sculi rrrorli sint mai numerogi pi un specialist foarte conrpetent, dr. Crichton Browne 52, este d.e p[,rere c[, copiii d.e sex masculin slnt cleseori suferinzl tirnp d.e cl,tiva ani d.upri naptere. I)atorit5, acestui exced.ent in mortalitatea copiilor d.e sex rnasculin, atit la naqtere, c11, qi un tinrp d.upI, naqtere, qi datoriti, expunerii bflrbalilor aclul,ti la cliferite pericolc ;i Ia tend.inla lor cle a ernigra, se constath c:h in toatc !itrile populate d.e rnult[, vleme unde s-au fircut inregistriui statistice 53 ft'meile d.epirqesc consid.erabil num[,rul bdrba!,ilor. La prima ved.ere pare un fapt misterios cL la d.iferite naf,iuni, in cond.ifii qi clirne d.iferite, la Neapole, ln Prusia, \Yestfalia, Olanda, Franfa, Anglia pi Statele IJnit'e, exce d.entul d.e naqteri d.e b[ieli asupra celor de fete este tnai mic atunci cind. ele sint nelegitime d.ecit cincl sint legitime 5a. Acbsl, fapt a fost explicat cle c.itre d.iverqi autori ln rnulte feluri cliferite, [$i anume] cir mamele sint ln general tinere, cil un rnare numfl,r d.e mame sint la prima sarcinir, el,c. Am vhzwt' insd, cd' cropiii de sex masculin suferS, la nagtere d.in cauza marii dimtnsiuni ale capului, mai mult d.ecit copiii d.e sex feminin, qi cleoarece mamele copiilor nelegitimi sint mai susceptibile si indure naqteri mai grele, d.in d.iferite motive, ca incercf,,rile d.e a-;i ascuncle starea prin incorsetare strinsfi, munca grea, suferin,tfl sufleteasc[, etc., copiii lor d.e sex masculin vor suferi proporfional. $i aeeasta este probabil cea tnai eficientf,, d.in toal,e cauzele ca proporlia copiilor d.e sex masculin fa,td, cle cei d.e sex feminin sL fie mai nfcd, la copiii nelegitimi d.ecit la eei legitimi . La majoritatea animalelor, talia rnai mare a masculului ad.ult ta\h c1e cea a femelei se d"atoreqte faptului cei masculii mai puternici au lnvins pe ce'i mai slabi in luptele lor pentru posed.area femelelor qi este f[r5, ind.oialf d.atoriti, acestui fapt ci, cele c1ou5, sexe, cel pulin la unele animale, se d.eosebesc la narytere prin d.irnensiune. Avem astft..l faptul curios cri putem atribui cel pu,tin pa,rfial selec!,iei sexuale tnoartea mai frecvent5, a copiilor cle sex masculin, mai a,les a celor rrelegititni in comparalic cu copiii d.e sex feminin. Deseori s-a prsupus cd, virsta relativi, a celor d.oi pi,rinfi cletennind, sexul clescend.en,tilor qi prof. Leuckart 55 a prezentat d.up[ pflrerea lui d"ovezi suficiente pentru a ar[,ta cir, la om qi la anumit,e animale d.omestice acesta este un factor inrport,ant, clar tru singunrl. I)e asemcllea, unii an consitlerat d.r:ept cauzir, eficiettl,r"t, perioacla c[e' ferr.unrlare in raport cll starea fernelei I ins5, observa,tii rt'celtte rut au confirrnat aceastf plrere. Dupli dr. Stockl,on-Ilough 56, Attotimpul, slrd,cia sau bogdlia pd,rinfilor, locuinla la larii, sau in orarye, incrucipzLrea cu imigranti str[ini etc., toate influen,teazd, proporlia sexelor. S-a presupus de asemenea cd, la oln poligamia a d"us la na;terea unei proportii mai mari cle copii cle sex feminin ; insti d.r. J. Campbell ut, care a stuctiat cu atenlie acest subiect in haremurile din Siam, a, conchis eil propor{,ia na;terilor cle bi,ie,ti falit d.c cele d.e fetc estc aceea;i ea ryi ln,
52 ll'e.sl Ritlirtg Lunalic Aslllum ll"eporls, 1871, vol. I, p. B. Sir J. Simpson a tloveclil cit accst caz al copiltrlui de sex rnasculin depigegte pe cel de sex feminin cu 0,9'[ ctn ln circtrmtcrinlir ;i cu 0,31 cm in t'liametlu transversal. Quetelet. a arltat cir feLele se nasc mai mici decit biie!ii;
5a Babbagt, ,rEdinburglt .Iourtral of Science", 1829, vol. I, p. 8E ;i 90, despre copiii nriscu[i rnorfi. Despre copiii nclegiLirni din Anglia, vezi ,,Report of Registrar-Getteral for' 1866", p. \\r. 55 LeucliarL in Wagner llandruiirterltuclt der Plt11s., 1853, vol. l\', p. 771. 58 Social Science Assoc.
57

vczi dr. Duncatt, Itecunditg, lterlilit!1, t871, p. 382. 53 Dup:i Azru'a, la silbat.icii guarany din Paraguay (l'oyqes dutts I'Antdrique mirid., \809, vol. II, p. 60 ;i 179) ferneile sint fafi de birbafi hr propor[ic de 14 la 13.

of Philadelphia,

187'1.

,,Anlhropological

Rcvicl", aprilie

1870,

p. CVIII.

DESCENDENTA OMUI,UI

c'itszitoriilc' rnonogame. Calul d.e curse englez cste animalul care a fost fd,cut sd, devinir, cc-'l rnai poligam qi vom ve d.ea irned.iat cd, d.escend.enfii sfli masculi -aproape pi femele sinl, in nurrr5,r aproape egal. Voi d.a acum faptele pe care ]e-am strlns in leglturti cu proporlia numeric:i a sexelor la diferite animale ryi voi d,iscuta apoi p(. sctll'1, itt ctt rniisuri, st lectia, a intrat in joc in c1el,t'rrnillArea rt'zlltatului.
(.'ai'. * T)1. Terge_tmeicr a avut amabilitatca dc a cataloga rninc rlin ,,Racing ('itlendar'') na,st_er,ga cailor de, cur"qc pe o perioad,S, de cloud,zdci lientnr unu d,e ani, atiice Oiii !i i81_6 pind in 1867, I E49 fiincl cmis, d.eoarece nu s-au publicat datble pentru acel an. I[a$ltrilc totale au fost 25 56058, din acestea !2 ?63 d"e masculi qi 12 fgT de femele, adic6, ln 1'ropor'!,ie d9 99,7 mascrili la 100 de femele. Deoarece aceste cifre sint destul de mari qi rint luate din t_oate pdrlile Angiiei, timp de mai mulfi ani, putem *cele conchide cu multd increrlere cd, ]a calul cLomestic sau cel pu{,in la calul cle curse d,ou5, sexe sint prorllse i1 Dumdr a}'r'oape c{:nl. Ii'luctuatiile in 1,r'oporliile ciin anii consecutivi sint foarte ase,m[n5,toare 9u ge^lg cale .apar la-crn, zrtrinci cincl se cxamineazl, o suprafald, niicd qi slab populat5; astfel, in 1856 caii masr;uli e,rau in propor!,ie cte 707 )I) iar in 1gOZ de numai 92,6 ia-tOO cle'femele. in ddrjle cle searnil din tale16, proporliile variazil r.ir,lic: cLecarece masculii a1 dep5qit femelele in decur* 1lu ryase ani consecutifi, iar femeleic au'clepf,qit masculii in clecuriul'a tloufl _perioati. .1g c,ite patru a-ni I aceasta poate si, fie insd, lniimpl5tor ; cel plfin .n oo pot descoperi nimic similar la cnt in tabelul pe zece ani al stdrii civile pe ah11 1866. Ctini. - In decursul unei pe_rioade de d.oisprezece ani, intre 18ir7 qi iSOa, naqtere:r, intoatd, A1g.lia a unui mare nutnilr.de ogari a fost -nun!at5, cle ziarul ,,}'ieidtt qi slnt iarflryi intlatorat d-lui Tegotmeier tlc a fi inregistrat minulios rezultatele sull formi, de tabele. Atr fos1, inregistrate 6 878 de naryte,ri, rlin carc 3 605' masculi qi 3 273 rle femele, ar]ic; i1 proporlie c1e. 110,1 ma,sculi la 100 dc feniele. Cca mai mare fhictua!,ie a avut loc in 1804, t'incl proporlia a fost de 95,3 mascnli, iar in I867 de .l-1(i,3 masculi ja 100 rle femele. I,rolror'!,ia med,ie de mai sus de 110,1 lrr, -100 e.ste _probabil aproape corect5, in cazll ogarllli I cste insd, oarecunl indoielnic dac5, esl,e r.:r,ia,bild, pentru atte rase domestice. Dl. Cupplei s-a interesat la-rnai pulfi rnari r:rescd,tori de ciini ryi constabh cti to!i, f5,rti excep!,ie, sirit ctt, pilrere c[ femelc]c slnt_prorluse -lir erces I el sugerenzd, insd, cd, ae,eastd, pfi,rere poate sd, fi Ittat na;tere de la.faptul.cf, fenielele sinl, mai pulin pr:e!,uite ryi n:rryterea lrx, pr6vbgind rlezilnzie, produce o impresie mai pul,ernic5,. Oi. Sexul oilor nu estc stabilit cle agricult,ori 6s1,it ltr citeva luni de la na$tere, in perioacla la-c_are mascutrii sint castra-ti, aqa incit cifrele tle mai jos nu clau propoigiite ta naqte_re. De altfel, constat cd, mzri rnul!,i ma,ri crescd,tori clin Sco!,ia, car.e cresc, enir:ll'cit,eva mii de oi, sint cleplin convinrsi cii, iir clecursul primului sau celui de-al doilea an mor m1i mttl!,i ma,sculi cleeit; fentele. I)c ar:ee:r Ia naslere propor!,ia de masculi trefuuie sri fie ce\,1, ltta,i nlAl'e decit la, tritst;li tltr r'astralc. Arrtrasta coincide in lnocl rernarcftbil cu ceea ce s() intlmplli,.dnpir, cltm am vt)zu{', la om, qi ilmbele c:aztri depinrl proballil cle aceeaqi ca1zf,. Am primit clnt,e stal,istice dela pa1,r'u crescii,tori din Anglia, care in ult,imii10-fi; lrni u1 rrrescut oi cle l,orvlancl d.e cintpie, i:l special de rrl,.qa f,leicesl,er I nunrd,r,ul l,otal fle narst'eri a fost tle 8 96l"r,rlinsar_e 441)7 masculi si,1 ir58 Ce femele, ac1ic5, inproporf,ie tle g0,T magc1li la, 100 cle femele. _in lcgltur6 co Oherr-iot ryi ru f:l!,a tr*rgiX crescute 'in Scofia, "as:i "e, am primit clatg de la gase crcsc5,tori, din care doi mari, date referitoaie ma,i ales la perioiOd, f:869l.clintre care ins5, unele ajung pinfi in 1862. I{umdrul total inregistrat se ridicf,, ]867 la 5Q 685, din care 25 071 de masculi qi 25 614 femele sau in proporlie de g7,g masculi la 100 de femele. f)acd, lud,m rlatele engleze gi sco!,iene lmpreunl,, cifra lotald, se rid"ic5, la bg OdO, rlin care 29 478 cle masculi 6i 30 I72 de ferncile sau 9?,? la 100. Aqa incit la oi, la virsta

58 Tirnp de unsprezecc ani s-a linuL cvidenfa nurrii- o Lrcirnc tiin icpc nu au proclus minji vii. Astfel, ln decursul i'ulLri dc icpe care s-au dovedit sterile gi a celor care au avor'- anului 1866 s-au nlscut 809 rnasculi Ei 816 femele, iar tat pretnatur; ceea ce meriti aLentie, deoarece araLi cit, 7-13 cle icpe nu au dat dcscen6enli. ln decursul anului cle tnult s-a sclzut fertilitatea la acesle anirnale foartc 1867, s-au nlscut 836 cle masculi gi 902 femele, iar ?94 de i,irte ltrinite gi lntrucltvit consangvinizaLe, inciL aproape iepe n-au dat descenden!i.

PROPORTIA SEXET.OR

2r)7

castlare, fernelele clepdqesc cu siguranf* pe rnasculi, ceea ce probabil ins5, ci nu este _ r.alabil Ja narytere 5e. _Despre cornutele mai'i arl primit date stat'istice de la nou5, persoane in prir.inf,1 rr 982 de naryteri, ltrea prt{ine pt'tttm a ne ltana pe ele I acesteer constau clin .lT? 4ellascdli rsi 50ir I'tttlel: tdicri in pt'opolfie rte {}1,.1, tunsc:uli itr, 100 rle fernele. Reverenrtll \\'. D. Fox tttX itrlolttrettzti c'ii itr 18(i7, tlin ijI tlt'r'i{ei trtiscufi la o terrrra, din l)erllyshire nunrai 1L1l eta rtttrscul. I)1. lfalrison \\ieil s-a interesat la mrti mulfi cresc5,tori c\e ltorcr, ryi majoritatea au apreciat propor!,ia tiintre. na;terile tle masculi ,si femele la aproximativ 7-la 6.- Aceeagi persoand,. a cresc_ut 'ieput'i t,imp tle nrai rnulfi arri qi a observat cd, s-a proclls un numd,r mult mai mare cle rnasculi clecit tle femele. ins[, aprecierile acestc'a sint de mic5 valoare. in privinfa mamiferelor silbatice nu arn fost in mdsurd, s[ aflu clecit foar.te p1fin. Despre qoliol:r.nul cornun :rm plirnit informa{ii contraclictorii. Dl. R. Elliot clin Laigfwgod nr5 informeazi cti r.rn plinzdtor de ryobolani l-a, asigurat cir a girsit intotrlealna rnirlt pr:li nlttlli masculi, cltiar- la. puii tiin cuib. Ca urniare, tll. IJlliot a examinat llterior, personal citeYa sute de ;cbolani batrini ryi :r constatat' c[ afirmafirr er?r era6t5. Dl. I-'. Bircklancl a crescrtt lln mare nunl5r cle qobolani albi ryi el este de asernene& cle pdrere c5, rnasculii tlerp5;esc, consideratlil femelele in privinf,a lumdr:ultri. ('it cleslrre cirti{e se splne cil nrascllii sint mult mai nllmerofi tlecit femelele 60 $i, cleoalece prinrleretr acestor^arrinur,le este o 0tlnpa!,ie spec:ial[, lifirma{ilr este l;ott1c derrinti tle inr.re dere. Descrjinr[ anl,iftlpa rtin Africrr rltr Srrrl (Koltus elliltsipr'11ntnrts), Sil r\. Snrith 6r olrst,rr'i, t.i Lr cirgzile :rcesteiil ;i 1lg alt6r. specii nurst'ulii sint,.ptt{ini lrr ntttrtiil itt t'ornlrulrr{ie ctr l'errrelele ; lrri;tinlr;ii crerl ci'elt. s lt1so irt at:eitst:i proporf,ie, trl{ ii t't'ecl cii ttritst'ulii l iner:i sint inrlepir,taf,i -din ciroarli, i',r Sir A. Sttritlr sliune cli, cu lortte cd el llll il virzrti, rriciodirtr"l cirezi-r,ons[ind rrunriri diri rnasculi lirterir. ttl!ii lrfirmri t'ii, r.[e fapt tr('errsllr, sr in1 rrrplir. .l'rrre lrr.oballil t.i, u,tunr:i t,inrl sinl, iz,gOnif i tlitr t'irelili, rruist'ttlii l ittt't'i t'itrl tlcseuri vir.l inrc i,,rrir"r.,,,rse16r. :rninrale 6e pra6i1
cle

din itce:r luri.

PASAHl

ltt lt'griturti ctr _griittile nu anr ltritriil, tlecit o col)tunicarc, iillllnle cri 4in 1001 p1i tle . l'ilsii _l)uli"l tle L)ochincltinit t:rescufi in. tlescurs tle opt ani rle t.irtle dl. Str.etch, 4gT s-uu rlol'edit, a fi tnilsculi ;i .ll-l {etnele,. atlicd, in propor{,ie de g1,7 la 100. ln priviri, por,,rnbeilor rlomesticri exist[ tlur-ezi precise stru c[,-rnasculii se naic in numxr rn:r,i mare sau cfl, 1r[,iest: ruiri ntult,_tle_oarece:tceste pf,slri formeilz[, in mod invlrriabil perechi, iir,r dlpri clrm rnit, inforrnertzi, q. teg'etmeier rnasculi izola{i pot fi cumpir,uli truti i.ftin'decit fjlrelele. De obicei clin cele tlouri pilsliri pror"enite rlin tt-oul oud, ttiir ucelir;i cuib uniL este mascnl rsi ccaltltli fernell, irrsi, til. Ilrlt'risorr \Veir, cill'e a fost un cresd[tor atit de importalt,, sPltne c[ la el rleseori lttt ie.sit rltli muscnli itin aceltr;i c.,uib, a,rareori tloufl femele; tiu-*itf*fj femel:t este cel rnai slirliil clintle sexe si mtri *,,s.*lriitriur i[ lriari. in ceea t,e ltriveryte.pi,s[rilc slitratice, dl. donld qi al.tii 62 sint convinsi cL rlrrscllii sint in getreral rttai nrtm)ro;i ,si, deoarece la .TutJe spt-'cii nrascuiii tineri searnzinil c1 fenelele, ttcesl,eit rlin urtni t'or aplirea, natural', crl fiinrl rnrli nurner.oase. Dl..Baker 6in Leadenhali t11eryte tttt tttttltiil' Illilrt) t[e fa,ztltti tlin otrit tleptrsc r'[e pirsriri sillrat,ice ryi trl l-a, ilforrnat lre rll. Jetrtletr \\irir ci, irr genertrl sc procluc patru s:ru. (:illci rnlrsclli rlg fiecar.e ferrreli. Urr olrstrrvlrtor (flr trrper.ientti os relateirzil cii in Scrrndintrvii-r, lruii tle coco$ rte nrunte rle ;i 1,9.!c,ry tlt:.tttesttliitriitt t[:ttt tnai..rrrtrlfi ruascrrli det,il fernclc ;i lrr I)al-ri1rrr, Lagop,ts ,rliaipi,a ;-\ilss.ttrltitrtttl|itttirst.ttlirltlcitfetrtt'lt.nsis1il:tlrtt.ttI.i]t'rltrllirtlritr;insl-r:rt'llstil
5e SlrrL f()tt'te inrlaLor.rrt rt-lrri Crrpplcs dtt a-uri fi ltrocrtrnt tlat.clc tle ntai sus pertttrr g1:o!in, l)frrcrrr)l;i r,itt,rra dirr

daLtrle ur'rnlLoarc pentru cornute

6r Brehm (/t/u.sl. Thierleben, vol. IV, p. tlirr l.aighwootl, ttri-a aLt'as pentru pliruir tlrtir aLcn[.ia 990) ajunge asupra tltorf ii plt'uralttre a nrasculilor -- o trfilura[ic la acecagi concluzie. ulLerior confinnati de ,\itchison ;i al{ii. I)atotcz rnullu63 Dup.-r L. Ll5.ocl, Gante Birds of Sueden, 1f167, miri acestuia rlin ulmi. si d-lrri l)lrvrrrr qrt.ntrrr rlirlelt, nrr- pp. 12, "1s2.
lncroase in lcgritrrri t.rr oile.
lir - c.
i14ti

mali. I)1. lt. i.]iliot. pl. 2g.

tio Bell, Ilistory uf Jlritistt Qrrurlnrperls, p. 100. 6L Illustrutiorts of tlrc Zottlornl 0f S. .lfricu, llJ l$,

2oS

DESCI}NDE'NTA OMULUI

,iiu'irre c,\te exlriicatir de unii obserratori iilin fapitd ci.i uu nullliir triai rn&re cle femele sint omorite rle ripitozrrcle mici. Din clivcrse frrpte prezent,iite de \\,'hitc clin Selborne 64, pirre clar c[ mascuiii potirnichii trebuie si, fie in numir excedentiu in suclul Angliei qi irm fost asigurat c5 aga este ryi in Scofia. Cincl cil. \\'eir s-a interesat 1a negustolii carc la irnumite anoi.irLpuri primesc un nrlmir foarte rnare rle ]Iuchetes 'puqna:r*, i s-a spus ci, masculii sint mult mai nnmeroryi clecit femelele. Acelaryi naturalist, irrteresinclu-se tot llentnr mine la p[sf,rari, care rtnual prirrcl un numlr uimitor c1e clir-else specii mici pentrn piu{'rL tondonezd, i s-a r[spuns f[r5, ezitare de cd,tre un bd,trin demn de increclere c5, la cintezh masculii sint foarte excecieritari, clupd, p[rerea sa chiiir doi masculi la o femel[ sau cel pulin il la 365. Iil susline c1e asemenea ci, rnasculii mierlei eral1 rnul,t mai numeroqi, fie c[ erau prinryi in 1a!, fie noaptea in plase. S-ar pdrea c5, aceste afinna$ii pot fi crezute, deoarece acelaqi om spunea cd, cele dorid, sexe sint in numdr aproximatir. egal la ciocirlie, cineparul de munte (L'inaria montarra) qi la sticlete. I'e cle alta parte, el este sigur c5, la indril,:r, comund, femelele sint mult mai numeroase decit mascuiii, ins[ fin mocl] inegal in c'liferi{ i ani; in unii arri el a gdsit pinfl la patru femele ]a un mascul. Trebuie totuqi avnt in vecle,r'e ci, sezonuJ principal pentru prind.erea pisdrilor incepe de-abia in septeurbrie, a$a inclt la unele specii migraliunea par{ia16 poa,te sd, fi inceput qi in aceastd, perioacld, stolurile constau ci.eseori num:ri din femele. 1]1. Sah'in s-a in1,eresa1, in mocl special cle proporlia sexelor la colibri din America Centrald, qi este convins cd, la majoritatea speciilor predomind, masculii; astfel, intr-un an erl qi-a procurat 204 exemplare apar'linind la zece specii, din care 166 cle masculi si numai 38 de femele. Lil :rlt doud, specii, fernelele predomin5, ins5, se pare cir, proporliile variazil fie in cursul anotimpulilor', fie in cliferite loczrlit5{,i, cleoarecc int,r-o ocnzie masculii cle Carrapykt'pterus hem,ilettc'ilt'us erau fa!,f,, cle ferneie in propot'fie de ir la 2 66 in exact invers. in leg[turd, cu acest clin urnr.d p.irct, pot adi,uga ryi cn a\td, ocazie cL cll. Powys a gdsit "rpori cd, in Corfu qi in Epir la cintezf, sexele se .tin rseparat ryi cd, ,,,femelele sint cu mult mai numeroasett, pe cinrl in I'alcstina di. Tristrtrm a constata,t c:i ,,stolurile de masculi par ,s:i depiqe:rsci coirsiilerabil ca numdr pe cele c1e femele" 67. De asemenerr, lri, 68 spune cii in Floritla cxistuu Qu,iscalus ntujor', rll. G. Taylor ,,foiilte pu!,inc-., femele in compat'ir{ic cll mitLqculii", ptr t'inrl itr }[onrlut'tr{ 1tt'o1tot'tilt el'rt cotttt'tt'ie, itcolo spet.itr fiintlpolig:rrrui.

PE$'tI
Lta, peqti nrrmdrul propor!,ional al scxelor nu lrotte fi sialrilit decit prinzindu-se stare aclult[ sau aprc:rpe adultd,, qi existd, multe clificu]tX{i de a ajunge la o conrrluzie justd 6e. f,'emelele nefecund"e ar putea fi uqor luate drept masculi, dupi, curn mi-zr, cornnnicat clr. Giinther in legii,turd, cu pistrd,vii. Se crede cd la unele specii masculii mor curinrl rlupd, ce fecundeazil oudle. La multe specii masculii sint mult mrri rnici decit femeleler fl$r incit, un mare num[r tle mascuii scapil tlin aceearyi plasi, in care sirrt prinse femelele. l)i. (1:t,r'lronnier i0, c:rle s-it, ocupat in motl sper.ial- tle istoria nir,tura15, a, rytiucii (Eson lttaius), a,firm5 ci, tlatoritri climensiunilor k-rr rnici, mulli masculi sint der-orafi rle femelele mai nrari si cretle ci masculii aproape rii tuturor pe,,stilor sint ex1;u;i din aceea;i cir,uzir, la pericole miii mari decit femelele. Toturyi, in pufinele cazuri ln care nurnlrul proporlional a fost realrnente observtrt, masculii pill' a fi mult mai excetlent,ari. Astfel, r11. .[iuist, contluciitorul cxperienfelor Stornronlfieltl, spune c[ in 186ir, tlin T0 tle somorri lrinqi in scopul rle t olr-

in

0a Nnl. IIist. of Sclbornc, cornunir:aLea \\lN, cdifirt tlin 1825, vol. I, p. 139. 65 Inleresinclu-se in anul unnirlor, (ll. Jrrnner \\'eil prittriL informalii sinrilarc. Pentnr a arirta numtilul de a

68

'l'rttcltilidae, tle (ioultl, 1861, 11. 52. Pentru proporIiilc

,,Ibis", vol.

I, p. 260, drrpri cunr estc citaI

irr

cinlczcr capturaLe

vii,

poL nreulione

ci in

18ti7 s-a fircuL

o inllrccle intrc doi cxperfi, gi ulrul riin ci a lrrins itrtr-o zi 62 dc cintcze masculi ia.r altul 40; ctrl nrai rnllrtr ntruiirr' 1r'irts <[c un onl intr-o singurii zi a fost der 70. * ) I)hilornacltus pugner f fi. Iratt. ).

inrlatorat d-lrri Srilvin cirlrr nri-ll d:tI utr Iat]rt'l crr lezultatcle sale. 67 ,,lbis", 1860, p. 137; ;;i 1|i67, p. 369. 68 ,rfbis", 1862, p. 187. 0e Lcrrcliart ci[eazl l)e lSloch (Wagner, I'Iunclruiirterbitclt tler P|rys.,1853, vol. l\t, p. 775) cir la pc;ti cxisLir
clc nrtri sus, siuL

tle dou[ ori atilia urasculi ciL feruclc. ?0 (liLltL iu ,,Frrr|uer", 8 lllarLie 1869, p.

309.

PROPORTTA SEXELOR

209

line.icre, rnai mg]!i de 60 erau masculi. in 186?, ciitr nou,,el atrage atenlia aslpra disproqi femele. La inceput am avut cel-pufin zece m^asculi ia o fetneld,". Illterior. s-all pr.ocurat suficiente femele pentru ob,tinerca-de icre. Ei adaugil : ,rl)in carrza marii proporfii a masculilor, ei se luptfl in motl constalt, sfiqiintiu-se intre ei deasupra locur:ilor rle clepnnere a icrelort'?1. l'dri, incloialli, cii, rcc:rsid rlispioporfie poate fi explicatd, in parte, ins6 este intioielnic claci complet, prin Iaptul ci, niasc;ulii se^suie in amuntele riurilor itt:rintea femelelor. In leglituli, cii pas[r5,vii, 41. F. ]luclilan6 observ5 cd, ,,este un.fapt,_curios cd, rnasculii depd,Des.c cu muit nurnirul femclelor.. Se intimplit frecaent ca atunci cincl perytii se reped pentru prima datd, in plasd, si, se colstate ci, s-air pi.ins cel pufin.$|f-te sau opt masculi de fiecare femeld,. Nu;mi pot explica pe rleplin aceasti,, numai fadmilind] ci masculii -qint mult m:ri nume_ro$i cleclt femeleie, fie ci :rcestca rlin drma iqi caut5, sig'uranfa mai degralt6 ascunzindu-se decit fugind". El aclaugi :rpoi c[, dacii, se caltd, cu atenfie malurile, se pot, girsi femele suficiente pentru obt,inerea ctre icie ?2. Dl. I{. Lee md informeazd' cil din 212 pdstrivi luafi in itce.st scop tlin parcul lordulli Portsmou1h, 150 cran masculi osi 62 fcmele. Masculii Ayptri,riidrte-lor_ par de asemerlea exceclentari, ins6 mai rnulli nrembri ai acestei farnilii,_anume clapul, linul, p_l5tica ryi boiqteanril, par si, practice in-moc1 regulat poliand.ria, un obicei rar in regnul anim:rl, d,eoarece cincl depune icrele femela este intotcleauna asistatd, de doi masculi,,unul de fiecare parte, -iar in cazltl pldticii de trei sau patrg masculi. Acest fapt elle atit de bine cunoscut, inclt se recomandri intotdeauna s* se populeze un lac clt cite rloi lini masculi de fiecare femeld, sau cel pufin cu trei rnasculi rlc fiecre cloud, fetnele. I,,a lloirstettn, lln excelent obscrvrtor afirmi ci, l:i locul de depuilere iI it'rclor 1r1sc1lii sint cle zece ori mai numeroryi tlecit fernelele si atunci cind o femeld r'inc prinlr.e rnasclli ,.,ea este irnecliat stlins5 indeaproape de cite un mascul de ficcare parte ;i, 1111,a ce a1 fost in aceast[ situafie citr-a tinip, ci sint inlor,uifi r'[ei 11]11 rloi masculi" ?3.
porfi_ei..eno_rme d.intre masculi
I NSECT
F)

in aceasti tnare cla,sil _apro,ape singule lepirtopterele ofc,r5 mijloace pentru lr, :rlirecia n[md,ru] proporlional al sexelor cleo:r,rece ele au fost adunate cu grijd, speciatr5, cle cd,tre mulli observatori cornpeten.ti ryi an fost crescute in mare numdr din o1 sau clin staclill de omitli. Sperasem c5, nnii cresc6tori dc viermi de mri,tirse s5, tinil o er.iden!f, exircti,, i1sd, clupl ce am scris in }'ranf,a qi ftalia qi clupa, ce arn consult,at tlir-erse tr.aiirte n-am putlt afla ca aceasta si, se fi fd,cut vrcodatd,. Pdrerea generralil pare s[ fie cii sexe]c sint apioape egale, igs_a dupi ('uln aflu d"e la prof. _Canestrini rnulli crescdtori din ltalia sint conviriqi cd, femelele sirrt in exr,es. naturtrlist rnri infornreaz[ insd, ci, la tlou[ generalii anuaie '\celaqi (llontltu,t:) rle r-iertrri tle tn5,t:rse Ailantltus crtitth,ia musculii sint in numdr preponclerent in lrrirna gettcrti,!'ie, iar in ir doua cele dotri sexe sin1, irr nlrmiir ai)r.o1jle egal ia1 femelele [sintl pg{,in nrai nurneroase. In ceea ce prliveqte fluturii cle zL in stare nrttual[, mili rnuifi obserrir,tori a1 fost impresionnli puternic de prepond,erenfa ma,sculilor ?a ,crr.re pd,rea enormf. Astfel, dl. Bates ?5, Yorbintl despre rnai nrulte specii,.cam o sutii h numd,r, care locuiesc pe Amazonllsuperior-, spune, cd, rnasculii sint mult mai numeroqi decit femelele, in proporlie cle chiar o sutd,lii ulltl. fn Amerig,.a^ de $o1r1, Echvarcls, care Avusese o m.r-rie experien!.d,, aitreciitz5, la genul Pup'ilio masc,ulii fafd, tle femele ca patnr la urm. Dt. \\ ii,lsir, care mi-a-dat, aceastS, inforrnalie sprrlle c[, ]a P. tut'trrts ctt siguranffl cli, este 1o1, a6a. in Africa cle Suil, (ll. R. Trimen a g-;r{it
p.
?L The Stormontfield Piscicttltural tl.vperinrerrls, l,!166, 13, ziarul ,,Irield" din 29 iunic 1867.
?2

Ilist.,"

1832, vol. V,

p.

682.

?3

Lantl and lltater, 1868, p. .11. Yarrell Hist. Britislt Itisclrcs, 1826, vol. I, p.

azl pe l'Ieincclie (Wagncr, Handw\rterbrtch tler Plrys., 1853, vol. lV, p. 773) cn rnasculii flutri-

7a l-errckarL cite

B0;

despre Cgprinus carpio, p. 331 ; tlcspre Tinca uulgaris, p. 331, desp-rre Abramis brama, p. 336. Vezi penLru boig-

rilor sint, de trei oli rnai numelogi decit

?5

fernelele.

p.

'l'\rc Nalrzrnlisl on ttrc Amazons, '1863, vol. II,

3-17.

228 qi

tearr (iieuciscrrs p/roeinus) ,,Lou<lor1s" Ililg. of Nilt.

210

DESCENDENTA OMULUI

l]rasculii excedentari la 19 specii 76 si la una din acestea, care abuntl[ in locuri cleschisc, el apreciaz5, rrumflrul masculilor la cincizeci cle fiecare femel[. La o trlt[, specie, la care in runurnite localitif,i masculii sint mrmeroryi, el nu a strins clecit cint.i fetnelt-. in tlecurs dt' ;a1rte arri. Pe insula Rourbon, dl. -.\faillrrlrt rrfirrn[, c5, tnasrrulii dintr'-o spet ie tlti I'trpil,io s\ttl, cle dou6zeci de ori mai numero;l 4sc,it femelele ?7. DI. Trirnen rnri inforrnerrzri ri, in rnisulir in care a rr5,zut personal sa'u A arrzit, rle la ulf,ii, este rar ca fernelele oricinri flrrture si rlelrirqeasc5, rnasculii ca num5,r, ins5, trei specii sud-africane oferd, poate o excep{ie. Dl. I\'allace 78 pot fi afirm5, cd, femelele cle Orni,thogttera croestr.s, clin arhipelagul malrrez, sint mai comune ;i 'Girende prinsc mai uqor decit masculii, ins5, acesta este un ffuturl rar. Pot ad5uga aici cit c11. spnne c5, la Hyperythra, rtrr gen de fluture tle noapte, sint lrimise clin Inclitl pentrlr colecfii patru sau cinci femele de fiecare mascul. Al,unci cind. acest subiect, al nurnflrului proporf,ional al sexelor tle insecte, :l fost liriicat ln fafa societS,{ii entomologice tn, s-& admis in general c[ masculii rnajoritd,fii lepictopterelor', ln stare adultd, sau irnago, slnt prinqi in numdr mai mare decit, fernelele; difer'ifi obsert'atoli au atribuit ins6 acest fapt obiceiurilor mai retrase ale femelelor qi faptului cd, masculii ies mai d.evreme din cocon. Acest ultim fapb este binecnnost-rut cl, existind. la nrajorit,tite:i lepid.opterelor, precunr qi la alte insecte. A.sa, incit, dnpir cunr observS, r1l. Persorrnrt, mascnlii tle Bomhglr Yant,amua tlomestic sirrt inut,ili la irrceJrutul sezonulni, iar fernelele la sfirqitul lui, tlin lipsri, cle partener 80. Tot,tts1i, nu md, lrot trortvirrg-e trir acest,e t'iruze sittt, suficiente ltentru ir, explicra marele excetlenl tle rnlrsculi in (.rr,ztrlile rle uriti strs rrle irnrrrnitoi' flut,uri, calc sint ext,rem tle couruni in {i,riltr lur tle lla;tinri. i)1. Stairrlorr, (.irrrr l,irrrli rle nulfi ani s-a ocupat, cu cea mai tnare a,tenfie de llutrtt'ii rte troept,e rnni rrrir.i, nrf inl'orrrrerzit, cd, zrtunci cind ii colecta in sttr,re tle imag(i era cle pdrer'e r.l'r rrrrrscrrlii sinl rle zece ori nrai numelo$i clecit femelele, insf c[ tle cincl i-ir crescut in nuuii,r illare tlin s1a,r'e ile orrridi, s-u cont'ins ci fetuelele sint cele mai nurneroase. Mai rrrul!,i entonrologi srrbscriu la ii{lrst punct cle t'eclere. Dl. Doubleclay qi alfi cif,iva, a,dopt fr, ins[ un prrnct de vedere opus ;i sint' convinqi c[ art crescut din oud, qi omizi o mai lnare pt'tlpor'lie cle trrrtsculi tlecit, de fernele. T'e lingfl, obiceinrile rnai active lrle rnasculilor, ie,siret ltir tlin gogoaqi, ;i in unele cazuli vizitarea, frecventd ile cdtre ei rl unor stafiuni tntri tlest'hise, )\e trrol; indicr, ;i alte ca,llze pentrn diferenfele aparente sau leale in numirul propor!,ional al sexelot tLe Lep,idopteru, u,tit capturate in sture d.e imago, cit qi crescute din ou sau din omizi. Aflu de la prof. Oanestrini cd, rrulf i crescS,tori clin Italia cred cd, omirla femelS, a viertnelui cle mi,tase suferfl, mai mult, de lroalrr, recerrtapd,rut5,decit masculul, ryi dr. Staudinger nr[ infonnerrzil ara lzr, crqterea lepiclopterelor ntor in gogoaqd, mai multe femele dec,it, masculi. Lir rrulle specii ornirla fernell este rnai nrtlte tlecil, ceA, Ilrascull ;i un coleclionar f ir irlege, in rnotl na,tural, exemplalele cele ru:li ft'ttrnotrse ;i rstfel vt stringe neint,entionat, un numdr rnai rnare de fernele. Trei colec:fionilri rtri-art spus cri tcestil era olliceiul lor ; dr. \Vallace este insi sigrr ci, rnajoritatea, coleclionarilor iart toate e.reurplarele tlin speciile mai rrue pe care le pot gi,si, care sint singurele ce rnerit:i a fi crescute. Atunci cind sint inconjural,e cle omizi, pisirile vor devora probabil lre cele mai rna,ri, iar prof. Clanestrini mil infornteazil ci in ftilli:r, unii crescfitori cretl, rleqi f[rd, tlor.ezi suficiente, ci, ltl pritnele getterafii de vierrni cle miitase de Ai.lrmthus viespile distrug un mai rnale numdr tle ornizi fenrele tlecit mascule. I)r. \\'nllace mrri ribselv[, cf, omizile fernele, prin ftrptul ci, sint mtri rtrtti rtecit cele rnersclrle, necesitd, m:l i rnttlt timp lrentrlr clezvoltare ryi consumd, mai multd, hrand, ryi nnriclitate, ryi astfel sint expusr) ttn timlr mai lntlelungat la pericol clin purtea ihneumoniclelor, pi,sdlilor etc., ilr in perioacte rle lipsuri llier ln numlr tuai rllale. Pale deci forrrte posibil cu, in stare naturalfl, mui pul,ine lepidoptere feruele sf, poatd, lrjunge Lr rlurtruittrt,ti tlecit cele mtrscule ,si pentru scopul noslr'u special ne inteires[nt de nrttuf,,nrl lor compaliltiv' Lr nralurita,l,e ttnrnci cind sexele sint, gat:r sl't-;i l)r'opage spet,irr. i\{oclul in cure masculii unor fluturi tle noapte se atlun5, in nundr extraorelinar in juml unei singure femele pare sd indice un exceclent' consid.erabil rte masculi, cu toate ci
irt
?6 PaLnr dintre acesLe cazuri sint date rle Rltopalocera Africae Auslralis,

dl.

Trimen.
186{i,

',',-'1.

i; []itat de'I'rimen, ,,Transact. [i]nt. Soc.", \-. plrtt'a a IV-:r, p, 330.

,rTransact. Linn. Soc.", vol. \XV, p, 37, ,,Proc. Entomolog. Soc.", 17 februarie, 1868. so Citat. de dr. Wallace, ln ,,Ploc. Ent. Soc.", 1867, seril a 3-a, vol. V, p. .187.
?8
7e

PROPORTIA SEXELOE

fapt polrtc fi t'x1rlica1, prin ieryirea nrai tinrpul'ie t,, 1112,;j(rtllilor tlin ('()c(fr!. Ill. i:t,aintott inforrne,az[ c[ :r,clesea so 1tol, r.r-ltleal int,re cloisprezece qi doui,zeci fls p;,r,gotlli .\tr:in$i in jurul unei felnele tle fllu:histarufocitruza. Itrste un fapt bine cunoscut c5, tlncf,, o femel5, virginf tle Lnsi"ooa,ntpe, {lu,erru:t rjrl,u Saturni,rr, cnrpini este expusd, intr-o r:olivier un nurnflr vast de rnasculi se string in jrrrrrl ei qi d*cf,, cste inchisi, intr-o odaie ci voL t'eni l:l ea pe hortt. Dl. I)oubleda_v ci'ede tlf tr vlzrrt intre cincizeci ryi o sutr,i cle ruascttli de aceste tloui, specii atraqi in decur"snl rrnei singnrr.r zi cle o femelfl lnchis5,. Pe Insrrl;r' Wight', dl. Trimen a explls rr crrtie i1 1n1e fnsese inr:lrisii (u o zi mai inainte o femelii, i.le: Lq.siltra'm'pc sli cttritrrl r'int'i rnasculi s-au str'[t'luit sir, irrtre in ea. In Austra,lia, tll. \rerrealtxr punintl o fenrelI, ll tttnti ISottfty:r mic intr-o crrtic in lruzunar, a fost, urmi,rit' t1e o tttrtl{,itne cle mascnli, a;a incii aproximatir' 200 au intral in casd, o dati, eu el Er. I)1. Doubledal' rni-a atras atenlia asupla, listei de lepitloptere a tl-ltri Stauclinget'82, r,ale irrdir,ril preful masculilor qi al femelelor la 300 cle specii sau valietflli de fluturi (Ilhopa'locero,) birie pronnn{,ate. Prefulile pentru antltele sexe ale speciilor foarte comune sint tlesigur: ur,t,lea$i, insd, la llt-rlin speciile mai rare ele diferir,, masculii fiintl in toate cazttrile, afar5, cle unul, rnai ieftini. in meclie, clin pre!,urile celor 113 specii, prelul rnasculultti fa!d, fle cel a,l femelei este in propor:fie de 100 la 1.49, ceea ce pale s5, indice c[ in mocl inver's rnascnlii depl,qesc femelele in aceearyi proporfie. Aproximativ 2000 de lPecii sau _vafiet5,fi rle flntnri de noapte (Heterocera) sin1, catalogate, cele cu femele fH,r:5 aripi fiind- excluse aici rlin cauza tleosebir:ii cle obiceiuri d.intre r-.elc donii ,soxe ; clin acesto 2 000 de specii, 141. ,se cleosebesc la pref dupfl sex, la 130 masculii fiincl rnai ieftini 1i numai la 11 mai scumpi tlecit femelele. Pretul- nrecliu al masculilor celor 130 rle specii este, fatd, cle cel al fernelelor, ca 100 l:l 1,13. in ceetr ce lxiveryte fluturii clin aceast;il list6, dl. Doublecla)'este de p6rere (qi numai in Anglia nu a avrit o mai rnare experienf,S,) cf,, nu existii nimic in obiceiurile speciilor ()aro sil poatri exllica deosebirea d.e prefnr:i dintre cele clr.mi, sexe si ci, ea ntl poate fi explicat,[, derril, rle nutnlrul excrerlenta,r' al masculilor. Trebuie sri a,daug ins[, cd, ch:. Stautlinger m5, informeazra cd, el personal este tle u,lt5 pd,rere. Itrl crede cd, obiceiurile rnai pulin act'ive llle fernelelor gi apari{,iu rntri tinrpurie rL Inasculilor explicf,, faptul cd, colecfionarii_igi prncurd, ltn trtrmd,r mai male de rnasculi d.ecit, cle femele ryi, prin lulnat'e, explic5, prefurile mai tnici ale prirnilor. ln privin(,a exemplarelor crescute din ourizi, tlr. Staudingel este tle pdrere, dup5, culn s-a ar{,ta,l, mai sns, ci, un numdr mai rnale cle fernele clecit de masculi mor in t;imp ee sint; in r:ocon. Ill uclaugi r'[, la anumite specii unttl tlin s+lxtl l]are s[, preclernrine aslll]rzl celuilalt in decttrsul u,numitor ani. fn ceea, ce luive$le ollserv;lf,iikr tlirectr,l lrsttpLll sexelor lepittolr[,(tt'+-rlo]'clcsttttle d-itt ortri sil.rr, omizi lnl atll lrlirnit tlet,it rtltuiitoirt'ele citevil infolnra{ii (talr. lll'. 2) :
?r(fo,qt,

nrX,

T.tetrt,l-tJ,

ttf.

llasculi
cAre Rcvercndul J. I{ellins*, tliu Exeter, a obfinut in 1868 adulli tlin 73 tle constau din Dl. AlbertJones, ditrEltham,a ob[inut tn 1868 actulli din I specii, care constart ttitr In 1869 tot el a crescut 4 specii rsi a ob[inut adul{i cotrstlud din

l;cnrclc

153 159

137 126

Dl. Buckler, din Emsrvortlt, Flants, a oblinut ln 1869, adulli

consttnd din

cle

74

i"

It4

712
I

,n..tt,

180

Colchester a ob[inut dinl.r-o ponLl de Bttmbga: cgnthia Dr. Watlace a obliuut clin coconi d.e Bombur pernig trinrigi, ln 1869, ditr Cltiua . Dr. Wallacc a ob{inut ln 1868 qi 1860 tlin doul loturi cle coconi r|e RotnblJ,r gantantui

Dr. Wallacc diu

'I-otal

22,1 52 e31

52

169
|

48
I

123
|
I

16

7(i1

8r Blarrclrard A,Iiktmorplrcses, trIa.nt's 1868, p. 225-226.

82 Lepidopleren-Dottblettett

tlcs

Insecles,

Liste, Berlin, 1866, nr. X.

* AcesL naturalisL a avttL anrabilitate:r tle a-ttti tritnitr: rezultatcle unot ani anteriori, in care formele par sri fi preponderal; insi atltea cifre et'au simple apreciet'i, incit mi-a fost imposibil si le inlrotluc in Label.

DESCE,NDENTA OMULUI

z\rya i'tt:ii, in lrcssfs o1lt, iotru'i rlrl coconi si ouii rna,soulii ilu fost lilritlusi cxcerlcntirr'. l,riate inrpreunir,, propoltia rnasculilcn'fu{d, de femele este de 122,7 fii{ir c1e 100. l\l-unrfu'ul nu este lnsii l,uj lcicllt, cle nrrrre l-icntrt-t :l fi domn tle incledere. in gener:irl, cl.itt ar:er.to cliliir:rito,-:1r.'n'5c de inform:r,f,ii, toate inrlit'itrr1 lrc't'lir;i firpt, rler[119 c5, llt maiorita{eii s1;eciiloL'dc lcpirlopfr:r:c rntrscrrlii nrntnri ciepdqesc fernr-,iele. olic:arc a,r fi pr:oporiia 1r;r la i*qiroa ciin or-r. In leg5,tu:'li cri celcl;rltc u'clinc r.io insectr), rrr.r ain ic-rst iu. nriisulir sil sti'ius' riccit fo:rr'1c pu{,ine infolmafji tlernue cl,o incrercleltr. l,,il rd,cln,ry'ril, (Lrtcort'u,s 00r'a us), ,,utasctrlii pirl nnrit trrili nlimct'o$i clecit fci:tc,lcielt, insi, atunli cincl, tiupli rrtrm r- obserlat Cor:nelius in 1,,s6;. uu numiil rr.eobii;nuit rlin acestc colcoptcre au apdrut intr-o part,e & Gernilniei, fenrelelt'pirertrr s[ clepi:r;r:llscii, pe mascitii in propor'{;io c1e rya,se la umrl. spune cd, la un eLltericl nr.asculii sint '5e cu mult mai numeroqi dccit femelerle si ,,a<lesca irrr gir,sesc doi sau trei unili clr o femtlil 8'i,

ttqir lncril, aici pare sii, plerlominc polianrlriia)). Lt Siagoniunt, (Sta'plt,ylini,dae),la carc masr,rilii sinl, prer,.Lzu1,,i cll corlr'ne, ,,fetnel"elo sint, tnult rnai numet'oase clecit sexul opus". I)1. Jan,,orr

rari, incit sint aproape

a afirmat, la, Societatea entc;rnologicir, cd, femelele d,e Towicus ai,llosus, care sc hrd,nesc cu scoarfd, tle copac, sint atit c1e comune, incit constituie o plagflr pe cind mascuiii sint atit cle
necunoscufi.

ATtloa,pe cf, nu meritd, spus ccr,ri, desprc proporlia sexelcrl 1zl anumite spccii sar.r chiar rg,i'tipe t'l,e insercte, cleoalece rnasclllii sirrt llccnnosc'ufi sau foa,rte rali, iar femelerle sirit partenogenetice, iltlicd, fccullc'io fH,rii, unire sexuald,; exemple cle acestea sint oferite rle mai tnulte dintre ClyrtilticlaeBa. I-,a toat,e Cynipidae-le galicole cuno,scutc de dl. \\,-aisir: femelele sint rlc

scape mzri ugol observ:i{,iei clecit celdlalt,. Astfel, fratele s[u Fl'itz Mil]ler a, obserr-at ln Brazilia c.i ccle cloud sexe ale aceleiaosi "specii de zrlbine frecventeazra uneori diferite feluri cle flori. in legdtnrd, cu ortoptercle nu- ;ltiu aproilpe nimic tlespre num[ml propor{ional al .qexelor. I(rirte87 spune insii c5, r'l-in 500 de lir,custe pe carc le-a examinat, masculiieraufa!d,de fernele in propor{ie t1e cinci la qasc. lln, Neuroptera, dl. Walsh afirmd c5, la multe, insir, nici pe clepartc la toate speciile gruprrltri Oclonata eristfl lln mare ,qurplus dc ma,sculi: la, genul Hetaer'irta de asemenea masclllji sint in general cel pufin cle patru ori mai nnmero$i d.ecit fernelele. I-ifl, anumite specii din g,enul Gomph?ls masculii sint de asemenea, excedentari, pe cind. la alte d.oui, specii femelele sint cle cloui, sau trei ori mai numeroase declt masculii. La nrele spccii erlr'opene c\e Psocrrs se pot ad.una mii de femele fird, un singur mascul, ln \rreme ce la alte specii ale aceluiaryi gen ambele sexe sint comuno 88. Dl. Ifacl-.,achlan a captnrat in Anglia sute d.e Apatan,ia mul'iebr"'ls femele, ins5, nu a vdzrtt niciodat5, masculul; iar la Boreus h,'yemalis nu a vdzut aici decit patru sau cinci masculi 8e. L,a majoritatea acestor
ol' Zrtulogiail .l,iteruture, 1807, cxcttlentul rltr I'etuelc d,e tr ucanus, ibitletn, p. 250. Desplc nrasculii clc LLtccutLts in ;\nglia, \\rest1r. ?60. Despre

crescute ctc cI rtrtliculii eriin f:r{iL de femele in proporf,ie c1e .,qase la unn, ln vrenre ce raportul inr.ers s-a obscrr.at.lir, instctole matule c'[e aceearyi speeie, cnptur:ate .Fe cimJ). fJ-ermann ]'Itilier 86 a strins un tnftr'o num[r' cle cxenrlrlnre rlin multe specii clin fam;lia albinelor qi a obtinut :rltele tlin c'oconi qi a numlrat sexcler. III a con,qtatzt,t cd, la nrrelc specii mascuUi depdryesc considerabil czl nutn5.r lsinglslo, la altele se intlinpld contraliul. In rnajoritatea cazur,ilor iirs5, mrtsculii ies clirt coconi inaintea fenielelcr, la inceputul sezonului de reprorlucere ei siiit, prac'Lic excedentari. Iliiller a observat de asemanea c5, numd,rul comparativ ril celor doud, sexe la uncile specii tlifer5, mult in diferite localit,S!,i. ins6, clupil cllm mi-a comunicat H. Miiller insuqi, aceste oltservaf ii trebuie luate cu oArocare, rezerv5, deoarece unul _din sexe poate sd,

qi cu Cociclon'tt1i'iclae-7e g:iiiccile (Ili,ptera). La unele specii comune de Tenthredi,nae, dt. F, Smith a ob!,inut, sute rle exemplare rlin larve c1e to:lte dimensiunile, insd, nu a obfinut nicioclat6 vreun mascul I pe de alt5, perrt,e, Cultis spunc 85 cd, la anunite specii (Athali,a)

patrn sau cinci ori nrai nrimerorisc decit mascuiii;

ryi dupd,

cum m5 informellizd,, lzl fel este

83 GtirrLlter', Ilccord

85

Liunn lrrcects, p. 15-

10.

\vood, fuIoderrt Cfass. of Ittsects, vol. I, p. 187. I)espre Siagonium, ihidem, p. 772. 8a \{:rlsh, ln American Entomologist, 1869, vol. l,

p. 103; F. Srnith, p. 325.

Record of Zoological Literature, 7867,

Anwenduttg tler l)uruin) sclrcn Lclre, \re lh. tl.n. \r. Jahrgang. XXI\'. e7 Die Strich- Zug- odu trVanderlrcuschreclte,1828, p 20. 88 Obseruations on N. American Neuroptera, de. H. Hagen gi B. D. \Valsh, in ,,Proc. Ent. Soc. Philadelphia", octornbrie 1863, p. 168, 223 qi 239. 8e .,Proc. Ilnt. Soc.", Lonfua, 77 fcbruarie 1868.
86

ITROI'O,R'-II,\ SEXELOR

r{l)o(,ii (rifrrlir de Tentlu'etli,nurt) urr cxisi ii iir pluzent nici o tlovatlii, cii, fernelelo 'se replotlrtc paltogeurrl,ic $i \-e(1er1 astfel r'il rlc neritnosrrd,toli sintenr in plivin{,a ciluzclor tliscrelxlnf'ei itl llltipnlli:t, c(-rlol tlr;ttii sexe. ir,lrlrletttt' ^ in celelzilte cl:rse da Articultict nlr am fost in miisut:ii sii sl,r:itrg tler,'lt 1i rnai pufine infor.rrra(,ii. in leg[trrr'5 cu piliirnjenii, r11. Biaciirvall, clre nttrl!,i:ttti s-it ocrtptrt cu ttten!,itl de ace:rstir c1a,q:ir irni sclie cii, tliri ('iiuz& o'biceiurilor lor nrai mobile masculii sint vd,zufi rnai obiqnuit ryi de ircce:u p:lr mti nrrrncrol,ri. I)e fapl, arya cste ]a citevtr, specii I el menliorteazei ins[ rnai rnnlte specii rlitr qir,sc.qeitltli lti, cure femclele par mult, mai nunrerottso tleclt tn:lsculii e0. Ilirtrclsitltloa mici"r rr,rnasculilor in comitilralic ctl ,r femelclor (o lxir'l,icula-r'italc care esle rlusfr, uncori ia cxtlctn) ;i x.r:irrtctul lol fotrte difelit porte explica in unele ctt'zrui rtlritat,ea lor in coicc{ ii ei. Lrnii clint,rc r,rnsliiceii. infeliori ili pot J)r'opagil slrccirr ltscxttat, ryi :lcetisl:t expiiczi laritlltcil extlenrir a nrasculiior ; astfel, \'o11 Sieboltl e2 a t),rilritin'.rl r'u glijti lltl mai ptrfin de 13 000 cle cxenrplirle de Apus din doulzeci;i unit t1e loculitlfi ,5i prin'[,r'c cle ntl zl, gasil, decit 319 nrasculi. lrtr r]lte citer-:i folmc (ca Tanai,s;i Cypris) sint inotire de:r considera, r1lpri ctlm md, iirformeaz[ Fritz lfiiller, cd, masculii trziiesc mai pufin clecit. femelele, ceea ce ar explica rarita,tea lrx, presr,rpunincl cii la lnceput cele clouf sexe eratl in num5,r egal. lre tle aliii, pa,rte, llilller a, 1-rrins invariabil rnuit, mai mull;i mascnli c-iccit femele de Dias{y' liilae ryi cle j'ypritiiito, tr)c f,iirnnujle I]raziliei I :rs1fcl, ]a o spccie clln ultimul gen, tiii de_ex*:tnpla,rc prinse iir zlcee:rryi zi conlineau 57 d.e rnitsctiii lcl sugcl*tzit, ins6 c5, accast5, Pqepontleren{,ii, po:rte^fi claiorat[ urlor tteosebiri necunoscute in olticeiurile celor clouil sexe. La untrl t-litt cralrii srrperiori br:r,zilieni, anurne Gelasim,u,s, Fritz X[iiller a constatat c[ miiscu.lii sint mai numeto,Si riecit femelele. I)npd, mareA exlrerieri{[ a d-lui 0. Slrence Bal,e, ctintlarittl poate sd, llie c,azul iit,;a,sr: ct'ttbi lx'itanit,i oomttni, i.tl cir,rol nume rni le-a dat.

plioPoltl'IA sttxliloli, i-.\ Ii?APOliT CU SELBC'|IA NATTII-iALI

a b5,nui czi ln unele cazuri omul ;i-a influcnfat ind.irect, prin seleclie, capacitatea sa proprie d.e a prod.tlce sexele. Anumite femei tincl sd, prod.ucii, in d.ecursul intregii lor vieli mai rnulli copii d.e un anumit s'cx d"ecit de celftlalt qi acest lucru este valabil si la multe animale, de exemplu la Yaci si cai ; astfel, d.l. Wright d.e Ia Yeldersley llousc lnir, informeazl cd, una d"in iepele salo arabe, eu toate e5, a, fost d.at[ cle ryapte ori lri cliferif,i arm;isari, a produs $apte femele. Cu toate c[ am foarte pn!,ine clovezi in aceastii privin![, analogia rn-ar d.uce la pflrerea eii tend.in],a tle a procluee unul tlin sero este ered.itard,,ea aproape ori ca,re attl particularitat e, ca d.e exemplu c1e a prod.uce gemeni, si, ln legii1,ur5, cu tendinla cle mai sus, o autoritatc competent[, d.I. J. I)owning, mi-a comunicat fapte care par sd, probeze c[ aceasta se intimpld, la anumite familii de vite short-horn (cu coarne scurte). CoI. Marshall eB a glsit recent, dupi, o examinare atentl, cd, tod.aqii, 1n tr.ib d.e munte d.in Ind.ia, constau d.in 112 bd,rba,ti ryi 84 femei de toate virstele, adic[, in proporlie de 113,3 bi,rbali ta 100 d.e femei. Todaqii, care slnt poliand.ri in e[s[toriile tor, practicau pL' vrernuri infanticidul ferninin ; insd, acest obieei a fost iltrerupt pe o perioatl5, eonsid.erabild,. Dintre copiii n[scufi in ultimii ani bziielii sint rnai nr.meto;i cler,it fetc'le, in proporlie c1o- I24 Ia 100. Col. Ifarshall cxplicri acest, fz,pt in urnrit,orul ilrocl ingenios : ,,in scopul exemplifitf ii sir, hrlm trei familii
Itrxist,ir,

motivo

d-e

e1 Vg7i, aslU)ra acestui subicct, tll. D. P. Cambriclge, a*to'itate i1 legiturl c1 aceastd clasd, 'rarc prof. Tlrorcll 6i11 ('tpsala (On European Spitlers, 1869- cilat ln ,,Quarlet'ly Journal of Science", 1868, p.429. szBeilriige zur Parthcnogenesis, 1t. 77'1. 1870, partea I, p. 205) vorbe5te ca gi cind femelele de ea The Todas,1873, p. 100, 111, 194;i 196. masculii. gencral clccit comrrne fi i1 mai piriapjcn ar

e0 O

alti

DITSCIiNIIEN

l,\

(.)i\l Lt1,

t-l

('it t'.'pl'ozirltl,intt url,t[ia, int,rt'gtrlui t,r'ib ; ,si sit zict,nr cI, o trtattt:i a tr[scut qase "tetc ;i rrir-,i trn tiu; o ir, clouit rua,tnii aro nlurtiti ,si1g1t Lii, pt' critrcl I 1r:r'il llra,Ilrri a,re t,rei l't'tr';i trci b[it'1,i. I)up5, obiceiul tribului,prinra, r]ul,nrir rtcicle lla,tnr J'(,l,r'si pzistr:('2\,zir, tlr,rtrI. A clotta, pirsl'r'ttzl, cei fa,se fii ai sili, tt, t,r:e.it, orrroir,rir, clouti ft'tr,;i pristrl.itni, ultil, pi tici t;r:ei fii a,i siii. I)r. Itt, celctrei fartrilii tr,venr clcr,i nouir fii ryi trt'i ft,{,t.cat(} vor' r'Orttilttta, rasitr. itt*ii, itl vt't'ttlo Ce tttasqulii apar'fill tlnor farnilii lh cart,te1d.il!'[t c].t, a prod.uce fii esto nralro, fc,tncilc sint, a,lc acclol'a cu tend,inf,ri contralie. -\stfcl, tentlirrf,a se intrireqte la fiecarcr getrera,fie, pinir ce, tlup5, cunr constatirru, fa,rniliilc incep s[, aibit in mocl obiqnuit, rnai nulli birit'fi tlecit ftrte". Part' aploape sigur cir, aceastil corrsecirr,tir trebuie s[ cleeurgl d.iu aceastir, forntl, de infanticid, clacil plesupunem c[ tend.infa d.e a produce un anurnit s'x tste ered.ita,r:ir,. Ins[ d.eoarece numirlnl c1e nrai sus cste extrern drr redus, arnclutat d.ovt-'zi suplimentare, ins[ nu mh, pot hotir,r'i claeil ceea, ce am girsit este clemn d.e iucred.ere I totu;ri, poate c[ faptele merit[, s5., f io ar[,tate. ]{aori"i diu Noua ZtelancLi ln practicat tirnp inclelunga,t iulliirrticidul ;i all. Fenton ea afirnrl c:i ,A inl,ilnit eazuri cirrrl fermeilt.. au ucjs patru, gas? sau crhizlr ;apte copii, in rnajor:itatc ftrtt'. 'Iotuusi, nrirturia universal[ A, celor nii.ii calificafi sd judt ce csic corrcluck:rrt,ir cti acest obicei e aproape dJspi,rut d.e niul{,i ani. Pozr,te eri a,nul 183i1 poate fi indicr,t ca perioad,a irr ca,re a incc,tat cle a exist,At'. C)r', la ncozr.cJa,nclezii actua,li, cil qi la torla;i, narytelilt'de baieJi s?rrt eottsidel'a,bil t.xce{lenl,are. Dl. I,'t,ntorr obslrvt"r (p. 30) : ,,Utr fapt r l*tr. sigur', ctt toittt. crlr pt,r'ioatl?r, ('xlr,(rt,ri lr, incrcpul;trltti ll,('cst,ei s1,irt'i rte obirynuite a clisproporfiei st,xeJol tnr poat,e l'i I'ixrtt,ij in lrrrtd colrvirrgritor', si lulunt(' fapl,ul eI ilspttt procrrs de clirrrinnitlt'(a l'('lnq'ilor') (^.ril, irr plirr t-rrors in t,itrrprrl lr,rrilot' 1830 f844, citrtl s-?l lriisctrl; gerru'utir ttt,adrrltil tlin 1844j;i u, t'ont,irma,t crn ll)nrro energie pinX in zirur de a zi". l)lttt'le ul'Illritoarer au fost lttatt' d,o la cll. I,'cnton (p. 26), insii, droalece cifrelt'lru sirrt nrari si tlcoarece) re(i(,nsitnirrtul rru ester exacl, nu so pot arytepl,a rezulttrtt.urtifornr('. fl'rclrrric at'nt itt ver'[t'rr. irt clzul rl,cesta 1i irr ct.|tr trrmItoare ci sta,r'cil norl]raL-l:t, fier,iu'r,i pclpula,tii (ri{t() luI ('xcec[r'trt, rte le,ttrei, t'r,l prr{irr in torr,t,r,t'iit'ik. c'ivilizutr', clat,orit,ir rruri ales rrrortalit[1ii tttrt,i ttta,t'i lil st'xttl rna,sculin in l,irupul lirrt'r'r'{ii;i par'{ial accriclentelor rle toate feltrr:ilo dc nra'i t;ilzirt.

din il1 667 dtr bir,r'bati li 24 30:l fenrt'i de toate virstt lt', rtd.ieil o propoltio rle ,l:10,3 bIrba,fi la 100 d"e fcnici. I.nsir in clccnlsnl aceluiaryi an ;i in anumit,e clisl,rict'er liutitate cifrele au fost stnbilil,e cu nrultir, grijl, ;i birba!,ii tle t,oate virstele erau nici irr rrtrrnir,r: de 753, iar fc'rncilcr (rl(i, it,clic[ in propor:f,ie dt., 122,2 b[rba,ti la 100 cltr fenrei. I\Iai important pent'ru noi estie' cil in d.ecursul aceluia;i an 1858 s-a corl$tata,t cir, blr:balii ne,6flu,l,{'i din interiorul aceluia;i clistrict erau in numfi,r d.e 178, iar femeile neaclultet42, adic[ in proporlie de125,3 ]a 100. Se poate add,uga ch in 1844, cincl uciderea fetelol abia s-a intrerupt, bfi,rbafii nead.ulti intr-un clistrict erau in numlr cle 28], iar femeile neudultc.nurna,i 194 ad.icrf l-14r8 b[rba!,i lel 100 d.e fertrci. in insulcltr Snnch'icll br-rrbafii depir;eau ferncilt (fzl ttttttt[,r. I'Ia,i inaittte so pritr,,t,ica, infanticiclul p() o sr,aril irrgnrzitoa,l'e, ittsti lttt ('l'r.lr linritlr,t, nulna,i ltr, copiii rle sex ferninin, dupir ciulu tlratir cll. INllis nt, fi clup5, cunl atrt fost infortnat clt ciitrc episcopul Staley si reverenclul Coa,n. Toturyi, un alt autor, care pare demn c1e increst,lltrtrigirtul Ittlutltilrrrtls oI Xeut Zettltrtttl,,,(.ittvt'rttni',r)l. ]it'])ot't", 18lr!), p. li0.

Tn l8ir8 populal,ia, birslrirrlryri clirr Notrir, ZceJanc[[ a fost

apreciu,1,t"r, ca

fiincl colrstituit,ri,

PnOF'O'RT'IA SBXELOn

t1('l'er r[1. Ji11'1'1rg eri, it,kr rlit,t'tti oll;t'l'vtt,lii s(' l'(,f('l'r-1, Irr ittt,r.t'gttl rrllr.ipelSg, sptpr(, : ,,Sc lttlt girsituull'e l't'rnei(ial'(ll'o(tlrloso orrrolirt,il a t-r'('ir fR11rr srru pp1, sbpii;t, ;i aellrrgi,,-,,D.itt crauzit, c,it ft'tttt'il<r sinli ooltsiril'r'lrtc rnai pufirr lolositolrr.t. degit lirirlatii, ft,t,r,:k,sirrt otno_r,i1,t'nrai fltrsrr. I_)jtr (r('ea, (r('ti(,stic dint,r,_alte pit,r,fi ak'l lutttii &cr,,a,st,ii il,firrna!,ie t'st,t' proballilil' ; trebuie inst-'r luat,ir (iu o?iruocarc) bftgar.g dtr s1,i1rrrii. Plelc;1,icit, infant'icridului a ittctrtat in junrl anului 1819, atunci cinrl idoll,l,ria a fost irrlirt,utatir ;i rnisiotutlii s-rnr st,a,bilit i1 insufu'le Isapcln'ich]. i1 188g, ull 'ccens[,mi*t n,ten1, al birr.ba!,ilor' -si ft'nlt'ilor atlultc;i impozaltile clin insula I-(aqai ;i intr-11 clistrict clin Oah" (J.,-t'f:s:.p. 404) d.ri 4 723 de brirl2al,ti Si 3 ?76 de fernei, aclicri, in proporf,ig tlc 125,08 la, 100. ln a,cela;i timp, numlrul biriertilor sub 14 a,ui clin li1nai,;i sub opt,sprezec(' ani clirr Oahu era de I 797, iar al fetelor d.e aceeaqi virstfi, cli 1 4Zg, ;i aici avenl raportul de 125,?5 bi,ieli la 100 d.e fete. l tt 1 850, iutr-un reccns5mint al tuturor insulelor gz, bXrbalii d.e toat e t'irstt,lc olratl iu trumti,r cle 36 272, iar: femeile cle 33 128, arlicei irr propor!,ie dc 10g,4g 11 100.^I3itie!,ii sub qaptesprezece ani erau in numf,r d.e I0 773, iar fetele sub ac]ea$i virstf,, in rurmilr 9 593, sau c4.77?,3 la 100. Din recens[,rnintul din 18?2, propol:lia bfirba!,ilor cle toate virstele (inclusiv metiryii) fa!,il cle femei este cle I25,36 U fOO. Tlebuie avut in ved.ere cii toate acestc rc.zultate pentru insulelc Sa,rrdwich clau propor{,ia bi,rbaf,ilor in vialti falri t1e femeile ln viafrl si nn a nalterilor; $i, jlclecintl d.upti totlte tXrile c,iviUzat,e: propol!,i:1, bir,rba{,ilor ar fi fr,rst colsi4erritrii rn2i Irlar.c tlar,ii (,il'l'(,le s-ar fi r.eI'elil; llr naryf,p1i os. Pe baztr d,iverselot't,ltzuri tl,e ttttt,i slts, r,xisli-r, t,it,r,r.1 t1r.rt,it.c petrt,ttt p[,t,gt.cra c'[, itrfantit,itlrrl pract,ic,at; in rr.roclul r,xplical, nra,i sus t,irrde sir, (,r(.eze o rasri pi.odur,iit'oare cltr tliasculi;i sint deptt,r'tt'dc il, prcsuptrne r,iraceast,ir,prtt,r.ticir, in caznl omultti san v}errn prooes antllOg oar('cA,l'e la, a,ll,r'specii a fost, sirrgura ca,lzri determilaptfl iI excetletrtului tle ntasouli. Itrxistl, polt,to vr('o legc lrocutroscgtf clutrfurcl la acest rezult,it,t la, t'aselt' itt (illrs tlo tlescrerytert', oaro il,t[ dr,\.r.tril; tlt, po ?lrcllnl oa,r.(,clll]t n(-.l't'tlulldt'. irr ilflrlii t[t' 1[[1'1'1'g1rl1' c,rt,,irn llr (lfl]'(,] llt]-iilll t'r.fcrit', rr,lrt;t.,rior, tttit,i ll)a,l,ei]
eq
07

lrti

Il ist,rt'rl ttI lltc Srrttrltuir:lt Islrttuls, l l-i lii, p. t)li. ,'\ccirs[a str irrlrl it 1n Lil't: itt llte Srtrultuiclt 1s1rlrr1.s, IL'l'. Checvt'r', 1ti5l, p.277.

c;rlc rlt: r'iali.

;r

e8 l)r. Coultcr (.,.Iouriral R. Gcoglaph. Soc.", lfi35 vol. \', p. 67) descriind sLarrril tliu Culifor.iria in jur.ul anulrri 1tili0, spunc cir bilLina;ii crtr;tinafi dc rnisiouar.ii sllanioli au picliL apl'oiq)c toli, sau sint irr cur.s dc tiispat'ilic cu toatc c[ slnt. tr.alafi birre qi nu sinl izgonifi clc pc lxirrrinlul lor natal ;i sinL oplifi rlc la consrrniur.cu biru-

Sprlltscrtr s;i ob!irr o oilr(rciu.o trlrtt:itlarc asul)t.a actrstui subiccL pi'itr obscrvalii asupla crcq;lcrii ciinilor, lnlruclt, ca la rnajoritatc:r r.uselot, cu cxceplia poaLe a ogarilor,

tuull mai nrul!.i pui-femelc sinL ucisc clecit masculi, lnlocrnai ca la copiii Lodarpilor. Dl. Cupplcs m[ asigurl ci acesl" luci'u cs[c obi;nuit la ciinii sco!.icni pentru vinitoartra de cerbi. Din nefericire nu

tLrt'ilor alcoolice. El atribuic accast.:r in nraLc palte fapt.ului nclndoiclnic cir blrba{ii sinL nrtrll- ntai nuurcrogi dcciL femeile; nu stic insri dacl aceasla sc datorc;Lc lipsci dc tlcsct,tr<lcrrli fcrnirrini sau faptului c[ ntai urult.c fenrci tnor. Irt prinr:r tincrc[e . I)rrpir Iotrtc arralrrgiilc, ultiura alLer.rra-

[ia

se

nimic desprc propor's[iu xclor la rrici o rasI, afarir dc ogari, ;i acolo naqtcrile

clc mtrsculi

sinl fa!:i de cele dc femele ln proporlic de 11011

Ia 100. Or, din cercetlrile fircute Ia mulli crcsc5.tori, se parc c[ inLr-unele privinle fernelelc sint mai aprcciatc, cu toatc cii rle altfel necesit[ rnai multl grijl; qi nu pare
cii Ia ciirrii tlirr raselc cele nrai bune, c[fclu;elc sint distruse sisttrrnatic nrai urult dcciL ci[.rrii, cn toalc. ci aceasta se

tiv[

trstc foarlc 1ru{in probabilir. Iil arlaugir cii ,,iufanticidul ltroprirr-zis nu este colltun dc;i adcsea se lecuLgo la avol'l".

intirnpli

Dac[ clr. Coulter are drcptate in privin]a infanticidului, acest caz nu poate fi adus in sprijinul ipotezei colonelului \larshall. Din descrcgterea rapidi a bii;Lina;ilor cre;tinafi putent blnui ci, intocnrai ca gi in cazurile prezentatc nrai
sus, fecunditatera s-a lctlus din cirtrza obicrriulilor ruoclifi-

int.r'-o nrlsurd restrinsl. Dc aceea nu pot decide daci pe baza principiilor de rnai sus, putem explica preponclerenla na;terilor de masculi la ogari. Pe de altd parte arn vlzuL ci la cai, viLe,si oi ale cdror progeniluri de ori-

care sex sint prea valoroase pentru a

fi distruse, daci existi vreo difcrcn{i, fcmeile sint u$or preponderente.

DESCENDEb]']-A OtrTUI,U

gvid.ent cfum aceasti, tenclinlzi cle a, prod"uc{} tnAsculi a puttrt fi clobind.itl. ]\[ai inailte cred"earn cir, atunci cind- o tend.in!5, cle ii, prod.ug,? gelo clouil", sexe in num5,r egal cste avantajoaszi speciei, ea ar d.ecurge clin selec,tia naf,uraLi I vflcl irisi acutn ctd, intreaga problem[ este atit cle cornpiicat,L, incit estc mai bine cle a l[sa solutio-

nu ar constitui un avantaj sau un deza,vantaj direct pentru anurniti indivir,t mai mult d,ecit pentru alfii; d.c exemphl, un inclivid. clr o ttncliiti,L clc a, prod.uce rnai rnulli bei,rbali d.ecit feinei nu, ar reuryi mai bine in lupt:r, pantru c'xistenfti d.ecit rtl ind.ivid. cu o tendinlf contrarie, ;i d.e aceea o tenclin,ti, cle accst fol itu ar putea fi dobindit5, prin selectie naturali. Erist:i toturyi animalc (d.e exemplLi pe;tii qi ciripedele) la care doi sau mai lnulli masculi pax necr.sari peirtru fecund.arca femelei; si, ca urmare, masculii pnrpondereazir in rnti,re rnrj,surd; uu este insfl citu;i cl"t-. pu!,in

u,:urinl,ir, a naryterilor la sirlbzr,tici ryi, ca rlrmAre, v5,t,d,rnarcri rnai rnicii a bi,ie!,ilor', tirtcle sir, sporeasc[, proporlia dt; b[,ic!i n[,scu!,i vii fa!5, cle ftte. ]iu pare insl sil t'xis1,e vreo legftur5, necesarfi intrc vial'a srilbat,icd, si rr-n excerleut pronunlat r1e ltirrbali, adic5, d.ac[, putem judeca dupri carActe'nrJ descrnck,ritilor rali ai tasnlrlnietrilor ca c exjst,au recc'nt ryi al d.cscend.en!,iior incrueirya,ti ai tahitieirilor care locuir:sc ast[,zi pe insula Norf olk. Deoarece maseulii qi femclele rnultor animale se clcostbesc oar('(rnrlr plin ,rSlseriuri qi sint expu;i la pericol intr-rur gr'ad. clifcrit, cste probabil cil iu multr: cazuri mai mulli d.intr-un sex sint c1c obicc:i clistru.$i. d.ecit d.in cclitlalt. in mirsura in care pot urmirri complexitatea caLLzelor, o d"ist::ugere ff,,ril alegere lnsfi in nurniir' rrla,rc) a orief,,ruia clin sexe nu ar tind.c s5, mod.ificc capacitatea speciei dr,' a prorlucc sexe. La animalele strict sociale, cunr slnt albirrele sau furnicile, carc', prod.uc nrr num[,r imens d.o femele sterile si fecund.e in compara,f,ie cu masculii qi la car{] prepond.erenla este d.e importanld, capital5,, putem ve cle a cil acele comunil,5,li \ror prospera cr:l mai bino caxe con!,in femele cu o ttndinl,ii ered.itari, puternicti cler a prod.uce d.in co in ce rnai mul'r,e femele; Ei in a,sciil'Jrrea {,'Azllri o trnd.inf,zi d.e r} prorluce ln rnod. inegal sexe va fi pinir in celc d.in urrnii, d.obinclit[ priir selec{irr naturald,, La animalele care tr:liesc in turme sau cLrazt, la eare mascuhrl iesc fur fa\k ryi apd,ri, ciread.a , ca Ia bizonii d.in America clr: l!-orcl rsi la, anumiti paviani, s-ar putea concepe cii o teird"inli, d.e a produce masculi ar putea fi d.oblnd.itri prin selectir. nat'ura,l[, d-eoarece', ind.ivizii circzilor irai bine apil.rate r.or lirsa d.rscend.enfi rnai nunreroqi. irr cazul omului, avarrtajul dtriviirtl c-'l.in fa,ptul cil. are o preponrkrrenfti cle bilrbali in trib estc bir,nuit a fi unn' clin eiluneTt pi'irtcripalo alle practicii,rii infanticid.ului d.e fe.mti. in nici Lrrt caz, irr rnisura in carii-' nc putem d:r, seanla, o tcirclin!5, ereclita,r'ir, d,e a prod.uce arnbcle sexe in num[r egal sau t1r: a produce unul d.insexe in exccs,

narea ei pentru viitor.

(t

Al'l l,oLLrL AL I X-LEA

CAITACTERE SEXUAT,E SECUNDARE tr,A CIASETN INFF;RTOATE}I AtE RAGNUTUI ,&NTMAT

^"'*"lo)" ' colot'it colorit; caractere cal'e nu se dobindcsc iiraintc dr: nratnritirte - Pliilrrrjlrri, cle scx; stridulalia nrasculilor' - r'llyriupotlu.

l:;;::.;':l'::l:"lJ: t:l;Jt'lll'T#:l':;il;

::;11;'l;ll'

ii:iiil:";
lr-';rll[.

La anirnalele aparlinind claselor inferioaro nrl rareori cele clouil fir,xo sint nnite in acelaqi individ, qi d.e aceea caracterele sexuale secunclare rru r1c pot dezvolta. in multe cazrttri, in care sexele sint separate, ainbele sint perrnancnt lixat,r: de un suport, ryi unul din sexe nu poate c[uta pe ce,l5lalt, sau s[ se lu]rte pcutru el. De altfel, este aproape sigur c[, aceste anitnale au simluri prea iripcrfectc 1i facultirli mintale mult prea infc'rioare penfru a-fi aprecia, reciproc fr'umuselca sau alte atraetii san sL resirnt[ rivalitate. Deci Ia astfel d.e clase sau subregnuli, curn sint I'rotozoa, Coden{erotu, Itrehinodermata ,1t Ecoleci,da, nu apar caractere sexuale secunclare ca ctJi' tlt ciu'ir trebuie sL ne ocupd,m, si acest fapt concoxd.S, cu pirrerera c5, la claseJe supelio.illr. orinla qi alegerea fieci,ruia d.in sexe. Totuqi, erist[, clteva exceptii aparente I astfel, d.upd, cum aflu d.e la d.r. Baird., masculii anumitor Entozoa sau vie rmi paraztti tnt'erni se d"eosebesc pu,tin prin culoare de femele qi nu avem nici un inotiv sit presupunem cd, asemenea d.eosebiri au fost sporite prin seleclie sexual[. Dispnzitive prin care masculul line femela, si care sint indispensabile pentru irrnnrltir-'t'rr speciei sirrt inclepencle,nte d"e seleclia scxuall ryi a,u fost dobind.ite plin sck,cl,it
d

asemenea caractere au fost dobind.ite prin selecflrie sexual5,, care depincle

r1,{'

Iroinlar

obi;nuitd. Multe dintre animalele inferioan', hennafrodito sau cu sexo separate, sint, impod.obite cu culorile cele mai rrii sau sint nuanlate ryi dungate in mocl elegant, d.e exemplu mulli corali qi anemone de mare (Acti,niae), citeva med.uze (MedLt,sfte) Porpi,ta) etc., citeva planarii, multe stele de rnare, arici d.e mare, ascid.ii ete.; putem insir conchicle, clirr urotivek: inclica,te tt;a,i sus annrnc) ci unirr,:l celor'

ttR

DESCENDEIVTA OI\{ULUT

itt itcelaryi anirual la unele rlin trler stare'a, pel'rrrilnclrt fixat,ir, a, n,lt,ora,;i fa,eulttifile nrint,ale iufelioalrr a,lo tuturor - e[ asen]enea culori nu rselveso ca ,,11'a1r!it'sexualir,;i cri llu (rr,u fost ctobincliflr prin selecfia sexualir.'I'rebrrie avut; fur vedere cai itt rrici ttttul ditt urzuri mr arrent clovezi sufieiento eti ?,csst,(. cnloli ilu fost, ast,fel tlobirulite, afat'ii, rle cazul cintl unul rlin sexe este nmlt rnai st,r'iilncitor sau ntai aspct,uos eolorat drrcit echilalt;i cle cazal uncle rleosebirea de obic,t.iuli clintre sexe nu estc suficrietrtfl, perrl,ru i] explica eulorile lor diftrite. Dovezile rle"virr ins[, eomplete nrlrrl&i a,turtci cincl inclivizii rnai impodobiti, ap]'oape intotcl.eaultu rnaseulii, i;i prezintii inteu!,ionat podoabele in fala celuilalt sex, deoarece nn put,em crecle cL asemenea prezentare cste inutilir, iar d.ac5, asemenea prezentare este fok-rsitoare selee!,ia sexualfi, urmeazf,, in mod. inevitabil. Putem totuqi extind.e aeeast,L concluzie la ambele sexe, atunci cind, slnt colorate la fel, dac5, culorile sint evid.ent asertrd,nd,toa,re cu eulorile specifiee nnmai unuia clintre sexe, Ia alte specii ale aeeluiaqi grup. Atunci crull sir, expliciirn culorile frurnoase sau chiar splendicle, a, nrultor atritnale din claselc ccle rnai inferioare ? Pare indoicrlnic daeli asemenea culori servesc deseori ca protccfie, insi, oricine citeqte excelcrnta, lucrale a lui Wallace asupra acestui subiect va ad.mite e5, in aceastf, privin!5, ne putern inrsela, ugor. l{irneni rru s-ar fi tle la' inceput c5, transparr}nfa rnecluzelor, d.e exenr"indit plu, le c'ste de cerl urai rnA,re folos pentru api'rare, ins[, atunci cind. IIilokel aminteryte rrir, nn rnrnrrri nreduzele, ei ryi multe molu;te plut,i.toart., emstacei ryi chiar rnirri pe;ti ocreatrici a,u acelaryi aspect sticlos, ad.esea inso!,it d.e eulolile curcubeului, cu greu ne put,cttt inrlrti eir, ci scrttllt-t astfel al,enf,iei ptisfi,r'ilrll rle ln&ro ;i a a'ltor durymani. Dl. Giarcl este r[r'u,$enrenei] corrvins t cir, culorilc, vii tr,lo nl)or ilrnrrnif,i spottgieri ryi a,sciclii lc s)rvesc peutru ap5,rare. Culoli bilt,iltorlrt. lil oehi sint cle asemolea, folositoare nrultor animale, avertizincl pe cei carc c'ventnal i-ar d.evora c[, sin1, treplf,,cute la, gust, sau c[, poserlit, \,'Teun nrijloc sprrcia,l cL. n,pii,r'a,l'o i ins[, acest, sul-licrct va, fi discuta,t, ultorior in mocl tnili potli vit. in ignorilnfn, noastrii despre, majoritatca, tr,nitnillclor ct'lor tuai irtferioir,r'o nu putcm spune cleicit cir, culorilc lol vii rezultti fie tlin na,tura chinticit, sau ditr structura fin[ a f,esuturilor lor, inrk'penclent tle orice folos care ar clecurge cle aici. Aproape nici o culoare nu este rnai frumoasS, d.ecit cea a singc.lui arterial, lnsi, ntr cxistd, nici un motiv d.e a presupune ci, culoarea slngelui prezinti, prin ea ins[pi yreun avantaj si cu toate cir, sporeqte frumuse-,tea obrajilor unor fete, nitneni nu va pretinde ci, a fost cloblndit5 in acest scop. La fel qi la multe anirnale, tnai ales la cele inferioare, fierea este viu colorati, I ast'fe'l, clupfi, cuur rn5, informeazl, dl. Hancock, frumusefea cleusebitil a Eoli,daelor (molupt'e rnarine fd,rit, cochilie) se clatore;te mai ales fnptului c5, gland.ele fierii se vd,d prin tegumentul transparent, aceastir frumusele nefiind. probabil d.e nici un folos animalelor respective. Culorile frunzelor rnoarte clintr-o p[,clure atntr:icanfi sint, cl-,scrise cle toli clrept splend.idc, irrs[. nimeni ltu presupune ch accster culori sint cle cel rnai mic folos arborilor. IJa,cI, linerl searna cle crit,e substanlc, foarte asem[ni,toare cu col]tpugii organici naturali qi care prezintfl, culorile cele mai splenclicle, au fost oblinute recent dc c.ltre chimiryti, ar fi fost ciud.at ca in laboratorul complex al organistnelor vii si, nu fi luat na;tere, aclesea, substanle similar colorate, independ,ent d.e vreun scop util.
rlnud gexrr
I ...\r'chivcs dc Zoolog. DxPcrit'tt.", octollrblie
1872,

p. 5tili.

MOLU$TE

21t)

Subregnul m,oluqtelor. in mdsura in care am putut ?flg,r caractere sexuale seelnda,,,', .a cele d"e care ne ocupi,m aci, nu se intilnesc niciodat5 in toat6 aceastir, nrar.ri clivizilne a regnului animal. $i nu sint de a;teptat nici la cele trei c:last, infelioar.e, allnme l; Ascitldrt, I'olizon ryi Braohioytodn (crortstituind. lllolluseoiilu lnor. autor.i), cleoarcce majoritatca acestor animalc sint firate permanent pe un suport, sa1 iqi au sexele unite in acela;i individ. --,, Lamellibru,nchiata sa:u rnoluryteli bivalve, hettoafroclitisrnul nu este rar. In clasa superioarfl ur'mitoare, Gaster.opod,a sau a molu;telor univalve, sexele slnt fie unite, f1e, separate. In aeest din urm[, caz insi,, *as.irlii nu au niciod.atd, organe speciale nici pentru c[utarea, nici pentru relinerea sau pentru incintarea femelelor' sau pentru a lupta cu alfi 1lasculi. Dupil cum sint informat cle c6tle dl. Gn'yn Jeffreys, singura d.eosebire exterll, hitrtr" sc'xe corrstir in faptul cii, uneori cochilia se deoseberste intrucitva forrni, I de exemplu, cochilia rnasculului de Littor''ina, littorea este mai ingustfl prin ^;i at,'o spirir, mai allngitir clecit cca a femelei. Se_poate pr'{supune insi, c[, deoseilirile clt ?lceastir nat,urir sirit, clircct lcgate cle ac,tul d.e reprod"ucere sau de dezvoltir,t't rI clutilor. ()u toal,t'(.i-1, sirrl, cltp:rlrilt'rle locorno!ie;i pt'rYt-tzltte cu ochi imperfecf,it gasteropotlelt'ntr piu.tl,otuir'(.1t, suficietrt,tr faetrltri!,i minta,le petrtnt (:tt, intlivizii rie u,c,elirryi sex sir hipl,r, intlt ei cA, r'ivali ryi ast,fel cir dobind.t'ascit, ca'l'fl,ct,p1'1' 51'vrlnl1' ;1ecunclirri... 'l'91 u;i, 1n, grasteropotlt'le pulrnollal,{' $a'll ttlelt:i cle ttsc'at irnpereeltertrtt, r$t,e I1,(,(.[,rlati rlt.'.i.,r,rii rnrpliul, rleoarec(' :l,cftll,t. :tttitttalt', pt'itt sl;t'utrtura lor, ctl e toa,te (,f,, si1l, lrel.riurfrortitti,'sirrt gbligate sir, se itttpertt'ht'ze. Agassiz observa tnettle ,,euit'ourlu(. t, ell I'occllsiorr cl'obFtt,r'ver les anl()ltrs des linlilqollllr_ lle sailra,it eir-tloute Ll sdthrr:tiorr tl6ploy6e drrrrs [es tnonvettreltts et, les ttllrtres qui pr6par:ertt et, AcrcotlpliSselt,lerl.ollileerullril,Ssollerrt, {,tr r,e$ ll{'t'rttaphroelites". Aceste auitnalti par. sd, ,ribii, 11rr our.eclr.() gratl tle rlt;a;a,rnent pelmanent ; rttt- rilrservator scrupu ios, dl. l,o1sclale, m[, in]ormeazfi cri a plrs o peleche cle rnelci tle useat' (Helin gtohtafi,a), clin ca,re unul era mai clebil, intr-o gr[,clinfi mici, ;i s6r'ac:i in hranfl. I)upf, ,scurt tii1p, inclivid"ll puter.nic ryi sflnfitos a disp5,mt ryi a fost urarirrit'r atoP? mllco,itoi1,it. 1i^isate, peste un zid intr-o grirrlinil invecinatri ;i bog_at6 in hn'an[,. I)1. Lonsda,lti a conch;s cn el ipi pirrirsise tolirirlul bolnirvieios, insti tlupii-o ab1.en!i de 24 tle or.e s-a ipt6r s ;i a colilnicat, rlupl'r r:it se pa,r'e, rczrrltatul explorii,rii sale reuqite, rleol,recc' alrlrii alr pollit ,rtun,.j c1e-a lungul aceleiaryi rtrme ryi all clisp[r'ut peste zicl. t1hiar lir elilsir, oo1, illili superio&r'i-l il, molu;t;t'lor, ltnunte Ceph'rtloytoda sau carA,gati!,e,lA,oil,re se,\('l(. sint st'portats, rrtt a,par',4"q[ cite pot aprecitr,, .czlract'ere sexuAle secund"are cle ft lul celor t'xanrinu,te cle noi. Aceastit, t'ste surpritrzil't'ot, cleoarece aceste animale &u orgarK' cle sirnt foarte rlezvoltate ,,si facultfr{,i rnintale consid"er.abile, clupri crllll llclmite oricine cilrc le-a aclmirat dibricia d,e ft s(,iipa d"e uu tlnryrn an t. To1uryi , anumite cefalopocle sint caraeterizate printr--n-n craracter sexual ertraorclinar, anume cir, eleme'ntul mascul se adluni, intr-unul din brafe sau .t'entacule, car.e eiste a,poi lep[dat ryi, ag6lindu-se prin ventuzele sale d"e femel[,, trflieryte citva timp o viald indelend.entir. ,ttit d.e mult seamirnd, .bra!,ul lepfldat *] un animal d,e pine sti,tfttor, irictt Cuvier l-a d"escris d"rept un vierme parazrt' sub nurnele
') I)e l'Esp?ce et de la Clcrssif. ctc., 1869' p.
106.

3 Vezi, de exemplu, descrierea mea din ,,.Iournal of Researches",

1

84

5, P.

7.

Dfi

CENDE'N1-A. OT,{TILUI

repetate ori, cochiliile unor specii tririncl la ad.incirni rnari sint viu colorate, totugi vcd.enr c5, in gc.'neral suprafelele inferioarr', precum si p[rtile aeop^erite cle manta, sint tnai pulin viu colorate d.ecit suprafet,ele infcrioarc ryi expuse a. fn unele cazuri, ca ltl nroluqtele care trriiesc^printre corali sau printrc alge viu colorate, culorile vii pot servi ca proteclie 5. Ins5, rnulte clirrtre molurytele nudibranhiate, sau melci dcr rnale f[,r'd cochilii, sint tot atil, de frurnos colaratcr ca qi ce,lelalte moluqte, d.upd, cutlr se vecle in achiiirabila lucr'arcr a d-lor ;\lcler ryi Ilancock, iar d.in informaliile plirnite prin arnabilitatea d.-lni I{aucocli irrri pare {.xtr'('nr cle ind"oielnic dac[,, in rrrocl obisnuit, acrst,e culori servcsc pr:ntru plotectie. La trnele specii este posibil si, fie ala, ca la o specie care tr[ieqte pe frunze]e vevlt rr,le algelor ryi c ste c1e. un verd.e viu. Insd, multe specii viu colorate, albe sau in vrclrn altfel aspectuoase, nu cautf s[, se ascund.5,, pe cind. alte specii, tot atit cle ilsp( ctuoase, plecum pi alte specii d.e culori inchise, tr[iesc sub pietre qi in ascunzi-ttor'i itrtunecate. A$a incit la aceste moluqte nudibranchiate, culoarea nu pare sir, fit' iil \-l'(,urt raport, strins cu natura habitatului lor. -\t'esti nrelci c1e nia e firr[ cochilii sint herrnafrodili, toturyi ei se impe,ret'ht'rtzii. ('t si urelcii cle uscat, clin care mulfi au cochilii extrem cle frurnoase. Se poilte colr(r(,Ile ca cloi hermafrod.ifi, atra;i fiecare cle nai ma e& frumusete a celui1a11,, sti sc imperecheze ryi sii Lase d.escenrlerrfi care s5, mo;teneascri frumuse!,ea, rrrai pronrlnlati a p[rinlilor ]or. ins5, la astfel cle fiinle, inferior organizate, ilceasta cste extlem de pulin probabil. Si nici nu esl,e de loc e'rid.ent in ce mdsurf d.esce,nrlenlii perc,chilor rnai frunroaso dc hermafrodili ar avea .l'reun avantaj asupra clesceirclc,rr],ilor celor nril,i pulin frumoase, astfel inclt sd, sporeascS, numeric, afar[, numai ri:rcir iu getreral frumusefea nu ar coincitle cu vigoarea. Aici nu este caz:nl rnatur[r'ii nrror rnrr,sculi inaintea frmr,lelor ;i nici a alegerii rnasculilor, tnai fruntoqi de ci,trt l'crntr,lelt' rnai viguroase. I)acri realmente culorile strir,lucitoare Ar fi folositoart' urrui irrrirual hermafroclit in legd,tur[ cu obiceiurile sale generale de via![,, inclivizii rrrtri viu colorrr,fi ar reu;i cel rnai binc si il,r'spori ca numi,r, acesta ar fi insri ttnca,r, rlt' st'lectie natnralS,, ,yi nu sexuill[,.
Eu,breqnul ai,et"titilor; r:lusa rtneli,delor su,It, a tticrrnilor mari,'ni,. La aceastit, r,lasir, cu toate cir, aturrr:i cintl. siut separate, sexelL'st-.' d.r:osebesc nneori intre e'le plin calilctt.,r'(, il{' ?lscr}}r:nra inrportanlli ineit c'le au fost plasate itr genuri sau chitr,r
'i

rlr: IIt'ctocotyle -. Aceastd, structuril minunatS, poate fi ins[, consid,eratd, mai curlnd t1t't'pt' un cral'acter sexual prirnar clecit secund.ar. Cu toate cd, la molupte selec!,ita sexuali, llu pare sil fi intrat in joe, totuqi rrrrrlte rrrolustr. urrivah'r, ;i bivalvr', cunr slnt cele d.in genur:ile voluta, Cottus, I't:r:tctr' ctc.r au cirloli ryi l'oriirc {'oartrr frunroAsr.. in majoritatea cazurilor, culorile ItLt par sir fic c1e vreurr folos pcntru proteclie ; ele sint probabil rezultatul d.irect, crtt lu ciasele cele rnai inferioare, al naturii fesuturilor, mod.elul qi structura suprafelei cochiliei depinzind. d.e felul ei de creqtere. Cantitatea d.e lumind, pare sd aibd,o oarecAlc influen!5,, d.eoarece cu toa'r,e ch, t1up5, curn c1i. Gwyn Jeffreys a afirmat de

a .\rrr

rlrr

s 1 i, j). irli) srl rslrpla cr-rlot'iLtrlui atlapLativ al molugtelor, ,,Pl'ocl. i ,rii rrnti irrcrrrslrrtii ilrinilcsccute tlcpust' de Iallrzttt'i pc Rostotr Soc. Of. NaL. IIist.", aprilie 1871, vol. X.I\'. * Dirpit Crrvicr, Ilectocrttgltts octoTtodis (N. lrrrrl.). : lirrtilr ric itc coirsta insLrlci Ascc-rnsion ;i fornrltt' rlintr-o :,,irI it, rlt' sr:oit'i rlru'irrt: sflit'irttrrtc.

(('icolog. Obserutttiotis ott l'ok:rutic Isltuttls, up cazculi ris tlc irrllucuIa aliurrirrii l-lsupt'a ('u-

5 Dr'. llorsc a rliscutaL receuL accsL subiecl" ln lttcralea

CRUSTACEI

221

farnilii clistirrctc, tobuqi deosc'biriic tru prlt'u, fi de.r apa natur:i irrcit sir, poatii fi atribuite cu certitudirre selcc,trcri srxuale. Accst,c animale sint ad,'.sea frumos colorate I culll insii sexele nrl si' d.eosr-.'besc ln ace astii, privinld, ntl n{, vom ocupa tl-ecit pulin clt' t'le. Chiar nemertienii, cu toatc cii sint atlt clcr irrferior organiza!,i, r'ivalizr:ar,ft, ca fruntuse!,c ;i varirtat,c clc colorit cu oricare a,lirir grripil clin seria tlevertebratelor; toturyi, dr. llclntosh 6 nu a putut descoperi czi aceste culori slnt d.c vreun folos. Dupi, c1l. Quatrcfag{'s ?, ir,ur:1icl"'ler sccundart. clevirr cte culoare mai inchisir tlupir perioad-a cle reploclucel'L', crca co pre s'upune c5., se poate atribui vigorii lor slirbiter din acea perioad.L. Se parc cri toatr) acste animale vierniiforrne sint situate prea jos pe scara evolu,tiei pcirtni ca incl-ivizii cle orice sex sri fac5 r,'.reo alegere a unui partener sau ca inqli\'rz,rr acelaqi sex s[ se Jrrpte intre ei ca rivali.
Subrt'gnril Artltt oltod,a : el:isa Crustucea. in aceast[, rnare clasfl, intilninr perntru pi'itna d"a,til cat'acterc sl.xualc secund.are neind"oielnicc, cle seori dezl'oltat,t' itrtr-un motl rerrarcabil. Diri rrefericire, obiceiurile crustaceilor sint foarte p1,ti1 cunoscttte ;i nu putem c'rplica lntrebuirrtarea multor structuri specifice aie uriui anumit sex. Ltl speciile parazite intq'rioare rnasculii sint d.e climensiune nricii ryi nurnai ei sint previtzrili cu picioari: irLotS,toare, antene ryi organe cle sirn! perfecte, ft'rrelele fiind. lipsitc d.e aceste organc', corpul lor constind. deseori dinti:-o sirrrplil masit, itiforrnit. fnsir accste d.r'osebiri t'rtrrlorctrinale d.inl,n,' cc'lci douir sexe sint ftirir, incloier,l:l in li'giiturii cu obiceiuliit,rk'l'iiuti-r loa,rte cliferite.,si, in consecin,t,ir,, u1 ng intereseazit. 1,:l dift'ri.fi crustacei, apariinincl urlou {aitrilii clistincte, 'antenele anterioarc sin1 previizutc cu corprisculi filifonni speciali, care par sriflnctiolez(, ca olgane olfa,ct,r,ve, fiind mult mai nLlmrroase la rnasculi clecit la femele. Deoal.ec(', flri vr'o dezvoltarc neobiryrnritii a olganelor lor olfactive, masculii sint cu siglt*"!i-t in masur[, ntai d.evrerrx'sau mai tilziu, sL giseascri frrmelcrler numirrul sporit t1e filamt'nte olfact,ive a, fost clobintlit probabil prin selectie sexual[, prin faptul cI, rnasculii rnai birte dota!,i au avut mai ntul1, srlcc{,s Ll gt-lsirea, cle parteru.ri si 11 producerea d.e d.c'scend.cnii. }.r'itz liiillel a d.escris o specie dintorfri l'emarsabil[, tle Ianai,s, Ia c&rtr rnasculul csft reprezentat prin clouzi fornit, rlistincte, carel nrl t,rt'c rricioiiiltii trt'ptelt clinlr'-u-lirl intr-altlr. f.,,a una tlin folrne, ruasculll este prr-.vriztLt ('u filatnctltt'olftrr'tir-t'tiitti ]itiriir,,t'oitrit'. irli'Jil cealaltir, formit, cu chelac. sariclepti triai p[teniici ;i tilai lilungiti, cii]'{.} srvtsi: pentru retirrrreA femcleri. Irr'itz 1\[iiller strgereAzh c:it acesbc d"ifr-:renJe dinti'c cele douil fonnc'clemasculi ale aceleiaryi sp3gii au putut sil ia na;tere la anurnii,i inilivizr la, care a valiat num[rul clu fihlrnerrte olfzrctir,-er pe cind.]a :r,lJi indivizL aa var.iat forma si cliinensiunea cleryl,ilor lor,, a,rya, incit d.intre plinrii cci eare au fost cci mai capabili s[, glseasc[ fcinela au l6sat cc,I mai Irlarrr numlr tle clescend.enli pcntru a nroryteni avantajele rcspectiy(, 8 r iar dintre ultinrii tmtnrri cei carc iiu fost in rrrirsurli s[, o relinir. La urtii d.itttrt' t'ruiltzrceii inferiori arrtetra a,nterioarii clrc-'aptii a masculului sc rltoseberytc considerabil str.uctur.zri de cea stingit, aceasttr, din urm[, serni,nirrrl cu antcnt'lc sirnplc alt' fentelei pr'in articoleie sale ingustate sprc virf. La mascll,
6 \'ezi fLtttrloasa ttttitlogt'al'it tit's1trt' llt'itistt
1li7l), irrrrLt'a

Aturclids,

I, 1r. 3. ? \'e;:i tll. I)crrier, I"Origitttt tle l'!totttttit: il'rtprts l)rt-

ttrirt,

itr

,,ll,trYtlLr Scierrl"i

cngl.), 1869, p. 20. \'ezi disculia anterioari asupltr filanlt:ntclor olfaclivrr. Sars a clesclis u1 caz oareclln analgg l'i<1ttc", fcl)r'uiu'ir) I87il, 1r. EG0. ll rrn cf usiacclr nort'egian Ptttttopereirt ufIittis (citat i1 ,,Nrl rlrc", I fi70. p. 4ir5).

Ir. lliiller., ]irLcts cuttl At,gtmtct'Lls for Durutitt (Lrarl

f'nc CEIVDEIJ'I'.A

O1\{tr

LLrI

rlpiirare. iutrebuinf,area sil priric,ipriii rste probabil insri rlr'a prinrlt li a tint, fetneltt, ceeft ce in unc'le {'ilzuri, ca cle erernpltr la Guntmut',t,ts, t,sl,e bile staSilit. llascnlul crabului I'uc1urtw tlttce cu sittt', tinrp de sliptrirnini, cochilia l6clitt-r rtt, ft'tlt('lt'[ ". ll'cltu;i, t:r'altul d.t' coastti conlur] (('rtt'r:,itttts nL(e,tLus) sc irrrper.ccirt'iizit, dupit, clrln ne infortneilzii dl. I--irlte, iln{'clial, ct'' ferrrclrr, A, niipirlit, lltluci r,inrL ef+tp Itit rltt llloitlt'intrit n,r'fi l'ittitnuttt-t tl,ltr,i'r irt'ti ltprreati r'[t,clt,ltii 1rut,t.r'nir.i {li rnusr,rre Vt'zi Sir .1. l.ubbor:li iu ,,Annals lrrrl \llg. ol' Net. Ilisl.", l8iri}, vol. XI, pl. I li X, ;i vol. \tl (1853), pl. \'lI. \rezi de asernenca Lubbocl;. irr ,,'I'r':rrrsact. Iint. Soc.", 1856-1858, vol. IV, selia nouil, p. 8. In lcglitulri cfr arrLenele in zig-ztrg nren[ionate rnai jos vczi Irritz \[iiller, Facls and Argumenls fo,' l)trruitr, 1860, p. l0 t noti infrapaginalir).

clt, zrg-za,g. La crustaceii superiori, picioarele anterioare forrneazil chelae sau cle;ti, care sint in general rnai mari la niasculi d.ecit la femele, in aDa rniisuri, incit valoarea comercialir, crabulni (Cancer pagurus) comcstibit mascul este dupfl dl. Spencc' Rate cle cinci ori rnai mare d.eclt a femelei. La multo specii cr-'i cloi cleryti sint d.e climensiuni inegale, cel d.in d.reapta fiind, clupi, cum rnir informeazir, d.l. Bate, in g.eneral, d"e;i nu in totdetrun:r, cel tna.i rnare. Aceastri inegalitate este trd.esea,, ntult rnai rllare la mascnl deeit la, fenrelti. Oei doi cle,;ti :r,i Ir[rsr,uhrlni se tteosebr,'se tleseori ;i priu slr.nctnlri (l'iv. i, (i ryi 7), ct'l rnni tttic st'tnilnitrcl cu eel al ft'nrelt,i. Nu se ;tie citlit, csto llvirrrta,jul int,ga,litrifii cclor doi clt,;t,i ;i al faptului eir inegtr,lital;el est,e rtnrll, tna,i nl?,r'o la rnascul tlr'cit la fenrehi ryi rle ctr lltrttttri tritrtl sitrt rle clinrensillll(. egnlir, trnbii eleSt,i sirrt r[(l('s('il, rruri lrrt,r'i lil rni[sclrli decrit Ia, fernt,l[. I)rrp[ (1rurl aflu /' !rlt' I:l dl. llrr't;e, cleryl,ii sinl, unt'or.i :rtit; rle ltrngi ;i tte nr:u.i, I,'ig. L l.uhitltrt t'tt rltrt irr<rit nrr po1, fi folosit,i pr.trtr.ll :t dur'(' ltr.if lla l:l g.rrr.ir. l"i{r, nrtu.it.uirtii (rltilr:.i l-rrlrlrucli). r'trlii itllttlllit()r (:t'('vete tte a,pii duls,1, ( I'ulrt(:?n,ail)t pirlior.trl rlr,tpl tt, t'at'tt. rlitr :trtlrrtlt:lntclioarri drclpt i, I'ol'rrtlr rrl ('sto cle fltpt tnai lung tlecit intreg corpul 10. I)imcnsiunt.lr ruu olgan prehensil ; mai rna,re a, unuia din picioare impreun[ cu cleqtele lui pont,c p erechee posterioirr':i :r trlicioartrlol toracice rrlt. ajuta, ruaseulului s[ luptc eu riva,lii sii ; aceastA nlr t xplic[,insir trtiiscrrlttltti ; r', ltt'elrrsi inegalitatcil picioarcrlor cte celc' douii pfrfi ale corpnlui la feIucr tr hr f(.1il('lit. rnelir. Dupir o af irmalie citatri d.c l\Iilne IJd.n'ards 1:t, la Gelusint'us rnaseulul si fr.melu, tr'flie sc in aceearyi ascunzl,toare, ce('& c(r ar'fttt't ci, sc itr'perechcazti ; mascnlul astupir, gru'a asr:unziitorii c1 unll ctil eleryt,ii siri care sint enornl cle clezvoltati, arya lneit aici clerytele scrveryte ea un rniilor: de

irlltella rnod.ificati, este fie urrrflatil la rnijloc, lirr indoitl, in unghi, fie transformat[ (fig. 4) intr-uu_organ prehensil elegant $i uneori limitor ,1,. complex e. D'pzi ('tllll aflu cle la Sir J. I,ubboek, ea serve;te petrtnr a linc fenrela ;i, in-aeelaryi scop, utrrtl clittt'r'c cele clou:i piciotrt. posl,er'ionrr' (n) A,, po accca;i par.i,i ,, .,,rrp1i1i estt. tl'tttsfot'ltlitl itr1,t'-rtttforct,ps. Lrt o altir, frltrtilit', ryi at,c:rstrl nurnai ltl rnftsclli 1,1te1c,ltr inferioa,re sau posterioat't stnt intloite intr-o forrru-r r,iutlati,

ffi I

11,

1r,

l{) \-(,zi lrrcllt'ea crr figtrr.i rr tl-lrri (i. Spt'r-rct' T}ate lrr .,Prt)c. Zctolog,. Soc.", 1ti(itl, p. ll{iii, 5i tli:sprc nourcncln[rtra gctrului, ibiden4 p. 581-r. Sint foartc indatoral. d-lrri Speucc fSltc pcntm aproapc toatc datele de nrti sus ln le girtulir crr clc;Lii cnrstaceilor. srrperiori. tr IIist. Nal. r/es Ctust., 181)7, vol. lI, p. 110.

l)l. C. Spence l3ale, ,,Rrit. Assoc., Foultlr Report on t ltt' Irarrrrl of S. I)t,\'on".

12

CRUSTACEI

lului,

lnsd, d.eoarece ea este prinsd, qi purtatd, d.e mascul inainte d.e n5,pirlire, ea poate fi apucat5, firi, a suferi. Fritz Mtilter afirmd, c5, anumite specii d.e Melta se d.eosebesc d.e toate celelalte amfipod.e, prin faptul cd, femelele au ,,lamelele coxale ale penultimei perechi d.e picioare prelungite prin apofize in formd, cle cirlig, d.e care masculii se

Fig. 5. - Partea anterioari a corpului la Callianassa (dupn Milne-Edwards) ardtind clegtii din dreapta qi stinga, inegali qi diferit construili ai masculului. N. R. Din gregeali desenatorul a inversat desenul 9i a fictrt cle;tele din stinga mai mare.
n/ -'.a'.

fofo.*itn

I
Fig.6. -'Al doilea picior de mascul de Orchestia Tucuratinga (dupi Fritz

(' -*./t

Mtiller)'

Fig. 7. - Acelagi picior la femel5.

actului cle imperechere, au l5,sat cel mai mare nume,r de d.escend.enti. .Un al amfipod brazilian (Orchesti,a d,arwi,ni,i,) (fig. 8) prezint5, un caz d.e d.imorfism ca cel d.e la Tanais, d.eoarece are d.ouil, forme mascule, care se d.eosebesc prin structura cleptilor lor 13. Deoarece oricare d.in cleqti ar fi cu sigu_ranfd, suficient pentru line femela, cici ambii sint folosili acest scopr cele douf,, forme ^ au luat probabil naqtere drn faptul c6, unii au variat tntr-un fel, mascule iar allii intr-altul ; a,mbele forme obfintnd. anumite avantaje speciale, furs5, aproape egale de la organele lor de formd, d.iferit5,. Nu se q[ie d.acd, crustaceii mascuh se luptl, intre ei pentru posesiunea femelelor, probabii 1ns5, c5, aga se 1ntimp15, d.eoarece la majoritat'ea animalelor, atunci cind.'nrasculul este mai mare d.ecit femela, el pare s6-qi dat'oreze d.imensiunea mai mare strd,moqilor sii care s-au luptat cu alli masculi timp d.e multe genera.,tii.
13

,i, cirlig a d.ecurs d.in faptul ch femelele care erau cel mai soud. tinutrs ln c_ursul

!,in cu ultimele articule ale primei perechi". Dezvoltarea aiestor apofize.in form5,

Irritz }liiller, Facts and Arguments for l)arutin,

1869,

p. 25-28.

- c. 446

DESCENDENTA OMULUI

La urajoritatea ord.inelor qi in special la cel mai superior Brachryur& masculul este mai mare d.eclt fernela; trebuie totuqi exceptal,e genurile paraiite,la care sexele au obiceiuri d.e. viafd, d.iferite, precum qi rnajor{tatea Entom,ostriacae-lor. Cleqtii multor erustacei sint arme bine adaptate pentru luptil. Astfel, nn fil al d.-tui
Bate a vhzut cum un crab Portunus
Ttuber

selupta cuun Carci.ttus rnaenns, aeesta clirr

*\

t't
itii'

F'ig. B. - Orchestia darwinii (dtrpi lrritz trIiiller,), :irirtirrrl cle;tii tliferit constntifi kt cele tlou:i for.rne nrrrscule.

ryi i s-au srnuls toatc picioarele. Cind mai mul!,i masculi de Gelasintus brazilieni, o speeie parazitil cu cleqtii imenqi, au fost plasali impreuni, d.e cltre Fritz Miiller intr-un recipient d.e sticl5, ei s-au mutilat qi s-n1 omorit. Dl. Bate a pus un mascul mare de Carc,inus nr,aenus intr-un vas cu apil in care locuia o femel5, imperecheati, cu un mascul mai mic, curind. insri acesta clin urmii, a fost alungat. I)1. Bate ad.aug[, : ,,Chiar d,ac[ s-au luptat victoria nu a fosl, singeroasd,, d.eoarece nu am vd,zut nici o rAniit'. Acelaryi naturalist a d.espilrfit un Gamtnarus rn,a,r'inus mascul (atit d.e comun pe litoralul nost,ru marin) tle femela, ria,r care au fost pusfl in acelaryi vas cu nunreroryi inrlivizi d.e acec'api specie femela ; rust'fel clespfrlitf, s-a alf,,turat curind. celorlal,ti. Dupfi, citva tirnp masculul a fost pus d.in nou in acelasi vas, qi d.upd, ce a inotat ineoace ryi incolo cll,va timp, el s-a l't'pezit in gri,mad[, ;i, f[rd, luptfl, si-a luat partenera. Acest fapt arati cil la amfi-

urmit a fost linut po spatc

CRUSTACEI

225

un orclin situat pe o treapt6, in-ferioar5,, masculii pi femelele se recunosc intre ei qi slnt capabili d.e atagarnent reciproc. Iracultd,file mintatre ale crustaceilor slnt probabil urai rid.icate d.ecit par la prima ved.ere. Oricine incearcd s5, prind.[, un crab d.e litoral, atit d.ecomunpecoastele tropicale, va obsc.rva clt rle vicleni ryi de vigilenli slnt. ExistS, un crab mare ("llirgus l,atro) cale se gfsegte prin insulele de corali ryi care isi face un apternut gros d.in fibrele culese d.e pe nucile d.e oocos pe fund"ul unei galerii ad.inci. El se hr5,neqte cu fructele cfi,zute ctin acest pom, jupuindu-ie coaja fibr5, cu fibr5,, incepind lntotd.eauna d.e la cap[tul und.e sint situate cele trei ad.incituri ln formfi, d.e oceli. Pe urmd, pS,trund.e printr-unul d.in aceqti oceli, ciocd,nind.u-l cu clegtii anteriori, grei pi, lntorcind.u-sc, extrage rniezul albuminos cu cleqtii posteriori ingugti. Aceste acliuni slnt probabil inst'inctive, aqa incit ele vor putea fi executate tot atit d.e bine d.e un a,niinal tind,r, ca pi d.e unul b5,trin. Totugi, caz'tl urmd,tor cu greu poate fi explicat, ln acest fel: pe cind. dl. Gard.nerl4, un naturalist d.emn d.e incred.ere, observa uir crab d.e litoral (Gel,asi,mus) care l$i fd,cea galeria, a, aruncat clteva scoici spre gaul5. I)na S-a rostogolit ind,untru, iar alte trei au rd,mas la ciliva centimetri d.e intrare. In circa 5 rninute crabul a scos scoica care c[,zuse iniunl,ru qi a d.us-o la o d.istanl*, d.e 30 cm ; el a v6,zut apoi celelalte trei scoici care se gd,seau aproapo $i consid.erind. evid.ent, c[ ele ar putea d.e asemenea sd, se rostogoleascS, ind,uritru, le-a d.us La punctul und"e d.epusese pe prima. Cred. c[, ar fi greu d.e a d.isbinge a,ccst, ac'u rlc unul t'xecntat de om ajutat d.e ra,tiune. Dl. Rate nu cunr;agtr, riici l)n caz bine pronunlat d.e d.eosebire d.e culoare la cele d.ou[, sexe alo crustaaeilol' nogtri britanici, d.eosebire atit d.e frecventl, La sexele aninralelor superioarr:. rlloturyi, in unelc cazurrl masculii gi femelele se d.eosebesc d.oar pulin prin culoare, lnsf d.l. F,ate este cle p:irere cd, nu mai mult d.ecit se poate explica prin tliferitele lor obiceiuri d.e viald,, ca d.e exemplu prin faptul c[, rnasculul, d.eplasindu-se, cste expus rnai mult la lumirrl,. I)r. Power a furcercat sd, tlistingd, prin cutoare sexele d.iferitelor specii care trh,iesc pe insula Mauritius, ins[, nu a reuqit, afarir nurnai la o specie d.e 8q'uiLla, probabil S. stylifet'a, mascululcd,reia este d.escris ca fiintl de o crLrloil,re frurnoasli veld.c' albirstrrrie, cu unele dintre apendice d.e un ro;u-viqiniu, p) clnd feurcla t'slo umbrit5, cu cafeniu qi cenugiu, cu roqul rnult uiai puf,in viu cicclt, ka niascul 15. In acest caz putem bd,nui influenla selecliei sexuale. I)irr obscrvauiiie d-Iui Bart pe Daphn'in, atunci cind. este plasat6, lntr-un recripient, iumirrat prirrtr-o prisniiu avern motivcr s5, cred.em cd, chiar crustaceii cei rnai inferiori pot distinge culorilo. Lil, Saplfirinu, (un gen oceanic de .Entomostraca) masculii sint prev5,zuli cu scu.t,uri foarte mici sau corpusculi celuliforrni, care prezinti, frumoase culori schimbdtoare, care lipsesc la fernele, iar la o specie lipsesc la ambele sexe 16. Ar fi totugi extrern d.e pripit sd, eonchid.ern cii, aceste organe curioase ser\resc pentru a atrage fomt-.Iei.e. I'ritz l\fiiller md, infornteazra ci la femela unei specii braziliene d.e Gelas'imrus, intregul corp esl,e de un cenuryiu-castaniu aproape uniform. La mascul partea posterioar[, a ccfalo-toracelui este d,e un alb curat, cu partea, anterioarfi, d.e un verd.e intons, trectntl trepta,t intr-un cafeniu-inchis, $i este remarpod.e,
ra l'ruuels in lhe Interiur ol Ilruzil, 1"8l{i, p. 1,11. in ,rJournal ol Researrlles" anl tlt,scris rnodul tlc viaIiL a
16

Ir. 3.
18

Dl. Ch. Fraser ln ,rProc. Zoolog. Soc.", 1869, Sint indalorat d-lui Batc pentru comurdcarea
Claus, Die freilebenden Copepoden, 1863, p.
35.

lui

Birgus.

rloctorului Power.

226

DESCENDENTA OMULUI

cabil c5, aceste culori sint susceptibile d.e a se schimba*in cur,s de citeva minute. albul d.evenind cenupiu rnurdar sau chiar ngnr iar ver"d.ble,,pierzincl mult d.in striIucirea lui". Meritd, atenlie specialS, faptul c5, masculii nri-dobind.esc culorile lor vii declt la maturitate. Ei par mai numeropi d.eclt femelete qi se d.eosebesc d.e ase llletrea prin dimensiunea rnai mare a cleqtilor l.or. L,a unek,specii ciin acest gg1, prrrbabil chiar la toate, sexele se irnpetecheazd, qi locuiesc in acdea;i galerit,. tlupr^' cunl ant' vdzut, ele sint d.e asemenca animale foarte inteligelte. Din aceste diferit,e con'siclerafii pare probabil ci, la ace astl specie rnasculul sn-fi d.evenit vil irnpocl6bit pentru a atrage sau excita femela. S-a atdt'at' pu,tin_mai inainte ch masculul cle Gtlas,imus nu-$i d.obilclerstc' culorile bi,t5,toare la ochi d.ecit atunci cind. este nratur ryi gata si, se reproclucir. Aceasta pare sd fie 9 {eguJ5 generald,Ta intreaga clasi, in priiinla multor d.eosebiri structurale remarcabile d.intre sexe. Yom intdni ultericriaceeaqi lege funclionincl in 1ot marele subregn al vertebratelor qi in tcate cazurile ea este extrem d.e evi{ent5, pe'ntru caracterele care au fost d.obindite prin seleclie sexuali .Fyitz }Iiiller 1? d[ citeva exemple remarcabile ale acestei Ie gi J astr;fet, rnascplul cie Orchestia abia aproape d-e maturitate isi d.obind.e;te membrele sale prehensile mar,i, care sint fcartei diferiC construite de cele ale fem.l.i, pe cincl in tinirefe rnemirreie prehen,silc spnm5n5, cu cele ale femelei. Clasa Arachnida (pd,ianjeni). in general, sexele nu se d.eosebesc mult prin cuLoare, cleseori ins5, masculii sint mai inchiqi la culoare d.eclt ferrnelele, dupd, cum se poate vedea in lucrarea splend.id5, a d.-lui Blackwall rs. Totu;i, la unele specii, d.eosebirea este bdt5,toare la ochi ; astfel femela de E,pat"a,ssus smara',gd,ulus este ierde inchis, pe cind la masculul ad.ult abclomenul este d.e 1n galben"frumos, cu tlgi $.._"gi longituclinale d.e un rosu-viu. La anumite specii de Ttom,isus sexele searn1nir, ind.eaproape intre ele, la altele ele se d.eosebesc *ult tay canJ,ri analoge apar La multe alte genuri. Fste ad.esea gr.eu de prectzat care d.in cele d.ou5, sexe-se iird.epdrteazd, cel rnai mult d.e culoarea obiqnuit5 a genului cdruia ii aparline specia cll. Biackwall ; cred.e insd, c5, d.e regulS acesta este mascuLul, iar Cariestrini t, oliserv; eil,,laalurnite genuri, apartenenla specificd, a masculilor se poate clistirrge uDor cea a fernelelor , insd, numai cu mare greutate. Dl. Blackrvatl md, informea,zd eh al,unci cind. animalelo sint tinere ambele sexe seamd,n5, d.e obicei intre ele qi c5 adesea ambele sexg sufer5, mari mod.ific5ri d.e culoare in d.ecursutr nflplrlirilor consecuti,ve, inainte d.e a, ajunge ia maturitate. in alte cazr:tL numai masiulul pare s5,-gi schimbe culoarea. Astfel, niascuLul d.e Sparasstzs viu colorat amintit rnai. sus sealn5nd, mai intii cu fernela ;i d,obind.eqte culorile sale caracteristice cind- este aBroape ad.ult. Pfiianjenii au simluri asculite;i aratra rnultS, inteligen![;chipd, culn este binecunoscut, ad."esea femelele arati cel mai puternic ataryament- fa!il, d.e oui,ic 1or, pe cale le poart[, cu ele invelite lttT:g !es5.tur[, d.e mi,tase. ]lasculii caut5, cu aid.oare fem^elele, iar Canestrini ryi allii i-a:u vdzut luptind, pentru posesiunea lor. Acelagi autor spune c,ir, imperecherea a fost observati, la aproximativ ctourizeei cle specii afirmh, iu t;ricr ryi eti femela respinge pe unii d.intre masculii care o curtc azi,,, li amelin!5, cu chelicerele d,eschise si, ln sfirryit, d.upti o lungi, ezitare accept[, pe cc,l ales. Dii aceste d.ifcr7 Facts and argumenls, etc. p. 79. IIistoryl of the Spiders of Great Rrituin,1861-1864. P('ntrtl faptele urmiit.oarct yuzi p. 77,88 gi 102.
18

le Acest autor a publicaL recenL o lucrarc valorolrsr-r (lespre Carutteri se.ssan/l seconduri rlegti Arachnitli, irr ,,ALLi della Soe. YeneLo-'I'rcntina di Sc. Net. padova",
1873,

vol. f,

fasc. a 3-a.

CP"{JSTACEI

,r.7

toate cii, aici nu avem do.r'czile eele mai convingd,toare etalarea de c6,tre mascul a podoabelor sale. Din cxtrema variabilitate a culorii -la masculii unor specii, de exemplu de Th,eri'dionl'inectum, s-ar pd,rea cd, aceste ca,ractere sexuale ale masculilor nu a,u devenit inc5, birrc firate. Canestrini ajungc la aeeeasi concluzie din faptul cir, masculii anumitor specii prezinti, doud, forme, d.eosebind.u-se intre ele prin milrimea ryi lungimea mand.ibulelor si aceasta ne reaminteryte d.e cazurile de -ai oos ale crustaceilor d.imorfi. Masculul este in genera,l" rnult ma,i rnic d.eclt femela, uneori intr-un gracl extraordinar ro, $i e ste obligat sL fie cu cea mai mare bdgare d.e seamd, clnd. curteazl, !epe]a, d.eoareee d"eseori fernela iqi d.uce inaccesibilitatea pind, la limite periculoase. DI. Geer a vdzut un mascul care ,,in toiul minglierilor sale preliminate a fost apucat de cltre obiectul atenliilor sa1e, invd,luit intr-o pinzd, qi apoi d.evorat, o priveligte care) adaugd, el, l-a umplut de oroare qi ind.ignare" il. Reverend.ul O. P. Carnbridge zz erplia6 in rnodul urrndtor climensiunea extrem d.e redusd, a masculului la Nep-lzi,lu. ,,D1. Yinson de, o clescriere sugestiv5, a agilitdlii -ggnul cu care masculul foa,rte mic scap[, de ferocitatea femelei, alunecind. pe neslmfibe, qi juclnclu-se .{*-u v-a!,i ascuilselea pe corpul ei ryi de-alungul membreior ei giganl,ice I este eviderrl, cd, lntr-o asemenca urm[rire probabiUtelite d.e a scd,pa ai Ii itt favoarea masculilor celor nrai rnici, pe cind cei mai m.ari vor cild.ea mai reped.e victime I astfel, treptat se va selecliona o ras5, d.e masculi foart e mici ; pinb, in cele d.in urm5, ei se vor red.uce p?n5 la dimensiune a cea rnai mic5, compatibiE cu exerciliul func.liunilor lor reprod.ri.c5,toarc, d.e fapt la d.imensiuneape care le-o ved.emaclm, ad.iczi atlt d.e mici incit si, fie un fel cle parazit pe femel5, fie rnai prejos de atenfia ' ci, fie prea agili si prea mici pentru a fi prinryi upor d.e ear,. Westring a fflcut cleseoperirea interesantri cL masculii mzli multor specii de Theri,di,on " arL capacitatea d.e a emite un sunet stridulator pe cind femelele sint mu.te. Dispozitivul consif d.irrtr-o creasti, clinlatir, la baza abdomenului de care se freacd, partea posterioar5, tare a tolaeelui si nu se poate d.etecta nici o urm5, a acestei structuri la feineli". Merlti, notat ciL rnai rrrulti autori, intre care cunoscutll arachnolog Walckenaer, a eleclarat c[ plianjenii sint atra;i d.e muztcia2a. Prin analogie cu ortopterele si homopterelo, care vor fi clescrise in capitolul urmd,tor, putem fi aproape siguri c5, stridulalia serve;te dup5, cum crede ;i Westring, s5, cheme sau sL excite femela qi accsta est'e primul caz curLoscut d.e mine pe scara ascendentd a regnului animal d.e sunete ernise in acest scop 2s.
zo Aug. Vinson ,,Arandides dcs Ilcs clc la Riutrion", pl. VI, fig. 1 qi 2, di un bun exemplu dc dinrensiune micl a rnasculului la Epei,ra nigru. [,a accasti si;lcie, tlupi. cum pot adluga gi cu, masculul estc bnrn, i:rr fernela neagrl, cu picioare clungatc (jtr l'(.!lu. Alte cazuri Ei rnai lemarcabile de inegalitate cle ciinrcnsiunc intre sexe au fost inregistrate (,, Quartclly Journal of Sciencc", irrlie 1868, p. 429), insi nu am vi'rzul. rlescliei.ile originale. zr Kirby gi Spence Introcluctiott to flnlomologry, 7878,

rite consid.eralii putenr adinite cu oArecarc incredere c5, deosebirile bile pronunlate de culoaro d.intre sexele anuriiitor specii slnt rezvltaLele selecliei sexiraler cu

skrift", 1842-1843, vol. IV, p. 349 gi vol. II (18461849) p. 342. Vczi de nr emenea pentru alte specii
,,Arancac Suecicac" p.
1E.l.

23 T'lrcridiort (Asagena Sund.) semalipes, 4 punctatum et guttatum, vczi Westring in l{r.oyer ,,Na[urhist. Tid-

2{ Dr. H. H. Van Zorrtevcen, ln tlaclucerea ln olandez\. a acestei lucriri (vol. I. p. 444), a adlugat mai

multe cazuri obscrvate de

25

el.

vol. I, p.
23

280.
18

,,Proc. Zoolai;. Sor:.",

i1, it.

021.

Totugi. Flilgenclorf a at.ras recent atcrr!ia asupra unci st.ructuli analoge la unii crustacei superiori, care par aclaptaLc pentru a procluce sunete, vr:z,i ,,Zoological Rccord", 1869, p.
603.

228

DESCENDENTA ON4LJ],LII

Clasa Myri,apoda. Ir& nici unul d.in ccle d.ouir, ordirre aL: acest,ei cla.rir', )Iilleytedes ryi Cent'i,ped,es, nu pot gisi vrcun caz btne pronunlat c1e asemenea d.eosebiri sexuale d.e care ne ocupd,m in mod. special. Totuqi, la Glornet'is li,mbata $ poate la alte citeva specii, rnasculii se cleoscbesc lntl'ucitva la culoare d.e femoh, insfl aeest Glomeris este o specie foa,rte variabil6. I-l2, ]]raSculii de Di,ytlopoda, picioarele, aparlinincl unuia d.in segmentele an{,el'ioarr; sinr!" posterioarc ale corpuiui, sint mod.ificate in cirlige prehensilc care servesc s5, !ind, femela. La citeva specii de Julus tarsele masculului sirrt prev5zute cu ventuze rnembranoaso in acelaryi scop. Dupd, cum vom vedea clncl vom trata clespre insecte, o imprejurare mai neobiqnuitd, este la Lithobius, und.e femela este d.otatil cu apend.ice plehernsile la extrt.mitatea corpului ei pent'ru a tine pe
28

mascreL

26.

Walckenaer gi

P. Gervais, I[ist, Nat. des lrsectcs: Aplires, 1847, r'cl. IV, D. 17, 19 gi titl.

(}API

TOT,

IJ

L AL X.L ilA

CABACTBRE SEXUATE SECUNDARE

tA INSBCTE
;
1

o,

sllutru - Diptera-Ilcmiptera - IIomoptera., aptitudini nruzicalc nrrnrai la masculi Ortltoptera, instrutncntclc tnuzicale ale urasculilor, foarte variute ca stmcturi ; agrcsivitatc ; ":.'j''i colorit - tr{ettroptera, tltrostrbiri sexuale tle cololit - Ilgmenoptero, agltsivitate ql colorilColeoplcra, colori

:l;::T: " nH::...n

t;

::il",T

IHT :T,

l].,li,:'

il

;,

j:il: [i:J

;*;:

dulatoare colnultc

prcv?izule cu coarno lnari, sc pal'c ca ull orltanlcnL;lupLe;orgalc striin gcneral arnbt,'lor sexe.

Lzl imensa clas[ a insectelor, sexele so deosebesc uncori prin organelc lor prin organele d.e sim!, cum sint antenclc pectinate ryi frumos penate ale masculilor multor specii. La }lt,loeiin, unA din efermeler masculul are ped.unculafi, care lipsesc cu totul la femel5, 1. Ochii sirrt absen,ti la feme_oghi mari lele anumitor insecte, ca la l:Iutilli,furd $i aiei femelele sint d"e asemenea f6rd, aripi. Aici ne ocup5,,m ins5, mai ales d.e structurile czrre dau posibilitatea unui masc,ul sd, irrving5, un altul ln luptd, prin puterea, agresivitatea, pod.oabele, muzica sa sau ca, urmare a felului d.e a face curte. De aceea nenumd,ratele d.ispozitive prin care masculul este in md,surz-i s[, apuce femela l,rebuie oxaminate pe scurt. Pe lingd, structurile complexe d.e la extremitatea abd.omenului, care ar trebui poate s5, fie consid.erate ca organe primAre 2, este surprinzhtor, d.upil, cum a remarcat dl.,Ii,.I).
d.c locom_ofic pi d.eseori
1 Sir. J. Lubbock. ,,Transact. Linnean Soc.", 1866, vol. XXV, p. 484. In legituri cu ll[utillidae-Ie, vezi Westrvood, Modern Class. of lruects, vol. II, p. 213. 2 I)eseori acostc ol'gano alc lnasculilor sc dcoscbesc la spccii inruditc dc aproape qi ofcrir cxcelentc caractcrc dc specie. Importanla lor din punct de vederc funclional a fost lns[, dupi cum mi-a comunicat dl. ]lIaclachlan probabil mult exagerati. S-a sugerat ci la aceste organe mici deosebiri ar fi suficiente pentru a impiedica lncrucilarea reciproci a unor varietifi bine pronunlate sau a uuor spccii incipictrtc ;;i ar ajuta iu accst fcl clezvoltarca

lor. C[ aceasta este greu de admis putem deduce

clin

multe cazuri inregistrate (vezi, cle exemplu, Bronn, Gescliclile cler Natur, 18.13, vol. II, p. 16,1, gi Wcstwoocl
,.Transact. Ilnt. Soc." l8l2 r,ol. IIl, p. 195) dc spccii clistincte carc au fost obscrvaLe in timpul lmpertrchcr.i. Dl. flaclachlan md informcaz{ (vezi ,,Stett.. lint. Zeitung"., 1867, p. 155) ci atuncr cind mai multe specii de Pfugganidae, care prezinti deosebiri puternic pronun{ate de acest fel au fost inchise lmpreuni de dr. Aug. Ileycr, ale s-au tmperecheal gi o pcreche a produs oui fecundate.

DE,SCENDSNTA OMULUI

\Talsh 3, cit de multe organe diferite slnt elaborate d.e naturd, pentru scopul in aparen![, neinsemnat d.e a permite masculului sd, apuce femela puternic. Uneori mand.ibulele sau maxilele slnt folosite in acest scop I astfel, masculul d.e Corydalis cornutus (un neuropter inrudit lntr-un grad. oarecare cu libelulele* etc.) are maxile imense incovoiate, cu mult mai lungi d.eclt ale femelei, qi sint neted.e in loc de a fi d.inlate, astfel lncit masculul s5, poat5, apuca femela fdr1, a o vd,t[,ma a. O rid.a;ci, d.in America d.e l{ord, (Luca,nus elaphus) lqi foloseqte maxilele, care sint mult mai mari decit ale femelei, in acelagi scop, probabil ins5, qi pent,ru luptd,. I-,a una clintre viespile sd,pd,toare (Ammophi,la) rnaxilele sint foarte asern5,nd,toare la cele d.ou5, sexe, d.ar sint foiosite pentru scopuri cu totul d,iferite : d.up[, curn observd, prof. Westwood., masculii slnt extrem d.e infocafi, apuclndu-qi parl,enerele in jurrrl gitului cu maxilele ln form[, d.e secerdu,ln vreme ce femelele folosesc aceste organe pentru a sd,pa in grind.uri d.e nisip qi a-qi face cuiburi. ^tu L,a multi rnasculi d.e coleoptere tarsele picioarelor anterioare sint prev5,zute cu pernile late d.e peri, iar la multe genuri d.e coleoptere acvatice ele sint prev5,zute cu o ventu zd, platd, si rotund.5,, asl,fel ca masculul s5, poat5, ad.era d.e corpul lunecos aI femelei. IIn caz mult mai neobiqnuit este ca femelele unor coleoptere acvatice (Dytiscus) si, aib5, elitrele cubrazd,e ad.inci, iar la Aci,lius sulcatus d.ens prev[,zute cu peri ca un ajutor pentru *- ,; masculi. Femelele altor coleoptere acvatice (Eydroporus) au elitrele perforate pentru acelaqi scop 6. La masculul Fig. 9. - Crabro uibrarius; de Crabro ui,brar'ius (fig. 9) tibia este d.ilatati, lntr-o sus, mascul; jos, fcmeld. plac5, latd,, cornoas5,, cu mici puncte membranoase, d.ind.u-i aspectul neobiqnuit al unui ciur ?. La masculul de Penthe (un gen d,e coleoptere), clteva d.intre articulaliile med.iane ale antenelor slnt d.ilatate qi prev5,zute pe suprafelele inferioare cu pernile d.e peri, exact ca cele d.e pe tarsele de carabid.e si evident in aeelaqi scop. La masculii d.e libelule, apendicele d.e la virfulcozii slnt mod.ificate intr-o varietate aproape infinitd, d,e mod.ele curioase, pentru a le d.a posibilitatea d.e a cuprind.e gltul femelei. in sflrqit, la mascuti multor insecte picioarele slnt prev6zute cu ghimpi, protuberanle qi pinteni ciud.ali, sau lntregul picior este curbat sau lngroqat I acesta nu este cituqi d"e pulin un ca acvol. II, p. 88. r Astlzi este aqezat in ord. hlegaloptera (N. trad.), 4 Dl. Walsh, ibidem, p. 107. 6 Modern Classification of Insects, 1840, vol. II, p. 205 gi 206. Dl. Walsh care mi-a atras atenlia asupra dublei lntrebuin[dri a maxilelor, spune cd a observat
1867, de repetate ori acest fapt. 0 Avem aici un caz curios qi inexplicabil de dimorfism deoarece unele dintre femelele a patru specii europene de

8 ,,The Practical EntomologisL", Philadclphia, mai

netede gi nu s-a observat nici o gradalie intermediarir intre elitrele br[zdate sau perforate qi cele complet netede. Vezi dr. H. Schaum dupi cum este citat in ,,Zoologist",
7847

Spcnce, Introduction to Entomologg, 1826, vol.

-48, vol. V-VI, p. 1896. De

asemenea,

Kirby

gi

III

p.

305.

? Westvood, Modern Class. ..., vol. II, p. 193. Afirnralia urmdtoare despre Penthe qi altele citate ln ghilimele sint luate dc la dl. Walsh, ,,Practical Entomologist",
Philadelphia,

vol. II, p.

88.

Dgtiscus Ei a anumitor specii de Hgdroporus au elitrelc

INSECTE

231

ter sexual invariabil. La unii o pereche sau toate trei pcrcchile

alungite uneori pin5,

La t'oat'e ord.inele, sexele multor specii prezintir, d.eosebiri a c[,ror sernnificalie nu este cunoscutd,. TJn caz curios este al unui coleopter (fig. 10) al ci.rui mascul are rnandibula stingd mu.lt mirit6, aqa, incit gura ii este foarte mult deformatd,. La un alt coleopter carabid. , Eurygnatcts e avem cazul unic, dupd, clt qtie d.l. Wollaston, aI capului femelei mult mai lat qi mai mare decit aI masculului, d.ersi intr-un grad variabil. Asemenea d.eosebiri abund.d, ta lepid.optere : una d.intre cele mai extraord.inare este c5, anumiti fluturi masculi au picioarele anterioare mai mult sau mai pulin atrofiate, cu l,ibiile qi tarsele red.use la simple protuberanle rud.irnentare. Aripile, d.e asemenea, cliferi, a,clesea la cele d.oud, s]xe prin nerya,to qi uneori consid.erabil prin contur, ca la Ar,i,cor,is ep,itus, care ,tie mi-a fost ardtat' la British Museum d.e cd,tre dl. A. Butler. Masculii anumitor flul,uri sud.-americani au smocuri d.e phr pe marginile aripilor ;i excrescenle colnoase pe d.iscurilo pere.chii posl,erioare 11. Dupd, crlm aratd, d.l. Wonfor, la mai mulfi fluturi britanici numai masculii sint acoperili cu solzi speciali. Folosul luminozitilil fcmelei de licurici a format obiectul
nulneroase controverse. Il-asculul este slab luminos t ctu ryi larvele ryi chiar oui,le. Ilnii autori au presupus cd, lurnina serveqte s5., sperie gi s5, indepd,rteze duqrnanii, iar allii sd, tnclrept e pe mascuti c5,tre fernele. in cele d.in urm5, d.l. Belt 12 pare sd, fi rezolvat dificulta,tea: el constati, cL l,oal,e Lam,pyridae-\e pe cti,re le-a cercet'at' au un gust foarte nepld,cut pentru mamiftrele qi pisd,rile insectivore. I)eci, d.upd, ipcteza d.-Iui Bates, ca e va fi explicath ulterior, multe insecte imitd, incleaproape Lamptyr'idae-Ie pentru a fi confund.ate cu ele ryi astfel s5 scape d.e pieirc. El rnai cred.e cd, speciiie carc lumineaz5, profit5, d.e faptul c6, sint lnd.atd, reounoscute ca neplaicute. Este probabil cd, aceeapi explicalie sd, poat[ fi Irig. 70. - Trphrodcrcs tiistorttts extins5, la elaterid.e ale cd,ror sexe emit o lumind, puternicd,. Nu se (rnult m'.irit) : sus, nrascul; jos, fcrytie d.e ce aripile femelei d.e licurici nu s-au d.ezvoltat, insd, in rncll.i. starea ei ad.ultd, ea seamd,nd, foarte mult cu o larvd, $i, d.eoarece larvele cad. atit d.e mult prad.5, multor animale, putem lnlelege de ce ea a d.evenit mult mai luminoasf,, .si mai bi,t5,toare la ochi decit"- inasculul, iar larvele de asemenea emit lumini,.
Ileosebiraa tn di,mensi,L(,'ne a, se nelor. La multo feluri d.e insecte nur,sculii sint' d.e obicei mai mici d.ecit femelele ; Di d.escori aceastl, deosebire pozr,te fi obsel'v:ltil
L. W. Batcs, ln ,,Journal ol Proc. Linn. Soc.", vol. YI, p.74; observaliile d-lui \\'onfor sint 10 E. Doubleday, ,,Annals and Mag. of Nat. Ffist.", citalc in ,,Popular Sciencc Review", 1868, p. 343. 12 The -\Iaturalist in Nicaragua, 7874, p. 316-320. 1848, vol. I, p. 379. Pot adiuga cI la anumite hirnenoptereo(r'ezi Shuckard Fossorial Hgmenop.r 1837, p.39-43) Despre fosforescenla oudlor, vezi ,,Annals ancl i\{ag. of aripile se deosebesc prin nelrrelier, dup[ sex. Nat. HisL.", noiembrie 1871, p. 372.
11

la d.imensiuni neobirynuite

d.e

picioare sint

s.

s Insecta Maderensia, 1854, p.2A,

8 Kirby qi Spence, Introduct. etc., vol. 1II,p.332-336.

1862,

1)I;S(:!],NDI]NT'A OMUI,LJI

cousiclerabilir, cste cleosebi.rea ciinl,rc gugorsile rnast.riit cle rnX,t,ase (Bombyn mori,), incit iri Franla clo slnt separate printr-un mod special d.e cintf,,rire 13. La clasele inferioare ale regnului animal clirnensiunea mai mare a fernclelor pare sI, d"epind5, in general d.e faptul cL ele pr,otlltt' nn num[r enorrn de oud,; qi, intr-o anulniti, m[suli,, a,ceasta pale s[ se aplicc ;i lt insecte. Dr. Wallacc a sugera't ins5 o explica!,ie mult niai probabill. Dupi, co s-rt oeupat cu atenlie d.e d.ezvoltarea larvelor d.e Bombyn cynt,h,ict \\L yctln(t1no,,i ryi tttai ales d.e cea a unor larve pitice crescute dintr-o a d.oua pont'5, cu hranir neobi;rruit[, el g5,seryte ci, cu clt fluturele de noa,pte este mai perfect, cu atit timpul ttecesitat d.e metamorfoza sa este mai lung; qi d.in acest motiv fcrnela ca.r,c este insecta mai mare qi mai grea, d.eoarece trebuie sd, poarte nutneroase oul, so clezvolti, mai t'ivzia d.ecit masculul, care este mai mic qi se maturizeazramai repeclela. Or, d.eoarece majoritatea insectelor au via![, scurtil, qi d.eoarece slnt expuse muitor ltericole, ar fi evident folositor ca femela sd, fie fercund-ati, cit mai reped.e posibil. Acest scop esl,e atins prin fa,ptul cd, masculii, fiincl plirnii care se ma,turizeazil, aryteaptd, ln nurnl,r mare aparilia femelelor, dupzi ctirn observd, dr. Wallace tt li acest fenomen ar clecurge normal din seleclra naturalS,, d.eoarece masculii cei urui mici se vor maturiza primii qi vor procura un mare num[,r c1e clesccnd.enfi, care T('l' rnoqteni talia niicd, a pd,rinfilor masculi, pe cind" masculii mai mari, maturizinclu-sc mai tirziu, vor lfsa ma,i pulini descend"enli. Dxistir, tot,usi exccptii la reguia c[ masculii insecte]or sint mai mici clr:cit tentclele;inneltl d.inl,re acerste excep!,ii se pot; inl,c'lcge. IJimensirinezr qi fol'f,a, sintun avant'aj pentru urasculi, care lupt[ pt'nt,ru puscsiunca femq'l1rler, ryi in a,ceste cazuti, ca la r[d.a;c[ (Lueantrs), masculii sint mai ttrari d.ccit femele]e. Existir, tol,uryi altc coleoptele care, d.up[ cil, sc ;tie, nu se luptir intlc ele, la calo rnasculii toturyi d.epiigesc femelele prin d.imensiune I sernnificalia act'si ui fa,pt estc necunoscut5,, insI, lrr nnele d.in aeeste cazari, ca la enorrnui Dunasfcr ryi II eqasoma, putem cel 1rulin veclea, ci, uu ar exista nici o nevoie ca masculii s5, fie rnai iniei clecit fernelele pentru rL so maturiza inaintea lc,rr dooarecc aceste coleoptere au o virllir, inai lungl ;i au d.estul t,inrp pentru lmperechere,. De ascmonea masculii d"c Libel,lulidee sint uneori mult rnai rnari ;i niciod.at,d, mai mici decit femelele tu Di, d.upir, cum cred.e d.l. Mac Lachlan, d.e obicei nu se lmperecheazi, cu fomeJ.ele pin[, ce n-a t recut o silpt5,mind, sau d.onif ;i pinf,, ce nu cap515, culorile lor n:.asouline specifice . ins5, cazul cei mai curios, arl,tind" clt d.e complexe ryi uryor d.e trecul, cu ved.erea slnt concli{'iilo cle care clepi.nder lrn caracter atlt d.e neinsemnat ca cleosu.'birea d.e d.imensiuni intre cele d.ou[, sexe, il prezint5, hirnenopterele aculeate. Dl. Il. Smit'lt m5, infornreazi, cri aproapo in to1, grupul acesta mare masculii, tn coilfslt'mi'fiate cu regula, genetal6,, stnt mai mici declt femelele ;i ies cu aproxirnativ o si,pt,d,min5, lnaintee, Lor, insir, printre albine nrasculii d.e Apti,s melli,fi,ca, Anth'idium manicatunt, ;i Ant-ltopltot'*, acerrorQrlm,, iar printre Fossores mascl-rliid.e Metltocu t,chneunrcnidcs sint nrai mari decit femelele. 1,)xplica,lia acestei anoinalii oste cii, ttn- zht'r nupfial csl,e absr'Lut rrecoiiilr la accrsl;u specii ;i rna,sculul a,rc nevoic t1e foi'{;ir, ryi clirrrcnsinni ura,ri ptrrtru il purta Lomelil

.i lttnele a,le vierrnelui

il

stureu larvari,.

Atit

c1o

13

r_\\r.

,,Robinef, Vers d Soie, 1848, p. 207. Ent. Soc.", seria a 3-a, vol. 1r, p. 486. 15 ,. Journal of Proc. Ent. Soc.", 4 ft-rbru:rric 1867, p.
1r .rTransact

16

Pentru aceasl:r crr gi pentru alte afirrnalii asupra

dimensiunii sexeloi', vezi Kirby gi Spence, ibidem, vol. p. l)00; asupra longcvitilii insecLelor, vczi p. 344.

III,

prirr aer. Aici rlimensiunc,a, sporitfl, a fost tlobinqLitir, ltr opozitic fa,!ii,

dr,r rapor:l,ul

intr-un capitol

obiqnuit d.intre d.imensiune ryi perioad.a cle d.ezv*ltaya, clqroar{rce ri}a,sculi"i, t.,tt tcate c[ sint mai mari, ies inaintea fc-.melelor rnai mici. Vom trece acum in revist,r"r, cliferitele ordint, alcgind. faptelo carc) tt+, 1to1, intt lesa in rnod. special. Lepicloptclele (flul,urii c1o 'zi ryi r1o noa,pl;c) vor fi tral,a'l,tr
separat.

Ordi,nul Thysanuru. __ Murllrrii acestui ol'din ou organizafie infor:it-ru,r'ii' lru ibu aripi, sint d.e culoarc lnchisir, insecte mici cu capul ryi ccrpul aproape tliforur+:. Masculii gi femelele lor nu se clcosebesc, sint ins[, interesaul,e r].eoarece ro ?,rfltil, cL rnasculii fac o curte asid.u5, femelolor chiar po acei),siii treaptir, inferioarir, cle d.ezvoltare a, regnului animal. Sir J. L,ubbock 1? spunc : ,,Ilste arnazant' sfi, priveryti aceste fiinle nrici (Smynt-lturu,s lutaus) coehe.{,ind. tntre qrlc. }fasculul este mult mai rnic d.ecit femela, aleargi, in jurul ei ryi se izbesc cu capul unul d.e altul, stind. fil,t,r"t, in fa!f,, qi retrd,gind.u-se qi inaintind. ca d.oi rniei jucir,uryi. Cintl fernela se faco cti str lnd.ep[,rteazil, iar rnasculul fuge d.up5, ea cu uI] Brspect curios de minie, ajunge ln fa\a ei ryi stf,, infruntlnd-o d.in nou, atunci ea se lnt,oarce timid" inapoi, lnsi, rnasculul mai rapid. qi mai activ, se reped.e, o ocoleryte qi pare cL o biciuieryte cu antenele sale, apoi un timp scurt stau fa,,t5 in fa!'[,, joacti ti.in antc'nc ;i par sil, fie t,otal llbsorbifi unul in celd,lalt".
O,rili,nul, D,i,pteru, (inurytr:). -- Sexelqr $c tleosebesc 1rulirr prin cttlorLt'c.r. Oea, rtta,i lrrare deosebire pe care o curloaryl,o c1l. tr'. Walker erstc Ia, genttl Bibior la, care trl:l,sculii sint negricioqi sau complet negri, iar femelelr.: dc un brurr-portocaliulntunectlt,. Genul Elaphomlli,a d.eseoperit d.e cd,tre cll. Wallaec 18 ln Noua Guinee, esto lcrnarcabil, d.eoa ece masculii sint prev5zuli cu coarne, cAro lipsesc cu totul ia, femele. Coarnele ies d.e sub ochi si seam5,n5, in mocl cu::ios cu cele al"e unui ccrb, fiincl Iic ramificate, fie palmal,e. I;a una d"intrc, sprcii lungirnea lor este egalfl cu ceA a lrttregului corp. S-ar pu.tea crede eir, ele sint ad.aptate pentru luptd,, lns[, d.eoarece Ia nna d.in specii ele sint d.e o frurnoas[, culcare rozh, tivite cu negru Di ct.i. o d"ungir centrali, d.eschis6,, ;i deoarce aceste insecte au ln general un aspect foalte elcgant, este mai probabil c5, ele servesc d.rept pcd.oab6. Este sigur faptul cd rnasculii unor cliptere se luptd, intre ei ; prof. Westwocd.le a vd,zut' aceasta de mai mtLlte or:i la, Ti,pulae. Duph, cit se pare, masculii altol' d.ipl,erc iricearcfl si, cucereascfi ft'melele prin muzica 1or. Ef. Miiller 20 a observat cltva timp d.oi ma,sculi de Eristali's curtintl o femelfi, ; ei se lnvirteau deasupra ei, zburau dintr-o parte lntr-alta, cmitincl in acela;i timp un blziit ascufit. l\fusculilele qi llnlarii (Culici'dae) par d.e asemenea

si, se atragd, reciproc prin biziit', iar prof. illayer a stabilit recent cil pel'ii t"1"" Pe antenele masculului vibreaz[, la uniso]r crl suneiclc urrni d.iapazorr, in linritele grliut,i emise d.e femel[,. Pcrii mai lungi vibrcazi, in a,coltl cu notelc lna,i gl'aver iar perli ruai scurli cu notele rnai lnalte. Lanclois d.c ai5enrenca sust'ino c[, d.eseori cl a f[cul;
r7
t8
Transact. Linnean Soc." 1868, vol. XXVI, The Malag Archipelago, 1869, vol. II, p.

ts Modetn

p. 296. p. 526. 20 Ant'endrtng ctc. Verh d'n. V. an XXiX, P' 80. 313. Classificatirtn of Iirsecfs, 16,10, 1'rrl. I[, ]Ia5'crt', iu ',Atnt,'ric:ln Na{.tti'alist", 187'1, 1r. 236.

23,1

DESCIINDI'NTA OMULUI

s[ coboare d.e la in6llime un tntreg roi d.e musculife, cmiflnd. o anumit6 not5,. Sc poate ad.5,uga cir, facult5,lile mintale ale d.ipterelor sint probabil superioare majoritn,tii cerlorlalte insecte, in conformitate cu sistemul lor nervos clezvoltat 21.
Ordi,nul, Hemi,Tttera (plaqnife d.e plante). - Dl. J. W. Douglas, care s-a ocupat irr mod. special d.e speciile britanice, a avut bundvornla cle a-rni d.a o deseriere a d.eosebirilor lor sexuale. Masculii unor specii sint prcvS,zufi cu aripi, pe cind femelele sint f5,ri, aripi I sexele se d.eosebesc prin forma corpului lor, prin elitre, antener ryi tarse ; lnsd, d.eoarece semnificalia acestor deosebiri est,e necunoscutd,, ele pot fi trecute cu ved,erea. in general fernelele sint mai rnari qi mai robuste d.eclt masculii. La speciile britanice qi d.upil, cite rytie d.l. Douglas qi la cele exotice, sexele nu se d.eosebesc d.e obicei mult prin culoare, ins6, Ia qase specii britanice masculul este cu mult mai lnchis la culoare d.eclt femela, iar la aproximativ alte patru specii femela este mai lnchis5, la culoare d.ecit masculul. AmJrcle sexe ale citorva specii sint frurnos colorate, ins5, d.eoaroce aeeste insecte emit un rniros extrem cle dezgustd,tor, culorile lor bS,td,toare la ochi pot servi cli:cpt sernnal eil ele slnt neplicute la, gust pentru animalele insectivore. fn citeva cazuri culoriic lor par sd, fie dirccl, protectoare: astfel, prof. Ifoffman mi, informcazil ch ahia putea clistinge o sptr:ie mic6, rozd, qi verde d.e mugurii d"e pc trunchiul teilor pc caro aceastd, inscctl lc

Ilnele specii de Reduai,i,dae emit un zgomot !,iuitor, iar in cazul lui P'ir"u,tes pa e22 cil zgomotul este provooat d.e miscarea gibului din intcriorul ca,vitdlii protoracelui. Dup5, Westring, Redua'ius pusona,tus liriie d.e asemenea. Nu am ins[, nici un motiv s5, presupun c[, acesta este un caraeter sexual, afari nurnai cii, la insecl,ele nesociale nu pare sd, existe vreo utiLiiate il organelor prod.ucfl,toir,re do sunete ; afari, numai d.aci, sunetul are rolul d.e chcina,le scxual[.
sh'i,dulu,s se

frecventeazra.

Ordi,nul, Homoptera,. - Oricine a urnblat printr-o p5,d.ure tropical5 trebuio sir, rl,nras uimit de zarva f5,cut5, de cicad.ele rnascule. Fernelcle slnt rnute, precurrr spune poetul grec Xenarchus: ,,Ce fericite trl,iesc cicad.ele, d.eoarece au toli neveste mutett. Zgomotul astfel prod,us se putea auzv ln mcd clar de pe bord.ul vasului ,,Beagle", cind. era ancorat la 400 metri d.e coasta Braziliei, iar c5,pitanul llancock spottC cX, se poate auzi de la o d.istanfd, d.e 1,6 km. inainte werne grecii lineau ;i chinezii lin ;i azi acesl,e insecte in colivii pentru cintccul lor, aqa incit el trebuie sir, pard, plfl,cut pentru urechile unor oameni 23. Ci,cadi,d,aele cinbd, d.e obicei ln timpul ztlei,, pe cind. Frclgori,dae-le par sd, fie cinti,reli nocturni. Dupd, I-rand.ois 2a sunetul este prod.us d.e vibra,tia marginilor stigmelor, care sint puse ln miqcare de curentul d"e aer care iese d.in trahee; aceast5, ipotez6 a fost insri recent comb[,tuti,. I)r. Porvell parc s[, fi d.oved.it 25 ck el este prod.us d.e vibralia unei mernbranc puse in acliune d.e un mu;chi iipecial. La insecta, vie, al,uitei cind flriie, aceast[, membranzi

fi

s1

Vezi lucrarea intercsanLl a d-lui B. T.

Lo\','llen

JIoclertt Clcrss.

...,

1E-10,

v,ll. lI, p. 422.Yezi cle usernettea

On the Anatomg of the Blow-ftg, I'Iusca uomitoria, 1870, ,p. 14. El observa (p. 33) c:i nrugtele capturate enit o notir ciudat[, tlnguitoarc ;i ci acest sunet facc ca all"e mugte si dispari. 22 Westrvcocl, tr,Iodern Class. . ., vol. I[, p. 47:J. 23 Accslc dctalii sinL luate clin callc:r lui Wcslrvood,

clespre Itulgoridae,

Kirby gi Spencc, Irdroduct. etc., vol. II,

p.

401.
24

XVII, p. 752-158.
15

,,ZeitschrifL frir rvissenschaft. Zoolog.", 1867, r'ol, ,,Transact, Nerv Zealand InsLitule", 1873, vol. Y,

p. 286.

ORTOPTERE

poate fi v[zu1,6 vibrlnd, iar la insecta moartd, sunetul corespunzi,tor se aude d.ac|, muqchiul pulin uscat gi lnteirit este tras cu virful unui ac. La femeld, este prezent intregul aparat muzical complex, este ins5, mult mai pulin d.ezvoltat d,eclt Ia, mascul si nu este niciod.ati folosit pentru a prod.uce sunete. In ceea ce pliveqte sernnificalia muzicii, vorbincl d.espre Ci,cad,a septemdec'im din Statele Unite, dr. I{artman spune 26 : ,,flriitut se aucle acurn (6 li 7 iunie 1851) in toate direcliile. Crecl cd, aceasta este chemarea nuplial5, a mascuIilor. Stlnd. intr-un ld,sti,riq d.e eastani ce-mi veneau pini la cap, und,e erau sute de cicad.e in jurul meu, am observat femelele venind in jurul masculilor care flriiau". Fl aclaug[ : ,,In acest sezon (august 1868) pe un pd,r pitic clin gr5,d.inila mea s-au d.ezvoltat aproxirnativ ctncizeci d.e larve cle Ci,caila pru'inosa1qi am observat de mai mu.lte ori cum femelele se agazd,Iingd,un mascul ln timp ce el lryi emite sunetele rl,sund,toare". Fritz Mtiiler imi scrie djn Brazilia cd, deseori a ascultat atent intrecerea muzLcalir, cUntre d.oi sau trei rnasculi ai unei specii cu o voce d.eosebit d.e sonori,, situali la o distanld, considcrabil5 unul cle altul; de ind.ati ce unul iqi termin5, cintecul, altul incepea imed.iat qi apoi altul. Deoarece existir, atit de multd, rivalitate intre masculi, este probabil cL fernelele nu-i gi,sesc numai d.upi, sunetele 1or, ci, ca qi pisd,rile fernele, ele sint atrase si ad.emenite cle masculul cu rrocea cea mai

I{u am auzit, d.espre nici trrr caz privind. d.eosebiri marcante d.intre sexele homopterelor in leg5tur5, cu pod,oabele. Dl. Douglas mi informe az6, c6, exist5, trei specij britanice la care masculul este negru sau insemnat cu d.ungi negrer pe cincl femelele sint d.e culoare d.eschisX, sau. lntunecatd,.
Ordi'nu,l Orthoptera (greieri qi llcuste). celor trei familii s[ritoare - Masculii ale acestui ord.in slnt remarcabile prin facult5,file lor mazicale, anume Achetid,ae sau greieri, Locusti,daeqr Acri,dii,dae sau cosaryi. $iriitul prod.us d.e unele d.intre Locustidae este atlt d.e puternic, inclt noaptea poate ft auzrt, cle ia o d.istan!5, d.e un km qi jumd,tata ", iar cel fd,cut de anumite specii nu este lipsit d.e muzicalitate, chiar pentru urechea omului, aqa inclt indienii d.e pe Amazon ii lin in colivii d.e rd,chit[,. Toli observatorii sint d,e acord. cd, sunetele servesc fie sd, cheme, fie si, le excite pe femelele mute. in privinla li,custelor migratoare drn Rusia, Kdrte a prezenta[zt an caz interesant de alegere a masculului d.e c5,tre femeli,. Atunci cind. sint imperechiali cu femele, masculii acestei specii ( Pachytylus migratori,us) llriie d.e mlnie sau gelozie la apropierea altor masculi. Daci, este surprins in timp-ul noplii, greierul d.e casi, lqi foloseqte vocea, pentru a-qi aveft,iza camaraziizs. fn America d.e Nord. lticusta Kati-d,id. (Platyphyllum conca,aun't, d.in Locusti,dae) este d.escrisfl Bo suind.u-se pe ramurile superioare ale unui arbore qi seara ,,lncepind,u-qi d.ialogul zgomotos, ln timp ce d.in arborii lnvecinali r5,sun[, glasuri rivalet', incit toatla noaptea cringuriler rdsund, de chemarea asem5,nd,toare cuvintelor englezeqti Katydid-she-did))*. Vorbind. d.espre greierul d.e cimp (din Acheti,dae) dl. Bates spune :
26 Sint lnclatoraL d-lui Waish pentm a-rni fi trimis un exlras dintr-un Journul of llrc Doings of Cicada septemdecirn, de dr. Hartman. ?? 1,. Guikling, ,,Transact. Linn. Soc.", vol. XV,

aLrragdtoare.

am lncercat firi succes si-mi procur lucrarea lui I{iirte.

2e Gilbert Wliite, ,,Nat. I-Iist. of Selborne", vol. II, p. 262, 30 1825,

p.

154. ts A'i.ir-m acer.sta.

die -[Ieuschrecken

\n baza \ucrlri\ \tri \(bppen, tlber ln Siidrus"sland, 1BGB, p. 33, dcorrecc

Flarris, Insects of New England, 1852, p. 128. r Transcricrc onomatopeictr, tn romirnegte : Kati iircrt ce a t:artrt (N. trad.\.

DESCI'NDENT'I\ OMTJLUI

:.S-a observat cil masculul s,c plastazd, seara la intrarea galeriei sale qi llriie pln5 sc trpropie o fenieiil, clird noteie rnai zgomotoase siirt urmate d.e tonuri'mai indulcite. irr vrerne ce muzicantul fericit mlngiie cu antenele sale soata pe care a ctptigat-o Br. Ilr'. Sr,utlt1t'r lt ftlsrt itr nii:i;tti'r"r sri 1lt'cv'()fiee unti din aeeste insecbe sai-i'rflipundil,
itig. 11. - Grglius 'cr:nipe.slr1.s (chipir i-anclois). Figura dilt drenlrLa. ltor.lca

..i-i

lrS

inlct'ionri a unei piir'l-i rt ncrvulii tltri cu

ffi
|tl::a,.

,i

t::?.'t'a!: -a:11::J

i-*;*ir

!.1, "'' .

i,

i':::

i$r:
,::'ir$i i::i:,",.i

(sl.). Irigura rl.in stinga, supral'rrla elinel'-,rlu'lt netecll'L catre rl'oemilli,r:zli, r', <)c-a currrrtziqul cirr.cia sc
l'r'clicir ditri

aripii, mulL miriLi, ,"ariLind dirrtii

ii

(,s/.).
l:

':,'",-

i
ll.

: r' :'f

.l'r,fj"

llii:;.]2.-i}irr[iirii:r.t.rrr'iic1t.{ir'y11tzs
donic:;tit'Lts (Llupti

i.linrlois).

if:''.

'.:

1;ill. tii.

(hlu;tir:(ti:lu:; lirnrurrr[(rl rrlii Ilnles),a,':,1,, ]olii!ir,rrii;ullkrrliripilor(,pllse.

ft'ecind o panii cle o lrilir, :12. \'r)n Siobolcl fl, tkscr:per:it la, arilbele sexe urr apa,rat :llrd"itiv remtn'cabil, sli,uat i;t' 1:icioareli' anteliunl,e s3. f.,a, c()le't,rt'i fali'r!lii sur;1(.1t:le sirit produlle clifelit,. fia, irr&,solllii tLe Achetidu,e irrnl)rle t'litre :tr &celasi l,.1ra,r'11,1; ; si lil glt.ienil de cirnp (Gryllus cu,nlpestris, fig. 11)
2,it). s:illto ,1,.'sltt.r gruda!.iilc aprlatrilui nruzir:al ln cclc trci farnilii. 1''t,-Zi clt: asetilrilelI \,'f cstwood, t[orltt'tt Cla.ss. . . ,, \'ol. I I, 1,, I l5 - ,lirli.
'l'\rc l{ut.tu'ttlisl r;n llrc .ltituzotts, 1861}, vol. T,1t.
I.,

tr

3e

l.

Ratcs prc.zinli con.tirltrerltrr foltr.Irt

.,1)f,rc. Ilostttn Sr)rr.

-\.l.

of liat. IIis.", aprilie,

1868,

inl{:i:(

vol.
3:l

-ly'irtrt:rirrr

Xltutrtt'l
5{i7.

r!',1

rtut. ()ir)tp. (trad. francrzir),

18ti(l,

vol. I, p.

OP'TOPTEP'E

237

eI constil rlupit curn este d.escris cle Land.ois t* d.in 131 - 138 cle rnuchii sau dinfi. (st) pe parte a infc'r'ioarri a uneia d.in nervurile clitrei. Aceas'td, nervurd, d.infati, este frecati, rapid. d.e-a lungul unei nervuri (r) neted.e care proeminea,zd, pe suprafa,ta superioard, a aripii opuse. lVlai intii sc' freacf,, urra d.in alipi de ct'alaltfl apoi rrtiqcarea, este irrvelsa{,i1. r\"rnbelt aripi se rirlicii, pulin in acelaqi timp pentru el mir,ri rezonau!,a. La unele specii elil,rt,le ma,sculului sin{, previ,zute la bazk cu o plelcl ca d.entic[S5. I)au aici un clrscn (fig. 72) aI clinlilor d.e pe partc'a inferioar5, a nen'urii unt'i :lltcr specii de Gryllus, anttme G. dornesti,ctts.I)r. Grubel'36 a a,rltat inleg5,l,urit, cu formalea acestor din!,i ci, ei s-au clezvoii;al, cu ajut,olul selec,tiei clirr solzii tsi perii rninusculi care acoperd, corpul ;i atripile, iar eu arn ajuns la aceeapi conclu.zre in leg6turii, cu Uoleoptera. Dr. (iruber mai arath lnsi, cra d.ezvoltarea lor este d.atoratfl, freciirii parfiale, sinrultanc ryi d.irecte, a unei aripi d.e cerellalb[,. 1,,,a f,octtstidac, clitrele opuse se d.eosebesc prin structur5, (fig..t3) ryi acfiurlea nu poatc. fi inve,'r:sat,ii, ca la familia preced.ent[,, aripa stingd, care serveqttr clrepb arcug fiind situat[ d.easupra aripci d.repte care serveryte drept vioar'[. Una d.intre ncrvurile (o) de pe suprafala inferioard, este fin dinlatd, qi este trecutl, d.e-a curmezi;u1 nervurilor proemineni;e de pe suprafala superioari, a aripii opuse, adici a acelei din rh'eapta. Tfi, Ph,asgott'tLt'ct ui,r'idi,ss'inta britanici, imi pare ci, rrervura cl=inlatii, sc-'' freac5, d.e col!,ul postericr rotunjil, al aripii opuse, a cii,rei niargine este' ingrorsat;L, co1clra,t5, cafeniu ryi fcarLo asculit5. La aripa dreaptl, insii, nu qi la cea stlngil, cxistli o plircu!,i,, l,ransparc.ntri cA mica, incorrjuratX, de nervuri Si tlenumil,ir, speculum (oglindn,). La Ephi,'pp'igu ait'i'u,ttt, un membru al aceleia;i familii, a'v)nr o mod.ificare secund.ar5, curioasd, deoarece elitrele sini, rnult red.usi, in clirriensiunc, insir, ,,partea postericar[ a protoracelui esLe ridicati intr-un fel d.g boltir, cleasupra elii,reior si care are probabil efectul de a intursilica sunetul)) 37 . \red.em astfel ci, apala,tul rrnrzical cstc, rnai clifci'enliat sau specializat la Lor:'u,sti,dutt (care cred ci, cuprind c',r-"i nrai puternicri r:int6re!,i ai cir:tlinuiui) decit la" ileh,etidae, Ia ca,rc ambelt' elitre au. aceeagi sl,ruct,nrti ryi atr{'eaii func!,ie 38. 'lltituryi, Iranclois a d.c'tectai, la, unir, clin lucustid.e, al.Luine la 1)tct"it;:i;, ull sir ingust qi scurl, cle clin{,iryor:i, siinplo l'nclinrt.ntc po supnlfala inft't'iorllti a elitrei clrepter cal'o stil, clerlesubtul ct,ici st,ingi si nu {,st,i, iiit:iotliiri ftilosit,ti ca, rll'cug. Arn observa,t aeeearyi sl,rnctur[, r'uclimcnta,rfi po p:,l1'te:l irrfei'it;lli'li, a elil,rr:i dr:cpte La Plms(lorlrlTu 'uir'idis'ima. Pntent deci cleduce cri Loc'ust'id,ue - Le a,ctuale se trag diutr-o fornrl, ia, c{Irer rr:r, ryi la, Acltetitlae-Ie existente, a,nrbule t.lit,t'o rtvusosol'r"r nervuri dinlatcr pe sulJt'afafa irrfericari, si puteau fi fulosite oricar:e rhe'pl, arcug ; ins[, la, f,acu,st'idu,e cele clouti clitre s-au diferentiat ryi perfcclionat i;r'eptatr pe principiul diviziunii muncii, una aclionlnd exclusiv ca arcug, iar cealaltrl ca vicarf,. I)r. Gruber este d.e aceearyi pi,rere ryi a ari,ta,t cil rlinlii rudirnentari se gfisesc d.e obice'i pe suprafat;a infelioarir, a aripii d.repte. ITn rytiu prin cc stad.ii a luat naqt,cre aptrratul mai simplu cle la, At,heti,d,ae, este proba,bil c[, portiriniltr itilzale ale elitlelor s5, se fi suprapus inif,ial d.upir curn o filc in plezeni,, llrya inoit frcearea llervurilor a prod.ns un sunet
34

,,Zcitschriit liir Nirsr,ust:lr:rl'1. Zoolog.", 13ti7, r'ol.

v{rl. XXII,

\\rll,

p. 117.

3? \\restrvoorl, )lodertz C/ass,

38 l,artcLois,

1872. 1t. 100.

35 WcsIrvood.,

Ilotlern

C'las.s.

st llber ilen TonappfiI'(l der LoctLslirfcrt, ein lleilrnll

znnt f)urttirrisnttt.s, ln ,,Ze.itsclir, fiir tvisscnstltal'1.. Zoolog,.",

r;f flsi.cls, r'o]. I, 1t. 440.

,,Zeitscltr.
122.

of Insecls, vol. I, p..1513. f. wis,;. Zttolttg.", 1ti67, r'ol.

--\\rI[, p. 121 rli

DESCENDENTA OMI]LUI

cliscord.ant', arya cum este emis astd,zi d.e elitrele femelelor 3e. Daa5, un astfel cl.e sutret discord arut, prod.us uneori intlmplltor d.e masculi, ar servi cit d.e cit ca o ehernare d,t: clragoste pentru femele, el ar fi putut fi ugor intensificat prin seleclie sexualfl, d.atolitih, conserv[rii continui a variatiilor asperit5,tii nervurilor. f.,a a treia si ultima familie, anume la Acrid'iidae, llriitul este prodln iiiir'-un niod. cu tritul clifer.it, iar dupti d.r. Scud.der nu este atit cle slricleni ca Lr
Ii'ig. 14. - Picior poslcrior cle Slenobollrrt:; pralorum. r, Iluchia !iriit.oere ; jos, tlinfii formind rnuchia, mrrlt miuitir (dupri Lanrlois).

Fig. 15. - l)neuztora (dupri exemplarc tlc la Britislr lluseum), srls, Inascul: jr-rs, fettrela.

longitud.inal cle d"infi rnasculi, eleganti, elastici, lanceolafi, in numd,r d.e 85 la 93 ; asculite d.e pe elitre, ;i acle$tia sint freca,ti cleacurmezigul nervurilor proeminente ar qi Ilarris spune c5, atunci cind. unul care sint astfel fdcul,e sil vibreze sd, r5,sune. d.intre mascu.li incepe s5, cinte, el mai intii,,ind.oaio tibia piciorului posterior sub fernur, und.c ste a$ezat intr-un $an! d.estinat acestui scop, qi apoi miqcL reped.e piciorul in sus si in jos. El nu cint5, in acelapi timp la ambele viori, ci alternativ rnai intii la una, iar apoi la cealaltd,". La rnulte specii baza abd.omenului este transformati, intr-o malre cavitate, care se cred.e ci, actlroneaz[, ca o cutie d.ei rezonan!,[. La Pneumora (fig. 15), un gen sud-african apar!,inind aceleiaqi fanrilii, afllm o nouri ;i r('marcabilli rnodificare; Ia masculi se rjrlici, oblic, de
?e

farniliile pleccd.ente. Suprafala interioarl a femurului (fig. 14, r), cu un $ir 40

Dl. \\:alsh dc asetttenea mir informeazr-I

cir a

obser-

rle alta.
a0

vrit cri, atrrrrci cinrl frmela dc Plutgpltgllum concauum r.it: crli)turirtir, t'ir producc rrrr lrcir'liit, frccintl t'litrele una

Landois, ibitlern, p,

113.

Lr Insects of Neu England, 18'12,

p. 133.

ORTOPTERE

239

fiecare parte a abd.omerrului, o mic5, proeminen!5, tlin!at5,, de care se freac5, femurele posteri aare az 1 d.e oarece rnasculul este prevd,zut cu aripi (femela fiind {5r5, -a,ripi)r este remarcabil ffaptul] cd, femurele nu se frcaci in mod.ul obiqnuit d9 elitre I aceasta se poate insi, explica prin d.imensiunile neobiqnuit cle mici ale picioarelor posterioare. Nu am fost in m[sur5, s5 examinez suprafala interioarh a femurelor, care, jud.ecind. prin analogie, trebuie sd, fie bine ttinlate. Speciile d.e Pneumora, av fosi t"?i profund. nrorlificate pentru ,tlriit d.eclt oricare alt ortopter, deoarece la masculi lntregul corp a fost transformat intr-un instrument mu ztcal, plin cu aer, ca o mare bzipicd, transparent6, pentru a spori rczonanla. Dt. Trimen mi, informeazd' c5, la capul Bunoi Speranle aceste insecte fac in cursul noplii un zgomot uimitor. La cele trei familii menlionate femelele sint aprcape intoldeauna lipsite d.e un aparat muzical eficient. Existi ins[, unele exceptii la aceast5, regrrld,, d.loarece d.r. Gruber a arvatat c5, ambele sexe de Eytlti,qtpi,ger ai,ti,um sint prevdzute cu asemenea d.ispazit'ive, cu toate cd, organele se d.eosebesc intr-o oarecare md,sur[, la cele d.ou5, sexe. Deci nu putem plesupune c5, elc au fost transmise d.e la mascul la femel[, dup5, cum pare sd, fi avut loc ln cazul caracterelor sexuale secund.are la multe alte animale. Ele trebuie sil se fi d.ezvoltat ind.epend.ent la cele d.ou5, sexer care fdr5 indoial5, cd, se cheam5 reciproc unul pe altul in d.ecursul sezonului d.e d.ragoste. La majoritatea Locust'idae-lar (exceptind. Dccti,cr,r,s, d.up[, Land.ois, femelele au rudirnente d.e organe cle strid.ulatie specifice masculului, d.e la care acestea au fost probabil transmise. Land.ois a gli,sit astfel d.e rud.imente qi pe suprafala inferioard, a elitrelor la fornelele de Achet'iilae, precum qi pe femurele femelelor d.e Acri,di,idae. La homoptcre, de asemenea, fentelele au aparatul muzical corespunzhtor ln stare nefuncfionald, ; qi vom intllni ulterior alte div"iziuni ale regnului animal, cu multe exemple d.e structuri specifice masculului, care slnt prezente in stare rud.imentard, la femel[,. Land,ois a observat un alt fapt important, anume ci[ la fernelele d.e Aui,di,i'dae dinlii stridulatori d.e pe femure rd,rnintoatd, via{,a ln aceearyistareln care apar pentru prima d.at[ Ia ambele sexe in stad.iul larvar. La masculir pe d.e altd, parte, ei se d.czvolt5, mai mult qi d.oblnd.esc structura lor c1esd,virqil,5, la ultima n5,pirlire, atunei r:ind. insecta d.evine ad.uitd, pi gata sir, se reprod.uc5. Din faptele arftate, ved.em cd, rnijloacele prin care masculii ortopterelor plcduc sunetele sint extrem d.e variate ;i slnt cu totul diferite d.e cele utilizate tle lr.onroptere 43. ins5, in tot regnul animal ghsim d,eseori acelaqi scop realttzat, plin ccle rnai variate mijloace, ceea ce pare s5 se d.atoreasci, faptului cd, intreaga organtrzalie suferit modificiri multiple in d.ecursul wemurilor ; qi d.eoarece o ^ parbc se schirnbd, d.upd, alta, d.iferitele variatii erau atilizate pentru acelaqi scop genelal. Diversitatea mijloacelor cle prod.ucere a sunetelor la cele trei familii cle ortoptere qi la homoptere impresioneazil, prin marea importanfd, a acestor st;ructuri pentru masculi, avind. scopul d.e a chema qi d.e a ad.emeni femela. I{u este cazul sd, fim surprinqi d.e grad.ui d.e mod.ificare suforit ln aceastd, privin!5, de ortopt,ere, d.eoarece gtim acum din rema cabila d.escoperire a d,-lui Scud.d,er aa
,,Zeitschr. fiir rvissensch. Zoolog.", 7871, vol. XXII, Landois a g)isit recent la anumite orLoptere stluc- fasc. 3, p. 348. 44 ,,Transact. Ent. Soc.", seria a 3-a, vol. II (,rJournal turi rudimentare foarte similare cu organelc rnuzicale l^ IIomopteril, ctea ce este un fapt surprinzirlor. Vezi of Proceedings", p. 777).
aB 77 a3

Wests'ootl, n'Irtrlern Class. ..., vol. f, p. 462.

* c. 446

2ltl

DESCIENDENTA OMUI.UI

czi pentru aceasta a fost timp mai mult d.eclt suficient. Acest nal,uralist a gd,sit recent o insecl,i, fosilii, ln formalia d.evcnian5 din New Brunswikc, care este d.otat5, cu ,,binecunoscutuL timpan sau aparatui strid.ulator al unui mascul d.e Loctr,sti,dad'. Insecta, cu toate c5, ln multe privinle este inrud.itd, cu Neu,roptera, pare, d.up5, cum ad.esea este cazal cu forme foarte vechi, si lege cele d.ou5, ordine inrudite aie neuropterelor ryi ortopterelor. Nu mai am d.ecit pulin de spus d.espre ortoptere. Unele specii slnt foarte agresive : atunci cind. d.oi greieri d.e cimp (Grgllus campestr'is) slnt pu$i lmpreund,, ei se 1upt5, pln5, ce unul omoard, pe cel5lalt, iar speciile d.e Mantis sint d.escrise ca aclionlnd. rnembrele anterioare ln formd, d.e sd,bii lntocrnai cum iqi mlnuiesc husarii sd,biile lor. Chinezii lin aoeste insecte in colivii mici d.e bambus qi le fac s5, se bat5, ca nipte cocopi d.e 1uptil45. fn ceea ce priveqte coloritul, unele l5,custe exotice slnt frumos colorate, aripile posterioare fiind. marcate cu rogu, albastru qi negru ; insd, cleoarece in tot ord.inul sexele rareori se d.eosebesc mult prin colorit, nu este probabil ca ele sd,-qi d.atoreze culorile vii selec{'iei sexuale I culorile b5,t5toare la ochi pot fi d.e folos acestor insecte, anunllnd. cir, ele sint nepld,cute la gust. Astfel, s-a observat aG cd o ld,custi, incliani, viu colorati, era invariabil respinsS, atunci clnd. era oferitS, unorpi,s5,ri gi qoplrle. Se cunosc toturyi unele cavlrrl d.e d.eosebiri sexuale prin colorit ln acest ord"in. Masculul unui greier american n' este descris ca fiind. alb ca fild.egul, pe cind. femela variaz6, d.e la un colt rit aproape alb pind, la galben-verzui sau inchis. Dl. Walsh mf;, informeaz[, c5, masculul ad.ult d.s Spectrum fem,oratum (o specie de Phasm'iriaa) ,,are o culoare galben-cafenie stri,lucitoare, femela aclultS, fiind. d,e un cafeniu intunecat, opac, cenuqiu ; tinerii d.e ambe sexe fiind. \'erzi)). in ,,sffuqit, pot rnenliona c[, masculul unei specii curioase d.e greieriaB este prevf,,zut cu un apend.ice lung, membranos, care cade peste ta.Er, ca un yoal", nu se gtie insii, ca,re poate fi utilitatea lui.

Ord'itzul l{em'opter&.* Afarf, de colorit, nu este d.ecit pu,tin d.e spus la ae I d.eseori sexele nu se d.eosebesc d.eclt pulin prin culorile lor inchise ; nu este probabil ins5, c5, masculii d,evin astfei atr5,g5,tori pentru femele. Li,belulli,dae-le slnt impod.obite cu splend.ide culori metalice, verzi, albastre, galbene qi roryii ryi ad.esea sexele se d.eosebesc lntre ele" Astfel d"upl cum observa profesorul Westwood. uo, rnasculii rinora dintre Agrionidae ,,slnt d.e un albastru intens, cn aripi negre, pe clnd femelele sint d,e unverde frumos cu aripi incolore)).La Agrion ramburii lnsd, aceste culori sint exact inverse la ccle cloud, sexe 51. T-'a marele gen nord--american Hetaerina, n:umai niasculii au o pat5, d,e o frurnoasi, culoare
EptVtemer'i,dae
46 West\rootl,

Illodern C/ass. of Insects, vol. I, p. 427,

415. !ioc.

4e

B. D. Walsh,

Pseudoneut'optera

of lllinois, ln
361.

penf"rtt grcieli,
46

p.

I)1. Gh. Florne, ln ,,Proc. Ent.

",

,,PLoc. EnL. Soc. of

3 mai 1869,

Philadclphia", 1862, p. 50 llodern Class..., vol. II, p. 37.

p. XII.
47 Oecanthtts niualis. I{arris, Insects of Nen England, 1E42, p. 124. Celc tloui sexe de Oe. pellttcidtts din Europl se deosebesc, dupir cum aflu de la Victor Cartts, in aproape

Walsh, ibitlem, p. 381. Sint.lndatoi'at accslui naturalisL pentm datelc rirmltoare desprc Hetaerina, Anar ;i
51

Gotttpittts.

* Dupir st.adiul cunoqtinlclor entomologicc clin acel

(N.
Lrad.).

acela;i fel.
as Platy"blemnus.' WcstwoorL,
tt. | l-, I t.

Illotlern Class. ..., vol. f,

lelc

timp, Darrvin cuprinde in acest ordin insectele din actuaorrline : Eplrcmeroplera, Otlonata, Isoplera ;i Pso-

coqttertt

NEUROPTERE

241

ro$u-carmin la baza fiec[,rei aripi. La Anan junius partea bazaLd, a abd.omenului este d.e un albastru marin viu, iar_la femeld, verd.e ca iarba. Pe d.e alt5, parte, la genul lnrudit cu Gomphus, ca qi la alte citeva genuri, sexele nu se d.eosebesc declt pulin prin colorit. Pentru tot regnul animal sint frecvente cazari similare cind. cele d.oud, sexe ale unor forme lnrud.ite se d.eosebesc fie consid.erabil, fiefoarte pu!+ sau _chiar deloc. Cu toate cd, existd, o atit de mare d,eosebire c1_e coiorit intre sexele multor Li,betltr,l'idae,,este ad.esea greu cle spus care este mai viu colorat, iar coloritul obi;nuit al celor d.oud, sexe este inveisat, d.up5, curn am vd,zat, tocmai acum la una d.in speciile d,e Agr'ion. IIu este probabit ce aceste culori s5, fi fost d.oblnd.ite ln vreun caz ca un mijloc d,e protecfie. Dl. Mac I-rachlan , care s-a ocupat lnd.eaproape d.e aceastd, familie, imi scrie cd, libelulele, aceqti tirani ai lumii insectelor, sint cele Tai pylit susceptibile de a fi atacabe d.e pe'seri sau alli qi cred.e ci, eulorile vii servesc ca atraclie sexuald,. Se pare cd, anumite *}qp?"i libelule slnt atrase de culori speciale. I)1. Pal,terson a observdt u' cd, Agrionidae-le,_ai ed,ror masculi sint albagtri, se agezaa in num6r mare pe plutitorui albastru al unei und.i!e, pe cind. alte d.ou5, specii erau atrase de culoii atbe str5,lucitoare. Un fapt interesant, observat pentru prima d.at5 d.e Schelver, este cd, lu **t^ muJt_e genuri. aparlinlnd la d.ou5, subfamilii rnasculii sint colorali exact ca femelele, atunci cind. ies prima d,at5, d.in pup5, ; lnsd, in scurt timp corpul lor capd,td, o culoare albastr[,, l5,ptoasli, d.atoritd, exud,d,rii unui fel de ulei solubil in eter gi alcool. Dl. MacLachlan estc de pilrere cd, la rnasculul de Li,betl,uta ilepressa' aceast5, modificare d.e culoare nu. are loc d.ecit aproape d.up5, doud, sd,ptd,mini de la metamorfozd, atunci cincL sexele sint gata s5, se lmperecheze. Dupd, Brauer uu, anumite spccii de Neurothemi,s prezint5, un caz curios cle d.iformism, unele d.intre femele avind. aripi obiqnuite, pe cind altele le au ,,foarte bogat rel,ieulate, ca la masculii d.e aceeapi specie". Brauer ,,explicd, fenomenul pe principii, darviniste, prin presupunerea cd, reticulalia strinsd, a nerrrurilor este la maseuli un caract'er sexual securrdar, care a fost transmis brusc la unele femele, in loc d.e a fi transmis, d.upd, cum se lntimpli, in general , Ia toabe',. Dl. Mac Lachlan md, in-forrneazd, de un alt exernplu d.e d.imorfism la mai multe specii de Agrion, 7a care unii indivizi sint d.e culoare portocalie, qi aceqtia sint invariabiti femele. Acesta este probabil un caz de reversiune, d.eoarece la ad.evd,ratele libelule, atunci clnd, sexele se d.eosebesc prin colorit, femelele sint portocalii sau galbene ; arya lnclt d.acd, presupunem cra Agriorl se trage d.intr-o formi, primitivd, carc seamil,n5, cu libelulele tipice prin caracterele sale sexualer ru ar fi surprin zd,tor d,acd, o tend.in![, d.e a varia ln acest fel ar apdrea numai la femele. Cu toate ci, multe }ibelule sint mari, puternice pi feroce, d.l. Mac I,achlan nu a observat' ca masculii s5, se lupte intre ei, afarir, numai la unele d.intre speciile mai mici de Agrion,dapil,cum erede.T'^un alt grup d.in acelapi ord.in, anumetermitele sau furnicile albe, se poate ved.ea, in timpul roirii, curn masculii aleargd, in toate pd,rfile dupd, femeld,, uneori d.oi masculi urm5,rind. o femeld, qi luptlnd cu mare ard.oare care s5 cigtige primul 5a. Se afirmd, cd, Atropos prllsator,ius prod.uce un zgomot cu maxilele sale la care alli ind.ivizi rdspund bE.
52

,,Transact.

p.

450.

53 Vezi rezumat

5a Kirby qi Spence, IntrorLuction to Entomologg, Ent. Soc." L836, vol. I, p. LXXXI. 1818, ln ,,Zoological Recorcl" penLru 1867, vol. II, p. 35. 56 Ffouzea:u, Les Facultds mentales etc., vol. I, p. 104.

1.)

DESCET\

DI!'NTA

OMT

ULUI

Ord'inul Hymenopterct. __ lJcscriincl obiceiurile lui Cercet'is, insectir, asetnlni,toare cu o viespe, dl. Fabre, acest inimitabii obsenrator 56, arzita e6, irr tnod frecvent se prod.uc lupte intre masculi pent'ru posesiunea unei anumite femele, care std, ca un spectai,or aparenl, neinteresat in lupta pentru sullrenialie, iar cind victoria este d.ecisi,, se indeprav'teazl, liniqtitir, in zbor, in cori-rpania invingtitorului. Westwood. 5? spune cL masculii unui tentreclinid au fost lupi,incl intre t'i "[si!i rnascuiii cle Cercu mandibulele lncleqtate. I)eoarece dl. Ii'abre vorbeqte despre cer'is ca stri,duind.u-se sd, obfind, o anuinil,ir, fernel6, ar fi nimerit sf,, avem in ved.ere cd, insectele acest'ui ord.in au capacitatea d.e a se recunoagte intre ele d.up[ lungi inteirvale d.e timp qi cd, sint profund. ataqa'ue una d.e alta. lfe exemplu, Pier.rcr Iluber, a cirui conqtiinciozitate nu este pus[, d.e irinieiri ia lnrloiali,, a separat citeva furnici qi atunci cinrl, dupir, un interval d.e patru luni, au intilnii altc'lc care aparfinus:rd, anterior aceleiarsi cornunitd,li, ele s-au recunoscut qi s-au iniiigliat reciproc cu antenele. Daci, ar fi fost strdine s-ar fi luptai intre ele. Apoi irr,rlqi, atunci clnd. dou5, comunitirli se angajea zra intr-o lupt5, u.neori furnicile uneia din p[rfile [beligerante] se atac[, intre ele in confuzia gcneral5, I cru'incl lnsir, cle observ5 greqeala ryi o furnicir, liniqtcryte pe cealaitf ss. La acest ord.in slnt obiqrruite rriici deo'sebiri d-e colorit ini,re sexc, lnsir deosebirile b5,titoare la ochi sint rare, cu oxceptia faniiiiei albineior, totuqi sexele anrimitor gt'upe sint atit ckr strd,lucitor coloratc, cle erxernplu ia Cttrysi,si la care pred.ornin[, ropul intens qi verd.ele metalic, inclt sintr:rn tentali si, atribuim acest t*ezaltaL selcrcliei sexuale. La lc-hneumon'idae, clupS dt. lYalsh 5e, masculii sin1, aproapLi irrtotdeauna mai dc. schis coiorali decit femelele. Pe d,e aitfl par{,e, ]ir, Te,n,t/tred;i'tt;idue rnasculii sint in genelal inai lnchiqi ia culoare d.ecit femelelc. IrrL
S'iri,cidnc ade sea sexele se d.eosebcsc; astfel, mascului cle E'i'rem ju,uencus este dungat cu portocaliu, pe cind, fenela c ste prirpuriu-inchis I e ste insd, greu d.cr spus care sex este rnai impod.obit. La Tremen columbaa fem.ela csi,o d.e o culoare rnuli, rnai vio d.eclt masculul. Dl. f'. Smith niir, inforiticaz.i cri masculii furnicilor ctin mai nrulte specii sint negri, femelele fiincl cil,r6,mtzri. La farnilia aibinelor, rnai ales la speciile solitaro, clu.p[, cum aflu clo lrr, aeela,li entornolog, cleseori sexele se d,eosobesc in privin!,a cotrolitului. irr general, nrascnlii sint colora'{,i mai viu, iar la Bombwst ctu qi lzr, Apatltus, coloritul lor este nruit nrai variabil decit la femelt-.. La Ant'ltopth,ora relustt tnasculul este d.e o frumoasl culoare cafenie-rorscatir Fe cincl femela esie ccrnplei rieagrri ; tot aDa sint fernelele mai mulior specii d.e Xglocopa, rnasculii fiirrd d.e un galbcn viu. I'e c1e

altiu parte, fenlelele unor specii, ca la Andruena irilatt, sint inai viu coloratc tlecit masculii. Asemenea d.eosebiri cle culoare cu gr:eu pot fi c'xplicate prin faptul cil rnasculii slnt f5,ri, apiirare qi astfel necesit[ proteclic, in vreme ce fernelele sint bine ap6rate d.e acul 1or. II. Miiller 60, care s-a ocupal, in mod. special d.e obit,r'iurile albinelor, atribuie acste deosebiri cle culoare in special selecliei sexuale. Este sigur cd, albinele au o perceplie fin5, a culor:ilor. El spune c[, tnasculii caut5, cu ard.oarti femelele ;i luptei pentru posesiunea tror qi el explieil lrrin asemcnea lupto
t6 \'(izi un arLicol intcrcsanL: The ll'rllings of Fabre, 1810, p. 150;i 165. 50 ,,Pl'oc. Iiu[ottr<tlriE1. Soc. oI Pirilaclclphirr", ]8ti6, in ..\rrt. lIist. Revierv", aprilie 1862, p. I22. 5?,,Journi1l of Proc. of Iintomolog. Scc.",7 septern- ir.2ll8 qi 2l)9. 60 Aruuendttull tle r Dcu'utin 'sclrcn Lelte uuf llienen, .,r ir 1.303, p. 169. ii Ir. IIubcr', Reclterclrcs strl les n'Ieltt's tles ['ourmis, \relh. d.n. J:rhlg. XXI\.

FIIVIFNO|)TERE

243

inutil 61. Muti'lla europae& prod.ucc strid.ulai;ii Di, d.uprl Goureatl u', ambele sexo au aceast5, faeultate. El atribuie aci-'st sunet frecS,rii celui d.e-al treilea segnrenl,

cL- rnarrd,ibulelc masculilor a,nulnitor specii sint rnai. mari d.ecit ale fetnelelor. intr-unele cal.;urL niascuJii sint nlult mai numeroqi d.ecit femelele, fie primfl,vara d.e tirnpuriu, fie oricind. rqi or'iund.e sau nurnai in anumite localitati, pe cind. intr-aite caz,uri f+.uneleie sinl, in exces. La citeva specii masculii rnai frunio;i par sir, fi fosl, alcryi clt c:i.,tre femeiir,, iar intr-altele fenrelele mai frumoase slnt alese clc c5,tre ri:rAscuii. in consscinlil, la anumite genuri (}fiillorr p .42), masculii mai rnultor specii sc d.eose'bi:sc mul,t ca aspect, pe cind. femelele aproape cil nu se pot d.istinge ; la alte genuli se intimplS, contrariul. H. lWiiller este d.e pir,rerc (p. 82) cil' culorile d.o]:incli.te d.e ur:.u.I d.in sexe prin selecfie sexual5, au fost deseori transmise in d.iferite grad.e ccluilalt sex, intocmai dup5, cum aparatul d.t: colect'at' poien al femeleri a fost u,desea, transmis nlasculului, cflruia li cste absolu.l,

faptul

abd,ominal cu cel preced-ent si eu arn constatat c5, accs'te suprafele sinl, acoperite cu muchii concentrice foarte fine; d"ai' rnuchii asemdnitoare exist5, $i pe gulerul toracic proerninent cu care sc articuleazh capul ,*i, clncl acest guler este zgiriat, cu virful unui &cr se ob!'ine stridulalie specifici. Este oarecum surprin zdtor ca ambele sexe sd, aibl capacitatea de strid.ulare, d.eoarece mascrllul este aripat, iar femela este fd,rd, aripi. Se qtie c5, albinele exprim5, anumite ernolii, ca minia, d.up5, tonalitataa bizlituiui lor, $i, r1up5, If. Milller (p. 80), masculii unor specii emit un sunet ciud.at, mcloclios in tirnp ce urmiiresc fc'rnelele.

Ordinul Coleoptt't'u, (gind.aci) - l\fulte coleoptere sint colorate astfel, inclt seamir,nd, cu suprafelele pe care le frecventeazil, de obicei, qi astfel evitd, d.escoperirea lor d.e cii,tre d.ugmani. Alte specii, ca d.e exemplu gind.acii diamant, slnt impod.obite cu culori splend.ide, care acle sea stnt dispuse in d.ungi, puncte, cruci sau alte mod.ele elegante. Cu greu pot servi asemcnea culori clirect ea o pr:oteclie, afafi, de cazul anumitor specii care se hr5,ni'sc cu flori;ele pot servi ins5, ca avertizare sau ca mijloace d"e rcclinoastcre, pe acelaryi principiu ca fosforescenla licuriciului. l)eoareee la coieoptere culorile celor clouri sexe sint in general aceleaqi, nu ayem nici o clovad.5 c5, ele au fcst clobind.ite prin selecfie sexual5, I aceasta este ins5, cel pulin posibil, d.coarece ele s-ar fi putut d.ezvolta la unul d.in sexe, iar apoi sd, se transmit5, celuilalt, si aceast5 ipotezS, este chiar intr-o oarecare m[sur5, probabil5, la acelc grupe care posed.d, alte caractere sexuale secund.are bine
lrr articolul siu La Sdlectiott- seruelle d.'aprbs Darwin (,,Revue Scicntifique", fcbruarie 1873, p. ,S68), M. Pcrrier, firi sd fi reflectat nruil asupra subicctului, obiecteazd cd, deoarece se gtie cI rnasculii albinclor sociale sint produqi din oui nefecuntlattr, cri nu pot Lransmite caractere noi descendenlilor lor rrrascuii. ,\ccasta este o
61

bunicilor lor nasculi ? S[ luiinr un cziz clt de apropiat posibil cu animalele obiqnuite : dacir arn impei'echea
o femelir albir a vreunui patruped sau pasirrc cll Lln mascul ciintr-o rasi neagrri, iar clacii decendenlii lor ar fi impelccheali intrc cri, s-ar pulca oalc pretindc crir nepofii nu ar rno,steni o tcndinlir spLe crrloarea nrragrii dc la bunicul lor' rnascul ? Dobirrdilea dc caraclere noi dc ciitre albinclu lucritoalc sl-erile este un caz nrult rnai greu; anr incercab lnsi si arirl, in Origlinea speciilor cum acesLc organismc

obiecfie cxtrern de bizarir. O fcrncli fecundatii clc un rnascul care prezinti. vreun calairLt'r cc inlcsnegte irnl;crechcrca sexelor sau care-l face mai atr-igritor' pcnti.'u fcmciir depnne ouil clin cart: apat nrunai fcrnclc, i:rr accstc fernelc tinere in anril ulmilor l'or produce rnas:culi. Oare se poaLe pretinde c[ aserncnea rnascu]i nu ar rnoqLcni cralacLerclc

slei'ilc sint sutnlse acf iunii

62

se

lec!iei nalur':rltt.

Cilat, cle Wcsltvood, n[odenz C/ass.

21,1.

of lnsecls,

vol.

Il, p.

211

DESOENDEN'TA OMULTJI

pronun,tat'e. Dup5, cum aflu d.e la d,1. Waterhouse jun., coleopterele oarbe, care d.esigur c5, nu-rsi pot privi reciproc frurnuse\ea, nu prezintd, nicioclatl, culori vii, cu toate c5, d.eseori au inveliguri neted.e qi lucitoare; insd, explicalia culorii lor intunecate poate consta in faptul c[, Iocuiesc in general ln peqteri qi alte iocuri intunecate. Multe cerambicid.e, mai ales unele Prionidae, cotlsbituie o exceplie Ia regula c6, sexele coleopterelor nu se d.eosebesc Ia culoare. I'{ajorital,ea acestor insecte sint mari qi splendid colorate. Masculii gcnului PSrrod.es 63, pe care i-arn vrazut in coleclia d.-lui Bates, sint in general mai rorsii, insi, mai intunecali d.ecit femelele, ele fiind. colorate ln verd.e-auriu splc.nd.id". Pe c1e alt5, parte, la una d.in specii masculul este verd.e-auriu, femela fiind. frurncs colorat[ rogu qi purpuriu. La gemrl Esmeralda sexele se d,.eosc'bese atit de mult la cuioare, lnclt ele au fost consid.erate d.rept specii d.istincte ; Ia una d.in specii ambele sexe slnt d.e un verd,e strd,lucitor frurnos, insd, masculul are toracele rogu. fn generalr pe cit imi pot cla seama, femelele acelor Prioni,dae, la, care sexele se deosebesc, sint mai bogat colorate d,eclt masculii, qi aceasta nu corespund.e cu regula eomun5, in privinta cuIorii, atunci clnd- cste d.obinclitd, prin selec!,ie sexualf,,. O d.eosebire cu totul remarcabild, intre sexele multor coleoptere este prezentatdu d.e marile coarne care pornesc d.in capul, toracele qi clipeul rnasculilor, iar ln clteva cazurL de p e suprata\a inferioaril, a corpului. I-,a malea familie a lamelicornelor aceste coarne seamini, cu cele ale diferitelor patruped,e, ca cerbii, rinocerii etc., qi sint uimitoare atit plin dimensiunea lor, cit qi prin formelevariate. In loc de a le d.escrie d.au desenelc rilasculilor si ale femelelor unora dintre formele mai remarcabile (fig. 16 la 20). In general, femelele prezintf rudimente ale coarnelor sub forma unor mici protuberanle sau muchii I la unele lnsd, lipseqte orice rud.iment d.e corn. Pe d.e alh6, parte ins6, la Phan&eLLs lartcifer coarnele sint aproape tot atlt de bine d.ezvolt aLe- la femelir, ca qi la mascul qi numai cu pulin mai bine d.ezvoltate la femelele altor specii ale acestui gen, ca qi la Copr'i,s. DL Bates m5, informeazd, c5, in diferite subdiviziunt ale familiei deosebirile ln structura coarnelor nu corespund d,eloc altor deosebiri caracteristice mai importante I astfel, lnd,untrul aceleiaqi secliuni a genului Onthophagus existi, specii care au un singur corn, iar altele care au d.oud,.

lor excesivd,, aqa inclt se poate forma o serie graclati, d.e la mascuti cei mai dezvoltali la allii atit cle degenerafi, incit d.e-abia se pot distinge d,e femele. Dl. Walsh 6a a constatat, cd,7a Phanauus carni,fen coarneJe erau de trei ori mai lungi la unii masculi d.ecit Ia alfii. Dup6, ce a examinat peste o sutb, d.e masculi de On63 Pgrodes pulcherrimus, la care sexele se deosebesc b5.titor la ochi, a fost descrisl dc dl. Bates ln ,,Trans' act. Ent. Soc.", 1869, p. 50. \roi specifica alte citeva cazuri, la care arn auzit ci existi o deosebirc de culoare
Entomologg,

Aproape

ln toate cazurile coarnele sint remarcabile prin variabilitatea

D-nii R. Trimen gi Waterhouse junior mi informeazd despre doui lamelicorne, anume Peritrichia qi Trichius,
masculul ultimci fiind colorat mai lntunecat declt femela. elongatus masculul este negru, iar femela, dupir cit se pare, de culoare albistru-lnchis cu toracele ro;u. Dupd cum aflu de la DI. Walsh, masculul de Orsodacna atra cste qi el negru, femela (aga-numita O. ruficollis) avlnd toracele roqcat.

La TiIIus

lntre sexele coleopterelor. Kirby qi Spcncc (Introtlttct to vol. III, p. 301) nienfioneazi. ln acest setrs

pe Cantharis, Meloe, Rhagittm gi Leptura testacea; masculul la aceasta din urmi este cirdmiziu, toracele negru, 84 ,,Proc. Entomolog. Soc. of Philaclelphia", iar femela este ln lntregime de un rogu lntunecat. Acestc ultime doud coleoptere aparlin familiei Cerambicidelor. p. 228.

1864,

COLEOPTERE

245

thophagus ran,gi,fer (fig. 20), d.1. Bates a ajuns la pd,rerea c5, 11 fine d.escoperise o specie la care coarnele nu variau ;lnsf cercet5,rile ulterioare au d.ovedit contrLriul. l\{5,rimea extraorclirrar5, a eoarnelor ryi structura lor foarte diferith, la forme indeaproape inrud.ite, ind.icir, faptul cii eJc s-au format pentru un scop oarecar.l,

'.1 .,

irig. 17. - Ccpris fsrdis: siinga, rnascul;

clreap.ra, femelii.

I.'ig. 16.

- femeli (nrdr.iinc jos, naiiu.al;i).

Chalcosoma

ullus: nrascul

(rctiLrs);

Fig.

18.

Plzttncrcus

frnnus: stinga,

mascul

clreapta,

ar fi folosite pentru o

insi, variabilit at ea lor excesivir, la masculii aceleiaqi specii d.uce la concluzia ce, acest scop nu poate fi d.e o naturd, bine definit[,. Coarnele nu prezintil semne d.e luzurd, care ar exista, claci,
muncil,

*,,].'.'

.f

i:r

liirr
r t-r

1O .rU.

--

mascul

; drcapta,

fcmelir.

evid.ent5, este cA ele sint folosite cle c\,tre rnasculi pentr.u a se lupta iltre ei, insd, masculii nu au fost niciod.atl observa,ti luptlnd ; qi nici d.1. Baies, d.upf,, observalia atent'd, a ilulneroase specii, nu a pirtut gdsi irilcturi sau mutildri ale coarnelor care ar doved.i c5, au fost folosite 1n lupid. Dac5, masculii ar fi avut obiceiul s5, se lupte, climensiunea corpului lor: s-i,r fi md,rit prin seleclie sexu65

obiqnuit5, oarecare. Unii autori prsupun65 c5,, d.eoarece rxasculii se d.eplaseazd, mult rnai mult d.eclt femelele, ei au neyoie d.e coarne ca o apd,rare in contra d.uqmanilor lor I d.eoarece insli coarnele sint ad,esea boante, ele nu par bine ad.aptate pentru apd,rare. Supozilia cea mai

trig. 20. -ottthophagus rangifer (marit; stinga, mascul; dreapLa, fernclir.

I{irby gi Spencc, Introcluct.

Entomolog.,

vol. III, p.

300.

DESCENDENTA OI\{ULUI

al[, aqa incit ar fi

d.epd,qit pe cel al femelelor,-in1i, d.up5, ce a comparat ce'le d.ouii sexe la peste o sutd, d.e specii d.e 0opri,dae, dl. Bates nu a g[sit nici o diferenfd, pronunlati, in aceastf privinld, Ia ind.ivizii bine d.ezvoltafi. De altfel, Ta Lethrtrs, un coleopter aparlinlnd. aeeleiaqi mari cliviziuni a lamelicornelor se_;tie c5 ntasculii se 1upt5,, 1ns5, nu sint prev[zuti cu coarnc, cu toate c5, rnand.ibulele lor sint rnult

rnai rnari d.ecit ale femelelor. Supozi,tia d,upi, eare coarnels au fost d.obind"ite d,rept ornantentc es'ue cezl care corespund.e cel mai bine cu faptul c5, au realizat' o d.ezvoltare atit d.e mare, d.ar nu constantd,, 6]irpi, cum se ved.e d.in variabilitatea lor extremd, la aceea;i specie gi d.in diversitatea lor exiraordinar5, la speeii ind.eaproapo inrud.ite. Aceastir, ifiotezir, pare la lnceput foarte pulin proba"llitr5, ; Yom glsi ins5, ulterior la multe

iffi
F{
Fig. 27. - Onitis fttrcifer, mascul vdzut ventral.

Fig. 22. - SLinga, rnascul de Onitis furci.fer vlzttt lateral ; dreapta, fetnelil, a, rudiment de cortr cefltlic ; D, urm:i dc corn cefalic satt creasti.

animale situate pe o treaptir, mai inaltl, a evolu,tiei, anurne la peqti, amfibii, reptile qi p[siri, cd, d.iferite forme cle crcste, protuberanle, coarne qi coame s-au dezvoltat, d.upd, cit se pare, in acest mic scop. Masculii d.e Oni,tis 't'urci,'fer (fig. 21) ryi ai altor specii ale gerrului sint prevrazu.i cu protuberanle ciud.ate pe femurele lot' anterioare gi cu o furc5, rna e sau o pereche d.e coarne pe suprafala inferioard, a to'racelui. Jud,ecind. dupd, alte insecte, acestea ar putea ajuta pe mascul de a 8e prind.e d.e femel6. Cu toate c5, masculii nu au nici md,car o urm5, d.e corn pe suprafala superioar5, a corpului, totuqi femela prezinti, ln rnod. vizibil rudimentul unui singur corn pe cap (fig. 22, a) qi o creast6 pe torace (b). Este clar cd, aceast[, micd, creast5, toracici, la femeli, este un rud.iment al unei proeminenle caracteristice masculului, cu toate cd, conrplet absentd, la masculul acestei specii, d.eoarece femela d.e Bubas bison (un gen imed.iat vecin ca Oni,tls) are o micd, creastd, similarS, pe torace, iar masculul are o mare proeminenli situat5, ln acelaryi loc. De asernenea nu poate exista lnd.oialX, cd mica proeminenf,S, (a) d.e pe capul femelei de Oni'ti,s furc'ifer, precum ;i de pe capul femelelor altor d.oud, sau trei specii lnrud.ite , repr.ezintfl, irn rud.iment al cornului cefalic, care este comun masculilor atitor lamelicorne, ea d.e pildd, Phanaezs (fig. 18). Yechea pd,rere c5, rud.irnentele au fost create pentru a completa planul naturii este aici d.eosebit cle lipsitd, d,e sens, deoarece ln acestfl, familie avem o irrrersiune totalil a stirii obiqnuite d.e lucruri. Putem bd,nui pe drept' c6', inilialt rriasculii aveau coarne Si le-au transrnis femelelor ln stare rud.imentard,, ca ryi

COLEOPTERE

247

la atit de rnultc alte lamelicorne. I{u qtim pentru ce ulterior rnasculii si-ar.i pierchrt coarnele, lnsii aeeasta s-a putut prod-uce pe baza principiului comtr)ensa{,ir:i; datr'ttt'6' d.ezvr-,lt5,rii marilor coarn<l qi proeminenlei cle pe supra,fa,j,a inferioa,i:il ryi d.eoarece acestea sint limitate nurnai la masculi, ntdimontele co[Lr'r]r-rlor strplrioilre la femeki nu ar fi dispS,rut astfel. Cazurile prezentate pin6 Acurn se refer6, la lanreli.corlrr. iriliri rn:r,iiculii alt;or eltorva coleoptere, aparlinind la dou[, grllpe foarte distinctr, a.i]ntl]c Cut"cu,lionid'ae ;t Staphylini,dae, slnt de asemenea prevd,zuti cu coarne, la prirnele pe $uprafala inferi.oard, a corpului 66, la cele d.in urmi, ryi pe suprafala superioard, a capului ryi a toracelui. La StaTthyli,ni,dae, coarnele masculilor sint extraorc'!.inar clc valiabile la aceeapi speeie, eixact cnm arn v5zut mai sus la iamelicoxnL). La Siugon,ium
lr;f;,

*ffiffiVqff*ir t'ri;, *'iF$':*;

,.

i.i

.]f.*Fs .i ...':,t

*'

iI'.'*'' \t'".

ogi,, +rq,

fig. 23. -

Bled.ius taurus (mdrit)

: stlnga, mascul;

drcrapta, fcnreli.

avem vL caz d.e d.imorfism, deoarece nlasculii pot fi inrparfiJi in cloilil grupo d,oosebite ln mod. consid.erabil prin climensiunile corpului si prin gr ad.ul ctr.l dezvoltare al coarnelor, f5,rd, vreo trcapti, cle tranzif,te lntre ele. La o specie d.e Bledirr,s (fig. 23) apartinind. Staphylinicl,uc-lor, prof. \4rcst'wood afirm5, cd, ,,in aceeaqi localitate se pot gdsi exemplarc mascule la care cor'nul central al toracelui es1,e foarte marc, iar coarnele de pe cap cu totul ruclireentare ;i atlii la care cornul toracic este rnult mai scurt, ln weme ce proerninenf,cie de pc cap slnt lungit: ez. S-ar pd,rea c5, aici avem aL caz d.e compenoalie caro arunc5, lumin5, asupra cazului de mai sns, al presupusci pierd.eri a coarnelol l;uperioa,re la masculii de Oni,ti,s.
Legea lupttei,. Unele coleoptere mascule cArc par slab a,tlaptat,e pentru lnptii, irrtr5, totugi in con-flicte pentru posesiunea femelelor. Dl. Wallace 68 a vilztti d.oi masculi de I'elttorhg'ncltus angu,status, un coleopter cu corpul alungit cu o trompd, foarte lung5, luptind. pentru o femeld, care stfltea in irnediata apropiert,, ocupatd, cu sfredelirea g5,urii. Ei se impingeau reciproc cu trornpele ior, se zgiriau qi cld,deau d.in picioare, d.up[ cum se pare cu cea mai n:are furio.,,Totugi, curlnd masculul mai mic s-a ind.epH,rtat ln fug[, recunosclnd-u-se invinstt. in citeva cazuri, coleopterele mascule sint bine adaptate pentru lupti,, avlnd mandibulele mari dinlate, mult mai mari decit ale femelelor. A$a este qi la rF"ctaqca comund, (Lueanus ceraus), aI ci,rei mascul iese din pupi, cu aproximativ o silptzirnln6 inaintea celuilalt sex, aqa inclt d.escori s-au vd,zat mai mulf,i inasculi urrn5rind. aceeaqi femel5,. La aceast5, epoc5, ei se angajeazh in lupte orincene. Cincl c11.
66

Kirby gi Spcnce, Introduct. Entomolog., vol. III,

Modern Class. of Insects, vol. I, p. 172. Siagop. 772. La British .\Iuseum am observat un exenl-

p.

329.
67

plar mascul de Siagoniurn in sLele interrnediarii, a$a inciL dimorlisrnul nu esie sirict. 68 TIrc MaIa11 Archipelago, vol. II, p. 276, Riley
Sixllt, Report on Insects of Missottri,
187-1,

ilrurn,

p. 115.

248

DESCENDENTA OMULUI

Davis 6e a inchis lntr-o cut,ie doi masculi $i o femel6, masculul mai mare a ciupit grarn pe cel mai mic, pinil ce acesta a renunlat la pretenliile sale. IJn prieten mai informeazd, c5, atunci cind. era copil punea ad.esea masculii laolaltf,,, pentru a-i ved.ea luptind.u-se, $i a observat ci, ei erau rnult mai curajo;i qi feroci tlecit femelele, ca ;i in cazul animalelor superioare. Itasculii ii apucau d.e"etul dae[ 1l linea in fala lor, nu_irya { Jemelele, ct toate cii, au mandibule .rnai puternice. Masculii multor Lucanid,ae, precum qi cei d.e LeptorhSlnchus menfiona,ti mai sus, sint mai mari qi mai puternici d.ecit femelele. Cele dou5, sexe d.e Letlr,rus eephalotes lamelicorn locuiesc ln aceeaqi galerie, iar masculul are manclibulele mai mari d"eclt femela. Dacd, in timpul sezonului d.e reproclucere un mascul strd,in incearc5, s5, intre in cuib, el este atacat,, femela nu r5,mine pasivd, qi inchicle gura cuibului ;i ili lncurajeazil, masculul ei impingindu-l tot l,impul de dinapoi qi lupta continu[, pln5, ce agresorul este omorit sau alungat 70. Cele dou5, sexe ale unui alt coleopter larnelicorn, Ateuclttcs ci,catri,cosr.,cs, triliesc perechi qi par foarte ataqate intre ele; masculul stimuleaz[, femela s[, rostogoleascd, sfere cle bd,leg&rr in care slnt clepozitate ou5,le, qi d.acd, ea este ind.ep5,rtatd, el devine foarte agitat. $i dup5, cum cred.e dl. Brulerie ?1, d.acil, masculul este indepXrl,at femela inceteazh orice lucru ;i r5,mine ln acelarsi loc pin5, moare. Marile mand.ibule ale Lucan'id,ae-lor mascule sint extrem de variabile atlt ca md,rime, cit qi ca stmcturd, qi in aceast5, privin,td, seam5,n5, cu coarnele d-e pe capul ryi toracele multor masculi d.e Lamelli,cornae ,1i StaTt'h,yli,ni,dae. Se poate forma o serie perfectd de la masculii cei mai bine dezvoltali pinf,, la cei mai slab dezvoltali sau d.egenerali. Cu toate ch mandibulele rddaqcei comune ryi probabil a1e multor altor specii sint folosite ca arme eficiente de luptd,, este ind.oielnic daci, d.imensiunile lor mari pot fi astfel explicate. Am vd,zut' c5 mandibulele sint folosite de Lu,canus ela'phus din America de Nord. pentru a apuca femela. Deoarece ele sint atit d.e aspectuoase si elegant rarnificate qi deoaroce d.atorit5, marii lor lungimi nu slnt bine ad.aptate pentru a ciupi, mi-a trecut Irig. 24. Chiasognalhus Grattii (micgorat) : sus, prin minte b5,nuiala ch, ar putea servi d.e asemenea ca pod.oarnascul ; jos, femelti. bil, ca de pild.d, coarnele de pe capul qi toracele diferitelor specii d.escrise mai sus. I\{asoulul de Chi,asognathor,s grnnti,i,, clin Chile de sud, un co'leopter sp'lendid aparfinind, aceleiaqi familii, are mand.ibulele enorm dezvoltate (fig. 24), este curajos qi agresiv clnd. este amenin,tat qi se lntoarce qi face fald, deschizlnd.u-qi mandibulele sale uriage qi tirlind puternic ; d.ar mandibulele nu sint d.estul d.e puterniee pentru a-mi pricinui realmente d.urere, cind. imi ciupea d.egetul.
,,Entomological Magazine", 1833, vol. f, p. 82. Vezi de asemenea despre luptele acestei specii, I(irby gi
os

A.If.

'

Spence, op. cit., vol. III, p. 314 gi Wcstwoocl, vol. I, p. 187.

Citat dupi Fischcr, 1n Dict. Class. d'Ilistoire Nal., vol. X, p. 324. ?1 op, cit., ,,Ann. Soc. Errtomolog. France", 1866, citat ln ,,Journal of Travel" cle A. l\(ura], 1868' p. 135.

?0

COIEOPTERE

249

Seleclia sexuald, carc implic6, posesiunea unor facultd,fi perceptive consid.erabile gi a unei pasiuni puternice, pare sd, fi fost mai eficient5, la lamelicorne d.ecit la oricare alt5, familie d.e coleoptere. La unele specii masculii slnt prevd,zuli cu coarne pentru lupti,, unele trdiesc in perechi qi manifesti, afecliune reciprocii,, mull,e au capacitatea de a llrii cind. sint excitate, rnulte sint prcvizute cu coarnele cele mai extraorflinare, d.up[ clt se paro ca pod.oabd,, iar unclc, care au obiceiuri d.iurne, sint splend.id, colorate. In sflrpit, mai rnulte clintre celc rnai mari coleoptere d.in lume aparlin acestei familii qi au fost aryezate d"e cX,tre Linn6 qi Fabricius in fruntea ace stui ord.in ?2.

culori inzat'e, qi la^microscop au un aspect foarte elegant. In unele cazari, ca Ia Iyphaeus, se poate urmiri curn proeminenfe nfnuscule, setiformo sau ln formd, de solzi care acoperd ln linii aproximal,iv paralele suprafala inoonjurdtoare a vdzd,t'oarelor, trec in crestele rlazdtoarei. Tranzifiia arc loc prin faptut cd, ele d.evin confluente qi drepl,e qi in acelaqi timp rnai prcerninente qi neted,,-r. O muchie tare pe o parte lnvecinatd, a corpului serveqte ca zgirietoalc pentru r\zd,t'oare 1 aceast5, zgirietoare a fost insi, rnodificat5 in unele cazttri ln accst scop. Ea se migcd, rapid. d.e-a cttrmeziqul r5,ziltoarei sau invers, ritzhiaarea d.e-a curmezipul zgirietorii. Aceste organe sint situate in pozi!,ii cu totul d.iferite . La necrofori d.ou5 r[zilt'oare paralele (fig. 25, r) sint plasate pe supraf.a\a d.orsald, a celui d.e-at cincilca segment abdominal, fiecare rd"ziltoare'n consttnd. d.in 126 plnd, la 140 d.o crcstc fine. Aceste creste se freaci, d.e marginile posterioare ale elitrei, d.in care o mic[, porliuno proemineazd, d.incolo d.e conturul general. La multe Crioceridae qi la Clythra qu,ad,ri,punctata (un crisomelid.) qi la citeva Tenebrioni,dae etc, ?5, rilzittoarea este situat5, pe vlrful d.orsal al abdomenului, pe pigidiu sau propigid.iu", qi se freac5, ln acelaqi fel d.e elitrd,. La Heterocerus, care aparline unei alte familii, rilzilt'oarele sint situate pe laturile primului segment abd.ominal qi s?nt frecatc d.e
d.uc
p. 184. informalii valoroase. El crede cri facultatca cle s'tlit!ukilic \\rollaston, On certain musical Curculionidae, nu a fost observati anterior la Clgthra. Slnt de asemcnca ,,Annals and Mag. of Nat. Flist.", 1860, vol. VI, p. 14. foarte indaLorat d-lui E. W. Janson pentru informalii gi za Landois, ,,Zeitschrift, ftir wiss. Zoolog.", 1867, exemplare. Pot adduga cd fiul meu, dl. F. Darwin, vol. XVII, p.727. a consLatat cd. Dermestes rnurinus liriie, insi. a ci.ulirt ln
?2

",i:, '+-,ri';1,,., ,;ji . *, , ,..' 'r, .,"r1r,,.;', ..',, ,-'j .*;,"r.,. ,: , ,l' iatzi?3,lnsd,elenusepotcompaIacuSu-ll1j'.''|..''.'. neteleprod.used.eortoptere.Ingeneral,r5,...''..,]u]]l,.]];,.'.. zd,t'oareaconst5,d.intr-oSupIata\Et'1ngustd,,.'.-......i] uryor rid.icati, , travetsatfl, d.e creste paralele, Tig.. 2?. - Necropttorus (dupri Landois) : r, cele trouir rizdt"-'"i"'i,1:t1i,,,1 ut" riiziLtorirtr' roarre rrne, uneorr atrt d.e fine ttoit pro: ,lfil?,.
d.istincte poscd.5, aecste olganc. Sunetelc astfel prcd.use pot fi uncori auzite la o d.istanld, d.e ctteva picioare, sau chiar
:i.,. .--,,,

Organe de str,idula!,ie. Coleoptere aparfinind. muLtor farnilii foarte

O.

Westwood, Allodern C/ass. ..., vol. I,

73

7s Sint foarte indaLorat dlui G. R. Crotch de a-mi zadar aparatul respectiv. Dr. Chaprilan a descris reccnt exemplare preparate de diferite coleoptere pe Scolgtus cafiind stridulator,ln l\,Ionth'Etrtornologist's aparlinind acestor trei familii qi altora, precllm gi pentru ly Magazirle", vol. VI, p. 130.
fi trimis multe

.t!

DESCENDENTA OMULL'I

nluchiilc' d.e pe femure ?6. La anumite Curculioni,daa qi Carabi,dar rr, pozitia pd,r!,ilor este complet inversatS,, d.eoarece rraziltaarele sint situate pe suprafala inferioarf a elitrei, ln apropiere d.e virfuri sau d.e-a lungul marginilor lor exterioare sau marginile segmentelor abd.ominale servesc d.rept zgirietoare. La Pelobius lterman,tri, (d.intre I)yti,sci,dae), o creast5, puternici, merge paralel cu nrarginea med.ianli a elitrei ryi este traversat5, d"e rnuchii rugoase in partea mijlocic, insd, dt'venind treptat mai fine la ambele capete qi mai ales la capi,tul superior. Atunci cincl iusecta este linutd, sub ap5, sau ln aer, se prod.uco un sunet stridulator prin frecarea marginii cornoase externe a abd.omenului d'c rilziltori. La un mare num5r d.e coleoptere cu coarne lungi (Lotr,g'ieornta,) organele sint situal,e cu totul altfel, rd,zd,t'oarca fiind. po mezotorace, care se freaeir cle protorace I Land.ois a nurn[ral 238 d.e muchii foar't e fine p{) r6,zd,Loarea d.e Ceram,byn heros. Multe lamelicorne au facultatea de strid.ulalie, iar poziorga,nelor clifer5, considerabil. IJnele specii lirlie foarte pu,tia ternic, arya inctt atunci cind d.l. rr''. Smith a capturat un Tron sabulosu,s, un pid.urar care sti,tea akittu:i a crezut cie, prinsese un goarece ; nu am reugit ins5, s6 d.escopf,r la acest eoleopter organele strid.ulatoare. La Geotrupes qi TyTt'ltoeus o ereastd, ingustS, merge oblic (fig. 26 ?"), d.e-a curmeziqul articulatiei fiec5,rui picior posterior (la G. s;tereorar"'ius avind. 84 d e muI"ig. 26. Picior chii), care este frecatzi d.e o parte special proeminentri a unuia ;rostclior cle Geod.intrc segmenlii abd.ominali. rtl, Copri,s lunar,is ind.eaproapo trupes stercorarius (dupi Lanclois) : lnrnd.ite, o rilzdt'aare find,, excesiv d.e lngustd,, rnerge d.e-a r, rizitoitre; lungul marginii mediane a elitrei, iar o altd r6,zd,toare scurt,5, se c, cosca ; /, femur; l, tibia ; fr, targi. gS,seqte llng5, baza marginii exterioare ; la alte citeva Copr"inae, dupi, Leconte ,t, td,zdtaarea este situatd, pe suprafaf,a d.orsalir, a abd.omenului. La Oryctes ea este situatd, pe propigid"iu, iar clup[ acelagi entomolog, la alto citeva Dynast'ini,, pc suprafala iirferioard, a elitrei. In sflrqit, Westring afirmd, cd, la Omalopl'ia brunnea yd,zd,toarea este plasat5, pe protorace, rar zgirietoarea pe mezotorace, p5rlile ocupind, asifel suprafala inferioard, a corpului in loc d.e cea superio arl,, ca la Lon,g,ieorne. Vedem astfel cd la diferitele familii de coleoptere organele de stridulatier sirrt uimitor de variate ca pozifie, ins5, nu prea vaiiate ca sttocturi. in caclrul aceleiaryi familii unele specii slnt prev5,zute cu aceste organe, iar altora le lipsese. Aceastd, diversitate se poate inlelege d.ac5, presupunem c5, inilia1 d.iferitele coleoptere emiteau un foqnet sau un zgomot quier5,tor prin frecarca oric5,rei pd,rli d.ure pi rugoase a corpului lor, care se g[sesc d.in intirnplare ln contact, qi cd, d.in faptul ed, zgomotul astfel prod.us era intr-un fel oarcare foicsitor suprafelele rugoase s-au d.ezvoltat treptat in veritabile organr: d-e strid.ulatie. $i in prezent, cind. so
l{ist.",
?8 Schiiicite, tradus in ,,Annals 1867, vol. XX, p. 37.

autl n'Iag. of ,\;at.

. ?7 Westring a descris (Kro5'r,t', Naturhist. f idskrift, 1848-49, vol. II, p. 33a) olganul de stridulalie al acestor dotti familii gi al altor farnilii. Dintre
Carabiclae

clrrpir cil :rnr putut aprccia, nruciriil-r llansvcrsakr tlc po trrargitrtxr ct'cstatir a segrtrcnLului lil-rtionrinal nu pulticipii la frccalca r'lziLoarelor clc elii.rl. ?8 Sint indatorat tl-ltri \Yalsh <lin Illinois clc a-nri

examinat speciile Elctphrus uliginostts ;i Blethisa multipunctato, pe care rni le-a trimis dl. Clotch. La lllethisa,

am fi Lrimis extrase ciin Itirarluctiott of' Etiomology a lfi l,rrconte, p. 101 ;i 143.

COI,EOPTERE

251

un fognet, fhrd' a m5, informeazd, cd, Euclt'irus long,im,a,nus (un larnelicorn cu picioarele anl,erioare uimitor de alungite Ia mascul), rnirycind.u-se, emil,e un sunet slab quer[,tor prin alungirea qi contractarea abd.ornenului, iar atunci clnd. este apucat, eI emite un scirllil, prin frecarea picioarelor posterioare d.e marginile elitrelor. $uieratul se datoreqte evid.ent unei rhzd,toare inguste care me rge de-a lungul marginii med.iane a fiec6rei elitre ; ryi am putut d.e asemenea s5, reprcd.uc sunetul discord.ant freclnd. suprafala rugoasS, a femurului d.e marginea granuloasi, a elitrei corespunzht'oare, lnsd, nu am putut d.escoperi aici nici o rhzirtoare propriu-zis6, qi nici nu este probabil sd, fi trecut cu ved.erea aga ceva la o insect5, atlt d.e mare. Dup[, ce am examinat pe Cychrccs qi am citit ce a scris trVestring despre acest coleoptLrr, pare foarte ind.oielnic d.ac5, posed.5, o rilzdtoare veritabiiir,, cu toattr c[, are capacitatea d.e a emite sunete. Prin analogie cu ortoptercle qi cu homopterele, mir, agteptam sd, glsesc ca organele d.e strid.ulalie la coleoptere sd se d"ecsebeascd, d.upi, sex; lns[, Land.ois, oare a otrservat atent mai multe specii, nu a constatat o asemenea d.eosebire, nici Westring Di nici dl. G.R. Crotch, atunci cind. a preparat multele exemplare pe care a avut arnabilitatca d.e mi le trimite. Ar fi ins5, greu d.e d.etectat -l-reo ^ la accs'ce organe d-in ca:uza marii lor variabilid.eosebire sexuald,, d.acd, este rnicl, td,!i. Astfel Ia prima pereche d.e cxe'mplare d.e I{ecrolthot'us ltumator qi de P_elobi,us pe care arn exAnrinat-o , rhzratoarea era consid.erabil rnai mare la mascul d.eclt la femel5, ; nu a fost insd, aga la exemplarele urm[toare. La Geotrupes stercorari,us yir,zdtoarea rni-a pirut rnai groas5,, rnai opacl qi mai proeminentd, la trei masculi d.ecit la acelaryi nuniirr de fernele I c1c' aceea, pentr'u a d.escoperi dacd, sexele se d.eosebesc prin capacitatea Lor d.e strid.ulare, fiul meu, dl. Francis Darwin, a strins cincizeci qi papte d.e exemplare vii, pe care le-a separat in d.oud, loturi, d.upd, cum erniteau un-sunet mai puternic sau mai slab, atunci cind" erau finul,e in aeelaqi fel. El a examinat apoi toate aceste exemplare qi a constatat cX, masculii erau aproape in aceea;i pioporlie cu femelele, ln ambele loturi. DI. Smith _a morlinut ln vialir numcroase eixernplare d.e l[ononychus pseudacorr, (.Curculioni,dae) ryi este coirvins cir, ambele sexe tiriie qi, clupir cil, se pare, in acelagi grad. Totugi, la unele coleoptere capacitatea d.e strid,ulare este cu siguran,td, un caracter sexual. Dl. Crotch a d.escoperit ci, numai masculii a d.oui, specii de Helio' pa,thes (Tenebrionid,ae) au organe d.e strid.ulalie. Am examinat cinci masculi d.e H. qi,bbus si la toli exista o r6,zd,toare bine d.ezvolt atd,, parlial separatd, tn clouii, pe suprafa!,a d.orsald, a segmentului abclorninal terminal, in weme ce la acelaqi numd,i d.e femcle nli exista nici m[car un rud.iment de rdzil,toare, membrana acestui segment fiind. transparenti, qi mult mai sub{,ire d.ecit la rnascul. Ira H. ui'' bratostriatus, masculul are o ril,,zhtaare similard,, numai czi ea nu este parlial iar femela este eompLet lipsit5, d.e acest organ ; il impi,rlitd, in d.oui, porfiuni, '*atg'inile d.in virful clitrelor, de fiecare parte a suturii, pffi, masculul are pc lrei sau patru creste longitrid.inale scurte, care sint intretd,iate d,e nerrruri extrem tle fine, paralele ca rhzhtoarea abd.ominalh, qi asemd,nzitoare cu ea ; nu am putut ins[, d.ecid.e d.ac[ aceste creste serrresc clrept vrazhtaare ind.epend.entir, sau zglrietoare pentru rd,zittoarea abd.ominal6 I femela nu plezintd, nici o urmii d.e aceastd, ultimil structurd.
miqcd, unele coleoptere inten!,ionat sau nc'intenlionat prod.uc

avea we-un organ specific pentru acest scop. Dl. Wallace

DESCENDEII',IA OMULUI

A1toi, la trei specii d.e larnelicorne ale genulat Oryctes, avem aL caz aproape lraralel. La fernclele d.e O. gryphus qi nas'icornis crestele d,e pe rilzilboare ale propigidiumului slnt mai pulin continue qi distincte d,ecit la masculi, ins5, d,eosebirea principalir, esl,e c5, intreaga supmfa|.;d, superio ard, a acestui segment, atunci clncl este linutX in lurnind, potri\rit5,, pare acoperitS, cu peri, care lipsesc 1a masculi san sint reprezentali d.e un puf excesiv d.e fin. Trebuie notat cd,la toate coleopterele partea funcfionalir, a rilzilt'oarei este lipsitd, de peri. Lta O. senegalens'is d.rferenla d.intre sexe este mai puternic pronunlat'd, gi aceasta se ved.e cei mai bine atunci gi"{ segmentul abd.ominal respectiv este cur5,!at qi privit prin transparenfd,. La femel5 intreaga suprafald, este acoperitS, cu mici creste separate purtind. ghimili, pe cind. la mascul, lnaintind. clt're virf, aceste creste d.evin d.in ce in ce mai confluente, regulate gi nud,e, aga incit trei sferturi clin segment cste acoperit cu creste paraLele extrem d-e fine, care lipsesc complet la femel5,. Totuqi, femelele tuturor ceior trei specii d.e Oryctes procluc un ugor scirfiil, sau sunet stridulator atunci cind. abd.ornenul unui exemplar inrnuiat este lmpins lnainte qi tnapoi. Nu poate exista aproape nici o lnd.oialf cd, la Hetiopathes pr Oryctes masculii liriie pentlu a cherna sau excita femelele; 1ns5, la majoritatea coleoptcrelor strid.up,!ia servegte, d.upzi clt se pare, ambelor sexe cao chenlarereciproc5,. Coleoptercle ltrlie sub influenla, cliferitelor emolii, la fel d,upi, cum p6,sd,rile iqi folosesc vccea pentru rnuite scopuri, in afara cintatului pentru cel5,lalt sex. IWarele Ch,iasognathcrs llriie c1o furie sau oa ploYocare, multe specii fac acelaqi lucru clin clesperare sau fricd', dacd, sint linute astfel inclt nu pot scd,pa, lovind. tulpinile goale ale arborilor d.in insulele Canare. \Mollaston qi Crotch au putut descoperi prezenla unor coleoptere apar,binlnd. genului Aaalles dup5, llrlitul 1or. In sfirqit, mascirlul de Ateu,chus lirlie pentru a incuraja femela in rnuncA ei gi in caz d.e alarmi, al,unci clnd. ea este ind.cp[rtat6, 7s. Ilnii naturaliqti slnt d.e p5,rere cd, coleopterele fac acest zgornot pentru a-qi speria qi goni cluqmanii ; nu-mi pot inchipui insd, ca un patruped. sau o pasd,re capabilS, s5, d.evoreze un coleopter mare s5, se sperie d,e un zgomot atit d.e slab. Fltrerea cd, llrlitul scrvegte drept chernare sexual5, este lntd,ritfl d.e faptul cil Anob'iwm' tessellatllrvt,) d.upd, cum se qtie, rispunde la ciocd,nitul altor ind.ivizi $i, d.up5, cum am observai; eu insumi, unei cioci,nituri ugoare prod"use artificia,l. Dl. Iloubleclay d"e asemenea rnd, informeaz5, cra a observat uneori o fcinclX cioc6nind- to, iar d"upi o or5, sau d.oud, a gisit-o imperecbeati, cu un mascul, iar intr'-ult aaz incanjuratd, de mai mulli masculi. in sflr;it, este probabil cd, cele clou5 sexe ale mul.i;or specii de coleoptere au fos1, mai lntli ln m5,surd, d.e a se g[si reciproc prin foqnetul uqor prod.us prin frecarea p5,rfilor tari, al5,turate ale corpnlui lor; ryi d.coarece acc'i masculi sau fernele care prod.uceau un zgornot mai rnare reugeau cel rnai bine s[-qi gd,seasc5, partenerii, rugoziti,lite d.e pe cliferitele p5,r!i ale corpului lors-audezvoltat treptat prirr. seleclie sexual[in ad.evilrate organe

de strid,ulafie.

ie Dl. F. dc ia Bruleric, cil-al ht,,.fonrnrrl of 'Iravcl", -\.. -\Iril'ray, L868, vol. I, p. 135. E0 Dupii dl. Doublecluy, zgomotul esLe produs cle l::c.,:lii care se riclicl pe picioare clt mai sus qi apoi loveELe c l i,,rrcrle cle cinci sau gase ori ln succesiune rapidri : ;- .::.L t l l 1;cr care sti. Pentln rcferin !e asupr{r aces tui

subiect, vczi Landois ,,ZeitsclrrifL {tir. rvissen. Zoolog.", vol. XVII, p. 131. Oiivier spune (citat dc I(irby qi Spence, Iriroduct., vol. II, p. 395) c[ femela de Pimelia striata
produce un sunet relativ puternic, lovindu-qi abdomenul de orice obiect tare, Ei cL masculul, dind ascultare acestei
chcm5.ri, se prezintd curlnd gi se irnperecheazi.

CAPITOLUL AL XI-LEA

INSECTE eontinuare. ORIIINUL

LEPID0PTERA

(FLUTURI IIE 7,L $E IIE N0APTE)

,'ai,,ffli:, ;:lj'

"

""il,11,.: lor dc viall - Culori adapLate tn vederea protecliei - Culorile fluturilor de noapte - Etaiarea - Capacitatea clc percepere la lepidopterc - Variabilitate - Cauzcle cleosebirii de colorit clintre masculi si femele - Mirnetism, fluturii femele mai viu slrirlucitor colora.fi dcclt cei masculi - Culori vii la omizi - Rezumat gi observafii finale asupra caract.erelor sexuale secunrlare la insecte - Piisiri gi insercte conrparate intre ele.
"'

"#ffi : T'i:;"''T:h"l'J:"

.:;il11'

;*;:"'

La acest rnare ord.in, aspectele cele mai interesante pentru noi slnt d.eosebirile de colorit d.intre sexele aceleiaqi specii qi dintre speciile d.istincte ale aceluiapi gen. Aproape intregul capitol urmirtor va fi consacrat acestui subiect ; voi face lnsd, mai intii citeva observalii asupra altor - unul sau d.ou^ - aspecte. Ad.esea se pot ved.ea mai mulli masculi urmzirind. aceeagi femeld, pi lngrd,mdd.ind.u-se ln jurul ei. Jocul lor nuplial pare sd, fie o chestiune d.e lungd, d.urat5,, d.eoarece ad,esea am privit unul sau mai mulli masculi rotind.u-se in jurul unei femele pln5, ce anr obosit, f[,rir, a ved.ea sfirqitul joculul. Dl. A. G. Butler d.e asemenea m[, informeaz6, cf,, a observat d.e mai multe ori un rnascul f5,cind curte unei femele timp cle un sfert d.e ord,, ea lnsi, l-a refuzat, ca lncd,pi,!,inare, plnd, cr ln cele d,in urmi,, s-a a$ezat pe sol qi qi-a inchis aripile pentru a sci,pa astfel d.e omagiile lui. Cu toate cI, fluturii sint fiinle slabe ryi fragile, ei sint agresivi ryi un exemplar de ATtatura iris I a fost capturat cu vlrfurile aripilor rupte intr-o luptd, cu un alt mascul. Yorbind, d.espre luptele frecvente d.intre fluturii d,in Borneo, dl. Collingwood spune : ,,Ei se invirtesc unul in jurul altuia cu cea mai tnare rapid.itate qi par a fi minali d.e cea mai rnare ferocitate".
I Apalura lris, ln ,,The Entomologist's Weekly vczi Intelligencer", 1859, p. 139. Pentru fluturii din Borneo,
C.

Collingwood, Rambles of a Naturrrlis/, 1868, p. 183.

DESCENDEI.ITA OMULUT

AgeronicL 'feron'ia produce un zgomot ca o roat5, d.in{,ata treclnd. pe sub uu cliclret cu arc si care poate ft auztt, de la o d.istan!5, d.e mai mulli metri ; nu anr trbserv'at acc'st sunc't la Rio d.e Janeiro d.ecit atunci clnd. d.oi d.intre aceqti fluturi rre fuglreau intl-urr zbor neregulat, a$a incit el este prod.us probabil irr cursnl jocului nuplial *i sexelor 2. Unii fluturi d"e noapte prod.uc d.e asemenea sunete, d.e exemplu masculii cle L'lt,ecopltora -!o'uea. in dcu5, ccazii, d.l. F. Buchanan \dlhite s a auztt, un sunet rapiil ryi asculit produs cle masculul de Hylophi,la pras'inans, VL pe care tl cred.e prod"us, ca la O'iccda, de o rnembrani, elastic5, prevSzutf,, cu un mugchi. El citeazl de aserllcrlea pe Guen6e, care aratd, cd, Seti,na prod.uoe un sunet ca tic-tacul uirui ceas, cu ajutorul, clupil cum se tr)are, a ,,d.oud, vezicule timpaniforrne situate in regiunea pt,ctoral5, ;i aceastca sint cu mult mai d-ezvoltate la rnascul d.eclt la femelil" ; r1r, und.c srr pale c.,:i, crganele prod.uc5toare d"e sunete ia lepidoptere sint, in oarecarc legi;,turzi cu funcliiio seruale. I{u m-arn refelit la binecunoscul,ul zgornot fdcut c1e fluturele cap d.c nrort, d.eoarece in general c.I se poatc auzi curincl d.upir, ce flnturele d.e noapte a ieryit d.in coconul sd,u. Girarcl a cbscrvat intotdeauna cd, mirosul cle mosc emis d.e d.ouzi specii cle sfingide este aracteri,qtic rni.isculilor a, ;i la clasclt' supt'i'ioare vom intilni rnttli,e cazrtrr in care nu.mai rnaseulul einite tttt noiros. Olicine trcbuit sir, fi ad.mirat frulnuselea excep,tionalir, a rnultor fluturi de gi zi a citolva de noapte I ryi se poate pune intrebarea, sint oare culoriie lor ryi clescnele vari,ate rezulbat,ul ac,tiunii clirecte a conclitilor ftzice la care aceste insecttr a,lr fcst rrXptxsor fliri, ca in acesl, fcl s[ nu rezulte nici un folos ? Ori s-au acumulal, varia!,ii e{}nsecu.i,ivcr gi s-au fixat pentru probec{,ie sau in vreun scop necunoscut oarccarc s&11 ca unul d.intre sexe sd, fie mai atrlgir,tor celuilalt ? Sau, iar[,qi, cfl,re este Gale lnseiiinirtate,a faptului c5, coloritul diferd, a,tit d.e rnult la masculii si frmelele anumitor speeii qi c[, sint similare la cele d"oud, sexe ale altor specii ale ar.,elniagi gen ? Inainte c1e a incerca sir rir,spuntkrru la aceste intrebilri trebuit' si"l, prczcrrtrLn un tnare numir d.e fapte. Irs, frunrcqii. noqtri fluturi d.in Anglia, amiralul, ochiul-d.e-pd,un, Vanesstt, eurilu,,t, (Vattessae ), precum si la mul,ti, atfii, ca d.e exernplu la Hi'p7trt'rch'iae, sexelenu st-r d.eosebcsc. Tct aqa cst,e si cu superbele Heli,conidae si cu-majoritatea l)ana'idae' lor clc ia tropic,e. Tn anumite alte gru-pe tropicale insi, qi la unii dintre fluturii noryt;ri, ca t\ytatura lris, Anthochar''is cardami,nzs ry. &.) sexele d.ifer[, lntr-o md,suril mai rrrare sau- mai lnicl prin colorit. Nici un cuvint nu poate descrie splendoarea rnascqJilor nnor specii tropicale. Chiar ln cad.rul aceluiaqi gen gd,sim d.eseori specii prczcnt,ind. rlccscl;ii'i c'ttrAorclinare intre sexe, pe cind. la altele sexele sint foarte asem5,n[toare. Astfel, la gerrul sucJ.-american Epi,cali,a, dt. Bates, cd,ruia ii sint ind.atorat pentru rnajoritatca faptelor d.e mai jos si pentru a fi revizuit intreaga acE,ast[ r,"puiicrr., mit infurmc azi, ci, cunoa$te d.oud,spr ezece specii, la qale cele clonir scXu., irccventt'a2l, accleagi locuri (ceea ce nu este intotd.eauna caztl la flus Yr.zi c:u'iea rnca ..Iorr;',,tcrl of lTesearches, 18ri5, p. 33. p. 401 . Pentru obset'r'aliilc cl-lui Bucltanan \\rhite, lrl. I)onblgrlir-1' 11 ticsctrl;e1i L (,,Proc. I-irrt. Soc.", 3 martie Scotlish NaluralisL", iulie 1872, p. 214. 3 ,,The Scottish NaLuralist", iulie 7872, p, 213. i).i;. i). 123) irp sac rpe;lbranos ciu6aL lir baza aripilor a,.Zoological Record"r 1869, p,347. stineproduccrea lcgal clc probabil i,irttriolrLc, carc cstc co ph0 ro, \ c r'i,rZcological Il.trcord", 1 869, .. ri. 1'tn | t'tt'J'
1

,,The

|ra

FLUTURI DE ZI SI DE NOAPTE

relativ urite, inclt inainte werne erau consid.erafi ca genuri d.istincte. tr'emelele acestor noud, specii seam6nd, intre ele prin tiput general d.e colorit qi se aseam[nd, d.e asemenea cu ambele sexe ale speciilor mai multor genuri inrudite, care se gr1sesc in clifertt-u proba_petfi ale lumii. Putenl cLeci d.ed.uce cd, aceste noud, specii qi 'priU"nit bil toate celelalte genului se trag formd, d"intr-o ancestralh,, care eta _ale aproape la fel coloraid, . La a zecea specie, femela incd, mai pistrazd, acelaqi colorit general, insi, masculul ii seamd,nd,, aqa cd, este colorat *ai pufin b[,td,tor la ochi gi contrastind mai pulin d.eclt masculii speciilor preced.ente. Li, specia a unsprezecea ;i a d.oud,sprezecea, femelele se indepd,rteazd, d.ela tipul obignuil, deoarece 'gint viu impod.obiter aproape ca nlasculii, insX, intr-un gtad. ceva mai mic. Deci la aceste d.ou5, din urmd, specii culorile vii ale masculului par sd, fi fost transmise femelelor, pe_ cind. la specia a zecea masculul fie cd, qi-apd,strat, fie cd,ared.obindit culorile simple ale femelei, precum qi a1e formei parentale a genului. La aceste trei cazati, ryxele au d.evenit aproape jdenticer cr toate c5, ln mod inyers. I-ia genul inrnd.it Eubagi's, ambele sexe ale unora d.intre specii slnt colorate sirnplu qi apioape la fel, pe cind. la cele mai multe masculii sint variat impod.obi!,i cg frumoasd cutori rnetalice qi se deosebesc rnult d.e femelele lor. La acest gen fernelele pd,streaz[, acelaqi s1,il general d.et col"orit, aqa incit ele se aseamd,ni, intre ele mult niai ind.eaproape d.eclt cu proprii lor masculi. La genul Papiti,o, toate speciile din grupa Aeneas sint rernArcabile prin culorile lor bS,tdtoare la oohi ryi puternic contrastante pi ilustreazfi,tendinla ftrcventd, cd,tre o grada,tie_i+ d.eosebirea d.intre sexe. La citeva specii t ca d.e exempll la P. ascan'iu.s, masculii qifemelele sint la fel, la altele masculii sint fie pulif, mai viu colora,ti-d.ecit femelele, fie cu mult mai superb colorati. Genul Jinoni,a, inrud.it cu. genul nostru lr_anessa, ofer5, rrn caz aproape paralel, cieoarece, cu toate ci, sexele rna,joritzi!'ii speciilor se aseamirnri intre ele, ete sint lipsite d.e culori bogate, totuqi la anumite specii, ca la J. oetton,e) masculul este mai pulin viu colorat d.ecitiemela, iar la citeva (de exernplu la J. andrerniaja) masculul este tot atlt d.e diferit d.e feme'lir, incit poate fi confunclat cu o specie complet d.istinctd,. tIn alt ca'z rernarcabil mi-a fost ind"icat d.e dl. A. Butler la British Museum, anume al uneia d.intre speciile tropicale americane d.e Thecla,la care ambele sexe sint aproape la fel qi rninunat de frumoase; la o alt5, specie, masculul este colorat intr-un rnod t ot atlt cle splendid.r pe cind. lntrega suprafafi, slperioar5, a femelei este d-e un cafeniu-inchis uniform. tr'luturii englezi d.e genul Lycaena ilustreazd, cliferitele cleosebiri d.e culoare dintre sexe, aproa,pe tot atlt de biner cr toate cL nu lntr-un mocl atit d.e izbit'or, ca genurile exotice d.e mai su"S. La L.qcaena aqest,is, ambele sexe au aripile d.e culoare cafenie, m5,rginite cu mici pete portocalii ocelate, qi astfel sint id.entice . La L. oegon) aripile masculului slnt de or albastru frumos, bordat cu negrur Pe clnd. ale femelei sint cafenii, cu o margine similard,, semd,nind. ind.eaproape cu aripile d.e L. agesti,s. In sfirqit, la L. trri,on ambele
6 \'ezi, de asentenea, lucrarea cl-lui IlsLtrs,

qi ca_re, d.e aceea, nu au putut fi diferit influenlate d.e cond.ifiile exterioare b. Fti), La nouii d.in aceste d.oud,sprezece specii masculii sint consid.erafi printre cei mai viu colorati clin to,ti fluturii rsi se d.eosebesc atit d.e consid.eianl d.e femelele

in

Jlrrt. Soc. of Philadelphia", 1865, p. 206. De

<ll. \Yallact'deslrre acela;i srrlrii'ct,
1,3

,Pl.oc.

asernenear

p.

tlema, ln ,,'l'ransncL. l.lnteimologt. Soc. 278.

of Londou,,, Lfl6g,

ln legirturi cu I)iu-

c.

44fi

DESCENDENTA OMULUI

sint d.e culoare albastrd, gi foarte asem[n5,toare, cu toate c[, la femeld, marginile irripilor sint pu!,in mai lnchise, cu punctele negre mai erid.ente, iar la o specie indien6 albastru-viu, sexele sint qi mai similare. Am dat d.etaliile d.e mai sus in primul rind. pentru a ard,t'a cd,, atunci cincl sexele d.e fluturi se d.eosebesc, in general masculul este cel mai frumos qi se ind.eiphrteazd, mai mult d.e tipul obiqnuit d.e colorit al grupului c[,ruia li aparline speeia. Deci Ia majoritatea grupelor femelele d.iferitelor specii seam5,nd, intre ele mult mai mult decit b[,rba,tii. Totuqi, in unele cazari,^la care md, voi referi ulterior, femelele slnt mai splend,id. colorate declt masculii. fn al d,oilea rind., s-au d.at aceste d.etalii pentru a ard,ta ln mod. clar cd, in cad.rul aceluiaqi gen cele d.oud, sexe prezintii frecvent toate grad.afiile, d.e la nici o d.eosebire d.e culoare, plnd, la o d.iferen![, atit d.e nrare, incit a trecut mult t^imp pini, ce entomologii au consid.erat cele d.oud, sexe ca apartinind. aceluiaqi gen. Intr-un al treilea rlnd, am vkzut c[, atunci cind. sexele seamd,n[, lnd.eaproape intre ele, aceasta pare sd se dat'oreze fie faptului c[, masculul qi-a transmis culorile femelei, fie cd, masculul ryi-a pi,st'rat sau poate qi-a red,obind.it culorile iniliale ale grupei. Meriti, d.e asemenea notat cd, la grupele la care sexele se d.eosebesc femela seam5,nd, d.e obicei lntr-o mici, md,sur5, cu masculii, aqa lncit atunci cind. masculii slnt extraord.inar d.e frumoqi femelele prezintd'aproape invariabil un grad. oarecare d,e frumusele. Din numeroasele cazuri d.e grad.afie in d.eosebirea d.intre sexe, precum qi d.in pred.ominanfa aceluiaryi tip general d.e colorit in lntrega grupI,, putern conchid.e cd,, ln general, aceleaqi carrze au d.eterminat coloritul strd,lucitor numai la masculi, la unele specii, qi la ambele sexe la alte specii. I)eoarece atit d.e mulli fluturi splend.izi trS,iesc la tropice, s-a presupns ad,esea c[, ei ipi d.atoreazh culorile c[,ld.urii mari qi umid.itd,fii d.in aceste zone I d.l. Bates 6 a ar5,tat ins5, c5, comparlnd. unele grupe d.e insecte ind.eaproape inrudite d.in regiunile temperate qi tropicale, aceasti, ipotezil nu poate fi ad.mis5, pi d.ovada d.evine conclud.ent5, atunci cind. masculii strillucitor colorali;i femele simplu colorate de aceea;i specie tr[iesc in aceeaqi regiune, se hrd,nesc eu aceeaqi hrand, ryi au exact aeelaqi mod d.e via!d,. Chiar atunci clnd. sexele seaml,n5, intre ele, cu greu putem admite c[, culorile lor strd,lucitoare qi frumos aranjate sint rezultatul fX,r[, scop al naturii lesuturilor ;i al acliunii cond.ifiilor inconjurd,toare. Ori d.e clte ori, la animalele d.e toate speciile, culoarea s-a mod.ificat ln vreun scop special, aceasta a fost, pe cind. putempprecia, fie in ved.erea protecliei rlirecte sau intLirecte, fie ca o atraclie intre sexe. In cazul multor specii de fluturi, suprafaJ,a superioard, a aripilor este d.e culoare lnchis5, ryi, d"upd, l,oate,probabilitefile, aceasta face ca ei sd, scape neobservali $i-i salveazd, d.e pericol. l'luturii sint ins5, d.eosebit d.e suseeptibiH de a fi atacali d.e d.upmanii lor cind. se odihnesc' inclt numai ryi atunci majoritatea speciilor iqi ridicd, aripile vertical pe spate, a$a suprafala inferioar5, este expusi, ved.erii. Deci aceastd, partg este cea care este adesea astfel colorati,, inclt si, imite obiectele pe care de obicei se od.ihnese fluturii. Cretl cir, dr. Rcissler este cel care a observat pentru prima oari, asemi,narea clintre aripile inchise ale anumitor Vanessaa qi ale altor fluturi qi scoar!,a arborilor. Se pot cla rnulte fapte analoge;i remarcabile. Cel mai interesant este cel inregistrat i[r,cll. Wallace r, al unui flul,ure clin fntLia ryi Sumatra (Kallima), care clispare t'a,
'l'lte Na/uralisl on li'te Amazons, vol. I, 1861i, p. 19. ? \-ezi iptcresant.ul articol din ,,\Yestrninster lleviel", -..l.,, 1f{ti7, ir. 10. O xilogravttt'i a lui IirLIIirna esLe clatl

cle dl. Wallace, iu ,,l-ht'rlrvicli's Scietrce Ciossip", st'ptembrie 1867' p. 196.

FLUTURI DE ZI. $I DE NOAPTE

257

prin rninune cind. se a$eazi pe un tufiq, deoarece lqi ascunde eapul qi antenele intre alipilc inchise, care prin formd,, culoare gi ramif icalia nervurilor nu se poate distinge pe o frunz6, veqtecl"5, cu ped.unculul ei. in alte clteva cazari, *opti,f"t,ainferioard, a aripilor esl,e strd,lucitor colorat[, qi totupi protejeazh; astfel la'Thecla ru!i', cind. aripile sint inchise au un colorit verd.e d.e smarai6 qi seamflnd, cu frunzele tinere d.e m5,ri,cini, pe care se pare cd, acest fluture se a;ari, adesea plimfi,v ara. Este d.e asemenea remarcabil cd,, la foarte multe specii la care sexele se d."osebesc consid.erabil prin culoarea suprafelei superioare, suprafala inferioarl, este foarte asemi,nd.,toare sau id.enl,icd, qi servepte pentru protectie 8.. Cu toate c5, la mulli fluturi culorile. inchise, atit ale suprafefei superio are, cit gi ale celei. inferio ?te, serrresc frend, ind,oiald, sd,-i ascund.d,, totupi oo pritem extind.e aceastd, ipotezra la culorile str5,lucitoare gi bitd,toare la ochi d.e pe suprafa,ta superio ard, a.aripilor unor s_pecii cum sint amiralul qi ochiul d.e pd,un d.e la troi, albililele (Pieri,s) sau Papiti,o rnnchaon, specie mare, care frecventeazra locurile ml5,qtinoase d.eschise, d.eoarece acepti fluturi d,evin astfel vizibili tuturor vietd,tilor._ La aceste specii ambele sexe sint la fel, insd, Ia Gonepteryn rhamni masculul este_ d.e un galben intens, pe cind. femela este mult mai palidi,, ia," la Anthochar,is eardarm'ines rrumai masculii au aripile cu virful portocaliu viu. in aceste cazari, atit masculii, cit qi femelele slnt bi,tir,toare la ochi si nu se poate cred.e cd, d.eosebirea lor d.e culoare are vreo leg5,tur[, cu protec,tia obignuiti,. Prof. Weismann observ5,g c5, femela uneia d,intre Lycaenae igi deschid.e aripile cafenii cind. se agaz[ pe s_ol, qi atunci este aproape invizibild, ; pe d.e altd, parte, masculul, d.acd, iqi d.d, seama d.e pericolul la care este expus d,in cau za albastrului viu d,e pe supr af.ala superioarl, a aripilor sale, se od.ihneqte cu ele lnchise, ceea ce aratd, c5, culb area albastrd, nu poate servi in nici urL caz pentru proteclie. Este totupi probabil c5, culorile be,t5,toare la ochi slnt ind.irect folositoare multor specii, ca o avertizare cd, ele au un gust nepld,cut. Aceasta se poate ad.mite, d.eoarece ln anumite alte caztri frumusetea a fost d.oblnd.it5, prin imitarea altor specii frumoase care locuiesc in aceeapi reginne qi se bucurS, cle imunitate ln contra atacului, fiind. intr-un fel oarecare nepl[cute d.ugmanilor lor ; insir, atunci trebuie s[, d.im explicalie frumuselii speciei imitate. DupS cum mi-a, ardtat d.l. Wa,lsh, femelele de Anth,ocharis carilami,nes d.e rnai sus;i ale unei_specii americane (-4. genut'ia) ne arat6, probabil culorile iniliale ale speciei parentale a genului ; d.eoarece ambele sexe cu patru sau cinci specii larg r5spinclite, sint colorate aproape la fel. Aici, ca gi la mai multe d.intre cazuiile anterioare, putern d.ed.uce cd, la A. cardumi,nes qi genwtia masculii sint cei care s-au ind.epdrtat d.e tipul obiqnuit al genului. ha A. sara, d.in California, virfurile portoealii s-au d.ezvoltat-parfial la femel5, lnsd, sint mai palid.e d.eclt la masculi qi pulin diferite intr-alte privinfe. La o formd, inrud.it5, ind.ian5, , Iphias gtauci,ppe, virfurile portocalii sint d.eplin dezvolt'ate la ambele sexe. La acest lphias, d"up5, cum mi-a ind.icat d.l. A. Butler, suprafala inferioard, a aripilor seamXnl, in *od uimitor cu o frunzd, d.e o culoare palid.L, iar la fluturele nostru Anthocharis card,amines suprafa\a inferioar5 seam5,nfl, cu un capitul d.e pS,trunjel sd,lbatic, pe care ad.esea fluturele se od.ihnepte noaptea 10. Acelaryi motiv care ne obligd, s5, ad.mit,em cL aici suprafelele inferioare au fost colorate in scop de proteclie ne face s5, t6g5duim ci,
8

10 Vezi obselvaliile interesante ale dltri 'i'. \\'. \\'ood, Dl. (i. Ftaser, ltt ,,Nature", aplilie 1871, p. 489. Eittflrtss der Isolirung auf die Artbililunl, 1872, p. 58. ,,'fhe Sturlent", septembrie 1868, p. 81.

258

DESCENDENITA OMULUI

aripile au c[,pitat virfuri d.e un portocaliu viu in acelaqi scop, rnai ales cind. acest caracter este limitat la masculi. Majoritatea fluturilor d.e noapte ri,mln nemirycali, cu. aripile lzisate in jos, o mare parte din zi sau toath zrua, iar lntreaga parte superioard, este ad.csea urnbritir qi coloratd, ad.mirabil, d.upi, cum a remarcat d.l. iWallace, pentrll a nu fi d.escoperifi. Atunci cind. se od.ihnesc, aripile anterioare d.e Bombycidae qi ,-Yoclni,dae rr in general se suprapun gi ascuncl aripile posterioare, apa lncit acestea d.in urrnl pot fi viu colorate f5,r5, niult risc, qi de fapt ad.esea ele sint astfel colorate. in tirnpul zborului, fluturii d.e noapl,e pot ad.esea sd, scape de duqmani, totuqi, d.eoare ce aripile posterioare slnt expuse d.in pliq la ved,ere, culorile lor vii trebuie s[ fi fosl' d.obindite cu un oarecare mic risc. Insi, faptul urmd,tor ne arath cit d.e precaufi trebuie sd, tim clnd. tragem eoncluzii ln aceastd, problem6. Fluturii comuni cu aripi inferioare galbene ( Triph,aena) deseori zboar6, ln timpul zilei gi spre seari, qi bat atunci la ochi prin culoarea aripilor lor posterioare. S-ar putea cred.e cd, aceasta ar constitui o surs5, d.e pericol; dl. J. Jenner Weir este insd, d.e pd,rere cd, ea le serveqte d"e fapt ca un mijloc d.e a scd,pa, d.eoarece pd,s[,rile lovesc aceste suprafele fragile qi viu colorate in locul corpului. I)1. Weir a introdus, d.e exemplu, in voliera sa un exemplar viguros d.e Tri,phaena pron,uba, care a fost imed.iat urmd,rit de un md,ci,leand.ru I atenlia pd,sd,rii fiind. insi, atras5, d.e aripile colorate, fluturele nu a fost prins d.ecit d.upd, aproximativ crucrzeci d.e lncercdri qi d.upd, ce porliuni mici flin aripi fuseserd, rupte. EI a lncercat aceasl,L experien!,5, in aer liber cu o rtnclunicl qi ?. timbri,a, insi, d.imensiunea mare a acestui fluture probabil czi a jucat nn rol la capturarea sa 12. Ni se reaminteryte astfel o afirmalie a d.-lui Wallace 1r, anurne cL in p5d.urilebrazrlttene qi pe insulele nralaeze mulli fluturi comuni si foarte impodobili sint zburhtori slabi, cu toal,e c[, sint prevd,zuti cu aripi foarte mari ryi ,,sint ad.esea capturafi cu aripile g5,urite qi rupte t etu qi cum ar fi fost apucate dc. p[s[ri, de la cale au scd,pat ; d.ac[ aripile ar fi fost mult mai mici in proportie cu corpul, probabil cd, insecta ar fi fost mai des lovit5, sau strd,puns5, lntr-o parte vil,alir,, ;i ast;fel suprafala nr6rit[, a aripilor a fost poate ind.irect folositoat'e".
Eta,lare. - Culorile vii ale nrultor fluturi cTe zi ;i ale unora dc noapte sinl, special dispuse pentrn etalare, aqa incit sI, poatil fi uqor vhrute. In l,impul nop!,ii, culorile nu sint vizibile si nu poate fi ind.oial[, c6, fluturii nocturni, luali in totul, sint mult mai pulin viu lmpod.obifi decit fluturii de zi care au toli obieeiuri d.iurne. Flutnrii d.e noapte ai anumitor familii lns[', oum slnt Zygaenidae-le, mai multe Sph,i,ngi,dac, Urani,i,due, rtr\ele Arctii,dae qt Saturn'iidae, zbaarh in l;impnl zilei sau spre searf, qi mul,ti d.intre aceqtia sint extrem c1e frumo;i, fiind. mu.lt mai viu colorali d.ecit speciile strict nocturne. S-au inregistrat totuqi elteva c^zLlri cxcepfionale cle specii nocturne viu colorate la. Existd, qi altfel de d.oveziin ceea ce priveryte etalalea. Dupir, cunt s-a observat nrai sus, atunci cind. se od.ihnesc, fluturii iqi ridicir, aripile, insir, cind. scr incIlDl. \Yallacc. in ,,IIaldlvick's Scie'ncc Gossi1r", rcptembrie, 1867, p. 193. 1r Yezi de aserntrnea, asupra acest.ui subiect, lucrrrt'r ,l-ltri \Yeir, in ,,'fransact. Ijnt. Soc.", 1869, p. 2l). 13 ..\Yestminstcr Review", iulie 1867, p. 16.
11

Cla.ss. of Inse.cts, vol. II, p. 390) pijro surprins de at:rrr:L caz. Asupra culorilor rclirtivc aic lepidoltlerelor <littrrtc ;i nocturtre, vezi iltitlem, p. i)3li ;i 392 ; tlt asentetit'rt, llat't'is, Treatise on tltt Itrsrcls of Nurtr lirtllluttrl, 1S 12,

p.

l31ir.

1{ l)e excnrplu

Lillnsiu;

insir prof. Weslrvooil (Morlerrt

FLUTURT

6n zr $r DE NoAPTE

2irD

la soare ryi lc ridicl ad.esea qi le las5, ln jos alternativ, expunincl astfel a,mbclc suprafele tlin plin ved.erii ; ;i cu toate c5 supra,fala inferioarii este ad.esea coloratii, intunecal, pentru protecfie, totuqi la multe specii este tot atit d.e impod.obit5, ca ryi su-prafala superioar[, iar uneori ln mod" foarte d.iferit. I-,a unele specii tropica,le suprafala inferioard este chiar mai strd,lucitor colorati, decit cea superioArS, ls. I:a fluturii -4rttynni,s agla'ia numai suprafala inferioar5, este impodobitS, cu argint lrrcitor. Totuqi, d.e rcguld, generala, suprafala superioard,, care este probabil mai d.oplin expusd,, este eoloratir, mai viu ryi mai d.ivers d.eclt cea inferioard,. Deci, in general, suprafala inferioar5, oferi, entomologilor un cara,cter mai folositor pentru a d.etecta afinitrilile d,iferil,elor specii. Frtlz Miiller mi, informeazh ch in apropiere d.e easa sa d-in sud.ul Braziliei se glsesc trei specii de Castnia; aripile posterioarcr a doud, d.intre ele sint de culoare inehisfl, qi sint intotdeauna acoperit,e d.e aripilct anterioare atunci cind. aceqti tluturi se od.ihnesc; a treia specie ins5, are aripiler post,erioare negre, frumos p5,tate cu rogu qi alb, ryi acestea sint cleplin d.eschise ryi ctalal,e ori de cite ori fluturele se oflihne;te. S-ar putea ad.d,uga alte asclmenea cazuTL. Dacd, privim acum grupul enornr al fluturilor d.e noapte, care, d.up[ cunr aflu d.e la d.l. Stainton, d.e obicei nu expune cornplet la vedere supraf.a\a inferioar5, a aripilor, constat[,m cd, d.e foarte rareori aceast5, parte este colorat5, mai viu sau c]riar tot al,it d.e viu ca suprafa\a superioar5,. Trebuie notate citeva excepfii, reale sau aparente, la aceasti, regul6,, ca la HllpopyrcLL6. Dl. Trimen md informeazd, c[, ln marea lucrare a lui Guen6e slnt desena,ti trei fluturi de noapte la care suprafa,ta inferioar5, este pe d.eparte cea mai stri,lucitoare. De exemplu, la Gastrophora australian5, suprafala superioar6 a aripilor anterioare este un ocru cenuryiu palid., pe cind. suprafala inferioard, este splendid. impod.obitfi, cu un ocel rotund., albastru d.e cobalt, situat in mijlocul unei pete negre lnconjura,te cu galben-portocaliu, iar aceasta cu alb-alb5,strui. Obiceiurile acestor trei fluturi d.e noapte sint ins5, necunoscu-ter a$a incit nu se poate d.a n-ici o explicalie asupra felului neobi;nuit al colori.tului lor. Dt. Trimen de asemeneiu m5, informeaz[, ci suprafa\a' inferioarh a aripilor altor Geontetri,dae 1? si ]{oetuidae cvadrifid.e eSte sau mai impestrifat5, sau mai viu coloratd declt suprafala superioar5, I unele d.in aceste specii au lns[, obiceiul ,,d.e a-ryi tine aripile eomplet verti.eal pe spate, menlinind.u-le un timp consid.erabil in aeeasti, pozi{,ie", expunind asl,fel suplafala infe,rioard, la ved.ere. Atunci clnd" se aryazl, pe sol sau po iarbi,, d"in clnd. in cind. iqi ridic5, aripile pulin, brusc. Faptul tleci c5, supr afa\a inferioarfl, a, aripilor este d.e culori mai vii declt suprafala superioarir, la anumili fluturi d"e noapte nu este atlt d.e anormal d.up5, cum pare la prima ved.ere. Saturni,i,d,ae-le cuprind. unii d.intre cei rnai frumoqi fluturi de noapte, irr'lntL aripile impodobite cu oceli frurno;i, ea la Aytatura iris clin Angliar iar r1l. T.W. Wood.18 observS, c5, ei seam5,nd, cu fluturii de zi prin unele d"in rniqc[,rile lor, ,,d.e c'xemplu prin ugoara filflire ln sus ;i in jos a aripilor t QA pentru a le eLaLa, care estb mai caracteristicd, lepid.opterelor d.iurne d.eclt celor nocturne".
zesc
16 \'czi dl. Worttrald despre acest fluture de noapte, lntre suprafelele superioare qi sc specii de Papilio aripilor multor mai irrferioare ale ,,Proc. Ent. Soc.", 2 martie 1868. 1? Vezi cle asemenea descrierea genului sud-american pot vedea ln frumoasele planqe din Memoir on the PapiIionidae of the Malagan Region a d-lui Wallacerln rrTrans- Erateina (rlin Geometridae), ln ,,Transact. Ent. Soc."
15

Ascmenea deosebiri

act' Linn' Soc"" vo. XXV' partea

I'

1865'

""1,

:;l::

"Jl; i;Xiri;fi"::tJiurie

18ri8, p.

XXVrr.

DESCENDENTA OI\4ULUI

Un fapt ciud.at este cd, nici unul d"in fluturii d.e noapte brita.nici, care sint strd,lucitor colorali qi, in mdsura in care am putut d.escoperi, aproape nici o specie str5,in5, nu se d.eosebesc mult prin culoare clupd, sex, cu toate czi arya este cazul multor fluturi d,e zt str5,lucitori. Totuqi, masculul unei specii arnericane cle fluturi d,e noapt'e, Saturn'ia 1o, este d.escris ca avind. aripile anterioal'e cle un galben-inchis, cu pete d"e un ro$u-purpuriu, pe cind. aripile femelei sint purpurii-caf enii, marcate cu linii cenuqii Is. Fluturii de noapte britanici care prezintfi, deosebiri sexualc de colorit slnt toli cafenii sau d.e d.iferite culori, d.e un galben qters sau a,proape alb. La mai multe specii masculii sint d.e culoare rnult mai inchis[, d.ecit femelele 20, ryi aceqtia aparlin unor grupe care ln general zboari, d.up5, masd,. Pe de alt-ir parte, dup5, cum m[, informeazS, d.l. Strainton, la multe genuri masculii au aripile posterioare mai albe decit ale femelei ; un bun exemplu ln acest sens oferi, Agrostis enclamat'i,oni,s. La fluturele de noapte Hepi,alus lturnul'i, d.eosebirea este mai puternic pronunlatd,, rnasculii fiind albi, iar femelele galbene cu pete mai inchise 21. Bste probabil cd, in aceste cazuri devin astfel mai bd,l,d,tori la ochi ryi pot fivdzu\i mai ugor de femele cind. zboaril pe inserate. Bste imposibil d.e ad.mis, din tLiferitele fapt,e c1e mai sus) c[, culorilestri,lucitoare ale fluturilor de zi qi ale citorva de noapte au fost d.obind.ite in mod obipnuit pentru proteclie. Am vilzut' cd, culorile gi d.esenele lor elegante sint d.ispuse si expuse ca pentru etalare. Ajung d.eci la pi,rerea c5, femelele prefer5, sau sint cel mai mult excitate d.e cfltre masculii cei mai strd,lucitori, cleoarece, dup5, cum putem ved.ea, orice alt5, presupunere ar lnsemna cil masculii sint impod.obifi f[r5, scop. $tim c5, furnicile si anumite coleoptere lamelicorne slnt capabile d.e a resimli o afecliune reciproc[, iar furnicile iryi recunosc tovariryele dupi, un interval d.e mai multe luni. Nu exist5, d.eci nici o improbabilitate abstractil la lepid.optere, care sint situate probabil aproape sau tot atit de sus pe scara evoluliei ca qi aceste insecte, ea ele sd, aibi, suficientd, eapacitate mintali, pentru a ad.mira culori rrii. Este sigur c5 ele d.escoperi, florile d.up5, culoare. Deseori se poate ved.ea Sfinrul-colibri repezind.u-se in jos de la distanld, asupra unui buchet de flori situat ln mijlocul unui frunziq verd.e, qi ln strdin[tate d.oud, persoane m-au asigurat ch aceqti flul,uri d.e noapte viztteazd, d.e repetate ori flori pictate pe perelii unei od.[,i si se strirduiesc in zadar s5,-qi introducS, trompa in ele. Flrtz I'Iiiller m[, informeazd, ci, in sudul Braziliei mai multe spec;i d.e fluturi aratd, o preferin!5, neind.oielnic5, pentru anumite culori f.a\il d.e altele ; el a observat cL ei vtzitau foarte d.es florile d.e un roqu strd,le Flarris, Trcalise ctc., ed. frlint, 1862, p. 395. 20 An observat, dc cxemplu, in coleclia fiului ntctt ci masculii sint de culoarrr mai inchisd tlecit fcnrelt'lc la
Lasiocumpe quercus, Odonestis ytotutoriu, Ilgpoggutrta dis-

par, I)asgcltira pnrlibnrrda qi Cgcttiu ntendica. La aceastti ilin urnrl specic clcosebirea de culoare dintlc ccle dou:i scxc csLc puLernic plonun!at[, iar dl. Wallace mri infornrtr:rzi cd aici avem, dupi pirerca sa, un caz de imitalie de proteclie limitati la unul din sexe, dup[ cutn se va cxplica mai complet ulterior. Femela albi dc Cgcnia
seanrinS.

curcani, clrora lc plircea str minincc alfi fluturi clc noapte, a6a incit dacta C11r:nia cste confunclat.i dc p[slrile brilarrice ctr Spilosonta ea scapl clc a Ii dcvoralit, iul cttloareu ci lngeldt.oarc albir trsle astfcl foztr[c folositoarc. el Estt, r'urrarcabil ci pc insukrlt: ShcLlancl tnascttltrl accslui fluLule tlc tro:t1lte, in loc dc a srr deosel;i considcrabil cle fcurelii, adcsea ii seaurinir intlcaproape Ia cttloalc

(vezi dl. llacl-achlan,,,'l'rausact. Ilnt. Soc.", vol. lI,

1866, p. 459).

Dl. Fraser sugereazi. (,,Nature", aprilie 7877,

cu foarte comunul Spilosoma menthrasti,

alc

crirui ambe sexe sint albe ; qi dl. Stainton a observat ci acest clin urmi fluture de noapte a fost respins cu llrr uui rn:rrc scirbii cle o intrcagir gr:ucra!ie tlc littcri

ci la anoLimpul cind fluturele de noapte Hepialus lrumuli apare in aeeste insulc nordicc culoarca alb[ a nrasculilor nu este necesari pentm a-i facc vizibili in
p.
a89)

crcpuscul fernelelor.

FLUTURI DE ZT SI DE NOAPTE

Iucitor clin cinci sau gase genuri d.e plante, insi, niciod.at[ speciile cu flori albe sau galbene d.in acest gen sau din alte genuri crescincl in aceearyi gridin5, ; gi am prirnit alte relatiri ln aeela;i sens. Dupd, cum aflu d.e la d,e Doubled.ay, ad,esea fluturele a,lb comun zboar5, jos spre o bucir,ficd, d.e hlrtie d.e pe sol, luind.-o fd,rd, irrd.oial5, d.rept unul d.in specia sa. Dl. Collingwood ", vorbind. clespre greutatea d.e a colecta anumi!,i fluturi in arhipelagul malae z, afirmd, c5, ,u exempla,t mort infipt po o craed, foa,rte vizibild, ad.esea va opri o insect[, d.e aceeapi specie d.in zborul ei impetuos jos pind, la clistanf,a cle und.e s5, poal,[, fi uryor capturat'il cu plasa, mai ryi o va ad.uce ales d.aci, este d.e sex opustt. Dupd, culn s-a observat mai sus, la fluturi zborul nuplial este o ac{,iune incLelungati,. IJneori masculii se luptd, intre ei ca rivali qi s-au vd'zttt' mul,ti urmd,rind. sau ingrS,mid.ind-u-se in jurul aceleiaqi femele ; d.aci, femelele preferi, pe un anumit mascul imperecherea trebuie ld,satd, la simpla intlmplare, ceea ce nu pare probabil. Pe d.e altd, parte, d.ac5, d.e obicei sau chiar intlmpli,tor femelele prefer5, rnasculii rnai frumoryi, culorile acestora d.in urm5, trebuie s[, fi d.evenit treptat mai vii qi vor fi fost transmise ambelor sexe sau numai unui singur sx, in conformitate cu legea ered.iti,fii care a pred.ominat. Procesul selecliei sexuale trebuie s5, fi fost mult uryurat clac5, concluzia la care s-a ajuns d.in d.iferitele feluri de d.ovezi din suplimentul capitolului noud, poate fi consid.erat5, ca d.emnd, de incred.ere, anurne c[ masculii multor lepid.optere, cel puf,in in stare d.e crisalid.5,, d"epdgesc considerabil c,a numflr pe fernele. Unele fapte slnt lns[, opuse p6rerii cL fluturii femele preferi, maseulii ntai frumogi I astfel, d.upi, cum am fost asigurat de mai rnul,ti colecfionari, femelele d,e curind. ieryite d.in pupd, pot, fi d.eseori vi,zute imperecheate cu masculi pipernicilit d.ecolorali sau murd.ari, ins[, acea,sta este o imprejurare care d.eseori cu greupoat_e s[, nu urm eze faptului cd, masculii ies mai d.e timpuriu din coconul lor d.eclt femelele. Ira fluturii d.e noapte d.in familia Bombyei,dae-lor sexele se impevecheazi, imetliat clup[, ce au ieryit d.in stad.iul c1e crisalid.d,, d"eoarece nu se pot hrd,ni, d.atoritd, st5rii rud.imentare a aparatului lor bucal. Dupd, cum au remarcat mai mulli entomologi, femelele stau lntr-o stare aproape de amorlire tsi nu par sI, manifeste nici cea mai mic[, alegere in privinla partenerilor lor. A$a este si cu fluturele viermelui cle m[tase (8. mori,), d"up5, cum ni s-a spus d"e ciliva crescd,tori d.in Anglia qi de pe contirrent. Dr. lYallace, cat'e a avut o mare experienld, in creqterea de Bombyn cymthr,u, este convins c5, femelele nu manifest[, nici o alegere sau preferin![,. El a tinut

lmpreunir, peste 300 d.e asemenea fluturi qi d.eseori a g5,sit cele mai viguroase femele imperecheate cu masculi pipernicili. Contrariul pare rareori si, se lntimp1e, deoatece, dup5, cum cred.e el, masculii mai viguroqi trec peste femelele d.ebile qi sint atra;i d-e. cele lnzestrate cu cea mai mare vitalitate. Totuqi, Rombyci,dae-le, cu toate gI, sint d.e culoare intunecatd,, sint d.eseori frumoase in ochii noqtri d.in cauza nuillllor erlegante qi pestrile !,clor ' Pin[, acum m-am referit numai la speciile la care masculii sint colora!,i rnai viu decit femelele qi le-am atribuit frumuselea faptului c[ timp de multe generaJ'ii femelele au ales si s-au imperecheat cu masculi mai atrigitori. Apar ins[, cu toate cd, rar, qi cazuri contrarii, in care femelele sint mai strd,lucitoare d.ecil, masculii qi, d-up[, curn cred, zlici masculii au ales femele,le mai frumoase, pi au sporit incet
22 RLuttbles of

a liuttu'alisl itt tlrc Clinese

Seas, 1EGE,

p.

182.

DESCEIVDEINTA OI"{ULUI

lntre

zrcest, fel frumuse!;ea lor. I{u qtiu d.e ce la d.iverse clase d"e anirnale' ma,scllii citorva specii au ales femelele rnai frumoase in loc d.e a, accepta blcltros oricar,r' femeld,, dup5, cnm pare sd, fie regula generald, inregnulanimal.Daciilsi,, contrar d.e ceea ce se intimpl5, in gene ral la lepid"optere, femelele ar fi mult mai ngmeroase d"ecit masculii, acerytia rlin urmi, probabil ci, ar alege femele mai frunroase. Dt. Pr11l,ler mi-a arilt'at' la British Museum mai multe specii d"e 0attid,ry1a,s, la eare lnele cLirr femele egalau, iar altele depdgeau consid.erabilpemasculi ca frurnpse{e, d.eoareco numai femelele att marginile aripilor acoperite cu purpuriu qi portocaliu ryi pEta,tg cu negru. Masculii mai urili ai acestor specii seam5,nd, lnd.eaproape inbre rt, aril.tind. ci, aici femelele s-au mod.ificat, pe cind. in cazurile in caie masculii sirrt rlai impodobili acerytia sinl, cei care s-au mod,ificat, femelele sem5,nind. ind.eaproap()

itr

ele.

moase. Dl. Mend.ola, de la care s-au luat afirma!,iile d.e mai sus, spune in concluzie : ,,Cu toate c5, nu sint convins d.e ac,tiunea selecliei sexuale ca prod,uclnd. culorile insectelor, nu se poate nega c5, aceste fapte sint izbitor c1e doied.itoare pentru ipotezele d-lui Darwin') 23.

cu toate c5, nu atit d.e pronun{,atc. l{umai femelele a d.oud, specii de Thecla aa o patd, d.e un purpuriu viu sau portocalin p_e aripile a,nterioare. La Hi,pparchi,a, sexele nu se d.ebsebesc mult, i11s5, femela de -EI. iani,l"cr, este aceea care are o patd, cafeniu-deschis pe aripi, iar femelele unor specii sint mai viu colorate d.ecit masculii lor. De a,semenear femelele cle Coli,as edusa;r hyale au,,pete galbene sau portocalii pe marginea neagrfl, reprezentatl .la rnasculi numai prin dungi subliri", iar la Pi,eri,s femelele sint ceie care-sint cLecorate cu pete negre pe aripile anterioare, iar acestea nu sint clecit parlial prezenl,e la rnasculi". Or, se ptie c5, masculii multor fluturi sus,tin femelele ln timpulZborului nupfial, insd, tocmai la speciile amintite femelele slnt cele care suslin pe masculi, arya in_clt partea pe care cele d.oui, sexe o joacd, este inversati,, precum esle si frumuselea lor relativir,. In tot regnul animal d.e obicei masculii iau partea cea mai activi, fa cultare qi frumuselea lor pare s5, fi sporit prin faptul c5, femelele au acceptat pc ind.ivizii mai al,rdg[tori ; in eazal acestor fluturi insd, femelele iau parte mai activir, la ceremonia nup,tialS, finald,r a$a incit putem presuprlne cd, ele proc edeazd,la ferl i1 jocul nupfial, in care caz putern ln,telege cum se face e5, ele au d.evenit cele rnai fr,u-

in Anglia avem citeva cazari analoger

Deoarece seleclia sexuald, d.epirrd.e in prirnul rind d.e variabilitate, trr:buic addugate clteva cur,inte asupra acestui subiect. NLI exisl,ii nici o d.ificultate in privinfa culorii, intrucit se pot mrmi aici o serio d.e lepid.optere foarte variabile. TJn singur exemplu bun va fi suficient. Dl. Bates rni-a ar6,tat o intreagX, serie d.e exemplare de Papilio sesostr'is ryi P. chi,ldreno,e qi la acestea clin urmzi masculii variau mult prin extind.erea petei verzi frumos emailate d.e pe aripile anterioarc ^aripile posteri;i prin dirnensiunea petei albe qi a d.ungii stacojii splend.id.e d- pe oare, aqa inclt exist5, un mare contrast intre masculii cei rnai strd,lucitori qi cei mai 1tnlin str5,lucitori. Masculul d.e Papili,o sesostris este mult mai pu,tin frumos d.ecit eel d.e P. cht'ldrenae ;f el variazd, de asemenea pulin prirr clinrensiunea petei terzi
r3,,Nat.tlre", 17 aprilie 1871, p. 508. Dl. Ilendola asemenea, dl. G. Fraser in ,,Nature",20 aprilie 1821, ':iteazit pe Donzel, iu ,,Soc. Ent. de France", 7837, p.77, p. 489, dcspre clcosebirile sexnale la mai nplli flutnri 1t:spre lupta flututilor in timpul impelecherii. Vezi, de britanici.

TLUTURT DE

Zr Sr DE NOAI'I'r:

pe a,r'ipile prin aparifia ocaziotralf,, a d.rrngii stacojii d.e pe a,ripile ^anterioare ;i poste_rioarer imprumutat'it, d.upi, clt se pare, cle la propria sa ferneld,, d.eoarece femelele acestei specii qi a rnultor altora d.in grupa Aeneas arL aceastd, d.ungd, stacoJl. D99ir intre cele mai frumoase exemplare d.e P. sesostris qi cele mai"lrite cle P. chi'ldrena'e nrL era declt un mic interval, qi era evid.ent ci in ceea cc prile;te simpla variabilitate nu ar exi.sta irici o d.ificultate d.e a spori in mo6 pe',rinanent frumuse,tea orici,reia d,intre aceste d.oud, specii cu ajutorui selecf,iei. eici varizr,bilitatea este aproapc lirnitat5, la sexul masculin, ins5, d"l. Wallace, qi d.l. Bates au ardtat 2a cd femelele unor specrii slnt extrem d.e variabile, masculii tiina aproape constan,ti. inl,r-un capitol viitot voi ave a ocazia s5, ard,t cL punctcle frumr;ase i1 formi cle ochi- sa1 oceli, cartl se g5,scsc pe aripile multor lepid.optere, sint eminamente variabile. Pot ad.5,uga aici c5, acepti oceli prezintd o O.iticultate pentm beoria.selecfiei sexuale_, deoarece cu toate c[, ne apar atit de ornamentahl ei nu sint niciod.at'd' prezenli la unul din sexe qi absen,ti la celd,lalt ,gi nici nu se cleosebesc mult la cele d.oud, sexe 25. fn prezent, acest fapt este inexplicabit ; dac1, ulterior se va constata ins[' ci, formarea unui ocel este d.atoratd, weunei mod.ificdri oarecare in _fesuturile aripilor, apd,rind, d.e exemplu, intr-o perioad.d, foarte timpurie d.e d.ezvo.lta1e, ne-an_l putea aqteptar d.in ceea ce qtim d.espre legile ered.it5,,tii, ca sd, se transmit5, la ambele sexe, cu toate cd, neapd,rind. qi nedezvoltindu-se ct'eclt lumai Ia un
cltr

singur

serioase, pare probabil rnai multe dintre speciile strd,lucitor col,orate d,e lepidoptere 1ryi ditoreazra cnlorile selecliei sexuale, afard, d.e anumit e cazuri, care vor fi menlionate ind.atd,, la care culorile b5,ti,toare la ochi au fost, d.obind.ite plin imitalie pentru protecfie. Din cauza ard.orii masculului in tot regnul animal, el este ln general d.ispus sd, accepte orice femel5, qi femela este aceea care d.e obicei face alegerea. Deci, d.acd, seledpia sexuald, a fost eficace ln cazal lepid.opterelor, atunci cind. sexele se d,eosebesc, nrasculul este cel care ar trebui sd, fie cel mai str5,lucitor colorat, ryi fS,rL lncloialL ci, aqa qi cste . Atunci clnd. ambele sexe sinl, strd,lucitor colorate ,'si-searndnb, irrtre ele, caracterelet d.oblnd.ite d.e mascul par sd, fi fost transmise ambelor sexe. Sintern cond.uqi la aceasti, concluzic de cazuri, existlnd. chiar ini,untrul aceluiasi gen, de grad.a,l,ii d.e la o d.eosebire extraordinarS, pin5, la o id,entitate in culoarea celor
cd, cele

jex. In g-ene1al, cy toate cL se pot rid.iea multe obiectii

d.ouir, sexe.

pot expliea prirr alte mijloace decit prin seleclie sexual[. Se cultosc 26 mai mult e cazuti in care m_agculii qi femelele aceleiansi specii d.e fluturi tr5iesc ln stali1ni diferite, primii lncdlzind.u-se d.e obicei la soare, iar ultimele frecventind. p5d.uri intunecate. Este de aceea posibil ca d.iferite condilii d.e via!5, sir, fi aclionat direct asupra celor d.ou5, sexe, ce ea ce nu este probabtl'r, d.eoarece in stare aduitS, ele slnt supuse
\Yallacc desplc Papilionidae-le din regiunca lnilIaczI. irr ,,Transact.. Linn. Soc.", vol. XXV, 1865, p. B i;i 36. Urr ctz izbitor al unei varietiit.i rarc, strict internrcdiarii iuLrc alte doud varietili feminine bine pronunlaLc, este prezentat cle dl. Wallace. \rezi de asemenea dl. Bates, ln ,,Proc. Entomolog. Soc.", 19 noiernbric 1866, p. XL. 25 Dl. Bates a fost atit de antabil, incit a adus acesL subiccl in tafa socictrifii enLonrologicc ,si :rrn primit ris2a

Se poate pune ins[, intrebarea d.ac5, d.eosebirile d.e culoare elintre sexe nu sc

I{. W. BaLcs, Tlrc Nalrrra/isl on ilrc Amu:ons, vol. II, 186:1, p. 228. A. R. Wallaee, in ,,.I'ransAcL. Linn. Soc.", vol. XXV, 1865, p. 10. 27 DcspLe acest subiect, vezi The Variation of Anintttls artd Plat.ls under Domesttcation, 1808. vol. Il.
cap. XXIII.

punsuri in accst scns din ltaltea rnlii multor cnLourologi.

26

DESCENDENTA OI\IULUI

lrr ctrnd.ifii d.ifelit,o pentru o perioad.S, foarte scurt[', iar larvele arnbelor sexe slnt slrpusc acelora;i cond.ifii. Dl. Wallaco este d.e pfi,rere c5, d.eosebirea d.intre sexet ttn t,ste d"al,cratd, atit faptului cd, rnasculii s-au mod.ificat, clt aceluia ed, femelele au tloblnclit in toate sau aproa,pe in toate cazurile culori lntunecate pentru protecJ,ie. ]Ii se r)&rL', din eontra, mult mai probabil ci masculii sin1, cei care s-au moclifical, mai zr,les prin selec,tie sexualii, femelele fiind. comparativ pulin schimbate. Putem a stfel inlclegc cum se face cL femelele d.in specii inrudite seam5,n[, in general intre ele atit d.e mult, rnai mult clecit masculii. Ele ne arat5, astfel aproximativ culorile iniliale ale speciei. parentale ale grupului cf,,rora aparfin. Elc, au fost totu;i aproape intotcleauna pulin moclificato prin transferarea c5,tre ele a unora d.in varialiile consecutive, prin acumularea cd,rora masculii au d.evenit frumopi. Nu rrezfu insi, sL ncg c5, numai femeLeie unor specii au fost special mod.ificate pentruproteclie. Tn rnajoritatea cazurilor masculii qifemelele unor specii d.istincte trebuie s5, fi fost supuse in decursul stad"iului lor larvar prelungit unor condilii d.iferite;i sd, fi fost astfel influenlate, cu toate cd, in cazul masculilororice mic[ modificare d.eculoare astfel cauzatd, ar fi fost in general mascat5, d.e ci,tre culolile strilucitoare d.oblndite prin seleclie sexuald,. Clnd vom trata d.espre pl,s5,ri va l,rebui sL discutintreaga chestiune, anume in ce mdsur5 d.eosebirile d.e culoare d"intre sexe slnt d.atorate faptului c[ mascuiii au fost modificali prin seleclie sexuald, in scop d.e impod.obire sau aceluia cei femelele au fost mod.ificate prin seleclie natural5, ln scop d,e protec,tie, arya incit aici nu voi spune d.eclt pulin d.espre lcest subiect. in toate cazurile in care f orma mai obiqnuitl, a moqtenirii egale de ci,tre anibele sexe a pred.orninat, seleclia masculilor viu colorali va tinde sir, fac[, pe femele viu colorate, iar selec,tia femelelor intunecat colorate va tind.e s6 tacil pe mascuii cle culoare lntunecatd,. Dacd, ambele procese se desfd,qoar5, simultan, ele vor tind.e sd, se anuleze reciproc qi rezultatul final Ya d.epinde cle faptul d.acd, un num5,r mai ma e d"e femele au f ost bine protejat'e prin culori inchise sau un numi,r mai ma, e de masculi au fost viu colora,li qi astfelt gd,sincl parteneri, au reuqit sd, lase descend.enfi mai numeroqi. Pentru a explica transmiterea frecventd, d.e caractere numai la unul d.in sexe t c1l. Wallace igi exprim5, pi,rerea cii forma mai obiqnuitd'a mo$tenirii egale d.e c5,tre ambele sexe poate fi mod"ificatzi prin seleclie naturalir, ln moqtenire d.e c5,trc un singur sex, ins5, nu poate clescoperi" nici o dovad.L in favoarea acestei ipol,eze. $tim cum se intimptd, ln stare d.omestici, : d.eseori apar caractere noi, care d.e la lnceput nu slnt transmise d.ecit numai. unui singur sex, qi prin seleclia unor asemenea varialii nu ar fi nici cea mai mic[, dificultate d,e a d.a culori v_ii numai masculilor ryi in acelaryi tirnp sau ulterior culori inchise numai femelelor. In acest fel, femelelc unor fluturi d.e zi qi d.e noapte au tlevenit probabil neaspectuoase din rnotive foarte cliferite d.e masculii lor. cle proteclie - Tr;tusi"si rru sint d.e acord. s[, ad.mit f[,rir, dovezi clare c5, d.ouir plocese cr,ritrplext' t1r r.icrlec,tie, fiecare necesitind. transmiterea a noi caractere numai unui singuir sex, an fost realtzate in cazal unei mullimi d.e specii, cd masculii au d.evenit ma.i str6,lucitori invinglndu-;i rivalii ryi femelele d.e culoare mai inchi'ql prin faptul ci au scir,pat de d.u;manii 1or. I)e exenrplu, masculul fluturelui Gone'ptcr'un este d.e utr gatben cu mult rnai intens d.ecit femela, cn l,oate cd, ea este tot atit d"e b[,til,1,oare 1ra ochi, ;i nu pare probabil c5, ea sd, fi d.obind.it ln mod. special culoarea ei palid.ir, r.a prot,ecfie, cu l;,:ra,t c cil (,iit,c probabil ca masculul sli fi dobtnclit culorilc sl,rle vii

rLU'IURI DE ZT $I DE NOAP'IE

ca o atraelie sexual6. Femela d.e Anthocharis cardami,nes nu posed.5, frumoasele virfuri portocalii ale aripilor masculului, in consecinld, ea se amd,n5, lnd.eaproape cu albilila (Pi,eri,s) atlt d.e comund, in grd,clinile noastre ; nu avem ins5, nici o d.ovad,il, c[, aceastd, asem6nare li este d.e folos. Pe d.e all,d, parte, d.eoarece ca seam5,n[ cu ambele sexe ale mai multor altor specii d.in genul care tr5,ieqte ln diferitele pd,rfi ale lumii, este probabil ca ea s5, fi pi,strat numai intr-o marc irrisur5, culorile ei

fn sflrryit, dup5, cum am vhzut, d.iferite considera!,ii no cluc la concluzia cd, in cazul celui mai mare num5,r d.e lepidoptere strflucitor colorater masculul este

ini,tiale.

acela care a fost mai ales mod.ificat prin selec,tie sexuald,, graclul d.e ileosebi.re d,intre sexe d.epinzind. mai ales d.e forma ered.it5,lii care a pred.omina.l,. Ereilitateaeste guyernat5, de atlt d.e multe legi sau condilii necunoscute, lncit ea nepare c5, acfioneazd, in mod. capricios "; ryi astfel putem inlelege, lntr-o oarecare rndsur5, cum se face cd, la specii ind.eaproape inrud,ite sexele fie ci, se d.eosebesc intr-un grad. surpnnzhtor, fie cd, sint id.enl,ice la culoare. Deoarece toate treptele consecutive in procesul d.e varia,tie sint transmise prin ferneld,, un numd,r mai mare sau mai mic d.e asemenea trepte s-ar putea ugor d.ez'roltala ea, qi astfel putem inlelege clesele grad.afii d.e la o d.eosebire extrem6, lntre sexele speciilor inrudite la absolut nici una. Se poate ad5,uga c5, aceste cazarid.e grad.alie sint mult prea comune pentru a favoriza presupunerea cd, aici veclem femele trecind. d.e fapt prin procesul d.c tranzi,iie si pierzind. din strd,lucire pentru proteclic, d.eoarece avem toate rnotivele s5, conchid,em c5, la un moment d.at rnajoritatea speciilor slnt in stare stabilX,.

Imi,talia Acest principiu fost clarificat pentru prima d.at5, irrtr-o ^ a luminat astfel din plin multe probleme Iucrare admirabil[ d.e d.l. Bates 2e care obscure. S-a observat anterior cd, ln Ameriea d.e Sud. anumili fluturi aparfinind. unor familii cu totul d.istincte semdnau atit d.e mult cu Helicon'tds,e-le prin fiecare d.ungd, qi nuan!5 d.e culoare, incit nu puteau fi d.eosebifi decit d.e c[,tre un entomolog cu experien!6. Deoarece Heliconi,dae-lesint colorate in felul lcr obirynuit, pe clnd. ceilalli se ind.epdrteazil, d.e coloritul lor azual al grupelor c[rora apartin, este clar ci, aceqtia din urm5, sint imitatorii, iar Hel'ieoni,dae-Ie cele imitate. Dl. Bates mai adaug6 ci, speciile imitatoare sint relativ rare pe cind. cele imitate abund.i, pi cd, cele d.oud, grupe trd,iesc amestecate impreuni,. Din faptul cd,Heliconi,duc-Ie sint insecte frumoase qi bi,t5,toare la ochi, totu;i atit d.e numeroase ca ind.ivizi qi specii, el ^ corrchis cir, ele trebuie s5, fie protejate in contra atacurilor inamicilor prin l'reo secrelie sau miros oarecare, qi aceast5, concluzte a fost pe deplin confirrnatd,30, mai ales d.e cd,tre d.l. BeIt. De aici cll. Bat,es a d.ed.us cd, fluturii care imita, speeiile protejate au d.obind.it aspectul lor minunat d.e inryol5,tor d.e azi plitl r'ariai,ie qi seleetie naturali, pentru a fi confund.a!,i cu speciile protejate ryi astfol s5 scape d.cl zr, fi clevorate. \'u se incearcl, a se da aici \Teo explica{ie a culorilor str5,lucitoare ale f.tuturilor imitali, ci numai a irnitatorilor. Trebuie s5, explicXn: culorile primilor in acelaqi fel general ca in cazurile d.iscutate anterior in acest capitol. De la publicarea lucrir'ii d.-lui Bates, fapte similare rsi tot atit d.e, tzbrl'oare au fost cbservate d.e d.l.
28 TIte Variation of Animals and Plants nnder DomesIiccL[ion, vol. II, cap. XII, p. L7, re ,,Transact. Linn. Soc.", vol.
30 o.Pfoc.

XXIII, 1862, p. 495. Ilnt. Soc.", 3 tlcconrbt'i': 1866, p. XIV,

DE.SCENDEINTA OMULUI

\\allace irr regittnoA malaezii, Statele flnite 31.

d.e d.l.

Trimon in Africa

c1.e

Sud.;i clc cll. Riley i1

IJeoarece unor autr-rri le-a fost foarte grou si, infeleagir, culll s-all putlt efoctua prirnii paryi in procesul cle imita,tie prin selec!,ie naturaln, a, fi bine de observat cir, proccsul a inceput probabil d.e multi, vreme intre formele care nu d.ifereau mult in privin,ta coloritului. fn aeest, eaz, chiar o ugoar5 varialie ar fi folosil,oare, d.aeii ar face o anumit5, specie mai asem6nd,toare celeilalte, iar ulterior specia imitati ar putea fi mod.ificat[, intr-un grad. extrem prin seleclie sexual5, sari prirr altr. rnijloace,_iar d.acd, modifictirile ar fi treptate imitatorii ar putea fi ugoi eond.uryi c1e-a lungul aceluiaryi d.rum plnd, ce se vor d.eosebi intr-un gracl tot atit d,e extrern d.c starea lor init'iald,, ;i astfel, pinf,, in cels din urm5,, vor ad.opta 1n aspect sau 1n eolorit cu totul deosebit cle ceilalli membri ai grupului cd,ruia i-au aparfinut.Ar tiebui amintit c5, multe specii d.e lepid.optere sint pred,ispuse la variaiii consiclerabile ;i brurste cle_culoare. in acest capitol s-au dat clteva i*e*plc, ,ooit rnai nrqltc pot ii glsite in lucri,rile d-lui Bates si ale d.-lui Wallace. In cazul mai mutrtor specii sexele sint la fel ryi imit5, cr,le c1ou5, sexc ale aLtei specii. in lucrarea la care ne-arn referit rnai sus, d.i. Trimen cld, insd, Lyei cazuri in care sexele formei irnitate i{cr flso*"besc intre ele la culoare , iar sexele formei imitatoare se d.eosebesc tn acelaryi fel. S-au lnregistrat d.e asemenea mai multe cazuri in care numai femelele imiti, speciile str5,lucitor colorate ryi protejate, rnasculii p[strlnd.,,aspectul normal al masculilor din speciile cele mai-apropia1e,,. Aici este evid.ent c5, variatiile succesive prin care femela a fost moclificatf nu i-ag fost transmise declt ei. Este totu;i probabil c5, unele dintre numeroasele varialii consecutive sL fi fost transmise pi d.ezvoltate la masculi, dacd, asernenea masculi n1 ar fi fost.eliminali prin faptul cI, ei d.eveneau astfel mai pu,tin atrigitori pentrl femcle aqa ingit nun:ai acele varia,fii erau conserrrate a c5,ror transmitere era de la incepu"t strict limitatd, la sexul feminin. O ilustralie parliali a accstor observalii. o avern it afirmalia d.-lui Belt 82 cd' masculii unora d,intre Leptatid,ae imttd, speciile pr.ol,ejate, insX, ry?i pd,streazra in mod ascuns unele d.intre caracterele lor iniliale'. Astfe-l, la, masculi ,,jumd,tatea superioari.a a aripii inferioare este d.e un alb curat, pe clnd. tot restul aripilor este dungat pi p6tat cu negru, rogu ryi galben ca Ia speciile pe care le imit[. Femelele nu au aceastd, patd, albir,, iar rnasculii o ascund d.e obicei acoperind.-o cu aripa superioar6,, apa lnclt nu-rni pot imagina s5, le fie d,e vreun alt folcs-d.eclt ca jocul nupfial, clnd. o expun femelelor, satisfficind.u-le astfel preferin,ta _atrac,tie in. lor ad.inc fixati, pentru coloritul normal al grupului d.in car:e fac part e Leptatiilac-\e|, .

Culor'ile uii' ctle onuizi,lor R,eflectlnd. asupra frurnuse,tii multor fluturi mi-a venit lrr mint,e c5, unele omizi sint splend.id colorate qi, deoarece seleclia sexualil nu ar fi putut ac,tiona aici, ar fi pripit d.e a atribui frumuselea adullilor naturii acestui factor, cit timp culorile vii ale larvelor lor nu ar putea fi explicate in vreun fel oarecare. Se poate observa, in primul rind.,^ cd, culorile ornizilor nu sint in vreo corela,tie strinsd, cu cele ale insectei mature. I-n at d.oilea rind., culoriJ,o
31 \\tttllaccr, ,,Tl'ansact. Linrt. Soc.", r-,l1. \\\r, 1865, ,\ccasl-ii din urmI lucralc cstc valoroasir tlcoarcrcc r.l]. p. 1: clc asemcnea. ,,'I'rattsact. Dnt. Soc.", r,ol. I\/ (seria Riley cliscutl aici toate obiecfiile liclicate in contra {cor.ici a li-a), 1867, p. 301 : Trirnen, ,rLilllt. Trausact.", vol. cl-lui Bates. 3? -\\\'l, 1869, 1t. 497; Ilih.ry, ,,Thit'd ,\rrrruitl llclrort on ,,'flrcr Natulalistil Nicurrrgue", 1E7.1, p. 3fi5, \oxiorrs tl:,, InsecLs of Nlissouri", 1871, p. 163--168.

FI,UITURI DN ZT SI DB NOAPTE

267

lor vii nu le servesc in mod. obirynuit pentru proteclie. Ca un exemplu al acestui fapt, cll. Bates rn5, informeazd c[, omid.a cea mai bi,t5,toare la ochi pe earc avdzuL-o r,r'eodat[, (cea a uuui Sphi,nn) trdia pe lrunzele mari, verzLale urrui arbore d.in stepele d.eschise a1e Americii d.e Sud ; ea era lungd, d.e circa 10 cm, d.ungatd, transversal cu ngru $i galben pi cu capul, picioarele qi coad.a d.e un rogu viu. Ea atrage d.eci a,l,en!,ia orich,rui trec[,tor, chiar d.e la distanla d.e ciliva metri si fd,r[, indoiali, pi a oricrreri fiil';tt1tffiffrir?;e, care are un talent innd,scut de atezorva dificult5lile. Dup5, o oarecare gtnd,ire el mi-a rSspuns : ,,Majoritatea omuzilor necesit5, proteclie, d.up[ cum se poate d.ed.uce d.in faptul cd, unele specii sint inzestrate cu lepi sau pri iritanti, iar multe sint colorate ln verd.e, ca frunzele cu care se hr6nesc, sau prezint[, o curioasd, asemd,nare cu crenguf,ele arborilor pe care trd,iesc". Se poate ad.[uga un a]1, exemplu ce mi-a fost furnizat d.e c[tre d.l. J. Mansel',Weale, allume ci existd, o omidd, a unui fluture d.e noapte care trd,ieqte pe mimozele d.in zlfrica d.e Sud qi iqi construieqte o teacd, care nu se poate distinge d.e loc d.e spinii inconjuri,tori. Din astfel de afirmalii d.l. Wallace a consid.erat ca probabil c.i omizile colorate b5,tdtor la ochi slnt protejate prin faptul cil au un gust respingd,tor ; deoarece insi, pielea lor este extrem d,e d.elicat5, qi intestinele Je ies ugor d.in orice ranii, o ugoarl infepd,turil, provocatS, d.e ciocul unei p[s5,ri le esl,e tot atlt d.e fatald, ca gi cind. ar fi d.evorate. Deci, d.upd, cum observd, d.l. Wallace, ,,numai gustul neplicri"t sirrgur ar fi insuficient pentru a proteja o omid6 , afark numai d.ac[ vreun semn extelior oarecare ar ind.ica d.istrugitorului lor potenlial cd, prad.a sa este o imbucd,turl d.ezgustfl,toare. in aceste cond,ifii ar fi foarte avantajos pentru omid5, si, fie recunoscutS, iurediat si cu certitud.ine ca avlnd. un gust neplficut d.e c5,tre toate pi,slrile qi de c5,tre alte animale. Astfel, culorile cele mai strid.ente ar fi folositoare ryi ar fi putut fi dobindite prin varialie si supravie,tuirea indivizilor celor mai ugor

ffihffii

recunoscutt'. fra prima veclere, aceastl, ipote zra parc foarte lnd.r[,znea!L, ins[ atunci cincl a fost prezentat5, in fa\a societd,fii entomologice 33 ea a fost sprijinit[, prin d,iferite confirrniri, iar ctl. J. Jenner Weir, care tiner un mare numd,r d.e pd,siri lntr-o volierl, m[ inforn] azit cit, a flcut multe incercirri qi c[, nu a ghsit nici o exceplie la regula ci, toate omizile cu obiceriuri nocturne qi ascunse, cu tegument neted., cle culoare verd.e, preoum qi toate cele care imit5, rl,murele, sint clevorate cu ld,cornie d.e c[tre pi,s[rile sale. Speciile p5,roase ;i cu lepi sint invariabil respinse, d.upi, curn erau qi patru spt-.cii colorate bdtS,tor la ochi. Cind. pd,sd,rile respingeau o orriflI,, ele arltau in rnod. clar', scuturinclu-qi capul qi curd,find.u-qi ciocul, ci, erau scirbite cle gustul ei 3a. Dl. A. Butler a dat unor ryopille qi broaqte trei specii de omizi qi fluturi d.e noapte b[tiltoare la ochi qi acestea au fost refuzate, cu toate c5, alte specii au fos1, rnincate cll nesa!. Astfel, probabilitatea ipotezei d.-lui )Wallace este confirrnatit', anurne c[, anumitc omizi au d.evenit b[,t6toare la ochi in avanl,ajul lor, pentru a fi uqor recunoscute d.e cftre d.urymanii lor, conform aceluiaryi principiu d.up[, care otr[,vurile sint vtnd"ul,e d.e c5,tre farmaciqti tn sticle colorate, spre binele omului.
cler

,,Proc. Ent.ontolog. Soc.", 3 tlccembrie 1866, \l\', ;i '1 nrartie 1867, p. LXXX. l). 3{ l,ttcrarea d'lui J. Jtitrncr Weir despre inscct.rr $i piisl'rri insectivole ltt ,,'Iransact. llnt.. Soc.", 1869, 11. 21 ; rle rrstlnt.nen, lut:rlrcu d-lrri Ilntler', ibidern, p, 27. Dl.

33

Riley a prezentat fapte analoge in ,,l'hird '\nnual ReporL on l"he Noxions Insects of tr'Iissouri",787l, p. 148. Citcva cazuri contrlLe sint. toLu;i preztnLate de dr. Nrillace gi de FI. tl'Orvillt.; vezi ,,Zocrlogicrrl Rrcorrl", 1869, p.3lg.

DESCENDENTA OX{ULUI

Tol,u;i, in prezr'nt nu putetn explica in felul acesta eleganta d.iversitate a crtlorilor multor omizi, ins5, orice specie care a d.obind.it lntr-o perioadir, anterioarS, un aspect intunecat, pestrit sau dungat,fie prin imitarea obiectelor inconjurd,toare, lie prin acliunea d.irect[, a climei etc., aproape cu siguran\d, c5, nu ar d.eveni unif ormi, la culoare atunci cind. culorile sale d,evin intense pi vii, d.eoarece pentru ca o ornidd, sL devinf numai bfltfltoare la ochi nu este necesard, o selectie ln vreo ' clileclie precisir.
Rezumat gi obseraali,i, finale asupra,'i,nsectelor. - Privind. inapoi la d.iversele ord-ine, ved.ern c5, d.eseori sexele se d.eosebesc prin d,iverse caractere) a cd,ror importanfa nu este cituqi de pulin in!eleas[,. Ad.esea sexele se d.eosebesc qi prin organele Ior d.e sim! gi prin rnijloacele d.e locomolie, aqa inclt masculii s5, poati, descoperi ryi ajunge reped,e la fernele. $i rnai d"es ele se d.eosebesc, prin aceea cd, masculii posed,ir, d.ispozitive d.e d.iferite feluri pentru a retine femelele g6site. Aici ne ocup[m insti nurnai in al d.oilea rind, d.e d.eosebiri sexuale d.e acest fel. La aproape toate ord.inele, masculii unor specii, chiar ai celor slabe qi delicatc, slnt cunosctlti ca fiind. foarl,e agresivi iar ciliva sint inzestrali cu arme speciale pentru a sc lupta cu rivalii lor. Legea luptei nu pred.omin[, insd, nici pe cleparto atlt d.e mult la insecte ca la anirnalele superioare. De aceea numai intr-un mic num[,r d.e cazrtrl se lntirnpld, ca masculii sd, d.evini, mai mari pi mai puternici leclt femelele. Din contra, de obicei ei sint mai mici, aqa inclt sd, se poatd, dezvolta intr-un timp mai scurt, pentru a fi gata in num5r mare clnd. eclozeazd, femelele. La d.ouX, familii d.e homoptere gi la trei d.intre ortoptere numai masculii rosed.5, organe strid.ulatoare in stare funcfional5,. Ele slnt folosite ln mod. continuu n timpul sezonului de reprod.ucere nu numai pentru a chema femelele, ci, dupd, 'it se pare, pentru a lt: incinta sau excita in rivalitate cu alli masculi. Nimeni d.in :c,i care ad.mit acliunea selecliei de orice fel nu va contesta, d.upa ce citegte d.iscufia [e rnai sus, ci, aceste instrumente mu.zicale au fosl, d.obind.ite prin seleclie sexuali,. 'ra pal,ru altc' ord.ine reprezentanlii unui sex sau, mai obiqnuit,, ar ambelor sexe, int prevd,za!,i cu organe pentru prod.ucerea de d.iferite sunete, care servesc, pare-se tumai ca sunete de apei. Atunci cind. ambele sexe sint astfel inzestrate, indivizii 'ar:e pot emite zgornotul cel mai tare sau cel mai indelungat r-or obline parteneri rraintea celor mai pulin zgomotoqi, aqa lncit organele lor au fost d.oblndite prin eiect,ie sexual[. Este instructiv de a reflecta asupra d.iversitd,lii minunate a mijracelor pentru prod.ucerea d.e sunete posed.ate numai d.e masculi sau d.e ambele' exe, la nu niai pulin d.e;ase ord.ine. Afld,m astfel cit d.e eficienti, a fost seleclia erualS, d.ucind. la mod.ificd,ri care uneori, ca ln eazal homopterelor, sint in leg5,tur[,

preced.ent, este probabil ca coarnele rari ale rnasculilor multor Lamell'icornae ryi ale altor citeva coleoptere sI, fi fost obinclite ca ornArrlente. Din cartza micii d.imensiuni a insectelor sintem inclinali i snbevalu5,m apar:ifia lor. Dac5, ne-am putea imagina un Chalcoson'ta, mascul ,iS. 16) cu armurA sa bronzatd, qi lustruita, qi enormele sale coarne complexe nr[iti. Li clirnensiunea unui cal sau chiar a unui ciine el ar fi unul d.in cele rnai iurpoante animale din lume. Ooloritul insectelor esl,e un subiect complex ryi obscur. Atunci cind. masculul :.r1'..st'besto puf,in d.e fernr.lir, qi nici unul d.in ei nu este strl,lucit'or eoloral,, esttr

u p5,r!i importante ale organismului. Din motivele semnalate in capitolul

REZUMAT DESPRE INSECTE

probabil ca sexele sd, fi variat intr-un mod. pu!,in d.iferit ryi ca variafiile sL fi fost transtuise d.o fiecare sex aceluiaqi sex, fdri, ca szi rezultc ast fel r,.reun folos sau 1'Teun efect clirun6tor. Atunoi clnd. masculul esto str5,lucitor colorat qi sc clecsebeqte bd,tl,tor la ochi d.e femelil, ca in cazul unor libelule qi al multor fluturi, este probabil ca el s[-qi dat'oreze culorile selecliei sexuale, pe cind femela qi-a p5,s,trat un tip de colorit inilial gi foarte vechi, ugor mod.ificat de factorii explicali anterior. in unele cazrtri ins[, femela a d.evenit d.e culoare intunec atd,, prin varialii transmise numai ei ca un mijlcc d.e proteclie d.irectfi, qi este aproape sigur cL uneori ea a devenit strd,lucitoare pentru a irnita alte specii protejate trd,inct in aceeaqi regiune. Atunci cind. sexele seamln5 lntre ele;i ambele sint intunecat colorate, nu lncape ind.oiald, ci, intr-o mullime de cazuviele au fost asl,fel colorate in scop d.e proteclie. A$a este in unele cazuri irt care ambele sexe slnl, viu colorate, cleoarece in acest fel ele imitd, specii protejate sau seamd,nd, cu obiecte inconjuri,toare, cum slnt florile I sau ele informeaz6' pe d,upmanii lor cd, au gust nepldeut. Intr-alte cazrLri, ln care seamind, intre ele qi ambele sint str5,lucitoare, mai ales atunci cind. culorile sint d.ispuse pentru etalare, putem conchid.e cd, ele au fost d.obind.ite de cdtre sexul masculin ca atraclie qi cir, au fost transmise fe,melc'i. Ajungem cu atlt mai mult la aceastfi, concluzie ori d.e clte ori acelaqi tip d.e colorit predomind, in toatd, grupa si constat5m cd, masculii unor specii se d.eosebesc consid.erabil prin culoaie d." f.mele, pe cind. allii se d.eosebcsc pulin sau de loc, cu grad.alii intermed.iare lnind. aceste std,ri extrerne. in acelaqi fel ln care culorile vii au fost ad.esea transmise parlial d.e la rnasculi la fernele, tot aga au fost transmise ryi coarnele extraord.inare ale mlltor lamelicorne qi ale altor citorva coleoptere. De asemenea organele prod.ue[,toare d.e sunete specifice masculilor homopterelor qi ortopterelor au fost transmise in general intr-o stare rudimentard, sal chiar aproape perfecti femelelor, totuqi nu sufioient d.e perfectir, pc,ntru a fi tle vreun folos. IJn falrt interesant, in legd,turd, cu selectia sexual5, estc cle asemenea acela cX organele stridulante ale anumitor ortoptere rnascule nu sint d,r:plin d.ezvoltatrr pittd, la ultirna nS,pirlire, iar culorile anumitor libelule mascule nu sint cleplil dezvoltate pini la scurt tirnp d.upti ieryirea lor d.in stacliul de pupi, qi cind sint gaLa sir, se reprod.uci,. qelec,tia sexual:i implicii, faptul cil indivizii mai atrlgltori sin1, preferati cle sexul opu_s. La insecte, atunci cind. serele se cleosebesc, rnasculul este, cu rare exceptii, cel mai impod.obit qi se ind.epdrteazit rnai mult d.e tipul speciei respective ryi d.eoarece masculul este cel care cautl, cu ard.oare femela, trebuie sd, presupunen c[, d.e obicei sau ocazionalfemelele preferl masculii mai frumoryi ;i cir, acerytia au d.oblnd.i1, ln acest fel frumuselea 1or. Faptul cir la majoritatea sa,u la tota,litatea ordinelor femelele au facultatea s[, respingi, oricare rnascul face pr:obabili necesital,ea colaboririi ei, avlncl in ved.ere cii nurneroasele d.ispozitive ciuclate posedate d.e masculi, cuin slnt mand.ibule mari, pernil;e adezive, !epi, picioare alungite etc., pentru apucarea fernelei arath, ci, existd, o oarecare dificultate in acest act. Jud.ecind. d.in ceea ce gtirn d.espre capacitatea de perceplie ryi afecliunile d.iferitetor insecter, nu existir, nici o irnprobabilitate aprioricf in faptul c[, seleclia sexuzllti a intrat cottsiderabil in joe ; pin5, in prezent nu avem insl nici o clovaclfi, clir:eet[, as1-

JtU

DESCENDENTA OMULUI

pra acestui subiect, iar unele fapte sint opuse acestei p5,reri. Totuqi, atunci cinrl ved.em numeroqi masculi urmd,rind. acea$i femel5,, cu greu putem cred.e c5, lmperecherea este ld,satd, la voia oarb5, a intimpld,rii, cd, femela nu cxercit[, nici o alegere ryi cd, nu este influen,tatzi d.e culorile splend.id.e sau alte pod.oabe cu care masculul cste d.ecorat. DacI, ad.mitem cd, femelele homopterelor qi ale ortopterelor apreciazii sunetele muzicsle ale partenerilor lor masculi qi ci, diferitele instrumente aufost perfeclionate prin selec,tie sexuald,, pare foarte probabil ca femelele altor insecte sL aprecieze frumuselea d.e form[, sau culoare $i, h consecin!6,, ca asemenea caractere si, fi fost astfel d.oblnd.ite d.e ciltre masculi. Din faptul ci, culoarea este atlt d,e variabild, qi d.in aceea c[ a fost atlt d.e d.es mod.ificatd, ln scop d.e protecfie, este greu cler clecis inclt d.e mare proporlie din cazuri seleclia sexuald, a jucat un rol. Aceastir, este cu atit mai greu la acele ord.ine, ca ortopterele, bimenopterele pi coleopterele, la care rareori cele d.oud, sexe se d.eosebesc mult prin culoare, d.eoarece atunci sintem l[,sa!i pe seama simplei analogii. Totuqi, In cazul coleopterelor, d.upir crm s-a, observat mai sus in marele grup al lamelicornelor, situat d.e unii autori invirful acestui ord.in, ved.em uneori un ataqament reciproc intre sexe ; g5sim pe masculii unor specii posecllnd. arme pentru lupta sexual6, iar pe allii d.otali cu coarne minunate, mulli cu organe strid.ulante, iar allii lmpod.obifi cu splend.id.e culori metalice. Pare deci probabil ca toate aceste caractere sd, fi fost d.oblndrte prin acelea;i mijloace, anume seleclia sexuald,. Cea mai bund, d.ovad.[, o avem la fluturi, d.eoarece uneori masculii iqi d.au toatd, osteneala sd,-qi etaleze frumoasele lor culori pi nu putem crede cd, ei s,1 asliona in acest fel, d.ac5 aceastd, etalare nu le-ar fi utili, la jocul lor nuptial. Atunci clnd. vom trata d.espre pd,s[ri, vom ved.ea cd, ele prezintd, prin caracterele lor sexuale secund.are cea mai apropiat5, analogie cu insectele. Astfel, multe pI,sd,ri mascule sint extrem d.e agresive qi unele sint d.otate cu arme speciale pentru a lupta cu rivalii lor. Ele posed.5, organe care sint folosite ln timpul perioad.ei d.e reprod.ucere pentru a prod,uce muzici, vocali, qi instrumentald,. Ele sint frecvent lmpod.obite cu creste, coarne, caruncule gi pene de cele mai d.iverse feluri qi sint impod.obite cu culori frumoase toate, evid,entr cr scopul etal[,rii. Yom gil,si, ca qi la insecte, cd, ambele sexe ale anumitor grupe sint la fel de frumoase qi sint la fel d.e prevdzute cu pod.oabe care d.e obicei sint limitate la serul masculin. La alte grupe, ambele sexe sint la fel d.e simplu colorate ryi

fn sflrryit, ln clteva cazuri anormale femelele sint mai frurnoase d.ecil, rnasculii. Vom g5si deseori la aceeaqi grup5, d.e pd,si,ri fiecare grad.afie, d.e la nici o deosebire intre sexe pin6 la o d.eosebire extremi,. Yom ved.ea cd, p[,sd,rile femele, intocmai ca qi insectele femele, au d.eseori urme sau rud.imente evid.ente ale unor caractere care aparlin in mod. normal masculilor qi le folosesc numai lor. De fapt, analogia in toate aceste privinle d.intre p5,sd,ri si insecte este curios mare. Oricare explicafie ce se apliczi uneia d"in clase se aplicd, probabil ryi celeilalte ; Di aceastii, explicalie d.upd, cum ne vom strf,d.ui '.s6 ard,trirn ulterior in morl mai clel,aliat,, est,e st lec,tia sexualir,.

neimpod.obite.

CARACTEBE SEXUdIE SflCUNI]ARE AMFIBII $I REFTII,E

tA PE$TI,

,or _ J,:ff;1;,ii;:l'l,iiilTi:,: :ll::',:,ll'fi'lIiJ;,iJi:T:':,',','."';.'l:'Jl;111,. ,j'1,;::: clit'ilc dobintliLe tle trrrtscttli nurniii in pcrioatlrr rclirrrtlirctrii -- 1)tr;ti cir aitrllele s:extr slriItrcitor colot'irLe - Culoli protect.oarc- Culoriie tnai prr{in rspcctrroa:;c:ile fcrrrttlci nu 1;oL fi cxplictttc pe bazir plincipiul ui lirotecfici - Pegti nrascrrli clll'r] ci)ii:itniiesc t:rribuli 5i lrrr
lccf.ie -- Soph'le ; luptele lor - Aperlrlici oitramentlli -- Deosebiri slnrcttrxtlti cirrtlatc tntri, sr'\t' -- Crilot'i -- I)eost'hit'i sexrtlle aproaile tol titit rle ntlt'i crt li'i irisili.

i::l,l..;;;?i,H: *ffii:i'_'il::1il:J,ii':'ili:,'l,l'j:Il':JJii lli,i,;,1';:::

,r\tn ajuns Acrtln lir, rl-r[u'e'le sultregn al velt;rebrat;trk-rr si vrltrt inc:erpl, olr {-rlasib cea mai inferioari-l, cca a, pqtilor. l'fasculii plagiostomi]or (rechini, pisici r1e rnit,l'o) ryi ai pe;tilor clin gmpul Ohi,merae sint previrzuti cu clispozitive rle fl,pueat,, ('a,re servesc pentnr a !,ine femcla, asem5nd,toare tliferitelor st,ructuli aLe rnultor fi,niiila,le inferioare. Pe ling[, a,ceste d,ispozitive, masculii nilrlt,or pisic:i r1e rnnre &u po ci]p grupuri cle lepi puternici, ascuf,ili, si rna,i multe ryiruri r1e-a lnngrrl snllra,fetei superioare externe {} inotdtoarelor pectorale. Ace;1,i lepi sinl; Irrr.zenl;i la Inrr,seulii

unor specii care au alte pI,rf,i ille colpului tretecle. Tepii nu siirt decib lempi;t'rtr d.ezvoltafi in timpul sezonului de reproducele, iar dr. Giint,her biunuiegLo cri ei intrd, ln acliurre ca organe prehensile, prin ind.oirea spre interior qi in jos a ct'lor d.ou[, pirli ale corpului. Remarcabil este faptul cri femelele ryi nu rnasculii unor' specii de Raia elauata au spatele aeoperit cu lepi mari in firrn[ cle cirlig 1. Numai rnasculii cle ][a|llottts oillosu,s (Salmoni,clae) sint previrzu!,i cu () muehie de solzi aqeza,ti strins, in fornui de perie, cu ajutorul cirrola cloi ruascnli, d.e fiecare parte clte unul, t,in femela, pe cincl ea ahlnec5, cu rnare lepezicirltlc IJe
fund,ul trisipos, und.e iryi d.epunc iercle 2.Specia foarte cleoschitir rle cea preccrlerrt,l"r,
1 Yarrr,ll, IIist. of Rrilislt Flsftes,
425 gi 436.
lt-l

181){i, vol. ll, p..[17, l)r. Giinthcl mi infornrcazir cii lt Il. clitLtnta

t'Jri i

siuL spccilici ftnrelci. ,.'l'he Americrrrr NzrturitlisL", irprilie i b71, ii

- c. 4{6

DESCENDE]NTA ONIULUI

ztnume Moruttcctnthus sco'pas, prezint5 o structuri, oarecum analog[. Dup5, cum rud, inf orme azd, dr. Giinther, rnasculul are un md,nunchi d.e lepi drepli, rigizi ca d.infiiunui pieptenor pe laturile cozir, qi la un exemplar lung d.e 15 crn aveau lungirnea de 3,75 cm;in acelaqi loc femela are un m[,nunchi d.e peri figizi, care poate fi comparat cn o perie d.e d.in!i. fr& o altir, specie, M. Tteroni'i, masculul are o perie ca femela acestei ultime specii, pe cincl laturile cozii la femelf sint neted,e. Ia alte citeva specii ale aceluiaqi gen se poate ved,ea ci, coada este pulin aspr5, la mascul;i complet neted.d, la femeld,, iar, ln sfirryit, la alfii, arnbele sexe au laturile cozii netecle. Masculii multor pe;ti se luptH, pentru posesiunea femelelor:. Astfel, mascnlul cle ghibor! (Gasterosteus le'iurus) a fost d.escris ca fiind ,,nebun cte bucurie atunci cind. fernela iese clin ascunzi;ul ei qi el supravegheaz[, cuibul pe eare l-a pregd,tit pentru eA". ,,Dl se reped.e in jurul ei in toate rlirecfiile, apoi se reped.e la materialele pe care le-a acumulat pentru cuib, iar apoi intr-o clipfl, se intoarce ; $i d.eoarece eA nu inainteazh, el se st'rircluieqte s-o impingi, cu botul, apoi inceatc:-r, s-o tragzi la cuib cle eoadh sau de leapa laterali" t. Se zrce e[ masculii sint poligami a ; ei sint extraoldinar d.e ind.rd,zne\i qi agresivi, pe cind. femelele sint, complet paqniee. Luptele lor sint uneori desperat,e, rlecarece aceryti combatanli micu!,i se agalI "qtrin,q unul d.e altul timp d.e c,itva secund.e, r[sturninclu-se repetat,
-coacla pinfi ce puterea pare s[ le fie cornplet epuizatzi. in r:azul ghiborlului cu aspr5, (G. traelturu,s), atunci cind. se lupt5,, masculii inoati, tot timpul unul in jurul celuilalt, rnu;cind.u-se ryi strdcluind.u-se sd, se str[,pungii reciproc cu lepii laterali riclicafi. Acelaqi autor ad.d,uga 5: ,,Muqci,turile acestor mici furii sintfoarte st'rioAse. ,,Ei folosesc de asemenea lepii lor laterali cu un efect atit de fatal, inclt am vilztrt in cursul unei lupte unul care a clespieat conrplet pe ad.versaruls[u,aga irrcit acesta a cdzut, la fund qi a murit. Cincl un petste este invins, atitudinea sit curajoasi[ il pird,se$te ; culorile sale vii d.ispar, iar el i5i ascuude ruqinea printrcr camarazii srii paqnici ; el constituie lnsil eitva timp obiectul persecufiei inving[torului s[,u". Somonul mascul cste tot; a1,it de agrc'siv ca qi nrir:ul glriborf, $i tot arya esto qi p[,str[,vul, d.upi, cum aflu cle la, dr. Gtinther. J)1. Shalv a vitzut o lupti intre rloi somoni rnasculi care a d.urat o zL intreagil, iar dl. R. Buist, d.irecl,r-rrul pescarilor, imi spunc cir aclesea a privit cle pe un pod cle la Perth masculii gonind.u-;i r.ivalii, in timp ce fiernelele i;i rlepuneau ou[le. MascuUi st' Iupti, permalrettl, pe locnr.ile cle d.epunere ri, ict'elor si trag rtnul cle altul I rnulti se 1';o.sc in" arya m[,surir, incil, plovoacir, moarl,ea unui rnare nurn[r tlitrtr:e t-'i, tturlti fiintL virzufi irrotirrrl lingfl rnalurile riului in stare d.e epuizare ryi, d.up5, cit, pi,r:ea,, in stare muribuntll 6.

Dl. Buist rnd, infornreazd,

iunie 1868 ad.nrinistratorul hele;teului tle reprod"ucere d.in Stormontfield. a vizttat nordul riului Tyne $i a gd,sit aproape 300 de somoni mor,ti, toli fiind,, cu o singur5, excepfie, masculi, qi el era convins ci, ei ryi-au pierd.ut viala in luptd,.
c.i
fur
3

\'czi articolele lnteresante ale d-lui R. Warington din ,,Annals and NIag. of Nat. Hist.", octombrie 1851 9i
noiembrie 1852. a Nocl llurnphreys, ,,River Gardens", 1857.
1830,

6 LIag. of Nnl. Ifisbrg, al lui Loudon, vol. III, p. 331.

6 ,,The Field", 29 iunie 1867. Pentru afirrna[ia d-lui Shaw, vezi ,,Edinburgh Review", 1843. Un alt observator experimentat (Scrope, Dags of Salmon Fishing, p. 60) observil ci somonul, ca qi cet'bul, ar !ine, dacri ar ptttea,

ptr toIi ctilalti masculi la distan!i.

tr'aptul cel mai curios iu leg[,tur5, cu somonul rnascul este c[, in timpul perioad.ei d.e reproducere, in afar[, clei o uqoar[, rnoclificare dc colorit, falca inferioar[, se lungerytc $i o proernincn![ cartilaginoasi, se curbeazra d.e la vlrf in sus, iar atunci cind. ffl,lcile sint inchise proerninenla ocupi, o cavitate adinc5, intre oasele intermaxilare ale filcii superioare t (fig.27 qi 28). La somonul nostru aceastil

desen, ca ;i toate celelalLe din capitolul de fal!i, au fost executale cle critre dl. (i. Ford' utr hinecttttosetrt artist, dnpi exemplare de la lJritish llusettm sttb amabila supraveghere a tloctorultti ('iiinther.)

Fig. 27. - Cap de somon colnull ttrascttl (Str/rno salar) in timpul perioadei tle reprotlucere. (Acest

rnoclificare structuralir, nu clurcazil, cler:it in perioad.a, de r:ept'oclttcel'e; l& Snlmo lycaodon d.in vestul Americii de l{ord., dupf,, curn cred.e d.l. J. K. Lord.8, rnod.ifiearea este permanenti, ryi cel mai bine pronunfat[, la masculii mai b[trini care s-au urcat mai lnainte ln amontele riurilor. La ace$ti masculi b5,trini, falca se d.ezvoltd, intr-rr proeminen!fi, imensf,, in formi d.e cirlig, iar d.inlii cresc, d.evenind, ad.evflra,ti colti, ad.esea lungi d.e peste 7,25 cm. DupL dl. Lloyd n, la somonul european structura temporard, in formf,, d.e cirlig serve$te pentru a intflri qi proteja fi,lcile, atunci cind. un mascul ataci, un altul cu o violen!fi uimitoare, insfl tlin!'ii eonsid.erabil
? Yarrell, Ilistorg of British Fisltcs, 1836, vol. lI, p. 10.

8 The.,Nnlrlralisl itt

I'ctnconuer's Islanrf, 1806,

vol. L

p. 5'1. e Scarulinattinn

Adttenlttres,

vol. I,

181-rl,

p.

100

9i

101.

DE,SCENDE\ITA OMULUI

dezvoltali.ai solnonului american pot fi oomparali cu collii rnultor malrife,re tnascu1e, ind.icind. un scop mai curind. agresiv d.ecit protector. Somonul nu este singurul pegte la care dinlii se cleosebesc la cele d.ou[, seTe ala este multe pisici d.e mare. Masculul atlult cle Rai,a elauatct, are 6in!,i i |a. ti,ioqi qi ascufili, ind.reptali inc15,r6,tr pe cind. cei ai femelei sint lali ryi tur.l,ili Di formeazi, un Palai,?!a i.n_clt clinf,ii se d.eosebesc la cele clouir sexe ale aceiciuryi,specii tnai mult cleclt d,e obicei la genuri tlistincte ale aceleiarsi fanrilii. Dintii mascriLr6i uu d.evirr asculi,ti tlecit al,unci crind. el este atlult, ; cincl este tini,r ei sirrt laJ,i ryi turt ili ca cei ai fenrelei. Dup5, cum se intimpl[, atit d.e d.es cu caracterele scr.r*ie seculd.are, clnd. sint ad.ulte ambele sexe ale unor specii d.e pisici d.e mare (rle exempJt E: bg'tis) au d.infi tdiopi ;i ascufiti, qi aici avem un caracLer protr)riu rnascululli gi inilial dgbindit d.e el, care pare si fi fost transmis clescenclengltor d,e ambele sexe_. Dinlii,sint d.e asemenea asculili la ambele sexe cle /i. mac,ulcct;r,, lnsi, cind. sint, p_e d.eplirl aclulte, masculii dobind.inclu-i la o virsttl mai timpurie ilecit femelele. Yom intilni ulterior cazari analoge la anumite p[,s5,ri la care inasculul clobinclt ryte penajul comun ambelor sexe cincl este ad,ult, la, o virstd, pulin mai timpurie clecit femela. La alte. specii tle pisici d.e mare, chiar cind sint britrine, masculiinu posed.ri niciod.atd, clinli td,i91i, $i; ip consecin],;il, aclulf,ii rle ambele sexe sint pr&rizuf,i cu d.in,ti lali pi turtifi, ca cei ai tinerilor pi ca cei ai femclelor mature d"in spergiile sus-menfionate ro. I)eoarece pisicile cle mare sint pepti curajopi, puternici ryi riorn,ci, putem bd,nui ci, masculii au nevoie de clinlii lor asculili pentru a-se lupta cu rivalii lol ; d"eoarece ins5, ei au rnulte p[,r!i modificate qi ad.aptate pentru apucarea femelei, este posibil sd,-ryi foloseasc5 dinlii in acest scop. In ceea ce privetste talia2 c1l. Carbonnier 11 afirmri cir, la aproape toli pegtii fernelal este mai mare cleclt masculul, iar d.r. Giinther nu cunoa;t* ni.i oo sirrg.r, eaz in cAre rnasculul sL fie cle fapt mai mare clecit fernela. La unii ciprinoclonl;i masculul nu este _nici pe jurn5,tate cit femela. I)eoareee la rnulte sper,ii cle pe;t,i nta,scnlii se luptf, cle obicei intre ei, este surprin zrator ca ei s[ n1 fi cleienit i1 ft 1e,ral, prin efectele selectiei, mai rnari ryi mai puternici tlecit fernelele. i\ta,sgulii suferit, dilr cauza d.irnensiunii lor ntici, deoarece, clupii, d,l. Carborrnier., ci sint plt,dispu;i sL fie tlevorafi rle femelele propriilor lor specii, cincl sint carnivore, pr,eclm f[,r'd, lnd"oiali, ryi de alte specii. Talitr, sporitir, trebuic s[, fie intr-1n fel nait,care tle mai Inare importan!,t"t, pentru femele d"eclt sint for!,a ryi talirr, pentm rnascgli pentrl a lu_pta cu alli masculi, qi aceasta se explicir, poate prin rrect,sitatt.a rle r perrnil;g prod.ueerea unui nurnX,r imens d.e oui,. I-ra multe specii numai masculii sinl, lmpod.obifi cu culori vii sau acestea sint rnult mai vii la mascul declt la femeli,. IJneori rnasculul este prevd,zut d.e asemenea cu anexe care par s5, nu-i mai fie d.e vreun folos mai mare pentru scopurile qbignuite ale vie,tii decit rectricele p5,unului. Sint ind.atorat amabilit6lii cLr-lui Giinther pentru majoritatea clatelor urmS,toare. Exist6, motive de a 6I,nui ch mulfi. p..qti tropicali se d.eosebesc sexual prin culoare qi structurd, qi exist5, citeva cazutL izbitoare la peqtii noqtri britanici. Masculul d.e Callionyrnus lyra, a fost d.enumit' gemmeonus dragonet* 11d.in cavza culorilor sale str5,lucitoare ca pietrele
le Vezi descricrea pisicilor de mare ficutl de Yarrell 11 Dupi cum estc citat 11 The Farmer, 1868, p. 36g. * In englezl : rr.ric balaur Inrpo4obit cn nesterlate ln Iucrarea sa Ilistorg of British Fisltes, 1836, vol. II, p, 416, cll un desen excelent, Si p, 422 gi .132. (N. trarl.).

PE$rr

pr(]tic)aso". i\tunci cind siut proaspirt, pr:iu;i d.in mare corpul le este galben rle rlifelitrr nuarrtr', clungat;i pitat pe cap cu albastru viu, inotd,toarele dorsale sint cafeuiu-clt'schis clr bernzi krngituclinalc irrchise, lnotl,toarele ventrale, cauclale ryi auale fiiucl negr)-alblstrui. I,'ernela sau ,,sord,id. d.ragonet" * errl, oonsideratfl c1e c5trc Linn6 pi al,ti natura,liryti ca o specie d.istinctir, ; ea este d.e un cafeniu-roqcat murd.ar, cu inotd,toarea dorsald, cafenie, iar celelalte lnot6toare albe. Sexele se d.eosebr:sc de a,semenea pr:in d.imensiullcrl ca,pului rsi gurii si prin pozi{,ia oehilor 12, tnsil

l'ig.

?1).

-- (laltiongtnrts lyrrt: stts, tttascul; jos, fctttcla. N.B. Ifillrtr:r tlt' jo5,
cslc nrai lerlusir dcclt eea
de: sus.

izllitoale este alungirea ext,l'rt,crrdinarir, Ia tnascul a inot,iltoarei dorsale (fig. 2g). I)1. \ry. Saville Kent observ[ c[, ,,d.in observa'tiile rnerlc a,suplil, a,cestei specii ln captivital,e, aceast[, anex[ ciudat[, pare s[, serveasci-r, aceluiaryi scrop ca qi carunculele, crestele pi alte anexe anorrnale ale masculului la galinacee, ar.incl ca scop incintarea partenerilor lor 13. Masculii tineri seam5,n5, prin structurh, ;i cnloare clr femelele adulte. in tot genul CqVionylt?,us 14 masculul este in generrll pflt;lt mni'r.iu d.ecit femela, iar la mai rnulte specii nn trttmai inotltoarea clorsalil, ci ;i crea analI, este mult rnai alungitd, la masculi. Masculul cle Uotttts seorp'ius sau scorpionul d.e rnare este rnai sublire ;qi mai mio cleeit fernerla. Existir, d.e asemenea o nlare deosebire intre ei. Dupi culn observzi dl. Lloyd tt, ,,cste greu pentru cineva car.e nu a vitzut acest pe9te in tirnpul perioaclei de pontfi, atunei eincl coloritul sir,u este cel rnai viu, sli eonc,eap5, amesdcroscl-lil'ea cea nrai * ln englezd : uric balilur tnurdar. (N. lratZ.). Artr scos aceasti"r tlescriele din Yarr'ell, British ,lrislres, vol. I, 1836, p. 261 li 200. 13 ,,Nrlturc", iullc 1873, p. 26 l,
12

14 ,,CaLalogue of Acatrth. Fishes in the British Museurn", de dr. Giinther, 1861, p. 138-15i. L5 Gatne Birtls of Srueien ctc.. 1807, p. 166.

DI|SCUNDENTA OMULUT

privitrle

1t:cul cle culori strir,lueitoaro cu (rarc el este irnpoclobit in acel tirnp, de;i in alte esl,e atlt de clizgra,lios. z\mbele sexe de Lubrtts tnirtus sint frumoase, cu toat,e cil sint, cle cttlori fozrrtr.l diferite, niaseulul fiincl port,oealiu, cu dungi albastrrr-viu, iar fernela rorsu-viu cu citeva puncte negle pe spate. La farnilia foarte clistinctS, a 0'yytrinodonti,dae-lor locuinrl in apele tlulci diu llrile exotice, cele clou[ sexe se d.eorebesc mult prin diferite earaetele. Lfl'

lriS. 30. -- Xipltoplr,orus lrcIkri : :.;tts, lttascttl: jos,

rnasculul de ]Ioillienes'iu, ,petenensr,,s 16 inotitl,oarea dorsalii csto considela,bil (Ler'' voltati, qi est,e insemnat[, cu un qir tlc punctc mari. rotund.e', ocelate, r'iu colorate, pe cind. la femel[, ace'earyi inot[toare este ma,i rnic[, de fonnii diferitfl ryi marcatir, rrurnai d.e petc brune neregulat, curbal,e. La nraseulul unei forme inruclite , Xipho' 'phorus helleri, (fig. 30), rnarginea inferioarii a inotfltoarei caud"ale se prelungegte' printr-un fila,ment lung, oare, dupir, culn aflu cle la d.r. Giinthet e'ste dungat cu culori vii. Filamentul nu confine rrici un nugchi ryi nu pare sd, fie d.e vreunfolos rlirect pcrytelui. C)a pi in cazul lui Oultiottyn?,us atunci cind. slnt tineri, masculii seailrr-rnit, cu feirnelele ad.ulte la culoare qi structur[. Aceste deosebiri sexuale, pot fi comparate in mod, strict cn cele care slnt atit cle frecverrte la galinacee 17. La uu siluroid. tr[,ind" in apele rlulci ale Americii d.e Sud. I'lecostomxt's bart8 (fig. 31), masculul iqi are gura ryi interoperculul m6rginit cu o barb[ de batu,s peri rigizi, clin care nu exist5, nici urm[, la femeli. La o altd, specie a aceluiaqi- gen, tentacule rnoi flexibile proemin eazh d.in partea anterioarS, a capului masculului, Iipsind. la fernelir. ,\ceste tentacule slnt prelungiri ale pielii propriu-zise, qi d.e acectl, nir sint analoge cu perii rigizi ai speeiei anterioare ; insfl aproape nu lncape indoiali,
r0 in legiLuri cu aceasti specic ;i cu cele urutitoare sint indatorat tloctorului Gtinther pentru inforrnalii ; vczi tlc asenrcnea lucrarea sa tlespre Fisftes of Central -!niet icu, in,,'I'Lansact. Zoolog. Soc.", 1868, vol. \:[, p. lE5.

Dr. Giinther face aceastI observa{ie, Cutalogue in tlrc Brilish Xluseum, 1861, vol. III, p. 711. r8 Yczi tir. Gtiuthcr dcsllt'c acest gett in ,,Ploc. Zoolog. Soc.", 1868, p. 232.
17

of

Itishes

PE$TI

amb:'le servesc aceluiaqi scop. Este greu insl de presupus care poatefiacest "qcop i cle impoclobire nu pare probabil aici ; cu greu putem insd, presupune c5, peri rigizi qi filameutc flexibile pot fi ln mocl obipnuit utile numai ma'sculilor. L,a acel monstnr
czi

lrig.

31

. -- Plecostottttts berbufrr.s:

sLrs,

cap cle rtrascnl, jos, cap cle fcnrelir.

bizat

Ohi,muercl rnonstrosct, rnasculul are pe virful capului un os in forrnil cle cirlig, ind.reptat inainte, cu cap6,tul rotunjit si acoperit cu !r'pi ascuf,ifi; la fernell, ,,aceast[, coroani, este complet absent6" ; este ins5, total necunoscut ce fcrlos poelte

arrea pentru mascul osul in formir, d.e clrlig le.

1e

p.377, cu uu

F. Bucklancl, in,,Land and \VaLcr", iulie 1868, cle sl"rncturi caracterisLice nrascululrri. n ci-Ilor utiliLatc desen. S-ar pulea adiruga rrrultc alte cazuli nu rrste cunoscutfl.

DESfiLINDElrlT'r\ Ol'IU LUI

St'r'uctnrilc Ia Lra,r'e rre-anr referit, pin[, acum slnl, pelmanente la mascul tiripri Lle acestil rL it,juns la nrat,urit'zr,te ; insi, la, unii pe$ti clin genul. Blenni,us, ca $i la rur alt gen lnruclit:'r, o r:r'erzrstf se rlezvoltf,, pe capul masculului numai ln timpul }r'rioaclr:i r1e reprotlrx'erc Fi, in ircela;i t'imp, corpul devine rnai viu colorat. Nu 1rr-rate exist'ta incloiahi cL aceastir, creastir, serveqte ca pod"oab5, sexualir, temporafa, tleoarece femcla nlt prezirrtil rrici t-r ttnnl. La albe specii ale aceluia;i genr ambele rexc al-t (:retr.i,ltil, iar Ia ccl lrul,in o specic niei unul clinsexe nu are creastir. Liil rru-rlte rlirrtre Cln'ornidue , de exolnplu Ia Gcoltheq'ut; ryi nrai aies lrt, Ci,eh,la, clupir, curr a,flu rte la prof. Aga,ssiz2t, masculii au o protuberrrn!,l bir,t5,toare la ochi pe frunte, caro liprsepte complel, la femele ryi Ia, rnasculii tineri. Prof. Agassiz, ad.aug5, : ,,Am obgervAt aclesca" aceryti pe;ti in timpul perioaclei t1e pont[,, at;unci cind. protuberan,ta c'sl,e cra, rnai lnar'(), ryi in ellte anotirnpuri cind ea lipsegte cu c1e,qii,r'irqire qi cele d.ouir, sLr,rc rm piczint:i absolut nici o rleosebire in cont'urul profilului capului. Nu am Jiutut stabili nicricctatti d.acil ea rlrc vreo {urrc!,ie speciall,, iar ind.icnii d.e pe Anrazon nu onnosc nirnic tlespre utilitatea ei. r\ceste proeniinen!,e seamdnl prin aparilia lor'lreriod.icii cu (raluirculii cdlnosi d.e pe capul anumitor pirs[ri; trebuie sd, ri,mini, irisir pen.tru rnonlent incloielnic clac5, ele servesc d.r:ept pod.oabett. Aflu d"e Ia prof. r\gassiz ;i d.r. Giinther cd, rnasculii acc,stor peryti, care se d.eosebesc in mod. permancrr.t d.e femele, clevin mai strilucitori in l,impul sezonului d"e reprod.ucere. La, fel este si Ia un mare numflr d.e peryti, la care cele c1ou5, sexe i.int id.enl,icc la culoale in toa,te celelalte anotimpuri ale anului. Linul, pld,tica ;i biirunul pot lii rlate ca crxemple.in acest sezon, somnul rnascul este insemnat pe obra,ji cu clungi portoca,lii, caro ii clau infirli;alca unu i J,abrus, iar corpul ia culoarea r.'r,ui:ir:-poltoca,lir.. Fcrnelclc sint irrchisc la, cril(ralc ryi sint, rie obicei clenumitepe;ter rri,g'r'u 22. O nroclificArc anallrgil;i clfar mai nlarc irrc loc ia Salmo erion sau p[,st'rl,v 1rr,nL; rrlasculii pirstt'ilt.ului t1e piliu (8. utttble) sint in accastir, per'ioad5, clc asc.mc'rfea tlt ('lrl(-ral'c nra'i I'ir-.d.ccit, fornclt,Je 23. Culorilc, ryt,iucii (Esor rcticttlctlrus) clin Statelcr linitc si in spt'cia,l rnascrulul d.evine in tirnpul prricrad.ei cle rt'plod.ucerc cL'o culoarc t'xr-'csi\. r1c iutcn,*irr strzilucit'oarc ;i irizatf 2a. tiu a]tul dint'r:c nrultele caztui izbitoare r'"s{,(\ crfcrit c1,: maseulul clc ghich'in ((Jastct"osteus le'iu,'rus), care cste clesc,ris clc d.l. \lirrrington 2i ca fiind zrtuuci d.c o f'rumusele inck scriptibill. Spatcle ryi ochii femelcj sin1, c1e un cafeniu sirnpLu, iar burta albir. Ochii mascrilului, pc cle altir parte, sirrt cte ,,cel ntai splend.id. verd.e, ct1 un lust'ru rnetalic, ca penele verzl ale unor colibri. Gitul pi burta sint, cle un purpuliu rrin, ,spatele vercle-ccnu;iu qi tot perytelo illrr(:'' i], fi oarccum trarrslucid" ryi strlluceqte crn o inca,ird.cscen,t[ intcrnltt. I)upir, pcrioada dc reprr:cluccrc toittt- aost,tr culori se schirnbl, gitul qi burta d.cvin r1c rnr lrrryr1 n:ai pa,licl, "spatclc rnai. rer'(.|,'7 L^r culorile strilucitcare clispar. ln privin{a jocului nuplirr,l aI pe;tilor s-au mai obsetvat alte cazuri c1e la apari,tiapriniei cclilii a aceste r,iir,ti, afnr[, rle cel al ghiborlului. Dl. \4). S. Kent spune r'ir lnasculul de l,ubt"us mirt?r,r, care, rlupir, cum arn virzut, se d.eosebeqte in colorit cle ir:rnr:lir., faee ,.,o grcirlpir ad.irrr:iL irr nisipul acvariului ryi apoi se strzicluierytc in rnod.ul cr,.1 :nai. insistc'nt s[ conr.i-ngii o fcnrclir clr: accaryi ,rpecie s-o impart,ri cu el, inotirrd
:0 Dr. C'iitrLlitr, ('tiltLlt,rtttc r.tf Fisltcs. . ., vol. III, gi 2it1. ::f 1,. :1 \'czi clc asernt:nt:tt A ,Jotu'rteg irt Ilru:iI dc plof. ;i 'i-;lrr '\qas:iz, 1808, p. 220. :r \-rtit'cll, Lirilist:lt I;is1tcs, 13iiti. r'r.l1. Il, 1r. 10, l'l

;i

:i5.

23

\\'.

Thornson in,,Arinals and \Iag. of Nat. Flistory",

18.11, r.crl.

\'I, p. 440. la.,'fltc r\rricrlican Agricrrltul'isL", 1868, p. 100. 15,,.\unals and lIag. of )iat. IIist.", ccrtonrl,'t'ie

1i:i52.

PE$

rr

inztinte ryi inapoi, intre ea, qi cuibul terminat, gi manifestilfl. in mod. evidelt cea tnai m?rg grijd, ca ea s[-l urmezdt. Lasculii d.: Canth,a,rus lineatus d.evin in timpul perioadei de reltrod.ucet'e d.e un negru plumburiu inchis qi apoi se retrag d.in clrd.ul p.ryti qi sapit o.groapi, d.rept cuib. tr'iecare mascul std, aeum vigilent cle pazk {* Ia groapa respectir-d, tsi at'acd, viguros qi gone;te orice alt pegte d.e acelaryi sex. Ita!5, d.e tovard,,sii sdi de sex opus, purtarea sa este cu totul diferiti, ; multe diltrc aceste femcle sint d.ilatal,e c[: icre ,si pe acesl,ea el se strd,d.uieqte prin toate rnijloacele d.e caro dispune sei lei ad.enteleaseir, critcr lira singurd, Ia groapa pregtitit[ d.e el s[ d.epunii, acolo rniliarclele d.: oui cu care sint incd,rcate, pe care el apoi le protei9a7A pi le pdzeryte cu cea mai male grij5, s. TJn caz mai b5,t,d,t,or Ia ochf de joc nlptial, precum ryi de etalare [a pod.oabelor] de c5tre un maseul d.e Jlacropir,s chinezesc a fost eitat d.e ctitrc d,l. Carbonnicr, eare a observat cu atenlie ace$ti pepti in captivitate2T. Masculii sint splend.id. r:olorati, mull, mai mult d.ecit femelele. i1 timpul perioadei d.e reproclucere ei se tuptd, pentru posesiunea femelelor ryi in jocul nup,t,ial ci iryi cle,.sflqoarir, itrot[toarele, car] "qinb pfltate si irnpod.obite e11'raclii vi1 eolorate, in acelagi fel, d.up[, cum $pune cll. Carbonnier, ea la p5uni. I)e a,qemeneaei se agitir, apoi pe ling5 fr'rnele eu nrultii, r'ioiciune si par, prin ,,1'6talage c1e leur.s vives couleurs, chert:her i, attirer l'attenl,ion cles femelles, lesquelles ne paraissent indiff6rentes ir, ce ntandgt, elles nageaient avec une molle lenteur vers les mA,les et sembJaic-nt se complaire clans lernr voisinage". l)upd, cr-. niasculul qi-a cirytigat partenera, el facer un mic d.isc d.e spumd, suflind. din gura sa aer si mucus. Dl ad,1nil apoi in gurir, oulle fercundate d.epuse d.e femel[, cera ce l-a alarmat foarte mult pc d.l. Carbonnier, d,eoarece ct'eclea ci, ele urm&u sir, fie devorate. Curind. insl rnasculul le d.epune in discul tle spurnii, ulterior piizinclu-le, reparind. cuibul d,-r spumil;i avind. grijti d.e puiet cincl ier:e d.in icre. Menf,iorrez aceste amzi,nunte, deoarece, dupir enm rrolll \'deA inclatir, c'xisti, peqti ai cllor nraseuli elocesc icrele in gurri, iar. (rt'i cArt'lllt erecl in pritrr:ipiul cvolu!,iei trepta,te s-a,r'putt'a intreba cullt clc un rls('Ill('rlctt, obicei a pul;ut, sit a1la,r[ ; rlificulta,tea (,st{.' insir, ruult nrir,ryola,tir, aturrr,i t,intl st;im cil cxistl pc;1,i cale) atlunir, si poiartil i,crt,L-', tleoarect' clacrr-l dirr oricil,rt' r,a,lrzir, s-ar. intilzia clrlptttte,tca ltlr, obicciul cL, ll lc cloci in gula llu ar fi crxistat. S[, r'evcniur la subiectul nost;r'u mai apropiat,. Cazrrl st[ astfel : pe cit, pot; zrfla,, fcrnelcle pc;tilor niciodatf nu depun d,e bun[, r'oie icre]e cleeit in" prezenf,a ntascnlilor, iar rnasculii nu fecundeazd, ou5,le fnu depun ,,lap!,ii"] clecit in prezenla fr:melelor. Ifasculii se luptfl, pent'ru posesiune a femelelor. La multe spec;i, cit sint l,ineri, masculii searnitnd, cu femelele la culoare, cind. sint ad,ulf,i insfl ei devin mull, rnai st'rd,lucitori ;i igi pistreazi, culorile toat5, viala. La alte specii, rnasculii d.evin rnai viu colora,ti d.ecit femelele sau irl vleun alt fel rnai impodobili nurnai in timpul perioad.ei cle reprod.ucere. I\{asculii fac asicluu curte femelelor ryi am v[zut crl, intr-urr caz iryi cLau silinla sa,-qi etaleze frurnuse,tea in fa\a lor. Se poate oare cred.e czi ei ar ac(iona astfel in cursul cuceririi femelei f[r[ nici unscop ? $i aqa al fi, daeX, femelelc nu Ar exercita o alegere a acelor. mAsculi ca,re lo plac qi lo excit5, cel rnai rnull'. I)acir, fenrela exerciti, asernenea alegere, toate fapt,ele.d.e rnai sus d.espre impodobirea masculilor d,evin de lndati, inteligibile cu ajutorul selecliei sexuale.
26

,,Na[uro", lnrri 1873, p. 25.

2?

,rBull. de la Soc, tl'Acclimat.", Paris, irrlie

1809

;i

iu rr

urric

870.

DDSCENDE'NTA OMULUI

Ifrmeaz5, s[, cercetfi,m dac[, ipoteza dupd, care culorile vii ale anumitor peryti rrraseuli au fost d.oblndite prin seleclie sexuald, poate fi extins5,, pe baza legii transmiterii egale a caracterelor la ambele sexe, la acele grupe und"e masculii pi femelele slnt strd,lucitori in acelasi grarl si fel. I-ia un gen ca Labrus, cAre includ.e ciliva dintre cei mai splend.izi peryti d.in lume - d.e exemplu L. paro, d.escris 28, eu o exagelare scuzabili, ca qi cind. ar fi format d.in solzi poleif,i cu aur, inerustafi cu lapislazuri, rubine, smarald.e qi ametiste -, putem accepta cu mult[ probabilitat,e aceastL pir,rere, deoarece am vdzut c[, cel pulin la una d.in speciile genului sexele se d.eosebesc consid.erabil prin culoare. ln cazal unor peqti, ca qi in cel al rnultora dintre animalele eele mai inferioare, culorile splend.id.e pot fi rezultatul d.irect al rraturii tesuturilor lor qi al acliunii condiliilor inconjurd,toare, f[rd, ajutorul oric[rui fel d.e **1srr,tie. Juclecind, prin analogie cu varietatea aurie a erapului comun, perytele auriu (Oy,prin,us a",ura,tu,s) constituie poate tlrt caz analog, intrucit iryi poate datora culorile splendide unei unice varialii bruqte, d"atorit[, condiliilor in eare acest pepte a fost supus in eaptivitate. Este totuqi mai probabil c[, aceste culori au fost intensificate prin seleclie artificiald,, avind. in t'edere ch aceast[, specie a fosl, reproclusd, cu grijn, in China d.intr-o perioad.d, ind.epirtatd, 2e. Nu pare probabil ca in condilii naturale viet5,!i atit d.e superior organizat'e ca pe$tii, care trfiesc in relalii atlt de complexe, s[, d"evin5, attt de str5,lucitor colorate fd,rd, sir, sufere lrreun d.ezavantaj sau sd, profite d.e vreun avantaj d.intr-o mod"ificare atlt cle mare si, in consecin![, fd,r5, intervenlia selec!,iei naturale. Ce trebuie d.eci sL conchid.em in privinla numeroqilor peryti la care ambele sexe sirrt splendicl eolorate ? I)1. \Va,llace 30 est e d.e pilrere cL speciile claro frecvenl;e:ar,it, recife unckr a,bundl corali ryi a'lt,e organisrne slnt vitr coloratet lrertrt,ru iL rru fi descopt'rit,e dei duryrnanii 1or, ins[, tlup5, cit lmi a,cluc u,minte ele tteveuetttt a,stfel foa,rte blt5,toare la ochi. in apele dulci de la tropice nu existi, cora,li sau alto organisme stri,lucitor colorate cu care pe$tii sti poatd, sem[na. Totu$ir pe Amazntr rnulte specii slnt frumos colorate ryi multe d.intre ciprinid.ele carnivore din fndia, sint ornamentate cu ,,linii longitud.inale d.e d,iferite nuanle vii" rr. Deseriintl a,ce$ti peqti, dl. M'Clelland. merge atit de d.eparte, incit presupune cra ,,strilucirca d.eosebiti, a culorilor" serrre,te ca ))o fintd, mai bund, pentru pesc6rusi, rinclutrele cle mare ;i alte p[,sd,ri care sint destinate sd, echilibrezo creryterea numerieii, a acestor peryti" ; ln pre zent ins[,, pulini naturali;ti vor ad-rnite cd, vreurr a,nitttal a, clevenit bi,t[,tor la ocbi pentru a contribui la propria sa d.istrugere. Este posibil c5, anumili peqti au d.evenit aspectuoryi pentru a preveni pi,sd,rile qi animalele cle prad.d, asupra gustului lor neplS,cut, d.upd, curn s-a explicat cind. s-a tratat d"espre omizi I cred. ins[, c5, nu se qtie ca vreun pe$te, sau cel pulin vreun peryte de ap5, d.ulce, s[, fie respins cle animale ihtiofa,ge d.in cauza gustului sii,u neplf,eut. fn generill,
28 Elor.y de Saint Vincetrt, itr ,,Dict. Class. d'Hist. NaL.", 1826, vol. X, p. 151. 2e Datoriti unor obselvafii fircttte astlpra acestui subiect in lucrarca lnea On tlrc Variation of ./.nimals

o abuudcnli de

aselnenea pegti. Itr[r-utr

alt loc se zicrc

la Ffangchorv

ci din anul
sd nu fie

1548 ,,o varietate a fost produsit

denunriti pegti de foc din cauza culorii ei ro;u-inLens. Ea este unanim admiratl gi nu exista gospodirie Ia carc
cultivatd, pentru a obline o culoare mai frumoasl
ca sursl de cigtig.
30 ,r'Westminster Revie\Y",

under Domestication, dl. W. F. nlayers (,,Chinese Notes and Queries", august 1868, p. 123) a cercetat vechile enciclopedii chineze. El a g[sit ci pegtii aurii au fost cresculi pentru prima dati in captivitate in timpul dinastiei Sung, care a inceput in anul 960 e.n. in 1129 era

iulie 1867, p.

7.

3r Indian Cgpriniduc, de dl. M'Clelland, ,,Asiatic Bcscarches", 1839, vol. XIX, partea a 2-a, p. 230.

PE$TT

281

ipoteza cera nrai probabil5, in legd,turl, cu peqtii, la care ambele sexe sint strd,lucitor colorate, este ci culorile lor au fost d.obinclite de masculi ca ornarnent sexual ,si eir, a'u fost transrnise la fel sau aproape la fel celuilalt sex. Trebuie sir, examin5,m acum d.aci,, atunci cind. masculul se d.eoseberyte in mocl pronunlat rle femelS, prin culoare sau alte ornamente, numai el a fost modifieat, varia,tiile fiind. morytenite numai d.e d.escend.enfii masculi, sau d.ac[, femela a fost special moclificati, ,1i fS,cutf nea,spectuoas5, pentru proteclie, asemenea modificS,ri nefiind. moqtenite ctr-'cit d.e femele. Este neind.oielnic ci, mul!,i peryti au d.oblnclit acea culoare pentru protec,tie : nimeni nu poate exarnina suprafala superioard, pestri!6, a unei limbi d"e mare qi s[ nu bage de seam5, aseml,narea ei cu fundul nisipos al md,rii pe caro tr5ieryte. Dealtfel, anumi,ti peqti pot prin acfiunea sistemului nervos s5, schimbe in timp seurt culorile lor, aclaptindu-se la obiectele inconjurd,toare 32. Unnl c\rrl ca,zurile cele tnai izbitoare ciare au fost weod.at5, inregistrate d.espre urr animal protejat d"e culoa,rea sa (dup[, oum s-a putut aprecia d.upd, exemplarele oonserrrate), precum ;i de forma s&r este cel prezent'at, de dr. Giinther 33. Dste cazttL unui ac-de-mare carer ctr filamentele sale rorycal,e unduitozrre, cu greu poatc fi deosebit d"e iarba-cle-rnare [alge], de care se aga,!,[ cu coacla sa prehensil5,. fns5, chestiunea examinatir, acum e ste d"ac5, nurnai femelele au fost mod.ificate in acest scop. Presupunlntl cL ambele sexe variaz6; [e dd,m seama cL unul d.in sexe nu se va mod.ifica in scop d.e protecf,ie prin selec!,ie natural[, mai mult d.eclt celd,lalt sex, afa,ril, numai d.aci unul d.in sexe este expus pericolului pentru o perioad.d, mai ind.elungati, sau are mai pulind, putere cle a sed,pa rk'asemenea pericole 6s6rit celillall, ; ryi nu pare cir, in eazlul pe qtilor ct'le d.ou[ sexe sil se ck-rosebeased, in a,ceste plir.inte. in m[sura in care exist[ vreo cleosebire, d-in cauzir, cei, sint in general ma,i rnici si se d.eplaseaz[, tnai mult, masculii sirrt expuryi Ia pelicr.'lc mer,i mari decit fonrelc,le ; $i totu;i, atunci cincl sexele se deosebesc, aproape inl,otrleauna tna,sculul c'stc acela care este colorat ma,i bitd,tor la ochi. Icrele sint fecund.ate imed.iat dupir, ce au fost clepuse, ryi atunci cincl ilce,qt proces d.ureazi, citeva zile, ca in eazul somrrului ae, in tot acest timp femela esl,e asistatf,, cle rnascul. Dup[, ce sint fecunrlate, in majoritatea cazurilor icrele nu mai sint protejate d.e nici unul dintre plrinfi, apa incit, in ceea ee prir.e$tc clepunerea icrelor, masculii ryi fc,rnelele sint la fel de expuryi pericolului. Ambii sint la fel cle importanti pentru proclucerea, cleicrefecunclate, arya incit indivizii ambelor sexe care sint tnai mult sau mai pu!'in viu colorali lror avea o influeu,t5, egalfi, asupra culorilor descendenlilor. Anumili pe;ti, apar,tinlnd mai multor familii, cons.truiesc cuiburi ryi unii d.irrtrei ei ingrijesc cle puietul lor, eclozat'. Ambele sexe de Creni,labrus tnassa qi C. melops lucreaz[ impreuni la construirea, cuiburilor lor din iarbd, d.e mare, cocbilii ctc. 35. Masculii unor anumiti peryti fac insir, toatir, mrlnca, iar ulterior a,u grij5, cxclusiv de puiet ; aqa este la guvizi d.e culoare inchis[, tu,lA care sexele nu se cunosc ca d.eosebind.u-se prin culoare; qi d.e asemenea la ghidrin (Gasterosteus), la care rnasculii devin stri,lucit,or colorali in perioada de dc'punero a ierelor. Masculul clc ghibor! cu coadrr, nel,ecll, (G. leiurus) executfi, timp inclelungat funcliile unei inglijitoare d.e copii, cu o grijfi, qi vigilen![, exemplarfl, si este continuu ocupat sd, concluci, inapoi la cuib puietul atunci cind" acesta se ind.ep[,rteaz\, prea, mult.
32 G. Pouchct, ,,L'Institut", 1 noembrie 1871, p. 33 ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1865, p. 327,pL. XI\';i

3r )lo.ucll, Brilislt,/rislres,

vol. II, p. 11,

35 Dup[ observatiile d-lui Gerbe ', vezi 13,1. ,,Rccord XV. Zoolog. Literature" a lui Gtinthet', 1865, p. 194. 36 Cuvicr, Ri11ne Animal, 1829, r'ol. II, p. 212,

of

DESCI]NDEN'I'A OIVIULI-TI

I')l goneql,e cu curaj pr: toli cluqmanii, inclu,qiv fernelele flin plopria sa, specie. I)r-r fiipt ar fi o mare u;urare pentru mascul dac[ irnecliat dup5, clepunerea icre.lor fcnrcla, ar fi d.evoratir, d.e \rteun d.u;rnan, d.eoarece cl ciltc obligat sir o goneaseir, f[ril ince'tare de la cnib st. l\{asculii altor anumili pegti clin America cle Sud ryi din Ceilonr aparlininrl Irr clouii, ortline d.istincte, au obiceiul extraord.inar d.e a cloci in gurd, sau in cavitd,]ilc branlriale icrele d.epuse cle femelo 38. Prof. Agassiz mL informeazil era masculii spc'criei din Amar'orl care au acest obicei rrru numai cd, sint in genera,l mai r-iu colorati, d.eosebirea cste ins5, mai mare in perioad.a cle d.epunere a icrelor decit in oriee irlt timp". Speciile c\eGeophagus procedeard,inacela;i fel; qila acest gen se dezvoltir, o proeminenld, pronunl,at6, pe fruntea masculilor in perioacla d.e d.epunere a icrelor. l)up5 cum m6, mai informeazd, prof. Agassiz, la d.iferitele specii d.e cromicle se pcrt obserYa d.eosebiri sexu-ale cle culoare, in cazrrl cincl ili dcpun icrele in ap5, printre platrto acvatice sau le clepun ln scobituri, Lisincl. puietul sri iasi, fiufl a se nrai ingriji d.e el, sau collstruiesc cuiburi pulin adtnci in lriilul riului, pe care se aryazir, itrtocnrai cum face la noi Pomotis. Ar trebui d.e asemnear obrervat czi aceste specii cate clocesc sint printre eele mai viu colorat,e clin familiile lor I d.e exempLu, II,ygrogo?Lxls este d.e un verd.e viu, cu pete mari negre in forrnfi, cle oceli, inconjurate de cel rnai strilucitor roqu. ItTu se rytie d.ac5, la toate speciile d.e cromid.e nurnai masculul cste cel ce cloce;te icrele. Este totuqi evident cd, protejarea sau neprotejarera icrelor de cd,tre p5,rin!i a a,r'ut puf,in5, influenfii, sau nici una asupra d.eosebirii d.e culoare rlintre sexe. Este cle asemenea er.id.ent, in toate cazurile la care masculii se ocupil cxclusiv cle cuiburi ;i puiet,, cil d.istrugerea maseulilor rnai viu colora,fi alr Ay('il, o influenld, mult rnai mare a.supra, caract,erului rasei clecit clistrugerea femolerlol nra,i viu colorat,e, tleoarece Inoartea masculului in perioada cle itreubalie sau ingrijire a'r atra.qe tlupil sine moartea puietului, arya incit acesta nu ar putea rno;teni part'icnlaritltile Iui, t,ot'usi in mrrlte din a.r,esLe eazrtri nrasculii sinl, colrlafi rrrai h[t,ir,tor' Ia, oehi dgcit llcme'lele. Lu, majorital,eil lofolrlur,tti*1,elcrr (acrr[-tle-nraro, IIt,ltTtocunt,]tu,\ r'1;r:.), r]):rst,ulul pcsedir, fie pungi marsupinle, fie scobitur:i emisfelirre pe abrtomen, in (i?l,r'(f sirrl clocite icreJe depuse de c[,tre femele. lfasculii 61s,u clovad.i, c1e un mar''al,aryarneut, fa,fzi dtl puietul lor sc. De obicei sexele nu se deosebcsc mult in colorit; d.r. Gtinthor' e,ste in,q[, de p[,rere c5, masculii d"e Hi,ppocanxpus sint pulin mai viu colarati tlecil, femelele. Gcnul Solenostonvq prezinti, totuqi un caz exceplional d.e curios 40, d.eoarece femela este rnult mai viu colorati, qi mai p[tatd, decit masculul ryi numai ea prezintd, o pungir, marsupiald, ryi cloceqte ierele, arya lncit fen:ela d.e Solenostolnu se d.eosebeqte cle celelalte lofobranhii - in aceast5, din urm[, privin!5, - ryi dc aproape to,ti ceilalli peqti prin faptul c5, sint mai viu colorate d.ecit rnasculii. Itrste pulin probabil ca, aceast[, d.ubl[, inversiune remarcabild, d.e caractere la femel5, s5, reprezinte o coineid,errfzi intimpl[,toare. Deoarece rnasculii mai rnultor peryti ca,re
Vczi dcscricrea cxtr,cnt tle intcrcsantir :r obicciurilor specici (io.slerosleus leiurus, fircutir dc dl. \Varington, ln ,,Annals and ntag. of Nat. llist", noiemblie 1855. 38 Prof. \\ryman, iu ,,Proc. Boston Soc. of. Nat. I{ist.", 15 scptcmbrie, 1857. I)c asemcnea, prof. Turncr, in ..Journal of Anatomy and Phys.", 1 noiembrie 1866, p. 7ti. Dt'. (jiintlterr n tlr:scrLis ;i altc cirzul'i.
37

Yarrcll, Ilist. of Britsh Ii iscltes, 18:i0, vol. Il, p. 329 gi 338. 40 De cind a apfi'ut o descricre a acestor per;ti in I'lre Fishes of Zanzibcr eJe col. Playfair', 1866, p. 137, dr'. Giinthcr a rcexaminat e xcnrplirrele ;i mi-a courutricat,
3e

informaliilc

cle nuri sus.

ANIFIBII

au exclusiv grijf d.e icre gi puiet sint rnai viu colorali cleclt femelcle cleoa,rece aici ryi fcrmela de Sole'nostomu preia.-aceea;i sarcind, ryi cste rnai viu cololat,L rleclt nrasculul, s-ar putea susline cd, culorile b5,td,toare la ochi ale acestui sex, care este cel rnai important d.in cele clou5 pentru prosperarea d.escenclenlilor, treblie sd, fgloseascii intr-un fel oarecAre pentru proteetie. ins[ clin marele numir r1e pe;ti la cilre rnasculii sint pel'ma,nent sau period.ic mai viu coloral,i clecit femeGle, ins5, a c[rr1, viali nu este cituryi cle pril,in rnai irnportantl decit'a fcmelelor pentiu prospera,r.eil, specieri, aceast,ri inot. zir r:v greu poater fi sus!inut5,. -r\t;unci cinh. ne 1rotn oclpa de pii,s[ri, vom intilni cazrr-ri analcgit, la care a existat o inversiune completir, *ttribu,tiilor obirynuite ale celor doud, sexe ryi vcrn c1a atunci cee a ce pare in n* explicalia probabil5, anuntc c5, ntasculii au ales fernelelc mai atrlg:zitoare, in loc ca acestea d.in urrnir sti fi alcs, dup[, regula obiqnuitS, in tot regnul ariimal, pe masculii cei mai atr[gi,tori. in_ general, puteto conchid.e cii in caZul rnajoritd!,^ii perytilor, la care serele se deosebese prin colorit sau prin altti caractere oinamentaie, nr.asculii au variat ini!,ial, i^T variatiile lor au fos[ transmise la acelagi sex qi acurnulate prin selectie sexualS, prin atrag'erea ryi excitarea femelelor. Tctuqi, in mllte cazuri asemenea (iaractere au fosl; parlial sau cornplet transformate la femeld,. in illte cazari, ambele sexe au fos{, eolorate la fel, in scop cle protec,tie i1 nici ur1 eAz insi-i, ; nu pare ci nutnai femc'la sir-ryi fi rnod.ifical, in tnccl specia,l cglor.ile in aeest c1i1 urrllt-r scol).

este cL pe$tii ernit, clup5 (iupr sc stie, cliferite sune_te, d.in care unele sint d.escrise ca mi"icale. Dr. D1ioss6, care s-a ccupat in Tgd sp_ecial d.e acest subiect, spune cd, sunetele silt prodlse volul'tar in d.iferil,e feluri de d.iferifi peqti : prin freearea oaselor faringeliri, pril r,ibrarea anumitor ylurychi ata;a,ti vezicii inotd,toare, care serveqte ca-rezottu^tot prin ' vibralia mu;chilor liroprii vezicii inot5,toare. Prin aees[ lltim rnijloc, ryi Tiigtrc produce sunete eurate,'li prelungi, care se r-rtincl aprcape pe o octavd. Pentrl iioi irrsii,, citzul cel mai interesant estcr cel ir, clouzi specii rt Opntd.irtm, la care nlrn:ri masculii sirrl; previi,zu!1 cu un a,pArat lx.oducir,torJde sunete, constti clin mici "are ilot5toar.e ar. Sg oase trtobilo, cll rnurychii cc)resputrzitori, in legd,turff cu vezica a,firmii, cil bltf;,ile ca de tobir, ale scietdtlelor tlin mtirile europene se aucl rle la o aclincimt, cle 36 tn, iar pescalii cle la, Iiocherlle afirnri, ,,cL n1rn^ai rtascllii fag ftcc,st zgomot in timpul_ <lepuner.ii icrelor ; ryi esi,t, pcsibil ea,' irnit,inclu-i, s5-i pr.inzi fi,r:il monreal[," 12. Pe ba,za artestei afirrnatii ryi rrrrr,i ales a cazalui hri Oph{rl,it,nn, es1e aploap-e sigur cir, la aceastil cea mai inteiioari clasS, cle vertebrll;e, ^ca in cilzrrl ryi inse.ctelor gi_paianjenilor, s-au d.ezvoltat dispozitive prod.uci,toare d,e sunete, cel pulin in unele cazuri prin seleclie sexualfl,, ea un mijloc de a apropia sexele.

IIn ultim punct cale trebuie rernarcat

A}IFIBII
Uroilela. Yoi incepe cu amfibiile cu eoad6. Deseori la salamanclre sau la tritoni cele d.oui, sexe se deosebesc mult atit prin culoare, cit qi prin structuri,. La unele specii, ghiare prehensile se dezvoltd, in perioada
d.e

reprod.ircere la picioa-

41 ,,Comptes Rettdtls", 1858, vol. XLVI, p. 353 i cel al unei tobe. Dr. Zouteveen, ln lraductr.ea olandezit vol. XLVII, 1858, p. 916; 1862, vol. I-I\r, p. 39ii. SuneLul a aceslei lucriri (vol. II, p. 3O), nrai clit citeva rletalii etnis cle Sciaena aquilu pare si sernene, dupi unii autori, aslpra supeLelor emise 6e pe;ti. a2 Rev. C. I(ingsley ln nrai degrabi cu cel al unui flaut sau al unei orgi decit cu ,,Natnre,,, rltai 1g20, p. 40.

2S{

DESCENDENTA OMULUI

lele alterioare ale rnasculului, iar in :lccrastir, perioad.l, la tuasculul clcr Tr"itora palmi,pes, picioarele posterioale sint prelvfi,zute cn o pieli![ inotflt,oaler crarc d.ispare aproape complet in timpul iemii, a$a lnclt in aceast[, perioad,ir, picioarele

inasculilor ,seamdnd, cu cele ale femelelor 43. Fi,ri, ind.oiald, c[ aceastd, formalie ajutfi, pe masculi la cd,utarea qi urrnfirirea insistentra a femelei. in timpul jocu]ni nupfial, 1 vibreazii, rapid. cu capd,tul cozir. La tritonii noqtri cornuni (Tritort' Ttri,nctatus qi cri,status), o creastfl, inaltd, qi foarte d.antelatd, se d.ezvolt5, in timpul perioadei d.e leprod.ucere d.e-a lungul spin[rii $i a cozii, cAre d.ispare in timpul iernii. Dl. St. George }livar:t md, irrformeazi, cd, ea nu este previlzut[, cu rnu'1chi 1i tl.eci n1 poate fi folositft la locomof,ie. Deoarece in perioad"a joeului nuplialea estc

Fig. 32. - Triton cris/a/rrs (jum[tate din mlrimea naturalir, dupri ,llri/i.sh Reptiles): sus, mascul in timpul perioarlei tle rcprotlrtLlell, ccre; jos, femell.

tivitfl, c1 culori vii, nu incape ind.oialfl, c[, este un ornament rnasculin. La, tnulte specii, corpul prezint[ nuanle puternic contrastante, deryi iuturrecat'e, car.e clevin mai vii in timput perioad.ei d.e reprod.ucere, De exemplu, masculul micului nostru triton comun (frttoo punctahts) este,,cenuqiu-cafeniu pe d.easupra, trecind. la gal-

ben pe d.ed.esubt, care primi,vara d.evine d.e un portocaliu viu, bogat,, marcat .peste tot cu pete rotund.e d.e culoare inchisi,tt. Marginea crestei este cle asetnenea impod.obiti, io roqo viu sau violet. Femela este d.e obicei cle culoare gfilbui-cafenie ctt puncte cafenii lmpr5,qtiate [pe corp], iar suprafala inferioa,ri, este ad.esea complel, irniformd, aa. Exemplarele tinere sint d.e culoare inchisi,. Ouflle sint fecund.ate in timpul actllui d.e h.epunere qi ulterior nici unul d.in pd,rigli nu are grijfl, d"e ele. put^em conchide Oeci c6, masculii qi-au d.obind.it culorile puternic pronunlate qi anexele ornamentale prin seleclie sexualI,, ele fiind. transmise fie numai d.escen-

masculi, fie ambelor sexe. d.enlilor ' Antp& sa,u Batrahia,. La multe broapte qi broaqte riioase, culorile serYesc evid.ent ca proteclie, cum sint culorile verzi vii ale broth,ceilor ryi luanlele pestrile inchis ale multor'specii terestre. Broasca riioasd, coloratf,, cel mai b5,td,tor la ochi
4s

ReU, Ilisto4l of British Reptiles, 18.19, erl. a 2-a,

aa

Bell, Ilistorg of Rritislt

151'

Repliles, 1849, ed.

1 2-a'

p. 1ir6-159.

P' 146 ;i

AMFIBII

cum incerca si, scape d.e un gust nepld,cutt'. in ceea ce privegte d.eosebirile sexuale d.e culoare, d.r. Giinther nu eunoaqte nici un caz izbitor la broaryte sau la broaqte riioase I totuqi, ad.esea el poate distinge masculul d.e femel6, prin faptul c[, nuanlele primului sint pulin mai intense. $i nici el nu a remarcat vreo deosebire izbitoare in eonforrnalia exterioari, a celor d"ou[, sexe, afari, d.e proeminenfele eare se d.ezvolti, in timpul perioad,ei cte reprod.ucere pe picioarele anterioare ale rnasculului, cu care este capabil s[ apuce femelaa7. Este surprinzd,t'or c[, aceste animale nu au d.obindit caractere sexuale mai pnternic pronun\at'e, d.eoarece, cu toate c6, sint poichiloterme, pasiunile lor sint puternice. I)r. Giinther md, informeazd, cd, d.e mai multe ori a gdsit o nefericiti, broascd, riioas[, femelfl moartd, pi sufocatf d.in cauzil, cf,, fusese prea strins imbrflipatd, d.e trei sau patru masculi. Profesorul Iloffman a observat la Giessen broaryte care se luptau clt era ziua de lungd, in timpul perioadei cle reproducere si cu atita violenfd,, incit uneia clin ele i s-a sfipiat ryi deschis corpul. Broarytele comune ryi broarytele riioase prezinti, o deosebire serualii interesant,I,, ;i arrume facult[,file rnuzica,le ale rna,sculului; vorbind insir, d,e ntuzicir,, acest termerr este d.upI, gustul nostru rreobirynuit cle necorespunzltor rlacfi, se aplicl, sunetelor cliscord.ante ryi cople;itoare emise tle rnasculii cle I Bana eatesbeianal 6i cle alte specii. Totuqi, unele broaryte cintd, filrl, nici o ind,oirr,lii, pl[cut,. I)eseori sti,team seara, in apropicrre de Rio de Janeiro sri ascult llrl nurn[r cte lnici lfyhe cocolate pe fire cle iarb[ aproape cle ap[,, crrl'e emiteau o armonie cle note clulci. Diferitele srurete sinl; emise de masculi mai a,les in t,impul perioaclei de repr'or,ucere, clupfl, cum este si c;u orfi,cflitul broaqtei noast,ro rrorr]nne a8. ,[n conformitate cu a,cest fapt, organele vocale ale masculilor sint mai bine d.ezvoltat,e decit ale femelelor. La unele genuri numai masculii sint prev5,zuli cu saci care se cleschid. in laringe4e. De exemplu, la broasca comestibild, (Rana eseulenta) ,,sacii slnt caracteristici masculilor, qi atunci cind. se umplu cu aer, in actul or6cd,itului, ei d.evin
ca
ryi
a5 Zoologg ol the Yogage of the ,,Bedgle", 1843, Bell, iltidem, p. 49. 4e The Nafuralisl in Nicaragua, 1874, p. 321. {7 Numai masculul de Bufo sikimmensis (clr. Anderson,

pe care am v5zut-o vreoc1at5,, Ph,ryni,scus n'i,g'rica'ns 4s, avea suprafala corpului neagrS, ca cerneala, cu tl,lpile picioarelor qi pd,rfi din abdomen pita,te cu stacojiul cel mai viu. Ea se tira sub un soare arzd,tor pe clmpiile nisipoase si arid.e sau pe cele deschise qi ierboase din La Plata, $i nu putea sd, nu atrag5, privirea oric6rei viet5,!i care trecea pe acolo. Aceste culori erau probabil folositoare prin faptul cL ficeau cunoscut tuturor pd,s6rilor de pradd, ci acest animal este o imbuc[tur5, grefoas[. in Nicaragua existf, o broscufd, ,,imbr6cat[ intr-o liwea strilucitoare verclealbastrX,", care nu se ascuntle ca majoritatea celorlalte specii, ci se d"eplaseazr"r, s[,rincl in timpul zilei, iar d.l. Belt spune ao cd,, d.e ind.atri ce a vraz:ut, sentimentul fericit d.e securitate al brosculei a fost sigur ci, nu era comestibil.{. Dup[, mai multe lncerclri a reuqit si, ispiteasci, o rI,fuqcd, s[, apuce o asemenea broascd, tinilr6, insd, a aruncat-o imediat ; qi rala ,,mergea incoace qi in eolo, scuturind,u-qi capul,

care servesc aceluia;i scop ca

;i proeminen{ele menfio-

nate mai sus. 08 Bell, Historg of British Reptiles, 1849, p. 98. {e J. Bishop ln ,,Todrl's Cyclop. of Anat. and Phys.",

,,Proc. Zoolog. Soc.", 1871, p. 204) are doufl calozitifi

ln form:l de plirci pe torace gi anunrite zhlrcituri pe degete,

vol. IV, p.

1 503.

23G

DESCENDEINTA OMULUI

\-ezicule rnari, globulare, cArc proernineaz[ d.e fiecare partt' a czr,pului, in apropiere cle collurile gurii". OrS,cd,itul masculului d.evine astfel e*cesiv cle pu{,ernic, pe eind. al fernelei este nn u$or miriit 50. La d.iferitele genuri ale fauriliei organeltr vocale se d.eosebesc considerabil prin conforma{,ie ryi in toate cazurile, clezvoltrr,rci,l, Ior pon,t;o fi atribuitii selectiei sexuale.

RItrPTII,D
Olr,olottia. Broaqiele lestoase terest;re qi marine nn oferti d.eosebiri sexuale' bine pronunlate. La unele specii coad.a urasculului este mai lungi decit cea a fernelei. I-la unele plastromrl sau suprafala inferioar'l a calapaceri masculului est;e ugol concavi, in r'aport cu spinarea femelei. La nta,scnlul broarytei lestoase cle mil din Stat,ele tTnil,t' (Ultrysernys Tticttr,) ghearele picioarelor a,nterioare sint cle clourh, ori mai lungi decit, ale fenrelei ; si ele sint folosite at,unci clncl sexele se lmperecheaz,6,5r. Se pare ci, lrr, enolrnr-,le broa;l,e lestoase terestre d.in insulele Ga,lapagos (Testudo ni,gra) masculii cresc tnai mari de.cit fernelele; numai in timpul perrioadei d.e lmperechere, si in nici o altd, perioaclfl, a anului, rnascululemiteur] rnuget rlgu;it c&re poat,e fi auzit cle la, o distan!5, de peste -100 de rnetri ; pe d.e alti parte, femela nu-qi foloseqte rricrioclat'fi, \'t]c?, 52. I-,ir, I'estudo ekgan,s din fnd.ia se zice,,cir, luptele inasculilor pot fi auzil,c d.t', la oalecare distan,t5, prin zgornotul prod.us cind. se izbesc unul d.e altul" 53. (lrocodilia. CeLe d.ou5, sexe nu par si, se tleosebeasc5, prin culoare qinicinu ptiu ca rnasculii s5, se lupl,e intre c,i, cu toate cd, acest lucru este uimitor, d.eoarece urrele specii iqi etale azd, in urod. prorligios farmecele in fala femelelor. Bartram t4 clescrie aligatorul maseul ca str[cluinclu-se si, ciqtige fernela irnproqcincl apa ryi rilgind in rnijlocul unei lagune, urnflat gata si, plezneascX, ; ou capul ryi coad.a riclicatir, irr sus, el sale si se rrisuceqte pe suprafa,la a,pei, ca rul ryef intlian cure iryi repet;d, isprlr,ile sale rizlloinice. fn tirnpul perioarlei c1e t'eproclucer(]r glanelele submaxilartr lrle crococlilului t.nrit un rrriros ca de rnosc, carr) persist:i in locut'ile fi:eevetrtattr fte er "u. Ophid,ia. I)r'. (itint;lr.er rnI, informeaz[, eir, tttasculii siut intotrleaulra miri rnici tlecit, femelele ryi au in general eozi mai lungi qi r^nai subf,iri ; nu cunoaryte ins[, nici o alt6 rleosebire in conforma!,ia lor exterioar[,. In privinla eoloritului, el poate distinge aproape intotcleauna masculul de femelti priu culorile sale mai puternic pronunlate ; astfel, band.a neagrf,, in zrgzag de pe spinareA viperii maseule d.in Anglia cste mai distinct definitd, d.ecit la femeld,. Deosebirea este mult, mai evid.entd, la qarpele cu clopolei d.in America d.e Nord., la care, dup5, cum mi-a ar5,tat custod.ele griclinii zoologice, masculul se poate d.istinge lnd.atd, de femeld, prin faptul c[, are mai mult galben-lnchis pe tot corpnl. In Africa d.e Sud, Buce'phalns eapensis prezint5, o deosebire analogfl, d.eoarece femel& nu este niciod.atf atit d.e impestrifatfl, cu galben pe laturi ca masculul so. Pe de alt5, pa,rte, rnasculul d.e
60

5r C. J.

Bell, ibident, p. 112 gi 114. Maynartl, T'he American lfalurnlisf, de-

53

sr
68

Dr'.

GiinLher, Replile,s

J'1s1rsfs

of Britislt India, 1864, p. tlrouglt Carolirtu etc., 1791, p. 128.

7.

cembrie 1869, p. 555. 5r Vez[ Journal of Researches during lhe ,,Reagle", L845, p. 384.

tlrc I'ogage of

Anolortty of \tertebrrtle.s, 1866, vol. I, p. 61ir. Sir Andrerv Smitlt, ,,Zoolog. of S. Africa : RtrpLilia", 1849, pl. X.
56 Owen,

ITEPIIII,E

r:ynodon ind,ian este negricios-cafeniu, cu abd.ornenul parlial negru, pe cind. fernela este roqcat5,_sau_gi,lbui-md,slinie cu abdomenul fi; uniform"geinii, fie marmoral, eu negru. La Traqops ili,spar d.in aeeeaqi tarti rnasculul este."verd.e vin, iitr ferrrela d.e culoarea brorrzului sz. F[r5, ind.oia,Li eir, crulorile nlor ,serpi ser\res(r ltentru p_ro1;etrfit', ctupti ettlll se vetle din c,ulorile vetzi 1,le ryerpilor rirbbricoli ryi ttirr tliversele tmattf,c pestri!,t' a,le speciilor care trd,iesc in locuri iisipc,as(. ; est;e t,oturyi intloielnic clit,c[ culorile multor specii, ca, d.e exernplu, ale rya"p*loi-tle-cas:i qivipelei din Anglia. servesc pentru a-fascuntle; aceastatste ,si rnailnd.oielnic la, multe specii str5,ine, care sint colorate cu o extremfl, elegandfl. Cllorile mull,or specii sint foarte diferite in starea ad.ulti, qi in cea tind,r| E{ Gland.ele cd.orifere ale ,ser'pilor sint in funclie activd, in tinrpll per.isa4r:i cle rcprod.uce'r'e ti qi tot arya est.e- qi cu aceste glancle la qopirle, ryi, d.upir .tr.tn ir;n vir,zrr1, si in c17ul glaud.elor "stttlmaxilare la ct'ttcoAin. intrricit la'majr,r,itatel n,rrinrirlel6r rr)&firrrilii sint, iu cl,utarea fenrc.lelor, :-r,creste glanrtt, oclorifere ier.vt,sc probrlltil s:'r erxcittl sau sii, incinte femelt'le mai curirrtl decit sI le cond.ucri la locul rirrtle poate fi gd,sit rllzrscrtlul. Ou toate cii, par atit d.e a,patici, masculii qerpilor au o f irtl ,,il,nlor|a,,s{" Iintrucit rnulli au lrist, obscrva!,i ingrirrnirclind.u-se in jurul aceleiaryi ierlelg ryi t'hilrr in jurul cad.a,vlttlrti ei. ITu se rytie ca ei sir, se lqpi;tr iirtre gi 4i1 rfvllit,rrt,g. Ilarulti,tilt'.lor inteletrt,ttale sint tnai ridicate declt s-ar fi pntut anticipa,. in gr,irlila, zoologieli ei irrva!1 cru'inrl sL nu elta,ce bara rle fier crl cate li str cuiri{:i t,.r,"$tile ;$i clt. Ket'n tlin ll'ilad.elfilr, rnli inforrtteazk cii, ni;trl ryerpi pe car.e ii f,inea au invr-r,,it tlupq, patru sau cinei ori sd, evite un la!, cu cale-erau prinqi lqor; la inceplt. Lr1 excelent observator din Ceylon, dl. 11. Layard , a vraztb ?o o cobifl, virind.u-li ctr,pul printr-o gaurl, ingust5, qi inghi,tind. o broascil riioasd,. ,,Cn aceastir, povari, .o o,. *., putea retrage I constatind. aeeasta a amncat cu regret afarir, prel,ioasa buczltri, ffl,r'e. incepu s[, sc inclep5,rteze I aceasta era prea muli d.e suportat pentrrr fil6zofi:i, unui g&r'pe. Broasca lt, fost dirr nou apucatl, ryi Oin nou, cfurpiiefortuii violerrttr pe1l;flr ll scdpa, rsltrpelc ll fost ntivoit sii s(r desptrrti, de prarltr, sa. llloturyi, clt d.atta ll,ct'ilstlt l_nllit!, ll fosl,^irrv5,f'atiL qi broascll, a, fost apucratir, tle rrrr picior., tr:lisri, u,flr,r.ir, ryi apoi inghi!,iti, in triunrf ,'. Oustoclele glirclinii zoologicc afirmir, elltt'goric cli anumi!,i serpi, cum sint r'rotalul $i pitonul, il r'(,(rllltosc d.intre toate celelalte persoan..'6yo5rerle tinute inlpreun[ in.aceea;i curyel, pa,r sii, resimtir, o oarecare afecli11e u1r{, faff de alta 61. lfotu;i, d.irr fa,ptrri cir, ryerpii a,u o oArecare facultate d.c juclecatir,, plsilni putet'tticrc ryi rrfec!;iune leciprocl, nu urnreazir, s[ fie dota!,i qi cu srrficient gnst petttrtt il :rrlrrrira oulori stritlrtcil,oale lir, parterrel'ii lor, cart sL d,ucil la, irrrpstl6bireil spt't:itli prirr gsleOf,ic se-xttillt"t,. TJxtremrt, frumusulc a lr,numitor spr.cii .,st,, tol;uryi grou cle t'xplictrt itt vt'ettu lrlt fel, c1.e t xenrlrlu ;erpii cora,li rlin r{rrrt'rit'a, d.g S1ri, (,nro sint d.cl urt ro\su bognt cu d.ungi transver'sule negre si galbene. imi u,rlint,t Nt. bittt'cit; de rnult ln-A surprins fnrmuse!,ezl primului;arpo coizrl pe caro l-a,nr yir,zut lunecincl cle-4, lungul unei t,l"rt'i,r'i in Brilziliu. Dupir, curn a,filrnir At. Wallaee, bazlt pe autorita,tea docl,orului Gtinther'62, serpi cokrra,fi in acest ftl neobirynuit nu se
D^i'p_sa1
57 68

Soc. 186.1, p. 30{ gi

Dr. A. Giinlher, Reptiles of British /rrdin, Ray

to
p.

308.

gal",

SLoliczka, ,,Jortrnal of Asiatic. Soc. of Benvol. XXXIX p. 205 gi 211. 5e Owen, Anatomy of Vertebrr,les, 186[i, vol. I, p. 615.
L870,

Dr.

18ir2, seril
810.

in Cegktn, in ,,A11als arrrl l\[rlg. of N:tt., t 2-a, vol. IX, p. iili3. dl l)r. Ciiinther., Iteptites of Britislt Irtdiq, lB0i,
Rambles

6r ,,\\'t-sttuinstcr Revitw", 1 iulie 1867,

p.

l]iil.

eo

- c, 4{6

DESCENDENTA OMULUI

g[sesc nicl,ieri in lume, afarir, d.e America d.e Sud, und.e se intiluesc nu rnai pulin ilcr patru genuri. Unul d.intre aceqtia, ElaTts, este venirros ; un al d.oilea gc',nr foa,rte clistinct, este indoielnic cd, ar fi veninos, iar celelalte d.oui, sint cu tot'ul inofensive. Speciile aparlinlnd .intre acestor genuri d.istincte trd,iesc ln aceleapi d.istricte qi seamd,nd, ele, inclt numai un naturalist ar clistinge speciile inofensive d.c atit cle mult cele veninoase. Deci, dupai cum cred.e d.l. Wallace, speciile inofensive ,si-au dobinrlit probabil culorile pentru proteclie pebaza principiului imitafiei, deoarece ele vor fi, natural, considerate ca periculoase de ci,tre duqmanii lor. 'I'otupi , cartT'r" enlorilor vii ale speciei veninoase Elccps ri,mine a-,i g6si explicaf,ia, care ar putea fi seleclia sexualfi. $erpii produc gi alte sunete pe lingd, quierat. Teribilul Echis cari'nata are pe latui'ile sale citeva ryiruri cle solzi cu margini d.inf ate, d.e o structurd, neobipnuiti,t solzi se freacd, intre ei, prod.ucind. un $i atunci clnd. acest garpe este exeitat aceqti sunet curios, prelungit aproape ;uier5,tor 63. Cit d.espte zorrus,itul qarpelui cu clopofei, avem ln fine citeva informatii precise intrucit profesorul Ayghey afirmX, 6a ce in d.ou[, ocazTi, el insuryi nefiind. vilzut, a observat d.e la o micir, flistan!fl, un larpe cn clopolei .o incold,cit cu capul rid.icat care continua sd, zornilie la intervale scut't{', timp d.e juml,tate d.e ori, I qi in cele d.in urm6, a vrazut un garpe apropiind.u-se qi cind. s-au intilnit ei s-au imperechiat. El s-a convins deci cd, unul d.in scopurile zornditului este imperecherea. Din nefericire eI nu a stabilit d.acf,, masculul sau femela era cel care st6,tea locului qi chema pe celd,lalt. Din faptul tle mai sus nu clecurge ins6, cltuqi d.e pulin cd, zornfi,itul nu poate fi d.e folos acesl,or lerpi ryi in alte feluri, ca un avertisment pentru animale, care altfel i-ar ataca. $i nici nu pot pune complet la ind.oial[, cliferitele d.escrieri apirute in legd,turd, cu faptul cif fn acest rnocl ei lqi paralize azra prada prin frici,. Alli clliva ;erpi fac d.e asemenea un zgomot d.istinct, Iovind. reped.e cu coad.a tulpinile plantelor inconjurfl,toare I Ameriozt ryi eu am aazit, acest zgomot personal in eazul unui Tri'gottoeeTtltalu,s d.in d.e Sutl.
d.e ryopirle se lupti, intre ci din rivalitate. Astfr,l, A,nol,is cristate"ll,us, ,sopirlii, arboricotd, d.in America d.e Suclr este extrem d"e agresiv. in timpul primir,verii ryi la inceputul verii rareori d.oi masculi adulli se intilnesc f[ri[ sil se lupte. La inceput cind. se v[d. ei d.au flin cap in sus pi in jos d.e t,rei sau patru ori, umflindu-qi ln acelaqi timp gulerul sau punga. gulari,, ocbii le sclipesc cle furie qi clupi, ce dau din coad[, intr-o parte ryi alta timp_ d"e citeva secu.nd.e, ca pentru a-;i acumula energie,,se reped. cu furie unul la altul, rostogolind.u-se'gi linlnclu-se puternic cu rlinlii. irr general, conflictul se sfirqerytet cind unul d.in combatanli 1ryi pierd.e coacla, care aclesea este d.evorat5, d"e cltre lnvingir,tor. Masculul acestc.i specii este eonsid.erabil mai mare clectt femela 65, ceea ce este in general cazrtl, d.up5, curn a fost in m[sur5, d.r. Giinther s[ stabileascd,, la toate speciile c1e ryopirle. N.umai masculul d"e Cyrtodactylus rub'idus clin insulele And,amane are por:i preanali li jud.ecind. prin analogie, aceql,i pori servesc l:t, r.miterea unui nriros 66.

Lacutilia.l{asculii unor specii

63 [Jr. Antlerson,,,,Pl.oc. Zoolog. Soc.",

6t

1871,

ril .,'['lrr Antcricltl NaturalisL", 1873, p. 85.

I)1. N. L. Ansten a linut

aceste aninrale

p. 196. lntlelungat; vezi ,,Latrtl ancl Wa[er", iulie 1867, p. 0' 68 Stoliczlia, ,,Joutnal of Asiatic Soc. o[ Betlgal", 1870, vol. XXXIV' p. 166. vii Limp

homrr.n

289

IJeseori cele d.ou[, sexe se d.eosebesc consid.erabil prin d.ifc'rite caractere extericrare. Masculul d.e Anolis, me'n,tionat rnai sus, este prevtizut cu o creast5, care rnerge d.e-a lungul spatelui qi cozii qi poate fi rid.icat5, d.up[, voie; la femeld, insi, nu exist5, nici urmd, d.e asernrrnea creastd,. La ]ophoti,s ceylani,ca ind.ian femela are o creasti, d.orsali,, cn toate cL mult mai pulin d.ezvoltati, d,ecit masculul ; ryi clupd, cum md, informeaz[, d.r. Giinther, la fel este la femelele multor lguana,, ca,rneleoni ;i alte gopirle. Totuqi, la unele specii creasta este tot atit c1e dezvoltatd, la ambele sexe, ca la Iguana tuberc'ulata. La genul Si,tana numai masculii sint previ,zuti cu o pungi, mare sub guq[, (fig. 33), care poate fi strinsit, ca un evantai qi este coloratfl ln albastru, negru qi roqu I aceste culori splend.id.e nu sint etalate d.eclt in perioada d.e imperecltere. Femelele nu posed.5, nici m[car un rucliment al acestui apend.ice. Dup5, dl. Austen, la Anolis u'istatellus punga gulard,, care este de un rogu viu, marmorat cu galben, este prezentS, la femeli,, d.eqi in stare rud.imentari,. La anumite qopirle, ambele sexe sint la fel de bine prevd,zate cu pung5, gulari,. Ca ryi ln atit de mult e cazuri anterioare, ved.em aici, la specii aparfinlnd. aceleiaqi grupe, acelaqi caracter, fie limitat Ia rnasculi, fie mai d.ezvoltat la ei d.ecit la, femele, sau iar[,qi la fel dc dezvolt'al, la anrbele sexe. La qoplrlele nrici d.in gennl l)raco, care planeazfl, in aer pe paraqutele lor sus,tinute de coaste qicareprin frumuse,tea culorilor lor fac descrierea irnposibild,, slnt prevS,zute la gu$5 cu apendice pieloase ,,asemin[,toare cu carunculele galinaceelort'. Aeestea se rid.ic6 cind animalul este excitat. Ele apar la arnbele sexe, sint ins[, cel mai bine d.ezvoltate atunci cind. rnasculul ajunge la maturitate, la cAre vlrstd, apend.icele med.ian este de d.ou[, ori mai lung d.ecit capul. lVlajoritatea speciilor au d.e asemenea o creastl joas5, merglnd. d.e-a lungul gitului, qi aceasta este mult mai d.ezvoltat[ la maseulii ad.ulli d.ecit la femele sau la masculii tineri oz. Se pare e[, o specie chinezeascd, tr[,ieqte in perechi in timpul primd,verii, ,,ryi d.aci, una este capturatd,, cealalt[, presupun cd, din clesperare cad.e d.in arbore pc sol si se lasd, capturati, fd,ri, a lncerca s5, fug5, il04. Exist[, alte d.eosebiri mult mai remarcabile intre sexele anumitor qopirle. }lasculul d"e Ceratophora a,spe?'a, are pe extremitatea botului un apenclice lung clt jurn[,tatea capului. Apend.icele crste cilind.ric, acoperit cu solzi, flexibil $i, tLupi, cit se pare, capabil d.e a se ridica ; la femel5, eI este cu totul rudimentar. La o a d.oua specie din acelaqi genr ursolz l,erminal formeazd, un corn minuscul pevirful apendicelui flexibil, iar la o a treia specie (C. stodilart'ii, fig. 34), intregul apend.ice este transformat intr-un com, care este alb d.e obicei, 1ns5, ia o nuan,td, purpurie atunci cind. animalul este excitat. La masculul adult al acestei d.in urmi, specii, cornul lung de I,25 crn este ins5, d.e o d.imensiune cu totul red,us[, la femelli ryi la masculul tind,r. DupL cum mi-a spus d"r. Giinther, aceste apend.ice pot f:i comparate cu crestele galinaceelor qi par s5, serrreascd, ca ornamente. La genul 0hamaeleon ajungern la culmea d.eosebirilor dintre sexe. Partea superioarh a craniului masculului cle C. b'ifurcus (fig. 35), care trilieqte ln Mad.agascar, este prelurrgitd, prin doud, proeminenle mari, solid"e, osoase, acoperite cu solzi, ca qi restul capului ; din aceastfi, mod.ificare structural5, uimitoare femela nu pre6?

ctr Copltolis,

plivirrd Cercilophorasi Clmnmeleon sint primite din partea dr. Gtinther personal sau din lucrarea sa atlmirabili

Toate afirmaliile qi citatele de nrai sus ln legiturii Silanc Si Draco, precum pi faptele urmltoare

Reptiles

of Britislt lndia, Ray. Soc.,

186.1,

p. 122,

130

;i

135.

68 Dl. Srvinhoe, ,rProc. Zoolog. Soc.", 1870, p.240

DESCENDENTA ONIULUI

zintir, d.ecit un rucliment. La Chamaeleo owen'ii (fig. 36) flg pe coasta de vest a Africii, masculul poartd d.e asemenea pe bot qi frunte trei coarne eurioase, d.in care fernela nll ilTe rritri o urmil. r\cesttr coa,Tne cotrstart tlintr-tt (rxcreset'tr!,ii, osoa sri A(io -

Iri:1. :J:i. -- Silalra tninor. llascttl

ru

gularl e:tiusi (tlup:l t liiirt f rt.r', Re7'1i1*t ol {ndia\.

[iungr-r

Fitj. iJ{. Oeralopitoru shti[' rlrtlii: stts, rliajt'ttl ; jo:r. l'e"

lr

rr

lii.

llig. 35.

()itttmuelen t'il'ttrt'tts. Sus, rna:;i:ul

; jris, fenreld.

l,'ig. :iij. -- (lhomorlo ttnertii: sus, rnasctil

jos ft'ntt'lu.

prit5, cu o teacd, netedil for'mincl o parte d"in inveliryul gener&l al cot'pului, a;a incit structural ele sint id.entice cu cele ale taurului, caprei sau ale altor rurnege,toare cu coarne cu teaci. Cu toate ci cele trei coat'ne se d.eosebesc atit cle mult ca aspeet de cele dcuf prelungiri mari ale craniului d.e C. bifu,rcus, nu exist[ lnd.oiald, c5 ele serrresc aceluiaqi scop general in via,ta acestor cloui, animale. Primapresupuneret la cilre fi vil ginrli oricine, es1;e ci-r ele sint folosite de maseuli pentnl a se lupta

IiEFTILE

291

int'nr !'i.,

It'svilleau 0apul in 1,oa,1;e p[r!,ile,si ineercau s[, se rnu5to rcciprooe 2,p{)i 5-u1 r-rclihnil, citva, t,irnp, rlupti cure si-au continua,t lupta. Lrl, lll[lt,e;opirle, cule dou[ sexe se cleosebesc puf,irr pi'irr coLrlit, r]sirrrf;r:le ;i tluilgilc, fiirrtl nlai vii.si tnai clistinct tlefinite la, masc,uli'rlec]t lir, terlr*11.. Aqa r+t,pr de extrtnplu, la Cophotis rle rnai sus ;i la Acanthoiluc{ylnts cu,pensi,s tlil Afi,ica rlg Sucl. La, tttt (iordgl,tts rlin a,ce'asti, far5, rnasculul este fir.,, rnult ma,i rogl, fic rlai verde deoit feutcla. La Culotes n'igrilabris din fnd.ia exist5 o d.eosebire li ilai fir21.{., ! qi buzele maseu,lului sint negre, in vreme ce ale femelei sint verzi. Ltil ,sopir.la rroa-stril vivipari, cornunia (Zootoca uiu'ipara), ,,pa,rtea infericrllrl A u{}irllllui ;i ltuurr, cctzit ltl rnascul sint de un portocaliu viu pd,tat cu rlegru, la fernelfi, aceste pirr!,i fiind. d-e un verd.e-cenugiu pal fd,rd pete tt zo. Am vdzat, c[, la Sitanarrunrai nrasculii au o pungd, gularei fi cL aceasta este splendicl coloratS, cu alba,stru, negru,si roqu. La Proetotretus tenuis ctin Chile numai ma,sculul este ln"qemnat cu pet,e alba"sti.e, verzi ,,si lolii-ari,mii zr. in multe cazuri nrasculii i6i pflstr eazil, acelea-5i culori in tot timpul anului, pe cincl in altele ele d.evin nrult rnai vii in tirnpll perir,rilgei de reprodueet't'. Ca an ca,r' suplintcnt,ar pol, cita pe Calotes nturirr, clal.cr in agearitri 1lt-.rioad1 ilre ca,f)rrl roryu viu, iar restul corpului ver.d e 72. ,\nrbele sexe zr,le rnultor speeii sint fmnros t,olulat e ,si ahsolut La fel ; ;i nu existti tlitliutt tnotiv tle a, plesupnrrt, e[, culclriler servesc pentru prr-rt,ec{,ie.Itf,,rrl ilcLoia}i cd itr cllzul sperriilor rLr un vtrrtle I'iu care tri,iesc in rnijlocul .r'egetaf,iei :tceas15, t,ttloa,ro le serve';to pelrtrtt a, le ascunde; ryi in nordul I'atagoliei anr 1'21711{, o foPfrlti (Proctotret'ut nLultimu{:ulqtr,ut, cJare a,tun-ci cind c,r.a speriatf,, iryi t;urteA, corlrul, i;i inchid.ea ochii 5i apoi prin cttlorile pestriJ,e putea cru gi'e-rr fi tlistinsf de pisipli inconju:'titor. Oulorile vii cu ca,r'tr atit do rnulte,ryopirle silrt irnpoclnbitr', prgguli ,1i diferitele lor apend,ice curioa,se au fost ins5, probabil dobindit,e rle rrrasclli rr?r, a,tracfie ryi tra,nsmise apoi fie nrtrnai d.oscenden{,ilor lor nrasctrli, fic rlrnbc-'lor st'xr.r. l}g fapt,.st'k,cfia st'xttalri p,a,re sL fi juca,t un rol aproap(r t;t-rt atit t1e irnportant Ia r.eptilr cit, .1i la plslri, iar culorile rrra,i pu!,in a,rir,toase ale femelelor in conrpar.a!,ig cri alg tnasculilor mr pol; fi.explieate, dup5, cum susfine d.l. Wallace la pris[ri pi'irr fapt;ul cL fernelele sirrt urai expuse pericolelor in tirnpul cloeitului.
Dr. Bucholz, ,,\fonalsberichL l(. Prcuss. Ahad.", lele din Africa tle Sud, vezi ZooktgA of S. Al'ricu: Ilclt187,1, p. 78. lflcs, tlo Sir. Alr,lrerv Srnilh, 1rl. 2b gi 3g. |cntlr Calotcs ?o Bell, Ilislorg of Rritish lleptiles, ctl. a 2-:t, 1849, cliu India vczi Reptiles of Britistt Irtditt, t1r dr.. Giilgrcr, p. 40. p. 143. ?t Pcntru Proctotretus, t,czi Zootogg ol T'he Voguge ?2 Gi.inther', in.,Ploc. loolog. Soc.", 1ti7t). p. 778. cu of tlrc ,rBeugle": Reptilcs, dc dl. I]cll, p. 8. Pcntru $opfu'- un descn colorut.
6e

i elull atrest,ti :t,ttintillr, sint foartt, ira,seibile ,tr, aer,'a,st,f,, pl.i],\ttptplere s,qt,+r pt'ol-ra,llil rre1pstr5. t]1. 'I. iW. \\rood. d.e :tllemenea nrf,, intorrneaz,ii c[ il observn rrd.at[, cloi ind.ivizi tltr (,'. 'pttrtt,i|rrs luptlnd.rt-se violent pe ranurril rrrrni r:,opac ei ili I
f

t,

ianuaric

CAPITOLUL AL XIU-L]IA

CARACTERE SEXUATE SECUNDARE

Deosebiri sexualc
insLrumcntald

tA PASANT
i\fuzicri masculi.

Nlplrliri anualc

-- Acrobalii gi dansuri nuplialc - Pocloabc permalrcnLc qi sezotticrc

cluble

- Legca luptei - Armc

sirnple

specialc

- Organc vocttlc -

;i

- Etalarea podoabelor de cirtre

Caracterele sexuale secundare, cu toate cd, nu implicir, moclifici,ri sl,rucl,urale irnportanteir slnt mai variate nsi mai bd,t[,toare la ochi la p6,sd,ri d.ecit la oricartt mai aht6, clasi, d.e animale. De aceea voi trata acest subiect nlai in am[,nunlime. P[,sii,rile mascule posed.d, uneori, arme speciale pentru a se lupta lntre ele. Ele incintil, femela cu muzicd, vocald, sau instrumenta,l5, de cele mai variate feluri. Ele sint or.namentate cu tot fetul d.e creste, caruncule, proeminen,te, coarne, saci umflali cu aer, mofuri, rachisuri nud.e, panage qi pene alungite ieqind. gralios clin _ toate p5,r,tile corpului. Ciocul qi pielea golaqS, d"e la cap qi penele sint aclesea splendid colorate. Uneori masculii iqi execut5, jocurile nupliale d.ansind. sau executl, acrobalii fantastice pe sol sau ln aer. In cel pu,tin un caz masculul emite un miros d"e rnosc care, d.upi, cum presupunem, seryeqte pentru a incinta sau excita femela, d.eoarece d.l. Ramsay 1, acel excelent observator, spune d.espre m\a moscatd, 2,11straliand, (Bizi,ura lobata) ci, ,,mirosul emis de mascul in timpul lunilor d"e var5, este limitat la acest sex, iar la unii indivizi este pirstrat in tot timpul anului; nu am impuqcat niciod.atir, vreo femelS, care chiar in perioada de reproclucere s5., miroase cit d.e pulin a rnosc". Atlt d.e puternic est,e acest miros in timpul perioad.ei cle reprod.ucere, incit poato fi d.etectat mull, inajnte ca pas;Irea sir, poatzi fi vtizuti, 2. in general, p5,s[,rile par sL aibS, simlul estetic cel mai dezvoltat clintre l,oate anirnalele, exceptind. natural omul, ryi au aproape acelaqi gust al frumcsului ca ;i noi. Aceasta se vecle clin plflcerea pe care o avem fa![, cle cintecul pirsirilor ryi tle faptul ci, femeile noastre, atit cele civilizate, cit si cele s[,lbatice, i$i acoper5, _capul co p*n. imprumutal,e si folosesc pietre prelioase care sint mai strd,lucitor oolorate
! (iotrltl,
\'01. lI, p.
I{ilttdLtttolt

to thc l'iirrls of ,ltrs|ruIirt"

lE05?

llEli.

DFjSSENDFNf'A

01\1U

LlrI

a,nulrrit,or pfisir,ri. Tottryi, Ia ruurl cult,ivl,t, sirn{,ul It'tttrtosttltti t'ste er.itlent; un sinr!,iirnint rntrlt tnai cornplex Si cst,rr usncriati:u'tliv()l,N(, /r ' r('trrezerrtii,ri int,elcctua,le. inltiltte (tt,r it trata d.tlli111'13 crtlru,crt,crelo scxualo cle cAr'o llr) ocupii,rn it,iei itr Ittrttl slrecial, rrtir voi refetri in trca,c[t lil a,nurnite clifercrrlc intrcr sc)xo caro d.elpiltl, tltrpl cit str pal'o, tle clcosebi.ri in felul lor cle viafl, cleoareclr, cu toate cir, sint obirytiuitt'la clastrltt inferioa,t'o, a,sellnenea ca,zttri sint rarci la cele superioAl'o. Tiurp intleItrrtgi,tt, s-a crl'ozul, cir, d.oi colibri apartirrind. genului llusteplte,n,tr,s ryi care tririau po itrsula Juan lr'et'na,n(lc.z era'u specii clistirrcte ; ilculn ins6, d.up5, cum nr[, infortttcazit, tll. Goultl, se ryt,ie c[, sint rna,sculul si tenrela, aeeleiaqispecii qi c5, se d.eosebesc pulirr prin forma, ciocului lor. La un alt gen de colibri (Gr'upu,s) ciocul masculllui este clinlat rle-a lungul marginii, iar la capfl, es1,e incovoiat, d.eosebind,u-se astfel tnnll, cle cel al femelei. Dup5, cum am vrazut la ]{eomorTtlta din Noua Zeelandd,, existl, o ryi mai mare deosebire in forma ciocului in raport cu rnod.ul d.e a se hrini rrl celor clou5, sexe. Ceva asemi,n5,1,or a fost observat la scatiu ( Ua,rduel,is al,egans), cleoarece am fost asigurat cle d.l. J. Jenner Weir c5, prinzfltorii d.e pd,si,ri pot distinge masculii d.upi, eiocul lor pu,tin mai lung. Stolurile de masculi se gisesc adesc.a hrlnind,u-se cu seminle de scfl,iur: (Dipsaats), la care ajung cu ciocul lor alungit,, pe cintl femelele se hrd,nesc mai obiqnuit cu serninle d.e rscrololtu,laria. Ou o a,selrlrinea ttryrrilt'z-i deosebire la bazd,, veclertr curn ciocul celor rlouir, sexel ajunge sii se rleosebeil,seil t,onsiclerabil prin selecfie natural[. lfot,usi, in unele dintre ca,zurile d.e rna,i sus est,e posibil ca ciocul mast:rrlilor sir, se li rlrodifieat rn:ri intii in legritur.[, (,u lupt;ele Jrtt't'rt- a,l!i rnast,ttli, ceea ce ultt t'ior il, d.us la, rrrotltrri cl.r' via,tii uryor rrrodilit,flt-,r,.
.1ft!t:tr I'u 1ttei. Aproapt, l,oAt,tr p[,sii,r'ile rrrilscule sint, rrxt,r'eru r[r: agresivt, folosindtr.-;i eiocsl, aripilc, si picioarele petrtrtt tL St) lupta intre ele. Yr..'dorn ilcest, lucru in fiecaro primfiva,r6 la rn[,ei,leandm ;i la vr[biile nou stre. Oor] rruli rnicii dintnr pi"tr$?-l,r'i. crolibriulr t,ste una dintre cele rnai agresir.c. Dl. (]ossc 3 tle,scric o lupt,il itt c,art, o pel'eofi6r Icle colibri I s-au apucat re oillroc cte cir,rc ;i s-au irrvirtit flrir, irrr:etar:tr piltir o(r ilpt'oape n,tt citzttt, la piirnint; iar dl. I\Itrrrtes do Oca, vorbinrl rlt'spr.c uu alt gen rte colibri, spurlo cir, cloi nra,sculi lnreori se intilnesc fflrzi o luptf aerianir, violenti,; cintl sint !,inu!i in colivii, ,,in cele rnai rnulte cazuri lupta lor s-a sfilnsit, prin clespiearca, limbii unuia dintre cei doi [combatanfi], oale apoi cu siguran!,L c[ rnoa're, fiincl incapabil tle a se hr[nit' 4. La p5,sd.,ri]e limicole masculii g5inuqei tle ttp[ (Galli,tr,ulcc chlnropus),,,in perioada d.e imperechere, se lupt5, in motL violent pcrtrtru femele I ei se rid.ici, aproape vertical in ap5, qi loveso cu picioarele". Doi cliutre aceqtia au fost vi,zu,ti ln aceast5, luptd, tirnp de o jumfltate dc oril, pin5, ce uttul din ei a prins capul celuilalt, eare ar fi fost ornorit d.ac6 nu intervenea obserrva,tortrl I irr tot acest tirnp, fernela privc-.'a (rA urr spectal;or linirytit 5. Dl. Rlyth rnd, ittfot'trttrazti cil rnasculii unei pt-r,sfiri inl'uclite (Gallicren cristcr,ttls) sinl, cu o t;r.rrirrur tttai lttat'i d.ecil; fetnclele ryi cri sint, atit, de a,gresivi ln tirnpul porioatlci d.o leprorlu{ren,, irtcil, sint t'inufi rkr cir,t,re incligenii dirr l3errgalul dc est ca cocoryi cle luptir,. iu Iurlia, dif'erite alt,e plsI,r:i sint, t,inul,e in aeelagi scop, ca d.e exemplu bulbulii (,Pyenon,otus h,aemor,rhous), care se lupt[, ,,cu mare ard.oare" 6.
1.stil,

rl.t'il pieleit gola;ii 6i cartrttcukrlc

rll. Ciould. [r. 29. a lbitlcm, p. 52.

3 CitaL tlc

ItilrotltLctitrn to tlrc

T'roclttlirlue, 5 W. 'lhornson, Nrrl. Hist. ttf lrelancl, 1850, r.ol. II, p. 1327. 6 Jerdon, Birtls ttl' Ituliu,1.S63, vol. II, p. 96.

t;i'l't,('il'

l'enteleler se adun[ zi d.e zi intr-un a,nurnit loc urrtlrr ftrrnelele iryi ])r'opun sir,4r,plrrii, 0il[le. I)iisir,r'atii d.escoltt'rti ilc]('st,Lr locuri plirr fa,ptul ci'l solul eit,t' r,iricat, iu,r uire,rli t'sttl d.estul clo clezgtllil;. Aici qi s9 lupt,t'i, foa,tt;c rlsorni-tn[,t,or cocoryilr-rr do iupt,ri, 1,pueiiltlu-stl t'eeiltroc tlt'ttittc si lovindu-sccu ir,rilrile. i\lrlrt,ie gult'r.rlc lrt.ntr hi,r'.igr,rrl

.'IIru,fuir:s'ptrtl'nrtt[ (fig. li?) elt1,s ]tnl,rn,irr 1lt,rri,r,1 lrgyr'.*ir.i-lt0ligalilul lUi extrt'rttil I printr"tvltl'?I, tnitsculii, cal'e siut corrsi{elafuil rlui ,rro,ti tlr--,t,il,

,:;:i*.,.,Y
.

,::t.il

trig. 37. - JIucltctcs l)ugrrer (dupir l3r'chnr, I'hierleben\.

gil,trlui se ridicS, atunct Ui, d"up[ col. Morrl,agu, ,,rnzitur5, solul car o pavhzra perrtlr a-$i apl,ra pflrlile mai d.elicate", $i acesta estrl'unicul exenrplu pe caire il cuiose lil p5,s[,ri ca o forura_lie [_d.e pcnc] sd, serveasc5, clrept, pavd,zd,. Totriqi, gulerul de pc'lle serYqte in pTimul rintl, prin culorile lui variate qi bogate, ca ornanent. Caqiniajolitatea pflsi,rilor agresive, ele par intotd,eauna gata d.e luptfi, iar atunci cind. sint in captivitate severi, d.eseori se omoarh, intre ete ; insi, -Montagu a oSserva,t cE it'gresivitatea lor devine rnai mAre in tirnpul primiverii, clncl p.nile lupgi d.e pe git sint clt,plin d.ezvoltatc ; ryi in aceastl pcrioarld, cea nrai nricrir, migcare a vrrcuneii d.ir, pitg[,t1 provoactl. o t11f.td, ge.neral6'7. Dou5, excnrple d.c'spre agresivitatea p5,s5,rilor palmiped.e vor fi suficiente : ln Guiana ,,lupte sfngeroase au loc in timpui perioaclei 4s reproducere intre masculii ralei moscate sd,Ibatice (Cai,ri,na molschitay ; qi acolo unde accste lupte au avut loc, riul era a,coperit cu pener pe o oarecarr.e'clistan7 lfacgillir,ray, .t/1s1.

of l]rit. Iiirtls,

1852,

vol. l\,', p.

777

--l}l,

DIiSCENDENTA OMLTL,UI

ca,rc pa]: neadaptate la luptzi se cleclau la ciocnili r.iolente I astfel, pcJicani, nia,sculii mai puternici gonesc pe cei mai sla,bi, apur,inrl cu ciocul lor ('llorm ryi clind lovituri pul,erniccr cill aripile. Becalinele mascuie se lupt[, intre ele ,,tritginclu-se si impingind"u-se reciproc cu eiocul in cel mai curios mocl imaginabil". Si'pare cit urr rnic numi.r d.e p[sir,ri nu se lupta, niciodal,ir, int're ele, d.upir, cum t'stc, dupir ,\urlubon, una dintre ciocfi,nitoarele din Statelc tlnite (P,ictts u,uratus), tru toater cri ,,femelcle sinl, urrnlrit,c chiar rle o jurnd,ta,te duzinl d.irrtre vcselii ei prtrl,end.clltit' c. lllasculii niult,or pirsirri sint rnai mari decit femelele, cclca ce esl,e firril indoial[, l'ezrtlta.,tul avantajului d.obindit tirnp d.c mull,e genera,lii clc cd,tre masculii rnai mari ,*i mai putcrnici asupra rivalilor lor. Deosebirea der d.imensiuni tntrc rexo esto clusii la extretn la, mai multe spccii australiene; astfel, rnasculul de r:a![ tnoscat,[ ( I]izi,m'a) Vr cel d.e Ci+zclor-h,arnphus crural'is (inrudit cn o specie a pietrarului rrostru) sint, dupd, rndsuri,tori, d.e d.oud, ori mai mari clecit femelele rcspective 10. I-ra multe alte p5,s[ri femelele slnt mai mari d.ecit masculii ryi, d.upd, cum s-a aril,tat nta,i. inainte, expiica,tia datir, ad.eseori, anume cL fernelele a,rl cel mai mult cl.elucru la hrirnirea puilor lor, nu este suficient[. DupL cum vorn veclea rnai jos, in citcva cazuri femelele par sd, fi d-obinclit talia qi for,ta ior mai mari penl,ru zl lnviitge alte fr:nrelc ryi pentru a-ryi pxocura ma,sculi. llasculii multor galinacee, rnai ales ale speciilor poligarne, sint prev[zrif,i (,u a,rirlo speciale pentru a se lupta cu riv:llii lor, ryi anunie cu pinteni, care pot fi folr;sij,i cu efecte teribile. Iln autor d.emn d.e incredere 11 a inregistrat c[, in Derbyshirc un uliu s-a repezit la o g5,ind, clin rasa c1e lupt[, care era insolit5, cle puii ei, r,incl cocoryul s-a repczit intr-ajutor ryi $i-a lnfipt pintenul strS,pungind ochiul ryi t'raniul ,lgresotului. Cu greu a putut fi extras pintenul d.in craniu, d.eoalece, ctr toate ci, era mort, uliul nu" d.dd"ea d.rumul strinsoarei, iar cele d.ouif pii,sfiri eraru pul,ernic lncleqtate; ins[, cind. s-a rlesprins, cocoryul ela foarte pu!,itr vir,tirinat. Oura,jul d.e neinvins al cocoqului d.e lupt[, este notoriu; o persoan5, carL' a asista,t clemult la urmitoarea scend, brutali rni-a spus cd, unei p[sd,ri i se rupseserii accid.ental ambelc picioare in arena d.e 1upt5, a cocogilor qi proprietarul cocoqului a pariat cL d"ac5, acestuia i s-a-r putea pune picioarele in lop[leler &$a ineit pas5,rea sii stea in picioare, ca, ar coutinua s6 lupte. Aceasti, operalie s-a efectr,rat pe loc ryi cocoryul s-a luptat cu un ctli"aj neinfricat, pin5, ce a primit lovitura cle mcarte. Se ryiie cd, in Ceylon o spccie sdlbatici, indeaproape inruclit5,, Gall'us stanleyi,, se lup1,5, d.esperat ,,1n ap[rarca haremului siut', &D& lncit unul din combatanli esl,e d.eseori grisit mort 12. O potirniehe ind.ianf,, (Ortygorni,s gularis), Ia care masculul este rlotat cu pinteni puternici" qi ascufiti, este atlt de agresiv ,,inclt cicatriceie luptelor din trccut sirr.t evid.r-,nte pe pieptul majorit5,fii p[s:irilor care slnt vinate" 13. Ifasculii aproa1.r,., ai 'Luturor galinaceelor, chiar eei care nu sint clota!,i cu 1rin1,r,rri, "so incaier5 in tinrpul pe.rioa,clei clt' reprochcere in lupte r.ioleintcl. Cocorytri rle rnurrte qi cocoqul du mcsteach,n (Tetrcto urogallus ryi T. tetr'in), carcr siirt a,nritii
J:r

1it"t. Ir[sririlc

I Sir'I't.

Schomburgk, in ,..Iorrln.

of R.

Geoglaph.

11

Dl. H. Hewitt, in Poultrll Boolt a lui

Tegeturcicr,

Soc.", 18.13, vol. X l I I, p. 31. s OrnitirololTicril Biogruplty, vol . I, l). 191, Pr:ttLru pelicani gi llccatine, vczi vol. III, p. 1li8 ;i 477. r0 Grrrrltl, IIuntlbru,lt ,,I liirtls ,,1' tts/i'rtlln. r'rtl. I. '1
1r.

18r;6,
12

p.

137.

l-ayarcl, ,,Annals ancl lhg. of Nat. I{ist.", 1854,

t'r.rl.

vol. XIV, p. 63. 13 .Icldon, Ilirds o[ [rilirr.

III, p. ir71.

ii!i, vol. II, p.

lifiiS.

LEGEA LUI]TEI

poligami, au locuri sta.bilite spccial, uncle timp d.e niultc s5,ptl,rrrirri so achrtrl, irr numir mare pentru a se luptd intre ei ryi a-qi expune faturccr:le in fala fl'mclt'lor. Dr. W. Kovalewsky m[, informeaziu c5, in Rusia a vl,zrrt zirpad.a, cornplet acoperitl cu singe acolo lnd.e s-au bitut T. uroqallus, iar cocopilor d.e rncstcacln ,,le zboar::i penelJin toatc direcr!,iile" atunci eind. mai mut,ti,,se iau In, 1upt5, pc viat,it,;i ptl irroartett. Brehm senior d.5, o descriere irrt,trrcsant[ a ,r'I]alztt-uhli, ('u]n sirlt nrlttrittr in Germania rlansurile ;i cintecele nupliale ale cocoryului c1o rttt'steacirn. I'asl"tt'ell emite aproape neintrerupt sunetele cele mai bizarc ) tfa 't,irxr coltcla sus pi.r: desfir,qoar[ uu evantai, i,yi rld.icd, capul qi gitul cu toatc; penelg.t'recte, ;i igi.intir;dc_ari"a iite ind.epirrl,inclu-Ie d.c corp. Apoi face citeva s5,rituri in d.iferite clircci,ii, cittodal,it, ir,, c*r", ryi iqi apasd, atit d.e tare partla infericaril, a ciocului tle piinilnt;, lncit pereic d.e la neinie i se d.esprind prin fiecare. in tirnpul accstor migcl,ri c'l iryi bate :r,ripitre si se invlrtcgtc d.e jur irnpiejur. Cu cit devine mai iiifccat, cu atit este lna,i insufleaFjem{ilLe:} moi-'cent,e !it, pini, ce, in cele d.in urm[, el pal'e ca ie;it din minrf,i". fn cocoqul d.e mesl,eacin este atit d.e absorbit, incit clevine aproape arb ryi surrl, ins5, mai pulin d.ecit T. urogallus, apa incit o pastire d-up[ alta pot fi irnpuqcate in aeelaqi lo-c ,"au chiar prinse cu mlna. Dupii, ce exccut[ aceste acroba.],i1 nulrfiale, masculii incep s5, se lupte I si acelapi cocoq d.e mesteaeil,n, pentru a-qi d.ovct1"i puterea asupra mai mulfor rivali, rra vizita tnai mu].te ,, Fialzpl at z,."' in d.ecrLrsul la. aceleiaqi d.iminefi ; acestea rimln neschimbatc timp d.e clfir-a ani consecutivi Pirunulr cu coad.a sa lungi, seam[ni, urai rnult cu un filfizorr d.ecit ctt un luptfltor ; uneori el se prind.e insd, in lupte violcnte : rerrerendll W. I)a.rrvin l'-ox rrr5, ittformeazh cd, la o rnic[, flistanld, d.e Chesterr cloi p[uni s-au exr:itat in a;a, nrlsurir pe cind. llptau, incit au zburat pe deasupra oritgului intreg tot iuptlnd'tl-s{'; pinfi, ce s-au arye zat pe virful turnului St. John. La galinaceelb care sint prev5zul,e cru pinteni, acesta este in genetal uttit', Potyptectrin, ins5, (fig.51) are Obi sau mai mlLl,ti pinl,eni pe acelaqi niiiol ryi s-a v1nzitt un lthagi,nis cmt,enlus cu cinci pinteni. In gcneral, pintcnii sint, iirnitali l:r, rnasculi, la fc'mele ei fiind. reprezentali prin simple protubsratrfe san rud.i-mtn1,t:, insd, femela p[unului d.e Java (Pauo wr.,ut'icus) , i, d.upa cunr mir, inf*rmeazi dl. Blyth, a micului plun cu spinarea roqie ca focul,(Euytloca"n'nts er.rlth,.roptfualmus) are pinteni . La Galtoper"d,i,n rnasculii au de obicei clte cloi pinteni, ia,r femeleLe nu*ai cite unul d.e fiecare picior 15. Pintenii pot fi consid.erafi cleci ci'u o forma,tie mascllin[, care a fost oneoii mai mult sau iriai pulin transferat5, la fetnelr'. Oi+, ryi majoritateia celorlalte caraetere sexuale secundare, pintenii sint foa,lte Yariabiii atit ca numdr, cit si ca clezvoltare, chiar la aeeiaqi specie. Diferite p[sirri au pinteni la aripi. Gisca egipteanri (Chc]tu,loTtet: ueqypl1'&ctts) nu rrre ins[, clecft ,,simple protuberarrle oT)tlLr,{,1) t cir,r'e plobabil cir ne altltil primii pa$i prin care adevlralii pinteni s-:r.u d.ezvoltat la all,c spr'{:'ii. L:l giscti, cll a'rlUile irintenate Plectropterus ganabr:nsis, rnasculii itu pintenii mult rha,i r[ari' cteeil, iernelele $i, d.upd, cum -e informeazf dl. Bartlef, ei Ie folo*ses_c in -iuptele lor, aqa incit 6 ac6st c^z pintenii d.e la aripi servesc crl arme [in luptele_]. sexuale, insi,, clupd, Livigstone,.i slnt folosili mai ales pentr'u ap5,rarea puilor. Pcil,umedeu'
14

lirrllg tlirr afi rllrtiiltr tlt: ptili srrs sipt luatr' ,litt'l'lu: (itttttt' p. 523: t[';spt't (jtLllrtpcrdit, 1;' '5 11" Iii't,tIstt|.St.l.,elentll-c..drll,.Lltr}.tl,18ti7,1l.79.

Rrehm, Iltttst. I'hierleben, 1867, vol. IV, p. 3o1.

15 Jerclon, R;-rrls

of ltulia;

des-prc ttltrt.rlittis.

vol' II In

"

'

DESCENDF]NTA

L-)}IU I,T.1I

(fig. li8) r'st,r' :rrtlrir,t,ii, (,tr- 1',if,1r {.r p(,tec,h(} do pitrt;t ni pe lict:lu'r' lr,r'i1rL ryi ac,e;t,ia, sittt, :rrme a,tit c[r. fornrida,hile, irtcit, se 5stie c[, mrmai cu o singurir lur-itrrr:fi, a gorrit urr t'iittt r citrx) s-a iutlep[,r't,a1; urlintl" l'il a,ct st, cna, r:rrt, $i itr crrrl al urr ol oilst'ei (,u u,ripi itnpintt.'nate, pintenii uu par i[' fi ntai nla']'i lir tuu'seuli decil, la, fr,lnelc 16. I-ra,

: r:1,
::l{i:1 :-

: :::::\..

',!,t,''',:
1l'.1.,1

l::::1.:.:

l,'ig. li8.

Palamcdeu cornutu (dupir llrehm), ar5[intl pintcnii tltrbli tlr-' pe aripi ;i lilarnentul cle pr: cap.

anunril;i fluierari ins[,, pinterrii de la aripi trebuic considerali ct1 r'eprezctrt,ind utr (:aractrr sexual. ,\stfr:I, la, nrasculul nagi,tului nostru cornun (lrctne:lltts t,ri'statut), tubcrculul d.e pe urnlrul aripii clr:vine mai proerninent in tirnpul pclioad.tri dc leprod.ucere $i masculii se luptir, intre ei. La unele specii d.r, Lobi'uanell'as, un tubercul similar se dezvoltfi in tirnpul perioad.ei d.e reproducere intr-un ,,pinten
r8 Pentru gisca egipteand, vezi \Iacgillivral', British Birds, r'ol.
T'ratets,

vol. I\r, p.

740. Yczi de asrrlnenea dcspre aceast[ paslre,

I\/, p. 639. Pentru

p.

Plectropterus, Liuittgstone's 254. Pentru Palamedea, Brchm, Thierlcben

Azara, Vogages dans I'Amdrique mirid., 1809, vol. IV,

p. 179 9i 253.

LEGEA LUPTEI

29S

sourt cornostt. La L. lobatzs australian, ambele sexe au pinteni, ei sint ins5, mult, ntai mari la masculi 4sgit la femele. La o pasire inrudit[, Hoplopterus armatus, pintenii nu se mflresc in timpul perioadei d.e reprod.ucere I in Egipt insd,, acesl,e ptistiri au fost vi,zute lupt,ind.u-se intre ele la fel ca, nagi!,ii irrtorcindu-se brtrscr irt A(fr ryi lovinclu-st, recilrroc dintr-o partr', urrt'ori cu rezultute ntorttlle. I,llc ili gonesc irr acest fel qi alJi chrqmani rz. Perioad.a d,e d.ragoste este cea cltr lupt[, insiu masculii unor pisf,ri ca cei clin rasa gdinilor d.e luptir, qi de llachetes qi puii masculi d.e curcan sllbatic qi de cocog sfllbatic ls sint gal,a s5, se lupte ori cle cite ori se intilnese. Prezc.'nfa fernelei e ste tetery'ima belli causa,*. Bengalezitfac pe micii qi dri,gulii masculi de amad.avat (Estralda' an'tanda'ucr,) sL se lupte intre ei punind. trei eolivii mici in ryir, cu o femelir la, mijloc; d.upri scurt tinrp se di, d,rumul celor d"oi masculi, d.upd, care urrneazfi iutetlia,t, ri luptl d,espeltltir ]e. Aturrci cincl nrulli rnasculi se ad.uul intr-rur elnunril; loc qi so luptii, intre ei, ca irr cazul cocoqului d.e muntcr qi a,l altor d.iferite pirsir.i, fernelele asistii in gene,ral ;i ele 20, apoi se lmperecheazi, cu luptfltorii victoririrsi. in multe ciazuri insir, irnpbrc'cherea preced.L in loc sir suc"ead[, luptra I astfel, tlupti Aud.ubon", jotrul rtuplial al ma,i rnultor caprimulgi (0n7tr',tntrtlit,tts ai,rglianus) ,,.cie exec:tttil inl,r-ntl rnocl foa,rte a,nruzant $i, d"er indat[ ce ea, ryi-a, fflcut, alegertru, lu,lesul iil lrt, gtlil,ttii, pe l;n!,i nepoftifii qi ii urm[reqte tlincrolo rlu clorrterriile r{alett. ?t' In gctteral, nilr,$culii, incearcl, sii,-rsi goneasci, sau s[,-rsi onlolu'() r'ivialii iuainte de a se ltnperecheil. Ilrr pare tot,u;i invariabil crr, femelele sir, prt lierlr nrlr,sculii victorioryi. I)e fapt a,lll fost asigurat d.e cii,tre rlr. W. Kovrrlevsky cir, fernerla cooogului de tnunte se intlepilteaz:a uneoli ptr luriq cu ulr ruascul tinrirr care nu & indrlzuit -sL intre in arenri cu rnasculii mai btitrini, la fel (:urn so intimplii uueori cu ef,,prioarele cerbului roryu scofian. Atunci cincl tloi ma,sculi se lupt[ in prezerrt,rr uu,ei singure fetnele, fdrii, ind.oiald, ci, cle obicei ilrvingd,torul t:i;l,igti, obiecl,ul rtiil'infei sale I rttrele tlintre aceste b6t[,lii sint lns[, provoeahe rle rnlrsr,ulii pr:ibegi, (lare incetlrc[, sl:r, tulbun-. pacea unei perechi de acum unit5, 22. Ohiar ltl cele tnai agresive specii este probabil cd, imperccherca nu depinrlt trurnai de forf,a qi curajul masculului, lntrucit ilsc'menea rnasculi sint irnpotlobili in general cn diferite ornarnente, citro d.esc,ori d.evin mai strfllucitoilrt in tirnpul perioadei d.e reprcd.uecre ;i care sint etalate cu per.sisten!;i, in fa,!a femelelor. l\l'asc,ulii se strfid,uiesc d.e aseilrenea sti lncinte sau sL excite partenerelc lor prin sutrete d.e ttragoste, cinl,ece qi acrobafii, iar jocul nuplial estc in rnulte cazuri o chest,inne cle lungri cllr'atI,. Ntr este cleci probabil ca fernck'kr sir, fie intliferente fat"ttlect'lol sexului opus sau invilria,bil silite sit, cecleze rnasculilor vict;oliogi. Est;c tnrti 1rt'ob:tltil c5, ferrtelele sint e-ycitllt,t, in:iintc su,u tlupi lupt5,, tle ci,trcr
etilnri lnsti (Tltierlehen t,tt:. vol. IV, p. 3ri2) in Germanil giinile coco:irrlui rlc nrestelcln nu sinL ln gcnrral prr'ztllt.c la birt:ria cocoryilor tle rnesteacin, cLrerl cc cstc o cxcepf.ie la regrrla generali. Se poate ca giinile sir stca ascunsc in tufigurile lnconjuli[oare, ricoarece se ;tic cii a;a se lntlmpli cu giinile de nresteacin l). vol. II, p. '192. rliu Scanrlinavia ;i cu alte specii tlin America de Nolrl. le Dl. Blyth, ,,Lattcl ancl Water", 1867, p. 212. zr Otnitlutlogical lliogrcqtlry, vol. Il, 1t. 275. 20 Ricltarclson tlesple Tetrao unthe,lltts, I"rut.nu llitr. r? Brehrn, Thierleben etc., 1867, vol. lV, p. 990. Amer. 17irds,1831,p. 313. L. Lloyd, Game Bircls of Snetletr, .\rrrlubon, Ornitlt. Riogruphy, vol. lI, p. 492. * Ctra rniii teribilri cauzii a rirzboiului ( N, trntl.), 1867' p. 22 ;i 79, tlespt'r' coctigul tle nruntt: si ci'l (lt nlrsIerrcirn Rrelrrn

r? Vtrzi tlt'sprc ttrrgi[, dt. It. Clrt'irt,,Land anrl \\'aler", 8 nrrgtrst 186i3, p.4t;. ln Jrt'ivitrtit lui Loltiutrnrllrrs, vczi ,It'rtloIl, Birds of Itulitt, r'ol. I l[, p. {i-l7, ;i Cloukl, Ilutttlltttol: of Rirtls ol'ilustrulio, vol. It, p.220. Pentm lloloplents, vezi dl. Allen, ltt ,.lbis", 1803, vol. V, p. 156. lE Andttbon, Ornith. Biogrttphy, vol. I, I t3;

crr

DESL"ENDEN 1.'A OMULUI

anunri,ti nizr,sculi ryi astfel, incon,l'r,ient,, sil-i prr,fere. in cazul lui Tctt'uo untbellus, nn Lrun observator 13 ru( r'ge zltlt d.o d.epartr,, incit cred.e c[, luptele d"inl,re rnasculi r:ilu sint clecit sirriulzlte, executate pcntru ca niasculii szi se arate in cel mai mare avantaj in fa\,a {emelelor in ad.miralie, ad.unate in jur, d.eoarece rlu arrl putut grhsi nicioclatl un erou mutilat gi rareori cu mai mull, clc o pand, rupl,il,". Ya, tlt',i-rLri sli, revin l:1, acest subiect,, insii pot ad.5,uga aici c[, la Tetrao eu,pi,do d.in Stal,elc llnil,e aproximativ d.oufzeci cle masculi se ad.unl intr-un anumit loc $i, plirnbind.u-se lantrcqi, fac s5, rd,sune toatl atmosfera d.o strig5,tele lor extraorclinare. La primul rispuns d.in partea unei femele, mascuJii lncep si, se lupte cu turie qi cei lnai slabi cedeazra, apoi lnsd,, dupd, Aud.ubon, atit irrvingd,torii, clt ;i lnvinqii sint in cirutarea feinelcir D$a incit atunci fie ck e^ iqi face alegerea, fic cd, lupta incepe d.in nou. Tot &$ar la unul dintre graurii d"e cimp d.in Statele Unite (Stm"nella ludou'ic'iana). masculii se iau furios la luptzi,,,ins5, la ved.erea unei Lerneie ei to,ii zboara ca nebuni d.up5, ea" 24.

Se pare c5, uncor'i esie folosit5, pentru a provoca teroare, ca in cazul quieratului rriris d.e unrle p[sdri cu pui. Aud.ubon 25 i.storiseqte cd, un sttrc d.e noapte (Ard,ea nyct'icorac Linn.) d.ornesticit obiqnuia s[, se ascund.i, cind. se apropia vreo pisicir, ryi apoi,,se repezea brusc, ernitea cele mai ingrozitoare tipete, p[,rea s5, se bucure r1e spaima ryi fuga pisicii". Cocc$ul d.omestic conrun cheamd, g6,ina ryi gdina puii r,i, atunci clnd. girsesc o bucd,licd, gustoas[. Cind. gd,ina face un orr ea repetir, friarto d.es aceeasi noti, qi lncheie cu o qesime d.e ton mai sus, pe care il lino rnai lnd.elung&t to, erprimind.u-qi astfel bucuria. Se pare ci, unele p5,sd,ri sociale srr chea,iril intre cle in a,jutor, qi cum zboarh ugor d.in arbore in arbore, stolul s,: t,ine inrpreuri5, prin ciripit rir,spunzlnd. la ciripit. in d.ecursul rnigraliunilor rroctume ale giqtelor si alc altor pd,s5ri a,cvatice, sus, din intuneric, se pot arrr,i d.e' la a'rangard.zi strigir,te sonore, la, care ri,spund. alte strigd,te d.e la, aricrgar:d.5,. Anuniitc strig[te servesc ca serunale cle alarm[, - fapt cunoscut d.e vin[tr,rri. in tletrirnentul lrir -_ ryi sint inlelese c1e specia respectivX, precum ryi de a,lte specii. Coco;ul d.ornestic cinti, cucurigu, iar colibriul ciripeqte triumfd,tor d.upri ce a invins

]{uaicd, uocald, pa 'i'nsirumcntald,. - La p5,silri vocea servcgte pentru n, crprinia difelite ernotii, ca clespcrare, fric6, minie, triumf sau simpl5, fericirc..

rln rival. Totupi, adevil,rat;ul cintec al majoritilii p5,sdrilor qi d iferitele tipete

riurfulte sint mai ales enrise in tirnpul perioaclei cle reprod.ucere si servesc pentnt ru incirrta sArl cfi, uri. sinrplu striglt cle chernare cfltre cel5,lalt sex. 1{tit,ura,liqtii sint foarte irnp[r'{ili in privin,tza scopului cintatului p[si,rilor. I'u!,iui obs(,lvatori. niai :rgeri clecit Montagu au tr5it vreodatir, ; Montagn suslinertu (:i"r, ,,tnasculii pilsii,rikrr cintltoarc ryi ltl rnultor altor p[s[,ri in general nu slnt in c6utilrrrri, fernelelor, ci clin contra, ocupa!,iu, lor prirnil,vara est,e s5 stea coco,tal,e lntr-uu loc birre vizikril qi sri emit5, n<.,telc lor pline qi infocate pe care femelele le cunosc tlin instinct gi rs{) inclreaptl spre acel loc pentru a-$i alege bdrbir,tugultr zz. Dl. .Icnner Wt'ir rnii, informeazd, cil acesta t-sto cu siguran,tir, cazul privighetorii. Bech:3 ,,Lrnrl arrrl \Vttcr", 2r-r ittlic 1868, p. 11. e{ Arrtiubotr, ()rnillutlog. Iiiltureplty, tltrspLtr Ttlrrut crtltirlrt, vol, II, ir..192, tlesplc,5lrll'1?u.s, vol. Il, p.219.
eG

Otrorabilul Dlrincs Rlrritrgtrln,,,f)ltilosolrll.'['t'riir:;,,Ortritltological Dict.iorutry", 18:]3, p. 475.

'l ,t ti
,l

rtct." 177ii, p.252.

e?

li

(.)ntillr.ologicrLl 1)iograplry,

vttl. V,

11. 601.

ct

i{ ',, i! 3l

MUZICA VOCALA gr rNS.r_FiuMEN'fALA

3L)1

stein, oa,Te a {,inut p[s5ri toat[, via,f,a, a,firnrr"r ,,cir, fc.,lncln, cLe oallzlr iqi a,Jcge iltotd.eauntl po cel rnai bun cfurtIr_e!;i ca, in start-l s[]baticir, fringilidele fernelc iqi alc,g d.intr-O sut5, cle mg,sculi pe cel ale cd,rui note ii ptac cel ntai rnultttzs. N1 iu.rnp" indoiald, cd, pi,s5rile se preocup5, ind.eaproape d." cintecul celorlalte. Dl. Weir rni-a istorisit cazuL unui ci,lclflrag care a fost lnv5tat s[ fluiere uu vals germarr si trti 11 jx('cuira ritit cle bine, inclt l-a vind.ut pe L*"u, guinee I atunci cirLd a fost introdus pcntru pr]ma d"atd, intr-o camerii, unde rau tinute alte pii.sdri qi a lpceput sd, cinte, toate celt-lzrl1,e, constiud. d.in vreo daad,zeci cle cinepari gi carrari, s-au plasat d.c partea cia mai apropiat'd a coliviilor lor gi au ascultat cu cel mai mare iuteres la noul executant. Mulli naturatiqti cred. c6, la pir,siri cintatul este apr.oape e,xclusiv,,efectul rivalitd,lii qi al emula!,iei" si nu pent"u a-qi incinl,a corr.so^arteie. Aceasta era pireiea lui Daines Barrington qi a lui -White d.in Selborne, care arnbii s-au ocupat in mod. special d.e acest subiect 2e. Toturyi, Bal'rington ad.mite cil, ,superioritatea la cintat d[ p[s6rilor o ascend.enfd, prodigioasri asupra altola, clupd, cum este bine cunoscrlt prinzdtorilor d.e prsd,ri". I)ste sigur cL exisi,S o rivalitate intens[ intre martc.trii in privin];a clntatului lor'. Arnatorii de pfls5ri iqi pun_pd,si,rile la intrecere pentru a vecl-ea carc cint,L timp mai lnd.elun$at, iar d.l. Yarrel mi-a spus c5, o pasire d.e prirna calitate va cinta uneori plnd, ce va c[d.ea ios aproape moart5 sau, dup[, Berchstein ,0, d.efinitiv moartd prin ruptura unui vas pulmonar. Dup5, curn aflu d.e la dl. Weir, oricare ry fi cartza) pSsd,rile mascule mor a.clesea brusc in tinipul sezonului clnl,atului. Este clar cli t.rbiceiul de a cinta e,qto uneori cu totul ind.epend.ent d.e d.ragoste, d,eoarece nn canar hibrid. steril 3t a fost d.escris cum cinla privind.u-se Intr-o oglind.i, si repezind.u-se apoi la propria sa imagine ; el a ata,cat cle aseilrenea cu furie o femeln $u .canar, atunci cind. a fost pus5 in aceeaqi colivie. Gelozilt provocatd, d.e actul clnl,drii este d.eseori folosit5, d,e c6,trc prinzXtorii de pzisi1ri o1 i mascul in bun5, formi, vocalL este ascuns ;i camuflat pe cincl. () pasiire lmp5iat[, avind. imprejur ri.i,rnuri uns.e cu clc'i, este expusri la .'e,lete. i1 ^acest feli dupir, cum mir, inforrneazi, dl. weir, intr_o singur[ zi urr orn a prins cincizeci cte cintez6i, iar intr-o anurnitir, acazie ryer,ptezeci. Capacritatea si predispozilia c1. a cinta diferl, atit de mult !, f31e1i, irrcit, cu toa,te cir prelul unui cintezoi obi;nuit este rle numlli $asg _pencc, dl. Sreir a vrazat o pasilre pentru care prinzirtorul fle pirslri a cerul, trei lire, aclic5, cle d.oulsplezce ori atit,; proba unui cintfre! r.ealm[lte bu1 este c[, pas5,rea va continua si, cinte in \rreme ce colir,'ia t'ste rotitir, in jurll ca,lrului proprietzr,rului p:isir,rii. Nu estc tlituqi d.e pulin inrposibil ct p:isilrile masculs sii, ciltc' rr,t,it tli1 ernula,tie, cit qi pentru a incinta fernelele, ryi ar fi fcst d.e prcvaizlt, ca acest,c tlouii, obicc,iuri sir, coincidir, intocrnai cu cele d.t,, exhibjtie ;i de apgesivitatr,. Unii autori afirm[ totuqi cil, prin cintecul situ, mascului nu' poate ilcinta fernelil d.eoarece, c1up5,_culn observi, Bechstein, femelele cifiorva spCcii, clln sint eanarll, prihorul, cioclrlia qi c5ldiraryul, emit rnai ales sunete d.estul d.e melod.ioascr. Tntrunele tlin aeeste cazuri, obiceiul de a cilta poate fi parlial atriblit faptllui c:ra
28 Ntrlurgesahichte der Slubenuijgel, 1840, p. 4. Dl. I-telrison \\Icir inri scrie r.lc asclneneil : ,,Sint inforrnat cii lrr general cci nrai buni cintril.6rIi nrasculi capirti primii fentela lrturrci cilcl sinL crcscrrf.i in ilceeagi camel'I,,.

,,Philosophicnl TransacLions", 127.3, p. 2{ili. \Vlritt,, Nnlurul llislorry of Selborne,7825, vol. I, p. 216. 30 l{aturgesclt. der Stubenutgel, 1810, p. 2i>2.
31

2e

Dl. Bold ,,ZoologisL",

18.1S-18.1.1,

p.

059.

DNSCENDEI..ITA O}/IIJLUI

ft'rnelele au fost copios hrilnitt-. ;i !,inute in captivit ate 32, ceea ce tulburii toatg funcliile obiqnuite legate d.e reprad.ucerea speciei. S-au ardtat mai sus lrulte cazuri d.e transrnitere partialir a, llttor caractere secund.are masculine Ia fenreli,, it$ll, ilroit tttt t'ste cituryi de puf,in stuprinzi-lt,r)r' t'.l'l fernelele urun specii sii p,,,st,r[t; l'llt'ttltal,t'i[ de t cittl;tt,. S-4, lllirtttit,t tlt' as(rr]1{,ltt'a cit, la, rnascrtl rtintat,ul rnilroltl,e lerli ctrt'1rt, vrajii, deorr,rece titilscnlji lltrutttitor specii, ca d.e rrxerripltr rrrirc,iile:rurlt'ul cinti, tttamna 33. Nu cst,e irisil ninric mai obiryrruit clecit ca animalek, sir, se bucure practicind. oricare clin instinctr', po care ln alte momenl,e fu: folosgsc intr-un sgop realmente folositor. Cit cle d.es vecLem p5,s5,ri zburind. in voie, pllrrind ;i alunecincl prin aer evid.cnt d.e pl5cere ? Pisica se joac5, cu goarecele prins ;iierrlot'itnnl ctt pe;tele r:apturat. Pasiirea lesfltoare (Itlocett,s) czr,ptivir, se arrtlzh si dgasi1 ind.erttinirtic fire rlo ia,rbir, printre sirntele coliviei. Piisiri care d.c, obicgi so llpt,'l i,r l irrrpul per.ioad.ei de reprcd.ucer.e sint in general g-a,t;n, sir, se lupte or{cintl, iar lrrir,fi_ r'_trlii (:o('(;fului cle rnunte fac biita,ia, toattrtt:r, la, lot,nriiu tlbi;ulitc cle irrt,illi1,sr. l{tt t st't' deci citupi cle pu!,in stlr'prinziltor ctt, pirsiilile rnllscult' si'r, contilrrt, si1 sirrt;t, pt'ttl,l'n ph-L{rt'tca lor ehia,r clupir, ce perioad.a jocuriior nuplialc a trecub. D[pr"i, oum s-it, nrritat irttr-ntt capitol antti'ir)r', cintatul este, intr.-o ():t,I.(i(riin. llt:i,sltrit,, tt arti, tnult atnc'liora,l,ii, prin erercitiu. 1'5,sirr.ilel pot sir, itrvel,t'rtii'er,itt, triIkrclii ryi r,ltitu nt'tnt,lotliotts:t, vrilbie a, iuvIl,itt sir, cinto c{1, llll cirrt.lr:r,r.. -Elt. rlrlrinttesc crirrt,ttl pir,riufilor lor vitreg,i s' ryi uueor.i ccl al vt,cinilor lor 3s. lfrrite piusii,_ rilt, t:ittl,ir,toarc apar'fin orclinului [nscssores, si ot'ga,rrrle lor vocale siltt rnllt lriri ctittrplexe d.ecit eele ale majoritir,lii celollalto p[,sa,ri ; l,oturyir ur fapt nt.obiryluit ('st(r e[, nnelt' d.intrt-.' Itusessores, -- cum sint corbii, ciorile qi cotofenele .-- posgcli :lparrltttl respectiv tt, cleryi nu cint-ir, nicioclatir, ryi nu lqi rnoclulerzi voceir irrtr-rr tnlsuriu rtllrcciabill. lfuntcr afirruir, 38 cir, la, ad.evirratele cintir,re!,e rnu;rrbii llringt'ltri sinl, mti ptttt,r'ttici la, tn:rsculi tlecit la, femele, insir, orr 111r1,.1stir, rrririir ('xcept,i(, lrtt eristii trici o cteosebirc itrtre orgartt'le vocak llle celor ttorrii s(r-\('r (1rr l,oill;r' t'li tnA,sortlii truljor:itir,!,ii spt'ciilrit' citrtir, trtult turui birro si in nrort riuri r.oi11 irrrrrr 1[1,1ri1, lr,tilclt.lt'. Estc remalcabil cir, realmentt.' numai p[sir,r'ile mici cintir,. Gerrul australia,n Jle'n'urtt trebuie totuqi exceptat, d.eoarece f[entn'a albertL care esto cle d.imensiutrea, urrui curca,n tinrir, nu numai cil, imit[ all,e pisd,ri, ci ,,propriul sir,u fluierrrt t'st,e ertrt.ru d.e frumos ryi valiat". lfasculii sr) intruncsc qi formeazra,,locuri clt, col'I'()l)()ryt'*, und.e cintir,, riclicinclu-ryi $i d.esfiic,intlu-ryi coad.a ca pir,unii qi lirsinrlu-;i in jtis aripile 3e. Tilsl,t-' tle ilscllrenolL rcrnrare:rbil cil pir,sairile calc cintir, binrr sirrl, t':rt'r,rori inrpodobil,e clt ctrloli s1,r.i'tlurritoaltr sllll (ill altc or,lla,lylente. Cil exce.p{,ilr, c.ilr1[r:rrrrlrri;ill,stl1t,1,ittltti,r1in1;t.trpitsiir.ilt,lt(r:rt1,l.tl
3! D. Ran'iugt()u, ,,I)hil. 'frlnsar:1..", li7.r1, l). 2{i2. Iltchsteirr, Slubenttdgcl, 1S40, p. .1. e3 1'ol, a,)a este qi cu micrla cle rpir, vezi tll. IIcptrrclritlie I'cplll)licanir dc la o p:rsirre inchisli lntr-o colivie. 37 13isho1r, irr 1'otltl's Cgclop, of Anal. ttnd Pltgs.,

burn ln ,,Zoologist", 1845-18.10, p. 1 068. 3{ L. l,loycl, Gante Birds of Su;eden, 1867, p.

vol. l \', p. 1 .196. 38 Dupi cum afilnri

17i3,
30 1't. 262.

Baruirrglon in ,,Plril. TransAct.",

25.

'

35

30

Barrirrgton, op. cit., p. 264. Bechstein, op. cil., p. 5. Dureau de la l\Ialle prczintii c:rzul curios (,,Aurur-

vol. I, p.

lrs des Sc. Nat.", scria a 3-a, Zoolog,, vol. X, li, 118) nl unor nrierle sirlbrtice clin glirdinir srl rlitr Pitris ctrtt tiu invlitet in rnorl nel trral ()

(iotrlrl, Ilandbook Io llrc Rirds of Auslralict, 1865, 1308-310. Vcrzi de tselnenea dl. T. W. Woorl,

in ,,Studcnt", aprilie 1870, p. 125. ' I)ansuri colect.irre alc inriigenilol lustlalieni
(

l,l,

lrnd.

1.

IIJ(TJZICA

VOCAI-A SI INST'NUIVIENTALA

330

trirele sint sirnplu colorate. Pesclru;ul albastru, prigoria, clumbri,veanca, pup[za, cioci,nitoarea etc. emit sunete aspre, iar pd,sdrile stri,lucitoare cle la tropice nu sint aproape niciorlatd, cintl,toare a0. Culorile vii tsi facultatea d,e a clnta par deei s[ se inlocuiascfl, intre ele. Ne putem da seama cd, dac6 penajul nu a variat prin st;r5.,lucire sau clae5, culorile vii sint periculoase speciei, alte rnijloace vor fi utilizat'e pent'rt a incinttl fenrr:lele ;i timbnrl meloclic al vocii oferir un aserneneft rnijloc. La unele pd,s[ri organelc vocale se cleosebesc consid.erabil la cele d.ouil, sexe. L& Tetrao eu,Ttido (fig. 39), rnaseulul are doi saci golaryi, d.e culoare porto-

lrig. 39. - 'l'rlrno crrltitht:

rrtrrs<.rrl (lSrelrrn).

calie, cite, rtnul d.c ficcrr,re parttr n, git,trlui 1i in perioir,dau tle rcprorltlog1'g r.i, sint, consiclerabil urnflali, emi,tind. sunel,ul lor curios, cavernos, ca,re se aude d.e la o marc clistan!,[. Aud.ubon a clovcd.it cL acest sunet este in legfl,turi, strinsfi, cu. acest aparat (care rearninterste cle sacii aerieni cle fieeare parte a, gurii ai anumit;or broagte rnascule), d,eoarece a constatal, c[ sunetul este mult d.irninuat atunci clnd. nnul d.in sacii unei pflsiri d.omestice a fost infepat,, iar cind. ambii au fost in,tepa,ti el s-a oprit complet. Fernela are ,,o porfiune oarecurn similard, d.e piele nud[, pe git, cu l,oate cir mai micrti, insir, aceasta nu se poate umflatt al. Ilaseulul unei alte
rilor nuplialc. Ill afirrnh cir smocurile dc la urechi sau ar TIre Sportsman and NaturaUst in Canadu, de maiorul penele gitului se ridicir aga lnclt se lmbin[ deasupra \\:. Ross-King, 1866, p. 144-146. Dl. T. W. Woocl face capultri. Vezi fig. 39 dupi clesenul stru. ln ,,StudenL" (aprilie 1870, p. 116) o clescrierc excelenti
'lr - c. {'16
{0 Vczi obscrvalii h acest serrs lu lo lhe Trochilidue, 1861, p. 22.
Ciould,

Inlroduction a atitudinii ;i obiceiurilor aceslei pislri ln timpul

jocu-

DESCENDENTA ONIULUI

specii d.e cocog de munte (Tetrao urophasianus) are ln timpul jocului nupfial ,,t'sofagul galben, nud., umflat ln mod. prod.igios, pe jum6tate atlt d.e mare ca intreg corpul", gi el emite atunci d.iverse sunete hiriitoare, profuncle pi cavernoase. Cu penele gltului erecte, cu aripile l[sa1,e ln jos ryi tlrqindu-le pe plrnint qi cu coacla sa lung5, qi asculitri d.esf5,cut5, in evantai, el i a atunci o multirnc cle atitudini grotesti. Esofagul femelei nu este lntru nimic remarcabil 42. Este acum bine stabilit ci, marea pung[ gularX, a d.ropiei europene mascultr (Oti,s ta,rda) gi cea a eel pulin altor patru specii rru serrresc pentru a con,tine ap?"r,

. .:::
'rti&fi
i"q-"

:tl

i:

i;

Irig. 40.

Piisiirt'a unrlircLi sarr Ceplraloplertts orntrltts, mascul (dupir ISrehm).

dupi ounr sc presupulrifit rna,i inainte, ci cstc in legLturif cu etnit;erea, in t,irnpul * perio:r,dei d.e reprod.ucere, a umri sunet neobiqnuit care s camii,nfi, ou ,,ottkt' 43. O pasfi,re semd,nind. cu cioara, oare tr[,iegte ln America d.e Sud (Cepltalopterus ornal,u,s, fig. 40), este denumitd, pas6rea-umbreld,, d.in cauza mo,tului imens d.c perre d.e pe capr format d.in rachisuri albe nud"e, la vilf cu un penaj negrutrlbistrui, pe care il poate rid.ica intr-o mare boltl,, cu un d.iametr'u d.e nu mai pulin d.e 12,5 cm, Aooperind.u-i lntregul eap. Pe git aceasti, pas5,re a,re un apenar Richardson, liauncr Ror. Anterican lJirrls 1831, 1868, p. ttZt, ln aceasti ultimir lucrare este prezentat un desen al dropiei australiene mascule tn plind etalare cu rr. lJii9. :\uclubon, tt1t. cit., vol. I\r, p. 507. as l]rnt[toarele luclili au fost scrise recent asupra sacul clilatat. Un fapt neobiqnuit este ci sacul nu este arcsLui subiect: prof. A. Neu'ton ln ,,Ibis", 1862, p. 107; dezvoltaL la toli rnasculii clin aceeaqi speeie. * Itt lexL oalt:steiar (N. trad,). rl-.Crrllen,ibit1., 1865,p. 145;rll.Flowerln,,Proc.Zoolog. S.,c.", 1865, p. 747 Si dr. Ilurie ln ,,Proc. Zoolog. Soc."

IUUZICA VOCI\LA SI I;qSTlttINlEfl'rALA

3[]5

d.ice cl,rnos lung, subfire, cilind.ric, care este d.ens acoperit cu pene albastre in formd, cle solzi. El serve$te probabil parlial ca ornament ;i d.e asemenea parfial ca aparat de rezonanli,, d.eoarece dl. Bates a constatat ci, este in legiturd, cu ,,o clezvoltare neobiqnuit5, a tracbeii qi a organelor voealett. El se d.ilati, atunci clrrd. pasdrea iqi emite sunetele ei ca de flaut neobiqnuit cle profund.e, puternice ;i prelungite. I-ia ferneld, nr.o!'ul d.e'pe cap qi apendieele d.e la git sint r:uclimentare44. Organele vocale r-rle cliferitelor pis5ri pahnipedet$i limicole sint extraord.inar d.e cornplexe ryi se d.eosebesc intr-o anumitri mlsur[ la cele d.oud, sexe. ln unele cazuti traheea este ri,suciti, ca un corn d.e vlnd,toare ftancez gi este profund. in.castratd, in stern. La lebd,d.a sd,lbatic5, (Cygnus ferus) ea este rnai profund, lncastratfi la masculul ad.ult d.ecit la femela adult[ sau la mascu]ul tin6r. La rnascnlul de Merq&nser por,tiunea llrgitL a traheei este prevX,zutfl, cu o pereche suplimentar5 d.e rnuqchi 45. La una d.in ra,te lnsli, qi anume la Arlas prcnctata, 16rgirea osoasf este numai cu pu,tin rnai dezvoltatfl la nrascul d.ecit la femeli, ao. Semnificalia acestor d,eosebiri la traheea celor d.ou5, sexe ale :lnatiilae-lor nu este insi, infeleasd,, d eoarece nu rnasculul este tntotd.eauna cel mai gd,li,gios ; astfel, la, rala comunl tnasoulul slsiie, pe cincl femela emite nn mircfiit zgomotos 47. I-ia ambele sexe ale unuia d.intre.' coeori (Grus uirgo) traheea p5,trund.e in.stern, insd' prezintzi ,,anumite mod.ificd,ri sexualet'. La masculul berZei neg're existi, d.e-asemenea o deosebire sexua,ld, pronunfatd, in lungimea qi curburabronbiilor ne. in aceste cazuri rleci, structuri foarte importante au fost modificatc dupd, sex. Deseori este greu d.e a presupune d.ac5, numeroaselc strigS,te qi note curioase emise d.e pflsd,rile mascule ln d.ecursul perioadei d.e reproclucere serrresc pent'ru a incinta sau nurnai ca o chemare ci,tre femele. Se poate presupnne c[ gunguritul afectuos al turturelei qi al multor porumbei place ftrnelei. Atunci cind. femela curcanului sfl,lbal,ic emite dimineala chemarea ei, masculul rilspuud.t, printr-o notd, care se d eosebeqte d.e bolborositul pe care il face' al,unci clnd., ou peuele lnfoiate, aripile fopnind. qi carunculele umflate, el pufiie ryi urnbli, lanloq ln fala ei ee. Ciriitul d.enumit spel al cocoqului de mes.t,eac5,n serveryte cu siguranlf ca o chemare c[tre femelir, d.eoarece se qtie cL acluce patru sau cinci femele cle la o oarecare d.istanff la un mascul in captivita,te ; ins[, intruclt cocoqul d.e tnesteacfln iqi continui, ciriitul (spel) si,u tirnp cle ore in nile consecrntivt , iar in cazul cocoqului d"e munte ,,cll o pasiune clesperatil", ne face sir, plesupunem cl, fetnerlele care sint prezente sint captivate astfelso. Se rytie ch, 'vocea corbului comun se scbimbil in t impul perioadei cle reproducere ryi este cler aceea lntrucitva de naturri sexurrl5, 51. Oe sd, spunem atunci d.espre lipetelcl aspre,
p.
p.

{{ Bates, The Naturalisl on lln Amazon.s, 1863, vol. II, 284 ; \\tallace ln ,,Proc. Zool. Soc.", 1850, p. 206.
457.

riisucirile nu slnt. prezente

ccum ar putc:r
as Elements engl. 1843, p.l11.

Reccnt a fost descoperiLtr o nouii specie cu un apentlice la glt ;i rnui rnale (C. perdLtliger), vezi ,,Ibis", vol. I, {5 Bishop

ln rnotl crlnstant, a;;r lncit si fic pe cale dc atrofierc. of Comp. Anat., cle R, \Vagner, trad.
ln legdtur[ cu leblcla,
ca mai sus,

Yarrel,
193.

Hist.

ln ,,Todd's Cyclop. of ;\nrrL. rrnd Phys."

81.

of British Birds, ed. a 2-a, 1845, vol. III, p.

Sweden

4e

vol. IV, p.
a0

1{99.

Prof. NervLon, ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1871, p. 651. 47 La lopdtar' (Platalin) traheea este rdsucit{ ln forrnl cle I gi tottrgi aceastl paslre estc nut5. (Jcrdon, ,, Bircls of India", vol. III, 763); cll. Blyth rnl informeazi lnsl cI

vol. XIV, p. 126. 60 L. Llol'tl, Game Birds of

C.L. Bonaparte, citat ln ,,Naturalist Liblary Birds",

etc. 186?, p. 22

qi

6l Jcnner, ,rPhilosoph. Transactions", 182-f,

p,

20.

DESCENDENTA OMULUI

(le exemplu ale unor specii d.e papagali mari pi viu colorali ? Au oare aceste pdsf,ri un tot atit d.e prost gust pentru sunete muzicale cum au, d.upii, cum se pare, pentru culori, c[ac5, jud.ecd,ur dupf contrastul nearmonios al penajului lor galben viu gi albastru ? Este d.e fapt posibil ca fd,rd, vreun avantaj astfel d.obind.it vocile puternice ale multor p5,s6ri mascule sd, fie rezultatul efectelor ered.itare ale folosirii r'ontinue a olganelor lor vocale, a,tunci clnd. sinl; excita,t'e d,e pasiunile puternice rule clragosl,ei, geloziei qi miniei I vom reveni insil a,supra aeesL,ui subiect clncl rron] trata d.espre patruped.e. Pind, acum nulam vorbit clecit clespre voci, ins5, rnasculii diferitelor pislri in timpul joctrrilor nuptiale ceea ce se poate numi muzic5, instrumuntotn. Piunul qi pasi,rea paraclisului iqi lovesc zgomotos rachisurile lntre ele. Curca,nii iqi tirryiie aripile d,e pd,mint qi unele specii d.e cocoryi d,e mesteac5,n procluc astfel urr zttmzet. Dupd, dl. Ifaymond., un alt cocoq norcl-american, 'L'etrao umbel,Ius, atunci ctncl are coada ridicati, in sus qi gulerul etalat, ,,iqi aral,f,, g5,teala femelelor care stau ascunse in vecinh,t ate" , fd,cind un zgomot ca cle tob[, lovind.u-rsi ar'ipile intre ele pe d.easupra spatelui ryi ffir d.up[, curn creclea Aud.ubon, lovind.u-le d.e laturile corpului. Sunetul astfel produs este comparat d"e unii cu un tunet ind.ep[rtat, iar cle allii cu bd,taia rapid.ir, d.e tob[,. Femela nu face niciod.atir zgomotul cle tob5,, ,,ci zhoafii, d"irect la locul und.e masculul este astfel ocupatt'. .\fasculul fazanului Kalij d.in Himalaia ,,ad.esea face cu aripile un zgomot ciud.at ('rr d.e tob5, asemfl,n5,tor sunetului prod.us cle scuturarea unei buc5,!i cle plnzri, ligiflf,,". Pe coasta d.e vest a Africii p5s6rile fes[,toare negre (Ploce'Lts?,) se string iu mici stoluri pe tufipurile d.in jurul unei poienile qi cinti, pi a,lunec[, prin aer cu zr,ripile care, vibrind., procluc ,,un huruit rapid. ca o pirlitoare de copiit'. O pasi,rc' rlupir, alta fac aceasta timp d.e ceasuri intregi, insl numai ln d.eeursul perioad.ei jocurilor nupfiale. in aceastd, perioad,5,, qi numai atunci, masculii unor anumiter (!npri,mulgtcs fac un zgomot foarte ciudat cu aripile. I)iferitele specii cle ciocd,nitoli itlvsc o cracd, sonord, cu ciocul cu o miqcare vibratoare atlt d.e rapid6,, inclt,,capul pare sd, fie in d.oud, loeuri d.eod.at5,tt. Sunetul astfel prod.us se aud.e d.e la o d.istanlrl consid.erabilf,,, insi, nu poate f i descris, qi stnt convins cd, nimeni, auzind.u-l pentru prima dat1,,, nu ii poatc d.educe sursa. Deoarece acest sunet strid.ent cste prod.us mai ales in timpul perioad,ei cle reproducere, el a fost consid.erat ca urr r,intec d.e d.ragoste, mai striet est,e insii, o chemare la d.ragoste. S-a observat cri atunci ctnd. este gonitf, din cuibul ei, femela Si-a chemat ln aoest fel b5,rbf,,trr;ul, care a r5,spuns in aeelaqi fel $i a apl,nrt curind.. ln sflr;it, masculul tle pupi,zii, ( tTpupa epops) combind, muzica vocal5 cu cea instrumental6, cleoarece in timpul perioad.ei de reprod.ucere aceast5, pas5,re, clup6, cum a obserrvat d.l. Swinhoe, mai intii inspirir, aer, apoi loveqte virful ciocului perpend.icular de o piatrd, sau tle
tr,rlosesc

prod.uce sunetul

trunchiul unui copac, ,,$i aerul inspirat, fiind. impins in jos pe ciocul tubular, corect". Dac[, ciocul nu este astfel lovit d.e vreun obiect, suneiul este cu totul altul. in acelaqi timp, a,erul este inghifit, iar esofagul clevine rrstfel foarte umfla,t qi probabil ck aceasta aelioneazii ca tezouator nu numai la pnprizfl, ci la pornmbei qi la alt,e pisiri rr.
52

p:r'edisrrltri, Brchm, T'hierleber4 vol.

Pcrrtru faptele de mai sus, vezi, clesple pasirc:r cocogii de mesteacin, Richardsotr, Ii'auna Bor. Amer[c.: III, p. 325. Despre Birds, p. 313 gi 359 ; maior Rosskiug, 'flrc Sportsman in

iltuzlcA vocALA SI

tNiST'RUldEN'r.ALA

::l(

)7

in cazurile de mai sus, sunetele sinl, prod.usc cu ajutorul unor colfornrrriii care erau prezente ;i necesare pentru alt,e scopuri I ins[, in cazurile d.e mai jci,*. anumite pene au fost special mod.ificate, anume pentru a prod.lee sunete. Bhiail c1 c19.tobf,r beh[itul, nechezatul sau zgomotul d.e tunel, (cum este exprimat clg diferili observatori) prorlus d.e becala comun5, galtinago) ireblie sri ^(Scolopan fi surprins pe oricine care le-a auzit weod,ati,. In timpul perioaclei d.e impr:i:1chere, aceast5 pa"qlre zboar[ ,,la o in5,l!irn6r poate c1e 300 rn" $i, c1pp5 ce a zdur:1t lrr zigzag incoalee ryi incolo citr.a l,imp, se eoboarl, spre 1tirrni11;-i1 lilie curbli (ill o vit,r.zir' surprinzlit,oarc clt cou,tlll drsf[cutri pi cu virttuitr, lr,ripilor fluturlnrt.

,esry'
11. - -

Iicctricc cxtclioarii

de Scttkttrsctx gallirtctjo (,lrrlrii

1tiitS),

,.I'foc. Zool. Soc".,

..ii,: ..'ffi
.
I

ry"ffi*r.
cle ^5co-

n^-

'_

*r'
cxttrrioar[ - Rcctricc Iopu,t jrrrrclrsis.
dc Sc,:-

Ii'jg. ,tr2. - Reclricc exLclioalii

loltur frcrrulu.

I;ig. 1lj.

$rtrtcttrl bet.ralt'i lltJ (', tro ciuis clt:cil, irr culsul ace$tei cobririri rapitte. Nirnr:ni nrr ii putetl cxplica c?luza, pinil, o(' all. l,loves ll obsc.rval, r,i, ckr fiec6,re parts 1cgzti recl,ricelc c,xl,erioarc aveau o folinil deoserbit,l (fig. 1l), avind ra,chisul rigid. iu formi, d.e sabie, cu barbii otllici cle d.imensiune neobiqnuitir, capetele exterioare ale acestora fiincl puternic legate impreun[,. El a constatat c6, suflincl pe aceste pene sau leginclu-le cle rln bd! lung ryi sublire qi agitindu-l reped,e prin aer, el ?t putul, rt'prod.uce exact' zgrxnotrtl ca c1e l,ob[, pro.trocart d.e pras5rea vie. Anrbelo sexe sint, prr:vi1ra.6a crl ace,sl,e pettt', ele sirrt lnsi, in genora,l rna,i rnal'i lu, nrascrrl decit la, {r'ttterli, ryi crnit, o rrot,ii rna,i joas5,. La unelc specii, cit la E. lrenatct (fig. 42), patm pone, iat'Ia N. jaue,ns,is (lig. 43) nu rnai puliu rlc op1, d,.' fier.arc parttr a t:ozii sin15 r,rtnsid.eltr,bil morJifit,at;e. LtincL sint agitatc in aer', 1rt,nt,lt' difr'rit,elrrr specii crrnil, l,orturi cliferit,e, iar Scolo'par wi,lsoni,i, din Statcrle Llnitc zfriyliig oa o nuia crind. fplesnegte aerul], coborind. ra.,pifl spre p5,mint :,s, frtl utztseulul d.e Ohamaepetes unircolor (o galinacee luAro d.in Amt'ricn ), prirtra remige prima,rri r:s1,c arcuitfi sprc vlrf ryi este mult nrai sub{ire rfu'cit Ia,
p. 156 ; dl. Ilayrnond ln GeoI. SurrcA of It'ttliana p. 227; ,\udubon, tlnterican Ornitholog. Biograph., vol. I, p. 216. Despre fazanul I{alij, Jcrdon, -Birds of India, vol. III, p. 533. Despre pasdrca !esltoare, Liuington's Erpedition to the Zambezi,1865, p.425 ; Despre cioclnitoarea, \Iacgillivray, I/isl. of British Birds, 1840, vol. III, p. B-1, BB, 89 Ei 95. I)espre pupdz5, Swinlroe ln .,Proc. Zoolog. Soc.", 2ll iunie 1863 qi 1871
Can"ada, 1866, 1r. 3.'18.

I)cslrrc Capritnulgus, r\utlubon, op. cr1., vol. II,

p. 25ir cnrios
53

1873, p. 672. Cuprintulgusul englez clc aset]tellca face prirn[vara u11 zgonrot,

;i ,,Amclir:an Naturalist",

ln zborul sdu rapid. Vczi lucrarea inLeresanti a cllui Nleves, in ,,Pt.oc.

Zool. Soc.", 1858, p. 199. Pentru obiceiLrrile becalci, llacgillivlnl', IIist. Rritish Birils, r'ol. I\', p.i37l. Pentru becaIa arncLica.rr;i, Cap. B/ri;i--islon. .,Illis", 1803. \.oi, \', p. 1:i1,

DIISCITNDIIN'|

r\

OIvIUL,tJ

ft'rirelfl. La o pas6re lnruditzi, Penelope nigra) d.l. Salvin a observat un mascul cAre, atunei cind. zbara in jos ,,cu aripile intinse, emitea un suflu ,,si un zgomot c'& d.e pri,buqire & unui copac't 54. La una d.in d.ropiile ind.iene (SyTtheoti,des uuritns) numai rnasculul are remigele primare consid.erabil ascu,tite ; qi se ;tie t'it masculul unt'i speeii inrud"ite face un biziit in timpul jocului nupfial 55. La un grup d.e ptisitri foa,rte d.iferit, anume la colibri, nunrai nrasculii unor anumitor specii au fie rachisurile rernigelor primare larg clilatate, fie aristele brusc td,iate cltrc extrernitate. I)e exemplu, masculul de Selaspharus pla,tycercus
' j j:;T" :;
.^.-t:1*J:' ': a:s:rrl'.5:

.:

:;*:+;'ia*;;,-9";Ttrffip
colibri
Selasphorus

;r rrnrri

Irig. 44. - Remigca yrrimarii plttlucercus (dttpit o schilri

zr d-lrri Sah,in) : sus, nlascul ; ios, Iali[t colcspunzittoarc rle fcnrr:lir.

adult a e prima remige primari, (fig. 44) astfel t6iat[,. Cind. zboarra clin floare in floare el face ,url zgomot asculit aproape fluieratt'uu i d.-lui Salvin nu i-a fd,cut lnsir, implesia pd, zgomotul a, fost ficut inten!,ionat. j I In sflrryit, la rnai multe specii din subgenul Pi,pra sau ,lfanalti,n, masculii, d.upir eurn li clescric dl. Seltr,ter,

Fig. 45. - Renrige sccuntiare de Pipra dcliciosu(rtrrpl dl. Sclater, din .,I'r'oc.Zool.Soc"., 1960). Cele trci pene (stlnga) a, D, qi c, dc mascul; cele tlci pcnc corespunzdtoare (tlt'capla) clc femeli; c gi r1, a cince:r lcrnigc.seeundari tlc nrascul qi fcrtreld, suprala{ir sulrerioari; D ;i r:, a $as(ra secundar5., srrprafata
srrpcliolrrir; c li f, :t ;rtptelt sccttntlert'ir, supt'afata itrl'ct'ioarir,

rru reufgele lor secu'ndaro mod.if ica,te intr'-ull rnod ryi nrai l('l].laroa,bil. La .P. deliuiosu strirlucitor colorat, prirnele trei remige seeulld.are au rachisul gros qi incovoiat sprc corp, la a, patra !\i a cincea remige (fig. 45, a) moclificarea este mai r)ra e, inr la a DaseA $i a $aptea (b, c) remige raehisul este, ingroryat intr-un grad. extraord-inar, forrnind. o masl solidfl, cornoasd,. La femele forrna barbilor cste d.e asemenea foarte schimbati in compara,tie cu penele corespunzhtoare (d, 0, f) la fernelfl. Dl. Fraser spune cd, la mascul chiar oasele aripii oare suport6, aceste perc, rrcobirynuit;e sint mult ingro;u'te. Aceste mici pi,siiri fac un zgomot {i'xtraorc}irra,r, prima ,,notz-L ascufitl senllnincl irrtrucitva cu o plcznitur5, d.o bicitt 52.
Dl. Salvin, ln ,,Proc. Zool. Soc.", 1867, p. 160. Sint foalte tndatorat acestui distins ornitolog pentlu schit.ele penr:lor dc Clrutnaepeles ;i pcntru alte informa!ii.
64

6; Jerdon, lJirtls of India, vol. I II, p.

618 gi 621.

the Trochilidae, 1861, p. 49. Salvin, ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1867, p. 160. 5? Sclater, in,,Proc. Zool. Soc.", 1860, p.90 gi,,Ibis", vol. IV, p. 175. Dc ascurenea, Salvin in ,,Ibis", 1860, p. 37.
60 Gould, Introduction to

NCROB,\'III $I DNNSUI1I NUI'J'IAl,E

Diversitat'ea sunetelor, atlt vocale, clt qi instrumentale, ff,,cute d.e rnasculii multor pd,s[ri in timpul perioadei de reproducere qi diversitatea mijloacelor pentm prod.ucerea acestor sunete slnt foarte remarcabile. Avem astfel o id.ee cle mat'ea lor importan!fl, pentru scopuri sexuale qi ne reamintim d.e conclnzia la care at]i lujuns in legiturfi, cu insectelc. Nu sint greu d,e imaginat trepteleprin care sunet'ele unei p5,siri, inilial folosite ca o simpl5, chernare sau pentru alte scopuri, trebuit-r sd, sc fi ameliorat plnir, la un ointec melodios cle d.ragoste. In cazuL penelor m{)clificzr,te prin care se produc zgornotele d.e tobil, fluierat sau muget, qtint cd, unekr pirsir,ri i;i fluturfi, scuturf sau piriic penele nemoclificate ; qi d.aci, femelele au ajuns s[-qi aleagzi pe cei mai buni executanti, masculii cu pertele cele mai puternicc stl,ll mai groase sau cele mai asculite, situate pe oricare parte a cot'pului, ar avea cel rnai rnare succes ; qi astfel, treptat ryi lncet, penele se pot modifica oricit de mult. Femelele nu r'or remarca, d.esigur, fiecare mic[ mod.ificare consecutiv5, d.e formir, ci numai sunetele astfel prod.use. Ifn fapt curios este c5, la aceearyi clas5, tle anirnalc femelelor d.e cliferiter specii sii, le placX, sunete zr,tit d.e d.iferite ca cel quier[tor a'l cozti de beca!i,, ciocirnitul ciocului d.e cioci,nitoare, fipd,tul a,spru ca d.e trompet[ al anumitor p5,s5,ri acvatice, ginguritul turturelei ryi cintecul privighetorii. Nu trebuie lnsi, s5, jud.eci,m gustul unor d.iferite specii d.up6, un cril,eriu uniforrn ;i rrici nu trebuie sd,-l juclecrirn d.upi, criteriul gustului omului. Chiar in cazul onului, trebuie s5, ne reamintim ce sunete rliscord.ante, ca bd,taia tam-tarnurilor, s:tu notele asculite ale fluierului, sint plircute pentru urechile s[,lbaticilor. Sir S. Baher observfss c[,, ,,d,up[, curn stomacul arabului preferd, carnea crud.5, qi ficatul aburind r\cos fierbintc d.in anirnal, tot ast,fr,'l rueehea sa preferti muzictu t'ot, atit tle asplti ;i rliscorclaut[, oriclroi alt,u,".

-- S-au rrimarcal, ruili liu.s, in rnucl intinrpli,l,or, gesturile curioase cle d.ragostc ale unor p5,s[,ri, zlga lncil, aici nu mai avem tleclt pu,tin d.e ad,5,ugat. in America d.e l{ord. cocoryii silbatici (Tetrao phasi'arzel,lu,s) se ad.und, in numzir mare in fiecare dimineafd, ln d.ecursul perioad.ei d.e reprod.ucere, intr-un amrmit loc plan, uncle ei alezr,rg5 jur imprejur intr-un cerc cu d.iametrul rlc 4,5 *-G rnt'tri, a;ri iucit tr:lcnul dovinc clomplt't bltitorit, ca un ce-r'c al zinclol. fr& &cei:te rlar-rsuri alc potinrichilor', clupir, curn le clenulneso vin[tolii, pdslrilc iau cele urai lstzare atitudini gi se invfu'tescuuele la d.reapta ryi altele la stinga. Aud.uboir. tlescrie masculii unui stirc (,l.rdea hcrod'ias) ca plinrbind.u-sc inooace ryi incolo pr) picioarele lor lungi, cu nlar'o d.enrnit,ate, in fa\a femelelor, sficlindpe rivali. Ira rtmtl drn vulturii rlezgu"sti,tori oare se hri,neso ott sl,irruri (Cath'artes jota), dupl acela'1i naturalist, ,,gesticulirile nsi parada masculilor la inceputul perioad.ei de d.ragoste sint extrem d.e comice". Anumite pdsiri executl jocurile lor nupt'iale in zbot, dup5, cum arn vizut la pflsflrile lesd,toare negre africane, in loc c1e a Ic excitit pe sol. Prim[,vara, rnica noastrir, pitulicc (Sylui,a c'inerea) se rid.ic[ ad.esea unul sau mai mulli metri d.easupra unui tufiry ryi ,,filfiie oll o mirycare nr:regulatit nsi fantastici-r,, cintind. tot tirnpul, iar apoi se las5, pe locul tlcr oclihnit,tt. I)ropia, llllllr(' e.nglezd, ia atitud.ini neinchipuit d.e curioase ta\d, d.e fernele in d.ecursul jocului nupfial, d.upd, cum le-a desenat Wolf. O dropie inclian[, lnrud.itd, (Otis hengd' l,ensis),,se rid.ic5, perpend.icular in aer in asemenea perioade, b[tind. gr5,bit d.in aripi, Acrobalii g'r, d,a,ns,uri,
nu,pl'iu[,c.
56 TIrc NiIe I'ributarics of Abgssitru,1867, p. 201i.

lil(l

DI'SCENDENTA OMULUI

ritlicinclu-ryi creasta ;i zbir'lfurclu-ryi perncle clcr pe git ryi pic'pt, iar apoi se lasit gf'd,bil, p(] sol({ I pasdrea repetii act-",ast[ rnanevr5, cle mai rnulte ori, crintind ineet intr-un ton ciud.at. Femelele care sint clin intimplare in apropiere,ld.au ascultare ircestei chemd,ri si,ltirefe'( ryi cincl se a,propie el irsi tlriryte aripile qi ili clesfacc eoad.a ca, un curcan 5e. Cel mai eurios ca,z este insfl cel a, trc.i genuri inrud.ito cle ptislri australietre, renumitele pdsflri d.e umbrar, firir, incloial5, d,esccnd.enfii eouruni ai unt-'i

lrig. lti. -- I'asitt'cit.tttttbrtu'. ()ltltrtrrrlrlrrtt

ttttrt'ttl<rltt, crr trrrrbLlr.t' (drrlrir 13r'clrnr).

specii str[,vcchi, calc a, dr-rltitrtlit cel cLinbii iustirtcl,ul t-riudal, dc rt, ct-nrstrui unrbrzlr.e pentru a-Di exeetttu, joeurile nupfialc'. Dup5, curn vonl vedea ulterior, a,cestct ntnbrare (fig. 16) sint irnpoclobite cu pene, scoici, oase qi frunze ryi sint construite pe sol pentru unicul scop al jocurilor nupfiale, cteoarece cuiburile lor sint flcute ln copaci. Ambele sexe ajut5, la construirea urnbrarelor, ins5, masculul t.ste principalul lucrittor. At,it clc putemic este ercest instinet, lneit el este pra,cticat qi in captivitt'r'tc, iar c1l. Strange a descris 60 obiceiurile unor piislri urnbrzrr
50 I'errtru 'l'etruu pltusianellus, \'t'zi Richardsort, liuttttu Bor. Anterica, p. 361, iar pcntru alte aminunte cdp. Rlakiston, ,,Ibis", 1863, p. 125. Prrntru Culhcu'lesqiArdett,

Itttlin, r-ol.

II

I, p.

618.

60 Gotrltl, Handbook to tlrc Birds

.\u,.luborr, Ornith. Biograplry vol. II, p. ir1, ;i vol. III, p. 89. Pentlu pitulicc, llacgillivrrlr', Ifisl. Brilislt Birrls. lol, lI. p. lt5l. Despre dropia inrliunii. .Ierdon, Ilirds t'[

1t. 444, 4-19

virzuL Londra.

of Arstralia, vol. l, ;i 455. Umbrarul pdsdrii de atlas poate fi lir Grldina societri!ii zoologicc din Regent's Pallc

IA,tI,oDOBIRIT

cu luciu clc atlas: pe care le-a tinut intr-o r.olier5, in l{ew South Wales. ,,IJn tirnp rnasculul urrnlreqte femela prin i;oatir, voliera, se duce apoi la umbrar, culegr: d.c jos o pan5, d.e culoare vie sau o frunz5, mare, emite un sunet ciuclat, iVi urnflft toate penele, aleargd, ln jurul umbrarului qi se excitti intr-atlta, incit o chii par sd,-i ias5, d.in cap ; eI continud, s5,-ryi cleschis[, intii o aripd,, apoi cealalti, emifind. o noti, joasd, quierd,toal'e ca un cocoq domestic, pare ca ciuguleqte,ceva de pc sol, pind, ce tn cele d.in urm5, femela se apropie uqclr de el". C5,pitanul Stokt's d.escris obiceiurile qi umbrarele pentru jocurile nup!,ialc ale unor alte specii, rna,rea pas[re umbrar, carc a fost vizutf,, distrin"d.u-se zburind. inainte ryi lnapoi, ^ lulncl o scoiei, alternativ d.in fiecare parte ryi purtind-o in cioc prin pasajul boll,it". Aeeste construc,tii curioase, cld,d.ite numai ca sd,li cle intrunire, und.e ambeltr sexe se d"istreazl, ryi iqi executd, jocurile nupfiale, trebuie sd, necesite multd,rnunc[ clin partea pd,si,rilor. Dcl exemplu, umbrarul speciei cu pieptul roryietic este lung rlir aproa,pc 7,20 m, inalt cle 45 cm ryi esto riclica,t pe o plal,formf groas[, tle bc!,t.

capitol urmd,tor cele in care ambele sexe sint la fel cle impodobite fi, in sffu'sii, rarele caztri in care femela este pulin mai viu colora,t,6 d.ccit lnirsculul. Oa ryi irr cazul ornamentelor altificialc folosite de s[lbatici ryi tle oa,mertii civilizaf,i, to1, a1:r ;i la olnamentelc naturale alo pilsfl,rilor, locul princ,ipil,l pt,titru itupodobire (','rl,t) ca,pulot. I)upL curn s-a ar5,ta1, la, inclepul,ul acestui ca,pitol, orntt,tnorttcrle siltl; rrrirrunat de r.aria,tc. Pcnajele pe pa,rtea clin fa!a, ryi rlin spato a capului ccttt"st,au rlirr llene d.c cliferite forrne, ca,pa,bilr) ultr'ori sir, se ricticti san s[, se clesfaci"l,, ('xputtittrl din plin frurnoaselc lol culori. Sntocuri auricuJa,rc t.lt,.ganttt (fig. 39) siitt, tlllc'ot'i lrrezente. Oapul estc uneori acopt'rit d.e puf catifelat cat, la, fazan sau cstc golilf ;i viu colorat. Guqa este d.e asemene'a uneori impodobitfi, cu bzlrb[,, cer:cei sttlt caruncule. Asemenea apend"ici sint in general viu colorali qi servesc f6r[ indoialit, ca ornamente, cu toate cd, ln ochii noqtri nu par lntotdeauna ornamentali, cLeoarece pe cind. masculii executS, jocurile nupf,iale fa![ d.e femele, acele ornarnente a,clesea se urnfl5, qi d.obinclesc culorii vii ca la crlrcan. fn asernenea perioatlt', ape,nd.icii ciirnoqi din jurul capuhi fanatr.ului tragopan mascul (0er'iorrt"is tem'nui'rt'ol;i,i) sc d.ilat[ intr-un L;b il]aro pt-r guryir si irr tlouii, corlrttc, unrr-l dc fiecaro pat'lo ir splc.ndirlului mo! cle pe vilful capului, si acestea, se r:oloroazS, aturrci irr albtlstrul cel mai intens pe cArc l-ant vd,zat vleod.atri 62. Tn, lJttrcoran abyssi'nicus, crrrunculul stacojiu in formd, d.e veziculd, d,e pe git se d.ilati ryi cu aripile coborlt,o 63. Chiar la ochi irisul ryi cu coad.a d.esff,,;urati, ,)are un aspect impresionant" cste uneori mai viu colorat la mascul rlecit la femel5, ryi tot aga cstc ad-eseil qi cu ciocul, ca d.e exemplu la mierla comunil. I-ra, Bueeros corrugatus, eioctrl intreg si irncnsa casci, sint colorate rnai bfi,tirtor la ochi ltr, mtlscul declt In, ft'rneld, iar ,,aclinciturile olrlice cle pe laturile trulntlibulei infer:ioarc sint cataett't'isl,ir't, sexului rnasculilltt 64.
61

Voi discuta rnai iul,ii cazulile i;r ca,re ruzlsculii siut lrrtpodubi{,i fie exclusiv, fie intr-un greld. rrrult mai marc dcclt fernelele, itt,r intr-rttt
im,podob'irc.

Vezi observalii itr acesL sens asupra lieeling

681.

o/

62 Vezi descrierea doctorului l\'Iurie

beautg ernong aninmls, cle

J. Sharv, in ,,Atltenaeutn",

colorate

inso[itl de tlest'ne in ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1872, p. 73t1.

21 nr.ricrnblie 1866, p.

63 I)1. MonLeiro, ..Ibis", 1862, vol. lV, p. l.iiil). 61 ,,f,lrncl untl Watcr'", 1868, p. 217.

DIISCENn!;N'XA O&IULLII

La, un rnic caprimulg african, Cosmetorni,s aenillaris, una cl.intre remigr.l,r primare atinge, ln timpul perioad.ei d.e reprod.ucere, lungimea, cler 65 cilr in wenre ce pasd,rea insi,ryi nu este lungir ctecit d,c 25 cnr. La un alt gen cle ca,primulg ind.eaproape iruud.it rachisurile reurigelor alungite sinl, nud.e, afarl, d.e extremiti,fi, und.e se afli, un d.isc 68. De asern)nea, la, un alt gen tle camprimulg rectlicele sint ryi nrai prod.igios dezvrill;ate. fn general, rc'ctticek: sint rnai des alungitc r:lccit rt'tttigelt', deoarcco ut'icr: alungire n)a,r'e ir Accstola din nrrnl irnpiedici, zbonrl. Ycclem astfel cil la p[,sl,ri indea,proa,pc] inrudit,e ornarrrreu.tel rle er,cella;i fr,l au fost, tlobirrd.ite cle masculi prin clc,zvoltarea unor pene foarl,e difelitei. Un fapt curios este cd, penele unor specii aparlinind unor glupe fnartr: clistincte an fost mod.ificate in aproape exact acelaqi fel neobiqnuit. Astfel, rernigele uuuia d.intre caprimulgii d.c mai sus sint nud.e d.e-a lungul rachisului ryi se termini, plimtr-un d.isc sau sint, dupd, cum chiar se numesc, in form[, d.e lingurir, sau raclr.et;it. Peno cle acest fel sc intilnesc la coacla unei p6sii,ri rnotlnot, (Itrumornota superci,liari,s), a unui pescflrel, a, unei cinteze, Lt, unui colibri, a, trrrni pa,]rrlgil,l $ a rnai multor clrongo ind"ieni (Di,crurus ;i Edoli,u,s, la unrrl tlin ctll'e d.isr:rrl st[, vet'tica,l) ryi la coad.a anumitor p5,s[ri ale pa,r'ad.isului. IrtL acesl,c rlin urnrir, pls[,ri, penc similare frumos ocelate le impodobesc capul', rlulrir, oum esbe si cu unelc galinacee. I-l?, o d.ropie ind.iand, (Sypheotides auritus) penele formeazi, srnocuri auriculare, lungi de eirea 10 cm, d.e asemenea terrninate prin d.iscuri 6e. Un fapt extrern d.e ciud.at este, d.up5, curn a ard,tab clar c1l. Salvin ?0, r:d, rnotmolii dau cozlt lor forma d.e raehet6, murycind.u-pi barbii, iar c[, acea,stfi, nr.utilare continu[ a prod.us un oarecare efect ere.d.itar. I)c asemenea, barbii penelor d.iferitelor pls6ri cu t,otul disl,inctc siul, fila,nr,ntoase sau plunloasc.. ca la unii stirci, ibi;i, p[,siirilc ptr,raclisului qi galinacec.
68 Sclater, ln die Schiidethijcker etc., Niederlandisches Archiu ,,Ibis", 1864, vol. VI, p. 114. Livingvol. I, 2. Erpeditiott to the Zambezi, 1865, p. 66. caiet stone, fiir 66 Dr. W. Marshall, l.iber den Vogelschwanz, ln 6e Jerdon, Birds of India, vol. III, p. 620. ?o ibidem, 1872, vol. I, caiet II. ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1873, p. 429.

Capul d.e asemenea poart5, d.eseori apend.ici c[rno;i, filarnente ;i proerminen,te soJid"e. Daei, nu sint comune ambelor sexe, acestea sint intotd.eauna limitate la masculi. Proeminen,tele solide au fost clescrise d.etaliat de dr. \4r. Marshall65, care arat'6, cl, ele sint formate fie din os spongios imbrl,cat cu piele sau d.in lesuturi d.ermice sau altele. La mamifere, ad.evflratele coarne sint intotd.eauna suslinute d.e oasele frontale, la pils[,ri ins5, cliferite oase au fost mod.ificate in acest .scop ryi la specii din aceeaqi grupfl, proeminenlele pot avea notl.uli oso;i sau ei pot lipsi, grad.alii intermediare intervenind. lntre aceste d.oui, extreme. Deci, d,up5, cum bine observi, dr. Marshall, variafiile cele mai d.iverse au servit la clerzvoltarea prin seleclie sexual5, a acestor apend.ici ornarnentali. Pene alungite sau d.e pod.oabd, apar d,in aproape fiecare parte a corpului. Penele d.e pe gu;ir, ryi piept se clezvolt5, uneori ln guleraqe qi gulere frumoase. Rectricele deseori cresc in lungime, cum ved.em la rectricele pd,unului qi la coad.a fazanului Argus. Lfl, p[,un chiar oasele cozii au fost mod.ificate pentru ca sd, susfinfl, tecl,ricele grele a,le cozii 66. Corpul fazanului Argus nu este nrai niare clecit cel al unei g5,ini, l,otuqi lungime? de la sflr;itul ciocului pind, la extremitatea e,or,Ii are nu mai pu!,in clc' 1 ,60 m 6?, iar cea a remigelor seeund.arc frumos ocelate d.e aproape 90 crrr.

65 lJber

Zoologie, 1872,

6? Jrrrdine, Naturalist Library

Birds, vol. XIV, p. 160.

ti 13

ce,li,lalt, in alte cazuri, barbii dispar, l[sind. rachisurile nude d.e la tln cap5,t la 71 BO cm lungimea d.e iar la coad.a d.e Parad,isea apoda acestea ating ; la P.

pa,puana, (fig. 47) ele sint mult rnai scurte ryi subfiri. Cind. pene mai mici sint astfel d.ezgolite, ele apar ca lepii d.e pe pieptul curcanuiui. DupL cum orice modf,, efemerd, ta imUi5,cilminte cl.evine ad.miratd, de b[,rbaj'i , tot, a$a in cazul p5,sd,rilor, la c&re o modificare aproape cle orice fel in conforlna!,ia sa,u coloritul penelor la

Fig. 47. - Paradisea pdpualTn (Brcllm).

nrascul pare,q[ fi fost, ad.urilat[ do lcrrrtlir,. lralltul c,i, pt'nole uirol'grupc ou tol,rrl d.istirrcte au fost moclificate in rnod.:lnalog depind.e, 1[r[, inclr-rialil, in prirrurl r.incl d.e acee a cra toate penele au aproape acecaqi conformalie ryi mocl d.e d.ezvoltare qi tind, in consecin,td, sd, varieze ln acelaqi fel. \red.em ad.esea o tendin!,[ sprc o variabilitate analogi, la penajul raselor nrtastre d.omes'tice apar!,inind.. unor specii d.istincte. Mo!,ul cefaHc a apd,rut astfel Ll mai rnulte .r;recii. La o varietattr dispirut1 d.e curcan, molul cefalic consta din rachisuri nud.c in vlrf cu pena,j de puf, a$a incit sem[nau intrucltva cu pernele irr. formI, cle rachetd, d.escriso rnaf sus. La anumite rase d.e porumbei qi gd,ini, penele sint plumoase, cu o oarecare tend.in!|, ca rachisurile s5, fie nud.e. I-,a gisca d.e Sebastopol penele scapuz1

\\/allacc irr ,,Arrnals anrl 1\{ag. of Nut. Ifir;t.", 1857, vol. XX, p. 416 ;i ltr TIrc x[ctlctg Arclipclugo,
390.

1809,

vol. II, p.

;J

DESCJ'NDENTA OMULUI

Itlrc sint consid.erabil alungit,e, otrclulate' sau chiar rirsucite in spiral5, cu rrlfl,r,gililc

\tu estc nrrvoie d.e a se spunc zrici ceva clespre culoare, deoarece oricinc clt flc splend,itle sint culorilc mrrltor p[siri ;i cit d,e armonios silt ele coln;tie

plumoase

?2.

:,::,."1

!r'il:;,^$

l**$

,,

.,,

, ,,i ,,r

' I ):

,,,,,.

Irig. 1ti. - Ittltlnrtri.s olltaltts, rtltsctrl ;i fcrnclii (rlrrpir IlrcIrn).

bittitl,t'. Adesca culorile sint nretalico Di irizate. I'cte circularo sint uleori i1coljuratc d.e una sau rnai mull,e zone cliferit colorate, fiind. astfel transformate in r-rce Li. Si nici nu este nevoie sd, se spunl mllte clespre minunata tleosebircr tlirttre cele c1ou5, sexe ale multor pris6ri. Ptiunul ct-rmun oferir, un exemplu izbitor. lretnela 1-r[s[r'ii paradisului cster t1c culoare inc'hisl ryi este lipsit[, d.c orice ornament, pe cind. rna,sculii slnt probabil cele rnai irnpoclobit e d.intre plsfiri qi intr-atitea feluri cliferite, inclt trebuie vd,zute pentru ?, fi apreciate. Itenajul alungit de culoare zttrrie-portocalie, care pornegte d.e sub aripi la Paras'id,ea apod,a, atunci clld rrripile sint ridicate vertical qi f6cute se vibreze este descris ba formind un fel
;:: \'g2i lttcrarca tnca tltsllt'e Tlrc Vuria.ti,Ltt

of Aninmls atyJ Pl,-utts

unLler Dontesticatinn,

vol. I, p. 28g .,si 2g:t.

IMPODOBIRE

315

d.e halou, in centrul cd,ruia capul ,,apare ca un mic soare tle smarald" cu razele fonnate de cele doud, pene': zg. Ita o alt[, speeie, extrern de frumoasi, capul este plequv, ,,de un bogat albastru d.e cobalt, incrucipat de rnai multe iinii-cle pr.ll(. de un negru eatifeln,t,)) i't.

tJa

1''.E1.

19.

- Sltrlhrtrtl

untl(rir)o(ir1i, nrtst'rrl si

fcrrrcli (rlrrpri Ilr.rlirir).

Colibrii nltrsclrli (fig. '18 rsi 49) apro{}pc r,ir, r'ivzr,lizeazl cu pilsi,ril,e paradisului ca frumlsele, tLupri cum va ad.mite oriiine care a vilzat spl6ndidele iolume ale d--ltti Gould. sau bogata sa colectie. Este foarte remarcabil ln cite feluri d.iferite sint impod.obit_e, r...te--- pdsiri. S-a 'profitat do aproape fiecare parte a penajului pentru a o mod.ifica ryi, clupd, cum mi-a, arfltnt cll. Goutd., la unele specii afiarginin6 la aproape fieearc subgrupl, nroclifieitrilo i,ru fost dlse 'pinri la un plnc,t extrr,lr.
Citat dupti cll. dc Lrfrcsnaye, itr ,,Attnals aud nlrrg. XX, p. 412 qi llcrarca sa 'l'lte tlalag Archipelago. o[ Nrrt' rlist.", 18irl, vol. XIII, p' 157 ; vezi dc asetnettcrt ?a \Vlllrce , TIrc n'Itilrt11 Arcltipelrtgo, 1869, vol. II, tlt'scrierea nrrrlI rnai clctali:rtii a tl-lui wailacc 1857, vol. p. 405.
?3

:J1ri

DESCBNDIII{TA ON{UI,IJI

;\senrenea cazuri sint eurios de asemS,nirtoare cu celc, pe care Ie ved.r:rn la rasele noastre dc'culturii, crescute d.e om pentru olnamentalie I anumili ind.iviziav variat inilial printr-un anurnit caracte.r, iar alli ind.ivizi d.in aceea$i specie prin alte caractere, qi ele au fost folosite qi mult sporite de orir, d.up5, cum se vetLe la coad.a ponrrribelului rotat, la gluga iaeobiriului, la ciocul si carunculele celni crilzitor ryi rrqr.r, nrai departe. Singurir rlrosebirc d"intre ace,ste cazuri este c[ intr'-unul clin cle rezultatul se tlatoreryte selecliei efectuate d.e offir pe) cind. ln celilrilt t cil lr r'olibri, prislrile parad.isului ctc. cl se d.atorcryte seleeliei masculilor mai firrmoqi de cd,tre femele. Nu voi mai rnen,tiona d.ecit o singurd, alt6, pas5,re, remarcab;lir, prin contrastul extrem d.e culoare dintro sexe, anume renumita pasire clopol, (0ltasmorhynch,us n'i,aeus) din Arnerica cle Sud., a c5,rei voce se poate d.istinge d.e la o distan!5, d.e aproape 5 km qi care uimeqte pe oricine o aude pentru prima dat[. Masculul este alb curat, pe cind. femela este verde murd.ar, albul fiind. o culoare foarte rarri Ia spcciiis terestre d.o, d.irnensiuni rnod,erate si cu obiceiuri inofensiver. I)up5 cum estc d.t'ricris d.e Waterton, masculul arc d.e asemenea un tub in spirall,, lung de tproa,pe 7,5 crn, care iese de la baza ciocului. El este negru ca l,[,ciunele, presilnlt, cu prrne pufoasc foarte mici. Ace st tub se poate umfla cu aer printr-o cornunicalic cu cerul gurii $i, cind nu este umflat, atirn5, d.e o parte. Acest gen cuprinde patru specii, ai c[ror masculi sint foarte d.eosebiti, pe clnd. fernclele, d.upir, culn slnt d.escrsise d.e dl. Sclater tntr-o lucrare foarte interesantii, seAm[,ni, lnd.eaproape lntre ele, ofr.rind astfel un excelent exemplu al legii generirlir d.up[, care in ca,d.rul a,celeiaqi grupo masculii se d.eosebesc intre ei rnult rnai rrrull; clecit ftn"relele. Lil, o a clouil spi:cie (C. nudi,eolli,s), masculul este cle ast'rr)(.rlca, :r,l.l.1 ca ziipacla, ('tr c'xcr,plia unui spaliu larg d.e piele golagi, pe gu$[ ryi in jurui ochilor cAr'{r, in timpul perioad.ei cle reprod.ucele, este do o frumoasri culoare vercle. La, o a treia specie (C. trtcarunculatus), numai ca,pul qi gitul rrasculului sint albe, rcstul corpului fiind. castaniu, iar masculul acestei specii este prevfi,zul, cn trei proerrilnenle filamentoase lungi cit jum[tatea corpului, una lrornincl cle la baza ciocului, iar celelalte d.oud, d.c la colluriler acestuia ?5. Penajul colorat qi anunrite aite ornamentc ale rnasculilor ad"ulli sint fie lrisllat;o p() via!,il, fie rclnnoite period.ic vara gi in timpul perioad.ei d,e reprod.ucere. 'fn lrceea;i perioatlil ciocul ryi pielea golapd, f,in jurul capului igi schimbd, freevent (,uloa,r('?I, ca, la unii st;lrci, ibi;i, pesciiruqi;i nlla clinl,re pi,sir,rile clopot lChu,smorlry,nr,h,tr,s I menfionlrte cev& nrli sus r.tc. Lr ibisul alb, obrajii, pielerl clilatabilil a gursii ryi porfiunea, bazalii, a ciocului d.cvin atunci put'purii ?G. Lil, ullttl dintrc cristei, Galli,cren uistattcs, un carunculmare rogu se d.ezvolt5, ln decursul acestei perioad.e pe capul masculului. Tot aga se intlmpld, ryi cu o creastd, sublire cornoasii, de pe ciocul unuia dintre pelicani, P. erythrorh'gncltus I d.eoarece d.upi, perioad.a d.e reproducrrre aceste creste cornoase sint lep[,d.ate, o& qi coarnele d.e pe capul ccrbilor, qi li,rmurile unci insule dintr-un lac din Nevad.n au fost g[,site aeoperite cu aeeste curioase exuvii zz.
Sclater, ,,InLellecLual Observer", ianuarie 1867. 11'ater'lort's lVanderings, p. 118. Vezi rie asemenea lucrarea intert'santir cu o planqri a d-lui Salvin, in,,Ibis", 186ir, p. 90.
?5

Dl.

?6

,,Lancl atrd \\Ilter", 1867, p. 394. ?7 l)1. D. Ci. Iilliot, in ,,Proc. Zool. Soc.",

1869,

p.

ir89.

NAPIRI,TRE ANUAI,A DT]liLA

3t?

Schimb5rile in culoarea penajului d.up5, anotimp depind. in primul rind de o d.ublti n[plrlire anual5, iar in al d.oilea rind" dc o schimbare realfi, cLe culoare a petrelor insetsi gi, in al treilea rind,, d.e faptul cd, marginile lor d.e culoare lnchisd, sint pericd.ic lepd,date sau aceste trei procese slnt mai rnult sau mai pulin combinate. I)eta,;arca marginilor poate Ii comparati, cu cld.erea pufului la p;si,rile foarto tinere, d.eoarece itr rnajoritatca cazurilor puful pornegtc d.e Ia virflfprimt 16r pele

legte d.e d.ou5, ori, lpi pflstreazd, aceleaqi culori tol, anul, pe cind. masculilor li se schimbri culoarea, uneori considerabii ca in cazal unor anumite dropii. in al cincilea qi ultirn rind., existf pd,siiri ale cfi,ror sexe se d.eosebesc intre ele 1,1,it ptil.penajul lor cle var[, clt;i prin cel de iarnti, modificarea fiind lns[, periodicrir, la, fiecare anotirnp qi rnai ma,re la rnascul decit la femel[, fapt penttu carc) I[achetes pugnar oft-.r[, un bun exemplu. In privitlo cauzei sau scopului d.eosebirilor d.e culoare clintre penajul cle virrir;i cel d.e iarnir,_elpoate servi in unele cazari, cum este la Lagopis rntttusTs, ca proteclie in ambele anotimpuri. Atunci cind. d.:osebirea d.intre cele d.ou6 penrrjg este neinsemnati,,- ea poate fi atribuitri, dup5, cum am observat mai sus, acgir.nii tlireete a cond.itiilor do via!5,. Tn caztl multor p6sI,ri insfl nu poate fi indoiatn c[, penajul d,e varii, este omamental, chiar atunci cind. sexele sint la ftr]. Puterl conr:hiclo cii, _aga este cu rnull;i stirci, egrete rrtc.r d,eoarece ci nu-qi clobindesc pcnajul lor fnrmos tleclt fn perioatla, d,e rcprod.ucele. I)e altfel, Ast'lnene-.a p('laier mo,t-uri ctc.,_eu toate ci a,par la arnbele sexe, sint uneori pulin rnili d.ezvoltu,tc la rnascul d.ecit la femell gi seam[n5, cu penele qi ornamentc,ie pe care la altt, prisiri le au numai masculii, Se qtie d.e asemenea cil, in captivitate, care influen!eazit sistemul reprod.uci,tor al p5,sfirilor mascule, ad.esea se opregte -o d.ezvoltarea caraeterelor sexttale seeund.are, insf,, captivitatea nu are nici influenfir, imed.iatir, asupra weunui alt caracter, iar d.l. Bartlett rni, infotmeazl, c5, la grlclina zoo78 Nitzsch, Pterylogt'aplry, ediLat, de P. L. Scleter, vara, clnd zlpada a clispirut, se gtie ci ilailte tle a-qi Rey Soc., 1867, p. 14. tlobindi penajul de vari aceastii pasire esLe considerabil ?e Penajul tle vari celenitt pestri! al lui l.agopus disLrusfl de pisirile de prad:i ; vezi Wilhclrn von Wright tnulus este tol atiL de important pentru ele ca protecfie, in Lloytl, Game Binls of Suterlen, 1867, p. 125. ca qi penajrrl alb de iarnii, deoarcce ln Scandinavia prim[-

Nu gtig dac5,_ penajul cle iarn[ este mai gros gi mai c5ld.uros declt penajul d.e pare lri fic scopul cel mai probabil care este realirat, prin ni,plrlirea d,ublti, acolo uncle nu existl nici o nrod.ificar:e d,e culoare. in al d.cilca existl p[,s[,ri, culn sint d,e exemplu anumite specii d.e Totanus ryi alte {n{t Grallato|es, la care cele dou[, sexe se aseaminii,^ insir, lC care penajul de var6 qi ce1 d.tl iarn5, se deosebesc pulin prin culoare. f n aceste cazllri d eosebirea este totuqi atit d.r- uricI,, incit cu greu poate constitui un avantaj pentru elc ryi ar putea fi poate atribuiti, acliunii clilecte a condi!,iilor cliferitc la care piisl,rile :tint supnse in cele d.ouir anotimpuri. fn al treilea lind., exist5, nrulte altJ p[,sd,ri Ia care ce'le c1cu5, sexe sirrt asem5,n5,toare, ins[, ale ci,ror penaje d.e vari qi d.e iarn5, se deosebesc consid.crabil. in al pairulea rtnd., exist^i, peseri h car(i celc cloui, sexe se d.eosebesc prin culoare I la acestea insd, femela, cu toat,e c5, nilplrvarai,_.1nsi, ci,ldura

_ in privinf,a p[stirilor care nii,pirlesc d.e d.oui, ori anual exist5, in primul rincl gn.'19 specii, ca beca,tele, rlnd.unicile dt: mare (Glareotae) qi turliile, ia care cele -ln d.oud, sexe seamiinfi, intre ele qi nu-qi schimb[, culoarea nici un anol,imp.

arlevS,rate

?8.

:]lrl

DESCENDENI'A OMUr,Ur

lolositii in arruinite cazrLrr pentru a clobindi un penaj nuplial. Itl, prima veclt,re pare surprin zhtot ca utrele speeii inrudite lnd.t-.aproa,pe intre ele szi ni,pirleascil regulat cfti dou[ oli auual, iar altele numai o singurri d.at[. Luqopus, rli, eiemplu, nX,pirle gte d.e d.ou.ir, sau chirrr d.e treri ori pe an, iar- co_cogul rle uresl,eac5"n numai o d.at[; unele d.intre f{ectariiriae splendid. colorate clin fndia d.e Antlttcs nd,pirlesc de d.ouir ori pe tln, iar ;i rrnelc subgenuri inchis colorate sl. Ins5, grad.afii ln moclul tl.e a n['pilli, car() ql,irn eil altele lumaib singurri, d.at[ pp&r la d.iverse p5,s[ri, ne a,ratil, curn speeii sau grup'r in"tregi au dobind.il,r poate iriitirul, tli.bla lor nlpir:lire anualf sau obiceiul oclal,ir, d"obindit l-au pierd.ul,,tlin po1. Lrr anumite ctropii qi fluierari nir,plrlirea c1e prirn5,vari, este cleparte de' a fi cgrnpleti, unelc pene fiind reitnioitrr, iat rlu.lt'scltirnbind"u-ryi culoarea. Existir, dt, asemenea motive c1c a, crtrlc cir, ia anurnitc' d.rripii ryi la unele pX,sfri asernfinit.1,o:t1l clr cristeiul care rirh,pir'lesc corrplet de d.ouir, ori, unii d"intre masculii miri brhtrili lqi pd,streaz5, penajul rruplial in tot timpul anului. Citeva Plne foartc rn6rlificate pot fi numai ad-ziugal,e primitvara la pc'naj, curn se intimplii, cu rectr.icelc' in formi d.e disc ale anumit?rr drongos (Illtringa) d.in fnd.ia si cu penele a,lungiter c1e pe spatelc, gltul gi creasta anuuritor stirci. Prin asemenea stad.ii, nd,pflirea c1e priinivarl poate d.eveni d,in ce in ce mai complet[, -pin[.ce se dofiinclegte o n6pirlire d.unH perfectil,. IJntlle dintre p5,silrile parad.isului iryi_ p[sl;re,azia penele nupliale in l,ot timpul anului, qi astfel nir,pirlesc o singuri, d"at[ ;
rr,ltele ld pierd. inOatn clupir, perioad.a c1r leproclucerri, ryi astfel niipirlesc tle d.ouii ot:i, iar alt,r,lcl le pitrrd in aceasti, perioadil in prirnul an, insi, nu ulterior,_arya incil; irceste tlin 1r-m1 specii slnt inlermedia,re prin nroclul lor cle niupirlirc. Existil tlt'' nserrrenea o rnare cieosebire la rnulte pir,,o:iri irr d.urata cle tirnp tr tlecursul c[reia sint pd,strate cele d.ouir, penaje anuale ; arya incit unul clin ele poatc fi_ ptistrat tot inul, iar celd,la,lt portu ti crtrrrplet, pierclut. Astfel, primir,vtl,rar Ilac;lr,etes ,prrqnufr tryi pestreazra g.il*raryul rrurnai dou5, luni. In Natal, masculul speciei Chera rectrice in d.ecembrie sau ianuarie Ttrogne iqi dobind.eqtelmmosul penaj qi lungile

lrrgieri rrpt sau nou[, exemplarer cle ltri,nga cu,nutus, qi-au pl,strat tot arlul pernajul lor nelrnpod.obit d.e iarn5,, fapt d.c la cale putem d.ed.uce ci, penajul de vari,, cu toate c[, este comun arnbelor sexe, este d.e natura penajului exclusiv maseulin lul rnultor altor p[,sd,ri 80. Jlin faptt'lo d.e rriai sus qi mai ales d.in crt'l cI, la anurrrite pitsrrli nici unul {irr sex(,tlu i$i,.srrhinibir, cuitilrea in timpul vreurtttia clirr nir,pir'1ili1t'Attu[llt'sau ryi-l sctrirnbil atit d.e pulin, inclt rnod,ificarca cu greu le poate fi c1e r.reun folos, precunl qi d.in faptul cd, femelele altor specii nX,pirlesc cle dou[, ori ryi totuqi iqi pirstrea zh acelearyi culori ln tot timpul anului, putem conchid.e ci, obiceiul d.e a, irrr,plrli tfur ci.oul ori pe an nu a fost d.oblnd.it pent'ru ca masculul s[ preia un caracter ornamental in clecursul perioad.ei d.e reprod.ucere, ci c5, d.ubla nflpirlire a, fosl, inilial d.obind.itil intr-un soop distinct oarecare, ,iar ulterior tl fosl;

*i f*
80

piertLe

in martie,

aqa

incit ele-nir sint pd,strate clecit timp

;i
44

cle aprorima'ti\'

in privinla afirmaliilor antcrionre in lcgirturi'r cu rrtil,i.iirea, vezi clesprc l-rccale etc., Nlacgillivlay, rIist. llrit. Blr.r/s, vol. Iv, p. S71 ; rit'spre Glureolct, cor.le ;i tlrtrpii, Jtrrtlon, llirds of Indiu, r'ril. III, p. 615, 630 ;i i;\l-i; tiesplt 1'olanus, in ihirlem, p. 700; desprc penajul :iilt'ilor', \n ibiilent, p. 7138 ;i \tacgillivnlY, vol. l\', p. 413ir

t ;i clt. SLaftord Alltrn itt ,,lbis", 1863, vol' V' p' lli}' nhplrli|crr lvi I'ogoptLs rnttttl's, vezi Gould, I)irtls Ltf Greut Britnin. I)cspre Neclnriniae, .Ierdon, llird's of India vol. I, 11. 3,1-rg, 36ir ;i 369' Dt'spre nlpirlirea la Artlfttts, vezi BlyLh, itr ,,lllis", 1867, P' 32'
s1 Despro

NAPIRLIRE ANUALA DUBLA

319

trei luni. llajoritatea speeiilor cu d.ublf nlpirlire iqi pd,strea zd, penele ornamentale timp d.e -aproximativ gase luni. Totupi, masculut de Gal,lus banki,ua iqi pd,streazd, gulerapul.noud, sau zece luni, iar clnd. acesta cad,e, penele negre de d.ed.esubt, d.e pe git, slnt expuse complet la ved.ere. La d.escend,entul d.omesticit al acestei specii ins[, guleraqul maseulului este irnediat lnlocuit d.e unul nou, aga furcit aici ved.em cir, pentru o parte a penajului o d.ubll ni,pirlire este moclifie atd,, sub influenla d,onresticirii, intr-o n[,plrlire simpld, s2.
Se qtie_ c5 d.up5, perioad.a d,e reprod.ucere r5,!oiul comun (Anas boschas) iqi pierd.e plnaju.l masculin pentru o perioad5, d.e trei luni, in care timp preia penajul femelei. Rd,loiul cu coad.a ascufitS, (Anas acuta) iqi pierd.e penajul pentiu o perioad.d, mai scurtfl, d.e gase sd,pt5,mini sau d,ou5, luni, gi Montagu observd, c5, ,,aceastl, n5,pfrfire d.ubld, lntr-un timp atit d.e scurt este un fapt extraord.inar, care pare si, desfidd, orice ralionament uman". Cel care cred.e insd, ln mod.ificarea treptatfl, a speciilor nu va fi cltuqi d.e pulin surprins de a gd,si gradalii d.e toate felurile. Dac5, maseulul d.e Anas acuta ar d.obind.i un penaj nou lntr-un timp qi rnai scurt, peneJg masculine noi ar fi inevitabil amestecate cu cele vechi qi ambele cu unele specifice femelei ; gi aga se intimpl5,, d.upi, cum se pare, qi cu masculul unei pl,silri nu prea ind.epd,rtat inrud.ite, anume Merganser serratar, deoarece se pare cd, rnasculii ,,suferf,, o schimbare d.e penaj care ii asimileazd,lntr-o anumiti, md,surd, fernelei,,. Prin inc5, o micd, accelerare a procesului, d.ubla nd,pirlire ar fi complet pierd.utfi, ea. Dup[, cum s-a arzitat rnai sus, unele pd,siri mascule d,evin mai viu colorate primlvara nu prin nir,plrlirea d.e prim[,var5,, ci fie printr-o modificare real[, in culoarea penelor, fie prin cd,d.erea marginilor lor inchise la culoare qi f5,r5, valoare. Mod.ific5,ri de culoare astfel cauzate pot d.ura un timp mai lung sau mai scurt. .La Jlelecanxes onocrotalus, o frumoasi, culoate tozd, cu puncte d.e culoarea ld,mlii se intind.e primd'vara pe tot penajul pieptului, insi,, d.upd, cum afirm5, dl. Sclater, aceste culori rrou d.ureaz5, mult, d.isp5,rind in general in qase s5pt5,mini sau dou[ luni tlupfi, ce au fost d.obindite". Anumite fringilid.e lgi pierd. prim5,vara marginile penelor ryi devin mai viu colorate, pe cind. alte fringilide nu sufer5, asemenea motlificflri. Astfel, nri,ngil,la tristi,s d.in Statele llnite (precum qi multe alte specii americane) nu prezintd, culorile lor vii d.ecit dupd, trecerea iernii, pe cind. sticletekr nostru, clare reprezintfi, exact aceastir, pasi,re prin obiceiuri, qi seatiul nostru, care se apropie tle a,cesta qi rnai mult prin conforma,tia sa, nu suferi asemenea mod.ificare anua,l[. O rnodificare d"e acelt fel insf la penajul unor specii inruclite nu este surpritr zrat'oare, d.eoarece la cineparul comlln, care apa4ine aceleiaqi familii, fruntea pi pieptul stacojii nu se manifest5, fl6'1,it va,ra in Angli&r pe cind. in Mad.era aeeste culori sint pd,sl,rate tot anul ee.
8t Pentm afirrnaliile de tnai sus privirld nipirlirca parliall ;i masculii bitrini pisLlind penajul lor nupf.ial, vezi Jerdon, despre dropii gi fluierari ln Birds of Indict, vol. III, p. 617, 637, 709 gi 711. De asemenea, Blyth, Land o.nd Wuter, 1867, p. 84. f)espre nlpirlirea la E aradisearvezi un articol interesant de dr. W. tr{arshall in ,,Archives Neerlandaises",1871, vol. vI. Despre vidua,ln ,,Ibis", 1861, vol. III' p. 133. Despre Drongo, Jerdon, op cit., vol. f, p. 435. Despre niplrlirea de prim[r'arl la Herodias bubulcus, dL S. S. Allen' ln ,,Ibis", 1863, p. 33. Despre Gallusbankiua, Blyth, ln,,AnnalsantlMag.of Nat.Ifist.",
1848, vol. I, p. 45ir ;vezJ de asernelera, t1leglturl cu acest subiecb, Varialion of Animals utttl Plants unrler [)omestictttion, vol. r, p. 286. 83 Vezi Macgillivray, Hist, British Birtls, vol. V, p.84, 70 gi 223 ; despre nlpirlirea Anatidae-lor, cu citate din

8{ Despre pelican, vezi Sclater, ln ,,Proc. Zool. Soc.", p. 265. Despre fringilidele americane, vezi Audubon, Ornith. Biographg, vol. I, p. 174, 221, qi Jerdon, Birds of India, vol. II, p.383. Despre ltringilla eannuhinu din
1868,

Waterton qi Nlontagu. De asemenea Yarrell, }fisf. of British Birds, vol. III, p. 248.

lr - c, l{0

DESCENDENTA OMULUI

Etalarea ile cd,tre pd,sd,ri,le m,ascule a penajulu'i, lor. - Ornamente de toate felurile obfinute permanent sau temporar sint perseverent etalate de c5,tre masculi qi par s[, serveasci pentlu a excita , at'rage sau fascina femelele. tlneori ins5, masculii iqi etale azd, ornamentele chiar clnd. nu sint in prezen,ta femelelor, dup5, cum sintimpld, ocazional cu cocoqul sibatic la locurile lor de ad,unare (Bal,a), dup[, curn se poate observa qi la pi,un I accasti, d.in urm[ pas[,re iryi d,ore$te evidenb un spectator d,e un fel oarecare $i, d.upd, cum ad.esea am vitzut, lqi va etala pod.oabele in fafa p5,si,rilor d.e curte qi chiar in fala porcilor s5. Toli naturaliptii care s-au ocupat ind.eaproape d.e obiceiurile pfsd,rilor in stare natural5, sau in captivitate sint unanim de p5,rere c5, masculii se d.electeazd, etalind.u-pi frumusefea. Aud.ubon vorbeqte frecvent d-espre mascul ca strd,d.uind,u-se ln diferite feluri sd, lncinte femela. Dup6 ce d.escrie citeva particularitili ale colibriului rnascul, d,l. Goulcl. spune c5, nu se indoieryl,e c5, el are capacitatea de a-$i etala pod.oabele in f.a\a femelei cu cel mai mare ar-antaj. Dr. Jerd.on 86 insistd, asupla faptului ci,frumosul penaj al maseulului serveryte ,,pentru a fascina ryi atrage femela". Dl. Bartlett,

de la

grd,d.ina zoologic[,

mi s-a exprimat in termenii cei mai categorici irr

aeelaqi^sens.

d.in fnd"ia trebuie sd, fie o priveliqte grozav5, ,,cle a intllni brusc sau treizect d.ou[zeci cle p[,uni masculi etalind.u-qi cozile superbe qi pd,qind. mind.ri cu toati, pompa ln fala femelelor incintate". Curcanul sd,lbal,ic igi red.reseazd, penajul siu strd,lucitor, iqi desfdqoari, coad,a frumos zonatil qi remigele d,ungate, a,vtncl in totul, cu carunculele sale stacojii qi albastre, un aspect superb, d.ar grotesc in ochii no;tri. Fapte asemS,nil,toare au fost prezentate mai sus ln legd,tur5 cu diferite specii d.e cocog sd,Ibatic. S5, trecem la alt ord.in. Masculul de R,up'i,eola, crocea (fig. 50) este una d.intre cele mai frumoase pi,sf,ri clin lume, fiind. de o culoare portocalie splend.id.[,, cu clteva dintre pene curios trunchiate rsi plumoase. Femela este coloratl, in verd.e-cafeniu, cu nuan,te d.e rogu ryi are o creastfi, mult mai mic5,. Sir R. Schomburgk a descris jocul lor nup,tial;,el a gi,sit unul dintre locurile lor cle intilnire, und.e erau d.e fa!d, zece masculi gi doufl femele. Spaliul avea diametrul intre 1,20 m Fi 1,50 m pi pd,rea s5, fi fost cur5,,tat de orice fir d.e iarbir qi netezit c^ d.e mlna omului. Un mascul ,,se zbenguia spre d.electarea altor ci!,iva. Oind. iqi d.esfkcea aripile aruncinclu-qi capul tnapoi sau d.esfi,cinrlu-ryi coad.a ca un ovantai, clncl pir ryea mlndrur cu un mers !op[,it, pin[, ce obosea, cind bolborosea ur1 fel de sunet oarccare si era inlocuit de un altul. l-n aeest fel, trei d.intre ei s-au prod.us ryi apoi, cu rnultumire cle sine, s-au retras si, se od.ihneasci,". Pentru a le obline balgul, ind"ienii stau la plnd.d, lingd unul d.in locurile de intilnire, aqteptlnd. ca pd,slrile s5, fie hr plin dans, c+d pot omort cu sagelile lor otr5,vite patru sau cinci masculi unul d.up5, altul 82. Tn cazul p[,sd,rilor paradisului , o d.uzind, sau mai mulli masculi se ad.und, intr-un copac la o partid.fi, de d.ans, d.up[, cum o numesc bd,qtinaqii, qi aici ei zboar[, incoace ryi incolo, lryi intind. aripile, iryi riclicS, penele splend.ide fd,cindu-le sil, vibreze ryi, d.upi cum observ[, dl. Wallaee, intregul copac pare plin de pene care flutur6. Astfel oeupate, ele d,evin
)Iaclcra, dl. E. \'ernon Ffarcourt, in ,,Ibis", 1863, vol.
1r.

In pd,durile

V,

21J0. E5 Vezi cle asemenea Ornamenlal Potiltrg, de rcve- Trochilidae, 1861, p. 15 qi 111. 87 ,,Journal of R. Geograph. Soc.", 18,10, vol. \, rtrndul Il. S. Dixon, 1848, p. 8. p. 236.

86 Birds of India, introd., vol. I, p. XXIV; despre pdun, vol. III, p. 507 ; vezi Gould, Introduction to the

Ef,ALARE DE CATRE MASCULI

32"1.

d.e absorbite, inclt un arcaq iscusit poate omori tot cird.ul. Se pare cir, atunci cind. slnt linute in captivitate in arhipelagul malaez aceste pd,si,ri iqi d au toat5, osteneala pentru a-,i line penele curate, d.eseori rd,sfringind.u-le, examinind.u-le qi tndep5,rtind. orice urm5, d.e murd.[,rie. Un observator care a linut mai multe perechi vii nu se ind.oieryte e:-r etalar:ea c1e efltre mascul este f[cut[, cu intenlia de a tnclnta femelA 88.

atit

t t

Fig. 50. - Rupirola crocel, mascul (Brchm).

f[;oarir, ryi ridicri splend.id.a lor r[sucesc oblic spre femel[, d.e oricare parte ar fi sit uatii, EAt eviclent pentru ir etala in fala ei supraf.afia mare de coleretd, se. Ei iryi intorc d.e asemenea pulin frumoasele lor rectrice ;i tectrice d.e aceea$i parte. Dl. Bartlett a observat un Pol,yptectron mascul (fig. 51) in timpul jocului nuplial qi rni-a ard,tat un exemplar in atitudinea pe care a ad,optat-o cu acea ocazie, R,ectricele pi remigele p6s6rii stnt ornamental,e cu oceli frumo;i t e% cei tle pe coad.a pir,unului. Atunci clnd. pfl,unul se etale azra, el irsi d.esfaee qi rid.ic6 coad.a in mod transversal fa![ d.e corp, d"eoarece
,,Annals and l'Iag. of Nat. FIisL.", 1854, vol. XIII' de asenenea, Wallace, ln ibidern, 1857, vol. XX, p. 412, Si The Malag Archipelago, 1869, vol. II, p. 252, f)e asemenea, dr. Bennett, citat de Rrehnl, \n Thierlebe'n,
8E Ee

in tirnpul jocului lor nupfia,l,

faztr,nii Luut'ii si An't'ltei'sf tttt turtrttri cil iryi tlescolereti , ci, tlupfi, (,ttm alrl vhzut' eu insumi, o

Dl. T. W. Wood a dat (,, fhe Student", aprilie

1870,

p. 157;

p. 115) o dcscriere detaliat[ a acestui mod de etalare de cltre fazanul auriu qi fazanul japonez Ph. uersicolor, qi o nurneltt: etalare lateral[ sau ttni]ateralit.

rol. III, p.

326.

')'),

DESCENDENTA OMULUI

el se agazk ln fala femelei ryi trebuie sd,-qi pund, in valoare guga $i pieptul bogat colorate in albastru. Pieptul de Polyplectron este insri d.e culoare inchis[,, iar ocelii nu sint limitali la rectriee. In consecinpd,, Pol,yTtlectron nu se agazil ln fala femelei, ins5, tqi rid"icd, qi d.esface rectricele pulin ob{c, coborlnd. aripa d.esf[cuti, d.e aceea$i parte ryi ridicincl pe cea d.e partea opusii. In aeeastd, atitudine oeelii d.e pe tot corpul sint expuqi in a,celtasi tirnp in fala oehilor fcmelei, care-l arhnirf,, intr-n totall,

.. i

,''',

Irig. l-il. *-

coada !inut5, oblic sint irrtoarse spre r-'a. Fazanul Tragopara rnascul aclioneazit in aproape acelaqi fel, d"errarece el lpi ridic5, penele corpului, nu aripa lnsi,qi, de partea care este opus[ femelei, aripa care ar fi altfel ascunsfi,r a$& incit aproape toate penele frumos pi,tate slnt expuse in acelasi timp. Fazanul Argus ptezrntit, rrn" caz cu mult mai rema,rcabil. Remigele seeund.are, enorm d.e d.ezvoltate, sint limitate la mascul qi fiecare este impod.obitd, cu un $ir d.e d.oud,zeci sau d.ou5,zeci qi trei d.e oceli cu un d.iametru d.e peste d.oi centimetri qi jumd,tate. Aeeste pene sint elegant d.ecorate cu clungi oblice qi ryiruri d.e pete d.e culoare inchisS, ca cele d.e pe pielea d.e tigru gi leopard. combinate. Aceste frumoase ornamente slnt ascunse pln5, ce masculul se etaleazd, in tala femelei. El iryi rid.icd, atunci coad.a qi lryi desface remigele intr-un evantai sAu scut mare, eireular aproape vertieal, care este purtat in fala corpului. Gitul

$i splendidd, tlcisffifura,rc. I.n oricare partc ri-ar intoarce, aripile tlesf6qurate

$i

I'TAT,ARE DI] CA'TRE MASCULI

';i capul sint linute intr-o parte ;i sint a"qcunse de evantai, insd, pentru ca pas[rca ^printre s5, poat[, ved.ea femela i" Iu.!g c['reia se etaleaz5, el iqi vlrl uneori capul doud, dintre remigele lungi (dupl cum a srdz:ut, dl. Ba,rtlett) qi a,tunci pireziite ut1 aspeet grotesc. ;\cesta trebuie sX fie un obicei frecvent la aceast5, pasi,re i' stare sh,lbatieir, d.eoarect' dl. Ra,rtlett pi tiul siru, exa,urinind. citeva baforri per-

Irig. 52. - \:trdct'c latcrali a unui Icrnt'lci (obsclvlr qi s;chitaL

l".t.zrn

r_lrryrir

nlrtur.i

Arous elalipclrr-sc in fattr

der

'I'. \\,.

\\/oocl).

fecte trimise d.irr es1,, atl glsit ull loc intre d.ou5, d.intre pelre, oAre erau fourtc roaser ca ryi cind. capul ar fi fost frecvent impins lntre ele. Dl. Wood. este dc p[,rere c[, ntasculul poate privi femela d.intr-o parte, de d"up|, marginea evantaiulqi. Ocelii cle pe_ remige sint obiecte minunate, d.eoarece ele sint astfel umbrite, lncit, Cup? cum observd, d.ucele d.e Argyll so, ele reies ca niqte bile stirrd. liber ln locaqurile 1or. Atunci cind. am privit exemplarul cle la nritish Mnseum, care
so T'he Reign of LtuLrn 1867,

f.

?t)ll.

DESCENDENI'A OMULUI

(,ste mont,at ctl aripile d.esffl,cute qi ld,sate in jos, am fost toturyi foarte d.ezami,gitt deoarece oeelii p[reau plani ryi chiar coneavi. Curind. insd,, dl. Gould mi-a clarifical, ca,z.vL tinind. penele veitical, ln pozi!,ia in care ele ar fi etalate in mod natural qi acum,'cu lumina venind. d.er sus, fiecare ocel seam5,nd, cu ornamentul d.enumit o bil5, cu locaqul ei. Aceste pene au fost arfl,tate ma,i multor pictori ryi to,ti.qi-au exprimat admjmliapentru umbritul perfect al culorilor. Se poate pune just intrebaiea, cum asemenea ornamente artistic umbrite au putut fi formate eu ajutorul selecJ,iei sexua,le ? Este insd, ninrerit s5, a,mind,m rd,spunsul la aceastd, intrebare pini, ce vom trata d.espre principiul grad.afiei, in capitolul urmd,tor. Observalille d.-e maf sus se refer6, la remigele secund.are, 1ns5, remigele prirnaro, ca,re la majoritatea galinaceelor sint uniform colorate,la fazanul Argu,s sint tot atlt d.e minunate. Ele slnt d.e o culoare cafenie d.elicat6r cu numeroase pete d.e culoare inchisd,, fiecare constind d,in d.oud, sau trei puncte negTe cu o zonra lnconjurfltoare d.e culoare inchisi,. Ornamentul prineipal este ins5, un spa{,iu paralel cu rachisul albastru inchis, al cil,rui contur formeazd, o a d.oua pand, pertect5, situat5, in[untrul ad.evd,ratei pene. Aceast[, parte interioari, este d.e o culoare castanie mai d.eschisd, qi este d.ens presiratd, eu puncte foarte mici a,lbe. Arn arfl,tat aceast[ pani, mai multor persoane, care au ad.mirat-o chiar mai mult d,eclt penele cu bil5, gi tocaq gi au declarat cd, pare mai d.egrab5, o. operd, de aft'6' d.ecit op* a naturii. bt, h toate oeaziile obirynuite, aceste pene sint complet .asctlnset ele i1s[, silt d.eplin expuse la ved.ere, impreunl, cu penele secund.are lungir atunei cind. sint d.esffl$urate toate impreunS, pentru a forma marele evantai sau scut. Caz1J fazanului Argus mascul este d.eosebit d.e interesant, d.eoarece el oferd, o buuzi d.ovad.d, c5, frumuselea cea mai rafinatfl poate servi ca o ineintare sexuali, qi nici unui alt scop. Trebuie szi eonchid.em cir, a$a ryi este, d.eoarece remigele secund.are qi primare, nu sint cltuqi d.e pulin etalate, iar ornamentele cu bild, '1i loeary nu siirt prezentate in toat5, perfecliunea lor pinfl ce masculul nu iapozilia in veclerea jocului nuplial. Fazanul Argus nu posedi, culori vii,_ala fncit _suecesul lui in d.ragoste pare s[, d.epindfl, d.e dimensiunea mare a penajului_sd,u qi tl.e elaborarea rnod.elelor celor mai elegante. Mulli vor d.eclara cI, este total d.e necrezat ca o pas[re femelii s[, fie in mflsuri sd, aprecieze o umbrire d.elicatd, a culorilor ryi m6c1.le ad.mirabilc'. Este f[,r5, ind.oiall un fapt minunat ca ea s5, posed.e acest gust aproaprl uman. Cel care cred.e cd, poate aprecia f[,r[, gleD capacitatea der f,iscriminare qi gustul animalelor inferioare ar putea nega c6, femela fazanului Argus este capabit[, si, aprecieze o frumusele atlt d.e rafinatd, ; el va _fi ins5, obiigat s6 aO.mitl, atunci cn atitud.inile extraord.inare adoptate.du mascul in d.ejocului nup,tial, prin care frumuselea minunat'6' a penajului s5,u este pe "..tsol d.eplin 6taht[, sint f[r5, scop ; qi aceasta este o concluzie pe care ell unul nu o voi ad"mite niciodatd,. Cu toate c5, atit de mulli fazani ryi multe galinacee inrudite etaleazd' cu griji, penajul lor ln fala femeielor se remarci,, d,up5,._cum ry5, informeazil, cll. aeesta nu este eal';ltl cu fazanii Crossopti,Ion auri,tum qi Phas'ianus F"ttt*it, ""e watti,chi,i Ae culoare lnchisil, aqa incit aceste phsflri par conqtiente c5, nu au d.ecit pulind, frumusele d.e etalat. Dl. Bartlett nu avd,r'rrt niciod.at'ra ea masculii weuneia .^litr ,.uste specii se se lupte intre ei, cu toate cd, nu avusese ocazii atlt d"e bune d.e a observa speciile d.e fazani d.e mai sus. Dl. Jenner TVeir consid.er5, d.e asemenea eir toate ptisflrije mascule cu penaj bogat qi foarte caracteristic sint mai a,gresive

III'ALARE DE CATRE MASCULI

speciile de culoare tnchis5, apar,tinlnd. aceloraqi grupe. De exemplu, sticletele este mult mai agresiv declt cineparul qi mierla d.eclt sturzul. Pdsniile ctr,re sufer6 o mod.ificare sezonierd, d,e penaj d"evin de asemenea mult ma,i agresive in perioad.a in care sint mai viu ornamentate. F5,ri, ind.oiald, c5, masculii unor pdsilri d.e culoare inchisd, se luptd, intre ei cu d.esperare; se pare insi c5, atunci cind seleclia sexuald, a avut o mare inftuenld qi a acord at culori vii masculilor 1r1.eunt'i specii, foarte d.es le-au d.at o puternici, tendin![, spre agresivitate. Vom intllni cazuri a_proape.analoge atunci cind. vom trata d.espre mamifere. Pe d.e altd, parte, in cazul p[,s5,rilor, fa,eultatea d.e a clnta qi culorile strd,lucitoare au fost rareori ambele doblndite d.e masculii acelorapi specii, tn acest caz tnsd, avantajul oblinut ar fi fost acelaqi , anume succesul in a ineinta femela. Trebuie totuqi recunoscut c5, masculilor ma,i multor plsd,ri strd,lucitor colorate li s-au modificai special penele cu scopul d.e a prod.uce muzic[, instrumentali,, cu toate cd, frumusegea acesteia nu poate fi comparat'd', cel pulin d.up5, gustul nostru, cu cea a rnuzicii vocaler a multor p5,s6ri cintS,toare. Sd, trecem acum la pd,sd,rile mascule care sint lmpod.obite intr-o m5,surd, lnsemnat'd', care lnsd, totuqi iqi eta,leazd, in timpul jocului nuplial pod.oabele pe care le pot posed.a. Aceste eazari slnt in unele privinle mai interesante decit cele anterioare, ele au fost insX, pulin remarcate. _ I'aptele _de mai jos mi-au fosl, comuniczr,t,c d.e dl. Weir', care a linut timp fq{elung!,t_multe specii d.e p[sfri in ca,ptivitate, inclusiv toate speciile de tr'ringilliilae qi Ernber'i,zidae britanice. Aceste fapte au fost alese d.intr-o mare nasi, d.e note valoroase, _pe care d.-sa a avut ama,bilitatea de a mi le trimite. Cdld.d,ra;ul l,;i execu![, jocul nupliql t" fa|,a femelei, iar apoi iqi umfll, pieptul aqa i^nctt sd, ser vad.5, mult mai multe d.intre penele sale stacojii d.ecit s-ar ved.ea altfel. In acelaryi timp, .] iryi r6suceqte qi iqi lasd, in jos d.e o parte qi d.e alta coad.a sa neagrS, in mod. ridieol. Cintezoiul std, d.e asernenea in fa\a femelei, ari,tindu-pi astfel pieptul rogu ryi,,clopotul albastrut', d.upd, cum ii numesc capul amatorii, aripite fiindu-i i:r ac_elaryi timp pulin desf5,cute, cu d.ungile d.e pe umeri d.e un alb curat, d.evenind. astfel bltzitor la ochi. Cineparul comun iqi umfl5, pieptul roz) i,;i d.eschid.e pulin aripile qi coada cafenii, aqa lncit s5, le pund, cit mai bine i:r valoare, prezentinclu-le rnarginile albe. Trebuie totuqi si, fim prud.enfi atunci cind conchid.em e5, aripile stnt desficute numai pentru a fi etalate, d.eoarece unele p5,s5,ri, ale clror aiipi nu sint frumoase, fac acelaqi lucru. A$a este cu cocoryul d.omestic, insd, intotd.e&urrB, este aripa d.e partea opusd, femelei care este d.esfd,cutd, qi pe care, in acelaryi tirrrp, o tirdryte d.e pimint. Sticletele mascul se comporti altfel d.ecit toate celelalte fringilidg: aripile li sint frumoase, umerii fiind negri, cu remigele cu virfurile de culoare tnchis[, p[,tate cu alb qi tivite cu galben-auriu. fn timput jocutui nuplial el iqi leagd,n[, corpul d.intr-o parte in alta qi iqi intoarce repede aripile pufin-deschise intli intr-o parte, ia,t apoi in cealalt5,, provocind. impresia unei- str[lueiri aurii. I)1. Weir md, informeazh c[, nici un alt fringilicl britanic nu se intoarce d.intr-o parte ln alta in timpul jocului nuplial, nici chiar scatiul cel apropiat inruclit, d.eoarece tn acest fel el nu ar adi,uga nimic la frumuselea sa. Majoritatea presurilor britanice sint pi,s5,ri simplu colorate ; primS,vara tns[,, capul presurii de trestie (Ernber'i,za schoen'i,clus) d.obind.eqte o culoare neagr5, frumoasil, prin erod.area virfurilor d.e culoare inchis5,, qi acestea se rid.icfl vertical in timpul jocului nupfial. Dl. V[eir a linut d.ou5, specii de Amad,i,na d.in Australia :
d._ectt_

326

DESCENDENTA OMULUI

eastanotis estc un fringilid foarte mic gi colorat clelicat, cu o coadi, d.e culoare inchis5,, o tlrti![ albd, qi cu tectricele superioare negre ca tdciunele, fiecare d.intro aceste d.in urmir, fiind. marcate eu trei pete mari albe, ovale, bflt5,toare la ochi st. in timpul jocului nupfial, aceasti, specie lqi desface pulin aceste tectrice parlial etrlorate, care vibreazd, intr-un mod neobiqnuit. Masculul de Amadina lathami, se comportS, foarte d.iferit, prezentind. ln f.a\a femelei pieptul s5,u cu pete str6'lucitoare, tirtila sa stacojie ryi tectrieele sale superioare stacojii. Pot ad.5,uga aici, d.upi, d.r. Jerd,on, ed, bulbulul indian (Pycnonotu,s haemorrhous) are tectrieele sale inferioare d.e culoare stacojie qi s-ar fi putut cred.e c5, acestea nu ar fi putut, rriciod.ati, fi bine prezentate, lnsd,, ,,cind. pas5,rea este excitatil, ad.esea ea le desface lateral, aga incit ele pot fi vhztte chiar d.e sus" c2. Tectricele inferioare stacojii ale altor pilsdri pot fi vd,zute fir5, vreo asemenea etalare, ca la una d.intre ciocfnitori, Picus major. Porumbelul comun are pene lrizat'e pe piept qi toli trebuie si, fi vhzut cum maseulul irsi umfl6 pieptul in cursul jocului nupfial, aritlnd.u-lo in mod.ul cel mai avantajos. Unul d.intre frumoqii porumbei australieni, cu aripile d.e culoarea bronzului (Ocyphups loTthotes), se comport5,, d.up[, cum mi-l d.escrie d.l. Weir, cu totul d.iferit : pe cind. st5, in fala femelei, masculul ipi apleac[, capul aproape pln[, la pi,mint, igi d.esfdqoard, qi ridicd, coad.a qi \i d.eschid.e aripile pc jum6tate. El iqi ridicd, apoi corpul qi si-l las5, alternativ ln jos, a$a ineit toate penele irtzate metalic pot fi vilzute simultan strl,lucind. la soAre. Am prezentat mai sus d.estule fapte pentru a ar5,ta cu cltd, grijl iqi etaleazti p[s[,rile mascule d.iferitele lor farmece gi cI, fac aceasta eu cea rnai mare ind.eminaro. Atunci cind. iqi cur[!5, penele, ele au d.ese ocazti d.e a, se ad.mira, qi d.e a stud.ia in ce mod. iqi pot prerenta cei rnai bine frumuse!.a. ins5, d.eoarece toli maseulii aceleiaqi specii i;i arat5, farmecele in exact acelaqi fel se pare ci, acliunile lor, la ineeput poate intenfionate, au cle'renit instinetive. I)aci, este a$er atunci nu trebuio s5, ae:uzkm p[,sf,,rile d.e vanitate conqtient5,, totuqi atunei cind. vedem tln p6un paryind. !an!o; cu rectricele desfi,;urate qi vibrind, el pare insirtsi simbolul minclriei qi vanit6,,tii. Diferitele ornaurente posed.ate cle rnasculi sint f[ril ind.oial[, de cea maimare irnportanfi, pentru ei, d.eoarece in unele eazuri ele au fost doblnd.ite in marele d.etriment al capacitd,fii lor de zbor si alergare, care au fost consid.erabil stingherite. Cosmetorn,is-trl african, c5,ruia in timpul perioad.ei d.e imperechere una d.intre remigele primare i se d.ezvolti ca o panglici, extrem d.e lungd,, este prin aceasta mult stingherit in r.,br:r, cu toate cd, a,lteori este remarcabil pentru rapiditatea lui. Se afirrn5, ei, ,,dirnensiunea greoaiet' a remigelor secund.are, ale fazanului .{rgus rntrscul ,,priveazii, pasilr'ea arproa,pe complet de capaeitatea rlc t, nbttrat'. Penelrl frumoa,se ale plsfirilor parad"isului mascule le stinjenesc ln tinrpul vintului puternic. Rectricele extrem cle lungi alemasculilor pd,s[rilor v5,d-uve (Vi'dua) d.inAfrica d.e Sucl. le fac ,,zborul greoi", insfi, d.eoarece aeestea sint curind. pierdute, ci zboaril apoi tot ntit d.e bine ca qi femelele. Deoarece pd,sirile se reprod.uc intotd.eauna atunci cind. hrana este abund.entd,, este probabil cX, masculii nu suferS, ineonveniente serioase in cdutarea d.e hrani, d.in c^uza eapaciti,lii lor stinjenite d.e miqcare, f5r[ ind.oiald, ins[, czi ei trebuie sir fie rnult mai expupi atacurilor p5,s6-

A.

gr Pcntru deserierca acestor pls[ri. vczi Gould, hool; to {he hirds of Australia, 1865,'i'ol. I. p.477'

Hand-

sz Rirds of Inrlia, r'ol. II, p.

96.

TTAT,NRE DE CAI'RE MASCIULT

prad"[. $i nici nu ne putem ind.oi cri coad.a lungfl a fa,zanului qi coada qi remigele lungi ale fazanului Argus trebuie s[, constituie o prad.d, mult rnai uqoaril pentru pisica-tigru gat'a d.e atac d.ecit dacd, ar fi altfel. Chiar qi culorile vii aler multor p5,siri mascule le vor face cu siguran$5, bd,tdl;oare la ochi d.uqmanilor lor d.e toate felurile. I)eci, d.up5, cum a observat dl. Gould., d.e aceea asemenoa, p[s5,ri sint in general timid.e, ca ryi cincl ar fi con;tiente c5, frurnuselea este o sursi, clc pericol qi sint mai greu d.e d.escoperit si apropi,at d.cclt femelele tle culoarc inchisil qi relativ blincle sau d.ecit masculii tineri ca,re nu sint incd, impodobiti e3. tTn fapt mai curios estc e5, masculii unor pI stiri care sint ptetrazabi cu rtrlnc speciale pentru lupt5, si care in stare naturalei slnt atit d.e agresivi, lncit ad.eseu se omoar5, intrc ei sufer6, d.in caur,6" ci, posed.5, anumite Grnamcnte. Cresci,torii d.c cocoqi d.e luptir potrivesc gulerapul qi taie creasta si caruneulii cocoqilor lor ;i so spune atunci cri pisdrile sint inarmate d.e lupt[. Dup5, cllm insist5, d.l. Tegetmeir.r, o pas[rc care nu este astfel inarmatir, )rare o inferiol'itato gtaa,znich, creasta qi oaruneulii fiind,u-i uqor apucali d.e ciocul ad.versarului qi, d.eoa,rece cocogul lntotd.eauna loveqte und.e a a,pucat, o d.at,[ ee-pi !,ine ad.versarul cl 1l aro complel, in puterea sa. Chiar d.acd, presupunem c[, pas[rea ]ln cste omoritl, pierd.erczr, d.e slnge suferit[, d.e pas[,rea nepreg5"titi, d.e lupti, este muJt mai n]aro d.ecit c(]a suferiti, d.e una care a fost aranjat^)) s4. Oind. se luptzi, curcanii tineri se apucii reciproc clo carunculi ;i presupun cli pirs5rile a,d.ulto ssr lupti, in acelaqi fel. S-ar putea obiecta poatc cd, creastil gi czlrunculij nu sint ornurnentalr, qi rru po1, fi rlo folos pi,s[,rilor, h acest fel inszi chiar in ochii no;tri fi'urnuse!,ea cocoqutrui spaniol, tregru lucios este mult sporil,5 de fa!,a lui albr-r gi clc creasta lui purpurie ;i irirnerri d.in cei care aa v6,zut carunculii albarytri splend.izi ai fazanulu"i I'ragoputl, rra,iJcul umflate ln decursul jocului nup{,ia,l nu se poate lndoi nici un momcnt cir, frurnusr:!,aa nu constituie scopul urmlrit. I)in faptele d.e rnai '.(us leiese clar cra penelc' ryi celelalte ornanrente alc rnaseulului trebuie s[-i fie d.e (ioilr mai n]?]rc impolta,n!;ir, ;i rnai vcd.ern rnai r1t'pa,rte cil fruntns(,t('rf oi"itr. trncol'i chillr trtai inrportan[ir, d.ccil; succcsul in luptir.

rilor

d.e

err l)rrslrrc Cosnrctornis, ve zi Lir-itrgsLo;rt. Ii,t'Itcdiliorr Io tlrc Zanftesl, 1865, p. 66. I)csplc {azarrul Argus, Jardinc.

,,Nat. Hist. Lib.: Bilds", vol. XI\I, p. 767.

Dcspre

itt Africu, r'ol. I, 1t. 24i),;i ,,Ibis" 1t161, vol. llI, p. 1i3. Dl. Gould deslrre timidiLaLea pislr:iior tttascule, Hatvlbook {o Birds of Auslrnlic, 1E65, vol. I. p. 270 ;i '1ir7.
er 'l'cgctnreier, 7'|rc l'oultrg 8ook,1866, p. 139.

pasirrea paradisului, Lesson, ci[aL clc Brchrn, I'hierleben, vol. IlI, p. 325. Dcsprc pasirca t'it,,-luvri, BaLLow, Truuels

CtLPIT0LUL AL XII'-LEA

P,LSIRI
r,ea,e

eontinu&re
11,,

tlc fctuclii pcn[r'u anunri[i rnirsculi - \'uliirlrililate lir pirsirli -- \'aliatii uncoli lrlrr;tr: -I.t'gil: variaIici - I.'orrnarc tle oct'li ---' Gladaliilc caraclerc]or' -- Cazul pirurrului, al fazatrului Argus Si Uroslit'tc.

f i::ru;iTil:[,i",i':il JT]li ;,lllll' jTl]ill]'

j;fi

:1,:'

ii

lii,I;

Atunci cirrd sexele sc deosc,l-reso prin frurnuse!,o sau prin fa,cult,irtt,a, do il, cinta sau de a prod,uce ceea ce am numit muzicir, instrumentalir,, in rlrod aproape invariabil masculul intrece femela. Cum am sritzut, pulin mai inailrtc, aceste calit5,li slnt evid.ent d.e mare importanfd, pentru mascul. Atunci cind. e,le sint dobind.ite numai pentru o parte flin an, aceasta se intirnpll, intotd.eauna inaintea perioad.ei d.c reproducc-,re. Numai masculul eta,leazd, ea grtje diferitele sa,le mijloaee d.e atracfie qi ad.esea execut5, acrobalii ciudate pe sol sau in aer in prezenla femelei. Toli masculii iqi gonesc, sau dac5, pot, iqi omoard, rivalii. Putenr d.eci couchid.e c5, lelul rnasculului este sX hotirasc5, femela sii, se imperecheze cll cl ryi in acest scop el incearc5, sL o excite sau sii o incirrte in diferite fe'luri, qi a,ceasta este p6rerea tuturor celor care au stud.izr,t cu grijd, obiceiurile pf,,silrilor. Rd,mine ins[ o lntrebare care arc o legd,turd, extrem d.e importantd, asupra selecliei sexuale, anume dac5, toli masculii d.e aceeaqi specie excit5, qi atrag femela in
aceea$i m5,suri, sau igi exercit5, ea alegerea qi preferi, anumiti masculi ? Din multe d.ovezi directe ryi ind.irecte, putem rispund.e afirmativ la aceaste, ultimfl, lntrebare. Mult mai greu este se, hotdrim care slnt calit[!,ile care determind, alegerea d.in partea femelei ; aci avem insd, iar5qi citeva d.ovezi d.irecte ryi ind.irecte care aratir, c[, mijloacele d.e atraclic exterioare ale masculului joacir, rln mare rol; cu toatr-r c5,, fd,r[, lncloialfl, vigoarea, curajul qi alte facultd,fi mintale ale lui intrf in joc. \'otrt incepe cu d.ovezile ind.irecte. Durata jocului, nupli,aL Perioada indelungat[, in tirnpul cd,reia cele d.oui, sexe ale anumitor pd,sd,ri se lntllnesc zi de zt int'r-un anumit loc d.epind.er probabil parfial d.e faptul c5, jocul nuplial dureazd, timp lnd.elungat gi parlial de repetarea actului c1c'lmperechere. Astfel in Germania gi Scand.inavia b[,taia lRala sau

DESCIENDENTA OMULUI

1cf's] coeo;ilor de mesteacin d.ureazd, de la mijloeul lui martie, toatd, luna aprilie pin5, in mai. Patruzeci, cinci zeer sau chiar rnai multe pd,s[ri se ad.und, in a^ceste locuri [/eks ] qi ad.esea acelagi loc este frecventat ani de-a rind.ul. B6ta,ia cocoqulqi d.e munte d.ure azra de la sfirpitul lui ma,rtie pin5, la mijlocul sau chiar la sfirryitul lui mai. in America d.e XoiA ,,d.ansul potfrnichii" a,lui Tetrao phas,i,anellus ,dttreazi o lunil sau mai multt'. Alte specii d.e cocoqi siilbatici atit d.io at11eriea d.e l{ord. cit qi d,in estul Siberiei r au aproape aeeleaqi obiceiuri. Prinzf,torii d.e p[s[ri descoperS, d.elupoarele und.e se intilnesc d,up5, faptul c5 iarba este b5,td,l,oritl, ceea ce dovedeqte ci, acelasi loc a fost frecventat timp ind.elungat. fnd,ienii din Guiana cunosc bine arenele dezgolite und.e ei se aqteaptd, sd, gd,seisc6 frumo;ii cocogi d.e stinc[,, iar indigenii din Noua Guinee cunosc-arborii und.e se ad.und, iutre zece qi d.oulzeci d.e pd,s5,ri ale paradisului masculir cr penajul complet. fn acest ultim caz na se afirm5 in mod. precis dacd, femelele, se intitnesc pe ac^ela;i a,rbote, ins.i vin[,torii, d.ac5, nu sint intrebali in mocL special, probabil cL nu menlioneazh prezenla lor, deoarece balgurile lor sint f5i5 vaioare. Stoluri mici de pds6ri fes[toare afrieane (Ploeeus) se aclund, in tirnpul perioad.ei cle reprod.ueere qi executi, ore intregi evoluliile lor gra,tioase. Becafine solitarc (Scotopar major) se ad.unri in num5,r mare in a,murg pe un teren ml5qtinos lrsi acelaqi loc este frecventat ani de-a rindul in acelapi scop : aci ele pot fi vTazate fugind. in toate pI,rlile ca-niqto.,,gobolani rnari" unrflinclu-se ln pene, bii,tind. din aripl qi scofind. !;ipetelc cele mai ciud.ate 2. IJnele d.intre pirsii,rile de rnai sus - ct-rcoryul tLe rnestezlcln, cocogul dc urunt,r', 'f'c_trao phasi,anellus, becat,inil solitarir, ryi poate a,ll,ele -- sint, tlup1 culn se parc poligame. S-a,r fi crezut cir, la asemenea plsiri masculii rnai putcrnici ar fi gbnit pur qi simplu pe cei mai slabi ;i ar fi pus de inclat5, std,plnire pe cit mai mull,e femele posibil; insir, dacii, esl,e ind.ispensabil pentru mascul d.e a ercita femela, ryi de a-i place, atunci putem infelege durata indelungatl a joeului nupfial precum $i atlunarea atitor ind.ivizi d.c- ambele sexe in aeela;i loc. -\nurnil e spei,ii, stricl, monogamc, tin d.o asernr'nea ad.unirri nup!,iale ; aga parc sir, fie irr Seandinervia crr una d.in speciile de Lctgopus) b5t[ile lor (leks) d.ureaz5, d.in mijlocul lunii marticr plnd, la rnijlocul lunii mai. In Australia pasirea lir5 (Mmtura su,,perba) consrruiegte mici mugluoaie rotund.e, iar&t. alberti scurm[ f6,cind. gropi pulin ad.inci, setu, dupl culn sirrt numite d.e indigeni, locuri d.e corroboty, and,e se cred.e eii se ac1u1il arnlrele rtexe. Ad.un[rile d.e It. supcrba sint uneori foarte mari ; de eurincl s-rr publicat o deselierc 3 i:1, unui cSliitor care 'a auzit lntr-o vale situat[ nrai jos, a,copelitir, cu t;ufir,riq d.es, ,,zgomote asurzitoare care l-au rnirat gror.a,y" 1 itprolriinclu-sc t,iriry, a r'hrit, spro nimirea, sa,7 apr:oxinrativ o sutir, cincizeci c11, splerrclizi ct-tco;i li}t"l, ,,aqe,za!,i in linic d.e b[taio ryi luptintful-se cu o furie dr:nc{escris".
1 Nordrnann cl-rscrir: bltaia (Balz) (,,Bull. Soc. hnp.

Nat. \foscou", vol. \XXIV, 1861, p,26\ tr.lui Tetrao urogcrlLoides in lcgiunea Amnr. IJI aprcciazi nutnirul cle pislri aclunatc la peste o sut[, nclinincl seanla de femelele carc stau ascunse in tufi,surilc inconjurlil-oare, sLrigdtele pe care lr: scot aceste pisiri se deosebesc de cele ale lLri
<les

nr()nea, L. Lloyd, Game Birds of Suerlen, 1867, p. 19 gi 78. Riclrarclson, Farnc Bor. Americana, 13irds, p. 362. Refelinfe in legiiLurti cu adunirile altor pisiri :ru fost datc rrrni sns. I)espre Paradisea vezi Wallace, in ,,Annals and

trIag. of Nat. Flist.", 7857, vol. XX, p. 472. Despre

T. urogallus. z In leg:ituri cu intrunirilc sus-nunrifilor coco;i s[llrrrLici: vczi Brehur, T'licrlcltcrt, vol. lV, p. 350; dc asc-

becatin5. vezi Lloyd, ibidem, p, 22I. I Citat dc cll. T. W. \Yoocl in,,StudenL", aprilie 1870,

p.

125.

PASARI NETMPERECFIIATE

331

Umbrarele p5,si,rilor-umbrar constituie locurile d.e lntilnire ale ambelor sexe lrr perioad.a d.e reprod.ucere qi,,aici masculii se lntilnesc Ai se lupt5, lntre ei pentru favortrrile fem_elelor,.iar tot aici acestea d,in urmd, se intrunesc qi cocheteizra cu maseulii)).rta d.oui, dintre genuri acelapiumbrar este folosit timp d'e mai nrulli ania. Dup[, cum m5, infotmeazra reverend.ul-W.ol)arwin Fox, colofana eomunri ((|oruus pi,ca Linn.) se ad,unir, d.e obicei, clin toate pe,rgile pid.urii Delamere, pentlr a celebra rrmarea nuntfl a co,tofenelor". Acum cigiira ani aceste pd,s5ri'"-iro in numd,r extraord.inar d,e rnare, a$a inclt un paznic d.e vinS,toare a omorit lntr-o singur5, d.imineafd, nou[,sprezece masculi, iar un altul aomorit cu o singurd,impuqcd,turd, qapte p[s[ri care stS,teau lmpreund, pe o cracfi,. Ele avean zr,tunci obic]eiul d.e a se intnrni la inceputul primlverii in anumite locuri und.e puteau fi vir,zute in stoluri ciripind., uneori luptlnd.u-se, forfotind. qi zburind. lncoace qi incolo printre arbori. intreaga poveste 9]u, evid.ent, consid.erat5, d.c, c5,tre pd,sd,ri a fi importantd,. Curind. d.upd, intrunirer,, toate I pds5rite] s-a,u sep?ral, ;i d.l. Ilox qi atpii au observat cd, au rd,rnas pt'rechi pe tot timpul sezonului. in orice regiune in care o specie nu exist5, in num8r -ar", este natuial cd, nu pot avec loc mari ad.un5,ri qi aceearyi specie poate avea obiceiuri d.iferite in d.iferite ![ri. Am auzit, d.e exenrPlu, d.e la d.l. We d.d.erburn, lurnai d.espre un sing'ur caz privind. o reuniune obi;rruitti a cocoqilor sllbatici in Scotia, qi totuqi asemenea reuniuni slnl, atit cls bine cunoscute in Germania qi Scand"inavia, inclt au primit nume speciale. Pd'sd'ri' .netmperecheate. - Din faptele ari,tate mai sus putem conchid.e c[ jocul nuplial al pl,sI,rilor aparfinlnd. unor grupe complet d.iferitcr este adesezr, o chestiune prelungitd,, d.elicat5, qi olrositoare. IJxist[ toate rnotivele de a Dr.esupune, oricit d.e pulin probabil ar pd,rea, la inec.put, cL unii masculi si femet6 Ac aceearyi specie, tr6ind. in aceeaqi regiune, nu intotd.eauna se plac reciproc $i, i1 conseein!5,,_ nu se publicat S-au multe d.eserieri faptului ale cri _imperecheazra. atunci cind. rnasculul sau femela unei pereehi a fost impuqcat, pasd,r.a t.spectivi, 1 fost reped.e inlocuitii, cu alta. Acest lic"u a fost obsefvat -ai frecvent li, 6o!ofan5, decit la orice alt'd' pasd,re, clatoritd, poate aspectului bi,ti,tor la ochi pi cuibului. Celeblul Jenner afirrni, cI in Wiltshire au fost impuqcate qapte zile oonsecutiv cite unA d.in pisir,rile unei perechi, ,,1ns5, f[rii nici un rezultat, d.eoarr-,ct, colofana ri,ntasi, iqi gd,sea curind. ull inlocuitor" qi ultima, pereche irsi creqtea, puii. IJn nou partener e g[,sit,ingenera,l ,inziua ottti5toare; ini;, dl.Tloirrpson tlir, eazul unuia care a fost lnlocuit ln seara aceleiaqi zile. Ohiar d.upi, c,, or.,*il. silt eclozate, d.ac[ una d.intre pd,sfrile mature este ornorltir,, un tovar[g nou gste ad.esca gitsit I intr-un caz observat recent d.e unul tl.intre paznicii lui Si" J. Irubboeh, aceasta s-a intimplat d.upi, un interval de d.ouri zile5. Prima qi cea mai evid.entir, $edug,tje e.ste c5. masculii co!,ofenelor trebuie s5, fie mult, rnai nuureroqi d.ecit, femelele qi cf,, ln caztrile d.e rnai sus, ca $i ln multe altele care pot ff citate, numai masculii fuseserfi omoriti. Se pare c6, aceast5, ipotezra este valabil5, iri cazuri, c6ci pa,znicii de vind,toare d.in pf,d.urea Delamere l-au asigurat pe 91.9 d.l. Fox cd' co,tofenele ryi ciorile (Coraus corone) care le omoriser[, succesiv irr
a Gonld, Handboolt to the Bird.s of Australia vol. I, p. 300, 308, 448, 451. Despre Lagopus,lacare ne-am rcferit rnai sus, vezi Lloyd,
ibi,dem,

p. 129.

ln ,,Phil. 'I'rallsact.',, p. 21. Nlacgillivray, IIist, Britistt Birrls, vol. f, p. 570. Thompson, ln ,,Annals ancl }{ag. of Nat. Flist.,,, vol. VIII, 1842, p. 494.
182-1,

5 l)esprc co[ofene, Jenner,

{rQt

DASC,ENDBNTA OMULUI

numirr marc', ln apropierea cuibului lor, erau toate masculi ; ei au explicat acest fapt prin aceea cd, masoulii sint omorlli uqor pe cind. ad.uc hrand, femelelor care clocesc. Totugi, bazind.u-se pe un observator excelent, Macgilliway prezintd, cazul a trei colofene omorite consecutiv pe acelagi cuib, care erau toate femele ; iar intr-un nlt caz $ase colofene au fost ucise consecutiv pc cind. cloceau aeeleaqi oui,, rlc und.e se poate d.ed.ucc cii, rnajoritatea lor erau probabil femc'le, cu toate ci,, clupir, cum aflu d.e Ia dl. Ii'oxr d.aci, femela este ucisd, masculul va cloci ou6lc. Paznicul d.e vind,toare al lui Sir J. Lubbock a ucis d.e repetate ori, nu poate spune insd, d.e cite ori, una d.intr-o pereche d.e gaile (Garrulus gland'ari'us) qi intotcleauna a g5sit pe supravie,tuitoare curind. reimperecheatd,. D-nii Fox, Bond. qi allii au impuqcat o cioar5, d.intr-o pereche d.e Coraus corone, insd, curind. cuibul era d.in nou ocupat d,e o pereche. Aceste p5,s[,ri slnt relativ comune, ins5, qoimul cild,tor (Fal,co peregrinus) este rar qi totupi dl. Thompson afirmd, cd' tn frland.a ,,d.ac5, nn rnascul sau o femeld, mai in virstd, este omorlt in timpul perioad.ei d.e reprod.ucere (o intimplare oarecum frecventd,), un alt tovar6q este gil,sitin decurs d.e foarte puline zile, aqa incit, cu toate aceste pierderi, cuibul lqi _produce cu siguranli, numi,rul complet d"e pui. Dl. Jenner Weir a constat'at' acelaqi lucru la qoimii-c[,ld,tori de Ia Beachy Ileacl. Acelapi observator m5, informeaz5, c5, trei vind.erer (Ialco t'innunculus), l,o,ti masculir &r fost uciqi, unul d.upd, altul pe cind. se ocupau d.e acelapi cuib ; cloi d.intre aceqtia aveau penajul matur, iar aI treilea avea penajul anului preced.ent. Dl. Birkbeck a fost asigurat d.e c5,tre un paznic d.e vind,toare d.in Scofia, d.ernn d.e incred.ere, c5, chiar la rarul vultur auriu (Aqui,la chry.sa|tos), d.ac5, I din pereche] urrul este ucis, altul este curind. g5,sit. Lia fel cu bufnila alba, (9tri,r !lammr,u,), supraviet,uitorul ;i-a g[,sit curind. un tovarirry qi neeazul a continuat," . White din Selborue, care citeazil, cazul bufnifei, acll,uga c[, el cunogtea, un om care crezind. cd, potlrnichile imperecheate erau tulburate d.e masculii care se luptau, obiqnuia sil,-i lmpupte ; si cu toate ci, a v[d.uvit aeeeaqi femeld, d.e mai multe ori, ea- gilsea intotd.eauna curind. un partener nou. Acelaqi naturalist a dat d"isp ozrlte ca w5,biile care d.eposed.au rlnd.unelele d.e cuibul lor si, fie lmpuqcate ; insi, cea care rd,minea, ,,mascul sau femelf,,, iqi procura ind.atd, un tovar6qr 1si potea ad.d,uga calrlffi analoge cu_Privire la aceasta d.e mai multe ori la rind"". ^Ary <intez6, privighetoare ;i cod"roq. in privinla acesteia d.in urmd, (Plto_eni,curil, ru,ti,cilln), o* autor se arati-r, foa,rte surprins cum d.e a putut femela care clocea sir, rlea efectiv d,e veste cL este v[d.uvir,, rleoarece specia nu era comun5, in vecinltate. Dl. Jenner TVeir mi-a vorbit d.e un caz aproape similar ; la Blackheath el nu vedea sau auzea vreod.atd, cintatul weunui cd,ld.d,raq si,lbatic, qi totugi cind. uuul d.in masculii !iu!i d.e el in colivie a murit, venea de obicei ln d.ecurs d.e clteva zilc un alt mascut sX,tbatic qi se a1eza thgn, femela v5,d.uvit6,, a cl,'rui strigit d9 chemare nu este puternic. Nu'voi mai d.a d.ecit un singur fapt d.in sursa aceluiaqi observator I unuld.intr-operech.ed.e graufi(Sturnus aulgari,s)a fost ucis d.imineafa; pini, ln prinz un alt tovai5,q a fost ghsit I acesta a fost qi el lmpuqcat, insd, tnainte d." cd,d.erea noplii perechea s-a completat, aqa tncit neconsolata vicluvf,, sau vi,d.uv au fost consolafi de trei ori in d.ecursul aceleaqi zi. DI. Bngleheart de aseme[ea m5, informeazra ci, timp de ciliva ani obiqnuia s5, lmpuqte unul d.intr-o peTe-che de gpauri care iqi construia, [cuibul] lntr-o scobiturd, $intr-o casd, d.e la Blackheath ; fierd.erea era ins5, lntotdeauna imed.iat reparatl. Tn d.er:ursul unui sezon a tinut

PASARI NEIMPERECHEATE

socoteal[ gi a constatat, cit, a impuqcat treizeci qi cinci d.e p6si,ri d.in acelaryi cuib ; acestea constau atlt din masculi, cit gi din femele I el nu a putut spune insi, in ce proporlie ; totuqi, cu toatd, aceast6, d.istrugere au fost scoqi pui u. Aceste fapte meritd, toatd, atenfia. Cum se face c6, exist5, destule pd,si,ri gat a sir, intocuiascir, imediat un tovarir,; pierdut cle oricc sex ? Co!,ofernele, gaitele, Ooraus corone) pot,lrnichile qi alte citeva p[,s[ri pot fi vrazvte primi,varatotd.eauna, perechi qi nicliod,atd, singure, si la prima vedere ele ofer5, cazurile cele mai d.e neinfeles. Pd,si,rilc de acelapi sex, cu toate c5,, fireqte, nu sint intr-ad.evir,r perechi, tr5,iesc uneori in perechi sau in grupuri mici, curn se rytie cd, este cazul porumbeilor qi al potlrnichilor. Uneori pdsd,rile trS,iesc cite tre'i lmpreun5,, clupd, cum s-a observat' la grauri, Coraus corone, papagali qi prepelile. Se cunosc canilrr in care d.oud, potlrnichi femele au tr[it cu un rnascul qi d.oi masculi cu o singur5, femeli,. Este probabil c5, in toate asemenea" eazwi unirile se d.esfac uqor qi unul d.in cei trei se imperecheazS, lesne cu o v5,d.uvi sau cu un vdd.uv. Uncori masculii anupectiv, ar[,tlnd. cd, ei fie c5, qi-au pierclut soafa, fie ci nu au avut niciod.ati, weuna. Moartea prin accid.ent sau boali, a unuia dintr-o pereche las5, pe celd,lalt liber ryi singur qi sint motive d e a cred.e c5, in timpul perioad.ei cle reprod.ucere pirs6rile femele slnt ln special preclispuse la o moarte prematur6,. De asemenea, p[s[,ri cd,rora li s-au d.istrus cuiburile, perechile sterile sau indivizii lntirzia,ti pot fi uqor d.eterminafi sd,-;i pd,rflseasci, tovard,qii ryi vor fi probabil bucuroqi sd, ia parl,e, in m[sura posibilului, la bucurille qi ind.atoririle creqterii unor d.escend.enli, cutoate ci, aceqtia nu sint ai lor ?. Asemenea situalii explicl probabil nrajoritatea cazurilor d.e mai sus 8. Es1,e totuqi ciutlat faptul eir, in aeeeapi regiune, in plini, perioarlir, rle reproclueere, s5, existe atit d.e mulli masculi si femele intotdeauna gal,a sir, rcpare pierderea unei pi,sd,ri d.intr-o pereche. De cc oare ftsemenea pfl,sf,,ri d.c rezerv5, nu se lmpereeheazra imed.iat intre ele ? Nu avem oare vreun motiv sti b6nuim, si b5,nuiala i-a trecut prin minte d.-lui Jenner Weir, cii jocul nuplial aI pd,sf,,rilor pare s5, fie in multe cazuri prelungit qi plicticos, a$a incit uneori se intimpl5, cii a,numiti rnasculi ;i femele nu reugesc si,-ryi trezea,scil, reeiproe
clllitor, vezi 'I'houtpsolt, Nal. /Iisf. vol. I, p. 39. l)tsple brrfniIe, vrii]rii ;i potlrrriclri, vezi White, Na/. IIist. of Selborne, vol. I, 182i-r, p. 139. Desprc Plnenicura, vezi Loudon, Jl[ttg. of Nnl. IIist., 1834, vol. VlI, p. 245. Brehrn (Tlierlelten,
aI Irelitnrl,
11140,

mitor

pX,sd,ri

pot

fi

auzilr ernilind cintecul lor nuplial mult d.up5, timpul res-

6 Dt's;lrc goirnul

in Nal. Ilist., 1846, p. 87. E Cazrtl urrrtlitor' :t fusL tlaL (,rThc T'inlirs", 6

atrgus[.

1868) rlupir Revercndut O. \V. ['orestcl clc cll. .I. 0. ]tor'-

vol. IV, p. 991) de asemenea se referl Ia cazurile pflsirilor lnrperecheate tle trei ori ln decursnl aceleiagi zile. 7 \iezi White (Na/. II ist. of Selborne, 1825, vol. I,

p. 140), desprc existen!.a, la inceputul sezonului, a unui nric numir dc poLirnichi masculi ecloeafi, Iapt, deslrrtr care am auzit. Ei alte cazuri. Vczi Jenner despre starca tntlrziati a organelol generatoare la anumite piisiiri, ln Plril. 7'ransact,, tgZ4. In privinfa pisfirilor care triiesc , clte trei la un loc, sint indatorat d-lui Jenner \Yeir pentlu cazul graurilor gi papagalilor gi dJui Fox pentru cel nl potlrnichilor; despre Coruus corone, vezi Field, 1868, p. 415. Despre diferite pisiri mascule care clnti dupi
sezonnl obignuit, vezi Reverendul

ris. Paznicul tlc vinltoare. tlc aici a girsil anul accsl:r trn cuib tle rrliu cu cinci pui in el. A ltrat patru din ci si i-a ucis, a lisat insir uunl crr aripilc tiriate ca o cursir cu carc sir distrugir pe cei brltrini. Anrbii pirrinli au fosL lmprrqcali a doua zi pe cind hrlneau puinl, iar paznicul credea ci se isprdvise cu ei. A cloua zi cincl a venit din nolr a giisit al[i tloi ulii tuilo;i, cu sentimente p:irinter;ti, care veniserf in ajutortrl orfanului. El i-a ucis ;i pc accgtia doi qi apoi se indepirti de cuib. lnLorcindu-sc tulterior a mai gnsit alfi doi inrlivizi miloqi indeplinirrd aceeagi misiune caritabild. Pe unul dintre acegLia l-a omorit, in celllalt de asemenea a tras lnsl nu l-a putut gisi. Nici trn uliu nu mai veni dupi aceea s[ continue aceasti misiune inutili.

L.

Jenyns, Obseruations

DESCENDE.NTA OMULUI

perioaclei respective !i, ca urmare, s[ nu se lmperecheze? ^\ceastd, b[nuial5, va p5,rea pulin mai probabild, d.up5, ce am vdzut ce antipatii ,,si prefc'rin,te puternice manifestd, uneori femelele talit de anumi!,i masculi. tlragostea
Il'ucrlltd,trile mintn,le u,le TtiistY,rilor gi, gusttcl lor Ttentru /rzntos. d.e - inainte, cliscttl;ll rnai tleparto chestiunea, d.acil femelele alu'g rnasculii cr,i rnai :rtrirgd,tori sau il accepti, pe primul pe care il lntllnesc, este oportun s5, examin[m pe scurt facu_1tf,,!,ile mintale ale p[sErilor. .]ud.eeata lor esteln general consid.erat[, poate cu d.rept cuvint, d.rept inferioar:i I se pot d.a totuqi citeva fapte e care d.uc la o concluzie contrarie. Oapacit atea d.e jud.ecatd, red.usd, este totuqi compatibil5,, d.upi, cum ved.em Ia offir cu afecliuni puternice, perceplie acut5,- qi gusC pentru frumos ; $i acuilr ne vom ocupa cu zlceste d.in urm5 caiiiegi. Ad.esea s-a afirrnat papagalii se atarye azra aLit d.e profuncl intre ei, lncit d.ac[ unul moare cel[,Ialt _cL llncezeqtet timp ind.elung:r,t ; dl. Jenner Weir este 1ns5, d.e pfl,rere cd, la majoritatea pd,sS,rilor puterea afe,cfiunii Xor n fostr; rnult exageratfl,. Totuqi, ai,unci cind" clintr-o pereche de pd,sd,ri 1n stare nal,ural5, uorl a fost impurycath, supravieluitoarea a fost aazrtk ull,e.rior scoflnd. zTle lntregi- o chemare pling5,toare, iar'd.l. St. John ad.uce d.ifcrit,e fapte d.oved.ind. al,aryamentul reciproc at pesarilor d.intr-o pereche 10. DI. Bennel,t istorise$te tt c5, in China, d.upii, ce un r5,!oi d.in frumoasa rasi, 'Ieal mandat'in a fos1, furat, taLa a rriuras neconsolat[,, cu toate cd, era cur1,at5, in mod. perseveront de un alt ri,foi mandarin, care iqi etala toate fartnecele in fil,ta ei. I)upir trei sfptir,rnini r[loiui fnrat a fost reg5,sit qi perechea s-a recunoscut imed.iat cu o bucurie extrernf. Pe d-e a,lt[ parte, clupd, cum ant vitzttt, graurii se, pot corsrrll de trei c;ri in aceea;i zi de pierd.erea tovarir,ryilor 1or. Ponrmbeii au rnemolia loeultri lrtil, de ercelenti incit se cunosc cazuri irr car,{} ei s-au inapoiat la fostele Lrr locuinlc d.up[ un interva,l d.e noui luni, totuqi, tlupir, cum aflu rle la d.l. Irarrison Weir, daci, o per.echr:, care in mocl firesc ar ri,mlne unitd, pe viaff, este separatd, iarna, tirnp d.e citova s[ptiimini, qi apoi imperecheatf cu alte pit,s[,ri, rareori so recunosc atunci clnd. sint clin nou puse irnpreunfi,. Pilslrile d.au uneori dov:ld.L d.c simtil,minte d.e bn,nlvoinlri, I clo hr[,nesc puii pfri,sifi chiar dzr,ci,i, sint cle sper:ii distincte, oeea ce ar trebui insli consirk:rill, poa,te ca un insl;irrcl, greryit. Ele hr:ii,nesc, d.up6 cum s-a ard,tal, mai inaintr', 1rir,s[,ri ad.ulte din propria lor specio care au ortrit. DI . Buxl,on d.escric cazul curios al unui papagal care ar ingrijit o p:lsilre d.egerat[, qi sc]riloadi, dintr-o altl specie, cur5,findu-i penelo ryi ap[rincl-o de atacurile altor papagali care hoinitreau liberi prin gri,d.ina sa. Un fapt ryi rnai curios este ci, aceste p5,s[,ri par sri manifeste o oarecare simpatie pelntru pli,cerile se:menitror lor. Atunci cind. o pereche cle cacadu si-au construit un cuib lntr-o acacia lrera ridicol s[, vezi interesul extravagant manifc'stat pentru aceast5, construclie d,e c6tre celelall,e

in timpul

lI

I Sint. indaLorat profesorrrlui Ncrvton pcnLru pasajul rtlmi.Lor din Trauels of a Naturalist, 1870, p. 278, a lui Adam. Vorbind despre alunarii japorrezi in captivitaLc, el spnnc: ,,In loc cle fmcte cle tisir mai rnoi, care consLituic hrana obignuiti a alunarulni din Japonia, am subsLituit odatti alune tali. Deoarece pasi.rea nu put.ea si le sprrl'gd, le-a pns una cite un:r in paharul lui cle apir, itviclent.

eu ideea cii cu timpul cle s:i se inmoaie - o dovadir interesanLl de inteligenlii din partea acestor pls5.ri". 10 A Tour in Sutlwlandshire, 1849, vol. I, p. 185. Dr. BLrller spune cL un King lorg rnascul a fost ucis, iar {ernele ,,s--a necljit. ;i a llncezit, a refuzat hrana Ei a muriI de irrim[ rea" (Birds of Neut Zealand,1872, p. 56). rr 'lfqtnrlerings irt li{eru South Wales,1834, vol. II, p. 62.

CAI-ITATI N{INTALE

din a,ceearyi specic". r\ceryti prlpagali manifest,au o curiozitate f[r[, margini aYeau evitlerr.b ,,icleea d.c propriet,ato ryi posesiune" l?. Di au rrremorie '!:unir,, d.eoarece in grdd.ina zoologicir, ei au recunoscut in mocl eviclent pe foqtii lor stlpini d,upi, un interval d.e citeva luni. P[sd,rile au o putere ascnfitir, d.e observatie. Desigur cl"i fiecare pasfirc iqi recunoaqte perechea sa. -,\uc[ubon afir:in5, cri un anun:it numiil d.e trfimus pol,,Aglottus r[,min tot anul ln Luisiana, pe clnrl all,ele inigreazii in statele d.in est, ; la lntoarcere, acesl,eta d.in urmir sinl, imed.ial, recunoscute qi lntotcleauna al,acate d.e fralii lor d.in suc1. Pirsfrile in captivitate recunosc clifc'rite prrsoane, dupti curu se d.oved.eqte d.upir, puter'nica ryi permanenta antipatie sau afecliuue pe care o aratd, anumitor ind.ivizi, f.ilrd, \.reun motiv aparent. :\.m auzit d.espre numeroase cazrri d.e aeest fel cu gaife, potirnichi, eanari-rsi mai ales cfrlcl[rapi. Dl. Hussey a, clescris ln ce mocl extraorclinar o potirniehe d.omesticitir, recunoDteu, torite persoanele, iar simpatiile qi antipatiile sale erAu foarte puternice. ,\cestei pfsiir.i parc ,,s[-i fi pli,cut culorile vii;i nu se pltea imbrirca o rochie slu boneti nouf;, ilrir cja sd, nu bage d.e seamh') rs. Dl. Flewitt a clescris obiceriurilc unor rale (proveuite r.ecent, din pd,sd,ri si,lbatice) care, la apropierea, unui ciine sa,u & unei pisic,i str,'iine, sLi repezeau nebuneqte ln ap[, ryi se extenuau in incercirrile lor de a sciipit, ; ele cunoryteau, insf ciinii ryi pisicile d -lui llex'itt atit d.ti bine, ineit se agez&u jos gi se incralzeau la soare in apropierea lor. intotcleauna eie ,.qr, intlcpirriau th un strd,in qi tot aqa fi,ceau fa![, d.e doamna oa,re le lngrijera, c[ac[ lflcea -v-Teo sc]limbare mare ln rochia pe care o purta. Auclubon ist,oriseryte cli a crescul, qi imblinztt un curcan s5lbatic care fugea de orice ciine stririn I aceastri pasflrc a sc[pa'b ln pd,d.ure qi clteva zile mai tirziu ;\uclubon l-a, r'irzut ;i crezlnd- czI, este un curc&n s[,lbatic a pus ciinele silu sir-l fugflreascL-r,, insri spre rnirarea sa pasfirea nu a fugit, iar ciinele cintl a a,juns-o nu a a,tacat-o, tLeoarecc s-au rec,unoscnt; reeiproc
p6,s6ri

;i

d.flraq re, o pasl,re foarte liniqtitfi,r (:&re nu se certase niciod.at,il cu_ rrreunul clint,r:e camarazii sil,i, inclusiv clt o presurti c1e t;restie ca,re nll &vee, ilcir, ga,p1l negru ; insfi, presuril, cle trestie ou capul negru a, fost trat;Al,5 in rnod. ntlt tle nernilos [rle ci,lcld,rap], incit i] trebuit sri fie inclepiirtat,ii,. in perioarla d.e repr.oducer.e, Spi,aa eya.ne& este d.e culoare a,lbastru viu I si cu toatc c[, in general este p&$nici,, _ea a at'aeat pe /S. ciri,s, care nu are d,ecit capul albastru, qi a scalpal; complet aceastii, pasire nefericitil. Dl. Weir a fost de asemenea obligat sd, scoal,ir, d.in volierir, un md,cd,leand.ru, d.eoarece el ataca cu furie toate p[,s[,rile d.in volieri, carL) aveau culoare roryie in penajul lor, ins[, nu alte specii ; el a omor:tl, chiar w. Lon'i'a ca pieptul rogu ;i aproape ft omorit un sticlete. Pe cle zlll,ir parte, d,l. lYeir a observat ci,, atunci eind. sint introd.use pentru prima rlatli in voUerir,,

t'sttr convitrs c[, pislrilt-. dau aten],ie sperri:llir culorilor altor pi,si,ri, uneori clin gelt,zie pi uneori ca un semn c1e ru.d.enic. ,\s{,fel eI a, introd.us in voliera sa o presurfi, tle trestie (Entberita sr:hoett,iclus), care ili d,obind.ise penajul negru d.e pe cepr pi nici o pasi,re nu a d.at vreo'lfunlie noului venit, afa,rii, d.e un c5,lt{i112s, cAre arre& d.e asernenea capul negru. Acest c[l-

ca vechi prieteni la. Dl. Jenner Weir

rz Accltmalizatiott of Parrots, tle C. Buxton II. P., la IIctr,ilL clcsplc rrr!e sllbLrLice ,,Journrl crf Ilcriiln trnd \[ag. of Net. I'IisL.", noitmbrie, 1868, culture", 13 irnuarie 1BGli, p.39. Auclubon, <lesJrre cu.rca'Annals p. 381. nul sirlbaLlc, Ornitlt. l3iographg, tol. I, p. 1,'1. Desi:rc il4inus polgglotttts, ibidem, vol. I, p. tr10. . 13 ,,The Zoologisl", 18-17--18-18, p. 1602.
33

- c. 4{6

DESC{ENDENTA OMUI.UI

unele pi,sSri zboard, cd,tre speciile care seamiinl, cu ele cel mai rnult la culoare ;i se apazd, ald,turi d.e ele. I)eoarece pd,s5rile mascule iqi etaleaz[, penajul lor frurnos qi alte ornamente cu atlta grijd, in fala femelelor, este evid.ent probabil c5, acestea apreciazil, fyutnuselea pretend.enfilor lor. Iiste totuqi greu si, se obfind, d.ovezi directe asupra capacitilii tor cle a aprecia frumuselea. Atunci cind. pd,silrile se privesc in oglind.[, (d.espre acest lucru se cunosc multe eazvri) nu putem fi siguri cd, nu este d.in gelozie talh d.e un presupuns rival, cu toate ci nu aceasta e ste concluzia unor observatori. In alte cazrrri, este greu d.e a clistinge inl,re simpla curiozitate qi ad.miralie. Este poate primul sentiment care atrage pe Machetes pugnan spre orice obiect strS,lucitor, d.upd, cum afirm[, lordul Lilford 15, a$a incit in fnsulele foniene ,,el se va repe zr Ia o batist[ viu colorati, fdrd, sd, !in[, seama d.e impuqc[,turile repetate". Cioclrliile comune sint atrase jos d.in vdzduh pi prinse ln numi,r male cu o oglind.f, mic5, care este migcat[ rsi ficutd, sd, sclipeasci, la soare. Este admira,tie sau curiozitate care face pe colofand,, pe corb si alte citeva p[s5,ri s[, fure qi s5, ascund.[, obiecte str5,lucitoare, ca obic cl,e d,in argint qi bijuterii ? Dl. Gould. afirmd, cd, anumili colibri d.ecoreazir exteriorul cuibului lor ,,cu cel mai d.esi,virqit gust ; ei fixeaz6, acolo instinctiv bucir,li frurnoase cle licheni plani, buc[,!ile mai mari la rnijloe, iar cele rnai mici d.e partea ouibului fixatd, de rAmura arborelui. Din loc in loc o pand, frurnoas5, este infipt5, sau fixatd, d.e laturile exterioare, rahisul fiind. intotd.eauna astfel agezat,, incit pana sd, d.epfqeasci, suprafa\a". Toturyi, cea mai buni, d.ovadi, a gustului pentru frumos este oferitd, cle cele trei genuri d"e p[s5,ri-umbrar australiene men,tionate niai sus. Ifmbrarele lor (fig. 46), rrnd.e cele doud, sexe se adun5, qi executd, jocuri nupliale ciud.ate, sint diferit construite, insd, ceea crr ne priveqte in primul rind. este faptul c[, ele sint impod.obite c1e tliferitele specii in rnod. cliferit. Pas[rea d.e umbrar zisf rsi de saten adurr[, obiecte viu colorate, cuilr ar fi penele albastle ale cozii de papzrgal, oase pi seoici inl,lbiter pe care le infige printre crengule sau le aranjeazta la intrart . frrtr-trn umbrar, dl. Gould. a gisit, an lomaltau:k d.e piatr'5, frumos lucrat qi o bucirtic[, cle pinz[, d.e bumbac albastrl, procurate fdrf ind.oiall, d.e Ia o ageza]e b[ll;inaq[,. Acreste obiecte sint continuu rearanjate ryi mutate ici colo de critre p6sir,r'i cind se joacf. llnibrar'ul p[siirii-umbrar pl,tate este fiumos cd,ptu;it ,ou paie lnngi tle iarbii astfel flispuse, ineit capetele aproape cir, se fiitilnesc, iar inrpotlolririle sint foarte bogate". f ietre r:otund.e sint folosite pent;ru a, line tulpinile rlr: iarb[, la locul lor qi a, face c[,r[,ri d.ivergente spre umbra,r. Pietrele ryi scoicile sirrt d.eseori aduse d.e Ia d.istanfe mari. Pasdrea regent, d.upir, cum este desclisii, cle d.l. Ramsay, ipi impod.obe qte scurtul ei umbrar cu scoici tere stre in6lbite, aparlinind. la cinci sau gase specii, gi ,,cu bace de diferite culori, albastre, rogii ;i ngre, care cind. sint proaspete ii dau un aspect foarte dligu!. P* ling5, acestea erau mai multe frunze de curind. culese qi l5stari tineri d.e culoare roz, totul dove d.ind un gust hotdrit pentru frumost'. Cu drept cuvint poate d.l. Gould. spune ch ,,aceste sd,li d.e intilnire bogat d.ecorate trebuie consid.erate c cele mai minunate exemple de arhitecturd, pdsireascS, d.escoperite pind, acum" ,i, d.upi, cum vedem, gustul diferitelor specii cu siguran!f,, cd, d.iferf,, 16.
16

r0

Despre cuiburile lmpodobite tle colibri (ioultl, r'ile urnbrar', Gould, Ilarvlboolc to lhe Birds of Australio,

,,lbis", vol. II, 1860, p. 344,

Inlroduclion to the 'l'rachilidue, 1u61, p. 19. Despre

plsi-

PIIIJ,T.I.-RINTI]

IJIi UATRt.:

I}itrIIiI.F]

. Prclerinla lemelelor Ttettttu anurnil,i nt,asar,li^ I)upil acestc observa!,ii prelirninare asupra cliscerniimintului ryi gustului plslrilor, ioi pre zenta toate 'faptele cunostfute d.e mine care au legii,turl cu preferinla arzitatd, der femelo pentru i,r.oPi,ti nrasculi.P*tg sigur cit, unerori specii clistincte d.e p[sflri set iniperecheazd, in stare naturalti qi prod.uc hibrizi. Se pol, cita nurneroase exempl. , Mu.gilliway istoriseqte curn un rnierloi si o fernele Ce sturz,,s-au ind.rigostit unul d.e altul" Di aq prod.us d.eseend.enti 12. ,\cum cifiva ani, s-u.r inreg'isttit in lfa,rea tsritanie aparilia a optspr ezece cazuri cte hibrizi intre cocoryll d.e mesteacfln rsi fazan rE, lnsd, rnajoritatea acc'stor cazuri se pot explica prin faptul c[ p[slri solitare nu qi-au gd,sit un partener al propriei lor spcili cu.a"* s[ sr.irnp&echeze. in eazvl altor .pd,s6ri, d.up[ eultl cu d,rept cuvint crecle dl. Jenner Weir, hibrizii slnt uneori rezulta,tul unor raporturi intirnplril,oare ale unor pflsfri eare irsi construiesc cuibul in imetliatfl apiopiere. Acesie observa{,ii nu se i,plicri ilsir la numeroasele oazlTrr inregistra,te cle pd,sd,ri lmblinzite sao alonrestice ^apar,linind. unor specii d'istincter care s-au faseinat reciprocr cu toate cf,, trd,iau cu in^rliyizi clin proprii, lor specie. Astfef Waterton 1e afirmd, crE tlintr-un cird. d.e d.ou[, zecr;i trei de biqte canad-iene o femeli imperecheat glsean cu un Rernicle, cu toaie ci, era diferit ca, !-* asp.ec! gi talie, qi au prod.us d.escencLenti. Se ,stie c[ un giscan de JVIarea& penelope, tr5,ind, cu femele d.e- aceeaqi specie, *'-* lmperecheat cu o ra![, tl.e Quirqueiluta acuta- Lloyd. d.escrie ataqamenl,ul rerna,rcabil d.intre un rd,foi d.e l,ailoria uutTtanser' ;i o ra!a. cornun[. Se pot, d.a mult,e exemple, iar referend.ul E. S. Dixon observS cL,,cei care au,tinut multe speeii tliferite d,e ginste la un loc qtiu bine ce atagamente inex.plicabile se formeazil, frecvent Si este tot atit de pron*Uil ca elc. s[, se imperecf eze ryi sii, prcd.uc[, pui cu indiviri d.e o rasii, fJpecie I ca,re pare cu totul str[,in5, cle a lor, ca ryi cu propria lor specie',. Revc'tendul lV. I). Ilox niii informe.azd, c[, avea in acelapi timp o pereghe cle giqte ehinezeqti (Anser_ qlglnoiile.s) ryi un giscan comun eu trei giryi,e. Cele d.ou[ loturi se lineau complet separat pin[, ce giscanul chinezeso a, f[cut eA unflj tlin girytele comune ,sii, tr[iasefi cu el. De altfel, clintre puii ealoza,l,:i clirr. oudle giqtelor oolnune numa,i patru era,ll pnri, ceilalli optsprer*c. tlovecli1d.1-sg fl, fi hibrizi, aga lrrcit giscanul ehinezesc pare s[ fi avut, -atracfii pretl,ominaute a,supra, giscanului comull. Nu voi mai d.a d.ecit un singur alt eaz: dl. Ilervitl; refirmli c1a o ralri si,lbatici,, crescutit, in captivitate ,,dupil ce s-a r.eprocl.us giteva it,rrot;impuri cu propriul slu r[,!oi sd,lbatic, 7-a pd,rI,sit rl.e i1d.at[ ee a,rn introd.us i1 tpti un ri,,toi 9u Querqued,u,la acuta, Era evid.ent o dragoste tle lil prima ved.ere, d.eoarece ea innota in jurul noului venit d.ezmerdinrlu-lr cr t,oate c[ el ptirea, evid.ent alarmat gi opus aYAnsurilor ei d.e clragosl,e. Din acel monent ea Di-a uitat vechiul ei partener. farrra trecu ;i primi,vara urrni,toare riilorul. Querqqed,u'la acuta pilrea sd, fi acceptat mingiierile ei, d.eoarece ei au cuibirit impr.euni si 11 prod.us qapte sa,u opt pui".
-

1865, vol. I, p. 444-461. Ramsay in,,lbis,,. 1867, p. 456. 17 llist. of Britislt Bird.s, vol. II, p. g2.
18

,,The Zoologist", 1853-185.l, p. B g46. Waterton, Essays on Nal. Ilist,, seria a 2-a, 11. -12 ;i 117. Pentnr afirmafiilc urm5.loate, vezi despre IIarecrr peneloper l.onclun, ,,\[ag. of Nat. ffist.,', vol. IX, p. {i16;
10

C. l,lot,rl, Sctutclittttuit'ut ulpenture.s, 185.1, vol. I, p. .152: Dixon, Orttununtal uruI I)omestic PoultrU, p. 137 ; I{ervitt, lrl ,,Jorrrnal of IforticulLure", 113 ianuarie 18ti3, p. -10: Bechsteirr, Slubenuiigel, 1840, p. 230. Dl. J. Jcruer \\'eir mi-lr tlrl recent un ctz analog crr r.rrte de doul specii
difcrite.

33S

DES,CENDEI'{1|A OMULUI

Nu pute.tn presupune care a putut fi, ln afari, d.e simpla noul, ate, farmecul aceste diferite c,azttri, Culoarea intrd, totupi uneori in joc, d.eoarece pentru a prod.uce hibrizi d.in cint'e2[, (Frangi,lla spinus) qi canar, cea mai bund, metod.d, este, d,upir, Bechstein, de a plasa lmpreund, p5,sdri d.e aceeagi culoare. Dl. Jelner Weir a introd.us o femeld, de canar ln voliera sa, in care se aflau rnaselli cle clnepari, sticlefi, cintezoi, cireqari, scatii gi d.e alte pd,si,ri, pentru a ved.ea pe care il va alege ; nu a fost insd, nici o clipd, d.e ind.oial5, ; scatiul verd,e a ie;it invingd,tor. Ei s-au lmperecheat qi au prod.us d.escend,enfi hibrizi. Faptul cd, femela prefera si, se funperecheze ca un anumit mascril cleoit cu altul d.e aceeagi specie nu Ya atrage -probabil aten,tia ca atunci cincl accst lucru se lntlmPlfl, d.upd, cum am vizut mai sus, intre specii d.istincte. Cazurile anterioare pot fi observate cel mai bine la p5,sI,rile d.omestice sau captive ; acestea sint ins5, d.eseori r5sfd,late cu hrand, bogatd, qi uneori instinctele ti se viciazd, foarte mult. I)espre acest ultim fapt aq putea ad.uce suficiente d.ove ztla porlrpbe i ryi mai ales la_.g5,ini; ele nu pot fi ar5,tate lnsd, aici. fnstinctele viciate pot d.e asernenea explica unele d.intre unirile hibrid.e menlionate mai sus ; insi, in mult e d.intre aceste cazati p[,sd,rile au fost libere s5, cutreiere locuri intinse qi nu existd, motive d.e a se presupune c[, ele au fost nenatural stimulate cle hran[, bogatir,. in privinla p5,s[,rilor in stare naturald,, prima presupunere qi cea mai evident5, care !-ar impune oricui este c5,, la perioad.a potriviti,, temela va accepta primul mascul care ii va ieqi in cale i ea are lns6 cel pulin bcazia d.e a face o alegere, cleoarece ea este urm5,rit5, aproape invariabil d.e mulfi masculi. Aud.ubon care, nu trebuie s5, uitd,m, a petrecut o viafi, intreagi, colind.ind. prin p[d.urile din Statele Ilnite ryi observlnd. pdsdrile -- nu se lnd.oieqte cd, femela iqi alege so!1I ln mod cleliberat ; astfel, vorbind. d.espre o ciocd,nitoare, spune c[, femela este urmX,ritir, rle o jum5,tate d.e d.uzind, d.e veseli pretend.enli, care executir, in mod eontinuu acrobalii nupliale ciud.ate, ,,pin[, ce o preferinfd, pronunfatd, este ard,tat5, pentru unul d.intre ei". tr'emela d.e graul cu aripi rogii (Agelaeus Tthoen,iceus) este de asemenea urmriritli d.e mai mulli masculi, ,,phd ce obosil,[, coboarl,, primeryte omagiile lor ryi ipi face curind. alegerea". El descrie d,e asemenea curn rnai rrrnlli masculi cle Uaprimulgus se pri,vilesc prin aer cu o repeziciune lirnit,oare, intorcind.u-se brusc, prochrcind. astfel un zgomot neobiqnuit, ,,insi-I, ind.atX, ce femela $i-a ffcut alegerea, toli ceilalli masculi sint gonit;it'. in car,rl unuia clintre r.ulturii (Cathartes,aura) din Statele Unite, gruprrri d.e opt, zece sau rnai mulli masculi gi femele se ad.und, pe trunchiuri d.e copac cd,zute, ,,prezentind. cea mai vie d.orin!f,, de a se place reciproct' ,si, dup[, multe minglieri, fiecare mascul \i ia zborul cu partenera sa. Aud.ubon,a observat d.e asemenea stoluri si,lbatice d,e giqte canad.iene (Anser canad,ensis) qi face o descriere plind, d.e viali, a jocului lor nuplial; el spune c5, pd,s5,rile care se imperecheaserd, anterior au ,,reluat jocul lor nuplial lnci, din luna ianuarie, pe cind, celelalte se certau pi cochetau zilnic, ore in $ir, pin5, ce toate pd,reau satisfd,cute cu alegerea ff,,cutf,, dupd, care, cu toate cd, rd,mineau lmpreund, oricine putea ugor ved.ea ed, aveau grij5, si, rd,minir, in perechi. Am observat d.e asemenea cd, cu cit p6si,rile erau mai bd,triner cu atlt prelimin5,rile jocului nuplial erau mai scurte. Cetibatarii qi fetele bd,trine se trS,geau liniqtit de o parte, flin regret sau pentru a nu fi tulburafi de forfo-

in

PR!lt,-DRtNl'E

Dti CATRti lrlil\,ltjLn

3:i{}

la o oalecare d.istan!5, tle ceilalli 20. Multe expuneri similarc in 1u'jr-irr1.zr, ull,or p[silri ar putea fi citate cle la acelaryi observator. Intorcirrdtr-ne acum la p[,s6ri1e d.omestice qi captive, voi incepe prin ir plezcnta pulinul pe care l-arn aflat in legI,tur5, cu jocul nup,tial la g[ini. Am primil, scrisori lungi asupra acestui subiect de la d.-nii llewitt gi Tegetmeier qi aproapo o int'reag5, lucrare d,in partea d.-lui Brent. Oricine va fi d.e acord. c5, ace$ti d.omni, atlt d.e binecunoscuf,i prin lucririle lor publicate, slnt observatori atenli ryi cu experienli. Ei nu slnt d.e p6,rere c6, femelele prefer6, anumili masculi pentru frumuselea penajului lor, trebuie lnsd, arrut oarecum in ved.ere starea artificial5, in care aceste pdsd,ri au fost linute timp indelungat. Dl. Tegetmeier este convins r'ri un e,,cory d.e lupt5,, d.eqi d.esfigurat prin faptul cX a fost tuns pentnr luptri ;i cu guleraqul td,iat t y& fi acceptat tot atlt de ugor ca pi un mascul care ryi-a pdstrat toate ornamentele naturale. Totuqi d.l. Brent este de acord. ed, frurnuselea masculului ajut[, probabil in excitarea femelei qi [determin6] consim!5,mintul ei, care este necesar. I)1. Hewitt este convins c5, lmperecherea nu este cituqi de pulin ld,sat5, la voia intimpld,rii, deoarece femela prefer[, aproape invariabil masculul cel mai viguros, mind.ru gi ar!6gos qi, d.up5, cum observS, el, este aproape inutil ,,s[, incerci o reproducere veritabili, d.acf,, uu coco$ de luptd, sd,n6tos qi in d,eplind, form[, st[pineqte terenul, d.eoareee aproape toate g5,inile, prl,risind. locul d,e od.ihn6, se vor apropia d.e cocoqul d.e lupt6, chiar d.ac5, aceast5, pilsirre de fapt nu va goni d.e acolo masculul d.in variel,atea proprie [g[inilor]". ln conrli,tii obigrruite, rnasculii ryi femelele galinaceelor par s6, a,jung5, la o inlelegere reciprocd, prin anumite ge.sturi care nu au fost descrise de dl. Brent. I)cseori gziinile evitd, insI, atenliile curtenitoare ale cocosilor tineri. Gd,inilor bS,trine
1;r.rrlir. ,si rrt agezrru

sau celor cu d.ispozitii agresive le d.isplac, d.upf,, curn m5, infornteazd, acelaqi auttrr, masculii str5,ini qi nu cedeazra tlecit dup5, ce au fost bd,tute. Totugi, Fergusou tlescrie cum o gi,ind, arlirgoasl a fost cuceritd, tle jocul nupfial bllnd. al unui cocog d.e $anghai 2t. Existfl motive a d.e a crede c[, porumbeii de ambele sexe prefer5, sI, tle inrpereclteze cu pflslri clin aceearyi rasf,, ryi porumbeilor comuni le d.isplac toat,e rasele foarte a,rneliorate 22. R,ecent, dl. Harrison Weir a a,flat, d.e la un observator serios, care line porumbei albagl,ri, cil acerytia gonesc toate celelalte variet5,fi eolorate, albe, roqii qi galbene, iar d.e la un alt observator aflu cX, o porumbifd, cirl[toare d.e culoare cenuqie-cafenie nu a putut, d.up5, incerc[ri repetate, sd, fie imperecheatd, cu un mascul negru, ins5, s-a lmperecheat cu unul d.e culoarea ei. Dl. Tegetmeier avea o femel5, de turbit albastru care refvza cu inc5p5,!ina,re sil se imperech.eze cu d.oi masculi d.e aceeapi rasd,, care fuseserd, inchiqi eu ea consecuti'v timp de sd,pt5,mini ; ins5, in libertate ea ar fi acceptat imed.iat primul porumbel d.ra,gon albastru care i s-ar fi oferit. Deoarece era insl o pa,s[,re valoroa,s5,, ea a fost incbisS, timp d.e multe s[,pt[mini cu un mascuL argintiu (adicit, albastru foarte cleschis) ; in sflrryit s-a imperecheat cu el. Totu;i, ca reguld, gellcrald, culoarea pale s5, aib5, pu!in[, influe!f,, asupra imperecherii porumbeilor. I-.,a cererea mea,, dl. Tegetmeier a vopsit citeva din p5,s5,rile sale cu rogu de magenta, eelelalte pd,sd,ri nu le-au d.at insi, prea mult5, atenlie [celor vopsite].
20 Anrlubon, Ornilltoktll. Bi.ograpfty,

3,19;

vol.
Rcsc

al

II, p. 42 ;l

275; r'ol. III, ald Prize Potiltry,1854, p, 27.

vol. p. 2.

I, p. 191 gi

22 I'lte Variatiott of Aninmls artd Plarils uncler Donrcsticatiott, vol. II, p. 103,

DESC'ENDTINTA Or,lULUr

constamment ses caresses : les avances crnlpress6es, les agaceries, les tournoiernents, les tend.res roucoule'tnents, rien ne peut lui plaire ni I'6mouvoir I gonfl6e, boud.eu'se, blottie d.ans un coirr d.e la prison; elle nturr sort, que pour boire el, rnanger, ou pour lepousser Avec une esp0ce cle rage d.es caresses d.evenues trop pressants" 23. Pe d.e alt[, parte, dl. Harisson Weir a nbservat el insu;i $i a auzit de la rnai rnulfi crescfltori c[ uu porurnbel fernell va prinde uneori o simpatie profunclii pentr:u un anumit pnrurnbel, pentru care ili \-a p[rdsi propriul ei l,ovar[ry. Dup[, un alt observator (,u experierrff, Iiietlel 24, unele fermele a,u caracter desfrinat qi preferi, oricare str5in propriului lor sof,. Unii masculi amoro$i d.enumi,ti d.e amatorii noqtri englezi ,,b5,ie!i d.e viafi," au atit succes in galanteriile lor ineit,, d.up5, clt imi spune d,l. II. Weir, ei trebuie inchinsi flin ca:uza pagubelor pe care lc produc. DupL Aud.ubon, curcanii s5,lbatici d.in Statele Ilnite ,,uneori d.au tircoale fenlelelor d.omesticite, care in general ii acceptd, cu mare pld,cere", a$a inclt aceste femele par s[, prefere pe eei sfi,lbatici propriilor lor masculi 25. fatl un caz qi mai curios. Sir I'i. I'ItIon i.l linut timp d.e mulli ani o evid.en![ a obicciurilor: priunilor pe cal'e i -a clt'scut in nunriir rnare. El afirnr[, cii, ,,tlcseori priunifr.lle au () m:llc lrrefcrin,t,ii pentr:u un anunrit; pi,un. Lor le pllcea a,tit de rurtlt, utr p[utt l;irrr:a,t britrin, incit intl-nn an, cirrd r,l lr fo"st {,inut inchis, ('u toa,te cL lu, vt'dcte, clc erau tol, tinrpul strinsc lingl gratiilc inehisorii lui ryi mr pelnlitt'lltt ttic'i ttnu l piiu.n lir,cuit sil lrr a,tirrgl . ,\tuirci r,incl a fo,s1, t'liberat in toa,mnii,, oer) rlai btitrinl d.iutro plurrilc i-4, fircut eurt(] ('u suc(i('s.,\nul urrnritor el ir fost; irrchis intr-un grajd ryi atunci toal,e pir,uni!,eler i-a,u fi,cut, cur'ce liva,lului,s[,u )) 26. liivalul siu era, un p[un lflcuit sau cu ar:ipi negTe, d.up[ pirrerea noastrd, o pas[rc nr ai frumoasir, tleclt spe cia obirynuitl . Lichterrstcin, care era un bun obscrvator qi care arrusese excelente oca,zii cle face observatii la Capul Bunei Speranfe, l-a a,sigurat pe Rud.olphi cL paslrea ^ femelir, (Chera Ttrogne) isi renea,gI masculul atunci cind. acesta lpi pierclc vlcluvl r:ectricele lungi cu care esto irnpod.obit in tirnpul perioad,ei d.e reprod.ucere. Presupun c[, aceast[ observzlfit' a fost fd,cut[, in stare c1e captivitate'i. fat[ LLrt caz a,nalog: clr. Jtiger ", dircctorul Gr[dinii zoologice din Yiena, afirmicai unui fazan a,rgintiu mascul, ca,r'e triumfase asupra l,uturor celorlalli ryi era iubitul aeceptat
?a

frir[ \Teun rnotiv bine d.eterminat. Astfel, d,-nii Boitard. ryi Corbi6, care au o experieufir, d.e patruzeei gi cinci de ani, afirm[ : ,. Quand. une fernelle 6prouve d.e l'antipathie poul un mflle a\rec lequel on veut, Itaccoupler, rna,lgr6 tous les feux cLe I'amour, ntalgr6 ltalpisto ct, le clrdnevis d.ont on la nounit poul angmenter son ard.eur, rnalgr6 un emprisonnement d.e six mois et rn6me d"'un &ilr elle refuse

Lrneori llorurnbilele resirnt

o arrtipatie puternicf fa!a, r1e anumif,i

masculi,

J?rospcr I-ucas (Traitd tle I'IIdrid. ttut., 1850, vol. II, p. 296) a observa.t el insu;i faptc aproapc similare lir

Boilard ;i Corbi6, Les Pigeons..., 1821, p.

12.

porunbei.
2a

26 ,,Proc. Zool. Soc.", 1835. p. 51. Piiurrul lricrrit. cstr: cousiderat de dl. Sclater ca o spcr:ic tlistincti-r, nrrlti Lii Pauo nigripennis, lnsii dovezile irni par s[ arate ci el nu cste dccit o varietate.

Die

Taubemucht, 182-1,

p.

86.

rz Rudolphi,
28

Beitril11c 59.

:ur

Anthropologie, 1812,

p.

184.

)5 Ornithological Btogruphlq, vol. I, 1r. 13. In ac:elali st:rrs, rlr. l3r'.varrt., in A/Ien'.s l,Icunmals anrl Birds of l;'loridu,

Die I)artui.rt'sclte Theorie und ihre Stellung zu Moral

urtd Re.liqton, 1869, p.

p.

l),i

1.

s-a, sl,ricat penajul ornAlnental. El a fost atunci imed.iat, irrlocuit printr-un rival, c,are qi-a sta'bilit superioritatea qi ulterior a d.evenit ,seful cirdului. Un fapt rernarcabil, care a,ratd, clt d.e important5, este culoarea ln jocul nup!,ial al pir,s[rilor, este c5, d.l. Board.man, timp de mul!,i ani un binecunoscll, colec!,ionar ryi observator al p5,sXrilor din nord"ul Statelor Unite, nu a v5,zut in tlecursul lungii sale experienle ca un albinos sL se imperecheze cu o alt,d, pas5,re, qi totuqi el avusese ocazia d.e a obserr.a mul!,i albinoqi aparfinind, d.iferitelor specii'e. Cu greu se poate susfine ca albinoryii sint incapabili d.e a se reprod.uce in stare natural[, d.eoarece ei pot fi oblinuli cu cea mai mare uqurinfi, ln captivitate. Faptul czi ele nu se irnperecheazd, trebuie atribuit respingerii d.e c5,tre carnara,dele lor normal colorate. Pd,sS,rile femele nu nutnai cL fac alegerea, rlar ln citeva caz:uri ele executfl jocul nuplial fa!,i, d.e mascul sau chiar se luptd, pentru posesiunea lui. Sfu Ii. Ilerorr afirm[ cir, la pi,un primele ayansuri sint intotdeauna f5,cute de femelil,, iar tlupi Aud.ubon ceva asem5,nd,tor se lntlmpli, qi cu femelele mai b5,trine ale cureanului sd,lbatic . La cocoqul de rnunte femelele zboard, in jurul maseulului qi cautfi, s[,-i atrag5 atenfia, pe cind. el merge filindu-se pe unul din loeurile d.e intilnire 30. Am vd,zat' cum o ra!5, s5,lbaticd, lmblinzitd, a sed.us, dupd, un lung joc nupfial, un r5,!oi d.e Querqueilula acuta [mai intli] refractar. Dl. Bartlett este d.e pd,rere c5, Lopltophoru,s, ca gi multe alte galinacee, este poligam, lnsd, d.oud, felmele nu pot fi puse ln aceea$i colivie cu un mascul, deoarece se bat foarte mult intre ele. Urmd,torul, caz d.e rivalitate este cu atit mai surprinzil,tor cu clt el se referd, la cd,ld.5,raq, care d.e obicei se imlrerecheazra pe viafi. I)1. Jenner Weil a introd.us ln voliera sa o femelS, urit5,, tle culoare inchisd,, ryi imed.iat eai 'a at'acaL atit tLe inverqunilt o alt5, femelfi, ca,re avea pereche, lnoit acea,sta t]-in rtrm[, a trebtrit s5, fie separat[,. Noua, femeli, a G]xecutat tot, jocul nuplial qi in celc din nrm[, a reuryit sd, se imperec:,hezo cu rnasculul; d.up5, cltva timp ea fi-a primit tns[, ped.ea,pslt, rneritatfl, d.eoa,tece incet,ind. de a rnai fi a,gn.sivd,, ea a fost inlorluit[, 6a1 1'1'chea, Lemeli,, iar masculul fi-a llba,ndonat rrl,rrrrci lroua, iubiti, ,;i s-ir,

tll fetnele'lor, i

inapoia,t;

el acce,pt,[ orice femeLi $i, dupd, cit puten] aprecia, el nu preferd, o anumitd, fornelir, unei alteia, insd,, dup5, cum vom ved.ea ulterior, se pare cri la citeva grupe existd, exceplii la aceastd, reguld. L& pX,sS,rile domestice nu am aazrt decit ulr sirrgur caz' in care masculii sd, arate vreo preferin!5, pentru anumite femele, anume a,l coco;ului d"omestic, care, d.up5, marea autoritate a d -lui Hewitt, prefer[, gd,inilo mai tinere celor mai b5,trine. Pe d.e altfl parte, atunci cincl efectueaz[, uniri hibridc lntre fazamtl mascul ;i giinile comune, d.l. Ilewitt este convins c5, fazanul preferS, in mod. invariabil p5,si,rile mai bd,trine. El nu pare cituqi d.e pulin influen,t,at clo culoarea lor I el este ,,extrem de capricios in ataryamentele salett " I d.intr-o oarecare catzra inexpliea,biLi el elratfi, cea ma,i hol,I,rlt5, aversiune pentru anumite g[,ini, pc care nici o al,enf.,ic clirr. partea cresc[torului nu o poate invi,nge. Dl. ]Iewitt md,
2e ,\ceastl afirnalic estc reprodusl de dl. A. LeiLh ntental Poultrg, 1848, p. 8. Pentru curcall, ,\udubon, Adams in lucrarea sa l;ield and. Forest Rumbles, L873, ibid.em, p.4. Pentru cocogul de munte, Lloyd, Game -Birtls

Itt toate eazur:ilc obi;nuite tnasculul ,'*1,,' atit tkr pliu cle a,r([orrrt', incil;

llt veohea lui

ch'agost,c.

p. 76, qi concordii cu propria

30

sa experienfi. of Swerlen, 1867, p. 23. 31 Dl. Hewilt, citaL in l'egettneiu's PouIIrg lrr privinla plunului, vt'zi Sil R. Fferon, Proc. Zoolog. Soc., 1835, p. 54, qi Rcvcrend Il. S. I)ixon, Orna- 1866, p. 165.

Book,

3r:

DESCENDITNTA OI':IULUI

{ccund.at. Pe d.e zlltir, parte, lil raJ,a cu coad[, lungf (Harelcla glac'ialis) ,,s-a obser.vat", ,1up? cum spune d.l. Ekstrcim, ,,cri anumite femele sint mai curtate d.ectt celelalte, d.e fapt descori se veclc cil,e urra inconjural,d, d.e clte gase sau opt masculi amo1'o$i". \"u qtim daci se poate da cr('z^rc acestei afirmalii, ins5, vin[torul local a impuqcat a,cestc fenre le pentru. a le impiria ;i a-i servi ca momeli az. In ceea.ce privcgte p[sii,rile fernele care resimt o preferin!fi, pentru anurnifi masculi, treiruie sd, arorn in ved.ere c[ rru putern zlprecizt, decit prin analogie alegerea fircutfl. Dacir un locuitor dintr-o alt[, pla,net5, ar fi [ln mi,sur5,] s5, observe la un iarmaroc un numirl do tirreri lirrani f[cind. curte unei fete d.r5,gu!e ;i certindu-se asupra ei, ca pii,,.q5rile Ia unnl d.in locurile lor d.e acl.unate, el ar d.ed.uee clin Arcloarca, pretenctentilor cle a se face pt5,cu!i qi de a-$i etala g5,teala cd, e& estc aoet)A cale face a,legerea. O", in cazul p5,sirilor, d.ovezile sint urmd,toarele : e,le au o facultate acu{,ir, cle observalie ryi par si, aibd, un oarecare gust pentru frulllosr atit in cc plive,,tc culoarea, clt rsi sunetul. Este sigur c5, uneori femelelc preziqt[, d.in c^uze necunoscute, celc mai puternice antipatii ;i preferinle pentru anurniti mascrrli. Atunci ctrrcl sexele se d.eosebesc prin culoare sau alte ornamente, crl 1'Ar] exceplii, masculii sint cei care sint cei rnai impod.obifi ln timpul perioad.ei cle reprod.ueere, fic permanent, fil: tt'nrpolar. Ei ipi expun perseyerent d.jferitele lor pocloabe, iryi cxercitfl \'oceA si r.xecutir arcroltalii nupliale in fa,;zr, ferneJelor. Chiar nlasculii bino inarmati, la cialc s-ur 1t[rt a, cir slrc]ccsul d.epind.e intru tol,rrl dt tregea iuptei, sint in majoritiltaa cazurilar fca,rt,e irnpod.obili, iar pod.oabele lor au fost d"obtnd.ito in cletrinr.entul unei pierd.eri clo forfi,. In alte cazrtri, pod.oabele au fost d"obinclite cu un risc sporit, a,I petricolului d.in partea pfs5,rilor

itf rtrmeazil cir unelel girini sinb cornplet neat,r[gi,toare, chiar pentru masculii propriei lol specii, a,1a, incit ele pot fi linute cu rnai mutli cocoryi un lntreg anot'imp, f:irti c2, nici milerr,r' un ()lt d.in patruzeci ,sflrl cinc,izeei sir se cLoled.easc[,

reciproc qi sf, se irnperecheze. Atunci cc putem oarcr conchid.c rlin aceste fapte ;i consicleralii ? iqi ayat6, Garc masculul atractiile sale cu atita pompd, gi rivalitate fdyd, nici un scop ? Nu cste oare justificati, pirer:ea noastri, c6, femela face alegerea qi cd, primeqte t-l,Ynrtsllrjle masculului c.l,rL'ii place cel mai mult ? Nu este probabil ca femela s[, reflectozt:in mod. conqtienl,;ea este ins6, cel rnai mult excitatS, sau atras[, d.e masculii cei mai frumoryi, cei mzli rnelod"iosi sau cei mai curajoqi. $i nici nu este cazul sil, presupunem cd, femela stud.iaz6,, fiecare d.ungd, sau pat5, de culoare; cd, fhz6,ni!a, c1e exemFlu, ad.miril, fiecrare d.etaliu :l cozii superbe a fazanului ; ea este probabil impresionati, numai d.e cfectul general. Toturyi, dup[, ce af15,m cu citzi grijd, fazanul Argus nrascul ili etaleazd, elegantele sa,le remige primare pi iqi rid.ic5, pe'nele sale ocelate ln pozilia corecti, pentru un efect d"eplin. sau iard,qi curn sticletele lqi etaleazra aripile paietzl,te cn aur, nu ar trebui sir, fim prea siguri cd, fcrnela nu se interese azh de fiecare d,etaliu al frumusefii. Dupi, cum am observat uiai sus, nu putem aprecizr, exercitarea alegerii numai prin analogie, iar facultd,lile
i:
CitaL in (jcnne Biirls

blnui c5, mascutii

pi al animalelor d"e pra,cl[. La diferite specii, nur]ero;i inclivizi de ambele sexe se intllnesc in acelaryi loc nsi jocul lor nuplial d.ureazTa timp ind.elungat. S-ar putea

qi ferneicle clin aeeeaqi regiune nu reugc''sc irrtotd.eauna sii, se placd,

of

StL,r:,lctr,

o 1,ti

llor:tl. rr. l]15.

VARIATIILlTATI:

343

rnintale ale p5,s[,rilor nu sinb fundameutal diferite de ale noastre. I)in aceste clivelse consid.erafii, putem conchid"e cd, imperecherea p5,s[rilcrr ru este l[sat[, la voia intimpl5,rii, ci cd, masculii, care, prin d.iferitele lor atraclii siut cei mai itr m[surd, s5, plac[, femelei sau s5, o excite in cond.ifii normale, sint a,cceptel,ti. Dac[, se ad.mite aceasl,a, atunci nu este greu d.e inleles cum p5sirile mascule au d.oblnd.it treptat caracterele lor ornamentale. Toate animalele prezint[, d.eosebiri ind.ivid.uale $i, d.upd, cum omril poate mod.ifica pi,s[,rile sale d.omestice selec!,ionind. ind.ivizii care li par cei rnai frumoryi, tot aga preferinla femelei, obi;nuil,5, sau chiar intimpld,toare, tafiil, de masculii mai atrd,g5tori va d.uce cu sigur:anli, Ia mod,ificarea acestora I iar asemenea mod.ificd,ri ar putea, in d.ecursul timpului, fi sporite ln aproape orice misur5, compatibil[ cu existenla speciei.
lrar'iabi,litatea la ptd,sd,r'i, An speciul a caracterelor lor senuale secundare, - Yariabilitatea qi ered.itatea constituie fund.amentul acliunii selecfiei. Bste sigur cL pd,sS,rile d.omestice au variat consid,erabil qi d,esigur cd, r'ariatiile lor s-&,u moqtenit. Acum este unanim ad.mis c6 in stare naturald, p5,s[rile s-au moclifieat creind. rase d.istincte 33. Yarialiile pot fi imp5,rfite in c1ou5, clase : cele care in ignoran\a noasl,rei par s5, apar5, spontan ryi cele care sint ln legfturd, directil cu cond.iliile lnconj urii,toare, arya lncit toli sau aproape to!,i ind.ivizii aceleiaqi speci.i sint similar modifica,ti. Cazari d.e acest d.in urmi, fel au fost recent observal,e cu grij[, d.e d.l. J. A. Allen 3a, care arat5, cL irr Statele Unite multe specii d.e pi,sd,ri d.evin treptal; mai puternic colorate cu cit rnerg rnai spre sucl ;i mai d.eschis coloratc cu cit rnerg mai spre vest, cir,tre cinrpiile arid.e clirr interior. in gcnerzll, arnbele riex) pa,r' s5; fie la fel influenlate, uneori iusl unul din sexc rnai mult d.eclt ct'll,lalt. Acest, rezult,at nu este incompatibil cu plrerea d,upir, care culorile pls[,rilor sint datoral,e rnai ales acumul[rii prin seleclie sexuali, a variatiilor consecutive I d.eoarece chiar d.up5, ce sexele s-au d"iferenliat consid.erabil, d.atoriti, \ry'eunei deosebiri constitu,tionale, clima ar putea prod.uce un efect similar alsupra ambelor sexe sau un efecl, rnai mare asupra unuia d.in sexe d.eclt asupra celuilalt. Dup5, ctlm este unanim ad.mis, d.eosebiri ind.ividuale int're memblii ilccleiaryi specii apar in stare natural[,. Yarialii bru;te qi puternic pronunlate sint rare I cste, cler asen]enea, inrloielnic d.ac5, fiind. favorabile ele a,r fi d"eseori conser33 Dupi dr. Blasius (,,Ibis", 1860, vol. II, p. 297), existd 425 de spccii incontestabile de plsiri care se reproduc in Europa, pe lingi gaizeci de folme care slnt adesca consideratc ca specii distinctc. Despre ultimele, Blasius crede cd numai zece sint reahnentc lndoielnice gi cI celelalte cincizeci ar trebui uniLe cu ruclclc lor ccle mai aprolliaLe

influenla clirnei asupra

speciilor

cu lorilor pisririlor, este greu dc explicat culorile mohorite gi lnchise ale aproape tuturor

trlind in anumite !f,.ri, ca, de exemplu, in

in American Naturalisf,
qi 1873,

instr-

lele Galapagos de sub ecuator, pe intinsele cimpii temperate din Patagonia qi pe cit se pare in Egipt (vezi dl.
Flartshorne,

p. 7a7). Aceste

arati ins[ cii trebuic sii existe un grad considerabil de varialie la unele dintre pirsirile noastre curopene. La naturaligti mai cxistir un purrct nelirmurit dac[ rnili rnulte dintre p[sirile clin America de Nord ;
aceasta

ar trebui considerate ca fiind spccific distincte de speciile europene corespunzitoare. Tot astfel, multe forrne nordamericane, care pini recent au fost caracterizate ca specii distincte, slnt considerate acum ca rase locale. 3a lllarnnruls anrl Btrtls of East Florida, cle asemenea, Ornillrologicul Reconnuissarrce

au influenlat aprecierea culcrilor vii de citrc pfslrile

oferi pu!in acl[post penLlu pistiri ; pare insi indoielnic daci absenfa sltcciilor viu colorate poate fi explicatti pe plincipiul proLccliei, deoarece in Patnpas, care este tot o cimpie deschisl, cu toate c[ esLc acoperiti cu iarbi verde, undc plslrile ar fi egal expuse pericolului, slnt comune multe specii strilucitoare gi colorate bititor la ochi. Uneori arn meditat dacir culolile mohoriLe predominind ln peisajul sus-nurnitelor !5ri nu

fitri sint neadlpostite

af Kansas ctc. Cu toatri

Lrlind

acolo.

:itl

DFSCI;NDENTA OMUI,UI

\-ate prin selecfier qi transmisc generaliilor urmiitoare 35. Merittr, totuqi s[, d,au cibeva eazuri pe oare le-am ad.unat, in leg[,tur[, cu aceasta pi care se refer[ in special Ia culoare, simplul albinism qi melanism fiind exeluse. Bste cunoscut eh dl. Goulcl ad.mil,e existenla pulinelor varietd,li, d.eoarece el consid.erd, d.eosebirj foarte rnici ca fiind. specifice I totuqi, el afirmX, 36 c5, a,numili colibri, aparfinind. genulni (,ttt'nanthtts sint lmp5,r!iti, in apropiere d.e Bogota, ln d.oui, sau trei rase sau variet5,li, cAre se d"eosebesc intr:e ele prin coloritul cozir, ,,unele avind toate penele alb?strer pe eind" altele au cele opt rectrice centrale cu virful d.e un vertle frumost'. In acest caz, ea qi in cele urmftoare, nu pare s[ se fi observat gradafii intermed.iare. La, unul clintre papagalii australieni numai la ,,masculi eoapsele sint stacojii, iar la, a,lfii verr,r ca, iarba)'.Ita, un alt papagal d.in aceea;i la{a,,,unii ind"ivizi au bancla cle-a, curmeziryul tectricelor a,ripilor galben viu, pe cind. la allii aeeeaqi parte este colorati, in roqut' tt. in Statele, IJrrite, ciliva d.intre masculii cle tanagri stacojii (1'un,aqru ru,bra) au o ,,frumoas5, band.[, transversal5, cle un roDu ilprins pe tectricelo mai mici ale aripilor" ae, ins5, aceastd, varia!,ie pare oarecum rar5,, arya incit conservareia ei prin selectie sexuald, nu urmeazd, d.ecit in condilii neobiqnuit d.e favolabile. in Bengal, I'ern'is cri,stata are sau un mic mof ruclimenta,r pe ca,p sau nu are nici unul I o atit d.e micd, d.eosebire nu ar fi meritat [sd, fie], observa,t[, d.ac5, in sud.ul fnd.iei aceeaqi specie nu ar fi avut ,o creastI, occipitald, bine pronun ,tat'd,, format5, d.in mai multe pene grad.ate" 8e. In unele privinte, caz:ul urmi,tor este mai interesant. O varietate ti,rcati, corb, cu capul, pieptul, abd-omenul ryi p[r!i ale aripilor qi rectricelor albe, varieclo tate limita,tir, la insulele l'eroe. Acolo ea nu este rar6,, d.eoarece Graba a v6,zut in cursul vizitei sale opt pln5, la, 'l,ece exempleue vii. Cu toate ed, trds5,turile acestei r.ariet[,ti nn sint complet constanl,e, ea a fost consid.erat5, d.e mai mulli ornit'ologi clrept o specie tlistirrcl,L. Faptul c5, pd,s5,rile l;5,rcate sint urmd,rite qi perseoutate foa,rte zgornotos d.e ofi,tre ceilalli corbi d.e pe insul[, constituit motivul ^ specifie d"istincte ; principa,l (,are l-a fd,cut pe .Rriilrnich sri, oonehid5, e[, ele sint d0. se rstie insi, ?t,c,urrl e[, a,ceastit est,e o eroa,rrr Acest car, pa,te analog celui menf,iona,l; (iil,r(' pr-i,s[riJor rnai slls, al albinoa,so so imperec,heazh, fiirrd respin.se r1o ml 1rulin lor. canraradele in diferite p[,r,ti a,Ie rn[,rilor d.e nord. se g5,seryte o va,rietate rernarcabilii, tle Uria troi,le, iar in lr'eroe una din cinci p[s5,ri prezintS,, dupir, aprecierea lui Graba, ir,ceasti, varialie. Ea este cara,ctertzath n1 printr-un inel a,lb curbat in jurul ochiului
35 Origirt of Species, 1869, cd. a 5-a. p. 104. n(i-anr varialiilor u$oarc sau prrternic proturntatc canr apar la dat inLotdeauna sealna cit devia!.ii sLructurale r:are gi indivizi izolafi. 36 lrilrotl. to tlrc T'rocltilidae, p. 702. puternic prorrun{.atc, care rneriti s[ fic denumite nronstruo37 Goulcl, tlartdbook lo Birds of Australia, vol. lI, zit:ati, rareori pot fi conservatc prin scleclia naturall, qi ci conservarea varialici, chiar foarte favorabile, depincle p. 32 gi 68. 38 Audrrbon, Ornilltolog, Biogra.phu, 1838, vol. I\', intr-o anuuriLii nrirsurir cle intirnplare. ,\preciascnr de p. 389. asernenca irrrporlanla simplelol rlcosebiri individuale, ;i 3e .Icrtlon, Birds of Inditt, vol. I, p. 108; accasttr nr-a ficut. s[ insist. cu trtita titrie asupra acelei ,si dl. Rlyth, fortne incon;tiente dc seler'fic de cdtrc onr care urtneazii ,,Ltrntl and \\ratcr", 1868, p. 381. 40 Graba, Tagebuch einer Reise nach h'eroe, 18:10, conservirii indivizilor celor mai valorogi din fiecare rasS-, ftrrI vreo intenlie din partea sa de a modifica caracterul p. 51-54. Ntacgillivray, I/ist. Bri{ish Birds, vol. III, rasei. Insi, pini ce nu am citit un remarcabil articol din p. 745.,,Ibis", vol. V, 1863, p. 469. al Graba, ibidem, p. 54. llacgillivray, ibidem, vol. \r, ,,North British Revicw" (martie 1867, p. 289 gi urm.), care mi-a fost mai utill decit orice altl revisLir nu mi-am p. 327,

clat seallra ciL de nrari siut probabilitrilile neconservlrii

VARIABILII'ATE

34s

Acest, caracter t'emarcabil a fd,cut ca aceast5, pasdre

sd, fie consideratd, d.e rnai mul{i ornitologi d.rept o specie distinct5, sub numele de fJ, lacrrtrrnu,ns, ins[, se rytie actttn ci ea nu oonstituie rlecit o simplS, varietate. Aclesea ea sc irnperecbreaz[,

;i o linie alb5, ingustf, curb[,, lung5, cte 3,75 cnr, intinzindu-se de la inel ind.d,rd,t.

Iucru nici nu este surplinzf,tor, d.eoarece varialiile care apar brusc sint cleseori transmise, dup5, cum arn arS,tat intr-alti, parte 42, fie neschimbate fie de loc. Ved.em astfr:l cd, d.oud, forme r-listirrcte de aceeaqi specie pot coexista in aeeeaqi regiune qi, fi,rlr, indoiald,, ch tlacl una d.in elc B,r fi posc-.d.at yreun avarr.taj asuprur, celeilalte, eA s-al fi inmultit curind. prin exclud.erea acesteia din urml. I)ac[, de exemplu, cor:bii t[,rca!i rnasculi, in loc de a fi persecuta\i de camarazit lor, ar fi fost foarte atr[gl,tori (ca p5,unul tirrcat cle mai sus ) pentru femelele corbilor negri, nnrtriit'ul cc'lor t[rcafi ar fi crcscut rapicl. $i acesta ar fi fost un caz d.e selec!,ie
grad ayeln toate motivele sI cred.em eri ele sint cele mai importante [ele.mcnte] pentru acliunea selecfiei. Caracterelc. sexuale secund"are sint eminamente susceptibile s[ varieze, atit la, animale iu stare naturalil, clt, si in sl,are d.omestic[, a3. Existl, d.e asemenea motive s[ credem, dupir, curn atn vilzul, in capitolul opt, c[, r'arialiile sint mai susceptibile s[, aparl la sexul rnasculin dccit la cel feminin. Toate aceste intimpl6ri sint foarte favorabile selec!,iei sexuale. Dae[ earactereler astfel d.obind.ite sint transmise la unul d.in sexe sau la ambele sexe d.epind.e, d.up:i, (rurn rrom 'red.ea in eapitolul unnir,tor, cle frtrrna, d.c eretlitate prcdorninant6,. Estc uneori greu clo fortnelt o opinie daeir itnumit;e miei deosr,biri d.intue cekr ttouL s('xe a,le piislrilor sint nurnrai rezultatrrl vtr,riilbilit[1;ii cu t'rr:tlitate limitaliir, ticxua,l, frilil ajutorul selecliei sexnakr, sau tla,cir clr, a,ll sporit prin acest ult,irn pl'()ces. Aici nu rnit, rofer la nulneroas(,ltr (ra,zuri in, ciarLl rtursculul isi et,a,leazir, culorile slrlenditlo sa,u a,ltrr ()Ilra,ilx.r11f,g lil car:o ft,rnc'la, particip[,intr-rl rnir.ir rnirsurir, d.coa,r'{r{.{r
d.e aceeaqi spec,ie,

cn specia comurrii,, totuqi grad.alii intermed.iare nu au fost vd,zate niciod.atd, qi acest

irr privinla ugoa,relor d.eosebiri individ.uale care sint eomune, intr-un . lna,i mare sau mai mic, tuturor ind.ivizilor

sexuall.

si t'ransruisc ntrti rnult sau rnai pufin femclei. Ce trebuic insL sri conchid.ern irr privintrt,anumitor pirs[,ri la cal'o ochii, d.e cxeurplu, se cleosebesc pu,tin prin culnare la, ambele sexe? at In unele ca,zttri ochii se cleosebese in mocl remarcabil;a,stfel, la bc'rzele cle genul Xenorhynchus, ceri ai masculului sint negricios castanii, pe cincl cei ai fernelekrr sint galben-cambogian ; d.up[, cum aflu c1e la dt. Blyth a5, la rnnlt e Buceros nl?isculii au ochii d"e un purpuriu intens, iar cei ai femelelor sin1, albi. La Bueeros bieornis, marginea posl,erioar5, a c[qtii qi o d.ung6 pe creasta ciocului slnt negre la ma,scul, nu insi, la femelS. Trebuie oare s5, presupunem ci, aceste senlne negre qi culoarea purpurie a oehilor au fost conselvate sau sporite la rnasculi prin seleclie sexualfi, ? Aeeastl ipol,ez[, este foarte incloielnie[, d.eoarece dl. BartIett rni-u, errilt'at la, grird.ina zoologic5 ch, interiorul gurii zlcestui Ru,ceros esto negru la ruil,scul qi d.e, cnloareA elrrrii la fr,melI, iar zlspectul lor exterior sau fru42 \'ariuliort of Animtrls atul Plunts under Dontestiaa Yezi, de exemplu, despre irisul unei Podica gi cation, vol. II, p. 92. Gallicrex, in ,,Ibis", 1860, vol. II, p. 206, gi vol. V, 1863, a3 Asrrpra accsLor puncte, vczi Variation of Animals p. 426. a5 Vezi de asernenea Jcrclon, Bird.s of Irtdia, vol. I. and Plants Ltrtdcr Drnnesttccth on, vol. I, p. 253 ; vol. II,

Itces{,ttt, sinl; d.tttorrlte a,ploa,pe ou ,sigurant,il carilcl,trt.'t,r" ini!,ia,l clrrbindite do rnascul

p. 73 ;i 7r-r.

p.

?13*:115.

DIJSC.I'NDDN

I'A OMUL,UI

llrulielea lor tr.n. cs1,e asl,fcl influenlatii,. In Chile a6, anl observat c[, irisul la cond.orul in virst5, d.e uplr.rxi"rnativ u.n an este caferriu-inclr.is, insd, c5, la maturitate se schimbir, iu gilbrii-cafoiriu la nlr scul si irr rogu viu Ia femelil. IVfasculul are d.e asemenea o clerastii citrno;t,sl, mic[,, longitud.inalir, d.e o culoare plumburie. Creasta multor galinacee cste foarte ornamental5, ;i preia culori vii in timpul jocului nuplial ; insir, ce trebnie sd, credern oare d.espre creasta cle culoare mohoritd, a condorului, care nouir, nu ne pa,l'e cituqi de pulin ornamental[, ? Aceeaqi intrebare se poate pune in. privin,ta altor cliferite caractere, curn este protuberanla cle la baza ciocului gi;tei clrinezeqti (Anser cqgnoid,es), care este mult mai mare la mascul d.ecit la femel[. Nu se poatc d.a urr rd,spuns precis la aceste lntrebi,ri ; trebuie lnsir, sd, fim prud"enJ,i clacl presupunern cii protuberanlele ryi d.iversele apend.ice cir,rnoase nu pot fi atr5,g[,toare pentru fernelilr cirrd ne amintim cd, la rasele umane silbatice d.iferite diformit5,li hid.oase - cicatrice ad.lnci pe fa,ti, cu pielea, rid.icat5, in proeminen,te, septumul nazal glurit, de bele sau oase, gi,uri la urechi qi buze d.ilatate ryi considerabil d.eschise _- siut toal,e ad"mirate c fiind ornamentale. Dac[, d.eosebiri f5,rd, irnporta,n!6 intre sexe, ca cele ar[tal,e mai sus, Au fost conservate sau nu plin seleclie sexuald,, aceste d.eosebiri, precum qi altelc, trebuie sd, fi depins inilial in primul rind. de legile variafiei. I)upi, principiul d.ezvoltd,rii corelate, penajul variazd, ad.esea in acelaryi fel pe diferite pd,rfi ale corpului sau pe tot corpul. Ved.em aceasta bine ilustrat la anumite rase d.e gd,ini. I-.,a toate rasele penelle cle pe gitul si qalele masculului shrt alungite qi slnt d.enumite pene Lalciforrne', ori --- cind ambele sexe dobind.esc un mo! pe capr care este un nou caracter la acel gen -- penele cle pe capul masculului preiau forma cle secer[, r:videtrt rtup[, prirrcipiul corelaliei, pe clnd. cele tle pe capul femelei slnt cle llorrnl obirynuit[,. Ouloarea penelor formind molul masculului este d.e asemenea ad.esea r:orclat[, cu gulera;ul d.e pe git qi pelerina de pe ryolcluri, dup5, cnm se poate ved.ea cla,cb compari,m aceste pene la rasele polonezd, paie{,atd, auriu si argintiu, Houclan ;i Crdve-c@ur. fra, unele specii naturale putem observa exact aeeea;i corelalie la culorile chiar ale aceloraryi pene, ca la mascuJii splend.izilor far,ant aurii ;i Amherst. fn general, structura fiecfi,rei pene ind.ivid.uale face ca oriee modificare in coloritul ei si, fie simetrici, ; ved.errr 2,cB,sta Ia diferite rase d.e gflini irnpestrit,ate, paietate ;i incond.eiate rsi, dupi, principiul corelaliei, penele d.e pe tnt corpul sint deseori colorate in acelaqi fel. Sintern astfel ln m5,surd, , f.Lrk mult[ greutate, sd, prod.ucem rase cu penajul p[,tat aproape tot atit d.e simetric ca ryi la rasele naturale. La gd,inile dantelate ryi paietate marginile colorate ale penelor sint brusc d.efinite, lnsi, la un metis oblinuu d.e mine d.intr-un cocog spaniol negru cu luciu catifelat verzui qi o gi,ind, d"e luptd, alb5,, toate penele erau negre-verzrti, exceptind. numai extremit5,file care erau albe-g5,1bui, lns[, intre extremitd,lile albe ryi pd,rfile bazale negrer pe fiecare pan5 era o zond, simetric[,, curbii, de un cafenin-inchis. In unele cazari, raehisul penei cletermin5, d.istribulia culorilor I a,stfel, la penele corpului unui rnetis d.in acelaqi cocoq spaniol negru $i o glini, polonezl paietatd, argintiu, rachisul, cu -un spaliu lngust de fiecare parte, el'a negru-verzui si inconjulal, cu o zand, regulatir, d.e un cafeniu-incbis, tivitd, cu albeafeniu. In aceste cazurL avem pene simetric umbrite t e& cele care d.au atita elegan],d, penajului rnultor specii naturale. Am observat d.e asemenea o varietate
t6 Zoologg rtf thc Yoyage of I'L nI. S. ,,I)cuglc' ', 1841, p. 6.

3,r7

cle porurnbel comuu cu dungi pe aripi avirrcl %one sirnetrice de trei culoli vii, in loc d.e u fi numai negre pe un fond. albastru-ard.ezie t ca la, specia parentalir,. La multe grupe d.e p5,si,ri penajul este variat colorat la diferitele specii, totupi anumite pete, semne sau dungi sint pd,strate d.e toate speciile. Cazuri analoge se intilnesc la rasele cle porumbei, c?,re pdstreazir, de obicei cele douir, clungi de pe aripi, cu toate cd, ele pot fi colorate in rogu, galben , alb, negru sau albastru, restul penajului fiind. de o culoare conrplet cliferitd,. Aici avem un eaz m i curios, in care anumite semne sint p5,stra1,e, cu toate cd, sint colorate in rnod. exact opus celui natural ; porumbelul prirnitiv are o coad i, albastrd,, iar jumi,tSlile terrninale ale barbilor externi ai celor d.ou6, rectrice exterioare sint albe i orr existd, o "subvarietate care are o coad.X, albd, in loc c1e albastrd,r cr eract acea parte neagri, care la specia parentald, este albd, a?. Iormnrea gi, aariabi,l'itataa ocel'i,Ior sau a, gtetelor 6n formd, de ochi, pe penajul pd,sd'ri'lor. - Deoarece nici un ornament nu este mai frumos d.eclt ocelii d,e pe penele d.iferitelor pd,sd,ri, d.e pe inveliqul pilos al unor mamifere, d.e pe solzii reptilelor qi pesstilor qi de pe pielea amfibiilor, de pe aripile multor lepicloptere qi ale altor insecte, ele merit5, o atenlie special5,. Ifn astfel c1e ocel consl,d, d"intr-o pat[, in interiorul unui inel c1e o alt'ra culoare t etu pupila in interiorul irisului, lnsi, pata centrald, este ad.esea inconjuratfl d,e zorre concentrice suplimentare. Ocelii tectricelor cozii pi,unului oferi, un exemplu familiar t etu qi cei d.e pe aripile fluturelui-ochi-de-pd,un (Vanessa). Dl. Trimen mi-a d.escris un flnture de noapte sud-african (Gynani,sa i,si,s), lnrud.it cu fluturele nostru d.e noapte ,,impd,ratultt, la care un'o"cel superb ocupd, aproape intreaga suprafalf, a fiecd,rei aripi posterioare I el eonst[, d.inl,r-un centru negru, inclusiv o patd, sernitransparentd, in forrnX, de semiluni,, tnconjuratf d.e r,orre succesive tle culoare

ocru-galben, negru, ocru-galben, roz, cafeniu qi albicios. Cu toate cd, nu cunoarytem stacliile prin care s-eu d.ezvoltat aceste ornamente minunat d.e frumoasc si complexe, procesul a fost probabil simplu, cel pu,tin la insecte, deoareec, clupir, onnr imi scric dl. Trimen, ,,nici un caracter cle simpli, pS,tare sau colorare nu este atil, cle instabil la lepid.opt;ere ea ocelii, atit ca nurnlr, clt qi c^ rlimensiulr.i". I)1. Wallace, cAre primul rni-a At,ras atenlia asupra acestui subiect,, mi-a ir,r'ir,l,at o serie dc exemplare din fluturele nostru comun eiufeniu de pa,jiryte (Hip'pttralria jnn'ira) prezentind numeroase grarla!,ii, d.e la un simplu punct negm foarte nric pinir, la un ocel elegant eonturat. fra un fluture clin sudrrl Africii (0gllo'l,edu, frin.), iup&r'tinincl aceleiapi familii, ocelii sinb chiar ryi rnai v'ariabili. .[ra unele exemplrlrrr (fig. 53, /), spa,tii rnari de pe suprafala superioarit, a aripilor sint, colorat,e in negru $i includ. pete albe neregulate, qi din aceasti, s1,are se poate urm[ri o graclalie completd, phn, la un ocel (At) destul de pelfect, acesta rezultind. din contraclia petelor neregulate d.e culoare, La o alti, serie d.e exemplare, o grad.alie poate fi urm5,rit5, d.e la puncte excesiv d.e mici, inconjurate de o linie neagr5, abia perceptibild, (B), pin5,1a oceli mari perfect simetrici 1B'; ot. in cazuri ca acesta, dezvoltarea unui ocel perfect nu necesitd, o indelungatd, varialie rsi selecfie.
a7 Bechstein, I{ulurgescltichle Detdschlands, vol. IV, l79it, p.31, dcsplc o snbvarieLate a porumbelului clluglr.
aB

ritul qi forrna aripilor

nenca descrielea nriuunatului gratl cle varia{ie hr coloacestui fluture, in lucrarea sa Rlio-

Aceastl gravuri a fosL executatd dupl un

desen ase-

palocera Africae Attstralis,

p.

186.

frnmos, flcut pentru mine de dl. Trimen ; vezi de

_____3_1ry_ry:Ill1 gy,lli'

--

bun de pete albe inconjurate d.e zorte rnai inchise ; qi ori de clte ori petele albe sint mari qi apropiato intre ele, zonele irrchise inconjuri,toare se contopesc. La aceeaqi rernige a tazanului Arqus, petele inchise po1, fi inconjurate d.e o zonit palid.[, iar pe'tele albe d.e o zond, d.e culoare inchisil. Astfel, formarea urrui ocel Fig.5lj. -- CtlIIo ledal,itt.;dupi un tlescn tle tll. 1'r'irrrt,n, in stareA s?n cea, lnai clernent,arti pare o aratind ganra e-rtrernii de variaIie la oceli. J, Iircnrpllrr rlc pe hrsrrla tr,Iauriciu (srrprafatlr superiorllii I alipt,i chestiune sinrpl[,. Nu voi spune prirr cc urrt.erioale.; ; A', exernplar din Natal, rlitto ;,11, crt,rn;rlirr. s1,ad.ii ulteriorrrc illr fost gcnerati oce.lii tlin .fatra (suprafa!a srrperioath a arilltri pilslerirlirlt,): Il', crenrplet.(le prr Insrrla Nlarrrir:irr, rlillo. mai ccitnplec;i, clu(. sint inconjurat,i ck. rnultc 'roue succcsivt, colorat,e, irtsil pe,Irele zotratc ale rnet,isilor din g5,ini difelil, trolorttte ryi variabilital.,ert, ortt'a,oltliniu:ti a ttcelilor li.r nrulte lelridopt,r'r:o n() fact' sr"rr conchid.ern c[, folrnareil a(:es1;o]' ornrilttent,e l'rurrx)aso lru ('rit{. u}I pr:oces (.omplex, insi, d,epinde de o oa,recare rnici, rnod"ificare gradatir, in natulit, {,esut;rrrilor inr-(rc,ina,tie. Gradal'ia, carneterelor seru,ale secunilarc. Oazvrile r[e grLlda,!ie sint, inrlrort;irrrte, deoarece ne arati, cd, ornzr,mente foarte complexe pot f i ctobincli f t' prin rnici t;lept;e succesive. Pentru a descoperi treptele inseryi prin care nrasculuI orici,rei pisiili actuale qi-a dobind.it culorile ryi celelalte ornarnente splentlide ar trebui sir, examin[,m lunga serie a strfl,moqilor lui clisp[,rufi, ceea ce este evid.ent imposibil. Putem obline totuqi, in general, o indicafie, comparind. toate speciile ale aceleiaqi grupe, dac[, aceasta este mare, d.eoarece unele d.intre ele trebFie sd, fi p6strat, probabil, cel pufin parfial, urme ale caracterelor lor anterioare. In loc d.e a intra in d.etalii plicticoase in legi,turd, cu d.iferite grupe, d.in care se pot d.a, exemple remarcabile dc'grad.alie, cel mai bun plan pare sd, fie cle a lua u,nul sau d.oud, cazvri puternic pronunlate, d.e exemplu cel al p5unului,pentru a ved.ea d.ac[ se pot elucid.a treptele prin care aceast5, pasire a d.evenit atit d.e splend.id. d.ecorat[,. Pi,unul
ae .Iet'clon, IJirrls

La pflsflri ;i Ia rnulte alte animale pare si, se d.ed.uc5, d.in comparalia speciilor .inruclite ci, pete circulare sint ad.ersera generate d.e ruperea qi contraclia d.ungilor. La fazanul Tragopctn, liniile albe slabe la femeld, repre zint6, frunroasele pete albe la mascul es ryi ceva d.e acerst fel poate fi observat la cele d.ou[ sexe ale fa,zanului Argus. Oricum ar fi, apariliile favorizeazd, foarte mult pflrerea {1d,, pe d.e o parte, o pat'ra neagri, este ad.esea format5, de substanla colorantri carc est,e trasii, spre punctul central d.intr-o zon[, inconjurd,toare, cate astfel cler-ine urai d.eschisir, $i, pe cle altei parte, o pa,ti, alb5, este d.eseorj formatf, prin faptll r,ir, culoarea este inclepflrtal,h dintr-un punct central cale se acumuleaz,i, intr-o zottit inconjurd,toare de culoare mai inchisl. in :lnrbele ca,'ztJT\ t't zultatul este un ocel. Substanla colorant5, pare sd, fie o cantitill,e aproape consl,ant,fi, insi, este red.istribuit[, in nrod. centriperl, sau centrifug. Penele biltilicii comune oferl, un exemplu

of Indiu, vol. III, p.

i-r17.

GRADATIA CARACTERELOR

?,4r,1

este mai ales remarcabil prin lungimea extraord.inalit, a tcc:tricelor cozii, coad.a in sine netiind. mult alungiti,. Barbii, d,e-a lungul aproape aI intregii lungimi a acestor pene, sint separali sau clescompu$ir acesta este ins[, cazal penelor multclr specii qi al unor varietd,fi d.e pd,sd,ri d.e curte d.omestice qi al porumbelului. Barbii se contopesc cd,tre extremitatea racbisului, formind. d.iseul oval sau ocelul, care este cu siguran!,5, unul d,intre cele mai frurnoase obiecte tlin lume. El constd, d.intr-un eentru crestat, irizat', de un albastru intens, inconjurat de o zonh de

I"ig. 5i. - Pani clc pIun, circe 2/13 tlirr nrr1rinrel treltrlalti, desenatii rle rll. riorrr' /"ona t'"ili;::i'il,,iil",,i"lli;'.ill'l,l rrtai err"ti

l,i,'.lJ''i,J,lllil,,'."'

&ccrAsta la rindul t,i e incorrirrr':r,t,ri tlc tt'zttt:fa latil rirfenie-ar[,rnie, ia,r aceasta iarI,;i d.e alte cinci none inguste de nuanlr: fuizatc-' pu{,iu cliferite. {.ln caract'er nelnsemnat la acest d.isc meritd, atenlie ; p(\ un spaliu rle-a lungul uneia dintre zonele concentrice, barbii slnt mai mult sau mai pulin lipsi,ti d.e barbule, aga inclt o parte d.in clisc este inconjuratd, de o zond, aproape transparentd,, care ii dd, un aspect foarte ingrijit. Am d.escris insd, lntr-alti, parte 50 o varialie exacl, analogd, la guleraqul unei subvarietd,li d.e coco$ de lupti,, la care virfurile cu un lueiu metalic ,,sint separate de partea inferioard, a penii printr-o zond, transparent5, d.e formd, simetric5, compusd, d.in porliunile nud.e ale barbilor". Marginea inferioarl, sau baza centrului albastru-lnchis al ocelului este ad.inc crestati, pe linia rachisului. Zonele lnconjurS,toare prezinti, de asemenea urme cle crestd,turi Sau mai bine zis lntreruperi, dup5, cum se poate ved.ea din d.esen (fig. 54). Aeeste

un verd.e intens,

lo Yariation of Animals nncl Planls unrler Domesticcrtion, vol. I, p.

2l-r1.

350

DESENDETTTA OMULUT

crest[tnri sint courune la pi,unii ind.ieni ryi javanezi (Pauo cristutus $i,P. mutiut's) si se pare cL ele meritl o atenlie speciald,, fiind. probabil in legflturi, cu dezvoltarea ocelului, timp ind.elungat iris5, nu am fost ln misurd, sd, le explic semnificalia. Dac5, ad.mitem principiul evoluliei treptate, trebuie s5, fi existat clndva multe specii care prezentau fiecare stadiu consecutiv intre tectricele minunat cle alungite ale cozti pd,unului qi tectricele scurte ale tuturor pi,sbrilor obiqnuite, qi iardgi dintre superbii oceli ai primilor qi ocelii mai simpti sau simplele :pete colorate Ia alte p[s6ri, qi aqa este cu toate celelalte caractere ale piunului. SA, privim acum la galinaceele inrud,ite d.aci, inc5, rnai existd, rrreo grad.afie. Speciile ryi subspeciile Oe Potyplectron trd,iesc ln !i,ri invecinate ![,rii d.e baqtind, a p[,unului qi ele seamd,n5, in aqa mdsurd, cu aceastd, pasi,re, inclt uneori ele sint clenumite pd,uni-fazani. Dl. Bartlett m-a informat cle asemenea ci, ele seamind, cu pd,unul prin vocea qi prin unele d"intre obiceiurile 1or. Dupd, cum s-a descris anterior, primi,vara masculii umbli, lanloqi prin f.a\a femelelor colorate relativ simplu, clesfS,cind.u-ryi qi ricliclnd.u-$i coacla qi remigele, care slnt d.ecorate cu numeroryi oceli. Rog pe cititor si, se lntoarcd, la d.esenul unui Polyplectron (fig. 51). La

napoliont s, ocelii sint limitali la coad.d,, iar spatele este cle un albastru metali-c bogat I in aceastir, privinli, aceast,d, specie se apropie d.e p5,unul iavanez. P. hartltoi,ikii, arc un mo,t ciud.at pe cap, care d.e asemenea este oarecum ca acela al pd,unului javarrez. Ita t'oaLe speciile, ocelii d.e pe aripi ryicoad.5, slnt fie circulari, fie ovali ryi constau clintr-un frumos d.isc trizat, verzui-albastru sau verzui-purpuriu, cu marginea neagrd,. T-ta P. ch'inqu'i,s, aceast5, margine se umbreqte ln iafenin, tivit cu cremr a$a lncit aici ocelul este inconjurat cu ,z,o\e concentrice, d.iferite, insd, nu viu nuanlate. Lungimea neobiqnuit5, a tectricelor cozii constituie un alt caracter remarcabil la Polyplectro'n, deoarece la unele d.intre specii ele slnt jum[,tate, iar la altele d.ou[, treimi clin lungimea ad.evl,ratelor rectrice. Tectricele -cozit sint, prevd,zute cu oceli ca la pd,uni. Astfel, diferitele specii d.e Polyplectron constituie, evitlent, o apropiere grad.ati d.e p[,un prin lungimea tectricelor eozii, ocelilor ryi prin alte citeva caractere. prin - zonarea C1 toatl, aceastir, a,propiere, prima specie d.e Polyplect'ron, pe care aln exa,rnilab-o m-a fflcut aproapl sd, renun! la cercetare, cleoarece am g[sit nu mrmai c[, ad"eviiratele rectrice, care la pd,un sint complet simple, erAll ornamentate cn oceli,lnsi,ocelii d.e pe toate penele se d.eosebeau fund.amental d.e cele ale pd,umrhri prin faptul c[, la l?otypteetr:on ei erau cite doi pe aceeaqi pan[' (fig..55)r unul tle f:iecare parte a rachisului. Am conchis d.eci c[, strd,mo,;ii primit,ivi ai pd,unului nu au putut sem5,na cu un Potyplectron. Continulnd. lnsl cercetarea mea am. observat cf ta unele d.intre specii cei d.oi oceli erau foarte apropiali intre_ ei, ci,la rectricele d.e P.haril't:i,ckii, ei se atingeau qi, ln sfirryit, c6, pe tectricele cozii la aceeaqi specie, ca qi la P. malaccense (fig. 56), ele erau d.e fapt_conto_pite. Deoarece nrtmai pi,rtea centrald, este contopitn,f rd,mine o crest5,turd, la ambele capete, inferior 'ql uop*rior, iar zonele coloiate'lnconjurd,toare slnt d.e asemenea crestate. Astfeil, oo siiogur ocel este format pe fiecare tectrice a cozLL, T?i d.ezvd,luind. lncd, d.ubla sa orifine. Aceqti oceli contopili se d.eosebesc de ocelii unici ai pfi,unului prq faptuicd, au cltb o crest5,turd,la' ambele capete, ln.Ioc d,e una singuri, la -cap6tul inierior sau bazal. Totuqi, explicalia acestei d.eosebiri nu esl,e gre&r la unele_ specii cle Potyplectron cei doi'oceli-ovali d.e pe aceeaqi pan5, sint situali _paralel unul fal5 d"e altul, iar la alte specii (P. chi,ngui,s) ei converg cf,,tre unul d.in capetet

P.

GRADATIA CARACTERELOR

351

nlenea evident c6, clacfl convergenla ar fi puternic pronunfatd,, ia,r eontopirea completfl, crest[,tura cle la eapil,tul convergent ar tind.e si, dispar[. La &mbele specrii d,e pitun rectrieele sint complet lipsite de oceli, ceea ce pare sir, fie in legirturi'r cu t'ir,ptnl cil shrt acoperite qi ascunse d.e lungile tectrice ale cozii. In aceast[ privinfir ele so deosebesc remarcabil de rectricele de Pot'yplectron, care lrt, major'itatea speeiilor sint impod.obite cu oeeli mai mari d,ecit

ori contopilea parliali a, celor cloi oceli convergenli ar l[,sa, evident, o crestlturi, rnult rnai aclinei, la capfi,tul d.ivergent decit la cel conyergerrt. Este d.e ase-

Fig. 55. - Parte dintr-o tectrice de Polgplectron cftinqrrfs crr t:ei doi oceli de dimensiune naI

Fig. 116. - Parte dintr-o tectrice de Polgplectron maloccense, cu cei doi oceli, parlial

urali.

pi-ti, de dinrensiune nalulalir.

c:onto-

ind.emnat d c, aceea sri exarninez crl gri j[ rectrieele d.iferitelor specii, pentru a clescoperi dacir ocelii lor prezint[ ]neo tendin!6 sf,, d.isparil, Di, spre rnarea mea satisfactie, aeesta pflrea sii, fie cazul. Rectricele centrale Ia It, na,poleonis au cei d.oi oceli de fieearc-. parte a rachisului perfect d,ezvolta'fi, insl, ocelul interior d.evine d"irr ce in ce rnai pu!,in aspeetuos pe rectriceltr exterioare, pinft ce nu riimine tlecit o sirnplii urnbrii sau rud.iment pe partea, interioari, a penei celeri rnai dinafarfl. I)c asemeneA, la P, ntalaccense ocelii d.e pe teetricele cozii sint contopifi, dupi, cunt am vilzal',, iar acestie pene au o lungime neobiqnuitfl, avind. d.oud, treimi d.in lungimea rectricelor, a,;a ineit in ambele privinfe, ele se apropie d.e tectricele cozitpd,unului. Or, la P. rn&lacceltse numai cele doui, rectrice centrale sint lmpodobite, fiecare cn cite doi oceli viu colora,ti, ocelul interior fiind complet d.isp6rut rle pe toate celelalte rectricc. In consecinfX, tectrieele cozii qi rectricele la aceasl,[ specie d.e Poly,plectron, se apropie mult prin strueturi, ryi ornamentalie d"e penele corespunzfltoare nle

cci de pe tectricele cozii, Arn fost

pfl,unului.

Deci, pe mfi,surd,r cc grad.afia arunc[ luminfl, asupra stad,iilor prin care a fost d.obind.itf, coad.a splenatid,fi, a p6unului, nu mai est,e nevoie d.e ad.[,ugat nimic altceva. Dac[, ne imaginfim un strimo$ al p6unului in aproape exact starea inter?4

- c.

dag

1ei-

DESCENDENTA OMULUI

mecliarir, d.intre pd,unul actual, cu tectricele cozLL sale enorm d.e alungite, impod.obite cu oceli simpli, qi o galinacee obiqnuit6,, cu tectricele cozii scurte, numai pf,,tater (1u rlceeaqi culoare, vom ved.ea o pa,s.ire inruditi, cu Polyplect,ro'n, ad,ici, cu tectri(relt. aonii capabiler sir, se riclice qi s[ se clesfacir,, impod.obite cn doi oceli parlial ccntopi,ti gi clestul cle lungi pentru a, ascund,e aproape rectricele, aceste din urm:i avincl d"e acurn ocelii s[i parlial piertlufi. Cresti,tura discului central ryi a zonelor lnconjur5,toare alcr ocelului, la ambele specii d.e pi,un, vorbesc clar in favoarea acestui punct, cle ved.ere, aceastl, structurl, fiind. altfel inexplicabili,. Masculii d.e Polyplectron, sint, fil,rd, incloial[,, p[,s5,ri frumoase, ins5, frurnuse!'ea lor privit5, d.e la micd, d,istan,ti, nu poate fi comparati, ctt cea a p5,unului. Ilulte femele strd,rnoryi ai p5,unului trebuie sd, fi apreciat in d.ecursul unei lungi linii d.e d.escend.enli aceast5, superioritate, deoarece, printr-o preferinfd, continufl, a celor mai frumoqi masculi, au f6eut in mocl inconqtient din p6un cea mai splendiclir, clintre toate pfls5,rile actua,le. Fazanrol A.r(tus. Iln alt excelent eilz pentru cercetartr este oferit de ocelii pe remigele fazanului Arglus, c&re slnt nmbrite inl,r-un mocl atit de rtlinunat, lncit sezuni,n5, cu bile stind. Iiber in locarytrrile ktr, ryi cleosebinclu-se in consecin!f,, de ocelii obiqnuifi. Presupun c:h, nimeni nu va atribui lntimplS,rii a,ceastti umbrire, cAre a, stirnit admirafia atitor pictori c,u experien!fi, concursului fortuit, a,l ittomilor: cle subst,an!,[, coloratX,. Ca acesttr ornamente sir, se fi forma,t prin selecfia, mai rnult,ol va,riatii consecutive, nici una, clin ele nefiind" inilial destinat5, si prod.ucri efectul bil[-locag, pare tot atit cle ueerez:ut ca qi cind. una clintre mad"onele lui Rufelel ar: fi fost forniatfi, prin seleclia intimplfi,totr,re a, unora d.in mizg[,lelile fflcute de o lungd, succesiune cle pictori tineri, rrici unul din ei neavintl la inceput preten!,ia s5, d.eseneze figura, omeneascf,,. Pentt'tt a descoperi rnoclul cll[r s-au clez,r'oltat ocelii nrl pul;em cerceta lln lung $ir tLe strfi,rno;i si nici rnulte f'orme intletlproape inrud.ite, d,eoir,rece acurn ele lru tnai existil. Din fericire ins[, tliferitelt-. r'ernige sint suficiente pentru u ue furrtiza cheia protllemei qi cloveclesc in mocl cert cii, o grada{,ie d.e la o simpl5, pat[, pln[, la un rtcel bilf,,-locans d.esl-td.e

este posibil[. Remigele purtincl ocelii sint acoperite cu d.ungi cle culoare inohis[, (fig. 57) san cu ryiruri de pete inchise (fig. 59), fiecare d.ungd, sau $ir d.e pete Inergintl oblic in jos cle-a lungul pdr,tii exterioare a rachisului, pind, la unul dintre oceli. Petelc sint in general alungite in linie transversald, fa,ti, de qirul in cAre sint situate. Aclesea ele se contopesc fie in aceeagi linie cu qirul -_ ;i atunci ele for'rneaz[, o clungil longituclinal[, *-, fier tta,nsversal, aclici in rind. cu pcrtcrle din sinrrile invecinate, ;i atunei formeazil d.ungi transversale. IJneori o pati, se d.esfa,ctt in pe1;e nrai mici, care r[,rnin pe loc. Este nimerit s[, d.escriu mai tntii un ocel bili-locaq perfect. Acesta constil clintr-un inel circular d.e un negru intens, inconjurat d.e un spa,tiu astfel umbrit;, incit s[ semene exact cu o bild,. Figura ald,turatd, a fost ad.mirabil d.esenatfl, de atl. IlorcL qi bine gravati,, lnsd, o gravurd, in lemn nu poate aril't'a umbrirea desivirryith, a originalului. Inelul este aproape intodeauna pulin rupt sau intrerupl, (fig. 57) intr-un punct d.in jumi,tatea superioard,, pulin la dreapta qi deasupra rrnanlei albe a bitei incluse ; uneori este rupt cf,,tre baza de pe d,reap_ta. Aceste ntir,i intreruperi au o semnificalie importantfi. fnelul este intotd,eauna mult ingroqatt

vir;it

GRADATIN CARACTBRELOR

rlu rllnlginile slab d.efinite sple collul superior din stinga, pana fiind. finutd, vertical irt pozi!,ia in cAr:e esto desenatd, aici. Sub aceastS, parte ingroryati, existfi p(r f;riprrrfa'fa, ltilei rlll sornrt oblic rtt, un alb a,proape eurat,, care so urnllreqte in jos irtl,t'-u ttrtatr{li lrluttrbrrt'it,prr,liclli, irtr ilctlt,stit, in culori gilbui ryi errfenii, ca,re so iru,ltirI tlirr ct irt (](r truti tttul{; irt rrrotl itttpt'rct'tibil ciitre pilrtc:r rle jtts a bilei. t\t,t'rLst,ii utttbl'ii'l't',*itr-r ir('r.oir, cill(. r'ecl[, a,tit, tle aclmira,llil tlft'trtttl ltrnrinii strir,lucinrl pr' o suprillalif (rlrr\.e'xir. l-)rlcil se examineilzir, una r[in lrilc, s(. vrl, v(,([i'rl cii pilrt;t,[,r sa, inferioarri c,ste d,cr o nua,rifti, (,tift-niE' ;i lnl r,ste distinct separatii prin1,r'-u linii. cutbl-i oblicir, dt, partea superioarir,, care t'st,c rnui ga,lbi rrir si mai plunrbnrie : aceastir linie curbir,, oblieiL folnx,azil un unghi drept cu axa mai Irrngti ll pet,ei albe r1e luminri;i d.e fapt cu toatit, rrrnbrilea, insir, :r,ceastil clifercn!5 de culoare, eAre rir"r pulrtr', clesigur, fi arritatir, intr-o gravurzi irr lernn, rur influt'ttlc.Azl'r, cituryi tle pu,tin umbrirt'a perft-ctir ir, bilt,i. lllrobuit' in speciirl observiat cil ficeut'e ocel e i.s{,i, in legirtura-r i:r'itlt'ttf il 1ie cu o tlungil de culoa,r'c irit,hisi, fic t'u rttr ryil lutrgil,udinal tlc pet,c' incbise, ([r'oii r'('(r(' lr tttltt,lt. :iI)tu', irt ntoit indepertd.ettt, p(' :rcrr()il$i plr,rui. ;\st,ft'1, itr fi.gura 57 dungrr ;l llel'ge lrr oet'lttl (t ; durtgit Ii l:r ocielul l, ; duugir 0 (,stt. irrl,lt,t'ttpl,i"r lll lritt't,t':r snlrt't'ionr'[, si tttt't'ge in jos llt, rr(,t,lrtl ut'nriii,or', (,:u'() tur figureil,zit, itr gravur[, I tluuga l) lrr cel d"t' jos, ut'rtrr-r1,rn'r si la, liel clungile E r:i 1'. iri sfirsit;, tliferil;i oceli sirrl; sepa,ril,!,i intrc ei cle o slr [)r'ir l]:r,1 ir, plrlitLi pu rt;incl sernn(] negrc 111,1'6rgulate. \''oi rIt,s(rt'it' itt t,orttittul^lrt, celiLlaltti extrenli-r, ir, ,si si,t'it'i tltltutttr pt'irrt:r, ttrrtti t[ umri oct'I. Rc.migeil I..i13-. ir7. parLc tti'rr-o rL,'rig(: a fns3gt.ttttlrlrit sglrtii (fig. 58), cet[ rniti :lpropial,fi, de zanrrlrri ;llgrrs aritinrl rloi occli pt'r'fecli, 'celclalte (1olp, este rnzrrc:rti.i, i", ,si p.tr^u, .o siruri L,i'l"l; f;l#lot'',,1'".lll;'li!tj'fi-:;:: oltlict', longit,utlina,lt', ot[recunl neregulate de pete liecare la citc un occl. (ilIult tlin fesulttl nntlrt'lor pirr'fi' t'iti rtles tlitt slinga r1c cttittrr'tuJurl"te inchisil. .Pata bazaln, sau ceahai rac'isttltti' rt rost taial') lr,propirll,ii de rachis, la ccle cinci qiruri inferioart. (rfari"l, rlcr rrcl nrai inferior') c'stc pulin rnai lna,re r[ccit (,('1t,lli,ll,i' pctt' tlin acelasi $ir ;i pul,itr mai tlurrgitit, irr tlirecl,it. trtr,nsvr,r'lsalir. IJiu s(' tlcostbe$tc do a,selncnea cle cclela,ltc pctt' ptilt frrptul cil cst,tr rnirlginit,t-"l in ptr,rtea, sa, superrioarir, c1e o umbrl, [tte un I galben-rorycat-inchis. ^{ccasl,ir, patl rrn t-st,e insil in nici un fel mai rrrnarcabilfi decit ccle de pe perra.iul irin'ltor pir,siri ryi zr,r putea fi trryor trecutir, cu vodl:rea. Pa,t,e urntiitoare, superittu,r[, lnr s(r r1t'ost'bt'rytc t1e loc <le c'elt'cle rnai sus clin acelaryi $ir. Itet,ele b*zale, mai ruzlri, ot'upli e'xact a,ceea$i pozilie relativri pe acesfs pene (:a, ryi oct'lii perfc'cf,i fle p(' rciirigele mai lungi. Privind urrnltoarele d,ouir, sau trei remige, se poate urmiiri o grada!,ie irlrsolnt, irnpt'r'ctrptibilS, incepind. cle la una dintrc', pet ele bazale, descrisc mai sus, irnpreunei cu cele irrretl.iat superioare clin acelaryi ryir, la un curios orn;.t,tnent clir'o rm porrtt'fi nurrrit ot'eJ $i pt. cilr(,, in lipsrl rtnui termen m:li buu, il vont trtrtni
t)

DESCENDENTA OMULUI

tlD ,,ol'narnent cliptic". Acestea sint ar5,tate in figura al[turrrtrl (fig. 59). Aici r-eclem ntai tnulte pinrri oblice A, 8,, 0, .D etc. (vezi d.iagranta cn litere d.in parte'a stingl) de puncte negre, avind. forma obiqnuitri. ]'iecare ryir cle pete u]erge in jos spre orltamenl,ele cliptice si srl uneqte cu elc. in exaet, acela;i fel dupri cum fiecare clungil d.in figura 57 rnerge in jos spre ocelii ,,bil[-loca$" si s{,uneqte rru ei. Privincl orieare rlin ryiruri, d.e exernplu li din figunr 59, sernnul cel mai cte jos (b)
('sbe r-'el gros rsi considerabil

in stinga asculifii si curbat[ in

tnai lung d.ecit petele superioare ,si 1,;i nre extrenrital.,e:r sus. Aeest semn negru estc brusc mrirginit la

w
R.

Irjg. 58. - Partea bazeli a rernigei secundare, cea mei aproape de

cot'p.

l.'ig. 59. - Por!.iurrt' a unriit diulre remigcle sccundarc aploape tle corp, ari'rlind asa-nunritelc ornanrentr: cliptice. Figula din rlrcapta cste dalir nurrrai ca o rliagramir, cu scoprrl cxplictrrii literelol de refelin!il. A, R, C, D elc.r;imli cle pete merglnd in jos la ornarnerrtelc cliptice pe cal'e le forrneazir; D, pata cea tnai rle jos sarr scnruul din polul R ; c, pata slu semnnl urrnirtol in acellrli ;ir'; r1, aparent o prclungire discontiuu{ a pe-

tei c rlin acelagi ;ir

parteu, sa slrper-ioal'tl cle un spa,!,iu relrrt,iv lar:g dcl culori bogat unrbrite, ineepinrt clr o zottd, ingust[ eafenie, care l,rece in poltocaliu, iar n,ceasta intr-o ltuan![, de utr plumbnriu pa,lirl cu capl,tul dinspre rachis mult mai palicl. Aceste culori umbrite umplu irnpreun[ tot ,spa,fiul interior al ornamentului eliptic. Semnul (h) corespuncle in toate privinlele cu pata bazalil umbrit6 a penei simple descrise in ultirnul paragraf (fig. 58), este ins5, mult ma,i d.ezvoltatfl ryi mai viu colorati. Sns in dreapta acestei pete (fig.5g,b), exisl,[ un semn negru, Iung qi lngust (c), eu unrbrirea sa vie, apar,tinind. aceluiaryi;ir, ;i care este pulin a,rcuit in jos pentru. L\ st,a cu fala la (r). :lcerst scmn este uneori lupt in d.oud, porfiuni. El este de asernenea ingust rn6rginit d.e partea inferioarfi, cu o nuanlX, galben ro;cat[. I-,ir st,ingrr ;i deasupra lui (c), in aceearyi direclie oblic6, insfl lntotdeauna rnai mult sau tnai pulin d.isl,inct c1e ea, este un alt sernn negru (d,). In general, acest semn esl,e tle formil, subtriunghiularir, ryi neregulatf,,, lns[ la loeul insemnal, ln d.iagramh,

GRADATTA CARACT1:R!)LOn

.)JC

cu litere t'l estu neobirynuit de ingust alungit ryi regulat. Inl pare sL consister d.intr-o plelungire lateralir ryi intrerupt[ a semnului (c) lmpreund, cu crontopireru sa cu o parte intreruptil ryi prelungitd, a petei superioare urmd,toare, inszi nu sint sigur de aceasta. Aceste tre'i sernne, b, c ryi d, cu culorile deschise intercalate formeazfl impreun[, a pa-numitul ornament eliptic. r\ceste ornamente plasat,e pa,ralel fa,tX, de raeh.is corespuncl evident ca pozilie cu ocelii ,,bil[,-loca$t'. -Aspectul Ior oxtrem tle t.'legant nu poatc fi apreciat in d.esen, d.eoarece nuanfele port,ocalii qi plurqburii, carc) contra stea'zra at,it de bine cu semnele negre, nu pot fi aritate. Intre unul dintrc orro,rrrntele cliptice ryi un ocel ,,bil[-locaD" perfcct exist5 o grad.alie atit de des[,virryitfi, incit este aproape imposibil de hot[rit cincl ar trebui folosit acest d.in urmd, termen. llrecerea de la unul la celir,lalt t,ste efeetuatir, prin alungiroa, si curbura mai ma,re ln clirecf,ii (,prse & semnuhri inferior n(rgru (fig. 59, b) ryi mai ales a ct-.lui superior (t), impreun[ cn contractarea semnului alungit subtriunghiular ryi ingust (d), a$a e5, pinil in ct'le d.in urmri aceste trei semne se contopesc, formincl utr inc-.l eliptic neregulat. Acest inel devine treptat d"in ce in co mai circular ryi regulat, mfirinclu-$i in rr,celaryi timp diarnetrul. Preziut a,ici urr dersen (fig. 60) a,l d.imensiunii ual,urale it umri ucel care tm cste perfect. Partea inferioar[ a inelului este rnult mai curbatri clt'cit sernnul inferior rlin olnArnentul eliptic (fig.56, b). Pzlrtea superioarf a, inc'lului negrrl constl clin clouti sau trei porfiuni separatc ,1i nu existfi d eclt o urmti c1e ingropare a porfiunii ca,re Irig. 60. - Un ocel in stare intermediarri intre o!'nzlformeazl semnul negru clc,asupru rruanfc.i albe. Aceastil rrrcnlul eliptic ;i occlrrl birruanfir albI, ea insirsi, nu este inc[, foarte coneentratf, ;i lir-loca; pcffeet. sub ca snprafa,ta este nrult rnai viu r:oloratii, declt la ull oct:l ,,bil[-loca$" perfect. Chiar in ocelii cei rnai perfec!,i ffo pot d.etecta rlrllr(l ale jclrrc!,iurrii a, trei sau patru senlrrer rregrc alungitt' din c&r'e s-a fornrat irrelul. Setnnnl ,subtriunghiular neregulirt sau ingust (fig. 59, d), fortnea,zi, in rnocl evid.enl,, prin r'ontra,r,tia qi egalizarea lrri, porfiunen, ingroryat[, a inelului cle d.easupra nuanfei albe tle pe tr.n ocel ,,bil[,-locary" perfeet. Paltea inferioar:fi, u inelului cste inva,riabil pu!'in mai groas[ decit cerlt,lalter lrirrf i (fig. i7), oeea ce clecurge clin fa'ptul e[ semnul negru inferior al olnarnent,ului eliptirr (fig. 59, b) a fost inilial mai glos decit semnul supe'r'ior (c). Se poate urnrirri ficcare stad.iu clin procesul c1e contopire qi mod.ificarerr si cereul negru care irrconjur5, bila ocelului estc format flr5, incloialir, ctin unirea ryi modificarea celor trc,i semne lteglrt b, c, il aIe ornarnentului eliptic. Sernnele negre, neregulate in zigzag, clintre ocrelii consecutivi (fig.5i) sint vdd.it clatorate ruperii scrnnelor pulin rnai rc'gula,ti', ins6 asemlnfltoare, d.intre ornamentele eliptice. Stad.iile consecut'ive clin umbrirea ocelilor llil5,-locaq pot fi urnrlrite crl egal5, claritate. Zonele ingusl,e cafenii, portocalii qi palicl plumburii carer m[rginesc semnul negru inferior al ornamentului eliptic pot fi vd,zute d.evenind treptat d.in ce in ce mai atenuate qi trecind. umbrirea d.e la una intr-alta, cu partea superioarfi ma,i d.eschis5 d.inspre col!,ul din stinga devenind ryi^mai deschisi,, pentru 'a, cleverri aploape albd, pi in acela,gi timp mai contractat5. Ins[ chiar la cei mai
i

DESCENDENTA OMULUr

pclfr:r:ti oceli bilir-locary sc 11oa1,1, rlistirrge o llgoill'ii (1(,osclrit't'rlt'cttLrt'i, ittsii, nu in utublirr,r irrl,r'e partcel supclrioari, si infclioarii, rt bilt'i, tlttprr ('ultl '{-r)' obstl't'it1 rrrr,ri inaint,r', ia,r'linia clt.sopara,f,ie estc oblicil si in aci('rla;i c|.itt't'!it' (]l ;i u.tttllt't'lt' viu coloral,c a,lt' ol'tl:l,ltrentelor eliptice. So poatc tastfel vetL'it apro:tpu fit't'ilt't' ttet,aliu nrinuscul in forrna, [i coloritul oct'lilor bili-loerirg cu, tlc'cnlgirr,l f[itt nrodificl,rile tlepta,t,e ale orna,lrr(,ntelor cliptice. iiu' clczvo]t,ilr'(-'ir a,oestorzl, rlin ururir poatc fi urinitl'itf prin l,receri l,oi; lr,t,it, tle mici tlirr unirea a, clouit, petc itllroill)c s;tttpit', (i('il irrferitxrrt'r (fig. rii) avincl o oarecare rtrnbrilc galbt'tt-t'ofcatir d.e partea sil, superioatl,. Extrernitl,filc penclclr secunclatt', inai hrri.gi, c:lre inn oceiii bild,-loca; perfecli, sint irnpoclobit,e irr ittrttl cleost bit (fig. 61). I)ungile longil,ucLinalc oblioe st' opl'cs(l brusc insprr: partca tk-r sus ryi clovin cottfuze, qi clciisupr'?r, acestei limite intregul caplt supt'ritir al penci (a) estc acoperit cu puncte albe, inconjulrlto cle mici inele tregro, situate pe un fond. cle euloare incirisl. Ilung:r, oblici, zr,parf,inincl ocelului celui mai c1t' sus (0) estc clr'-abia
r'oprozotrl;at,L cle utr s('rlr"n rI{fgr'u7 ir(r1111f , t,.r'1'1'$ll1ltt, ctt l)n'i,i\, 1,tan.l*vet'sit,lit oblit,it,, ohistttiit,[. I)coil,l't'(](' itc('itst,i tItt.ttg;i, t'ste a,st;fel brusc tt,t'ttiittal,lio put,ettt inJ,t'ltrgt': I)oll,t('r tlilr t,clc oxpuso tnrr,i sr,lri (rllrn so J'?t,(r{' cli pirt'1,g,t1, l*ttpt't'ir)al'i-r irtgroryatri, a, itrelttltri ci.t,tr illlst,nt;ii ltit,i, tlt'orlr('(',('r tIttpi, cum s-tt, it['it'ttutt,, rtct'its1,[, pitt't,tr itrgt'rt;ir1ti, pill,'(' il, s() itl'la, itttt'-rrtr t':r pot'{ oiu'qr112,t'(' ('lI o prt'ltt ttgirrr rttllt;i"t, tl-ilt l)itt'1t'it sttltlt'ioitt':i trt'ttt:-tbo,,t','. j-,ril ltllst'ltltt llirl ii .qltl.)('t'i():tt'(l ;i irtgrttrya,lr' ,r ittt'lului., ot't'lttl ('('l ttt:ti rlt'sl1s', ilt:ll1r'pl'ivitttr' lret'fct't,, rpa l'(' ('r, si t'itrrt vit'l'tt I i-lrr' l'i l'os1 liiil1, Fig. fil . - Ilot'Iirr rrca a l)ro;rl)(! de virf a unr-'ia rlirr rcrnigr'lr' obIic. Ort,r[ r,ri oricirr.c (r1u'(' rronsitL,r':i t:ir 1lt'tt;t.f ttl 1':rzrnlusec:uttclaLc (:u llrr oc:el bili-locir.s lrri ,'lt'11u,s a, fost, ct'ett1, cttrpil ctttll il \'edt,,llI troi llctlllt perfer:t. t1, lralLcit suptrrioal:-r ornarncrrtall ; b, cr.l nrai tlr, li(' va girsi itrcurcat, irr iI explictt sl,al'oa, itttpt'l'l't'ct,i"t, il . sus occl biL-r-lotralj inrptrr'cclui ntai tlcr sus. Ar trelnri si, atlaug r,[ t,oti ocelului (unrlrt'irca pett'i deasrrpla fect. albe de la vil'ful oct:lrrlrri esIc or-rclii de ptr rernigele st,cuntLl,rcr celo rniti ittd.t'p:iltitt;o pu[iu prca inchisii aici) : t:, ocel de corl), sinl, rnai mirri ryi rnili puf,in pr,r'fec!,i rlccil; ct'i clo l)clfs,,1. pc celelalt,o peinc si au part,ea srtp<trioilt'i, tl, ineluiui lipsi,, ca, in ca,zul pe caro tocmai l-am men{,iorrelt. l\ici irnpt'r:feclia pare sL l'ir: in tegd,turd, cu faptul c[, petelc cle pe aceastir panl prr'zitttf o tenclinf,l, nrai sla,bil, clecit de obicei de a se cori.topi in clungi ; ('lo sittt, tlilr cont,r'il, attt-.'sea ruJ)t,('fur pett'mA,i tuici, aqa, incit clouei,,satt t,t'ei ryiluri troboitt't"t, Jlt lt('t'lrtsioctrl.

Incir, urtri rfi,nrine urr punct foartc trurictilr^obs('l't'itt ltctttt'tt 1tt'ittut rlittii, tl.t, cltrc rll. ll'. \\''. \\'ood.tt, Dicare mcritir, atcnt'ie. Intr-o lotoglttfic it, rtttttit.'xcrttplitl irnp[,ia,t, o(] rni-a fost d.ati, de dl. Ward., in tinrpul etnl[rii salt iii; poate 'vecleit ci, pe perrele care sint linute perpendicular, semnele albe d.e pe oceli, reprezentind. lumina reflectatfl d.e pe o suprafa,t5, convex[, sint situate la capi,tul superiot qi rnai ind"ep[ratat, ad"ic[, sint indreptate in sus, iar cind. pasilrt'a so etaleazzi pe
5r
..1"i('1d

". 28 rnai

I IJ70.

GFADATIA CARACTEFELOR

('a ill'fi lurninatl cle sus itr tnod, natural. Aici interviuo insii purtrltul ctl,ios I pertt,le cxtetioa't'e sint !,inut,t, itproape orizontal qi ocelii lor arJ trebui c11 a,1.elllene& sii, pa.rl, c,t1 si- cind. ilr fi luminali d.e sus, a$a cL in consecint,i1 sienlrt,le illbe a,r trebui sL fio pla,srate pe p[,r!ile snperioare ale ocelilor', si oricit i1'., tr,init;or. t'rrte acest fapt, ei sint astfel plasafi. .Deci ocelii de pe cliferitele pene, c1 t oato trir, octtpti pozif,ii foarte dift't'ite fafri d.e lurninir, par cu to,tii lurnina!,i de sus, intoclrili irga, culn i-ar fi urnbrit, uu. pictor. Totuqi, ei nu sint lurninaf,i striet d.in ircerla;i punct, dup? cttln &r' trebui, cleoarece sernnele albe d e pe oeelii penelor tilutg trproa,pe orizonta,l sint plasali cam prea rnult spro ca,p[tul rrai ind.ep5,rtat, ad.icir, ei nu sint suficic'nt de laterali. lrlu avem totu;i rrici urr d.rept s[, ne arytept5,m la o perfecliute absolut5, c1e Ia o parte d.evenitl ornamentalX prin selec,tic sexuali,, mai mult d.ecit aYem acest drept de la o parte rnoclifieatil prirr seleclie natural5, pentru un folos real, ca de exemplu acel minqnat organ care cste ochiul uma,n. $i cunoaqtem ce a spus lfelmholz, cea rnai nrare autoiita,te d.in Dul.opa asupl'a acestui subiect, d.espre ochiul umau, si a,nurne cL d.ac[, 1L opticial i-ar fi vind.ut un instrumenl, fd,cut cu atita negliienfd, cl s-ar fi considerat IX] tleplin justificat de a i-l inapoia 02. Am vilzut' acum cir, se poate urrnilri o serie perfccrl,ii tle lu, simplo pete pini, la, minunatele ornantent,cl bilir,-locary. DI. Gould., cal'() a, ilvut a,m2lihtatea rle a-rni da, t,itcva, clirrtrc'acesl,r_r prln(r, e'sto conrplet de acr.rrtl (irt ruilre iD priYinfa, nat,urii 0r-ttttplct,e itr graclaf,ic'i. Itrste evitlent cir, sta,tLiile in tlezv:olt,artr py,zeltate cte penele tle pe aceeaqi pasf,re rru a,ra,tI cituryi d.e pulin treptele prin ca,re inr l;recut strir,moryii clispd,rufi ai speciei; ele ne d.a,u ins[,, probabil, eheia peltrn inserqi it,celste trepto ;i dovt,clesc cel puf,in pini, Ia, certitud.inu cri o gradatie r:st,cr ptrsilrilfi. finind sea,rna cu ciitii, grijir, filzilmrl A,rqu,s rnasc,ul igi eta,leazii, pena.jtrl in fa!n, fetnelrri, pl'oculrl ryi tt. nunleroasele fa,pt,e (fit,r.(, l'arr st*I, lro palii prol_rabil ti[, pd,stj,rile fernele prr.'feri, tnaseulii rna,i atrd,g5,tori, rrirnr.ni r[inl,r'r. (,t.i r,uri. afl.rnit, efieien!,a, sclt'c!;it'i st'xtutlt' Ilrt rrir rlega cii, o sirnpli, pa,tI rkr r,rrloirrc inr,fuisii, (:lr ()ill'01ri1|'t, utnllrire ga,lben-r'oscit,ti-t, N-fl,r' pttten, transfot'lllit, prin a,pl'rlpir,I.elr, ryi rnoclificarea, a tloud, pete irrvt'cinate, clind este insolitri cltr o uqoilr:i spolirc a culor.ii, Ll unul din aqa-numitele ornamente eliptice. Aeeste din urmi, ornamente au fost; a,rfl,tate la numeroasr] porsoane qi toate au adnris c[ sint frumoase, un.ii {iincl eltr p[rere c5, sint chiar mai frumoase decit ncelii bilf-locraq. Pe m[sur[ ce penajul secuudar s-a lungit prin selec,tie sexuali, qi diametnrl ornarnentelor eliptioe $-il mf,,rit, se pare cd' culorile lor au devenit rnai pulin vii, ryi aiunci irnpoclobirca penajului a trebuit sd, fie sporitfi, prin ameliorarea clesenului qi a urnltririi, ryi acest proces a continuat pind, ce ln culorile d.in urmil s-au dezvoltat rrrinunatji oeeli bil5,-loca;. in acest fel putem inlelege ,stal'{,a, actualir ryi originr:a L)r'llanrentelor cle pe re rnigele fazanului Argus.
.qiol

Din lumina pe care o aruncd, principiul gradaJ,iei rlirr ecea co ptirn clesprc - d.intre p[siirile noastre legile variatiei -, d"in modifici,rile survenite la multe d.omestice qi, ln sfirqit (dupi, cum Tom ved.ea ulterior mai clar), clin penajul uematur
52 I'opulcu' Lectures on Scientific Subject (trad. cngl.), 1873,

p. 2lg, 227,209 ;i

3g0.

DESCENDENTA OMULUI

curioastr 4qosebire clintre sexe. Pc lirrg6 un gulerary splerrd.id, masculul are rectrice negro verzui, clintre care patru rectrice centrale terminate cu alb I la fr:rnelfi, ca lrr rnajoritatea speciilor inruclil,e, cele trei rectrice erterioare de fieeart' parte se tepnin[, gu alb, a;a incit masculul are cele patru pene centraler Pe ciucl feme,la are eerle gase exterioarer ornamentatc cu virfu.ri albe. Ceea ce face acest caz ma,i curios ester c5,, cu toate ei la rnulte specii de colibri coloritul cozii cliferf,, consiclerabil la cele d.ouri sexe, r1l. Gould. nu cunoaqte niei o singur[ specie, afa'rfi, t{e [-h'osti,c:tr, la crlr'e masculul sir a,ibti cele patru pene centrale tertninate cu alb. Comentincl acest caz, ducele d.c Argyll ou trece peste seleclia sexual[' ;i se intreabti : ,,Ce explicalie al5, legea selecliei naturale unor varietir,ti specifice ca, acestea'?t' El rispuncle : ,,absolut nici unatt, ryi sint cle acorcl cu el. Se, poate insi, spune cu incred"ere acest lucru gi d.espre selec!,ia, sexualti ? \''ilzincl irr cite fellri se d.eosc'besc rectricele colibriilor, d.e ce sit, nu fi variat cele patru pene cenl,rale numai la aceast[, singurS, specie, a$a incit s5, fi clobirrd.it virfuri albe ? \rariafiile pot s5, fi fost treptate sau oareoum bruqte, ca in cazul recent citab al colibriilor cle lingfl Bogota, la care numai anumiti inclivrr'r au,,rectricele centraler ternrinilte intr-un vercle fruntos". Am observat la fernela cle Urostietc virfuri albc extrern d.e. mici sau ruclimentu,re la cele clouir, rectrice exterioare d.intre cele pal,ru rectrice centrale ilegle, aqa inclt aici avern o inclicalie a unei mod.ificflri cle un fel oarecare la penajul acestor specii. Dac[ achnitem posibilitatczt ea, rectrieele ceutrale ale rnasculului sir vatie'ze prin culoa,rea albir, rru estc cituryi cle puf,in bizar ca a,semenea varialii sr-l fi fost sclectitttratt sexual. \'-irfurile albc impreunf cu smocurile auriculare tr,lbc aclaugir, flril incloialf,,, dupd, cum aclmite ;i clucr:le de Arg5,"ll, la frumuselea masculului; si se parc cL tllte p[sflri apreciaz5, culoarea a,lbir clup5, cum se poate detluce clin caz:ul mascultrlui cle Ch,asmorh'ynchu's (pasirrea crlopot), cel a,lb ea zilpada. Afirrnnt,ia lui Sir. R. Ifeton nu trebuie uitat5,t qi anurnt-' crI, atunci r:ind. pfunifolor Ii se interzisese a,ccesul la plun.ul lor t[rcat cle au reflzat sf,, se impereeheze cu oricare alt rnascul ;i in d.ecursul acclui anotinrp rlrl an prod.us nici un d.escend.ent. $i nici nu este eiud.at ca variatii akl rectrieelor d.e (Jr"osti,ttc sL fi fost special seleclionate ca ornament, deoarece genul irned.iat urnri,tor al acelei familii ryi-a luat numele d.e JVletallura de la splend.oarea acestor pene. De altfel, avem clovezi conclud"ente cL colibriul iryi d[ itt mod. special osteneala sir,-ryi etaleze rectricele sale; d.up[ ce clescrie fruur.usefea lui Ulorisugct melliaora, dl. llelt t{ spune : .,An} vilzat' o femelf;, stincl pe o crae5, qi d.oi masculi etalind.u-gi farrnecelc in fa,ta ei. I)nul se azvirlea in sus c'a o rachetfl, apoi brusc iryi d.esfi,cea coada albfl ca zapad.a, intocmai ca o paraputi, intoarsf,,r qi d.escind.ea incet in fala ei, intorcintl.u-se treptat imprejur pentru a exhiba spatele qi fala. . . ;

al pfsirrilor tinere, putern indica uneori cu oaleczrre incred.ere treptele probabile prin care masculii au clobind.it penajul lor strfi,lucitor ryi cliferite ornamente; iu rnulte cazuri ne girsim insi, intr-o nesiguran!fl total6. Aeum mulli ani, d.l. Gould. rni-a atras atenf,ia asupra unui colibri , Urosti,ete beniamin'i, remarcabil prin

8 T'ln Reign of Law, 1867, p. ?17.

51 l'|rc Itaturalist irt liir.trragu.n, 1874, p. 112.

CRADATIA CARACTERELOR

359

ooada alb[ desfdryuratf acoperea un spaliu mai mare clccit tot restul pf,sflrii qi era evident trfi,sd,tura primord.iald la acest spectacol. in timp ce unul c]intro masculi descindea ineet cu coad.a d.esf[cut[,, celilalt so avinta in sus;i clescind.ea cu coada clesfdpuratfl. Distraclia se sfirqea printr-o luptf intre cei doi exeeutanli, nu qtiu ins[ d.ac[ cel mai frurnos sau cel mai a,gresiv a fost carrcliclatul acceptattt. Dupi, ce d,escrie penajul neobirynuit al lui (Jrosticte, d.l. Goukl adaugi, : ,,Nu m[, ind.oiesc cituqi de pulin cL ornamentul ;i varietatea este singurul scoptt ir. Dac[, se admite aceasta ne putem d.a seama cra masculii care inainto Yreme erau acoperiti in mod.ul cel mai elegant qi nou trebuie sL fi oblinut un avantaj nu in lupta obipnuitd, pentru existen,tfl, ci in rivalitate cu alfi masculi qi trebuie s5, fi l5,sat un mai mare numlr de tlesecndenf,i pentru a lc moryteni fmrnu,qefea lor nou dobind.it5,.

ii Introductiott trt I'rocltilidae,

1EOl,

p.

110.

(,^IT'I TOI,L:L

,IL

XV-Lb)A

PtrS^tr

nl-eontinuare
,si anrbcle

l)isculic asupt'a c:auzclor daloliLii cirrora nurnai nrasculii utror specii

:';i

t'ilttltti ;i colot'it - I)it'rdt'r'ca pcrra.iului nupIiul in tinrlrul

* ;:':i,,:iil:';l}:Jil

;:'lJi,l".,;;,,3il1::,T,'I:#': Hl',:il,1,11i;, i'"xl"l.:lfil:

icr.uii.

s('x(r, itrst-t o[, ft'trtclit a, cr.ita,t, prirr. setlec{'ia uatural[,, s5, d.obind,rfa,sc5, c1]orile b5tl,l,o:u't' la ochi alc' ttrascnlului, datoritl pericolului pe cAre qi l-ar fi atras i1 aces{, 1t,l in rlccursul clocirii. -Aceastii, ipotezit irnplicir, o d.iscufic obositoare asupra unui punct dificil, atlunlo dae[, transmiterea unui caracter, care la lnceput este moqtenit d.e ambele s('xo7 poate clupri aceea sd, fie limitat in transmiterea sa numai la un singur sex,
1

tttrcstttt'('iu'actt'r('dt'lil tttasr,ul la tlt,scetrck'rr!ii fenrclci B, fost; irnpiedicatii, llrin.st'lt'ctitl ll?tturalir. INu tot tnai rrrcd. cit aceitstl transmitc-,re ar fi putut apz-l,r.er] in citeta, cazuri, ittsii clupfl o rnatnrr-r gind.ire asupra tuturor faptelor pe car.c Itr-altt putut stringe sint acrlln d.ispus sir, cred. ci, a,tunei cind. sexele se cleosebt.str l,rattsnliterei.t variatiilor consc'cutive a fost in general limitatl, chiar d.e la inceput, Iit acelaqi. sex lit, cale ele au apS,rut mai lntii. T)e cind. au apd,rut observat-iilc tnele, subiectul eoloritului legat d.e sex a fost d"iseutat in citeva lucrdri foarte interesante ale d-lui Wallaee 2, care este d.e pirrere cd, in aproape toate cazurile variatiile conserrut,ivc au tins la inceput sd, fie transmise in lnod. egal anrbelor
1,ol'()il,

1rrt'vl)|ll(1(\l.(|t'tit,t.i1,('\,.il(|tl,Zl|r.iirr(.,1|,I.(|l.rrttlt.l.l(,1;(l i11 ttr'i1y'i tttrt, s7ttt,'ii,lor r alll fiug(rril,t, p(r scttrt, (,i-r, l:l 1ti-rrrrr t,oircllt, Irrrgir, lr,r, fi itt<'otllorl;1, iltt' t,ttloitrrrit. Ircagt':"1, ltiil,iiloarrr lil oclti il, t,r,ri,,stt]tti rlc rrrtrnt'e, 1lt r.itrttloltsii 1tt'tt1t"lI f('tt'tr']r"t, itr tintpttl pt,r'ioirrtei tkl t,locirrl ri, irr consetril{:i, r.ir, t,ra,risrli:

irt,r(,,,si, t,lr,Ili1r.rl vr)nI (rxa,ntirt.;t, clo cc I't,trtcJok,tttttlt,r_rl prisriri ltl ilp- clobilr_Lit, Itt't'lt'alii trl'tlitlllt'lt1,rr cil si tn:tscttltrl 5i tle (r(.r p() ttc lr[tir, pi,rt,ri tr,rnbt.lc s(]xe lr,lc rrrrrlt,or':rllol pIsI,r'i sinl, llr, l't'l s:lu irproa,llt, llr, Jrrl irnpodotrite. in ca,pit,olul urrnii,-

IidiIia a 4-a, 1866, p. 241.

2 ,,Westminstcr Review", iulie 1E67; ,,Journal of 'l'ravel", vol. I, 1868, p, 73.

i62

DESCENDENTA OMULUI

ctl ajutorul selecJriei naturale. lfrebuie avut in ved.ere, clupl cunr s-a arritat irr

acestui c,az; sti presupnnem c[, un amator dorepte s5, creeze o rasl d.e porumbei szi fie d.e culoare a,lba,stru-d.eschisr pe cincl fernelele s5-qi pitstreze culoarea lor ini{,ial6 d.e ardezie. Deoarece la porumbei caractert'lc rlt' toater felurile sint cle obicei tra,nsmise in mocl egal ambefrr sexe, amatorul \-rr trebli sti incerce si, transforrne aceast[, ultimi forrni, de ereditate intr-o trarrsrnitere limitat5, la un sex. Tot ceea ce poate fa,ce este sd, perseveleze in a selee,tiona fieeare porumbel mascul care se remarcil eit d.e pu!,in printr-o nuan!5, albastru-cleschis ,.;ir d,ac[ este eontinuat5, fselecfial in mocl constant timp lnd.eluirgat $i d.ac6 varia,fiile tlcschise sint puternic eretlitare sau. se repetfi, d.es, rezuliatui firesc va fi treela c5, toli porumbeii vor avea o culorrc albastru mai deschis. Amatorul nostrl va fi in"si obligat ca generalie clupir, gt'nerafie si, impereeheze; mzrsculii srii c1c un albastru-deschis cu femr:le d.e cruloarea ardeziei, cleoarece el cloreqte c&, acestea clin urmX, s5,-9i pistreze culoart'a. in general , rezaltatul va fi prod.uee'rea unui lot {e ryetiqi pestriti sau, mai probabil, pierd.erea ra,piclit ,si cornpletri a culorii albastrud,eschis, d.eoareee culoarea in.ifialir cLe arclezie vil fi transmisl cu for!5, donrilantir. Presupunind, totuqi eir, unii lnilsculi albastru-d.eschis ryi fernele d.e euloarea ard.eziei ar fi produsi in clecursul ficcrlrei gent.ra,lii eonsecutivc qi 1,r fi rperrel ilcrueiryafi intre ei, atunci fenrelelei clc culoareA a,rd.ezir.ri ar A\rea, daeir pot folosi aceastr-r, expresie, nrul1,-,singe albrrstru in virtele lor, cleoarecc tafii, fuuiricii lor ete. vor. fi fost p[,slri albastrc. fn aceste ctlttditii, se poilte concepir (c1 tolte c:i, 1u cunoso nici un fapt pozitiv care sii, facir aeest lucru probabil) cii fcrnelele d.e clloa,rea arrleziei _pot d.obind.i o tendin,t[ latentir, atil, cle puternic[, spre culoarea illbastrldeschis, incit sit uu clistrugir, aeeast[, culoa,re la d.eseend.enJii masculi, i1 timp ce descentlenlii fcmeli Yor' oontinua sii morytcncascil culoarca rle arclezie. I)acir este il$a,r seopul ck-rrit, de a, crea, o rasi eu cele doul soxe pernlzlnelt cliferite la culoale ar putea fi realizat Dste foarte important sau rnai bine-zis necesar ca in ca,zul rle nrai iruri carttcterrrl rlolit, ad.icir culoarea alba,stru-deschis s[, fie prezentir, la femell, rteyi fur stare latelitti, aqlil incit clescendt'n1,ii rtra,seuli s[ nu clegt'n3reze. Do a,ceAsta, l]o vrl tronvlrgc exemlrlul urrnfltor : rnasculu l ta,zanLrlui lui Soemrnplring ar(' 6,o1,c6, lungir tle tj2.5 c,rnr pc cind. coA {1, femelei esto clc 20 cm ; coacta flzairului r:omurr tttasottl e'ste lung[, de circa, 50 cm, ia,r cea a femelei d.e 30 cm. Or, clac5, fernela fazanului Soemmerring cu coada eri scurti, s-ar irrcruci$a cu rnascllul fazalului cornunr nu incape ind.oial5, cd, deseendenlii hibrizi masculi vor avea o ctrad.d, rn1ll, rnai lung[, clecit descend.enfii puri aifazanului cornun. Pe d.e altfl parte, dacfi, fernela fazanului cornun cu o coad.5, rnult ma,i lungi, clecit cea a femelei fazanului Soemtne rring ?,r fi incrueiqat[' (iu rnasculul aee st uia rlin urrn5,, d escend.entul hibricl tuaseul Ya :lYea o coad.L rnult mai scurt[, clecit cea a, clescendenfilor puri ai fazanului Soemrnerring 3.

in dezvoltarea lor la un singur sex sint intotdeauna latente Iu cel[,lalt sex. L-n exemplu imaginar ne va servi cel rnai biue in a ne d.a sealna cle dificultatea

eapitolul introducl,iv asupra selec,tiei sexuale, ci, acele cara.fere {,ar(r silt lirnitate

la care nuntai rnasculii

3 'Iemtninck sputre
ne

rringii

rolrtriie:jt

c[ Ia femela cle Phasiartus Soem- sus au fost ficute pentru utitre de citre dl. Sclater. Peptru nu cstc ttrai lttngl de 15 cm, Planches fazauul colnul.l, vczi )[acgillvray, Hist. Brit. Bircls, r,ol. l, vol, \', 1638, p. 187 Ei .188; 111[5nratorik' de mai p. 118-- l?1.
coada

PASARI

_ ENEDITATE LIMITATA DE

SEX

363

Pentru a crea noua sa rasd, cu masculi d.e culoare albastru-desehis qi cu femelele neschimbate, amatorul nostru va trebui s[, continue s5, selecfionez{, rnasculii in d.eerirs d.e multe generafii qi fiecare grad. de culoare d.eschis5, va trebui fixat Ia, tnasculi ryi fd,cut latent la femele. Aeeasta ar constitui o muncf extrenr d.e dificilfl ;i nu a fost ineeroatfi, nir'ioclati,, .A ar putea insil fi indeplinitti cu snoces. Obstacolul principal ar fi pierderea t,irnpurie ryi conrplet[ a culorii zrlbastru-tLeschis clin nevoia cle a far',t' ineruci;irri repet,ate cu femela d.e culoarea ard"eziei, aceasta d.in urmfi, neavincl la inceput vreo tend.in!fl latentil de a produee d.escenden-ti ''

Pe d.e altfl parte, d,ac[ unul sau doi rnasculi ar varia clt cle pulin in sensul culorii tlcsehise, iar variatiile ar fi linritatc cle la inceput in transmiterea lor la sexul masculin, sarcina cle a crea o noufl rasi, c1e soirrl clorit ar fi usoarti, d.eoarece aselnenea rnasculi ar trebui sL fie doar s{,lp1r1,iona!i qi imperecheali t:u fenrele obirynuite. Un ca,z analog s-a intimplat in rt'alitate, cleoarecre c.xist[, in Belgia + rase de porurnbei la care numai rnasculii sint insenrnzrli cu dungi negre. De aselnc'neA, d.l. Tegetrneier a ard,tat t reccnt e[ porurnbrrii clragon prtrcluc ad"esea p[s[,ri argintii, eare sint aproape intotd.eauna femc.le, ryi el insupi a crescut zeee As('Imenea femele. Ptr de a,lt.-r parte, prod.ucerea unui nrascul argintiu estt o intimplare foarte neobiqnuit,rlr, a$a cil nimic nu ar fi mai ugor clecit sr-I, so creeze o ras[ d.e porumbei d.ragon c,u masculi albarytr.i ryi fernele argint,ii. :\ceast[, tend.in![ este de fapt a1,it cle puternicfl,, incit atunei cind, dl. Tegetmeier a ob!,inut in sfirryit un mascul argintiu si l-a imperecheat cu una din femelele argintii, el s-a, arsteptat sil obfini o ra,s5, cu ambelc sexe colorate in acest fel; insfl cl a fost clezatnlgit, d.eoarece puiul mascul a revenit la culoa,rea albastr[ a burricului siiu, numai puiul femelir, fiind. argintiu. Fflrri ind,oial6 cil cu rX,bdare a,ceastd, tenclinfir, spre reversiune la masculii ob,tinufi clin imperecherea intirnpl[,toare a unui rnascul argintiu cu o femelfl, argintie ar putea fi eliminat5, ;i atunci ambele sexe ar fi colorate la fel i $i, intr-ad.evlr, all. IXsquilant a aplieat cu succes acest proeed,eu in e,azal turbililor argintii. La gXini varia,tiile cle culoare, limitate in transmiterec, lor la sexul rnasculin, apar in mocl obirynuit,. Atunci cincl aceastd, form[, cle ereclitate pred.omin[,, se poate ugor intimpla ea unele varia!,ii consecutive s5, fie transrnise la femel6, r,arrl atunci va semirna intrucit,va cu masculul, d.up[, cum se intlmplir, cle fapt la citeva rase.l)e asemellea, majoritatea, insd, nu toate treptele consecutive, pot fi transmise a,mbelor soxe, itt ca,re caz femela va semtina ind.eaproape eu n)asculul. Nrr poate fi incloialft cir, a,eeast;n, este cauza, faptului c[ Iil porurnbelul guqat rnasculul rlrer o gu$[ eevil tnai rnrrrcr si ci, porumbelul cri,l[t,or nulsoul A,re car'uncule eeva, mai rna,r'i clec:it femelele r(rspective, d.eoarece amatorii nu au select;ionat unul din sexe rnai mult d.ecit pe celfllalt ryi nlt au avut nici o d.orin, [, ca aceste caraetere sii, fie rnai puternic pronunf'ate la mascul clecit la femeli, ryi toturyi aceasta are loc la ambele rase. Acela;i proces vir trebui urmal, ;i aceleaqi dificultri!,i vor fi intilnite claeir, se vrt dori sd, se ct'eeze o ra,sil numai cu femelele cle llreo culoare nouil. in sfirpit, amatorul nostru ar putea clori si, crr.eze o rasfl la care ambele sexe si se deosebeascir, atit tntre eler, cit ryi de specia lrarentalf,. Aici dificultatea
a Dr. Chapuis, Le Pigeon \trtgngeur Belge,186|r, p.87.
6 rrFielcl", septembrie, 7872,

albastru-tl.esehis

'

'

DES'ENDE,NTA OMUI,UI

lirnitutir cle sex.

cle_mare, afar[ numai dacH, varia,fiile consecutive t]ll ar fi d.e la inceput lirrritute d.e ambele sexc_. qi atunci rru a,r exista nici o dificultate. \'eclern a,ceasta, lrt giiini I itst ft'I, ltt, rl]sil d.tt l{arnllurg d.ungatri, c,eler d.ou[ sexe st, dt'gNt,b('sc c6nsit[tlrrlli] itttt't'{.'lt', pr'(}cum ;i d"e trcltr douri s(fx(. ltlc rir,st,i iniliirlt, uull,tts ltu,tt,lt,it,trt .i lttttl-rele sirtt trterr{ittutr'(:ottsl,ltnt, l:r st;atrdtt,r,tl.trl dc ptt.fcr:t,i,ri,u, pr,irr "1,11,1r{,il (,otrtitttriir citl'e n-irl'fi lost posibili rtrtt,it l,r'ittrstrtit(.I'ea, c,r,ra,ct;ere,lor J[ist,irrctir-r, 1r-lrr. l'i

al'fi ertrenl

trebuie

ori mai mare decit cea a fernelelor speciei parentakr. Creasta ferlelei se rle6selrcrste insd, intr-.o privin!,ir, d.t' cea a rnasculului, clc'oarece ea are tenclil!,a, sti rttirne- inapoi, qi recent moda a tlecis ca aceastir particularitate sit fic. fixa,tit 1i cerinla a fost reped,e urrnatzi cle *succes. Or, transmiterea acestui carac1er
s[,

illsli unele d.intre varitl,fiilc consecutive. dirr a,cumu[itcil, ciirora, creast,tr 1 fss1, tlobinditfi par s5, fi fost transmise la fetnelfi,, cleoarece ea are o creastir, rle citt'r-:r

G[,inile spaniole oferl un

(1a,2

tnai curios; l'nasculul iue o c:rezrstir t.lr{)r.rilir,

ar ingrozi ptl orice antator. Pt' d.c a,lt[ part,e, pozil,iir vt'r.tic1li 1, ct.il,,,i llt nrtlscul trebuie cle aseuieneil, sir aibir, un celracter liriritrri; dt's('x, dr,o1r.t,(,('irr et'/1 (:ontrarr ar impietlic:r, creastu, fenrc'lei sir, atir1e intr-o pilrt,r.. I)in excntplul cle rnai sus veclt'ttt cil chiar tr,tunci cintt so tli,.spurtr. rlo ulr tirnp ttelituitttt,-ar fi urr.proces extrenr cle dificil;i cle cnrnplex, poi1tt. plri:rr irirllriil-ril, de il, schirrrbu, prin select,ic' o anumitir forrnir d.q. tia,nsrriit,r.xr irrtr-o ,,i1,r. De :rc1('(:itrr f[r[ prObe cvitleintt' tru. sirtt tlispus si'r aclmit, gir trr)eitst,?] s-i1, r.t,ir,liz:r{, L:r sptrciilt, na,turale. Pe ck' altir part,e, cu a,iutornl ulror vir,rirr,!,ii ciolts(,cutivt,, (ir,r.i, il iricepttt ('tAu lirnitu,te dc-' sex i1 translrit,ercil lor., 1ll ar Ii g'rt u si1 s(\ ,.u,,niir.,ru, r pasi,re tilasculii foarte diferit[ cle. fetnelir, plin cukrale srlrr pririor.ir,:ilg 1ll, rrlrr.:r,r,t,r,r., tctlttst,a ditt ulmit, rriminind. nes<'ltititllat,i, s:tu pu!irr schirrrIir1,ii rriLu spt,r,i11[ rrrorIi'ir'nt;ri
('eeitr ct}

fie lirnitat:-r, d.e sex, altfel ea al inrpiedica creasta rnasculului sL fie ttreaptir,

sor)p de protcclie. I)eoale'ccr culorile yii sint folositozlrc nrasculilor irr r'ir.tlitul;t,rr, lor (.lr:rlqi rutsculi, a,senlenea culori str vrll selcctiona, inclifererrt di1ci-r sint tlilrlsrrrisr t,xclrrsiv iau nu aceluia;i ser. in consecin,tir, Lste d.e arytepl,at cil, rleseori fr.nrelelc sir 1,i|l-r ii ele intr-un gracl mai mare sau mai mic stri,lucirea masculilor, cieea ce se irrl,inrplir il o ltlul,time d"e specii. Dacti torlte varialiile consecutive ar fi transprise i1 rriorl 'gal ambelor *sexe, fc'melele nu s-ar mai putca clistingc d.e masculi, ceea ce dt LNLrrIleneA se intimplfl la multe pl,sd,ri. I)a,cii insil culorilc' ryterse ar fi j.e lrrare ntpor:tan!,fl pentru proteclia femelei in tiurpul clocitului, clupir, c,pln st,i irrt,illpli a rnulte ptistiri care tri,icsc pe sol, utunci fenrt'lelc a, clror sti;r,lutire vrlr.iazir s:rrr Itl'e a,u d.obinttit prin ereditate d.e la ma,sculi -trleo sporircr prolrunlal,ir u, str.iilrrcirii 'or fi clistruse mai d.evretne sau rnai tirziu. Insii tc.nd.inla masculilor d.e a contirtu* n clecursul unei perioade inclefinit,e' sil trrrnsrnitri clescend.enf,ilor lor d.e ser ferninirr tliilucireil eoloritului lor s-ar putea elimina numni prirr rnotLificat'ea, formei t-.re'cliiilii, ceea (i), ctupa, cum s-a :lrirtat in exernplul nostru anterior, al. fi extrtrnr It' greu. Presupunind. cd, ar pred.omina forma egalfi d.e transmitt're a, caracl t'r,i.lor. a tttnbelcr sexe, rezultatul mai probabil al distrugerii ind.elung continual,e a fenret'Ltr mai viu colorate ar fi reducerea sau d.esfiin!,area, culorilor vii ale rnaseulilor, lrttoritfl incruciq[rilor lor continue cu femelele d.e culoare rnai qtearsi,. Ar fi rlit'tisitor de a urmiri toate celelalte rez:ulhate posibile, voi reaminti insli citito'ttltti r'it d"acri vurialiile limitate d.e sex au aplirut la, femelt, chiar tlaeir, nll erilll

in

I]ASARI _ EREDITATE LIIVIITATA DE

SE.X

.toa)

clecit rnasculii. in capitolul opt s-au r,lat exempLe, la ca,re s-ar rnai putea ad.X,lga aci mllt;e altele, in legfl,turi, ctivarialiile care u]"" la anumite virstd qi se transmit la virste corespunzilt'oate. S-a arfltat de asemenea ci, varialiile care rrpar tirziu in viaf,ir, sint d.e obicei transnrise aceluiaryi sex ler, care ele hu api,rul, mai intii, pe ciud varialiile carer ?pa,r d.e timpuriu in via![, tind. a fi transmise ambelor *ui", fara cA toate cazurile d.e transmitere limitati, d,e sex s[, poat5, fi explicate in acesr, fel. S-a mai ar5,tat apoi c[, d.aci, o pasire mascull vafiazir, d,eienind. mai viu colora,tl in tinerele, aselrrenea variaf,ii nu ar fi d.e nici un folos pin[ la vir.stl d.-e reprod.ucere si pin[, oe nu apare concuren!5, intre masculii rivali.-in cazul ilise, IIl ptis[,ril0r trflind pe_sol, care d.e obicei au neivoie dt-r proterc!,in, culorilor g[rst-r, Tra^nfele vii :lr fi mult rnrri peric:uloase pentru rnascutii tint r.i si fflrii experienli tle,cit pentru rnasculii atlul!,i. Trt consssinlS, ma,sculii carc ar d.everti inai viu colorali in tinelef,t' itr suferi ma,ri distrugeri ,si ar fi eliminal,i prin st leclie naturalfl, ; pe clt, altit, ptl,rtt', nrllsnrlii t;are [u' vtr,i'i,l in a,ct st, 1t.1,' cfrttl sipi; upro*pu tnaturi, ctr toate oI, ar fi lir,_ trnele pet'icole suplimr.lrta,rt., lrr.prrtea sup"a-exp_uryi vie!,ui,- si,- fiiud .Iavorizati prin selectitr se,xuulii,l il,l' repr.r,{1c,,'op*c},r. I)eoai.ece tleseot'i exist[, o legiturli ittl,rti perioada, cirrcl lnpare vu,riat,ii.r, ryi folnil 6e transpriterrr atunci uuma,i tuasculii ar dobindi culori st,r'ir,lucitoare ;i le-ar tra,nsrnit,tr e'xclusiv d.escenden'(,ilo_r lor rnnsculi, cu conttiJ,ia ca rnasculii tirxrri viu colorafi sri, fie clistrupi, ia,r ct'i 3,{ul!i s[, curteze cu succes fcrnelelt. Nu rlorc,sc ilsii, gitu;i de pulin s[, sus{,in cil influettt,il vlrstei iusupra fonnt,i cte transmitsrp ssl;t-, singirr,ir, (rrruz:Yr, a, mu,r.ii cleosebiri do strfl,lucirtr dintre st xele rnultor pirsriri Atunci cincl st'Xele ptistirilor srr tletosebesc lll culolr,re, t,stt) ilteresalt de i[ cletenninrl d.acii nurnai rna,sculii au fost rnotlificali prin selt_.cfie sexualir,, fcrmeleltr rd,minind. neschimbate sau mod,ificate ntrmai par',tial ryi indirect, sau dac[, femelelcr a,u fost special rnodifica,te prin seleclie naturili in scop d.e proteclie. \roi rliscuta, dtr aceea aceastf problems, ma,i indelung, chizlr mai arni,nln!,it decit ar rner.itil in sine, d.eoiarecc clt acc'astit, oeazie se vor putea examina d,iferite profulernt cglut;era,le interesante. inainte d,e a rlbrirdzt, subiectul coloritului, tnai ales in legfi,tult-l, cu concluziilt, cl-lui Wallaee? ?1 fi poa,te folositor d.e a discuta, clin acelaryi pirnct cle vedere 1,lte citeva d.eosebiri legate d.e sex. inainte vreme existzr, in $erriania o rasi, de griili c la care femelele erau pr.evi,zute cu pinteni, ele erau bune outitoare, ins[, d.er"anjnu in arya m5,sur[, cuibarul cu pintenii lor, incit nu li se putea permite sir, clocea,sr,:i, propriile lor ou[. =tmi p-[rea deci cintlva probabil c5, dezvirltarea pintenilor la femelele g,alinaceelor sir,lbatice fust'se oprit[ prin selec,tie naturall^, d.in cAuza, stric[ciunilor caazate asl,fel cuiburilor lor'. Acest lucru plrea cu atit mai probabil, cu cit pintenii d._e la a_ripi, care nu sint dd,unitori in timpul clocitului, siril cleseori tot atit d.e bine dezvoltali la femelir ca ryi la mascul, d,e siin destul de multe cazur.i
6 Bt'clrstein,
Nrrlrrrges

p*!in d.5,und,toare pentru ele qi, in consecinfi,, nu crrau eliminate, ele nu -d. ar fi favorizate sau selectate, d.eoarece de obicei rnasculul acceptS, orice femeli nu^al(.ge pe cele rnai atr6gdtoare I in consecisfij,, aceste variatiisint susceptibile ryi ele n fi pit:rchtte $i vor {}yen pufir-rri influen,tfl asupra carrr,ctt ruftii r.asei, ceei1 ce \"A t:Outribui la, _erplic:lre{I fitpt,ttlui cir, fctnelcle siril clcr obicei rn:ri qtpr,se la culolut.i.
cituqi

c:h. Deutschlunrls, 1793,

r'ol. II I, p. ll3g.

.!DD

DESCENDEI\TTA OMULUI

oarecurn mai mari la masculi. Atunci cind. masculul este prevd,zut cu pinteni la picioare, aproape lntotd.eauna femela prezint5, rudirnentele acestora,

ei sint

nrd.imentul eonstind. uneori d.intr-un simplu solz, ca Ia Gallus. S-ar putea susline deci cir, inilial femelele fuseserti prev[,zute cu pinteni bine dezvoltafi, lnsd, cI, ultt-.rior ace;tia au fost pierd.ufi prin neintrebuinlare sau selecf,ie nat'uralfl. Daci, s-ar aclrnite insil ac:est punct cle ved,ere, el ar trebui extins la nenumirrate a,lte cttzru'i, ceea, ce ar presupune cL stri,moqii ferneli ale speciilor actuale purtflt,oare de pinteni au fost cind.va stinjenili de un apend.ice d.5,uni,tor. La citerra genuri qi specii, ca la Galloperdin, Aeomus qi la p6unul javanez (Paao mutteu,s), femelele, ca si masculii, posedi, pinteni la picioare. Trebuie oare sir d.educem d"in aeest fapt c[, ele construiesc un cuib deosebit de cel al rud.elor lor celor rnai a,propiate, astfel incit sd, nu fie expus a fi d.dunat de pintenii lor, sau d.e ce nu au disp[rut chiar pintenii ? Sau trebuie oare s[ presnpunem cd, femelele, aeestor citorva specii au nevoie in mod special de pinteni pentru apilrare'l O concluzie mai probabild, este cL atit prezenfa, clt pi absenla pintenilor la femelii, rezultir d.in faptul cil, independ.ent de seleclia natural5,, au prevalat cliferite legi ale ered.it5,!ii. In cazul multor ferrrele Ia care pintenii apar ea rud.imente, putem conehid,e ci, un rnic numi,r din variafiile consecutive prin care pintenii s-au d.ezvoltat la masculi a apflrut foarte d.e timpuriu in viaff, ryi c[ a fost transmis ulterior la femelc. In alte cazuri mult mai rare. in care femelele posedS, pinteni pe deplin d"ezvoltafi, putem concbid.e ci, toate varia!,iile consecutive le-au fost transrnise, si cir, ele au d.obind"it pi moqtenit treptat obieeiul cle n, nu-;i d.eranja cuibul. Deseori organele voca,le ryi penelt-. d.iferit moclificate pcntru a prod.uce sunete, precum qi instinctele pol,rivite pentru a le folosi, se d.eosebesc la eele douri sexc, insfl uneori sint aeeleaqi la ambele. Pot oare fi explicate asemenea d.eosebiri prin faptul c[, masculii au dobindit aceste organe ryi instincte in vreme ee femelele nu le-au moqtenit din catza pericolului la care ar fi fost expuse, atr5,gind. atenf,ia p5si,rilor sau animalelor d.e prad5, ? Aceasta nu imi pare probabil daci, ne gindim la mullimea de pf,,si,ri care inveselesc prim5,vara, natura cu cinteeele lor, ff,,ri, riscuri ?. O conchzie mai siguri, este ci,, d.eoarece organele vocale qi instrumentale nu seryesc in mod. special decit masculilor ln timpul jocului nupfial, aceste organe s-au d.ezvoltat prin seleclie sexuald, ryi folosire permanent6 numai la sexul rnasc:ulin, varialiile consecutive ;i efect,ele folosirii fiintl d.e la inceput mai mult sau mai pu!,in limitate prin transrnitere lil clescentlenlii masculi. Sn pot menliona multe ea,zuri analoge, de exernplu cele ale penelor cle pe ca,p, c{l,re sint in general rnai lungi la rnascul clecit la femel6, uneori cle lungime egalil la ambele sexe, iar ocazional absente la femeli,, aceste d"iferite caz:uri ap[,rind la aeela$i grup de pi,silri. Ar fi greu d.e explicat o asemenea d.eosebire intre sexe prin faptul eil femela a fost avantajatd, d.e un mo! pulin mai scurt d.ecit al rnasculului qi ci, molul s-a red.us sau a d.ispd,rut prin seleclie natural5,. Yoi lna ins[, a\ caz mai potrivit, anume lungim ea cozii. Trena lung[, a piunului nu ar fi fost numai ineomodi, ei ,;i periculoas5, pil,unifei in perioad.a de eloeire qi in
(,,Phil. clociLului. Iil adaugit ci o ipotezi similari ar putea explica \i73, p. 16a) faptul c[ pu!ine pis[ri femele inferioritatea fetnelei fali de mascul ln privin!a penajului. clntli rleoarece acest talent le-ar fi fost periculos in limpttl
? Daines Barrington considerir lnsii ca probabil

Transact.",

PASARI _ LUNGIM.EA CjZII LA FEMELE

367

tinrpul. insortirli puilor. Deci a priori nu c,ste d.e loc improbabil ca d.ezvolt atea cozit ei s5 fi fost oprit5 prin.sele.clie naturald,. Femelel6 d.iferilil or fazani insd,r gare par sd, fie expuse in cuiburiie lor clescoperite la tot atltea pericole ca ryi fd'zdnrlat hr coad.a de o lungime consiclerabilii Atlt femelele, cit fi *us.ulii de ilfenura superbu' au trene lungi qi iqi construiesc un cuib bottit, ceea ce constituie o mare anoma-lie pcntru o pasdre atit d.e marc.. I{aturaliqtii s-ao mirat d.e faptul cL femela d.e lfertura se poate d.escurca cu coada ei in timpul clocitului se I !ti" ins5, acum 8 c_5 ra ,,intri in cuib mai intii cu capul qi ,p6i se intoar""', uneori finind.u-qi cod.a pe spate, d.ar mai d"es indoind.-o pe o parte. Astfel, c11 timpul coad.a d.evine cu totul strimb_d,,_ceea ce constituie o indicafie destul d.e bund, asupra timpului cit a clocit". Ambele sexe ol9 unui pesci,ruq australian (Tanysi,ptt o sylai,a) au rectricele mijlocii consid.erabil alungiie qi femeta iqi face cuibui intr-o gaur5, $ir -d.upi, cum mi, informeazd, di. R. B. Sharpe, aceste pene se mototolesc mult in timpul clocitului. in aceste d.oud, d.in urrn ra cazuri iungimea rnare a rectricelor trebuie si, fie lntr-o oarecare m[,surd, incornod.d, femelei gi, d.eoarece la ambele specii rectricele ei sirrt pulin mai scurte d.eclt ale rnasculului, s-ar prltea susline iil derooltarea lor fleplin5, a fost impied.icat'd' prin selectie naturald,. ins5, O.ace d.ezvolt area cozti pfl,unifei a fost opritd, numai atunci clnd.' ea a d.evenit incomod.S, sau periculoasd, d,in cauza d.imensiunilor, ea qi-ar fi p[strat o coad,d, rnult mai lungt' d.ecit este in realit'ate, d.eoarece coad.a ei nu esl,e atit d.e lungd, tallr, d.e d.imensirinea corpului ei oa cea a multor fdzdnr\e ;i nici mai lung[, decit cea a curcii. Trebuie ^avut d.e asemenea in vedere c5,, in conformitate cu aceast5, rpotezd, de ind,atd, ce coad.a pdunile,i a d,evenit periculos d.e lung5 $i, in consecint5,, d.ezvolt area ei a fost oprit[,, ea ar fi influenlat in mod. continuu asupra d.escend.enlilor ei masculi qi ar fi irnpied.icat astfel p5,unul d.e a d.obind.i trena lui splend.id.fl, actuali,. Putern d,eci d-e d-uce cL lungip., cozti pdunului si scurtimea ei ta pd,uni!5, sint rezultatul faptului ci, varia,tiile necesare pentru mascul au fost d.e ta inceput transmise nurrr*i d.e scend.enfilor masculi. Ajungem la o concluzie aproaper siinilard, in privinla lungimii cozir la d.iferitelc spccii d.e fazani. La fazanal urecheat (Crissopti,[on airi,tum), coad,a are acecaqi lungime la arnbele sexe, anume +0 sau 42,5 ; la f.azanui comun t etu "c'ste lungil d.e aproximativ 50 cm la mascul qi 30 cm la femelS, ; la fazanul Soemrnirrring 82$ cm la mascul gi numai 20 cm la femel5, i $i, in sflrqit, la fazanul regal ca este lungX, d.e 180 cm la mascul qi 40 cm la femeld,. Asifel, la aceste diferite specii coad,a femelei d"iferd, mult ca lungime, ind.iferent d.e cea a masculului, ceca cc) se poale explica, dup5, pd,rerea mea, cu mult mai multd, probabilitate prin legea ered.itd,f,ii adicd, prin faptul ch varialiile consecutive au fost de Ia - mai pulin si;rins linritate ln 'transmiterea inceput mai mult sau lor la sexul masculin - d.eclt prin ac!,iunea selecliei naturale, ceea ce rentltd, d.in faptul cd, lungimezl cozii este mai rnult sau mai pu{in d.d,un[toare femelelor a.&tor diferite specii inrud.ite.
legate
t Dl.
26- c. 446
d.e

Putern e xarnina acum argumentele d.-lui Wallace in privinla coloraliei sex la p5sii,ri. El este d.e p5,rere c[, culorile vii 4s1e1d.ite inifial'prin selec!,ie
in ,rPloc. Zoolog. Soc.",
1868,

Ra,-trsay,

p.

b0.

DFSCBI{DB'NTA OI\4UL UI

)e-\ualil d.e cirtre masculi s-ar transnrite in toate sau ir,pr'ourpe toate cazurile femeafard, uurnai d.acir, transntiterea rtu a fost opritri prin selectic' natural[,. Rearrritrtescr trici cititorului c[ difelitt'ltr fapte opust' ac:esi,t-ri ipoteze au fost prezeutit1t, tuai sus, cind. arn tratat tl.espre rc.ptilc, amfibii, pe$ti ryi lepicloptere. Dl. Wallace ili brtzeazri p5rerea sa ntai ales, insil nu t xclusiv, dupli curn voln vcdea, in cnpitolul urtnfltorr pe afirmalia 0 cit atunci eincl ambele sexe sint cololate foarte b[tzitor la ochi cuibul este d.e o asernenea natur[, incit ascund.e pasdrea care c]oceDte ; insit cind exist5, un contrast pronunlat de culoare iutre sexe, rnasculul fiind viu colorat, iar femela d.e culoare nstearsd, cuibul este. c1t''scopt-'rit ;i expunc lA r-edere pas[rea care clocc;1,e. Aceast[, coincid.en!d, pare, intr-o anurniti, mlsurl, sir favorizeze cu siguranld pf,rerea ci, fernelele crr,t'e clocesc in cuiburi cleschise au fost, special modificate in strop rle proteclie ; insir, vorn ve clen, irrd.atft cii, existir, o altir, explicalie mai probabilfl, ilnulne c5, fenrtrlc'le bfitirtoale la, ochi au dobind.it rnai ttes irrstinctul tlc a coustrui cuiburi boltit,e tlt'cit ptiszirilc clr. culoare ;t,etrrsir. Dup[, curl era, tle aqteptat, dl. Walltrct ad.mit,e eir t'xistfi uncle t'xc,e,pl;ii lrr c(,1(' dou[, reguli ale sale; insd, se pune inl,retrat't'u tlaeri exr'eptiilt. nu, sinl; :rtit cle luunel'r)ilse inclt sil, invalid.eze aeele reguli. Exist[,, in prirnul rirtcll nrult acleviir in obset'vatia rlnt.elui tle -,\r'gyll 10, r:i un cuib mrnre, boltit, e,ste rnai bitfl,tor la ochi pentnr u.n durymarr, nrtti ales pentru anirnalele calniyole care vitteaz[ irr arbori, d.ecit; rur cuili rnai rnic qi descoperit. Si niei nu trebuie uitat cd, la rnulte plsri,r'i ca,n, ili cronstruiesc cuiburi d.escoperite masculul stir, pe oui, ryi ajutf,, fetnela sir hrlnt'ascil puii, clupir, curn este la .Pyran qa uestitsa, Lr, trna d.intre celt, ruai splerr clirl.e pbsir ri din Statele [Jnitt', rnasculul fiind. 1'ogu-aprinsr ial fenrela vercle-eaferriu deschis. Or, claeir,culorile st'rd,lncito:r,re ar fi fost extrern cle periculoase pentru p6siiri in tirnpul cloeit,ului in cuiburi rtescopelite, in aeeste cazuri masc:ulii ar fi suferit, t'r-llrsitlerabil. S-ar' putea t;otu;i ea pentr:u rnascul coloritul viu sir, fier irt'it, r[(' iruportarrtpentnr a,-1i irrvirrge rivalii, incit Acr"asta ar' oornpelrsr\ cu rnult un oarecAle pericol suplirnentat:. 1 )1. Walla,ce rirhnite cL la l)iuu,rus, Orioles ;i Pitt'iilue fcrmelele sint viu crolrlrate, t,otu;i ele cotrstruiesc cuibuli tlescoperitt'1 e'l insistli iusli cri ptislrilt rlin prirmrl gnrp sint, foart,c ag'resive ;i se pot itp[ra, cil cele tlin al tloilea, grup ili ascund cuibur:ile cu cea mai r]lare grij[' cle';i nu intot,deilttna 12, ;i cti itr cL'eil (r(i priveqt,e p1s[rile f,irt :rl treilt it, gr'ltp fertteleltr sint viu colrtra,t,e tna,i ales pe falrr ilrfer'ioarir,. In aftlrri d"e aceste ('irzllli, polutnbeii, cal'e sint utreori viu crololil,!,i si aproape intot,rlela,lura, b[,l[tori lrr, or:hi ryi c?nr'o sint in nrod trotoritt expu;i :rtr.r,cului pdsfi,rikrr: tttl pr:rrtLi, oferii o t,xcep],ie ist'l'iozusit ltr, regrrlit, dtto:tlece a,pl'oil,p(' intot,d.eauna, iryi construiesc cuiburi tlescoperitt si expuse. L& o altii lna,re familit', cea a colibriilor, t,oat,e speciile isi constt'uic'sc cuiburi clescoperite, toturyi iu cazul unora dintre speciile cele mai splend.id.e sexele sint la fel, iar la majoritatea spcciilor femelele sint viu colorate, cu toa,te cf,, mai pulin strd,lueitor cleeit masculii. $i nici llrr se poate sus!,ine cir, toli colibrii femele, care sint viu colorate, scttpti c1e

Itlol

e ,,,Iournal
I

of Trirlcl". crlitiiI tle A. ][urrlr.\', \'ol. I,

p.
281.

8titi, p.

l0

78.

[birlerrr,

.r\rrdubon, Ornilhological Biographg, vol. I, p. 233. 1r Jerdon, l3irds of Indict, vol. II, p. 108. Goulcl, IIand' hook rif lhe Rirds of Australia, vol. l, p. 4{i3.
11

PASI1NI _ LUNGIMEA COZII LA FENTBLE

a fi

prin faptul ei, sint de culoare yerd.e, cleoarece unele etaleazra pe suprafelele lor superioale rogu, albastru si alte culoti r". Dup[, dl. Wallace, ln ceea cc priverryte pi,sirrilc' care clocesc in galerii sa,u
desc<-rpcrit,e

isi firc cniburi boltite se realiz{'azit, ryi alte ava,nta,je pe lingil a,scuncleil'e, ea d.e exernpltr iltl[,post in contrir ploii, c6ldur[, ntai n]are, iar in fi,rile calde protec!,ie in c:ontrrl ss1116rlui 1* I :lrya incit nu cristii, nici o obiec,tie valabil[ la ipote za cil multe p[,s[ri cale au ambele sexe inchis colorate isi construiesc cuiburi ascunse r'], De exemplu, femela de Buceros, rlirr fnclia si Africa, este protejatfi, in tirnpul clocitului cu o grij[, extraord.ina,r[,, deoarece ea tencuieqte cu propriile sale excremente orificiul scorburii in care iryi cloce;te ouSlc', ld,sind. numai un mic orificiu prin oare rnasculul o trlrine;te; ea este linuta astfel captivri pe toat5, perioacla elocitrrlui t" I totuqi, fenrela d.e Bttceros nu este cclloratil nrai birttitor la ochi rlecit, multe alte pflsi,ri d.e aceea,;i talie, care lli consl,ruiesc cuiburi descopt.rite. O obiec;!,ie mai serioas[, la ipoteza rl-lui Wallilcer, dn,pri cum atltnite el lrrsuqi, este cil lil citeva, grupe rnasculii sint strrilrrcitor colorati, iar ferneleltr inchis ; ;i toturyi act'st('a clin untrii, ili cloccsc ourile in cruiburi boltit,e. A,1rr, est,t' cu Gra,lli,tttre-le rl.irr Anstrnlia,, superbt'le fl'alu,r'idac tlitr lleet'aryi 1,ar'r'r si en pasiiren, st)lrt't'lni (Irrtc-

tari,nittr) ryi (:u rnai mull;tl trIcli,phagidae australierle 17. I)acir cxamindnr prisilr'ik, r-lin Anglia veclenr eli lllt t'xistli nic,i lltr rApot't strirts si gcn'.rrlt,l intrt' r'rilorile-. fenrek'i si naturil cuibului. ;\proximat,iv pr-r,t,ruzet'i dintrc 1-risilr'ile rroit,sl/r(' rrngleze (trxceptirrrl pe cel(' tle l,ll,lie ma,re (.itl'rr se pot llp[,r'rl) i,1i construit,sc ctribur'ilt. iu galer.ii d,in nraluri, stinci si in seorbur'ile irlborilor srutr iryi fac cuiburi boltitc. l)ilcil lu[m culorile'I]ornelelor dc'sci1fl11, eildrit'us sftlr nrir.rl[, th'epl; nriisuril pentnr gr:arlul tlt, strllucirc, {1, t',okn'it;ului, c:Ir:e llrl rsttl pnlil pt'ric,ulos pctrt,rtt fonrt'lele e[]l'(r trk;{rt'tic, a,tunci 6i11{,t'(' trcle pa,tnlzeci cle ptisr:tri de rtrili sus fernelelt, it, tlulrrfti clouilspr(fz(re(r specii pot fi ctrttsiclerrrt(. clr, bir,tritoa,r'e lir, clehi intr'-un gr::r,tl pelic,ulos, lesl;nl ctt' tlrluitze"i si opt, it,vittd. tttt colorit sters 18. $i nici lttr t xistr-I, T.l'(^lllI lap{)r't :r,pt'opia,1; itr <,lttlt'ul :lct.ltrilllli gt,n itttre o tleost.'bire llirrt, Ilr'orrtur!,nt;ir rle <.ulorr,l'('[r, c('krl tlorui s('x('qi nrr,tullt cttibulrri. Ast;fel, ttrtsculttl
ra Dc excnrpltr, fcnrclit rlt' Iittltt'lotttttttft rlTecroltr( aI'(l capttl si colcla llblrstrtr-inr'lris, crr lriI rrlilc corprrlrti ro;icticc ; ft'tnch rlc l,anrpttrtris ltorpl4lutru.s cste t't:r'de-ntrgrit:ioasii 1rt' srrpnrl'ltta srrllcrioall't, crr fal.a ;i Iat.rrrilc giLlejrrlrri lrtn'prlrii; fcr)rcln tle llttlnntltis .irtgularis rrrc virfrtl corpttlui ;i spatt,lt' vtl'zi, irrsir lirlulilc corptrlrri ;i cortrlit llrrrltttt'ii. Str pot (liI ltlrrlt(: lrlttr t.xr,tttlrlt.rltr fcntt'lt fttltrttr bIt.itoare lir rlclti. \'tz,i sllhtrrliilrt ltrrt'ltt'tr rr tl-lrri ( iilrrlrI rlesprc ac(frstir l'lnrilit'. l4 l)1. Salvin lr obscrvrrL in Gulrtcrnala (,,Ibis", l3(;.1. p. lt7,ii) cri colibrii i;i pirriiscsc cu n'riri rnultir glcrrtatc ctribul l)c vrcIlre foarte cilrltrloasir, cirrrl soarclc cstc:trzlitor, ca ;i cincl solrele ar puLcr sii tliiunczc ouirlor', rlccit lrtr vreme ricoroasir, innorrratit siru ploioasa. 16 Pot indica, ca exemple tlc pt'rsf i inchise la cttloare cirre i;i constluiesc cniburi ascrunse, speciilc a opt gettttt'i attsLt'alicrne descrise in lttcrat'ca tl-lui Goultl. Ilandboolt of'lhe llirds of Auslrtlirr, r'ol. I, p. i310, :102, :J65, 38:1, :1,S7, 3S9, :l9t ;i ,tt.l. l8 J)1. C. IIornt,, I)t'ttc. Zorilttq.
17

rrltitntr slrrt'ii,

[)esplt corrstnrc{iu t:uiburilor Si culorile lrcrslor \'t. z.i (iorrltl, Ilutttlbook r:lr'., vol. l, p. i-r0 I

;i

l-r27.

18

Asrrpra:rtrt'strri strbicct arrr consrrltat. llrilr.s/r Ilinls,

l lrri \[itcgillir,r'rt]', si, crr torrle t'i pttI cristt irrtloieli itt un('l('clzrrt'i in privin!tr grarlrrlui tlt't'rrrtrrrllirrc el crrilrttlrti ;i lrsrrplrt gllitltrlrri rltr slrilutrilc lrl ferut'lci, Lolu;i trt'rtt[Irt:tft'lc plrsiri, clll'c Ioiltrr isi tlellrur oul'rlc in girrri sltt ltr
t'tribrtli lroltitc, ('u grttt lloL l'i cottsidt'r'ittt,, rlupir t'lileritrl rli' nriti sus, (::l fiintl bl-rtirtoilrc lil ochi : l)fl.sser',2 spt'cii : .S1tu'lttts, lt r:irliri fcn.tt,l:'r t'stt' lnrrlL utiti ptrIitt stt'itlrrcitoarc

rlccif rrtilsculul ; Cirrr:fti.s ; llriacilla boarula (2\; lit'ilhrr crts (?); l;nilicoltt, 2 sp.; Su.ticoltt: Iluticilla, 2 sgr.; ^S.r/luirr li sp. ; Purus 3 rp. ; trIecislura, Artorthtu'a, Or:rlhit, Srl/a, Yrrn.r,lIuscicapn,2 s11., Ilirundo 3 sp.;i C'r7pi.sc1rrs. Fcrtrelclc rrrmirtoat'elor 12 pirsiri irot li consi<lt'r'rtt' c:r fiintt bitirtoare la o<'hi tlupit accla;i r:riteliu, ;i anunrt' : /)rrslru', trIotrrcilla albu, Pnrrr.s rnrtjor qi P. caerrtlerrs. I'1ttr1tn,
Itictts 1 sptrcii, (iorttcins, illcerkt;i
,4/erops,

DESC.ENDEJNTA O},{ULUI

v.r:abiei d.e czlsfl, (Pctsser domest'icu,s) r,E: d.oosebegte mult cle ferni'Li, ntasculul vrabiejrle piidure (P. nuontanws) aproape-r de Loc Di, tt;l,u;i, arnbii isi cc;nstruiesc cuiburi ltine ascunse. Cele d.ou5, sexe ale muscarului comun (l[usci,cu\tct gr'isola) aproape <.ri nu se pot, d.istinger pe cind. sexele muscalului tir,rcat (J1. lrLctosrt) se tleosc'besc consid.erabil ;i ambele specii lqi construiesc cuibul ln i;corburi srttt 1.' rl,iSCrtlr(t. Ilenrela mierlei (Tu,rdus nteru,lu) se d.eosebeqte muit cle masculul respectiv, f emela d.e T . torqtratus mai pulin, iar femela sturzului cintd,tor ( 1' . tttttsi,ctts) aproape c6, nu se cl.eosebeqte d.e rnascul, totupi toate construiesc cuibuli clescoperite- Pe d.e altd, parte, nu prea inclep[rtat inruditu'r C'inclus aquat'i,cus i;i c'otlsiruie;te un cuib boltit, iar sexele se d.eosebcsc tot :r,tit de mult ca la I'. trti'' quatus 1 T'etrao tentr,in qi T. scottctcs isi fac cuiburi d.escoperite ln locuri t,ot atit O. binc ascunse, insi, la una clin specii sexc'le se d.eosebesc consid.erabil, iar la cea,laltir, foarte pufin. Cu toate abiecliile d.e mai sus, nu md, pot ind.oi, dupii, ce arn citit excele1ta lucrare a cl-lui Wallace, czi, d.acri, privim pls5,rile d.in lume, o majoritate insemnatd, a speciilor la care femelele sint colcrate bitiitor la ochi (si in acest caz) cu rare excepfii, masculii sint tot atit d.e blt*tori la ochi) igi coustruiese cuiburi ascunse, li scop d.e proieclie. Dl. ,Wallace inclicl 1'' o 1ung5, serie t[{' grupe 1zr, ca,re aceasti, rc'gul[, se aplicfi, ; va fi lnsd, suficient sd, d"d,m aici ca exemplu

!.ruiele rnai cunoscute :ile pescd,rusilor, tucanilor, trogonicleior, capitonid.elor, inus^ofagiid.elor, ciocd,nitoarelor qi papagalilcrr. Ilt. Wallace este d.e pd,rere ch la a,ceste grupe masculii d.obind.esc treptat, prin selt'clie serual[, culorilo lor strd,lucitoare, p* care lc-ilu transmis fernelelor ryi care, d"atoritl, protelc!,iei realizate prin *odoi lor d.e cuibzirire, nu au fost eliminate. J-)up5, aceastir, ipotezra, fehl lor actual cle cuiblrire a fcist clobinclit, inainl,ea crilorilor lor actuale. Imi pare ins[, nrnlt rnai probabil ch, in rnajorit:ii,ca cazuriiorr p ntlsuri ce femelele tlrrveneau treptat d.iri ce in ce mai strilucitor colorate prin asocieri'a la culorile rnasculului,

ele au treSuit sir,-ryi schimbe treptal, instinctele (pli:r;ttpunincl cir eie irsi cotrstruiau inifizr,l cuiburi d"esccperite) gi s5, caut,e proteclie.construincl cuiburi boltite sau a deosebirilor ,r*.,or,.*.. Oricine care- stu.d.iazd,, de exemplu, d.escriel'ea lui Aud.ubon 20, va adrnitc Unite diltrc cuiburile aceleiaqi specii d,in nordui ryi sudul Staic-'lor far[, greutate ci, pi,sS,riie v"r putea ufcr fi d.eterrninate, fie printr-o rnod.ificart' (in se--nsll strict ai cuvintului) a obiceiurilor lor, fie pfin selec!1a natural*, a aryangrlitelor variatii spontane ale instincbului, sl,-ryi iirodifice mcd.ul ior d.e cuib[rire. Acest fel d.e a consid.era raportul, in rn6sura irr cal'e este vala,bil, intrt culorile vii ale pir,s[riior fernele ryi rnod.ul lor d.e cuibeirire primeqte o oarecal'c collfirmare d.irr lnele cazuri cartl apar ln clepertul Sahara. Ca in majoritat,'.r:r altor deryerturi, diferite pl,siiri, ca qi multe albe animale, si-au aclaptat aici culoliit' in nr,id. minunat la coloritul suprafelelor inconjurd,toare. Existfl toturyi, d.upi, cum sint informat cler reverendul Tristram, cil,evil, excepcAanea, este bd,ti,tor !,ii curioase la aceastir iegul5, I astfel,. mascrliul cle Jlfont'i,eolato1, ag:l plirr penajul apl'oape fernela, ial viu, i,u ochi prin coloritul s"iu albastru
19 ,, Jilttrttltl vol. I, p. 7it.

of Tra\tcl", c4it.at rlc A. Ilnrray,

ti5ri
tle scamit

lirctrlc tle cirtre Etlgenio Belloni, tlespre cttiburilc pirsiirilor iLaliene, in ,,A1 Li tlella Societe Itirliana", vr-rl' XI,
18{:i{),

20 Vezi tltlmeroAsele

iu ,,Ot'nithological

p.

lti7.

Bioglrrphy". \'czi dc

ascltretrca

citeva observLrIii cttt'ioitsc

PAS,\RI

CULOARE

$I NtDIFiCAtitl

:171

rate sexele se deosebesc atit cte rnult intlc ele, lncit la incepit se crede a cla erau specific distincte 2o. Dl. R. B. Sharpe, car) l), st,udiat in mod. special aceastd, grnp6, mi-a ar[,tat citeva specii anrericane (Ceryte) la care pieptul masculului este dungat cu negru. Tot &$ar la Carc'in,enttes, decsebilea intre sexe este frapantd,: la maseul suprafa,ta. superioaril, este c1e un albastru-inehis, dungat cu negiu, cea inferioarS, fiind parlial giilbuie si cu rnult rogu pe cap ; la femel5, suptafala *op.rioari, este cafenie-roqeat[, cLun.gatd, cu negru, iar cea inferioare atne cu p*te negre.lln fapt interesant, dovc'd.ind cum acelaryi stil neobignuit d.e colorit at seielor d.eseori caractetizeazil forme inrudite, este c5, la trei specii de Dacelo masculul nu se d.eosebepte d.e femel5, d ecit prin coad a sa, d.e un albastrl inchis, dungat cu negrur pe clnd. coada fomelei esto cafenie cu clungi negricioase, arya inclt aici coloritul cozrt d.iferil lil ccle d.ouii sexe in exact a,celarsi fef ca, intreaga suprafatri

ei tirrcat cafeniu $i alb ; rlnlbele sexe a d.ouzi specii da l)rom,olaea slnt d.e un negru lucios, a;a ineit a,ceste trei specii sinl; cleparte cle a fi protejate prin culoriie lir ; ele au fost totugi in rniisurX, si, supravietuieasc5,, deoarece. au clobindit obiceiui s[ se refugieze in eaz c1e pericol ln scobituriie qi fisurile stincilor. In privin,ta grupelor de rnai sus, la care femelele sint colorate bi,tii,tor la ogli qi lryi construiesc cuibur:i ascu.nse, este inutil de a prcsupune c5, fiee5rei specii i s-a rnodificat iir mocl spercial instinctur ds cuibirire, insd, j*u poute presupune-l cS,numai strlmoqii prirnitivi ai fiec5rei grupe au fost dete-rminafi tieptat si,-qi construieascil cuiiruri boltite sau ascunse ,si, ulterior, au transmis acest instinctr irnpreuni, cu culorile v'ii. descr:ndenlilor ior moclificafi. in m5sura in carc se poate conta pe ear- aceastii concluzie este interesantft, a,nume c5, selectia sexuali lmpreuli, cu mogtenirea ega15 ,qau aproape egald, d.e czitre ambele sexa au d.eterminat indirect modul de cuib5rire A rr-nor intregi grupe d.e p[s[ri. Dup5, d.l. -Wallace, maseulii se d.eosebesc d.e temete d,eseori intr-o micfl mdsur5, iar uneori consid.erabil, chiar la grupele la care) datcritS, faptulli c[ sint protejate in timpul clocitului cle cuiburile bbtt ite, femelele nu au pieidut culorile lor-vii prin 'selecfie naturald,. Acest fapt este semnificativ, d.eoarece Asemenea d.eosebiri de colorit trebuie explicate prin faptul c5, transmiterea unora dintre varialiile masculilor a fost tie la inceput limifiat5, la acelaqi sex, deoarece nu se poate susline cil, aceste cleosebiri, mai ales cind. sint foarie mici, servesc drept proteclie pentru femel[,. Astfel, toate speciile din acel grqp splendid at trogonidelor iqi construiesc cuibui in scorburi ryi galerii, pi dl. CoutA^d.6 d.esene 2r ale ambelor sexe la dou5zeci ryi.cinci de,specii, la care, eu c singur[, exeeptie parfiald,, sexele se deosebesc uneori pu,tin, aiteori bit6tol la ochi pti" culoare'-uscllii fiind. intotdeauna mai frumoryi decit femelele, crl toate cir ultirnele sint ,;i ele frumoase. Toate speciile de pescziruryi irsi construiese cuibul ln galerii qi la majoritatea speciilor ambele serxe sint la fcl de strS,lucitoarer a$& incit pinir, aici r.gol, d-lui Wallace este valabil5, lns[, la citeva speeir'australiene culorifu femelelor'sint oairecum mai p_ulin wii ttecit ale masculilor, si la, una clin speciile splendid. colo-

l;i construiesc cuibul ln scorburi, g5sLm cazrrri ana_ loge : la majoritatea speciilor celc cloud, sexe sirr.t strfilu.citor colorate ;i nu se
21 22

superioard,

la 0arcinetrtes. Tra papagali, care pi ei

\'ezi Xlonoltalth of tlv Trttlrtrtitlue, ctl. 1.

'\ntrrne Cganulcgirr, Lioultl, Ilcuttlbortl: tu the Birrls

of ,luslra[ia, vol. I,
.si 136.

1r. 133;

vezi,6c sscrnelca, p.

130

DF;5 ClENDE',NT,,\ Ot,r{_r-r,

UI

pot, deosr:lli irrt,ru r,l.e, irrsir, lir, rrrtri nrtrit,rr $prrcii ura,sculii sint, t'ololir{,i pulin ruai viu rlt'eit, fentelele s:llr. clti.a,r'lor,trt,e.clileril, clc ele. Ast,lt'I, 1ic lingr'r altr.l rlt,oscbiri put;t'r'tric protrurr{,tlte, introa,ga, supru,la!,ii, infel'ioat'ir, a urasculului ,{ pt'osttt,it'ttts sca,p'u,la,l,u,s r'sto sta,cojier pe cincl gitul si pieptul femelei sin1, \,cTi/,it nnant,att, crt r:oqu I la Il'uphenta splend,i,da exist.i o cloosr-,bire sinrilar[, frr,!,a, ryi t,octricclc' irlipikrr femelei fiirrd, tlo ultft'1, dr. un a,lbastru rnai palicl decrit kl rnarsc,ul :4. Ira, faruilia pif,igoilor (I,)urinuc), ca,Ic iryi frr,c cuiburi alicului(,, fernt'la pitigoiului illbilstru ('onrult (.['u,rus cneru,ltlts) cstt, ,,tnult nriri pulirr viu cololit,tit," tlt,r,i1, ttutsculul I irlr la, splt'urliclul pi!,igoi galben Sultil,u d.in fnclia cleosebirc'n, r'ste uur,i lltrlt'e 2a. J-ia, nr?tr'oil glupir, ar cioctirr.itollrelor 25, d"r' rl,s(,urene?I, st xolc sint ilr. genelal ftrarte zrserrrir,nfitoare, insir la, I[eguTti,cus 'ual,'idu,s toate a,cerle plrfi ale ca,pului, gitului qi piepl,ului c.,are sirrt purpurii la, rnascul sint cafeniu palid. la fentelfi. l)eoarecc Ia, nrai nrulte ciocilnitori cnpul rnzrscului cste d.er un purpuriu viu, pe cind. cel al ferncrlei este simplu colorat, m-am. gind.it cL accast[, culoare ar putea face femela, periculos d.e frapant colorati, ori d.e cite ori iqi scoate capul clin scorbura in care se afli, cuibul ei Di, in consecinfd,, c5, aceastl, culoare, in confor-

rnitate cu pflrerea cl-lui Wallace, a fost eliminatd,. Aceastl tpotezil a fost lntird.r, ceea ce afirm5, Ma]herbe in pr:ivinla lui Indopiaes carlotta, attunte c[, puii femeli, plecurn ryi cei masculi, ?,u pulin stacojiu pe c&pr ins5 ci aceast'ii culoare disparc la fenrq'la, aclulti, in timp oe ('il, es1,e intensifical,il la, tnaseulul a,d.ult. 'fotuqi, r,r-rnsie[r.'rat,iilq' tu'mitt,oA,re fac acclrst,;i, ipotezir, ext;r't'rlr rto irrtlrriolnicii,: rttaseultrI ia, 1ta,t't;r. in lrttrril rytisurit, llr, rrlorrit tdr qii astft'l lt,r'f i irproAp(r lot lltit tler rtntlt, (]xpuf{ pet'icolr.lol'I arnhr.[r' sL.xcr :tlc trrttlt,ol specii llu. (r,l,ptrl ctc un- llur'puritr tot atit, cle viu ; la all,r' spteii rteosobirea dintlr, rJ(,x(' irr pri'l'iir1tr, r,ant;it,r-llii dt, purput'itt ('$t,e il1i1 dr,rrricir, ittt'it; (,'fl nlt p()i1,1,(,t'{rr1g{i1,,i \:l'co difert'tt!,ii:tpt't,cirtbilti itr prrrir,olnl la (iar() sint, t'xprlse; ii, in sfh'ryit', eolorittrl citpulrti la ot,lc clotu-t, s('r(' cliferfi, pu{in itr rrltr. feluri. Onzurile ari,tat,tl tna,i stLs de clcosebit'i dt' t:ltlo211'1' ltrici ;i gt'itcl:r1.t' ttittl,t'e rnasr,uli ;i {'eilI(']t'r Ia, grupo ]ir, (rir,rr) rle regrrlir, gtnt.ra,li, s('xele lle a,seit,ttrtinti infro t'le, $r. r'trfelt"l licla,t,e la, specii crilrc iryi cotrstruiesc cuibuli acoperite selu ri$cunse. GradaJii sirnilartr irr.sir, pot fi obsclval,c ;i la grupo la caro clc regul[, gt,nera,lit, sexeler so asearnlnil intro ele, insl, care coilstruic,sc cuiburi rlescoprite. I)coArecrr m:li inainte itrn d.at ca exeintplu papagalii a,ustralictni r pol, tla, a ioi cxemplul porumbeilor australieni zz, flrf,, r] d.a insir, \n'eun d.etaliu. MeritX, o a,ten!,,ie speciall faptul cir, in toatc aceste cazurL rnicilc d.eosebiri clo penaj clintre rJex(' sint d"e ace,easi natur5 genoralil, ca qi d.eoscbirile intimplfi,toare rnai mari. Un exernplu bun al acestui fapt a, fost ard,t'aL mai sus ; este vorba d.e acei pesc[,ruqi la care fie numai coad.a, fie suprafala superioard, a penajului, so d.eosebesc irr acela;i fel la cele d.ou5 soxe. Cazuri similare se pot observa la papagali;i la, porumbei I clcosebirilc d.e culoare d.intre sexele aceleia,qi specii sint d.e asernenea d.r' ir,ceea;i rur,l,url gerrelalii, o:r, $i cloosebirilt d.e culoare d.intrc spcciile tlistiucte altr

rit[,

2:|
Doolc

rurnrhrilti

2{ flacgillivray', .l3rilish I}irrls, vol. II, p. 1ii3. Jertlon,

|iccare gratla!.ie a tlt'osrbit'ii dintle scxcr puittc fi la papagalii din Australia. Vezi fioukl, Ilurtrletc., vol. II, p. 74 - 702.
282.

25'foatc fnpLcle ultniitoitte sittL ltuttc tlitt lttct'arca

splerrditl[ a dlui nlalhcrbe. llorutgruphie tlcs Picitlics, 1861. 28 Aurlnbon, Orntthologlicol Biographg, vol. II, p. 75:

vczi rlc ASLrnlcltet.,Ibis", vol. I, 11.268.

27 Gorrlcl, Hutttlboul: to

liirrls ttl' /rrtlin, r,ol. I t, p.

tltc Birds of

AusLralitr, r'ol.

lI,

p. 109 -119.

I'}ASARI

C;t-t1q1pn !l NIDtl,lcARl;

37.1

aeeleiaqi glupe. [)c'oal'(.'('{':rt'rtrxri r,inrl l:r, o grupi,, ln, cirte sex.ele si1t, r1e gfuieei lzr, f{'I, lllasctrlul 'lt'tlc'osoberytr cousiclerabil rle fettielii, tl nu este colorat; in-t,r-1n stil ott t,otul trou. Putettt cletlnce tlc,ci cL irr cadrul aceleiapi grupe crrlorile speeialc, r.rlr: ll'mltt'lot' sexer atnttci cind sint, la fel, qi culorile maseulului cinrl el se tleoseberyte F.}firr sau chirlr (ion-siclera,bil cle feurt.lr*r, au fost cleterminate, in rna,jorita,tea cazut'ilor, cle tt(r{re:t$i (,auz?i, B('n(,la,Li,r llceasta fiiucl. selecl!;izr, sc.xnAl.-r,. . Dupri clllll s-ir ollservrtt rnai sus, ost) pu!,in prr-ba,bil cir, ntuu-ci cinct sint, tteinsetnnilte cleost'lrit'ilo ck. euloa,re clintre se'xe s;l ffu de vt'',un fnlos fernele'i cil, protit'olie. T'ol,11ryi, clacir prosuplrnern t,ir, elc sint folositoax], s-ar putea concepe cri ele sint 0azuri tle l'r'anzifie I ins[, nu avellt nrotive sil crerle'm c[, intr-un ariuprit monlelrt, rnulte specii suferir, rnoclifieiiri. lJe aceea cu greu putern admite cir, nurneroaselc fernele care so d.eosebesc foarte pu,tin prin color:it cle ma culii lor lneep ilculrl t,oate si, se inchid.fl, la culoare in scop d.r: protecfie. Chiar d.aci, ne ginclirir la d.eosebiri gevq mai pronunfal,c' in legd,turd, cu sexul, este oare probabil ca, d,e ex-etnplu, la cinteza femel5 capul, la cd,ld.6raqul femeli purpuriul du p* piept, verd,ele femelei de florinte (Chloris), creasta femelei de auqel-(Regutas) s5, ti aevenit in seop d,e proteclie mai pu,tin r,ii prin procesul lent al selecliei ? Nu pot crcd,e a,$a ceYa ryi cu atit rna,i pu,tin in cazal deosebirilor neinsemnate dintre sexeler acelor specii care ili corrstruiesc cuiburi ascunse. Pc d.e altf pa,rte, d.eosebirilcr d.e ctll0rit clint,r'cr soXor clitcrii, sint rnari sau rnici, pot fi explicate in mare ml-lsurir, pe baSa' prin-cipittlui va,r'irtfiilol collsecul;ive, dobind.ite da mascrrli pr.in sols6,!ir,r sexuali, ryi ca,r(r d.e la inct'pul, a,rr fost nra,i mult sa,u lniti pulin lirnital,e in transntiterea lor Ia fetnele. IItt va sm'prindc'pe nirneni car'o a stud.int legite ererditillii t'f,, gra'd.ul d.o lirnita,r'rr s(f deoselreqter la cliferitc specrii, d.eoa,reee r..le, silt atit d.*., ttontplexe, lneit a,c!,iutte'a loI'rti st-. pa,r'(,; irr ignclranfri noastrri, ca, fiincl capricioasf,, e8. in nrlsurtl in caro sirtl; iuformat, cxistfl, puline gnrp() mari d.r,r pils[r.i [1, oare^.t,oato speOiile tlu atnbele soxc sirnilar qi strllucitor colorater ; afhr irisir rt<, 13, tll. Sclater cr5,, tlupl cit sc pare, ilct.a,stti situ:r,tio r,xis1,5, Ia ][u,solth,uyficlac (p[srir.ile oolr$urnat0at'c' tlt' banltne). $i nici ttu. r't'trd cit, exist,ir vre o grupir rwl,l'o la earc sexclo tut'uror speciilor s[ se cleoseberascti cousiclcrabil prin culoare ; dl. Wa]lzlec mL infgr.tneazit ch Cotingid,ttc-le din America cle Sucl ofrrri, unul d.in celc rnai bunc r,xerlpls, ius5, la citeva dirrtre specii, la care masculul are un pierpt ropu splcuclid, fernelar prczitthil' .pulin ro$rl pc pieptul ei, iar fenrelele altor speciiiu urme-d"e vcrrle ,;i alc o-Jt ut, culori ale masculilor. Tol,uryi, la mai rnulte grupe gi,sirn o lnare apropicr,l i1 direc{i2, asentit,nitrii sa,u n('asemI,n[rii pronunfat,e intre sexr) $i, p(, baza celor ce s-p,u ar[,tat mai sus. d.espre natura fluctuantl, a crecliti,,tii? acetrsta rc.prezinl,L urr fap1, oarecum surprinziltor. Nu este insii, surprinzhtrr cl;n aeelearyi lcgf s[, prr:vallze Jrr lnare tniisurit, la anims,lgle irrrud.ite. Griina clonrestica a proclus un mare ngmir tlq: Iase ryi subrasc, $i, in general, la acestoa sext'le ijr, dcrirjebesc priu. perrajr a$a ilcit s-a rolllarca,t ca rrn caz neobiqnuit atunci cind. ltt, anurnit,t' sultras{.' sgxgJe sr-rarn[li1 intre t'le. Pc clc altii, parte, poruntbelul d.orne,qt,ic a proc|lrs ,si el urr llurlrilr eloyrrr d.e rase gi subraser d.istincte $i, cll rare excep{ii, la acestea ecle c1ou5, Fjexr} sirrt id.entiee.
28

\:('zi obstrrvatiilc iu itccst scns itt lucrarcu

me

a l'cu'iatiott

tLtidt,r' Dotttttsticuliorr,

vol. I [, cir1l. NI

[.

3 r-4

DRSCENDENTA OMUI-UI

De accea, dac5, alte spacii d.e Gallus qi Columba ar fi d.omesticite Si ar varia, nu ar fi pripit do a prezrce ci, reguli similare d.e asemdnare si neasemdnare ? sexelor, d"epinzind d"e forma d-e transmitere, ar fi valabile pc.ntrn zrmbelecazuli. In gencral, aceeasi form5, d.e t,ransmitere a pred.ominat in stare natural5, la fel la aceleagi grupe, cu toa,te ch se intilnesc exceplii. pron-unlate la aeeast,d, reguld,. Astfel, in cad.rul aceleia;i familii sau chiar gnr sexele pot fi iclentice sau foarte d.iferite in privinfa colorituJui. S-au clat mai sus exemple din acelaqi gen, ca la vri,biir Musicapa, sturzi si cccopi s;ilbatici. La familia fazanrlor, la aproapo toate speciile sexele sint uimitcr de neasernlnl,toa,xe, insd, ele sint fcarte asernlnd,toare la faza,nul urecheat (Crossopt,ilon aur'itu,m). La doul specii d.e Cloeqthaga, un gen de giqte, mapculul nu poate fi distins d.e femelfl dccit prin talie, pe cincl la alte c1ou5, sexele sint at,lt de difer:ite, irrclt cle pot fi uqor luate clrept specii distincte 2e. Legile ercd.it5,fii nu pol, cxplica ele singure cazurile urmdtoare, in care femelele d.obindesc tir:ziu in vialiL anumite caractere sper:ifice masculului ;i in cele d.in u.rm5, ajung sri-i senlenc niai mult sau mai pulin complet. Cu gru se admil,e e5, proteclia a intra'u aici in joc. Dl. Blyth m5, informeazii cir femclcle de Ori,olus melanocegthalus si citeva, specii inruclite, atunci cind. sint suficient cle mature pentru a se reprcchr.cc, se d.eosebesc consid.erabil prin penaj d.e rnascuiii ad"ul!i, insii clupi a d-criil sau a treia nS,plrlire nu ss mai d.eosebesc decit prin aceea cd' ciocul lor are o nrtan!5 ugor verzuic. Ilupd, aeecaqi sursil, la stircul pitic (Ardetta) ,,nta,sculul l;i dobinclcryte penajul final la prima n5,pirlire, femelele nu inainte de a treia sau 3, patra nlpirlire ; lntre timp ea prezintil un penaj intermed.iar, care pinir in ccl{' clin urrnri cste schimbat cu acelaqi penaj ca cel al masculului". Astfel, fcmela d"e Talco ptu'eqrimls iqi dobinclcryte penajul ci albastru mai lncet declt masculul. Dl. Swinhoe afirirS, eri la una dintre Lan,iiclcte, Drongo (Dierurus m,ecrocercus), ma,sculul nS.plrle pte inei in cuib ; penajul rnoale cafeniu d"evine d.e un ngr'u-verzur lucias qi uniform, femcla i;i pdstreazd, ins5, timp indelungat d"ungilo gi petele albe d.e pe penele arilare si nu preia complet culoarea neagrd,, uniformd, a masculului d.ecit dupil trei ani. Acelaryi excelent observator observd, c5, ln primd,vara celui de-al doilea an femela lcpfltarului (Plataleo) d.in China seamd,nd, cu masculul din primul an qi c5, pare s5, nu dobind.eascS, pin5, lntr-a treia priml,vari, penajul ad.ult po care masculul l-a avut la o 'r,trst5, mult mai timpurie. Femela d.e Bomb'u ci,llu carol'inans'is se d.eosebe qte f oarte pulin d.e mascul, afard, de apend.iceie care ca niryte mlrgele d.e cearil rcqie impodobesc remi.gele qi nu se d.ezvolt5, la ea atit cle timpuriu ln viald,t ca la mascul. La masculul papagalului ind.ian (Palaeorn'is jauan'iczs) maxilarul superior este de un rogu mirgean in prima tinerefe, la femel5, ins5, d.upX cum a observat d]. Blyth ]a pisd,ri in captivitate qi s5,lbatice, la inceput este negru si nu devine rogu pin[ ce pas5,rea nu are virsta d.e cel pulin un tt'Ilr virst5, la care sexcle se aseamin5, in toate privinfele. Ambele soxe ale curcanului silbatic sint prev[zut,e pini, in cele d.in urm5, cu un smoo d.e peri aspri pe piept, insd, la p5,sI,rile d"e doi ani, la mascul,
B0

Atunci cind masculul curteazS. femela, acestc orna- Forest Rambles, 1873, p. Ittente r,ibreazd si ,,sinL etalate in modul cel rnai avanta,*

2e 30

,,fbis", vol. VI,

186-1,

p. 722.

jos" pe aripile

clesfdcute

: A. Leith Aclams, Itielcl anfl

153.

PASARI _ EREDITATI] I,I1\4ITATA DE VIIiSTA

:t7 5

smocul e ste lung d.e 10 cm qi aproape inviztbtl la fcmel5,; cind. insli accasta, d.in urm[ atinge virsta de patru ani, smocul are lungimea cle 10 -72,5 c]n 31. Aceste cazati nu trebuie tonfund.ate cu ccle in care fernc'le lc brilnar;'r) iiall bd,trinc preiau, in mod anormal, caractere masculine, qi nici cu cclc in caro femelele fecunde dobindesc ln tinerele caracterele masculului prin varialie sau d.in weo cauzd, oarecare necunoscutS, 32. Toate aceste cazuri au ins*, comun fa,ptul cd, depind, d.upi, rpoteza pangeneze\ d.in aceea cd, gemule provenind. d.in fiecaro parte a masculului sint prezente, cu toate ch, in stare.latentd,, la femel[, clezvoltarea lor decurgind. d.in vreo uryoar5, rnod.ificare in afinitii{ile elective ale lesuturilor ei constitutive.

elegant, lungile pene atirnind.e, panaqele etc. ale egretelor, stircilcr si ale rnull,or altor pd,siri care se d.ezvolt[, ryi sint p[strate numai in tirnpul verii, servosc pentru scopuri ornamentale qi nup,tiale, cu toate c5, sint corxune arnbelor soxc. Femcla d.evine astfel mai bzitd,toare la ochi in timpul pericad.ei clocitului cleclt in timpul iernii ; ins[, pd,sd,ri ca stlrcii qi egretele sint capabile s5, se apere. lloturyi, d.eoarece penajul ar fi probabil incomod. tsi d.esigur d-e nici un folos iarna,, cste posibil ca obicciul d.e a niipirli de doud, ori pe an s5, fi fost dobindit treptat,, pr:in seleclie naturald,, cu scopul d.e a lepdd.a ornamente incomccle in tinipul iertrii. Aceastd rpotezra nu poate fi ins5, extinsi, la multe Grallu.ioras, aI cirror pena,jr: de vard, ryi de iarn5 se deosebesc foarte pulin prin culcare. In cazul pdsdrilor f5r5, aplrare, la care ambele sexe sau numai singur irlasculul d.cvine extrem d.e bftirtor la och.i in timpul perioad.ei de reproclucere - sau al,unci clnd. masculii d.obind.esc in acc asti perioad.S, remige sau. re ctrice atit t1e lungi lncil, si, le stinjeneasc5, zborul ca la Cosntetornis ryi Vidua - la ineeput, cu siguran![ c:i pare foarte probabil ca cea de-a d.oua n[pirlirc sd, fi fcst clcbinditir, cu scopul spccial d.e a lep[d.a aceste ornamcnte. Trebuie totri;i s[ nc reamintim cd, multe pilsirri, ca unele dintre p[slrile parad.isului, fazanul Argus ryi pi,unul, nu leap5d.a penajul lor in timpul iernii si cu greu se poate susline ci, constitulia acestor p[s[ri, cel pulin a galinaceclor, face o n5,pirlire dubla iniposibil-d,, cl"eoalece Lagopus mutus nd,pirle;te d.e trei ori pe an 33. 'Irebuie d.eci consid.erat ca, incloieirric dac5, numeroasele specii care iqi schimbi, penajul or:namental sau iqi piercl culorile vii in timpul iernii. arl d.obind.it acest obicei din c,aLtza inconvenientutrlri sarr al pericolului care altfel ar rezvlta pentru ele. Conchid d.e aceea c5, obiceiul de a nd,pirli d-e d"ou5, cr.i pr) an a, fost mai intii dobind.it in ma,joritatea,qau totalitatea eazurilor intr-un scop d.istinct, poate
31

Trebuie acliugate citeva cuvinte d.espre nlcdific[rilc penajului in raport cu anotimpul. Din motivele ardtate mai sus, rlu poate fi indoiald, cii pcnajul

Desplc tlrd.t:lItr, Ii'acltrcelca lucliirii lui Cuvicl

Iorttl Caloir cir iir lllinois fenrtla rloirintltlIc loai'trr t'.ir iin
srnoo. Crrzrrri analoge

Iligne Aninurl, tlc rll. Blyth, noLii inflapaginall, p. 159. I)espre ;oimul crilitor, dl. BIl'Lh in Cirarlcsworth, ,,n{ag. of Nat. Hist.", vol. I, 1837, p.30-1. Desple Dicrttrus,
,rIbis", 1863, p.44. Dcspre Platalea,,,Ibis", vol. VI, 1864, p. 366. Despi'e Bombgcilla, Audubon, Ornitltolog. Biograplry, vol. I, p.229.I)espre Palaeornis, vezi clc asemensa Jertlon, Birds of Incliu, vol. I, p. 293. Despre curcanul sdlbalic, Auclubon, ibident, vol. I, p. 15 ; aflu insi de la jttdecii-

l'r

fr.nrclrrlt', tLe Pelroocssyl.ilrrs sinl.

.1

tlate cle dl. I'r. Sharpe, Proe. Zo,tlog. Soc., 1874, p. ':)li. 3l Dinllc accste rlin ulnri-r cnzuri, dl. Rlylh a int'cgisl-r'aL (traducerca lucrirlii lui Cu.,'iel Rigne Artirrtul, p. 158) rlifcriLe exemplc la Lanius, Ruticilla, Linaria Ei Anas. Audubon a inrcgistraL cie as{-rlniltea un caz sinrilar (Ornith. Biogr., vol. \r, p. 516) la Pgrangu oesliun. 33 Vezi Gould, Ilirds of Greut Britain.

DESCENDENTA OI\IULI-II

FPttta dobintliutr ;lcolteri,ruiut, ntai cf,,lduros de iarn[, ryi (ri-r r-arilrtiikr la penaj ce Itpar in tiirnprtl velii au fost acutnulate prin seleclie scxualii ryi tlulslrise clescentlettt'ilor ilt ttct'lir,ryi anot,inlp; c,ii asemenea variafii au fost nroryterrite fie rlcr arnbele Nexer fitt trtttttit,i cle rnasculi, in conforrnitate cu forrna, dr: ereclitate eal,(l 1, preclotttitrilt,. ;\ceasttt, pare trtai probabil clecit ipoLeza c.-1, itr toato cazurik,. spec,iile n11 tirr.s ini{,itrl si-pi p5,strezc pena,jnl ornamental in tirnpul iernii ryi cL au fost sefi,pn,t,o

cle

ttt:e:ti:it,tt,

prin

o,,1g1r!ia

rtiltulali, rezultind tliu

ineovt

uientll sar[ p+'r.ir,olul

trtrut[us n,st1r,l.

i\l-lrtrt strli,dttit sii irrir,t in zt,cesl, capit,nl c[, rru se poa,te ilvea incrcderl'r: in arguele irr favoa,t'ea ipotezei cil a,rrnt'lo, culorile vii ryi d.iferitelei orlanrelte sint, linritate aourn la rrutscrtli clatoritli transform[rii prin seleclie natura,lfi, a tran,,smil,t'r'ii egale a oara,ct(rl'elor la arnbele sexe, iu l,ransmiterpa nurnzli c[,tre. sexul rnasculin. Este de asernenea incloielnic tlaeir, culorile multor pds[ri femele se d.atorear'd' pi,strd,rii in scop de proteclie a, varialiilor a cfiror transmitere a fost limitatd, de la ineeput la sexnl feminin. \'a fi insd, nimerit s[, anrinflm oriee altfl clisculie asupra acestui subiect pind, ce voi trata', in capitolul urml,tor, despre deosebirile de penaj dintre pui qi ad.ulfi.
trtent

(JAPI T'OLU

L AL XVI.LIT.I

P,{,S.4.RI

- eoneluzii

,,,,,.., lltdeaproape itrruditc sau repr(rzcntativc -- l-crnela i:r caracltrrclc rnasculului - Rclatia tlitrtrc petrajrrl pttilor irt rapot'L cu ltcnajul tlc valr-r;i dc ianri rl atltrl[ilor -- L)espr.e sporirr:a fnrrrrrrstrlii la prsiilile din lrrtreaga !rrrrrrr -.(.lolori Irrl pr.otr_rt;ttrr _ pirsrrr.i color.irtr: bil;it,tr la ochi - Noutaltra alrrr-:ciatI - ILezurrratrrl cclrrr lrlrtlrr cirpilo!,.tlt'sP1'q, p;'is;"rri.

"'uli,1iiil::'Hi#l,i:L':i;l,ilrt"::;iiil'Jl,i:1ll'1i:.'lJlfi,Jil:i'il1;

Trebttiet sr*l (fxil,lllillr-ur-l ?tcllllI tratrstrtil,('r'{.?1, (rHl'n(r1.,(}J'ekn'r ci-r, tiintl litnit,at,ri in legirt,trrt-l ou st'lc'cf,ia s('xturlI. Nu osl,(r n.ey()i(, sir, tliscut,zl1rr ai.ci vera,citatea $i irnportarlla prirrcripiului ert,ditir,lii la, virsl,t, cor'(,spu tr,r,ir,t,(lii,l'()1 deortret.t, s-il, vorbit rlesttr.l, il]ai tius, dt'spre ari('st subiecl;. ;\r fi birrc sir fa,c cit,evir, ollst'r,vaf,ii prttlirniuill'(' irtainte d.e rr prez('Irt,:r clift,ritelt, r'r'guli sru categolii r.lt' cazut'i oareculllcolllplexe, incart', d.upil ci1;c ryt;iu7 1ro{; fi inclrrsc drrs;i,,Lrh'jle cliutlc pcnajul puilor ;i ccl al plslrilor n]ature. Atunc,i cintl la anirrtalele de toate spt'ciilt, aclul!,-ii se d.eoiv'bt',qc cle pui prin eoloritul lor', iar culoriJc act'str-rra, d.iu. urrn5, ilu sint, clupir cit, ue put,erlr d.a, sealna, d.e \t('un folos special, ele pot, fi in gc.neral atr:ibuitc, cil ;i diferitr'le structuri embrionare, piistrlrii unui caracter anterior. Aceasti, ipott,z[ poate fi sus!inut5, cu increclt'tcl numai atunci cincl puii d.iferitelor specii seamlnzi incl(,,apr'oap(. intre ei, preculrl qi cu alte specii adulte apartinind nceluia,gi grup, deoarece acestea d.in urrn5, constituie dovc. zi vii c[ o asenrenea stare d.e lueruri a fost clnd.r-a posibili. Puii cle lei gi cle'puma sint insemnati cu clungi sau. $iruri de pete slab pronunlate $i, intrucit la, multe specii lnrud.ite atit puii, cit rsi ad.ul{,ii sint similar insemnali, nimeni clin cei care cred in cvolulie nu se \ror ind"oi e5, st rflrno;ul lerului sr* al pumei a fost un a,nimal cl"ungat ryi cir puii au pirstrat vestigiilt' dungilor ca Di puii pisieilor negrc cat'e in sta,te aclultil nu sint d.e loe dungate. Multe specii d.e cerbi care maturi nu sint patali, ca pui sint acoperili cu pete albe, cum sint d.e asemenea qi aclul,tii citorva specii. I)c. asemenea, la intreaga familie a porcinelor (Sui,d,ae) qi la anumite animale oarecnnl po d.eparte inrud.itr, cum este tapirul, puii sint insenrna,ti cu dungi longitud.inale cle culoare lnchi',s[. Se pare insi c5, aici avem un caracter prove.'nit tler la un strimory flispirrut, earactcr
det virstzi,

DESCENDENTA OMULUI

piistrat acum numai d"e pui. in l,oate asemenea cazrrri adul,tilor li s-atl schirnb:lt culorile in d.ecursul timpului, in wemc ce puii au riimas numiii pulin mod.ifica,l,i, L'eea ce s-a efectuat pe baza principiului ered.it5lii la virste corespunzd,toare. Acelaryi principiu se aplic[ la multe pf,,sd,ri apar,tinind. unor grupe diferiteir Ia care puii seam6n5, strins intre ei qi se d.eosebesc mult de pdrinfii lor ad"ulfi respectivi. Puii la aproape toate galinaceele si la unele p[sdri lnruclite mai inrleplrtat, cum sint strutii, sint acopc'riti cu puf clungat longitud.iira], eeca, ce aminteqte insi, o stare trecutd, d"e lucruri atit d"e inclep5,rtath, ipcit ne privc;l,c prea pulin. Puii de forfecula (Loni,a) au la inceput ciocul d.rept ca cel al altor fringilide qi seamd,nd, prin penajul lor striat nematur cu cineparul mascul 1i crl scatiul femel6, ca si cu puii d,e sticlete, cireqar qi d.e alte clteva specii inmclitc. Puii multor specii de presure (Emberi,za) seamirni intre ei ryi d.e asemenea cu starea ad.ult5, a presurei comune -8. mtli,ar'ia. La aproape intreaga grupd a sturzilor, puii au pieptul phtat, un caracter care este pl,strat toatl viala la muli,e specii, ins5, care este complet pierd"ut la altele, ca d.e exemplu la Turdus m,iqratortus. l'ot aqa, la mulli sturzi penele d.e pe spate sin.l, pestrile inainte cle prima n5,pirlire, qi acest caracter este pzistrat ln tot t,impul vie,tii d-e anumite specii orientale. Puii multor specii d.e sfrincioc (Lanius) ryi la citeva specii d.e ciccrtinitoare, ca qi ai unui porumbel indian (0halcop-h,a7ts i,ndi,cus), sint d.ungali transvet,qal pe suprafata inferioard, a corpului, iar unele specii sau genuri int,regi inrud.ite intre ele sin'l, la fel lnsemnate in stare aclultd,. La unii splend.izi cuei irrd.ieni ind.eaproape inruclili (Chrysococcyr), spcciile mature se d.eosebesc considerabil lntre ele prin culoare, insd, puii nu se pot d.eosebi. Puii unei giryte ind.iene (Sarkidiorni,s melanonotus) seamiiu.S, iird.eaproape prin pena,j, cind. este niatur, cu genul inrudit Dendrocygn&1. trapte similare in privinla anumitor bitlani vr)r' fi d.ate mai jos. Puii cocoryului de mesteaciln (Tetroo tetr'iirf seam[nii, atit cu priii, cit qi cu ad.ultii anurnitor altor specii, cum este T. scotic'us. In sfir';it, clupl crir]r bine a observat d.l. Blyth, care s-a ocupat lnd.eaproape d.e acest subiect, afinitiilile naturale ale multor specii sint cel mai bine prezeniate d.e penajul nematur li, d.eoarece ad.evirateie afinitfi,li ale tuturor organismelor d.epind. d.e d.escend enla lor d.intr-un strd,mory comun, aceast5, observalie confirmd, cu t[rie cred.in,t,a eri penajul nematur ne aratd, ln mcd. aproxirnativ starea anterioard, sau ancestralir
Ou toate ch mulf,i pui, aparfinind. la cliverse familii, ne d.au in acest fel o iclee tlespre penajul strd,moqilor lor ind.ep5,rtafi, existd, totu;i multe alte pdstiri, atit lnehis, cit qi viu colorate, la care puii seam5,nii, ind.eaproape eu pdrinlii lor. In asemenea cazttrl puii d.iferitelor specii nu pot semd,na intre ei mai rnult tlecit parirrlii ryi nici nu pot semlna in mod. izbitor cu forme inrud.ite atuirci cincl aeestc,a sint ad.ulte. Itri nu ofer5, d"ecit puline informatii asupra penajului str5,mo;ilor lor, afar5, numai d.ci faptul czi in rn[sura in eltc puii ryi ac1ullii dintr-o intreagfl, grup5, de specii sint colorali in acelaryi. fel gtrtcral, strirmcryii lor trcbuicr sd, fi fost, probabil, colora!,i la fel.
r,ol. II, p. 195. Dcspll Chrgsococcqr qi Chalcophaps Blylh, citat in Jerclon, Birrl.s of Indiu, vol. lll, p. 485. ',iailrrcelea lucr[rii Re11ne Animal a lui Cuvier, p. 159. Despre Scu'kid.tornis, Bl5'th, in ,,Ibis", 1867, p. 175.
r,'rzi cll. Blytlr, in,,NIag. of Nat. FIist." a lui Charleslorth, lrstlT. vol. I, p. 304; cle asemcnea, nola infrapaginali la
D,r'.r cazul

specrer.

1 irr privinla sturzilor, sfrinciocilor gi ciocinitoarelor, sLtrrzi vczi cle aseinerlea '\uclubott, Ornitir.

Iliogrupl',1J,

Lor.iei, pe baz:r informaliei cl-lui Blyth. f)rsplc,

PASAF,I _ PUII SEN,IANIND CU FEMEILELE ADUL:TE

379

c:l,re ryi amplificare. r\cest lucru arn ineercat siu-l fac in mi,sura in care extrenia cr-rtnplexitate a subiectului o perrnite, pe baza informatiilar provenite clirr d.iverse surse, insd, o lucrare conrpletd, asupra acestui subiect este foarte neeesar sri fie f[cutd, d.e vreun ornitolog cornpetent. Pentru a stabili in ce md,sur5 pred.omin5, fiecare reguli, am clasific:r,t faptele date in patru mari lucr[ri, anume a lui ]Iacgiltiway d.espre pd,sd,riie d.in i\Iarea Britanie, lui Aud.ubon asupra celor din ^ qi a lui Gould. asupra celor America d.e l$ord., a lui Jerd.on asupra celor d.irr fndia d.in Australia. Pot afinna d.inainte, irr primul rind., c6 d.jferitele cazari sau reguli trec treptat d.inir-una lntr-altzr, iar in al d.oilea rind,r cd, atunci clnd. se spune c[, puii seanidnri cu p.irin,tii lor nu inseamn5, c5, ei sint id.entici, d.eoarece culorile lor sint aproape intotcleauna, mai pulin vii, iar penele ,qint mai rnoi qi ad.esea

Putem exarnina acurn categoriile c1e cazvri in care rleosebirile qi asem6nerile dintre penajul puilor ;i p5s6rilor adulte, la anrbele sexe sau numai la unul singur, pot fi grupate. Reguli d.e acest fel au fost enunlate pentru prima dat[, de Cur-ier, insi o dati, cu progresul cunoptinlelor ele necesit[, o oarecare rnodifi-

de o formri cliferit[.

RBGULI SAU CATEGORII DE CAZURI

I. Atunci cind masculul adult c'ste mai frurnos sau mai bd,td,tor la ochi deoit femela ad.ultI,, puii de ambe sexe seaml,n5, ind.eaproape prin primul lor penaj cu femela ad-ulth, ca la g[ina comund, ryi la pd,un sau, d,upd, cum se intimpld, uneori, ei seamd,ni, rnult mai ind.eaproape cu ea decit cu masculul ad.ult. II. Cind. femela ad.ult5, este mai aspectuoasii decit masculul ad.ult, dupti cum se intimpld, rrumai rareori, atunci puii dc ambele sexe seam[n[, prin primul lor penaj cu masculul ad.ult. III. Cind. masculul ad.ull, seamd,nd, cu femela ad.ultii puii d.e ambele sexe au un prim penaj d.eosebit, al lor propriu t ca Ia prihor. I\-. Cirrcl masculul adult seam[n[ cu feme]a adulti, puii d.e ambele sexe searnln5 cu adullii prin primul lor penaj , ca la pescd,relul albastru ryi la mulli papagali, ciori qi w5,bii d.e p5,d.ure. Y. Cind. ad,ulfii d.e ambele sexe au penaje d.istincte d-e iarni, qi vari,, d.ac5, masculul se d.eosebeqte sau nu d,e femeld,, puii seamd,nd, cu ad.ulfii de ambele sexe prin haina lor d.e iarn5, sau, mult mai rar, prin cea cle vard, sau ei seam5,nd, numai cu femela. Sau puii pot avea un caract,er intermed,iar I d.e asemenea, ei se pot d.eosebi consid.elabil cle ad"ulfi prin ambele pc'naje sezoniere. VI. in citeva cazuri puii se deosebisc intre ei prin primul lor penaj, dupi, sex, puii masculi semd,nind mai mult sau mai pulin incleaproape cu nrasculii ad.ulti, iar puii ferneli mai nrult sau mai pulin cu femelele ad.ulte.

CATEGOITIA I. - in aceast5, clas5, puii d.e ambele sexe searndnd, mai ruult sau mai pulin ind.eaproape cu femela, pe cind" masculul ad.ult se d.eosebeqte de femela adulti ad.esea in mod.ul cel rnai rernarcabil. Se pot d.a nenum6rate exemple din toate ordinele I este ind.eajuns sd, ne reaminttm fazanul comun, raf a qi vrabia de casi,. Cazurile d.in aceasti, clasd, trec treptat unele intr-altele.

DESC:ENDIIN'I].\ ON,TULIII

-\stfcl, iu state zr,tlulti, cele d.ouir sexe se pot cleosebi atit, ckr pulin intre ele, iar i-ruii se d.eosebcsc atit c1e pulin de aclulfi, incit este ind.oielrric d.ac5, asemenea uztZtui ar trebui sir, fie incluFjt' in clasa de fa,til sau in cla,sa a treia san a patra. I)t. itrserrlellea, puii flg celt clouli s('xo, in loc tlc i-t, fi conrpltt la fel, se pol, ttt'ost'tti itr rnic:i ntitsuri itrtre ci, cn, irr cla,sa, a gasea a, noastrfi,. 'foturyi, &ceste cazuri tlt'lr'tlttzrtie sint pu!,ine szr,u cel pu!in nu sint puternic pronun!at,r: iu compara!ie (.u cel(' care intri, ln mocl strict in clasn, de fa![. I'orla legii de tald, se rnanifestfi bine la acele glupe la care, cle regulil genera,l[, cele tlou[ sexe ryi puii sint toli la fel, intrucit atunei cind la acbste grupe ntasculul se cleosebeqte d.e fapt d.e femel[,, ca la anumili papagali, pesc[rusi, pnrurnbei ctc., puii clc anrbele sexe seamdnil cu femela adultf, 2. Vedern :rcelaryi fapt reprezentat in rnocl ;i rnai clar in anurnite cazuri anormale I astfel, tnttscnlul tle Helioth,rir at,n'il,:ulata (una dirrtrc speciile de colibri) se cteosebeqte r'vident de fentelai prin farptul cir arc o coleretir, splendidf, qi smocuri frumoase llr urechi I femela este irrs5, Iema,rcabilfl prin coacla pe care o are mult mai lungii, rlecit a rlasculului, or puii de arnbele sexc seumiinir, (cu c,xctp!;ia pieptului, car.e rtlt' llt'l;e ctc cul()ill'eir brottzului) tru fernela a,rhrltir irr toate eelelalte privinle, inellsiv Ittttgitnt'a cozii, rl;a incit co:r,tla rnasr:ulului se scurteazii cirrd trjtrnge la nral,1r.itrlt,e, (r('(il[ (f('c(.]lI$1,ituie lln caz cn tol,ul neollismrit 3. IJe ast-'menea, penajul rnasculului t[t' lt't't stt'ill trar'o (Mergus 'tn,fi'qun,spr) este colorat mai br:r,tiltor kl oclri tlgc:it c,el lr,l ft'tttt'leir (ru. rentigeler sca,pulale ryi secunclilre nmlt mai lungi, insl diferit tte (ieetl (:t\ sc intirnplir, tlupl cite stiu, la, olicr,u'tr a,lt;[ pas[,re I creAstil mascrllului itdult,, trtt 5,rtnr,,' cti trt.'ri lat,r:l tlecit a, fernek'i, {'ste eonsiderabil mai scurl;ri, fiincl lungt-r rkt l rIlt cllt, ('rt'aNti[ I'c'ttrt'lei avirtd lungitnt'tt tle 5162 crr). Or., puii cle l,urnbele tl(\xe st'tltttiltui ittl,t'tt tol,ttl ctt ft'tttellr irtlttltit, trfa int,it cretrstir lot't'stt,(l('fapt; lruri Iutrgfl, cu t;o:rl,r' cr'l nrli ingustti der.it a nrirst,ulului attult r. At,tttrci t,ittd. prrii ;i 11.111qr11'l1r seilrnfurir irrrleupr.oirpe intr.t t,i si itntbii st tteosebt'sc cfe tnasculi, trottclttzia cea mai e'vit[eut[, este clr nunrai nrascg]ii rr1 fost, tntrdificafi. Ohial itt cilzurile irnornrAlo zle lui Heliothrin ryi Ifergus, este probabil cil inilial trrnbele sexe atlultc' elau prev[,zute una dintre specii cu o coatlfl, rnrtlt, alungit5,, ia,r ct'alillt,it clu o creastir, rnult alungitri, aceste caractere fiind cle aturtci par'fial pit'rtlute cle rnasculii atlulfi tlirr vrt'u cauzir, neexplicabili, si trarrsmise in Nttrr('it lor rctlusii numai la descentlen,tii lor masculi, atunci cintt ajung la virst,ir, (ioresplrnzt"Itotu'e i[ rtrrtturitiu!,ii. Plrerea, ei, la rilasa dt fa!,ir, numai ma,sculii trr l'osl; tnottifir'ati - in ce('4, r:(, pliveqtt' rlcoricbilile dirrtre mascul, pe rle o pur.tt,, si fentt'lit ('u puii t'i, 1)r'rlt'lltir, - t's1('ptrtet'rritr srtst,itntt[, tlc cil,e'vit, fapt,e t.r,llr:u.lrt

llrc

z Vezi, rlt' t,xt'rnplrt, tlcst'rict'erl rl-ltri (iorrlrl (Iluudhrtol; Bit'tls ul' ,lLLstt'rtliu, vol. I, p. lilll), u ltri Cynrralalott

(ttnttl tlintlr: prrsciirusi), ltr care puiul ntascrrl insir, cu Loate cri seanritnir cu fenrela adrrltir, t'stc rnai 1ruIin strilucitor colorat. La unele specii de Drrcelo, mascrrlii au coada alllaslrl, iel femela cafenie;iar dl. R. B. Sharltc mir infor.nrerrzri ci coarla puiului nrascul dc 1). guttrlichcrtttl/ cste tnai inLii rrrft'rric. Dl. Gotrld a dcscris (ibitlem, vol. I[, p. 1.1, 20 si :i;) irspectrrl sexelor ;i al puilor anrrrnitor papagali ncgri , /-,rr'ar1rr.s) ;i rti slttrcit'i I(ing Loly, lrl crlrc prcrlorninl

rrctrt,rli rcgtrlri. Dc aselnenea, .Ierrlorr ( Birrls of I ndin, vol. l, 1r. 260.; desltrc ltaloeornis ro.sa, Ia clrc puii sealni,ni. mai nrrrlL cu fcntela tltrclt cu masculrrl. \rezi Aurlubon (Omilh. Biogrctphg, vol. II, p. 47ir) despre cekr clonir sexe

;i ptrii de Columba

passerina.

3 Datorcz aceast.ii informalie tl-lui Cioukl, care rni-a arirtaL cxernplarele; vez,i, cle asernenea, lrrcrtret srr /n/ro^ rlrrcliott Io tlrc Trochilidae, 1stil, p. 120. a \lrrcgillivrrry, 17i.sl. British Rirrls, vol. \r, p.207 -21.1,

P;\SARI - PUII SEIVIANIND CU FENIELI]I,E ADULTE

:18

catrile, inregistrate cle d.l. lllyth r in leg51,ur[, cu sptrcii inclelaproape inrud.ite , specii vieariante care se repre zint'd, una pe alta in !d,ri distiucte I intrucit la ntai nrulte dintre aceste spe.cii vicariante masculir aclulli au suft rit o oa,recare rnodifiortrrc ;i pot fi deosebiti, iar fernelele ryi puii din !,irri tlistincte uu pot fi cleoscbil,i ;i de acerra sint absolut neschimbafi. A$a trste cazul cu un anumit mirr'ftcinilr indian (Thamnobia) qi anumr.t l{ectarin'ia, stancioct (1'ephrodorni,s), a,numi!,ipesr.flreli ( T any siptera), fazani Kaly (Galloph,asi,s) ryi prepeli!,e arbolicole (Arltori,cola). Iu unele cazuri analoge, a[ume la pi,sd,rile care au penaje cliferite cle varl qi cle iarnd,, insf,, cu sexele al cd,ror aspect este aproape la fel, anurnite specii ind.eaproape lnruclite pot fi ugor d.istinse prin penajul d.e vat'il sau nuplial ; totuqi, nu pot fi distinse prin penajul lor de iar'nf,,, precrun ryi plin cel nernatur. Aqa este cazul unor cod.obature d.intre trIotacilae-le indienc. ind.eaproape inr'uclite. Dl. Swinhoc. 6 nr[, inforrne azil, cd, trei specii d,e Ard,eolar r[ gen cle stirc, carc s(l inlocniesc unul pe alt,ul pe continente separate, se ,,d.eosebesc in rnod.ul t,el rna,i rernAlcabil" atunci cind. sinl, irnpod.obiri cu perlele lor estivale., insil r-rbia pot fi distinse sau chiar d.e loc in timpul ienrii. Prin penajul lor nemiltur, puii ftoestot' trei sperrii seamirrii d.e asem(inea ind.eaproapc cu atlultii prin haina lor ck, ianui. Acest ci1,z, este ctl a,tit mai interesant, cu cit, la, celelrr,lte clouil specii tle Ardeola, ambele sexe ili pftstreazfl, i'il,r'l1i:i, ryi vala, a,ploape A,celilrqi pena,j crr ct,,l pe c$l'rl il au prinrele trei spr.cii in tirnpul iernii ryi in stlrea lot' nt,Itriltttr'll, iur rlcest;penu i care t sttr (lolnrrrl rrrili rnultor specii distinctt , lr! cliferil;e t'ilsttt ;i ilnotirrrpuri, t1o arati, proba,bil curn eralt color.afi stnitnogii genttlui. ftr tollt,r llcrste ulzul'i, penajul nupfial, care puteur presupune cti a, fosl, d.obind.il; de rnasculul lr,d.ult in tirnptrl perioadei de reprodu(:errr si transmis ud.ult,ilor cle a,nrbele sexe irt u,notirnpul col'rspunzdtol, u, fost; rnodificat, pe cind" pena,jul hibernal ryi cel nerniltnt'iur t'lintas
rreschimbate. Se pune ins[, na,tnral problerna cum se poate etr, itr trcestt'din urrnli eazuri penajul hiber'tral:r,l llnrbelor sexe, ia,t'in cazurilt, i11i{,1rl'ioin'(f pt'na,jrtl femelelur: td.ulte, precuur ;i penajul nenratur al puilor', sri rnr fi fost clt' klc infltrtrrtlrr,t, Speciile care se inlocuiesc reciploc irt l,llli tlistinctcr trebuie sir fi fost expusr) ilproa,ptl intotdea,una la conclitii oalecllnl diferite, insr"r, cu gru.ll putem atribui acest,('i zrcliuni rnod.ificarea pena jului nurnai lrr, masculi, avitrd, in vecleru cir, fernelele ;i puii, cilre au fost, la ferl txpu;i, nu au fost irrfluenf,afi. Aproilpe nici un fapt rut ne itt'trtit, mai cla,r cit d.e subord.onatl este ca importanf,il, ac{,iurrea d.irectt-l n, condifiilor: rle viaf,[, in cornparatitr cn tl,cltrnularea prin selecfie A varia,tiilor ned"efirtit;e, rra d.eostillirea suprirlziitoare dintre sexele multor prisitri, intr'ucit nmllele l,rebuie sil fi corrstlrrrilt :r,ct e[r,;i hllr,rrii ryi sI, fi fost expus(f la act'ea,;i clirnil. Ntt ne put;ctrr t;ol,ttpi impiedica *sii, ginclirn or"l in d.ecursul timpului cond"iliilc noi ar fi prrtut; prothtcc un oarecare efeet clirect asu.pril r,tnfutrlor scxe sau Inai ales asupra unuitl, clirl st'xe, din ea,uza d.eosebirilol lor constitufionale. Ved.em numai cil acresta este subord.otut't; ca importan,tir, rezultatelor acumulate ale selecfiei. 'Ioturyi, judecind. printr-o analogie foarte r[,spinditd, atunci cind, o specie migreazi, intr-o !ar[, nouii (li
?

r Vezi admirabila lucrale ln,,Jonrual of Llre Asia[ic comparlnd nrascttlii atlulIi. 0 Yezi de asemenea tll. Swinhoe ln ,,Iltis", itrlic 18(ill, vol. XlX, p. 2213; vezi de asellrener .Ierdon, IJirds of Inrlicr, r'ol. I, introclucere, p. XXIX. p. 131 ; vez.i ;i lucrarea anterioarit tle tll. l3l5'tlt' apitrtttit ln pri vin!a lui 7'unysiptera, 1lrof. Schlegel a spus tl-lui 1n ,,Ibis", ianrt:rrie 1861, p. 25, ctt ttn t'xlrits rlitrtt'-tt Bll'th ci a putut distinge diferitele rnst distincte numai notl a sa.
Soc. of Bengal", 1850,

1E2

DESCE}TDE:NTA OMULUI

tlebuie sir, precead.ir, formitrii ruror specii vicariarrtc), condiliile schimbal,c iir c'itlt' trebuie r.ir, fi fos'o aproape intotdeauna expusd, o vor face sri sufere un anurriit grad dr' r.ariabilitate fluetuantd,. In acest caz, sc:lec,tia sexuali, - care d.epindc rle uir elertrent susccptibil si, se schirnbe, cum sint gustul sau ad.miratia femelei tlebriie sii, fi rvut noi nuanle d.e colorit sau s5, fi prod.us alte deosc'biri asupra, t'iii'ora, sii a,c!,iorlirze qi pe carc le-au curnulat bi, intrucit selectia sexual6 lucreazir, irrcontenit, ar fi surprinzh'Lar (din ceea ce gtiu din rezultatele selecJ,iei ncintentii,nate & orriului asupra animalelor d.omestice) claci, animalele tr5,ind. in regiuni riist'incter ryi care nu se' pot incrucipa niciod.atei lntre ele, contopind.u-qi astfel carac1,r,r't'ltl nou d.obind.ite, s[ nu fi fost d.iferit mod.ificate, d,upd, treeerea unei perioad.e suficicnte d.e tiinp. r\ceste obse,rvatii se aplicd, de asemenea la penajul nuplia1 sau estival, daa5, este lirni'oat la rnasculi sau este comun la ambele sexe. Cu t,oatc, cir femelele speciilor ind.eaproape inrud.ite sau vicariante d.e rnai sus, inipreunl cu puii lor, nu se d.eosebesc aproape d.e loc intre ei, arya inclt numai rnasculii se pot d.roscbi, totupi femelele majorithlii speciilor ale aceluiapi gen se d.eosebesc *olident intre ele. insd,, d.eosebiriie sint raieori atlt de mari'ci intte niasculi. Vedem aceasta ln mod clar la lntreaga familie a galinacec:lor : fernelele, de exeurplu zrle fzr,zanului cornun qi d.e Japonia -;i mai ales ale fazanului anriu ,si Arnherst, ale fazanului argintiu ,,si ale pd,s5rilor silbat,ice, se:r,mirnd, intre c.le foarte rnult prin colorit, in vrerne ce masculii se d.eosebesc intre ei ln mod. extraordinar. L* ft'l este cu femelele la majoritatea Coti,ngidae-Lor, Iri,ngi,ll,idae-Ior ryi a multor altor farnilii. Nu poate lncd,pea ind.oiald, cd,, d.e reguli, generald,, femelele au fost mai pulin modificate d.ecit rnasculii. Toturyi, clteva pd,siri oferi, o exceplie rreobirynuitii si irrexplicabilS, I astfel, femelele de I'urad'isea apoda qi cle P. papu&nu se d.eoscblsc intre ele rnai mult clecit masculii lor respectivi t, fernela acestei rlin urnlii specii avincl suprafala inferioard, c1e un alb curat, in vrerne ce la femela cle P. apodu ea este d.e rln, cafeniu-inchis. De asetnetreA, clupf cum aflu d.e Ll profestrr'ul Newton, rnasculii a d.ou[ speeii de Orgnotns (sfrincioci), care vica'-razra iutrer ele pe irrsulele i{auritius ryi Bourbon 8, nu .se d.eosebesc decit pulin prin colorit, pe cind. femelelL. se cleosebesc foarte mult. La speciile din insula lJourbon femela pare sil fi pirstrat parlial starea nematur[, a penajului, d.eoarece la prima ved"ere cil ,,poate fi confund.antS, cu puii d.in specia d,e pe insula Mauritius". Aceste d.eosebiri pot fi cornparate cu cele inexplicabile, care apar independent d.e seleclia omului la anu,mite subrase de cocoqi de luptf, la care femelele se d.eosebqsc ntult intrc' 6'16,, pe cirrcl masculii aproapc cii, nu pot fi cleosebili unii d.e allii ". lleoarccc ''u atribui deosebirile d.intre masculii speciilor inrud.ite in mare rnirsurl selec,tiei sexuale, cum oare se pot explica, ltt toate cazurile obirynuite, cteosc,bir'itrc dintrc femele ? Nu este nevoie sd, examinlrn aici speciile care aparf,in nnor. geriuri distincte, intrucit la accstea trebuie s5, fi intrat in joc ad.aptarea la cliferite rnocluri d,c, r'iafi ryi atli factori. in ceea ce prive;te deosebirile tintre femeleie din cadrul a,celuiaryi gen, imi pare aproape sigur, d.upi, ce arn examinat, diferi'te gl'upe mari, cri factorul principal a fost transmiterea mai mare sau mai rnic,ii la fgmeli-r a caracterolot clobindite d"e masculi prin seleclie sexualii,. La diferic-'zista
s Variulion of Artinurls unrl PlLrtits under J)omeslit:trlion 7 \Virllacc, The XILtlutl ;lrclipetago, 1869, vol. II, p. 394. s r\ceste specii sinl ctesclisc, ctt ilustrtrlii coloratc dc vol. I' p, 251'. Ir. I)ollcn, in,,Ibis", 1866, 11.27i'>.

It.

PASARI - PUII SXI'VTANIND CI] FEMELELE ADULTI'

38:i

ritelt' f'ringilide blitanice,

ce,lc clouX sexe sc d.eosebesc fie foarte pufin, fie considerabil ; ryi d.ac[, compard,rn femelele de cireryar, ctntezd,, sticlete, ei,ld.5,rary, forfe{'rirlrs, r-r'ir,bie c'tc., vorn vi'tlea cil se d.eosebesc intrt'ele nrai ales in cara,cterele pritr ('illo ('l{' st'lt,tttiirtii plt,t'{,iill ('rI rnasculii lor t'ospect'ivi, irtrr' culot'ile nrrtsculu]tri pot, f i itt,r'ilmitt'l'i'tt'ii, gr:i,fi selt ctit.i si'rtullc,. Irll rrlulte specii de galint,cet'r celtr tlouri s('x(' s(' t[i'r)s{'l)r,sc in1'r-tt tnirstrrit extrernl, c?1, ln' p[,url, fa,zaL ryi gi,inir pe c,iud lll irlte s1lt'cii il :lr,tlt loc o triun,.rrnitt're par,t,iaLi sau chiar totaLi cle caractt.r clc. la, tnascnl la femel[. Ir'emelele rnai multor specii de Polypleetron prezint5, ln mocl rregr ryi mai alcs pe coad.L, splend"izii oceli ai rna,sculilor 1or. tr'emela cle potirniche se d.eosr,lle$te d.e nrascul nurnai prin faptul cti pata roqie tle pe pieptul ei este trta,i nricl"l, irlr ft,molA curcanultri sir,lbatic nutnai prin aceea e[ eulorile ci sint ntui ttrohoril,r'. La bibilic,ir cele douri s('xe rlu so pot d,ensebi. Este probtrbil cn prrnajrrl simpiu, cu toate c[ nt,obirymrit cle pi,tat al acestei clin urrriri pi"-t,sili, sir fi {ost dobindil, rk'rnasculi prin selectie sextlu,ln ryi a,poi tra,nsmis ambelor sexe, int,t'ucilr nu t ste funclamental clifcrit cle pen:r,jul rnull, rnai fmmos pirtat, clrractetistit, nurnai l'azaniloi' Traqo'pcLn rnasculi. 'llrt,buit-. obsc'r'r'at cir itrtr-nnelt' (:a,zuri tratrsmil;erea cle crlrrtt'1,ct't' rlt lrl rn:lscul l:l ft'nlt,lit lr fost efecl,untir, dup2i lrit s{'prLr'(', int't'-o pt't'ioatlit indepitrtatti, trtltsrrrtlttl suferirrtl rrltelior rnilr'i nlrrlificlili t:rrii, :r trlinsruite fernelt'i vreumtl tlitrtre eat':rctt'lt'lt. srllt'cLrlrirxlitt'rn:ri tirziu. I)t'exenrplu, forttela ryi puii cocoryului rle rnt'stt-'acritt ll'ett"cro tr:t,t'ir: st,llrrrirrrti rlesl,ul cle mult r,u anrbelei soxe si cu puii de :I'. sr:ot'iatts ryi putern ttt'tluct' irr cornecin!,L cir, cocoryul tle mesteac[,n se trage tlin vreo specit' ,.i1,ri"r,yecht. la ca,r'e ambe-.le srrxe erau colorate aproape la fel ca ryi 'Il. scot'iau,s. I)(.orr,lerr(r :.r,mllelrr soxe a,le a,cestei d.in umrri spt-'cii sint mai distinct d.ungate itt t,irrrpul pelr:ioatlt'i d.c l't'protlucere rlecit in orice a,lt timp ryi intrucit rnast;nlul s() d+'ost'l)t';tt' pu!,in dt' ferru,lil pr:irr. r,ulorilt' salt' rosii ,si caft'trii rnai putertric pl'onunt;a,te r0, putern cnnrrhirlt' cI, pcrraiu.l sinr lr ftlst influernlltl;, crt'l pu!itt itrtt'-o lt,uutnil,i rnfisuli, de strlt'ctia st'rturlir. I)irr:r"l est('l,gn,? prtl't'ttr tlt'tlttct'ntai tlepirt'tt' cr-l penajul

:lpr'oilIx' silnila,r irl 1t'nrt,lt'i t'o('ostllui rlt' tltt'st,('l[eiut it fosl, tlrlbinclit tttt itltt'-tl pt'r"ioird.il llntcriorlrir. l)r' lir a,rittl ptlio:rtlir irtsir, rtrrrsculul t,oco$trlrri d.e rntrst;t-'act-tn a, dr;binclit l'rtnrosul sl,u pt,naj negnl crl rectriee.le salcr bi1'rrrcate ryi ondulat,tt sprt' t'xterior, fursir dintr'c ilccsl,r- car:actere nu s-a trilnsrnis ft'rnelt'i aproape nituit.r, rr,fillri numlli clc fnpl;ul ciL l:l cotr,d.L ea, prezintl o urtnit, c1e bifurcatirr ctlrbatl-l. I)utcn) conchide dt'ci cir, penlr,jul fernelclot'unor specii clistinete, (:tl l,olrt,t' cit, irrlutlitt', ii cl,.'venit deseori rnai mult sitn tllt,i pu!,iu tlif'crit prin t'r'aru*ntitttt'olt iu clife.ril,e gntd.(' & unor ca,rar,tere ttobinclit,t' (l(' lna,sc'uli prin selt'ctit" st'rttillit,, lt1;it, in pt'r'ioadt rna,i vt'chi. cit si ura,i recent,t . O irl,etrt;itr spt'criitlir tttpf it,t"l ittsl--t' faptul r,il crtkn'ilo st;r'iilucritoalt'illL fost trilnsmise rtrttlt trt:li rttr tlt'tril, rtl1,t'lt'. I)t' t'xttttplu, rrrilscrrlrrl dt (luutlr,r:ula suecit:tt are pieptul ttc urr rrlllrt,stru bogilt cu o prr,t,it, t'tlsit' ?l,pr'oa,p(' t,r'iungiriular[r ot'r pete cte aproape n,('r'ea,ryi forlttt-t au fost trilnsmise ferntlei, ins[ spalinl ct,ntrill c'ste galbc'n-ro;cat, iu loc t1e r'ogtt, ryi este inconjurtrt tlt' p(,ne pestrile, in loc cle albastre. Grr,linaceele prt'zintir ntultt' t'azuri ilnaloge, intnreit lici una flin spe'cii, ca d.e exc'mplu potlrnichile, plepelitele, bibilicele ete., la ('ilre coloritul perrrr,jului a f ost transmis in mare mi,surit d.e la tnascul la femelil, llu cste strir,lueitoare'. Acest fapt este bint' ilu,stlat; lit l'itzrttti, la cArt\ rnasculul
rIist. Rrit. /ii,'tl.s, vol. r,
rt.

ti2- li'1.

":::gillivmr'.

_.j_s

l_

DESCENDE]N'IA OMULUI

este in general mult rnai strflucitor colorat tleclt fernela; iusii, Ia U'rossoptilo,n uur'itum si la Phasianus walli,chi,i, sexele se aseamd,nS, indeaproape intre ele, ia,r culorile lor sint intunecate. Putem merge atit d.e departe, incit si cred.ern cra d.ac5, rnreo parte a penajului la masculul acestor dot fazani ar fi fost strilucitor colorat, ea nu ar fi fost transmisir, Ia femele. Aceste fapte suslin puternic ipoteza, d.-lui Wallace , c6, 7a p6sd,rile care sint expuse la rnulte pericole in timpul irrcubaliei transmiterea culorilor vii de la mascul la femelfl, a fost oprit[, prin selc,clie natural[,. I{u trebuie insd, sd, uitd,m c5, o altd, explica,tie, d.at5 anterior, este posibilil, anume c[, masculii care au variat si au d.evenit viu colorati clt rrrrru tineri qi neexperirnentali ar fi fost expugi la multe pericole qi ar fi fost in general clistrusi, pe de alt5, parte masculii mai in virsti qi nrai prud.enfi, d.aci ar fi variat lntr-un mod. similar nu ar fi fost ln md,surd, numai sd, supravieluiasci, ci ar fi fost favoriza\i ln rivalitatea lor cu al,ti masculi. O", varialiile care apar tirziu in via![ tind. s5, fie transmise exclusiv la acelaqi sex, aqa lncit in acest, caz culorile extrem d.e vii nu ar fi fost transmise la femele. Pe d.e alt5, parte, ornamentele rnai pulin b[till,oare la ochi, ca cele ale fazanilor C. cturitum $i C. walliclui,i, nu ar fi fost periculoase ryi, d.ac5, ar fi apd,rut in fragecld, tinerefe, ar fi fost transmise in general la ambele sexe. Pe lingd, efectele transmiterii parliale a caracterelor cle la masculi la fernele, unele dintre deosebirile dintre femelele speciilor indeaproape inrudite pot fi atribuite ac,tiunii directe sau bine d.efinite ale eondilii.lor de via!,[, 11. La masculi, orice asemenea ac,tiune ar fi ln general mascatfl, d.e culori]e str'ilucitoare d.obindite prin seleclie sexualilr nu insd, a$a si la femele. I'iecale clin cliversit5,fi{e nesfirqite d.e penaj pe care le ved.em la pflslrile noastre cloruestice este d.esigur rezultatul urrei caurze bine d.efinite si in condilii naturale ;i mai uniformc)r o anumitir culoare vA pred.omina cu siguranfi, mai devreme sAu rnai tirziu, plesupunind cL ea nu estc in nici un fel vi,t[,ml,toare. Incrucigaretr reciprocl liberir a nrultor inclivizi aparfinind. aceleiaqi specii va tind.e pind in cele din unnd, s[ uuiforrnizezt: oricare modificare d,e culoare astfel produsi,. Nimeni nu se indoieqte c[, cnlorile amllelor sexe ale rnultor pilsfri s-au l,dapl;at in scop d.e protec,tie si este posibil ca numai femelele unor specii sri se fi rrrodificat in acest, scop. Cu toate ch, ar fi un proces dificil, poate chiar irnposibil, d.u.pir, cum s-a ar5,tat in capitolul pleced.ent, sit, transflormi prin seleclie o forrnir, de transmit,ere intr-alta,, nu ar fi cituqi de pulin greu s[, a,tlaptezi culorile lernelei, ind.epend.ent de cele ale masculului, la obiectele inconjur'5,toare, prin a,cunnrl&rcir, varialiilor a c5,ror transmitere era de Ia inceput limitatl, la sexul ferniirin. .Dac:"r, varialiile mr ar fi fost astfel limitate, culorile vii ale mascululni ar fi fost d.eteriorate sau d.istruse. Acum este foarte lnd.oielnic d.acd, numai singure femelele multor 'specii au fost astfel special modificate. Aq fi d.orit sd,-l pot urma pe dl. Wallace pln6 la capi,t, intruclt aceastd, pS,rere ar fi inld,turat unele dificult5,fi. Orice varia!,ii care nu ar fi d.e nici un folos femelei ca protecfie ar fi imediat inld,turate ln loc d.e a, fi pierd.ute numai prin faptul ci nu sint selecliotrate sau prin incrucipare reciproc5, liber6,, sau eliminate atunci cind. se transmit masculului $i-i sint v5,ti,mi,toare ln weun fel oarecare. Astfel, caracterul penajului femelei s-ar fi plstrat constanh.
11 Vezi despre

lcest snbiect. Vurialiott of Animals tnrl Plaris ttnder Domeslicntion, crp. XXIII'

PASi\RI _ PI.ITI SET,TANIND CT] !"IINiIiLIiI.]i

:\DT].I,'I.E

A1'fi de asetuenea o uDurare daeil arrn putea admite e[ culolile inchise ale an]belor iJoxe :tlt-, urull;or: ltzisfri au fost clobirrcLitu ryi p[sl,rnte in scop cle protr:cf,ie, de cxempln ln tLccr:ntor moilularis |i la pitulicr: (Trogl,odytes aulqar.is), in prilinla cl,rora nu aYeln d.ovezi suficient,e asupla acliunii selec!,iei seruale. Ar trebui totuqi s[, fim prudenli atunci cincl conchid,em c[, culorile care nou[, ne par. mohorite nu sint atr5g5,toare pentru femelele anumitor specii ; tlr trebli s[ uvern in ved.ere cazuri ca eel al wabiei, la eare masculul se d.eosebe'rste mult cLe femelft, insi, n1 prezintti. nici o culoare vie. -Probabil c:[ nirnerni nu rra contesta cir multe galinacee care tr5iesc in tererr cltischis.sj-a,n dobind.it crulorile klr actuale, cel pulin parl,ial, in scop de prol,ec_fie, $tim cit tle biue sint ele astfel ascunse I rytinl c5 iagopus m'Lr,tTcs, atunci clnd itsi schimbi, penajul de iarni, peutru cel d.e vard,, ambele-fiind d.e proteclie suferd, cousid,erabil d.in cauza pisd,rilor de prad.h,. ins6 putem oare cred.e ci, d.eosebirile foarte mici d.e culoare ;i d,e pete d.intre femela coeorsulrti d.e mesteacd,nr d.e exemplu, ,si d.e -t. scot'icus servesc ca mijloc d,e proteclie ? Sirrt oare potirnichile mai bine protejate aga cum sint ele colorate a,std,zi d.ecit d.ac,ir ar fi semd,nat cu prepelilele ? Servesc oare uryoa,rele cleosebiri dintre fernelele fazanulli co_munr ale' fazanilor japonez qi aurir"r ca rnijloc d.e proteclie sau nu qi-ar fi putul; schimba ele oare reciproc penajul lor fil,r[ vreun risc'? Din ceea, ce a, obseryat d,l. W'a,llaee d,in obiceiurile auumitor galinacee clin Orient, el este de pf,rere cil asemenea u\soa,rc-'deosebir:i sint folosito&,ro. Eu personal voi sprule nltmai c:ri nu

sint

eonvins.

Anterior, cind. eram tenta,t, s[ d"a,u mult[ importanf[ protecfiei ca explicincl culorile mohorite ale pfis5,rilor femele, rni-a trecnt prin minte'cir es1e posibil 9? inilial ambele sexe si puii sri fi {'ost la fel d.e viu colorati, irrsti ci ulterior d.in c?az? pericolelor la cAre sirrt, explrsc irr timpul clocitului,' femelele tr)r,r,culrl ryi puii, din cauzit, inexperierrfei lol', au d.evt,nit, cil protectic., d"e (rpl6nre ilchisri. r\ceasti, ipotezl nu este suslinutr"r, insi, rle nici o clov:rclir, ryi uici nu est;t, lrlolla,bilir, d.eoareee in aeest fel ne imaginim e[, in trecut fenrelt'le ryi puii lru losl; explryi lil per:ieole tle care a fost ulterior ne(.esar sli-;i aper(' clescend.en!,ii lor rnodifical,i. fl-rebuit' de tlsemenea, sii rerlur:ern, plintr-un proees t,rept;at cle. selecl itr fenreleft ryi puii la aproape exact acelerr;i c:ulrir:i;i pete pe eflr'e si lt, tra,nsrnitenr la stxnl ryi perioad.a de vialrri oor'()f,ipllnzfltoa,re. f-)a,cr-r, pleslrpllnenr 15 fp111p]1,1p ryi puii lrrr participat irr decursul fiecir,rni st;itclitr ill pt'ttc,t sului d,e nrotlificirlo 1:l o te'1rliril,ir rle a fi tot atit de viu colot'ilt,i clt, si rnascrdii, erste cle asenrenea u1 1':r1rl, oill,o(:unl ciud.at c[, felnelele nu au d.evenit niciod.al;ir, cle culoare inchisr-r f:-rli, t,ii puii sir rrrr part,icipc lia a,ceeaqi modifical'e, intrucit nu existir oAzul'i, d,upir r:it ilnr putnt, afla, d.e specii cu fernelele d.e culoa,re rnohor'ltri, si puii viu colora,t;i. O exceplit' parfialfi, este totuqi oferitfl d.e puii anumitor cioc[nitoli, d,eoareee aeerytia atl ,,i:rtreaga parte superioar6 a capului eoloratd, in roryu,t, care ulterior sau se rnieqo, reazh lntr-o simpld, lin.ie circnlari, roqie la arLulfii de ambe sexe, sau dispare Ll femela ad.ult[, 12. in sflrqit, in privinfa, categoriei cle cazuri de care uc ocupflm, ipoteza cea mai probabild, pare sd, fie cd, varialiile consecutive cle culori vii ,si altc ca,ractele ornamentale care apar la masculi relativ tirziu in viafir, au fost singurele pistratte
ls Audtrbon, Ornitlt, Iliography, vol. I, p. 193. llacgillivray, IIist. Bril. Ilircls, vol. III, p. 85. .\rezi, rle aselr1ntn. cazul

rlat anttrior nl lui lrrrlopictts curktllu.

DESCET\TDtrN'IA Or\{t-rLU

viiil

ririrs{'ltli nthtlli. Orice varia!it'de coior:it strillucitor'(1a,re ar fi aplir.ut, la femele sau ll, pui ritl ill'i'i fclst de niciurr {rilos ltccsl,t-rra ryi tlrl a}: fi fost seleclionaf ir si tlrr altfel, rlzLcl al fi fosf peliculoasii, ar li l-ost elirninal,ii,. rrst,l'r,I, femelclc ;i puii fie cir r,r fi tost, lis:iii nemodificali, fie (ceca co (-'st;() mult rnai obi;nuit) cir rtr li fostparlial rnoilificati, primincl prin trtinsnritele clr la nrasculi unele d.i1 mocliliciriilg 'lor constctltive. Xloate cli cond.itiiie d.c vizrtl ia care llu fost supuse tirnp inclelungat *u ir,clionat direct asupra arnbelor sexe, irrs5 prin fuptul cir femelele nu :1r fost rnult nroclificats_'in yreun a,lt fel ele vor prezentzr, cel niai bine asemenea t,fecte. Actstt' nrtldifit:irI'i si toate celelalbe-' trebuie si, fi fosl, p:istrate lniforrn prirr libera incruci,sale lcrciprocit, a nrultor indivizi. Ir)ste posibil cI iu unele cazuri, mai ak s Itr, piLs['rilt' t;r'liitrtl pc' sol, femelele nsi puii sil fi fosl, rrrorlificzrti, intlept,ld.ent dt ttrasettli, ?tt sc'op dc plotec{,ic, aryn irrclt sri fi dobintlit ilccltrsi pelaj tl,e cllloal.t'i1cfuisii.

ri cit lllajoritatra sau totalitatea, zrcestor r.al'iatii, datoritir pelisrld.ei t,irzii d"i1 lt ltl ('Are a'11 itpiriut, au fost transmise d.e la inceput nlmai d.escenden-tilor

{itttegoria u [tr-a. 04'nd ie'meltt adu,trtd, estr: nt,ni btitritoatr lu odti ilee/it,n?,esc'ltlltludtt.lt,,ptti''idtttttt,bt,lcse,t,tst.:utnd.ttd,prin Aceast,it f ill;ggurit' eFit,(' ('x&(rt t;oitt,r'ariul ct:lei ltrt'crtlr'nt('r i)r1,r'trr.it lr,ici fettit,lelt, sit-rt trnli virr t:rtlot'ilte si turii iriit;rituure lil ochi t1i,r,it, rnilstrulii, irrl puii, in rnirsur.rr irt (:itj'tr tr{' (rttTt{)Ft('7 st'titnitnl i'tt l-ttln;tr'uiii rr,d.ul!,i, in iut, dt, lL st'trtit,tta (.u ftrtrrelelt' iie[uh,,'. Trrsir, rlt"osebile:i cljrrtr't, $err'rm este nieicctal;ii, 1rr delr:lrte a{,it de lnnr,o ca la, rrrrrll,e pasii,l'i din prirn:l tiil,egorir, ryi ca,zayile sirtt, (lonlpur.ir,tiy r:tr.e. I)1. Walla,ce, (,tlro mi-a itl r'rrs pentnr prinril rlirtt"r ltentin asupr'{r r:apor.t,ultri rreobirynuit care t,xistir itrt;t't,(,tlhti'ile rnai putiri vii ll,lt rrrilsculilor';i fa'p1,rrl t.i-si irrtleplinesc tlatoriil de :t t,lttci, a{rordi'i Ittalc intpur'1,ar[ti :ii't'sf tri puuct 13, ('ir r) tltrvfltlir, decisi.vii, t:[ c,ulur.ilt. inchist, ltrr l'risl; tlc;binrlitt,irr Fi(.()p rlt. proi,ecl,ie in t,irnptrl per"ioarlei rler nitlifieare. O ipotezi, t[ift'r'it;u, illli.pitt'tr tnlti prubatrilri. fntt'nr,it,r,Azrrrilt.sint r.uritiru{r,, insa rltl lllllll('tr'(;iis(', voi:r,t'ilt;tt pe st'ut'1; t,oi; (i(.efl, ('e ltlrr [ost, irr trtIsuri sr'r, gtist'st:. I;rt o .rt'(:t,i(' lt, gt'trttlui !l"t,t'l'tt,it:, pLsir,ri iuserrriirritoiu'(' pt'epelit,tri, l'ttnelitesl,tr itrv:llialril ru:ri nlrLr'(l de<'it urasculul (la lrna, dintle speciile arrstralicrre fintl aproa,po r.|.e dou5, ori nrai male), c{'erb cLr e^ster urr cAz neobiqnuit la, galin:tcec. Lrl rnajoritatelr sl-u,riilol'fcmel:l t'stc rnni distirrct ryi rnai viu coloratir, dccit nrir,sculnlr+, ins[ liu t.tt,t'VtLspt,tliiHt,'Yt,1('sitt1,1li,ftll.].li,?.-,tn"'n,i',tltai1llol, clc lrt:Srul tlu pr gLlgi:i ;i git; si iirt;r'cgnl torr ril penajului (rsl,i'rnai elt'schis ryi nriri pu,tin pl'onunfut decit; rll fenteleitt. Ilt'rlriekl plrt'(. nrili zgomotrrust-'l si est;c' clt sigrrrltrtf,I rttult nttj iign'sivli ttr.:cit rllir,!(iu."|1i1, zr;u, i11cit adt'sr'a, fernelelt. ryi nu rni.t,sculii sitrl, tirntl,e ttl' irrtligeni 1it'nt,r'u Itrlrtr"r, d.rept cocosi rlo lupt[. 'Dcoarcce pir,slirilr. ltrasirltl(' liirtl, ('xpnrqo tlt' ciii;rti prinziitolii tlt' pfislir'i englozi cil rnornt alil lingfi o t'rli'ili, pcnt;'n lr pt'intlt'alti rrrirs(rr1lj, excil,indu-ie r:iylllitatea, tcrt a,;a, sint; fokrsit,t, irr Irrtlia ft'nlrl*'i(' :r(.1{-rstui Tuwtiu:. ;\t,uu.ci t:inrl sir-rt a,stfcl cxpusei ele incep curinrl ,,t'h{'lr}art't ltit'putri'nieil, ioleirttl t,rt pisic,i1,, ('ilro poal,e fi auzitl tle la nrale clist,ttttii-lr si ot'it'iu'r' fe'melir car'() o poatt, auzi s(' r'epetle la acel loc ryi lncepe sir, |i(r iuitl,r' cu pztsitrea d,in coliviett. Iu a,cesb fel s(' pot prinde intre clouir,spreizece ryi
ril ,,\\'cstininstcrr Review", irrlie 1867, 1i A. llnlrnS', .,,Ioirt'tral of 'I'rllrcl", 1 868, p. ttli. 1r l)t'rtlt'tr spt'ciiltr i'rrrsiirilie rrt,. \ r'zi Gouirl. 1[111111[t'ol;
elc., vril.
t

ti(,ttu!.s lorquoltts se pot. vedea

II, p. 178, 180, 186;i 188. Ilxenrplare dc Peliola lJli tish ]lrrseunr, prrrz(:lr-

inrl rleoscbiri sr..sualtl sinrillirc.

zcci rIt, p:isiili, l,(]a,1,(' [t'tittilt' roprotlucill,(]a,r'r-',, irr tlerrtt.t'"sttl U ttc'i sittgurl niln'. Ittrligt'trii itfinrtit, t'ti rIttpi, (:c i$i dtrpun ou[,ltl fcntelt,le sn it,socirt,z["], in;r1;oJur.'i, llirqin-cl lllz,scrllii sir (rlo(rt'ltsr';i. Nu. q'xistir, nitri utt ntotiv tlrt a, trr, irttloi d.r.t iiclcyi';,s'1rl trrleint,oi rlit'ntatii, (ral'o (.,st't, int;it'it,ii tkr ull{'lt obs*,rvil1,ii:llc cl-lrri Swinhor''", fi,rrul,r'irr (''hina. I)1. t3ly1..h t'$1,t] d.e pirel(t cti-t, trnriitle arnltl'lo ;rt'xc sgrt'tnrin-t"i, ctt tnasculrrl a,rtrrl1,. It'e'nrelrrk. celol. 1,t,t'i specii d.e bercal,inrr ,,pirltal,,o,, (l{,h11,ttr,-h,ru,e,, lig. G:) ,,sint, lltr llunrai nuli tn:rlio t'i si nur,i vir-r colota,te clc.cit, trul,qculiirt r0. Llt i;oilte celeklltt.r
t[r.rrrr'r

$'n

,,'t

:i

':i

i;L+*. *1in

-rll:

dou.i soxo so cleosebe;to prin confonna,!,ic, t,a (,"\1'o rnai clezvoltatii, qi ma,i cornplexf la maseul clecit la fentelfi,, insii Ia, Il,hnynch,s,ra, austral'is eA este simpl6 la ma,rcul, pe cind. la fernel5, ar{' p:ltru spirt: rlisl,inel,g inainte cle a intra, in pl5,mini 17. lJe elr:cra fernela acr:sl ti spccii a dobiircli'i,, uir. c:ri"trtl.r eminarnente masculin. IXxaminind. multe exe.mpla,re, c1l. t3l;rth a, stabili1, ca t,r'ahtr.'ir nu este rii,sucitil la, nici unul din sexele do Ii. btttqultn,s'ds, gper:it'or1lt iii'ir,rrrllr;ll a,tlt clc aploape cu -8. uustral'is, incit cu greu sl pol, d.eollrlri in aful5, clo degot{'lr, salo rnai scurtc'. Actrst fapt este un a,ll; ext-'rnplu iz'[rit,r.rr: a,l lr,gii trii, car[xri,{']'i,1,, sexuale secund.arc sint adesq'a foarte diferitc la f'olmc fulck,zlproap+-) inl'uclitr', ('u toate c[ este un caz foarte l'ar d.e a gd,si asernenea deosebiri l:r serul fominirr.

plsilri

la, carc t,t'altot,a

lit

crclc

15 Jtrrdon,

llilds of lttdiu,

r-o1.

III, p.596. I)1. Srvinhoe,

p.

17

(ioulrl, !Iurd,!srnl; trt

tlrc

in ,,Ibis",

p. 1li1 ;i 1i)5. 16 Jcrrtlou, llir,Is of Irulitt. vol. il I, p. ti77.

1865,
1Stj6

p. 542;

275.

DIISCEND LINTA

OrYlLr

l,UI

S,, pale cii, puii de anrbele sexe de 1rl. bctt,tlule'rrs?'s , oil,mtinil, plirr prirnul lor penaj ('tt llltrsculul utatur 18. Exist,L lnotivc s[ cred.em cri masculul cloce;te, cleoarece rli. Swinhoe le tI cottstttl,at eir, inainte c1e sfir;ltul verii, l"emt'lcle se a,clunri in cirr-lrri'i, clupii cnln se intirnplil cu fornelele tle 'i.'u,rn,i,n. Femekrlr: d.r:l Ph,ctlurop'u,s -fulir:nr'tus ryi tle P. h4lTterborerrs sint nrai rnari ;i 1rr:ttajul lor estivatl ,,ntai vin diehisit ilecit al nrasculilor". Deosebirea de culoare iutre sexe estcr insil rleparte c1e a f:i bfltftoare la oc]ri. Dup[ prof. St eerrstrtrpr nurnai rnaseulul d,e P. iuli,c:a,r'ius cloce;te, ceea, ce se ved,e d,up5, starea penelor clo po piept in timpul perioarlei cle clocit. ]'t mela cle fluierar (End,rontitts nr,orinellus) este rrtai rnAre decil, rnasculul qi are culori ro;ii-negre pe suprafala inferiozlrri, o setnilunir, altrfl pe piept ryi tlungile a,lbe clea,supra ochilor mai puternic pronun!'zr,te. -\Iascru,lul ia cL-. a$elrrenea parte, cel pulin par'fial, la, clocitul oud,lor. I insil, femela irrgrije;to cte irsrnc)uera, tle pui ,0. lYu am putut descoperi d.acd, la aceste specii puii seam5,nfl, rnai incleaproa,pe ou rnAsculul ad.ult d.eclt cu femela adultti, irrtrucit compara!,ia est'e oarecurn dificilfi, d ia c&rrr,a dubleri rr5,plrliri.
S5, trecem aourn la ord.inul strufilor' : masculul casuarului r:omun ( Casuctrius qaleat'tts) ar putea fi confund.at d.e oricine cu femela d.in cauz,^ taliei sa,le mai mici qi d,in faptul cil, apend.icele qi pielea golaryd, de pe cap sint mult mai pulin viu

colorate, iar dl. Bartlett rnir, infornreazl c[, la grficlina zoologicit este sigur cd, nurnai masctulul eloceryte ou5,le ryi ingrijeqte de pui 21. I)1. T. W. Wood.22 spune c:i se pare cd, in timpul perioadei cle reproclucer:e, femela prezintd, o dispozilie extreln rle agresivi, ia,r atunei ea,runculele ei se m5,resc qi tlevin mai str5,lueitor colot'a,te. .De aserrlenea, femela unei spt.r-,i.i de etnlr (l)romaeus 'irroratus) ester consid.erabil nta,i mAre cle cit, na sculul, ar(' un rnic urot pe cepr ins5, a,ltfel nu se poitl,e clistinge prin penaj. Ha pare totu;i,,sti aibir rnai multf putere,;i sr'l-;i lid"ir:c, cirrd estr', furioa,sii, ,s&u. altfel ereitatir, penelc c1e pe git si pitpt, cil, ull (:ltrcan rna,sortl. l)e obicei ear ester mai curaioasl ,1i riizboinieir. Ea emite', mai il,le.q noaptt'a,, url zgomot ase,mln[,tor unni bubuit pr:ofuu.cl, gutural, cavernos, ltisnnind. ea un rnic gorrg. Ilasr.rulul are o conforrna!,ie nrai zveltil,si e rnult rnai clocil ;i flril voce, afar5, cle un ryuierat inilbu;sit atunci cincl este furios sau un cronc,[nit((. Dl nu numai cir efecrtueazl, intr:eaga cloeire, ci trebuie si, apere puii d.e nrarna lor, ,,d.eoarece de indatir ce ili zd,reryte progenitura, ea d.evine violent ir,git'zr,tri si, cu toat[ rczistc.n,a, tatirlui, parc sil facil cr-.le mai mari eforturi pentru i.L o clistruge. 1-r'lterior', luni r1o ztle este pcriculos tle a l[,sa p[rinfii iurpre,un5,, certut'i violentei fiind. rezulta,tul inevitabil, d.in care in genera,l femela iese irrvingdtoarc)) 23. r\;u incit la a,cresl, ernu ul\rem o conrpletit rlsturnare nu nurnai a instinc18

:0 Pent.nr ircestrr r-livcrsc afirrnaiii, r'czi Cioultl, 13it'tls uf' Great Brituttt. I'i'of. Ncrvton mri informeazir cit trl eslc tic mult. couvius, tlin obscrvaliilc sale proprii ;i din ccle aL: altor:1, cir nrasculii spcciilor cle rnai sus clocesc in
oarte sau LoLal Si c[,,ei aralir un rrnrlt nrai nrare clevotanreu[. fa[[ dc prrii lor cind sinl in pt't'icol rleciL fertrelelc". I)rrpit cum rnii infornrcazit el. la 1cl cstc ;i r:u /-lntri.sn lrtpprtttica ;i alto citeva pisIr'i liuticolc', ]rt cal'c ft:tttt,lelc sini nrrli nrari tleciL rtrasculii ;i :ru ctrlori tnai lttttcrnit:

le,,Ibis", 1866, l).

.,Thc Indian liir-:lil", scpternblic 1858, p.

298.

3.

coutrastate.

Irrdigcnii tlin Cclanr (Wallace, T'ltc )Iulag Archir'ol. Il, p. 150) afirmii clt rnasculul fi ftrrur:la stau :lllcrnativ pe ouli, insri dl. IlaltletL crcttc c[ trceastl alirmalie se explici prin fapLul cit lernrla viziteazit cLribul
31 pelago,

pentlu a-;i clepune ouile.

13 \rezi excelenta descliere a obiceiurilor acestei plsiri, ilr cralrLi vi t:rte', de dl. A. W. Bcnson, tn,,l,and antl Water", tuai I E68, p. 23ii.

rr ,,'lhc StudenL", aprilie

1870,

p.

12-1.

PASARI _ PUII ST'MANIND CU I\{ASCUL]I ADUT,,TI

3ttg

l,clol palerrt,ale ryi de clocit, ci si a calitfllilor morale obirynuite ale celor d.ou[, lsexc, fenrelcle fiind" sd,lbatice, agresir.e qi zgomotoase, iar masculii linirytili rsi buni. Ira, st'rrrful africarr e,antl este fclarte d.iferit, d.eoarece masculul este pulin mai rnarc decit femela, are pene mai frurnoase, cu culori mult, mai puternic contrastate, totu;i e,l preia intreaga sarcind, a clocitului ge . \''oi inclica celelalte citeva cazuvi cunoscute de mine in cAle femela este ooloratf mai bita,tor la ochi d.ecil, masculul, cu toate ci, nu se cunoaqte nimic d.espre felul cum se cloce;te. Disecind. exemplare d,e Mi,Iaago leucu;rus d.in insulele I-alkland., am fost foarte surprins sd, constat cd, ind,ivizii, ca toate culorile puternic pronunfate, cu pielea d.e la baza ciocului qi picioarele portocalii, erau femelc ad.ulte, per cirrtl crcri cu penajul d,e culoare mai mohorltl, ;i cu picioare cenu;ii erau ma,seuli ryi pui. I-,a un Cli,maeter'is erythrops australian, femela se d,eosebe;te d.e mascul fiind.,,impodobitd, cu frumoa,se pete rorycate strdlucitoare pe gu$6r la mascul aceastS, parte fiind. complet neatidgd,toare". in sfir;it, la un caprimulg australian (Eurostoptodus) intotd"eauna femela d.epd,qeqte pe mascul prin talie ;i prin stri,lucirea culorilor sale, rnasculii, pe de alti, parte, au c1ou5, pete albe pe remigele primare mai b5,t5,toare la ochi d.ecit la femelS, 25. Ved.em astfel cum cazurile in care p[si,rile femele sint mai aspectuos colora,te clecit masculii qi cu penajul nematur al puilor semflnind cu cel al masculilor adul!,i si nu cu al femelelor ad.ulte, ca in categoria, anterioard,, nu sint numeroase, cu toato cai ele slnt distribuite in diverse ord.ine. Grad.ul cle d.eosebire clintre sL'xe e,ste de asemenea incomparabil mai mic declt cel care aparc la categoria prernergl,toarer &$a ineit caluza deosebirii, oricare ar fi fost ea) a ac,tionat aici asupra fernclelor fie cu mai pu!in5, energie, fie cu mai pufinf persisten!5, d.ecit asuprA ma,sclrlilor d"in. categoria preced.ent6. Dl. Wallace este de pflrere cL la ma,sculi culorile au d.evenit mai pulin a,spectuoase din motivc' de proteclie in timpul perioad,ei d,e clocit ; insi, d.eosebirea dintre sexe in aproape nici unul din cazurile de mai sus nu pzrer suficient d.e rrr?,re pentru ca acea,stl ipotezii, sir, poat5, fi acceptatd, cu certitnd.ine. I'n unele din cazarr, culorile mai vii ale fc,.melei sint aproape linritate Ll suprafala irrferioarl $i, dac[, ar fi astfel colorati, masculii nu ar fi fost expuryi la pericole atunci clnd. stau pe ouf,,. Trebuie avut d,e asemenea in ved.ere c5, masculii nu sint numai lntr-un grad. neinsemnat mai pu,tin aspectuos coloraJ,i d.ecit femelele, ci cd, slnt ryi mai rnici ryi mai slabi. De a,ltfel, ei nu numai ci, au rlotrinclit instinctul matern d.e crlocit, insil, sint .,si mai pulin agresivi ;i gd,l[giorsi
l)1. Sclater rlt.slllc trlor:it. la ^Slrul/rio/les, ,,ProL:. lool . u.sar estc ;i cu llften duruinii: Cripitarrul llLrsLrrrs spulro (At ltonte witlt tlrc Patagonians, 1ii71, p. 128) cir nrasculrrl esLc ntai lltal'c, rnai puternic 5i rnai iut.e dtcriL ferrrclir ;i Jru!in ntai inchis la crrloure; totuqi, crl singrrr alr: grijl tlc ouir;i clc pui, tr-rcntui cu r;i nrasculuI spcciei conlunc tlc: Ii/rca. i5 lrcntru l\Iilual1o, vezi Zoologll of lhe Yogagc of tltc Beugle, Birds, 1841, p. 16. Pentr:u Clinucteris ,si llurosto.:1

Soc.", 9 iunic ltiti3. 'l'ot

caprrl mascul ulLri llrrrzinti un bogat colorit. bronz-inclris,

iirr spatele este ar:opcrit cu llenc fin iucondt'iaLe de culOnroa ardrrziei, aqa inciL in toLul cl poalc fi consiclerat cir Iiintl
mai fruuros tlccil- fenrcla. ljl cslo rnai nrarc;l rnai ugrcsiv dccit. fenrela;i nu cloccql-c. r\qa incil in Lnatc accstc privinfe aceast[ spccic inLrit in prirrru caLogoric dc cazrrri, lnsir dl. Sclater (,,Proc. Zool. Soc.", 1866, ir. 150) a fost foarLe surprins de a obselva c[ puii de ambele sexe, cind sint in virst[ de trei luni, seanrdnl prin capul .lt gitul lor de culoare inchisl cu masculul adult, ;i nu cu femela adulti, aga incit in acest caz s-ar pirrea c[ fernelele au fost modificate, in vreme ce rnascnlii gi puii ;i-au ptistrat penajul
anterior.

podus, vezi Gould, Handbook to the Birds of Australi.a, vol. I, p. 602 gi 97. Tndorna uariegala din Noua Zeelandl prezinLl un caz cu totul anorrnal ; capul femelei este de run alb c:ur:at, iar spatelc esl.c nriri ro;u clecit al nrasculului ;

:;11(

rLecil, fr,lnt'l('1r,, ilrt' ittt.t'-ttttrtl ttirr cazttt'.i ilu. ol'g:uI(' \'rtt'al(' ttnli sittrplr,. z\st1'r'1, iltt,l't' ficx(. i.-i[ (,ft,c rlispozi!,iei, cnlorii, tnlioi i a, lllror t,rir,s5,turi structru'a,l('. Or', rlacl ant putea presltpune cri rnasculii ctin categolin tL'fitlii ;trt llilt'tlul, ('('\ril diu arrloar(lil, obi;nuitil sc'xului lor, a$a incit oi rru rnzri t,rtutr"t ltl,ll, cttr insisl,ettl, femt'lel(,, sarll cl:rcil arn putea presupune cir fcinclc.le au d,evcnit cu rrtult nrai lmnrcr.oasc decit rnasculii -- si irr cazul unei specii iud"ienrr d.e Turtt?'r s('1llt'r'o cii fenrelelc ,,pot fi irrtilnit,e mult mai obiryrtuit decit niasculii)) za -, aturrci t's1,t' probabil ca femelele s[ ajung5 sir, curteze nrasc,ulii, in loc d.e a fi curtate d-e ei. I)t' fapt, aceasta se intilnpli, intr-o anumitil mlsui'rir, la, unele p[s[,ri, clup[, cunr ant vlzut la plunifzi, la curcallul sllbatic qi la anunril;e sprcii d.e cocoqi sir,lbatiei. Ilacir, rlo

lulm clup5 obiceiurile ma,joriti,lii

pd,,s[rilor mascule, talia qi puterea rnai rnari, precurn ryi agresivitatea extraord.inar5, a femelelor d.e Turnir si e'mu, trebuie ,qa insemne c5, ele ser strd,d.uiesc s5, goneasci, fernelele rivale pentru a obline posesiunea masculului; qi d.upd, aceastd,rpotezS, toate faptele d.evin clare, intrucit masculii ar fi probabil cei mai incintali qi excitali de femelele care ar fi cele mai atr[g5,toare pentru ei prin culorile vii, alte ornamente sau facultfi,li vocale. Scleclia sexual5, gi-ar ind.eplini atunci func!,ia,, ad.5,ugincl in mod. persistent la n1,rtr,c!,iile fenrelelor, mlr sc,ulii rii puii fiincl hsa,f i cornple't nt'nrodificaf i silll rrntna i pulirr
nroclifir:at i. lartegoria a lll-a. (l,inrl, ,tnttst:,tcl,u,I ud tr,lt sr:tt'tttti,,ttti, (t(. llmr'ltt rrrl ttl,tti,, 1tui,i, rle untbele setro il:u, 'u11, 7tr'i,ttt, 'perua'j cuructet'isl;io Iur."^- ln:tceast;5, (ral,{)9orir', cinrl sinl, ad.ulte, s(.xe[r. Nettrnri,nl intrr'olrr (ia' arhrlJi,1i $(, rleost,llt'sc tte pui. ,,\(i('asta, se int;impl.i, la rrnrllt'p[siir:i clirr rntrlt,t, sllt,trii. Iliicrilearrtlt'ul tttascul (ill b^r'('ll poltl,rr fi deosebit de temel[, prrii sint, irrsii r,u 1'o1,ul diferiti cu penajnl Ior pt'st,r'jtr rruislirfrrinchis ;i crafeniu. Nla,sculul ;i fernt.la splend.iclului ibis staco.iirr sitrl lit ft'I., 1)t' r'irttl
f

puii sint caftnii $i, eu toate c,ir, ('sto comunl lll ittnltt'l('s('r{'. t'rtloir['(':t slacojic prlr() s[, fie ul] cfarat,rtol soxltrll, d.eoa,r'r,rr(r llu sc dt'zvolti bitxr la ltici unrtl clirr s('xo in captivitate;i clest,ori, al;unci cilttl sint in captivita,te, ruascrrrlii striluc'itori ili
pit'rd rtin cololit,.
La lnull,c spt,ciir[tr stirci, plliistr tleosebeiio (ionsitlelabil ttt'rt,dtrlt,i $i 1lt'tt:t.ittl trst,ival al acestora din urilIfi,, cu toat,c cir, este cornun la a,utbt'lt scx(', al'e crvidt'rt1,
ca,r:act;er nu.p!,ial.

un

I'}uii de lebld.[, au culoarea ard.ozieir p(] cind. pfisfrile rnattrro sirrt cle u.ll alb imaculat, insl ar fi d.e prisos s[, mai d.5rrr alte exemple. Acesto deoscbili intre pui;i adulfi clepind., clupir, cit se pare, oa;i in cele dou5, categorii prernelgS,toaro, cle faptul cra puii au p[,strat pr:rrajul unei stir,ri anterioare ryi stnivechi, po cirrd a,clul!'ii rler a,mbele soxe au d.oblndit unul nou. Atunci cincl ztclult;ii ,qinl; viu cololafi, putern cronchicle d.in obscrvatiilcl d.o mai su.s in log5,l,nrit ctt illisul stacojiu ryi cn multi stirci $i, pr:in a,na,logit', ;i (,u spt,ciilo clirr plittul t'ategorio r-rr-1, asLlrnenea culori au fost d.obinclite prin s1'|pcr!,ic srrua,lir, tlc tiutsculii aprtlttpo rnelturi, insii, c[,, d.iferit d.e ceea ce se intlmpl[ la prirnelc dou5, categorii, t,ra,nsrniterea,, cu toate cd, limitat5, la aceea-si virsti,r ru a fost limitatd, la acelaqi sex. ln consecin!,ti, a,tunci cind. sint mature, sexeler seam5,ni, intre ele, insil" se cleosebesc de pui.
:6 .Icrdon, IJiuls o{ Irtdiu, vol. Ill, p.
598.

I:IA:iARI .,. PTIII SEJ\IANTNI)

C]

I.-1

r\N,I}]TI ITAEINTI

(.it|r:r;rlni;ri|l1'-a.(.'|iiudttt,tnou'1u,|,rtrlu|,t,.g(lttyl,r7,,|tti,(||'tr'mtict, t|t'ttttt|tt,It's(|l|'(st:ttttt'ti,ttti,,1ll'i''tt,,ylr,i,tnulItlt,7tt:tttt,jr:,t prrii si :rr1ul{,ii rtc urnbr,k'scrt', fie strilucitor, fie mohorit colora,!,i, sea,miurir itrl,r'rr ci. (-r'r,tl cir,as('lllorr(.'a ciizuri sint rnai obi;nuit'e cleclt colo clin ca,tegoria, procr)tlentir. in Arrgtria ar.t.nr (,a,zurile pescilrelului, al unor cioclrtitori, al gnilci, col,oLenei. crirn'ii 1i al rnultor p[si,ri rnici, mohorit colora,t,e, ci] 'lceentttr ntod,ularis szlu pitulicea (7'i'orlloclytcs). Aseminarea la penaj clintre pui si aclulli nu est,e insir, rriciod"at'ir cornpletli, si cler.inc treptat neasemln6tofl,r. Astfel, puii unor reprezenl,an!,i ai familiei pcscirrclului sint nu numai rrai pu-,tin viu colora,fi deeit aclul,tii, insl mnlte dintrc ptnele de pe suprafa!,a inferioari, sbt tivite cu cafeniu 2?, plobalril un vestigiu al pcnajului unei st[,ri mai vechi. fn mod frecvenl', la aceearyi glup[, de p5,stiri, ehiar in cad.rul aceluiaEi gen, de exemplu la un gen australian dc pap:rgali (Plat,ycereus), puii unol specii seam[,nir, ind.eaproape cu pd,rinfii lor de amJrelc, sexe, care sint la fel, pe cind. puii altor sirecii se deosebesc consid.erabil d"e ei zs. Ambele sexe ryi puii gaifc''i comune sint ind.eaproape similari, lns[, la gai!,a canaclia,n[, ( Perisorea,s cane,dens'is) puii se clr:osebesc atit d.e mult d.e pSrin,tii lor, incit urai lnainte ei erau d,escri;i ca o specie distinctd,2s. Tnaintc d.e a merge rnai clepa,rte, pot observa c5, fapl,ele d.in categoriit, cir,zru'ilor r1c fafir, ryi rtin (,r.le tlouii urm[,toelre sfurt a,tit cle cotnplexe ryi eoncluziilc rrt;il; tle irrdoiclllit,r',, itreil, 1r1,i catr) nlt a,ll \rr'(.[nr iltt;s,t'os spccia,l in ilcresl, strbicctvor l'il,(,,(' ttt;l i lriilt' sii 1;rcil t'ri post,r. (.1('.
('trlrrt.ilrls|r.irlrtr.ilttlrl.()i.il,tlas1rtlr,|tl0itst](,it].(l(:i-l|.;tt.ttlt.iztlitz[,trtrtIte1l5sii.i rlc fa{,I, ti.tt |rol tletril t'rtt'eot'i stttt ttitiorlutri, sri le llie rlc folos t'u prot,eicfie,;-tqtr incit ele probabil tii lrtt.['osl rlolrilrrlile rlc trrirsr'rrli plin "1111.1rl,ie sexrralL qi a,1roi lransrnisc fernc]r-rlor qi lruilor'. -llsl,c l,rtl,trryi lrosillil t'a, ttrirs<tulii sa fi ales fenrclelc trtai a,1,r'5,gi,toarc, li dac5, acesl,eil qi-arr 1t'anslttis t,iu'uclelclc lol desceintlen{,ilor: de arnllele sexe, itr:ellr,;i leztrltilt ar urillLl, cil qi rlin irlegerell rttascrtlilol urai atrhgi,tori de ci,tr:e femele. Dxist[ ilrsf dovezi cL acest, cL\n s-a, t'trtitttplitl, r'rtt'eori, rlrrc[ s-a, inlimplat vreotlal,:i in vleunu, din accrste g'r'upe de pd,sd,ri lil care sexele sint itr gerrenrl lir 1.,11, deoa,rece chial daci, cil,eva din r-irriaf,iile succesive nu au lcuqit sL fitr 1t'unsmise lrr unrbelc soXC); femelelc irr fi tlelrti;it pu{in l)c rnasculi prin flurnuse{e. .lrr ttitfttri str inlirrrlrlii exittrl tonl,rtrliul: ittlrrr<'it Jtr itpr.oilpe fiecarc grupi, la cale scxelc seiutrr[,nir, itt gertt'r'l1 intlc c]c rn:rscuJii citolr-ir s]recii sin1, pufirr rnai liu colora,{,i d.ecit fernelele. Ilste de asenrellea, posibil ca femelele s[, fi a,les masculii rnai frurnoryi, ace;ti rnasculi aleginrt in tnocl reciproc fenrelele rnai frurnoase I este ius5, indoielnic dacd, acesl, clublu proces de selr:c{ie ar putea, s[ aib5, loc datorit'5, rna,i marii ardori al un"ui sex declt ll celuilalt ryi dacri ar fi mrri efica,ce clecit selecfia nurnai dintr-o singurd, parte. I)e aceea, ipoteza ce& mai probabill esl;e cd,, irr cee& cc priveryte car:rct,erele ornamentale, in categoria d.e faf5, selecfia sexuali, il, ac{,iottztt in eoncorrlanf5, cu regula generalil care domncqte irr tot regnul anirnal, adic5, irNupra ntasculilor', ;i cd, acerytia au transmis culorilc lor trepl;at dobindite, in mocl cgal iJi.l,u apr'oil,pe egill, desccntlenf,ilor lor de ambele sexe. tl-n rrll, purtcl, cstel qi ma,i indoielnirr, an"ume dac,[, variafiile consecutive atr apl,nrt rtr:ri inlii la, rrulsculi tlupd, ce aceqt,ia, au clcvenii, aproape nral,uri sau cind el.a,u foarte t,incri. itl urubelc caz.ttti seler{ia sexuaid, trebuie sL fi ric!,ionat zl,suprir masculului atunci cind, el lr'ebuia' si concnreze cu livali pentru posesiunea femelei ,;i in ambele cazuri caracterele astfel tlobindite au fost; transmise ambelor sexe la toat;e vlrstele. ins5, clac5, aceste 'transmise

curactere an fost clobindite cle masculi atunci cincl erau ad"ul!i, ele au putut fi la inceput numai la rnasculi ryi la vreo perioad6 ulterioard, trausmisd, ;i la pui.
(iotrld, ibitlen4 vol. II, 1r. 37, .1tj ;i 56. Attdubotr, Ornitlt. llittgruphg, r.ol. II, Jr. 55.

17 .Icldou. Birds of Irtdict, vol. [, 1t.222;i 228. (ioultl, Ileuttlltoolt Io llrc RirLls oI l.lustralirr, r'ol. t, p. 12.tr ;i 11"i0.

DESCI]NDIiN'|A OMUI,UI

)eoarece se [t ie cit atunci r:incl legea eleditfl,fii l:r, r-irste co]'esI)unzd,toate rl.i .gl'e[r rleseori descendentii rnogtenesc car:acterele la o virst,d, rnai timpurie decit aceeA la caro :ru irpdrut pentru prima oar5, lzr, pdr:infii lor 30. Cazuri cle acest fel au fost observate la p5,sf,ri in strrre rratur:aI5,. De exemplu, dl. Illyth a vilzttt exemplare cle Lan,ius rufus ryi Colyntbu,s g|acialis cale au luat, inc[ tineri ryi in mocl cu totul a,normal, penajul adult al p6rinfilor lor'3r. l)e asernenea, puii cle leb5,d.d, comund, (C'ygnu,s olor) nu iqi leapd,d.[ penele de culoare irrcrhisS, pentru a deveni albe ttecit la virsta d.e optsprezce luni sau d.oi a,ni, insi, dr. F. tr'orel ir d.esc,ris cazlul a tlei pui tineri viguroryi dintr:-o generafie de patru, care au eclozat, penaj alb intacrulat. AceEti lrui nu erau albinoqi, c1up5, culn se ved.ea dupd, culoarea, cioculilol ryi il lricioarelor lor, caro sem[nau pufin cu aceleaqi pd,rfi de la aclul{'i 32. lVleritd, exenrplificate cele trei mocluri prin care, in cateogor:ilt, tle fa!L, r,ele tlonI serxc au ;i lruii putut, aiunge sir, sernene intre ei, ,sf anume prin crzul curios al genului PAs,spi' 't't. [a vratria, r1e casir, (/'. tlortt,t:sl,ir:rrs) masculul se deosebeqte mult de femelL ;i de pui. I'rrii ri femelele sint la fel 6i ,seanrfnS, in mare rnflsurd, cu ambele se-xe ,ri cn puii vrabiei de l'alestina (P. bruchllclach1lr.rs), lllecum qi cu ai unor spccii inrudit,e. Putenr de aceea presupune cd, femela qi puii vraltiei de c:lsd, ne aratd, in mod aproximrlilr penajul strd,moqului genului. Or, in cazlul lui P. nrcnianrts, ambele sexe qi puii selamdnS, incleaproape cu masculul 'r'rabiei r.lc caslr r[& incit, ei au fost moclificafi cu tofii ln lrcelaqi mod qi to{i se indepdrteaz[, de la, coloritrrl tipic al sl,r[rnolului lor ini{ial. Aceasta s-a putuL realiza prin faptul cd, un strd,mo; rnascul a,l speciei 1'. nrontarr,us a variat intr-o primd, ipotezra, atunci cind era aploilpe mntur, sau, in a doun, ipotezil,, cincl era foart,e tind,r, ryi in olicare tlin cazuri prin faptul cd, qi-a transrrris pena jul modificat la femele qi pui; sau, in a treia ipotezd,, cd, a putut varia cind era, ruclult si ;i-a transmis penajul ambelor sexe adulte qi, d.a,torit5, ineficienfei legei transmiterii credit,are Ia r-irste corespunzd,toare, a transmis puilor acest, penaj la o perioacld, ulterioard,. Itrste imposibil det hotdrlt care dintre aceste t'rei mocluri a prevalat in general in toa,t,d, categoria de faf5,. Oel mai probabil est'e cL masculii a,u variat ca, pui qi au t'ransmis variatiile lor descenrlen{ilor r1e nmbele sexe. .Pot acli,uga aici trfi, rn-ilrr} strdduit,, cu pulin snoces, tonsultind diferitelucrd,ri, sd, rlec,iclin c:e m5,snri, periozlda tle varial,ie la, pd,sd,ri a del,er:rnina,t in general lransnriterea rle caractere la unul sau la ambele sexe. (lele cloud reguii la rrare ln-nln refer:il, adesea (anume cd vai'irr{iile apirincl tirziu in r-iaf[ sint transmise unuia, ryi aceluia,Si sex, pe cinrt r:ele rrare i)par cle timpuriu in r.ia{5, sint transmise la ambele sexe) par' s[, fie va,labile la prima a'r, la a cloua ;i la a patra categorie, ins[ ele clau gre; la a treia ,si adesea, la, a cince& 35 ryi la mica categorie a flaserl. Totuqi, dupi cit imi d"au seanra, e]s se aplici, la rn:rjorita,tea, consiclerabil[ a slleciilor ryi nu trebuie uitatd, remalcabila, generalizare a rlor-,tomlui \V. Marshall in legdturd, cu protuberan!,ele de pe L'apul p5,s[rilor. ]fac6 in general aceste dou[, reguli sint r.alabile sau nu, pul,em croncJride din faptele prezentate in crrlritolul opt cil perioacla de r.ariafie este unul din elementele importante in determin&rea' fornrei de tra,nsmitere. La pflsd,ri este greu cle ]rotd,rit dupd, ce criteriu al trebui sd, judec5,m dacir, perioada, de r.ariafie este t,impurie sau t,irziel c1a,c5 dupd, virsta in r:rport, cu d"urata, viefii, sautlupr"t, puterea, t1e reproclucerc, sau dupd, numf,,rul de nd,plrliri prin c&re trece specia,. Ohiur in
I
30 lturiuliLttt Ltf AtinuLls tLrri Plturls ttruler l)ottteslicu-

tiott, \'ol. IT, p. p.

liOl-r li 306. 32 ,,Bullctirr

79.

3r CharlcsworLh, ,,llag.

oI Nat. IIist.", 1ti37, vol.

I.

dc lu Soc. \:nutloisc tles Sc. Nat.", \'ol. \, 11i09, p. 132. Puii lcbedci polonezrr, Cggrtt.ts imnuilaLtilis ir lrri .f alrcll, sirrt intotdeatrlur ltlbi, iusii, dtrpii culrt ttl-t informcazli dl. Sclater, se parc cii aceastir s1:ecic nu eslc
altceva decit o varictate a lebedei dotnesLice (Cggrtus olor). 33 Slnt recunoscltol d-lui Blytlr penLnr infornrafia

ciri,s paLru ani perrh'u a-;i cornplcLa fnrnrusul lor' 1rcrra.i (vczi Atrrlrrlrcrn, Ortitlt. Iliogruytltll, vol. [, p. 23:i, 2ti(] -r'ol. III, .si 378). Rafei arlcchiu ii lrebrticr Irci atti (i0irlcttt, p. 61a). Dupii cum atlrt tle la cll. JentrcL \\i'itrr', rnascrrltrl fazanului nuriu poaLc Ii tlistins de fclttclir la virsLa dc

aproxiulativ trci lrrni insl cl nu i;i dobinrlc;[c corrrpltrta Irri spltrtttloat'e pinl-r la sfir;itul lnttii strptt'ttrllrir-r it atrului urnritor.
35 Astfel, Ibis tatttctlus gi Grtzs antericurtus au uovoitr de patru atri, flamingoul de ntai mulli aui, iar Arrlect ludouicana de doi ani inainte de a dobindi penajul lor perfect. Vezi Audubcn, iblrlclt, vol. I, p. 22t; vol. III,

despre acest gen. Vrabia de Falestina aparline subge-

nului
3a

Pehonia.

De exemplu, masculii dc Tanagra aestiua gi Fritr-

p. 133, 139 qi 211.

gilltt

cgancrL

art ncvoic

de trei ar.ri, rnnsculul cle Frinllillu

T]ASARI _ I'UII SDMAN'ND CJU AMBII PARINTI

(fa(lrul itc(]leia$i farnilii n5,pirlirea pd,sS,rilor se deosebeqte uneori mult, fd,rd, \ryeun motiv bine stahilit. LTnele pd,sd,ri n[,plrlesc atit de timpuriu, lncit aproape toate penele corpului sint lepirclu'te inainte ca prirnele rernige sd, fie deplin crescute, gi nu putem crede ed, aceasta et'a strre:r, ini!,ial[,. Atunci cincl perioada de nS,plrlire a fost a,cceleratd,, r-irsta la care culorile llena'jului adull, sint rnai intli clezvoltate ne \ra apd,rea greqit ca rnai tirnpurio declt es1,e in realitabe. Acr;asta poa,ter fi exemplificat, de practica urmatf de unii amatori cle 1r[s[li, care slnltlg citeva pene din pieptul puilor de cSldd,raqi, d"e pe ca,pul qi gltul puilor de fazelni aurii, itr scopul de a le stabili sexul, deoarcce la masculi aceste pene'sint intocuite imediett cle unele color:ltc 36. l)urata realf, a, 'r'ietii nu este cunoscut5, decit la pufine pd,sd,ri, incit riu greu pntetn jutteca, dupfl acest criteriu. Iar ln 1eg5,tur5, cu pt',rioacla, la care se clobincleryte.capa,citatea tle reprod.ucere este un fapt remarcabil cd uneori ctiferite peisd,ri se reproduc pdstrincl lncri ltenajul de nemature 3?. l-aptul ci, unele pflsdri se reprorluc cind, penajul lor este nernatur, pare opus pd,rerii trd, selec{ia scxual6 a jucat un rol atit r1e important, clup[, cum cred qi euf atribuind.*culori ol'nanlen1,ale, penaje el,c. masculilor qi, prin transmitere egali,, gi femelelor multor specii. Obiec{ia, ar fi valabilfl dac5, masculii mai tineri, mai pulin impodobifi, ar arrea tot atit,a sttcces la ob!,inerea cle fenrele ryi la propagalea speciei lor, ca, ryi masculii mai in virst[, ;i ' ' rnai frnmosi.Ntt zt't'em insd, nici un motiv rie a lJresnpune ci, aqa st,au lucrulile. Auclubon vorbe,;te rlespre rnasculii nematuri de lDis tardalu,st care se leplocluc rar, dup5, cum face qi dl. Swinltoe in legd,turS, cu masculi netnaturi de Oriolus 38. DacL puii de oricare ,specie, ln penajul lor nema,tut,_a,r avei) mai mult sncces decit adul!,ii la, oblinerea de partenere, atunci probabil cd, penajul aclult ar fi curintl pierdut, intrucll, vor preclornina a,cei masculi care lor pd,stra haina ior nernaturd, cel rnai lung timp ryi ast,fel caracterul speciei ar fi pind, in cele clin urmd, modifica,t 3e, I)acrii,r pe cle altd parte, puii nu al reursi vreodatd, sd, obfin5, o femel[,, obiceiul lellroclucerii timpurii ar fi poate, mai r1e \rreme sau mai tirziu, eliminat, fiincl inutil ryi impliclrxl o irosire de for!,d. Frumuse!,ea pena,jului anumitor p[slri continui, sir, creascf mul!,i ani dupfi ce au devenit cleplin matnre; aqa este cu t;rena pd,unului, cu unele specii zrle pd,sflrii paradisului, crr r:reasta tsi penajul a,numitor stirci, ca cle exemph Arclea ludoaicantt ao. IJste ins[, indoielnic rlacri, dezvoltarea cont,inuatd, a unor a,semenea pene este rez,nltatul selecliei variatiilor folositoare con"sectttive (cu toate cri ace&,qta este ipot,eza, cea rnai probelbiki la pasdrea par&clisului)
I)1. Bl1'th, in Challr:srvol'lh. ,.\Iag. oI Nat. l{isL.", vol. I, 1r. 300. Dl. BalLlctt nt-a inforntat in privinftr fazatrilor :rurii. 37 Arn obselr.aL urrnriloalelc cazuri in Ornitlt. Biogrcrplty, a lui Aurlubon. .llu.scicapa ruticll/a din Arnerica (rrol. I, 1r. 203). IItis tttrttc,,ltls al'o neyoic dc patru ani pentru a ajungc la rnaLuliLa.te deplini, ins[ uneori sc reproducr: inLr-al doilea arr (r'c.l. III, p. 1li3). Gnrs antericurtus arc rrcvoic dc acela;i tirnp, irrsi se loproduce inainte dc u tlobindi pcnajul courplet (r'ol. III, p. 211). Adulfii dr: .lrcleu cuerule.ct sinL alba5Lri, iar puii all_ri, ;i pot fi viizutc pisiu'i :tlbc, pesLrile ;i nralnre albas[rc irnperechindu-ic (rrol. l\-, p. ir8) ; dl. Blyth rnii infornreazi insi c[ anurnif i slirci 1xu' sri fic clirnorfi, inLrucit sc pot vertk:a irrdivizi
36 186i1,

p.68), dc asclncllc\u

sc rtrpr.otltrc

inaintc clc ir rlobindi

1837,

pcnajul lor deplin. 38 Vezi ultima not[ infrapaginalii.

as Alte animale apar'!inincl ullor categorii courplct clifclite sint obi;nuit sarr ocazional capabile dc a sc reprocluce inainte de a fi dobindit pe deplin caracterelc lor adulte. Acesta esLc cazul masculilor tineri cle sonron. Se cunosc mai ntulte :lurfibii cal.e sc reproduc in tinrp cc r';i p[streaz[ structura lor larvar:i. Irr.iLz Miiller a ariLat (I;acts and argurnents fttr l)arruin (Lrad. englczri), 1869, p. 71)) c[ masculii rnai multor cr.ustacci arnfipozi devin sexual matuli fiind incir tineri; ;i deduc cii acesla trste un r:zrz dc leploducere prcmaturl, inlnrcil ci nu au obfinut incir apendicii prehcnsili deplin dezvoltati. 'Ioatc acestc faptc sinL foart.c inLercsantc, tlcoarece iru lcgilturl. ctr ururl din nrijloactrlc pt'in care spcciilc poL suferi mari nroclilicf,ri de caracter. ao Jerdon, Birds of India, vol. III, p.507, despre p[un. l)r. I'Iarshall crede c5. masculii mai britrini ;i mai strdlucitori de pasdrea p:rradisului au un avantaj asupt'a tinerilor rnasculi ; vezi ,,Archivcs Nderlandaises", 1871, vol. \rI. Despre Ardeu, Audubon, iblrlcrn, r'ol. III. p. 13p.

albi li coloru!i dc aceea;i virsl"i. Irrafa alrlcchin

(.,lnrrs

listriottica Linn.) are nevoie de trei ani pentru a dobindi penajul cornplet, cu toate cI rnulLe pirsiri se reproduc in al doilea an (vol. III, p. ti14). $oimul cu capul alb (Falco le,ucocephuhr.s, vol. III, p. 210) este de astrmenea cunoscut ca reproducinrlrr-se ln stare nematurd. I-incle specii de Orioltts, dup:i cll. I3l5th ;i dl. Swinhoc(ln ,,[bis", iulic

I]]F,BCENI]F'N'TA

OJ\,lT-I

I, I] I

};l|llltll|]ilil|l(.l'(]||{i1'ii(:(|lI1il].u(:..li|'l( il1l1:|1itrr1lr.i|silrlsiittI,1r-r,1i;l'ilttt|tt.ittl:jrlittlrel5rrg;ritlltlgertltr.eCllIItsitrrillrt'il}0ilt(](j.l!l'e1.;|* lpltz'i iu ('itzlrl pctur.irrlui pitsiililor'.

(lit|r.r;rrriait\/-it.(|i'tttludul!ii.tIrant,belaSc,l:cant,1tt'tut,jt:t|'t: t|ttctil)lusclt|,u|,sotl.ooscbt||(sQl|,1tu,defenloItY, hnittq|ordoiarni.8(.I|(,ttttt,Id,ttltt'i,t.ut'

lttrii 'prtl, u,Dgr. lt,tt 0et'e( ,prinait|le|cpt:no,jost:ttlu,iere.-Ca.zrrl'i]et[inaceastf,t.l'r,tegrlt'itrsin1lrcr.rlli5rruitd.e si nici nll este snrprinz.ilor, intrurrit, ele rlepintl d.e cteditatc limitat,ii, infr-nn g'l'ild trtai mare s?lu mai mic plin trei rliferite felur:i, anume prin sex, r.irst5, ;i anotinrp. [n rtnello cazut'i, inrlir.izii rle uceea;i specie lypp 1-rlir cel pufin cinci st[,ri diferito dc lrcnnj. I-rl speciilo lit t'ru't nrascnlii lrn sc deosebcsc tlc femcki decit vat'a, sau, ceea, ce este mai ra.r, in 1,im1ltl lttnltt'lttr' irrrotirnpuri41, puii searn{n[, irr general clu femeleJc, ca la aga-nrlnritul sticlete tlitr Arnericil rle Nord qi, tlup.i cit se prlre, la, splentlid.ul Mal,uli, din A.usilalia a:. Irit, :tceltt spocii ltl eartt sexele sint la fel atit in timpul r-erii, cit ;i in tirnpul ierrrii, puii llot' semiina, cu aclulfii, in primul r:intl prin haina lor de iarnil, in al doilea lin-d, ceea co nqo inl,mpld, mult tna'i l'rlt', prin haina lor cle vari, in al tr:eilea rind ei pot fi int'r-o star:e inlelrnediard intrc ace,qte clottii st5,ri qi in a,l patrulea, rincl ei se pot rleosebi consid"er:rrbil tlo adtlf i in toatc anol impurile. A.vem nn exernplu de primul din a,ceste pal,m cazuri la unul clirr s'iircii rlin Jnrlia, (Btr,ltltus 0oro?nand,r+s),la car:e puii qi arlulfii de ambele stixe sint; rillri in timptrl ielnii, aclul{ii tlcr-enitrtl galben-a,nlin desr:his in timpul r.erji. L:r An,a,stolrmts oscilotrs dirr Tndiir;f\-ellt q.111 (rrlz sirnilitr', iltsI,t:tl1ot.ilesitl1r,rrttt'r,arii,tltlrtltt.e litupttl iet'trii, atlulfii tlet'cltirrrl ullri irr litrtlrtrl vtrtii {'t. (1ir exetrrlrlrr rlr,,s[rre irl rioile:l citzr, lrrrii rlo !11 rr t,trrlri L,ilttr. ittll'-o slirt'c litttl)ttt'itr :t lrenajttltti sirrt cololir{i (rit, rrrlul{ii irr lirrrprrl vcfii, iar'lrnii rlo vt'it,lrio r'tt ('ol'oiitui llllrii, rlitr Amerieat|oNrlt.tl(I,1rinui,||nlettt:tt1llt, ir,lbe olegHtrle. ('ll'o sint pir.r'tlrrlc rlc;lri ;i rrdrrl(i in litrr;rni ict'ltii 14. 1n legiilrrrii (,11 i11 1r'eilcir ('itr,";i trntrrrre;rl llttilril'('lr'{r :lti ult t'rn'it(:lrrt'ittllt'tttlrliitr itt.lle lrollailll rltr r-:rlii si ccl tlc inlrrir lrl irrltrltilot', f-:rn't,ll r:' ilt,sisli cil at'esll :r{r irtlirrrlrlli la, nrtrlte p[x[t'i Urnir,o]r'. irr stilsil. in lrliviritir lnrilol rirl'e tsc rl('os(.lros('{'oru'tt' tttttli rlt' ltlttltt'1,' !{exc 1n'irr pcrurjul lor aduit, do r-irlri;i r-ic iirrni, ir('eilslrt sc ittlilttrrslr'llt tttrii .1it't'i si ('!'l't'1(' ditr Arnoricir tle Nortl qi Inclia, ttutnai ltuii fiirttl allri. Nu r-oi 1:rce deci1, citcr,lr ollsoryafii ilslll)r'lr irt'cs1or'('uzuli cotnlrlicitlt'. ^\ttrtrt:i citrti seam[n[ cu fcrnolele in hninrr, lor tlc 1.1.r,1'?]., silu cu atlrrlfii de arrtlrele sexe ilr haitut krt' tlc lruii ilrlnr"r, cirzulilc srr deosebesc rkr r.r,rlo plczentate iu catcgoriile t,'si III rttrmiti plitr l('oeit r.:i-t' llarrsmiterctl c:lraclerelor tlobirrdile inil;iul t1e rnasculi intimpul perioacici tlc leltrudttcut'+r l fost limitat[ lit anotimlrul coreslrunzd,tor. Atunc,i cinrl ad.ultii au pcnaj ostilal fi ]riltelnirl tlist,irrcl, qi puii se cleosebesc cle ambii, cazul estc mai greu tlc in!,cles. "Putcttt aclnrile rrill ppii ryi-au p[strat, proba,bil, o starc str5,reche iL penajului, ytt- tem exlrlic,u pettujul estir-al s:Iu nupfial al adul{ilor prin selecrfic sexnal5,, cium putern explicir, ins5 penajul Jc',r'hibelnal tlistinct? Dar:i arn putea aclmite c5, acesl, penaj serve;te in lonte r:azurilc rl:ept 1rr'ol,ecfio, dobitrdireil lui err f i o clrostiunc simplfl, insi, nu pa]:e sd, existe un ntotiv valallil l]et]trl1 a, iucltnil o ircezrsla,. S-ar putea suget'a. t,[ corrdi.tiile de I'iaf,h, foalte cliferite din timlml ielnii rri :rl r-ct'ii au ac1;iona,t in mocl clir:ect, asupua, pen.ajului ; aceast:1, :u'fi putut a,\r)a lrll or.rl'ocrtrc cf+:g1, insir, nn nm malc incleclere oa o atit cle rnare difr:ren1-.i, crlm r-eclem uneot'i intre c:r:lc tlorti.l
at Ca c.rtnrl'rlrt vczi vol. IV, /'/isl. Brit. Rirrls, u lui :\lacgiflivralr, dcsprt: 'l'ringu clc., p. 299 ;i 271 ; dcsprc lluclrcles, yt. 172 ; dr:sprc ClruraclriLts hitLttcttlct, 1t. 118 ;
dcsuLc CluLraclritts pluuiulis
a2 a3 Sirr L indaLorat d-lLri 13l5,th lrcn Ir'rr irrl'ortuitt.iilt' irr lcgiit.r.trri c:t Ilttltlttls; vczi tltr ast'tnlttoir .Icrclritt, /Jrrrl.'r of Inrlia, r.ol. III, 11. 7'tr9. I),.rspi'c: Attr.tslottltts, \:tzi 13lyilt,

p.

94.

in,.Ibis", 1867, p. 173.

aa

Pentru sLicletele din America dc Nortl, I;'rirryilla lrrsfis Lirur., vezi -\trdubon, Ornitit. Biographll, r'tll. I, p. 1i2. Pentru l.Ialuri, Goulcl, Iluttdbool: to the Bird.s

Desple Alcct, vezi }lacgillivral'. I/isf. Brit. Birtls,

vol. \', p. 347. I)espltr Itringillu leuutpltrgr, Audttbotr, ibitlem, vol. II, p. 89. trki voi releli ulterior la faptul cir
puii anumitor stirci ;i eglete sint albi. a5 History of British llilt/s, 1839, vol. I, p. 159.

of Attstralia, vol. I, p. l31li.

PASARI _ PUII SEIVIANIND C]LI AMBII PARIN'I'I

395

penajer s[_ {1 fost aslfel pricinriite. O explica!,ie mai probabiLi estc cri, un tip strlr-echi cle rrrodifictr,t parf ial prin^trarrsmiterea, unor caracl,ere clin penajul estivaf a fost relin1t rle ttdulti in timpul iernii. fn sfir;it, toate c:rzurile clin cat,egorizu rte fafd, par s5, clepinclfi tltl faptul cil acele cartrctere cut'e ilu fost tlobintliter de mri,sculii adult,i iur fosl; cliferit liriitllt; itr lt'rtttstttil.tlt'tt:t, leir tlulri, virslii, iiuotimlt ryi sex; insi'r Inl tl'nrer'itit sli irrt,t,r,r.iinr dg :r 1r.1r:j1i Lt('(.s1t' r':flrolttrri crtrnlrlex0.
pentr'j_

t.ltt;egot,itl,iltt.ftllntl1ltilrlrceli,l,.siIelc:it,,siferrrelarltlIi'lt'rttr:ltl,rf{,|ilt,t1t|c:'Turrt, t,tltegttt'ie cte trltzuri. Itrsl,e insii Ioltlttr g^rerI r[e irr{eles cnlrr rlcelrstir $-:1, 1rui,rr1, teulizn ln acelaryi titnlr la, cele tlou:i sexc llle aceleia.si ;petrii. l)1. Srrlvin afirmf, rlupii (llnl anr vriznt in calritolul ttpt', tri=r la anutnif i culibri rnrist,rrlii sinl; rnult; mti numerosi rlecit teruelt le, pe r.inel la lrll e slrecii, lriiincl in :t(rtlcirfi t,rrri, ftimelcle deJr[;esc consirlertrlril nurscrrlii crr, nunr:ir,r.. ;\trrnr.i,
a6

. Calegoria a YI-a. 7'uii lu 1tr'intul lor ytenaj se deosebesr; trille ei, dupd, set); pu,ii m,ascll,i seynd,n,i.tttlttt'u,int,ultsattma,i,pu!itt,tntIea,tlroa'1)e(uut,asottl'i,iai|u,t!i,iat',.pu sau, 'tnai httlea,proope cu femelele udulte. -pu,{in grupe, - Caznt'ile din categoria de fa1ti, cu toate cii ftpttr la tlil'erite rru sint, Itumeroase, totuEi pare lucrul cel mai nzrtrual ca- puii s[ sernene tnu,i intii intr-r-r otlrecale m[,surti ct ac1ullii d.e acelaryi sex ryi si, devind, trept;zrt rlin ce i1 ce ttta,i rsemirr[l,ori 1or. Lll Syt'uia atricapil,l"u, urasculul irre capul neg]u, cerl ll fenreilei fiiltl t'irfeniu-r'orscut ; '1i ctl. l3lyth mi inforrnetlzil c[ puii tle umbele sexo 1tot fi deosebil i 1n.irr llt'est, cttr':tt'ter cirirr,r iucI, ln cnib. La familirr stnrzilol s-il, ollserr,at, nn numfir. neobirsirrrit rte t'rtzttli similare I a,stfel, ntielloiul Tu't'ilus urcrula poute fi tleosebil, in r:litr tle ftrrnelir. (lele tlrru:i sexo de Turdus Ttol,yglotttts f.,inn. se deosebesc foarte pufin intre ele, toturyi mascllii se pot t'listinge ufor ]a o virsi,5, forrrt,e timpurie cle femelele care prezinti, rnai mult alb cnrat a6. .\:[ascnlii trnui ,sl'ul'z d.e pidure ;i ai sl,urzulni cte stfuici (Orocetes eryth,r'ogasfr'a ryi ],etrocittola, o'ytr'nea).itu mrtll,_tlin peniriul 1or rle un albast;ru flunros, Ile cinrt femelele ,sint, cafenii, iar puii rl]:lsollli rlin cuib, tle,unrbele specii, uu remigeie ryi rectricele princiltale tir-ite c.1 lrllpstlr, itt vrente ('e ale lernelei sitrl tir-i1e (:n crrfenirt a?. I.,lr puii t-le mierl[ rt'migele i:ur ca,ructeni tt'tiltrtr 6i tlevin negre rlullt"l t'elelirlttr, 1te de all,[ llarte ]ll tele tloufl specii rncn{,ionirl,e npli stts lenllgele 1ot'tnai trren{ionate ttel'in albilstle inainttrll r:elollalte. I1lol,eza cell mai probirbili, in legi,turd, clt caz.tttile tlin ciltegoria de fa{[ est.e cii, masr:ulij, rlifer.il, rle ceef ce so irrt,itripli irr categor'ill l, ryi-au lnrrrsrtris culorile descerrtlen!,ilor lor masciuli la o r.ir.sti, nrli tirrrprtrie tlecit cea la (?arr) arr fost ini{,ial rlolrintlite, intruci{, tlar:I masculii tr Ii v:u.i:rt lrtr r,itit[ ()r':irt f,ilteli, calut:l,erele lor at' fi liost; prolla,bil transrnise lr,rnllelor. sexeas. Ll A;itlt'rtt'rts prtl,ythm'ts, rtrt colitu'i, ttrasculul. este splentlitl rrolorrrl, cu rlegru si ver.tle si driu[ dinl,re let:t'rice sint' ertrerrr cle lrlungil,e I fenrelu, :rre o coarli., obiryrmitfl qi cultxi treirsgtectnoase, or lrttii tnasc,tlli: irr loc tle a, setrrin:l t,u fenrelir, i.rtlult,I, irL trorrlor.tnil,a,te ctt legllir, genet.a,l[,irrceiltltllititttltl1'ltttsriiu,tltr]trr.i]tls1ttrr.i[it:eserulrtiltrr.,sicurirrt1.t.et.t.titlelelise [)ilt;ot'ez rrt'ertistl'i inforttrir{ie rl-ltri Goukl, care tni-il frtrnizat rumli,tulrrl c,az uriri rernarcalril .sitottt;iirrr.irrttl1rrtll1ir,a1.I)tlit.trlilrriapar.{,irrintl.genrtIiti 1t.ii,iestl1rctttict.t,insrrlii'Ittat-t[..et,ttltlttlezriatt{tts1,itrtotd"etl S-lt, trunstit,tlul, insli t'et'ertl; t'i cel t,rr,r'tl est,o rle o cttlortt'c t.usllrttie, cu (iitl)ul roryu-llttritt, esttt ttritscttlttl, 1te trirttI celirlrll,, crllt] trste elegrrttt, ]iunasal; cu r.erikr;i lrlb, crr capul tle un vel.rtti tttetitlic, cs{g fgrnelil. Ut', r.lti lir iucreput lruii sorrr[,nur intrtroitr':r, cll tdultii rkr ser cot,esplrr]zritor, ltsetrtitritt'ea tleveuitrtl t,r'e1llir1 dirr ce in ce rnai conrlrletl"r. I)rtcir, exrrrninitttl :rr'esl, din rrlmf ci:r't, ne orientdm cil nai inainte, clupii, lxinlijul prtiior, s-ar' 1rflr'en c':i cele dotrfl sx(r inl devenit, inclepenrlent frurnoa,se ryi rnr t,li unul ttin ricXo Di-u tlutrsfet'lt, plrr'{irrl fi'unrnsefeir rreluilall. ]\Iasculul p:ile s.i-qi fi rtol-rindit culul,iltr vii Jrrin selttc{ie s(ixllirl[, in irctrl:rsi fel cit, de exettrlrlrr, 1lfi,unnl s:ltr fazanul rlin prirn* nrtlrslrii

Arrrlullon, Ornilh. Iliagruplry, vol.

4? f)1. C.

A. Wrighl, in,,lbis",

186-1,

I, p. 113. vol. \'1, p.65.

Jerdon, Ilirds of India, vol. I, p. lir15. Yczi clc rlscnlenca

desprc rnierli, Blyth, in Charlesrvorth, ,,llrrg. of N:rt. IIistory", 1837, r'ol. l, p. 113. {8 $g poI rnen[iona urntirtoarcle cazuri suplimrntarc:

fcrnclc (Aurlubon, Ontillt Ilio11rnpl41, vol. IV, p. 392) si la fel este cu lltrii tlin cuib de ciocriniLoarc albastr.:'r (l)errdrophila frottlalis) din India (Jcrdon, Birds of Indiu, vol. I.

p. 389). Dl. Blyth cle asemenea mi inlorrneazi cti

Sct:vicola

lu

nfiicola sexele se pot distinge la o virstir foarte

Lirrrprrrie.

puii rttr.tscrrli rlt.

'l'urttrrlt'tt

lulln st' 1loI rl istingc rlrr Irtrii

1870, 1r.206) r'ezul rrnrri

Dl. Salvin plezinti (,,Proc. Zoolog. Soc.", colibri ll {el crr;i l:r liusteplmntts.

DESCENDENTA ONTUI-t'I

uuei alte pcriouclc yrrolungite femelele au dcpri;il, crt nrrtll, pe rnascrrli t'ir nllllri-u', irrrl 1rul,c:r, infelege ourn rnasculii intr-un anumit, timp, iar femelele intr-un altr.rl rrn putnt cleveni frumoryi prin seleclia indivizilor mai viu cokrrali de fiecare clin sexe, anrbele sexe transrnifinclu-ri caracterele puilor, l:r, o virstl, pufin mai tirnpurie ctecit cle obicei. Nu pretind sir, afirtn c:f, aceasta este aclevirata explica!,ie, insl cazul este prea remarctrbil penlr'll il, fi tlet'nt,

plelutt;4ite miLsculii tlucd, anl put.ea, prcsul)rux) cir, in docursul un.ci pclio:lde anterioartr slreciei tlc 1re J'uarr l:'clniunrlcz tlepri;otu c:ortsitlcrabil fernelele ca ttutnlir', ittsi"L cr*r iu rlcctrrsul

;i

farti

il fi

semnalat.

Am v[zat aculn cil la toate cele gase categorii existir un rapolt intim intrc penajul puilor qi al ad.ulfilor, fie al unuia, fie al ambelor sexe. Acesl,e raporturi sint d.estul d.e bine explicate pe principiul c[, unul d.in sexe - care in rnarea majoritate al cazurilor este cel rnasculin a d.obind.it mai intii, prin varia,tie qi seleclie sexuald,, culori vii qi alte ornamente- qi le-au transmis in cLiferite feluri, in conformitate cu legile cunoscute ale ereditX,!,ii. Nu qtiu d.e ce au apirut varialii Ia perioad.e d.iferite ale vielii, uneori chiar la specii din aceea$i grup[,, insi, in legd,turfl cu forma tra,nsmiterii una d.intre cauzele d.eterminante importante pare sL fie virsta la care variatiile apar pentru prima d.at[,. Pe baza prineipiului mo$tenirii la virste corespunz6,luoa'-a ryi clin faptul c[, orice varialie d.e culoaro caro a ap6rut la masculi la o virstfl, l,impurie nu er]te a,tunci selecfionatd, l_- fiincl, d.in crintra, d.eseori eliminatfl, ca periculoasii --r pe cind. varialii similare, apd,rind. Ia perioad.a d.e reprod.ucere salr aproape d.e ea, au fost p6strate, urmeaz[ cd, penajul puilor trebuie sd, fi fost l[,sat deseori nemodificat sau numai pulin modificat. C5pd,t5,m astfel o iclee d.espre coloritul strd,mosilor speciilor noastre actuale. fn cinci d.in cele gase categorii d.e cazuri, la un enornr numfl,r d.e specii, ad,ultii d.e lrn sex sau c1e ambele sexe sint, viu co]orali, cel pu!,in in timpul perioad.ei d.e reproducere, pe cind. puii sint inr.ariabil rnai pufin viu eolorali d.ecit ad.ullii sau sint foarte inchis colorati intruclt nu se cunoafte nici tln eaz! d.upi, clte am putut d.escoperi, in care puii unor specii inchis colorrrl e sil prezint'tr culori vii sau ca puii unor specii viu colorate s5, fie mai stri,lucitor colorali clecit ph,rinfii lor. Totugi, in cal,egoria a patra, in ca,re puii gi atlullii seamiinir, intre ei, existi, multe specii (insd, citupi d.e pulin toate) ale ci,ror: prri sint viu colorali ryi, d.eoarece acestea forrneaz5, grupe vechi, putem d.educe c5, strr-lrno\ii lor iniliali erau de asernenea viu colorali. Dacd, privim, cu aceast5, exceplie, pisd,rile clin lume, se pare c6 frumuselea lor a fost mult sporil,d' d.in acea perioad.S, lnd.eptlrtatd, al crirei penaj nematur ne d5, o indicalie parfialfi,.
Ilaportu,I ili,ntre culoare& pel?,a,jwlu,i gi protecl'i,e. -- I)esigrrr cd, nu pot urma ped.l. Wallace in ipoteza sa c[, culorile mohorite, atuncielnd.sint limitate la femele, au fost d,obindite in majoritatea cazurilor special in scop de protecfie. Totuqi, dupd, cum s-a observat mai sus, nu poate fi ind.oial[, c5, ambelor sexe ale multor pd,sd,ri li s-au mod.ificat culorile pentru a sce,pa neobservate de c5,tre d.uqmanii lor sau, ln unele c zuri, pentru a se apropia neobservate d.e prad.a lor, intocmai ca bufnila, al cil,rei penaj a d.evenit moale, pentru ca zborul ei si, nu fie aazit. Dl. Wallace observd,ae cd, rrrflrrs,i la tropice, prin pi,d.urile care nu-;i pierd. niciod.at[, frunziqul, gd,sim grupe intregi d.e pisi,ri a ci,ror culoare principaLi este vel'd.ele".
4e

,,\Yestminster Irreview", iulie 1867,

p.

5.

PASANT _ CULOARE SI PROTEC|T'IE

s07

Oliciue a tncerca,t lreod.atl, va achnite ctl, cle greu este sii, d.istingi papagalir d.intr-un arbore acoperit tlcr frunze. Trebuie totu;i s5, ne arnintinr cir, mul!,i papagali sint impod.obifi cu culoli stacojii, albastre qi portocalii, care cu greu pot fi piotectoare. f]iocdnitoarele sint eminamente arboricole, lnsd, pe ling5, specii ierzi, existd, multe specii negrer nggre_ cu alb, toate speciile fiind. expuse, d.up5, eit se pare, la aproape aceleaqi pericole. Este d.e aceea probabil cd, la pd,sl,rile tr5,ind. pearbori, cutorite puternic pronunlate si, fi fost d.oblnd.ite prin selectie sexuald,, ins5, culoarea verd.e a fosl, d.obind.itfl, mai d.es tlecit oricare alta din cauza av^ntajului suplimentar al protecliei. in privinla pd,sfrilor care trd,iesc pe sol, oricine va ad.mite ci, ele sint colorate pentru a irriita suprafala inconjurd,toare. Cit d.e greu este sd, vezi o potirniche, o becafinfl, un sitar, anumili fluierari, o cjoclrlie qi caprimulgi cind. stau ghemuite pe sol. Anirnalele care trd,iesc in d"epert ofer5, cazurile cele mai izbitoare, d.eoarece suprafala goal5, nu ofer5, nici un ascunzis qi aproape toate patruped.ele mai mici, reptilele ryi p6sd,rile d.epind. d.e culorile lor de protecf,ie. In privinla locuitorilor d.in Sahara, dl. Tristram a observat cd, toli sint protejali d.e culoarea lor ,,isabelI, sau de nisip"s0. Rememorind.u-mi pd,sd,rile din d.e$ertul Americii d.e Sucl, precum qi majoritatea pflsd,rilor d.e sol d.in ]farea Britanie, mi s-a pd,rut c[, in asemenea cazuri ambele sexe sint in general colorate aproape la fel. iVl-am ad,resat, in consecin,til, d.-lui 'Iristram in leg5,tur[, cu pS,sd,rile d.in Sahara qi el a anrt amabilitatea s[,-mi d.ea informafiile urmd,toare : existd, d.ou5,zeci qi Dase d.e specii aparfinind. la cincisprezece genuri, care au in mod evid.ent penajul colorat in scop de protecfie, qi acest colorit este cu atit mai izbitort cu cit la majoritatea acestor pd,sXri el- se d.eosebeqte d.e cel aI celor d.e acelaryi gen. Ambele sexe a treisprezece d.intre cele do'ttd'zeci qi qase specii sint colorate in acelaryi fel, lnsd, acestea aparlin unor genuri la care aceasti, regulfi, de obicei pred.omind,, aqa inclt ele nu ne spun nimic d.espre faptul cL culorile d.e proteclie sint acelearyi la ambele sexe ale pi,sd,rilor cle;ertului. Din celelalte treispre zece specii, trei aparlin unor genuri la care sexele se d.eosebesc tle obicei intrer ele, totuqi aici ele au sexele la fel. La restul tle zece specii masculul se d.ensebe;te d.e fernell, insir, deosebireA se lirniteaz5 mai a,les la penajul rle pe suprafala inferioard, a cor'pului, care este il,scunsfi, cind, pasl,rea stir, lipibfl, tle sol, eapul ;i spatele fiind tle culoarea nisipului la cele cloui, sexe. A$a incit la aceste 7'eae specii selectia natural[, a aclionat asupra, suprat.efei superioare a corpului ambelor sexe si le-a f5,cut la fel in scop d.e protecf,ie, pe cincl mrmai supraf'a.ta infer:ioar[, a, masculilor ll, fost d.ivers mod.ificatd, prin selec!,ie sexual[, in soop rle or'namentalie. intrucit aici ambele sexe sint, la fethe bine protejate,.vet'tem cldr ci, femelele nrr au fost impieclieate d.e seleclia naturald, de ,a, moryteni c,ulorile pilrintilor lor masculi, aqa incit trebuie sd, ne referim la legea transmiterii limitate prin sex. In toate pd,rlile lumii, ambele sexe ale multor pisS,ri cu ciocul moale, mai ales al celor care trd,iesc in trestii qi p5,puriq sint inchis colorate. Fd,rd, ind.oiald, c[, d.ac5, culorile lor ar fi fost strd,lucitoare ele ar fi fost mult rnai bfl,td,toare la ochi pentru d.urymanii lor I este insd, oarecum ind.oielnic, pe cit imi pot d,a seama, d.acd, culorile lor mohorite au fost dobindite special ln scop d"e protecfie. $i mai indoielnic este d.acil asemenea eulori mohorit,e au putut fi oblinute in scop cle ornamentafie.
,,Ibis", 18ir9, vol. I, p. 429 si trrm. Dr. Iiohlfs a ohscrvat tntr-o scrisosre cli, din expt.rienla st din Sahart,
60

:reeastl afirrna{ie esle prel eategoricii.

DESCENDEINTA OMULUI

Tlebuie totu;i s[, avern in vedere cit prisririle nrascule, cu toatt' c'ir sint nrohr:rit c'olorate, se d.eosebesc mult d,e fenrelele lor (ca la vrabia eornunl), eeea ce duce la, iprtteza, cil trsenrerrea culrlri au fost clotrirrd.itc. prin selec!,i<'sexuzrl[, pliu faptul el'r siut ul lir,glt,oar('. l\fulte ttintle pirsirrilt. 1'11 6riooul trroult' sint, r:intirl,oiu'r.r si nu trebnit' ttit,lrtir, o discutie d.intr'-un crrpitol u,ltt,t'r'ior', in ci[r'r\ s-a, arri,tat r,ir t,r.i rrrrri lnmi t,itrt:-tt't'{i sint; ritrcot'i irnpod.obiti t'tr culoli vii. S-irr p[r'e'rt cli, d.t, rcgula gt-rrt,r'rrli, pirsrrlile femele qi-au ir,les mzlsculii fie pentru \'pc'ilg lor d.ulci, fie pentru culolilt' krr r-ii, insil nu pentru ambele farrnece combina,te. LTnele specii ca,re sint evid.ent coloratt' in sco1l de protectie, cum sinl, becil!,a,.sitarul si ca,plirnulgul, sint d.e asemeir.c?l pritalt' ryi nuanlrr,te clupil criter'iul nostr'u d.e g:ust, cu extremil, eleganlir. In rr$enx.ll('il t'azuri, put,ern conehitlc cii, seleclitr, na1,ural5" 5i cerr scxualii, au actionat :utrbt,it' itr corrrull in scop tle plrltec!'ic si olnatnentrr,lic'. Dstcr inckrit'lnic d.n,cir existir vr(,o pa,sitle ca,r'(' sL nu aibil o oilrcoat'c, attAc!,itl cu (fale sir, incintt sexul opus. ,\tunt i cind. antbele sexe sint atit, tle intunc.cl,t, colourte, incit ilr fi pripit sir presupun(,nr :t,c!,iunea selecliei sexuale qi cintl mi exist[ nici o d.nvad.i, care sti ara'l,e cir, a,isern(:]]oa, culori servesc cle protecf,ie, esto cel meli bine sir, ne lecunoaqtenr completa ignorrlrrlit a aaazei $a,u, ceea ce r,stcl aproap(i acelArsi lucru, sr"l, lrt,r'ilnrirrr lt,zultrrlrrl :rtrtiuuii tlirecte a cond.i!,iilor clt' via,!,ir. Ambele sexe ale ntultor pir,slri sint biltfitoare la ochi, r'u toate cil rru st,r'irlucitol colola,te, cum sint nurnel'oasele specii negle, albt ;i tfrcrate', ryi ilc(,sl,e ttulori sint probabil rezultatul selecf,iei sexuale. La mierla cornrln[,, la cocoqul d.o ntunt,t' (I'ett'ao uroqu,llus), cocoryul de rnesteacirn ( 'I. tett,ir), ra!,a neagrir, crililtou,tt' (Oitlent,itt) ryi chiar una dintre ptisir,rile pnrad.is (Loplwi,na atru,) numili rnasculii sin1, rrt,gli, pe cintl fernelelc' sint cafenii sau pestrite, ryi nu incapc apr'oirpe trici o indoiir,lir t.ir ,si in tceste ca,ztlri culoar'(,[t nelrglir lr fost un calat'tel st'lee{,ionlrt st,rrurl. I)t, lr('r,(,ir rrst,e intr-o oilrec&le tnlsurir plollrrbil eir euloaret nt'aglir p:rr'fiirlir sinr to1;irlrr lrr :t,rnbele sexe ln pir,sa,ri, eil ciot'ile, anurnigi prr,ptrgali kakrtdu, lrt.r'zt'si lt.ltttlt,si rrrrrl(t, pir,sir,r'i m:r,r'ine, r,,st,e d.e ilst'nton(ra rczulta,tul st'lectiei scnrrlk., itrsot it i rlt' 1 r'irtrsrrril t,r't,:r t'gitlir, la, anrbele sexe, deoareccr culoarea neaglii poate in orice caz clr []r'(,ll srlvi de proterr!,ie. La nra,i rnultc'plsirri Ja, care nurnili masculul estcr nsgru',si l:r, rlltt,lt, lit, czlrc ir,mbele sexe sint negre, ciocul ;i pielea clin jurul capului viu colol'a,l,e ;i contra,stul astferl proclus aclaugir, mult la trumuselcra lor. \retlem acL'asl,a la, ciocttl ga,lben al rnierloiului, l:r, lrielea pru'purie der tleasupla ochilor coco,,sului rle nrcrstt.ucirn (1,'. tett'ir) qi al cocoqului d.e munLt: (Tetruo il,t"ogallus),la, ciocul riu ryi rlifelitcolorrrl, nl rrr,{,ei neg'c cirkitoure (Oidernia), liu ciocul negru al ciorii (Coruus qr&cn lus Lirnr.). :r,l lebt'clei negre ;i tl b,rz[,i negre. Ace:lsta mil ind.eramn[ sir, obst'rv cil rru 4's{,6' 1li' ll('(,rezut ca tucatrii sir,-ryi datoreze poate d.imensiunell crnolntil rt, ciocultri lol st'lt't,tit'i sexurtrlt', (,u scopul d.e a,-rsi rrttll dungile varirltc ;i cle culori vii crl cilr'(' sinl; olnir,rnellt,irtt'lroeste orEanest. $i pielea golaqir, d.t 1A, b*zlt ciocului;i din julrtl ochil,l 1.;1f;1' 1'[1r
5r Nici

o cxplicaIic satisfircirtoirrc nrr lr fost propusi tttrrnI lrt-rftrc:t.

tlrc. Amazon.s, 18611,

fornraL pentnr sctllnrl

llt cnrc t,stc rrpliclt[".

inJclensr't

('l'he ){aturrilist on

r't,r:odatil.tSuI}r'aditrrt'ttsitttriiitnt.trsc;iirrcI;ituliptrt-irr'\[asivitlteitciocttlui,dttplictttnscvt'<tctlirtlll rlslpLa culorilor vii ale cioculni tuclnulrri. Dl. Batt's sitnt'a, preculn ;i din ltttrgimca lui, trtt iroale l'i

vol. tI, p. 341) pc baza ipolczei ci ar selvi nntnui ca un ol'gi"lll cle prchrrrtrr[irrnri cir ei folosr--sc ciocul pentru l ajungrr la frucLclc siutre. Dl. BelL este de plret'c (7'1rc ){cLlttrcli.sl irr )Jicaragrut, rlt. ln virfurile extrcme ale rarnurilor;i, tle asetrtettea, clupit 11. 197) c[ iuLrcbuinlarea princilrrrli rt ciocului este rrpitI'ltttra contra clu;tnanilor, ttrli ales llctttt'u [r'ill('l('lrr cll'() r.rp1 sr'afinrrir rle cii[rc al{i autori, pentrrt a csLt'age otti .i prri clin crribulilt ul1 or' llrisili. insi, dupi cunt aclmitc t'ttibirest: itr scorbttt'ilc at'itoriklr. l'll. li:ttrs,,,t'iocul ('u grou po:rle Ii cotrsiderat ca ttrl instrtt-

PASARI - CULORI ASPECTUOASE

asemenea d.eseori strd,lucitor colorat[, iar d.l. Gould,, vorbind. despre una d.in specii 5tr spune cd, culorile ciocului ,,sint fd,rit indoiali, in starea lor cea mai fiumoasS, ryi cle ciocurile lor imense, d.epi structura lor spongioas5, le face ma,i uqoare, care ie sPrvesc pentru etalarea unor culori frumoase (un scop ca,ro greqit ne pare ca lipsit dtr impor:tan!6), este tot atit d.e improbabilir, ca ryi stinjenirea zborului fazanilor Argtcs qi al altor p[s[r.i prin pcrnele lor atit de lrrngi.

str[lucitoare in perioada d.e imperr:eherit'. Presupunerea

ed,

tucanii ar fi impovi,rafi

a$ar dupzi cum numai rnasculii diferitelor specii sint negri, femelele fiind. d.e culoare mohoritfl, la fe1 in cltev^ caztrri numai masculii sint complet sau parlial albi, ca qi in eazal unor Chasrnorluynchus din America d.e Sud, al girytei Bernicla antaretica, al fazanului argintiu etc., pe cind. femelele sint cafenii sau d.e culoare pestri!5,-lnchis. De aceea in baza aceluiaqi prineipiu ca rnai lnainte este probabil cd ambele sexe ale multor pd,sflri ca papagalii kakad.u albi, rnai multer - pescd,ruryii, cbirighilele etc. -- au eglete cu frumoasele lor pene, anumili ibiqi, dobindit penajul lor mai mult sau mai pulin complet alb prin selecfic. sexuaki. In unele d.intre aceste cazuri, penajul d.evine alb nurnai la rnaturitate. 4q* este la Sula bassana, la p5,sdrile tropicale etc., ,si la gisca Anser hyperbore,u,s.Intrucit aceasta d.in urm5, se reprod.uce pe terenuri golape, atunci cind, nu sint acoperite cu, zd,pad.d,, pi d.eoarece in timpul iernii ea migreazd, spre srrd, nu exist5, nici un motiv cle a' presupune cil penajul si,u ad.ult alb ca z[pad.a st'rve;te pentru protecfie. La Anastomus oscitans avern o d.ovad.d, si mai brrnI, c[, penajul alb are un caracter: nupfial, d.eoarece se dezvoltir, numai ln timpul verii, puii in stare nematrrrl, qi rnaturii in haina bibernal[ fiind cenuryii ryi negri. La multe specii d.c pescflruqi (Larus) eapul qi gitul d,evin alb-eurat in timpul verii, iar iarna ,i in stare nematurir, sint cenuryii sau pestrifi. Pe d.e alti, parte, la pescl,ru;ii mai rnici (Gaai,a) ;i Ia unele r:hirighit;e (Sterna) se intlmpli, exact contrarul, intruclt capul puilor in primul an ryi aI adullilor ln timpul iernii este sau alb-curat, sau colorat, mult rnai d.eschis in timpul perioad.ei d.e reproducere. Aceste din urmX, cazari oferd, un alt, exempltr de mod.ul capricios in care d.eseori seleclia sexual5, pare sd, fi ac,tionat 53. DacI, pi,sfi,rile acvatiee au d.obind.it un penaj alb rnult rnai frecvent clecit p[,s5,rile terestre se d.atoreazk probabil taliei lor mari pi marii puteri d.e zbor, ag:L lncit ele se pot ap5,ra ugor sart pot sc5,pa cle p5,s5,rile d.e prad.f,,, cilrora d.e altfel uu le sint prea expuse.In consecinfi,, aici seleclia sexualir nu a fost lmpied.iaath sail dirijatd, itr scop d.e proteclie. Fi,r[, ind,oiali, ci, in eazulp[,s[,rilor car'e rd,tiicclsc deasupra t'lceanulrti masculii qi femelele se pot g[,si reciproc mult mai ugor atunci cind. sint bf,,t6tori la ochi, prin faptul ci, sint absolut, albi sau cle un negm intens I aqa cir, a,eeste cttloli ar putea poate servi aceluiaryi scop ca ryi strigS,tele d.e apel u,l rnultor' p5siri terestre 54. O pasi,re alb[ sau neagrd,, atunci cincl descoperl, un carlavrrr plutind pe mare sau aruncat pe plaj6 ryi se reped.e in zbor spre el, va fi vizibilir, d.e la o mare d.istanfd, ryi va lnd,repta alte pflsi,ri d.e aceeaqi sau alte specii spre pradd, ; insf,, culn aceasta ar constitui un d,ezavantaj pentnr primii d.escoperitori, indivizii
6t
ln aer, ca gi p[slrile marine deasupra ocea63 Despre Larus, Gauia gi Sfcrna, vezi ilIacgillivray, nului, trei sau patru specii slnt complet sau ln mare Ilist, Brit. Birds, vol. V, p.515,584 gi 626. Destre.4.nser parte albe gi c[ multe altele slnt negre. A$a lnclt aici hyperboreus, Audubon, Ornitt. Biographg, vol. IV, p.562. iar{gi culorile b[tdtoare la ochi ar putea ajuta sexele si Despre Anasiomtts, cll" Blyth, ln ,,fbis", 1867, p, 173, se gtrseasctr reciproc ln timpul perioaclei de reproducere.
departe
,si sus

Tot

astidae.

lllwmphaslos carinafu.s, Gould, lllonograph of

Ramph-

6t

Se poate observa cd

la vulturii care pe regrineazir

27

- c.

116

DESCENDENTA OMULI]I

cei rnai albi sau cei mai negri nu si-ar procura in acest fel rnai mult5, hrani, clecit ind.ivizii rner,i pulin puternic colora!,i. De aceea culorile britd,toare la ochi nu au putut fi doblnd.ite treptat in acr:st scop, prin seleclie naturalei. I)eoarece seleclia sextrald, d.epinde d.e un element atit d.e fluctuant ca gustul, putern inlelege cunr este posibil ca in cad.rul aceleiaryi gr'upe de prisflri, avintl aproape acelea;i obiceiuri, sii, c'xiste spec,ii albe sau aproitpo albt', prcciln ryi specii negre sau aproape negre, cle exe.mplu papagali kakad,u , berze, ibi;i, lebed.e, t,hilighil,e si furtunari atit albi, cit qi neg:ri. IJneori in acelearyi grupe apar d.e asemenea pflsirri b5,l!ate lmpreunfl, cu speeii negre ;i albe, d"e cxemplu lebrid.a cu gltut negrtl, a,numite chirighile ;i colofana. Putem conchid.e ci, un contrast puternic d,e culoare cste plircrrt pirsirilor d.acir examinlim oricare colectie mare, d"eoarcce ad,esc'a sexele se cleoscbesc intrt, ele prin faptul cil masculul are plrfile palid.e d.e. un trlb rnai eurat si pirr,tilc inchise cle d.iferite culori cle nuanle mai inchise clecit femc'lzr. S-ar" piirera chiar cir simpla noutatei sau schimbi,ri nc'inseninate c1e clragul schimblrii au relionat uneori asupra femelelor ca un farrnec, precunr rnoclificlrile moclei Ia noi.,lstfel, cu greu se poa,l,e spune ezi masculii unor'lrapagali sint rnai frunio;i d.eclt femelele, cel pulin d.up[, gustul nostru, insri eri se d.eosebesc prirr a,semenea tr[s5,turi ca faptut cir au un guler de culoare rozit in loc cle ),ur1 guler' ingust cle un verd.e viu de smarald", sau prin aceea c[ rnasculul are un guler negr'u, in loc d.e ,,a avc.a ln fa![ o jum[,tate tLe gulerr galben", 'i un cap tranclafiriupalid. iu loc de unul :llbastru-vini,t55. I)eoarecc atit cle multe pirsilri rnascule au rectricele suu crestele alungite cA olnamentul lor principal, coad.a scurtirtir, d,escris[., anterior la masculul unui colibri si creasta scurtatra ah;i flerqus rnerganser rnascul par ca rlna, d.intre multele schimb[,ri d.e mod.il pe care le ad.mirflrn la propriile noastre haine. Unii reprezentanli ai familiei stircilor oferi, un caz ryi mai curios tle noutate in colorit, fiind. apreciat, dupi clt se pare, pentru noutatea sa. Puii rJe Artlea asha sint albi, aclullii fiind. de culoarea inchisf,, dc arclezte.La specia inrucliti, Bupltus corornundus nu numai puii, ci ryi ad.utfii in penajul lor cle iarni, sint albi, aceastir culoa,re schimbind.u-se intr-un galben-auriu d.eschis in timpul perioad.ei de reprod.ucere. Este cle necrezut ca puii acestor clouft specii, precum ryi cei ai altor' reprezenta,nli a,i aceleiaqi familiisG, sil d.evinir, in vrcrnn scop specirrl cle un alb curat, cleveninc'|. as1;fel bd,tl,tori la ochi pentru d.urymanii lor, sau cA ad.ulfii uneiil clin aceste d.oriir spec.ii sii, fi d.evenit in mod. special a,lbi in timpul iernii, lntr-o {,alir care nu este niciodat[ acoperitir, cu zhpacl5,. Pe d,e alt[, parte, avem rnotive valabile s[ creclem czi culoarea albfl a fost clobindit[ d.e multe piisd,ri ca un ornament sexual Putern conchid.e d.eci c[, vreun strflrnory ind.epflrtat al lui Ardea asha qi al lui Ra,phns a d.obind.it penajul alb pentru scopuli nuptiak, ;i cir, a transtnis aceastl, culoare puilor, arya incit puii qi ad.ul,tii au d.evenit albi ca anurnite eglete actuale, .si e[,crrloarea a]bi a fost ulterior pflstratil de pui, pe cind. ca ft fost sehimbatl
5t Desprc genul Pulaeornis, vezl Jerclon, Birds of India, vol. I. p. 258-260. 50 Puii de Ardea rufescens 9i de A. caenilea din Statelc Unite sint de asemenea albi, adullii fiind colorafi in con-

fornritate crt nurnele lor specific. Audubon(Orrilh, Iliagraphg, vol. III, p. -116; r'ol. I\:, p. 58) pare oarecurn mulfumi[ la gindul c[ accast:i modificare de penaj ta

,,tulbnra considerabil pe sistematicieni".

REZUMAT

mate etc. I iar aceste diformitfl,fi prezintf o oarecare analogie cu ornamentele naturale ale d.iferitelor animale. Toturyi, la silbatici aserneneer, nrocle nu d.ureazit pentru totdeauna, c1.up[ cum putern d.ed.uce clirr cleosebirilc in aceastti privin{ir, dintre triburi inrud,ite d.e pe acela;i continent. De asemeneir, crescfltorii d"e animale pentru amat,oli au admirat timp d,e rnulte generalii;i incir, mai ad.mira, aceleapi rase. Ei doresc in mod serios ugoar() rnod.ific5,ri, care sint consid.erate ca ameliord,ri, insir, orice-' mod.ificare mare sau bruscf este consid.eratir, ca, cel mai mare cusur. Nu a,vem nici un motiv cle' a presupune cir, p[,slrile in stare naturalzi ad.mirl un stil de colorit cu totul nou, chiar dac[ aclesea apar variafii mari gi bruqte, ceea ce este d.eparte d.e a ft oazal. $tim cI, porurnbelul d.e stinc[, nu se asociaz6 d.e bund voie cu rasele 6iygrs (,oloratt, prod.use d.e amatori, c5, p[s6rile albinoase de obicei nu-;i ghsesc parteneri pentru imperechere ryi cir corbii lsgri din insulele Feroe iryi gonesc fralii lor pestrifi. Insri aceastd, aversiune pentru o mod.ificare bruscii nu exclud.e ca ele s[ aprecieze ugoaro rnodificl,ri, cum d.e altfel este qi in cazal omului. Pare. deci probabil, in privinf zr gustului, care clepind.e de. atit d.e multe elemente, insi, parlial d"c. obiqnuinfii ryi parfial de d.ragostera d.e noutate, ca animalele si, ad,mire timp foarte ind.elungtrt acelaryi stil general d.e ornamenta,tie sau alte atraclii, ;i totu;i sil aprecieze uDoare modificd,ri de culoare, forrni, qi sunet.
Rezumat as'upra celor patru capi,tole des'pre pd,sd,ri. piisl,rilor - Ilajoritatea mascule slnt foarte agresive in l,impul perioaq.i d.e reprod.ucere qi unele posecl[, Al'me adaptate pentru a se lupta cu rivalii lor. fnsfl rareori sau niciod.atri succesul

a,numit5, rnilsurf treptate. fn d.ou5, locuri dintr-un capitol viitor se vor c1a ctovezi din abund.cnfir, ci, sd,lbaticii multor rase au ad.mirat timp de rnull,e genera{ii aceleaqi cieatrice pe piele, acelearyi buze, nas qi urechi bid.os perforate, aceleapi capc,'te clefor-

privi ins[, ryi mai cleparte inapoi la strarno;ii ;i nrai tirnpurii ai acestori doui, specii, aln veclea probabil ad.utfii inchis colorali. I)cduc eir, arya ar fi, prin analogie cu multe alte p[s[ri, care sint de culoare irrehisi, in tinerefe ;i albi cind sint adulfi qi mai :rles ttitt cazul lui Arclect qul,ut'i,s, ale cflrui culori sint inversul ccrlor ale speciei ,{. asha, deoarece puii sint inchis eolorat,i, iar aclullii albir puii plsbrind. o stare anterioar[, a penajului. Pare cltr a,cee?] c[ in d"ecursul unei lungi linii r1e d.escc,nd.enfi, str[rnoqii ad.ulli ai lui Ardocc aslta, ai lui Buphu,s qi ai unol forme inrudite au suferit urmfltoa,rele uroclificziri d.e' culoare : mai intii o nuan!5 inchisfl, in al d.oilea riu.cl alb curat, in rinclul al treilea, rtatoriti, unei alte schimbirri d.e mod,[ (dacir mil pot expritna astfel), culorile actuale : ardezie, ropcat sau galben-auriu deschis. Acesl,rr rnod.ific5,ri cottsccutive pot fi intelese nunai in baza noutl,fii care a fost nchniratir cle pi,s[ri pentru erar inslqi. ]Iai mulf,i autoli au nbic,ctat la intreag[, aceastl teorit a selecfic'i sexuale, presupunlnd. cir Ll anirnale ;i la silbatici gustul fenrelei pentru anumite culor.i tsi alte ornantente nu ar rtirnine constant tiurp d.e multe, generafii, cit mai intii o cruloare apoi o alta, este. a,dmiratl pi c[, in consecin![,, nu se poa,te produce nici un efect perrnanent. Putern adrnite cir, gustul este fluctuant, ins[, nu este cu totul arbil,rar. I)up[, culn t'ed.em la orn, el d.epincle rnult de obiqnuin!5,,si putem d.ed.uce c5, aceasta se poate aplica la p6siri rsi la alte animale. Chiar la propria noastrii imbrflc[,minte, caractc.rul general d.ureaz[, mult timp qi modificririle sint intr-o
de aclulfi pentru culori mai puternic prorrunfate. Daci, am putea,

DESCENDENTA OMULUI

nlasculilor celor mai agresivi qi rnai bine lnarmali nu d.epind.e nurnai d.e capacitatea lor d.e a goni sau d.e a ucide rivalii ; ei au ins[, mijloace speciale d.e a inclnta femela. La unii este facultatea d.e a cinta sau d.e a ernite lipete bizarc, sau d.e a prod.uce muzici, instrumentald, si, in consecin,ti,, masculii se d.eosebesc d.e femele prin orga,nele lor vocale sau prin conformalia anumitor pene. De la raceste rnijloaco curios de vilriate d,e a prod.uce d.iverse sunete ob,tinom o iclee serioas:i desple irnpor't;an,ta acestui rnijloc d.e curtare. i\Iulte pd,s[ri mascule se stricluiesc sir incinttr femelele prin joerrri sau acroba,tii nupfiale execul,ate pe sol sau in aer ;i uneori tn locuri anume preg6tite. Insd, ornarnentele d.e rnultc. feluri, culorile cele mai strl,lueitoare, crestele si carunculele, penajele frumoase, penele alungite, molurile cefalice;i aqa mai d,eparte sint pe departe mijloacele cele mai obirynuite. In unele cazrtri simpla noutate pare sd, fi ac,tionat ca ineintzr,re. Ornarnerntele masculilol trebuie si, fie foarte importa,nte pentru ei, d.eoareee in mai multe eazuri ele a,u fost ob,tinute cn prelul unor pericole sporite d,in partea cluqmanilor ;i chiar al unei oareeare pierrlel'i in capacita,te,a, d.e luptd, cu rivalii lor. Ilaseulii foarte rnultor specii nu imbracir, haina ornamentald, pinI, ce nu ajung la rnaturitate, sau o imbracir, numai in tirnpril perioaclei d.e reprod.ucere, sau culorile d.e'vin atunc,i ma,i vii. Anurnit,e apend.icc ornamentale se md,resc, se urnfl[ ryi devin vin, colorate in timpul jocnlui nupfial. Il'asculii iqi etaleazk farnrecele cu cea mai mare grij5, ryi cu cel mai mare efect,, ceea ce fac in prezenla fernelelor. Ilneori curtarea d.ureazii, mult ryi mulli rnasculi qi femele se ad.und, intr-un loc bine stabilit. A presupune c5, fernelele nu apreciazra frumusetea masculilor inseamnh, a a,d,rnite ci pocloabele lor splend.ide, toatfi pompa ryi etalarea sint inutile, ceea ce estc cle necrt'zut. P[sirilcr ntr o rnare fine,te de d.iscerniimint ryi in unele cazuri se poal;e vt,rlea cri au gustul frumosului. De altfel se rytie ci, uneori femerlele aratl o preferinfir satl antipatie pronunfati, fafd, ele anumili urasculi individ.uali. Dacl,]se ad.mite c[, femelele prefr-rd, sau sitrt iueon;t icnt ercil at t, (Le rr]&sculii tnai frumoqi, atunci masculii trebuie si fi clevenit incet, clar sigur clin ce in ce rnai atr[,g6tori prin seleclie sexualf. Cd, acest sex este ce] care, mai ales, s-a modificat putem d.ed.uce flin faptul cil la aproape fiecare gen la care sexele se d.eosebese masculii se d.eosebesc rnult rnai mult lntre ei cleclt femelele i aceasta se poate veclea, bine la anurnite speeii vicariante ind.eaproape inrud,ite, la care femelele aproape cir nu po1, fi deosebil,e intre ele, in vreme ce masculii sint cu totul d.iferifi. Pf,,s5,rile in stare naturalti ofer[ d.eosebiri inclividuale ctr,re ar fi pe deplin suficiente pentrn rr,cf,irrnea selec!,iei sexua,le I insfl am vilzut ef,, uneori ele prezintir' varialii mai pul,er'uic pronunlatc, caro rclvin atlt cle frc,cvente, incit ar fi iurt'rtial, fixate d.acti a,l setvi sil ad.emeneasc[, fenrela. Legile vnrialiei trebuie sir, cletermine na,tura tnotlificd,rilor' irritiale qi l,rebuie sir, fi irrfluenfat consiclerabil rezulta,l,ul fina,l. Grad.a!,iile care pot fi observate intre masculii unor speeii inrud.ite indicir, natura treptelor prin care au trecut. EIe explie5, d.e asemeneh ln modul eel rnai interesant curn au apfl,rut anurnite caracterc, ca d.e pilcln, ocelii dinla,ti pe reetricele p6unului si ocelii bil[, qi lflcary d.e pe ren]igele f.azawlai Argus. Este evid.ent cir, culorile strtilucil;oare, rnolul d.e pe cepr penajul frumos etc. ale multor p6sd,ri mascule nu au putut fi dollinclite penl,ru protec,tie ; d.e fapt, uneori ele drrc la, pericole. Putem fi siguri ci ele nu se d.atoresc acliunii d.irecte gi bine definite a cond.i!,iilor cle via!6, tntrucit femelele au fost expuse aceloraqi condifii, Fi totuqi adesea se cleosebesc clc mrrsculi intr-un gracl extrem. Cu toate cf,, este probabil ea unele cond.itii moclificato

REZUMAT

acfionind in cursu-L unei perioad.e ind,elungate sir, fi produs uneori un cfect birro d.cfinit asupra arnbelor sexe sau asupra unui singur ,ie", rezultatul mai impurtanl; trebuie s[ fi fosl, o 1,en6[i1!5 sporit,ir d.c a-raria sau de a pr.ezenta c]eosebiri ind.iiicluale mai puternic. prollunlate , ryi asemenea deosebiri trebriie sI, fi prezcnt,at un excelent cirnp cl e activitate pentru selecf ia sexuald . - Legile ere-ditelii, irrcl,epencient de selectie, par s[ fi cletcrrninat d.ac[ car.a'l,erele oblinute cle masculi ea ornament, pentiu f produee diferi1e sunete, pentr,u a stl lupta.intro !i,.au fosl, transmise nuriai mascnjitot srr,u anlbelor r.*.,'ti. p*rrnauent,. fie periodic irr tinrpul a,numitor anotimpuri. in majorit atea .*rorilo1. Pu se-$tic de ce diferitc caracterc au fost transmise un*ori lnti-up fel, ia,r alteori intr-altul, lns[ cleseori perioada de variabilitate pare sL fi fost aclesea cauza deterrninantd,. Atunci cind cele doud, sexe au mo$t.+i! in comun toate cayaeterele, elg seamdni, neaplrat intre ele, insh intrucit varialiile consecutive pot fi diferit trans_ rnise, se pot gzisi toate Sfactaliile posibile, chiar ln cadrll aieluiaqi gen, dc la asemd,narea cea mai apropial,L intre sexe, pinir, la cea mai lna,re neasemr-lnare. La rnulte specii- indeaproape inrudite, avincl abcrh$i mocl cle via![,, rnasculii au a,juns sir, se d'eost'blasci, intrc ci rnai-illcs prin acfiunelr, selecfiei sexuai., p. clncl femelele au aiuns se, se deosebc'asci1, rnai *19* prin pie]uarea rt,.ai mult sro tni,i pu!,i1 o.ior,rl,erelor astfel doblnclite cle masculi. I)+: altfel, cfectelc acliunii definiti a cgncli,tiilgr cle via![ nu trebuie si, fi fost mascate la femele, cala rnasculi, de acumularel'pri1 selec,tig sexuall, a unor culori putemic protruo.fate $i a altor ornarmente. Oricit clc influcnfa,ti. inclivizii dc ambele se,xe trebuie s[, fi fost me,nlinuli la fiecare perioacl[ consectttivti, irproape unifortn prin incrucig&rca rr.ciprocfl 4 liberir, a trurnorsgi

inclivizi

'

atit de agresive, itqit :r-d "qea, sc luptzi intre eft' pentru pgsesinneu 1rasc16lui, intocmai ctt, ntasculii r.rltor specii agresivc pentru poseslunea, fernclelor. trac[, d.upd, cqm pat'e- probabil, asenlenea femele gonesc cle obicei rivalele lor pi cautir, pritetalarea culorilor vii qi a altor farmece sd, utragd, masculii, putem lnfelege curn au clevenit trept'at',_prin transmiterea sexual limitatS, qi seleclie sexuaU mai frurnoase decit maseulii, acegtia din, urm[, rflminincl nernodificali sau numa,i pulin
uroclifica,f,i.

i-tt ,,'ttztrl. sPeciikn' Ia oal'o sexele sc cleusebesc lrrirr culoarc cst,c posibil ca ttcseOri ttttele dintrc valiatiile corrse cul,ivc sii, fi tirrs sil fie transnrise irr -mod egl,l la ambele sexe, ins5, ci, atunci cinc[ aceasta a avut loc f<lrnelele au fost lmpiedicato t1-e a.oQ,tiltg eulorile r'ii a,le masculilor prin tlistrugerea pe care au suferit-o fn timpll clocitului. Nu existii, nici o dovad[, cX estrr posibil a transforma prin selec,tie naturalfl o fornrt-t clt' transmitere irttr'-alta. Nu ar: fi insii nici cea, rnai micir greutaie de a faccr c{1, o fotttelir s5, dt'r-iuti tte culr,ra,re tnohorlt[, ulasculul rd,mlnlnrl riu colorat,, pril seleclia r[n()t'Ialia!ii col]srclll,ive, ir, ci-11e1. trarrsruil;t,r.e cr.a d<t la, inceput tinriiarti, la aec'lagi sg,x, fn prezcttl,, t'tirrthre inc[, inctoie]nic tla,c[, fernelclg r11,r1tror frecii a1 fosl, tle fapt modificAtt,. Atunci cind, pliu lt'gea transmiterii cga,le * ?r,,,,rcterelor -asttel la a'rnbele scrxer femelclo ir,tt" ttcvenit tot atit clc btitd,tol la ochi cololate ca ryi rlasculii, deseori instinctelc lol par sir, fi fost rnoclificats astfel, furcit ele s5, clflclcaieir, cgibur.i boltite sau ascunse. intr-o ea,tegorie mic[ ryi curioa"q5, cle cazuri, caract,erelc qi obiceiuril<: celgr tltlui sexe au fost cornplt'1, inversate, d.eoa,r'ece feruelele slnt n ai rnari, rnai pltgrnice, mai zgornotoaso qi nrai viu colorate clccit, masculii. Ble au tlcvenit de as*i,*,rro,rr,

1'

'1

DESCEATDENTA OMULUI

cu altt pls[ri -r puii rftminlncl neinflue n!a!i, pe cind ad.ulfii de ambele sere sint nroclifica,ti. I)ac[ a.mbekr legi ale ereditllii preclomind qi unu! din sexe st] modificl tirziu in vialir, atunci numai acr'l dex va fi modifieat, celdlalt sex qi puii nefiirrcl

Ori cle cite ori pred.ominfl legea eredit[lii la virste eorespunzltoare, insil rln cea a transmiterii sexual lirnitate, pdrinlii variazd, foa'-tc t,irziu in via![ -_ ryi .tirn c[ aceasta se intimplI in rnocl consta,nt la pits6rile noastre de curte ryi uneori

influenfafi. Atrurci cinrl variatii la culorile vii sau la alte caractere bitfltoare lil or:h.i apar; cte timpuriu in via![, ceea ce se lntimpli f[rei indoialir adesea, sc'lec,tiit sexualil nu va acliona asupra lor pinl la perioada cle reproducere I ln cotrsecrinfii, clacir, sint periculoase pentru pui, ele vor fi eliminate prin selec,tia naturall.Putenr astfel inlelege cum cste posibil c[ varialiite cAre tpar tirziu in via!6 a,u fo,st pirstrate pentru orna,utentalia rnasculilor, femelelt' ryi puii rirrnintncl aproapc neinfluenlali la fel unii cu alfii. ;i ' cleciLa speciile caro au penajul clc varii clistinct d"e cel cle iarn[, ai cdror masculi seam5,nfl saq se tLeosebesc d.e femele in ambele anotimpuri sau numai ln cel c1e va,r5, graclul ryi felul de asc'miinare intre pui ryi atlulli slrrt extrem cle complexe ; fa,ptul e[ Ia acele ca,racttrt' eare au fost ryi aceastir complexitate pare sir d.epincl[ de in diferite feluri si gracle, transmifiind. transmise ma,sculi, inai ln.tli dobinAite cle anotimp. t,erea a fosl, limitatl cle virsti, sex ;i lntruclt puii atitor specii nu au fost clecit pulin moctificali la culoare ryi la al{,o olnamentef sintem irr mlsur[, s[ ne form[ur o oarecarc idee despre pcnajul strflmo;ilor lor ind.ep[rtali I putem d.eduee ci, frumuselera speciilor noastre actua'le, clacil privirn intreaga eategorie, a sporit consiclerabil de la ftcea perioacl[ tlesprcr care penajul nematirr ne clir iuformalii inclirc'ete. ]Iulte p[slri, uttti ales cele care tr[iesc mrilt pe sol, au fost firrli intloialir intunecltt colorate, in scop rle proteclie. ?n unelc' cazuri, suprafala superioarii expusri a penajului a fost coloratd, itr aeest, fel la ambele sexe, pe cincl cea inferioar[ a fost variat orniln]ontatir prirt sgls6rlie sexlal6, irrs[, numai la maseuli. In sflrqit, clin faptele prezetltate in aec-'ste patru eapitole puteur conchid.e cir armele pcntru luptti, organele pentru proclucercil clci sulete-, ornarnentele d.e rliferite feluri, culorile vii ,si birtS,toare la ochi au fost oblinute in general cle rnasculi prin varialie $i seleclie sexual[ qi au fost transmistr in ctiferitc feluri, in conforrnita,te cu diferitele legi ale erc'clit[fii, femelele ryi puii rlmlnincl cornparativ numai pu!,in moclificatiiz.
bz Sint foarte indatOr.at arnabilitir[ii cl-lui Sclatcr dc gi tle a utiliza fapte cartr dupii actrst clistins naturalist. a fi revirzut aceste patru capitole ilesprc lrtisirri, precunl ar fi gregilc. lnsi natttral cil d-sa tttt cstc cituqi cle pulin :;i cele 4ouii urlrd.toarc clesprc marnifere. ln acest fcl am rlspunzltor petrtt'tt cxactitntea afirmafiilor citatc dc puttrt evita tkr a face elori in lcgirturit cu nutrtcle speciilor mitrc din cliversc stll'sc.

APITOLU

L ,lL

XV

ll-lea

CARACTERETE SEXU.A.IE SECUNDARE

tA

MAMIFERE

fe.e,i'j:i1,il'lil,;,;'lil,i,:,:::::,:;,'l:llll;,fi,:iT:;ffi,]'.T';:1,::i.:'l,il'l:l;:.l1
:tlc unor
as(ru)oncit al'nle - Jlat'ca lor ituportan!ir -'falia rnai nrare a llijloace de apitrarc * I)csprc preftt'itr,ta arltatir dc ficc:rle sex la

ntascululur -irnpr,'rechereir

patrupcdclor'.

La ntarnifere rnasculul parc sir-qi ciqtige femela rnult nrai ilrult plin legea, luptei tlecit prin etrrlalezt farmq'celor lui. Oele nrai tirnicle animale, care nu slut plev;rzutc eu t.l'eo arnli-l spr:cialir p{,'11t1'u luptf, se princl in lupte dc.speratc, in timpul pcliotldei cle rcproducorc. S-au vilzut doi iepuri tlo cimp rna,seuli luptlndu-se pin[ ce unul dirrtro ei a fost ucis ; arleliea cirtile masoule se luptir, urreori cu rezultatcr fatale; veverife masculc se iau frecveut la luptd, ,,$i cleseori se rirnesc reciproc in nrod grlr,v", clup[ cum fac ryi eastorii masculir a$ r lnctt' ,,llu existS, aproa,pe nici o piele flrir eical,rir,(,"t. -\cela,;i frr,pt l-arn observat la pieile cle guanacos din Patag,rnia qi intr-o oeazie mai rnulfi clirrt,rrr acegtia erau atit de absorbif,i in luptri, irrcit E-au repezit ffrd fricir, pe lingi'r rninr:. Livingstone vorbeqtcr despre masculii rnultor animale dirr Africa ckr Sucl ca, prezentir:r.d ilproapo invariabil cicatrici cilpirtate in Iupte anterioare. Legea luptei preclolnin[ la nrilmifelele acva,ticeT cil, ryi la cr,le terestrc. Este uotoriu cit cle clesperat se lupt:i intre ele focile mascule in perioad.a de reproclucere ,,atit cu din!,ii, cit si cu ghearele iar pielea krr es.te de asemcrnea acoptritir cu cicatriee. Cagalolii urasculi slnt foarte gelo;i in aceastir, perioad[; in luptele lor i;i incleqteazil reciproc manrlibulel+: s se intt-rrc .;i se rlsucese iu toate pirfile", aq:,1 ineit
mandibulele
cloi

lor in.felioare

cleseori se deforrneaz62.
2 Despre luptele clintre foci r.ezi cirt. C. Abbott 1n ,,Proc. Zoo!. Soc.", 1868, p. 191 ; dc asentclteir, cll. R. Rlorvn, ibidem, 1868, p. "136 ; dc asemelleil, L. l,lo1'd, Game Birdsof Stt:s61s11, 1867, p. 412 ; dc asetne]tea, Pennartt. Despre ca;alot, vezi dl. J. H. Thomson tn ,,Ploc. Zool.

l Vezi decrielc:ll lui \\::rtelton despre lupta dintle

iepuri de clmp, ,,Zoologist", vol. I, 1843, p. 211. Despre cirtile, Bell, I{isf. of Britislt Qrtudruped.s, erl. 1, p. 100, Despre veverif.e. r\udubon ;i Bachman, V iuiparous Quadrupeds of N. America",18-16, p.269. Despre castor, dl. A. Ff. ()reen, lu ,,Journal ol Lin. Soc. Zoolog.", 1869,

Soc.", 1867, p.

216,

vol. X, p.

362.

DESCENDENTA OMULUI

tluc lupte invcrryunate. Adesea au fost clescrise curajul gi luptele clesperate a,le eerbilor ; in rliferite p[r]i ale lumii s-au gd,sit scheletele cu coarnele inextricabil incleqtate, ar[,tind, cit de mizerabil au pierit atlt lnvingdtorul, clt gi cel invinss. Nici un aninral clin lume nu este atit cle periculos ca un elefa,nt infuriat. Lordul Tankerville mi-a d.escris clar luptele clintre taurii silbatici din Chitlingham Park, (eseendenfi rlegenerali ca talie, nu lns[ ca curaj, ai giganticului Bos Ttrimigen,iws. Irr 1861, rnai nrulf,i c1in1,re ei s-au luptat pentru dominaf,ie qi s-a observat cl, doi dintre taurii mai tineri au atacat d.e comun acord. vechiul conducd,tor a,l tunnei, I-au r6sturnat si l-au f[cut incapabil de luptdr a$a incit ingrijitorii credeau cri z:acea rflnit nrortal intr-o pldure lnvecinatd,. Citeva ztle mai tirziu ins[, unul tlintre taurii tineri s-a apropiat singur de p[dure gi atunci,,std,pinul vln[,toriit', carc se prcgltise pentru a se r6zbuna, ieqi din p[d.urer pi in scurt timp iqi ucisc aclvcrset'rul. El s-a aldturat apoi liniqtit turmei asupra cir,reia rlomni ln mod. necontestat ine5, mult timp. Amiralul Sir B. J. Sulivan md, informeazh ci, pe cincl locuia pe insulele Falklancl, a, importat un armirsar cnglez tini,r care frecventa impreunf,, cu opt iepc dealuriler din apropierrea portului lYilliarn. Pe a,ceste dealuli elau doi a,rntiisari sdlbatici, fieca,rc cu cite o grupi, mic[ d"e iepe ,,gi cu sigura,nfii, cii, ace$ti armdszlri nu s-al fi apropiat unul cle altul fdr[ s[ se lupte. Ambii au iucercat indi-

So qtie ci, toate animalele care sint prev5,zute cu a,rme speciale pentru lupl,[,

r.iclual si, se lupte cu armflsarul englez pi sfi, goneasci iepele acestuia, lnsi, fird sncces. intr-una clin ztle ei au venit, tmpreuita qi-l-au atacat,. Acest luci'u a fost vdnt| de cd,pitanul ln grija c[ruia erau caii gi care, mergincl cilare la f.ala locului, a gdsit unul din arrn[sarii (sllbatici) luptind,u-se cu ccl englez, pe cind celilalt gonea icpele ryi reuqise cle pe acum s[ separe patru d.in ele clo celelalte. Cd,pitanul a rezolvat problema impinglnd tot grupul in !ar:c, d.eoarece arrnlsarii sfllbat,ici nu voiau s[-gi pirrirseasci, iepele". Animalele rnascule, carc sint previzutcr cu ctinli eficienli pcnl,ru tfliat gi sfipiat, pentru scopurile obirynuite ale rielii, cum si:rt carnivorele, insectivorole qi rozdtoarele, sint rareori prevrizutc. cu arnre spec,ial adaptate pentru lupta cu r:ivalii lor. Cu totul altfel cstc cu nrasculii multor alte animale. \'clem aceasta Iil eoarnele cerbilor qi a,le auumitor specii cle antilopo Ia, care femelelo nu atl coa ne.

La rnulte aniura,kl caninii failcilot superioare sau inferioarc sau ai ambelor silt mult rtttti tttat'i la rnasculi declt la fernele sriu lipsesc la, acestr,a, d.irt urm[, eu exL]epfia, uueot'i, n, nnor rudiurente ascurlsc. Itrxenrple de acest fel prezintd, anurnite antilope, cerbul moscat, cl,rnila, calul, rnistrc!,ul, diferite mairnufe, focilc gi nrorsa. L,a, femelele de rnors[ colfii lipsesc uneori courpleta. La elefantul mascul indian ,qi la clugongul rnasculs incisivii superiori constituie arme ofensive'. La narvalul rnascul numai ca,ninul sting se d.ezvoltfi ln binecunoscutul corn rflsucit in spiral6, crlro nneori are lungimea de 2,70-3 metri. Se crecle cir, rnasculii folosesc acesto ()oarne pentrn a so lupta intrc ci, cleoaroce ,,rarcori s6r poatc glsi nuul intact, iar
spune cri un col! bun al uuei nlorse utascule cintireqte 1,812 kg qi cste mai lung declt al femclei, care cintire;te circa 1 350 g. Masculii slnt descrigi ca

3 \'ezi Scrope (Art of DeerStalkirt11,p,77) desprc incle;tarea coarnelor la Ceruus elapltus. Richardsonr Tn Fauna Bor. Americana, 1829, p. 252, spune c[ uapiti, elanul qi renul au fost g[siti ln acest fel. Sir A. Smith a glsit la Capul Bunei Speranle scheletcle a doi gnu ln aceea;i
stare.

luptlndu-se cu ferocitate. Dospre absenla ocazional{ a colfilor Ia fenrell, vezi dl. R. Brorvn, ,,Proc. Zool. Soc.",
1868,

p.

429.
A

a I)1. LaruorrL (Seasolts with

tlrc.

Sea-IIorses, 1"161, p, I 13)

6 Owcn,

nutomg

of

rtebrutes,

vol. II[, p.

283,

LUGEA, LUPTEI

407

sc_poate_S,asi unul cu virful unui corn lnfepenil,, irr locul unde este mptr:0. Dintele de cealaltl parte a capului constfl la rnascul dintr-un luclirnc'nt tung de cirea- 25_ cm, carc es1;e incastrat in falcd, ; uneori lnsri arnbii sint clezvoltali i,gal dc cele d.ou[, p5r!i. La femelfl, ambii sint lntotdeauna ruclirnentari. Capul caqaiotllui rnuscul este mai mare decit al femelei, aga c5 fdri, indoialfl 11 ajutd,lu hrpiele salc acvatice. in sfirqit, masculul adult de'Orni,thorhynclrus este prcin"ab cu rin aparat remarcabil, anumo un p-inten pe piciorul anterior semirnind-indeaproape cu collul u31i $Qrpe ve_ninos, tnsd, dupi, Ifarting secrelia glanclei nu este veninoasd,, iar po piciorul femelei existd, o adinciturir, care pare sir fie pentru primirea pirrl,ellluit. Atunci clnd maseulii sint prevd,zuti cu arme care la fenr.elc lipsesc nu existd, lndoiald, cd, aeestea servesc pentru a se lupta cu alli masculi qi cir ele au fost doblndite prin_ seleclie sexual5, fiind. transmise numai sexului masculin. N'u est,e probapilr cel pulin in majoritatea cazurtlor, ca femelele sei fi fost lmpieclicate d* a dobindi asemenea a,rme prin faptul cii, ar fi inutile sau in vreun fefoarecare dd,unirtoare. I)in contra, deoarece ele sint aclesea folosite cle maseuli pentru tliferite scopuri, mai ales ca a,prirarc iu contlil d.lqmanilor:, estc 1n frlpt sur.prilzhtor cra slut atlt d.e slab clezvoltate sau cu totul absente la femelele rnultor a,nimalc. La, femela cerbului, .clezvoltarea in fiecarc prinrd,vard, a unor rnari coarno ra,mificzlte, e,a gi a unor colli enormi la femela elefan!,ilor, ar fi o mare irosiro de for![, vita,lir, dacd, s-al- presupune ci, ele nu sint cle nici un folos fernelelor. in consecintd, aceste arme ar fi tins s[, fic eliminate prin seleefie natural5,, adic5, c1ac5, transmiteiea varialiilor consecutive ar fi limitat5, la sexul femenin, c5,ci zr,ltfel armele masculilor ar fi fcst influcnlate in rnocl cl5,un6tor, ceea ce ar fi constituit nn mare r5,u. in gcneral, din examinarca faptelor urrn[l,oalc palc probabil cir, atunci cind diferitt'lc a,rl]to so cleosebesc la celo doul sexe acoasta a clepins in geueral do rnotlul tlc 1,r'ansnrit,elg care a prevalat. intrucit renul csto singura specie din toatf familia cervid,eclor la care fomc'la, este d.otatil cu coarne, cu toatc cd, sint ceva mai mici, mai subliri ryi rnai pufin ramifieate cleeit la nrascul, s-ar putea presupune, cel pulin in aeost caz, cn elc li sint de vreun folos special. Ir'eme.lA $i pistreazir coarrierle c1e cind sint cleplin tlezvolt,itte, aclicil clin septcmblic, toat5, iilrna, pin[, in aprilie sa,rr rnai, cind narst,o. Dc Croteh s-a intereselt in rnod special, pentl'u mine, in }ftrrvegia, si se p{r,ro cil in il,oei) perioad.ri femelelo so ascund, tirrrp do aproxirirat,iv ctouir, sl,ptd,rnini pent,ru n, naqt'e qi apoi apar d.in nou, in gc.nt'r'alffu'fl coarne. Dupi, cum aflu insf clc la d.l. H. Reeks, in Noua Scolio uneori fernela igi plstyeazi, coarnelc ma,i mult tirnp. Masculul, pe d.e altd, p-arte, iqi leapdd,d, coarnele sale mult mai d.evremc, cd,tre sflrqitul lui noiembrie. intrucit ambele sexe au acelea,qi necesit6li qi acelaryi mod. dc via!5, qi d.eoarece masculul este lipsit d.e coarne ln timpul icrnii esl,c pulin probabil ca ele s6 fie d.e weun folos special fenrelei ln aocl anotimp, in cale aproapo tot timpul ea are coarne. $i nici nu este probabil ca ea sI, fi moqtenit coar,nr..le de la vreun sl,rlmop ind.epflrtat al cervid.eelor, d.eoarece, c]in faptul c[, fcrnclele

l1eori

Yezi prof. Turner ln ,,Journal of Anat. and Phys." p. 76 despre natura ornologl a acestor colli. De aserncnca, J. W. Clarkc desprc e:ci doi colfi carc s-au dez-

DI. R. Brotvn in ,rProc. ZooI. Soc",

1869,

p.

553.

voltat la masculi in ,,Proc. Zoolog. Soc.",

1871, p.42,

7 Owen, despre cagalot gi Ornithorltgnchus, ibidem, vol. III, p. 641. Ilarting cstc cilat clc critlc dr. Zoutrccn in lrntlnccrca olandezir a acestci lucriu'i, vol. II, p. 292,

DESCEAIDENTA OMULUI

trtitor specii d.in toate pdrlile lumii nu au coarne putem conehid,e cd acesta e.ra caracterul primord.ial al grupei 8. Coarnele renului se d.ezvoltd, la o virsti, ncobi;nuit d.e timpurie nu se qtie ; ins:i care poate fi cauza. Se pare ei, efectul a fost transmiterea coarnelor la ambele sexe. Trebuie avut insd, in vcd,ere ci, intotd,eauna coarnelcr sint transmise prin femelS, $! c5, ea.are o capacitate latentl, pentru d.ezvoltarea lor, d.upti, cum ...i..* la femelele bitrine sau bolnave s. De altfelrfemelele altor specii de ceriicid.e prezintfl, normal sau intimpl[,tor, rud.imente d.e coarne I astfel, femela d,e C eraulys riosehatus a,re rrsmocuri d.e pi,r care se termini, printr-o protuberan!fi, in loc d,e corntt I -"i$-td, 'canad,onsis) d.e asemenea, _la majoritatea exemplarelor de wapi,ti (Ceraus exist6 in locul cornului o protuberanti, osoasii ascuf,it5,"to. Din aceste d,iferite consid.eratii, putem conehide c[ prezenla la femela renului a, unor coarne d,estul d,e bine dezvoltate cste datorat5, faptului cf,, masculii le-au dobind.it mai lntii ca arme pentru A so lupta cu alf,i masculi, iar in al d.oilea rind. dezvolt|,riilor la rnasculi. tlirrtr-o catzd, necunoseut[, la o virstir, n:obiqnuit d.e timpurie, qi transmiterii lor ulterioare la ambele sexe. Si, trecem la rumegl,toarcle cavicornL] : la a,nl,ilope se po:r,to forma o seric 1,1sptat[, incepind cu speciile la care femelele sint compleC tipsite d,e coAr.ne, trecjnd prin cele la care coarnelc. sint atit d,e mici, inelt sint aproape rud.imentaro (ea la Anti'locapro, a'nterica??,o, spcoir, la clare t'le sint prezente numai Ia una d.in patru sau cinci fetnele tt, la cele carL\ au coarne d.estul d,e dezvoltate, insi, evideni mai mici-ryi-mai subfiri_declt la rnasculi ryi uneori d.e o form5, diferlitl rs $i, in sfirryit, la cele la care amlrele sexe au coarne de d,imensiune egal[. Ca ryi la ren, tot arya si la u,ntilope existi,, d.upir, cum s-a ariitzlt anterior, un raport intrc' perioarla d.e dezvoltilro tl, coarllelor si transmiterezr lor lzr unul sau a,mbele sexe; de irccea este prober,bil ca prezenla sau zr,bsen!,a lor la fenrclerle unor speeii si starea lor rnai rnull, sau 1"?i pulp perfectfi, la, fcrmelele ?ltor specii si, clepindi, nu de faptul c[ ar fi dr vrcun folos, ci numai d.e t"rcrlitatc. fn :lcord cu aceastd, ipotez5, cste faptul cI, chiar lu acest gen rrstrins ambele sexe ale cltorva specii, ryi nurnai ma,sculii alt,ora sint astfel inzestra!,i. Iin fapt remarcabil este cle asemen ea cra, cu toate cir, femelele cle '{nti,lope bezoarttca nu au d.e obieei coar:ne, dl. Blyth a vhzut nu mai pufin d.e trei femelc cu co&r'n{,r fi nu c,xisti, nici un motiv d.o a, presupuue cX, elc. orau bd,trlne sau
bo'lna,rtr:.

ttecil;
I

lil fc,utt'lil ;i utreori lipsesc cu desi,vir;ire

La, l,otlljt' sprtciilcr ,qllbaticrr rlc capr'o

mari la, nrtr,scul ;i oi coa,nrele sint nrai r3.

ltr, acestea

din urm[

LA nulirnultr-:

I)csprrr structura si lcpiidarca coarirelor la rcni, lloffIrcrg :trrrocttikilcs Acarl., vol. I\r, 1788, p. 119. Vezi Richaldsorr, /rrrunn Brtr. .lrnericunu, p. 211, in privin!a slrr'cici satr vitrictii!ii anrcricanrr; tle aseln3lt(,)a, rn:rioi" \{. Rl;s Iiing, T'lte Sportstntn irt Crtrtadu, 1866, p. 80. e Isiclorc ('i'rrofflo5,- St. Hilaile, ,lissais de Zttolrrl, Gindrale, t847, p. 513. Alte calac[trre. masculine, in afarl dc

10 f)t,splt Ceruuhts, dr. Gra-v, Ctttttlugtt:: rtf Ilutttrttrtltcr itt tlrc Britislt )It.seum, parLcir a III-a, p.220. Dlspre Oerutts

catuulettsis sau 'ivapiLi, \'ezi ,I. D. C'rton, f)[tan'a ,\catl. of N.rL. S:ionce, urai 18ti8, p. 9. il SinL inrlator.lt do:torului C,rnfir:ld 1tt:ntnr aceasti inforrnu(.it', vezi de ascrnenea lucraroa sa in .,Proc. Zoolog.

coal'nc, sinl Iransrnise uneori sirnilar la fernelir; astfel , vorbitrd rlespre o capi'ii neagrit birtrinir (Clmmois HLtrtting irt Ilrc Xlottrttctins of Ruuariu, ctl. a 2-a, 1860, p. 36li),

S'rc.", 1866, p. 105. rz f)e exernplu coarnclc fcnrelci clr lrrf. tur:lrcre
rrrirrrI cu cele ale unei specii dislincLe, anunle Ant.

se,t-

dorccLs

var. corine, vczi

1825, p.160.

rll. Boner

: ,,Nu nurnili cit are capul cu aspect nrasculin, insi de-a lungul spinirii exist[ o crcaslir clc pal lung, care de obicci nu se girse;tc decit la !api".
spune

DersmaresL, Xllantn:ilogie, p. .155. 13 Gray, Catalogue, XItunm. Brit. 1[tts., llarLea a

III-a,

MAMIFERE -

DIMTiNSIUNI]A MAI MARE .\ MASCIII,IJLTII

rlt$e clotnestice ale acestor d.ou5, animale, numai masculii sint prev[,zufi cu coarne, d.in North Wales, cu toate c5, ambele sexe sint' bine d.otate cu coarne, femelele reprod.uc5,toare sint ad.esea lipsite d.e coarng. Anr fost informat d.e un martor d.e incred,ere, care a inspectat intenlionat o turmzi cle aBemenea- oi in_ perioad-a d.e fd,tare, cil la na;tere coarnelo sint' in general mai ctepUn d.ezvoltate la mascul clecit la femelei. Dl. J. Peel a incruciryat oile sale Lonk, ambele sexe avincl intotd.eauna coarne, cu oi cl.in rasele fd,rd, coarne dc Leicester ryi Shropshire Downs ; rezultatul fiind. cir, d.escenclen{ilor masculi li s-au red.us consid.erabil coarneler pe cind. femelele erail complet lipsite de ele. Aceste d.iferite fapte a,rat[, c[ la oi coarnele constituie un caracter mult mai pulin ferm fixat la femele d.eeit la masculi, ceea ce ne fa,ce s5 consid.er[m coarnele 'ca fiind. propriu-zis d.e origine masculini,. La boul moscat' (Ouibos moschatus) aclullt, coarrr':le rnarJculului sint lrult gra,i mari d.ecit ale femelei,_iar_la aceasta d,in urmii, bazele lor nu se ating tn. in privinla bovideelor obipnuite, d.l. Blyth observd,: ,,La majoritatea bovid,eeloi s5,lbatice coarnele sint mai l_u18i ryi mai groa,se la mascut d,ecit la feinel5,, iar la bantengul femel6 (Bos son-daicus) coarnele slnt remarcabil de mici ;i foarte mult inchnlte pe spate. La rasele d,omestice d.e bovine, atit tipurile cu cocoa$5, ctt qi cele f[,r5, cocoarsa fl,u coarnele scurte ryi groase la taur, mai lungi pi mai sub,tiri la v:r,e[ qi bou iar la ; bivolul indian sint mai scurte qi mai groase la mascul ryi mai subliri lzr, ferncll. La.ga,urul s[lbatic (B.,gau,ru,s) coarnele sint in cele mai nrulte eazari mai lungi ;i mai groase la mascul d,ecit la ferneli,"lt. I)r. Ii'orsyth IIajor d.e a,semenea m[, infornteazd, c[ un-craniu fosil, care se crede ci, este al fernelei d.e Bos etrtcsctt,s, a fosl, ga,sitla Val cl'Arno qi era comple't lipsit cle coarne. Pot ad.5,uga e6 la Rh,inoct'ros sintns

iar la uuele rASe, ca cle exemplu la oile

coarnele ferrnelei sint in genelal mai lungi, insf mili pui,in pntar.rrice decit la rnascul, iar la alte citeva, speciiclrrrinocorieleparsL fie rnai sc,ur5o 1a femc.lii ro. I)irr ilceste diferite fapte putem ded.uce ca probabil cd, coalli-.le cle toatc fellrilcr, chiar zltunei clncl sint egal clezvnltate la cele d.oud, sexe, au fost inilial dobind.ite cler maseul pentru a invinge alli masculi qi c[ au fost transmise, mai mult sau mai pufin cornplet, femelei. IJfectele castr5,rii rnerit[ atentier ca elucid.ind, chiar acest punet. Dupil operzrlie, ce'rbii nu ili rc.innoiesc noeiod.atfl, coarnele. Trebuie c'xceptat totiryi renul mascul, d.eoarece ctupi, castrare el qi le reinnoieryt,c. Acest tapt, pr.ecum ryi prezenla coarnelor Ia ambele sexe, pare mai lntii si d.oved,eascif cL la, aceastfl specie coarnele nu constituie un caracter sexual 12. insi, inl,rucit, ele scr d.ezvoltl, la o virst5, foarte timpurie, inainte ca sexele s5, se d.eosebeasel prin constitufie, nu este surprinzht'or ca ele s5, nu fie influenlate d.e castrare, cbiar clac5 inilial au fost dobind,ite d.e mascul. La oi ambele sexe au normal coarne sint insf informat e[, la oile din f-,ara galilor coarnele masculilor sint consid,erabil red.use prin castrare ; graclul d.epind.e insI, mult dc virsta la carc s0 execut5, operalia,, d.up[ cum este d,e asemenea cazul la alte animale. Berbecii nrerinos au coarno mari,
pe cind. oile reprod.ueitoare ,,sint in general f[r5,coarnet';$ilaaeeastflras5, castrar.ea pare sd, produch, un efect ceva mai mare, apa incit, d.acd,este executati la o virstir,
la I'.iclraltlson, ,Frtrrrra llor. Anvricena, p. 278. 15 Lattd unrl Wttter, 1867, p. 346. 16 Sir' '\ndren' Smith, Zoologtl ttf Africa, pl. XIX.
Orverr, Anatomy
17

Aceasta este conclnzia 7'lrcorie, 1871, p. 47.

of 1'erlcbrale.s, \'ol. lII, p. 62.1. lui Scicllitz. Dic Dcu'Luirtische

DESCENDENTA OMULUT

tirnpurie, ,,coatncle r5,nrin aproa,pe neclezvoltate"ls. Pe coasta Guineei exisl,ir, o ras5, la care femelele nu au niciodatd, coarne $i, d.up5, curn mL informeaz5, dl. Winwood, Read.e, dupi, cast,rarc bebercii sint complet lipsili c1e coalno. La cornute, coarnele rnasculilor slnt mult modificate princastrare, d.eoarcce in log de a fi scurte ryi groase, ele d.evin mai lungi d.eclt cele ale vacii, altfel lns5, seamlnii cu ele. Antilope beaoarti,ca prezinl,l rLn caz oarecum analog ; masculii au coarne lungi d.repte, spiralater a,proapc paralele intrc ele qi infuept,atc inapoi I femelele au uneoti coaine, insl cind. sint prezente au forme foarte d.iferite, nefiind. spiralate qi indepirrtind.use mult intre cle, sc incovoaic cu vlr{urilo inu,inte. Or, este un fapt rernareabil cra la masculul castrat coaruele au, dup[, cum md, inforrneazl, dl. Bly"th, aceearyi {o1md, neobiqnuiti ca ,si la femel[, fiind lnsd, mai lungi rsi mai groase. Dac[, putern jud.eca prin analogie in aceste dou[, cazuri, ale cornutelor gi antilopelor, femelzr, no arat[, probabil starea anterioarzi a weunui strd,mory str5,r'echi al fiecd,rei speeii ; nlr se poatc' explica lnsi, cu certitudine d.e ce castrarea s[, d.ucd, la reaparilia unei stilri anterioarc a coarnelor. Totu;i, pare probabil ca, in aproapc acola;i morl cum tulburarea, constitufionalf & rlt'se+,ncLrn!;ilor', provoctr,tii r1r: o ineruci;aro lntlc d.ouil, specii sau raso d.istincte, d.uct-r ad.esea, la, rea,paritia uuor o[rrActero tk-r urult pierdute le, tot aga tulburalea ln constituliel iud.iviclului rczul1,lnc1 d.irr custra,re sL prod.ucd, acelaqi efect. La diferite specii sau raslr collii elt fanl,ului se cleoscbesc clupl sex aproape ca ryi_coarnele rumegfl,toarelor. irr Tntlia si l\{alaca numa,i masculii sint prel Az*gi cu colli bine d,ezvoltafi. Elefantul din Ceiltrn este considerat cle majoritatea natriraliqtilol ca o rasd, d.istinctI,, c1e unii ins[, ca o specic d.istincl,[ ;i aici ,nrl se g5seq1,c nici unul clirtl,r-o sutti oaro sir a,ibil, col!,i, ryi pulinii carc ii au ,qin-l, exclu siv rnasculitiro. Itllefarrtul africarr cs1,c fiiri, indoiali, d.is1,i:rct ryi fernela are colt,i rnari, binc tlezvolt,afi, cu t oatcl cit nu atlt d.e ma,r'i ca ai rnasculului. Aceste d.eosebiri dirrtre collii d.iferil,elor rasc ryi spccii de elefanl,i --ilrar.crl variabilil,ate a coarnelor de cerbi, mai ales la renul silbat,ic, prezen],a int,implltoare A coalnclor la femela d.e Antilope bezoartica qi absen,ta lor frecventi, la Atatilo(te,'pt"cL am,ericana, prezcnf,a a doi col,ti la ciliva narvali nrasculi, completa lipsd, clo colfi la_unclo femelo do morso'- sint toa,tc oxemple tr extrclnei variabiliffi1i ,I orlractct't'lrtt' sr,<ltttttlru'o s{.rxualo ,1i a, prcdispuziliei lor tlo a, sL) tlifcrorr{,ia la l'ortrro ' ' ilrtlorr,pr'orrlxf irtrrrrlite Ile;i _itt l,ua,to olzurift: colfii ;i coillu.clo pilr' g[, sc fi dezrrolt,irt iuif,iill t,lr, atlno scrxuale, olo scrvcso ad.esea la alte scopuri. Elefantul iryi foloseryt,o col!,ii pentru a ataca tigrul ; dupa, Bruce, el zgirie trurrchiul copacilor pinir, co li poat,t: clobrtr'l ugor qi cle asemeea cl extrage miezul ftiinos al palmierilor ; ln Africa crl folosr:;te a,d.esea unul d.in colti, intotd.earuna acela,ryi, pentru a incerea terenul ryi a determina in a,ce,qt fel dac[, ii poate suporta greutat,ea. Taurul cornun iqi a,pf,rd, cireacla cu cioitrr'ttt-'lc, iar d.upir, Lloycl se tstic cir, in Sueclia, elanul a, lovit tlo rnoarte utt lttp crt o singurl lovituri, dill,ir, ou nrarilo sa,lo coarne. $sr pot rneutir,,rul rnulte
18 SlnL

foartc lnclatoraL prof. VicLol Carus dc a Ii

10

Am dat diferite experienle gi alte rnirrLtrrii in lucr.arca

ficr-tt cerctrtiri in Saxonia pcntru mine. Asupra acestui ntea Variation of Animals and. Plants under Domestication,
sttbiect,

H. V. Nathusirts (Viehzucltt,7872, p.64) spune

ci

coarnele oilor castrate la o irerioadi tirnpurie dispar contplet sirtt riitnitt sitnplc rudirnenLc; nu qtiu insl clacir
-sc

rcfcrri la oi rrrcrillos silu la rasc r-rbiqnuiltr.

p. 27-1. Pentnr ][al:rca, ,Iournul of Inclirut r;ol. IV, P. 3b7,

1868, vol. II, p.39-47, dovedincl ci aga cs[e. 20 J. Emerson Tennent, ,,Ceylon", 1859,

vol. II,

Archipelago,

MAMIFERE _ MIJLOACE DE APARARE

!J

iata$enr cum ar face cu o sabie. Atunci cind. O. cyclocerus a atacal, un berbec d.ornestic 1nare, care era un b[,t5,uq cunoscut, el t-a invins plin simpll, noutate a modului sdu c1e a se lupta, lntntd.eAuna apropiinclu-scr irncdiat c1e aclversar qi lovind,u-l d,e-a cnrmeziqul felei qi nasului, printr-o srnucit,ur5, violent[ a caqi Pului 3pgi s5,rind. in ld,turi din calea (aclversarului;, inainte d.e a i se putca lnapoil, lovitura". Tn Pembrokeshire se qtie c5, un Fap, gefui unei turme ea,re se s5,lbiticise de citeva generali! a Tcrjs mai mulli masculi ln lupte individuale. Acest lap avea coarne enorme, md,surind. 98 cm in linie d.repath, de la un virf la altul. Drrpd, cum se qtie, taurul golnlln iqi gi,ureqte ad,versarul cu coarnele qi il azvirle in adr, insii, se pare c[, bivolul italian nu iryi falosegte niciod.atS, coarnele ; el dd, o lovituri, forrnidabild, cu fruntea lui eonvexf,iar apoi calcd, cu genunchii d.uqmanulsd,u citzat,anin.stinct pe care taurul comun nu-l are 23. Deci un ciine care a,puei, 1n bivol d.e nas este imed.iat zdrobit. Trebuie totrrqi sii, ne reamintirn cra bivolll italian fost; ^ rlomestieit d.e mult[ weme ryi nu este cltu;i de pufin sigur cis, forma parentalii, sS,lbaticd, s5, fi avut coarne sirnilare. Dl. Bartlett md, informeazl ci, atirnci cincl rr bivolifl d.e la Capul Bunei Spertan,te (Ilubalus caffer) a fost introdusir, intr-u1 !a,rc cu un taur d.e aceeaqi specig, ea l-a ataeat,, iar el, tn schimb, a impins-o cu rriarcl viotenfd, incoa,ce ryi iucolo. IJ-lui Bartlett ii p[,rea evident cd,,dac[ {,aurut nu ar fi dat dovaclfl, d.e o t_oleranffl plin5, de demnitate, el ar fi putut s5, o ucid.X, ou o singurir, irnpunsfl,turi, lnterald, cu coarnele sale imense. Girafa iryi folose;te in mocl cnrios coarnele ei seurte, acoperite cu pi,r, care sint ceva mai lungi Ia rnasell declt la femelil, d.eoarece cu gitul ei lung ea i;i leagd,nir, capul cle ilmbeJe pr:lr!i, aproape r,i,stur,nat, cu atita fort[,, ineit am vfi,zut o seind.urfl, tn,xr adinc crestlr,l;fl clintr"-o silgu1i1 lot'iturir. Itrste uueori greu clc imaginat culn pot a,nt;ilopele sri folost a,r{cir, c,oanrele lor rle forrnL ciuclatii, I u,stft'I, Ant. eu,chore au corrne rcrlativ scurte, clr,epto, clr virfur.ilo nsculite-intoarse spre interior aproape in unghi d.rept, astfel ca ,sii stia faln in fa!f,, ; dl. Bartlett nu rytie cum sint folosite, ins5, sugerea zra cd, ar pricinui o ranl ingtozitoare d.e fiecare parte a felei unui a,dversar. Ooarnele ugor curbate ale lui-Oryn Ieueoryn (fig. 63) sint dirijate spre spate ;i sint zr,tit de lungi, inclt virful lor ajungcr d.ineolo d,e mijloeul spatelui, d.easupra ed,ruia se intind. in linii aproape pa,faleib.
d.e
21 ,.C:rlcuLta
p. 52ti.

formi,

c_erosclinAfganistanl', d.ar ,,fac o td,ieturi, in

{apte similare. Ifna d.intre cele mai curioase intrebuin!flri secundare care se pot da uneori coarnelor unui animal este cea obse,rvat5, de cd,pitanul lfutton sr la capra sllbatici, (Uapra aegagrus) d,in Himalaia qi, dupd, clt se pare, a lui C.,iben, anume atunei cind masculul cad.e intimpld,tor de pe o inntgime el iqi apleacd, capul spre Pi_.p! ;i, ateriril{ pe coarnele sale masive, amortizeazd, qocul.-Feinela n1 fr;i pou,tc folosi in aeest fel coarnele, cale sint mai mici, insd,, diri cau za caracrterului el mai liniptitr. ea nu are atita nevoie d.e acest fel ciud.at de pavilzra. Fie'eare anirneil ipi foloseqte armele in rnocl specific. Berbecul comun ryarjeazir, qi izbeqte cu al,ita f9_r!il, eu baza coarnelor sale, incit am vhzut un orn plt-ernic rfl,sturnat ca u.n cop]l. Caprgle qi anunrite specii tle oi, ca cle exemplt Oiis cycloridrcd, pe picioarele posterioare gi apoi n.. nu-mat c5,iz6ese, !" jos qi o zmuciturd, in sus cu fat;a coitat5, a cornului s5u iri

Joulnal of Nal,. FIist..", 1843, vol. I[,

p. 1l)4,

!2 Dl. Blyl"h ln Ltnd anrl II/tter, marLie 1867, tlin sursa r:ip. I'Iutton ;i a eltora. Penlru caprelc

sirlbaLicc dtr Pctnltrolicshire vezi ,rFielcl", 18G9, p. 150. es Dl. 11. lVI. Bailly, Sur I'usage tles Corne.s ctc., 14 ,,Arutnl dcs Sc. Nai.", 1821, vol. II, p. 1169.

DESCENDENTA OMULUI

Ele pirr astfel neobirynuit d.e prost ad.aptate pentr'u luptl ; dl. Bartlett nri, inforrtreaz[, insir, cti atunci eind. d,ou5, d.in aceste anirnale se prepari d.e lupt[ ele ingenuncheazd' cu capul irrtre picioarele anterioare gi in aceastl, atiturline eoarnele stau aproape paralele si aproape de sol, cu virfurile dirijate inainte pi pu{in in sus. Combat,a,nfii se aprclpie a,pni trc.ptat unul d,e altul ryi fiecare se strird,uierytt' sri ajungi cu virfurilc'(coar'nelor) intoarsc iu sus sub cor'pul celuilatt ryi, dac[, unul cliu ci reu;e;te sir, fac[ :lceasta, el sare bursc in sus, aruncindu-$i in acela;i tinrp capul in sus, ;i astfel poate rlni sau ehiar str[punge ad.versarul. intotd.eauna ambelc' anirnale ingenuncheazfi, pentr'u a se 'pitzi pe cit posibil de aceastd manevrfi. S-a inregistrrlt

r'

,t:

lt:lt,:.i:,i:ri::llir1!::!:,,]:::lir;:,rtji;ii1ji;i::i::,,,1i:;'t,:

0ryt

lcttt:ol'll.r, n-rAscul (de la nrenejelie Iinorvslel').

mai lungi s[, fi avut un mare avantaj asupra altora cu coarne mai scurte ,si apoi prin seleclie sexual6, coarnele au d,evenit treptat din ce in ee mai lungi pinfi, ce au dobindit lungimea qi pozlia lor extraord.inar5, actual[. La cerbii multor specii ramificaliile coar'nelor prezintfl un caz cltrios d,e dificultate, intruclt un singur virf d.rept ar catrza o ranX, mult maigrav[, d,ecit mai multe virfuri divergente. La muzeul lui Sir Philip Egerst,on existi un corn al unui cerb rogu (Ceraus elaphus), lung d.e 75 cm, cu r7r1rl rnai pulin de cincisprezece ramuri", 'iar la Moritzburg se mai pistrea zd, inc1, o pereche cle coarne a unui cerb rogu impurycat in 1699 de cd,tre Fred.eric I, din care unul (din stlnga) are nurnflrul uimitor d.e treizeci qi trei d.e ramuri, iar celfi,lalt (d,reapta) d,ouizecl ryi qapte, f5,cind impreuni, ryaizeci d.e ramuri. Richard,son a clesenat o pereche d,e coarne d,e ren s6l-

c[, una d.intre acest,e antilope' pi-a folosit coarneile cu efect ln contra unui leu I toturyi, fiind. forlati s[-pi pun5, capul lntre picioarele anterioare pentru a plasa virftrrile coarnelor inainte, ea trebuie si, se gdseascd, in general intr-un mare d,ezavantaj atunci cind este atacat5, d.e orice alt animal. De aceea este posibil ca coalnele s[ st-r fi modificat clpd,tiud, mar(]a lungime qi poz1ra ciud,atir, actualf ca proteclie in contra animalelor d.e prad.d,. Pul,em ved.ea, toturyi, ci d,e ind.atd, ce un vechi strirmory rnascul aI Oryn-ului a d,obindil, coarne rnoderat d,e lungi, dirijate pulin spre spate, cl trebuie sd, fi fost obligat, in luptele sale cu ulasculii rivali sfl-ryi aplece pulin capul spre interior sau in jos, curn fuc acum anumif,i cerbi, ryi este foarte probabil ca s[, fi ctobind.it obiceiul, la inceput intilnpli,tor, iar apoi in rnod. regulat, de a ingenunchea. in n,cest caz) este aproapr. sigur ci, masculii care ayeau coarnele celc

MAMIITERE _ MIJLOACE DE APARARE

413

batic cu cloui zecr qi nouzi de virfuti za. Dupi, felul cum aceste coarne sint ratnificate ;i rnai ales d.;n faptul cir, sc stie cd, cerbii se lupt[ uneori lovind. cu picioarele anterioare 25, cll. Bailly ajunge la concluzia ci, coarnele lor le sint mai rnult d,5,und,toate d,ecit folositoare. Acest autor trece insi, cu ved.erea luptele furioase d.intrc tnasculi rivali. l)eoarece erzlnl foarte ned.umerit d.espre folosul sau avantajul ramurilor, rn-am adresat clornnului McNeill clin Colonsa_y, cale a obselvilt, atent si in mod ind.elungat obiceiurile cerbului roryu ryi el rn5, inforrneazi c5, nu a v[zut niciod.at[, ca vreun& clintre rtrmuri s5, fie folosit[, insai ci, eoarnele frontale, prin faptul ca, sint inclinate irr jos, sint o proteclie serioasf,, pentru frunte, iar virfurile lor sint d"e asetnenea folosite la atac. Sir Philip Eger'ton ml, informeazX, ryi el atlt in privin,ta cerbului rogu, cit ;i n celui lop6tar c[ irr lupti, ei se arunci, brusc unul asupra celuilalt si, fixind,u-;i coarnele d.e corpul ad.versarului, urmeazri o luptil d.esperatir. Atunci cincl, pina in cele d.in urm[, unul din ei este forlat c[ cecleze ;i sir, se into:rrci, inving5,torul se stricluieryte sd,-qi implinte rarnurile frontale ale coarnelor in d,uqmanul invins. Se pare deci c:i ramurile superioare sint folosite mai ales sau exclusiv la impins ;i la api,rare. Totupi, la unele specii ramurile superioatc sint folosite ca arlrle d.e atac I a,tuncri cind. un orn a fost atacat d.e un cerb lrapiti (Ceruus ean,adens'is) in parcul jud.ecfltorului Catorr din Ottarva, ryi rnlri rnulte persoane au incercat sil-l scape, cerbul ,,ltu si-a rid.icat d.e loc eapul de la pf,mint ; d.e fapt el ;i-a !,irrut fa,t,a aproape lipiti, de sol, cu nasul aproape intre picioarele ant'erioare, afard, numai de timpul cind iryi roteacapul intr-o parte pentr.u u, observa, preg5,tind"u-se din nou pcintru o sf,riturri". In aceast[, pozi!,ie virfurile cloarnelor erau inclreptate spre ad.versarii srii. ,,Rotind.u-$i corpul, el a trebuit sir ryi-l ridice pufin, intrucit coarnele ii erau atit d.e lungi, incit nu-qi putea loti capul f[,ra sil le ridice cle una din p5,r!i, ln timp ce d.e cealaltl, parte ele atingeau solul". in acest mod., cerbul ryi-a gonit'grupul da hberatori inapol la o d.istan![, cle 45 sau 60 d.e metri, iar omul atacat a fost omorit 26. Cu toate c5, coarnele cerbilor sint arme eficiente, cred, ci, un singur virf ar fi fost, firrd, incloialii,, mult mai periculos d,ecit coamele ramificate ,si jud.ec5,torul Caton, carL) a avut o nlal'e erperic,nfl cu cerbi, este pe d,eplin de acord cu aceastfl concluzie. $i cu toate cir, sint foarte importante ca rnijloc de apflrare in contra cerbilor riva,li, coalne'lcr ramificate nu par perfect d.e bine ad"aptate la acest scop, cleoaret:e sint apte d.e a se inclepta. Mi-a trecut prin minte bd,nuiala cil e,le ar puterl servi in parte ca ornamente. Nimeni nu rra contesta o[ in ochii norytri coa,rnele rarnifieate ale cerbilor, precum si coarnele elegante in formir, c1e lirir, cu griltioasa, lor curburl d.ublir, (fig.64) ate anumitor a,ntilope sint ornamentale. Atunci, cLar:ir, ooarnele, ca ryi imbrlcs,mintea splend.idd, a vechi.lor cava,leri, se adaugl, la, aspoctul nobil aI cerbilor qi al antilopalor, ele poate cra s-au mod.ificat parlial in elcest scop, cu toate cil inprimul rind. pentru a servi cle fapt in luptti; nu am insir,nici o clovaclii care s[, eonfirme aceastl p[,rere.
2r l)cspre coarnekr crrrbului rogu, Owen, Britistt
/ro.ssil )Iantmuls, 1816, p. -178. Richardson despre coarrrele rtrntrltti, l"attna llor. Amet.icrttte, 1829, p. 2-10. Sint

a frlst hotirit[;i
vol. II, p.
16 371.

rcctrnoscutir rlt: cireacla". Baillr', Srlr l'ttsage des Cornes, iu ,,Artnales dcs Sc. Nat.", 1821,

inrlirtor:r[ ;llof. VicLor Colus pentLu clrzul :\[or.itzburi1. 25 l{ott. J. l). Caton (,,Oftiru'u Acad. of Nat. Sciencc", rele lor antcrioltre, clupir cc ,rchcstiunea superiorit[]ii
nrai 1868, 1t.9) -spunc cd cerbii anrericani luptri cu picioa-

\'ezi o rtescriertr rxtrenr tlc interesantir in aptndixul lir lucrarea lrri Hon. .I. l). Cltou, clupir crrnr estc citatd mai stts.

4t4

DESCENDENTA OMULUI

Iiecent s-a pubtieat un caz interesant, ldrn care reiese cL coarnele unui eerb dintr-o regiuno a Statelor IInite se modific5, ln prezent prin selecfie sexuald, qi naturali,. intr-un excelent jurnal americalJ.27t un autor spune cd, a vinat in d.ecursul ultirnilor d.oud,zeci qi unu d,e ani, in Adirond,acks, und.e abunda Oeraus a'irgi'ni'amus. Acrnm crirca paispreceze ani el a a:rzit pentnt prima d,ati d,e mascul'i cu coarne 0n "formd, de lcapd. Aceqtia au devenit an d.e an mai comuni. Acum vreo gase ani el a impuqcat unul ryi apoi un altu_I, iar acum ., r'i sint ucisi frecvent. ,,Cornul in form5, cornul obiqnuit al lui C. tsi,rgi,neanus. Bl const[, d,intr-o singurd, leapi mai sublire , decit eornul obirynuit, qi abia pe jumfi,tate 'r' de lung, proeminind, inainte d.in frunte qi tennintndu-se printr-un virf foarte ascu!,it. El constituie un avantaj consiclerabil pentru posesorul lui asupra cerbultri mascul obiqnuit. Pe llngd, faptul c[, ii d.5, posibilitatea d,e a fugi mai reped,e prin pld.urile d.ense qi prin tufiriq (orice vin[,tor qtie c5, cerbii d.e un an qi ciutele fug mult mai reped.e d,ecit cerbii adulfi, atunei clnd aceqtia sint impov5,rali cu coarncle lor, care ii stinjenese)t cornul in form5, d.e lcapir, este o armir' :, mai eficicnti, tlecit coarrtele obipnuite. Cu acest avantaj, cerbii maseuli cu coarne in form6 cle leapi, clqtigil, asupra celbitor comuni si cu timpul li vor putea lnloeui complet ln Aclirontlacks. Fd,rd, ind.oiald, cL primul cerb cu coartre , r:!,,:i,irr,: : ' , : ,: ,.1 in form5, cle !eap[, nu a fost numai un caprieiu ocazional al naturii. Coarnele sale t"'ig'. (l'1. -"- Slrel-i.sicetos kttdrt (tlin ltrcrarer tl-ltri Attrlt'tlw (ru ur vlrf asculit i-au procurat tru avanStttitlt, Zoilogtl rtl Stnilh Afrinr). ta,j carc i-a perrnis s[,-ryi propage pafiicularitatea s{}. I)escentlenfii sii,i, avind intr-o proporlie constant palticularitatea pi-au propagat rrn a,va,ntaj a,st'nir,nt-1tor, obiqnitc din regiunea coarne ctl cerbii crescindX, pinn cc aclm inlocriieryfe lncet : d'e ce, dacir, intrebarea, in care trx,iescr.t, Ifn critic a obiectat la aceastl, d.escriere, cu coarnele simple sint acum atit de avantajoase, s-au mai dezvoltat qi co_arnele ramificate ale f ormei parentale ?t' La uceasta nu pot rfspunde clgclt observlnd c5, un mod. nou de atac cu arme noi ar putea eonstituiun mare avantaj, d-upd, cum seved"e in caznl LtrtOui,s cycloceros, care a invins unberbec d"omesticrenumit pentru puterea sa de lupti,. Cu toate cd, coarnele ramificate ale unui cerb slnt bine adaptate pentru lupta cri rivalii sd,i si cu toate cL poate fi un avantaj, pentru varietatea cu ooarne
::

d.e leapi,

lu

d,eosebeqte consid.erabil de

::

i'

2?

,,Tltc Ame,t'icatr Nllttralisl-", tlccenlbrie 1869, p. l-r112'

MAMITERE

- MIJLOACE DE

APARARE

'1,15

ln furcd,, s5, d.obind.easc5, incet coarne lungi ryi ramificate d.acd, ar fi avut si, lupte - cd, coarnele ramificate cu allii de acelaqi fel -r rr1 lnseamn5, ins5, cltuqi d.e pulin ar fi cele mai bine adaptate pentru a invinge un d.uqman diferit inarmat. in cazul anterior, al lui Ory n leucory n, este aproape sigur cd, victoria ar fi fost a antilopei care ar fi arrut coarne scurte gi care deci nu ar fi trebuit s[, ingenun cheze, cu toate ci, un Or,t1n ar fi putut profita avlnd. coarne qi mai lungi, daci nu ar fi luptat declt cu rivalii lui proprii. Patruped.ele mascule care sint prevd,zute cu colli li folosesc ln diferite feluri, ca pi in cazul coarnelor. Mistrelul loveqte lateral $i ln sus, lapul moscat ln jos cu efect serios tt. Morsa, cu t'oate cd, are un git atit d.e scurt ryi un corp atlt d.e greoi, ,,poate lovi fie ln sus, fie in jos, fie lateral, cu egal5, dexteritate"zs. Am fost informat de rd,posatul d.r. Falconer cd, elefantul ind.ian se lupti, ln mod. diferit dupi, pozilia pi curbura collilor sI,i. Atunci clnd acegtia sint lndreptali lnainte qi in sus,ll este capabil sd, asvirle un tigru la o mare distan!5,, se spune chiar la noud, metri ; clnd" stnt scurfi qi lntorryi in jos, el se strd,d.uieqte sd, ,tinteascd, brusc tigrul la p5,mtnt qi, ln consecinfd,, este periculos pentru cel care il cd,ld,reqte ryi care risci, s5, fie aruncat din howd.ah-ul sd,u to. Foarte puline patrupede mascule posed.d, arme de doui feluri distincte, special ad.aptate pentru a se lupta cu masculi rivali. Muntjacul (Ceraulus) mascul prezintd, totuqi o excep,tie, deoarece el este prev[,z:ut cu coarne ryi cu canini proeminenli. Din cele ce urme az6, patem ins5, deduce cd, una d.in formele de arme a fost ad.esea lnlocuiti, in decursul wemurilor cu o alta. La rumegd,toare d.ezvoltarea coarnelor este ln general ia raport invers cu cea a caninilor chiar rnoderat dezvoltafi. Astfel, c5,milele, guanacos, qewotinii qi lapii moscali nu au coArne, au insi, canini eficienli, acegti dinli ,,fiind intotdeauna mai mici la femele d.ecit la masculi". Camelidele &rr pe lingd, adevS,ra,tii lor canini, o pereche d.e incisivi d.e forma caninilor pe falca superioari,sl. Cerbii qi antilopele rnasculr pe de alt5, parte, au coarne, lnsd, rareori canini, iar cind. slnt prezenli aceqtia sint intotdeauna mici, aga incit este indoielnic dacd, sint de weun folos tn luptele lor. La Antil,ope montana ei existi, numai ca rudimente la masculul tlnfl,r qi dispar cind lmb6trlneqte, iar la femel5, ei lipsesc la toate virstele, ins[, femelele anumitor alte antilope qi ale anumitor cerbi au uneori, dupd, ctt se qtie, rud.imente ale acestor dinfiaz. Arm5,sarii au eanini mici, care sau lipsesc complet, sau stnt rud.imentari la iapd,, insI, ei nu par si, fie folosi,ti in lupt5,, d.eoarece armd,sarii muqcd, cu incisivii qi nu tgi d.eschid gura larg, cum fac cd,milele qi guanacii. Ori de cite ori rnasculul ad.ult posed5, canini, acum ineficienfi, pe clnd. femela nu ti are sau a e simple rudimente, putem conchid"e cd strd,moqul mascul ini,tial al speciei era prev[,zat ct canini eficienfi, care au fost parlial transmigi la femele. Red.ucerea acestor
2E 2e

Pallas, Spicilegia Zoologiea,1779, fasc.

XIII, p. 18.

Lamont, ,Seasons with the Sea-Horses, 1861, p. 141. 30 Vezi de asemenea Corse (,rPhilosoph. Transact.", 1799, p. 212) despre modul prin care varietatea Mooknah
crr colli scurli atac[ alfi elefanfi. 31 Owen, Anatomg of Vertebrales, vol. III, p. 349. 3r Vezi Rtippell (tn ,,Proc. Zoolog. Soc.", 12 ianuarie 1836, p. 3) despre canini la cerbi gi antilope, cu o noti de
23

dl. l\Iartin despre o cerboaic{ americani. Vezi de asrmenea Falconer, Palaeont. Memoirs and Notes, 1868, vol. I, p. 576) despre canini la cerboaiee adulte. La masculii bdtrtni de fapi moscat caninii eresc uneori plntr la lungimea de 7,5 em (Pallas, Spfc. Zoolog., 1779, Lasc. XIII, p. 18), po clnd la femelele b[trlne un rudiment abia
proemineazd

cu 1,25 em deasupra gingiilor.

c.

446

4ltt

DESCENDEINTA OMULUI

clinli la ntasculi pare si, fi urmat unei rnoclificiri in m"odul cle iuptd,, adesea (nu insi, la cal) din cauza d"ezvolti,rii unor arrne noi. Collii si coarnele slnt de mare irnpor,tan,tii pentru posesor.ii lol, deoarc.ce dezvoltalea lor consurnfi, multi, substan!,6, organici,. Se stio cL 1111 singur col!, al c.lefantului asiatic __ unul din specia pfroasr"r stins6 ryi lil elefantului afr.icari atirnf respectiv 68, 72,4 qi 81,5 kg; qi unii autoli au -inclical, greutirli chiar rn:li mari83. La cerbi la care coarnele se reinnoiesc periodic, epu.izarea const,itufiei trebuie s5, fie mai mare I coarnele elanului, de exc.mplu, cintd,resc intre 22] qi 27p kg, iar cele ale elanuiui irland.ez stins intre 27p qi 31,? kg, craniul acestuia d"in urmi, cint5,rind in nleclie numai 3,4 kg. Cu toate cil la oi coarnele nu se reinnoiesc periodic, totuqi. dupi, p[rerea nrultor agricult on, dezvoltarea lor implicir, o pierdere serioasz"t pentru cresc5,tor. De altfel, atunci cind- scEr,pii de animale cLe prad.d,, cerbii sint incd,rcati cu o greutate suplimentarir, in fuga tor qi sint consiclerabil intirzia\r clnd. trec prirrtr-o regiune p[duroasl. Elanul, cle cxemplu, crl coarne extinzindu-se 1,75 m de la un virf la altul _- cu toate cL estcr atit de abil ln folosirea lor lncit, atunci cincl merge lirri$til,, nu. atinge qi rrici nu rupo vleo crjngulA - nu poate acliona cu atita dexteritate cind fuge de o haiti, cle lupi. ,,fn t'impul inaint5,rii et igi tine nasul ln sus, arya incit coarnele s[,-i fie aqezate orizont'aI indi,r[,t si lrr aceasti, atitudine el nu poal,e veclea so]ul in mocl d.istinct,t's4. Ylrfurile coarnelor marelui elan irlandez errau Ia 2,5 nr unul tLo altul: Clt timp coarnele sint acoperite cu bland,, care la cerbul rogu line cam doud,sprezece si,ptilmlni, cle slnt extrem c1e sensibile la lovituri, aqa incit ln Gerrnania, in a,cest l,inrp, cerbii lsi schimb5, intrucltva obiceiurile si, evitind pd,d"uri clese, frecventeazh pd,clur i l,inere qi tufiquri scurrdess. Aceste fapte ne rearniritesc c5, pir,srirrile mascule a,u r1oblndit pernajul ornamental cu prelul intirzierii zborului, iar aite ornarnerrte ou pre,tul unei pierderi de putere in luptele lor cu masculii ri.r'ali. Atunci clnd. la mamifere sexele se deosebesc ca l,alie, cum este arleseoli cazul, masculii sint aproape intotdeauna mai uielri si mai puternici. Dl. Gould m[ irrfowteazil c5 aceasta se aplici, ln rnod pronunlat la mar"supiaLele din Australia, rnasculii e5,rora par s5, continue sL creascd, pini, la o virst5, net;biqnuit cle ina,intati,. Ca,zul cel rnai extraordinar este 1ns5, al unei foci (Callorlti,nu,s urs'ittus) 1zl eare o fernel[, cleplin dezvoltat[ clntflrea mai pulin de o rycsiure clin greritat,r.rr unui rnascul depliU d.ezvoltat36. Dr. Gill observd, c5, la focile poligarne, la citl'{, sc qtie ci, masculii se lupti, sir,lbatic lntre ei, sexele se deosebesc niult ca talie, la spr,ciile nronogame ele nedeosebindu-se declt pufin. Balenelo prezint,il c1e a$enlenca clovezi de raportnl care exisl,ir intre agresivitatea rnasculilor ryi talia lor 1]r:llc, in comparalie cu cea a femelei I masculii balenelor ,,right" nu se luptl intle ci ryi nu sini; rnai niar'i, ci niai d.egrab5, mai mici d.eclt femelele ; pe c1e rl1t5, par"be, ca;altt!,ii masculi au de clouir ori talia femele'lor si se lupt[ cles irrtre ci, corpul lor
33 Jjrnerson TennenL, Ceglott, 1859,

vol. II,

Owen, Rritislt Fos.si/ Mammals, 7846, p. 24it. 3a Itichardson, Fauna Bor. Americana, tlesprc clentrl Alces palmnta, p. 236 ;i 237 ; despre exLinderea coar'nclor, ,,Laurl and Water", 1869, p. 143. Vezi de asolnenca, Owen, British Fossi/ Il,Iammals, clespre clauul irlanclez,

1t.

271>;

rl0

\'szi lucrarra foalte interrcsaritir a d-lui J. A. Allcn,

p. 447 ;i
35

in ,,Bull. LIus. Cornp. Zoolog.. of Camltritlge, Unitr,tl S[ates", r'ol. II, nr. 1, p.82. Greutdlile au fost stabilitc de tttr observator atent, ciiit. flryant. Dr. Gill in TIrc Arnerican l{cLturalist, ianuarie 1871 ; prof. Shalc'r (lesptr) tlirnensinrrea relatir'I a sexclor la balene,,,Artreriean
NaLurirlis[.", ianrraric
187IJ.

455.

lrorest Crenlut,es dc C. Bover, .l 861, p. 60.

MAMIFERE - MIJLOACI] DE APARAR.E

raYtncl cleseori cicatrice cu amprenta din,tilor rivalutrui lort'. Dupd, cum a observa-b d.e multd, vrenie37., .forla lor mai mare se rnanifestd, iirvariabil la pd,rlile corpului care intri, in ac,tiune in iup'ba cu rnasculii rivali, de exernplu d gitot tnasiv al taurului. Feltrupedele nlasoule sint mai curajoase gi mai agiesive freclt ccle fernele. ITu lncape incloialir, c5, aceste ca,ractere au fost doblndite"parlial prin selecfie sexualir, daborit5 unei lungi selii de victorii ale rnasculitor nia,ip"i**iri tsi mai curajoqi asupra celor mai slabi pi partial prin efecl,ele c'reclital"e ale^folosirii. Este Pllbabil ca varialiile cc,nsecutivg du for!f,,, talie si curaj, datorate sinrplei variabilitdli sau efectelor utilizdrii, prin acumularra cziro"a mair:riferele mascule au d.obindit aceste calitd,ti cavacteristice, sii, fi avut loc tirzil-r 1n viaj;d, $i, in consecinii\ *3.fi fost ln mare md,sur5, limitate prin transmiterea lor, la acelasi sex. Diu aceste consideralii arn fost nerd,bd5,tor sd, oblin informatii in legd,turri cu.copoiul scolian pentru vinfitoarea de cerbi, ale cd,rui sexe se ,jeosebesi pri' talie rnai rnult decit la oricare alt5, ras"i (cu toa,te cd, limierii so deosebesc cdnsid.erabil) sau la_ oricare specie canind, sd,lbatic5 cunoscuth, noui,. in conseciull, m-aul adresat d"-lui Cupples, bine cuxolcul, pentru succesele sale cu aceastd, rasn, el a cint5rit qi m[,surat rnulti din ciinii sd,i proprii gi a strins pentrl mine cu; multd, amabilitate urmd,toaiele fapte din aiieriie rsrrs. Ciinii rnasclli frumoqi, qd,y1a!t lu uyd,-rl. incep de Ia ln5,Ilirnea de 50 crn, care reprezintd, talia scund; Pin5, la 82,5;i chiar la 85 crn, iar ca greutate de la 16,2 fg, ceea ce este pufirr, Pind, la 54,4 kg sau chiar rnai niu.It. hiir,lfimea femelelor incipe d,e la 57 ,d pf"d, fri 6!,.5 cm sau pln5, la 70 cm,.iar ca greutate variazd intre ZZ,7 gi' S?,f sau 9l?{ chiar 36,2 kgu:. qll Cgppier aonehide c[, n meclie prurlentd, ar fi inl,re ir qi 4b hg pentru mascul qi 32 kg pentru femel6, ; exist,S insil motive de a preitupune cA a'nterior arnbel"e sexe a'l,ingeal- greutd,ti mai mari. 1)1. Cupples a cinlt[ri't -cdpetuqi in vlrsti d.e douft siipt5,rnini 6 o pa,rturifi* ; greutatea -rnedie a patru *ascoii a d._epilqit pe cea a cloud, fernele cu 200 grame ; la o alt5, parturif,ie, greutatea medie a patru rnasculi a Cepdgit greutatea unei femele cu mai pitl,in Ae 81 g; Ia virst a de trei sdpt5,mini, aceiaqi mascu,li au depd,;it femela .o bZf gt iar la virsta de qase sdpt5,rnini cu aproiipe 450 g. Dl. Wright de ta Yeldesley Ilouse, intr-o scrisoare c5,tre^dl. Cupples, scrio : ,,Am notat talia si grerutatea cd,geilor din'multe parturi,tii, $i, in rni,sur:a experienlei nlele, c5,!eii E;s deosebesc ,ie reguld, foarte n|,ti1 cle c5lele plnd, la virsta cle 5 -6 s5,ptd,mini, cincl czileii tncep -sd, creascd, atit in greutate, .cit si ca talie, dep5qind pe cffele. La nagtere nsi rilterior, timp rle clteva s6pt5,mlni, g._cifeluqd, poate fi uneori mai mare clecll, oricare dintre cd,!ei, insd, eir, Ya fi invariabil intrecutd, de c[{ei nr.ai tirzirrr). Dl. Mcl{eill din Colonsay con,chide cd,,,masculii nu au atins ct.qtere'a lci,r deplind, d.ecit dupi virsta cle Aoi arlir pe cind femej,ele o ating mai curind)'. Din experienla d-l;i Cupples, ciinii masculi continuI, sd, creascfi, ca ta]ie pfnfl irrtre virstele de 12 ryi 18 luni-si ca greutate plni, lntre 18 qi 24 lunir pe clnfl femelele lncet,eazd, ctre a creqte ca talie intre 14 ,si 15 luni, ia1.9a greutate irltre 12 qi 15 luni. tr)ln aceste diferite afirrnalii est,e clar cz"t, cleplina d.ifergn!5, cle talie dintre nrzlgculul si ferilcla coprriului scclian pentm viniltoa,rea de cerbi nu etlte realizatX, r].eci rela'uiv t;trziu iri viat[,. I\Iascllii sint

Ifunter

37
88

,,Animal llconotny", p.

45.

Vezi de asemenea Richarcison, llluttual of the Dog, p. 59. l\Iulte informafii valoroase nti-au fost comunicate dc dl. l\IcNeill, carc rni-a atras pr.imul atenlirr asupra

inegalit.rifii dc tallo dintre sexc, Ll Art of Deer Stullting, a lui Sclope. Sper ci dl. Cuples va rlrninc la intenlia cl-sale tle a pnblica o des;criere cornplcti"r, precnm gi istoria renunritci sale rese (de clini).

418

DESCENDE.NTA OMULUI

folosili aproape exclusiv pentru urmfrire, d-eoarece, d.up[, cuill md, informeazfi, cll. IlcNeill, femelele nu au destul5, for!5, qi greutate de a trage la pimlnt un cerb cleplin d.ezvohat. Dupi, curn aflu tle la dl. Cupples, se pare cir, din numele folosite iu vechile legencle, intr-o perioad.d, foarte indep6rtatk masculii erau cei mai renurniti, femeleler nefiind. menlionate clecit ca mamele unor ciini celebri. I)eci, 1,imp d.e multe generatii, masculul a fost acela care a fost rnai ales pus la lncercare pentru for!5,, talie, vitezir, si curaj, iar cei mai buni au servit la reproduceri. Intruclt insd, masculii nu ating talia lor deplinS, decit tirziu in via!5,, ei trebuie sd, fi tins, irr conformitate cu legea d.eseori menlionath, sd-qi transmitd, caracterele numai descend"enfiior lor masculi ; astfel poate fi explicatd, marea inegalitate ca talie dintre sexele copoiului scolian pentru vinfltoarea
d"e

cerbi.

llfasculii citorva patrupede posed.i, organe sau ,, p[rfi dezvoltate nurnai pentru apirare in contra .', ri,tacurilor altor masculi. IJnele specii d.e cerbi foloin sesc, c1up5, cum am vd,zut, rarnurile superioare ale co&r'nerlor lor mai ales sau exclusiv pentru a .se ap[ra ryi, c1up5, cum md, informeazd, cll. Bartlett, antilopa ', Oryn se ap5,rd, extrem de abil cu coarnele ei lungi qi curbate ugor ,i ; ele sint folosite ins[, si ca organe de * atac. Acelaqi observator observ5 cd,, lq lupti,, rinocerii pare azd, Ioviturile reciproce laterale cu coarnele " lor, care se ciocnesc zgomotos intre ele, dupii, cum Fig. 65. - Cap de mistre[ comtnl i, flonrea virstei (rlupI Breltnt). fac qi collii mistre!,ilor. Cu toate cd, rnistrelii se lupt,i, clesperat intre ei, dup5, Brehm, rareori ei primesc lovituri mortale, intrucit collii lor se ciocnesc reciproc sau lovesc stratul d.e piele tare ryi sli,ninoasd, care le acoperd, umerii, d.enumit, dev'inirtorii gerrnanr pavd,zd, ; li aici avern o parte [a corpului] special modificatS, perrtm apd,rare . I-'^ mistrelii in floarea virstei (fig. 65) cotlii de pe falca inferioarl, sint folosili pentru lupt[, lnsi,, dupi, cum spune Brehm, la bfi,trinele ei se inconvoaie a,tit de mult spre interior qi in sus, d"easupra ritului, incit nu mai pot fi folosili in acest scop. Ei rnai pot servi toturyi, cbiar qi mai eficient, ca mijloc de apd,rare. I)rept compensalie pentru pierderea col{ilor infeliori ca arme d.e atac, cei de pe maxilarul superior, care proemineazil, intotd.eauna pulin lateral, se lungesc la bftrinele in aqa md,surd, si se incovoaie atlt de mult in sus, incit pot fi folosif,i pentru a ataca. Totu;i, un mistre! bitrin nu este atlt de periculos pentru orn ca unul ln virst[ de Dase sau qapte anias. La porcul Babi,rusa matur din Celebes (fig. 66) col,tii inferiori siut arme formidabile, ca qi cei ai misirelului european ln floarea virstei, pe cind collii superiori slnt atit de lungi si au vlrful atit de curbat spre interior, uneori atinglnd chiar fruntear tncit sint complet inutili ca arme de atac. Ei seamdn6, mai degrabr-"r' cu coarne clecit cu clinli gi sint atit de inutili ca dinli incit inainte se credea c5, animalul lqi odihnea capul ag5,!indu-i d.e o ramurd, ! Totu;i, clacd, capul ar fi linut pulin lateral, suprafelele lor eonvexe ar putea servi ca un excelent mijloc de apd,rare ; de aceea se intimpld, poate ei, la animale b6trine ei sint ,,in general rup,ti
3e

Rrelrrrr, Thierlebert, .vol, lI, p. 729-732,

1\{r\1\4IFERE

- I\,IIJLOACE Drl APARARE

419

in urrxa unei lupte",ao. Aici avem d"eci cazal curios al collilor superiori ai speciei Babirusa lulnd. regulatr Fe tinrpul cit este in floarea virstei, o conformalie care pare s5,-i facd, apli nurnai pentru apd,rare, pe clnd. la mistrelul european col!,ii inferioli iau, intr-un grad mai redus, qi numai la bitrinele, aceezrqi f orrn[, ryi apoi servesc in acela;i
ca

fel, numai pentru apililrc. La porcul cu negi (Phacochoerus aetltiop,icus,

collii de pe falca superioarir, lii

fig.

67)

in floarea virstei gi, prin faptul

masculului

se

lnconvoaie tn sus

cd, sint asculilr, serrresc ca arme formidabile. Col!,ii din falca, inferioar5, sint mai ascufi!,i clecit din falca superio ar6, insd, clin ca:uza scurtimii lor cu greu pare posibil ca ei sh, poati, fi foiositi ca arme de atac. Totugi, eitrebuie s[, int5,reasci, consid-erabil pe cei din falca inferioarri, prirr faptul cd, sint astfel freca-ti incit sL se lmbuce strlns la baLa lnr. N'ici collii superiori qi nici cei inferiori nu par si, se fi modificat in mod special pentru a servi la apS,rare cu toate ch, f5,rd, indoial5,, ei slnt folosifi, intr-o oarecare m5,surd,, ln acesl, scop. Porcul cu negi nu este

tr r, . r

i.i:iit,:1,,1
,

trig. 66. -

Craniul

de porc Babiru'q, (nlttPir \Vcllace" I\Ialag

Arehipetagol

pernife, cind. nu sint lovite din jos c1e colfii unui adversar ar fi lntoarse in sus qi astfel i-ar ap5ra achnirabil ochii pulin cam proenrinenli. Pot adiuga, clin sursa d.-lui Bartlett', ch atunei cind. se luptd, aceryti porci stau fa!5, in fa,t[.
40

turyi flexibild, (fig.67), caro proemineazd, in afarir, cu 5 sau 7 ,5 cm, qi atunci cind am viizut animalul viu mi s-a p6rut mie qi d-lui Bartlett c5, aceste

ins[, lipsit de alte mijloace speciale de proteclie, intrucit are d.e fiecare parte a fefei, sub ochi, o perni!5, cartilaginoasi,, oblong6, oarecum rigidd, qi to-

Iijg. 67. - Cap clc fcmelir dc porc cu negfi, etiopian, dupi. ,,Proc. Zool. Soc." 1869, prezcrntind acelera;i calactcre ca la mascul la scal'5 nrai redusi. (Fi. ts. Cincl s-a exccutaL mai intii gravura avusesenr impresia cri reprezenl-tr 1-rc mascul.)

Vczi dcscriet'ca iutcrcsanLir a aceslui aninral de cltrc cll. Wallacc, T'he X'IaIa11 Archipelago, 1369, vol. I,

p..11i5.

DESCENDEINI'A OMUI,UI

Trr sfir;i1,, porcui ci*.l r'iu iafrican (Potomothoerus pt'tt'ic'ilutr,ts) aro sub otrhi, pierto a fefei, cli;er o plotuberan!5, tale, cartila,ginoasti, Llrrc corespunclc fiecare cle ou pernifa, flexibilS. a porcului cu negi ; el are de &,suliollea, douir, proerninen!,c osoase pe faica s,upericar'[, tleasupra nirlilor. Un mistre! mascul cle aceastd, specie, clin gr'[clin:1, zaologic6, a intrat re cent ln curyca, porcului cu negi. Ei s-au luptat toatd, noaptea ryi dimirLcala au fost g[sili foarte epuizi."!i, ins5, rdnili scrios. {In fapt, seimnifica,tiv este, arh,-{,iud scoptu'ile proeminen!elor qi excreseen!elor descriiic rnai su,.s, c5, aeestea, ()liiu zlcotrleri.{,e cu singo, zglriate qi jupuilc in"motlextr:aoldinar. Cu tcate cd atit de nrnl!i reBrezentan,ti a,i familiei porcinelor sint ple,vdzu!,i cu arnie qi, d"upil cum amvdzut ceva mai sus, cu mijloace de ap5.rare, aceste arrlo par sL fi fost dobindite intr-o perioad,S, geologicd, oarecum tfuzie. Dr. Forsyth J\fajor inc1ic5,al mai rnulte specii rniocene, dar la niei una collii nu par,.ti fi fost clezvclta,li considerabil Ia mascrili; iar inainte wenie prof. Riitimeyer a fost sr.n'prins de acelaqi fapt. Coa,rna leului e.onstituie o bun,5, apdra,re ln contra atacurilor leilor liva,li, singuruL pcricol Ia care este expus, d.eoarcce, dupd, cum md, informeaz[, Sir A. Snrith, nrelsculi,i se :i,ngajeazk ln lupte teribile si un treu tin[r rr.rr indriznegte s[, se apropie cle ulml bfltrin. La Bromwich, ln 1857, un tigru a p5truns in cugca unui leu qi & urrnat o sccnS ter:ibil5, : ,,Coama leului i-a salvat gitul si capul de a fi rnult v6td,rnate, ins5, pinil, in cele clirr urm6, tigrul a reuryit si,-i sfiqie stornacul ryi in clteva minute el era niort"4z. Gulerul larg din julul gil,ului ryi birbiei linxului canad.ian (Ilelis 6anxd,r:'ra,st,s) cste niult ma,i }ung Ia m:llicul cleclt Ia femelil,; nu ;tiu 1ns5, dac[ serveryte ea apziliiro. Se rytie e:i ft;cilo mascule se luptii, cu clesperare furtrel ele, iar masculii arrunritor'' spccii (Oturi,a jubata,)a3 ir,u coarne n'lari, pe cind" femelele le au scurte sau ticr loc. Pavianul mascul d.c la Capul Bune'i Spelanle (Cynoceythcilus porcarntls) tr.ro coanla rriult nlai lung5, qi caninii rnult mai mari cLecit femela I ia,r coama serve ryte probabil ca protrecfie, deoar(]cc, intrebincl po ingrijitorii grdtlinii d"ac[, maimufir,r5, a Ie da nici o inclicatie asupra, obiectivului mett zoologico -afari, ln r5,spuns d.e pavic[, nu, ttri s-a ln ceafd,, lntre el specia,l d.e tele se a'l,ac5, aclult pavianului Hamad,ryas mascul anul d.e rnai sus. Ehrenbcrg comparir, co3,I11t, cu cea a unui leu tlndrr po cincl la puii a,mbelor riexe coama lipseryte aproape complet. Presupunern cH, ooania imensil ;i liniari, a bizonului rnascul american, care aprorl,pe ci, a,jungc plnil, ta pilmlnt qi ester mult rnai dezvoltatl, la' rnascul decit la fenielil, servea ca protec!,ie in luptele lor teribile, ins5, un vin5,tor cu experien!5, a spus juclec5torulu,i Caton cd, nu a observat nicioclat5, ccva care sir, justifice aceastd, p6,iere- Armilsarul are o coaruil mai d-easd, qi mai plind, decit iapa ;i ry--am interc.qat in mod special la cloi n:ari antl'e"nori ryi cresci,tori, care aveau in grijir, mutli 9al, qi arn fos[ asigurat c5 ,,in mocl invariabit ei fncearci, s5, se apuce reciproc.d,e ceaf6". Dirr afirma,tijlc de mai sus nu urmeaz5,, totuqi, cd, dac5, p6rul cle _pe git serve$tg cle ap[rare,'el s-a clez'raiiat inilia,l in acest t;cop, cu toate cd, ln unele cazu_ri, ca cel al leului, acesrt lucru esto probabil. Dl. Me. Neill m5, informeazh e6, p[rul lung cl"rl pe beregat,a eerbuiui (Ceraus e[ap1t'us) it servegte ca proteolie cincl este vinat,
a3 Dr. Muric despre Otaria, ,,Proc. Zoolog. Soc.", ,,Atti 4ella Soc. Italiana di Sc. NaL.", 1873, r'ol. p. 109. Dl. J. A" Allen, in lucrarea citati mai sus 1869, XV, fasc. IV. 42 ,,'fhe Times", 10 noiernbrie 1857,inprivinlaiinxului (p. ?5), se tndoie;l"e daci plrul, care este mai lung la canadian, r,ezi Auclubon qi Bachrnan, Quad.ruperls of ecafa rnasculului declt a femelei, meriti si fie nun-rit coatrli. lorl/r Atnerica, 1846, p. 139.

41

MAT{IT.'ERN

_ ALIiGE}iE LA IMPEREC}II'RE

irrtr:ucil, in general ciinii sc strd,duiesc .si,-l apuco cle bere gatd,; nu este ipsi pr.obabil ca acesl, p5r s[, se fi tlozvoltat special in acest scop, cleoarece altfel po'ii ryi {cmelele ar fi fost la fel pr:ol,ejate.

sau cLupir, ce mai;culii s-au lupta,t intre ei pentru supremalie sau alege oare rnasculul, dacd, nu este poligam, vreo anumiti, femel[ speciall,g'Tmpresia generalii, printre crescXt,ori rlste c5, masculul accept[ orice femelfi qi aeeasta clatorii5 arcloat.i sale, ceea ce in majoritatea cazurilor este probabil aclevirat . Este mult mai lndoielnic insi, daci, femela accept5,, de regul5 generald,, orice mascul. in capitolul paispre zeee, despre pd,sd,ri, s-a prezentat un numirr consiclerabil tl"e dovezi cliregte qi inhirecte, ar5,tind c5 femela lryi alcge tovar5,qul, ;i a,r fi o anomalie ciudati, dacd, femela mamiferclor cArc sint situate mai ,sus pe scarrl e'roluliei ;i au facult5,fi mintale superioare nu ar exercita in general, sau cel pulin a,clese a) o alegere oarecare. i1 majgritatea cazurilor femetra poate sc5,pa dae[ e,ste curtatS, de un mascul care nu ii piace sau care riu o_ex_cit[? iar atunci cincl erste urmd,rit6, de mai mul,ti masculi, dupd, cum se irrtimplii de obicei, ea are adesea ocazia,ln timp ce mascutii se tupta lntre ei, de a fugi cu un anumit mascul sau cel pulin de a ser imperechea temporar cu el. Dupd, cum am fost informa,t de cf;,trc'Sir Philip Egerton ;i altiiaat acest din urrnd, c'az a fosl, cles obsetvitt in Scolia la femerlele cerbului ro;u. Esl,e apronpe inrposibil sei sc cunoasci, clacir, femelelc mamiferelor fac, i1 stat'e naturalfl, vreo alegere in imperrecherile 1or. Detaliile curioase cate urrnelzir clespre curtarea uneia dintre focile urechiate (Calborh,inus rtrs,i,nus) slnt prezentate nt pe baTa autolit6tii c,5,p. Bryant, care a avut multe ocazit cle observalie. El spune : ,,Cincl ajung la insula uncle se r(procluc, multe dintre femele par s[, dorcascS, s[, revind, la un anuntit mascul ,si deseori se ca![ri, pe stinci izolate pentru a examina de sus colonia de foci, emilind che-.rniiri ryi ascultind ca ryi cincl s-ar aqtepta s5, audi, o "troce fa,rniliar5,. Mutlndu-se apoi la alt lcc, ele repetl, din nou acelaryi lucru... Do indatil ce o femeld, ajunge la !:irm, rnAscrllul cetr rnai apropiat se scoboar[, s-o intilrle3,sc5,7 f[cind lntre timp urr zgowtot, asemhn[tor clonc5,nitului gi,inii cril,re puii sili. Bl ii face plecd,ciuni qi o aclemeneryl,e pind, cc ajunge "sd, se ageze intre ea qi &pi,, a;a incit ca nu-i mai poa,te sc5,pa,. Atunci comportarea lui se schimbd, qi cu un rniriit el o gonegte spre un loc clin haremul sd,u. Aeeasta continul, pind, ce rinrlul inferior cle haremuri este aproape plin. Atunci masculii plasali mai sus lqi alcrg timpul eincl vecinii lor ma.i norocoryi nu mai bag5, cle seamd,, pentru a le fura femelele. Aceasta o fac luindu-le in bot $i, riclicinctu-se peste capul celorlalte femele, le a^1azd, cu grij5, in propriul lor barem, ducindu-le cunl iryi duce pisica puii. Masculii situali ;i mai sus urmeazd, aceearyi rnetodI,, pinI, cc irrtregtrl spatiu este ocupat. Adesetl interviue o lupti intre doi rnasculi pn'ntt'u posesiuncil accleia,;i fernele ryi,
al In excelcuta sa descriere a obiceiurilor cerbului acelagi lucru se inlimpll la foci, vezi cll. J. A. Allen, ropu din Germania, dl. Boner spune (Forest Creatures, ibidem, p. 100. 45 Dl. J. A. Allen, in ,,Bull. ][tts. Comp. Zool, of 1861, p. 81):,,in limp c:e cerbul lqi apiri drepturile sale
Cambridge Unitcd StaLes", vol.

a descrie ln capitolul urrnd,tor deosebirile de voci, cle mirosuri enrisg si de orna,mente dintre sexe, este nimerit st-t, examinim aici ciac5, sexele exerciti, vreo alegere la imperechere. Prefer5 oare femela vreun mascul special lnainte
c1e

Al_egc']"ea ererc'itatd' .> lna,inte

d,e

liccare cl'in cele d,oud, scfrc d,e mami,fere lcr,|mTlcrechere .

in contra unui intrus, un altul invadeazfl sanctuarul harcmului siu qi fugc crr lrn trofcu clupri altul". Exact,

II, nr. 1, p.99.

122

DESCENDENTA OMULUI

ambii apucind,-o tn acela;i timp, o rup ln doud, sau o sfigie lngrozitor cu dinfii. Atunci cind spaliul este complet ocupat, masculul b6,trin se plimbd, primprejur inspectind cu bund,voinld, familia sa, certind. pe cei ce se lngrdm5,desc sau tulbur5, pe ceilalli qi gonind cu violen![, pe toli intrupii. Aceastd, supravegbere il menline ocupat activ tot timpul". Avind in vedere c6, se qtie atit d.e pulin despre jocul nup,tial la animalele ln stare naturalS,, m-am stri,d.uit sd, descopir in ce md,sur5, mamiferele noastre domestice igi manifestd, vreo alegere la impereeherile lor. Clinii oferi eea mai buni, ocazie pentru observatie, deoarece ne ocupd,m eu grijd, de ei qi ii lnlelegem bine. Mulli crescS,tori qi-au exprimat p5,reri hotd,rtte in aceastd, privin!5,. Astfel, dl. Mayhew observ5, : ,,Femelele slnt capabile sd,-qi acorde afecliunea, iar amintirile duioase au tot abtta putere asupra lor ca qi, dupd, clt se qtie, in alte caz:utiprivind animalele superioare. Cd,lelele nu sint lntotdeauna prudente in dragostea lor, ci sint capabile d.e a se aband.ona unor jawe d,e calitate inferioar5. Dacd, slnt crescute cu un tovard,ry d.e aspect vulgar, d eseori se naqte lntre ei un ataryament pe care ulterior timpul nu-l poate inl5,tura. Aceastd, pasiune, cd,ci realmente este una, devine d.e o d"urabilitate mai mult declt romanticd,". Dl. Mayhew, care s-a ocupat mai ales de rasele mai mici, este convins cd, femelele sint puternic atrase de maseulii d.e talie marer0. Binecunoscutul veterinar Blaine afirm5, a7 cd, propria sa c[!eamops s-a ataqat ln aqa md,surd, de un cocker si o femel6, de prepelicar de o javr[, incit ln ambele cazrLrL ele nu au vrut si, se imperecbeze cu un ciine din rasa lor pind, ce nu au trecut mai rnulte s5,ptd,mini. Doud, relatd,ri similare qi demne de incred.ere mi-au fost date ln legd,turd, cu o c6lea de vin5,toare scofiand, qi un cocker de terieri. [femeli,], ambele Dl. Cupples^motezindu-se m[, informeazd, cd, poate garanta personal de exactitatea urmi,torului caz, qi mai rema cabil, ln care o femeli, de terier, uimitor de inteligentd,, a iubit un ciine d.e vlnd,toare seolian apartinind. unui vecin, ln aga m5,surd,, lnclt ad.esea trebuia s[, fie tirltd, fcu forla] pentru a o separa de el. Dup5, separarea lor definitiv5, cu toate cd, ln mod repetat i se ved.ea lapte la sfircul mamelelor, ea nu a acceptat curtea nici unui alt cline $i, spre regretul std,plnului ei, nu a f5,cut niciodati, cd,!ei. Dl. Cupples afirm[, d.e asemenea c5, ln 1868 o cd,fea pentru vind,toarea de cerbi din haita lui a fd,cut de trei ori clfei qi de fiecare ocazie ard,t'a o preferinfd, marcatS, pentru unul dintre cei mai mari qi mai frumogi, insd, nu pentru cel mai plin d.e ardoare d.in cei patru copoi pentru vin,il,toarea d.e cerbi, toli ln floarea virstei gi care tr[,iau la un loc cu ea. Dl. Cupples a observat c6, in general femela prefer5, un cline cu care a fost asociatd, $i pe care 1l cunoa$te ; timiditatea gi sfiiciunea ei o predispune insd, la tnceput impotriva unui ciine stri,in. Masculul, d.in contra, pare si, prefere oarecum femelele str5,ine. Se pare cd, este rar ca un mascul s5 refuze rrreo femeli,, lnsd, d.l. Wright, de la Yeld.ersley llouse, un mare crescd,tor de clini, m6 informeazd, cd, a cunoscut clteva [asemenea] eantri; el men!'ioneaz6, eazul unuia dintre copoii sd,i pentru viniltoarea d.e cerbi care refuzd, s5, ia in seamd, o anumitd, femeld, de dog, aga inclt un alt asemenea copoi a trebuit sI, fie folosit. Ar fi de prisos sd, dau alte exemple, d.upd, eum ap puteaface, voi ad5uga numai cd, d.l. Barr, care a crescut eu grije, mulli limieri, afirmd, ed, ln aproape fies E. Mayhew,
C.V.S., ed. a 2-a, p. Dogs, their Management, 1864,

187*192.

M.R.

1? Citat de Alex. Walker, On Interlnaniage, p. 276 qi p. 244.

1838'

MAMIFERE

ALEGERE LA IMPERECHER,E

423

care caz auttmili indivizi de sex opus manifest5, o hot5,ritd, preferin!|, reciproc[,. In sfirgit, d.upd, ce s-a ocupat 1ns5, o-o *o d"e aeest subiect, dl. bupples mi-a icris : rrlfi..aP. putut confirma pe deplin afirmalia mea anterioard, c6, ieproducindu-se, ciinii igi formeazd, preferinle .regiproce hotd,rite, fiind d.eseori influenlafi de tahej euloare vie 9i caractere individuale, precum gi cle gradul lor cle tamitiaritate anterioar5,". in privinla cailor, d.l. Blenkiron, cel mai mare cresc[,tor de cai d,e curse d.in lume, m5, informeazd, cd, arrnfsarii sint foarte des capriciopi ln alegerea loro respingtnd. o iapd, f5,r5, rneun motiv aparent, indrdgind o alta, incit de obicei trebuia sd, se recurgi, la diverse arl,ificii. Celebrul ,,Monarh,t, de exemplu, nu se uita niciodate, h mod congtient la mama calului,,Gladator" $i a trebuii sd, se recurgd, la un piretlic. Putem ved"ea parlial motivul pentru care armd,sarii de curse valiy_gi _ag atlta ci,utare, incit sint extenua,ti qi slnt atit de dificili la alegere. DI. Blenkiron nu cunoaqte ca weodatir, o iapd, sd, resping5, un armisar; aceasta s-2, intlmplat-insd, in glajdul domnuluj Wright, arya incit iapa a trebuit ingeiatd,. Prosper. Ilucasas cit'eazd' diferite afirmatii ale unor autorit5,fi franceze qi observd, r ,,btt voit d.es 6talons qui s'6prennent d.'une jument et n6gligent toutes les autres,,.'El d.d, d.in sursa lui Ba6len fapte similare ln legd,turS, cu taurii, iar dl. Reeks mL asigurd, c5, un taur short-horn renumit, aparlinind tatd,lui sd,u, ,,refuza invariabil se fie lmperechea,t cu o vac6, neagr5,". Hoffborgr descriind. renul domesticit din Laponia, spune 1 rFoeminae majores et fortiores mares prae caeteris ad.mittunt, aA eos confugiunt a_ junioribus agitatae, qui hos in fugam conjuciunt"4s*. IJn preot ca,re a crescut mulli porci, afirm5, cd, scroafele cleseori resping un vier qi acceptd, imecliat

Din aceste fapte nu poztte exista indoiald, c[ in cazulmajorit5,tii mamiferelor noastre d.omestice, _sint des manifestate puternice antipatii qi preferinle individuale, qi anume mult mai obirynuit cle cd,tre femeld, cleclt d1 mascut. Arya fiincl lucrurile, este pulin probabil ca unirea mamiferelor in stare natural5, sd, fie l6sati, nurnai la voia inttmplilrii. Este mult mai probabil ca femelele sd, fie ademenite sau excitate de cdtre anumiti masculi care posed5, anumite caractere intr-un grad. mai mare d.ecit alli masculi ; care sint insir, aceste caractere nu putem clecit rareori sau niciodat6, descoperi cu certitudine.
aE Traitd. de

un altul.

I'Hirid..N'at., 1850, vol. II, p.

296.

as

Amenitales Acad., 1788, vol. IV, p.

* Femelele rnai rnari nrai puternice primesc pe ;i

rnasculi lnaintea celorlalte, aleargd la ei excitate clc cltre cei tineri cu carc se lmperccheazd. ln fug[.

160.

OA

PI T'OLLIL AL XVIILL]IA
$,

TAR,A,CTERHIE SHXUA,.$,E SECUJNNAR}I * continuare

A MAIVITFflRB]

- .,,,"Ilii ;il# declt masculul Culoarca

I :i J daLorate seleclici dobirrornarncnLcle sexnale Culozrrea Ei diti in scop dc protcc!ic - Culoarca, cu toate cir cste comunl ambelor scxc, cstc adcl;r rr datoriti serlecliei sexutrlc - I)esprc dispari!ia ptrtelor qi tlungiIor la patru;ltrciclc atLttlc -" Dcsllre culorile gi olnanrcnLclc cvaclruurarrclor - Ilczurnat,.

";l'I'T,i1,:':';.;

il'H'#li' li

iffi lT;

; i;';:ll'T;;il#

Patruperlele irsi folosesc vocea petltrru riift,r'il,e scopuri, oa, soii)rnr'l de periool, o chernare d.e la un rnombru a,l unei turme la un altril sau de la nranrL iil tlcscerrclcnf,ii ei pierclu!'i.sau d.e laace-gtia din urrnX, c5,tlo. parya lor pentm protec!;ic, 1ns5, nu este nevoie d.e a examina aici ascrnenea utiliz1,ri. Ne vonr octlpa numai cu deosebirea d"intre vocea eelor c1ou5, sexe, de excrnplu dirrtre cea a lcului $i a le oaicei s?,u a taurului qi a vacii. Aproape toate anirnalele mascule lqi fotrolesc vocea rnult mai mult in. perioada d,e rut declt ln orice alt timp ; iar unelc, m gira,fu, si porcul spinosl, par sh, fie complet rnute, in afafii ckl acea perioaclit. lntruci{, gitlejul (adicd, laringele gi glanda biroidd,2) eerbilor se l[rgeqte perir-rdic ia ln{rt',putul perioad.ei d.e reproducere, s-ar putea crede c[ vocea lor puternicir 1r'ebuio sL fie oarecum d.e ma e importanfd, pentru ei ; ceea ce este foartc ln"doielnic. Din informatiile ce mi-au fost date de cloi observatori cu experieugil, dl. I\[cNei1l qi Sir P. Egerton, se pare ci, cerbii tinr.'ri sub vlrsta cle trei ani nu mtrgesc ryr nici nu bonc5,luiesc ;i ci cei bdtrini iucep s5 boncd,luiasci, Ia inceputul perioaclr'i clc reprod.uoere, la lnceput numai intimpldtor qi moderat, ln tirnp co r'6tircellcl lri'ii, rdgaz in toate p6,rfile in cd,utarea fernelelor. I-,nptelo lor sint precedate cle mugr'l,r, puternice gi prelungite, insfi, in timpul luptei ei tac. Animale d.e toate speeiil,' ca e folosesc d.e obieei vocea crmit sunete diferite, sub impulsul ori.cS,rei ernclil puternice, ca atunci ctnd slnt furioase si se pleg5,tesc sd, se lupte I aceasta poa'be fi. insd, numai yezultat'ul unei excit5,ri nerrroase, care d.uce la contractarea spasmod,icl
cn,
1 Owen, Atntonry

of

VertclrrrLtas,

\'ol. Il I, p.

585.

DESCENDENTA OMULUI

aproape a tuturor mugchilor corpului, ca atunci cind. omul scriqneqte din dinli gi igi lnclegteaz5, pumnii d.e furie sau d"esperare. Nici o lncloiald, cd, cerbii se provoac[, intre ei la luptd, pe viafl qi pe moarte, boncd,luind ; 1ns5, cei cu voci mai puternice nu vor d.obindi nici un avantaj asupra rivalilor lor, afard, numai dac5, nu sint in acelaqi timp qi mai puternici, mai bine inarmali li mai curajoqi. Este posibil ca rd,getul leului s5,-i fie d.e folos, insuflind groazf,, adversrlrilor s[i deoarece cind. este furios el igi ridicd, de asemenea coama qi incearci, ast:el in rnod" instinctiv sd, par5, clt mai teribil posibil. Cu greu se poate presupune lnsii, ci, mugetul unui cerb, chiar d.ac[, i-ar fi folositor in acest fel, sh, poat5, fi d"estul d.e important ea s5, d.uci, la ld,rgirea periodici, a gltlejului. IInii autori sugereaz5, c5, mugetul serveqte ca o chemare a femelei, tnsd, observatorii cu experienld, cita!;i mai sus md, informeazra c6,, femela cerbului nu cautd, pe mascul, cu toate ck masculii caut6 cu ard.oare femelele, cum d.e fapt era d.e aqteptat din ceea ce qtirn clin obiceiurile altor patruped.e mascule. Yocea femeleir pe d.e alt5, par-be, ad.uce repede la ea unul sau mai mulli cerbis, fapt bine cunoscut de lind,tori, care ln !d,ri s[,lbatice ii imitd, strig5,tul. Dac[, am putea cred.e c5, masculul are capacitatea sd, excitc sau s5, ad.emeneascf,, femela cu vocea sa, atunci mdrirea periodicd, a organelor sale vocale ar putea fi lnfeleasd, in baza principiului selecliei sexuale, impreun[, cu. ered.itatea limitatra la acelapi sex qi anotimp ; 1ns5, nu avem nici o dovad.i, ca,re sl sprijine aceasti, ipotezd,. Dup5, cum se pare, vocea puternicd,, a cerbului in timpul perioad.ei d.e reprod.ucere nu pare s[-i fie d.e vreun folos special nici in timpul curti,rii sau al luptei qi nici ln vreun alt fel. I{u ar trebui oare s[, consid.erd,m c[, folosirea frecventd, a vocii sub impulsul puternic al dragostei, geloziei pi furie'i. continuati, in d.ecurs de multe generafii, poate phe, ln cele d.in urm[, s5, fi protlus un efect ereditar asupra organelor vocale ale cerbului, precum qi asupra celor ale altor animale mascule ? In starea actuald a cunoqtin,telor noastre, aceasta imi pare ipoteza cea mai probabild,. Vocea gorilei mascul adulte este formid.abiH, qi et este prevd,zut cu un sac laringian, ca gi nrangutanul mascul adulte . Gibonii slnt consid.erafi printre cele mai gdligioase maimufe, iar specia din Sumatra (Hylobates synda,ctglu's) este de asemenea prevd,zutd, eu un sac aerian; lnsd, dl. Blytb, care a avut oeazia s5, le observc, nu cred.e cd, masculul este mai g[,16gios d"eclt femela. Deci aceste d.in urrni, maimule iqi folosesc probabil vocea ca o chemare reciproci, ; ceea ce se aplicd, cu siguran\6' unor patruped.e, cum este d.e exemplu castoruls. Un alt gibon, H, agi,li's, este remarcabil prin faptul c5, are facultatea d"e a reda complet gi corect o octavd, de sunete muzicale6, pe care Ie putem bd,nui pe drept ca servind. d.rept un farmec sexual I va trebui sI revin insi, la acest subiect ln capitolul urm6tor. Organele vocale la JVfycetes cerrye american5, sint cu o treime mai mari la mascul d.ecit la femeH, gi slnt uimitor de puternice. Pe .trreme cd,lduroas5,, aceste maimule fae s5, ri,sune pd,clurile, d.imineaga gi searar cu vocile lor coplegitoare. Masculii lncep coneertul lngrozitor.osi ad.esea il continuS, timp d.e rnulte ore, uneori femelele al6turind.u-l;-se cu vocile lor puternice. IJn observator exeelent, Rengger?, nu a putut observa ca vreun
s Despre obiceiurile elanului gi ale renului silbatic, 1869, vol. X, p. 362, vezi, de exemplu, Major W. Ross King ( The Sportsman 6 C. L. Martin, General Introduction to ihe I'{at. Ilist. ' in Canadc, 1866, p. 53, 131). of Mamm. Animals, 1841, p. 437. 7 Naturgeschichte der Stiugethiere uon Paraguag, 1830' 4 Owen, Anatomg of Vertebrafes, vol. III, p. 600. 5 Dl. Green, ln p. 15 Soc."rln,Zoology", of Linn. 9i 21.

'Journal

MAMIFERE _ ORGANE VOCALE

427

special s5, le fi excitat sd, inceapS, ; eI este d.e pS,rere cd,, intocmai ca qi multe p[s[ri,.ele se d"electeazd, capropria lor muzicd, gi lncearc5, sd, se d.epd,qeascd, reciproc. Nu voi pretind.e c5, majoritatea maimufelor c1e maj sus qi-au Aonindit voc*i, lot puternic5, pentru a-qi infringe rivalii gi a lnctrta femeiele sau c5, organele lor vocale au fost intS,rite gi m5,rite prin efectele ereditare ale folosirii iudeling continuat_e, ti$ ca rneun avantaj special sd, fi fost astfel oblinut ; insi,, cel putin in cazul Lur Hylobates agili,s, rpoteza anterioard, pare a fi cea mai probabili,. ' Pot menliona aici doud, particularitd,fi sexuale foarte curioase care apar la foci, de^oarece s-a presupus_ ,de unii autori ci, ele influenleazd, rrocea. Trompa elefantului de mare mascul (Maa'orhi,nus probosciileus) se aiungepte consid"etafiit in d.ecursul perioad.ei de reprod.ucere si poate atunci sd, devinfl, erecti,. in aceasti, stare, ea are uneori lungimea d.e 30 cm. Femela nu este astfel inzestratd, la nici o perioadd, a _vrg!ii. Masculul face un zgomot sfl,lbatic, rdgugit qi gilgtitor, care qe poale avzr d.e la mare dinstanfi qi care se cred.e cd, este lnt-i,rit ae tr-ompe, vocea femelei fiincl diferit[,. I-resson compard, ereclia trompei cu umflarea carunculelor l_a pagculii galinaceelor, atunci clnd. curteazi, femelete. l-.,a o altfi, specie inrudit[, cle foci, Cystoplt'ora cristata, capul este acoperit cu o mal,e glugd, sau v6zic6. Aceasta g*!t suslinuti,.de septumul nasului, care este prelungit depaite ind5r5t pi se ridici, intr-o creast5, internd, lnalt5, d.e aproape 18 cm. Gluga este imbr6catd, cu pdr scurt qi este musculoasd, ; ea se poate umfla pin5, ce d.evine mai mare decit tntregul cap ! Atunci clnd slnt in rut, masculii se luptd, violent pe gheafd, gi ,,rd,getuflor este uneori atit d"e puternic, lncit poate fr aazit de la o Oistanfn,'de-0,6 tm,t. Cin6 sint ataca\i, ei de asemenea rag _!au mugesc gi oridecite ori'sint iritafi, vezicula se lmfl6 9i tremurd,. Urrii naturaligti sint de p5,rere c5, ln acest fel vocea l'e este lnt5,ritd, insd, diferite alte utilizd,ri au fost atribuite acestei structuri extraordinare. Dl: R. Rrown este de pdrere c5, ea serveqte d.e protec,tie contra accid.entelor d.e tot felul ceea ce nu este probabil, intruclt, dupd, cum m[, asigurd dl. Lramont, care a ucis 600 din aceste animale. gluga este rudimentarS, la femele, iar la masculi ea nu se d,ezvoltd, ln tinere,te 8. 'M,i,ros. - Ita unele animale, ca la binecunoscutul sconcs american, mirosul capleqitor P_e care ll emite serveqte, se pare, exclusiv ca apfl,rare . La insectivorul Sorer ambele sexe au glande od.orifere abd.ominale qi nu tncape lndoiali,, d.eoarece corpul lor este resping5,tor ca gust pentru pS,sd,rile qi animalele d.e pradd,, cd, mirosul este pro_tector_; totuqi, la masculi, glandele se md,resc in timput perioad.ei de reproclucere . La multe alte patrupede, gland.ele au aceeapi dimensiune la ambele ,sXoe2 utilizarea lor nefiind tnsi, cunoscutil. La alte speciii glandele slnt limitate la masculi sau slnt mai dezvoltate cleeit la femele ; qiaproape intotdeauna deviu mai aetive in timpul perioadei de rut. in aceasti, perioald, giandele d,e pe latur.ile
_

motil

un ar.ticol de Lesson Class. Hist. Nat.", vol. XIII, p. 418. pentru Cys/oplrora sau Stemmatopus, vezi clr. Deliay, ,,Annals of Lyceum of Nat. Hist. Nerv York", 1824, vol. I, p. 94.

E l)espre elefanlul de mare, vezi

ln ,,Dict.

de interesanti

VIII, p.

casloreum-ul castorilor, vezi lucrarea extrem a dJui L. H. Morgan, The American Beauer, 1868, p. 300. Pallas (..Spic. Zoolog,,',1279, fasc.

e Ca

la

Pennant a strlns de asemenea inforrna!.ii de la vlndtorii de foci despre acest animal. Descrierca cea mai cornpleti este prezentati de dl. Brown, tn ,,Proc. Zoolog. Soc.,,, 1868, p. 435.

23) a discutat despre glandele odorifere

a celor ale elefantului gi a dou[ insectivore (p.

Despre lilieci, de Dobson, p. 247.

Vertebrates, vol. III, p. 634) dA de asemenea o descriere a acestor glande, inclusiv

mamiferelor. Owen (Anat.

of

ale

?63).

ln ,,Proc. Zoolog. Soc.,,, 1873,

DESCENDE]NTA OI'IULUI

fetei elefan'cului mascul se e'n5,rose ryi enril, o seere!_ie cg un puternic miros de irlosc. Itrasculii ryi rar"eori femeLelc multor specii de lilieci au glande qi saci care riel.in proeminenli ln diferil,e p6r!i [ale corpului]; qi se cred.e cL slnt oclorifere. Emarlat,iil r'incetl irrilor;itoare a lapului este bine cunoseu.td,, iar c1l_a, & B,Illlrrritgr cerrbi eFrt,c arirnitor ile puterniel-t, ,li petrsistentir,. Pe !5,rrmrrile La Platei atn Irbservrr,t cum aerul era viciat plnfi, la 800 m distanl[ ln contra vintului de mirosul rirrnsculului de Cey'aus campestrts d.intr-o ciread.d, ; o batistX, de md,tase, in care allr cius aoasd, o piele, cu toate cir, a fopit cleseori sp:ilatir, gi folositd,, atunci cincl era despi,turit5, pr:ntru prima dati a rnai pir,strat urmele rnirosului timp d,e un an d.up5, virsta d.e un ;i ;apte luni. Acest animal nu iqi erni{;e mirosul pu.ternic decit *n, iat d-acir, este castral, ca pui nn 1l rnai enrite nicioclat5,l0. Pe ling5, mir_osul general c1 care este impregnat tot corpul a,nriiltitor rutlleg5toare (cle exemplu Bos n?,oscltai,us) in timpul pelioadei d.e repro'11lserire, multi cerbi, antilope, oi si gapr au gla,rr"d.er odorifere ii cliferite locul'i, neai a,les po fa,tir. Apa-numilii saci lacrimali

ai cavit,Sfii suborbitale intril iir i'.ceastil, cabegorie. Aceste gland.e secretS, o materie fetidii, sernilichid5, cilro uneori cste atlt c1c l:r,bunclent'd', inclt le minjc.ryie toatd, fa!a, clupd, cum am -r'[2u1, ia, o aitti]opil,. Ei sint .,,de obicei mai mari Ia-rrasculi decit la Temele qi dezvoltarea 1or este opritS prin castrare" ll. Dup5,
sli,u

Desmarest, ei sint coinplet nbsenli la femela c1e Antilope subgutturosa. I\"u poate fi irrrloialh c5, ei sint iir legi,turd, strinsii cu funcliile reprod.ucd,toare. Ei sint uneori prezelrli gi uneori absenli ta forrne lndeaproape inrudite. T'a masculul cerbului ino,rcat (ntoschus mosc-h,i,f erus) un spa,tiu gulas din jurul cozii este umezit cu un Iichici lnirositor, pe clncl la femela adultd, qi la masculii plnd, la cloi ani spaliul gst,e acoperit cu p5,r qi nu este mirositor. Sacul moscat propriu-zis al cerbului estet prin po,irtiu sa, impiicit lirnitat la rnascul ryi formeiazd, un organ mirositor supliiueirtar. Dupi, Pall-as, un fapt ciudat este cd, substanla secretatd, d.e aceast[, din urmil, giand$ nu-qi sciri*b5, eonsistenla qi nu creste in volum tn timpul p_erioadei ti,-' r,epio6ucere; iotugi, zlcest naturalist adrnite ci, prezon!? ei este lntr-o legfi,turi, oil,reqrre cu actgl d-e reprod.ricere. El nu d5, lnsi, d.ecit o explicalie ipoteticf,, qi tresa,tisfflciitorrre asupr& folosirii eirz. i1 majoritzatea cazurilur irr care numai masculul emite un rniros puternic i,r binipul peri-oaclei d.e reprod.ucere, el serveryte probabiL s[, excite pi sd, adetneneascit, 1crnela, r\u tr.ebuie s5, jud"eca,m ln aceast5, privinfd, dup[, gustul nostru, io,1ryt'it, se rytie ciu ryobolanii sini ad.emeniti prin anumite uleiuri, eterice, iar pisiciler prill v2lcri5,rril, sgbstanle care sint d.eparte cle a ne fi agreabile noui,; ciiniir cll toattr sust {ir-r, ir$ infil?irc;, hoitnri, tre arluknecfi ryi se t5,v5,]esc pe ele. J)in motivele c1e mai al,unci cinil cliscutd,m clcspre vocea cerbului, putern respinge icleea cra mirosul serveqte si, acLucir, feltielzl, ck lii, clistan!5 la mascul. Folosirea activ5, qi inclelungatf intr,a aici lir jr;c, ca, iir cazul crganelor vocale. Mirosul emis trebuie s5, irl pdate ^cle f ie, o irnpol:tanflu r,u:rsiderabiiir, peni;ru mascul, lntrucit gla,nclele atit, de mari qi a inchirlc qi deschicle iri copelllerel pr.ev[zni,.,cn rriurychi pentru a evagina sacul
tlcLrrlii 11ttctry, 7830, p. 3irir. ActsL observlii.or tlii i:iL':r'ir miroluitti. in crrriorse ltlivinf.a 11 Owerr, tlnatomry of Vertebru!es, vol. III, p. 632. \tt,zi olr';r't'vri{ i lt tloci,ot'tlltti .\[rti'iir ile:il)i:o ltt:tlste glande,
i

10 R'.'trgg,lr, Naturqesciticitle

rt,,,

5iiurlttltir re uott I)tti'Q-

ill

,,Pr'oc. Zoolog. Soc.", 1870, p. 310. Desrnn1(rSte dersprtl A,ttilope xt!;gutturosa hlammalogie, 1820, p. 455.
12 Ptrlles, ,,spicilegia Zoolog.",1799, fasc.

XIII, p'24;
l-r86.

Drsriroliins, Dict. Clas.s.

tI'IIist. Nal., vol. III, p.

MANIIFERE - DEZVOI.TAREA PARUI,UI

429

orificiul, s-au d-ezvoltat in unele cazari. I)ezvoltarea acestor organe poate fi in,teleasd, prin seleclie sexuald,, d.ac5, masculii cei mai rnirositori au cel mai mare succes la cucerirea femelelor ;i in lSsarea d.e descend"ent,i pentru a le moqteni
gl:-lrrdele qi mir:osurile

I)tmolturc& Ttiit'tt,Ltt'i. i\.nr vfzut cI, atit'sca patrupedele rnascule a,u p[r'ul pe git greabiin rnnlt uiai tlezvoltat declt fenielele ; $i se pot rnenliona rnulto tlc ryi caz:uri suplimentare. Ilneori, acest p[,r seryegte masculului ca api,rare fur luptele sale I este insi, foarte lndoielnic clacd, in majoritatea cazurilor pfrul s-a dezvoltat in nrorl special pentru acest scop. Putem fi aproape siguri c[, nu este arya atunci cincl numai o crea,std, sublire gi ingusti, nlerge tie-a lungul spind,rii, intrucit o creastir, de acest fel nu ofer[, aproape nici o protec,tie, iar muchia spin[rii nu constituie un loc care sa fie probabil vd,td,mat; totusi, uneori asemenea creste sint limitate lil masculi sau sint rnult nai dezvoltate la aceqtia declt la femele. Douf,, antilopt' Tragelaphu; scr'ipttusl3 (vezi fig. 70) ;r Portar p'icta pot fi date ca exemple. Atunci cincl cerbii ,si lapii s5,lbzr,tiei sint lnfuriali sau insph,imintafi, aceste creste se ridicl,la I insI, nu se poate presupune cL ele s-au derzvoltat numa,i pentru a prorroca fric:r, cluryrnanilor lor. Una dintre antilopeie de niai sr1s, Portan pi,cta, ale o perie nlale bine clefiuitl cle p[r negru pe gugfl, care este mult rnai mare la mascul clecit Ia femelil. La Ammotra,gus tragelapltus din Africa de norcl, un reprez]ntant al ovidelor, picioarele anterioare sint aproape ascunse de un p5,r crescut in mod extraord.inar, caie pot'neryte r1e la glt si de la jum5,tatea superioar[, a picioarelor; dl. Barl,Iett nn crerle insd, cL aceastd, mantie este tle vreun fnlos masculului, la, urr:() este mult mai clezvoltati, clecit la feme16. Patruped"ele rnascule [aparf,inincl] nrultor specii se d"eosebeiic cle fernele plin faptul ei, au mai nr"ult pdr sau pir cl-e u.n caracl,er diferit pe anurnite p[,r!i ale fe!,ci. Astferl, numai taurul are p[,r onciri]at, pe frunt e15. La trei subgenuri ind.eaproape inrudil,e ctin farnilia caprelor numai masculii au. barb5,uneori d.e dirnensiulie mare; la aite c1ou5, subgenuri ambele rlexe au barbd,, ins5, ea clispare la unele lase ciomestice ale caprei comune ; qi r,rir:i urrul rlin serele c1e trIenti,tragxcs rrrl ?rre barbir,. La Iben barba nu se clezvclti, vara si esite atlt c1e rnic5, in restul tirnpului, inoil, poate fi consideratti ca rut1imentari,16. La unele rn:aimule barba este limita,td, Ia maiiculr ca la urangutan, sau este mult mai mare }a inascul decit la femel5,, ca la My cetes ca,ra,yagi Pi,thec'ia satnnas (fig. 68). Tot aqa este cu must5,tileunor specii cle mac&{rt?, c1up5, curn amvitzLrt la eoamele unor specii de pavieni.'Tns5 la majoritatea speciilor cle maimufe, diferitele smoeuri de pir cle pe fa,ti,,si cap sint la fel la arnbele sexe. Masculii cliferililor reprezenta,rri;i ai boviclelt,,r (Boaidae) ryi ai anurnitor antilope sint prevS,zuti cu o gug5, pieloasl salr cu o mare cut5, dti piele pe git, crlr e este mult rnai pulin d.ezvoltatil, la femel[. O", ce trebuie si, conchidem in privin,ta unor asernenea deosebiri sexuale ? Nimeni tlu va pretincle cd barba anurnitcr lapi sau guDa taurului sau creasta de prir rle-a lungul spinf ii anurnitor antilope rnascule le sint cle vreun folos la modnl
Knoussley, 75 Fltttiler's E.ssays anrl OltserLtllions, eclitltir r]tr pl. 28. owen, 1861, vol. I, p. 236. 1' Juclecitorul Caton despre Wapili, ,,l'ransacL. 16 Vezi dr. Grary, ,,Cat. of Mirrnmalia in British ltuOltawa Acad. Nat. Scierrces", 1868, p. li6 qi 40. Blyt.h, sellnl", partet III, 1852, p. 14,1. 17 Rerrgger, Siiugethiere etc,", p. 14, Drrrrrtrcst , n[LrtnLantl and lYaler, despre Caprct aegdgrus. 1867, p. 37.
tutcrlogie,

treptat

perfec,tionate.

rB Dr. Glay, Gl.ccutiitgs frorn tlrc nfeitcrgerie aI

p.

86.

130

DESCENDENTA OMULUI

paznieii de la GrS,dina zoologicd, md, informeazilcS, multe maimule se ataei, reciproc la guq[,, fursd, uu este probabil ca barba si, se fi d.ezvoltat lntr-un scop d.istinct d.e cel cdruia li servese favorifii, mustd,lile sau alte smocuri de pi,r de pe fa!d, ; qi nimeni nu va presupune cd, acestea servesc pentru protecfie. Trebuie sd, atribuim oare toate aceste apendice piloase sau pieloase unei slmple variabilit6li inutile la mascul ? Nu se poate nega cd, aceasta este posibil d.eoarece la multe patrupede maseule

lor obiqnuit de via!d,. Este posibil ea imensa barbl, a masculului de Pithecia qi marea barb5, a urangutanului mascul s5, le protejeze gitul clnd se 1upt5, I deoarece

Fig. 68. - Pilhetict sd/nnds, mascul (dupi Brchm).

d.omestice anumite caractere care nu par si, provin[ prin reversiune, de la vreo forml, parentald,, sint limitate la masculi sau slnt mai d.ezvoltate la ace$tia declt la femele, de exemplu cocoaqa c1e pe bovinele zebu mascule din fndia, coad,a de pe berbecii cu coada gras5, profilul arcuit al fruu,tii mai multor rase de oi qi, ln sflrqit, c()ama, pd,rul lung cle pe picioarele posterioare $i gu$a lapului Berburars. Coama care se lntllne$te numai la berbecii rasei africane d.e oi este un veritabil caracter sexual secund.ar, tntruclt, dup[, cum aflu de la d.l. Wuiwood. Bead.e, ea nu se d.ezvolti dael animalul este castrat. Cu toate c6, dupfl cum am aritat tn lucrarea mea d.espre Vari,a!i,a..., &t trebui sd, fim extrem de prudenli tn a conclude c[, orice caracter, la anirnalele finute d.e popoare semicivilizate, a fost supus selecliei de c5,tre offir ,si astfel sporit, toturyi ln cazarile mai sus arhtate acest lucru este pufin probabil ; mai ales lntruclt caracterele slnt limitate la masculi sau stnt rnai puternic dezvoltate la aceqtia declt la femele.
\rezi ln capitolele clespre aceste anirnale clin vol. I selec[iei de cltre popoarele semicivilizate. Pentru cBpra al Vafiation of Animals and Plants underDomesticatton; Berbura, vezi dr. Gray, Catalogue, ibidem, p. 157, de asenrenea, in vol. II, p. 73 gi cap. XX despre practica
18

I\{.j\.l\,

J.FERE

-- CIJLORI

ORNANIEN'T-ALE

p5,r!ile sau organele care sint foarte clezvoltate au fost dobtnclite cind.va intr-un s99p special. La nntilopele la care masculul este mai puternic colorat tleclt fernela $i l? ry1jmulele la _carg p[rul ci9 ne fal[ este elegant aranjat si clivers colorat pare probabil ca coamele si smocurilc de pilr si, fifost dobinclite ca olnamente; ceea ce gst_e,.4opX cqm stiu, pflrerea unor naturaliryti. Dac5, arya este, nu poate'fi nici o indoiald, cil ele au fost cloblnctrite -qan cel pulin rnoclificate prin seieclie sexualfl, I este insi indoielnic in ce mf,suril, acreeali ipotez5 poate fi extinsi Ia alt'e mamifere.
Cu,loarea ptd'rulu'i gi & Ttitli'i golage. -_ \ioi prezenta mai iltii pe scurt toate cazurile J]e care le cuuosc ale patrupeclelor mascule care se cleosebe'sc prin culoare de femele. Dupf,, ctlm md, informeazd., cll. Goulcl, la marsupiale tele d.oud, sexe rareori se d.eosebesc in aceastS, privin!5,; ins6' marele .aigot roqu prezintd, o exgeplie.remarcabild,, ,,albastrul d.elicat,- fiind, culoarea preddminanl[, Ia organele f:melei, 3are la rnascul sint ropiit' 'e. Se pare c[, - la Did,elphis opossum' din Caiena, femela pare sir, fie pulin mai roqie cleclt masculll. I)espre rozd,t'oarc, c[r. Gray obserr'5,: ,,Yeverifele africane, mai ales cele din regiunite bropicale, au blana mult mai viu qi strfllucitor'fcoloratfl,] ln unele anotimpuri d.ecit in altele, iar blana masculului este in general mai viu coloratfl cteclt a femelei"'". I)r. Gray m[, informeazd cd, & ind.icat veverila africanb, deoarece, din catLza culorilor neobiqnuit de vii, ele prezintd, cel mai bine aceast,l, deosebire. Femela cle 'Jl['us m'i,ntctus din Rusia este de o culoare mai palidi qi mai murdarl' decit rrrasculul. La un mare numd,r d.e lilieci, blana masdulolui este mai cleschisl, decit la feme15,,2'. Dl. I)obson observ5,, de asemenea, in leg6turd, cu aceste animale : ,,Deosebiri, clepinzind parlial sau total de faptul -c6 masculul are blana d,e o culoare mult mai str6lucitoare sau eare se distinge prin pete diferite sau prin lungimea mai mare a anrrmitor por{,iuni, sint inlitnite, intr-o m[surd, apreciabild,, nurnai la liliecii fructivori la care'simlut vederii este bine dezvolta,t'((. Aceasti, ultimi, observalie meriti, atenfie, intrucit se referi, la lntrebarea dacd, culorile vii sint folositoare anirnalelor mascule prin faptul cd, sint ornamental e. Dupd, cum afirml dr. Gray, s-a stabilit acum cd, la un gen de leneqi ,,masculii slnt mai diferit lmpodobili dectt femelele, adici, au
, rs Osphranter rufus, Gould, Mamnzals oi Australiu, 1863, vol. II. Desmaresl, Mammalogie, p. 256. s0 ,rAnnals and Mag. of Nat. Ffist.", noiembrie lgl7, p. 325. Despre nf us minutns, Desmarest, Il[ammalogie, p. 304.
29

Daci, s-al qti ln mod sigur cL berbecul african de mai sus este descend.entul aceluiaryi str[mory inilial ca ryi celelalte rase cle oi gi c[, lapul Berbura, cu coama, qlFa.sa e.tc., se trage din acela;i str5,mo$ ca ryi celelalte capre, atunci, presupunhd cL sele.cllg +" a fost aplicat5, acestor cwractere, ele trebuie sX tie clatorate simplei variabilit[,ti, precum ;i ereditd,lii limitate prin sex. Pare deci rezonabil sil, extindem aceeasi ipote 2il, la toate cazurile analoge ale animalelor in stare natural[. Nu mL pot, totursi, convinge c5 ea este in generi,I valabilS, t ctu ln cazul clezvoltirrii extraordinare a p5rului de pe guga ,si pic-ioarele anterioare ale masculului de tlmmotraQus sau in at bzirbii imeas* a-*ascotutoi de Pi,theci,a. Studiul pe care am fost ln mrisur[ si,-l acorcl naturii md, face si, cred. cir,

21 J. A. Allen, ln ,,Bulletin of Nus. Comp. Zoolog. ot Cambridge, United States", 1869, p. 207, DL Dobson despre caracLerc sexuale la Chiroptera, ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1873, p. 211. Dr. Cray despre lenegi, ibiden, 1871,

p. 436.

c.

446

r32

DESCENDENTA OMULUI

iutre urneri un petic de p[r rnoale, scurt, c?,re in general este de culoare mai mult sau rnai pulin portocalie qi la una din specii alb cural,. Femelelor, clin contra, Ie lipseqte acest petic. Rareori carnivorele qi insectivorele terestre prezint5, r.leosebiri sexuale cle 111eun fel oarecare, inelusiv de culoare. fotupi, ocelotul (Felis pardalis) face excep,tie, deoarece culorile femelei ln comparalie cu cele ale masculului, sint ,,moins apparentes, le fauve 6tant plus terne, l_e blanc moins pur les raies ayant moins d.e largeur et 1es taches moins d.e diambtre))22. Sexele speciei inrudite fi'eti,s mi,ti,s se d.eosebesc d,e asemenea, insd, intr-o m6sur5, mai redusd, I nuan.,tele generale ale femelei fiind. pulin mai palide decit ale masculului, ctt pc,tele mai pulin negre. Carnivorele marine sau focile, pe d,e altd, parte, se d.eoseSesc uneori consitlerabil prin culoare $i, cum am vI,zut mai sus, ele prezintd,

alte cleosebir.i sexuale remarcabile. Astfel, masculul d.e Otaria nigrescems d,in ernisfera australii, are pe partea superioard, [a corpului] o culoare cafenie bogati,t pe cind femela, cirle dobind,eqte culorile ei ad.ulte nrai de timpuriu_in via![, d.ecit masculul, este cenuqiu-lnchis pe partea superioar5,, puii d.e ambele sexe fiintl cle culoare qocolatiu-inchis. Masculul d,e Phoca qroenlandi'ca clin nord. este cle un cenlqi6-roryiet,ic, cll o patd, curioasd, in forrnti d.e ga pe spinare I femela este mult mai rnici ;i are un aspect foarte d.iferit, fiind, d.e ,rr alb mohorlt sau avind culoarea gilbuie a paielor, cu o culoare roqieticir, pe spinare" I puii sint mai intii de un alb curat,qi,,aproape cd, nu pot fi distinqi printre d.elugoa8. r:ele cle ghea!,5, qi d.e zil,padd,, culoarea lor servind, astfel de proteclie" Deosebirile sexuale d.e culoare apar mai obirynuit la rumegd,toare ilecit ia oricare alt ord.in. O d.eosebire d.e acest fel este generall' la antilopele Strepsicerene I asitfel, masculul antilopei nilghau (Portan pi'cta) este albd,striu-cenuqig qi d.e culoiii'o rr,ult mai inchisl, d.ecit femela, cu peticul pi,trat, alb, pe gu$5,t petele albo c1e pe chiqilir, qi petele negre d.e pe urechi, tcate mult mai d.istincte. Anr vtizut cir, la aceastir, specie coama qi smocurile de pfr sint, de asem.enea,t rnull, rnai r1ezr,'otr1,ate la mascul clecit la femela f[r5, coarne. I)1. Blytlr m[, inforrnoazir, c[ masculul, fi,r'ir, s[,-pi piard.d, p[,rul, d.evine period,ic mai lnchis la culoare in tirnpul pelioaclei d.e reprod.ucere. Masculii tineri nu se pot distinge d.e femelele tinere piud, la virst,a d.e aproximativ un an, iar d.aci, masculul est,e castrat lnzr,inte de aceastd, perioad.[,, dupfl aceeaqi autoritate, el nu-;i rnai schimbfl, niciorlatd, culoarea. Import;anla acestui ultim fapt, ca d.ovadd, cit, coloritul lili Porlun 2a c5, nici ]raina ronsie este d,e origine sefual5,, d"eline evidenti, atunci clnd, afl[,rn estivali,, nici cea albastr5, hibernald, a cerbului d.e Yirginia m_ sint cltuqi de pulin influenlate prin castrare. Tte" majoritatea sau la toate speciile foarte impod.obite d"e Tragelaphus masculin sint de culoare mai inchisi, d,ecit femelele fdrl coarne, iar coama de pXr este mai deplin dezvoltat'it. I-'a masculul splend.id,ei antilope elan al lui Derby, corpul este mai rogu., gitul injle-g mai n_egTur iar bantlai albd, care separd, ac-este culori mai lat'l, d.ecit la femeli,. La antilopa elan
22 Desrnarest, Afantmalogie, 7820, p. 220. Despre 1868, p. 4l7,Yezi de asemenea culorile focelor, Desmarest, ibidem, p' 243, 249' l;etis mitis, Rengger, ibidem, p. 194. 2a Judecitorul Caton, ln ,rTrans. Ottawa Acad. ol 28 Dr. Nlurie de:;pre otaria, rrProc. Zool. Soc.", 1869,

p. 108, Dl. R. Bro\yn,

clespre

P.

groenland.lccr,

ibidem, Nat. sciences", 1868' p.

4.

IVIAIVIII'ERE

- CULORI ORNAMENTALE

433

de la Capul Bunei Speranfe, d,e asemenea, masculul este d"e o culoare pufin mai inchis5 d.ecit femela 25. La antilopa neagri, ind.iand, (A. bedoarti,ca), care aparline unui alt trib de antilope, masculul este de o culoare foarte inchisfl, aproa,pe neagr[, pe cind, fenrela fd,rd, coarne este d,e culoare roryieticf,. Dupd, cum mi, informeaz5, dl. Blyth, la irceastd, specie intlbaim o serie d,e fapte in totul similare celor d,e la Portan yti,cta, anume rnasculul sehimbind.u-qi culoarea periodic in timpul perioad,ei de reproducere, efectele castr[rii asupra acestei modificd,ri qi puii d.e ambele sexe neputi:r,at fi distinqi lntre ei. La Antilope nr,ger masculul este negrrr, femela, ca !i puii d,e ambele sexe, fiind, eafenii ; la A. si,ng-sing masculul este mult mai viu crolorat d.ecit femela fd,r5, coarne, iar pieptul qi abd.omenul lui slnt mai negri ; la rrraseulul d,e ,4. ca,anla, petele pi liniile care apar pe d.iferite p[r!i ale corpului sint negre in loc d,e cafenii, ca la femel[; la glru-ul vf,rgat (4. gorgon) ,,culoli.lc tnasculuhii sint aproape aceleaqi ca gi cele ale fernelei, numai mai inchise, qi tle o nuan!5, mai \"ie" 26. S-ar putea ad,6uga alte c^zLLtL analoge. Taurul Banteng (.Bos sonda'iczls) d.iu Arbipelagrrl \falaez este aproape negru, cu picioarele qi crupa albe ; vaca este d.e un cenuqiu-cafeniu deschis, ca qi vileii masculi, pind, la virsta d,e aproximativ trei ani, cind. ipi schimbi, rapid culoarea. Taurul castrat revine la culoarea femelei. Capra Kemas este d,e o culoare mai palid,d, qi atlt eat cit qi CaTtra &ega,grus femel5, par s5, fie mai uniform colorate d.ecit masculii lor. Cerbii rareori prezintd, vreo d.eosebire sexuald, d,e culoare. Jud.ecXtor'ul Caton md, infovmeazil insfl ci, la masculii cerbului wapiti (Ceraus canadens'ls) gltul, abdomenul si picioarele sint d.e culoare mult mai inchisd, d,ecit la femel[,, iarna ins5, culorile incbise p5lesc treptat qi clispar. Pot menfiona aici cf,, ln pnrcul si,u, jud.ecltorul Caton avea trei rase d.e cerbi d.e Yirginia , care se d,eosebeau pu!,in prin culoare, diferenlele fiind. limitate insi, aproape exclusiv la haina albastrf, de iarnd, sau d.e reproducele ; a$a inclt acest caz poate fi comBarat cu cele prezent,a,te intr-un capitol preced.ent d.espre speciile d.e pd,sd,ri ind,eaproape inrudite s?,u vicariante, care nu se cleosebesc intre ele d,ecit prin penajul d.e reprod.ucere 2?. I.'emelele d.e Ceraus Ttaludosns d.in America d.e Sud., precum qi puii d.e ambelcr sexe, nrr au dungile negro pe nas^ qi tinia neagri,-cafenie d,e pe piept, care sint, caracteristice rnasculilor adulti 28. In sflrpit, dup6, cum ml, informeazi, d.l. Blyth, rnasculul matur al cerbului axis frumos colorat ryi cu pete este consid.erabil rnai inchis la culoare d.ecit femela, culoare pe care masculul castrat nu o d.obincleqte niciod.atfl'.
Dr. Gray, ,,Cat. of Nlamm. in Brit. IIus.", 1857, de asemenea, dr. Gray Gleanings from the Menagerte of Knowsley, ln care existl
26

partea a III-a, p.t34-742;

Albert N'gataa, 1866, vol. II, p.627. Pentru A. sing-sing, Gray, Cut. Brit. Mus., p. 100, Desmarest, IlIammalogie, p. 468, despre A. caama. Andrew Smizh, Zoologg of S.

rrn desen splendid al antilopei Oreas derbianus : vezi textul despre Tragelaphus. Pentru antilopa elancl de la Capul Bunei Speran[e (Oreas canna), vezi Andrew Smith, ZooIogU

Africa, despre gnu.

,,Ottawa Academy of Sciences" r 2lmai 1868, p. 3, 5. S. Mtiller despre Banteng, Zoolog. Indisclten Archipel., 1839-1844, tab. 35; vezi de asemenea Raffles, citat cle dl. Blylh, 1n Land andWater,1867, p.476. Despre
28
2?

of S, Africa, p. 41 gi 42. Existi de asemenea multe dintre aceste antilope ln gridina zoologicl.
e6

Despre A. niger, vezi ,,Proc. Zool. Soc.", 18ir0' p. 133.

capre, dr. Gray, Cat. Brit. Mus., p. 746. f)esmarest,

Mammalogie, p. 482. f)espre Ceruus pulurlostts, Renggcr, ibidem, p. 345.

In legituri cu o specie lnruditi Ia care existd o asemenea deosebire sexuald de culoare, \ezi Sir S. Baker, T'he

DBSCENDEINTA

ONIU I,TJI

Ultimul ordin d.e care merit5, sd, ne ocupim este cel al primatelor. Masculul de Lem,ur naaca,co este ln general negru ca td,ciunele, pe cind, femela este cafenie 2e. Dintre cvad.rumanele d.in lumea noud,, femelele qi puii d.e Mycetes cd,raya, slnl, galbeni-cenugii gi seamd,n[, intre ei ; lntr-al d.oilea an, masculii tineri d.evin cafeniiropcali ; intr-al treilea, negri, afar5 d.e abd,omen, care d,evine ins5, complet negru lntr-al patrulea sau al cincilea an. Existd,, d.e asemenea, o d,eosebire c1e culoare puternic pronun\atd, intre sexe la Mycetes seni,culus qi Cebus capuci,ntr,s 1 puii primei qi, cred., ai celei d.e-a d.oua specii seamdn5, cu femelele. La Pitheci,aleucocephala, de asemenea, puii seamd,ni, cu femelele, care sint cafenii-negre d.easupra ryi roqii-ruginii d.edesubt, masculii aclulli fiind" negri. Gulerul de phr d.in jurul felei la specia Ateles marg'inatus este colorat in galben la rnascul qi ln alb la femeli,. R,evenind, la lumea veche, masculii d.e Hyl,obates lrcolock sint intotd.eaunA negri, cu exceplia unei d,ungi albe deasupra sprincenelor, femeleie variind. de la un cafeniu-albicios phe, b o culoare inchisS, amestecatS, cu negru I ele nu sint ins5, niciod.at5, complet negre 30. I-,,a frumoasa Cercop'ithecus diana, capul mascutului ad.ult este d,e un negru intens, pe cind cel al femelei este cenuryiu-incbis ; Ia primul blana d.intre coapse este d.e o culoare rogietic5,, frurnoas[, la cea d.in urmd, ea este mai palifl5,. La curioasa qi frumoasa maimu!5, cu mustalir, (Cercopi,thecus cep\rus), singura d.eosebire d.intre sexe este coad.a, care la mascul este castanie, iar la femeld, cenuqie ; dl. Bartlett md, informeazd, ins5, cd, toate culorile d,evin mai pronunlate la masculul adult, pe cind, la femel5, ele rd,min cum erau in tinerele. Dupd, d.esenele colorate ale lrri Solomon Miiller, masculul d,e Semnop'ith,ecus chrysomelas este aproape negru, femela fiind, d.e un cafeniu palid.. La Cercopi,thecus cynosuras qi gri,seo-ai,ridis, o parte a corpului, care este limitatir, la sexul masculin, este d,e un albastru sau verd.e extrem d.e str6lucitor qi contrast'eazra bftiltor la ochi cu pielea golaq6 d.e pe partea posterioard, a1 co_rpului, care este_ d._e u1 ro;u_viu. In sflrqit, la familia pavienilor, masculul aclult de Cynocephalus lr,amadryas se d.eosebe;te d.e femeld, nu numai prin coama sa imens6, ci pulin gi prin culoarea pi,rului si prin calozitilile nud.e , La drit (Cynocephalus leucophaeus), femelele $i puii sint colorati mult mai patid, cu mai pu,tin verd.e decit masculii ad.ul!i. Nici un alt reprezentant din intreaga clas5, a mamiferelor nu este colorat intr-un mod, attt d,e extraordinar ca mandrilul mascul ad"ult (C. rnormon). La aeeastii, virstd, f.a\a devine d.e un albastru frumos, cu muchia ;i virful nasului in cel mai strd,lucitor roqu. Dupi, unii adtori, fa\a li este d.e asemenc pitati, cu tlungi albicioase si ln parte umbriti, cu negru, lns6 c.ulorile par s[, varieze. Pe frunte nre o creastd, d.e pdr, iar pe bdrbie o barb5, galben5,. ,,Toutes les parl,ies sup6rieures c1e leurs cuisses et le grand. espace nu de leurs fesses sont 6galement color6s d.u rouge qui ue manque r6ellement pas d.'6l6gancc" sr. 1e plus vif, avecun rn6lange d.e bleu
Zool. Soc., 1866, p. 1. Acelaqi fapt a fost pe deplin verificat de d-nii Pollen gi van Dam. Vezi, de asemenea, dr. Gray, ln ,rAnnals and Mag. of Nat.
2e Sclater, ,,Proc.

' I{ist.",

mai 1871, p. 340. 80 Despre Mgcetes, Rengger, ibidem,

Land and. Water, 1867, p. 135. Despre Semnopithecus, S. Miiller, Zoog. Indischen Archipel, tab. X. 31 Gervais, Hist, Nat. des XIammifCres, 1854, p. 103. Sint prczentate desene ale craniului masculului. De
asemenea, Desmarest, JlIammalogie,

p. 14; 9i Brehm

Illustrbtes Thieileben, vol. I, p. 96 9i 107. Despre Ateles,

Desmarest, Mammalogie,

p, 75. Despre llglobates, Blylit,

1824,

p. 70. Geoffroy St. I/isl. des Mamntifires, qi Na/. F. Cuvier, Hilaire vol. I.

MAMI!'I'RA _ CULORI ORNAMENTAI,E

(

435

culori splend.icle, pe care le compar5 cu p5,s5,rile eele mai strilucitoare. O altd, particularitat,e remarcabiH, este cd, atunci cind, marii canini slnt pe d.eplin d.ezvolt'alr, pe fiecare obraz se formeazd, excrescenle osoase irnense ; aceqtia slnt profund. brd'zda\i.longitudpal, iar pielea golaqi, de d.easupra lor este, clupi, cum s-a d.escris ceva mai sus, str[lucitor colorati, (fig. 69). I-,a femelele adulte si la puii de ambe]e sexe aceste proeminen,te sint abia perceptibile, iar p5,rfile golaqe slnt mult mai pulin viu colorate, f.ala fiind" aproape neag16, md,rginitd, cu albastru . Tta femela a{ult1, insd,, se coloteazd,, la anu-nasul mite intervale regulate, cu rogu

)itr.tl lttrimalul este excitat, toal,e pd,rfile mld,e d,evin mult mai viu colorate. IIai niulli autori au folosit expresiile cele mai puternice pentru a descrie aceste

in toate cazurile prezentate pinf,, acum masculul este mai puternic qi mai viu colorat d.eclt femela $l se d,eosebeqte tle puii d.e ambele sexe. Ins5,, ca qi ln cazuL cltorva p5,s5,ri, la care femela este mai viu colorat5, d.ecit masculul, tot aqa ryi la maimu,ta Rbesus (Macacus rhesus) femela are o mare suprafa!5 d,e piele golaqd, ln jurul cozii, d.e un carmin str5,lucitor, care , dupd, cum am fost asigurat de
chiar qi mai viu, iar fa,ta li este d,e asernenea d,e un rogu palid.. Pe d,e altd, parte, Ia masculul ad.ult gi la puii d.e ambele sexe (dupn, cum am vdzut la grddina zoologicd,)r ru se ved.e nici urmd, d.e rogu i :' pielea rii,.,i golagd, de la capS,tul postenici la ,',i$ri rior al corpului qi nici pe fald,. Se pare totnqi, d.in unele d.escrieri publi cate, cd, Fig.69. - Cap de mandril mascul (dup[ Gervais, uneori sau in d.ecursul anumitor DeIlist. nat. des mammifires). rioad,e masculul prezint5, totuqi unele urme d.e rogu. Cu toate cd, el este astfel *ai pulin impodobit decit femela, totupi prin talia mai mare, caninii mai mari, favorilii mai dezvoltati, crestele supraciliare mai d.ezvoltate, el urmeaz5, regula general[, prin care masculul d.epdqeqte femela.
u
:

paznioti gr'5dinii zoologice, d.evine periodic

ila

ir

il,ir

1;:

'j'

ll'i

'jii 'i'Ji

Arn prezentat, mai sus toat'e cazttrile pe carc le cunosc ale unei d.eosebiri la mamifere. IJnele d.intre ele pot fi rezultatul varialiilor limitate la unul d.intre sexe si transmise aceluiapi sex, f5,rd, ca weun folos 'se ti fc:t oblinut, d.eci fd,r[, ajutorul selectiei. Avem exemple d,e acest fe1 la animaiele noastre d.omestice, ca la mascu[i anumitor pisici, care slnt d.e un rogu-ruginiu, pe clnd. femelele sint t5,rcate. Cazurt analoge se lntilnesc gi ln naturd, : d.l. Bartlett a vitzttt multe varietffi neg're de jaguar, leopard., Phalangw aulpes ;i Pltascolom,is ut"s'inus; qi este convins cd, toate sau aproape toate aceste animale erau d.e sex
cle culoare d.intrc sexe

436

DESCENDENTA OMULUI

lnasculin. Pe d.e altd, parte, la lupi, vulpi ryi, d.upd, ctt se pare, la veverilele americane, uneori ambele sexe se nasc negre. Este d.eci foarte posibil cala unele mamifere o d.eosebire d.e euloare intre sexe sI, fie, mai ales cind aceasta este congenitali, numai rczultatul, fi,r'd, a,jutorul selecfiei, al apariliei uneia sau a mai multor variafii, a ci,ror l,ransmitere a fost d.e la lnceput limitatd, sexual. Este totuqi pulin probabil ca culorile vii, variate pi contrastate ale anumitor patruped.e, d,e exemplu ale maimulelor pi antilopelor de mai sus, s5, poat5, fi explicate in acest fel. Ar trebui sL avem in ved.ere cd, aceste culori nu apar la mascul la naqtere, ci numai la maturitate sau aproape de ea, 5i cd,, contrar varialiilor obiqnuite, ele slnt pierdute d.ac5, masculul este castrat. In general, este probabil ca culorile puternic pronunlate qi alte caractere ornamentale ale patruped.elor mascule s5, le fie folositoare in rivalitatea lor cu alli masculi qi cd,, in consecin!5,, ele sL fi fost doblndite prin selec!,ie sexualfl. Aceastd, ipotez5 este int5,rit5, d.e c5,tre d.eosebirile d.e culoare d.intre sexe, care apar aproape exclusiv, d,up5, cum rezultd, d.in d.etaliile anterioare, la acele grupe sau subgrupe d.e mamifere care prezint5, alte caractere sexuale secund.are puternic pronunfiate, acestea fiind, d,e asemenea d.atorate selecliei sexuale. Este evid,ent cd, patrupedele dau atenfie culorii. Sir S. Baker a observat d.e repetate ori ci, elefantul african $i rinocerul atac5, caii albi sau suri cu o furie d.eosebit5,. Am afi,t'at' lntr-altd, parte 32 cum caii semis5,lbatici preferd, sd, se imperecheze cu cei de aceeaqi eilloare gi cd, turme d,e cerbi lopd,tari d.e d,iferite culori au ri,mas timp tndelungat distincte, cu toate c5, trd,iau impreund,. IIn fapt mai semnifieativ este c[, femela zebrei nu prinreryte curtea unui md,gar mascul pinh, ce acesta nu estc vopsit pentru a senr5,na ou o zebrfl^ryi atunci, dup5, cuill observd, John llunter t ttetu 11 primeqte cu mare uqurinfd,. In acest fapt curios, instinctul este excitat d.e simpla culoare, c&re a arrut un efect atit d.e pilternic, inclt a invins tot restul. Masculul lns[, nu a avut nevoie cle a$a ccva ; fa,pl,ul ci, femela este un anirnal oarecum asem[nfltor lui insuqi a fost suficient pentru

a-l stirnitt 33. Intr-un capitol anterior anl vd,zat cil fzr,cu11,d,!ile rnintale ale a1i1lxl6rlor superioare nu se d,eosc'besc prin natura lor, cu l,oate c5, se d,eosebesc consid,erabil prin grad., d.e capacitd,file corespunzratoare ale omului, mai ales ale raselor inferioare qi s[tbatice ; qi s-ar pflrea ch, chiar grrstul lor pentru frumos nu d.ifer5, foarte rnult d,e eel al cvad,rumanelor. Dupd, cum negrul din Africa iqi rid.icd, porliunea cd,rnoasd, a fefei in muchii paralele ,,sau cicatrice, mult d.easupra suprafelei naturale, d.iformitd,fi oribile care sint consid.erate d,rept mari atraclii personale" tn, dupd, cum negrii qi s6lbaticii din multe pd,rfi ale lumii lqi vopsesc fala cu rogu, albastru, alb sau cu dungi negre, tot astfel masculul pavianului african pare sf,, fi d.obind"it fala profund. brdzdatra ;i !ip5,tor coloratd, prin faptul c5, in acest fel el a d,evenit mai atr5,g[tor femelekrr. Fdr5, ind,oiald, c[, pentru noi este o noliune rid.iculd, ea posteriorul corpului s5, fie colorat, ln scop de ornamentafie, chiar mai strdlucitor d"ecit figura, fapt care insi, nu este mai ciud,at decit acela al cozti multor pflsf,,ri d.eeoratd, in mod. speeial.
32 The Variation of Animals and Plants under tication, 1868, vol. II, p. 102 qi 103.

Domes-

33

Essays and Obseruations,

J.

Ffunter, editat

de

Owen, 1861, vol. I, p. 194. 84 Sir S. Baker, 7.he Nile '1-ributaries of 1867. 'lbgssrrtiru,

MAMrrm,E - PETE $I DUNGr

4:17

a caz:uvilor seamd,ni, cu femela ad.ultd,. I-ra ambete clase masculul cap5,t5, caracterele specifice sexului siu cu pulin lnainte d,e vlrsta d.e reprod,ucere ; i.ar d,acd, es1,e castrat la o virs1,5, timpurie, le pierd.e. La ambele clase schimbarea de culoare este unecri sezonier5, iar nuan,tele pilrlilor golaqe d,evin uneori mai vii ln timpul jocului nuplial. La ambi'le clase masculul este aproape lntotd,eauna rnai viu ryi mai puternic colorat d,eclt femela qi este impod,obit cu creste d.e pd,r sau cu pene mai mari sau alte asemenea aperrd.ice. In clteva cazari exceplionale, fernela din ambele clase este mai boga,t ornamentati, d.ecil, masculul. La multe mamifere gi cel pu!,in in cazal unei p5si,ri, masculul are un miros mai puternic d.eclt femela. La ambele cla,se vocea masculului. este mai puternicd, d,eclt a femelei. Avind. in ved.ere acest paralelism, nu poate fi ind,oial6, ch, aceeapi cauz6,, oricare ar fi ea, a ac{'ionat asupra nrarniferelor qi p5,sf;,rilor; iar d.up[, p5,rerea mea rezaltat'ul poate fi atribuit, in ceea ce prive,ste caracterele ornamentale, preferintei lnd.elung continuate a ind"ivizilor unuia dintre sexe pentru anumili inclivizi de t;ex opus, combinat[, cu succesul lor ln a l5,sa un mai mare num5,r d,e d.escenclenfi, care sf,, le mogteneascii
atracfiile lor mai rnfl,ri.

th a-;i etala fa,rmecele in f.a\a femelei; iar modul minulios in care aceastd, operalie est,e executat5, d.e cd,tre pd,s6rile rnascule qi d.e cd,tre alte anirnale este cel mai put,ernic argument in favo area pilrerii cd, femelele ad.mird, s&u sint excitate t1e ornamentele qi culorile etalate in f.ala lor. ExistS, totqi un paralelisrn izbitor intre mamifere pi pi,sd,ri ln toate caracterele lor sexuale secund.are, anume lzl armele lor pentru lupta cu masculii riva,li, la apendicele lor ornarnentale si la coJoritul lor. La ambele clase, atunci cind. masculul se d eosebepte cle femelf,, aproape intotd,eauna puii d.e ambele sexe searn6n5, lntre ei qi in marea majorita,te

Tn prezent nu avem nici o d,ovad.d, c5,la mamifere masculii ipi d.au osteneal-ii

La rnulle Tru"n,sttt'iterea egald, la, antltele serna a curacterelor orn,u,rnentale. 1l[s[,ri, ornrrmentele, care prin analogie ne fac s5, cred.em cL au fostinilialclobinclit,o de masculir &u fos1, transmise egal sau aproape egal ambelor sere; ;i puterlr cetceta acum ln ce rnd,suri, a,ceast5, ipotez[, se aplicfl la ma,mifere. La un nurnfr consid.erabil d.e specii, mai ales la speciile mici, ambele sexe au fost co'lorate, ind.epend.ent d.e seleclia sexual6, in scop d.e proteclie ; nu insd, in mfl,sura in cale pot aprecia, in atit d.e multe caz:uri ryi nici intr-un mod. atit d.e izbitor ca la majoritatea claselor inferioare. Aud.ubon observd, c5, d,eseori el a confund.at un qobolan moscat 35, pe cind, qed.ea pe nlalul unui curs d,e apd, noroios, cu un bulg[,re de pd,mint, atlt cle complet5, era asemd,narea. Prin lnfd,liqarea sa iepurele d,e cirnp este un exemplu familiar d.e ascund.ere prin culoa,re ; tctuqi, acest principiu c1[, parlial gre$ la o specie ind.eaproape inrud.itd,, ieprtrele d.e vizuind,, d.eoareeo atunci cind. fuge spre vizuina sa el d,evine bi,t5,tor la ochi pentru vini,tor gi fririi, ind,oiald, qi tuturor animalelor d.e prad.ir,, prin coad.a sa albS rid.icatl, in sus. l{imctli nu se ind.oieryte ci, patruped.ele, tr6ind. in regiuni acoperite ca zilpacld,, au d.evenit,
albe penl,ru a fi protejate in contra d,uqmanilor lor sau pentru a favttnza apropierea pe furi$ (ta praila lor. in regiunile ln care zdpada nu r5,mine urult timp pe sol, o haini, alb5, ar fi vd,t5,md,toare I ln consecin,t5,, speciile de aceast5, culoare sint extrem de rare in regiunile mai cald.e ale lumii. Merit5, observat c[, rnulte
a;

ltifcy

zibethictts, Audubon

gi f3irchman, The

Quaclrupeds

of N. America, 1846' p.

109.

4li

patlllped.e trd,.ind 4 regiuni mod.erat d.e reci, ctr l,oate c[ nu ad optfl o hainfi albir, de iarnd,, d,evin mai palide in acest anotimp ; $i se pare cd, acesta este rezultatul direct al eond.ifiilor la care au fost supuse timp lnd,elungat. Pallas sG afirmd, cd, in Siberia o mod.ifiearcr d,e aceastf natur5, are loc Ia lup, la d.oui, specii de,IIustela, la oalul d,omes_tic, la Equ,us hemiontL..s, la vaca d,ornestici,, la d.ou-L specii'de antilope, la cerbul moscat, la c5,prioar[, la elan ;i la ren. Cd,prioara, d.e exernplu,, a're o haini, roqie d.e varfl qi una a,Ib-cenupie de iarnd, ; $i aceasta d.in urmd, ii serveqte poate d.e proteclig an]malului atunci cind, hoind,reqte prin d.esiqurile desfrunzit'e, presi,rate cu zd'padd, qi chiciurii. DacX sus-numiteld animale'si-ar extind.e zo&a de ri,spind,ire ln regiuni acoperite perpetuu cu z6,padd,, haina lor palid,il d.e iarnl ar deveni probabil, prin seleclie natuiat[, d,in ce in ce mai albil, ptn6, ce Ya fi aib5, ca zrapada. Dl- Reeks mi-a clat un exemplu curios al unui animal care a profitat d.e faptul c6, este neobiqnuit .colorat. El a crescut intre cincizeci qi qaizeci d,e iepuri d,e vizuin[, tdrcafi, alb qi cafeniu, intr-o livaclfl, ma,re, imprejmuitd, cu zidi $i, in acelaqi timp, avea in casd, citeva pisici la fel colorate. Dupd, curn arn observat ad.esea, asemenea pisici sint foarte birtfltoare la ochi ln timpul zilei; intruclt 13u? ele.obiqnuiau sd, stea la pindd, ln amurg la gura vizuinilc,r, iepurii nu p6reau sd, l-- distingb d,e fra!,ii lor parlial colorati. Rezultatul fost in d.ec-urs d.e ^ i rsici, 18 luni toli aceqti iepuri parlial colorali au fost clistrunsi s-a d.oved.it cd, aeeasta a fost oper? pisicilor. Culoarea pare s[, fie ln avantajul-unui alt animal, sconcsul, intr-un fel d.in care aYem multe exentple la a,lte clase. }{ici 1n animal nu Ya at'aca d.e bunI, voie \rreunul clin acesto iinirla,le clin cauza mirosului groaznic pe care il emite atunci cind, este iritat I in amurg ins[, eI nu <tste ugor d.e redunoscut ;i poate fi atacat d.e cfitre un animal d.e prad.il. De ac,coil, dup5, cum cred.e dl. Belt, gste eL pr_evhzlut, cu o coad.d, rnare, alb[, stufoasd,, c&ro setveqte ca un avertismqnt b[td,tor la ochi az. Cu toate c[ trebuie s5, ad.mitem cL multe patrupede au clolrindit culorile lor actuale fie_pentru.protecfie, fie ca ajutor pentru a-;i procur.a prad.d,, totupi l" .9 mullime de specii culorile slnt mult plea b[tltoare la oc]ri ryi prea 'neobi$nuit clispuse pentru a putea presupune c[, ele servesc a,cestor scopuri. Putem lua ca, ilustralie amrmite antilope I atunci cind. ved.enr o pat5, albd, pd,tratd, pe $u$ir petg albe pe chiqife qi petelc rotuncLe negre d.e pe urec[.i, toate rnai distincte la masculii cle Portan pi'cta decit la femele, atunci clncl vedem c5, culorile sint ma1 viir 95, liniile albe inguste de pe coaste qi d.ung a albd, latfl d.e pe umd,r sint mai d.istincte la masculul d,e Oreas derbyanzs declt la femel5, atunei ctnd, ved,em o deosebire sirnilar5, d.intre sexele speciei T'ragelapthus scr,ipt,us (fig. 70) curios ornamentate, nu putem crede cL d.eosebirile d.e acest fet sint d.e weun folos 1rreunuia d.in sexu jo viala lor d.e toate zilele. O concluzie mult mai probabil[ pare sL fie cd, d.iferitele pete au fost d,obind,ite mai intli de cdtre masculi ryi ci, culorile lor au fost intensificate prin seleclie sexuald, qi apoi parlial trarrsmise femelelor. Dac5, se ad.mite aceast5, ipot ezd,, nu poate fi ind,oial5, cd, culorile qi petele tot atlt d.e neobi$nuite ale multor altor antilope, cu toate ci, slnt comuns la ambele sexe, au fost la fel d,obind.ite qi transmise. De exemplu, ambele sexe d.e kood.oo (Strep36 Nouae species Quadrupedum e

Glirium ordine, 1778, cus

subecaudatus a

lui

Pallas.

p. 7. Ceea ce atn denumit ciiprioara este Capreolrrs.siDiri- 3? 7'1rc liaturalist itt liicaragua, p. 24g.

]\,TAI\{lIfE}iI.]

_ PIITE $I

DLTNGI

439

tinii albe inguste, verticale pe flancurile posterioare, pi _unghiulard' albd, pe frunte. Ambele s6xe d.in genuf Domalis sint foarte ciud,at colorate;_1a D. .p.yiorg% spaf;ele qi gitul sint cle"un rogu-purpuriu, care se nuan!9""? _pe flancurj in negru I iar aceste culori sint brusc separate d.e abd'omenul alb $j de un spa!,iu _inare, ab de pe crup5, ; capul este ryi *^*i rio4*t colorat I o mascl, rnare albd,, oblongri,, ingust- mlrginitir, .u negru, acoper6 fala

si'ceros kudu) (fig. 64). au o elegaqti_ pat6,

Fig. 70. - Tragelaphus scripttts, mascul (clupn Knorvsley, Nlenagerie).

la ochi (fig. .!1); p9 frunte slnt trei linii albe, iar urechile sint pd,tate cu alb. Puii acestei specii sint d,e un cafeniu-gd,lbui, palid.'uniform. La Dariatis alb,i,frons, coloritul capului se clcrosobeqte d.e cei al ultirnei specii prin faptul cd, o singur5 linie alb5, lnlocuieryte cele trei linii gi cL urechile iiot riptoupd complet albi s8. Dup5, ce am stucliat clt arn putut rnai bine d.eosebirili seiuale 6 animalele aparlitnd tuturor claselorr ffi pot evita oanclazia cd, culorile cqrios aranjat,e ale multor antilope, cu toat e c5, sint comune arnbelor sexe, slnt r,ezultatul seiecliei sexuale aplicate in primul rind. Ia mascul. Aceeagi c_onclulie ar putea fi extinsl poate la, tigru, unul ci.intre cele mai frumoase animale din lume,.la carg cele dou5, sdxe no pJt ti Aistinse prin culoare, nici cbiar d"e negustorii de fiare sd,lbatice. Dl. Wallace cred.e ss cX, haiia v6rgatd, a
Plo.?
38 \rezi frumoasele planqe din ZoologrJ of S. Africa, I{nowsleg, a doctorului Gray. de A. Snrith, 9i din Gleanings from the ll[enagerie of 3e ,,\['estminster Rcview", 1 iulie 1802, p.

b.

110

I]ESC}INDE;NT'A OMULUT

tigrului ,,esteln apa misuri,-asemH,nS,toare cu tulpinile verticale

de bambus, lncit apropie d.e prad.a satt. Aceiasti, ipotez5, nu lmi pare lns5, satisfdc6toare. Avem oarecare mici d.ovezi cE frumuse|ea sa s-ar putea datora selecliei sexuale, intructt la d.ou5, specii d,e Felis petele qi eulorile analoge sint pulin mai vii la mascul declt la femeld,. Zebva este vi,rgatd, bd,td,tor la ochi gi clungile nu-i pot oferi vreo proteclie pe cimpiile deschii.,e ale Africii d"e Sud. Burchell a0, descriind. o turmd, de zebre, spune : ,,Coastele lor ' lucioase sticleau ia soare ;i'culoarea vie regularitatea lor hainei vir,t'gate pre,.. ryi '.,f zenta o imagine d.e o fnrmuse,te extraor,,rr dinard,, probabil nedep5,;itn, de nici un alt ., patrupecttt. Intruclt insd, la intregul grup al Egui,dae-lor sexele slnt identice la cu,.,ii :' lcare, aici nu avem niei o clovadd, d.e rr,, selectie sexuald,. Totupi, cel care atribuic :',,., acestui prcces d.ungile verticale albe qi de culoare lnchis5, de pe fla,ncurile diferitelor " antilope va exbind.e probabil aceeasi ipote.,., ',1,: 25, ryrla tigrul regal qi la frumoasa zebr5,. ": Aur vdzut lntr-un capitol anterior ' c5, atunci clncL animalele tinere, aparfinind. oric6rei clasor au acelaqi mod. de ca rsi p[rinlii lor qi sint toturyi via,t'6 ,', colorater so poate deduce cd, ele cliferit ,',',

il ajut5, consid"erabil

sd, se

ascund.fl, clnd. se

,..;,',.i
Irig. 71. -- Drnnlis
pAgarga, rnascul

(dupi

Knorv-

sley, Nlenagerie).

dungi longitudinale si se deosebesc astfel de toate speciile aclulte actuale din irceste dou5, grupe. La multe specii de cerbi puii sint insemnali cu eleganto pete alber clin care p6rinlii nu preztntd, nici o urm5. Se poate urm5,ri o serie grad.atd, de la cerbul axis, la care ambele sexe, la toate virstele qi ln toate anotimpurile sint frumos p6tate (masculul fiind pulin rnai puternic colorat clecit femela), plnd, la specii la care nici adullii qi nici puii nu sint pit'a!i. Voi indica clteva dintre treptele acestei serii. Cerbul manciuria,n (Ceraus mantchuri,cus) este pd,tat tot timpul anrrlui, insd,, dup5, cum am v5,zut la grddina zoologicir,, petele sint mult mai eviflsntrs in timpul verii, cind coloritul general al hainei este mai d.escbis decit in tirnpul iernii, cind. el este nrai lnchis qi coarnele coutplet d-ezvoltate. La cerbuL Hyelaphus porci,nus petele stnt extrem cle bStd,toare la ochi in timpul verii, cind. haina este cafenie-roqcat5,, ins6 dispar complel, iarna, clnrl haina este cafenie al. La ambele aceste specii puii slnt pftafi. La, cerbul de Yirginia puii sint cle asemenea pht'ali, iar circa cinci la sut5, ciintle
spune (Land and \Yater, 1869, p.42) ci este rnai viu pllat in South Africa, 1824, vol. II, p. 315. al Dr. Gray, Gleanings from the Meno,gerie of Knowsleg, cu alb declt .F/. porcinus din specia comunir ln sezotrul p.6l.Yorbincl dcsprc II. porcirtus clin Ccylon, dl. BlyLh cinrl tqi reinnoie;tc coat'ncle. 40 Trauels

si-au pistrat coloritul weunui str5,mors indepd,rtat qi disparut. La familia porcinelor si la tapiri puii sint insemna!,i cu

IITAMIFERE

_ PE:rE SI DUNGI

441

animalele ad.ulte cale trd,ies-c in parcul judecd,torului Caton prezintd, temporar, dupd, cqm md, informeazd, el, atunci cind haina roqie d.e var5, este inlocuitd, ..i haina albd,struie de iarnfl, un qir de pete pe fieeare flane, care sint intotdeauna ln acelaqi num6r, cu toate cd, foarte variabile ca claritate. De la aceastd, stare nu este decit un pa,s foarte qli.. pin.a la- abs_enfa complet5, a petelor la adulfi, ln toate anotimpurile ryiz il sfirgit, plni, la absen,ta lor la toat6 virstele qi aqotimpurile, .a"p? cum se intlmpl5 la an11mi!e specii. Din existenla acestei serii perfecte, qi mai ?l*s din faptul cd, tinerii (pinf,, Ia un an) ai atitor specii sint pet-api, putem concbidg .[ reprezentanlii actuali ai cervidelor sint des&nc1cn!,ii o].unui specii-strd,vechi carei ca gi cerbii axis (Hyomosehus aquaticus), era pFrtati,,la toate virstele $i ln toate anotimpurile: Iln str5,mo$ inc5, qi mai vechi, semdnind probabil intrucltva cu Hyomosch,us aquat'icu,s, intrucit acest animal este pitat, iar -masculii f5,r5, coarne, au canini mari, proerninenfi, clirr care unii cerbi veritabiU inel, mai p5,streazd' radimente. Eyomoschus cle asemene'a ofei5, unul clin acele cazuri interesante ale unei forme unind d.oud, grupe, intrucit prin anumite caractere osteologice este intermediar intre pahiderme qi rurncgitoare, care inainte vreme se cred.era cd, slnt distincte a2. Aici ap.ale o curioas6 dificultate. IJac5, aclmitem cd, petele qi dungile colorate au fost inilial clobindibe ca ornamente, cum se faee oare c5, at{gia cerbi actuali,descendenlii.unui animal inilial pdtat, pr.ecum qi toate speciile de porci qi tapiri, descendenlii unui animal inilial vflrgat, si-au pierdut in stare adultri ornamentele lor anterioareot, I{u pot rS.spunde ln mocl satisfd,czitor Ia acea,st6, intrebate. Itutem fi aploape siguri_ e[, petele. ryi dungile a,u rlisplrrit la sa,u a,proap(] d.e mal,uritate la strl,rrro;ii speciilor noa,sl,re actualer ela incit ele o,u mai folut inci, pftate ca pui si, datoritir, legii ereditirlii la, r'irste corespu nzdtoa,re, au transmis aceste caractere puilor fufuror gelleratiilor consecutive. A fost poate ulr mare avantaj_ pentru. leu ryi puma 9il, din caaza naturii cleschise a, locurilor pe care le frecventeazti in mod obi;nuit, si-au pierclut cLungile, clevenind ast;fel rnai Pufin bd,td,tori-la ochi pentru pracla lor; ;i, dacd, varialiile consecutive prin ca,re acest scop a fost atins au apS,rut tirzia in via!5,, puii qi-ar fi p5,strat dungile., d.upd, cum este cazul acum. Olt d.espre cerbir porci qi tapiri, \-ritz I\fiiller mi-a sugerat cil, prin pierderea petelor .;i d.ungilor lor prin selectie naturald, aceste animale ar fi fost mai greu vizibile'duqmanilor 1or, qi ci, ele ar fi avu1, ln special nevoie de aceastd, protec,tie de indatd, ce carnivorele au sporit ca talie qi numdr in timpul epocii terliare. Acea'sta ar putea fi adevd,rata explicalie, in s5 este oarecum ciudat ca puii si, nu fi fost astfel protejali ryi lnci, ;i mai ciudat ca ad.ulfii unor specii sd,-gi fi p5,strat petele, parfial sau complet, o parte din an. $tim c5, zr,tunci cind. rn5,garul domestic variazd, ryi dev'ine brun-roqcat, cenupiu sau negru, durlgile d.e pe spate gi chiar de pb rsira spind,rii deseori dispar, cu toate ci, nu putem explica motivul. tr'oarte pulini cai afarra de cei cafenii-cenu,5ii, au dungi pe vreo parte a corpului, totuqi avem motive serioase sd, credem cd, inilial calul era vf,,rga,t pe picioare $i pe sira spind,rii si probabil qi pb spate 43. Deci disparilia petelor gi clungilor la adullii speciilor noastre d"e cerbi, porci qi tapiri poate fi
a2

Falconer qi Caulley, Proc. Geolog. Soc., 1843, qi

trIemoirs zr lrri Falconcr.

['ttl.

vol. f, p. 196.

a3 The Variation of Animals and Plants und.er Domestictrtiort, 1868, vol. I. p. G1-64.

442

DESCENDENTA OMULUI

tlatoratfi, uuei rnoclificd,ri in coloritul general al hainei lor; dac5, lnsd, aceast,L rnod.ificare s-a efectuat prin selec{,ie sexuali, sau naturali, sau d.acd, s-a datorat acliunii.directe a conclitiilor de via!5, sau weunei alte cartze necunoscute, este imposibil de hotd,rit. O observalie a d-lui Sclater ilustreazd,hine ignoranla noastrd, cu privire la legile care dirij eaze_ aparilia qi disparilia dungilor ; speciile de As'inus, care triiesc pe continentul asiatic, sint lipsite d.e d.ungi, neavind nici

chiar d.unga d.e-a curmeziqul spetei, pe

'i, I i i

bi,td,tor la oclli, cu exceplia parlialfl, a speciei .4. trosni,s,pus, care ure oo*ai .loog* de-a curmeziqul spetei gi, ln general, citeva d.ungi ;terse pe picioare, qi aceastd, specie
tr5,ieqte

cind. cele care trS,iesc in Africa sint dungate

a Egiptului d e sus $i a Abisiniei

ln regiunea aproape intermediard,

ee.

Caad,ruma,ne. - inainte de a lncheia este bine s5, ad.aug citeva observalii despre ornamentele maimufelor. La majorit atea speciilor, sexele seamdn5, lntre ele prin culoare, d.up5 cum am vdzut, 1ns5, la unele masculii se d.eosebesc d.e femele mai ales prin culoarea pd,rlilor nude ale pielii, priq d.ezvoltarea birbii, a favoritilor qi a coamei. Multe specii sint colorate in mod. atlt d"e extraorclinar sau attt de frumos qi sint prevS,zute cu smocuri de per atlt d e curioase ryi elegante, lncit cu greu putem evita d"e a privi Fig. 72. - Cap de Semnopitheats rubicundus; acest descn gi cele urm5.Loare (dupd prof. Gervais) aceste caractere ca fiind. dobindite i11 scop slnt prezenlate pentru a ardta aranjanrentul de ornamentafie. Figurile al[,turate (fig.72 gi dezvoltarea ciudatl a pirrului de pe cap. pind, la 76) servesc pentru a, ay6,ta aranjamentul pd,rulqi de pe tatld, qi cap la mai rnull,e specii. Cu greu se poate sencepe cdu aceste smocuri de p[,r gi culorile puternic contrastante ale bl5,nii qi pielii pot fi rezultatul unei simple variabilit6fi fd,r5, ajutorul selecliei; qi este de neconceput ca ele s5, poatd, fi de folos in vreun fel obiqnuit oarecare acestor animale. Dac5, este a$ar atunci ele au fost probabil cloblndite prin seleclie sexual5,r c'u toate cd, au fost transmise in mod. egal sau aproape egal ambelor sexe. I-ta multe d.intre cvadrumane a,vem d.ovezi suplimentare d"espre acliunea selecliei sexuale asupra taliei ryi puterii rnai mari ale rnascglului qi a dezvolt[,rii mai mari a caninilor in comparalie cu femela. Clteva exemple vor fi cle ajuns pentru finfelegerea] modului ciuclat ln care sint colorate ambele sexe ale unor specii $i a frumuse,tii altora. La Cercopith,ecus petauri,sta (fig. 77) f"a\a este neagr5, favorilii gi barba fiind. albe, cu o pati, albd,, rotundfl,, bine definiti, pe nasul acoperit cu p[,r alb, scurt, care dd,

FRT'

N{{]SETE.\ C:VADR{]MANELOR

.l

t3

aninralului un aspect aproape caragJ:ios. Semnopitheaw frontatus are, de asemenear o fa!i, n_egricioasfi, eu o barb5, lungir, neagrfl, iar pe frunl,e are o patd mare gola;d,1 de culoare alb-albistrie. La Macucus tasi,otus tiga este d.b culoarea cl,rnii murd.are, cu o pat5, roqie bine definitd, pe fiecare obraz. Aspectul speciei Cercoce.bus .aethi'ops este grotesc, cy fa\a sa neagrd,, favorilii qi gule,nrl albi,-capul eastaniu ryi o patd, mare albd,2 gola$i d"easupra fiecd,rei pleoape. La foarte multe specii, barba, Q,r'.ori!ii ryi smocurile cle p5,r din jurul felei slnt de culoare diferitd, de restul capului, qi atunci cind. culoarea Oiferd, ele sint

Fig. 73. - Cap de cus

Setnnopitlrc-

comatus.

Fig. 74. - Cap de pucinus.

Cebus

ca-

Fig. 75. - Cap

de Ateles marginatus.

Fig. 76.

Cap de Cebrrs uellero.sus.

intotdeauna d.e o nuan^t[, mai cleschi.skn', deseori fiind rle un alb curat, uneori galben'viu s2,11 ro;sc&t. intreaga ta\d' a speciei sucl-americane Brach,ltrurw's calaus este d.e o culoare stacojie aprins ; ,,aceast5, culoare nu apare tnsd, d.ecit cind. animalul este aproape maturi' 46. Pielea golapS, de pe fa!i, este uimitor de diferit6 la culoare la diversele specii. Adesea ea este cafenie sau de culoarea ci,r:nii, 9u p3,rfi_absolut albe, iar adesea tot atlt de neagrd, ca negrul celmai tuciuriu. La Brach,Eurus culoarea stacojie este mai vie declt La vreo domni;clar5, ca'eaa5

Am

multe cazuri pot

No!. des Mammiftres, a lui Geoffroy St.-Hilaire

observat, acesL IapL la gridina zoologici, iar fi vizute in planqele colorate din ffisl.
qi

F. Cuvier, 1824, vol.

ao

I.

46.

II, p. 310.

Bates, The Naturalist on tlrc Amozons, 1863, vol.

444

DESCENDENTA OMULUI

ztand,,al c5,rei obraz ro;eqte cel mai tarq. Uneori ea este c1e un portocaliu mai disd.ecit al oricd,rui mongol, iar la mai multe speoii ea este albastr5,, trectnrl la violet sau cenugiu. La toate speciile cunclscute cle dl. Bartlett la care ad.ulfii de ambele sexe au fa,ta puternic coloratd,, culorile sint mohorite sau absente la,

tiqct

trig. 77, --

Cercoqtilheats pettturisla

(dupi

Bretrrrr).

prima tinerele. Aceasta se aplic6 d.e asernenea la rnandril ryi la Rhesus, la care Ia\a qi pi,rfile posterioare ale corpului nu sint strl,lucitor colorate d.eclt numai la un singur sex. In aceste din urmi, caz:uri avem motive sd, cred.em ci, culorile au fost doblndite prin seleclie sexuald,; qi slntem, natural, tenta,ti sd, extind"em aceea;i ipotez5, la speciile de mai sus, cu toate cd,, atunci cind slnt ad.ulte, ambele sexe au f.ala colorat[, in acelaqi fel. Cu toate c[, multe specii de maimule sint, dupd, gustul nostru, departe de a fi frumoase, alte specii sint unanim admirate pentru aspectul lor elegant ;i pentru culorile lor vii. Semnop'ithecus nerna,ells, cu toate cd, este neobiqnuit

FRUMUSETEA CVADRUMANEI-OR,

445

voi menlioT,a decitalte d,ou5, maimule pentru frumuselea lor I le-am ales pe acestea, ca prezentind u$oare cleosebiri sexuale de culoare, ceea ce face ipoteza tntr-o oarecare m5,surd, probab.ild,, anum.e cd, ambele sexe igi datoreazd, asiectul elegant *919q!l.i.sexuale. La maimula cu musta![, (Cercop'itltemcs cepltus), coloritul gen_"eral al bl5,nii este. verzui-pestrit cu gu$q albf,, ; la mascul vlriul cazii este ca-staniu, fala constituie ins5, partea cea niai ornarnentatra, pielea fiind- mai ales d.e un cenuqiu-alb5,strui, nuanlincLu-se d edesubtul ochilor intr-o cuXoare negricioash,, cu buza superioar5 de un albastru delicat, acoperitd, pe marginea infeiioard, cu o musta!6 s_"b!ire neagri ; favorilii sint portocalii, cu partea superioard, neagr6, formind. o bandd, care se intinde inapoi, plnd, la urechi, acestea fiind. acoperite cu peri albicioqi. La grSclina societi,liiToologice am auzit adesea c11m vizitatorii aclmirau frumuselea unei alte maimule, numitil, po clrept }ercoTt,ithacus d'iana (fi8. 78).;. culoarea general5, a bldnii ei e cenugiq pieptul gi suprafala interioard, a picioarelor anterioare sint aibe, un spaliu *a*e iriunghiuli,r bine definit pe partea p_osterioar6 a spatelui este de un castaniu bogat-; la mascul laturile interioare ale coapselor qi abd.omenul sint d.e o deticatd, diloar" gdlbuie, iol creqtetul capului este negru ; f.ala qi urechile sint de un negru inteis, formincl un frumos contrast cu o croasti, alb5, transversald, deasri.pra sprlncenelor ;i cu o barb5, lung5,, asculit5, , albd, a cflrei parte bazald, este neagrh, az. La aceste maimute qi la multe altele frumuselea qi aranjarnentul neobi;nuit al culorilor lor si, mai mult inc5, dispozilia- elegant5, gi iariatd, a crestelor qi smocurilor d.e p6r de pe cap m5, conving ck aceste caracl,ere au fost clobintlite prin seleclie sexual[, exelusiy ca ornamentalie.
Reaumat. lupbei pentru posesiuuea femelei pare sir, predonrine - Legea in toati, marea clas5, a mamiferelor. Majoritatea naturaliqtilor-vor fi di acord. eir, talia, ,puterea, curajul qi agresivitatea mai mari ale masculuhii, ltrrnele sa,le

juratd, de favorili l_ungi de un alb lucios, cu o linie rdgie-castanie deasupra sprincenelor; blana d.e pe spinare este de un cenugiu clelicat, cu o patd, p5,trb,td, pe laturile corpului, coada qi antebra,tele fiind de un alb curat ; deasuf"a piiptului are un colan castaniur coapsele sint negre cu pieioarele de ran roqu-castinii. ITu

colorat, este descris ca deosebit

d.e atr5,g5,tor

; f.ala colorat,[, portocatriu este lrrcou-

superioritatea decit masculii cu mai pulin *Srrcces. Exist5 o alt'd' concurenfd, mai paqnici,, in cal'e masculii se stri,duiesc s[, excite sau sd, ad.emeneasc5 femelele priu diferite farmece. Aceasta se face uneori prin emiterea cle cd,tre masculi a unor mirosuri pu'berniae in clecursul perioadei r.enroducere, glandele odorifere fiind. dobindite prin seleclie sexuald,. Este $e_ lndoielnic daci, aceastd, ipotezd, poate fi extinsS, la voce, deoareceorganele vocale ale masculului trebuie si, fi fost inti,rite prin folosire in timpul maturit5,fii, sub
az Am vIzuL la gridina zoologici majoritatea sus- esle luat.I ctin Naf. Hist. of Mammalia a dlui W. C. numitelor maimufe. Descrierea lui Semnopithecus nemaeus Martin, 1841, p. 460; vezi, de asemene&r p. 475 Si 523.

speciale de atac, precum $i mijloacele sale speciale de apeirarer &u lost clobilclite sau modificate prin acea formd, d.e seleclie pe care am d.enumit-o seruali,. Aceasl,a nu depindg 9u I"."9 superioritate in lupta general5, pentru exisl,en,t[, ci tle faptul c5, .anumifi indivizi din unul din sexe, tn general ma,sculul, rcuryeqte sL irrvingir, alli masculi qi lasd, un numd,r rnai mare d.e d"escendenli calo s[,- le moqteneascil

-r 16

DESCET.IDE}ITA OI\,{UT.UI

excit5,rile puternice ale dragostei geloziei sau furiei $i in consecin!5, trebuie sI, fi fost transmise la acelaqi sex. Diferitele creste, smocuri qi mantile cle pir, care fie cd, slnt limitate la mascul, fie c[, sint mai clezvoltate la acest sex d.ecit la femeli,, p&rr ln majoritatea cazurilor, sI, fie numai ornamentale, cu toate cfi,

| .,'

F.ig. 78. -* _Cert:oqtilftertts dirrrtii (dup[ Rrehnt).

uneori ele servesc ca o api,rare in contra masculilor rivali. Avem toate motivele sd, bi,nuim cf,, qi coarnele ramilicate ale cerbilor qi coarnele elegante ale anumitor antiloper cr toate c5, ln mod. normal servesc ca arme d.e atac qi ap6rarer &r fost parlial modificate pentru ornamentalie. Atunci clnd. masculul se deosebeqte prin culoare de femel6, eL prezinti, ln general culori mai lnchise ;i mai puternic contrastante. La aceasti, categorie nu intilnim splendidole culori roqii, galbene gi verzi, atit de comune la masculul p5,sd,rilor qi la multe alte animale. Totuqi, pflrlile golaqe ale anumitor cvad.rumane trebuie exceptate, furtruclt asemenea p6,r!i, ad.esea ciudat situate, stnt strilueitor eolorate la unele specii. Intr-alte cazttri, culorile masculului pot fi

MAMIFERE

REZUMAT

417

datorate unei simple varialii , fd,rl, ajutorul selectiei. Atulci insi, cind. culorile ryi puternic pfon_unj ate, cind ele nu se dezvolt[ d,eclt aproapc] rle ^ tlialuritater ryi cincl ele se pierd, dupd, ca,sttare: cr gren putern evita coieLia, ch t'lt' rttt fost rtoblndite pt'in sclectie sexuali in seop-rtc oinamentatie qi cri a1 fost 1t'ltltsillistl t'xt{ltsiv slttt a,plioap('ex('lusiv at,t'luiapi s(,\. ,\t11ei cirrtl l,rnbelt) s(ix(l sirrl r'olot':ttc la f1'1, irtr t,ulorile sint bltitoart'1; ochi $alr curios araniate, ft-r1ri lr, fi i'ituryi fl6r _pu!,rtr. tlc Yr''tttl folos aparent pentlu protecfie', ;i rnai ales clnit sint, asociattl cu tliferili a!,i apcntlici ornamentali, :r,jungem'ptin anllogie ltr a,ceeasi concluzie, anurne ci ele au fost dobindite prin setee4ie iexuald,, cu toate c,[ rrtr fost transmise la ambele sexe. Atulrci cina privim lnapoi la diferitele cazur.i prezetrtate in capitolul de faf,ii si ln cel anterior, se va eonstata eri este interleil,tii ipoteztt, _tiupt-r eare culorile blt[,toare la ochi ryi variate, limitate la masel1i slll ('()Illull(' IA A,nlbttle sexe, sint de reguid, general[ asocria,te la aceleaqi grupe ;i srrllEl'llpe' ctt :t,lte ca,ractere sextlale secunclare servind pentru lupti, sal ornarleirta!ic. Legt'a transmitc-.rii cgale a earacterelol Ia, arnbc.le seie, in mfslrrfr in crlrt, t'lt, pi'iYeryte culorile qi atte ornam(,nte, a pretlorninat cu mult mai mult la marniI'('1'(r tlecit la, pitst-"tri; insii rtlrnele, curlt sint coArnele qi coltii, a1 fost aclt,seA trA,nlttttistr fitt exclusiv, fie mult rnai perfect la masculi tleeit la fenrele. Acgst llellr ('sl,tt sttt'pri]1zi,tl,,or, intrur'lt1 ir,sa, culn masculii iryi folosese :r,rmele petrtru a se lllr[,rlt, rlt' tht'yll?lrrii rlc to:ttt'1't'lttrilt'r tot a,stfel :lrmele lor le-:l,r fi fost hg ftll6s si felrt.It'ltlt'. Itt ttrlisrtt':l in cllre tte putem tla rSoil,rrla,2 a,bsenf,ll lor^la a,cest st,rr I1r polr,lt, fi e-xplit,ttl,l-t, tlccit prirt {ot'ni:l eretlit[!,ii calc ll, prt'rlominat. in sflrrsit, I1 p1t,r1-perlt,, Ittptir tlitltr:tr irrdivizii tle At'.t'lil,.si *ui, pa,ryrricl'*oo slngeroils5,, a iost tirnitat,;i, (i1 (rttl(' tttlt,i l'trro t'xceptii., la rrt:lsculi, a_!a ineil, aceqtia clin urrnir, Au fost nrorlifisll i prirr, s<'lt'elilt strxttali itr tnorl cu rnult rna,i f'rccvrrrrt 69si{; felnt'lt'lr.r lr1;il; pplrl,r.l ll s{' lrt1l1,:t irrl;t'r' ('i, r,i1; si pt'rtl,}'lt :t lrlt,tnctr i r.ier ul ()I)ilfi.

slnt variatcr

:l{} --.c. {{tj

PARTIIA A III.A

Selee{ia sexualf, in legaturi cu omul gi eoneluzie

C,IP]TOLUL AL ,YIX-LEA

CARACTEREI,E SEXUATB SECUNDARE

tA OM

Deost'lrili itttrc lrit'l;itl" Ei ferncir: *- Cauzrlo urloI'asr)nlcltea drr.rsebili 1i ule anunritor' cltl'ilctcrc colnullc lttttbtlrtr sexc - Legea Iuptci - I)eoscbiri alc faculltrIilol rnintalc 5i alc vot:ii -- l)esltrc ittflucrrfa fnruruse[ii in dcterminaroa ci'isdtoriilol la orn -- Aten!ia datir rlr: silbatici po<loah<:lor -- f <lcik' lor tlesple frunrtrsefrra fcnrr.ii * 'l'cnclin{ir tle :l c\agrrl'a r.ir,r.;r,, prrr.!ir.tr!:rri{lrlr.,lrl rrr;rlii.

Iril, orlI tltlosebirile rIiubre sexe sint nrai lla,r'i t[erit; lit, rna,joritHl,r,;j; (1\ra([r'trltliltlolot', itrsi, tlu" it,tiit tle rrta,ri ctt, Ia unelo rtintrt) {:)lo, ca, do {}xonrptrl la trr?}n(lri-1. lrr rnedie, bti,rbatul ()sto con$i(lelabil mai inillt, nlini gn'll $i i]taf putc,r:nic rle<:il; licrneia,, rrtlli 1a,1; ln unrerri ryi cu mu$chi mai olal pronullfa,t,i. I)lltoritir, r,A,por{,ului ca,Te t'xistii itltt't tLozvttltilr{}?1, rnus(}ularti fi pr'(x)rnilt(rIl1,ti, str)t'in(i(rltel(}t'r, itT(ia(lrr, sllpc'rcilia't'it, <'ste in g{'Il{}riul nla,i pronur}t,a,t,ir, liu bli,rbat r^trtcit la, {orneitr. Oot'prrI ;i in speciill fa,!a lui este ma,i p[roasri, ia,r' vo{iea sa ar'o o tonalit;ate cliferitir, ryi ma,i put_ernici,. Stl pa,t'o cil, Ia anumite ras{-\ femeile se tleoserbesc pulin prin clrloa,r"o dc b[rbati. [)c t'xernplu., vorbind. d"espro o negresii aparlinincl tribului llfonbuf,too, ca,ro locuiepte iir interiorul Afrieii, la citeva gr"ade la nortl cle eeuator, Sehrn-ei1furth spune,: ,,Ca qi lnt,reaga eiraszi erL a\,ea pielea ctl citc,va nuanlo mai clesehisir, tlccit a sol,ului ei, fiind oarecum de culoarea r,afelei pe jurnfl1,ate pr,S,jitrirt z. lntnrcit; femeile lucreaz5, la cirnp si sint complet dc'zbriirirrt,i', <.stqt put,iir prolta,bil r,ri, cleosctbirea clc culoare ta!,ra clo b5rbalii lor s5, se datoreze cxprrr,{rrii la sot,i(. qi vin'l.,. psmcrile europene slnt poate cele mai viu colorilte clint,r'r i:icxen dupii, curn ,\{t F(}a.t(' v]dea cintl ambele sint egal expuse. B[r'batul c,'sto rnai cur:tjos, nlrli agresiv;i mrli eni:r'gic rlrcit fomt'iu si alr.r spirit utt nrai irrvetttiv. f)r<'ic,rul sf,,u este in inod a,bsolut mai rlritt'(r, ct'c-'d iusi cL nu s-zl, stabilit pc clt'plitt tlacf in proporl,ir, fa],il rlt'corpr.rl siru iJau nu. Irir ferneio falzr, este rna,i roturrdir, fllcilc rsi baza claniului rrrai nrir,i, eontunrl r.or1)rilrri mai rotund, in anumite pd,rfj mai proeminent, iar pelvisul ci cste nrrri lirt clt'cit
r Schaaffhausell (traducclc), in
Revic\\"', octonrbric 1868, p. 419,
,.Anthropological
.120 ,si 427.

2 7:1rc !IerLrl o{' Afr.ictt' p. ir'J.{.

(tract, ' r'ng-lezii ). 1u73, vol. l,

t;2

DESCENDENTA OMULUI

la bilrb at 8 ; acest clin urnrI, caracter poatcr fi insii, eonsitlerat mai curlncl ca un caracter sexual primar declt unul secunclar. tr'emela ajungc la, maturitate la o virstd, mai timpurie clecit bd,rbatul. Lu om, la ryi la, animalele tlin toate claseler, caracterole distinctive a,ltl sexulli masculin nu sint deplin tl"ezvoltate pinf cc ru este aproape matur, iar dacir, este castrat ele nu mai apar niciodatf,,. Barba, d.e exemplu, este un caracter sexual secundar qi copiii masculi nu au barb[,, cu toate c[, la o virsti, timpurie au p5,r abundent pe *u,p. Este datorit[, probabil apariliei relativ tlrzii in vi.affi a varia,tiilor consecutive prin cale bfl,rbatul qi-a clobindit caracterele sale ***.olinr-]r c[, ele sint transmise numai sexului rnasculin. Copiii d.e sex masculin $i teminin seam5,n5, indea,proape intre ei, ca gi puii atitor altor animale la care sexele adulte se d.eosebese considerabil ; ei seamlnfi, d.e asemenea mult mai lnd.eaproaPg cu ferneia adultd, clecit cu bS,rbatul ad.ult. Totupi, pind, in cele d.in urm5, femeia ia anumite caractere distinctive qi prin conforrnafia craniului ea pare s[, fie interrned,iarS, intre copil qi b5,rb at 4-. De asemenea, d.up5, cum puii unor specii lnd.eaproape lnrudite, .o toate cir, distincte, nu se deosebesc atit de mult lntre ei aa aOutfii, tot aqa este qi cu copiii cliferitelor rase umane. IInii au susfilut .chiar cL la craniul de iopil nu se pot detecta deosebiri rasiale 5. in privinla culorii, copilut
d.e

negru nou-n5,scut estscafeniu-roscat qi curind. d.evine cenugiu-arderie, culoarea neagrX, fiind. d.eplin dezvoltatd, pln5, intr-un an ln Sudan, insd,_nu inainte de trei -in Egipt. Ochii negrrrlui sint la inceput albagtri, iar p5,rul mai curind. brunani castaniu d.ecit negru, fiind. cre,t numai Ia virf. fmediat dup5, nagtere copiii austraIienilor sint de un cafe'niu-gfl,lbui ryi d.evin negri Ia o virst[ mai tfrzie. Copiii d.irr tribul gtrarany din Paraguay slnt galben-albicioqi, irrs5, in decurs d"e citeva sd,pti,a pir,rinlilor lor. Observalii sintilare, rlili ei d.obindesc culoarea ca,fenie-gilbuio 6. au fost ffl,cute qi in alte pfrfi ale Arnericii Arn arl,tat mai ami,nunfit d.eosebirile de mai sus dintre sexul masculiu si ferninin la offir cleoarece ele sint curios d.e asernl,n[toare ou cele ale cvadruinanelor. La acesie animille femela este maturd, rnai d.e tirnpuriu decit masculul, eel pulin acesta este cu siguranld, cazul la Oebus uacl,rae 7. Masculii majorit6lii sp"ciitor silt rnai ma,ri qi mai puternici clecit fernelele, -f*pt despre care gorila ofer6 un exernplu binecunoscut. Ifasculii anumitor maimule se deosebesc clc fernele s chia,r plintr-un ca,racter atit cle nc'insemnat ca proeminen{a Pa1 marc a, arca4ei superciliare qi corespund in aceastl privinld, ou omul. I.,a g9ri16 qi.la anumite alte maimule craniul masculului adult prezintfi, o creastd, sagitald, bine prolurr,tat[,, care lipseryte la fernel5,, iar F'cker a gisit o urm[, dc o asemenea deosebire' intre cele douf sexe la australieni s.
3 Lit:kcr qi \\iclcker (tratluccrc),

rlirrtrc frrrnra craniulrri la birbaIi qi la fcnrci a fost urnriiritl cu nrultii gr:ijir tlc citrc Wclcker. a Iicker ;i \vclckcr, ibidcnr, p. it52 gi li55 ; C. Vog[, I-ectures on X[urt (tracl. cnglez[), p. 81. 5 Sclraaffhausen, ,,Anthropological Revicw", ibident, ,{2g. p. G pruner-Be1., clespre copii de negri, citat rle \;ogt, p. 65) gi la llglobates agilis (Geoffroy Saint-Hilaire q Lecl.ures ort Mct1 (trad. englezi), 1864, p. 189; pentru F. Cuvier, .Ilisf. .lfat. des Mammifires,1824, vol. l, p' 2). e ,,Autltropological Revierv", octottlbrie 1868, p. 353 faptc sulllinreltare clespre copiii cle ncgri, dupl cunl

lier.ierv". octornblie 1868, p. 351--356. Conrltarati a

in ,,Anthropological sirrt citatc tlirr

\Tirrt.erboLtottr |i Campcr, vczi Lawrctrccro Lectures on Plt11stoktg11 tttc., 1822, p. 457. Petrtru copiil de guarany vezi Itengger, Siiugethiere ctc., p. 3. Yczi tlc asemenea Godrort, De I'EspDce, 1859, vol. I[, p.25i]. Pentru australieni, Waitz, Introducti.ort to Anthropologg, (trad. cnglezd), 1863' p. 99. ? Rengger, Siiugethiere etc., 1830, p. 49. 8 Ca la Macacus cgnomolgus (Desmarest, tr'Ianunalogie

OITUL

DII'ERENTT SEXUALE

453

La nraintufe, atunci cind. r:xist[, vreo deosebirc de voce, cea a masculului cste nrult rnai puternic[,. Am vhzat c[ la anumite maimule masculii au o barbil lrine clezvoltat'h, care la femele lipse ryte cornplet sau este mult mai pulin d.ezvol, tati. Nu se cunoaqte niei un eaz ln care barba, favorilii sau musta,ta s[, fie rnai nrari la maimula femel[ clecit la cea mascul[,. Chiar la culoarea bl,rbii existf un paralelism curios intre om qi cvadrumane, lntrucit la offir atunci cind. barba se deosebeqte la euloare de p[rul eapului, dupf cum se intimplS, de obicci, erecl cd, aproape intotdeauna barba este d.e o culoare mai deschisd,, fiind adesea rorycatf. In Anglia am observat acest fapt de repetate ori ; doi domni mi-au scris insf recent c5, ei constituie o excepf,ie la aceastd, regul[. Ilnul d"in ei explic5, faptul prin marea deosebire de culoare a p[,rului ]a latura paternd, gi materni, a familiei. Amb:i au fost conqtienli de mult timp de aceasti, particularitate (unul d.intre ei fiind. ad.esea actzat' c5, iryi vopseqte barba), $i astfel au fost lnd.emna,ti sI, observe alli b5,rbafi qi s-au convins c[, excepliile sint foarte rare. Dr. Hooker s-a ocupat pentru mine in Rusia de acest mic punct qi nu a gd,sit nici o exceplie la regul[,. Dl. J. Scott de la Grd,dina botanicd, d"in Calcutta a avut amabilitatea de crbserva multe rase d.e oameni care puteau fi vd,zali acolo, precum qi in alte tu pnrli ale fndiei, qi anume douil rase de sikhimi, bhoteagi, hinduqi, birmani gi chinezi, majorit'at'ea fiind rase care au foarte pulin pd,r pe falra, $i a constatat intotdeauna cd,, atunci clnd existi, weo deosebire d,e culoare intre pdrul capului qi barbd,, aceasta din urmi, este invariabil de o euloare mai d.eschis5,. Or, d.up5, cum s-a afirmat mai sus, la maimule barba se d.eosebeqte adesea izbitor prin cnloare de plrul de pc cap ryi in asernen ea cazuri ea este lntotdeauna d,e o r,uloare rnai deschisf,, fiind aclesea d.e un alb curat, uneori galben[, sau rorycat[, 10. in privinla pilozitd,fii generale a corpului, ferneile d.e toate rasele shrt nrai pulin plroase decit blrbafii, iar la citeva cvad.rumane 3artea d.e jos a eorpului fernelei este mai pulin p[roasd, decit a rnasculului rr. In sfirsit, ca qi b5rbafii, maimulele mascule sint mai curajoase pi mai lndlrjite declt fernelele. Masculii conduc grupa qi in caz de pericol se aqazd, in frunte. Yed.em astfel cit de apropiat este paralelismul d,intre deosebirile sexuale la om ryi cvadrumane. Toturyi, la unele specii, ca la anumili paviani, la urangutani qi gorile, existi, o d.eosebirc consid,erabil mai mare intre sexe decit la om, ;i anume in mX,rimea caninilor, in dezvoltarea ;i culoarea pd,rului gi mai ales ln culoarea p5,rfilor gola;e ale pieli. Toate caracterele sexuale secundare ale omului sint foarte variabile, chiar ln cad.rul aceleiagi rase, Di se d"eosebesc mult la diferitele rase. Aceste dou6, reguli sint in general valabile la tot regrrul animal. Din excelentele observa,tii fd,cute pe bord.ul vasului ,,Novara,tr 72t s-a constatat cL in5,lfimea bd,rbalilor australieni nu deplqeqte pe cea at femeilor decit cu 65 mnl, pe cind. la javanezi depd,,;irea
nu a v5.zut declt urr astfel, dupi. cum mi informeazl tll. L). I.'or]rcs, el ttu a vizut niciodati \rreull caz dc acest fcl la a1'rnaraqi albeasci la bltrlnele, dupl curn este atit dc obignuit cazul 5i quichuas din Amelica de Sud. 11 Afa este cu fernelele mai multor specii dc HgIola noi. Aceasta s-a intlmplat lnsi la un Macacus cgnornolgus bitrln, linut ln captivitate, alcr clrui musti!.i bates, vezi Geolfroy Saint-Hilairc Ai F. Cuvier, ltisl. erau ,,remarcabil de lungi, semlnlnd cu ale omului". lfaf. de.s Memm,, vol. I. Yezi de asemenea desprc II.Iar, In totul aceast[ maimu![ bltrini prezenta o asemlnare Penng Cgclopedia, vol. II, p. 149 gi 150. 12 Rezultatele au fost deduse de citre dr. K. Scherzer' caraghioas[ cu unul dintre monarhii care domnea in Europa, dupi care era unanim poreclit. La anumite rase ;i Schwartz, vezi Reise d.er l{ouara: ,lnlhropologisclter T'ltcil, 1867, p. 216, 231, 234, 236, ?39 ;i 269, umane pirul de pe cap nu albe;tc aproape niciodat[ ;
10

Dl. tslyth m[ inforurcazL

cra

singur caz 7n care barba, favorifii etc, unei maimufe s[

D}JSCBNDENTT\ OAILILLII

('l'a, itr- trrerlic ([(] ilE rrulr j ir,gil, irrcil; lil il,c(]rrstiii, rlin urnri I':nii rlil'r'r'r'rr(ir, rlr,irtiil{,irrrr' rIitrtt'<, s(]xo cl'tl ([('I)esto t,r't'i ori IIlai lllil,ro t[r'ti1, la ilusl;t':r,liltri. Nllnr(.rr)rr.i('l)liU\lrt':*r1;oli itle sl,atulii, circurnfelirtfei gitului ryi pieptului, lurrgirnii coloiulei \,'('t'l;r,lila,lo gi bra,felor au fost cxecutato crlr, grijir, Lu rtift-.r:ite I'asr', si a,pr'olI)(' 1;oatt' t,ct,slirr tttirsurdtori aratir cil b[rbalii se tleosebesc rnult rnai rnull, ilrtrc ci tlecil, fcrncik'. :\cest fapt irrdieti, in ceea et'priveqte a,oeste cat'Actert', cr-L nrascnlul este ct,l <l.ilrr, ir, flost mai ales nr.odific,at, de cind diferitele rase s-au ck'pirrfit ck' tulpiira, eorrnrnli. Dezvoltarrea b[rbii;i a pilozitfllii corpului se d.eosebesc in mocl rcnrrlrcabil la, blrbalii cte rase distinete qi chiAr'1& diferite triburi sau fa,nrilii cle accta;i rusii. l{oi europenii vedern aceasta intre noi insine. Dupi, }fartin 13, brirbalilor clt' p(, insula St. Kilcla nu l.s cre;te barba pln5, la virsta cle treizeci cle ani silu rnai tirziu ,qi chiar atunci barba le este foarte rard. Pe continentul euroasiatic barbn, pred.omini, pind, ce trecern clincolo d.e fndi?,, cu toate cii la bdryt,inasii din Ceylon ea d.eseori lipseqte, dupd, cum a observat Diodorus in antichita,te 1a. La cst c1e fndia barba dispare , ca la siarnezi, malatezr, calmuci, ch.inezi qi -iaponezi ; totuqi, ainoqiils , care locuiesc pe insulele cele mai d e n ord ale arhipela,gtilui japonez, sint cei mai pdrosi oameni din lume. La negri barba, este pulinri sau absentS, si rareori ei au favorili ; la ambele sexe eorpul este a,proape f[rir puf fin 16. Pe r1e altl parte, papuaqii tlin arhipelagul mali)tptr, ca,I'(r sint p,pr'oi,r,])(r 1;ot, at,i1; r[e uegri cil si negrii, a,u bflrbi bine tlezvoltal,e 17. ltr Oct':rrrtrl I':rt,il'i1r lorrrril;ot'ii arhipelagultri [,.iii ilu" barbi, rnal'(r ryi stttl'oasirr ptr r,ind t:t'i tlrr p(, ltlltilrr'lrgtu'ikr nu prea inclepdrtate, 'I'onga ,5i Samoa, sint sllilri I a,(,()r'ti?l :ttrlilr!,itr, irrsi un.or i'lls(f tlistin-cte. Pe grupul r[e insule Ellice, tolt locuil;orii a'pA,r't,itt a,eeleia;i t'use, 1,o1,ttsi numai po o singut'ir, insuli, a,nnrrl() Nunenrayir,,,bir,rbalii au llrirbi spleintlirlo", pe cinrI pe crelelalte insule ,,,r,i ?ru 1r] gent'r'al o duzinri cte pt't'i rir,zlefi d,repl; bitrbii" r*. Sc poate zice cI, prin t;ot, nrarele continent a,m('r'ica,r) bl-u'ba!,ii sin1, spirr i, insl lil i:r,proape toa,te tribulile pot tt,phrea t,iliva peri scurti J)rr l'a'f,ir., r])?l,i a,lcs lir b[trine!,r'. (]al,lin cvulueaz5, cir, lil triburile din Anrerica do N olrl, rlin doulzeci rte bilrba!,i, optsprezcrco sint din uu,trlrz"r complet spini, lnsil irrl,irnpld,tor s(, 1toi.r,t;o veclea, un b[,rbat, care a rreglijat sd,-;i smulgS, perii Ia, puberttlte cu o barb:i rnoalc lungd, d.e 2,1/2 sau ir cnr. ()uaranyii din Para,gutay se d.eosebesc tle toato triburik, inconjurir,t,oare prin faptul e5, au o barbi, micd, ryi chiar puf,in prir: pe corp, nu ins[, favorili t0. Dl. D. Irorbes, ca,rc s-a ocupat ln mod special de zlcest subiect, rnii, informeazir cii, a,yma,raryii ryi quichuaryii clin Cordilieri sint remarcabil do spini, toturyi uneori ci,tiva peri rd,zlgi a,par la bd,t,rinc!,e pe blrbier. Birr:ba!,ii actistor douii, triburi au foarte pulin pdr pe ctiferitele p5,r!i ale corpului, pe care la curopeni pl,rul cre$te din abundenli,, iar femc'ile nu au d.e loc pe pdrlile cotresplrnzl,toare. Pe cap insI, pflrul atinge la ambele sexe o lungime extraordinarl, ajunglncl adesea,
1:r I:oUugt:1o Sf. Iiildu, ccl. a li-a, 1753, p. 137. dcn!ii Iol incmciga!i piu' sit ltibit cot'1nrl rrploitpc lot :.r[11" 'J{ Sir.T. D.'l'errrnnt., (')eglon, vol. II, 1859, p. 107. tltr lrr-rrris ca;i cru'opcnii. 15(]ttittltr|.itijt,s,..IttrvtttltlcsCour.sScielrti|itJttt,s'',2,|)ti\\'allitce,,],|u:nIutu11.',|r'|ti7lt:|ttgi,ltiU,l.lll. rrugrrsL 1Stiti, yr. 6i30 ; Vogt. Leclrtrt:s ort XIrrtt (tlatl. t'rrglt'zii), l). 17t'i. 18 l)r. J. Baru:rlrl Davis tlcslrre l'asclc ot'cunicc irr p. 27. 16 I)espre barba negrilor', \:ogt, Lectures eLc., 1t. 127; ,,Anthropolog. Review", aprilic tSZO, p. 185 ;i 191. 1e Catlin, North American Indians, ctl. a 3-a, 1842, Naitz, Inlrrtduct.ltt ArtthroltolocrT (tracl. englezi) 1tl6i-i, r,ol. I. p. 96. llstt' r'cntarcabil ci irr Sl.atele Unite (Irutestiga- r'ol. II, p. 227. I)espre gurlt'i.lny, vt'zi '\zlrt':l, \'o11ugcs liorrs irr Xlititurg and Antlvopologiccrl Sfaftslics of Antc- duus I'Arrtirique )Ittrir1., 1809, vol. II, p. 58; (le asemcn(la ricurt Sritl.icls, 1809. 1r. 5li9) negrii pur singe ,si dcscen- Rengger. Siiugcthiare uon Puragucrg,.p. 3.
1

OTIUL -

LEGEA

I-T-]PTEI

l.tt5

idf?r, cstc si cu, tttttrkl dirrtrc tr:ibttr,ilc nt)r(l-i,l,trr(,t.ica,tr(r. Se.xr,lc Ir;rrytirrrlilol'lr,nt(,t'icani rur sc tltrost,besc irrtre t'[c a,tit dr: nrull, prin cla,rrtita,toit, (11", p;ir. ;i pritr tttrttttt, gonot'rllit rt, corpului, t',a rnaiolil,atc.a, celollalte iascr eo. Acesi, fa,1rt tJst,r, :tllrtlr)g (itl ooca co so irrl,inrplil la, utrele rnaimule lnclcaproapo lnrud.itc ; astfeli sext'lc t'iutptttrzeului ltu sittt atit cle diferite ca eele ale urangulanului sau ale gorilei sr. I1t capittllclo a,nterioarer arr vil,zut, cit la mamifere, pir,si,ri, pe;ti, inss6t,g t'tc., tuulte caractere. pentru ca,re ave&nl toate motivele sil le consider'c5, au fosi, irf{,i:l I clobindite de unul din sexe prin seleclie sexualfir &u fost transmistr celuiItr,lt. Intrucit se pare ci, chiar aceastl formd, de transmitere a preponderat in ma,rg ttlitsurl, 1:r, orn, vom evita o repetilie inutil5, dacd, discutim origilea caracterelgr spceific(' s.xului masculin impreunl, cu anumite altecaracterecomune ambelor scrxe .

:rllr'o:tl){,rlt'i{ol,;i tot

Legea lupttei,. La sd,lbatici, de exemplu la australieni, femeile slnt motivul porlrlanent cle luptd,,- atlt lntre membrii aeeluiapi trib, cit ryi lntre diferite triburi. La fel era f[ra, indoial[, qi in antichitate; ),narn fui,t ante Helenam mulier teteyri,mcr beli causa,')'. La unii d.intre indienii nord.-americani, lupta este red.usd, la un sistern. Ilearno 22, acel excelent observator, spune : ,,A fost intotdeauna un obicei printre aceste popoare ca bi,rbafii s5, se lupte pentru orice femeie d.e care sint it,ta,;za!,i, ryi tlesigur eri, cel rnai puternic cirytigd, lntotdea,una premill. tlnui llirrba,t; sla,hr al'a,fi, tlutnai tlac[ t'$te rrn vin[,tor bun ,si foa,rte iubit, rlrcori isc permite sii, (,in;:r o sol it l){f oitre up- hlit'ba1, rpiri Itttt;r'rlrjrr o tr6ttsitlel,i-1 (ra mer-itintt 2,ten!iil, lilt,. ,\ctlsf ttbitrtri 1rt't'tlorttitli, lir t,oal;e l;rihurile ryi 1r'ovoacf,,urrlltrtcrtic spir.it de t-rrrrula,!,ie lrrintt'e tirrcrcl,, (r?,1'o tlirr copilLrio i5i irrceiarctli, ctr toill;e or,,u,ziikr torf,a qi isctrsinfa, irr Ittpta,.(,ol'l) lll corp. L'tit,tit, a,firrnii,cii, la guarrrr,qii dirr Anrt,ric,u ti,' Slcl, b[,rba!ii l'at't'tlt'i s(' Oitsitl;ort'sc pirrir lil vit'sta t[c tlour"r,zt'ci tlo llrri sr11 rpl,i rrlrlt" iltrleit irrr,irrl;r' dt' :r,eeastir, virstti lru-Di pot invingc rivalii. Si'1tct, t'lil ryi itltt'fa,pte sinrilarc, insri chia,r rlilgir, rll il,lrr 1,\r(r::t, rloyezi irr Icgii{;tlt'ii, (rtl it,ct'sl, srtbictrt, prirt anillogie cll cvatlrurna,nt le slperioare 23, tr1r1,gnr fi itlrt'o:r,pt, siguri r-rir, legea luptei ar prevalat la orn in clccursul primelor staitii alo tlt,zvolt5,rii srll!,. ,\pa,ri!ia intirnpl5,toare in prerzent a caninilor care proemine1,r,ir, tltrasllpt'a eelorltr,lfi rlinti cu urmele unei diastemo sau a,le nnui spaliu liber pentru plirnilt'il cauinilor opusi, este, dupir toate probabilit|,lile, un iaz de reversiune llt, o sta,ro ilnterioar'f, eind. strilmoqii omului erau prevS,zufi cu aceste ar'me, (i1, si ruulte cv:t,clrumane rnascule actuale. S-a observat intr-un capitol anterior. c5, pt' tnisutii, ce omul a, tlevenit treptat erect ,.si si-a folosit i1 rnocl contiluu miiniftr ryi braf,t'lc pentlu a, se lupta cu bele gi pietre, precum qi pentru alte scopuri vitale, el trebuie s5,-ryi fi folosit din ce ln ce mai pulin f5,lcile qi dinlii. Fdlcile lmpreun5, ou mugcrhii. lor trebuie s5, se fi redus atunci prin nefolosire, la fel ca qi Oingii, ln bzr,za principiilor, nu prea bine inlelese , ale corelatiei ;i economiei de crerstere,
?l, I)r'of . 1i rl-rrlr ,\gassiz (.lrtttt'rtcr1 irt Ilt,u:il, p. 5ij0) oltseLl,ii ct-t strxttlc irrtlictrilot' arncricani sc tlcuscbrlsc rnai lrrrfin clcciL ccle ale ircgrilor' ;i ale Luselol strpelioarrr. Vezi tlc irserneuea Rengger, op. cit., p. 3 desprc guarany. 2i Rtitimeyer, l)ie Grenzen der Thierwelt; e.ine lletraclrluttg ztt l)aruritt's Lehre , 1868, p. 51. 22 A JLturnery f'rom Prince of Wales Fctrt, ed. Oclavc, I)trlrlirr, 1796, p. 10-1. Sir. J. Lubbock (Origitr of Ciui-

lisuliutt, 1E70, p.69) tlit altc cazuri sirrrilirrr rlirr,\rrrtrrit.a

dc Nord. Pentru guanagii din .,\rnericir de. Sucl, vczi ,\zara, Vogages etc., vol. II, p. 94. 23 Despre lupta gorilelor mascule, vezi ch'. Savage, in ,,Boston Journal of Nat. Flist.", 1847, vol. V, p. 423.
I)espre Presbgtis entellus, vezi Irtdicrn Iiield, 1859, p. 146. * ,,Pentruc[ incir lnainte cle Illena,ferneia a fost cca nuri teribill cauz:a a rlzboiului". (N. trad.).

1.)6__

DESCENDENIA OIvIULUI

tleoarcce vedenr peste tot, ch organele carr: nu mai sint folosil,oarer se reduc in dimensiune. Prin asernenea trepte, inegalitatea iniJ,ial5, dintrcr filci ryi din,ti la, eele d.ouii, sexe urnane trebuie, pin[ in cele din urm[,, si fi fost inl[turatd,. Cazul ('ste aproape paralel cu cel al mull,or rumeg[,toare mascule, la c&,re caninii au fost reduqi Ia simple rudimente sau au d"ispd,rut, ca urmare, dupf cit se parc, a dezvolt5,rji coarnelor. I)eoarece enorma diferenli, dintre craniile celor douir, sexe la urangutan qi gorili este in legd,turi, strinsd, cu dezvolta,rea extraordinari, a caninilor la masculi, putem cleduce cL micqorarea filcilor $i a dinlilor la str5,rnoryii iniliali ai omului trebuie si, fi clus la o modificare extrern de impresionantl, qi favorabil5, in aspectul lui. Nu poate incipea indoiali c5, l,alia qi forla nra,i rnari ale bd,rbatului fa!I, de ale femeii, impreunS, cu umerii sli rnai la!i, murychii mai dezvoltati, conturul rnai colluros al corpului, curajul si agresivitatea sa mai rnari, sint datorate mai ales moqtenirii de la strS,moqii sii masculi serniumani. Aceste caractere trebuie s5, fi fost totuqi pi,strate ;i chiar sporite in decursul ind.elungatelor perioade clc silb5,ticie ale omului, prin succesul bd,rbatilor celor mai puternici ;i curajo;i, atit in lupta generali, pentru existenld, clt si in luptele lor pentru oblinerea d.e femei, un sucees care le-ar fi asigurat o progeniturd, mai numeroasS, d.eclt a fralilor lor mai pulin favorrza\i. Este pulin probabil ca forla mai nlare a b5,rbatului sL fi fost inilial clobinditfl, prin efectele ered"itare ale faptului cra el a muncit mai d.in greu decit femeia pentru subzistenla sa proprie Di a farniliei sale, d.eoarecer la toate popoarele barbare ferneile sint obligate s[ rnunceascl, cel pulin tot atlt, de greu ca ;i b[rbafii. La popoarele civilizaLe, a'r:bitrajul prin luptd, pentrrr posesiunea femeilor a inccrtat de timp lnd.elungat,, pe de alt[, parte, de regul[, genelalir, blrbalii trebuie sir, rnunceaseil mai cliu greu declt feuteile pcrttru subzisl,eu!,a lor cornunii ryi astfel forla lor mai mare trebuie sir fi fost pirstratd.
Dr:osebirea tlintre facuttd,li,le minlcrle ale celor cloud, se$e. -- Este prr-tbabil cii, sclec!,ia sexuald, sL fi jucat un rol foarte_ important in leg[,tur5, cu deosebirile tle aceast[, naturd, dintre bdrbat si femeie. imi dau seama c5, unii autori se indoiesc clc existen,ta rryeunei asemenea d.eosebiri inerente, insi c'a este cel pu!,in probabilfi, din analogia cu anim:r,lele inferioa e care prezintd, alte caractere sexuale secund.are. l{imeni nu va contesta c5, taurul se d.eosebe;te prin earacterele sexuale secundare dc vac[, rnistre],ul de femela sa, armisarul d.e iapd, si, dup5, ctrm este bine cunoscut

probabii ca deseori ea s[,-1 extind[, ryi la sernenii ci. Bi,rbatul este riva,lul altor b5,rbaJi, el se bucurl, de concurenf.,5,, ceea ce tluce la ambitie, cale se transformd, prea ugor in egoisrn. Aceste d.in urm[, calitS,fi par_sd, fie morytenirea sa natural5, qi ' irefericitE,. Este unanim ad.mis c5, la femeie faculti,lile de intuilie, de perceplie rapid5, si poate de imita,tie sint mai puternic pronunlate_ decit la b[rbat, 1ns5, cel poti" one,l* dintre aceste facult[,li sint caracteristice raselor inferioare ryi deci unui stadiu trecut si inferior de civilizafie.
irceezl, estc.

tlc c[,tre ingrijitorii merrajeriilor, rnasculii maimulelor mai mari de femelele lor. Femeia pzrre sd, se cleosebeascd, de birbat ca dispozilie mintal6, mai ales prin sensibilitatea ei mai lnare si prin mai pulin egoism, ceea ce este valabil chiar si la sd,lbat;ici, clup[, cum se vede dintr-un pasaj biuecunoscut din cd,ld,toriile lui Mrrngo tark si din afirmagiile multol altor cllir,tori. I)atorit5, instinc'tului ei matern., femcrla ili aratir, aceste calit[{,i inl,r-o rnlsurd, extrem5, fa!il de copiii sXi dr: virsti, fragecl^[,r _d9

OMUL _ I,EGEA LUI'TtrI

457

I)eosebirea cea rnai inrportantl la fa,cult5,!,ile inl,electuale alc celor tlouil soxc r:c vede din fa,ptul ci, bflrbatul ajunge la o mai rrare perfecliune tlecit fenreia in orice intre_prinde, dac:i, aceasta necesit[ ginclire profundh, ra,tiune sau imaginalie s au numai folosirea simlurilor si a rnlinilor. I)ac[ s-ar intocmi doui, listg a,le celor ntili eminenli b[rbali tsi femei din domeniul poeziei, picturii, sculpturii, uruzicii (cuprinzind. atit compunere, cit ryi executie), istorie, qtiin,td li filozofie, cu o jumfi,tatc duzind, de nume de fi.ecare domeniu cele douir, lisl,e nu ar suferi cornparalie. Putenr cle asemenea detluce din legea devia!,iei de la nreclii, atit cle bine ilustrati, cle dl. Galt;on in lucrarea sa clespre ,,geniul ereclitartt, c5, dac5, blrbalii sint capabili clc o suptuioritate hotdritS, asupra femeilor in multe domenii ' ca,pagitatea rninta,lir medie a bd,rbatului trebuie si, fie superioar5, celei a femeii. Printre str5,moqii semiumani ai omului ryi printre sd,lbatici au a,vut loc, timp de rnulte generalii, lupte pentru posesiunea femeilor. ins5, simpla putere corporali ;i talia q,r ajuta.prea pulin la victorie dac5, nu slnt insolite de curaj, perseverenll, si energie hotdrit[. La animalele sociale, puii masculi trebuie sX sus!,inzi nrulte lupte inainte de a o femel5,jar masculii mai biltrini trebuie sd,-ryi pdstreze femelele nurnai prin -cirytiga lup-te reinnoite. in cazul omului, cle asemenea,, berna,tii trebuie s5-;i apere fembile, precum Dl copiii de duqmanii cle toate felurile ;i sd, vineze pentru subzistenla lor comund,. Insd, qentlu a evita duqmanii sau pentru a-i ataca cu succes, pentru a prinde animale silbatice ;i a-;i face arme eI are nevoie de ajutorul facuiid,lilor mintale_ superioare, alume observalie, judeeatl,, invenlie sau lmaginafie. Acesl,c diverse faculti,fi. trebuie s5 fi fost puscr in mod eontinuu la, incercare ryi selectionato irr tinrpul maturit[f,ii; de altfel, ele trebuie s[, fi fost intflrite prin folnsire in tirrrpul aceleiaryi perioade a, vie!,ii. in consecinti,, in confor,mitate cu prirrcipiul la cale ]le-arn referil, adesc'a, ne-arn putea arytepta ca ele s[ tirrd[, cel pu,tin sd, fie transmisc tttil,i ales descendelfilor qtq,sculi la perioaclele corespunzdtoafe ate b5rbi,!iei. Or', atunci clnd. doi bdrba,ti sau un birbat qi o femeie sint pu$i in concuren!,[, anrbii avind. toate facultd,lile mintale intr-un grad" egal d.e perfec,tiune, afar5, num:r,i cd, unul din ei are mai multd, energie, perseveren!5;i curaj, ln general acesta rlin urmi, se Ya distinge mai mult in toate profesiunile si va d.obindi predominan!,a za. Se poate spune c5, posed5, geniu, intrucit o rnare autorit,ate a d.eclarat cd, geniu inseam[ r5bdare, iar rilbdare insearnnS, in acest sens perseverenld, neclintitd, leinfrica,t5,. Acea,st5, conceplie a genjului este poate incompletS, cleoarece in multe domenii nu se pot dobirrdi succese imporl,ante fd,r[ faculti,tile mai inalte deimaginalie ryi jutlecatri. Aceste din urmri facirltd,ti, ca si cele cle rnai inainte. trebuie s[, ,se ft dezvoltat la bd,rbat parlia,l prin seleclia sexualS, , adrcra prin llpta dintre cloi masculi rivali;i parlial prin seleclia nzrturalS, aclic5 plin slreceso inllpta generall, pentru existenf,_a,.;si deoarece in ambeler cazurr lupta a,le loc in timpul- ma,i.,rit;irlii, 1e,r'a.rtelrele, ob{,inute trerbuie s[li fost transrnisc rnai cleplin clescdndentilor masculi clccil, celcrr fentittitri. Aceasta concorcl.i in niod tzTtttor cu ipoteza moditiclrii ryi a rcint[,ririi rnultora dintre facultllile noastre rnintale prin seleclie sexualf,,, anuille c[,, in Primu] rind, ele suferd, in mocl notoriu o ,qchirnbare consiclerabild, la pubertate ru, qi ln al doilea rincl c[, eunucii rimtn toatra viala inferiori in privinla aeestor facul,
p. 7221: ,,Lucrurile la care birba[ul dcpir;e5tc cel mai tnttlt pc fetneic sint cele r:are penLrn o sinrplii iclec
1869,

za,J. Stuart llill observ[ (The Subjection of \Iiornen,

esLe nevoic cle cca rlai rnare Lr.uclir si insistr,'n1ii. Ce i1seamnd aceastir decit cnerg-ie ;i perscverenfri".
25

-\Iaur.lslcy, JIirttI ttrtrl Btttlg,

p. lil.

DhlllCE't\ l )El\Tr\

OI\II-1 I. [-rI

t'ii{i. Astl'r'1, }finl"r ilr (i(,1('tlirr ln'nrir lrirrblrl;trI ir rkrvl]rLiL sulri't'i(]r' l'r'nrcii. lrlsl,r'

r'('lr[-

('irpr('il;irt;r'il irll, rnitrl;lrlii (ril, si ltitrrtrrrl fa,1il tlr: prirrrrilri, pt'il pcrrrr,irrl ollr:rrrrcrrl,lr l. 'l\'cbtrit-r Ir\rut] irr \/('([oltr (rr-1, t,on(linf,a, ca]aotic't't'Jot'tlobirulilt'f ilzirr iLr vi:r1,i"r, rltr oricrrc rlintrt'scxcr dc lr fi l;r'irusrnise aeeluiaryi scr lil a,o('crlryi virstir, iur lr (iilrlrct't,r'rrlot' dobintlitc rle tirnpuriu rle a, fi t,ransmisc arnbc]rrr NrrX(.r sint lt'gu]i t'ur'(', (1lt t;ou,te cil sint generalo, llu se aplicir, irrtotcleauna. J)acir, ar fi intotcleaun?l, r':rla,lrilt', rrrn pu1,ea, conchidc (aici irni depi;sesr, propriile lll('le lirrril,t,) eir efectelo creditulr,rrlrr erluca!,iei tinrpulii a,le bi,ie{ilor si fel,elor ar fi transnrise fur mocl ega,l la arnlrt'le scrr', ir,ya lncit inegalitatea actua,lzi in cilpacita,tea rninta,l:i clintre sexe nu ar fi inli,tuurti, print'r-o educalie similarl timpuri.e pi nici nu ar putea fi determinatzi de educa[ia lor bimpurie cliferit[. Pentru ca femeia sd ajungi, la acelaqi nivel ca bdrbatul, ea artrerbui, atuncli clnd este aproape aclultfi,, sir fie antrenatli la energie si perseverenlri ;i ,s5, i se exerseze jud.ecata ;i imagina,tia in cel mai lnalt gracl gi atunci ea va tra,nsmite protlabilaceste calitd,ti mai ales la fiicele sale adulte. ilotusi,torrtc ferneilc tlu a,r putea ave'a aceast5, cregtere, afar5, nunrai claef,, timp de multe generatii, cele cArc :lu exccllll; prin virtulile viguroase de ma,i sus s-a,rl m[,rita,t si au produs deseendenl,i in nunrii,r mai marc tLecit ccilelaltt'le'mei. I)rrp[, cum arn obsct.l.itt n-r:ri sus, clr t,oa1;o cil acurrr bh,rba{,ii nrr sc rnai luptl, pr,rrl;t'u soliilc lol si itcoa,str"r {'ot'rui,r rlo solect,ie:t rlisprirrrl;, totuqiilr 1,irrr1"lrrl nrrrl;rrt'it;i,!,ii t'i sirrl; supuf i rrrrrti lttpttr itsl)r'(r 1)t'tr1,r'rt rl, s{r stts{irrt' f)tr t,i 9ifanriliil|tlt..(i(}(}i|(1(\Y2,1,itrdt.sljttterrlinf,sitlhiitrSt"|l{I)( !i, oit, 'ul'rlla,f(r, ilregirlil,iltt,it it'(r1,t{lt,lii, tlitrt,r'tr ,.,i(tx(} ?(;.

lrs(ru ;'i, !uc,ul,l,d,!t[,0 nL'u:'i,urlr,, - Irir utr.elt'sptriiqlt cvirt.lt.'tur]ln(f cxisl,ii, o n]ir,i'(' deosebilc inl,re sexelo :rttull,e irr o()(-)a cc prive;tc puttrrt'it, vocilor' ryi rltrzvoll,a,t('a, orgilnelor vocrilt', si blirbatul parc sir, fi mo;tcrnit a,ccn,striclt'tist'lliro rlc Izrsl,r't"rtntt;ii sr-"ri prirnil,ivi. Coal'dr'le salc voealt' sint cu o treirne mai lungi tlccit Iil {'t'nre'lo suu bIiel i, iar castrarea, ale alcelasi cfecl, asupla, Iui ca ,si asupra anirnalelol infer:ioare, iltlrtcil, r)a, ,,opre$te a,cea cre$tere proeniinerrtir, a tiroidei etc., cale insole;te alurrgireet, coa,t'tlol<,r"zz. in privin!,a cauzei acestei cleosebiri dintre sexe, nu am ninric cle atllrtgill, ln, observaliile rlin capitolul rinterior asnpra efectelor probabile ale folosirii inclelung corrtinuate a organelor vocale cle c5,tre mascul sub imperiul dragostei,furiei si geloaitli. Dupi Sir Duncan Gibb 28, vocea $i forma laringehii tliferi la cliferit;olc r?,so tlrnane, lnsil sc pare c6la t5,tari, chinezi ete. vocil,rns,soulului nu se tleoscbr.'ptetttit de rnult cle cea a femeii ea la majoritatea celorlalte rase. Aptituclinea si dra,gosl,ea de cintat sau muzic6,, cu toatc c[ la olll nu csttr utt caractel sexual? nu l,rebuie trecute cu yederea. Cu toate cir sunetelc prctcluso cle animalele cle toate speciile pot servi multor scopuri, un argurnent put,ernic pcrato fi sl,abilit in sensul cir, organcle vocalr, au fost ini{,ial f'rlosit,e si pcrfectionate in legirtulr-r cu propagarea speciei. Insectclc ;i unii p5,ianjeni slnt a,uinralele' celo rulti iu.ft'licalt'
!6
O obscrvalie a

lui YogL arc lcgd.turi cu accst subicct

cl spune : ,,Este lctnarcabil cii. tleoscl.'irea dintre sexe ln privinta cavitilii clanicne spore;Le cu dezvoltarea I'asei, a;a incil un european cleplgegtc cr.r rnai mult pe o europeancii decil un lregl'u pc o nc3,r'esii. Welcker confirmit aceasti afirnrafie a lui I{trschlic tlin urisurlLot'ilc craniilor

(tlad. englezi), 1864, p. 81), cI asupra acestui sint necesale obsert'atii suplimeuLare.
27 Owen, Anatomg of Vertebrales, 28 ,,Joul'nal of the ,\ttlhrol-rolog.

1li' 11rgri 5i g;crurani. \rogt. itduriLc insir (Lccltt.r'cs ort llttrr

suLritrct

vol. III, p.

603. 1869,

Soc.", aplilic

yl.

I-VII qi L\Vl.

OMUL _ FACULTATI

N,IUZICALB

(l'a,t|tllttt.ttiles.ftlsttt.1.ll'itIZt"|1,(lI.t.ii,tttt:t,v(|lttitIrlli,v1.e0tltlvlt,t,[l"t,s('t,itrusit sitrl; lrrl0sit;e tltr rtultnifcrele ttur,strulc pr,nt;nr a inciintll fenrelelt'. Jllyuttes eit'u,,11u lrnttrriettrtil t'sl;c poatc o e]xoept;ie, prccutn este ;i Hytobulw ur1il,is, o maimulri ilrurlitfi cu otrrul. Gilronul arc o voce extteim dc puternici,, insf muzicalil,. J)1. Wat,erhortse a,fil.trtil 30 : ,,Aln avut implc'siiL c6, suind si coborind pe scar[,, intervalele sirtt itrtrlttleitultll, oxltet jurnl"tt:t,te de trlt si sint r:onvins cii nota ca mai inalt1 este gxarrl; octrt,vit, eelei tttA,i joa,se. Oa,litatea, nol;clor este ltlarte rnuziea,lf qi pu nt[ ind.oigsc [.il ttrt. brttt violottisl; :tl fi (,a,pa,bil sL lt'flt'a, o itlce eorgcl,ii, c1e crlnpozil,ia gitro1llli, cu excepl,ill irrtttrsil;litii ('itt. Dl. Wr,telhouse indit,l-r,:r,poi notelu fr.cspective]. PluJ'. Owetr, care ost(' ntuzici:ln, confilrnf, afinna,tia plenrergr-itoale ;i observ5,, clcrqi grersit, cit, u,cest gibon ,,se poat,o spune ci, este singrrrul clintre mamiferele s[]bat;ice cill.(r t,intli". Sc pare cri gibonul este foarte excitat clupir, perforrnan,ta sa. Din nefer.ieilt', obicoiurilo sale in stale na,t,uralii rur arr fost nicior.lnti obselvatc indea,proape, insi, prin llrutlogie clt alte anirnalc este prolxrbil c.i frilt)sostc flrr:ull,[ti]e sale rnuziea,le uur,i
4,1's
2e

specii, a,rnbt,l(r sexe s&rr nurnai fernelele foloseso vocea ca o chtrmar*^,te dr.agoste" l|'inhrtl sealna tle it,ceste fapl;e qi cd, organolo vricale a,le nnor marnifer.e sint cu muft mai rltrzvoltA,te la, nra,st,rrl rleoit la, l'emeli,, fie per.tlnnltitrtr fie t;e'rnpor.a,r,in f.irnpul perioa,rlei tlt, t'('rpTodltc('I'(', si :t,vitld ilr, vt,tlt.tr, t,i, lil rnaj6ritat;t':r glasgl6r.irr['er.irn1t,-slIrett.lt, Jll'otltls('(ltf lll:l,f{(iltli st'r'v't's(r ltu. lttrrnai llenl,ttt ll, u (,lr(,ltnl,, ci,si 1tt.trl,r.lt it, g excit;ll si u,
:1,l!1

Sunetele astfel produse constau, clupfl p5rerea mea, in toate cazur.ile din acelasi t6rr rt'petat itr nrod ritmie 2e si rtneori acesta este plticut chiar pentru urechea omllrri. Sr',,pul principill, irr nntk'ca,zrrri, pa,Tcl t.xclusiritlt a cherna iexul opus a-l inctul;:i. ryi Se pare ci, lntr-urtcltr cazuli sunetele procluse de peryti sint l:ic1te lumai rlu rnasculi in timpul perioaderi tle reproclucere. Toate vertebra[ele care respiri, aer i]ll un aparat pentru inspirarea qi expirarea aerului, cu un tub capabil de a fi inchis lur. un capi,t. l)eci, ltqnci cind repvssuntanlii initiali ai acestef elase erAu puternic oxcitali qi murychii violent contraetat,i, aproape cu siguran!d, c5, trebuie sd, *. fi produs sun'te f[,r'ri s9op, care dac:i se dovecleau folositoare in vreun fel oarecar,e ar fi putut lIgor fi modifieate sau intensificate prin pi,strarea variatiilor corespunziltor adaftate" 'Vt'rtebratele eele mai inferioare care respirl aer sint amfibiile, qiAintre acestea 6rga;.tcle. si broarytele riioase au organe vocale care sint nelntrerupt folositer in tirnprii perioadei d,e reprotlucere ,si cate ad.esea sint rnult, mai dezvoltit" tn mascul cleclf k Itr11sl5. I{ttntai rnasculul broa,ltei lestoase face un zgomot ,si aceasta nunrai in perioa,tla de tlragoste. Aligatorii rrta,sculi rag sau ullI, tr l,impui aceleiaryi perioade] Toatfr lnrrrea stie cil, rlc rnrrlt.i;i folosesc pirsirr.ilt'organek vne,a,lt, ca un .ileinent al jocului rnrplial iitt'ttlt('lc sltt'ttii t'xt'(llll;l't, r[(r:t,sollr(rlr(rt (ieefr ce se pont,e tttttrti tlttziliu instrlrnrentllli. -lr:l 0lltlitt ttr:ttnift,t'elot'tlt'(ia,l'o lro t)oupir,tn llici in nrotl spccia,l, mrt,sculii ai :l,pl'oirptr tttl,ltl.ttl'-speciilor folosttsc vocoa irr tinrpul peliuad.ei rle lepl,o{uce1e rluit mai trrttlt rlecit itr orice :rlt t,inrp, ia,r unii sint, nbsolul, rnuli in ilfar.ir, dc acea perio2clf,,. La

cal.e produc sunete ln mocl voluntar,. Fi acestea sint procluse cu ajutorul unor. organe d-e stridulatie, frumos construite rsi care aclesea sint lirnital,e numai la mad61li.

in

pelioa,da jocului nuptial.

f)r.

lon

S<rt'.

Scrttlclcr, Nole.s on Stridulation, |n,,Proc. ol' Nirt. Ilist..", rprilie 1868, r'ol. \1.

Bos-

30 Contunicat ln General Introdrtction to lnl. Ilist. of Xtamm. Animals, W. C. L. ]IarLirr, 18.11, 1t..132; Owen, ^Lrtatotrtg

of

Vertebrtrles,

vol. III, p.

600.

DESCENDENTA OMULUI

Acest gibon nu este singura specie din acest gen care cint6, intruclt fiul meu, Francis Darwin, a ascultat cu aten,tie ln Gri,dina zoologicir, pe cind H.leuc'isc'trs clnta o cad.en![, de trei note la ad"evd,rate intervale muzicale si cu un tiurbru muzical clar. IIn fapt mai surprinzdtor este cd, anumrte roziltoare emit sunete muzicale. Deseori s-A menlionat pi s-au prezentat qoareci cintd,tori, insd, de obicei s-a li,murit cd, slnt in;eli,torii. in sfirqit, avem totuqi o d.escriere clar5 a unui binecunoscut observator, reverendul S. Lochwood ut, a facultlfilor muzicale ale unei specii americane, -Eesf)eronxlls cognatus, aparlinind unui gen distinct de cel al qoarecelui englezese. ,\cest mic animal era ,tinut in captivitate ryi cintatul lui a fost aaztt d,e repetate ori. La unul d.in cele dou5, cintece pr:incipale ,,ultima m6surd era ad.esea prelungit[ la douii sau trei tacte, iar uneori o schimba din do diez si re in d"o uatural si re, pentru crl' apoi sL moduleze aceste c1ou5, note citva timp, sflrqind cu un ciripit rapid ln do dien si re. Deosebirea dintre semitomri era foarte pronunlatd, qi u;or de apreciat de o ureche muzical.l". I)1. L,ockwood d"d, arnbele clntece scrise pe note muzicale,si aclaug5, c5, cleqi acest mic qoalece,N avea ureche pentru md,sur[, totuqi pd,stra, chttiu, de si (doi benroli) ;i strict, la un ton major... Yocea lui meloclioasl si clarI, coboar[, o octavil cu toat[ precizia posibili, a,poi clnd termin[ se ridic5 iari,;i intr-un t'r'il foarte rapid in d.o diez si re". Uu critic a pus intrebarea cuilr urecbile omului, si ar fi trebuit sri aclauge ryi ale altor animale, s-au putut arlapta prin selecJ,ie pentru a distinge nol;c nruzicale. Aceastir, lntrebare denotS, insh o oarecare contluzie asupra ace,stui subiet:t; un '/,gornot este senza,tia rezultind. din coexistenla mai multor ,,simple vibraliit' rlle aenrlui cle rliferite perioade, fiecare rlin ele intrerupinclu-se atit tle frecvent, incit existenla ei separat[, mr poate fi perceputir. I{umai in lipsa corrtintritdlii unor aserneneavibralii si in lipsa lor cle armonie ,inter s, un zgomoi, se deosebeqte cle o not5, rnuziealli. Astfel, pentru ca o ureche s[ fie capabild, d.e a clistinge zgomot'rr - qi marea impor'tnnli, a a,cestei facultili pentru toate animalele este unanim achnis[ *,trebuit-i sir, fie sensibil[ la note mazicale. Avem clovezi cle existenfa acestei capacitirt,i chiar foarte jos pe scara animald, lastfel, crustaceii slnt prevS,zuti cu peri auditivi de cliferite lungimi, care au fost vraza,tr vibrincl atunci cind sint emise notele muzicale corespunzratoare 32. DupL cum s-a afirmat lntr-un capitol anterior, observalii similare au fost f5cute asupra perilor de pe antenele de !ln!ari. S-a afirmat cu hot[,rire cle unii buni observatori cX, piianjenii sint atra;i de muzic5,. Este de asemenea bine cunoscul, c[ unii ciini urlir cind a,ud arrumite tonuri 33. Se pare cu focile a,pretiazil muzica ryi dragosl,t A lor penl,nr ca ,,cra binecunoseuti, in antiehitate ;i este folositti deseori cle vlnltolii aetuali" 34. l)e aeeea, in ceea ce priveryte sinrpla, percep,tie a, notetor ntuzicale, uu pare sil, existe nici o dificultate specialir, in cazal omului situ al olici,rui alt animal. Ilelmholtz a explicat pe prineipii filozofice de ce acordurile slnt pl[,cute ryi dezacord.urile rrepl6cute urechii urnane, insir nu ne ocupd,m de acestea, lntrucit mazica armonioasi, este o invenlie recent5. Noi nc ocupd,m mai mult de melodie, qi aici iar5,ryir dupi, Elelmholtz, este de inleles rle c,e se folosesc notele scd,rii noastre muzicale. Ifrechea
britrin al siu care urla cind se citrLa la flauL nota si bemol' ,rAmerican Naturalist", 1871. p. 761. Flelrnholtz, T'hdorie Phgs. de Iu Nltrcique, 1808, nu insi Iir vreo alLi nol[. Pot adittga cazul unui alL ciinc care chelilriia cind se cltrta o annmitl noti la rttt p.187. 33 Mai mulle descrieri au fosL publicaLe iu acesL sens. acordeon dezacordat. 31 Dl. R. Brorvn, in ,,Ptoc. l)1. Peach irni scrie c[ a vlzut de repetalc ori utl ciiue
31 32

OMUL - FACULTATI MUZICALE

46r

analtzeazd toate sunetele in ,,vibrafiile simplett care le compunr cr trsate ci, nu sintenr conptienli de aceastfi, analizil. La not,a muzicall, cea mai joas[ intensitate a vibraliilor in general predomind,, iar celelalte, care sint mai pulin pronun\ate, sint octava, d.oud,sprezecime tut a cloua octav6 qi a;a mai departe, toate fiind armonii ale notei fundamentale predominante, oricare doud, note din scara noastrd, avincl in comun multe dintre a,ceste supratonuri armonice. Pare deci destul d"e elar cil, dacir, un animal ar rrrea sir, cinte intotdeauna exact acelaqi cintee, el se va dirija emillnd succesiv acele note care au in comun multe supranote, adic[ va alege pentru eintecul si,u note care aparlin sc5,rii noastre muzicale. DacS se va pune ins5 int'rebarea d"e ce tonurile rnuzicale intr-o anumitfl ordiue si ritm produc plfl,cere omului;i altor a,nimale, nu vom putea intlica motirrul mai mult decit de ce anumite gusturi ;i mirosuri sint pl[cute. C5 ele produc a,nirnalelor o pl6cere cle un fel oarecare putem decluce din faptul c5, sint produse ln perioada jocului nuplial de multe inseete, pfl,ianjeni, pe;ti, amfibii;i p[sf,,ri, intrucit, daeil femelele nu ar fi capabile sir, aprecieze asemenea sunete qi s[ fie excitate sau incintate d.e ele, eforturile persistente ale masculilor ;i structulile complexe d.eseor'i posed.ate nurnai de ei, ar fi inutile; ceea ce este imposioil de crezut. in general este admis cra baza sau originea muzicii instrumentale este cintecul unlan. intrueit nici d.electarea ryi nici capaeitatea cle a produce sunele muzicale nu sint facultLli c1e un cit de mic folos omului in leg6tur5 cu obiceiurile sale zilnice rte viafi, ele trebuie considerate printre cele mai misterioare facult6li cu care este inzestrat. Ele sint prezette, cu toate cf,, in stare foarte rudimentat6,, la oameniicle toate rasele, chiar la eele mai sd,lbatice, insi, atit cle diferit estegustul cliferitelor rase, incit mrtzica noastri, nu le procluce nici o pl[,cere sfl,lbaticilor, iarin rnajoritat,ea cazurilor muziea lor ne pare hidoasl si f6ri sens. intr-unele observalii interesante asupra acestui subiect, dr. Seemann 35 ,,se indoie;te dac[ chiar intre naliunile din Europa occidental5,, inl,im legate cnm slnt ele prin raporturi strlnse si frecvente, rnuzica uneia este interpretati, in acelaqi sens d.e cfltre celelalte. Cf,,l[,torind. spre est, constat6m ci acolo exist[ cu siguranfi, o alt[, exprimare muzicalra. Clntecele de veselie ;i acompaniamentele de dans nu mai slnt ca la noi ln chei majore, ci intotd,eaunain celeminoret'. Nu qtimdac[ strimoqii semiumani ai omului aveau t cil fli gibonii cint[tori, facultatea de a produce, qi deci fdrl indoiald, de a aprecia, sunete muzicale, qtim inei, cd, omul avea aceste facultd,li lntr-o perioacli, foarte indepflrtat[,. I)1. Lartet a descri"s cloui flaute fd,cute din oasele ryi coarnele renului, care au fost grisite in persteri Ia un loc cu unell,e de silex qi r[,m[,;i!ele unor animale disp[,rute. Arta cintatului ryi a dansului sint de asemenea strdvecbi, ;i acum sint practicate de toate sau aproape toate rasele umane cele ma,i inferioare. Poezia, ca,re poate fi eonsid.era,ti, ca odrasli a cinteeului, este de asemenea atlt de str[veche, incit mulfi se mirl aflind c5, a apzirut in timpurile cele mai indepd,rt'at'e, tLespre cil're rlu avem nici un document. Yedem c5, faeultd,filc' nruzicale care nu lipsesc complet la nici o ras5, se pot dezvolta repede ryi la un nivel inalt,intruclt hotentolii qi'negrii au devenit muzicieni excelenti, cu toate ci in lilile lor de barytinzi ei rareori piacticil cevacenoiamconsi36,,Journal of Atrtlrropolog. Soc.", octonrbrie 1870, ed, a 2-a, 1869, care confine o tlescriere atlurirabilir asernellea cele citeva capitole tle la sftr'- obiceiurilo. 511[lticilor'. qitul ltrcrifii Prehistoric I'imes a lui Sir John Lubbocli,
a

p. CLV. \'ezi de

162

DESCENDnNTA O1\,rULUr

clc'rat drept muzic6. Totugi,

t,ilrtir, niciodatfi,, pot

fi invllf'ate f5rir ma]'e greutate sf,, ctnter I astfel, o wabie lt il.r.irtrt aeeste douir spt.cii ,sint strins iru,utlite si a,puliirr rrt'ditrului -fTrsrssores, care cuprinde apr'oape toat,rr p[sS,rile cinl;zitotrrt' tli1 1,,,rr", ('s1(' posibil ca un strl,moq al wabiei sir,fiefost opas[leclnt5,toare. Mai remar,cabil es1,c t,ir papaglalii, care aparfin umri grup clistinct cle Insessures si au organe vocAk-' rlifer.it; construite,pot fi inv[,!a!i nu numai s5, vorbeasc6, ci s5, qi cinte sau s[ fluiere meloclii inventate de om, aga incit ei trebuie s5 posed,e o oarecare capacitate muzical5. Ar fi totu;i foar'te pripit si, presupunem ci papagalii se trag r.lin weo form5, strr-rvecht' lalg el'a o pa,sI,re clrrtl,toale. Se pot prezenta multe cazut.i de organo fi rlc, instincl,e ini!,ial atlaptate la un anumit scop si ca,re au fost folosite ulterior intr-u1scop cu t6tul diferitsG. Deci capacitatea pe cale o au rasele sfl,lbatice umane pentru o tlezvoltare rnuzicali, superioaril poate fi datoratd, fie practic[rii de cfitre str5moryii norytri senriumani a vreunei forme rudimentare de tnuzic5, fie pur qi sirnplu faptului cii, nu dobindit organele vocale corespunzitoare pentru un alt scop. in acest tlin rn'nril (,,,irl17 t;rebuic sr-t presupunern ins[ c[, la papagali, qi dup[ cum pare sL se in,l,irnplt, lrr trnrll;r' It,rlitnale, ele aveau cle pe acum un sirn! oaree,alo pentru meloclie. lVluzictlstirneryteiunoirliferite emolii, nuinsi, eele de oroalrr, frit'[,, fnr.ic r'1,c. Ii)a, dery1,ea,ptl't' scrntitnentelc. mai clelicate cle afecJ;iune ryi dlagostr', clrr,t' se t;ransf'onrrir ugor in tlevotament. in analele chirreze se spune': rrNlttzica aie puterea rlt, a l'irrre (,t.r'lrl sli coboare pe pd,nrint". Itra poate stlrni in noi cle asemenea simtii,rnintul tlt't;r'iunrl' ryi ardoarea glorioasf pentru rl,zboi. Aceste sim!ilminte puternice ryi alnestecal;t, pot dla rta,rytet'e simlului clt'sublim. Dup[ cum obselvii, dr. Set maln], putorn (,orrct'trtr':t, inl;t'-o sing:ut'ii rrotir nnrzicalir o rnai nlare inl,errsitAte de simtilc rlt'r,il, in pu,gilri inl;r'trgi tlt'sct'is. Proba'bil cr-t a,proapo flcelearyi enrot,ii, insr"l rnu,i slabe ryi rrnrlt ruai prr!,in (.otn1rlirrl,l,t', sint rtrsirn!,itr, do piisirli atunci t,irrclrnlrst,ululi;i rt'virr,sl"l, i11{;1'1rgul sirr r.olurrr tle t:itttcc, ill riv:llit;ltte cu altim:r,sculi, perrtru a, captiva fcnrcila. I)r'agos[ca (,F,1,(,irtr.i l;ctnra c()n l.Itil,i obi;uuiti a cintecrelor nonstle. Dupi, curn obser'vir, Ilelberl Sperrccr', ,,ntuzica cleryteaptir, sentimente tlolmitincle, a ci,ror posibilil,ate nu a,rn fi putul;-cr concepe si a e[ror insemniltate nu o cuno;team sau, dup[ cum ne spu]lcr lticlrter, cu, rrc vorbcr;te despre lucruri pe care nu le-am vitzttt, $i pe cale nu le \roln vcdeA vreodiltii". fnvets, atunci cind emolii vii sint, resimlitc qi c,xprima,to de oratot's:nl chi:rr' prin volbile obi;ntritir,, se folosc-'sc in mocl instirrctiv cadenf,e rnuzictrle si lit,rn. .z\1 rrrrti citlcl est;t' excit,ut, negnrl rtin Africa atlesca, izbueneqte in c,intec, ,,ltrr a,ltul ii llisltrurrlc lrrirr citttec, in tirnp ce soci(.tn1,t'ar c[l si ciud este izlril,ir rlt'urI \':rl rrruzit,lrl, l'r'{'r1o* ttt'rrzii uu tcornpatriitutt'tr.t, in pelfcel,ir ilt'rr1111li1'rt 3z.

lui Schrveinfurth i-au pld,cut unele clin rnelocliile simple pe care le-a aazit' in interiorul Africii. Nu este insi, nimic anormal c5, facuttd,file tnuzicale sint in stare latenti, la orn I unele specii de p5,sd,ri, care in mod natlral n1

si cinte ca un cinepa,r. irrtrucit

3E

I)e cind s-r pulllicaL accst capitol arn citit un arLicol

valoros al rl-lui Chauncey \Vrighb (,,NorLh :\rnerican

Revicw", octombrie 1870, p. 293), care, discuttnd subiec-

tul dc mai sus, observi. : ,,Existi multe consecinle ale legilor fundamentale sau alc uniformitililor naturii, prin
care doblndirea unei capacitl]i folositoare va aduce cu sint multe avantaje calc lczultir din ea, precum ;i deza-

vatrtljtr lirnitetivc, rt,llr s:lu posibil.', l)o ctt'('lllirrcipiul trtililnfii nu le-a cuprins irr acIirrnca sa", l)npli t:utrr rlr-cln strirduit. si arlt inLr-un capitol unterior al accsttri lucrlti, acest principiu are influenli irnportanti asltpra
dobindirii de cltre om a caracteristicilor sale rniulale. 37 Winrvoorl Reatle, 7'lte L,Iartgrdont of llan, 1872, -{11, ;i A/r'ican Sketch Book, 1873, r'ol. II, p, l}13. 1r.

OMUL _ FACULTATI MUZICALE

463

Chiar rnzr,imufele irsi erprirnd, siln!,imintele pul,ernice pe cliferite tonuri, furie $i uere"lbctare prin trote joase, fric5, qi ciurc're plin note inalteie. Senza,tiile ryi icleile pe care rnuzica le provoa,cti irr noi sau sint exprirnate prin caclentele unui oratoriu pur sd, fie, prin calitate a vagd gi totuqi profundd,, ca niqte reversiuiri rnintaler 1a emotiile ' ryi ginclurile dintr-o perioadd, foarie indepd,rtatd,. Toate aceste fapte in J9SLtur5, cu rnuzLcasicu volbirea plin[ de pasiune devirr, itrt,r-o anurriit5, miisuri,, inl,eiig'ibile, dacr"r, am putea presupune c:i toiturile mu.zicalg si ritrnul erau fr-ilosite cte str6moqii no;tri semiumani in timpul per,ioadei d.e reploducere, atunci clnd animalele de toate speciile sint excitate nu numai de dragostc., ci $i de pasiuni puternice de gelozie, rivalitate si triumf. Din principiul profuoO ipraclXcinat a'l asociatiilor mogtenite, in acest caz sunetele muzicale ior ieaminti probabil ln rnocl vag ;i nedefinrt emctiile putcrniee dintr-o perioad5, foarte lndepi,rtatb. intruclt aYem toate rnotivele sL presupuneni c5, vorbirea articulatS, este una dintre ultimele si cu siguranli, cea mai inaltd, dintre artele dobindite de om, ryi d.eoarece facultatea instinctivS, clc a produce sunete muzicale ;i ritmuri este d.ezvoltat6, in partea inferioarra a seriei arrirnale, ar fi cu totul opus principiului evoluliei dacd, am ad.mite c5, capacitatea uruzicald, a omului s-a dezvoltat ain tonurile folosite in vorbirea lipsitd de _pasitlne. Trebuie sd, presupunemcd, ritmurile qi cadentele ora,t,oriei derivd, din facultatea rnuzicalS, anterior dezvoltatS, 3e. Putem astfel inleiege cum se face cd, muzica, dansul, cintecul ;i poezLa sint arte atit de str5vechi. P;tem merge chiar qi mzli cleparte, si dup5, cum am observat intr-un capitol anterior, sil credem c5 snnetele rnuzicale au oferit una dintre bazele pentru d.ezvoltareA vorbirii ao. intrucit masculii mai multor cvadrurnane iqi au organele vccale mult mai dezvoltate d"eclt la femele qi deoarece un gibon, una d.intre maimu,tele antropomorfe, emite o intreagi, octav5 de sunete muzicale qi se poate spune c5, el cir*d,, pare probabil c5, strd,mogii omului masculirii sau feminini sau de ambele sexe s-au str5,duit sir, se incinte reciproc prin sunete muzicale $i ritm, inainte de a dobindi facultatea cle a-si exprima reciproc dragostea prin vorbire a*iculaffi. Atlt de pulin se rytie tlespre folosirea vacii c1e c5,tre cvadrumane ln timpul perioad.ei c1e clragosie, irrclt nu aYem mijloacele de a aplecia clac5, obiceiul de a clnta a fost dobindit mai tntli de c5,tre strXnroqii no$tri nia,sculini sau feminini. in general, se crecle ci, femeile au vocea mai dulce decit a bi,rbatului $i, in rnd,sura ln care aceasta ne poate servi ca irrdicatie, putem ded,uce c5, ele au dobindit rnai intii facult[lile muzicale pentru a, iitrage celtilalb sex at. I)acit, este t,,qrl,1 atunci acest lucru trebuie sL se fi intimplat
38 3e

Ilcrrgger, SiiuEt:lhiere uon Paraguall, p. 49.

sinl" exprimaLe prin vorbire.

Dl.

Vezi discu!.ia foarte interesantl despre Originea ;i furtclia tnuzicii, dr,. Di. Herbert Spencer, in ale sale
,I1'.s.sarys,

Spenccr nu oferL nici o

1858,

p. 359. Dl. Spencer ajunge la o

corl-

cluzie exact opusl. celei la carc arn ajuns eu. lil conchide, ca ;i DicleroL mai inainte, c[, folosite in vorbirea erno-

liouali, cadenlerle oferl funclarnenltrl de la cale s-a dezvoltat rnuzica, pe cind eu arn conchis ci suneLele muzicale ,si ritmul au fosI dobindiLe mai intii de sLrftnogii rnasculini srru feminini ai ornnlui pentru a-gi lncinta sexul opus. .t\stfel, sunetele muzicale au devenit strins asociate crr .lngle dintre celer nrai puternice pasiuni pe car,e un animal esLe capabil si rtrsimti gi sint, in consecin![, folosite insLinctiv si,lu plin asociafic atunci cind ernoliile puLernice
lll - (!. {{{i

ircitoirre, cum de allfcl nici cu, cle ce snnclele joase ;i ridicate s?nl expresiile, atit. la om, cit gi la animalele infcrioare, ale ullor anurnite emolii. Dl. Spencer prczinti o discufic inLercsantS. asupra raporLurilor clintre poezie, recitare ;i cintec. cxplica{ie
saLisf

a0 Giisesc

in Origitt

of Langttage, vol.

I,

(1774), p. 469,

a lordului l\{onboddo, cL dr. Blachlocli cr.edea la fel ,,c.d. prima vorbire umanl a fost muzica qi c[ inainte ca irleile noastre si fi fost exprimate prin suncte artieulaLe, ele erau comunicate prin tonuri var"iind clupri diferiteie grade dc gravit.ate gi stridcnli". aL Yezi o disculie interesanLir asupra acestui subiect,

I{iickel,

Generelle Morphologre,

vol. II, 1866, p.

246.

"Jlgrll:'ll1-grylyl

1i;ar,te cle clernult, irrainte ca strirnro;ii nolstri s5, fi del cnit suficient cle umani pertl,ru a tr,at:l si aprecia femeile nunrai ca selave folcsitoare. Atunci eincl oratorul, barclul sau rllzicilntul pasiorrat excitd, prin sunctcle si caclenlele sale va,riate celc maiputcrrrice einotii la ascultd,torii si,i el bdnuie;te pulin c5, foloseryte acelaqi mijloc ptitl care stril-

tnc,;ii s[,i serniumani lqi deqteptau reciproc, in trecutul ind.eplrtat, pilsiuni arzltoartr i ir timpul curtlrii qi rivalitd,lii lor.

Influenla't't"u,muse,lii,4n d,eternr,inarea ed,sd,tori,ei, 6rutt'e ottmeni^ in viala civiItzath, la'alegerea so,tiei sale b[,rbatul este influenlat ln rnare mI,surI,, irrsl, _cituqi r1e pl,iin ln mod. exclusiv, de aspectul exterior ; aici ne ocup[,m ins5, ln primul rind rte tinipurile primitive, Di singurul nostru mijloc cle a ne forura o juclecati, asupra acestui subiect este de a stuaia obiceiurile naliunilor semiciv iltzat'e qi s5,lbatice actuale.Dacd, se poate ardta cd, b5rbalii de cliferite rase preferi, femei avind diferite car:acteristici sau invers la femei, atunci trebuie sL cercet[,m dac[ asemenea alegere, contimrati, timp de multe genera!1i, nu va prod.uce vreun efect apreciabil asupra raser, fie asupra urruia clin sexc, fie asupra aruind.urol'a, dup5, forma cle ereditate care a preclominat. Este bine sI, se ara1,e la lrrceput prin clteva exemple, c5' si,lbaticii dau cezl r11,i mare aten!,ie aspectului lor personal az. Este uotoriu ci, ei au o pasiurre pentru ornamente qi un filozof englez merge atit d.e departe,lncit susline cL imbr[cfimintea a fost mai iirtii fd'cuti' pentru ornamentalie si nu pentru incdlztt" DupS' clm observ[ profesrirll Waitz, ,,aricit ae si,rac qi de nenorocit este omul el resimte o plS,cere s[ st' fmpoclobeascir,". Eitravaganla indienilor goi din America de Sud in a se iurpodobi str ve.le ,,laun omcle staturi, mare, care cu gleu cigtigd, clestul, pTil munca cle d.ou[, sdptxmini, pentru a-ryi procura in schimlt-clt'i,ca necesar5, volxirii sale in .1oq-u"43. in timpul d ocii renului, str5,vechii barbari d.in Europa acluceau 1a peqterile lor orice obiecl, stia,lucitor sau rreobirynuit pe cale 1l gl,seau Ain intimplare. in toate lumea sl]baticii actuali se zlccrperii, cu pene, coliere, bri,![ri, cerce'i etc. T''i se vopsesc irt rnodll cel mai clivers. Dupa, cum obervi, Humbold.t, ,,dacd, naliunile care se vopsesc ar fi fost exa,minate cu aceeaqi atenlie ca qi naliunile care se imbracd', s-ar fi putut; vetlel ci, imaginalia cea mai bogatii qi caprieiul cel mai schimbfl,tor au creal, moda cle' rL se vu1si, ca si cea a irnbr[,c5,mintei". intr-o anumit5, partc a Africii, pleoapele^siut vopsite in negru, intr-ali,[ parttr unghiile sint vtipsite irr galben sau purpuri", i1r multe locuri plrul este vopsit in tliferite culori. iir Aitetite leri dinlii iint vopsi,ti in negru, r!$1r, albastru etc., iar iu Arhipelagsl Malaez se coirsitlerir, iuqinos tle a avea dirrlii a_lbi.rrca un ciine". I{u se poat^e cita o singurii, !ar[ nra,re d.e la regiunea polar[, la nord. pirrir, la Noua Zeelandra ilrsurl, u1de, billiinasii szi, rllr se tatueze. Acest obicei a fost urrnat de el't'eii din vechimo
O tlestt'ict'tt cotttplctit;i elcelentti tr felului ctlln st) inrpoclobesc silbaticii clin l"oatri lnmett cste fricutii tlt: cirlirtol'ul itnlian, proi. Ilullt.egazza',Iiro tle lu Plutct, Yictggi e Studi, 1867, p.525-545; atturci cintl nu se dau alLe refcrinlc, Loatc cteclara!iile urrnitoat'e sint luate rlirr lceastri lttclart'. Vczi cle asemeltea Waitz' Introduction to Arfthropolr.,gu (tracl. englezi), J,863, vol. I, p. 275 ;i urrn. Larvrencc di-t, tle asetnenea, detalii foartc compleLe lrr lrtctrtrt'rt sl [,t'clttres on Pltysiology, 1822, I)c cind a fost
4e

scris acest capitol, Sir .I. Lrtbbocli :l publicat htcrartra s{t Origin of Ciuilization, 1870, in cat'e se glseqte rtn capitol interesant asupra subieclultti dc Ialri (p. 42 qi a8) ;i clitt care arn lual citeva fapte desprc sllbrticii carc ili vopstrsc

dinf.ii ;i pdrul ;i igi giuresc dinfii.

a3

tlurnboltlt, Persortal Narrcttiue (trad. englezi), vol'

IV, p. 515 ; despre imaginafia arltati in vopsilca corpttltti, p. 522; tlespt'e modificitt'ee pulpei piciorultri, p. 4(ifi'

OVTUL

_ DRAGOSTE DE

IIVIPODOBIRE

465

;i rle ]rr'ita,rrii vechi. in Africa, unii dirrtre bdqtinaryi se tataeazd, insl, un obicei mult rnai oonlun este cle-aryi produce excrescenle frecincl sale in crestzitur.i fiicute pe riiferite p:irli ale'corpului, iar^locuitorii din Kordofan si l)alfur, le conside16,,,ca f iincl nrari atraclii personale". in !5,rile arabe nici o frumusele nu poate fi desd,virqit[ pinl ce obrajii sau timplele nu sint ad.inc crestatet:ac. I)upd, cum observ5, Hurnbolclt,
in Ameriea de Sucl ,,o mam5, ar fiacazr,tir, de indiferen,bi, condamnabili, fa!5, de copiii ei tlac[, nu ar folosi rnij^loace artificiale pentru a le forma pulpa picioarelor dupl moda ![rii respective". fn Lumea Yeche ;i l{ou5, forrna craniului ela furainte werno modificatir, ln frageda copil5rie in modul cel mai extraordinar, dup5, cum este cazvl lncd, ln multe locuri, si asemenea deformatii sint considerate ca ornamentale. S61baticii din Columbia nt, de exemplu, consider5, un cap foarte turtit ,,ca un clement inclispensabil al frurnuse,tii". in cliferite !5,ri p[,rul est Lratat cu o grij5, speciald, ; el este ld,sat sd, creasci, in toat5, lungimea luipin5, ce ajunge la pd,mint sau este piept5,nat ,,tntr-un eoc compact. incre!1t, care este mlndria si gloria papuagrllui eo. In Africa de Nord ,,un b[,rbat are nevoie de o perioad5, de opt piniala zece anl ca si,-qi perfecteze coafura". Laalt'e na,tiuni capul este ras, iar in unele p5,r!i ale Americii de Sud si ale Africii chiar sprincenele gi genele sint smulse clin r5,clicin5. B[,qtinasii de pe Nilul supericr iqi sparg cei patru dinti din fa!5, spunind c*, nu cloresc s5, semene fiarelor. Mai d"eparte, sple sud, batokaqii nu lqi scot d.ecit cei doi incisivi superiori, ceea ce, dup5, cum observii, Livingstone az, dh felei un aspect hidos, datorit5, proendnenlei mand.ibulei inferioare I aceqti oameni cred- insd, cd, prezenla incisivilor este extrem de respingi,toare si, vi,zind clliva europeni, au exclamat : ,,Privili la clinlii [,gl,ia mari !" fn zadar a incercat ryeful Sebituani si, schimbe aceasti, nrodn.'irr diferite p[r,ti ale Africii qi ln Arhipelagui Malaez bi,qtirraqii iqi pilesc incisivii, ascufindu-i ca vlrfurile unui ferd,striu, sau ii gduresc, irr griuri introducincl butoni. Ala cum fa\aeste ad.miratX, maiir,les pentru frumuse,tea ei, tot aqa qi la si,lbatici e:l este obiqctul principal al mutili,rii. In toate p[r!,ile lumii septul nasal qi mai ra egri nl,rile sint gd,urite, in gd,uri fiind introd"use inele, be!,e, pene qi alte ornarnente. in toate pd,rtile lumii urechile sint g5urite si la fel lmpodobite, iar la batocuzii si la linguaqii din America d.e Sud, gaura este mi,ritd, treptat atlt de mult, incit rnargineir, inferioaril a urechii atingc irmSrul. in America crt l{ord qi Ce Sud si in Africa, fie buza inferioar[,, fie cea superioari, sint g5,urite, iar la batacuzi gaura din buza inferioarir este atlt cle rnare, lncit ln ea se introd.uce un d.isc rie lemrl cu cliarnetr"ul de 10 cm. llantegazza face o descriere curioas5 a ruqinii resiirrlite de un biryt;ina; sud.-arnerican ryi de ridicolul pe care l-a provocat, atunci clnd. qi-a vind.ut tetnbieta, bucata rnare cle lemn colorat caro eSte trecuti, prin gaura buzei. in Africa centralS, femeile iqi g6,uresc buza inferioard, si poart5, acolo un cristal care, d.in miqcarea lirnbii ,,din timpul conrrersatiei, al'e oscilatii incoace ;i lncolo, deosebit de, cornice". Solia ryefului tribului latooca i-a spus lui Sir S. Ba,ker aa cL Lady Baker ,,ar fi mult mai frumoasd, claci si-ar scoate cei patru dinli dirr falir, derpe mandibula
I'lte I'lilc Tributaries. 1867; The Albert tri'11rur:rL, a6 Desprc papuali, Wallace, Tlte l\[alau Archipelago, r'ol. II, p.445. Despre coafura africanilor', Sir S. Rrtlicr, 1866, vol. I, p.218. ar Citat de flrichard, 1'hgs. IIist. of A'[arrltind, ccl. a 'l'he AIberL I{'gunza, vol. I, p. 210. 4-r, 1851, r'or. r, p. rJ21. ii Tji,'_rrj',;rrr, ,l,uriltr,1866, vor. r, p,217.
aa

.{66

DESCENDENTA OI/IULUI

irrferioar5, ;i ar purta cristalul lung, lustruit qi ascu,tit in baza inferioarh". $i mzli sprb sud la tribul makalolo,baza superioari, este perforal,i,, iar iu gauri, se poar1,5, urr iuel mare clin nretal ryi bambus numit pelele. ,,fntr-ur\ caz aceastzr, a f[cut ca buza sd, proernineze cu cinci cm d.incolo de vlrful nasului, iar cind. < d.oamna r surid.eel, contraclia mugchilor ridica baza plni, deasupra ochilor. De ce poart5, femeile oare aceste obiecte ? a fost intrebat venerabilul qef Chinsurcli. Evident, surprins dc o intrebare atlt tle prosteasc[,, el a r[,spuns : < Pentru frurnusele ! Ble sint singulekr lucruri frumoase pe care femeile le au ; b[,rbafii au b[,rbi, pe care femc,,i]e nu lt' au. Ce persoani, ar fi femeia dac5, m ar avea pelele'l Ea nu ar fi citupi cle pu,tin femeir'. Cu o guri, d.e bd,rbat, insd, fdrd, barb5, uEg. Aproape nici o parte a corpului care poate fi in mod. nefiresc modificatd, nu a scd,pat. Gradul d"e suferinld, cauzat' in acest fe] trebuie sd, fi fost extrem, lntrucit multe dintre operalii necesiti, mai mulli ani pentru a fi completate, aqa lnclt id.eea cd, ea este necesard, trebuie s5, fie foarte puternicd,. Motivele sint cliferite, bi,rbalii l;i vopsesc corpul ca sd, pard, teribili in luptd, ; anumite mutiliri sint in leg5,tur5 cu ritualuri religioase sau indicX, virsta puberti,tii sau rangul b5,rbatului sau servesc pentru a distinge triburile intre ele. Printre sd,lbatici, aceleasi mode ddinuiesc perioade indelungate so gi astfel mutil5,rile din oricare motive ar fi fost ele ficute pentru prima oard, ajung curind s5, fie apreciate ca semne distinctive. Motivele cele mai obipnuite par s[, fiJautoimpodobire-a, vanitatea qi admira,tia altora. in privinla tatuajului, mi s-a spus d"e c5,tre misionarii din Noua Zeela'ndd, ch atunci cind" au incercat s[ conving5, citeva fete de a renunla la acest obicei ele au ri,spuns: ,,Trebuie si, avenl md,car citeva linii pe buze, altfel cind. rrom imbi,trini vom fi foarte utlte". IIn cunoscdtor foarte competent spune c5, pentru bd,rbafii din Noua Zeeland[, a at ea figura frumos tatuatd, 5r constituie marea ambilie a tinerilor, atlt pentru a se face atri,g5,tori femeilor, cit pi pentru a fi ardtoqi in rdzboi. O stea tatuat5, pe frunte qi o patd, pe b[rbie sint considerate de c5,trefemeile dintr-o parte a Africii drept atraclii irezistibile 52. fn majoritate, insd, nu irr toate p5,r!ile lumii b[rbalii slnt mai imporlobili declt femeile qi adesea in mod diferit, uneori, cu toate cil rar, femeile nu sint impoclobite aproape deloe. Doarece femeile sint silite cle cfitre si,lbatici sd, facd, eea ma,i male parte clin muncd, ryi deoarece lor nu li se permite sd, minince cele mai buno feluri d.e hran[,, in conformitate cu egoismul caracteristic b5,rbalilor, femtilor nrr li se permite sir, oblinir, sau si foloseasci, orrramentele cele mai frumoase. ?n sflrDit, dup5, cum s-a d.oveclit prin citatele cle mai sus, un fapt remarcabil este c[, rnoda de a modifiea forma ca,pului, d.e a ornamenta p5,rul, de a se picta, tatua, d.e a perfora nasul, buzele sau ureehile, de a indepSrta sau a pili clin,tii etc. predomind, acum fi a predominat vreme indelungatd, in cele mai indepflrtate colluri ale lumii. Este extrem de pu,tin probabil ca aceste obiceiuri, urmate d.e atlt de multe naliuni distincte, sir, fie datorate tradiliei dintr-o sursl, comun5,. Ble inclicl strinsa asemirnare a minlii omului, oricH,rei rase ar aparline el, intocmai ca ;i obiceiurile il,proape universale de a dansa, cle a se rleghiza ryi de a fa,ce desene grosolarre.
Livingstorrer Britislt Associtttion, 1860, raport prezentat la ,,Athenaeum", 7 iulie 1860, p. 29. 50 Sir S. Baker (op. cit., vol. I, p. 210), vorbind clespre l-ri;tina;ii din i\frica centralir, spune : ,,fiecare trib arc o rnodl deost'bitir ;i nescltimbdtoare de a-9i aranja p[rul".
4e
Ve

zi Agassiz (.Iourrteg in Brruil, 1868, p. 318), clcsprtr irrvariabilitatea tatuajului lri inclicnii de pe Arnazun.
51

Reverendul R. 'I'aylor, Neut '/,sn1nnrl ttrtd

ils lrthu-

bitans, 1855. p. 752.

sz N{antegaz,za, Rio

tlt ln Pluta,Yiaggi e SiLttlii, p.512.

OMUL _ FRUI\{USETE

4$7

Dupd, ce ll,m f[cut aceste observatii preliryinare asupra admiratiei resimt,ite tlc sllbaticipentru diverse. ornamente ryi pentru diformit5,ti extrem de resping5toare ochilor norytri, s5, vedem ln ce m5,sur5 bd,rbafii sint atraqi cle infd,fiqarea f6meilor lor 1i_ ca{e fi"t ideile lor ctespre frumos. Am aazit, susfinfadu-se cd 'silbaticii sint complet indiferen{,i la frurnuselea femeilor lor, preluindu-le numai ca sclave este I tle aceea bine de observat cit, aceast5, con cLazie nu concord5 cle fel cu grija .o .rr* "amuza,ntd, femeile se lmpodobesc sa,u cu vanita,tea lot. Burchell 5e face o descrieie tl unei femei boqimane care a folosit atit cle mult5, grd,sime, ocru rogu si praf d,e lustruit, rrlt$ ar fi ruinat oricare_so! nq prea bogattt. Ea etala cle asemenea ,,multd, vanitate qi o conrytiin!5 prea evidentd, clespre superioritatea ei,'. I)1. Winwood'Reade mi, informeazra c5, rregrii de pe coasta de vest cliscuti, adesea clespre * frumusef,ea ' ferneilor lor. Unii observatori cornpetenli au atribuit practica ingrozitoare si r5spinditi infanticic-lului, a, in parte, dorinlei resimlite cle fernei cle a-ryi p5stra frumu,ietea ba. in mai multe regiuni ferneile poartd talismane ;i elixire cle clragoste pentru a cuceli afecliunea b[rbatilor, iar dl. Brown indicd, patru plante folosite in- acest scop d,e cd,tre femeile din nord -vestul Americii bb. Ifearne * excelent observator, ,gare a trd,it mulli ani printre indienii din -tu, America, vorbincl despre femei spune: ,,Intreab6 un indian ain America de l{orcl ce inseamnd, frumusele ;i va rS,spunde : o fald latra,, turtit5,, ochi mici, pomelii obrazulni ridicali, trei sau patru dungi negre groase de-a curmeziryul fiec?r;|,i obraz, o frunte joasfi'r o blrbie lat'il, un nas acvilin grosolan, o piele ro;ieticd, rsi sinii atirninct pin5, la briu". Pallas , care a vizitat p5,r!il* d" nord ale imperiuiui chinezeu", *porr" , lAcele femei_ sint, preferate ca,re au forma manciuriani si care au fala latd,,r pome,tii ridicafi, nasul foarte lat qi urechile enorme 52, iar Yogt observ|t, cd, oblicitatea bchilor, care este specific5, chinejilor ryi japonejilor, este exageratS, in picturile lor cu scopul rrpare-se de a le etala frumusetrea, in contrast cu ochii barbarilor cu p5,rul roqirtt. Este bin,ecunoscutdup5, cum observd, IIuc de mai multe ori, ch, chinezii din jnteriorul ld,rii considerd, pe eruopenl ca hidoqi, pentru pielea lor alb6 qi pentru nasul lor proeminent. puf? p5,rerea, noa,str5,, nasul este departe cle a fi prea proeminent la indigenii din Ceylon, tctugi ,,chinezii din secolul al Vn-tea, obi$nuificu trfisd,turile turtite ale rasei mongole, erau surprinsi de nasul proeminent al cingalezilor, iar ilhsang ii clescrie ca avind .,cioc de pd,sdri si corpuf de om',. PopL ce descrie in amS,nunt pe oameriii din Cochinch.ina, Finlayson spune cra f.ala lor rotunjitl ryi capul sint caracteristicile lor principale ryi adaugd, : ,,Rdtunjimea lntregii lor fele este mai izbttoare la femei, care sint consiclerate ca fiincl frutn{)a,se ln m5sura ln care ele prezintf aceast[, formir, a fe!eit,. Siarnezii a,u nasul mic, tru trii,ri tlivergcnte, o gurii latir,, lt:nzc rclativ groase ryi fa,!a rema rcabil c1e rnare. cu ltotuel ii Lna,rte liclicali ;i laJ,i. N'u t'stc clcci clc nrirarc' c[, ior le cstg cu t,ot,ul st;r,i1i1ir,
in S. Africa, 7824, vol. I, p. 4L4. Pentru referinfe, vezi Gerland, Uber ilas Aussterben der l{aturudlker, 1868, p. 51, 53 qi 55; de asemenea, Azar*a, Vogages etc., vol. II, p. 116. 55 Dcspre produselc vegetale folosite de indienii din nord-vcstul Arncr.icii,,,Pharnlaceutical Joumal,,, vol. X.
5a

53 Trauels

56 .,t Journeg frotn Prince of Wales Fort, ed. $'trO, 1796, p. 89. sz Citat de Prichard, Phys. Hist. of Mankind, erl. a 3-a, 1844, vol. IV, p. 519. Vogt, Lectures on Man (tracl. englezd), p. 129. Despre pdrerea chinezilor asupra cingalezilor, U. 'I'trnnent, Ceglott, 1859, vol. II, p. 107.

DESCENDE'N'IA OI\,lIJLUI

lu)tiunea noastrd, d.espre frumusele pi cle aceea ei consirlerr[ propriile lor fcrnei ca, fiind. m1lt mai frumoase d.ecit, eele din Europa'rrs. Este bine cunoscut c[ multe femei hotentote au partea posterioard, a corpului lor uimibol d"e proeminenl[, ele au stea,topigie, iar Sir Anclrew Smith este convins c5, aceastd, par"ticularitate este foarte admirat5 de birbafi 5e. El a vdzat o clat[, o femeie care era considerati, drept o frumusele, a c5rei parte posl,erioarzi era atit de imens d,e d.ezvoltat5,, ineit atunci cind. ryed.ea pe un teren plan ea nu se putea scula, ci trebuia s5, se tlrascS, pini ce ajungea la o pant[,. Ifnele dintre femeile diferitelor triburi d"e negri au aeeeasi particularitate, iar dup[ Burton birbalii somalezL ))p^r s5,-;i aleagi soliile punindu-le intr-un ;ir ryi a,legind-o pe cea a cirei a terqo (parteal posterioar5, a corpului) proemineazd, cel mai mult. Nimic nu poate fi mai tletestabi penl,ru un negru decit forma opusi,': 00. in privinla culorii, negrii lqi b[teau joc cle ]Iungo Park pentru albeala pielii proeminenla si nasulpi sd,u, ambele fiincl consid.erate drept ,,conformalii resping[,t,oare ginenaturale':. fn schinib, elli,uda culoarea neagri, lucioasd, a pielii si frumoasa turtire a nasului lor; negrii spuneau cir, acestea sint ,,vorbe dulci(( ryi ii di,cleau de mincare. Maurii africani, d.e asemenea, ,,i$i incruntau sprincenele qi p[reau ch se cutremurS," din cavza albelii pielii sale. Pe coasta cle r5,s[rit, v5zind.u-l pe Burton, bXie!,ii de negri strigau : i,Priviti p* omul alb, nu e aDa ed, seamin5, cu o maimu![, alb5" ? Dupd, cum md informeazh dl. Winwood. Re ac1e, pe coasta, d.e vest legrii admird o piele foarte neagri mai mult clecit una de o nuanld, mai d.eschisd,. fnsi, oroarea lor pentru culoarea alb5 poate fi atribuitd, tlupi, acelaqi c5,l5tor, part;ial credinlei majoritilii negrilor, dup[, care dernonii;i spiritele sint albe, iar parlial pS,rerii cL este un seuln de boal[. Banyaii din partea rnai de sud a continent'ului african sint negri, ins5 ,,foarte mulli d.intre ei sint de culoarea cafelei cu lapte si, cle fapt, aceasti, culoare este cc;nsiclerat[, drept frumoa.q5, ln toatra acea regiunet', &$& incit aici avem un criteriu cliferit d.e gust . La cafri, care se deosebesc mult de negri, ,,de obicei pie lea, n,u este neagr5,, afar[, d.e aceea a triburilcr clin apropierea golfului Delagoa, culoarea preclominant5, fiiud un amestec cle neg:ru $i roDu, nuanla cea niai obiqnuiti fiind cea a ciocolatei. Tc.nul de culoare inchisS, este natural apreciat in cel mai inalt grad, fiincl cel mai obiqnuit. Dac5, i s-ar sptlne unui cafru cd, el este de culoare deschisir sau cd, seam5nd, cu un alb, el ar considera aceast5, afirrna,tie drept un compliment cie pl'osl, gust. Am auzit' d.e un om nefericit care avea culoarea pielii atlt cle deschisi, incit nici o fatd, nu a wut si se c5,sStoreascd, cu el. Unul din titlurile regelui zulursilor este ,,Tu care eryti negru"61.\rorbindu-mi despre bf,qtinasii dinAfricacleSucl, dl. Galton a ob58 Plit:ltartl, citat din Cras'f urd 5i Fittlal'sott. I) lt11s. Ilisl. ol Xlonl:inrl, vol. IV, p. 5ill ;i 535. 5e Irltnt lllttslrt.s.sirtttts uialor di:vit trtihi ltruct:inc[orittttt ucI Iubttltun fitetntnae, quod ttobis lt:tcrrittttLut c.s/, qrutntltLnt l)erlnagno aesttmuri ab lrcminibu.s fn lmc ge.tt{e.

ca itrrr-'astit fttt'tnal.ittnc sii lrilti tlitttertsitttri tttai

00

Irtic.i).

,,T'hc ,\n I lrlopological l)rcvitrrt"', ttttit'tttbljc I 8(i l, p. 2i)7. Pcnllu rcfclilt(e sugtlitrtctt[.111g, \'trzi Wititz, IttIr'tt' rluct. lo AlrtlvttltoktglT (tlatl. t'ttglt'zii), ili(ili, vol. I' p 105.
181G 4 Lo, p. 5li ;i lui Burton es[e citat[ de citre Schaaffhtrusen, ,,Arcl-riv fiir ,\nthlopolog.", 1E66, p. 163. Despre tlibrrl banyai, Livingstonc, Trauels, p. 64. I)espre cafri, levcrendtrl J. Schooter, T'he liafirs of Nalal anrl tlte Zttltr Countrq, 1857, p. 1. 61

llungo Parh, 1'rauels irt tlft'iccr,

Nanc res mutata est, et censcnt tolem

conformalionem

131. Afirmalia

minime optandarn esse (Acclaqi cilitor prea vestiL imi

povcstea despre aga-nrirnitele ;orluli ale fcmeilor caI'e noui ni se par atit cie respingitoare, dar carc uneori
arr o inaltir aprecierc a sil uatia s-a schinrllat

bdrbalilor acestui 1r'ib. ir-r prczent, rii so consiclcrir f i1 1151 1r dc rlot'iL

OI,,IUL _ I'RLIIVIUSETE

selvat cil ideile lor clespre frumusele par sI, fie foarte cliferite cle ale nclastre, lnlrlicit Ia unul din triburi cloufl fete foarte dl5gu!e, zvelte $i "*ublirele nu erau admiratc rlc' b6;tina$i. S5, examinfim celelalte p[r!'i ale lumii, dupl c1-na Pfeiffer : in fava,, o fietri galben[ si nu una alb[ este consid,erat6, clrept ofrumusefc'. tTncochinchinez,,vorbea cu dispre! d"espre so,tia ambasaclorului britanie, pentru eii, avea dinli albi ca url ciine ,si o culoare rozir, ca florile de cartofi (batates cz,rtofi dulci). Am vrhzut cri - clin America c1e Norrl a,dmirii chinejitor le displace pielea noastrl, albd,ryicf,,ind.ienii ,,o piele ro;ietic5,t'. in America de Sucl yuracaraqii ca,re trd,iesc pe coastele umecle, irnp[durite ale Cordilierilor orientali sint de o culoa,re remarca,bil cle palicl[,, cecil cio oxpriml, ;i numele lor, in propria lor limbd,, totu;i ei considerf femeile curopetlL) mult inferioare propriilor lor femei 62. La mai multe dintre triburile norcl-americane, pi,rul de pe cap cre;te clc o lungime uimitoare, ryi Catlin c15, o dovadS, curioasf,, cle cit de mult este a,preciat acest lucru, intrucit ryeful tribului Crow a fost ales la aceastir, clemnitate prin fa,ptul cir avea p[rul mai lung declt oricare alt om clin trib, anume lung cle 3,40 m. Aymararyii ryi quichuasii din Arnerica d.e Sucl au de asemenea plrul foarte lung ryi, dupir, cllnl m[, informear,il, dl. D. Forbes, acest fapt este atit cle pre,tuit ca frumusele, incil, a-l ti,ia era pecleapsa cea mai gravd, ce li se poate aplica. fn ambele jurn[t5,ti, clc sud. ;i de nord, ale continentului, uneori bS,qtina;ii \i rn5resc lungimea aparenJ5, a pi,rului lor lmpletind in el materii fibroase. Cu toate cd pd,rul de pe cap este atit de prefuit, cel d.e pe fa,tn, este considerat de indienii norcl-america,ni ,,ca foarte rnrlgar", fiecare fir fiind smuls cu grijd. Aeest obicei predomin[ d"e-alungul intregului corLtinent america,n, cle la insula \rancouve.r la nord, pinii, la fara Focului in sucl. Atunei cincl York Minsterr uo fuegian de pe bordul vasului ,,Beagle", tu fos'!; d.ns lnapoi in lara sa, biqtinapii i-au spus cd, ar trebui s5,-pi smulgir, cei ciliva peri scurli d"e pe fa!f,. Ei au ameninlat cle asemeneia, un tinlr misionar, care fusese l[sat pentru citva timp printre ei, e5, il dezbracd, in pielea goald, qi ci, li smulg perii c1e pe fa!d, si corp, si tol,uqi el nu era nicri pe d"eparte un om p:iros. Acest obicei esl,e d.us atlt cle departe, incit indienii din Paragua,y i;i smulg sprincenele qi genele, spunlnd cit, nu YoT s[, semene cu caii oa. Este remarcabit c5 ln toatd, lumea,, raselor care sint aproape conrplet lipsite de barbd, nu le plaee pd,rul de pe talh si corp ;i i;i dau osteneala de a-l smulge. Calmucii nu au barbi $i, ca qi indienii din America, se ;tie cd, ei i;i smulg tcli perii rlazleli, si tot a;a ryi polinezienii, unii dintre malaiezi si siamezrr. Dl. Yeitch afirm[ ch, rloamnele japoneze ,&r criticat toate favorilii noqtri, consid.erind.u-i foarte uriti, ja,ponezitt. Neozee]anclezti au o barb5, ryi ne-au cerut s5-it6iempentru a fi ca bflrba!,ii seurt5,, erealir, totuqi inainte vreme ei i;i srnulgeau pd,rul cle pe fa!h. Ei aveau o zicStoare cir, .,ns exist[ nici o femeie pentru un bflrbat plros", s pare insi, eti mrrcla 's-a sclfmbat in N'oua, Zeeilarrcl[, clatoritir, probabil prezentt'i ettlr,rpenilor, si tt,tn fr;sl, tr,sigurat cL acurn barba este foarte aclmirzrtir, c1e ci,tre nLa,ot'i 64.
62 PenLru javalezi Ei cochinchinezi, vc:zi Waitz, pe iusultr VancottYt'r', vezi Sploat, Scene.s ctttrl Stutlics ttf Introclttct. Io ,Lntropo/ogy (tlrrtl. englerzi), vol. I, p. l-i05 ; Sauage /,ife, 1868, P. 25. Despre indienii din Parag'ua1" desple yulaca;i, A. d'Orb5'gniy cilat cle Prichard, Phys. Azara, Voqages.. ', vol. II, p. 105 0a f)esple sianrezi, Plichard, o1.s. cit., vol. lY, p. 5313. Ilist. of trIanltittd, ecl. a 3-a vol. V, p. -176. 63 Norll Atnerican Inrlians, cle G. CaLlil, cd. a 3-u, I)rrsplr japorrezi, Veilch in,,Garcltrtrt:l's Chrrrlliclc", 1860,

1812, vol.

l, p. .{9; vol. II, p.

227, Despre bl;Linasii

tlc

p. 1 101, l)cspre

n.eozeelandozi, ]IatrtcgL\z?"'r.,

[iio

tl.e ln

DESCENDI'N]]A OI\{'ULUI

Pe d,e alti, parte, rasele cu barbd aclmird qi pre!,uiesc fcarte rnult barba loi' ; printre anglo-saxoni, fiecare parte a corpului avea o va,loa,re recuncscul,d, ,,pierclt'ea b5,rbii fiincl evaluat5, la clcu[zeci cle qilingi, pe clncl r'uperea unei ccapse nrrniai la cloisprezcce"as. iu oricnt, blrbzr,tii se jur5, ln mocl solernn pe barba lor,. Anr vizut cir, Chinsurcli, ryeful tribuhii makaiolo din Africa, crectrea c5, bzr.rba esto un mal'e ()rnament. In Pa,cific, la b5,rbalii din insulele Fiji, barba este ,,bogat5, ryi stufcasd, ryi este cea rnai mare mirrdrie a 1or, pe cind" locuitorii de pe arhipelagurile inveeinate, Tonga si Samoa, slnt spini ;i c1e1,estd, o barb5, aspr[,". I{umai intr-una din insuleie clilr grupul Ellice ,,bi,rbalii au birbi bogate qi sint foarte mindri de ele"oo. Yedem astfel cit cle mult se deosebesc diferitele rase umane prin gustul lor pentru frumos. La fiecare naliune suficient d"e avansat5, pentru a fi f[cut imaginile zetlor sau a sti,pinitorilor lor zeificati, f6r5 indoialS, c5, sculptorii s-au strdduit sL exprime cel mai inalt ideal d.e frumusele ryi grand"oare oz. Din acest punct d.e vedere oste bine de compara in mintea noastr5 pe Jupiter sau pe Apolo al grecilor cu ^ sau asiriene, qi acestea cu basoreliefurile respingbtoare de po statuile egiptene ruinele clldirilcr din America centralil. Am lntllnit foarte puline afirma!,ii opuse acestei concluzii. Totuqi, dl. Winwoocl Reade a a'rut multe ocazir de a observa nu nrmai negrii de pe coasta cle vest a Afrieii, ci qi pe cei din interior, care nu au intrat niciodati, in legd,tur[ cu eurc]penii ; el este convins cd, icleile lor de fnrmuse,te sirrt in general aceleaqi, ca qi ale noastle, iar dr. Rohlfs imi scrie irr aceiarsi sens, in legd,tur5, cu tribul bornu si cu regiunilc locuite de triburile pullo. Dl. ReacLe a constatat cd, esto de acorttr cu negriiin privint,zr aprecierii fruniuse!,ii fetelor b[ptinaDe ;i c[, aprecierea lor asupra frumuse!,ii ?emeilor ellropene cGrespunde cu a noastrd,. Ei ad.rnir5, pd,rul lung si folosesc rnijloace artificiale s5,-l facd, s5, pari, abund.ent ; ei admird, d.e asemenea barba, cu toate c5, ci ingisi nu au declt prea pu!in5,. Dl. Reade are indoieli asupra formei celei mai apreciate a nasului. O fat[ a fost a:uzit6, spunlnd ,[n rzeau si, m5, md,ri'fi cu el, nu are nas", ceea ce aratd' cd un nas foarte turtit nrr est,e ad.mirat. Trebuie totugi s5, avern tn verlere c5, nasurile late qi turtite qi filcile proeminente ale negrilor de pe coasta d"e ve,qt a Africii sint tipuri exceplionale la locuitorii Africii. Cu toate afirma,tiile c1e rnai sus, dl. Reacle admite cd, negrilor,,nu le plaee culoarea pieliinoastre, ei privesc ochii albaqtri cu aversiune si sint cle pirere c5, nasul nostru este prea lung ryi buzele noastre prea subtiri". El crccle c5, este pulin probabil ca, negrii s6 prefere lreod.atil unei negrese clri,gnle pe cea mai frurnoasl, europeanc6, tlin simplul motiv al achni-

raliei fiziee 68.

PlrLtu, Viullgt e Shuli, 1Eti7, l). 526. Pcrrtnr crrJrri:rlIo rraf.iuni nrenlionale, vczi rclerinIc Lulrcnce, Leclttras ort Phgsioloylll aLc., 182), p. 2'/2.
Lrrbbock, Ortgitt oI Ciuilisuliort, 1870, p. 321. Dr'. Ba-rnard llavis cileazi pe dl. Pricharcl ;i alfii in legituri cu aceste fapLe pl'ivind polinezienii, in ,,Anthropological Review", aprilie 1870, p. 185 gi 191. 67 Ch. Comte are observalii in acest sens in lucrarea sa TraitC de Ligislation, ed. a 3-a, 1837, p. 136. 68 The Africcrrt Sltetch Boolt, 1873, vr.rl. II, p. 253, iil)1 ;i 521. Dupir cum arn fost irrlornutI tlc rrrr nrisioulrL
65

66

citro ::t lociriL tinrp inclelurr{:rl lrrinllc furrgilrri, act.i;tia considcrir fcnrcilc curol)onc crl t:\Lrerrr do fLrrrrroastr, irrsii rlin ceea cc aln viznl- dcspre jndec:rtrr altor br'i;tinali rlin Anrelica nu mr"r poL opri rlc a considera aceasti afirrrralic c:a gre,;sitir afari nunrai dac[ de fapL afrrrnzrlia sc referl" la pulinii fuegieni care all Lririt. citva timp printre
europeni Ei care trebuie si ne consiclere drept fiinle superioale. Tlebuie si adaug cL un observator cu rnulLl experienff, cripitanul Burton, este de pdrere ci o femeie pe calc o considcrlm frumoasl cste admir:rtir in toatii I nurcir, 0.,\nl ltrr;1lol. Ilcvierv", rnat'lic 1ti0r1, p. 245,

OMUL _

FRUI\{USET'E

,17

Ad.evf,rul general a,l principiului asupra c[mia Humbolclt 6e a, insistat tle rrrrrltri r.renre c[, omul admiri, qi aclesea inccarc[, sL exagereze orice carilctere pe care i le-a rlat natura, se rnanifestfi, in multe feluri. Obiceiul raselol fhrd, barbi, dc a, extirpa orice urm[, c1e barbd, qi aclesea to,ti perii cle po corp constituie un exemplu. Craniul a fost consiclerabil modificat de multe naliuni in i,impurile antiee si moderne qi nu existd, incloiald, cd, acest obicei s-a practicat in special in Aruerica rte l{ord. pi Sud., pentru a exagera vreo particularitate naturalS, ;i admirat[. Se ;tie c5, mulli inclieni arnericani adnir[, un cap atit de extrem de turtit, incit nouir, ne-ar pI,rea icliot. B6qtinasii de pe coasta de norcl-vest comprimd, capul intr-un con asculit si au obiceiul constant cle a-;i strlnge p5,rul intr-un coc pe vlrful capului, dupri curn observh, dr. Wilson, cu scopul ,,de a alun"gi in5,l,tirnea apareri.t5, a formei conice preferate. Locuitorii clin Arakhan admir5, o frunte lat5, qi neted6 $i, pentru a o produce, fixeazh o placd, de plumb pe capulcopiilor nou-nd,scu!i'). Pe de alt5, parte, ,,un occiput lat, bine rotunjit, este considerat ca o rnare frumusele" d.e b[;tina,sii din insulele Fiji zo. Ca ryi cu craniul, la fel este cu nasul; p" timpul lui Atila, vechii huni aveau obiceiul sd, turteasc5, nasul copiilor mici cu band.aje, ,,cu scopul de a exagera conformalia sa naturald,)) . La tahitieni, a fi numit nas lung este ecjnsiclera,t drept in",qultf,, .qi ei cornprim[, nasul qi fruntea copiilor in scopul infrurnuse![rii lcr. Acelasi lucru se aplicf la malaiezii din Sumatra, lahotentoti, la anumiti n-egli sila, b5,qtinaqii clin Bra ztlra ?1. De la naturi, chine zii au picioarele neobiqnriit c1e rnj ct 72 si este bine cunoscut ci, femeile din clasele nobile i;i deformeazit picioarelc peiitlu a le face ryi mai mici. in sfirqit, Humboldt este de p6rere cd, indienii a,mericani prcfc'r[ si,-qi r'ops{,)&sci, corpul cu rogu pentru a exagera culoarea lor naturalS ;i pin5 in prezent erlropenele aclaug5, la culorile lor naturale cosmetice ropii qi albe ; este indoielnic insX, dach rraliunile barbare ar fi avut in general asernene a intenlii c1e a se picta. 'La mod.a propriei noastre imbrdci,minfi vedem exact a,celaqi principiu qi aceeaqidorin!5, de a duce fiecare particularitate la extrem;pre'zentir,m de asemenea acelaqi spirit d"e emulalie. IVIoda si,lbaticilor este ins5, mult mai permanentd, decit a noastr6, aceasta fiind neap5,rat caztl ori de cite ori corpul lor este moclificat a,rFemeile arabe d,e pe Nilul superior au nevoie de trei zile pentru a-;i ara,nja p[rul, nicioCat6, ele nu irniti alte triburi, ,,ci pur qi simplu rivalizea,zd, intre ele prin perfec!,iona eapropriului lor stil". Vorbincl despre claniul comprimat al diferitelor rase americane, dr. W'ilson aclaugfl : ,,Asemetlea obiceiuri sint printre cele care se pot stlrpi cel mai greu qi supravieluiesc qocului revolutiilor care schirnbir clinastii ;i c&,ro ryterg particularitirli rralionale mai importante" zs. Aeelapi principiu intri, in joc
6e lrcrsorrnl |{cu'ru.liuc (t.rarl.

tificial.

cnglcz[), vol. I\', p. 518

;i irrl,r-altir partc. itr ll.in rlc ltt I'krl.it, \'iu1111i c Stttdi, nllrr{cgazza insist'i cu Lirie usupl'11 i1g,-rlrriirli prirrcipir'. 70 [),:sprc clrtniilc Lribtrrilor americanc, r'ezi Nott li Gliddorr, Tgpes of }Iankinrl, 1854, p. 410; Prichartl, Phgs. Hist. of Mankind, ed. a 3-a. p. 321 ; despre bIgt.inagii clin Ar;rkhan, ibidem, vol. IV, p. 537. Wilsoir, Pltgsicat Ethnologg, Smithsonian InstiLulion, 1863, p. 288; dcsple locuitolii din Fiji, p. 290. Sir J. Lubbocli (I'rr:historic Times, 1860, cd. tr 2-a, p. ii06) dii ntr cxct:lctrt l'rrztuDal. ns til)f ll ltctsl. tti sttlticcL.

Dcsprc ltuui, Godrott, I)e l'Es1ttce, 1859, vol. I l, p. lit-)0. Dcsprc tirltitieni, Wait;r, .lrttlropol. (trad. crttglczl),
71

yol. [, p.

ctf X'Iurt.l:ittd, crl.

1i05. ]Ltrsdt'tt, cil-;tt r.lo Pricltirt'tl, Phr1s. IIist. ll 3-a, r.ol. IV, p, $7, L,trvfcttcc, [.cctures

otr Phgsiologg, i't, 337.

7r Act',st fapt este stabilit in 1?elsc der )iouarct: ArtllroAsttpra

pol.TciI, clr. Weisbach, 1867, p.265. 73 Smithsonian Instituliort, 1863, p. 289.

rtrotlei la femeil:: arabe, I 867, p. 721.

Sir S. 13alicr, TIrc ){ile Tributaries.

DESCENDENTA ONIUI-,UI

si in" arta sclecf,it'i. 9i, clup[, curn am explicat intr-alti parl,e ?4, putern astfel inlelegc t-lezvolta'rcrauimitoare a multorrase cle animale qiplante care au fost plstrate nlmai irr scop d.e ornament. .\rnatorii doresc lntotdeauna ca ficcare caracter sil fie pulin sporit I ei nu admird, un model cle perfecliune mijlociu, cu siguranld, ci, ei nu clolersc vreo schirnbare mare ;i bruscl in ca,ractenrl ra,selor1or, ciaclmirilnumai acele caract,ere ou care ei s-au obirsnuit, inszi doresc cu ard,oare sir vacli, cevamai dezvoltatir, fiecare trri,sl,turii, ca,lacteristicir.

Simlulile omului ;i aler animalelor inferioare par sii, fio astfel corrsl;ituit,rrr irrtrlt culorile strir,lucitoare ;i anumite forme, precum Di sunetele arrnonioasc) ryi ritrrtice, le procluc plflcele Di de aceea le numesc frumoase ; nu rytiu 1ns5, c1e ce trebuie s6, fie astfel. Cu siguran!5, ci, nu este adev5rat c[ existf, irr mintea omului un criteriu universal cle frumusele ln leg[tur5, cu corpul sd,u. Este totugi posibil ca ln clecursul timpului anumite gusturi s[ clevind, ereclitare, cu toate cf,, nu exist*, nici o dovad5, pentru suslinerea acestei pi,reri si, claczi ar fi arya, fiecare ra,si, ar arrea propriul sir,u criteriu ideal, innirscut cle frumusefe. S-a sus!,inut?5 cil urilenia const5 dintr-o apropiere de conforrnatia a,nimalerlor inferioare si f[,r5, incloiall cr"r aceastil pirere osl,e pa,rtial adevirat5 la naliunile rnai civilizate la care intelectul este foarte apreciat I aceast[, explica!,ie cu greu se poate aplica insi, la toate formele d.e urifenie. Oarrrenii din fiecare ras5, prefer5, acele trd,s5,turi cu care ei stnt obirynuili; ei nu pot suferi \zreo schimbare mare, le place lnsil varietatea ryi admirir, fiecare trS,si,turfl, caracteristieit,, c1usf,, la o limit[ mod.eratil, ?6. Oamenii obiqnuiti eu o fal[ aploape ovalii,, cu trii,slturi clrept'e ryi regulate ;i cu culori clesehise admir5,, dup[ ctlrn noi europenii stim, acesto 1,r'[,sd,turi atunci clnd. sint puternic dezvoll,ate. Pe clc altil parte, oamerrii ob\nuiti, cu o fa![, lat6, cu pomelii ridica!,i, llr] nas turtit,, cu o pi,ele neagr6, admird, aeeste particularitlli atunci cind" sint puternic pronunlate. It'5ri ind.oial5, c5, tr5,s5,1,uri de orice fel mult prea clezvoltate nu rnai slnt frumoase. Deci o frumuse!,e d.esd,r'ir,sit[,, care implicfi, o mod.ificare intr-nn fel cleosebil; a multor caract,ere este la fiecare ras5, cerra exceplional. Dup[ cum d.e ck:mult a spus marele anat omist Bichat, clac5, fiecare ar fi turnat dup5, acelaqi tipal nu ar esista, frurnusele. Dacd, tozl,te ferneile noastre ar fi tot atlt de frumoase ca si Yenus de Mecl,icis, citva timp arn fi lnclntali, ins5, curfurd am dori o schimbare si ctre lndat[ ce am obj;ine o varizr,,tier &ffi clori sii vedern anumite caractere pulin exagerate clincolo de nroclelul d.e frumuse{e existind. in acel moment.
7a T'he Varialiott of ,lr.rtmals and Pluuls tutder Donrcsticalion, vol. I. p. 2L1; vol. II, p. 210.
?5 ?6 Dl. Bain a sLrins (X'IentaI artd IIoruI Scicnce, 186ti, p. 304 gi 314) aproxirnativ o duzinf de teorii mtri nrulL satr rnai pufin diferitc ariullra ideii frunir:sului, insii nici Lula lrtt csLc absoltrt acce:r;i cll coa prczcnLirt.lt aici,

Schaaflllal!s{u.,,ILcltir',[iir Antltloilologio",

1866,

p. lti l.

CA].]ITOLUL AL XX-LEA

CANACTETTB SBXUATE StsCUNI}ARtri l,ltr. OM

- eontinuare *

c,ircriL

pritnitivc -- IJcsprc lizate - Concliliile favorabilc selecliei sex'lale in timpurilcr ntoclul cum seleclia scxnnlir aclioneazi asupra omttltri - Dcsprc {aptul ci la tribtrrile sllbatice femeia arc o oarecare pptelc dc a-qi alegc so!trl - Abscttla piiltrlrri dct pe r:oi'1r ;i tlczvoltarea bfu'bii - Culoat'ca piclii - Iiezuurat.
gi sdlbatice

i"Ti.:';,:J::"',1"-'$::il

Jil:i::l: :'l;;:,",.',':,;.ilil'::..:l['iX ;:t':ll];:ill:

Arn v5,zut i1 capitoluL anterior c5, la toa,te rasele s5,lbal,ice ornailIerrtele, ittt6rd,cd,mintea ;i aspectul exterior sint foarte preluite qi c5 birbalii judecir fruntuselctt ferneilor lor dupd, criterii foarte diferite. TJrmeazd,,sil cercet5m dacir aceastti pleferinlb;i selec,tia decurgincl din ea timp de rnulte genera,lii a acelor fernei eare par b[ibalilor rle fiecare iasd, ca fiind cele mai atrlgXtoare a modifica,t caractcruL fitr numai al fenreilor, fie al ambelor sexe. La mamifere regula general5, pare si, fie ci, toate f elurile d e caratere sint mo$tenit e in mocl egal d.c cdtre mzr sculi ;i femele ; ne-am putea arytepta cleci ca la om orice caractere clcbinclite cle cirl,re femei sau c1e c5,tre b5,rba!i prin seleclie sexualir s[ fie de obicei trtlnsrnise descenclenambele sexe. tilor ' cle Dacd, weo moclific,a,rE' ar fi astfel realizatd, este atr)roape sigur r-,it, cliferitele rAS) ar fi diferit moclificate, cleoarece fieeare are criteriul sziu propriu cje frumuse!,e. I-ia or1, mai ales la sflbatici, multr.' cauze stlnjencse ac!'iurtt, Fjol('cfiei sexua,lg tn cee1 se privept,e conforrnafia, corpoli,llf. Birrbaf,ii civilizaii slnt eltraryiin-marc rnirslril, clei farmecei" rniltaler ale femeilot',, cle avelea, lor ;i rlrai- ales c1o pozil;ia lor social[, lntruelt rareori bd,rbalii se c[sltoresc tntr-o condilie s"qi?l? mu]t inferiottlit. B5,rbal,ii care reu$esc s[ ob!in5, fernei mai frumoase nu au o posibilitate mai rnare cLe a lzisa'o lungir, tinie de rlescend"en,ti decit alli b5,rba!;i cq solii rnai ur'ite, afar5, numai *. Tnprivinta formei contrarii a rle pulinii cale lqi lasri averea inbazaprinrogeniturii
* l'rilrlul
nirscut.

(N. lrad.)'

DESCENDENTA OMULUI

.t'k:tfieir anuule a alegerii bd,rbatilor mai atrdgd,tori de cltrer ferneir c1 toate c[, la ttat'iunile civilizate ferneile au alegerea liberS, sau aproape liberri, ce',Ja ce nu este caztrl la rasele barbare, toturyi alegerea lor este mulb influenlati, cle pozitia, socialzi si averea bd,rbaiilol, iar succesul in vialir, aI acestora din urm5, clefirrcle i1 maro rnl,sur5, cie faeult_5,!ile. 1or intelectuale $.r de er]ergia lor sau de rezultitele acelorasi capaeitir,fi la str5,bunii lor. Nu este nevoie de nici o scuzd, pentru atrata aeest subiect ceva nrai a,mi,nunfit,.deoarece filozoful german Schopenhauer observi : ,,Scopul final al tuturor. intrigilor amoroase, fie ele comice sau tragice, slnt realmerrte mai importante cleclt toate celelalte scopuri din viala omului. Totul in jurll c1,1ia sg Fffo.tulte nu este nimic mai pulin clecit compozitia generaliei urm[tbare... I{u este ferioirea sau nefericirea unui indivicl oarecare, ci cea a rasei umane ca,re urmea,zi., care este aici in joct' t. Exist6, totuqi motive s5, creclem cd, la a,numite naliuni civilizate si selrieivilizat'e selec!,ia sexualS, a realizat ceva, mod.ifieind. struetura corporali a unora dintre membri. l\fulte persoane sint convinser po drept cuvlnt clup[ pdrerea mea, ei, aristocrraJ'ia noastr5", in aees.t termen fiind incluse toate familiildbogate, la care prevalal, cle timp ind"elungat primogenitura, a d.even_rt, r1up5, criteriul euronean, mai ^ frirmoa,si., clin motivul cd, timp d.e multe generatii a ales ca solii femeile mai frumoase din l,oate clasele sociale, declt la clasele mijlocii;totupi, clasele mijlocii sint sitlate in conciilii cle via!5, tot atlt de favorabile pentru d.ezvoltarea cles[vlrqit5, a, corp1l1i. Coot< observi, ci, sttper:ioritat ea, ca inf5liryare personal[, ,,care sr: poate observi la <<ereesi, lau nobili pe toate celelalte insule fdin Pacilic_l se g[,se;te in insulele Sandrvich,'2 lns5, aceasta este poate datoriti, fur primul rind hranei ryi conditiitor de via!5 mai bunr.. I)escriin,l pe persani, bl,trlnul c5liltor Chardin spune cL ,,acum singele 11, cste foarte rafinat prin dese arnestecuri reciproce cu georgieni ;i circazieni, dogii naliuni ca,re d.epd,qes c t'oatd,lumea prin frumuse!;e personal5,. Aproap e ch nu existii, un b5,rbat d"e vazd' fur Persia a cd,rui mam5, s6, nu fie o gaorgian5, sau o circazia,nir,". El adaugd, c5, eimogtonesc frumusetea lor ,ffi d"e la str5,moqiilor, intrucit f6ri, arnestecul de rnai lql !6_"ba!ii de vazd, clin Persia, care slnt descendenlii t[tarilcr, ar fi extrem d.e url!i')z."Iatd, tJrr caz;i mai curios: preotosele care fre,cventau templul zerlerYenus Erycina din San-Giuliano, d.iu Sicilia, erau alese din toatd, Grecia pentru frumuse,tea lor; ele nu erau vestale virgine, iar Quatrefages s, care afirrnd, acest fapt, spune c5, femeile clin San-Giuliano sint renumite acurn ea fiind. cele mai frumoase clin insulS, ryi c{, sint c5,utate de pictori peritrv apoza ca mod.ele. Este eviclent tns[, czi d.ovezile in cazartle de mai sus slnt indoielnice. Cu toate c5, se referd, la silbatici, cantl urm5,tor meritS, rnenlionat d.in cauza, curiozitd,fiilui. Dl. Winwood. R,e,ad.e md, informeazd, c5 jolofii, un triU d.e negri c1e pe cr-rasta c1e vest a Africii, ,,slnt remarcabili pentru frumoasa lor lnf5,fipare uniformS,-". IIn. prieten al st"Lu a tntrebat pe unul clintre aceryti oamerri : ,,Curn se face cii fieca,rEr po ca,re iI intilnesc este atil, cle frnnros, a,tit b5,rbalii voryl,r:i, clt qi femeilc., voastrc'?', Joloful i-a rlsptlns : ,,Este foarte ugor de explicer,t : la uoi a fost lltotd.eaurla obiceiul s5, alegem scla,vii no;tri cei rnai urlli pi s[,-i vinclem". Este aproape inutil cle ac151gal,
t>

I
e

Scltoperthatte| cttul

Daruiltisrn in ,,Jounral of

pologv", ianuaric, 1871, p. 323.

I)lLllsiuktgy r:|c., 1822,

'\cesto t:iLatc sini ltral.c tlin T,a,rvlenca

,\nthro- claselor superioare din Atrglia fapLltui cd. up Linrp ilclelungat. birbalii au ales femeile ruai frurnoase. s,,Arrthropologie", .,Rev1c dcs Colr's Scieltifiqucs',. (.Lecturas orr

p.

13913),

cat'c lltlibrrir:1,'r11lq115sIr.rd oc:tomblic 1808, p.721"

OMUL

- SELECTIA

SBXI-T-,\LA

cir la tof,i sirlbaticii sclavele scryesc de coueubinc. Nu este a1,lt dc surpr,inzlt,tor, cutrr al pitll'a lil prinra vedere, ca ?l,cosl, negru sa, fi atribui.tr pe clrept sau pe nech.ept, lnfifi;llrea frumoas5, a l-riliului szr,u elimin[,rii indelung continu aie a femeilor urlle, intrueit arn ar5,tat int'r-a,ltd, pa,rt e a cil, negrii aprecia zd, pe deplin importan,ta selecliei In cresterea, animalelor lor domestice ryi ap putea da, de la dl. Reade, clovezi suplirnerrta,re asrlpra acest;ui subject.

principale sint, in primul rlncl, arya-zisele cd,sd,torii ln comuu sau promiscuitatea, I in al doilea rlnd", consecinlele infanticidului feminin, ln al treilea rind logodnele timpurii Dir ln sflrqit, lipsa d.e apre,ciere a femeilor ele fiind consirlerate ca simple sclave. Acesle patru puncte trebuie examinate in mod oarecum amdnunfit. Este eviderrt cd' at'it'a timp cit imperecherea omului sau a oricflrui alt animal este lI,satir, la voia intimpl6rii, fd,r5, nici o alegele exercitatd, de unul din sexe, nu poate exista seleclie sexuali, qinu se vaprod.uee nici un efect asupra descenclenlilor', din faptul c[, anumili indivi zi au avut un avantaj asupra altora in alegerea lor. Or, se afirmd, c5, existfl \n ziaa de azi triburi care practici ceea ce Sir J. Lubbock numtqtc' din politele cirsi,torii in comun, adici, toli bd,rbalii qi toate femeile din trib ,sint soli;i solii intre ei. Libertinajul multor sd,lbatici este fd,r5, indoial5, surprinzd,tor, lnsi, se pare c5, avem nevoie de mai multe d.ovezi lnainte d.e a admite pe deplin cd, raporturile lor [sexuale] sint cu totul dezorclonate. Totuqi, toli cei care au stuctiat mai lndeaproape acest subiect u Di a cd,ror judeeatd, este mult mai valoroasi, !.eclt a mea, sint d.e pd,rere c5, forma inifiald, qi unanimf,, pe toati, suprafala p5,mlntului era c[sltoria ln cornun (aceasti, expresie este diferit folositi,), incluzind. in ea ed,si,toria reciproc[, lntre frali si surori. Bi,posatul Sir A. Smith, care a cd,l[torit foarte mult prin Afriea cle Sud- si cunoqtea multe despre obiceiurile s5,lbaticilor ckr acolo ryi ctintr-alte p[r!i, ryi-a exprimat p5,rerea cea mai formal[ cil nu existfl, nici o ras5, la care femeia s5, fie considerat[, ca proprietate a comunitd,lii. Cred c5, jucleellta sa este in mare m5,sur[ determinatd, d.e ce se inlelege prin termenul c5,si,torie. in toatir, clisculia eare urmeaz5, voi folosi teimenul in aeelaryi sens ca atunei cind. naturaliqtii vorbesc despre animale ca fiind monogame, infelegind. prin aceast:r, cri mascuiul este acceptat d.e, sau alege o singur[ femeld, ryi trd,iegte cu ea fie pe timpul perioadei cle reproducere, fie tot anul, ,tinind-o in posesiunea lui prin legea forlei ; sau atunci cind" vorbesc de o specie poligami,, infelegind" ci, masculul triic';ter cu mai multe femele. Ne ocupd,m aici numai de acest fel cle c5,sd,torii, deoareee sint suficiente pentru acliunea selecf,iei sexuale. $tiu insd, ci, unii autori la care ne-arn reft'lit ntai sus implic5, prin termenul. c[,sir,torie un rh,ept recunoscut, protejat tle trib.
a 'l'ltc V.rrirL!iittt of ;lttintttls (utd Plnrils ttnder Donusticulirtrt, vol, I' P. 2075 Sir J. Ltrbbock, 7'1rc Origin of Ciuilisation, 1370, cap. III, nrai ales p. 60;i 67. Dl. n{'Lennan, in lucrarea
lrr r.xLrern tle valoroasl, Primitiue XIurriage, 1865, p. 163, vor,be;te clesple urriltra tlitttrtr sexe ca fiind ,,clin tirnpurile cekr mai indepirlLate liberrl, tranzilorie ;i, intr-o oarecare rnisurir, Icarirclerizatir plin] promiscuitate". DL NI'Lennan ;i Sil J. Lubbocli au strins tuulte dovezi despre liberLi-

Ottu,selc cure Ttrea'in sLLu optesc ac!'iunea, selecliei,

senualc

lcr, sd,lbatic,i.

Ca,uzelc

najul sillbaticilor actuali. Dl. L. H. llorgrrrr, in nrcmoriul

siru interesant despre sistenrul de clasificalc al inruclirii (,,Proc, Arnerican Acad. of Sciences", yol. VII, Iebmarie 1868, p. 475), conchide ci poligamia ;i toate I'ormele rlc

clsiLorie elau cu tot.ul nccunoscuLe in timpurile plilnil.ive. Din lucrarea lui Sir J. Lul;bock reiese dc asemenea c[ Bachofen csLe;i cl tle pli'e:re rile Isexuale] in cornun preclolninarr. cir

inifial ralror'lu-

rlJ

DESCENDENTA O\I'ULUI

I)ovozile intlir:ectl in favoa,rea, credintei in pred-orninan!,a anterioarir, a c[s5,toriei ln cornun sint puternice si rezicLi rnai ales in termenii cle rudenie folosifi intre nreurbrii aceiuiarsi trib, implicind o inrudire cu tribul qi nu cu vreunul dintre p[rin!i. Subiectul este ins5, prea mare si complex pentru a-i putea da aici chiar numai UII uezurnat, aqa cir, md, voi limita numai la citeva observatii.
Este cvident c[, in cazalunor asemcnea c5,s5,torii sau ln cel ln care legltura prin cii,siitor:irr ss1u.. faarber slab[, inruclirea d"intrl, copil qi tatfll sir,u nu poate fi clnoscltl. Pare insd, aproape cle necrezut ca irrrudirea clintre copil si mama sa s5, fie vreodati, complet ignolat5,, mai ales lntrucit la triburile cele mai si,lbatice femeite al5,pt eazd, copii mici-l,imp inclelungat. in .onsecintd,, ln multe cazuri linia d.e d,escendenii, este trasatd, numai prin rnamd,, cu exclud.erea tatf,,lui. In alte cazari, insi, termenii folositi exprirnl, o legXturd, numai cu tribul, cu exeluderea chiar a mamei. Pare posibil c[ legd'tura clintrc' membrii inrudi,ti din acelaqi trib barbar, expugi la tot felul de pericole, sd, fie atit d.e mult mai importantd,, d.atoritd, nevoii d.e api,rare ;i ajutor rcciproc, d"ecit cea d.intre mami, ryi copil, lneit sd, d.ucd, la unica folosire a termenului erp:'imind inrudirile cle mai sus ; insi, d"l. Morgan este eonvins cd, aceastd, ipotezti nu este cltugi cle pulin sufieient[,. l)enumiriie de lnrud.ire folosite in diferitele pir,rli ale lumii pot fi imp[,r!ite, dupfl autorul tocmai citat, in douf clase mari, una de clasificare qi alta descriptivX, aceasta d,irr urrnir, fiinrl folosit[ cle noi. Este sistemul de clasificare care d.uce cu multir, trlrie la credinla ci, forma de c5,s5,torie in cornun, ca qi celelalte forme extrem d.e libere, erauinilial unanime. ln rnd,sura in care imi dau lns[, seama, nu este necesar ca po aceasti, bazi, sir, creclern in raporturi de promiscuitate absoluti qi md, bucur sL aflu ci, u,ceasta este si ptirerea lui Sir J. Lubbock. Ca ;i multe animale inferioare, blrbalii si ferneile au putut lnainte vrerrre sd, incheie uniri st'rinse, d.eqi temporAre, pentru fiecare narytere, ,si in acest caz s-ar produce tot atltea confa3;ii ln privinla denurnirilor d"e ruclenie ca si in cazal raporturilor d.e promiscuitate. fn ceea ce priveqte seleclia sexual5, l,ot ec' trebuie este ca alegerea s6 fie exercitatd, inainte ca pS,rintii si, se uneasci, ,si este cle micir, insemnd,tate dacii unirile darcazra per viafd,
s?l,rl

Pe ling5, dovada care se ded.uce din clenumirile cle rud.enie cI, existl,;i alte corisiclerreute in sprit'irrul largii prerlornirranle anterioare a cd,sltoriei in comun, Sir J. I-iubbock explicli 6 obiceiul ciutlat ,si larg r[,,.spindit al exoganrieri -- ad.icir, a,l btirLralilor tlirrtr-ull trib luind so!,ii tlintr-un alt trib -, prirr faptul cit, cornunisrnnl a fost ftirrna initialf,, a raporturilor sexualer a$a incit un birbat nu oblinea nicioclatri tr solie pentru el insusi, afarra numai ctac5,o rd,pea cle la un trib veciq rsi ostil, ryi aturrci ea clevenea exclusiva Di valoroasa lui proprietate. Astfel a apirut poate obiceiul de a captura solii sipractica astfel c\t,igatd, a putut d.eveni pin[, in cele tlin urmil un obicei generral. Dupii, Sir J. Lubboch o, putem astfel lnlelege .,necesitatetr, de a ispiiqi perrtru c[si,torie ci] o incl,lcare a riturilor triba,le, lntrucit, rlup[, vechile iclei, un bi,rbat nu avea nici un drept d"e a-ryi lnsusi pentru sine oeeil ce aparlineu, irr.tregului tribtt. Sir. J. Lubbock c15, mai cleparte un nurnd,r d.e fapte eurioase, :lliitind cii, in tirnpurile str5,vechi se acorcla o onoare cleosebit5, ferneilor care erau totalrnente desfrinate, ceea ce se poater lnleleger, t1up5, curn explici, el, dacii, admitem cil
6
.i,111r'r,s.,;

nulnili un

sc)Zoll.

/o

I'

rilish .{ssocinlion On tlrc Socinl ttnl Relitiotts Oondilirtn oI

lhe [.oruet'

l-,irtces

oI X'Ianr 1B70, p,2ft.

OMUL _ SELECTIA SEXUALA

lrrpolturilt' Bt,xualc t1c prorniscuitate constituia'u obiceiul inilial resprctat al tlibului t.

ryi r1.t,tri

indelurigut,

Cu toat e c|a nrodul rie d.ezvoltare al leg5,turii rnalitale este un subiect ueclar, clup[, cum putem d,ecluce clin pd,rerile d.ivergente asupra mai multor puncte alo eelor trei autori carcr le-au studiat cel rnai ind.eaproape, anume dl. J\forganl rll. Il'Lennar-r ryi Sir J. Lubbock, totuqi pe baza dovezilor prenrergS,toa,r'e, precum ryi a mai rnultor altora, probabila ciir obiceiul cds[,toriei irr sensul strict al cuvintului s-:r, dezvoltzlt treptat lsi cil, raporturile se.ruale aproape de promiscuitate sau foarte libere an fost cind.'i'a extrem de comune in toatd, lumea. 'I'otuqi, clin cauza f.or.ei sentimentului de gelo zre care exist5, iu tot regnul animal, precum si prin analogia cu anima,lele inferioare, mai ales cu cele care sint cele mai apropiate cle om, nu pot cred.e cL raporturile de promiscuitate absolut5, s5 fi prevalat in vremurile d"e dernult, cu pulin inainte ca omul s[, fi ajuns la rangul actual pe scara zoologici. Dupa cultr nr-Am strd,cluit s5, ar5,t omul a descins cu siguran![, d.intr-o fi,pturX asem5,n5,toare rnaimule.i. La cvadrumanele actuale, ln md,sura in ea,r-e obiceiurile lor sint cunoscute, masculii unor specii sint monogami, 1ns5, trfl,iesc numai o parte din an cu femelele ; clintre acestea urangutanii par s5, ofere un exemplu. Mai rnulte specii, cle exemplu unele d.intre nraimu,tele indiene ryi americane, sint strict monogame ryi r5min ln tot cursul anului cu sotiile 1or. Altele sint poligame, de exemplu gorila, qi rnai rrrulte specii americane qi fiecare familie trd,ieryte separat. Chiar clnd. se intimpli, aceasta, familiile trd,incl ln aceeaqi regiune sint oarecurn sociale : cimpanzeal, d.e exemplu, poate fi uneori intllnit in grupuri rnari. Alte specii sirrt cle asemenea poligame, insd, mai mulli masculi, fiecare eu femelele lui, tri,iesc asociafi lntr-un gruFr ca ln cazal mai multor specii de paviani e. Putem conchide de fapt, din ceea ce cunoaqtem despre gelozta tuturor marniferelor rnascule, inarmate cum sint rnulte dintr'q ele, cu alm) speciale pentru a se lupta cu rivalii lor ci, raporturile c1e promiscuitate ln stare natural[ sint extrem de pulin probabiie. Ifnirea in perechi poate cir, t111 flqveaZi-r toatl, viala, ci numai pentru fiecare naptere ; toturyi, daai, masculii care sirrl, cci mai puternici ryi cei mai capabili sd, aperc, salr si, ajute ln vreun alt fel femelele ryi puii lor qi-ar alegcr fernelele rnai atrdgd,toare, ilcest lucru ar fi sufieient pentu selecfia serxual[. l)er aceea,, tlacl, privim des'Lul d.e departe in trecut ryi clacii, jurleeir,rn dupir, obiceiurile sociale ale bfi,rbatului acbual, ipoteza cea rna,i probabilii este c[, inilial el tr5,ia in mici cornunit'F/,ti, fiecare cu o singurl, sofie, sau dae6 era puternic cu rnai rnulte, pe cale Ie apd,ra cu gelozie der alli bd,rbzr,!,i. Sau el putt'a, sI, uu fie aninral social qi totugi sri fi tr5,it cu mai multe sofii, ca gorila, intrucit toli incligenii,,sint de acord" cir, intr-un grup nu se observl decit nrr singur rnascul adult I :ltunci cincl rnasculnl tinirr clevine matur are loc o luptri pentru dorninalie ;i ccl mai puternic, ncigind sau gc)rrirrtl pe ceilalti, se instaleazit, c,a st,ful cornurrit;irtiittro. llasclnliimai
? Origirt oI Cioilisatiorr, 1870, p. 86. Tn clift.r'itcle

luclit'i
aslrl)l'r.

ciltitc rnai srrs se vor glsi rlovezi ctin lbun<ten{ir lnnrdilii numni prin femei sau numai prin trib.

(///risl. Tltierleltctt, t'ol. I, p.?7) slltrtrt cir trlic;te itt Lurtttc tnari, cott Iiniitd de clouir oli aLitea fcmele actultc ciL mascnli atlulIi.
()unocepltctlrts lruntutlrga.s

e lJrelrrir

E Dl. Steniland Wake argunrenleazir, cu forli (,,AnLltropologia", malLie 1874, p. 197) in contra p.ilcrilor acestor

trei autoli asupra pledorninanfei antelioare a rapot'ltn'ilor irpro:rpe rie promiscuitate gi crr'tlc c[ sistetnul tlc clasiticnre lr innrrlililol poltc [i explicrrt. intr-alt fel.

Vezi Rcnggcr despre speciile iroliguue antericane gi Orvtn (Anat. of Verlebrales, vol. lII, p.746) despre spcciile nlonogl'ame aurericatne ; s-ar putelt aclirnga alte r'el'et'irtIe. 10 I)r. Savage, in,,Bost<ttr .Iourtutl ol Nal-. Ilist."

vol. V,

1f145

- 17, Ir.

.123.

DE.SCENDENTA OMUr,Ur

tineri, fiind asl,fel indepi,rtafi qi hoin5,rincl incoaee qi incolo, atunci cind" in cele clin urm5, rcu;ese sii-si gd,serascir, o partrncrzi, r'or impiecliea o consanguinizare prea a,propiat5, irr cadrul limitelor aceleiaqi familii. Cu toate cil acum si,lbaticii sint extrem d.e libertipi pi cu toate c5, anterior c5,sfltoriile in comun poate si, fi prevalat pe scard, lntinsi,, totuqi multe triburi practiei, o oarecare formd, de c[sitorie, insi, cle o naturd, rnult mai 1arg5, d.eeit cea, a naliunilor civilizate. Dupa, cum s-a afirmat ceva mai sus, poligamia este practieat,fi, aproape urranirn de oarnenii de frunte din fiecare trib. Exist[, toturyi triburi situate aproape la treapta cea, uiai inferioaril, careslnt strict monogame. Aqa este cu vedahqii
din Ceylon : eia,u, dup5, cum spune Sir J. Lubbock, o zicdtoarett, ,,cd, numairnoarl,ea poate desp5,rfi ba,rbatul d.e nevastS,tt. IJn qef ceylonez inteligent, d.esigur poliganr. ,,a fost teribil d.e scandabzat,la curnplita barbarie d"e a tr[i numai cu o solie ;i rle ir nu te putea despdrli de ea pind, la moarte". Era, zicea el ,,toemai ca maimu!,ele
wand.eroott.

Nu voi pretind.e c[, s5lbaticii care corrtracteazil acnm vreo formir cle c[sirtor:ii', poligam[, sau monogamd, au pS,strat acest obicei d"in timpuri primitive san e[ ei riir revenit la o formi, oarecare de cd,s5,torie, dupd, ce au trecut printr-un stadiu tle raporturi de prorniscuitate.
I n-t'anti,cidul. Acest obicei este acum comun ln toat5, lumea si existd, motive si, cred-enr cI, a predominat pe scar5, mult mai largd, ln wernurile vechi 12. Barbarilor Ie este greu sd, se intrelini pe ei pi pe copii lor si este o solulie simpl5, d.e a-qi ornort nou-nd,scu,tii. Dupd, Azara, lnainte rrreme unele triburi clin America de Sud. clistrugeau atllia copii rnici cle ambele sexe, incit erau pe punctul de a dispS,rea. Se qtie c5, pe insulele polineziene femeile lqi omorau patru sau cinci qi chiar zece d.intre copii l^or, iar Ellis nu a putut gd,si nici o singurd, femeie.care si, nu fi ucis cel pulin unul. Intr-un sat d"e la granila de est a fnd.iei, colonelul MacCulloch nu a g5,sit nici o singuril feti!6. Oriund.e predominS, infanticidul 1' lupta pentru existenld, d.evine in aceasi;ir, m5,surri mai uqoari, qi to,ti membrii tribului vor avea o posibilitate aproape egal[, de a-qi creqte pulinii copii supraviefuitori. in majoritalea cazurilor este distrus un rnai mare numir,r c1e fetile d.eclt d.e b[,ie!i, lntrucit este evident c[, aceqtia din urml sint de o valoare rnai mare pentru trib, deoarece ca ad"ulfi eivorajuta la apd,raren, lui ryi se vor putea intreline singuri. fns5, greutS,file suportate d"e femei la creqterea copiilor, pierderea consecutiv5, parfiald, a frumuselii, aprecierea mai mare care li se aoordil, cind sint puline la num[,r qisoartalor rnaifericit5, sint eonsiderat,e de inseryi ferneile, prrronrn $i c1e cii,t;re ctiferili observat,ori, rnotive suplimeutare pentru infarr-

Cind, datoril,i infanticidului fetelor, femeile unui trib sint in nurni,r mie, natural s5, aparir, obiceiul de a ri,pi femei tle la triburile lnvecinate,r'Iotugi, clupri cum am vilzut, Sir J. Lubbock atribuie obiceiul infanticiclului ln mare parte exisl,errlei a,nterioalt-. a, c5,s[,toriei in cornun $i faptului cii, bi,rbafii, ca urrnare, r:iies1,e

tioid.

p. 424. Dl. M'Lennan, Primitiue Marriage, 1865. Vezi irt special exogamia gi iufrrnticidul, p. 130, 138 ;i 165. 13 Dr. Gerland 1tiOer das Aussterben der Naturuiilke.r, 11J68) a strins mult.e informalii despre infanticid: vezi rrrai nlcs p.27,51 ;i 54. Azara (Vogages ctc., vol. II, p.
11

,,Prehistoric Times", 1869,

91;i

116)

intri in detalii
p.

asupra rnotivelor'. Vczi cle asr139) pentru cazulile dirr India.

12

rnenea Nl'Lennan (ibid.,

acestei cirrli s-a clal- nn citaL gre;it din Sir Ci. Cirey in pasajul tie ririri

In retipiririle antelioare ale erli[iei a 2-a a

sus, iar acLrrn a fost lndt:plrtat din text.

OMLTL

- OBSTACOLE LA SELECTIA SEXUAI,A

+79

peau femei cliutr-alte triburi pentru a le pfl,stra ca proprietatea lor exclusiv[. S-ar putea atribui alte cavze suplirnentare, qi anume faptul cd, cornuniti,,tile crau foarte mici, in care caz femeile d.e m[,ritat sint d.eseori in qume,r insuficint. Se ved.e tn rnod. clar ch, acest obicei era practicat ante+rior pe scar[ foarte largX chiar de str5,rno;ii naliunilor civilizate, din pfistrarea multor obiceiuri qi ceremonii curioase tlespre care dl. Iftl]ennan ne rll o d.escriere interesanti, . La propriile noastre c[sl,t,orii, ,,martorii" par sil fi fost complicii principali ai ginerelui laactuld.eri,pire ol', atita timp cit bi,rba,tii i,;i procurau d.e obicei soliile prin violenfi, gi vicle$ugr ei a,r fi fost bucuroqi szi ri,peasc[ orice ferneie pi nu ar fi ales pe cele mai atrd,gd,toare. I)ar cle indat'd,ce obiectul procuririi de sofii de la untrib distinct s-a efectuat prin schirnb, dupi, curn se intimpli, acum in multe locuri, femeile mai at'r6,gdtoare sint cele cilre vor fi cumpdrate. Totuqi, incruciparea neincetatl dintre triburi, care decurge neap[,ra1, clin oricare forrn5, a acestui obieei, va tinde s6 men!i1d, tcate triburile locuincl aceea;i !a'ri la un caractel aproape uniforrrrr ceea ce at'impiedica acf,iurrca selecliei sexuale d.e a diferenfia triburile. Raritatea ferneilor ca urmare a infanticidului fetelor duce, d,e asenrenea, la un alt obicei, cel al polianth'iei, lncd, cornun in nrultcr pirfi ale lumii, qi care inainte rn'eme, dupri cunr creder dl. ll'I-rennan, prevala aproapcr in mcd general I ins5, d.l. Ilorgan qi Sir John Lubbock se incloiesc de aceastii ultinri, conclazie la. Ori clei cite ori d.oi sau mai rnulfi bflrbali slnt obligali s5, se c[s[toreasci, c.u aceeaqi femeie, este sigur c5, toate fgpgile cliu trib se vor ci,s[tori pi rru ya exista nici ri alegere clt-. ci,trc b[,rba!,i a femeiklr rruri atr[gi,toare. in acuste conditii, fd,rii indoiuld, cii fenreile vor avea posibilitatea de a alegei qi vor prefera b5,rba,tii urai atrfgftori. t\zara, cle exemplu, d.escrie cu cli;[ grijn, femeile din tribul Guana se tocntesc pentru tot felul cle privilegii inainte d.e a accepta unul sau mai mulfi soli si, in consecinfl, bdrbatii dau o atenlie ueobiqnuiti aspectului lor personal. Astfel printre todaryii^clin fnclia, c,ar'c practicd, poliandria, fetele pot refaza sau accepta orieare bfirbat u. fn accste cazutri, un birbat foarte urit nu r'a reuqi de loc si, oblirr6 o solie sau va oblinc una nui tirziu iu via!5,, lnsd, b6rbalii mai frumopi, cu toafe c[, cu rnai rnult succes iu oblinerea de sofii, lrt vor ldsar pe cit ne putem da searna, mai rnulli clescenclerr]i p('Irt,I'lr a, lt' rno;t;eni frumuselea declt solii mai pulirr frumoryi ai trcelora,;i fernei.
I"ltI, rnul!,i s[lbatici t'rist,il oltic,t:iul Logod,,n,ele ttmpu,rii, lsi .sclaa'id, femeii, de a logocli femeile pe cind sint inc;[, copii, ceea ce impiedicl, in rnocl efectiv crr, preferinla in baza aspectului personal s[ fie exereil,ati, tlr: critre una clintre p6r!i. -,\cestt:n mr ar impiedica ins6 ca femeile mai atrlgfl,toa,re sil, fie ulterior furate sau luate cu for!1 de la solii lor de c5,tre bflrbalii mai puternici, ceea ce se intimplfi, acle,sea in Australia, America qiirrtr-alte p6r!i ale lumii. Aceleaqi consecirrle in legd,tur6 cu selcc!,'ia sexua,15, vor decurge intr-o anumitf, m5sur6, atunci clnd femeile sint apreciate aproape numai ca sclave sau vite d.e povard,, curn este cantl la mulli sdlbatici. Toturyi, in toate timpurile, bd,rbalii prefer5, selavele cele mai fr'umoase, c1up6 criteriul lor drr

frumusete. Yedem astfel ci la s[,lbatici predomin[, rnai nrultcr obiceiuri, tate trebuie sl impiedice consid.erabil sau sI, opreascfl eomplet acliunea selecliei sexuale. Pt' cle
ttf Ciuitisalion, p.
10 Azara, Vogges elc., vol. II, p. 92-95. tr Prirniliue Murriage, p.208; Sir. J. Lubbock, Origin 100. Vezi de asemenca tll. Morgan, op. Marshall, ilmong the Todas, p. 212,

[]olonelurl

cdl., despre predonriuare:r anterioarir

a poliandriei.

82

0. l{0

DESCENDENTA OMULUI

altii parte, condiliile de viali, la care sint

supuryi

obiceiurile 1or, sint favorabile selecliei naturale,

gen.eral ci,sd,torindu-se incd, din tinere!,e. fn consecint5, ei treibuie sd, fie supu;i 11e6ri la llptc grele pelt,rg cxistelf,t'r indivizii favorizali supravie,tuiese. ryi nurnai 'La o perioadd, foarte indepd,rta,tfl, inainte ea omul sf, fi atins rangul s5u actual pe scara evolutiei, multe dintre condi,tiile sale trebuie sir fi fost ctiferite de ceea ce exist5, acum printre silbatici. Judecind prin alralogie cu anirnalele infc'rioare, el trebuia atunci sau s5, tr5,iasc[, cu o singur5, femel[,, sau s5 fie poligam. Masculii cei rnai puternici ;i cei mai capabili trebuie sd fi reuryit cel mai bine si oblinfl femele atr5,gdtoare. Di trebuie s5 fi reu;it de asemenea cel niai bine in lupta general[, pentru existen!fi, apl,rinclu-ryi femelele, precum ;i clescendenfii, de clurymnni c1e toate felurile. I"l3, &ce&sti, perioadfl timpurie, str6mo;ii ornului nu trebuie sd, fi fost suficienl de dezrrolta!,i ca inteligerrla pentru a prevedea evenimente neplevd,zvte inclep6rtate I ei urr trebuie sfi, fi previ,zut ci, cre;terea, tuturor copiilor lor, mai ales a copilelor, va face lupta pentru existenld, mai zr,spr5, pentru trib. Ei trebuie s[ fi fost tlirijali mai rnult cle instincrtele lor ryi nrai pulin de ra,tiune cleelt silbaticii actuali. I,lfl, &c& perioaclzi ei nu trebuie sf,' fi pierdut parfial unul dintre cele mai puternicr. instincte, comun tuturor animalelor inferioare anume dragostea cle d.eseenrlenli, ;i, in consecin!6r ei nu trebuie sX fi practicat infanticidul femel. Femeile nu trebuie sir, fi clevenit rare, iar poliandria nrr trebuie sti se fi practicat, tnt'rueit aproape nici o altf e,a,uzh, afar5 cle raritatea femeilor, rlu pare sufieient[, pentru prd,bu;irea senl,irrrentului natural ryi larg preclominant al gelozieri ;i al dorintei fiecdrui mascul de a poseda o femelil numai pentru sine. Poliandria trebuie sl"r, fi fosl, o treapt[, natura,lir Spre cfis6toriile in comun sal cl,tre raportlrile sexlale de promiscuitate, cu toate cti autoritfi!,ile ce]e mai competente cretl cd, acest ctin urmi obicei a prececlat polianclria. in decursul timpurilor primitive nu trebuie si, fi existat logod.ne timpurii, deoareccr ele implicf preveclere. $i nici femeile rru trebuie sI, fi fost preluite numai ca, selave folositoare sAn ca anima,le cle povar[.Anrbele sexe, cllrcir zr,tit femeilorrcit si masculilor li s-ar fi permis sd, exercil,e vleo alegere, si-ar fi ales parteneri nu pentru atraclii mintale sau rrvere sau pozilie socialfi, ci aproape exclusiv peu.tru aspectnl exterior. Toti aclul,tii trebuie si, se fi c6sdtorit sa,u sd fi format perechi ryitoli descenclenlii trebuie, in mi,sura, posibilului, si, fi fost crescu!,ir ala incit lupta pentru existen{,ir, trebuie sri fi fost periodic foarte asprfl. Astfel, irr acele timpuri toate condiliile pent,ru seleeJ,ie sexual[, trebuie si fi fost mai favorabile decit intr-o perioaclii mai tlrzie,cinclfac,ultfilileintelc.ctuale aleomuluiprogresaser[,insl,instinctele sale,regresaser5,. De aeeea orice influenlI, ar fi avrt seleelia sexual[, in prochlcerca cle cleosebiri tlintre rasele de oameni ,si dintre om ryi cvadrumauele superioale, aceastfl influen![, tebuie sil, fi fost mai puternicl, la o perioclti indepflrtati, decit in zilele rroastre, cu toate e[, aeeasti influen!f,, nu este inc[' complet pierdut[.
10 Btrlchell spune ('l'rawls ln S. Afr'lca, vol. II, 182,1, cle celibat. :\zal'ii (I'ogages drtrts I'Anfirique fuIerid., p. 5tt) ci printre naliunilc sirlbatice rlin Africa <lc Sud vol. 11, 1809, p. 21), face exacL aceea;i observalielnlegirnici lrirrllal.ii ;i nici ferneiltr nu triiiesc vreodatri ln stare turi cu indicnii s:ilbatici din America de Sud.

timp cu selec,tia sexual6. Se stie c[, silbaticii sufer5, grav de foamete periodici, ei nu irsi sporesc hrana prin mijloace artificiale ,si rareori se ablin clt-. Ia, crisltorie 16r in

;i

silbaticii, precum ;i unele dintre

aeeasta

intrl, irr joc in

acerla;i

OMUL _ MODUL SELIiC'f;IEI SEXI]ALE

,181

flod'ul ile acliu?Le al selec,li,ei sefr'Lr&lc lcr, o'ttt,. La ornul prirnitiv, in concli,tiile Irrvorabile ard,tate mai sus, 5si la siilbaticii actuali care contracteazh vr.eo legi,turi, nlatrilnoniald,, seleclia sexualfl probabil in moclul urrnS,tor, in tunc"gie de I 3clloriat y1!e1vc,1!ia mai rnare sau ma,i micri a infanticiclului feminin, a logochelor timpui.ii erl,c. Trlrbafii.ctli rnai puterrrici ,si mni vigurogi care puteau sl-;i apere cel irai bine femela qi s[ vincztt pentru t'A, cat'e 'rau previ,zufi cu cele mai brirre ar.me ,si avean cca mai rnare avere, cruln ar fi rul tnare nurnir cle ciini sau d.e alte animalb trebuie *-[Iireu$it sir creasc[ in med.ie un rnai rnare numirr cle d.escenclerrlidecit membrii rnai slabi ryi mai sd,raci din aceleaqi triburi. De asemenea, nu poate exist,a irrcloial[ cil asemenea bdrbafi trebuie sL fi fost in general in mlsuri,-.sd, aleag[, femeile mai atr5,g6toare. ftr ziua de azi qefii ai aproape tuturor triburilor din lume reu;escsir, 9n!Fe -4 mult cleclt o sirrgurl ferneie. Am auzit, de la cll. Mantell c5, pind, iecent iu lioua Zeelancl5, fiecare fati care era dr6gu!5 sau promitea, si, aevine drd,gulir era tctptt, " pentnr yreun qef. !up[, cum afirm6, dl. C. I-Iarniltor tt, la cafri ,r;efii puteau irr genelal alege femeile' cele mai frumoase lntr-un ,tinut de ciliva kiloinetri in j gr si slnt extrem de perseverenli in a-ryi stabili rsi confirma privilegiul". Am vilzut cI fiecare rasf,, are stilul t i propriu cle frurnusefe gi qtim ci, este natural ca omul sd achnire fiecare eletnent caracteristic la animalele sa,le d,omestice, la lmbr,[c[minter gTppe_nt qi aspect personal al,unci cirrd acestea depdgesc pulin rrredia. Atunci, ctaci, diferitele considerente de rnai sus sint aclmise, gi nu vd,d pentru ce s[ fie indoielnice, ar fi un fapt inexplicabil daci alegerea ferneilor mai atrd,g[toare de cd,tre bilrbalii lnai puternici clin fiecare t,rib, care ar crepte tn rneclie un mai mare rtumfir c1e copii, uu ar rnodifica itrtr-o oarecare mftsurd, dup[, trecerea mult,or genera,fii caracterul

tribului Atunci cted o rasir strtiinL d.intre animalele noastre d.omestil,e este introclusfi f"!t-g larti noui, sau ctncl o rasi incligeni, este lngrijitn, hdelungat ryi cu atenlie pentru folosire s.1u pentru ornament, se constatfl dupd, mai multe gener.afii, ori cle cite ori

existd, mijloace de comparalie, cir au suferit un gfad. mai maie sau mai mic de moclificare. Aceasta decurge dintr-o selec,tie incon$tient5, in decursul unui lung $ir de generalii, anume pd,strarea indivi zilor celor mai apreciati, f5,ri, vreo dorinlii sau . previzillne a unui asemenea rezulta,t clin partea cresci,torului. I)e asernenea, dacir, fur tlecurs de mulli ani doi cresc[,tori atenli produc animale din aceea;i farnilie ryi nu le'comparil, lntre ele sau cu un eriteriu comun, se va coustata spre sur.priza prc4rrietarilor lor c:i ele au devenit pulin diferite rs. Fiecare cresc5,tor a irnprimat, clupn cum von Nathusius o exprim5, atlt de birre, caracterul concepfiei sale : gustul ;i aprecierea sa asupra animalelor sale. Din cc motive am putea sir, c'reclem cir, asetnenea rezultate nu s-ar manifesta ln urma unei seleclii lndelungate a celor mai atrirg6toal'e femei cle c[l,re birba,tii clin fiecare trib, care stnt ln m[,surir, sti creascr'r cel mai rnar(, numd,r d.e copii ? Aceasta a,r fi seleclie incon;tientl, intruclt un efect va fi prod.us independent d.e vreo rlorinli, sau previzi1111s clin partea bl,rbafilor cale au preferat anumite femei fa!5, de altele. Si, presupunem c[, membrii unui trib, practictnd" o form[ oarecare de cI,s[torie s-al intinde pe un continent nelocuit. Curtnd. ei s-ar scinda ln d.ou[, grupe distincte., separate lntre ele prin cliferite bariere ;i tnc5, ;i mai efectiv prin rhnboaie nelntrer? ,,AnLhropological Revielv", lanuerie 18?0,

* Tapu: tabu (N. fu'arf.).

p. X\'I.

LE Tlrc ltariatian of Animals ancl Plants trruler I)ontestication, vol, II, p. Zl0-217,

DESCENDENTA OMULIJI

rupte intre toate naliunile barbare. Iloardele ar fi astfel expuse la condilii qi rnocluri cle via,td, ugor diferite qi, mai d.eweme sau mai ttrziu, vor ajunge s[, se d.eiosebeascd, lntr-o micd, m[suril,. De indatfi, ce aceasta s-a tntimplat, fieeare trib tzolat' va forma pentru sine un criteriu ugor cliferit d.e frumusele tt, Di atunci seleclia incorr;tient[, va intra ln acliune prin faptul cil blrbalii mai puternici ;i mai cle searnr'l vor prefellu lmtrmite femei altora. Astfel,la prima veclere, deosebirile clintre tlibnri vor fi treptat si inevita,bil mai mult sau mai pulin sporite. La animalele ln stare naturald,, multe caractere speoifice nrasculilor, cum slnt talia, forfa, armele speciale, curajul qi agresivitatea au fost clobtnclite prin legea Iuptei. Strd,moqii semiumfl,lir intocmai ca ;i rudele lor, cvadrrrma,uele, aproape cu siguran!il c[, trebuie sd, fi fost astfel modificali ;i, intrucit silbaticii inc[, se mai luptir, perntru posesiunea femelelor lor, un proces similar cle selectie a continuat probabil, tntr-rr rnzisurir, mai mare sau mai mic6, ptni, ln ziua t\e azi. Alte caractere proprii masculilor animalelor inferioare, cum slnt culorile vii ;i diferitele ornarnente, au fost rloblrrdite prin faptul c5, masculii rnai atrdg[tori au fost preferali d.e cfltre f1iry1f i1'. Exista insd, cazuri exceplionale in care masculii sint cei car:e aleg, in loc de a fi ialt';i. R,ecunoaqtem asemenea caz:uri prin faptul e[ fernelele sint rnai impodobite declt rnaseulii, caracterele lor ornamentale fiincl transrnise exclusiv rrau rnai ales la clescendentele lor femele. IIn asemenea ear, a fost clt scris la orclinul c[,ruia li aparline omnl, cel al maimufei Rhesus. Ild,rbatul este mai puternic la trup ryi rninte clecit femeia $i ln stare si,lbaticii el ri t irre lntr-o stare cu mult mai abjectil cle sclavie cleclt o face rnasculul orictirui alt aniural, cle aceea nu este surprinziltor ca el sii, fi dobindit puterea cle alegere. Pretutirrdeni femeile stnt conqtiente de valoarea propriei lor frumuse!,i ryi, atunei clnd. au posibilitatea, stnt mai lnclntate d"ecit b[rbafii sri se lmpoclobeasci, cu tot felul cle crnamente. trile lmprumut5, penele pisftrilor mascule, cu ca,re natura il, acoperit acest sex pentru a incinta femelele. fntrucit femriile au fost selecfionat e tirnp lnclelungat pentru frurnuse{,e, nu esl,e surprinziltoy ea unele clintre varialiile lor consecutive sf,,fifosttransrniseexelusiv aceluia;i sex : ss, 11rflr&re, ele trebuie sd, fi transmis frumuse,tea lntr-un grad cev{r mai mare asupra d.escendentelor lor feminine decit asupra descenclenlilor lor rnasrrulini, devenincl astfel mai frumoase, clup[ p[,rerea generali, dectt bflr:bafii. lfoturyi, fenreile transrnit cru siguranlir, majoritatea caracterelor lor, inclusi'v o oale(1are ft'umusefe, descdnrlenfilor lor dc amloele sexe, a;a incit preferin!,a continuatil, cltr cfi,tre bdrbalii cle fiecare ras[ pentru ferneile mai atrtig[toa e, clupir critr-.riul lor cle gust, trebuie sr"r fi tins sir modifice ln acelaqi fel toli irrclivizii cle arnbele sexe apa,rfintnd rasei date. in privinla celeilalte forme cle select ie sexual[, (care este mult rnai obiqnuitil, la animalele inferioare), anume atunci elnd" femelele sint cele care aleg si nu accepl,ir, rleclt acei b5,rba!,i care le excitd, qi le inclntd, cel mai mult, avem motive sir, cred.em c:i tqainte vreme ea ac,tiona asupra strd,moryilor noqtri. Dupd, toate probabilit[lile, bflrbatul lryi datoreazd, barba $i probabil citeva alte caraetere ereclit[fii cle la un
1e

a iricLrrrilol

lin irtrtor ingerrios donlonsLreazi printr-o cornparaf.ie chiar ln Iiuropa; vezi Liues of Hugdrt lui Rafael, ale lui Rubens gi ale picLorilor fran- Bonttret (Ba1''le) (1rad. englez:].;, p. 278.

und IIozart, de

crzi tnoderni cii irlee.r. de frumuseJ-e nn este absolut aceeagi

oTyl_

_"yg:_Y!"

sElq?lrEl
"

!jI!'ilg

.18 3

strtimors lnclepfi,rtat, care a clobinclit in acest fel ornamentele sAle. IJneori. aceastir formd cle selecliea putut sti acf,ioneze lnsi si ln timpulile rnai tirzii,lntruclt ia triburi complet barbare femeilc. au rnai rnult5, putere Aecit ne-am fi putut arytepta de a-;i alege iubifii, a-i respinger a-i tenta sau de a-pi schimba ulteriorlsotii. Deodrece acest aspect are o oarecare importanli, r'oi cla ln mod detaliat cloviziie pe care arn fost in m[surd, s[ le strtng. Ilearne cleserie culn o ferneie din uuul clin triburile clin ;\rnerica eu,etic[ a, fysit de repetate ori de la solul _ei, cluclndu-se la iubitul siLu, iar la clarua;ii di1 America dt Sutl, ctivorlul erster clupi-r Lzara, cornplectamente liber. Printre abiporleryi, at^unci c,lncl un birrb?t fli alegg o solie el_se tocmerryte cu plrinlii fet,ei asupra prefului. Ins5, ,,actesea se tntimplf ea f"ata s5, anuleze ceeace sc stanins'e tntre plringii tli qi ginere,_respingtncl cu incd,pdfinare chiar ryi menlionarea cuvintului de cei,si,torie". Adesea ea fuge cle aeasi,.se ascunrle;i astfel scap[ cle mire. Cdpita,nul Musters, c&1,] tr, trf,it printre patagonezi, spune ci, la ace;tia c5,s[,toriile se conCracteazhintotcleauna dqna simpatiti, ,,clacil p6rin,tii aranjaserd, o cl,sltorie tn contra vointei fiiceir e& refuz6 $i !u este nicioclatri obligatit sL sc supu_nd,". i1lara tr'ocului tin5,rul obline mai iltlli eonsim!,irrnlntul pi,rin,tilor f[cinclu-le unele servicii qi apoi tnceare[ sL o rlpea,scii I ,,dach, insti, e& nu rrrea, so-ascunde. in pziduri ptnfl ce adrniratorul si gbost {te pi1[ pcste c.a.P dg .* o trduta ;i renunlri la urm[,rire, ceea ce se lntlmpl[ lnsfi, rarerori',. Tn insulelo I'iji, birbatul rd,peryte ferneia pc care cloreqte sd, o ia de solie cu for!1, sn,g cu pretinsir forf,6, lnsir,, ,,ajunglncl la casa lui, in caz cit nu este r1e acorcl cu crisiitorin, ea, fuge la cineva cale sL o poatir apir,ra, dac5, insi ea este satisf[,cutil, chestiullea so aranjeaz5,.imetliat". I-ra calmuci existir, o intreceire irr toatf regula tntre rlireasti ryi ginr.re ,- prirqa avlncl un, avans corospuuzltor, ia,l' Clarke ,,a fost asigul'at cit rru rj(l intlrnplfl, nioi ut] oaz hr carcr o fat[, sI, fir, prinsir frirl, oa ear sti ainX o sirnpatio peutru ceJ ca,re o urlnr-r,re;te)'. Plirrtre tribulile sfi,lbatieo diu Arhipelagul Malaez existfl cie asemenea futrecel'e cle alergttr:e ;i se paro, clupl deiscrierea d-lui Bourien, cum obseryir Sir J. Trubboc\r c5, ,,acea'st[ intrecere nu este ci;tigatd, de cel mai iute la picior qi nici luptalcle cel puternic", ci cte tin[rul care are norocu] sil placi, miresei prezurltive. tTn obicei sirnilar cu acelea;i rezaltate preclominL la koreakryii din rrordlesful Asiei. Sir, revenim la Africa : cafrii \i cumpd,rd, soliile ryi fetele slnt bd,tute crunt c1e ta!;ii lor clacf nu accept5, solul ak:s I este evident tns[, clin numeroasele fapte prezentate de c[,trr] ]everendul Shooter, cI, ele a,u o libertal,e considerabiLi cle a alege. A,qtfelr s(.) ounosc cazuri ftr care brirbali foarte urlf,i, cu toate cii, bogati, nu r.cugesc sir oblinil sofii. inairrte cle il consim!,i sei se logorlc,riscl, fetelc oblige-p'"'Lr[,rba!,i sii,-ryi t,xpLn,i mai intti fala corpului, ia,r apoi rlosul ryi s[-ryi arate mersul. Se cunosc, cazuri in-carrr ele au cerut in cilsd,torie urr biirbal, qi nu rateori ele fug cu un iubit preferat. Dl. Leslie, d.e asenlenea, care cunoaqte indeaproape pe cafrii, spunc: ,,Este o greryealfi sI ne tnchipuirn c6 o fatd, este vindut[, de tatil ei la fel si cu aceea;i autor,itato cu care el ar vintle o vae[". Printr:e boryimanii inferioli din Africa de sud, ,,zrtnnei cind o fati a, crescut pi a rlevenit ferneie ffirfl s[ fi fo,qt logoditl, ceea ce insir nu sc intimpl5, deseori, iubitul ei trebuie sE r-rb!in[, aprobar]a ei, precurn ryi cea a piirin,tilor ei"zo. Dl. Winwood Reade s-a interesat pentru mine in legflturii cu negrii clin
20 Azara, Vogages eLc., vol. Il., p. 23, Dobrizhoffer, Lubbock, Origin of Ciuilization, 7870. p. ?9. Desprc An account of tlrc atlipones, vol. II, 1822, p. 207. Cpt. fuegieni, King gi Fi'r"zroy, Itogages of the Aduenture ancL llustcrs, in Proc..l?. Geograph. Soc., vol. XV, 1t.47. Beagle, vol. II, 1839, p. 182. Desprc calnruci, citat de \\tlliarrrs rlcspre inrligctii din Fiji, clupd cunr o citat de cltrc l\I'I,clllatl: I'rintitiuc l[at,rkryc,166ir, p. 32. I)csp1't1

DESEENDENTA OMULUI

Africa c1e vest si mI infornreazil, e,ra,,ferneile, cel pulin printre triburile plgine ma,i inteligente, nu au nici o greutate ln a obline solii pe care i-ar clori, cu lotq c[ se considerfl neclemn pentru o ferneie cle a cere unrri bir,rbat sti o ia tn eiis[torie. Ele sfirl; irr stare s[ se amoiereze si szi formeze legflturi delieate, pasionate ryi ereclineioase". prezenta eazuri suplimentare. S-ar putea ^ \redc'm aStfel eri la si,lbatici femeile uu slnt lntr-o stare chiar atlt c1e injosit sare 11 privin,ta cfld[toriei, dupi, curn s-a presupu! atlesea. Fle pot tenta blrba!,ii
pe caro
1i

preferil'ryi pot urteori reCpinge pe cei care le displac, f.ie lrrainter fie dupil,cir,s[torie. Preferinla clin partea fermeilor, aclionind in morl persistent intr-o direclie, va influen,ta ptnd, i1 cele d.in urmd, caraeterul tribului intrucit in general ferneile vor alege ni. ro-ai brirbalii cei mai frumoryi, dupir criteriul lor d.e frumuseJ,e, ci pe cei sint ln aeela;i timp cei ma,i capabili c1e a le aplra si lntrefine. Asemenea perechi "ot6 bins inzestrate vor avea in gendral un numd,r mai mare c1e descendenli clecit cele rnai pu!i1 favorizztte. Aeelasi rezultat va clecurge eviclerrt, ln,tr-un rnod. ;i mai pron1n,tat, clac5 existd, selec,tie de ambele p[r!i, aclicir cla_ci, bi,rba!,ii ntai. atrdgritori ;i in acelasi timp rnai puteririci ar prefera si ar fi preferali c1e fenreile mai atrligirtoal'e. $i aceast[ form;r aunlX de selec!,icr pare cle fapt si, fi avut loc in slrercia,l in cleeursul mai timpurii clin lunga noastrd, istorie. perioaclelor * Yom exarnina acllm pulin mai lndeaproape cltevzr, ctintle caracterele cal'e degsebesc cliferitele rase d6 om una de alta ryi t1e animalele inferioare, anume lipsel mai ma e sau mai mic[, a p5,rului d.e pe colp qi culoarea pielii. I{u este nevoie si, spunem cov& clespre ma,r'ea, cliversitate a tr5,s6turilor felei ryi craniului la cliferitele intruclt am iXzut lu capitolul preeed.ent clt r1e cliferit este criteriul defrumusele "ase, ln aceast6 privin![. Este de aceezr, probabil ea seleclia serxuald, sd, fi aclionat asupra a,cestor earactere'lnsfi nu avem nici un mijloc de a aprecia dacir, s-a aclionat asupla lo1 din partea masculinfl sau clin cea femininfi. Faeultl,lile rnuzica'lc ale omului au fost d"e asemenea d.iseutate ceYa mai sus.

derrcIturcu lui'1te l"trd Si r:a'p. -- Diu prezenfa pfirului lhros sa,u lanugo c1e pe fetusul umal ;i a filelor t1c' p[r rudirnentare, lmirirytiate pcl tot corpul in timpul maturitllii, putenr declueer cii, ornul se trage cliu \neun animal care se nfi,qtea pdros ryi eare ri,rnine.a a;a toat5 viafa. Pierdereapilrului es1,e urr inconvenient ;i probabil un prejucliciu pentrg om chiar lntr-o climl cald[,, intrueit el este astfel expus s[, fie ars de soare si s5, rirceasc5, brusc pe vreme ploioasir,. Dup[ curn observd, c1l. Wallace, b6qtinasii clin toate ![,rile stnt bucuro;i s5,-qi ape{e spatelc ;i umerii goi cu o u;oari, invelitoare. I{imeni nu poate presupune cir' goli.iun.a prelii coustituie un avantaj clirect pentru offir de aceea corpul sd,u nu a putul, fi lipsit 4e prir plixr' selecfie naturalhzt. $i nici nu avem vreo dovadflr clup[, cum s-a
f,,r;pscr

pdmr,ltti ile pe corp

Sr,

nralaiezi, Lubbock, op. cit.,1't. 76. Ilcvercrldul .I' Sltootcr, On tlrc l{afirs of }iutttJ, 1857, p' 52 - 60. Dl. D. Leslie' Iiafir Character uul Cttstonts, 1871, p. 4. Desprc boqi-

o oalccarc putcre inteligcnll a lntlruttrat gi dctertttitrat

dczvoltat'ca otuttlui" gi c:otrsiderl ci. starea gola;I a piclii

rnani, Burchell, Trauels in S. Alrica, vol. II, 1824, p. 59. Dcspre koreak;i, tll. llcKenuan, dttpii curn estr: citat tlc ciitre dl. \Vakc in ,,Atrtht'opologia", octombric
Iti73, p. 75. 2r Corttribtttiotts lo tlte 7'hcory of li ttlttrtLl Selectittn, 1870, p. :J16, Dl. \\'allace este de pirere (p. 350) .,cit

intrli in acc:st capitol. Revenclul 1'. R. Stebbing, cometrtind aceastir ipotezi (.Transactions of Dettonslire Assoc. for Science, 78i0, observl ci. tlacit dl. Wallacc ,,aL fi folosit ingeniozitatea sa obignuitI in problema pielii
a omului, el ar fi putut vcdea posibilitatea selecliei ei plin fruuruselea sa mai tltare sau prin stlttittrtca
golaqe

legati

rler

o nrai nralc crrrlIcllitr".

OMUI, _ ABSENI,'A PARULUI

4Bir

c5, aceasta s-ar putea clatora ac,tiunii clirecl,e a clirnei sau e[, este rezultatul d.ezvoltlrii corelative. ,\bseu!a plrului cle po colp este, lntr-o anumitai rnd,surir, un caracter sexua,l securrclttr, l4trucit in tcate' pflrlile lumii femeile sint mai pu,tin p[,roase cleclt, b5,rba{,ii. De accea putbm plesupune pe bunf dreptate cil aecrst caracter a fost clobindit prin seleclie sexualir. $tirn c5, fala la mai multe specii d.e maimu,te ryi mari suprafeJ,e de pc partea posterioari a corpului altor specii au fost lipsite d.e plr, ceea ce puteur firrir grijrl atribui selec!,ie'i sc,xuale, lntruclt aceste suprafele nu sint numai viu colorate, ci uneori, czr, la rnasculul rle manclril qi la femela de Rh,cs'us, ele slnt mult meri viu colorate la unul din se,xe d.eclt la cell,lalt, ln special in timpul perioadei de reproducere. IJl. Bartlett m[ informeazh cd,, pe ml,suril ce aceste animale ajung treptat la rnaturitate, suprafelele nucle) se m[resc ln raport cu m[rimea corpului. Totu;i, ptirul pare sL fi fost lndep[,rtat rru de clragul nuditfllii, ci pentru ca culoarea pielii sil fie mai complet etalatri. La multe pi,suiri, de asemenea, se pare c[ capulryi gitul arr fost lipsite cle pene prin selecl;ie sexuall,, pentru ea pielea viu coloratd, si, poatf, fi

ar'[tat intr-un eapitol anterior, cum

vf,zutri. I)eoarece la ferrrr,i corpul este nrai puliu plros decit Ia blrba,ti qi lntrueit acest caracter este oomun la toate ra,sele, putern conchide c[, femerile strh,mo;ilor rroqtri semiunrani au fost acelea cAre au fost rnai intii lipsite d.e pd,r qi cil aceasta s-a lntimplat lntr-o perioadi, tlxtrern der la6spflrtatd,, lnainte ca diferitele rase sii fi ctevia[ c1e la tulpina comunil. in vrerne ce ferneile stri,moqilor no;tri dobindeau treptat acest, nou caracter de nuditate, ele trebuie si,-l fi transrnis in mod aproape egal la d.escend"enlii ei de ambele sexe pe clnd ace;tia erau tineri, arsa lnclt transmiterea lui, ca ryi ln cazul ornamentelor multor mamifere ryi pi,sH,ri, nu a fost limitatd, nici d.e scx nici cle virst[,. Nu este nirnic surprinzhtor iu faptul cL o pierclere parfialir, a p[,rului a, fost corrsideratl ca ull oruanrerrt de cir,t r e strfirnorsii no;tri asem[uitori ma,imulelor', cleoarrece arn vhzat cd, ndnum[rate craractere ciudate au fost astfel apreciate d.e c[tre animale de toate speciile qi, in consecintl,, au fost dobindite prin seleclie sexual[. $i nici nu este surprinzdtor ca un caracter intrucitva rl6und,tor s[ fi fost astfel doblndit, furtrucit ;tinr c[ a;a cste cu penajul auumitor pislri si cu coarnele unor cerbi" Ileruclele unor rnairnule arttropoicle sint, dup5, cum s-a ari,tat lntr-un cupitol iruterior, ceva mai pulirr pLroase pe suprafatla inferioar[, a corpului tlecit rnasculii, ;i zr,ici ayenr ceoa co s-ar putea numi on inceput al procesuhri tle tLenutlarc. trr plivinla cles[,vlrpirii a,cestui proces prirr seleclie sexuali,, este bine sir, se aibir, irr veclere proverbul neozeeland,ez : ,,Nu existl nici o femeie pentru un b[rbat p[rost'. Toli cei car-e au vi,zut fotografii ale familiei p[roase siameze vor atlmite cit de grotesc, de hidos este extrema opus5, a pilozit5tii excesive. far regele Siamului a trebuit s[ mituiascf urr om cA s[, se lnsoare cu prima fenreie p[,roasd d.irr aeeastd, farnilie, iar ett a trausmis acest caracter la eopii sli d.e ambele sexe 22. Ilnele rase stnt mult rnai p[,roase declt altele rnai ales bd,rbalii I nu 11'pfusic presupus ilrsfl cir, rasele mai pilroase, curn sint cele europene, ryi-au p5,strat nrai cornplet starea lor inilialir cleclt rasele nud-e, cum sint calmucii sau bI,ltinasii antcricani. llai probabil este cd, pilozitatea primilor si, fie datorat[, unei reversiuni parliale, intrucit caracterele eare au fost lntr-o perioad5, anterioar5, moqtenite timp indelungat sint intodeauna predispuse sir reivin[. Am vd,ztt c[ idiolii sint adesea foarte
Y 'I'hc ltat'iatiort uf .lnimals atul Plants undcr Domestication, r'ol. II,
1E62,

p.

327,

486

DESCENDENTA Or\{ULUI

plroqi ;i

eri stnt predispu;i la re.versiune c5,tre un tip cle a,nimal inferrior qi prin altc catactete. l{u paro ca o climfl rece s[ fi influenfat aparilia unei astfel cle reversiuni, in cazulnegr:ilor, ea.rle au fost crescuf,itimp de rnai multe generalii ilfald, poate numai23, ln Statele llnite pi poate fl, aino$ilor cAre locuiesc insulele nordico ale a,rhipnlngnlui japonez. Legile ered.it[t'ii slnt tns6 atlt de complexe, ineit rareori ii putem lnfelege aefiunea. Dae[ pilozitatea mai mare a anumitor rase ar fi rezultatul reversignii rrt'irnpied.icrate a oricirei forure de sek cfie, va,riabilitatea sa extremi ar ineeta clc rL ttut,i fi remarcabilf, chia,r in cad.rul limitelor aeeleiaryi rasc 2n. Tn priviul,a blrbii, rlaefl ne intoarcenl la cel *u,i burr ghid al nostrn, crra,r-trrrmanele,gf,sirnbirbilt-r,fel d.e dezvoltate la ambele sexe ale multor specii,laurrele lnsfl barba este sau limitat5, la masculi sau mai dezvoltatf la ei decit la femele. Din aeest, fapt si clin aranja,mentul eurios, precurn fi din culorile vii ale p6rului d,e pe eapul rnultor rnaimufc', erste foarte proba,bil, clup[ cum s-a explieat mai lnainte, ca maseulii sii fi clobinclit rnai intii barba prin seleclie sexual6 ca ornament, transmilind-o irr tna,jr:ritatea, cazurilor, in mod" egal sau a,prozrpe egal, clescend.enfilor cle a,mbele sexe. x' $tirn tle la Esehricrht ed, la om fetusul ferninin, precum ;i cel nraseulin este previzut eu tnnlt prir pc fa!i, rnai ales in jurul gurii, ceea ee irrrlief, fa,ptul c:i, ne tragern tlin strimo;i, la carc a,mbele sexe avea,u barb[. La prirna, vedere pare probabil ci b[rbatul ,si-a p[strat barba clintr-o perioadfi, fr-rarl,e tirnpurier p cincl femeiel ;i-a pierdut barba ei tn acela;i timp ln eare corpul t'i a tlovenit ?)proape complet lipsit de pir. Chiar culoarea bfirbii la om pare s[, fi fr,rst utoStenit[ de la un strf,nro; asemdniltor nraimufei, cleoarece, atunci eind existii rreo difercrrlai de cu.loare intrc pfirul eapului ;i barbfl, aeeasta d.in unn[, este ma,i rtelschis[, la culoa,re la toate rnaimufele ryi la orn. La evach'ulnanele la care mascrulul are barb[ mai mare declt femela, ea nu este cornplet dezvoltat6 cleeit la, rnaturitate, intoemai ca qi la om; ryi este posibil ca nurnai stadiile mai titzii ale dezvoltd,rii s[ fi fost p[strate tle blrbat. Opus aeestei ipoteze a piistrirrii blrbii clintr-o perioadii timpurie este faptul marii ei variabilit[ti la diferite rase sau chiar irn cadrul acelbia;i l'ase, cleoarece aceasta inclic6 reversiune, ea,racterele cle mult pierdute fiind foarte suseeptibile s[ varieze la reapari$ie. $i nu trebuie trecut eu vederea nici rolul pe care seleclia scxual[, poa,te l-a jucnt in perioade rnai tirzii I deoarece ;tim c[ la sirlbatici blrbatii raselor splne i;i rlau osl,eneald nesfirqitfl de a srnulge orice fir cle p[r rte pe fala lor ca ceva resping5,tor, pe eincl b[rbafii clin raselc cu barbfl resinrt eea mai ilrare rninclrie pent,ru ba,rba Ior.
23 Inuc:;liquliotrs irtto JIiliturg untl -lrtlhropoktgicul, of .lntericart SoIdiers, dc B. A. Gould, 1869, p. 568. S-au cxt:cutat cu griji observalii asupra piloziti[ii a 2129 de soldafi negri qi tlc culoare, pe clnd se irnbiiau, qi, exarninlnd tabelul publicat, ,,esto evidcnL la o sirnpli privirc c[ nu estc decit o nric[ deosebirc, dac:i cxistir \:rcuna, ln aceastri pritinti, intre rasa albi qi cea neagrir. Iiste totuqi sigur c[ in [ara lor de ba;tini, rnai r::tldl clin Africa, negrii au corpul remarcabil de neted. 'frebuic in special observat cit atlt. negrii puri, cit pi rtrulirtri art fost inclugi ln nunrirrirtoarea cle urai sus, cc(ra cc cste rrn fapt ucfcricit, lntrucit, in confornritate cu utr principiu al ciirui adcvdr l-am dor-cdit intr-altii partc,
^5fnlislfc.s

rasele de om incruciqatc

tind extraoldinar dc utor sii revin[ la caractcrul ini{.ial pilos al str{lnorsilor lor prirnitivi, ascrninitori maimufelor.
ra Aproape nici o ipotezi cmis[ in accastl lucrarc nu a intimpinat atlta dezaprobarc (vczi exemplul, Spengel, Die l;ortsclvitte des Darwirtismus, 1871, p. 80) ca explicafia de mai sus a pierderii p.{rului la om prin selec{ic scxuald; insI nici una tlintre obiecliile aduse nu imi pare ca avind o gleutate serioasf fali de faptele care arat{ ci nudiLatea pielii estc ln[r-o oarecaLe mlsurl urr caracter sexual secundar', atlt la orn, clt gi la cvadrumane. zt tr,Itiller, Uber tlie Richtttnll cler Haare am lllenscltIichert Kiirper, in ,,.\rchiv fi.irAnat.. untl Phtn.",1837,p. 4().

OI\{UI, -

ABSEN'I'A PARULUI

4.\7

It'iirir lncloiall cd, femeile lmp5,rtd,;esc aceste sentimente qi, dacl este aga, cu greu selecfia sexualir, nu ar fi reuryit sir, rcalizene ceva ln decursul timpurilor. Dste de a,$emenea posibil ca obiceiul lndelung continuat de a srnulge pdrul s5, fi prod,us un efect ereditar. Dr. Brown-S6quard a ariltat cd, dacd, anumite animale slnt operate lntr-un anurnit fel, descend.enfii lor sint influenfafi. Se pot pre zenta doveizi suplirnentare asupra caracterului ereclitar al efectelor mutild,rilor ; ins6 un fapt eonstatat recent de dl. Salvin tu are o legd,turir, mai clirect5, cu problema de fa!5, cleoarece el a nrirtat cti Momotrts, carc este cunoscut ca avfurd obiceiul clc a-qi ciuguli barbii celor douir, rectrice ccntrale, are barbii acestor pelre pulin reduryi in mod naturaltT. Totu;i, obiceiul la orn cle a srnulgrr barba ;i pt,rii cle pc ca,p tlu a,r fi aplrut probabil pini, ce aceqtia nu s-ar fi red.us printr-un rnrjloc oarecare. Este greu de explieat modul cum p[,rul d,e pe cap s-il, clezvolta,t lzr, rnulto rarle pirr[, la marea lungime actual5,. Eschricht'8 afirmh cil,la fetusul umau, pdrul rlc lrcr ta!6, lutr-a cincea lunir, este mai lung decit cel cle pe cap; ceea ce indicir, faptul c[, strirmoryii norytri serniurnani nu erau prev5zuti cu cazi lungi, care trebuie s5, fi fost o achizilie tlrzie. Acest lucru este de asemenea inrlicat dc cleosebirea, extraordirrarl, de lungime a p5,rului la cliferritele rase I la negrii pir,rul formeaz5, o simpli, iucurcd,turri cle p[,r wel',la noi cl esl,e foarl,e lung, iar: la bd,rytinasii americani adesea, ajunge pin[, la, pfunlrrt. I]nele specii de Semnop'itheut.s au capul acoperit cu p[,r moderat de lung qi acesta serveqte probabil drept orrrament rsi a fost dobindit, prin selecf,ie sexuald,. Aceeaqi ipotezd, poate fi extinsir, ;i la orn, intrucit qtirn cI, oozile lungi sint acurn qi au fost inainte \n'eme foa,rte admira,te, clup[, culn so poate observa tlin lucrfrile apxlirpe ale oricirlui lloct; sfintul Pavel spulrr) : ,,Dac:i o femeie tlre pir,r lung, aceastrr, esttr o glr-rlis pentru eat' ; si a,m vil,zttlt, cil irr Anrrlir.ra, tlc Norcl un rytrf u, ft-rst, ales nunrrui pentru lunginrea, lrrirului siiu.
Culnu,rca piclii. -- Ccle rnai bunc d,ovezi perrtru faptul cit, la, orn culoal'(,tl pielii a fost rnotlifieatfl prin seleclie sexual5 sint foarte r?,rer lntrucit la rnajoritatea, raselor sexele nu se deosebesc ln aceast5, privinlzi, iar la altele dupd, cum am vhzat,, numai pufin. Din numeroasele fapte ard,tate mai sus, qtirn totuqi cL culoarea pielii este cotrsiderat[, de b5,rbafii de toate rasele drept un 6lement foarte important zrl frumusefii lor; a$a incit faeestal este un ca'racter care tinde s[ fie mod.ificat pr:in selecfie, dupil curn s-a intimplzr,t in nenuurlrate ca,zani la rlrrimalele inferioarc. I-,a, prinra vederc pare o prcsupultc)rc nronstruoasi, ca, culoarclar neagfi, ca l;ficriunelc a negnrlui s5, fi fost rlobinditS, prin seleclie sexualir,, insir, aceast[, ipotczir, este corrfirnratd, de cliferite analogii qi qtim cd, rregrii igi admirir, propria lor culoare . La nrarnifr:re, atunci cind sexele se deosebesc prin culoare, aclesea maseulul este negnr sau mult rnai inchis la culoare decit femela, si nu depinde d"eclt d.e forrna de ereditate d.aei, aceastl, culoare sau oricare alta este transmis5, la, ilmbele sexe sau nrlmai la unrrl singur.;\semd,narea lai Pitltecia satanas, cu pielea sir nea,gr5, ca td,ciunele, globul ocular' ca,re se roterstc qi p5,rul tlcspilr!,it pe virful capului cu un negru in rniniatur'fl csto aproape caraghioas5,.
26

1873,
27

Despre rectriccle de Momotus, ,,Proc. Zoolog. Soc.", p. 429.

Dl. Sproat a sugerat

(Scenes and Studies

of Sauagc

printre allii dl. Gosse din Geneva, sint de plrere c[ rnodificdrile artificiale ale craniului tincl sri fic mo;tenite. za (iberdie Richtung,p. 40.

Lile, 1868 p. 25) accca;i ipotczir. CiIiva distingi ctnologi,

t88

DESCENDENTA ON1ULUI

Culoarea fe!,ei se d.eosebe;te mult mai mult la cliferitele specii de rna,imu!,e decit la rasele cle om;i avem rnotive sd, credem e[ roqul, albastrul, portocaliul, culoarea aproape albi, ;i rreagrii, a pielii lor, chiar atunci cincl este conrunri arnbelor sexe, precurn qi culorile vii alcr bldnii lor ryi smocurile ornamentale rle la cap au fost clobinditei toate prin selec,tie sexual5,. I)eoarece ordinea dezvoltilrii in tirnpul creryterii indic5, in general ordinea in oare ea,racterele unei specii s-au clezvoltat ryi modificat in decursul geineraliilor antc'rit-rare ryi lntrucit copii nou-nftscuf,i ai diferitelor rase de om nu se deosebesc atit de mult la culoare ca aclulfii, cu toatc ci, corpul lor este complet lipsit c1e p[r, avem o oarecare clovadi, cd, culorile cliferitelor lase au fost clobindite la o perioadd, ulterioari indepflrtflr'ii pirului, care trebuie s[, fi avut loc la o perioadi, foarte timpurie clin istoria omului.

Ilezutnat. - Putent conchide ci, talia, forla, curajul, agresivitatera ;i energia mai mari ale b[rbatului in comparalie cu ale ferneii au fost dobindite in timpurile primitive si au fost ulterior sporite rnai alc,s prin lupta masculilor r:ivali pentru posesiunea fenrelelor. Yigoarea irrtelectualir ryi putc,rea c1c inventic mai ma,r'o la bilrbat "qe clatoresc probabil sclcct,iei naturalo courbinato cu efectole ercclitare ak: obiqnuinfei, cleoart,ce bXrba!,ii ceri mai capabili trebuio sL fi reupit cel mai birro in a *" $i a se intreline po el, sotiite li tleseendenlii si,i. in'rni,sura in carc ^pd,ta complicalia extremfi, a subiectulni ne pcrmite sf, juclec[,rn, se pare c[ strimo;ii rro;tri aseml,n6tori maimufelor' ,si-rr,u dobindit, barba ca url olnanrent pentru a, incinta sau excita sexul opus ;i a transmis-o nunrai la descenclerrlii masculi. Dupri cit se pare, femelelor Ii,q-a denuclat corpul de pd,r de asemenea ca un ornamenl, sexual, lnsii ele au trartsmis acest caraeter in nrod egal la ambele ,sexe. Estc probabil t,it fetnelelc si, fi fost modifica,tc irr zrlte priviulo in acela,si ric()p si prin ace'leilli rnijloace, ala lncit fentelclc rllr rlobirrclit o voco nrui tlulct' ;i un rt('r.r'rrit urui frurnoase decit bi,rba!,i i. Meriti zr,ten,tie {a,ptul cL in oazul onurlui, conclifiile pentnr scrlecfia sexua,lir, rll'a,llr irr multe privinle, mult mai favorabile irrtr-o perioaclir, foarte tirnpuriq atunei oirrd omul cle-abia atinsese rangul cle offir cleclt in perioadc mai tlrzii. Intrucil, atunci, tlupl cum putem concrhicle fir,r5, grijl, el trebuie sL fi fost couclus rn:ri degrabd, dc pa,siunilc sale irrstinc,tive ;i mai puf,in cle preveclere ;i jucleentit. Itrl trebuic sri-ryi fi p[,zit cu gelozie solia sau sofiile sale. El nu trebuio sL fi prar,ticzrl; infanticidul qi rrici nu trebuie si,-ryi fi preluit soliile nurnai ca selave folositoarc ,si rrici nrl trebuier si, se fi logodit cu ele in copil[,rie. Putern deci cleduce cir rasele' umalre s-au diferen,tiat, in ceea ce priveryte seleclia sexualzi, in cea mai illale milsurf lrrtr-o epocfl, foarte lnclep[,rtatd,; qi aeeast5 con.cluzie aruned, luminit, asnpla faptului rcrnarcabil cd, la perioada cea nrai lnclepirrtati,, despre (ral'L. pinir acum rrrr avem nici o informalie, rasele umano ajunseseri, cle pe atunci sir, se cleoscbcrascf aproape sau tot atlt de mult ca ryi ln zilua de azi. fpotezelor prezentate aici asupra rolului pe care seleclia sexualir l-a jncat in istorizr, omului le lipse;te precizia ptiinfific5. Cel care nu adrnite acest factor in cazul animalelor inferioare va desconsid"era tot ceea ce arn scris in capitolele finale clespre om. Nu putem spune irr mocl pozitiv cL un anumit caracter qi nu un altul a fost astfel modificat I s-a arhtat totursi cI, rasele umane se cleosebesc intre ele ryi de rud.ele lor cele mai apropiate prin anumite earactere care nu le sint cler nici un folos in obiceiurile lor zilnice de vialir ryi care, dupil toate probabiliti,lile,

REZUMAT ASUPNA OI\,IULUI

l.\9

s[ fi fost rnoclificate prin seleclie sexual5,. Arrr vdnft, cii la s5,lbaticii cei mai inferiori oamenii fiecd,rui trib admird, propriile lor caliti,fi caracteristice : forma capului;i a felei, umerii pi,trafi ai obrajilor, proeminenla sau depresiunea nasului, crnloarea pielii, lungimea prirului t1e pe cap, absenla plrului cte pe fa!5, ;i tlc pe colp, prezentya unei b[rbi mari ;i arya mai departe. Deei acestea ryi alte cat'Actere eu greu vor errita tlc a, tlerveni incet ;i l,r'eptal; exagerate ryi prin faptul c[, bfl,rbafii rnai puternic'i ;i rntri eapabili cliu fiecare trib, care au reugit s5, crcasel, cel mzli milrc' nurnlr de descendenfi, si-au ales ca solii, tirnp cle multe generafii, fe,meile cele rnai puternic caracterizate ryi de aeeoa
t,re'bnie
cele mai atrl,g6toare.

fn ceea ce m[, priveqte, eu conchid cil, dintre toate cavzele care Au d.us la tleosebiri in aspectul exterior dintre rasele umane ryi, intr-o anumitf mi,sur[,,
diutre t)m Fi animalele infe'rioare, selecfia sexuali
a,

fosl; eea rnai eficientil.

(l A

I' I Tof,,ff

L /lI'

XXL I'nA

REZUMAT GENERAT

$r

CONCTUZIB

Concluzia principalir clsLe cii ornul se tragc dintr'-o lornri'i inlei'itl:rlir oal'ecarc *
Xloclul de dezvoltare - (icnt'altrgil onrrrlui sexueli .-- 0bscrvetii linale.

--lllettltl-rti init'let'lrrrilc;i rnolrtlc -

Sclcr:!ic

Urr sourt rezurnat rri.L fi s uficient pel-rtrrrr il, lcamirlti cit itorului pu[(rtelti ni:ti irnpclrtante din aceast[ lucrilre. Multe d.inl,re ipotezele prezenta,te sint foa,r'l,e speculative, iar alt,ele se \rr)r' dovt,c{i f[,rX, indoialii, eron,ate, l,otu;i in fiecarer (t,i\% am arfltat motivele care m-au oundus la o arrurnil,S, ipoberzti rnai curirrd clecit la, o alta. Eu crecl c[, merita ,qir, incerc sL vii,rt irr ce md,sur[ principiul evolutieri a,r elucidll unele dintre problemele rnai oonrplexe din istoria naturali, a onrului. Faptele false sint foarte cLiunfitoa,re pentru progresul qtiirr!,ei, cleoarece ele au vialil lung5,, insi, ipotezele false, dacil sint sustinute cle oarecare dovezi, fac pulirr rlu, intrncil, fiecare resimte o pld,cerre binevenitii cie a, le dovecti falsil,ateu,; iar cirttl rrceastrl s-a f[cut, un dluur sprc trt(iare est,c inchis, illt' dnrmnl spro iltlovitr cst;o a,clt.sell tleschis ltr acela;i tinrp. Concluzia principalh, la carc s-a ajuns luci, rlonrrr sustirnrt,ir, dc rurrll,i r.nr,i,rrrali;ti cfi,r'e sint fttarte conrpol,enfi sir, fornre,ze o jutlc'ca,til silnil;oasti, cste cir, ornul se l,rage tlintr-o forml inferior organiziltt"r. lj;tztr, po ca,rrf .\e tt azernir, aoil,st,l'r, corlcluzie nu va fi niciodat'5 zclruncinatil, irrtrucil; asernir,ruarca strlnsil clintr:e onl ryi animalele inferioare, atit prin clezvoltarea embrionalf, cit si prin nenumlrate caractere structurale ,si constitu!,ionale cte mare ryi cle ceuL rnai minimfi, irnportanli -- rudimerrtele pe care le p5,streaz[,, reversiunile anorrnale la care este uneori susceptibil - este un fapt ca,re nu poate fi contestat. Ele au fost cunoscute de mult tinrp, ins[, pini, recent ele nu ne-au spus nirnic in legd,tur5, cu originea ornului. Acurn, cincl sint privite ln lurnina cuno;tin,telor no:rstre despre intreeigal lumc organiei,, insemn[tatea lor este vd,ditir. Marele principiu al evolu,tiei se riclicf clar si ferm atunci cincl aceste grupe sau fapte sint examinate i-n leg5turi, cu altele, curn sint afinitflf,ile reciproce ale membrilor aeeleiaryi grupe, distribulia lor geograficil in trecut si prezelrt;, precum

492

DESCENDENTA OMIII"I'I

;i suceesiunea lor geologicd,. Este d"e necrezut' cA toate aceste fapte sI, aduefl o m[rturie fals[. Cel care nu este mullumit s[ priveascfl, ca un silbatic, la fenornenele naturii ca fiind lipsite de legflturd, nu mai poate cred.e c5, omul este rezultatul unui act separat de crealie. Bl va fi forJ,at s[, admiti cd, asemflnareil strinsf,, a embrionului unran cu cel, de exemplu, al unui ciine __ construefia c'r'aniului sltn, :t, mt,rnbrt lor salc ;i a intregii sale confonnalii pe acelaryi plan cu cel al all or nramifere inclependent rle utilizdrile Ia care pot fi puse acestc pdrfi, reaparifia intimpltitoare a cliferitelor structuri, ca, cle exemplu, a rnai multor muqchi, pe care in motl normal omul nu le posed5, dar care sint comune la cvadrumane ;i o mullime cle fapte analoge - ne indreaptd, in modul cel mai clar spre concluzia eii onnrl este, impreuni, cu alte mamifere, cod.escendentul unui strd,mo; comun. Am vhzat, c6, omul prezint5, neincetat deosebiri individuale in toate pf,,rlilc corpului sf,,u ;i in facult[lile sale mintale. Aceste deosebiri sau varialii par si fie

produse cle acelea;i^cauze generale gi si, se supuni acelora;i legi ca;i in cazvl animalelor inferioare. fn ambele cazari preclomind, legi similare ale ereditf,1,ii. Omul l,inde s[, se lnmulfeasci, intr-un ritm rnai rapid decit mijloacele sale de subzistenlit, in consecin,tfl, el este supus uneori la o luptd, asprd, pentru existen!f, li seleclia natulal5, trebuie s5 fi efectuat tot ce se g5,sea in sfera ei cle ac,tiune. O succesiune d"e varia,tii puternic pronun!;ate cle o naturi, similar6 nu est;e cltu;i cle pulin necesar[, ; la indivizi sint suficiente u;oare deosebiri fluctuante pentru acliunea selec!,iei naturale qi nu avem vreun motiv si presupunem c5 la aceea;i speeie toate plrfile organizaliei tincl sL varieze in acelaryi gracl. Putern fi siguri ch efectele ereditare indelung continuate a,le folosirii qi rrefolosirii p[rfilor tr:ebuie sir fi rea,lizat mult in aceearyi ctirec!,ie ca, ;i seleclia natural5,. Modifici,rile anterior importa,nte sint mo;tenite l,inrp inclelun9at, cu l,oate cir, nu mai sint clc vreo utilit,ate specialii. Atunei cincl o parte este modificati,, alte pfrfi se rnodificri clup[ prineipiul corclafiei, fapt pentru care avem exemple in multe cazuri curioase c1e rnonst,ruozitflli corelate. Oeva poate fi atribuit acliunii directe ryi bine clefiniti a conclitiilor cle viafi, lnconjurfl,toare t ctut de exemplu, hrana abund.ent'd,, cd,ldura sau umezeala si, in sfirryit, rnulte carac'tere de mie5, importanld, fiziologic6 I unele, cle fapt cle o importan,t5, consiclerabilir, au fost d.obindite prin seleclie sexual[. F[r5, indoialii c5, omul, ca ;i toate celelalte animale, prezintii st,ructuri care par cunoqtinfelor noAstrcr limitatc ca nefiirrclu-i acum de vreun folos;i nici cle a-i fi fost lnainte vrerne de vreunul, fic pentru conditiile generale c1e existen!5,t fie ln raporturile unuia dintro sexe cu celiilalt. Asemenea structuri nu pot fi explicate prin vleo formrl, de selectie sllu prin efectele creclitare ale folosirii ;i nefolosirii pir,rfilor. $tim, totuqi, cir, multe particularit[f,i structuralc ciudate;i puteluic pronunlate apar uneori la forrnele noastre dotnestice, ;i, <lac[ cauzele lor necunoscute ar fi sil, ac!,iort('ze mai uniform, ole ar cleveni, probabil, comune la to,i inclivizii speciei. Putem spera ca in viitor sil, inlelegem cerra d.espre cauzele unor asemenea moclific6ri intimpl5,toare, mai ales prin stud.iul monstruoztt'd,lilor, cle aceea lucr5,rile unor experimentatori, ca cele ale d-lui Camille Dareste, sint foarte promi![toare pentru viitor. fn general nu putem spune d.ecit cd la fiecare upoar5, varialie qi la fieeare monstruozitate cauza rczidil mult mai mult in constitu,tia organismului clecit in natura condiliilor inconjurd,toare, cu toate ci, noile condilii nroclificate joaci, cu siguranli, un rol imporl,ant in provocarea moclificfl,rilor organice cle multe

feluri.

ftEzUMAT GENERAL

493

Prin rnijloacele indicate ceva mai sus, ajutate, poate, cle altele incd, nedescoperite, omul a fost riclicat Ia starea sa actual5,. Insi, de cind a a1,ins rangul cle onr, el s-a cliferenliat in rase distincte, sau, dupd, cum este mai potrivit s[, fie nurnite, subspecii. tinele d.intre acestea, de exemplu cea neagrd, si cea european5,, sint a,tit r1e distincte, incit, dacf,, s-ar ad.uce exemplare unui naturalist fd,rd, vreo alt[, irrformatie, trle a,r fi f[l ir, indoiala considerate de cl r'lrept sptrcii bune ;i vcritabile. Totu,;i, toat,e rasc,le corespund prin atlt cle rnulte det,alii structurale ffirii importanf,[, qi prin atltea particularitfli rnintale, irrcit ele nu pob fi explicate decit prin moqtenirea de la un str6,mog cornun, ;i un strd,mog astfel ca,ract erizat ar merita, probabil, s[, fie consid.erat drept om. Nu trebuie s5, presupunem ci, divergenla fieci,rei rase de celelalte rascr ;i a tuturor raselor cle tulpina cornunir poate fi urrniritri in trecut Ia vreo pereehe oArecare cle stri,moryi. Dimpotrivi,, la fiecare stad.iu al procesului de rnotlificarc, toli inclivizii care erau intr-un fel oa,recare nrai bine adaptali la condiliile lor de via,tlr cu toate cd, in grad.e diferite, trebuie sd, fi supravieluit in numd,r mai mare clecib cei rnai pulin bine arlaptafi. Prccesul trebuie s[, fi fost acela;i ca cel urmat de om al,unci cind. alege neintenlionat anumi!,i indivizi (a'rrimale clomesl,ice), insii, reproduce clin toli inctivizii superiori qi neglijeazh pe cei inferiori. El rnodificir, astfel, incet dar sigur, rasele sale cle animale ;i formeazl inconqtierrt o linie noui,. Tot aqa, in legd,tur[ cu moclificii,rile dobinclite inclependent de seleclie ;i datoritti varialiilor apd,rind din natura organisrnului ryi din ac{,iunea condiliilor inconjurltoare sau d.in modul d.e vial[ schimbat, rrici o singurd, pereche nu trebuie si, sc fi modifical, mult mai mult decit celelalte perechi tr[,incl in aceea,;i !arI,, deoareee toate trebuie si, fi fost amestccate prin irrcruciryare liberfi. Exarninlnd structura embrionarii a ornului - omologiile pcl care le prezintiu cu animalele inferiozr,re, nrclimentele pe care le pristreazra ryi r'eversiunile la care estt' susceptibil -, ne putem imagina starea anterioari a str[mo;ilor no;t'ri iniliali ryi li putern plasa aproximativ la locul lor firesc in seria zoologic[. Aflflm astfel cI, omul se trage d.intr-un mamifer pdrosr cu coad.[,, probabil arboricol prin obiceiurile sale ryi un locuitor din lumc-.a veche. Dac5, intreaga sa structuril ar fi fosl; examinatir, de clitre un naturalist, aceasti, fiinfir, ar fi fost clasat5, tle el printre cvadrumane tot atit de sigur ca ryi st'ri,moryul mai inclepd,rtat al maimulelor clitr lumea veche lsi nouii. Cvaclrumanele li toate ma,miferele superioare se trag, probabil, rlintr-un vechi marsupial, iar acesta, printr-o lungf linie de forme diverse, tlin vreo fiinlii asernin,ritoarcr amfibiilor, iar acestea iar[ryi tlitr vreun atrimal asemriniltor pe;tilol. Din obscuritatea neclarir a trecutului putem vetlea cil str'ii,moryul inilial a,l tut,uror vertebratelor trebuie sir, fi fost url anirnal acvatie previi,zut olr branhii, cu cele clou[ sexe unite la acela;i individ ;i cu cele mai irnportante organt' ale corpului (ca creierul ryi inima) imperfect sau cle loc tlezvoltate. Acest animal se pare cL a fost mai degrabil ca larvele ascidienilor rnarini actuali decit ca, vreo altil formir cunoscntir.

Nivelul irralt al facultaililor noastrc intelectuale ryi al calitililor noastre mora,le constituie cea mai mare dificultate care se prezintd, dup5, ce ni s-a impus aceast5, concluzie asupra originii omului. fnsi oricine aclmite principiul evoluliei trebuie sri vadfl cir, facultf,lile mintale ale animalelor superioare, e&r'e sint cle aceea$i

.19.1

DESCENDENTA OMIJLUI

naturir, ca cele ale omului, cu toate ci, atit de difelit ca grad, sint capabile cle progres. Astfel, intervalul d.intre facultd,,tile mintale ale uneia dintre maimu,tele superioare pi ale unui peqte sau dintre ale unei furnici qi ale unui p5,d.uche lestos este imensd,, totuqi dezvoltarea lor nu prezintd, nici o dificultate specialfl,, intruclt la anima,lele noastre dornestice facultd,file mintale sint cu siguranf,[, variabile, iir,r. valria,fiile sinl, ereclitare. Nirneni nu se incloieqte cir, ele sint cle eea mai rnilre irnportzr,nfi, pentru animalele irr stare nal,urald,. De aceea condifiile sint favorabile dezvolt5,rii lor prin selec,tie naturald,. Aceeagi corrc}iuzie poate fi extinsfl, la oln; intelectul trebuie si, fi fost c1e cea rnai mare importanlti pentru el, chiar intr-rr perioadd, foarte ind"epd,rtatd,, deoarece li d.i,dea posibilitatea sd, inventeze ;i sti foloseascX, vorbirc.a, si, prorlucri, arrne, unelte, curse etc., prin care, cu ajutorul obiceiurilor sale sociale, el a d.everrit foarte d.e clemult cea rnai dominantfl clintre

Un rnare pas trebuie s5, fi urmat in d.ezvoltarea intelectului cle indatii ce vorbirea, jumftate art[, ryi jumir,tate insl,inct, a inceput sL fie folositfl, intrucit folosirea conlinui, a vorbirii trebuie sL fi reacfionat asupra creierului, proclucincl un efect ereclitar, iar acesta, la rtndul s5,u, trebuie si, fi reac,tionat asupra perfec!,ionirii v'orbirii. Dupi, cum bine a observat d.l. Chauncey Wrightt, md,rinrea creierului la oni fa!5, de corpul sflu in comparalie cu animalele inferioare poat e fi atribuil,fl, mai ales folosirii timpurii a unei fonne simple de vorbire, aeel minunat instrument care imprirnfi, sernne la toate felurile de obiecte qi calitd,fi qi provoacfi succesiuni d.e idei care nu ar fi aplrut niciodatd, din simpla amprentir, a simlurilor sau, clacf de fapt ar fi ap5,rut, nu ftr fi putut fi urmd,rite. FacultX,tile intelectuale superioare ale onrului, cllnr sint cele cle argument,are, abstrac!,ie, conqtiin!5, cle sitre etc., urrneazl,, probabil, dirr imbuni,tir,firea;i exerciliul continuat al celorlall;e
facultd,!,i rnintale. Dezvoltarea catit[!i1(i1'morale este o problemd, mai interesantti. I,'und amentul Iitr rezidd, in instinctele sociale, in acest termen fiind. incluse leglturile familiale. Aceste ilstincl,e sint foarte complexe, iar in cazul animalelor inferioare imprimi, tend.infe speciale spre anurriite acliuni bine definite I elemeqtele mai importante slnt insf, ctragostea ryi emolia clistinctS, de simpatie. Animalele inzestrate cu instincte sociale resimt pll,cere in societatea altora, se avert'izeazit reciproc de per.icol, se apir,rir, ,si se ajutir, reciproc in multe feluri. Aceste instincte nu se extinrl ia toli inrlivizii speciei,'ci nunlaf ln, cei ai aceleiaqi cornunitd,fi..irrtrueit sint foarttr lolositoare speciei, cltr arr fost rkrbirxli'be, tlupir, toate ltrobabilitir,filc, prin splsol,io

fiinfe.

naturalii. O fiin!5, rnorali, est,c capabilir, dc a reflect a asupra _acfiunilor sale trecute qi faptul .? omtrl ryi asupra moi;ivelor lor, ile a aproba unele ryi a dezaproba altele, este singura fiirrfi, care meriti, cu siguran!,i, aceast5, denumire este eea mai mare dintre ttlate d.eosebirile dinl,re el qi animalele inferioare. M-am stri,duit ins6, in capitolul al IV-Iea, sd, ard,t cL sinr,tul moral decurge, in primut rlnd, din n,atura durabild, si permaneut prezentd, a instinctelor sociale, in al cloilea rind din pre,tuirea cle ci,lre om a aprobi,rii qi d.ezaprob5,rii semenilor sli si, in al treilea rlnd t cliu activitatea superioarfl a facult5,lilor sale rnintale, cu impresii treeute extrem d.e vii, qi in aceste din urmf,, privinle el se deoseberyte de animalele inferioare.
L Otttlrc Limitsof Naturul Selectiort,ln,,Nortlt Auret'ican

llcvicw",

oct.ot'nbrie 1870'

p.

205.

REZUMAT GENERAI,

495

Datorit5, acestei stdri rle spirit, omul nu poate evita cle a privi inapoi qi inainte qi de a compara inrpresii trecute. I)eci, dupir, ce vleo dorin![, sau pa,siune temporar[, a invins instinctele sale sociale,, el reflecteazil;i compari, impresia a,cum sl5,biti a impulsurilor trecute cu instinr:tele sociale permanent prezente qi atunci resimte acel sim!5,mint de nernullumire pe care-l lasd, indi,ri,tul lor toate instinctele nesatisf[cute, $i rle aceea el se hot['r5,qt,e sd, ac!,iorreze ln mocl diferit in viitor I aceasta este conqtiinla. Oricare instinct permanent mai puternic rsi mai rezistent decit un altul cld, naptere la un sim!flmint pe cAre il erprimd,m spunind. ci, ar trebui s[, i se dea aseultare. Dac5, un ciirre point'er ar fi capal:ril s5, reflecteze asupra pur'td,rii lui trecute, el qi-ar spune ci, ar fi trebuit (cum cle fapt am spune qi noi despre el) sa fi indicat acel iepure qi sd, nu fi cedat tentaliei trecd,toare de a-I fugdri. Animalele sociale sint indemnate parlial de o dorin,td, de a ajuta in mod" general membrii comunit6lii lor, ins[, mai obi;nuit d.c. a executa elnumite acliuni bine definite. Omul este indernnat de aceeaqi dorinld, generald, de a-ryi ajuta semenii, insd, el are puline instincte speciale sau nici unul. El se cleosebe;te de asemenea d"e animalele inferioare prin facultatea d.e a-ryi exprima clorinlele prin cuvinte ca,re d.evin astfel un indrumi,tor pentru ajutorul solicitat ryi acord.at. Ifotivul de a da ajutor este d.e asemenea mult modificat la om : el nu mai constd, dintr-un simplu impuls instinctiv, orb, ci este mult influenlat de lauda sau d.ezaprobarea semenilor s5,i. Preluirea qi acorclarea de laucli, ryi dezaprobare sint bazate a,mbele pe simpatie rsi, dupd, cum am vd,zut, aceast,fl, emo!,ie este unul dintre elementele cele mai importante ale instinctelor sociale. Cu t,oate c5, este dobinditd, ca urr instinct, simpatia este de asemenea mult int[,ritii, prin exercitiu ryi obieei. I)eoarece tofi oamernii iqi doresc propria lor ferieire, lauda sau d"ezaprobare sint acordate pentru acliuni qi motive dupd, curn ele rluc la acest scop, qi, intrucit fericirea este o parte esenf,iald, a binelui general, principiul celei mai ma,ri fericiri serve;te indirect ca un criteriu aproape sigur pentru bine si riu. Pe ml,sur[, ce puterea cle judecath progres eazd, qi se ciqtigl experien!6, cu atit mai lndep6,rtat,e sint intrezd,rite efectele unor anumite linii cle comportare asupra caracterului intlivirlului ;i asupra binelui general, qi atunci virtulile egocentrice intri, in domeniul opiniei puhlice qi sint lSudate, iar cele contrare sint dezaprobate. La naliunile mai pulin civilizate ins[,, raliunea adesea grerse;te ryi rnulte obiceiuri rele gi superstilii grosolane intrf,, ln acelaqi rlomeniu ;i sint atunci preluite ca virtuli inalte, iar inci,lcarea lor drept crime grave. Facultffile morale sint in general ,;i pe bun[, dreptate apreoiate ca de tnai inalt5, valoare declt cele intelectuale. Trebuie insd, s[, avem in vedere c[, activitateu, minlii ln a-rsi reaminti ln mod viu impresii trecute este una dintre bazele fund.amentale, cu toate cra secundare, ale conqtiintei. Aceasta oferi, cel mai puternic argument pentru educarea qi stimula ea, in toate felurile posibile, a facultd,$ilor inteleetuale ale fidcfl,rei fiinle umane. F[rd, indoial5, ci, un om cu o minte apatici, dacd, afecliunile qi simpatiile sale sociale sint bine d.ezvoltate, va fi condus la ac,tiuni bune gi poate avea o con;tiin![, destul de sensibil6. fnsi, orice face imaginalia mai vie ryi intdregte obiceiul cte a-;i reaminti ryi compara impresii trecute va face conqtiinla mai sensibil6 li va compensa chiar, intr-o oarecare m[,sur[, afecliunile,,si simpatiile sociale slabe. Natura moral5, a omului a atins nivelul act'ual in part'e prin progt:esul capaciti,fii de jud.ecat5, ;i ca urmare a unci opinii publice juste, ins[ mai ales prin
3i1

c.

146

196

DESCENDEI{TA OMULUI

faptul cil, simpatiile sale au devenit mai sensibile qi mai larg rd,spindite prin efectele obiqnuinfei, ale exemplelor, instruirii qi judec5,fii. Nu este exclus c-a dup[, o

indelungatd, exercitare tend.inlele virtuoase sd, poatd, fi moqtenite. I-,a rasele mai ctvilizate, convingerea in existenla unei zert6'!i at'ot'vd,zd,toare a avut o puternicl, influenfd, asupra progresului moralitilii. Pin5, in cele din urmd,, omul nu accepti, laud.a sau d.ezaprobarea semenilor sd,i ca unicul sd,u ghid, cu toate cd, pulini scapd, de sub aceastl, influen!5,, _ci convingerile sale obignuite, controlate d.e raliune, ii oferd, cea mai sigurd, reguld, de comportare. Congtiinla sa d.evine atunci supremul judecd,tor ;i mentor. Totuqi, prima bazd, sau origine a simlului moral rezid.d, in instinctele sociale care includ. simpatia ; si fd,rd, indoiald, ck aeeste instincte au fost dobindite mai intii, ca ;i in cazul animalelor inferioare, prin seleclie naturali,. Credin,ta in Dumnezett a fost adesea ptezentat5, nu numai cea mai mare. ci qi cea mai deplini, dintre toate deosebirile dintre om pi animalele inferioare. Este ins[,, dup5, cum amvhzut, imposibil sd, suslii ci, aceast6, credinfd, este inn[scutd, sau instinctivi, la om. Pe d.e alt'd, parte, o credin!5, tn anumili factori spirituali atotp5,trunzd,tori pare s5, fie unanimi qi ea pare si decurg5, dintr-un progres considerabil in raliunea omului q^i dintr-unul qi mai mare in faculti,lile sale de imaginalie, curiozitate ryi uimire. fmi dau seama c5, presupusa credin,td, instinctivi in Dumnezeu a fost folosit5, rJe multe persoane drept argument pentru existen,ta Iui Dumnezeu. Acesta este insd, un argument pripit, intrucit in acest fel am fi obligali si, credem in existenfa muttor spirite crude $i nefaste, numai ceva mai puternice decit omul, deoarece credinla in ele este mult mai generald, decit intr-o zettate binefflc5,toare. Jdeea unui creator universal qi binefd,c5,tor nu pare s5, fi luat na;tere in mintea omului pin5, ce omul nu s-a ridicat printr-o cultur5, lndelungat'd,. Cel care crede in dezvoltarea omului din vreo formd, inferior organizatk va pune natural intrebarea cilm se acordd aceasta cu credinla in nemurirea sufletului. Dupf,, cum a ar[,tat Sir J. Lubbock, rasele barbare de oameni nu au o credinli clar5, cle acest fel, insI, argumente provenind. din credinlele primitive ale unor sd,lbatici sint, dupf cum am vd,zut tocmai acum, de pufind, insemn[,tate sau chiar d"e nici una. Pufine persoane resimt vreo ingrijorare fald, d,e imposibilitatea de a d"etermina la care perioadfi, precis[ din d.ezvoltarea individului, incepincl tle la prima schilf a unei minuscule vezicule germiuale, omul devine o fiin!5, nemuritoare ryi nu existd, vreun mai mare motiv de ingrijorare din faptul ci, n.iei itt scarrr organici, treptat ascentlentd, nu exist[, posibilitatea de a determina acea perioadf,,z. Imi dau seama c5, aceste concluzii Ia care s-a ajuns in lucrarea de fa(ri, vor fi d.enun,tate ca foarte nereligioase, insd, cel care le denun![ va trebui s[, arate lntrucit este mai pulin religios d.e a explica originea omului ca o specie distinct[, prin descendenli dintr-o formfi, inferioar5, oarecare prin legea varialiei qi a selecliei naturale d.eclt sd, explice naqterea individului prin legile reproducerii obiqnuite. Naqterea atlt a speciei, clt gi a individ.ului slnt in acelaryi fel pd,rfi ale acelei grand.ioase succesiuni d"e evenimente pe care mintea noastrd, refazd, sd, o accepte ca fiind" rczultatul unei intlmpl6ri oarbe. Raliunea se revolti, la o asemenea concluzie, fie cd, sintem sau nu ln mi,surd, sd, cred.em c5, fiecare ugoarf variatie structural[,, unirea fiec5,rei perechi prin cd,s[,torie, diseminarea fiecd,rui spermatozoid ;i alte asemenea evenimente au fost hot5,rite in vreun scop special oarecare.
2 Reverendul J. A, Picton prezinti o disculie

ln acest sens in l,treru

Theories artdOkIFaith,1870.

REZUMAT GENER,AL

4si

seleclia sexuali, a fost tratati, foarte am[nunfit, intrucit, strd,duit sd,_ar5t, ea a jucat un rol irnportant in istoria lumii orgap-am :"T Imi nice. dau seama ci, multe fapte mai r[,min inc6, fncloielnice, insd, am incercat s5 _prezint o ved.ere obiectiv5,_a intregii probleme. _in categoriile inferioare ale regnului animal, seleclia sexuald pare si, nu fi realizat, nimic : asemenea animale sint deseori fixate pe viald, in acelaryi loe sau au sexele unite la acelaqi individ ori, ceea ce este pi mai important, facultd,file lor de percepere ,si inteleltuale nu sint suficient de inaintate pentru a permite sim![minte de ch'agoste qi gelozie gau penlru a alege. Totuqi, atunci cind ajungem la artropode ;i verteUratel chiar la clasele cele mai inferioare ale acestor doud mari subregnuri, seleclia sexual6 a rcalizat, mult. La diferitele elase mari ale regnului animal la mamifere, p;,siri, reptile, - sexe urmeazi, peqtir insecte qi chiar la crustacei deosebirile dintre i,celeaii reguli. - cei care fac curtea Aproape intotdeauna masculii sint numai ei sint inariragi ;i crt arme speciale pentru a se lupta cu rivalii lor. in general ei slnt mai puternici qi mai mari declt femelele qi inzestrali cu calitd,file necesare de curaj qi agr6sivitate. Ei sint prevd,zufir fie exclusiv, fie.intr-un grarl mult mai mare aecit f6melele, cu organe pentru muzic6' voeali, sau instrumentald, qi cu glande mirositoare. Ei Sint impodobili cu apendici infinit de variali gi cu culorile cele mai strd,lucitoare sau b[,td,toare la ochi, d.eseori zlnnjate in desene elegantr p cind. femelele sint netmpodobite. Atunci cind sexele se d.eosebesc prin structuri mai importatrte, masculul este cel care e_ste prevS,zut cu organe speciale de sim! pentru a^ d"scoperi femela, cu organe de lo99p9!ie pentru a o ajunge $i adesea cu organe prehensile pentru a o !i1e. Aceste diferite structuri pentru a lneinta gi a-qi procura femela sint deseori d.ezvoltate la mascul numai o parte d.in an, anume in perioad,a d,e reproducere. in mult e Qazuri, ele au fost transmise mai mirlt sau mai frulin Ia femete qi in acest din urmd' caz ele apar ad.esea ca simple rudimente. Flu sint pierdute sau nu sint niciodatd, doblndite de ci,tre masculi dupd castrare. in general, ele nu sint dezvoltate la mascul din fraged5, tinerefe, _ci apar la scurt timp inaintea virstei d.e reproducere. I)eci, in majoritatea cazurilor, puii de ambele sexe se aseamdnd, intr6 ei, iar femela seami,ni, oarecum toatd, viala cu puii ei. Aproape in fiecare clas5, mare apar citeva cazuri anormale clnd. a existat o inversare aproape complet'd' a catacterelor specifice celor dou[, sexe, fernelele asumtnd. caractere care ln mod. firesc aparlin masculilor. Aceastd, uniformitate surprinzd'toare la legile care reglementeazil, deosebirile dintre sexe la atit de multe clase atit de indep6rtate intre ele poate fi inteleasfi daci admitem ae-tiunea qnei caluze comune, anume seleclia sexuall, _ - Seleclia sexualfl depincle de succesul anumitor indivizi asupra altora de acelagi sex_in legd,turd, cu reproducerea speciei, pe cintl seleclia naturald, depinde d.e succesul ambelor sexe la toate virstele, ln legi,turfi cu condiliile generdle de via,td,. Lupta sexual5, este de douii feluri : lntr-un caz, lupta este intie indivizii d.e a.celaqi leT, in general intre masculir cu scopul de goni sau a-$i ucide rivalii, femelele ri,mirnind pasive, pe cind in celS,lalt, lupta ^ est-e de asemenea intre indivizii de acelaqi sex, cu scopul de a excita sau incinta indivizii de celd,lalt sex, in general femelele, c-are nu mai rd,min pasive, ei aleg partenerii cei mai pld,cufi. Acest ultim fel^de.selecfie este strins a_nalog5, cu cea prin care omul influen\eazd, neintenfionat, insd, efeetiv formele sale domestiee, atunei cind pd,strea zd, 'trmp dupa

in aceasti, lucrare,

{9S

DESCANDENTA OMULUI

ind.elungat indivizii cei mai pld,cufi sau cei mai folositori f5,r5, vreo dorintd, d.e a le mod.ifica rasa. Legile ered.itfllii hot[,ri,sc dacd, caracterele dobindite prin selec,tie sexualS, oricare d.intre sexe vor fi transmise la acelaqi sex sau la ambele, precum cd,tre d.e ;i vlrsta la care ele se vor dezvolta. Se_pare c5, varialiilq care apar t'irzht in viafd, sint d.e obicei transmise la unul qi acelaqi sex. Yariabilitatea este baza necesari, pentru ac,tiunea selec,tiei qi este complgt independentd, d.e ea. De aici urnleaz[' c6' varialii d.e acebaqi naturd, generald, au fost d.eseori folosite qi acumulate prJn seleclia sexuatf,, in legfturd, cu reprod.ucerea speciei qi prin seleclia naturald, in legd,turd, cu, scopurile generale ale vielii. beci, atunci cincl sint transmise egal la ambele sexe , caracterele sexuale secundare nu pot fi d.istinse de caracterele specifice obiqnuite decit cu ajutorul analogiilor. Modific[,rile doblndite prin seleclie sexuald, sint adesea atlt de puternic pronunlate, incit cele d.oud, sexe au fost consid.erate ca specii distincte ;i chiar ia genuri distincte. Asemenea deosebiri puternic pronun|qtg trebuie sL fie in vreun fel oare'care, foarte importante qi qtim cd, ln unele cazari ele au fost d.oblndite cu prelul nu numai al unor neajunsuri, ci qi al expunerii la pericole reale. Credin,ta in puterea selec,tiei sexuale se bazeazd mai ales pe urynitoarele considera,tii. Anumite caractere sint limitate numai la unul dintre sexer qi din acest singur fapt reiese probabilitatea c5, ln majoritatea cazurilor acele caractere sint in legi,turd, cu actul reproducerii. In nenumd,rate cazari, aceste caractere nu sint complet d.ezvoltate d.ecit la maturitate pi adesea numai o parte a anului,

care este intotd.eauna perioada de reproducere. Masculii (cu citeva excepfii) sint cei mai activi in actul curt[rii, sint cel mai bine armati qi sint f6culi mai atri,gd,tori ln diferite feluri. Trebuie mai ales observat e5, masculii iqi e.t'aleazit' atracpiile cu o grijd, minufioasi, in prezenla femelelor ryi c5, rareori sau niciod.at[, nu qi le etale azra d.ecit in perioada de dragoste. Dste de necrezut' ca aceasta si, fie iipsitl d.e scop. in sfirqit, avem d.ovezi precise la unele mamifere qi pd,sd,ri cd, in*tlivizii de unul d.intre sexe sint capabili de a resimli o puternied, antipatie pentru anumili indivizi de cel[lalt sex. sau preferinli, ^ Tinincl seama de aceste fapte qi d"e rezult'atele pronunfate- ale_ selecJiei inconrytiente executate tle om atunci cind este a,plicati, la animalele dornestice si la plantele cultivate, imi pare aproape sigur cil, dacl, indivizii unuia dintre *o*u a^r fi sL prefere in d.ecursul unui lung ,sir de generalii imperecherea cu anumi!,i indivizi Ae celflalt sex caracte rizali ln weun fel special, descendenlii s-al motlifica, incet, d.ar sigur, in acelaqi feI. Nu am incercat sd, ascund. c[,, afarl de cazul cind masculii sint mai numeroqi declt femelele sau cind pred.ominl poligamia, este ind.oielnic daci, masculii mai atrd,g5,tori reuqesc sd, lase un mmd,r mai mare d"e d.escendenfi pentru a le moqteni superioritatea in ornamente sau in alte farmece decit mas-culii mai pulin atrdgS,tori; insl am arrat'at' cd' aceasta ar urmat probabil, daci, femelele -- mai ales cele mai viguroase, care ar fi- primele aPtg ie *u reprodu cd, - ar prefera masculii nu numai cei mai atrd,gd,tori, ci ln acelaqi timp qi lei mai viguroqi qi mai victorioqi. Cu toate ci, avem citeva dovezi pozitive c5, pd,sd,rile apreciazd' obiecte str5lucitoare $i frumoase, ca in, cazal pS,siiilor d.e umbrar d.in Australia, qi cu .toate ck este cdu ele apreeiazra cu siguranld, capacitatea de a cinta, totuqi eu admit cu sufifie d'otate si, surprin r{1o* ea femelele atitor pds5,ri qi ale unor mamifere

RE'ZUMAT GENEA,AL

499

clr']It' gltNlr pcntru a aprecia ornamenteler p care avem motive de a le atribui selec{it'i st'xuale, $i a,cest fapt este ,si mai surprin zd,tot in cazul reptilelor, al pe;tilor si a,l insecl,elor. Cunoaryterm insd, prea pu1,io d,espre capacit at6a mini;al[ rI arlimalelor inferioare. f{u se poate presupune, he'u*.*1riu, c5, ^masculii pd,sd,rilor paradisului sau ai p[unilor iqi dau atita osteneald, de a-;1 ridi.a, desfi;uia qi de a face s5, vibreze frumoasele lor pene in f.a!,a femeielor fd,r5, nici un scop. frebuie s[, ne amintim faptul prezentat intr-un capitol anterior dintr-o excelenlfi, sursd, cl, pri.mult_e pl,uni!,e lipsite de un mascul admirat au fpreferat sd,] rd,min1 vdduve in timpul unui lntreg sezon declt .s5, se lmperecheze cu un utt p[un. Nu cunosc totuqi nici un fapt in istoria naturald, mai uimifor decil; ace]a c5, femela faza,nului Argus apreciaid, admirabila umbrire a ornamentelor bil[ ;i l[ca$ si desenc'le elegante de pe remigele masculului. Cel care crede c5, masculul a, fost creat g,fa lgm existl, acum va trebui sL admitS, ci, marik,, pene oare impied.igit, aripile tle a, Li folosite pentru zbor qi care sint etalate in timpirl jocului nufgiat $i in nici o a^lt[ perioadi,, intr-un mocl absolut caracteristic nuriai acestei sinlure specii, i-au fost date ca ornament. DacS este &$&r el va trebui de asemenea sd, admiti, c5, femela a fost creatd, qi dotatS, cu eapacitatea de a aprecia asemenea ornamente. Nu md, d.ezic de aceastd, pd,rere numai prin convingerea cd, masculul fazanulai Argus a dobindit_frumuselea sa in mod trbptat, prin lreferinla ar6tatd, cle femele in decurs de multe generalii pentru mascu-Iii mai fru-mos ornamentafi, eapacitatea estetic5, a femelelor trebuina sn fi progresat prin exerciliu ryi obipnuinla, uI].! ca 1i gustul nostru care se perfeclioneazd,ln mod treptat. La mascul, datoritzi faptului fericit c5, un mic num5,r de pene au rd,mas tr*-ddificate,putem urml,ri in mocl clar cum simplele pete cu o hicd, umbrire galben-rorycaie, s-au putut dezvoltat Prin trepte mici, in minunatele ornamente bilfi ;i lilcary ;i este pro-n*nit ca ele s5, se fi dezvoltat cle fapt in a,cest fel. Toti cei eare admit principiul evoluliei ryi gd,sesc toturyi cL este foarte greu sir, admitti cL femelele rnamiferelor, ale p5,s5,rilor, a,le repiilelor ryi ale p"qtito" t.l,tl putut clobincli gratlul superior de gust implicat cle frrirnuselelr, rnasculilor ;i cale in genc'ral coincide cu criteliul nostru propriu de frumusele ar trebui s[, reflecteze c5, celulele nervoase ale creienrlui celor mai superiori,' precum ;i ai celor mai inferiori reprezentanli ai seriei vertebratelor, se trag din ?ele ale stt[mogului comun al acestui mare regn. I)eoarece in acest fel puiem vedea cum s-a fd,cut ca anumite facultilti mintale la diferite grupe d.e animale foarte deosebitc intre ele s-au dezvoltat in aproape acelasi fet [i upro*pu ln acelasi gracl. Cititorul care $i-a dat osteneala s5, citeasc5, cel-e citeva capiiole ded.ical,e selec,tiei sexuale va putea s[, jud,ece ln ce md,surd, concluziile la tare am ajurrs sint spriiinite pe dovezi suficiente. Daci, aceeptd, aceste concluzii, el va putea, cred, s5, le extindd, fdrd, grijd, la om ; ar fi 1ns5, de prisos sd, repet aici ceea ce am spus atlt de recent despre mod.ul in care selectia sexuali, pare sd, fi acfionat, asupra omului, atit asupra bd,rbatului, cit ryi asupra femeii, fd,cind ca cele cloul sexe si, se deosebeascf la corp si la minte ryi diferitele rase sd, se d.eosebeascir, intre ele prin diferite caractere, precum qi rle str[,moqiilorstr5,vechi;iinferiol organizafi. Cel care admite principiul selecliei sexuale va ajunge la concluzia remarcabil5, cd, sistemul nervos nu numai c5, reglementea 25, fwc[iile existente ale corpului, ci c5, a influenlat in mod indirect dezvoltarea progresivd, a diferitelor structuri corporale si a anumitor caliti,fi minta,le, Curajul, agresivitatea, perseyerenfa,

DESCI]NDENTA OMULUI

forla qi dimensiunea corpului, armele d.e toate felurile, organele muzieale atit Yocale, cit gi instrumentale, culorile vii qi apendicii ornamentali, au fost dobindili toli in mod indirect de unul sau de altul dintre sexe prin exercitarea alegerii, prin influe'nfa dragostei qi a geloziei qi pria aprecierea frumosului in sunet, culoare qi form6, iar aceste facultS,li ale minfii depind, evident, de dezvolt arcia
creierului.

c[sitoreascd, pe cind cei nesocotili se cd,s5,toresc, membrii de calitate mai inferioard, ai societ[lii vor tinde sX inlocuiascd, pe nrembrii mai buni. Ca si orice alt animal, omul a progresat fdrra indoialfl pind, la pozi\ia sa lnaltI, actual5 printr-o luptd, pentru existenfl decurgind din inmullirea sa rapidd,, $i, daci este sd, progreseze ine5, ,si mai sus, exist5, pericolul ca el sd, ri,min5, expus unei lupte grele. Altfel el ar dec5dea in indolenfl,;i oamenii mai dotafi nu ar avea mai mult succes ir lupta pentru viafi, deeit cei mai pulin dotati. fn conseciniil, ritmul nostru natural de inmulfire, eu toate cd, duce la multe nlecazrrri evidente, nu trebuie citugi de pulin redus intr-o mdsurf mare. O concurenld, deschis5, pentrg !o!i oamenii trebuie s5, existe qi cei mai capabili nu trebuie oprif,i de lege sau de obiceiuri de a reu;i cel mai bine $i a cre;te eel mai mare numir de d.escend.enli. Oricit de important[ a fost qi inc5, este lupta pentru existenfi,; totusi in ceea ce priveqte cea mai inalt{, parte a naturii ornului exist5, alfi factori;i mai importanpi, deoarece calitd,file -o"al. progles eazd,, direct sau indirect, mult mai mult prin efectele obiqnuinlei, ale pute"ii de a gindi, prin ed.ucalie, religie et_c. $9clt pril seleclia naturale, cir toate cL acestui din u"m5, factor i se poate atribui f5,$, grij?instinc' tele soci6ls, care au constituit baza pentru clezvoltarea sim,tului moral.

Omul examin eazd, cu o grij5, scrupuloasS, caracterul qi pedigriul cailor, al vitelor qi al ciinilor s5,i inainte de a-i imperecbea,, ins5, cind ajungb h propria sa cd,sd,torie rareori sau niciodat[ el nu are asemenea grijd,. El este tqdemnat de aproape acele,aDi motive ca qi animalele inferioare atunei cind li se las5, complet5, libertate de alegere, cu toate cd, el Ie este atit de superior inclt apreciazl, foarte mult farmecele qi virtulile mintale. Pe cle altd, parte, el este puternic atras de aYere sau de pozilia social5,. Toturyi, prin seleclie, el ar putea face ieva nu numai pentru constitulia ,,si structura corporali a d.escend en,tilor s5i, ci pi petrtru calit5,file lor morale gi intelectuale. Ambele sexe ar trebui sd, se ab!in[, d e la cd,sd,torie dacd, sint in weun gradinsemnat inferioare la corp sau minte, insd, asemenga, speranle sint utopice qi nu vor fi niciodat5 rcalizate nici md,car parlial pin5, ce leEile eredit6lii nu rror fi temeinic cunoscute. Cel care ya ajuta la realizarea aeestui scop va face un bun serviciu omenirii. Atunci cind principiile reprodueerii rsi ale ereditilii vor fi mai bine cunoscute, nu vom mai aazi cL membrii ignoranli ai corpului nostru legislativ resping cu indignare un plan perrtru a se determina dacd, cI,s5,toriile consangvine sint sau rtu d5,und,toare omului. Progresul bunfsti,rii umanitd,lii constituie o problernl extrenr cle complicatd,; toli eei eare nu pot evita o sdr[eie desperat[, pentru copiii lor a,r trebui sd, se ablind, de Ia cd,sd,torie, intrucit sir[cia nu este uumai o ma,re nenorocire, ci tinde spre propria sa spbrire, piin faptul ck duce la ci,s5,torii necugetate. Pe de altd, parte, dup5, cum a observat dl. Galton, dacri cei prudenli evitd, s5, se

REZUMAT GENE.RAL

501

poate da speranla pentru un destin qi mai lnalt in viitorul lndep5rtat. Aici insi, m ne ocupd,m de speranle ryi temeri, ci rrumai de adevi,r, in rnd,sura in care iud.ecata noastrS, ne permite si,-l descoperim I si aici am prezentat rlovezile ln, md,sura posibiliti,fitor mele. Trebuie totuqi s5, recunoa;tern, dup5, pi,rerea mea, cd,_ omul, cu toate nobilele sale calitS,lir cr simpatia pe care o resimte pentru fiin!91e. cele T*i inferioare? cu bunS,voinfa pe care o extinde nu numai la atgi oameni, ci ryi la cele mai umile fiinle, cu intelectul sd,u divin cu care a pd,truns iri mi;cirile ;i constitu,tia sistemului solar, cu toate aceste calitS,li ini,l,ti,toare el lnc[, mai poartS, in structura sa corporal5, pecetea de nepters a originii sale inferioare.

Coucluzia priucipald, la care am ajuns in aceast[, lucrare, anume ci, ornul se tlzrge dintr-o form5, inferior organizatd,, va fi, spre regretul meu, extrem de neplircut5, multora. I{u poate exista ins5, indoiali, cL ne tragem din si,lbatici. }Iirarea pe care am resim,tit-o atunci cind" am vdzut pentru prima clatd, un grup t1e fuegieni pe un !d,rm Sh,lbatic qi abrupt nu o voi uita niciodati,, d-eoarece imecliat m-a izbtt, gindul : aga erau strd,moqii noqtri. Aceqti oameni erau absolut goi;i minjili cu vopsee, p5,rul lor lung era lncilcit qi gura spumega de excitare, iar expresia lor era sd,lbaticd,, surprins5, qi neincrezd,toare. Ei -nu cupo;teau aproape nici un megtequg si tr[,iau t ca qi animalele si,lbatice, din ceea ce puteau prinde I ei nu aveau nici o conducere si erau f5,r5, mild, ta],,d, de oricine nu aparlinea micului lor trib. Cel care a vd,zat an s5,lbatic ln tara lui d,e bastin5 nu se va sim.li prga ru;inat dac[ va trebui s5, rejcunoasc[ cX ceva diu singele unei fiiqle mai umile curge ln vinele sale. Cit d.espre piner ag prefera si, md, fi tras din acea micf maimu,t5, eroici, care a sfidat durymanul siu cle ternut pentrn il salva viala ingrijitorului si,u sau din acel pavian bftrin, care, col_roiind clin munli, a dus cry sine in triumf tinS,rul s5,u tovarl,q din mijlocul unei haite d.e ciini surpriaqi declt s5, m5, trag dintr-un sd,lbatic care este incintat de a-$i tortura durymanii, care ofer5, zerlor sacrificii singeroase, care practic|, infanticitlul fd,rd, remuqc6ri, care lqi trat eazd, soliile ca sclave, care nu cunoa;te nici o bun5,cuviin!5, si este std,pinit d.e supersti,tiile cele mai grosolane. Omul poate fi scuzat de a resimfi o oarecare minclrie pentru faptul de a se fi ridicat, de;i nu prirr eforturile sale proprii, pind, la virful sci,rii organice, ;i faptul c5, s-a ridicat ln acest fel ln loc de a fi fost a;ezat inilial acolo ii

ATO

A S L' 1'LI M"F)N 1' AIT ] asupra

sErEcTIEr sBxuArE llv lnc,{'.run[ cu MaIMUTELE (Reimprimat din ,,NATURE", 2 noiembrie 1876, p. 13)
in discu,tia d.espre seleclia sexuald, din luclalea mea Descenilenla omului, rtiutic tlu m-a interesat pi m m-a irrtrigat mai mult decit partea dorsal5, ;i p[,r!,ilc laterale ale anurnitor maimufe. intrucit aceste pnrli sint mai viu colo-

rate la un sex decit la celi,lalt gi deoarece ele clevin mai^stri,lucitoare irr decursul perioadei de dragoste, am conchis cd, culorile fuseser5, doblndite ca o atracfir: sexualir. Mi-am dat seama c5, in acest fel md, expuneam ridicolului, cu toate cir, rle fapt lru este mai suprinzd,tor ca o maimuff si,-;i eta,leze partea posterioarir, tlt' 1111 l'(),,Stt viu clecit ca uu pd,un sd-;i etaleze coada sa plendidl. in acel timp insil nu avusesem nici o dovad5 de faptul cL maimulele iqi cta,lau aceasl,L partr: rr, corpului in tirnpul joeului nuplial iar in c,azul p5,slrilor o asemenea etalarer trferi, (]ea mai burr5, dovadi, cE ornamentele masculilor le servesc pentru a atrage sau a excita femelele. Am citit recent un articol scris de Joh. von Fischer din Gotha, publicat in ,,Der Zoologische Garten", aprilie J 87 6, despre cxpresia mainrulelor la diferite emotii, care meritd, studiat de oricine se interese azra de acest subiect ;i care aratir, c[, autorul este un observator atent si perspica,ce. fr,. acest articol exist[, o d.escriere a comport[,rii unui pui cle mandril mascul atunci cind s-a privit pentru prima datd, intr-o oglindd, ryi se mai adaug[, ef,, dupir, un timp el s-a intors cu spatele ;i a prezentat oglinzii posteriorul s5,u roDu. Oa urmare, am seris d-lui Joh. von Fischer, lntrebindu-l care este, dup[, pfir'errea s&r lrr,telesul tlcestei acliuni ciudate. Dl. Joh. voll Fisehcrr mi-a trimis rlouri sclisori lungi, pline de detalii noi ;i curioase, care sper ein vor fi publicate ulterior. El spune c[, la lnceput fost nedumerit de acliunea cle mai sus Di a fost astfel inclemnat s5, observe cu^grij5, mai mulli indivizi de diferite alte specii de maimufe, pe care Ie linea ln casd, de mult timp. El constatd, c5, nu numai mandrilnl (Cunocephalus rnormnn), ci ;i drilul(C.leucophaeus) pi alte specii de paviani (C, ltuwr,ad,r1last s'phinn qi babou,i,n) ;i Cynopti,tphearc ni,ger si X[aeaeu,s rhesu* ;i

DESCENDENTA OMULUI

ilent,estri,nus

c[,tre alte persoane ca un fel d.e salutare. Dl. Joh. von Fischer ;i-a, dat osteneala sd, dezbars pe fufacacus rhesusr pe care il avea de cinci ani, d"e acest obicei indecent ryi pin5, ln cele din urm5, a reuqit. AceSte maimule sint aple s5. acliorreze in acest-fel, rinjind in acelaqi timp, atunci clnd erau prezenta,ti unei maimute rroi, ins5, adesea qi la vechile lor prietene, maimufe, iar dupd, aceast5, etalare reciproc[, ele incepeau sd, se joace impreun5,. Dupi, un anumit timp, tind,rut mandrif a incetat ln mod spontan s5, mai ac,tioneze in acest fel fa!d, de vonFischer, sti,plnul s5,u, insi, & continuat s-o facd, ta],,d, de persoane str5,ine qi de maimule noi. Un Cynopi,thecus niger nu s-a purtat niciodat5, in acest fel fald de st5,pinul sd,u, afard, numai intr-o singurS, ocazie, insi o f5,cea ad"esea fa!d, de strd,ini rsi eontinui, s-o fac5, pin[, in ziua de azi. Din aceste fapte von I'ischer conchid.e ci, maimu,tele care s-au comportat in acest fel in fa\a oglinzii (anume mandrilul, d.rilul lynopithecus n,iger,- Macacus rhesus sr ne'm,estrinus) au aclionat ca qi cum imaginea lor reflectatd, ar fi fost o noud, cunoptinld,., Mandrilul gi clrilul, care au partea posterioard, ornamentatd, in mod special, qi-o etaleaz[, chiar atunci cind" sint ioarte tineri, mult mai des gi cu mai*mult5, atenlie decit celelalte specii. In ord.ile, urm5torul vine Cynocephalus hamailryas, pe cind. celelalte specii ac,tioneazdu mai rar ln aeest fel. Totuqi, indivizii de aceeaqi specie variazk ln aceast5, privinfd,, qi unii care sint foarte timizi nu qi-au ard,tat niciodatf,,partea posterioari,. Meriti, atenlie speciald, faptul c6, von Fischer nu a v6'zttt niciodat5, ea rzreo specie sd,-ryi arate intenlionat partea posterioarS, a corpului dac[, aceasta nu e"a d.e loc eoloratd,. Aceaste obseiva,tie se aplicf la mutli indivizi din speciile Ilaeaeus egnornolgussi }ercocebus radi,atus (care sint strins inrud.ite cu M. rh,estt,s), la trei specii d,e"Cer'cop,i,thecus qi la mai multe maimu,te americane. Obiceiul clo a-$i lntoarce partea posterioard, ca o salutare c5,tre un vechi prieten sau cd,trtr o cunogtinfn, Loud,, care noufi ne pare atlt de ciudat, nu este mult mai ciudat declt obiceiurile unor s[,lbatici, 7^, d.e exemplu, de a-qi freca abd.omenul ctt mlinile qi de a-qi freca nasurile unul cu altul. La mandril qi la dril, obiceiul pare sd, fie instinctiv sau ereditar, d.eoarece era urmat de animale foarte tinere ; el este modificat sau dirijat, ca qi multe alte instincte, prin observa!,ie, lntrgcit von Fischer spune cd, ele iqi Aau osteneala ca etalarea lor si, fie completl,, iar cindeste executatd,t"a!il de doi martori ele se intorc spre cel care le acord"5, o atenlie mai mare. In privinla originii acestui obicei, von Fischer observ5, cA, m_aimulelor sale le pla-ce se ii se bat5, ugor cu palma sau si, li se minglie partea lor.. posterioarS, nuae qi cd, atunci ele mormd,ie de pl6cere. Ele lntorc adesea aceast[, parte a corpului lor spre alte maimu,te, pentru a li se lndep[,rta cle pe ele bucir,lelele d.e murdi,rie sau spini. La animalele ad.ulte lnsi,, obiceiul este in legfl,turd, intr'o anumit,6 mi,surl cu senzalii sexuale, intruclt von Fischer a observat printr-o uryd, cu geaur ofeureli, de Cglnopi,thecus ni,ger qi timp de citeva z;tle ea ,,umd.rehte und dem l\fzi,nnchern mit gurg:elnden Ttinen die stbrk geriithete Sitzfld,che zeigte, was ich friiher nie an d.iesem fhier beimerkt habe. Beim Anblick dieses Gegenstandes, erregte sich d.as Md,nnchen sichtlich, clerln es polterbe heftig B,It clen Std,ben, ebenfalls

i;i intorc aceast5, parte a corpului, care la toater aceste specii est,tl mai mult sau mai pulin viu colorat[,, ci,tre el. atunci cintl sint mullumili ;i

NOTA SUPI,IMENTARA

gurgelnd.e Laute ausstossend-" *. Yon Fischer este d.e pd,rere c5,, deoarece toate maimulele care au partea posterioard, corpului mai mult sau mai pulin viu ^ aceste culori le servesc pentru a' coloratd, trd,iesc in locuri d.eschise, sttncoase, face pe unul dintre sexe bi,tdtor la ocbi de la distan!5,, celuilat I dupd, _pd,rerea mea insd,, intrucit maimu,tele sint animale gregarer N este nevoie ca sexele sd, se recunoasc5, d.e la distan!6. Mai probabil imi pare cd, culorile vii pe fa!5, sau pe ornament partea *sexual posterioar5,,'ca la mand"ril, sau pe ambele s6, serveascS, ca un ci, qtim rnaimulele au obiacum $i pentru ai:"actie. in orice caz, intruclt ceiul s[,-qi intoarci, partea posterioar5, ci,tre alte maimufe, nu mai este de loc surprinzl,,tor ca aceastf,, partb a corpului si, fi fost mai mult sau _mai pulinimpodobite. Faptul c5, pe cit se qtie tn prezent, numai maimulele astfel caract'erizat'e, aclione azd,-in acest fel ca o salutare cI,tre alte maimufe, _devine lnd.oielnic ca acest obicei sd, fi fost doblndit mai lntii din vreo eauzd, independentd, qi cd, ultetior pd,rlile respective sd, fi fost colorate ca un ornament sexual, sau ca coloritul gi 6uiceiul de a lntoarce dosul si' fi fost inilial d'obindite pril varialie qi selec'tie sexuald, si ca ulterior acest obicei s5, fi fost p5,strat ca un semn de pli,cere. sau ca o salutare dup5, principiul asocialiei ered.itare. Acest principiu pare si, intre in joc in multe ocazit; astfel este unanim admis ci qi cintecul pil,sflrilor serveryte mai ales ca atrac,tie ln timpul perioadei de dragoste qi ci, Zeks-urile, !a9 marile intruniri ale cocoqilor de mesteacd,n sint ln legl,tur[, cu jocul lor nupfial, insfi, obiceiul d.e a cinta a fost pfl,strat d.e unele pf,,sfl,ri pentru a-$i at['t'a fericirea, de exemplu de ci,tre mf,,clleandru, iar obiceiul de a se lntruni a fost pflstrat de c5,tre tle mesteacd,n qi ln alte anotimpuri ale anului. cocoqul ' imi permit s[, mi, refer la o akd, problemd, in leg6,tur[, cu seleclia sexualit. S-a obiectal cL aceasti, formi, de seleclie in mdsura in care priveqte ornamentele masculilor implicd, ca toate femelele clin aceeaqi regiune sd, aib[, ryi s[ exercite exact acelaryi gust al frumosului. in primul rlnd,, ar trebui toturyi observat c[,, cu toate ci, gama d.e varialii a unei specii poate fi foarte marer ea nu este citu;i de pulin nemhrginitfl,. Am dat intr-altd, parte un bun exemplu ln legEtur? "o acest fapt la porumbel, din care existfl, cel pu,tin o suti, de variet5,li,. se d"eosebesc consideiabilprin culoare si la cel pulin o duzini, de varietd,li d9 Si,ini, deosebind.u-se in acelasi fel, ins5, gama de culori la aceste doud, specii este extrem de diferiti,. Tn consecinld,, femelele speciilor naturale nu pot avea o sferd, nelimitatf,, pdntru gustul lor. in al doilea rhd, presuput c6 nici un susfini,tor al principiului ieleclieisexuale nu va crede c6, femelete aleg pe masculi dupd, anumite d.etalii speciale d.e frumusele ; ele sint pur qi simplu excitate sau atrase intr-o mai mare mi,surd, de ci,tre u11 anumit mascul d.ecit d.e un altul, $i aceasta pare d.eseori s5, depindd,, mai ales la p6si,ri, d.e culorile strd,lucitoare. f{i.i chiar omul, afardu numai daci, este pictor, nu va analiza uqoarele deosebiri la trd,sd,turile felei unei femei pe care o admird, qi de care d.epinde frumuselea ei. Mandrilul mascul nu are numai partea posterio ard,, ci gi fallsplendidcoloratd,'si br5,zdatd, oblic, el are o barb5, galbeni, qi alte ornamente. Din ceea ce ved.ern d.in varialiile animalelor in stare d.omesticd, putem deduce c5, diferitele
* ... ,,S-a intors gi i-a aritat masculului gezutul vederea acestui obiect, masculul s-a excitat vizibil, puternic inroqit, insolind aceasta de sunete gurluite. Nu deoarece zgll\lia puternic de gratii, scolind de asemenea apr nrai observat acest fapt niciodati la acest animal. I,a suncte gurluite, (N. trod.).

506

DESCENDENTA OMULUI

olltaulente de lnai sus ale rnadrilului au fost doblndite treptat d.e cd,tre un anumit inclivicl crlre a, variat pulin intr-un fel qi de un altul care a variat intr-alt fel. llaseulii eare erau cei mai frurnoqi sau cei rnai atrd,gd,tori lntr-un fel oarecare femelelor trebuie s5, se fi imperecheat cel mai des, ld,sind oarecum mai mulli descenclenli decit alli masculi. Cu toate c5, diferit incrgciqali reciproc, deseenclerrfii,primilor trebuie sd fi moqtenit particularitd,file talilor lor sau s5, fi transmis o tendinfd, crescutd, de a varia in acelaryi fel. In consecinld,, toli masculii trf,,ind in aceeaqi regiune trebuie sd, fi tins, din carrza efectelor incruciqflrii reciproce constan-te, sd, se modifice aproape uniform, tnsd, uneori pulin nr-ai mult printr-uu caracter, iar uneori la un altul, cu toate c5, intr-un ritm extrem de incet, tof,i clevenind. pinir, in cele din urm5, ln acest fel, mai atr5,gd,tori femelelor. Procesul este ca cel pe care l-am denurnit seleelie inconrytientd, de cd,tre orn si pentru cAre am pre zentat, mai multe exemple. Intr-o anumiti, !ar[,, locuitorii apreciazra un ciine sau un cal rapid qi u$or, iar intr-alta unul mai greoi ryi urai puternic I in nici una dintre !i,ri nu existd, vreo selec,tie a animalelor individuale cu corpul qi membrele mai ugoare sau mai puternice, totuqi d.upd, trecerea unui timp lndelungat se constat[' cdu indivizii s-au modificat aproape uniform in rnodul clorit, cu toate cd, diferit in fieeare !ard,. in doud, !6rf abs-olut distincte in care tr5,ieryte aceeapi specie, ai cd,rei indivizi, timp de perioad.e foarte ind.elungate, nu Au putut migra sau nu s-au putut incruciqa reciproc niciodat[, qi in care !5,ri, de altfel, variatiile probabil cd, nu trebuie sd, fi fost identice, seleclia sexual5, a,r fi putut face ca masculii s[, se'deosebeasc5,. De altfel, mie pfl,rerea nu-mi pare r:ituqi de pu!,in fantastici, ca dou5, loturi de femele din medii inconjurS,toare cu totul diferite sri fie ln m[,suri, si, d.oblncteasc5, gusturi oarecum diferite in privinla formei, sunetelor si culorii. Oricum ar fi aceasta, in lucrarea mea Descendenla onr.,tllui a,m citat , azrl unor p6sd,ri lndeaproape inrudite, trlind. in !d,ri d.eosebite, a,i cd,ror pui qi femele nu se pot distinge intre ei, pe cind. masculii ad.ulfi se deosebesc considerabil intre ei, fapt care se poate atribui cu toatd, probabilital,ea a,eJ,iunii selectiei sexuale.

INDEX
A
Abbot, C., despre luptele dintre foci, 405. Abductorul celui de-al cincilea metatars, prezenla lui la om. 43. Abercrombie, dr., desPre bolile creierultti influenllnd vorbirea, 79. Abiponi, obiceiuri matrimoniale la, 482. Abou-Simbel, pegterile din, 145.

Abramis bramia, proporlia sexelor la, 208. Abstractie, facultatea de, la animaler'75. Acalles, stridulalia la, 252. Acanthodactgltts capbnsis, deosebiri sexuale de culoare

Ageronia feronia, zgomotul produs de, 222.' Agresivitatea pisirilor mascule cu penaj frttmos, 324' 325, Agrionidae, deosebire lntre sexe la, 240. Agrotis erclamationis, 280. :\inogi, pilozitatea lot, 454. Aitchison, dl., desPre oi, 207. Aithurus polgtmus, Puii de, 391-r. AlbI, culoarea, un ornamenL sexual la ttnelc plsiri, 400; ziipadl, 437. - despre mamiferele trirind ln litri ctt Alhine, 89; polenultti gi lcapa cle, '14 ; - colect.area tlistrugerea trintorilor qi a nritcilor dc cltre, 9ll; - fetrrele, caractere sexrtale secttntlare I'a, 777 ;

Agelaeus phaeniceus,'190, 338.

jocul nuplial la melcii teregtri, 219; - despre culorile vii ale pegtilor ln timpul peri- despre oadei de reproducere, 277; despre proeminenla frontali- la masculii de Geo- phagus Si Cichla 277,282; pegti masculi care clocesc icrele in gura lor, 282 ; - deosebiri sexuale la Chromidae, 282; - despre ugoarele deosebiri sexuale la indienii sud- americani, 455; - despre tatuajul la indienii cle pe Amazon, 466.

la,

290.
;

Agrion, dimorfism la, 240' 241. Agrion ramburii, sexele de, 240.

Accentor modularis,384, 385

Aclimatizare,

de, 390; - pui - superbi, nidificarea la,

<.leosebire

de,

la diferitele rase de oameni,

;

369.

Achetidae, stridulalie la, 234, 235, 237

145, 746.

Acomus, dezvoltarea pintenilor la femela de, 366. Acridiidae, stridulalia la, 238 ; 298 ; - organe rudimentare tle st.ridulalie la femeltr, Acrobalii nup{iale la Pdsiri, 30$.

rudimentari la femeli, 239. - stridulalie sulcatus, elitrele femelei, 230. Acilius

Actiniae, culori vii la, 2L7. r\darns, cll., migrarea Pdsirilor, 95 ; plsdrilor Siha iaponicus 334 ; - inteligenla clespre Bombgcilla carolinensis, 37 4. Adeviir, nu rar lntre membrii aceluiaqi trib, 102;

Albinir, plsari, 341.

- proporlia dintrtr strxe, 212 ; - rleosebirea serelor prin cttloale ;i selec{ie - ulir, 2'12.
lor,
406 ; 416.

sexll-

Alca torda, pui de, 394.

- mai apreciat de anumite triburi, 105. Adoptarea puilor de alte animale de cdtre femelele

de

maimute, 65. Aeby, despre deosebirea dintre craniul de om gi cel de cvadrumane, 129. Africa, probabil leagdnul omenirii, 134 ; sud, populafia lncrucigati din, 149 ; - de de sud, pistrarea culorii de citre olandejii din'

Alcoolism, nici o mustrare pentru, printre silbatici' 104 ;

- coarnele de, un imPediment' Alces palmata, 416.

natura tui distrugltoare,

Alces americana (moose), lupteler

Alder gi Hancock, d-nii, despre molugte nudibranhiate,

Allen, J. A., vigoarea pislrilor eelozate cele dintii,
782; diferenlei de temperaturd, lumini - efectele asupra pdsdrilor, 190;
220.
181,

119.

sud, proporlia sexelor la fluturii,din, 27O1' - de tatuajul practicat 7n, 464; - de nord, coafura bdqtinaqilor, 465. Agassiz, L., despre congtiinla la ciine, 92 ; despre coincidenla intre rasele de om ;i regiunile

163 ;

etc.

zoologice, 145; despre nrtmirul de specii de om, 149;

pdsdrilor, 343 ; - culorile dimensiunea relativi a sexelor la CaI- despre Iorhinus ursinus, 416; despre numele d'e Otatia iubata, 420; - despre la foci, 421 ; - despre lmperecherea deosebitile sexuale de culoarc la lilieci, 431. -

508

INDEX

.t\llen, S., despre obiceiurile lui lloplopterus, 299 ; despre penele stircilor, 318 ; - despre ndplrlirea de primivarl la Herodius Aligator, jocul nup{ial al masculului, 188, 286;
bulcus, 319.

Andraena fulua, 242. Anglia, proportia nurnerici a nagterilor masculine gi femibtt-

Altitudinea locuin[ei, influenfa modificatoare a, 38.

Amadauat, agresivitatea la masculul de, 299.

rlgetul masculului,

Arrg{lo-saxoni, aprecierea bdrbii printre, 470. Animale domestice, mai fecunde decit cele silbatice, 45;

nine,

203.

459.

Amadina lathami, etalarea penajului 326; - castanotis, eLalarea penajului

326.

de cltre de ciitre

masculi,
mascul,

sdlbaticilor fali de, 103; - L:uzimea comune la om li, 124 ; caractere - modificarea raselor de, 481. 220, 22t; Annelida, - culorile lo4 221.

Amazon, fluturii de pe, 209; Ameliorare, progresivi, singur onrul presupus capabil Arnerica, variafia craniilor la bdgtinaqii din, 31 ; - marea rlspindire a bdgtinaEilor din, 145 ;
72.

- pegtii din fluviul ,

280.
cle,

Anobium tessellatum, sunete produse de, 252. Anolis cristatellus, mascul, creasta de, 288 ; agresivitatea masculului, 288; - punga gulari la, 289. Anotimp, schimbarea de culoare la plslri dupi, 317 ; - schimbarea penajului pflsirilor in legdttrni cu,
375.

pdduchii bigtinaEilor din, 146 ; - lipsa generali de barb[ la bl;tinagii din, 454. America de Nord, fluturii din, 209; - indienii din, femeile un motiv de luptl printre,
America de Sud, caracterul biqtinagilor din, 145 ;

Anotimpuri, ereditatea Ia, corespunzitoare,

194.

Anser canadensis, 338 ;

din, ideea lor - indienii nini, 467, 469.

455;

despre frumuselea femi-

predominan[a infanticidului in, 478. Americane, limbile, adesea foarte artificiale, 82. Americani, larga distribulie geograficl a, 34;

degert ln, 397; mici deosebiri sexuale la bigtinagii din, 455;

pdsiri de

popula{ia din p[r!i ale, 148 ; grImezi de bolovani ln, 153; dispari[ia calului fosil din, 162

variabilitatea lor, 149 ; - indigenii, qi negri, deosebirea dintre, 166; - aversiunea lor pentru perul de pe fat5, 469. - afinitatea lor pentru pegtii ganoizi, 137; Amfibii,
393.

337; - cggnoides, proeminentl la baza ciocului de, 346 : - hgperboreus, culoarea albl a, 399. Antilop5, clr coarne in furcd, coarnele de, 197. Antilope, ln general poligame, 185; coarnele de, 197, 408; * caninii la unii masculi de, 376; coarnelor de citre, .111; - folosirea creasta dorsali la, 429; - pielea gugii la, 429 ; - schimbdri hibernale la doui specii de, 438 ; - pete caracteristice la, 438. Anlelope euchere, coarnele la, 4lL; dezvoltarea coarnelor la, 197 ; - strepticeros, petele de pe, 439. Antene prevdzute cu pernite la masculul de Penthe,230.

Anthidium manicatum, masculii mari de, 232. Anthus (Pipits), nlplrlirea la, 318.

Amiral, fluturele,

- organele vocale ale, 459. Amfibieni, t42, 283; - reproduclndu-se fiind nematuri,
257.

Ampelidor (chatterers), deosebiri sexuale la, 186. Ammophilc. despre filcile la, 230. Amphionus (lancelet), 137, l4l. Ammotragus tragelaphus, membrele anterioare peroase, 429, 431, Amphipodu, masculii sexual maturi cind slnt tineri,
394.

Anthropidae, 732. Anthus, nlplrlirea la, 318. Antigua, observatiile doctorului Nicholson despre frigurile
galbene la, 165.

Anthophora acen)orum, masculi mari de, 232; - retusa, deosebirc dintre sexele de, 242.

Antilocapra americana, coarnele de, 197,408, 410. Antilope bezoartica, femele cornute de, 408, 410 ; - deosebiri sexuale de culoare, 433; Antilope euchorc, coarnele, de, 411

d.orcas Si euchore, 197.

Amunoph III, caracterul negru, ale lui, trtrslturile fetei

Anali, apendicii, la insecte, 230. Analogi, variafia, la penajul pisdrilor, 213,

Anas, 375;
Doscftcs, penajul masculului de, 319; - histrionica, 393 ; - punctata, 305. -

sale, 145.

canini rudimentari la puii masculi de, - montana, 4t5; sing-sing, caama ;i gorgon, deosebiri sexuale - niger, de culoare, la, 433.

314.

Antilope oteas, coarnele de, 197 ; - saiga, obiceiuri poligame la, 185; - strepsiceros, coarnele de, 197;

subgutturosa, absenla depresiunilor suborbitale la,

428.

cu o rald s{lbaticd, 337 ; - lmperechindu-se femele, lmperechindu-se cu un mascul de Marcca - penelope, 337. Anastomus oscffcns, sexele qi puii de, 394; - penajul nup{ial alb, 399. Analidae, vocea lor, 305. 'Anar junius, deosebiri la sexele de, 241.
Andamane, locuitorii de pe insulele, susceptibili la schim-

Anas acuta, penajul masculului de, 319;

Antipatia aritatd de pis[ri in captivitate fa[ri de anumite

persoane, 335.

barea climei, 159. Anderson, dr., despre coada lui Macacus brunneus, 55; Buffo sikimmensis, 285; - sunetele lui Ecftis carinata, 288. -

Antocharis cardaminos, 254, 257; deosebiri sexuale de culoare la, 265; - genutia, 257; - sara,257. Anura, 284, 285. Apatania muliebris, masculul necunoscut, 272. Apathus, deosebirea lntre sexe lar 242. Apatura iris, 253, 254. Aphasia, dr. Bateman despre, 79. Apis mellifica, masculul mare d,e, 232;. Apolo, statuile grecegti ale lui, 470.

Apendici anali, la insecte, 230. Aprobare, influenla dragostei de, 96, 702, 714.

Apoplexie

la

Cebus azarae, 16.

AteIes, efectul coniacului asupra unui, 17; - absen[a policarului la, 50;

(King Lory), constanla lui, 334; - penajul nematur la, 380. Cpus , proporlia dintre sexe Ia, 213. tlquila chrgpadtos, 332. Arabe, femeile, coafura ciuclatd $i complicati la, 471, Arabi, fecunclitatea incrucigdrilor cu alte rase la, 147 ; - crestarea obrajilor Ei a timplelor printre, 465.
Arachnida, 226.

Aprosmictus scapulalus, 372

beelzebulft, urechile de, 22; - marginalus, guleragului la, - pirul de peculoarea capul de, 442. Ateuchus cicatricosus, obiceiurile lor, 248. Aleuchus, stridulalia la, 252. Athalia, proporlia sexelor la, 212.

434

Atenlie, manifestarea ei la animale, 68. Audouin V., despre un parazit himenopter cu un mascul
sedentar, 188. Audubon, J. J., despre gisca cu coada asculit!, 93 ; speculum la Mergus cucullatus, 199; - despre despre agresivitatea pdsdrilor mascule, 295,296,

Atropus pulsatorius, 247.

Arahhan, lilirea artificiali a frunlii de citre indigenii din, 477.

Arboricola, puii de. 381. Arcuri, folosirea tle, 1513. Archeoptergr, 737. Arctiidue, coloralia la, 258. Ardea asha, rufescens qi coerulea, schimbarea de culoare Ia, 400, 401; reproducerea cu penaj nematur, 393 ; - coerulea, gularis, modificarea de penaj la, 401 ; - herodias, gesturi de dragoste la masculul de, 309; - ludouiciana, vlrsta penajului matur la, 392 ; - creqterea continuati a crestei pi penelor la mas- culul de, 393; - nycticorar, fipetele de, 300, 326, 375. Ardeola, puii de, 381. Ardetta. schimbarea penajului la, 374.

299

despre

jocul nuplial la Caprimulgrrs, 299. despre Tetrao cupido, 300; despre Ardea ngcticorax, 300; despre Sturnella ludouiciana, 300;
despre organele vocale

Argenteuil,

27.

Argtts, fazanul, 312 ; ctalarea penajului de citre mascul, 322; - petele ocelate ale lui, 348; - gradalia de caractere la, 352. Argyll, ducele de, despre sl[biciunea fizici la om' 59; de unelte specificd omului, 75; - fasonarea lupta la om intre biue gi rIu, 188 ;

- despre Mimus polgglottus, 335; - despre etalarea la pisiri mascule, 320; - la schimbarea de culoare de primivard Ia unele - fringilide, 319; despre migrarea la Llimus polgglottus, 335; - un ciine recunoscut de cltre un curcan,33S; - alegerea de masculi de citre pisdrile femele, 338; - despre curcan, 340; - despre varialia 335, la masculul d.e Tanager stacojiu,
344
;

despre bdtaia ca de tobl la Tebao umbellus, 306; despre sunetele produse de Caprimulgus, 306 ; despre Ardea herodias Si Cathailes jofa, 309;

la

Tetrao cupido,

302;

- despre civilizalia prirnitivi la om, 124; - despre penajul la rnascttlttl fazanului - 323;
(rrastiete

Arglus,

Aricoris epittts, deosebiri sexuale la aripile de, 231. Aripi, deosebirea la, la cele doui sexe tle flutttri himenoptere, 231 ;

Benjamini, 358 ; despre - despre cuiburile pisirilor, 368. Argllttrtis, coloritul de pe suprafala inferioar[ la,

259.
si

gobolanul moscat, 437 ; - despre despre obiceiurile la Pgranga aestiua, 368; - despre deosebirile locale la cuiburile aceloragi - specii de pis[ri, 370; despre obiceiurile ciocdnitoarelor, 372; - tlespre Rombgcilla carolinensis, 1375; femelele tinere rle Pgranga aestiua dobln- despre dind caractere masculine, 375;

rolul lor in jocul nuptial, Aripi- pintenate, 297, 365.

Armdsari, coanra la, 420;

321-r.

Aristocralie, frumusele sporit[ \n, 471.

penajul nematur al stircilor' 378; - despre penajul nematur la pislri, 378 et seg.; - despre despre pisdri reproduclndtr-se cind atr penaj ne- uratur, 393; - tlespre cregterea crestei qi a ptrnajttlui la masculul
schimbarea - la 401.

de Ardea ludouiciantr, 393 ;

r\rme folosite de otn, 48 ; - folosite de maimule, 74; - ofensive ale masculilor, 179
ale mamiferelor, 406 et
seg.

-- doi, atacind un al treilea, lupta lor, 406 ; * canini rnici la, .113.

de colorit la unele specii cle Ardea,

8!l

Audubon ;i Baehman, tl-nii, dt'sprc lupla veverifelor,

- tlespre litrxul canadian, 420. Anghey, prof., despre gerpii ctt clopotei, Austen, N. L., despre Anolis cristatellus,
35.

405

288.

288.

Ascultare, valoarea ei, tl4, Arteri, efectul legdrii, asupra canalelor laterale, Artere, varialii in traseul lor. 32.
Arthropoda, 221.
220.

Australia, nu esLe locul de naqtere al omului, 134; ucigi de cltre bdqtinaEii din, 146; - metiqii pdduchii b5gtinagilor' 146. Australia de sud, varialia la craniul bdqtinaqilor, 31.
Australieni, culoarea copiilor nou-n[sculi

Ascension, incrustalie colorati pe stincile de Pe insula, Aseiclia, afinitatea lancelotului cn, 137;

- mormolocii asemlnitori larvelor de, 137. Asciclieni, 219 ;

Aseminiri, mici, dintre om qi maimule'
Asirrus, specii asiatice

la, 452 ; tnlllimea relativi a sexelor la, 453, 454; - femeile, un motiv de rizboi printre, 455. Autoconservare, instinctul de, 98.
Autosacrificiu, de cdtre silbatici, 98 ;
aprecierea

-- culorile vii a unor, taeniopus, 447.

217.

Autostiplnire, obiceiul de, ereditar, 101 :

Avere. influenla ei, 717. Avort, predominanla Practicii, 46.

lui,

103.

130

;i africane de, 447 ;

aprecierea, 103.

Aymaragi, misuritori ale, 37; cdrunt inexistent la, 453; - pir - fafa spini Ia, 454; Azara, despre proporfia dintre birbati gi femei Ia guaranyii, 205; cornuta, 298; - despre Palamedea barba la guaranyi, 454; - despre - despre lupta pentru femei la guanagi, 45b;

- pirul lung la,

468.

infanticid, 467, 478; - despre despre smulgerea genelor gi sprincenelor de cltre - indienii din Paraguay, 489, 479; poliandria printre guanaqi, 4Zg ; - despre celibatul necunoscut printre sdlbaticii din Ame- rica de Sud, 480; despre libertatea divorlului printre charruagi,
483

Barr, cll., despre preferinta sexualli la ciini,

maimufe, 131 ; - la a mamiferelor, 429. Barbi, filamentogi, ai penelor la diferite pasirri,

-122,

Barbarie, inilialir la naliunile civilizate, 124. Barbri, dezvoltarea ei la om, 452 ; ei la om gi cvadrurnanc, 4b2; - analogia dezvoltirii la diferitele rase umane,4ir3 - varialia prefuirea ei printre raselc cu blrbir, 420 ; - originea probabild a, 486 ; -

:112. 313.
-12:,i.

Barrago, F., despre asenrinirile simiene alt onrulrri. 1.1 . Barrington, I)aines, clespl'e vorbirca pirsiirilor', 7.\ ; cloncinitul glinii, 300; - desple moLivul clnLatului la p[siri S0l : - despre cintatul pdsirrilor femele, lJ02 ; - despre - despre pds[ri dobindind cintecul altor paslIrt,
302

B
Babbage, C., despre propor!ia rnai nttrre a na;tcrilor nelegitime feminine, 205.

mu;cirii laringclui la pisirile cinltitoare, - despre 302 ; - desprc lipsa capacitirtii clc cintat la pirsirrile f cmele, 366.

Babirusa, collii de, 418. Bace, 57. Bachmann, dr., despre fccunditatea mulatrilor, 147, Baer, I(. L.i. von, despre dezvoltarea embrionari, 1g ; - definilia progresului pe scara organicri, 141. Bagehot, \V., despre virtulile sociale printre primitivi,

Rarron, despre pasiirea vlduvl, 327. Bartels, dr., despre mamelele supranumerare la orn, l-r5. Bartlett, A. D., perioada de ecloziune a ouilor de pasirc,

702;

antel'ior folosiLoarc, 103 ; - sclavia despre valoarea asculLarii, 114; - tlespre progresul omului, 115; - despre pelsistenIa tribulilor stilbatice in tirnpurile - clasice, 156. Railly. Ii. M., clespre morlul de lupt:i al bivolilor italieni,
411

- despre lupta cerbilor, 4113. Bain, A., clespre sirnful datoriei, l]8 ; - ajutoml provenind din simpatie, g1 ;

rlespre baza simpatiei, 9-1 ; - rtespre -dragostea de aprobar.e etc., gti; rlesple ideea dc fnrrnuseIe, 472. Bainl, \V., despre o tleosebire de culoare dintre masculii si fenrelele unor entozoare, 217. I3aker, cll., ohservafii asupl.a proportiei sexelor la puii

Baker, Sir S., despre dragostea arabilor pentru muzici discordanti, 309; - clespre deosebirea sexuali tle cnloare la o antilopl,
4313 ;

rle fazan, 207.

- despre crestarea obrajilor gi timplelor in ldrile - arabe, 465; coafura la africanii de nord, 46b; - despre despre perforarea buzei inferioare la femeile din - tribul Latooka, 465, 466; . caracterele deosebite ale coafurii la triburile - despre din Africa central{, 466; - desprq coafura femeilor arabe, 477. Balene, meditarea lor, 54.
Banteng, coarnele de, 409; - deosebiri sexuale de culoare Banyai, culoarea la, 468.

despre elefantul si rinocerul, ataclnd caii albi sau suri,436 ; despre desfigurlrile practicate de negri, 486;

masculi, 188

Basque, limba foarte artificialir, 81. Bate, C. S., despre activiLatea rnai mare a crustaceilor
;

obiceiurile \ri Lophophorus, J4l; - despre culoarea gurii de lJuceros bicornis, 34ir - despre clocirea la Casuarius galiatrr.s. 388 ; - despre bivolul tle la Capul Br,rnei SperanIe,,111 - despre clespre lolosirea coarnelor de cltre antilope, 41 I - despre lupta mistrefilor cu negi mascrrli, 41g ; Ammotragus tragelaphas 428; - despre despre culorile la Cerco1tithecus cephus, 4J1 - despre culoarea felei maimulelor, 444; - clespre suprafetele golage la maimute, 485. Rartlett, despre jocul nupfial al fazanului Argus, 523. Bartram, despre jocul nuptial la aligatorul mascul, 286. Barzd neagrS, deosebiri sexuale la bronhiile de, 305; - ciocul rosu al, 398.

297; 7 ringa canulus, 318 ; - despre etalarea plsdrilor mascule, 320 ; - despre etalarea penajului de cirtre masculul de - despre Polllplectron, 321; Crosso1ttilon auritum Si pftasianus rual- despre lichii, 324;
gambe.nsis,

t4t; despre tragopan, 187; - clespre pintenilor la - aurilrrm,dezvoltarea 198 ; - despre lupta dintre masculii cle

Crossoplilon plectroDterus

despre proporfia scselor la crabi, 213; - despre crus[aceilor, 222; - despre cle;tii - ,t, . mirimea relativii a sexelor la crustacei - despre eulorile crustaceilot, 2ZS. Bateman, dr., tendin{a de a imita Ia anumite boli, 6Z;

despre Aphasio, 79.

Bates, H. W., despre varialia formei capului la indienii de pe Amazon, 33. - despre propor{ia sexclor printre fluturii de pe

,,Balz", lntilnirea nupliali a cocogului de

297.
201.

mesteacin,

Bantam, Sebright, glina, 180 ,

la,

433.

Amazon, 209; despre deosebirile dintre aripile fluturilor. 231 ; despre greierul cle cimp, 235 ; despre Pgrodes pulcherrimus, 244; despre coarnele coleoptereior lamelicorne, 244,

- desprc culorile la Epicaliae

245;

etc., 2b4;

INDEX
13lttes,

511

II. W., <lt:sg-rle cololitul Ilutulilor tloilicali, 25ti; r-itriallilitatca slrrrciilot' l'rt1tiIi,t .rr'srrsll'r.s - clcspre 1i c/ri/r1r'r'rlne , 262, 26il;' lluLuri ruasculi 1i ferntlr locriintl stalirrrri - tlcslllc ttifet'iLc. 26ll; -- tlesprc inrile!ie, 265; tlespre on-tidu unui S7.lhirrr'. 267 ; - tlesprc organelc vocale ale piisirlii-urrrb"tla. iitl;-r; -l(i5.
(.'erurrrs

Ilcttorri, Ii., clr:sple dt:osclrit'ile krcalc dinh'c cuibrtt'lle piisiirilor italit:ttc. iJTl). I3e{e iolositc ca uitcl[r';i at'nrt tlc citt'c tttaitttu,e, 7-1. 13e1'le, .)[., ue:i IJornlrcL llhotcali, culonrca birr'bii la, .153. Ilhringa, rcctrice in fornrtl clc disc lir, 318. Rianconi, 1lrof., despre structuri cxplicate tlttpri llritreipii
nrircallice, 2{).

tucarri, .i99 ; - despre despt'e Jlrach!rtiu.s rrl&rrr.s. -[-lli. I3atocillii, spr-rlginrl u-;i cci cloi incisivi srrpclioli.
13atrachia,
213

ISiban, ctrlorilc

vii alc rnascultrlui itr prricarla dc la. 1li7;

213li. 20-1.

re-

1. 28ir

- ardoarea nrar;cululiri" 1IJ7. Br:itvcrtt. locol"., clesgrrr: rleztroliart:a co:luti,lor la

Becalir, bitaia ca de tr.rbii a, 307 ;

product:r'c, 2 7i'i . l:libilicit, rrrortogarttir. I lt(i ; - lloligartrirr otaz.iottallr

--

pel

tlc la.

li.18.

eldi,

797.

Ileca.ta

coloritul la, 397 ; iriclal.I, sexele ;i iluii de, 3S7; r,olitar5, inlrttnirilt: lor', 1i30. rnicir (.Incli-snipe.t. cololilul ei,

[]ichu[, tlcslrrtr frtrnrrrst,Lc, | -.) llicl.;t's, ploport ia st'xclor Itr om,

I'!

ibitt, tltroscbiri scsttalc lrr gcnrrl.

Lli().

Ilimana,
13.1.

IlirtTtrs lnlro, olriccirrlilc lur. 225. Birhircli, rll., desprc g,irsilca de uoi partentri tie

llecai.e. sosirca rnasculnlui inaintcn femelei, - agresivitaLsrrr ruascululrri. 296 ;

l8l

Bechs!.ein, desple plsirri fernele alegiucl pe cci nrai brrrti

- n[pirlirea tlublii la, 317. cinlirbori tlintre rrrasculi, 1100 : despre rivrrlitatea clint.rc pirsririle t'intitoereo - It0t) : despre ciirlaLul pisitrilor fcinele, .302; desprtr pirsili car() tlobinrltrsc cintetul :rllor
prisriri, li02
;

Birmani. culoalea b;:rrbii la, ^i513. 13ischof, plof ., tlcspre concoldan{a dint rr creiertil omulni si :rl uranguIanului. 1(i; rlesenrrl rinrri emhlion cle ciine, 19; - rtcspre circumvolu!iile creiertrlui letttsitltti utnln, --

ttu'ii aurii,

citre vul-

lli32.

ntlor,

---

19;

deosebiree
1i:|0
;

dintre craniul ottrttllii ;i al cvadnrnra-

asemflnnrea tlintle cel

1

ll

onttrltti

;i :rl rnnimrilei,
.f

rlespre impelechelea canarultri trrr slci.ltiul, ltllS ; rlespre o subvarit.tatc a porumbelului cirlrrgirr,

08.

llishop, f., dcsple org:rnt'lc vocalc elc bt'oa;tclor, 283;

*-

<tcspre orga nt'le vocele

:

ale pisirrilor

n,gr.ssore,s,

- despre girini lrinteuate, 1)65. Betlloe, rh'., desprc deoscbirea de statur:'r. lJii. IJclgia, locuitorii din antichitatc ai, 155. I3ell, Sir C., despre mtr;clrii etuotivi la ont, 1J :
desprc nruqchii errrc l'in.icsc. -* desple rnirrii, 50.
207
:

3r)2

Ili:iurtt

-- rlespre t.r'lrchea rle :llerganser, 305. lotruttt, urirosul tle tnale al tnascttlttlui, * talia nrai nlartr a nra:;culului. 296.
[

291];

'18 ;

llizon, anrclicen, coopcr&rrra intre 0i, 90 ;

Bell, 1'., dcsprr proporfie nrrnrelicl:r tlint.re sesi: la cirli!e'

-- coanla nrasculuhri, 42(). IJlaclilock, rlr., tlesplc tnttzicir,'1tjll. Illtrclirrall, .1., tlcspt'e vorliirtrt cofofcntri, * -derspre abantlon:rrerr

Zootoca uiuipura, 29L; -- tlespre luptele diutle cilti!c, 4{iir. Relt, dl., despre nuditatcr,r oirmenilor de

*- desprc LriLoni, 2[t4 ; -- tlespre orirclitul broa;lei, 28ir: '- despe tlcosebirca clc crrkirit rlintrrr sexele tle

la t.ropice, i-14 ; .-- despre o maimtrIli piriarrjen ;i un vultur, 90; -- obicciurile furtricilot', 128: tlezegrealiile lu gtrst niamiferelof, - Lampridoe-le 23r; I't Leplalidae, 26$; - imitarca -- culorile broa;telor clin Nicaragua, 285 ; -- eLalarea la colibri, 358, 359 ; despre tucani, 39t1, 1399; - coloritul protector la scortc, 41i8. lScntrett, A. \\r., ataqamrrtrtul prisrit'ilor trirind in pereclti, - despre obicciurile lt Drontaett.s ilrnroltl.s,3tt8. l3enneLt, clr., clespre plsirile paradistrlui, :]'f1 .
I3erbec, modul de luptir al, 44:
1334;

.- rlesprr, rnascnlii de plianjeni, 226. Blaine, dcspre afec{itittea ciinilor, .tr22. ISlair, desple predispozi{ia relativir a ettropenilot' ls
tlcspt'e densurile sptcit'i 7-elruo pltusianellus, ili.tit. Blanir, rlb:i, iarttit, la arritrtalrlt: arcrtice, 104 ; - aninralcle cu Lrlanir, intelt'pcittnt'a <lobirttlitit tle, 72, Rlasius, rlr., de:;pre speciilc tttr pr'isilri ettropene, 34li. Iile.ditts /arrru.s. a1,.ofizele in fortnit cle coartte la ruasculi. 217. Blenkiron, rll., despre prcferin[a sexrtalir la cai, ,123. R/rrllrfsn multil;uru:tala, stt'idi.rl'rtie la, 250. I3loch, clesprc proporiia st:xclot' l:i 1le;ti, 20ti. lJlumenbach, clespre otn, 3l| ; -.. rtesprtr dimensiunea nlare a crrvit.itilor nazci(' la histir"rrsii clin -\tnet'ica, 37:
rlespre mantlihttla rlc ll Nattlette, 42. Rlakistotr, ciipitanul, tlespre lrecaiine atnericani ,29i

--. rkrspre proporIia clintre se\e la priianjeini, 213; *- r'aria{ia sexualir r1s quloale la priianjeni, 226 ;

culi,

puilor cle cittt'e vrlbii, f)ri ; tlcspre activitatelr sirpt'r'io:u'li rr ltiianienilor mas1tl8
;

Rlake, C. (:.,

Iriguri galbenc,

1(i4.

--

coanla rttrui, 431 : - africatr, c:u coada grasir, 431. 13crlleri, f ecuntliLatcra incruciqirlii ctt rtltc rirsr,
.).) / .

1-17.
,

IJernicla antarctica, culot'ile de, 1i99. Berttice, giscanul, irnperechindu-str cu o giscir citlllt{liorill

-- tlesprc poziIia onttrltti, 1i]0; tlrsprr'rtrrtnl-rrt:l clc r;llecii rle onr, 1{l}. - I'1., clcs:prcr confot'utl{irr rniinii lir speciilc de llylo' Illlth, -- obscr'\'itIii asullt'rt ciorilot'ittclit'tte, 91 ; -- dcspre de::r'oltarco coirlttclor lir atrtiloptrle Iiooiloo 5i lilancl, I97 ;
ialcs,
r-rL)

Belt, )[. cnrstaceii disLing culorile,

Berze, 139ir, 399 ; - tlcosebire sexualii
EL

225.

la culoatcl ocltilot'l*,:11;.

e,. 14?)

)L_

INDEX dcspt'c rr1lr'rsivitatca rnascrrlilol tIc Gctllicret

29"1
;

ilr-tlr. Ii., -.--

---

tnrt1.i, derosebilca

crrslrtlus,

intre nrilintct.l (:()conilor

261.

nripirlircl ln ,{rrllrus, 318 ; nipiliiica la riroltii, Iluie lrri ;i banl:iua, li19; Pernis crisLalu indianl, 3-1.tr ; - clesple desple cieosebilile sc\uale clcr ll
desprtt

clesple pt'czenta ltintcnilor la Eu1tlocantus etglltropltlitalmus, 295 ; (tc,llrle agresivitatea lui llslrelda untandaua 299. rlespre Plcdalea, 30it;

Bombgr perngi, proporlia ser^elol la, 211. Bombgr gamcrmai, 232; - dl. Personnat tlespre, 2l0 ; Bonaparte, C.l ,., desprt: ttotele drr chetrttlc llt'crrr.clrnultri Roncl, F., tlesprc gtisir:ea cle tovari:rgi noi tlc

;i ferncli, 232 ; -- imperecherea la,

nrasc'.rli

clespre

Gullus

- proportia dintrt:
1105.

sexe, 211.

silbatic,

clrloarc

ochii tle

citlc cioli,

))ut:eros, 34.5;

clespre Oriolus ntelanocepltctlu:;, 37 -l ; - rlcsplc Palaeornes jauanicus, ';i7'1 ; - dcspre' genul *Artletla, 37-1 ; desprrc ;oimul ciilirtor, 375 ; - desple puii ferrrcli dobintlinri calacatere r.uasculc, - (rr'1 ,t- | . . -- desprc p/-'uajill nenl:ltul la pirsirri, 378; -- tlesltlc sireciile vicariante clc pistiri, 381 ; -- cleslrrc i;uii clc Turnir, 3'87 ; d(.sl)r'c puii anormali la /-rurrrrs rrr/rrs s,i Colllntbus - gllctriulis, 392 rlcsllrc scxele ;i puii tle rlabie, 392 ; - desprc dirnorfistnni ia rruii stirci, 3913 : - clesprc s;L:rhilirca scxului la puii dc cilclrirag p'rin -.:

332. RorrcL, (1., desprc tlansmiterea unor caractt'rc rnascule la o l'emeli birtrind cle caprir neagrir. .108 ; despre cbicciurilc ccrbilor, 416 ; TJottizzi,

dcsple impercchclea cerrbilol ro;ii, 421. P., deoseltire cle culoarc la sext.le tlc ponrrirbei,

Ilolrr,icl', J., rJisparitia tasmarrienilor', 150.

Bot'ctts hgemulis,

19'1.

Ltolv Sl. \incr-rnt, despre nnrnitrrrl spcciiiot' utni:nt,, 1tr9;

fios ttrusc us, 409; *- tTenrus, coaluele clc, .t09 ;

rrliiatea masculilor', 212.

desprc cttlorilc tlc /-nDi'rr.s Trrrrro,

'.)lj{-).

dcspre ()ritt!rrs, r't,proclucitrdu-se avincl pena.i nc- nratur, 393; rlcsitre scxcle iii ltuii clc l:)trltluts qi Aliaslonius, - 39.1 ; -- rlesprc ptiii tle Srlluia alrir:upilla qi ric rnierlii, li95 ; cir:s1;rc: ilriii de Suricola centuilIie, 395; - - rlc'splc penljul alb de ,lrrrrslomrrs, 399: coalnele bovidrlor, 409 ; - clesple --clesple coarnele dc ,,|;rliloTte bezoartica, ,108, 410 ; ,- tlc'spre nrorlnl tle lrrptir la Ouis crlcloceros, 4t(),
clesplc r:r'easLa lapuiui sirlL;al ic, -1 29; clesprc t:rrlorile Ia llorlar picta, 432 ; rleslrre culorile lt Atttilope bazoarlica, ,ll\lJ; -.- rlcspre culoarea celbului axir, 433 ; -- tlespre deoscbirilc sr-xuale de culoare lt Ilylollutes ltoolot:l:, 43-l --- <lcsprc Ilqelapluts porciruts, 'l-l(); '--- tlcspre brrba;i mr.rstrrtilc aibindu-se la bhtrinete ia o tuaimulir, 4rili. Roartlnran, tl[, plisiiri nliiir"ro irr S.I-i.r\., iJ11. lloitarci ;i Oorbi, cl-nii, dcsllre llansrnitelca de particu1

snlulgcl'ea penelor dc 1;e piepl, li93:

462. IJcmcher cle Pcrthes,

72_.

[3o;irnlrtti, 59 ; - cirsirtcrril lrlintrc, 48'}. B<rtocudoli, 12.t; lor rle vjati, 16[i ; - modtrl desfigurarcu rrlr.cl'rilor';i ir ltuzclor inlclioarc la -

- ntosthalrrs, 428 ; - 1;r'irniqenftr.s, .106 ' -- sottrtttit'tt,ri, coill'nele tlc., lt)9; -- t:ulolile lrr,,l:13.

J.C.cle,

clespre

antichitatea omului,

13ourboir, plopor'1 irr clintlc sexc la

---

411 : des;rt'e

loc('r giboniior, .{26 ;

Bourien, desprc obiceiulile malitale la sllbaLicii rliu

Bovine, cre;terea rapiclir a numlirului de, in Aruelica rle Sud, 47; - tlomestice, llrai clesehise ll culoti'e iarna in SiBouidae, piclea g'.u;ii la, 429.

din,

o spct'ic tlc

Pttltil io,

200.

Arhipelagul }ialaez,

41i2.

laritirli sexnale la polumbei, 1ti5; antipalia arit..,ilI de urrele femelc de po- despre rumbei pent.r'u enurniii mlsculi, 340. l3olrl, dl., desJire cintaLul unui canal steril, hibrid, 301.
Roli, comune la om si la aninralelc iirfclioare, 16,77 ; - deosebirea de susceptibilitrte la, la diferite

umalle, 146; efectele lor asupla sili:aticilor, 755; - noi, limit.ate sexual,

rase

Brachguru.s coll,rrs: fal a stacoiie a, 443. Bradiey, cll., alr.luclor a.ssi.s melalorsi quinti It om, 43. RralienrirJge, dr., despre iufluentr climci, 3ir. Blandt, A., despre orrurctrii lliiroqi, 26. Brate, propor!.ia lor, Ia solrlali gi marinali. i36 ; - tlirectia pirrului de pe, 131 ; - si miini, folosirea lillerl a, indirect corelatii ctr

Rrachgura,224.

- coarncle clc, 197, 409; -- tlotlestice, deoseliiri sexuale Ia, tlezvoltatc t irziu, 200: -- proporlia numelicir a sexelor la, 207.

lleria,

19.1

Boli, provocate de contactul a rlifci'ii.e popoarc, 155. BornbeL, despre variabilitaLea cliLcriului de frumusefe ln Europa, 482 ;
Bonth1ls, cleosebirea dinLre sexe la, 242. Ilombgcidcre, cololitul la, 258 ;

200.

reducerea caninilor, 51. Braubach, prof ., despre sim!imintul ctasireligios al ciinelui pentm stipinul siu, 85 ; - despre st.Spinirea de sine a ciinelui, 92. Brauer, F., despre dimorfismul la Neurothemls, 247. Brazilia, cranii girsite in pegterile din, 146 ; - populafia ei, 148;

RonitgcilIu i:arolinertsis_. aprndicii loqii dc,

Bombg

- impercclrelea la, - culolilc lor, 202.

201

37-1.

"t t'r1 nliLia, 232 ; clintre sexc, 209, 211; - proporlia - imperecheleir Ia, 261 ;

nasului de citre biEtinaEii clin, '171 ; - compriinarea Ifrehm despre poliganria la Cgnoceplralrrs ;i (fui;tLs, - 185 ; propoltia nuurericL la pirsiiri, 207 ; - tlespre iocul rtuplial la cocoqul negru, 297 ; - tlcspre Palamedea contula, 2.98 ; -- tlespre obiccirrlilc cocosr.rlui tle mesteaciin, 299;

INDIiX
13r:azilia,

.rl.i

it)7; :tjli; -- clespre lupia mislretilot' sillinlici, :;7:! : - - tlt's1tte dcosebirilr: sr'\liali' \t lilltcle:;, 4ll I : -'- tlespt'ir obict,ittt'il,' ltri l)lrtotephtlu:: lttirititrlr!it:::. 41'7 ; -- desprc cie<'ttrlt lritttltit'ilot' :rlc0olir:Cr ltsul)l'a ln:ritnutcior, l? ; -. recultoa Cynoc:r:phalLrs i7; tnute,
i32

dcsltrc urluniri'ile drolriil_rr:, lil)() : tlcsprr: girsir.ca tle tloi toYaritsi ric cittt'r,'iri:;it'i,

rir::,rrr'c il:;rlr,k'. Jor:ilrri., rii;.i : , rlcsplc l;.il.r,rrJi, .l{)(i- it..rl ; -- dtrsliLe i1|r1rrl)i;,r iiiiiri;i,illii:lr:'l i t:r.ilt-ilt;r lu r'orsit

- rlr,;pi.r. i'ri.rr i:ir rirr:; irr frrirriii rie 1,g7.!11i1,1, i.2i; . . rll':.;plt.' t.iijr;;.ir,,. si-li,lor. j:r pitt,t.ii (;i o,::rtl,_:r ri!i:a,
iii::
;

i'{,rrr,.irr.

1u1l

rlc:,}rtc :ti)t'('(:i('i'irt liii:,.i,'ii rlr.r g':i[i'tr it,..i. 4(it); .- tli':,rri't' i;ii-initt fulor;ittr t::r i'lirlreCe rlc ri1;;3clste t.ie cr'i ir'i, i..'ri:l ijt, 1{r: i1..::riiii.iicfilirj" {{;,;:,
irn.if

i.i. iltt.,.

- Itlaitnttfe pllvieni. 6Il: ;i

dcspt'c <lbiceiurilc par'.itiitiior, 50 ; tlespre r'eizbunai'ta inaillltilclor, 0ii; desprr trreitifLrsIlirca ai('('t.iullii tnnterne r]c

cr"it

re

Iiilur ^l:iul,r ii i,,,i,,,iliir,, lI;. i;r'i:tr, {ii':r1.r;'i, it,i.i:rit'r:i eoiijitlI el*iintulrrj, j1{1. i-ii'irl.'r'it', l'. dt," l:r, rlt':il,Lt ojrit"eiui,ile la .ilirr;t:jr,.l., ai{r(tlrii'r)sris. f.i8 ; rii.rririrt stlitjiilt,fie ll1 -11riri;r,,irr;, fjl.

selpi. 6ii ; i ii'-r::lttl., ,1 r., 1i:"'!i'i'!,rirL lrc,rirrir.,.,liri"rri rlorrlc:ilic l)fJltrlt :icl dtlspre folosirea tlr' lrit'ti'r- ('ir l)i'oicciiie tic r^ji i lc :.r;lii,,ilit.. il 1il. - piiYiltl-ri, ?-l ; l;t''rltrti. r.'"tr!i:lr;. rl,'..'l,',. i;r.r:) ljiiiri;iil lii (lrrijc;t'ttllit.s ur:',intt.'i, ';l.i -. desl;i'e ut1 pavil!] Iolc,:.ir:rl o lol.tiiirri. l).'ttl I'11 1r :i: apilit tic soat'c, 7-i ; ,'Jril:ii.; l;iii,ii. i-;r'i,.,t;rip..irt.J lr;, il(.i,-'li iLi . 2:ri. 7ll : Jr'lti,,lirirr:i cr;lit'i, ii,irr,li.':i ttrirrii.i,irrr.. -i11. - tlespt',.r :;lriqritr'le tle rtllilrlli ilt maiuttt!t', -(lesL)i'eSalrtint'it'1los[:iti't]t.ttrilittttl1c,i}t|..liili.i'..i/llilttst.,.i'.,il'.,lJ,tlii'ili'rlil *.- rlt:s1lre (lLl(tl)ei':tl'cil lit'.ttlitriiiii'. {i{t: i;ts:r'!ti;;1 irlriiti,.ri:'r. :1i (.i(}r,.;ii: ill. li:rl.i;
.j .

tl{l: si ilrrrri, liiir. -'{lesl)l"(lpltr'ilttijnce1iti...,i['ltt'ltl.}.ii;]i(tl){:tir;i:l tlintrc t'i tlir tlctlel:psl-1 . 1)2; ]iiigi;:lr,;', i... riti,ittt, r;tirlilrt'a (iitliiili. 1il: .- riesJn'c ii, "i' Bretrt, dl., tlt:spre jocLtl ttr,lttiel ll pri:llit'ilc rlt t:iiiir'. .il1,lr. i!li)llrli ii'.- jtttiit:iirt't ill iiiltirttilli', ir1 I3rcslati, pt'opof!ir ltulltr'ri('rr tiitrirc lrt:.;it'ii iirri:rr'iil;iiL' lilrr:;i,i. t'rrtrltriitli tilr:inr: r:li'. ia srili.;l{iri,7t}. ;i {erninirre la, 201. !)tti.t.!! ((.1: r'li1'sitirr':rrr. l'iricliit, ttttr!.llil'(,Lt cill't1-rrl:rt]0irr {le f,friclgtn'tr, l,aitt,', 7g. ':jlrii tit ' ilt iitrrl;rli Ir;t:ttltti t:Ltlliill, 31i' Rritanicii antici, taLul.i rrl lilricti(':rt iic t'ri l.i't', i,iii.
; :

FC

285' Rl'olsci I'iioa:rl, 2ii5 ;

i - lill;illl ll'i,""'il';"'ilrll:il1::,:l: :ill;i,:,i.ui;:,,,1.i,:,: iliili:;i1,,,,1";'i,, ""'; 'i 181'

littrirllt's rtrii,:rrl:.it'('ii i:):r';i'lrirtlirl iiliiilir,lt iiJl.

lrrji,r'jer rlr.

"i

r :. :;ir

i rlr' ii r2
:

I'iroltsci [.t'stoitsi, vocetl tllilsctl]ttltli, 'ii{.). Jir.ongtt,, 2fi'i; -.- tunsculc, rcceptitcttl ltt.ttlttrt'ltr' i)('ltLI'tl oitli lrt, 17i; tle ltpt'otltlct't'c ittllini tlt It'tttt'it'lt)l', 1Sl ; - gata -- ltrptt:lc lor,2fii; -- org:ittelc lo('.ilc lilt',2iij,2liC. lli
.rtt'er.rrsttj

Iltrtllivoittlil , ;ruirrii'r.,slrll.i rltr i.rlisliri, li:] i. llir!,lrtt.s t:(!t'()1i{!niir.''. sr,r'.t'lc si y-,rrii, ii7fi

scllirtillltt't.'ri (ii.) t:1i10;ti't', llt .iltti. l{,1.

liiirirllt,ll. tlr'., rlrsl;r.r zr.iir.ir, 1li); tirslrt'tr t\[ l'{l\ uSltiltlr rriri,i l',.,llrr.i rlr' iirisir':i ni lri )inptrriulriri'. lt;l: - <'t'lil.rului rie('iil(,:ttrl i:r:\.i'r'ir..lr r'li,:,trrl. -l$i):
slrir:rrr,,. iii
L

.'l!rrl.

2.;:

ilir rtoll. cipitlittill.. rlt.':riri'e i.lt.ilt, iir'rl; llor :rsrr1.'l'ti l t riilrri51 ; :;i'lii {enriniii,.r. tifi : -- cles;prc capaciLntex crllniilor yr:.ti'i',-it-tt.r llr ti ifttrit(' -.- tlesl;t'r rtii itit'll ri lri\ .t srii tlr {r'Lrrirrs.,t {r, 4?ii, perioade, l)2 ; -compaIa!ieirrtr'ec|aniiIet1l(,}(-]0i11i'$i(.cleIllL.illt,.I:}ttliilt',.\.'(i.,t.1i.ili;l]rit'i vale, 52 i r.yiilris. 2iii : coada patrnDcdelor', r"rlt : . - (li,sj)r'r, iocui riuriiiirl lli i'lirltrii, ?riJ : - clespre clesple inlluenfa sclectiei 11"1'.112.1i', .i(i : - , rlr,tl'.* coior.i{.til serrlor. ia sitc..ii rIx ,.hacla, 25it; J.'lti -- tlesprc hiblidalca la otn, ; - rlr.stii.e lr..icrniilai.t,a lrri /1,iri.rs tilt:itc,ly.,De ct i, , 1;1i 1,, : lllrlane de lrr Lr:s l'-r,..ril's. li Ll*zll. l.r7 : - desitt'e lestut'i -clespt.ccl]1lZadtosebit'iiilitttt.otttl'o1lt'tii;iliilt*l.t,:i1riIttr,l.'.'ll:-i;tliittiiiri.|]ti..itt'it-lcllrl:i;r|'t. du;i' 1{j:}. oniizi. ri,.r cii tre:rultii'ir,:.i ll'oa;Ltr,2ii;'. Brrlriie, liir. 8., rl.'i1rr'1'un t;lri ric lrriiuii-oitllti il;l;11:illcit ru,rii Iirolrrt, I-I.(j., rlcsiri'tr coitul:tlia !ir:;ccteloL rlc s1'rcr'ii niislinclt', !i10. liti)iii;Ji,;j,;,;. .lrrr 13uzc, :r,iliriri'i1 rl,' rirtli, sir!l-;.:iir:i. iijrl" B1onz. ('prlci.l (le, o:lnr('nii din, itt liirroirl, 1 l?,
,,i

INDEX Canfielcl, dr., despre coarnele l:'t Arttilocupra, 797. Cangur, marele, rogu, cleoseltiri sexuale de culoare, 431.

Cadenle muzicale, perceperea de cdtre animale, 460;

Caecum, 26;
Caf ea,

mare la strimoqii iniliali ai omului, plicerea maimttlelor Pentm, 77. Cafri, cruzimea fafi de anitnele la, 10:t
culoarea lor, 468; acapararea fetneilol cclor

138.

pdduchii lor,

1,16

lor la om, 111 ; - micqorarea lor la cal, 59 ; - micqorarea disparilia lor la rumegltoarele mascule, ,l;l) ; - mari la strtrmoqii iniliali ai omului, 138. Caninii gi coarnele, dezvoLtarea lor inversi, 416.
244.

Caninii la om, 41

Canlharis, deosebire de culoare lntre sexelc ur;ei slrecii dc,

qefi la, 482; - obiceiuri nuplialc Ia, 482. Caflu, craniu clc, aparilia de diasternl la un, '42. Caii, inmul[irea rapidl a, ln Amcrica de Sud, 47

nai ftuntoase de citre

Cantlrctrus lineatus, 279. Cap, pozilia moclificatl a, pentru a eolesprrutie atitudinii

femele, 206; - inainte vreme dungali, 441. Cairina moschata, agresivitatca masculttlui, 295. Cal, fosil, disparilia lrti in Atuerica r'lc Snd, 162 ; - poligarn, 18i'r ; -- caninii mascuittlui, 406, 40i ; 438. - schinrbat'ea hibclnali de culoare, Calcan, ol'gane pleheusile la, 2i7. Californieni, indit'nii, tlescregterea lor, 2l{t. Callidrgas, culorile sexelor, 262. ( )trlliorylmus lgra, caracLerelrr ntasculului, 2i 4. ()ultarhinus tu'stntt.s. mlrirnea rclaLirrii a sexelor, '116; -- iocuirtuPlizri la, 421' Calnrttci, lipsa geuerali e l-rrirbii la' 454 ;
pfu'ul pc Callicttttssa. cirelac: cle, desenaLe, 222.

--

micqorarea caninilor

in Sibcrir, iarna de culoarc mai deschisd, 194 ; pt'eferinle sexttale la, 423: prcferin!:r la imperechere pentm cei de aceeagi
proporlia numericit la na;tere intre masculi ;i
culoare, 436;

visarea la, 69; de pe insulele Falkland qi clc pe Pampas, 154 proporlia numerici a sexelor la, 183, 184;

la,

52

- deosebire scxualli dc culoare 433. , Capr[, silbaticl, ntasctil, cilzintl pe coarue', 411 ; mirosul enis de, 427 ; - mascul, sdlbaticl, mascul, cleasta de, 429 ; - Ilelbura, coama, pielea gulara etc. a trtasculnlui -- l(emls, cleosebire sexttalir rle culoale la, 4133. Orrpre, tlcoscbiri sr',utale la coaruelc de, 11)-1
; 4131 ;

erecte a omultti, 54 ; lui la om, 54 ; - pilozitatea hipofizele lui la coleoptelele nrascule, 244; - modificirile artificiale ale, 471. Cupitonidae (puff-birds), culolile gi niclificat'ca Ia, 370. Capra aegagrus, 417; creasta la masculi, de, 429 :

dc, 198; - coarnele rnodul de lupti al, 406 ; - dorneslir:e, dcuscbiri scxuaL' ltr, dczvolta{e tat'tltv, - 200;

Capre negre, semnale de pericol, 90; transmitelea de caractere masculine

- barba lor,

429.

- bltrind,

la o femeli

40tJ.

Cupreolus siDfricu.s subecaudatus, .138.

fa!r'r, 469 ; de a lor fa![ de - uvrrrsiunf nuP{iale, 483. obicciul'i Calotes ntario, 29I1' - nigrilctbri.s. cleosebire sexuall clo cttloale, 29I. Carrrbridge, O. Piliartl, despre sexcle piiattjenilor, 2131' -. rlesprc clirnensittnea tuascrtlului de Nepltilu, 227. Oattrelcotri, 28fi. (lempbt'll, J., tlcspre clcfatrLtrl itrdian, 185; -- desplc proporlin tle nirltcl'i mascnline ;i ft'ntinine in haremnrile din Sianr, 204.
(

Oapriciu, comull ornului ;i aninralclor, Bi3. Caprimulgus, alegerea masculului de cltre fr:meli, 33tl ; australian, sexele la, 389; - coloritul 398; - zgomotul lor, fricut de unii nrasculi dc, cu aripile lor, - 306; - penele alungite la, 372, 326. Caprimulgtts uirginianus, inrperechcrea la, 2f)0.
Carabidae, 2i>0.
Caractet'e, rnasculine, dczvoltate la fetnele, 192
-

lamplllopterus herniletlcurtts, 20fi.

Oenari, distingind persoant', lili5. (lrrnar', poligatnia la, 1t37 ;

.17 - naturale, exagcrate erl ilicial der c:'i Ire otn, I . Carllonnier, clespre istori:r nalulali a ;Liucii, 208; * despre rrrirt'irnetr compirraliYii a sc:iclt)r lrt l)e$ti'

sr-.itrale secundarr', transmisc pt'itr ambele sexe, 1!)2;

---

Cancer pagurus,222. Canestrini, G., desple caracterele rttdimentare

omului, 13;

schimbalea pt'n:ijultri la, dtrp:i nirpirlirt', 200; femela alegincl nrascrtlttl cel nrai brtn cintillor, li00; cintatul unui, steril hibrid, lJ01 ; clntatul femelei tle. 302 ; aleglnd un cire;ar, 338; imperecherea ttnui, ctt un scatiu, 338.

274: jocul nup!ial h Jllirr:roptls chittttzt'st', 2il). Carcineu[es, derosebire sexrtali tlc cttloirre la, i]71.
CtLt'cinus ntoenes, 222, 224.

;i

originea

despre caractere rudimenLare, 15 ; - despre urechii la om, 2l; - despre miqcarea - om, 25;variabilitatea apendicelului vermiform

Carduelis elegans, deosebiri sexuale la cioc, 294. Carnivore marine, obiceiuri poligarne la, 106 ; - deosebiri sexuale de culoare, 431, 432 Carr, R., despre Larus ridibundus (peewit), 299. Carruca atricctpilla (black cap), masculul sosegte inaintea

Cardinalis uirginianus, 190.

Ia

despre diviziunea anormalii a osultti malar la om, 47; despre condiliilc anormale ale uterului uman, 40 ;

despre proporlia sexelor Ia viermii de rn:itase, 209, 210; caractere sexuale secundale la pdianjcni, 22(t .

despre persistenla suturii frontale la om, 4I;

femelei, 181 ; - puii de, 397. Caruncule, dezarrantajoase pentru plslrile rttascnle in lupLd, 327. Carus, prof. V., despre dezvoltarea coarnelor la oile de rnerinos, 198 ; -- despre coarnele cerbnlui rogu, 413. Casuar, pasirea, sexele ;i clocirea la, 388.

INDEX

515

(lir,llrlol.

r'lr1rr.rl

nlrlt'c al lltasctllultti,

.107.

--- iriptele lrrasculilor, 4()ir, .410. (,astitaLt'. rtpt'ecict'elr titnlruritr a, 10,1.

()cranfi11t; heros, or'[{an tle strirlula{ie la, 1250. ()eratodtts, aripioarri inotiitoare de, 40. Cerato1.tlrcru c6pera, apendicii nazali la, 2ti9 ;
;

(,usittia, rirorltrl tlc a-qi !iIre ulipilc, 2l--r9. (lastor. instirrctul qi intcligcnta sa, 63, ti,l (,astot'i, lttpl.elc, ntasculi, 405. Caslrare, cfeclcle ei, 409.
Castoreunt, 427.

Ccrbi,

vocea

lui.

-126.

Casuaritts gaA'r.rfus, Ii88. la Cebus azarae, 16. CaLar, predispozit,ie la, la (iebus u:artte, l$. CaLaritte, tnailntt [.e, 132.

Calaracta

Stoddsrlii. corn nazal la, 289. - 197 ; -- dczvoltal'en coul'lleLor la, 197; pe pttii cle, ii77, 111 ; - pcte croalne clc, 407, 470 ; - uLilizarea coarnelor, 413, 418 ; -- coarnr:le unui, in cnrs de modil'icrarc,'Ill; -- ctinrensiunea coarnclor de, 416 : inrpcrechindu-se cu ull rnascul -. fcrncla, nllii se lupti pentru ea, 421; masculul atras de vocea femelii, 426 rnascul, mirosul ernis de, 427, 428 ; ,ard, dcosebirc c1c culoarc la, 4illi ; ,manciurian, 440; crrlotile 1a.
;

ylc cind

Oathurtes auro, lllJti. Cathartes 1roln, gcstttt'ilc

309.

cle clrai;ostc ale masculttltti

de

Catir, stcliliLattrzr si r,it.alitaLca puternicd a, 747. Catiri, t'r'zonabili, 72. Catlin, G., corelalia clintlc cttloarca ;i structura lrillttltti

la nrandani,

167:

- cani, 454; marea luttgiurc a pirt'ttlrri la rtnclc Llibuli - dcspre din America tlc Nord, 469. Clat.crrr, judecitorul, desprc dezvolLarea coaruelor la Cer'
Irrs uirgfnianus gi stronggloceros, 797 ; despre curcanul silbatic, 375: -,- rtcspre prezenla urmelor tle coartre

dr:s1lre dezvolt;t.rcra

birlbii la incliertii trot'tl-ittrteli-

la lctuela dc

-- tlcsprc lrtpta cerbilor, 413 ; clespre culorile celllului dc Virginia,4,32; - despre <leosebili sexuale tlc culoare la Wapiti, 133 ; - r.lr'sirre peLele de pc cerbul de \rirginia, 441. - \'ci'Lobrer, nttmlilul de la macaci rsi pavieni, 54 ; Caullalt', --- lltrzirle, la nraituu[.e lnchistaLc itr corp, 54.
(iavolini, observa[ii asupra ]ni Serranus, 139. C[li Lor, porttrnbel, tlezvoltirlt'a I irzitl a cartlnculelot' la, 200. Cilltor', ttlittl, nou tovari; gdsit. tlc, llli2. Cildurd, efectele pr'('srtpuse alc, 35.

\\rapiti,

,108 ;

Cerbul axis, deosebiro de culoarc dintrc scxe Ia, "433. Cerceris, obiceiuri la, 242. Cercocebus aetiops, favorili eLc., Ia, -141i. Cercopithecus, tindr, apttcirt dc un vultur gi salvat dc cirtre

Irirtrl lttllS. dt' pe gusa. 11il coarnclc dc, 192, 19tr; - lupLele lor, 400 ; - coarne cu multe bralc la, 41[; - ricnetele lor, 425; - creasta la, 429. Ccrbii lopitari, turrne de, clifcrit colorater, 436.
:

Ct'rl.ri.

,loplitar, turme difcrit coloratc, 436 ;

cnloarea neinfluenlaLli rlc casLlalt',

,dc Virginia, 441 ;

.1132

l:i3. 131.

cird,

90

<lefini(ia spcr:iilor dc, 15{); cephus, dcosehiri sexuale de culoare, 43.1.

cllnO.\^u/'rf.s,

,1.15;

Cimill, cauitrii la tttitscttl,

(,iirpugir

4Otj'

Oiprio:rrir, schirtrllirrilc ltibet'ttalc la,'138.

Crisirtorie, re[iuelc fa{ii tl'-', pt'itr[.rc sirlllaIici,'1 1;

'1

15.

Ceresul (rncrnblana cioculrti), prisiirilor, culorile ,

Cerul gurii, <lespicat, moltettit., 38. Certtus ulcer, 797 ;

griseo-uirirlis, 9() : --- Ttetaurisla, lar,oli{i eLr:., tle,4'12.

ii11.

scrotuttt Ia, 43 I ; I)iarra. clcoscbiri st'xunlc tle culoare, "145;

;'t98.

Ceriornis tetnminckii, urttllrrre:l carunculclol lar mascul irr

ntrlrIilli,

timpul jocului ttttpliul,

252.
121
;

ei] asuprn moralitil.ii, L0:J, 120. - influcnla z176 ; - clezvolLat'ea ci. Citstitorii tirnpurii' 120 et seq.: - in cornun, 474, 475, 476. Clteluli invilind de la pisici si-;i spele {a[a, 67. Ceai, gustnl mairnutelor pentru , 17.
Ceasornicarii, miopi, 36.
Cehtts, afecliune

Ceruus curmdcnsis,

--

-,

grada!-ia speciilor dc, 150; Appe.Ia, 172; --- Azarae, preclispozilia lor, la acclerqi boli ca

maternl la un, 65 ;

ontului, 16 ; *- sunete distincte produsc de, 76, 77; * maturizarea timpurie a fctnelei de, 452 ;
uellerosus, lrlirtrl dc pc capul de, 442. Cecitlctmyiidae, proporfia sexclor la, 212.

;i

capucinus, poliganr, 185; deosebiri scxtullc clc cttloare

la,

1341,

Ceruulitts, armele lor, 415 ; - moschatlls, coarne rudirntntalc la fcnrcli, -10..i. Ceruttlus porcinus, 440. Cergle, rnasculul dungat cu ncgnr la uncle specii, 371.
Oetacec,

ttn ottt, - aLacitrcl tleosebire sexualir de culoare, 433. Certrus elaphus,lupteie tnasculilor, 406 ; coarnelc lui, cu multe virfuri, -112; - pdr lnng pe gugri la, -120, 421; -- EIdi, 797 ; 4101' - nnntchurictts, paludostrs, culorile la, .133 ; - stronggloceros, 197 - uirgtnianus. 197; ; - coarnele,. ltri, in curs clc nroclil'icalc, 111. -

camltestrrs, rnirosul lor, 428. rlrnle rlc coanrc la fenreli, ,l()7

,J13;

()clibrt, nccunoscrtt ;tt'iutrr: salbaLicii din '\fi'ica tle Sttcl de Surl, 480. .,*i '\tuerica Cc1-lon, absenla frccvctttii a birlbii la indigcnii ditt, .l$4.
Cephalopoda, absenla caractelelor sexuale secunclare lar
279.

Chalcophaps irtdicus, caracterele puilor, 378. Chalcosotna ittdicrts, deosel:ili sexrrale, 21 l. Clntnaeleo, deosebiri sexuale la gcnul, 289 ;

nuditatca lor,

5tr.

Cephalopterus ornatus, 304 - Itctttlttliger, 30it.

bifurcus, 289, 290; Orrenii, 290; pumilus, zgt. Cltantaepetes nnicolor, rcrnigc nrodificatr' lir nruscul, 307

luptele la, 291 ;

rl ii
(-'i:ittttl-rrtcr.s, rll., nitt.t,cl:irtl;lr'l,ittlit-ll,:l 'tilrL:1;i

iitiJ|x
(

ttti't'stii ilt Jr;1t'I11 Iil];c,4li. (,h.r.plrar:, rli'.. st,l'idula[ia l.r ,\r:l/tilirs. 1] 11i. (,llitririrr. til'." despl'c Irlins,ttr-iit't't:r r.io ]liit'l;('ltllt'itil ii sc-';ttttli' lii l)tll'tllitiiei, j9.1, ii(liJ - portil!llrti liclgieni eiliirSl!,i. )i)': t. (-'iitt;'tdrius ltiitlict.i{tt si irliii';'-ilis, .lt':ilir.' :;:,i ;ltrii ,ll'. iill i. rllru't[in despre i:ti:;:ttti, '{7 (,irarrltrtgi, ]ii:trii:in-';-t tlivr;il ttl ti 1t li rr l,'L'. I iiji. {.:Ju;ttliarltllnclltlr:, tieoscbiir: rlt' t:itllr;rl'' itrlt'i' r:t ri'. irr. jllii; --- culofii,J du, 3[']i] , - rriueus, 31(i : - nu.tli.ctLllis, 1ii ti ; - - lricurunctticllu.s. liiti. (lli;.:t-.t'et', 1't:t'. 'f. J i., t'i'i'r'lur:i,11i;iirr1 rliit ittsirl,'ll lirtttri'"i,.'it,
: 1.. ; ;

:inciorcut:irlrris clril'cli.r, rlirncnsir-rnea rnal'e

f

(.ittclrrs uqunticrts, culorilc si nitlilicai't:a lrr, li70; - c'intecul tlc toltinnir lrr, l1[]2. { lirrqalt':ri. 1rl'ilclcir chiriczilol asupfa aspectrrlui Ior',

ttl.

mascultrlui.

(lirrlez, 1ri'opor'l'ia sexr.lor lar. 208; jocul irup{irii Ii.r. l}12 ; , l)clte jn fot.nti cic i'achetir lrr coada unui. 3lJ. (liiitczi" litf I : - ri,i Ioi'alrrpi giisiIi dc, llii2; srlrirni-rart'u dc cnloalc lximhvara, l3 1g;
(,itlil Ilt, \'r)('cil t'i. J0l : (l!o1:, tllrr5t'ttrlc se,.,ualir

107.

- i'i'iiirilici.
lit

le

;lrllr. rie, lui.

1112.

382

,-rttirtu'czt

la forrtra.

294

') i I Ll l.

)ircirtlTtltitl, iill:;i (:iii'irclt^i,'lt}f 1:{':\tittll' -\r'('iliirlilj'c llr, 1 li i. (,lrrll;.r-ltr -'0",' 1'1,'r.'ilt.rr'.'J2ll. 22ti.
{

(lltt.lirlttr

ti;.rbice (ti.'r.,iLlirtl).

r,/lr^iiirrirr. tlcol;el,ril'i :rr':;i:rtl,,' l:r.. 2ii{.i. l.lrlrlrrlrrl;e.u. u?.!!tpi.iuc{ts. :rli.riti!lrllr.ti1,-' l;i lrl ilii, (,hcvli-rl-iui, cf;uir)ii lli. .11].

ilix;tiilotlittilLi'1i Irui.

lt.*r.

(liricirril,.' Jil'rsiirilor', cnlot'ilt' r'ii alt, 398. (liociniIt'rr.r'ca, alt'gclru i;rrlirirtu:srrlui rlc cirtrc lcrrui'Li. liliE ; -- ciotirnitul lor', ii0ij ; rrrrlirlilc ;,i niciii'icalcu le, ij7(1, 372, 378:
cli':icIe lrii) puilor clr:, lig7, 381), 390, :]01. 1,'t'cllrlt'tia. S('l;cl(lf Ia. 2t-)8 ; -- cintatui frrnr,'lr:i la, 1i02. (,iccirlii. irlrur.(' r.li": u oglindd, liii(i. (.i,.rri, 39[i :
/u,ir.rrlii'1it',

1'r}7.

(.iir:rtt prLtg!t(:. 31ti, :i4t!.

ll, lj,ri.l * (iruntii, nrandiilr,ii,.'1,.l i:r, f'1ii. (ihiior:, plriuci;ii itrtli:itttjlr,.l' iliir, 1''lt, : -- 1)opulalia dil, i {1.
Chiesollnatus" :1.:iilttin{irt
:

Chimgeru monstIosft, t...1ltilizlt )17.

1r';r';.tst-r J1(i

('rf

]1.{

[ ltlliscitltrItti,

{t'ilinr[ r:it.c tlci, 333: ., rlc lrr,rit, noi lovarl;i, g:irsi(i dc citl't', lil)2; --- inriicnc. brininr,l tovr:r^ii;t'lc Ior orrrLr,-.. 91. Oicri t'cgalc. nidificarea la, 368.
(.lii'cittnspcc'!ie , dobiuditir tlc crili'c nuirnalc, 73.

or'piarrr:lc vcrcak:

la,

liO2

(lirt:rilr', alcs clc o fcrnelir clc carr:u.', 338. (,ilipt:rlc, rnirsculi collrplcrlletrtari de, 17ti. t,i r, i i ;,r:r { ir... c l cr'{. tlc. itsnl}t':l solcc{ici naLuralc, 1 16 ; irrflrrenl.e ri iii t'oncrll'cn!a dint.re naliuni, I5t;. ()iilrr'. :'r:uli;irr Irlrrl I'rr viiriiozrlt:a de t:crlti, dimerrsiunea ,rlai rrr:u'o Lr trlir:,r'rrlillrri, i00, 417. (liiitc rlt' r initrri'.r'e scof iar, c.\.rrt'citarea faculti{ii dc judcsil Lai tlo r:iltrc, 7 [ . ( liini. srrfcrinrl rli: drri'ei'i xr'('ill'r.n[{r, 17 ; -..- lllellloilia Ia, {ilj ;
]

' i-isilr.'rr ]a, (jl) ; . .;r'Jxi'.'iudu-sc oill{l [.r'ag :;ania pc ghca[.a sub!irr., 69 ; trriei'r:i[ind iacrillllcll {l11 a jr-rdeca, 71 : ([r-]irrfstici, progi'r'srrl lcl in calitliIilc rnoralc, 73; - .tolruri 'distincLe t-nri-.e rlc. 7() : , paralelisnr intl'o th'a.gosLca falir cle sl-lpinul siu - sociabiiiLal-ca la, 8i) ; -- simpal-ia peir[r'rt o pisic?i holnavi, 91; - - s!rrpa[ia lalir de sLirpittul lui, 91 ; - itvind conltiinlri, t)12 ; folosttl posibil al irririrlui tlc 1lc lricioarclo lioarc la. 1ii1 :
feminine Ia, 206 ; afecliutrea sexuall intrc inclivizi ht, .[)2' rrrlind l:r anunrite noLe nluzicale, .lti0;
simliLtninLul lcligios, 8J
;

rlt,
2ljti.

'J7.\;

rrntc-

-.- r';rsr:lc tlc, 1 5l ; --- plopclIia rmrnelicli intrc rrarslclilc rnasculiuc i;t It'tttclr'"
niodil'icri ri

;;i

--- rostog;oliiiclu-se pe stirvuri, 428. (,rilcii, nlicir l.)I'oentinenf{ a, la inclienii ayrnalaEi, li7. t,ineirar. pl'opor'l;iit lrulncl'ici'r a sexelor', Ia, 208; -- jlruntc:t iii pieptul sLacojin la, 1319;
(lirr{..atrrl,

--

CiniaLul, iriisulilol nliiscrtle aprcciat. de c[tre femelele lor,

tiiJ: --- rrlrscn{ir,

la Cicadae qi l;u.Igoridae, 234, 235; - - la l:roaqte arboricole, 285, 286 ; - pzislrilor', obicctnl, .300.
lrrsit ilot'. ititi.

iocul nupfial Ia,

l'i25.

lir

ntascruli crr i;cnaj stlilucitor', 32i;

INDED(

577

(,irti1c.

(.lrrrl,t'. rirspt'c obictittri ntaLt'itnonialc la calntucir

(

dintre masculii de, 405. - irrPIslg (,laparedc, ll,. desplc selec[ia naturali aplicatit
llasif

1rlo1-ror'!ia

numet'icl a sexelor la,

207

la

om, 4ti.
'183.

qi fazart, hibrizi dc. 3il7 ; - cleosebile serlalii de colorit la, li9ii ; - cerc or:ular stacojiu Ia, ii98. ir lt cara c t elclttt cxttal c :icertt ltd itt'u \a C oele nter atc, a b
sc

r 277

(,laus, C.. dcspre sc'xele de Saphirina, 225. (,limucteris ergtlttr:ps, sexcle de, 389.

icu'c, 127,
35
;

12.3.

(,lirni,

de lcglturd a, ctt culoarea pielii, 16li; - lipsa actinnea ctirecti a, asupl'a culorilor p[sdrilor, Cloaca, existen{a unei, la strimoqii iniliali ai ourttlui,

progresultti otttului, 116; - ricoroasl, favorabilir omului clc a suporta climc extt'cttlcr: - capacitatea 155 ;
343. 138.

ccrelli'lll ll, 52 ; targil'lr lttrl-r'riori la ttrzlscttl, 230 ; - dilatarert - o:rt'be, 2'11-i ; -- sLliclulatia la, 2.19. (ioleopLerc, latvele Iltntitroasc alc utrr:i, 231. Coleoptet'c, cle ltoiLttt'i, stlitlttltt{ia la, 2 tr9.
ColeopLerc, 213

ColeopLere, 2-Ii3 : -- clintcttsiLlr]{ra ganlllioilLtltti

Cloncirnitul giinilor,

Cloacal, canalul, cxistent la embriolrul de otn, 18.

:100.

Clgtltra 4 - punclctlc, stridulalia la, 249. Coadir, r'.tclitncutarir. aparilia ei la om, 57 ;

Colibri, ornatnenLarcra ctiibttrilol dc, [i2, li:36;

la, 237; - s;t.r'iclulalia la, tliscutatc, organele stridulatrlc Colias etlusa ;i h11ale, 2$2.

2r'r1.

-- col'p t'irsucit la cxtremitatca ei, 28; absenla ci la otu gi la maimulele supet'ioare, 55 ; - vtrriabilitat.ca ci la spccii dc nacacus ;i paviani, - 55: prezenla ci la sl"rimogii prinritivi ai ourtrlui, 138 ; -- lttngirnea ei la fazani, 366, 367, 362 ; deosebire la lungirnea ei la cele dou[ scxe la - piis[ri, 367. ' clczvolLalca lor la cct'bi, 197; ' - dczvoltat'ca lor la antilope, 198; -- clin rrap ,li torace la coleop[ete, 24:1 ; -- rlc t'.ct'lti, 406, 409, 416 ; ini!iat tttt caracter rnascttliu la oi, 40{); - - 5i canitrii, tlczvoltat'ea inversi a, 415. tll., locuitorii de pc insulcle Sandu'ich, 159. la, de oi ;i capre, 194 ;
ltierdctt,tr lot' la oile dc meritros femele, 195;

Cour-r,

Ooarrrt,, tlcoscbiri sexuale

elalarea la. 358: nidificalea la, 368, 369 : culorilc femeleior de, 368 ; puii de, 133. Colibri, pene in formir clc lachetit la coada trnui, li12; cLalarea penaiului clc cltlc rtrascttlttl tie, 320. Col liu gs'ootl, C., despt'e a gresivi La Lea f ltr Lr.r t'i ior din 13ortt t'o,
253
;

---

poligarni, 186

proporlia scxclot' la, 201i,

cleosebiri sexualc la, 2!i l. 1358; agrcsivilatca masculilot', 29-1 ;

390

pcnclc primare alc trtascitltrlLti tttotiilicltr-', 308 ; coloritul sexelor tle, 315 ;

dcspt'ir flLrLtrlii t:lrt'c sit'tl. aLt'lt;i tlc tlll crxetnlllitt' rrtorL dc acecitli s1tecic,201. (loloartlt vcr'Ie]rlitli. tttrt,li[jcat'cil. l)('llI i'tl lt cot't'slltlttrlt'

(iobarii, mo;tcnirea cfectelor opera[ilor, la, 56. ()obbc, tl-t'a, clesprc ntoralitatea itltr-o prcsttprtsi't couttttti-

tatc tlc albinc, 81). Colrlir, ingcuuozitatca rttrci, 196'

Cocc.is, 28
;

policartrlui, Ctrlolitrrl l)r'oLcctol la flutitt'i, -- la sopitic, 291 ; -- la pirsirli, llE-1, 131)6;

Oolobus, absentir

pozitirri vclt.icalc a otrtttltti,

ir 1. irO.

25ro, 257

Coc|inchirta, p[r'erilc asupra fltttlt.ttsc!ci, ttlu ltlctritrtt'il9r din, 467, 469. Cocog, orlr, hr[nit de tovardgii s[i' 91 ; de lupti, omorind un uliu, 296; - cleasta -si caruncule la, 327 ;
Coco; dc rnestcacin, caracterele puilor, 383, 378.

Ooct:tts, 728,

ctnbt'iotttrl tttnatr, 18; - la -- coll) r'irsttt:iL la ext.t'trlttitittt'a -- inchistlL itr cot'P, 5J'

.137. - la nratttifct'c, (lolrttttbilr, caprtl t.trriit. l! sillrlrtitil'.-rl'

ltl

i, 2li;

(loloni;ii,

irt. l(;;.

sttcc:esttl (rltgl('zilot' r:lt, 1 22. (iolgultOrru., cxgtttpltt t1t' jtt<ltc:itLit l;t scoI ian, 7l . (lolumbq ;.ro.sseriita, ptrii tic, l-31i0.

tttt Ciirrc tlc r ittir Lglttt'

Colllntbus y1lttcialis, ptti ttltortttali dc, 1j92. Cotnunital.c, iritstrat'ea vai'ier{iilor folosiLoiric pt'lttt tr. pt'i tt selectie naturalit, 5i3.
Cornpozee, gradal.ia slteciilot'

1-rreferinla, pentru glini tinere, 34t1' dc luptii, zona transpalent[ la carunculclc unui, 3'19.
;

Comte, C., clespre cxplcsia iclcaltrlrti cle f t'rttt-tttst!t pritr

lllinLrc,

150.

sculpturli,470.

Condilii

Coco; de nlrnte, Poligaur, 186

clintlc scxe la, 207 ; - pt'oporlia agrcsivital"ea masculultti, 2!)7 ; - imperccherea la, 299 ; tle toatnnit alc, 302 ; - intilnirile la, 305 ; - chemarea curtiirii la, 33(l ; - durata comportarea fetnelei, iil1 ; - incotrvcttieuttrl culorii ncglo Iil fcmeli, --- tleosebirctt sexttalii tlc coloril- la, lJ98; -- crl'l'o ocular sLacojirr la ttrascul, 398.
sexelor la. 207; - proporlia agresivitatea iocrrl nupfial la, 296; - chemarea lor,gi 305 ; - niptrlirea lot', 318 ; --- dru'aLu curtr.irii la, l)29;
1.SG ;

Ootrtlor', ochii qi crrr:rrsLa tlc' 293. (lonfornralia brahicefttlictit, exlrlicalia llosibilit a, 5,].

cle viafit, acliutrea, nr.oclilicatc zrstli)ra otrtrtlui, 34, 35: - influenla lot'asttpra pcnajttltri iritsriiiloi', l)"\ [.
82.

(,onjugafii, originea lol',

Constit.utie, deoseltilcir cle, la clifclittrlc rasc tlc t.rttl, 115, 1 l(1. Con;Liinfi. 88, 101, 109; ii01
;

- absetrla ei la tLnii clirtriirali, 1[)2. Con;Liinla dc sinc, la auitualc, 7J. Convergenla calacLerel<tt', I J1'
Cool<, ()opcr,

Cocos tle sLinci, ii30.

Cocol negru, poligam,

(.)opii, legitirni 1i nelegitimi, ltroporlia scxtlor 1a,205. Copris, 244l' deoscbiri sexualc la. 2l-l ; - lsidls, sLridula!i:r la. 250. Iunaris, Coraci, despre obiceiuri nupt.ialtr la, '1,jil. Corttctcrs (rollcr:) tipritul asPr'rr al, i102,

despt'c Dinosrutria. 1:i7. Copltotis ceglanica, deoselliri se\uale

Il.D.,

cpt., despt'c nobilii

cle

pc ittstlltlc Sittltlrt'iclt. l7 l,

la,

239.

516

INDEX

()ol'ali, culorilc vii lrr, 217. (.orb, organcle vocalc Ia, 302 : urind obiecte striilucitoarc, lili6 ; - fl.irtcaL dc pe insulelc ljaroc, l3 | l. (,ortlofan, plocnrincrtfe llroclusc ur'lificilrl dc iucligettii
Cordglus, deosebiri sexualc dtr cult-rat'c, 2.c.1 l. Corfu, obiceiurile cintt-zilor pe insula, 208. Cornelius, despre proportia tlintre sexc la Lttctttttts 2t2.
Corpr.rra

la pis:irilc rnascule, 327. Crcstele pisiirilor, rleosebiri intre, la sexe, 380; - pil.roase, dorsale alc mamiferelor, ,129.
Creste gi caruncule,

Crinoizi. complexitatea la, 82.

Crioceritlae, stridulalia

diu,

465.

Crocodili, nrirosul dc nrosc la, in tirnpul perioadei dc

reproduccre, 286.
Orocodilia. 286. Crossoplilon auritum, 32.1, 367, 384 ; irnpodobirea atnbelor sexe, 198 ; -- scxcle la fel, 37-1. Crotclr, S.H.. despre stridulalia coleopterelor, 250, 251;

la,

2.10.

(,-crur;.1,

- concordanf.a clintro, ;i linichii la pe;ti, Corelata, r'at'iatia. .11.

\\:olfliatta,

138

18.

.--

Corela!.ia, influett{a e'i ltr 1-rpoduccrea dc rase. 167. Corsc, desple rnorlul tle lrrptii al elcfatrtultti, 415. Coruus corone, iJ32 i
graculu.s

'

despre stridulafia la lleliopathes, 257 ; -- tlesple stridulafia la AcaIIes, 252; -- obiceiul cerboaicci in titnpul perioade,i de repro-

ciocul roqu dc. l-i98 ; - yticu, arluttilri trupIiale lt. 3l]1. Oorgdalis corrullus, firlcilc urari ale niitsculului , 2'JQ.
Oosmelornis, 326, 1i75. Cosnrclornis uedllaritzs, aluugirea rertrigelor

Cotingidue, clcoscbiri scxrralc

asenriinalea fenrelelor de specii tlistiucte, 1i82. Ccrllns scorpius, deosebiri sexttalc la, 275. Colofani, facultaLea vorbit'ii la, .91 ; -- organele vocale la, 302;

*-

--- coloritul sexelor la, ii73 :

la. 1ti6:

la, ii1::,

:i20,

(lmzirtrca sirlbaticilor falii de animale, 106. Crustacci, parazi!.i, llicldt'rca mcmlrrelor de cirlre fclnreli'i,
17lt

Cro\r, itrdienii, plnrl lung la, - copiii de, 391.

:

tluccre, 407.

^169;

Coultcr, dr., dcspre itttiiettii californicn!. 21Ir. Crlrniu, r'ariaIia Jui la olll, ;i1 ; --- conIinrr[.r.rl r:ubic lrl, tttt este rttt ct'il ct'itt it]rsolut. al ittleligeti{ci, 112 ; -- calracitatt:a, {lc la \cattrlct'thttl, ili; -.- cauzclc utocliliciirii lui, ir3; ,-- tleoscl,ririlc de f'olrrtir ;i capaciLatc. alc, la diferitelc rase de out, l"l (i: '_- r'ari:rbilitatcir fortnri tlc, 1l!):

-* lntrunirilc nocturue alc, 331 : *- glsirea rle noi tovarir;i tlc ctrtre, Sijl ; --- furintl obiectclc strilucitoalc, 336; -- puii de, 391 ; --- coloritul lor, 400.

Cristal purtat in buza inferioari tle nnele femr:i din \frica Cuc, giiiui, 201.

--:--

picioarclc plchcusile ;i antenelc la, 179; rnascrrlul rnai activ decit femcla, 1ti7;
parlcnoge]rcza la, 213; caraclcrc sexualc secrrndarc la, 2tj6

anrfipozi, rnasculii se-.iual

perii auditivi,
466.

nattiri inr:lli l.incli, 39li;

460.

centrall,

(iuiburi, ficrtte dc pegli, 281, 282; -- dccorarea lor dc critrc colibrii" i]30. (,urlrj, r;ariabilitalca lui Ia aceeaqi specie, ti,l - inalta alrrccic'r'e rrnaniml a, 1OlJ;

- irrrporl attl r lui, 12 ; -* calactcristjt: ottruJui, :157" (lrrlici (crrt'le'ws), tripirlirc dublii l:1, il1?,
1

Cranz, tlesprc rnosletrilca clcxttrtititii la callttrntt'c:t rlt foci,36. (,)r'ap, plopor'!ia lunrclicir tlitrtt'c scxelc de, 2t)9. Or:trrfurtl, clespt'e rttt tniu'ttl tlc specii dtr uttt. 1-19. Creniluitrus In(,ssr.! ,si C. rttelo;.,.s. cuiiltrri. crltrsI t'ttitt r]c. 2[J | . Orcastli, tlczvoltaLeit ci le griitti, 2()1. [ireasta, oliginea ei la girittilc polotrczc, 11.]5.
Crcict'ul umal), r-:olu'ortllurlrr cu ct'l al auittralclor iltftrt'ioat'c,

(,rubro cribrurius, tibiile clilatatc itlc tluscttltrlrri, Orabi, plopor!in tlirrtle scxe la, 21Ii.

-- deoscbirc:t la. I I strxclc tlc oltt. -. ti'rodifictiri altilicialc llc, l(i.-r; Crlh, drac, 22.1 ; -- t.lc tirrnt. obit:eitrrile ltri. 222.

lir

-- aLrasc rlc zrrrrtzcluI nrtui aitrria. 2]:ili. (,ullcrr, clr., tlcsplc l)unga gularir a dt'opiri rirasculc. li(ll. Culoare, lllesrrpusit ca tlcpirrziud de lutrtiuir ;i caidurir,35; -- cr,rrclal ia ci clr irnurritatea dc anumite boli ;i -- scolrnl, la lepirioptelt., 2(i0: -- t'lrportul, cn luncIiile scxrtaler la pc;sLi, 28(); *- deoscbirea clc, la -sexelc qerpilor, 28(i ; -- deosebiri sexualc tlc, la ;opirlc. 291 ; -' influen!A, la inrllcrccherea pirsririlol tle difrli Ic specii, 133tl ; = t'irpoltul, ctt tritlificat'e, i370; tleosclriri strxrrale tle, la marrtilcle, -li]1, llii: --- r'ccluroa;terca. de cltlt patntpcde, 436; -.' colriilor la <liferri telc rasc dcr onr, 452; -- piclii ornulni, Jtl7. ()ulori, arturilatc la fcl de our ;i dc anittrale, 8li : datoraLe selec[iei sexuale, 217, 21tl; - r,ii, t,ii, plintre animalelc inferioarc, 218 ; -: r'ii, protectoare pcutru flutnrii dc zi ;i clc noapte, 2it7 : * vii, la pelti tnasculi, 2i l, 278; -: tlansmiterca dc, la pirsiiri, 36.1 . Cultivalca plantclor, originea probabilir a, 110. Cupples, dl., dcsple propor!.ia nutuericri a sc:l.clttt' la ciini, oi Ei bovine, 206. despre ciinclc scolian pcntru viu[toalea clc ccrbi, - .lti : -- desprc preferiufa sexuall la ciini, 422.
Crrrcan nlascul, rirzuie solul cu aripile, 306 ; *- sllbatic, ctalarea pcrrajului de citrc, 320;

Culicitlae. 178, 2ll3

palaziti, 104:

2iJO.

16:
-

*- circumvoluliilc lrri la lctr,rsttl rttttalt, 19: - influen!a clezt'olturii facrrltirtilor tttitttalc

clitnensiurtii Irri, ;]2 ;

asttpla

-,- irtflucltta dezvoltirrii ltti asupra coloirtrei vertc-

--

bt'alc

tolipul lor ter!iar, 7.1 ; -- raportul dintre dezl'oll;ri'ca lui ;i progt'esul vot'birii,
79;

;i a ct'ettrittltti, 53; rrrai rnare la uncle mattrifclc ltctualc rkrcil- la pt'o-

-- bolilc lui, influeu{ind vorbit'ea, 79; deosebilea dintre circumtolutiile lui, la difcriLele - rase unrane, 1-13 : '- supliurent asupra lui, dc cr-itr:c prof. FIusle-v, 167; -' clezvoltarea girilor li a sulcilor, 771, 1.72.

* obiceiurile dc lupt.i alc,

l'iZ7.

INDEX
Cru'can

519

silbatic, agresivitatcu nrasculului tlniir, 299 ; siilbatic, notelc ernise de, ii05 ; untllarea carunculilor la nrascul, 311 : r'arictatc de, cu rno!. cefalic, 313; un ciine recunosc:ut ric cirtrc utr, 335: rnascul sirlbatic, acceptat de femclrr dorucst icc, li-l0; prinrelc avansuri ficute de fenrelc rnai - silbatic, bitlrinrr, iJ.l1 ; - sirlbatic, srnocuri de ltirr rigid pc piept, 371. Curculionitlcre, deosebirca scxuirlii la lrrnginrca cioctrlui unor, 178; - apofize in forrnri dc corn Ia rnascrrl, 2.17;

* --

D
I)acela, deosebit'e sexunlli r.L: crrloalc lzt, 377 ; nrascr.rl littiil de, 1i80. - Sandiclrundi, prorluse l)afut'. altificial clc birltinayii din lrroeurinentc
'l6ir.

Dal-ri1ra, rr spccie 111'. l1utr,t1ted, 20i, I)atrulis albilrons, pe tc caracteristice la, {39: - plJgur(lu, petc ctrraclcristice la, 439.
l)urttticlue

Daniell, dr., experienl.a sa tlirind in Africa. dc t'cstr

257

(luliozitatc, rnanilestatii de, la animale, 66. Cursc', evil.area lor dc cltrc aniutalc, 7i) ;
Cluxores, abscn!a rclalivi-r
1

-_, t'nuzicale, 249,

450.

- folosirca lor,
S6.

.13.

a deosebirilor

sexrralcr

lllintlc,
'212.

Datrsul, universabilitaten lui, 15?. I)atrsut'ile prisirlilor', l)0!. I)arrvitr. Ii-., clcsple :;tridul:lIia ]a 1)erlrresles rrturiuu.s, 249. Dasuclira pudiburrdu. diferenf a str:tualir tic culoal'c la. 2tit). l)atorie. sinrtul de, 8li. I)avis, '\. I[., dcspre agrcsivitatca colr-'opterci crr coal'n(.,
248

165.

(iurtis, .I., ritsprc proporfia dintrc scxc la Atltolia,

dc rrvaclnrmanr', 17. Cuvier, (.i.. tlcspre numiilul
dcr

Crrvit'r, Ir., rlcslrre recunoa;tel'ea I'ctnt'ilor cle cittle nrasculii

Cvarh'rrrnanc. nriinile lor',,{!)'

dlil, 55 ; instinct ;i inteligcutir, 03; - ctesprcr in privin[a pozitiei otnului, 1.1i0; - opinii - clespre ltozilia focilor', 1i.iO; - dcspre I'Ieclocotryle, 211,'t. --

vellcbrc caurlalcr la uran-

dcspre barhl polinczir-'nilor', l5l. [)c Caitdollc, ,\lgrh.. rlcsplc un ca;]; de capacilaLr-lr <lt. a-;i
tttiscl-t pir:lcit cltirrrlrri, 21.

--

t'lst: tlrr oltr,

.f.8., desple capacitalca craniulni lzr difcliLeltr

52

l)trclin, oliginer:r.
I)eclit:tts, 2'.i7.

S1.

De

Geer, desprc
rr-rascrrl, 227.

o fcnrclir tltr llitianjcn distnrginrl

url

tlcosebilile dinLlc onr ;i. lilL): deoscbili sexuale cle culoare. la. llj i : caractere orllamentale la, 442 ; analogic dintrc clcrosebirjltr sexualc lrr. ;i ln orrr, luplu, rnascrrli ptnlnr fcrnclc, 455: obiceiuri nronogellnc lzt, .17i ;
l.rr

Dcgttte, pitr'!ial cocrenIc hr ]luktt'ttle.s, 5{)^ Dcgete. supl'anunrcrerrc, lnai flecvenL lrr birlba!i tlecrit la

tenrci, 189:

l;-r1

supranurnel'are, rrrostr:rilea a. 196 : -- supranunl(-r'1rr(', dczvolIaltlt tintpttrit' a, 1'1]1]. l)r'gt'lrrl Initt't'dc lir picior'. slirl'cu lrri lit cnrlrt'ionttl rlt'rltt,

--

llrtl la,

1{f .

186.

(l1t,t:ult:go

-- pcrrajul

u. cltrost,birc scxrrlrlii ilc crrlori la,

nrrrnat.ur

la.

irT

lili0.

(;yttttrtttrllurs,

valial irr la gtrnul, li.tr l. Ogrtrvuilti sttccictt, cu gula lo;ic, rleost'bili scsrraltr la.
ll8:|.
(Jgicilrus, srrnclr,.

l)rlial', th'.. tlcsl;r'r' focir t'tr rrlsrrl-vci:it'i, 127. l)cltirri, rtudilatca Ior, 5-1. I)elot't:ltsi, (i., <livizirrnea osulrri rttalat',.1 1. l)cirtctrl ir. clctlitali, liil. l)t:nrelarut. l'r'i;3'.rtlilc gall-rcrtc lrt, l(i l.
I)etrdroc11orvr,378.

l)entlrolthila Ironlalis, 1tuii. <lc, li1]5. plotlusc dt, 2Jl. (,qcniu mctulictr, r.lifcrcnla sexualu rkr culoalc lir, 2(;(). l)ctrisott, Sir \V., rnotltrl tlc lr st:l-rplr tlt' pirrazi[.i ltlitrlrc Irl;tlalicni. il,l. ()qqtttts lertn, It'aht:ca dc. ^l 1 ; inrmtttalirlr.s. It92 : - dispari!ia tersrrtittrirtrilot', 1ir6. - {t!rtr, pui albi tlo, 392. I-I., plclrrchii auinraltrlol tlorncsticc. I 1(i. l)cutt\'. Deoscbit'i, cornpalativc.. intro tli l'crj Lt' spccii cle pisirt'i tlt: Cgllo letlu, irtstabilitatea pctr:lor ocrrizrtt' la, 3.17. acclaSi scx, 382, 3l-lii. Crltripidae, plopor'!ia scxclor' la, 212
Crlrtocephalus, cteosebile

inlrc pui si adul{i. 17; rnascul, {cnreilc recunoscrrte dc cllLre, 17 ; *- obiceiulile poiiganre ulc utrot' spccii cle, 185; -- baltauitt, 503 ; -- clrucma, 65; *- celada, 7 1; harnadryas, 74, 4'1i ; -- deosebiresexualti tlc culoarc, ,13{, 503: -- Icrtcoltltocrrs, culorile scxelor, 43-1, 50li ;

I)epresiuni suborbitalc la runregf1s21c, 42ti. Depuncrea icrelor tlc crrtle pe;ti, 287,2i9. Dermestes murinus. sLriclrrlafia, la, 2.,1{). I)esccnden!a, ulmirritii nunrai prin nratnit, ,l;0. I)csrtrales[, tleslrre abseuIzt cavitlIilol srtborlritalc Ia Anlilolttt subgulltrrosa, .l2S ;

-- porcnrius, coallla nrascululni , -- s7i1tin.r,5t)lj.

rnorntorr,

culorile masculului, 43.1,

tl20
;

I'>{)3 ;

(ltlttoltitheun rtiqnr, urecltca tle, 23. ()upridincr, plolrorfia dintre scxe, Ia, 211]. Cyprirtirlae, plopor[ia scselor la, 2tJ9;
incliene, 280. Cllprinodorttidae, deosebiri sexuale Ia, 27-7, 273. Cllprinus uurrilus, 279. Cgpris, raportrrl dintrc' scxe la. 213. Cgpselus a7ru.s (r;wift), rnigratiunea lor, 95. ()gstophotLL cristola, gluga ll, t?7

- dc:sprc despre *- despre - tlespre - tlespre tlespre - tlcsprc --

favoritii Ia }{acacus,

.129

culoarta oposumnlui, 4ii1 : culorile sexelor la il{rr.s nitutttts, 437; coloritul occlotului. .lllll ; culolilc focilor, 43! ; Arililope (.<!tilrld, 43?t:

I)esuroulius, dcspre numiirul de specii unlatte, 1-1[) ; - dcspre cerbul moscat, 428. l)r-rsor, despre imitarca omultri de c?itre ma.imtt{e, 67. l-)espine, des1-rps ct'intinali lipsi!i tlc crtttrsIiitrl.ir. I {tl].

-- despre mandril, - dcspre ]lcrcacus

t:ulot'ilc caJllclor, -11i3 ; despre deosebirea scxua.lit ctt: cttloa.t'e tttarginatus, 4ii-l ;
43-1 ;

la

Alclas

cyttotnologus, -1i.2.

,-r20

INI]EX

1)iarl-ema, tkrosrtbiri sef.ilalc r:kt ccrloriL

riibalarc, 11!) ; -- opictlicir ll clc;telen llopulafiei, 46: predorilinania ci pt'ini.rc sirll-ralici, 10{. I)rycltttt'i, coloriLul prot.et'.trll al anirrralerlor loctrincl in, I)cvottian, insectI fcrsiki riin, 240. L)czvolLarca. cnrblionarii la onr, 18, L9; -- colr:latlr, li.10.
l-)r.'s t

l)97.

-- reciprocl, Ia plsiri, 334; alirtatii de p:isirri in capLivitate, pentm - pclsoarrc, 3ii5. I)t'il, tlcoseliirea r;cnralii tlc cltloar'(' la, 43!.
.l)

anurnitc

l)iasLcrna, apariiia sa la out,.[2. J)instglidae, propor!ia scxelor la, 211). I)iavol, fueilicnii nu cleal in, ,S5. [)icrrrtts, Jrcncle in fornrii rle l'achcrLi la, 312;

lrr spcciile

clc, 255.

I)irrtcnsitrnca rclativri a s;rxclcr lzr iirscctc, 231 , 232. Ditnorfisnr, lit fcrnelclc cle colcopIcrc acr:atice, 2i]0 ; la Neillothcmis ,si loriort, 2i1 . - iucisivi I)inti, luclirncntari la lrrnrcg:l:itoel'c, 20 ; -- inolirrlrl postelior lir <;nr, 20;

I)idtllthis

nicliiicarc la, 3(i8 ; - mecrocorcus, schirnbalca pcnajlllui la. J74. --

ronuteu,s rrrorrrlrrs, 388. Drontulaeu, specie sahariarrir dg, 1i71. Drongo, sLancioc, 37,1 I)ronoogi, penc in forrnir dc rachct.[ la coacla der 312, 1i18. I)r'clpie, punga gularir a inasculului, i30-1 ; -- biziiLul produs cie rnascul, 306 ; --- snlocul'ile aulicukrle al0, irrrUcne. jli.i. L)t'ollii, apari lia uilol' tlcost'jrit'i l.;r-rttal,: si :r1,,: 1loli3;trtrici

printle.

opossunT, deoscliii'i ricxuale cle culoare, 431.

gcstuliic <irr rlnrgol;tc alc trtascrillllui. -- uiipirlire dtrbli la, 1i18.

ltecu.s, i
i3.1.

180

:jr.)'J.

:jIIIi

f) rq o p il

I)ulosse, tlr., snncrtc llro<lrrsc tle 1lt;Li, 2[i3. I)ugongi, ntrcliLateu lir, 51; - coll.ii do, '1116.
f)ujarcli
r-r,

la rnarnil't:l'elc urasc-ulc, 406; la otn lcdu;i plin col'clatic, ,155, r-'rps;iIi, l0i; clin ta{ir, slnlli surr rrnlplu!i cle unii sirlbaticr, 465. I)iotlot'us, tlt-.s1lrc abr;t nl.ir lxi llrii la br'i5tirlrlii din Oe-vlon,
ti
I

-----

('auini, canini,

rlivelsittrtea kl', il I : la strinrrtgii pli nritir-i ai onrrrlrri, lllll;

cle rninLe, 26

cercbrali la insccte. 5,1. J)utnrtczcrr, absentu ideii dc, L! uuelc r:tsu

clesllrc

<li

rrrcnsiunca cornprlril Livl"r

fcs11n1li[.3[.+,.rr

gl n glior rilor

I)uucau, th'., clcsplc

tlc om, 8,'t. cirsltoriiiol tintpul'ii,

cirsirtot'ite 1i

720: - sirnliiatc.a colnparalli

nccirsir LoliLe, 121.

a ircrsoanelol

l)istlibutic, l:rrgi'i, ir

J)iltclir.:us CrttrIori, rlcost,bit'i s(.xllalc la, 2 !.1. I)i1tloparlu, l)l(llll)fc prr:hrrrsilc la tnlrscrrl, 2l)2. /)ipsas cllnodatr, tlcosclliri sc\ualc rlc c:rrloillc la, I ) illt clc, 232.
ornulrr

I)rrngi, pristlaIr: cle toate glupelc tlc p:isiili, 3'17 ; lor la. nlamifclclo adulte, 441. - rlisltalitia Dupont. N'[., tltisplc lrpalitia for':rmcnului supr:tcoudiloitl

la

lrrnlr('nrsLrl urrr.rrl, 27.

I)ut'artr,l,
12tt7.

--

i,

,'17;
,

!c()gt'afit'l'r. cit <lor-at.ll-r u r!r'oscbilii irllct:i[itrc lrt ottl

1 16.

l)ivorl,

libertrr l.elr lrri plinl lc Chulrtur;i, .1|i3. I)ixon, I'1. S., tlcsl;rc irnptrlt'r'hcleir a rlifcri tc spccii gisl c. lllili : -- tlcsprc jocul lttrp(iul la llirLrrri, 311
.

I)trt'cttrt tlc la NIalle, dcslrle cintaLul llirslt'ilot', 75 ; .inr,:-rturcu unei rncloclii tlc citlt' trricrL', li0ll. - clcsprc Icr'Iiarrii, ciinc sufcrind <lrr, 17. l)rn'clc, J)ur,anccl, ferncla de IIglobales, sJliltrrtlu-qi prrii, (i5. .l )r'at:ii, nrirrdliar lor' Pcnl.rrr sinrpla orlrrci<lt'r'c, 1()2. I )tlnasles, llrillcil rlirrrcnsitnrc a ruasculilor'. 2112.

l. I'.. tlcsprr. t'.auzclc varitIiei,

l] !.

tlt:

l)obritzltoffcr', tlcsplr obiccirrlilc nrilllir)ronirrltr la illriltotti,

4

I)rlttttsLirti, st lidrrlaIia la, 2ir0. I )11lisctrs, dinrorlisrntrl Icrrrllrlor la, - clitrclc c:rnclatc lrr.2ll0.

2i3()

8:i. chciro;rt<,r'r', lSir

;

I)obstlr, rh'., dcslllc

--- glantlc rniLosiloart: la lilicci,

I)nlic.ocefalicri. slructura, cauza posibilir a, 53.

-- lilieci fnrcl.ivoli, ,liil.

E27

ti
Echinodermala, absent,a caractelclor scxttal,l sccllll(ltl'e la, 2r7.

I)otncsticirc. itrfluenta ci la indcplrLarea sterilitir!ii hiblizilor. 74i. D'Ot'bigrty, r\., clesple iuflucntn urrridiLir!ii ;i usciiciurtii

Eclidrur, 135. Echini, culorilc vii i'tlc uttor,

Echis carlrrola,
171
tle
:

217.

l)otLcrcl,125. I)ortblctlar', tlcsple tlcosebili soxualc lir rrlipilc dc flttLut'i,

'237.

asupra culorii pielii. 163; desprc yuracarasi, 469.

2118.

Ilclicr', clcsenul ulrui clnl)r'ion tlc ottt, 19; - tlespre dczvoltalcir girilor' ;i sulcilor cLtit'rttltt
-

i,

l)otrblercl:,ry,

I[., dcsprc propor!iu tlintlc scxe la Ilutrrrii

clc uoapLe nrai nrici, 210; dc Lasiocumpa qrrcrclrs ;i despre atractia - rnascnli cclor cle Sctlurrtiu carptrti de caitle fenrelir, 211 ; -- rlespt'c ploporiia sexelor lal lr.i;idoptcrc, 211 ; *- <lcsJrlrrtic-tacnl la Atutltitun le.ssekttum. 252; "feroniu, 2it-L; - ttesiric sLmctura la ,lgcrorriu -- tlcspt'c f lu Iirli rrll-ri tlescinziucl 1re hirtic, 2{,i0.

prczctr{rr ct'csIt'i sugil.alc la itttslrlrliciti. - tlcsplc 4ri).

IidenLata, lai'gir r,'Ispindirc a. il-t -t\rnct'ir.'u, 1 - lipsa caractelelol' sc\ualo secttirclat'e Edolitrs. Dertcle in fortnii cle racliclir ltt. li1il. Edrvards, tll., tlr:splc llroiroltia scxclol lrt spcciilc ttttt'tl irrrrcricaucr t1e PapiIio, 2lt). Ligcttott, Siir I)., clesprc utilita Lca coal'ttrlot' la <:clbi, -t1l' ;

spi'tr tli,os..rlriri sc\ual('

llt lrclvistrl ruttntt,

.1 l-r

l)trrrglits, J. \\-., tlr:;prc tlcosclrili licxlirrk) lit Ilerriltlttra.,

.t.:t I ;, I
. r

L)Lar:o, aprendici

- culot'ilc Ia

gulari,

ITon'totrt',era 289.
;

blitatrice. 2li l.

I)rai4ostea, r-naterni), 65

ei la anirnale, 65; - mairifestarea - parentall si filialir, paltial rezuli.alui

rratr"rllrlc,9ii

la cerbii t'o'.,ir. t21 ; - rlespreiurperecltclea despt'e tnugtrtttl cerbilor', '!!i-r; Egletul, indian, sexele 5i puii cle, 39-1. Egre[i, penajul de reproclticere la, 317; - albi, 599. Iihrenbclg,, coamA rnesculului cle pavian IIatnad4lus
'120.

sc]ec[.iei

llkst.i'dtrt,

li., tlcsprc Ilareltia gltu'ittlis,

-1.1,

INDI],\

r,')

li!,:t,tii:,!'t ilii(t(itu'r(:o. ol,;iclirrt ilc trtascttlului. 211. l'-l,-iirn!r,l rli, rniu'c. sllucLr.tra nilsului lti, 127; -- rioligll nr, 1liJ.

Lr,t'ctlitaLc, li1

Irlrirr. Ilil ;
-

1i-12. I'.scl icltt. tltspt'c dc;lvoilai'ca p:irttliri Irt tirti, !15 ; trili scr.lalt' l:r, 'li)l|. - - (lr",ru'c ]ltir i)r) Iiirrl;a in tlr lclirs lclniir.irr, l?5; Iilupltus rzligirrosu.s, stl'idula[ia lir, 2I-r0. -- tlc;irl'e ii1--sa ti,'rlllinritlilr-r dir.ilrr -*ci:,ilr,li jt'ttnie llr /i/a7-rsr 236;. tnrii cculi, llli : lilaterido-c, proporl.ia srxclor', lu, 212. -- titsnir: alirilie;l{-'itllrl llii'irlr-li ,tr lllrirrli rir rlr:, 131 ; lila,teri, lutninosi, 21i1. {i'lr1)i'c iriio;rif il.i.l il'it i l:t it'irlirrl liiri:\il ric lin)lrLrlo lllefant, 135: - sr:xe, 156, .ll'T. -- r'itmul rie si;orilc a, 77; i:,'s;nero.lr!t.r, tlcoscl-,ir',-: rir cu i'iiilc riilli-r l sl'xllo l{,', 211. ntrr-lillrlca l:r. 5 I ; - folosintl /i.lcrc /ucjris, 20li ; riu c','ant:ri, 7.tr ; *' indiarr, r'iil-rclarea sa fi,.tir r!c iuglijil"cri'rrl siu, 1)2; - t'c{icrikfuls, 2;til. - obiccittrilc poiiilaruc aic, 185; llscltiittt-r;i, i9, 116; -- crt'riliiLia lor in irrc::il'ilirca tlc'rit't'i!.riii l;r c;ri,rit;t';.1 ('ir -- lrglcsiviiulca ru:lscululni, .i0{i ; -'- r'oltii cic. ,106. ,107, 470, ,116; tle I'oci. ii(): -- u:oriu] tiq: ', i:,i;.i l'r. J(;ii. -' iniliar, ritorhrl clc lupl"il iil. i15: I')s{cl-it^li, fiicill[;ri,.,lr. iru irnr]i. rir';,:r'll l.l-.lii l:r :iiiii-rit,[isj, i1;;. ruilosttl cnris dc, .128; - - atacintl cnii allli seu suri, ,jiiil. Ji:;i.rekla a:trc.ttrlttua.:rJ;r'r:rii'iiati'ii riiust.:lr-irri, :lC!. Irtaht'c, cololilrrl lc;'iriopt.clr.:1cr' ];ont.r'rr, 1ii8 : Iiliurirrai't'e indir,i:,rilor inferiori, 111). Elil-rele icinelclor dc /)ylisclrs (!(il.iIt.c. ll11d"ropot'tts,2ll0. *- ptnajului tLr cr-iii'c }r:'i:;rililt nlitsculc, :l2i), 32[i. Iiuba4i:;, ticosei-riri srrxlrrkr dt coloriL le speciile tic, 255. l:lllicc. insulele. barba incligenilol', 454, ,179. lrlliot, l). G., dcsl:i'c i']cl('cr,flrrs riLlittcittts, 31.7. -fittcllii'r:.s Icrtgit;ttittits, sr-r.rici ri) i,.r'odus ric, 251. DllioL, Ii., rii.'s|i's plonolira rrtirnelicii a sr,.xt.'iur'la 1l.rii dc Jludronias /r?1jl'urelius,.llli-i. Iinlun4lis juquluris, i:ttlot'ilc i'r'rt;ck,'i tlc, li6'.). rioirolarri, i:tj7 ; clrsplc prrrporlirr rlulncl'ical la oi, 2Uti. .l:iulct', clesplc lltrnui do clu;;Lci'c in l;'Lutclc Unite, J5. Elliot'Sir\Y.'de:;preobir:eiuriIcpolit{irIII0aletrristrc!rrIui JitL1tctontetre tnlacronrir, r'r:loi'iirrl it';:;t'ici, litill. inclian, 1r5 ; l.ittTtltcr;it sltlertditla, l}711. L)llis, dcsple 1li'cdorninaut:r in{anl-i,-riciului in I}olirrczizl, .1?13 ; lritttilr'i" lil*'; Iittrripciri, dcosr:bii'cir riir:tl'r:, r,i irillrit:iii, l(il3; -- thslrre p;reulat.ca i'lr.'a rlistingc t'aselc irrtiii.lcnc tlin -- pilozii.atea iol rli;Lor'.liii irobl',lril t'rvct'sittttii, .lli5. littru::tttl,rtrlirs, sr.xclo rk'. iiEl). ilrtlia, 1i'1 ; littrtlQtrtillurs, plopor'{ii rlii'r'r'iit: illt ciiPrrlrri lir scxcJ,, rit', '"llil. Jjrrtlrelizrr. r':-rLaci.r:rc.lc ltrrilol', 1i7c\; ---- ttti,'irtriu, :;7c\. |')trsl.e ltltttitus, <lr.:osci,il'i r;r.rri;ih.r Ia slrcr'iilt lll', 2i) 1 ; - - lxrii rlr, 13'.]i. linriteri::rt sr'ltor:tticttlLr.s, rlroIul cr:fl:lit: lrr rrrrri;crrl. ii25; ]ilt't'i. fitlosirca slllivcr:hc lr ur;r'lir'loi'rlc silt'x rlrr t'rillr'. l2'l : lilar:lrlii tle rul c;ildlra;, lilil-r. -- ttni{orrnitatea lol irr rliitri tc llliili alt: lrntrii, l{il}; lirrr]-'r'ion rinmrr, lC; propor{ia na$[clikil tirr i;riieii ;i i't'tc pt'irrtlr', 1l{)l; cltr r:iiur', 19. --- \,crchii, {a[ua,!Lrl 1ti'ur.'Iit'iri clc cii lt't', 201. lltttblionii tuirrnifclckrr. ascnrtirrar'('a lol',21). lll;ilgcl'area caraclelelof ilaluli].ic ric criti'i: ottt, 7,1 . Iirniglarc, l19. IjrnoIii, r'r'sim!ite dc :lnirnalelc infcrioale iu col]]rilt cu ]ixogamic, 476, 478, Exlterienli, dobilr,titr-r r'kr aninrale. 73. omul, (i,tr ; Expiesie, asemiiniiri ltr e:iplesic dlintie orn;;i uraimrrfc, 154. -- rnanifesta.lc cle animalc, 67. Iixtinclia I'asclor, cal.rza ci, 151. }iutu, se:<ele ;i incubati* la, i3{i[i. liytcrn,'f. C., obseLvai.ii:rsuirr';l clczr-ol trilii ('o:il'ltcJor iil I',rnula{ia pa:rsr'uilor ciuiiilo:u'c,3101. llnclgic, o Lriisl-rLurir ciiraclci'isIic::i oriurlui, ,il-r7. cci'irii lopittari, 1i]7. I'lvzics, Lcs, i'iirnir5ilclr onrcirr'lti dc llr. f.i.i. Iinglclrtat't, tll., tlcspt'c gt"rsirca rlr rroi courp:urioni tlc citlc
I'-lrrrii. tlcoscbili sr-:x'.ralo dc cLilouli'l:r.
J'.lr'1tltoirttliri, tlcose
r

slhinrbiu ca hil){rr'rr:rlr"r u, ti}li ; illirncie:r, conlrrr-'lc la, 11{i ; ciczvciillrrc:r cor.r'nclol, 1';)7.

din puncl cL: \,ctlc:'c ri(l!n'i fi inrlt'lttrtIiit, l](i : -- cfectclc folosit'ii olililrii'iol local'.: ;i nrintirlr', .'- :r ltnciintc]or irrc.r'tlt', i(]7, i l0; 192 ; - it'gile. sexuirll, 196; -- iintil;rtii l;c,r:ual, 1161. liri.c{cLIi:;, iocitl r'ttitIi:li lir, 2:Jii.

7'J

,1

glauri,

31i2.

I:inglezi, succesrri loL r:ir coioni;ti, 122. Iitttornostraca, 224. lltttozou, tlcosebire clr criloarc inl.rc ruasculii
217.

;i

fe

nrclclc rruor',

ll,or:ctt,1rr:tir;lltla,despJlr'!,ireailosibililaottrtt1tliill[itlt1lrtl,1'l3i;...l.,.;,:'l;:,::.,?:i:.ii*;'i1.,|;:1:I:::;']' 119' lfachiri, irrdieii. lollrrli incirrratc ,r". lttll.

lipeira nigru, ditrtt:nr;ittuca t'r:citr.sir u nllrscrrlultti, 227.

Iiltlttr:"terue,228. EphenwidtLcr, 2{0.

Ilrltttts lrcniontts, :;cltinil;arc hibclrullli .la, 41i8.

Jt)relciita, colorilul llr, 2lril. lilr:olruri, pu'of., lrr,r'niaflorlilisnr llr !.i1tari, lilcctir, itliLt"tclitrt'it, a onruhri, 5{,i.

i')phil.tpiger ui|iturt, olgail.o cic striciulalicr lrr, 2110, llpicalict, deoscbil'i seruale

231).

-- clivclsitul.ca lol l;r luriilr.ri'r ill l,tt'i';lli :,plcir'. liil ' -- ntintale, val'ietia lor lu rcecnli rl,rci'.,. lif -- Ia Firsirli, :iil.
I

--. llo;tcuilt,a lor', .i2;

52.

1131).

I"ttlco, Icucr;r't:plttilLt:;, lJ$li ;

,

l;tilro

- ltcreQrituls, 33',),
{ittnLrl?crl/ii.s,

tovllr'.ili rroi l-.i.isili rlr r:iti r. illlf

li7

J.

512

INDEX

I".'ilcir plopor'fional

nrli rrrici spr'c cxLlctuitr'i!i, li6: hlarrt'i asllplrl rlintensiunii lot'. 36 ; - influenlir - mic$oratca lor la cnl, 51 I -- la <-lrn, reduse plln ccl'ela[ic.
uquaticrts,
455.

liemclir, r:ornportarca ei ln tirnpul jocului nup[ial, 1ii5;

-- piiseiri, difcrenle la, 382, 381i. Irernele, prezenta rutor organe nrasculine rudirncrntare la
139
:

Iralconcr', IL, ntodul tlc lupti a trlel'antultri incliart, ,115; -- dcspre ctutirtti cer"boaicci, 41ir ; l"allil:rrrtl, irrsulclc, caii clc pe, 1ir,tr. liirrnlecc do dragoste prtrta|c dc lcrnci, ,lti7. lrar, dr.. despre efectelc desfrinirrii, 119: - irrilrten!.a cirsltorici asupra ntortaliLirlii, 720, 721.
l:'r.rzan,

- despt'c llgomoscltrts

4.11 .

poligam, 186

;ii cocogul de rncstcacrin, hibrizi dc, lliiT; - ploclucerca de hiblizi crt.t girini comune, 1.i41 ; -pcnajul netuatttr tle, li79: - Amberst, etalut'cir la, li21 --[r11us, 37|>; - ctalarea penajului cle c:'itre, ii22 : - petele oce'latc la, 1348, 1151, iiir2: -grada{ilr caLacterelol la, i}52, .'i5l} ; -- Itlttrgittis cruentus, 2()7 : Crrnrtptilott attritrutt, li2-1, li8 I ; - - ttlcchiat, 19B, 321, l)81 : -- lungimea cozii la, li67 ; la fel la, ll74 ; - scxele Iitt1tlocctnws erythrophlulnttts, avitrd pitrtcni, 297 ; - anliu, etalarea penaiului dc ciitre mascul, 321 ; - vilsta petraiului tnAtur, l:t, 393; - sr.xr.rl puilor, dc, strrbilit prin surulgerca pcnclor -'372,
;

lrcurelc gi masculi, numiirul relativ de, 1ti2, 13li; - tnortaiitatea comprlrativir a puilor, 181J. Femur qi tibia, proporlia lor la indienii avnrarali, li7. lrerrton, tll., scdderctr nurnirului cle maoli, Titi ; - infanticidul printlc maori, 21,{. Ircrguson, dl., despre jocul nuptial la girini, 339. FeLusul, de om, inveligul linos care il acoperir, 25; - dispozilia piirului pe, 131. I;iber zibethicus, coloritul plotcctor la, 437. tridelitate, la clefani, 92 ; la srilbatici, 103 ; - rtrciple.ii inrportau{a ei, 108. liicLrr, colora.Lir Ia rnrrltc anirnale, 21,8. Itiji, zrrhipelagul, popula[ia ditr, 149. Ii'iji, insulele, barba indigenilor, ,154, 855; obiceiuri maritale pe, 483.

lor pent.ru anlllniti rnasculi, 182 ; - prefcrin[a unnf irea lor de cirtrc masculi. 188: -- aparilia dc caractcre sexuale st'cundar:e lrr, 1f.10 ; --- dezvoltaLea unni caractcr masculin la 192.

Irick, H., efectul inrolirii pentru serviciul tnilitar,

117.

lleeves, lungintr:a cozii la. 367: - ltri -- rtt'ginl.iu, luilsculul victorir-rs inlocttit. <litt t::ruza pr:rrajultri strical, :t-l() ; -- coloritttl scxttal ln, ill)fii : -- Sr)cttlrrtelringl, 3(i2, iitiT ; - lragopau, lil1 : dc t:li[rc ttlltscttlul cle, 321, 322; llenajuL"ri - tlalat'ca - llt'te lc la sexcle rk', 1147. Fnzani, pelioada dc tlobirrrliro zl citt'ilt:terllol tnascrtliltc

Iialij, zgornotril ca tle tobir crnis tle utasculul - 306, 381;

dc pc cap, 393;

Itilum terminale,28.
ceplnlote,s, 240.

lor pentru un occiput lat, 477. - admiralia FilialI, afecliune, parlial, rezultatul selecliei natnrale,

- ingroirindu-gi de vii rudelc bitrine gi boluave, Fijieni, - aprecierea bdrbii la, 470;

91

93.

clc,

lrinlayson, desprc cochinchinezi, 468. Irischer, despre agresivitatea masculului cle Lethrus

-- propor'[iu sexelor la prrii de, 207; lungirnca cozii l.r, iiti2, :J66, 367. Falrau', l.'. W., clcspre <-rriginca vorbirii, 7tl; *- despt'e ittct'ttci;arcrtr ;i contopit'czt linftilor, ti1 ; - absctrta ideii cle Dttntnezeu la anurnitc rasc tle oamcni, 8.1 ; ci.sitoriile Lirnpurii la sirraci, 120; - desprc despre cvul mediu, 722. l.-alrc, dr., despre structura utcrului, 40. Iiaye, clespre ploporlia nutnerici a naqtelilor nrasculiuc ;i fcmiuine in Norvegi:r ;i Rusia, 204; mortalilalca n]ili n]al'o a birie!iiol la qi clupir - ctespre naqtcrc, 20,1.
lrelis
liccundare, fenonrene cle, la planlc, 1E8; - Ia animalele infcrioat'c, 189. Irccunditute, sctizutS" in condi{ii schirnbatc, 160.
carrarlensis,

la {aurilia lor, 19B,

199

ITloristtga melliuoru, 358. Iilowor, W. IJ., desprc abdttctorul trelui de-al cincilea tttetaI ars

F. von, desplc cl.alalea pIrlikrr virr colorattr tlc cirtrc nraimu[c in timpul cut'tirrii, 501i. Irizir:5, inferir-rritatca, l)r()sullttsri, u omului, 59. lrlarningo, r'irsta penajului ntaLur, 393. ]rleror pollicis longus, var:ialie similarir a, la ont, 43, F'loridir, Quiscalus majrtr, clin, 208.
|'j5gl1cr,

la ntairnu{c,

-*-

tlespre pozi{ia focelor, 13();

tlespre Pithe.cia nronachtt, L70 : dcsprr: punga gularir la dropia ntasculir,
;

43 ;

;17(|.

I.'Iuicrar, aripi pintenate la, 298

Fluture coadti de rinclutrca, 2ro'7. FluLurc de noaple mirositor, 254. Fluturele de pucioasS, 257 ; Irltrture-piiun, 2i>7. Irlutrrre, zgottroLnl prodrts de un, 254 ; implraL, 254; - cafeniu tle paji;tc, instabilitat.ea pelclt-rt' occliltc,

- nlpirlirea la, 317,318.

deosebirea sexualir de culoare, 264.

347. sexe]or

- ltttrtlalis ;i F. mllis, clcosebirea la coloritul de, 43!. lrtrrrreie dc bo;inrani, ornantcutafie cxtra\ragall[.ir la o, 144; ,184 ; - obiceiuri nratrinroninlc la,
Ircurci, disLinsc cle birba!i de clLre tnaitnulclc ttrasculc, l8; ca nLrnriil rr, 205; - predonrinan!.a ei pentlu frunrusc!.c, 487 ; - seleclia seleclia ei dupi diferitcle criterii de flumuscte,4i2: - practica capturlrii ei, 476, 478: -

gulela;nl gnlar' la, 420 ;

Fluturi, propor[ia

anterioarc aLrofiatc la unii, 231 ; - picioarele sexttalc Ia aranjatnentul trelvttrilor - dcosebiri aripile de, 231
;

la, 209;

la
Iit,

- ptirul la, 14.1.

masculilor. 253 ; - agrcsirritatca ascrndnriri protectoare Ia sulrrafa!a ittfcrioat'ir - 257 aripilor de citre, 259; - ctalarea descinzind la bucl!ele de hirtie, 260 ; - albi, atraEi de un exemplar molt de accctt;i - 260;
;

specie,

timpurii gi sclavia ei, 179; - logodne - libcltatca selectici rle ciitt'e, la tliburi sillbaticc,

-183.

jocul nuplial la, 260; nrasculi $i fctuelo h'iind

in

slaJ.iuui

absenla gurii Ia unii, 178; - femele firi aripi, 178 ; - folosirea prehcnsilir a targilor clc eirtre, 179 ; - masculi atragi femek:, 210; - sunete produsede de,254; -lor, 254; - coloritul deosebiri sexuale de culoare, 260. Foame, instinctul de, 99.
Foametea, frecventl prinLre silbatici, .16. Iloc, rrtilizarea lui, 48, 725, 153. Irocl, cu nasul vezici,427. Foci, sentinelele lor in general femele, g0: -- dovada oferiti de, asupra clasificirrii, 130; -- obiceiurile poligame ale, 186;

Irlutuli de noapte,

257;

Irrurnosului, simlul, la animale, [i3;

aprecierca, de cltle pisiiri, 336; - influenla, 464, 466; - variabilitatea crileriului. 482 : - simlul, suficicrrt clc pelnranent pentru - selec{iei se--{uale, 401, 505.

acliunea

masculilor, 406; - lupLele masculilor', 406; - caninii deosebiri sexnale, 416; - imperecherea 421 ; - particularitlli la, sexualc la, 427; -coloriI,432; - la rnuzica apreciati cle, 460. Folosirea gi nefolosirea pr'rrfilor, efectele lor, 35

Frttnze, de toamnir, culorilc inulilc ale, 218. I.'tregieni, 776, 124; deosebili rle staturi printre, 35; - puterea veclerii la, 37 ; - abilitatea lor in aruncarea de pietle, 48; - r'ezislenfa lol la clima lor asprir, 15ti ; - capacitalea rninizrli a, 61 ; - sentinrentclc cvasii'eligioasc a. E5 ; - asernlnarea lof prin caracLcrcle ritinttlc cll euro- penii, 152; lor de viall, 166; - rnodul - aversiunea lor fali de piirul dc pc fa{:-r, 469 ;
Irulgorirlne, cintecele lor, 234. Furia, manifesLati dc anirirale, 65. Furnici, 128; - marea dimcnsiune a g-anglionilor cerebrali la, 52;

- par sJ. admire

europcncelc', 470.

lrnmemsul omului, 27, 44: -- la strimogii inifiali ai omului, 136. l.'orlres, D., despre indienii aymaraEi, 37; -, despre varialia locali de culoare la quichngi, 16G; rlespre lipsa de p:ir la aymaraqi qi quichagi, 4SJ, 454; - despre pirul lung la ayrnaraqi ;i la quicha;i, 46g. -Irorcl, F., despre puii albi de lebddl, 392. Forester, Hon. O. W., despre un uliu orfan, 333. I.'orfcclrug (crossbills), caracterele puilor, 378. Formica rufu, dimensiunea ganglionului cerebral la, 52.
Fosforescenta insectelor, 231.

lor asupra raselor de om, 166. - efectele Foramcnnl supracondiloid, apari{ia

excepIionali c, la

alc solririfilor la, 58 ; - rnarile frilci intle ele, 04 ; - jucinclu-se memoria la, 68; - intercomunicatia cu ajtrtolul :irrttirerlor lli, ItO; - ol-riceiurile lor, 12fi ; - dcosel-rirea intre sexe Ia. 212: - recunoagterea lor rcciproeri thrltir scpartlic, 242 ; - albc, obiceiulile la, 247. Furtul de obitcte str"irhicitoare dc cirtrc pisiri,
1J36.

Fosile, absenla dc, legind omul de maimule, 135. Iiox, W. D., despre unele raf.e sdlbatice semidornesticite care au devenit poligarnc ;i tlespre poligamia la col;ai gi canari, 187; proporlia sexelur la vite cornute, 207; - desplc dcspre agrcsivitatea plumrlui,297 ; -

despre o intmnire nupliall a co[ofenelor, .331 ; - tlcspre p;[sirea dc noi parLeneri de citre ciori, li32; - dt'spre potirnichi triirrcl cite trei, 333 ; - dcsple imperecherea clintr',o giscir ;i un giscarr - chinezese, 337.

liraser, C., despre difelitcle culoli ale st'st'lor la o s;recitr de Squillu, 225;

-- G. ctrlorile 1a T lrcekr, 257. ltrcgiltts glruatlus (clonglr), ciocnl ro;u al, []98. IireLc, lleiokhanr, citt azl'r pc 'I'lreognis, esllpra selec!ir:i la om, ll4. lrrig, efectele presupuse ale, 35; - capacitatea onrului de a suporta, 15ir. Irriguri galbene, imtrnitatea neglilor ;i a rnulatrilor faIli de, 164.
I;r ing

la culoarea iristrlui Ia, 3,15 ; cristatus, agresivitatea rnasculului, 29rl ; - rubiniu lnchis la urascul in tirnptrl sezonulrri tlc - impcrechere, 310. ()alinaceue., frecvenla poliganrici ;i dcoscliililt serualc lt, 1(i8 ; de drlgostc lrr. ii()9 ; - gesturi descompuse la, 3 tli ; - pene puilor, liTll; - rlungilc tleosel;iri sexuale contparalivc tlirrtrc speciilt,dc, 1383; - penajrrl la, 384. Cl,alinacee, pitsili, armele nrasculilor, 2:)ri ; - pcne in lorrni drr rlcheli pe capul klr, lJlii. 0ullinulu rliloro1ttrs, :lp;r'csilitalcn rtra:rtrllului. ?1)4.
Gttllicrer, deosebili sexuale
(ialloperili.r:, pintenii lu, 2tl(i ; -* tlczvollarc'a pintenilril lrr, iitiii.
Gallo1tlrasis,

puii dc,

l]81.
;

Gallus bartkit a,'.iti4

illa cctnnab ina,

379

l;ringillidae, ascminarea femelelor rle diferite specii dc, J82. Frontal, osul, persistenla suturii la, 47. IrrucLe otrdvitoare, evitate cle animale, 03. Flurnos, gustul pentru, la plsiri, 334;

ciris, virsta penajului matur la, 392; - clJanea, virsta penajului matur, 392; - leucophrgc, puii de, 39,1 ; - .sprnus, 338; - lri.slis, schimbare de culoarc prinrlvara la, - puii de, 394.

gulera; la gitul tle, li19 ; - stanlegi, ag^resivitatea masculilor, 296. Galton, dl., desple geniul erediLar, 32, 33; gregar .,si independenla la animale, 93 ; - caracterul clespre lupta clintre impulsuriie sociale;i persr.nale,, - 108
;

319;

despre efectele selccliei naLurale asupra naliunilor - civilizate, 116; sterilitatea fiicelor unice, 118; - despre despre gra<lul de fecundiLate al pcrsoanelol geniale, - 119;

- la

cvadrumane, 4i36.

clespre

despre grecii

clsltoriile timpurii ale siillcilor,

din antichitate, 122;

120

despre evul mediu, 122 ; clespre progresul Statelor Unite, 722, 7231' despre noliunile sud-aflicarrc despre fmmusele, 468.

i2l
(ittttttnttru:; ftrlosirt:;.t ('J')r'ii'lot,.')'r'.r --- /il1il'iirf-s. 2:.1 . ('ianoizi, 1rc1ti, ili7, 14i.
"

INDIiX --- desplo arronrirlii cir rl.r, lrrrirrrlrlc

Itri, 4l

ln

stlrtr:t.tu'it oriirr-

(iaour, co:rrnele cie, 4U9. tlardrrcr', r.nl exempiri clc rrrliolr.iui(.llt

4:i.
:

(l;irtnel', t!csi;r'e Gasteropotlu, 219

Caslerctstetts,

tlurrtilus qlrutdariu:;,

la

Gela.sinltts, 225.
1:i tl.

stet'ilil:tca 1ri:iulclol Iiil,t irir'.

(ieurchoi;i, Iipsa clc rtnuntita're .;;t'intrc, i07. (iaurh'\:, rl1., tit'liplt' o ;iiiri:r'rul,ri iosil--r, 1i)lJ. (IcLtticr, schirrlr:rtr..li sczciririii tlc 1;c:niri, ii99.

ia, 2li1 ; - nidificat'ca Ieiurtts, 2i'2, 27[], 28' ; - lrachttrus, 2i). Gastrol.,lnra, viu cc,lorlrtc siiii alii;i. !5{1.

jocul trttpIiei 1.r, 2ig. - prlhnonii'ci'e, poljgaln, 187 : * inascttl, joctil ltri nrrl:.ial, 27); muscul, coittliiiii iiii slrihlcitor rr1 pclioiirla - reirrotluccler. 278
;

corcla{ia tlirrh'c rrit.xrsh'uozi{.ir!i, 4.1 ; - clespre despre distribulia plrului la our ;i rnaimule, 54; - clesplc verteblele caudalc la rnaimu{e, 55; - despre r:ariabililate corelatir, li{i; -'. -- despre clasilicarcu onrului, 12ti; -- desprc piinrl ltrng t'rc 1'10 ciipul unor sitt:cii dtt,\ir,'rrnctpilhetus, l',)t

.lc

(|eophttgltts,

pirrul la nrainrut.c, 1i31 ; - despre clespre clezvolLat'ea coarnelor Lr ct't'Jr,tirit:r-', lrtg ' - i tr. Cuvier", desplc nrirndril, 4;'i4 ; - .dcspre llqlobales, 452. Gcrgraficii, clisLribrriia, clr tlovarlJr a clcosr.ltililor spr.i,iiirc la om, 146. (ieomelrtte, viu cololate rictlesuJtt, 2f>9. proemincnlli 1r'cntalir la trrascirhrl tlc. 27S, 2.J2: icrclc cclcizrttt' de mascui, iir grrri E,au cavittrtea - brarrhirlir la, ?Ii1. Geolgiii, schinrl;lrcrr lir crllcet'o a gelnrarrilor colouiza!i in,

(iiini, fclricli. liltatitin pirilrt:ilol la. itll ; --- rit krpli, agt'c:.,iv.il..ttllt iillrltui'ic lri, 201 ; --- poion.'i:ir, tit'zr'rtl trtt'c:t i i.itrlirr :.. :t p:rltit'ithrilr:tii
t't'lttriciit, 2tli
;

16ri. Ge,olrtipes, sLridnlati:i ]rr. 250, 2.:il.

3i6

(lr,rl,.c, ril., rlesplc consLnrircrr dc cuiltiiri rlc r,:'i llc (lliliilrzbrr.s rnns.sa gi C. melops, 28). (ierhnri, rlr., rieslrttr prc.ciortrinan!lt jnfanlicitirrirri, 1(il,

4ti7,

(iiiini, rlc I latttbrtrg,, f rii( il.ir', 19,1 , 21,1 1 . tiiiliilllt'iii'i ic:r' ti() i-.( i:a.j 1a, 1$.tr; - noiiia:Ilirea -.-- pluiict:lrtl'iti'r1i st'..".;rllr' Ir:i1,.;itisl nutnai ]a

46::i. - desllre nranrlril,1;-t2. Gestuli, l'orbircir

- rk:sple tlispaiilia llscittr', 15i. Clcl'rais, P., rle.sJ,ri'c pilo:zilaLea ;ioiilei, 56

1;r'in,
rlr,:;tti,nik

.178 ;

acclasi

scr,

191

.'. l-iirl (i{.']'tzr

(.iiarrl, cll., cotrtestli riieni. 1iS;

n{a vcllt.llrltclor. tlirr

asciclit.niltir, 218;

tis(ri-

(lii1

:ri:ti'i

{'l(

jl

-'.

ctrlriarca Iruletik.;r' :,i

-*-----

Iiiliolicz(,,, cliplinclr crt'stci ll, 1i',ii ; .pt'r'iiltr'll) tli' ttio:;;il'tLl'o rI i";rtii('it'.t'r'lr)i' ]:t, liiit: c'tte. Zt)l : iiez.roitiuca motliiui ir, 201 ; irrOpcrlia nutirelic;'r a srricl(it' Ilt, 2(i7 ;

nrisciri, 195 ;

- vocca ltri, 42tJ, ,i 59; (iibou,

Liibl;..;, cle onr, -l 5ii.

rnii'osul dei n-iosc al J'lirlrrrrltri sfirrx. 25 l.

113

I ioolocl.i, nirsul tlc', I. - Sir D., 1igsl"rrc dcosr:bii'ilc dc tocc la

cli[cr'itt.i() t':tsn

lis, tlintt't' Ittr coL'os sii:ririi;,1 Ilcgi'Lt sri riift:t.itc I,iiui, ljl(i ; . rlc illttul,irt'g ltlittrttlt'iritt', tlt't;,r;rl;it'e tiiitlrt: st'xt'ltt
rrtt

(:ilrtaieir la,

3l-:i1);

rnlts;cr.rlc Irrrii lnirii rlr'<'iI cclc 1't,n;r'lc. 1ti6; dcosebit'i st,rtiulc la foci..llii. ( iirafri, trto<lul sirr rle a 1i folosi coat'tre le. .1 1 1 ;

Gill, rlt'., focilc

rit', ii{i4;
:rirlltriolt', tlct;srl.riti sltitt:r](' llr ct'ertsti llr, litil ; -- crt ltiirtt rti llr iuttl)('li: scrt', li(ili. { icrli'rrli:ittt', (i.. tit'sirir' ttttlirr'lt tii rit' ti, 1,ft'l t l;i }rlrltloTlct rtllitt,
3U;

(iirarr<l-T'crilon, <icspt'e c:.r.uzlr ttriolrit.i, li7. (iinduri, contr'olul ltir, 10J. ( ii.st'rt, anterclicrr, crrlru iic llr. i}99;

- rltrtc itr :rfall lieriotrlci

rlc

nrt, 42l-r.

*- tle (ilnarll, irttlit'rt't'lrcr'('il cll tlrr gisr'lnt

tlc
lrcrrrjtrl t1,'. iili'i
;

l)t,t'ttit'1t,,
;

r{rslx'c hclrrtaIr'orli l i:rtnlrl sl littiosilll

in<lcpit'l

ttIi li

337; chirrezeasci, lrlotulrcratilit pe cioi'rrl <1,', ii lti cgipLeaDi, 2l)7 ;

tler zdpacLi, :tlllcrrIa ci, iit)t) t:rr pirrlcni llr uripi, ?l)7;

vlt'Icltlatc]or, 1ii1) ; rlottt'r tipilr'i tlc sii|t'tit'i Iit lrli'lllifel'e, 1 1(). (ir:ftrsirrrrts. lilopor(iile s(')'.r'i()t' lrt () sl)i'cio tit'. 2lli ; . iitkisili:rt r'lcllilol lrrliliIi ui ttrltst'rrlilot'. 2')2 : - - tlg,'l'c:iiVitli[(:{l i1]iisCttliitli', 221 ; -- ucIirtlriic r'.1[ion:i]r' ltre uutri, 225; -- <leosrbilcir tlc cirloale la stxelc ulr('i s,i)('c;i tlc, Gerncni, tendinla de a na9te, ercclitarl, 45. (iernnle, dorrnitincle Ia unul diu sexe, 195. Lienc, smtrlse tlc ciitle indienii clitr Paragua1', ,169 ; parte din Africa, ,16.1. - coloratc in nc.gru intr'-o Geniu, 32; "- et'edi[ar, 1'57, 458:

Se\-astopol,

(ii;it', sttttctclc rlo tttacirit lrltr, li0(); irttlret't:t:htlelt lr tliic:'itt' slrt't'ii tic, iiliT ; de Llanacla, tilrliercir <kr par'teutri cie t'i t I't',
220. 338.

iJll7,

tiit, proporlia, la soldali qi nrariuari, 36. Cilanclc otlurifere, la tuattrifct'e, 427, 428; * la ;erpi, 287.
Glcreola, ndpirlire

dubli la, 317.

-- fecunditatea biri'i;a!ilot' ;i
1

fr,'nteiloi'

cle

genilr,

18,

111).

(ico{'ilo1' St.-Ililaire.

isitl., tlcsllre lccrr.noaf,icl't'a felleilor ;i

1;olidecti-

Glometis limbcila, deoscbirc de cttloai'e iuLre se:ie, 228. Cinu, schelete clr, incle;taLe implennit, .1(-)5; - deosebiri sexnale de culoare la, 433. Godlon, trl., despre varia]"riiitate, 34:

rle cr,itre c\'ack'ulnaltcicr tnasc.ule, 17 ; -- clcspre monsLi'uozitilli, il4; -- coincidcn{c dintrt: clczt'oltat'ea oplitir

listrt.

.tr0:

diferenla de stalttt'a, 35 ; - clespre tlespre lipsa cle lcgirturii ciiutle clitttri;i - piclii, 163; -- tlesple culoarca pielii, 167 ; - rk:sple cLlloiu'eit copiilor mici, 452.

cttloarea

INDDX

52ir

()ornpltus, proporlia sexekl' Goneptergx rhamnii, 251

;

tjolul tiintre onr ;i mainruIii, 11i5. la, 272; - deosebiri inlre st'xe la, 241.

- deosebiri sexttalc de culoare, 264, Lioodsir, prof., despre afinitetea (lintre ,1 rnpftioltt,s latrceo' /a/us .sl ascitlieni, 1li7. Gorila, 455; - apofizele mastoidale la, i>1 ; de ploaie cu nlirtilc, 131 ; - protejindu-se modul de a sta jos, 131 ; - presupusd de a fi o specie dc tnanrlril, 757 ; - puligauria la, 184, 477; - vocea la, 426: - craninl dc,452; -- rnodul cle luptir al masculului, 455. Gosse. P. FL, despre agrcsivitatea masculului de colibri, 29{ ; - clespre mo;tenirca modificirlilor artificiale ale
atitudinea semiei'eclir la, 51 ;

- nirpirlirea dublir la unclc, 317. Grallinn, nidificarea la, l)69. Gratiolet, prof., despre maimulelc antropomorfe, 1lJ3 : despre evolulia maimul.elor antropomorfe, 151 ; - despre deosebirea ln dezvoltarea creierului la orn -

(irada!ia caracLcrclol scxualc sccurrdarc la pIsIri,3,1 1i. (irallal"orcs, absen!.a c:aracterelor sc:irurlc sectrnclalc lu, 1li{i.

;i la maimu{e, 171. Cirauri, americani, de cimp, agresivitatea mascnlnlui, 30(); cu aripi lo;ii, alegerea birrbirtu;ului de clire lemelir, - 338;

trei, frecventind acelagi cuib, 186, 333; - noi tovariqi glsili de critre, 333. Gravori, miopi, 36. (iray, Asa,
vertebrele caudale la rnaimule, 55; - J. E., dcspre prezenla rudimentelor de coarne la femela - despre de Cerutilus moschaltts, .108; coarnele Ia oi ;i capre, 409; - despre desprc creastrr antiiopelor nrasculc, 429 ; - <lespre barba 1a lber, 429; - clespre capra Rerburu, 4i)l; - despre deosebirile scxnale Ie coloritul lozitoarelor., - .131
;
,1

clespre gradafia speciilor

printre compozee, 150;

Corilcl,
JT:

Il. A.,

craniuhri. 487.

despre vnl'ialia lungimei picioarelot' lit olll, pnlttro-

- clespre vitalitatea inferioalii a rnulatrilot:, 747. Gorrltl, .I., despre migralca lui Cypselrr.s apus (swifts), 9l-r;
207,248;

'- rnisurlitorile sr:lclalilor amelicani, 37, 38 ; tlcspre lrroporliile corpului ;i ale capacitirfii - ruar"c l:r diferitele rase de orn, 1.trir;

despre sosirea lnasculilor de Go.Ilinaclo coeleslis - (snipes) inaintea fr:melelor, 181 ; -, rlespre proporlitr nurnerici. la sexele de plsti ri,
rlcsprc |{eotnortrtln Grgpus, 294; despre lala rnoscati australiand, 293, 294; despre mdrimeir comparativi a sexelol la lirtziura lobctta Ei la Cirtcloramplnts cruralis, 264; despre lobiuutellus lobatus, 29!); despre obiceiurile lui XIenut'rt aibeili, 302, 303; despre raritatea cintatului la p[slrile strilucitrlare, 303 ; desple Selasphorus platgcerus, 308; rlespre prislt'ile umbrar, 311, 329; despre pcnaiul ornamentat la colibri, 311'r; rlcspre nirpirlirea 1a Lngopus, 318; ct.alarea penajulrri
despre speciile dc Eustephanus, 294;

ornalnentele nrascuhrlui cle lenc;, 31. ,132; - despre cnlorilt, elanului, 432; - clespre antilopa Sing-.sirrg, 433; - tlespre culorile caprelor, 433; - despre limurul Macaco, 4i)4; - clespre lTgelaphus potcittus, 4,10. Grecii antici, 722.
Green,

-* -

A. H.,

despre

lupta intre castori, 405;

asupra rra!iu-

- despre vocea castorului, 426. Greg, W. R., desple efcctele selecliei naturale
Grc-ier, de cimp, stridulalia

nilor civilizate, 116; * despre cis[torii]e timpurii ale sirracilor, 119; - clespre grecii antici, 122.

t:oliltri, 1320 ; timiditatea plsirilol Inascule impodobitc,S2T ; - clespre despre decoLarea umbrarelor rle cXtre plsirile - umhrar, 336; -- desprc impodotrirea cuiburilor tle cirtre eolibrii, 336; -- rltrspre valialia la Cryananlhus, 344; -,-- despre culoarea coapselor la un papagal. 341; -, tlespre Urosticte Renjamini, 35i et seq.; --- tlespre nidificare la Orioles, 368 ; - clespre pisriri inchis colorate construind cuiburi
: -- despre papagalii australieni, 372; australieni, 3?2; - despre pommbeii pcnajul nematur la pisiri, 379 et seq. ; - despre specia australiani de Turnir, 386 ; - clespre puiul de Aitlturus politmus, 395; - derspre rlespre culorile ciocului dc tucan, 398 ; 399; - rlespre dimensiunea relativii a sexelor de rnalsu- piale clin Australia, 416;

----- tlesple

Grenadierii prusieni, 33. (imlrer, dr., despre apari!in foramenuhri srrpracondiloid la rrmerusul omnlui, 27;

Cireieri, deosebiri sexuale la, 240.

lui, 235 , 236; agresivitatea masculului, 240; de case, st.ridulafia la, i34.

tle c:it.re rnascrrlii dt,

(]rus americenus, virsta penajulrri la, :i92 ;

-* divizirtnea osulni malar, 41 ; -- stridulalia l[custelor, 2i]6; -- rlespre I:)pltipltiger ttllium, 2ii{).
----

reproducerea cu llenaj nemaltrr, Ii]| uir{lo, lrahea ln, :i()i;. tirtlllrts ctmpestris, 2i|{i ; -- agf(rsivitatea nrascrrlrrltri. 'l l{);

rlomesticus, 236.

Gr11pus,

()uanacocli, luptele lor', 405 ;

tltosebili sexuale lir t'i:cul de,

29tr.

ascunse, 369; despre trogoni pi pescireli, 371

- poliandria printre, 479. Guanagi, schclete cle, apari!ia foramenului la urnerusul tlc, 27.

- canini .la, 415. Gnanagii, lupta penLnr femei ltrintre, .155

supracondiloicl
;

- barba la, 454. Guenie, A., despre sexele la llgperylhra, 210. Guilding, L., despre stridulalia la -Locus/irlue, 2lli>.

Guarani, proporlia dintrc birrba{i gi femei printre, 205 culoarea copiilor nou-niscnfi la, 4521'

<lespre culorile marsupialelor, 431. Gorrrt'arrx, despre stridulatia la Mutilla europnea, 243. C1r:rba, despre corbii liircali tle pe insulele lraroe, 344 ;

- varielalc tlc Guillemot.

i1,14.

Guillemont, varia!.ie, la, 345. Guineia, oi de, numai masculii cu coaltre, 198. Gunguritul porumbeilor, 305. Gustul, la cvadrumane, 437. (iu;at, porumbelul, dezvoltalea tilzie a gu;ei rnali la, 200r

Guta, trausmisii sexual,

Ciintlrt'r, dr., despre aripioara la Ceratodus, 39 ;

200.

I{aynrond, R., despre. zgomotul cle Lobi al masculului

;

-* -

clespre hermafroditism la Serranus, 139 clespre cclozarea icrelol de cltre masculi

1.10,

-* - pistriivi, 272 ; dt'sprc climensiunca lulativir a sexelor la pegl.i, 274 ; - desple dtroscbiri scxuale la pcrgti, 275 tt seq.: - despre Culionymus, 275; - clcsple o ascnrirnarc protectoale lr rr r.rui pt,;tc- pipl, 281 ; despre genul Solenoslontu, 282; - clcspre colot'ilul broagtt lor ;i bloaqtclor t'iioase, -285 ; la T'eshtdo elc',1ttns, 28ll:; - lupta cleosebiri sexuale la l)phitlict, 280 ; - rlespre dcspre deosebiri sexuale la sopillt',288 et.se(/. Ggnanisa .l.si.s, pete ocelate la, 347.

tlespre confundarea pe;tilor nefecnnzi fenrele cu nrasculi, 208; clespre organele prehensile ale pe;tilor masculi l'lagiostomus, 2il ; lcpii qi perii pe peqti, 271, 272; despre agresiviLatea mascululni de sonrcni ;i

292;

in guri,

zgomotul de tobri la pisiri, 306. - despre I{earne, despre lupta pentru femei printre indienii aurericani, 455; despre ideea cle fmmuse[e lcrnininri - nord-arnericani, 467;

de Tetruo umbellus,

3061.

nord-

la indienii
nord-anrcr i-

secretl repetat{ a unci femei - fuga cane, 483.

Hegt, NI., despre dezvoltarea pintenilor Ia prirrni, Iitt. Ileliconidae, 254: -- imitalia lor r1e cdtre al!.i fluturi, 265. IIeliopathes, stridulalia spercificzi masculului, 251. Ileliolfuitc uuriculata, puii de, 380. Helir pomatia, exemplu cle atagamenI incliviclual la, 2l{}. I{ellins, J., proporlia sexelor de lepidoptere crescute rle,
I'Ielrnbolz, dcsprc lrlricerea procuratii tlc armonii, 8ll ; rlesprc ochiul onrului, 357 ; -- despre vibrarea perilor auditivi la cr.ustacei, 460 ; -- despre fiziologia arrnoniei, 46f|. Ilemiplcru, 234.

Ilectocotgle, 220.

2tt.

II
Ilriclicl, Ii., clcspre origincrr onrtriui, 13;
caractele rudimentare, 19; - desple dcspre moartea provocatil cle inflamalia apctr- dicclui vermiform, 27 ; dt:spre caninii la om, 40 ; - clespre treptele prin care ornnl a clevenit bipcrl, 50 * ; -- rlesprc om ca rnenrbru al grupului catalinilor',
134

Ilernitragus, ambelc sexe firi barbi, 429. tlemsbach, l[. von, despre rnamela medianr'i la bdrbat, 39. flepbuln, dl., clespre cintatul de toamni al sturznlui, 802. Ilepialtts humuli, deosebire sexualir de culoare la, 26(i.

Hclmafroditism, la embrioni, 139;

Ilerodias bubttlcus, nlpirlirea de primlvari la, 31?. Fleron, Svr. R., despre obiceiurile bibilicci, 3.10, :]41,

- la pe;ti, 139.

3l-r8.

Ilesperomgs cognatus, 160. Iletocrina, proporlia sexelor la, 212; - deosebire de sexele de, 240. Ileterocerus, stridulafia la, 249. Flervitt, dl., despre un cocog dc luptf omorincl un vin-

; - rlcspre transparen{a animalelor pelagicc, 218 ; - ttt'sprc capacitatea muzicalil a ferneilot, 464. -. IIagen. II. q;i \\'alsh, B. I)., despre nculoptert'le arnericane,
IIanmdr11a.s, pavian,

desprc pozi{ia lemuridelor, 136; tlespre genealogia mamiferelor, 136 despre Amfiorus lanceolatus, 137 ;

dereu, 296; - despre recunoa;terea de

Flalbrrtsrna, prof., herrnafro<litisrn la Serranus, 139.

lntorcind pit'tre,
9{) ;

212.

despre impcrechcrea unei rafe sllbatice cu un - r[{.oi cu coadir ascu}itir, 337 ; tlespre jocul nuplial la gdini, 339; - despre imperecherea fazanilor cu glini comune, - 341. Ilibride, pisiri, producerea tlc, .13. Hidrofobie, transmisi intre on gi anirnelcle inferioare, 16.

gi pisici, l)35 ;

cltre rale a nnor ciini

- coama masculului, 420. Hamilton, C., despre cruzimea cafrilor fa!ii de animale, 103 ; -- clespre acaparare a femeilor de citre qefii cafri,
.181.

Hilgendorf, sunete produse de crustacei, 227. Hindus, oroarea sa de a incAlca casta, 106, 109. FJindugi, diferen!:i locali de staturl printre, 35 ;

Flancock, despre culorile molugtelor nuclibranhiate, 218,

II arelda glacialis, 342. Flerlan, dr., deosebirca dintre sclavii de cimp

166.

I{andyside, dr., mamele supranumerare la birrbafi, 39. Flarcorrrt, E. Vcrnon, despre Frangilltt cannabina, 3t9.

220.

;i de cas[,
165.

deosebirea lor t'lrr europeni, 163 ; - culoarea birbii la, 4l-rli. Ilipparchia,Ianira, 262 ; - nestabilitatea petelor ocelate la, 352. Hipopotam, nuditatea lui, ,114. Ilippocampus, clezvrltarea la, 140 ; - receptacule rnarsupiale la masculul de, 282. Hippocampus minor, 168, 170.

stridulalia cosa$ului, 238; - despre despre Oecanthus niualis, 240; - despre coloritul lepidoptcrelor, 258; coloritul la Salurnia io, 258, - despre pintenul la Ornithorhrynchus, 407. Harting, Flartmarr, dr., despre cintatul la Cicctda splcndicim,
235.

Flarris, J. n'[., despre raportul dintre ten qi climl, Harris, T. W., despre ldcusta I{atydid, 235 ;

Hodgson, S., despre simtul datoriei, 88. Hoffberg, despre coarnele la reni, 408; - despre preferintele sexuale manifestate

la reni,

- lupta broagtelor, 285. Holland, Sir I{., despre efectcle bolilor noi,
433,

I{offman, prof., culori protectoare,

423.

23,1; 155.

Hauglrton, S., despre o varialie alui flexor pollicis longus Flayes, dr., dcspre indepirtarea ciinilor de sanie intrc ei

la om, 43.

- stridulalia lor .,si a ortopterelor cliscutatri, 239. Flonduras, Quisealus major ln, 208. Hooker, tir., ribdarea elefantnlui fa![ de ingrijitorul sdu,
92L;

Homoptere, 2341'

pe gheali snblire,

69.

* culoarca birrbii la om. 453.

INDEX

527

I{oolocli, gibonul, nastrl lui,

Hoopoe, 303;

Hookhanr, dl., tlcspre cotrccp!.iile nritttalc la atriutale,

1131.

75.

clcsltre dczvollarea enrlrlionarl a omului, 18; -- tlesple orig-inea otnului. -- tlesprc I'alia{ia crauiilor la indigenii din Australia,

- sunet.ele produse de masculul dc, li{.xi. Hoplopterus arniolus, aripile pintettate la, 2!)1J. Ilorne, C., tlespre respinget'ca rtnci lircustc vitt coloratc
u;or muzicanli, 461 ; - devin desprc fnttnrtselea fctrtinittll la, '168 ; - ideea cotnprimareir trasultti de critre, '161. Ilough, dr. S., ternpt't'atnra bitrbatului tnai valialrilir
a femeii.
190
:

1il, 19;

-,-- rlespre
cltr

la mairnu!e, .lli;

altductolul ct'lrri tle-al cincilea

metat.ars

cltrc qopirle gi p{sari, 210. Ilotenlote, fetneile, particularitriIi ale, Ilotentoli, piduchii lor, 146;

1-19.

-- clespre rraturrr facultir!ii tle judecaLri, 71 ; - desirrc ltozilia ornului, 1130 ; -- tlesprir sLrltordirrcle dc primate, 132: -- desl;re lernuride, 136; I)inosauriu, 1i)7; - clesprc cleslrlc alinilrr!ilc atniibii ale ichtiosaurienilor.,
J

tlecil
-

a-I t,t

desllrtr vrrriallilil atel t^r'alriilol Ia anuntite rase

. .

rlespre intercotnuuicalia la furnici, 80 ; - despre recunoagterea rccipt'oc:ii la f ttrnici, ttttpi - separare, 242. Ffnc, despre pirerca chinejilol itt privin!t aspectttltti

galului, 77, i9 : tru rcsitrtt tttilli, 91 ; - animalele de 1re insnlele alerttitre, 102. sinueitlerea H. Il., tlispari!ia salbaticilor, 150. Flovorth, Hrana, influen{a ei asttpra staturii, 35. Ilrani bogatd, influen!a probabilit a, la inlperecht'rea plsdri de specii difcrite, 338. Flnber, P., despre furuici jucincltt-se itttre elt', 6l ; - despre mernoria furnicilor, 68 ;

- proporlia sexelor la om. 2()'1. I-Iouzeau, despre litrattrl ciineltti. 69 ; despre judecata ciinilor, 69; --- pdsAli rtcise de firele de telegraf, 73 ; - tlcspt'e strigirtele pisirrilor domesticer 9i alt' p:U)x-

l{1-clroponrs, dintorfisrn la femelele cle, 230.

- tlesple raselc tle onr, 15J. ; - supliment tltsllrc creier, 168.

18
1.

rltr orrr,

1,1!)

Ilqelaltltus Trorcurrr.s.

IIula,

I Iugrol1rtttLts. 282.

specicr cintritoalc de, 28r-r. Ilrllobales, abscrrIa policarului la, itl) ; -' nrcrsul vt'r'tical al unol specii tle, 51 ; -- afccliurrea mat.ernii la un. tj4 :

rlcr

- direc[ia irarului p(] braf la o specic cle, 131 ; - femelek: ntai pu{in piiroase in partea de jos declt
masculii,
.{5i3
;

-- ngilis, 50; '- lriinrl de pe bralcle de, 1ill ; *- Yocea mnzicald la, 127 ; crcast.a suplacilirrir la, 4ir2 ; --" \:ocea lor. 4ir9
;

I{uia, paslrea, din Noua Zcclaudl,

europenilor, 46i.

arta costnet.icii la sllllatici, 4ii,l ; - despre exagerarea catactett'lor naluralc dc c:itre - clesple om, 4il; - desprc vopsitul in lo;tt cle citre indienii antericani, 4i r. I-Iume, D., despre simlimintul tlo sitnpatie. 9ti. Ilrrnrphreys, H. N., despre ohiceittrile la Gtsterrtsteus, 187,272. Iluni, vechii, l.ttrtirea nasultti la, 4il, Flunter, .I., numdrul tle spccii de ortt, 149 ; caractere sexuale secuudare, 177; - despre despre comportarea generalti a animalelor femele

I{umboldt, .r\. von, ralionametrttrl la catir, 72 ; despre un papagal pislrind lirtrba tttttti trilr - pdrut, 154;

178.

- - lar, 5(); . -- pirul clc 1le bra[e

dis-

Iioolock, rlcclseliiri s()xuale clc crrloare

la, 434;

'- ferncla rnai pu[in

--- leucisctts, 50 ;

la,

131

priroasri, 453;

Illlmenopteron, parazit, cu un rnascttl sedentar, 188.

- cintatul lui, 459 ; -- srTnrlacli lu.s, irO ; - sacul laringial la. -12d. II llloplila prasinana, 254. Ilgmenopteru, 242; * rnarea climcnsiune a g$nglionilor cerebrali la, 52 ; -- clasificareir lor, 129 ; -- dcosebiri sexttale la rrripi, 231 ; -- irr{cpiitoare. rrrirrirnea relativ[ a sexelor, de, 232.

- in tirnpul curtdrii, 188 ; .- despre mugchii laringelui Ia plsirile

302
;

Ilgornosahus aquatictrs, 441. IIryperqthra, proporlia sexelor lr, 210. Ilgpoggma dispttr, deosebire sc:xuali de culoare la, 260,

cintirtoare,

Ilgpopgra, coloritul la,

259.

Hunter, W. W., despre ct'e;terea rapid.i recentii ca nnmir a santalilor, 46:. - despre santali, 163. Huss, clr. Max, despre glandele mamarc, 139. I{ussey, dl. despre o potirniche distingind pcrsoane, 335. I{utchinson, col., exemplu de judccaLr'r a tttrtti ciine cle vi-

-- despre forla rnasculilor, 416; despre p[rul cref de pe fruntea taurultti, 429; - clespre rtnui mlgar de ci'itre o zebrri - femeli,respingerea 436.

r
Iarna, schirtrbarea culorii la matnifere, 437. lbex, mascul, cizind pe coarnele sale, 411 ; - barba la, 53.

nitoare, 72. IJutton, Cpt., despre capra silbatici nutscttli clizind

pe

coarnelc sale, 411. I'Irrxley,'l'. ff., dcspre concortlatrla sl rttcturali dintrtt onr ;i tnaitnute, 13 ; - dcspre concordatr{a dintre ct'cicrul de ottr 1i de animale inferioarc, 16 ; rlespre virsta adtrltir llr rlrallgutan, 18,

-- stacojiu, puii de, 390; tantalus, t'irsta penajului rnatur la, 392 ; --- 1'sproducindu-se ctt penaj nelttatur, 393. Ilri;i, penele descotnpttse le, 313 ; .- allii, 399 ; - ;i ncgt'i, 39{). Icluteunutnidac, cleoseltirt itttt'c srrxt' lit, 2^12.
Ichtfu1apter11gia, 39.

/Dis, alb, schinrbarea culorii pielii gola;ale itr perioada tlc reproclucere, 316;

Ihtiosauricni.

137.

i-]5

c.

4{0

528

INDEX

Icle, eclozate de cltre 1tc;Li masculi, 282. Idio!i, microcefali, caracterttl gi obiceiurile lor, 38 ;
lor gi natura animalir a ac{iunilor - pilozitatea facultilile lor tle imita{ie, 79. microcefali, Ieput'e, coacla albi la, 437.
lot', 39
;

Ierburi otrlvitoare, evitaLe clc anir-ualc, Iguana tubercttlatft, 289.

Iguane, 289.

leput'c dc vizuinti, coloritul protectot' trl, .lll7; - luPta mascttlilor, 4[)5. Iepuri, domestici, alungirea ct'aniultti, la irll ; craniului lit, pt'in aplecat'tra tu'ccltii, il3 - mocliticarea de pericol la, 90; semnale - proporlia numeric.i a sexelor ltt, 207,
63.

- probabil perfeclionate prin sclec{ie naturali, 112. hrtcligenfa, dl. H. Spencer clesprc zolile ei, 63. Inviclie, persistcn{a ei, g{).
I plias glancif fe, 2it7
.

Intelectuale, facultir!ile, influen!a Ior asupra selecliei naturale la orn, 111 ;

Ir'r.s, rleosebili scxuale dc culoart',

;

Isr:.lriopulric, rutrqc:lriul, 42. Illtoqirtis crttenttts, rrurniirrrl de pint.cni la, 297. Ittltts, srrgltori tarsali ai nrasculilor cle. 228.

la ltisirri, 311, iJ.l5.

Imaginalie, existeu!a ei la attinralc,

I
lnrbirLarc, la rnaimu! e, 77. Inrliiral. fltrLurele de zi, 253; - lluturele rle noaptc, 259. irnpoclobirea la lrtisriri, 31 1.

69.

Imitalie,

265

Irttltlucentala, 136. Impregnart'. perio:rrla

205.

ciltt'c tnetittttt[.c, 67 ; - omului de spr(', la mainrttIt'. la irlio!i ruicroct'frtli ;i - tendinla ,a sirlbatici, 7{) ; - influen[a sa, 112, ll:i.

tlt', ittflttt'n!u ci asltl)t'il serttlui,

Incisivi, spar'Ii satt llili!i de ci tt'c ttttii siilltal ici, 1{i5. Indecenll, tttit tle, o vit'tutt tnotlt't'tti, 101. Inrlia, dil'icultatca cle a rlisLingt' t'ast'lcr ilrcligcrtc,
Ogprirtidae, tlin,
2S()
:

Incruci;irri, Ia orn, L18. Incruci;alca raselor, efecLcle, 1G3. Itrrntrl{ile, ritrnul de, 411 ; - nt voitr rle oprir.i ltt, 47. Lrtrcrupereu evoltrtici <lintre our si rnaimrr[:i,

135.

1 11 ;

-- culoarea bi-rrLrii la raselc cle oanrcni rtirr, 451i. Indicnii, nolcl-amt'r'icatri, onot'a!i rle a I'i scalpeL ttn ollr tlintr-un alt trib, 1()2.
Indolenla omullri, cind este elibcraL cle lupta
cxisLenJ.ri, 123. InrlLtpictts carlottu, culolile scxelor',
1372.

J
Jacquinot, despre numirul speciilol de .Iacger', dr., h-rnginrra oaselor mirrit[
greutr'r(i, 35 ; - dcspre dificLrllaLca de

Individualitatca la attimalc,

75.

pe.nLnr

on, 149. prin purtarea

du

Inclrizifia, influenfa ei, 121. hrima, la emllrionul de ottr, 18. Insccti, fosila, tlin rlevoniatt, 2J0.
Insectcr, dimensittnea rclativir

Irrfarnticitl, prcdotninanla a, 46, 102, 213, 214; cauzele presupusc ale, 467; - predominanfa gi cauzele ci, ,178 et se,q. Inferiolitate, presupusa, fizici a onrttltti, i-r9. Irrflarnal[itr intesLinelot', apiirintl ltt (]ebtr.s (tzerue, 1ti.

a se apropia de turne cle animale sirlbatice. 90 : fazanul at'gintirl respins clnd penajul i s-a - dc'spre sLlicat, lJl(1. .Iagrrali, ncgri, 41311. .flrrsorr, Ia. \\r., rlcspt'e ltropor{iilc scxelor la T'ottticus
uiilostts, 272;

Ittsectiuora, 432;

aparifia masculului inaintea fcmclclor, 1tl1 ; - urrniirirezr ft'melelor rle citre masculi, 18tj ; - perioada cle dezvoltare a caracLerelor scxuale -la, 199 ; sexualc sccundarc Il. 229 : - caracLcre linute in colivii, 231, 2,1(t; - stridulalia la, 459. -

Ia,

a gungliorrilol cclebrlrli

52

lnse.ssores, organele vocalc

scxualc sccun<laLe Ia, - absenla caractcrelor la, li()2.

;

1ti5.

Ir-rstinct gi inteligctr!:i, 6li

- folosite pen[ru scopuli noi, 462. lnstrtrrnentall, muzicli, la pisiri, .{58, 466. Inlelect, influenla ltri, in sclec(ia nlttu'alir lit
civilizatS.
118.

- migratoliu invingind pe ccl mateln, 45, lnstinctive, acliutri, rezullatul erediLir!ii, 913 ; diferenla de forfl,9i ct seq.; - inrpulsuri, gi impulsuli morrlt', alianta dintle, {)ii. Instincte, 67; complexir a, prin selecfic naturalr'i, 6l]; - originea posibilir a rtnor, 03 ; originea - dobindiLe ale animalelor domesticc, 93 ; - variabilitatea forlei lor, 95; - difercnla rle forlir dintre celer socillc gi celclirlte, - 98, 110;
1111.

- tlesprc colt,olt I t,r't' st litl trliut I t., 2.11). .Iaponiir, incrrra.illrca dcsfi'inirii in, .lti. .Ialronczi, lipsa tlc lr;rrbir generali la, 45,I; - avt:rsiunt'a lol penLru favorifi,469. Jairlirre, Sir \\I., rltrsll'c fazanul Argus, 372, 327. .Iarrolcl, dr., desplc urodificiri ale craniului produse de ytozitie nenaturalir, 53. Jarves, dl., clespre inlanticirl pe insulelc Sandwiclt,21,l. Javanezi, inallinica lclativir a sexelor la, 454; - ideea tlcsprrr fmmusefea feminini la, 469. .Jcffrcvs, .I. (irvl'n, rlt.sprc folma valvelor Irl gastcropode, 219: - dcsprir inflrrerrfrr lrrrninii asilpra valvelor,220. Jefuirca strrirrilor consicleratI orrolabili, 102. Jenncrr', dr'., desprc vocca ciorii, 301-r; glsirea detovard;i noi de citre colofene, .331 ; - desprc rlespre intirzierea luncfiilol generative la pisiri, .),).).
.rr).)

.Ienyns, I.., rlesprt. alrandonarea puilor cle cltre vrlbii, 94 ; tlesirle prisitli mascrrle c:r"rtttinrl dupri perioada tle Jr:r'rlort, dr'., clespre

- reprorlucerc, 333. pisiri visind, 34 ; (lesprc agresivitatea masculului rle Pgcnonotus - Iruemorrlnu.s. 29.1 : - despre aglesivit.atea masculului de Ortggornis
qularis 296;

socictat.ee

pinttuii la Galloperdix, 297; - rlespre rlespre lui Lobiuanellrts, 299; - desprc obicciurile PlaLaleu, 305; - rlesprc bltaie ca de tobri la fazanul l{alij, - rlespre Sypheolides auritus, 307 ; -.

306

INDEX

529

Jerclon, dr., despre Otis bengalerrsis, 309; despre smocurile auriculare la Sqplteotides auritus, - 312:

nipirlirea dublti la attumitc pirsirri, ltll'i ; - clespre clespre nlpirlirea la I{ ectarittioe,, li I tl ; - tlespre ndpirlirea la tllopii, flrtielat'i ;i rll'ongo;i, - 319
tlesple schintbaren tlt' cttloat'e 1lt'itttitt'ara la ttttele - fringilidc, ii19 ; despre etalare la piisirlile nrascttlt', iJ20 ; despre etalarea tectricelor infct'ioarc cle citt re - masculttl de Dulbul, 1326
clesple Pernis apittlra intlian, 345 ; clespre deoserbiri sexuale la culoat'ca ochilor lrr Iluceros, 34r,t; despre petele cle pe fazauul T'ragopan, I)J81. clespre nidificarea la Oriole.s, 1368 ;
'

dimcnsiunea relativl a sexelor la insecte - despre 232; ulgoridae, 234 ; - despre I, obiceiurile termitelor, 211 ; - rlespre -- rle'sprc cleosebirea dc culoatc la st:xcle coleopl

tlespre t'cartrt'lc nr:t;culilot' colrt()ptr.'t'cloI' laru.'li- cornc, 2 1{-r ; - (l('sple apofizeler in fot'tnir dc coalne Ia nrasculul

ert'lor', 24.1 ;

rfe C'rrrctrlronidae, 248

- desple niclificare la lluceros, 369 - clespre Parittae caeruleus Sttl ttln' ; Ji2 , ,, ; - despre Palaeornis jauanictts, 37.1, 375; - desple penajul netnatur la p{sitli, 'i78 et ser1.; - tlespre speciile vicat'iante rlt' pisirri, lifil - tlesprc olliceitrrile ltri 'l'rrrrtt;r', 1i86, 387; ; -sllorirea corttitrttir a fruDllsc!ii ;tittnttltti, - clespre li94
;

lioula, lungimea cecunrului la,

agresiviLatea tnasculului cle Lttcunus cert)us, - rlcspre 217. Iinos, Il., dcspre cuta senrilunarir, 2.1 ; despre alrari!ia f olarnenului supracondiloid la - umenrsul unrart, 27 ; - desple trdsattrlile fe!ci tinirrttlui )[elrttton, 145.
2Li.

- clesprc coloritul genului Palueorttis, 400. Jevons, W. S., clespre rnigrdrile otnului, .17. Jocul nuplial, mai marea artloare a Itrasculului lrr, 1813; peqti,272,2781. - la Ia pisari, 299, 305, :100, :j29, 3:i0. .Iohnstone, locot., tlespre elefanlul inclian, 1Sir. .Iolloli, aspectul frtttrios al, ,17 l. Jones, Albert, propor'!ia st'xclor la lcltiilopterelc crcscttte , de, 211.
Juan Fernandez. coliblii din, 395. Junoniu, deoscbiri sexuale cle coloriL la speciilc dc, Jupitcr, tn cotnpara(ie cu efigiile asilierte, -l70.
25,:-r,

Iiobtts ellipsiprgmlu.s, propor'!ia st'xclor la, 207. I(iilrcut.el despre steriliLatea plantelor hibride, 148. Kdplrcn, F. 'l'., clespre liicnsta nrigratoare,244. I(6rtc, tlesprc ilrolror[ia sexelot' la Licuste, 212; t'ttsegt.i, 2.1J. - Licusle Iiovalevsliy, A., rlcsll't' al'iiritetce tlintrc ascitlii ;i verteIrater. 137. 1:j8. Iiovalevsli)., W., <lt.spre agrcsivilatee coco;rrlui dc urunle mascul, 297 ; Krause, despre un corp liisttcit. la extretnitatea cozii rttrui
trIucctctts
7:17.

clespre irnpcrecherea cocoguitri dc

munte,

299.

I(r.rpffer, prof., clesple afinitatea clintrc ascidii si r,ertebtatc,

;i a unei pisici,

213.

r,
Lalidocera
222.

I)aru'irtii,

organele

prchensilc ale tnascultrlrri,

;

K
Iiallima, asetniirrarea cu o frttttzit vc';ttrdir,

deosebili serrnlc la, 27ti, 278; - rnirlrt.s, lttttto, 280. Lrcerlilict, tlcoscbiri serrralc la, 288.
l'i06;
2i.r6.

Lrtbrus, crrlorile splendiric ale spt'ciilor de, 276

I(alij, fazanul, bitaia ca tlc tolll ii ttlitscttltrltti, rlc, - lruii de, l3tl1.
dcspre clatorie, 88
;

sliplnirea cle sine, 97 ; - despre despre nrtmlrul speciilor cle ont, 149. Iieen, dr., despre facultd[ile minl"ale la ;erpi, 287. Iieller, dr., despre greutatea fabricririi tlc utteltc rlin piatri,

I(ant, frnrnanuel

I.agoprts scolicus (r'ed grousc) nrouogam, 186; agt'esivit.atea tnasculului tinlr, 299, -- produce rtu sunet bltindu-;i aripilc, i)06

l,ltft'csttitvc, dl., tlespre pirsrililcr paratlisrtltti,

3 | 5.

I(cttt, W. S., alungirea inotirtoarei tlorsalc la

nrus l11rrt, 2?5;

48.

Oalliortrl

desple jocul nuplial la l.abrus nlirli.s, 278 ; - culorile ;i iocul nup{ial la Carihants lirtealrts,2ig. I(ing, W. R., despre organcle vocale la 'l'elrao cultido,

pcttaiul estival gi lrillertral, 31(i, 317 ; -- intlttttiri nup!iale la, lJ30; triPli-r, 375 ; - nripir'lilea coloritttl proLectolal al, Iit35. Lanrarcli, tlt'spt'e origillea otnrtltti, lii'
Lamellibr anchiuta, 21 9. Lamelicornute, coleoptere, apofize in formit de corn de la caP ;i PiePL la, 244, 2lt1; influenla selec[iei sexuale asupra, 249. LarnonL,

rlulata curt:irii la, 330 ; - culori gi uiclificalc, 1370. I.agolius mulus (ptalntigatt;, 1tl(i :

bitaia ca tlc tobir de citre <lropii, 307; - despre tlespre rerri, {08 ; - despre alragerttr lenrtltli ntascttl tlc cirtrc vocca - femelei, 426. I(ing qi I"itzloy, despre obicciurile ntrpIiale la fttegieni,
I(ingsley, C., despre suneLele prodttse del trmbrrna, .28i3. Iiirliy gi Spctrce, clespre deosebirilc serttale-la luttginlea
ciocnlui la Curculionidae,
484.

303, 304;

Lanrcllicornia, stridrtla{ia la, 250.

li8; jocul nuplial al inseclelor', 188; - tlespre elitrele la Dgstir:tts, 2130 ; - despre desprc partictrlalit.ti!i le picioalelc ittscctelot' - prasctrle, 230 ;

I.antltornis plrcrphgrurus, culorile femelei, 369. Lampqridue, nepliictttc la gust mamiferelor, 231. Lanclois, I-I., nrusculile atrase de sunete, 2li3 ; producet'ea tle stttlt'Le tle catre Cicctdue, - tlespt'e 234: tlespre organul de stliclula[ie al greierttltti, 236 ; desPre Dcclicus, 237 ; tlespre orgatrelcr dc stl'idula!ie

tll., despre colfi de narval, '{06 ; folosirea col[ilor de catre llat'val, 415 ; tlcspre - clespre foca cunas-vezica, 427.

la Acridiitlae,

2381,

53()

INDEX

Lantlois,

I{., aparaLul stridulant la ortoplere, 239 ; despre stridulalia la Necrophorus,249; - despre organul stridulant la Cerambgr heros, 250; - despre organul stridulant Ia Geotrupes, 250; - despre organele rle stridula{ie Ia coleoptere, 241; -despre tic-tacul la 252. - despre remufcarcaAnobium, Landor, de a nu se fi sultus obiceiului
tribului,
100.

Lemur maca.co, deosebire sexualir de culoare, 434. Lemuridae, 132; - urechile de, 23; - variabilitatea muqchilor la, 42;

Lei, dungile puilor de, 377. ,,Lek"-ul cocoqului negru qi al coco;ului de munte, 32g. Lemoine, Albert, despre origitrea vorbirii, 28.

Lanius, 375;
caractcrele pnilor, 378; - rufus, puii anormali de, 392. Lanliester, E. Il., desprcr longevitatea comparativir, 118; efecLele clistrugirtoarc ale - clespre 1 19. alcoolismului
116,

tecente gi terliare, 23; despre dinensiunea cleienrlui Ia mamifele, 71; - desple Dryopithecrrs, 134 ; - despre plantelc plcistoricc, 461. f,erus, modificarea sezonierir a penajului la, 399. Larvele lurninoase ale nnei coleoptere braziliene, 231. I.asiocampa quercus, atrac[ia rnasculului de citre femel't,

Lapond, limba, foarte artificialti, 81. I.,alinge, mugchii lui, la pis:irilc cintil.oare, 302. Lartet, 8., compalalia capacitl[ii craniene a mamiferelor

Lanugo-ul fetusului de orn, 2it, 479.

Leplalides imitafia la,

coloritul lor, 254; - pete ocelate, la, 347. Lepitlosiren, 737, 147.
26C.

Leneqi, ornamentele masculilol, 431. Lenguasi, deformarca urechilor la, 465. Leoparzi negri, 435. Lepidoptere, 253; - propor[ia numericii la sexele de, 209 :

;i derivalia lor, - pozilia originea lor, 742. Lemurieni, uteml la, 40.

135;

Leptorhgnchus attgttstatus, agresivitatea masculnlui, 247. I.eptura testacea, deosebire de culoare iutre sexe, 244. l.ero1', despre circumspeclia vulpilor tinere in linuturile
cle

vinitoare,

73

21r;

- rlcspre abanclonarea puilor dc citre rindunele, 95. Leslic, D., obiceiuri nuplialc la cafri, 220. Lesse, valea riului, 27.
Lethrus cephalotes, agresivitatca masculilor tlc, 2l(,, 2,19.
Lesson, clespre piisirile paradisului, 186, 32g; - rlespre elcfantrrl cle marc, 427. Lessona, Nl., observa[ii dcsprc Serranrrs, 13g.

- deosebiri sexualc dc culoare la, 259. Latham R. G., clespre migra{iunilc omului, 47. Latooka, despre perforarea buzei infcrioare la, 465.

Laurillard, ttesprc diviziunea anolmalir a osului molar

la orn, 41. Lawrence \Y., rlespre superioritatea sllbaticilor falir cle curopeni prin pulerea vederii lor, 37; -- despre cnloarea copiilol nou-nisculi de negri, 452; despre dragostea
.164 ;

Leu, poligam, 186;

coama sa, defensivir, - urletul lui, 425. Leu de mare, poligam, 185.

420

tlc ornanrente a silbaticilor',

etrgleze, 474.

Leuciscus phor.inus, 209. Lerrckart, R., clespre ucsicula prostatica, 2g ; -- despre influenla virstei p.{rinlilor asupra scxului

rlesplc rasele spine, 409 ; - clespre lnrmuselea aristocraliei Layarcl, Ii. L., rleslrre
287
;

descendenlilor, 205.

un caz de raJionament la o cobri,

Leuator clauiculae, muschiul, 43. LibeIIuIa deptessct, cuioarea masculului, 2.11, Libelule, apcndici caudali la masculii tle, 230

-- despre agresivitatea lui Gallus Slanleyii, 296. Lal'cock, Dr., despre perioclicitatea vitalta, 77 ; - tlespre natura tentlin[elor animale la itlioli, 39. Lircusta, viu colorati respinsir dc ;opirle qi pisiri, 240; nrigratoric, 231'r ; - seleclia de ciitre femelii, 23i-r. Lricrrstc, propor'|ia sexelor' la, 212; - stlidulalia Ia, 231, 231J, 2:J9. [.. hlenrius, creasl.r'r dezvoltatr'r pe capul rnascrrlrrlui in
rioacla de replorltrcele, 278.
i]01-r;

relativl a sexelor de, 282; - dimensiunca cleosebire la sexele de, 240, 241; - lipsa de agresivitate la mascul, 2,11. Libellulidae, dimensiunea comparatirrir a scxclor', 232; - tleoscbirea dintrc sexe, 240. Lichtenstein, clespre CIrcra proone, 'J10. Licurici, ftrmelii, firri aripi, 17tl ; - luminozitatea lor'. 2ltl. Lilford, lordul, Acerirto cernue alt,asl clt' ollieclc striihll.ilieci, glanrle milositoar.r., .128 ; <leosebiri scxualc dt' culoare, 431 ; blana mascululni fnrctivor, 431 ;.
citoare,
3136.

pe-

I.cbida, ncagr[ sllbaticir, trehea de,

Lecliy, despre simlul datoriei, 88 ;

lluii albi de, 293 ; :- ciocul rogu al, 30ti ; - cu gitul negnr, 40(). Lebede, 293, 400; - puii de, 390.

[.ee, IJ., despre propor{ia rtnmericl a sexelor la ptistritvi,

209.

despre sinucidere, 102; - despre practica celibatului, 103; - pdrerea sa despre crimele sdlbaticilor, 103 ; - despre cre;terea treptati a moralititii, 108. Lcconte, J, L., despre organul de stridulalie la Coprini ;i Dgnaslini, 250.

treptate,81. Limicole, pdsdri, pui de,

Limosa lapponica, 388.

Linrbi, prezenfa de rudimentc in, 8t; clasificarea lor, 81 ; variabiliLatea lor, 81 ; incrucigarea ti contopirea lor, 81 ; complexitatea lor nu este un criteriu de perfecliune sau o dovadl a unei crealii specialc, 82 ; aseminarea lor, dovad{ a originii comune, 129; specii, indentitatea dovezilor a dezvoltdrii lor
394.

Legitimi gi nelegitimi, copii, proporlia sexelor la, 205. Leguay, despre aparilia foramenului supracondiloid la
hnmerusul uman, 27.

Linaria, 375. Linaria ntontana, proporlia sexclor la, 208. l,indsa5,, clr. W. 1,., boli transnrise de la animale la

*-

Lurbarea la anilnale, 72; ciinele i;i consiclcrri sblpinul ca pe Dumnezeu, 85.

om,

INDEX I-irrrraeus, pilclca sa asupra poziliei omulni, Linx, canarlian, gulera; al, 420.
130.

531

l,ilfutbius, apcndici prehensili la femelir, 228. Lithosia, coloritul la, 258. Liltorirut litorea, 219. Livingstone, dr., modul de a ;edea jos al gorilei, 131 ; umiditri{ii ;i a usceciunii asupra culorii - inflnenfa pielii, 163 ; rlespre susceptibilitalea negrilor la frigurile tro- picale dupri o qedet'c inLr-o climi rece, 7ti4;

Lirir. pasirlea, rcruniunile lor,

330.

despre pretenlia d-lui \Vallacc asupra plior.iLilii - ideii selecliei naturale, 48; barbaria anterioari a naliunilor cir,ilizate, - despre 724:

inrbunr-rLi!.irca altelor. prinLre silbatici, - dcspre 125; - despre asentinarLra caracterclor rnintale la

cu aripi pintenate, 297; - despre despre I'loceidae, 306; - rlespre un Caprimttlgus african, 312, 326, 327 - dcsplc cicatricele de luptri la masculii rnamiferelor; - sud-africatre, 405 ;

qisca

153;

diferite rase umane, 752; despre artele practicate de cltre sllbatici, 152; despre capacitatea de a nurntira la onul primitiv,
de 222
;

despre organele prehensilc la rnasculul - Labi.docera Daru,inii,

- lolaqi, ,166 : ,168. - despre banyai, Livonia, proporfia numericir a nagtcrilor de biric!i ;i in, 183, 204.
Llo-vcl,

despre indeplrtarea incisivilor snperiori dc cltre batocaqi, 4ti5 ; rlespre perfolalca l-ruzei superioarc tle ciitre malia-

fete

L.,

despre poliganrie

186;

la cocognl de rnunte ;;i dropie,

despre proporlia nurnericii la cocogul de muntc Ai - la cocoqul negru, 208; rlespre somon, 273 ; - despre scorpionului dc mare, 275, 276; - tlesprc culorile agresiviLatea dropiei mascule, 299 ; - clespre coco$ul de munte gi dcspre cocogul negru, - 290, lt02

Lucanus, dimensiunea mare a masculului de, 232. Lucanus cerDus, proporlia nnmericd la sexelc cle, 212; filcilor la, 230; - folosirea - rlimensiunea lnare a masculilor, 432: Lucanus elaphus, folosirt'a rnandibulelor la, 2.18: - filcile mari ale rnasculilor, 230. Lttcas, Prospcrr', tlcsple llorurnbei. 2.10 ; prcfeliu!a sexuali la cai ;i tauri, - clespre Luntinir, cfectele ei asupra Letrulni, 35 ; -- influenIa, asupra culorii valr,elor, 220. Luminozitat.ea la insccte, 231. Lunarc, perioadc, 141.
745.

Chldeon, 229; - rlcspre despre Smgnthttrus luteus, 233; - gdsirea de noi tovariqi de cdtre gaife, 331; - despre Iupta pentru fcmei printre indicnii nor.tl- atnericani, 455 ; -- dcspre muzicl, .161 ; practici ornaureuLalc la sirlbatici, 464 ; - despre aprecierca biirbii printre anglosaxoni, 470; - dcspre artificialii a craniului, 477; - despre deformarea ,,clsdtoria in cornun", 475 ; - despre exogamie, 476, 477, 478; - despre despre veddahgi, 478; - despre poliandrie, 479. Lucanidae, variabilitatea mandibulei la rnasculul de, 248.

---

rlesprc adunlrile tlropiilor qi ale becaft,lor, 330 ; tlcsprc impelt'cherea unui rdloi pav[zi cu o ra[5
conrurtir, 337 ; ttesple lupta focilor, 405
tir:s1rre elan, 410.
21)ti.
;

at'mele rnasculului

247.

LobittturcIlus, aripi pintenaLe Ia, Lockrvood,

.123.

Locul de na;tere al onrului, 1114. l,ocale, influen{e, cfcctele lor asupla sLaLurii, 34,

35,

l{., rlcsprc dezvoltarea lui IIipltocamltus, 74O1' Rcv. S., Sclalcccle rnuzical, 4l-l!). .Lttcttslidae, stridula{ia la, 2ill>, 237 ; - descendcnla lor, 134. Longicornae , coleopterc, dcosebirca srrxelor la culoale,
244;
Lonstlale, dl., despre un excrnplu de ata;amcnt personal la llelir pomatia, 279. Lofobranhii, recepLacule malsupialc la mascnlii dc, 282. Loqthophoras, obiceiuri, 341. Loplwina alra, deosebili sexualc de coloriL, 398. Loplrcrnis orrmtus, 375.

Lund, rir., despre claniikr grisiLc in peqtclilc brazilierrc,

Lup, tnodificarea hibcrnalir a, 438. Lupi, invilincl sir lat.re tler Iu ciini, 67; - vinind in hailc, !)0;

-stridulalia la,

250.

- pentm existcn[ri la ont, 727. Lupta

Lnpti,

ncgri,

436.

Lord, J. K., clespre Salnrc lgcctodon, 273. Lolne, B. T., despre XIusca uomitoriu, 52,234.

pisdri, 294; - printre printre mamiferc, 105 et seq.', - la om, 455. I-nschka, prof., despre terminalia coccisului, 28. Lgcuena, deosebiri sexuale de culoale la, 2i>5. Lgcaenae, coloritul la, 257.
L1'ell, Sir C., 9i
desprer

legea, printre coleoptere, 247;

antichitatca ontului, 13;

;

I.otia,

caracterclc' puilor cle, 51.

Lubbocli, Sil J., dcspre antichitatea onrului, 13 ; originea ornului, 13 - despre capacitatca nrintalit a stilbaticilor, 61 ; - tlesprc dcsplc originea uncltclor, 75; dcspre sirnplificarea limbilor, 82 ;

- clesprc absenla idcii de l)umneztn l:r anrrruitc - lase ulltarle, 84 ; originea credinfei in factoli spirituali, 84; - clespre superstifii, 86 ; - tlespre simlul datoriei, 88 ; - despre despre obiceiul printre figieni de a ingropa de vii - bitrinii qi bolnavii, 91 ; - rlcsplc imoralitatca sirlbaticilor., 104 ;

clisparilia lirnbilor', 8l ; - despre dcspre inchizitie, 122; - desprc fosile dc vefl.t'blale, - desprc resturile lccnnclitaLea rnulatlilor, 747. -

originea omului, 13; - despre paralelismul dintre dezvolLarea - despre a limbilor, 81

speciilor

135;

]I
LIacacus, urechile de, 23;

rdsucit la extremitatea cozii cle, 28 ; - corp cozii la specii de, 55; - variabilitatea - favori!.i, la nnele spccii de, 429,

532

TNDEX

nlacactls brutttteus, Slt ; ctlttornolocus, crcasta sttpclc!liari Ia. 452 - albcate la birtrine{e. 453;
56 ; - c.audulu.s, lasioltt.s, pete facialc llr, 443 ; -- ttctneslrilrrts, 504 ; 131 ; - rudiatus, r/testt.s, tleoscbit'i sexu:tle tlt' cttlonLc la, - 504.

- desple stalea prirnitivir barbarl a na]iunilor civilizatc. 124 : -- dcsple urme alc obiceiului de a rirpi cu forla sontanczilor ;i a nePalczilor, 159. llcrNeill, tll., tlcsprc folosirca coarnelor' de citrc ccrbi, 4 13 ; - desprc ciinclc sco!iatl Pentru vinitoarea dc cerbi.
417
:

,tr79. - dcspre poliatrtlric, lla.crrattrara, dl., sttsccptibilitatca la sr'hinrllat'e

1iilc, 124, ,1i9:

artrla-

'1

3.

1Ii5,

llircirf candrtr, agrcsivitatca ntasculrtlui, 294 cintatul de Loantu[ al. 302;

Ilacalister,

femelei de, 302 ; - cintatul atacind alte pisdri ctt t'ogu in penai, 3li5; - puii de, 390. prof., tlespre varia{iilc Ia ntttgchiul
32;

Trnlnlart's

despre anontalii mttsculare la onl, 43 ; - mai lnarea I'ariabililate a mu;chilor la birrbat clccil - la femeic, 189. llacaws (papagali), observa!iilc d-ltti Bttxtot't asupl'a'

accessorius,

X!ucropus, iocul nuplial la, 279. l,[uc.rorhintts proboscitletts, structuta nasultti la' 427, llaillard, cll., clespre proporlia sexelor la o specie dc I'apillo

clcspre clcspre

perii lungi de pc gttqa cerbului, 420 ; mugctul ccrbilor, 425.

clin Bourbon,

llairnu{a ctt bonetir,

443;

210. 130.

llainrtr!a, protcjindu-Ei ingrijitorul de trn ltavian, 92, 971' - r/resu.s, tlcosebire sexttalit de culoarc la, 435, l\lainnt{e, susceptibile la acelcagi boli ca qi omul, - rnasculc, recllnoagterca femeilor dc cltre,

91, 306.
NIcCann, J., despre individualitatea tnintalir' 76. Illachetes pugnar (mff) presupttsii poligamir, 186; proporlia clintrc sexe la, 208 ;

culoat'ca

ntustl{ii de,

434.
16

17

- agresivitatea lot', 295 ; nlpirlirc la, 317, 318; - dubla durat.a dansurilor la, 329 ; - atraclia lor pentru obiectc s[rllucitoare, 335. l\IcClelland, J., despre Cgprinidae indiene, 280. l{acculloch, col., desprc rtn sal intlian fdri nici o fcti![,
478:

llacgillivra)', W., tles;trc - desprc gisca egipteanl, 298;

t'ecurentl la rtn ciinc, 17. - dr., desprc o tlurere organelc vocale alc p:islrilor, 81

rnusicus, 337 ; tlespre corbi ttirca\i, 344; tlespre AIca (.gluillemttli\, i't'lI; tlcspre culorile la Parus maior, 109 ; clcspre penajtrl nentatur la pirsili, Xlacheles, sexele, ;i pttii tlc, 394; presuptlsi poligaml, 18[i: - pugtru4 nrtnrericit a sexclor' la, 208 - proportia agresivitatea tnasculultti la, 310;

obiceittrile ciocdttitoarclor' 300 ; - desprc obicciurile becalci, 308; - despre tlesprc Sgluiidae, 1)70; - clesprc becatei, 318; - tlespre nlpirlirea Analidae, 319 ; la nripirlirea - despre gtrsirea cle noi tovarl;i de c:itlc cofofcuc. - 332: - dcspre itnperecltet'ea ttnci tnicrle ctl tlll Turdus

-* -

spirgind fructe tali, cu piatra, 49; miinile lor, 49, 50 ; vertebre bazale, caudale incastratc in corp, 55; rizbunarca de cdtre, 65; variabilitatea facultllii tle atenlic la' 68;
folosind Pietre qi bele' 74 ; facultatea imitatir'{' 79 ;
strigirtc-scnrtlale la' 79; buuitatc t'cciProcil, 90; anrericane, manifestarea raliunii

diversitatea facultitilor rnintale la, 32;

afccliunea materni la, 65 ;

la, 7l;

setrlinele Plasate de, 90 ; caracterc ulllane la, 130; arnericaue, dileclia plrului dc pe bralelc unor'
1lt1
;

379 et
;

se,q,

- nripirlire dubli la, 317. I\lclntoslt, tlr., culorile la nemerlicni'

llcliennan, obiceiuri nupliale la coraci, trIacl{intosh, despre simlul moral, 88.

221. 4Bli.

IIacl.,achlan, R., dcspre Apulcrrtia nuiliebris ;i Iloreus lryenrulis, 212; -- tlcrspre apenclicii anali la ittscctc ulascttlc, 230 ; -- tlespre impt't'ccltt.rea libclulelol, 2ii2 ; - tlespre Iibclrrlc, 241 ;

*--

tlcsptc: dinrot'fisttr Ia 'lgriott, 2-ll; desprt' lipsa clc agrcrsir-itate la trtasculii tltr libehtlt',
241
:

culoarc la lle.pialus ltutttttli de pc itlsttlclc - desprc Shetland, 260.

ll'l,ennan, dl., despre infanticid, 46, 478: originea credinlei in factori spirituali, 84; - despre despre predominan[a tlesfriului printre silbatici,

gradalia sPeciilor de, 150; - barba la, 429; - caractere ornatnentale la, 442; --- analogie dintrc tleosebirilc scxuale la, ctl cele la otn, 45lJ ; -- rliferitc glacle cle deosebire la sexele de, 455 ; -- expresia cmofiilor la, 463 ; in general lnonogame la, 477 ; - obiceiuri Poligamc a lnot, 477 ; - obiceiuri golaqe ale, 485; - supralelele la, 503; - cttttarea clcosebiri intre pui 9i adulli' 17; - atituclinea semicrectir a unor, 51 ; - apofizelc mastoidale 51 ; - intluenla nlu;chilorIa, nrandibulari asupra |izio- tromiei la, 51 ; mari la, 59 ; - fctnele lipsitc cle canittii 75 ; cottstrttind Platformc, -- facultirli irniLativc la, 113; - atttroPotltorfe, 133 ; a, probabilA, lll'l; extettninare - rapida (iraLiolet dcsprc evolulia lor, 151 ; tlrasculi' '106; - canittii lauttor' lltai pulin plloasc iu parlca de -- I'etrelele jos decib masculii, 485. Nlaimulele ctt bralc lungi, modttl lor de inaintare, 51 N'Iaine, Sir Henry, clespre absorbirea unui trib de cltre

altul.

704,

4i5;

generali' 115' - dorinla rle ameliorare nu estc

111

INDEX

533

trfajor, dr. C. Forsyth, desplc rnaimu[ele fosile italiernc, 131 craniu de Bos elrrrscus, 409 ; - colli de porci din rniocen, 419. llakalolo, pelfolarea btrzci supetioarc dc criLrc, l(i 1. llalar, osrrl, diviziunea anoi'rtraiir a, la our, .1 l.

\Iantcll, \\'., despre acapararca fetelor drirgu!e de r:[tre

XIatilis, aglcsivitntea speciilor <le, 3,4{).
qcl'ii clin Noua Zelandir,
;

,181.

)lnnri, trrortlrlita[ca lit, litT

)lalaiezi, linia tle scpararo intrc lrapuagi ;i, --- lipsa blrbii gt'nrrralir la, .15'1 ;

ii;

--- irrfanI icirlLrl si plopolt iir scxcloi' la, 21-1 ; - tlczgrrslrrl pt,ntl'rr pilozilatc prirrtrc birrbaIi,
;

469.

- gi papuagi, contrastul caraclelclol la, IIalaez, arhipelagul, obiceiuri nrrpIialc

483.

clin,tilor plirrtrc, 4611: - r'opsirca at'errsiunea unor, ltentltr perii rlr' pc olrlaz l.4ir.

]liit't'ttr; .\trlclirrs, rlesprt: origitrt'a sint{ului ntoral. tj9 - tlcsplc iirl'lrrenl,a girttltrt'ilol' ol.ri;uttite, 1t.,t7.
1(i1) ;

ale 5i1lfls1i"ilol tlin

Ilalshall, tlr'. \\I., 1-rlocnrinctrIo pc r:apul p:istirilor,

li01

JI

uri:rtt I)trte.loltt:, 3i]7.

:

198,

36. - prezbili, qi soldaJi, deoscbirc in proportiilc lor', l3(i. llarinari i\Iasculc, anintale, lupta lor pcntru poscsiunea fcnrclelol

XIareca penelope, intllerecltindu-sc cu u ,1 rrc.s acula, ',Jlli. Xlarinari, creqterca lor intirziatir dc conditiilc tle r,iali, il5 ;

-- cltspltr nt-rpirlirca la pirstiri, 318, 31.c| ; avuntrrj pentnr plsirilc palarlisuhri llrai - ij9ll
;

Lritrirtc,

1U0:

lor itr iocul nuptial, 187, 188; - ardoarea general nrai rnodificali clecil- fcnrelelrr, 1|i7, - in deosebesc la fel de fcrnele gi dc pui, 190; - se caractere, clczvoltate la fcrrrele, 92 ; - transferul lol la pisriri fernelc, ljttli. N{asculi, sedentari, ai unui paraziL
1

colonel, incnrcigarc reciprocti, plintl'c'todagi, 160 : - infanticitlul si propor!ia sexelor la todarsi, 213; -- alr:gelea so{trltri printre todagi, 479. llursltttll, dl., clt'icrtrl unci boqimane, 144.

]litt'sttttialt'. I ll(i

It)O:

- dczvoltalca menrlrranci de nictitarc la,

ttLeltri la, 40
;

Z'tr t

himenoltter, 188, 1tig.

;

45, 46. Xlaluridae, nirlificarea la, 369. nIalurus, puii de, 394.

- uillosus , 27 7 . Malthtts, T., dcspre vitcza dc innrrrltilc a

llallrerbe, despre ciocinitoare, 372. ttllotus Percnii, 272 ; 'lI

gi femele, numdrul comparativ dt:, 182, 183 ; - mortalitatea comparativd la puii, 181J. nliini, mai mari la nagterc la copii de muncitori, 36 ; lor la cvatlrumane, 49; - structura libertatea lor indirect corclatr-r cu utic- qi brafe, caninilor, 51.
$orarea

Masculi, prezen{a organelor feminine ruclimcutarc la, 139

- posesiunca sfircurilor, 140 - oliginea lor din llonotremata, 1421. - sacii aLdominali la, 777 : --- rlirncnsiunea rcliitivli a scxclot, 476; lor, 431. - culorilc llarsupiurn, nrrlimr:n'lar la rnasculul marsupialelor. 130. Ilartin, W. C. L., despre alartna manifestati. de un ul'angutan la vederea unei hroagte lestoase, 67; tlespre piirul la Hylobates, 731. ; - clcsprc o cerboaicii americanra, 475; -- rlespre voce la Hglobates agilis, 426;
llaltins,

qro;rrrlatiri,

- dcsple biubil locuitorilor din St. Iiilda,

rlt'sprc Semtutpitheclls nemaeus, 445

454.

O., clespre nloartea provocatd de inflamarea apen-

- bdrbatul susceptibil la, 297. 1\{amifere, comparalia capacitdlii

llamele, 177 ; - rudimentarc la nanrifelc mascult', 1g, 28, llig;

supranumerarc Ia femei, 39 ;

llasloidalir, apofiza, la orn, oi, rnaimule, 51. llanclslcy, rh'., dcsple influenla sirnlultti mirosultti la
onr. 2ir :

rlicelrii vcrrniform, 27.

ter[iare, 52; mamelelor la, 1il9 : - sfircurile - urmS.rirea femelelor de cirtre utasculi,

cranicne la, rcccntc

J.88;

gi

- genealogia lor, 136. I\{andani, corelalia dinLrc culoarea ;i tcxLura ltiirulrri la. 167: lfanrlibttla, stingl, nriritir la rnascrrlul dc'l'ctt,throdues
llandibtrlt, folosilea lol la
rft.slor/rrs, 23l
.

paralelism cu pisiirile la caraclcrclc st xuarlc sccundare, 437; vocea lor, folositri in special in pcrioada de rcpro- ducerc, 459. lllammalia, clasificarea prof. Ou.cn a, 128 ;

caractere sexuale secunclarc la, .105 ;

ont, .157. r\la5.c'r's, \\-. l;., riesplc dornesticilca 1te;Lilor aurii in Cltina, llr-yhctr,, Il., despre afec!iutrca dintrc ittdivizi dc scxe clifcritc la ciini, 422. llal'nalil, C. R. despre scxele rle Cfugsenrys picta, 286. ]Iirciiit.ul gi;telor etc., 300. l'Ilciuci, folosite ca arme inainLe tlc r'Sspindirea omului, 153. NIIgar, varialii de culoare la, 441.
N{ccliel, tlcsirrc varia{ia corelativi
280.

--_-'.

tlesprc i,:liolii care i;i niros mincarea, 39 dcsprc I auLa Briclgrnan, 79 ; tlcsprc dczlollarea organelor vocale, B0; sim{ul rnoral la ncbttnia incipienti, 108;

schirnhalea facultir{ilor rnitrtale

la prtbertaLc, la

armele lor, 406 ; milimea comparatir.ir a scxelor, 41ti;

l\lattdt'il, nurrrinrl dc verlebrc cauclale Ja. 5{-i : - ctrlorilc nrasculului dc, ,1ilJ, 436, 4l:j. i\Iantegazza, prof.. despr.e ultinrtrl rtrolar ia ortr, 20 ; vii la anirnale mascule, 190 ; - culori despre ornamente la silbalici, 464 et seq.; - despre brilbii la ncozelanclezi, 469 ; - clespre lipsa exageral'e de cirtre om a unor caLactcre naturale,471.

la Ooryduh s coi'rruln.s, 2ll(l ; - rrrari - ttrali la rnasculul rle / rrc(r/lfri^ cltltluts,

,,lnuttoltirilcr, 23t)

2il(1.

}Icriicantcnlc, cfcctul plocltts tle acelea;i, astlpra omttltti ;i mairnu!clor, 16. n{cdiu inconjuliLor, ac[iunca clircctri al. llrovocintl dtosclriri ir;tre scxe, 1{)0. A,Iedustte, crrlorilc r,ii :rlc uuor, 217. r\ltrgaliLicc, stnrcluri, lllcrlotttiuattla a, I5lj. lleqtrltit:tts utrlidrts, tlcost'lrilc scxttltlii tlt' cttloarc la, ij12. ,llcrlusotntt, r-l inrcrtsiurrea nlar'(' lr trrzrscttlilot' dc, 21i2, lleigs, tlr'. ;\., tlcsplc valiaIi:r ct'attiilt-n' la indigcnii tlitt
;\tnct'ir:a, 131. Ilcitrecke, despre propor'lia nttnrerici a sexclor la flttlttri,
209.

si ai picit;r'ului,

a nltt;chilor bra!ultri

44.

nlclane sieni, desclegtelca

numiirului tle,

158.

nleldola,
282,

cl-I.,

culorile gi zborul nuplial la Colias

;i /)ieris,

i,34

INDEX

)Ieliphagidoe, australienc, nidificat'ca la, 3tj9. lIeli.ta, caractere scxuale sccuntlat'c la, 223. lIelob, deosebirea de culoarrr Ia scxclt' ttnei specii de. 34[i. llenrrrrrn, tiniir, 146. Ilernorie, tnanifestarca ci la ituitrtalt', [it\.

llenure Alberti,

cintatul lui, 302; - supetba, 330; - coada lungir *la atubcle se;'c tle, 1i07.

3301.

llistre[, silbatic, poligattt irt India, 185 ; folosirea col[ilor de c:-rtre, 153, lupta lor, .118. ,f titctrell dr., consangvinizarea pe insulele Hebricle, llitforcl, seleclia copiilor la Sparta, 34. l'Iivafi, St. George, despre reducerea de organc, 20;
despre urcchile lemuroidelor, 23; despre variabilitatea mttgchilor la lemuroide,

160.

nlerganser, trahea masculului, 305 ; - serrator, penajul masculului dc, ill!1. Mergus cucullattts, speculunr clc, 199; - nerganser, puii cle, 38. Merops apiaster (beeeater), 302. tr{eserii, influenltnd fomra craniului, 53. Nleqteguguri practicate dc citre sdlbatici, 153. I'Ietallura, rectricele splcntliclc clt', 1358. ilIethoca iclmeumonirles, tnasculul rnale d.'. 2iJ2. lleeves, I'I., despre birtaia ca dc tobii a bcca{ei, 3(f7.

rlespre veftcbrele caudale la maimufe, 551 clespre clasificarea primatelor, 13ll ; desprc uranglltan qi om, 1313 ; clespre deosebiri la lemuroide, 134 ; despre creasta masculului de triton, 284. )Idbius, plof., tlcspre capacitatea de gindire a unei gtiuci,

42,

,17 ;

---

Ilodc, dnrata indelungnli a, printre silbatici, 466, llodificirri itttttile, 57.

If oggriclgc, sexuald la, 276. llcrltrEtc, culorilc Ai formele frumoase ale, 220; craractere sexuale secundare la, 219.

70.

467.

l{exicani, civiliza!ia lor. nu striiini, L25. l\Icyer, dcspre un col'p lirsucit l:r cxtrcrnitatcit cozii tttttti X[acacus qi a unei pisici, 28 : despre copulalia Pltrggortitlctc-lor dc sptrcii - clr. A., 221). distincte,

JIollierrcsiu

J. 1'., obiceiurilc pirianjenilor, furnicilor, 128. - obiceiurilc pelertensis, cleosebirea

64

I{eyer, prof. L., despre clezvoltarea ht'lixultri

22 et seq.;
189

ut'echii,

Jlolluscoitla, 73i, 219.

urechea
;

blrbatului mai viu'iabili decit rt fetncii,

llongoli, perfecliunea simlut'ilor Ia, lfonogamie, nu este primitivri, 124.

llonogenigti,
150.

f,Ionacanthils scopas qi

lf. peronii, 2il,

37.

272.

llierla, -----

antene servind drept urcchi. 233. deoseltiri sexuale la, 18[i; proporlia dintrc sexe la, 208; dobindirca unui cintec, 302 : culoarea ciocului la serelc dc. iil1, ilnpercchcrea cu llll sturz. 337 ;

)Iotrcngchtts psettdacori, stridulalie la, 251.

ijl-).S;

culorilc qi nidilicalca la, il{j9.

-* lnviugintl lre ccl rnattrln, 95. 99. llill, ,I. S., dcspre originca siru!ului tuolal, fi9; ,-. clesprc ,.plincipiul ccrlci rnai rrtari fericiri", 104; ,- despre deosebirctt capircitirtii ntinlult: li't scxcle
omului.
J;-r7.

tlirrlrc sc-rt'. li1)E. I\{igra!iunile omrilui, cft'cttlc lor, 47. l,Iigratoriu, instinctul, la lriisirri, 9li;
clcoscbiLc de cttloaLc

puii de, 394, 3!15 ;

iJTt}

Jlonotrenutla, 136 ; dezvoltarea mcmbranei nicLitante Ia, 2,1 ; - glande lactifere la, 139; -- leginrl nramifcrele cu reptilele, 1'11. -\lonstruozitir!i, analogc la otn ;i lat anitttalelc itrferioat'e, colcla{ia la, -14 : tlatrstnitcrea lot', 1trS. llontngu, G., desprc obiceiurilc coco;ultti tlc tnesteacirn gi a lui T'etrao .scolicus, 1tl6: lui Aceritm cortutu, 29it; -- rlcsprc agrcsir,itaLca -- t[csprc cintatul piisririlor, 300 ;

lil; ,, l)ro\'ocale dc ttltt'ilca in dczvoltare,

38

rlcspre na"rpirlirca

II illipedes,

aculn (pintail),

dubli a tuasculului de Dulilu

1319.

228.

masculnlui clc Gela.surrtts, 2'22. f,'Iilttago leucurrts, scrxele Ei puii cle, 3,39. .ly'fnrus polllqlotttts, migralc'a par{ialii a,

llilnc-Iid'wards, I-tr.. clcslrlc {olosilcir chclclor nrrilitc tlt

)[t-rrrtciro, dl., despre I]rtcorct:v aDysslltictts, 311. ,\Iontes de Oca, dl., desprc agresivit.atca colil;riilol' lnils-

- puii de, 395. llintale, cal'actcre, deoscbilca ll, rliutle clifcriLclc

:32, 33
;

lllir;

raso

de orn, 115, 146; - facultfr{i, dilr.'t'sitatt'a lot' llt lct'lcnli rilsr:: rlc orn, varialia lol la rceeafi specic, li2, 32 : asemiinalea ltir la tli{r:r'itelc lASr) rlc orrr. 152
rnogtenirea

J[onttcola cgurca,'Ji}. llonnmente, ca rlrme ale' trnor triburi displrute, 151. Jloraler qi instinctivrr, impulsttri, alianla lor, 98 ; -- I'acultir!i, influen[.a lor asupra selecliei scxuale

culi,

29.1.

In om.
10rj
;

11.

regulc, dinsliuc!ic inLrc supclioarc

;i

infcrlioare,

lol,
:

32

capacitelile. cieosebirea, la cele dtmir sexe lir om, 456. I'Iinte, deosebirca de. la om ;i lr irniuralelc cclc nrai superioare, 109; * asenr:inarea la. la difcritcli: rase, 152.

la p[slri,

33i-]

- sinr!, aga-nunritul, clccurgind tlin instinctcle sociale, 105; 108; - originea lor, moltenirerr lor, 108. - tendin[rrlc, lloralitatc, presupus[ ca fiincl bazaLir pe cgoisnt, 79 ; brtnisLarea genelalti a coturtnit[!ii, 105 ; - criteriul, ridicarea tt'eptatir a, 10E ;
influenla unui criteliu inalL de, llolgan, I-. H., desprc castor, 63 ;
115.

Iliros, corelalia lui, cu

lliriapode,

228.

de noapte, 251; - fluturilor .emis de gerpi in perioada dc rcrproducerc, .-- al mamiferelor, 427, 428 ; * simtul lui la otn ;i aninrale. 2,tr.

r:rrloaltra

pielii,

1{i7; 287
;

despre puterea dc judecati a castorttlui, 69; desprc ripirea cu forta a femeilor, 724 ; clespre castoreumul castorului, 427 ;

--

cdsitoria necunoscut[ in timpttrile primitive, 4i5;

desprc poliandric, 479.

535

bare,123. llorris, F. O., despre ulii hrirnind pui orfani, 333.

trIorlel', J., despre aprecierea latrdei gi frica de dezapro-

Ilorsi, dezvoltarea membranei nictitante la, 23; coltii de, 406, 410; - folosirea colfilol de citre, 415. llorse, dr., culorile noluqtelor, 220.
)Iorselli, E., diviziunea osului malar, 120:
38.

llortalitatea mai mare la orag decit in regiunile nrrale,

l\ltrrray, A., tlespre Pediculi Ia dift'rite rase de om,

rnodul de a qetlea al rnainrulelor cu coada - despre scurtd, 86; deosebiri la lenmritle, 1ll4 ; - despre despre punga gularl la nrasculul de dropic, 30.1 ; - rlespre d.e Otoria jubuta, 420; - tlespre coama - 428; depresiunile suborbitalc la mnregitoare, - despre culorile serxelor la Otaria nigrescens, 1132.
despre fecunditatea fenreilor australienc cu - T.A., blrba{i albi, 146.
73:.
146
;

llorton,

comparativir a fernelei gi a masculului, 184, 204. despre nurnlrul de specii de onr, 149. lloscat, cerbul, caninii la masculul de, 406, 415; organe oclorifere, 428; - ntascul, modificare hibernali la, 438. tr'Ioscat. bou, coarnele de, 409. \Ioscatl, ra{i, australiani, 293; clirnensiunea mare a rnasculului. 29ir : - de Guiana, agresivitatea masculului, 295. lloscat, qobolan, asem{narea protectoare a, cu un bulgdre de pimint, 437.

- ntinutus, deoscbit'e sexuali rle culoare Musca uomitoria. 52.

nluscicapa grisola, 370

llltts cortinga,

1a,431.

-- lLtctuosa, 370 ; reploducindu-se avind pcuaj - ruticilla, 393.

ncnratur..

)I

)Ioschliau, tlr. A., despre un graur vorbitor, 77. Jloscftus moschilerus, glandele odorifere de, -128. ]Iotacillae (rvagtails), indian{, puii de, 381.

\Io! cefalic la pislri, 313. llotmot, moqtenirea mutilirii rectlicelor, 56, *- pene ln forml de racheti la, 312.
Jltrscct uomitoria, zgomotelc produse de, 234. 233

487

ica rulic illct (r'edst irlt r rtlirr-rcl ri cl rl, lLt - :c ., r' : :t, 1 1, r :t,, j nenratur, 393; - tovarrigi noi ia'isi{i de, 332. Llusophagcre, ctrlorile qi nidificarea la, 370 ; - amllele sexe la fel de strirlucitoarc la, 373. rJlrrsculus sternulis, prof. l'urncl desple, 21. Xlusophagae, culori ;i niclificare la, 370 ; -- ambele sexe la fel de st.rrilucitor colorate, 373.
ttscalt

llustir!i, la mairnule, 131.

)Iuscicapa (gobies) nidificarea la, 281. \Iuqchiul acromiobazilar Ei umbletul cvarlrupedal, 4ii.

Xlustelct, nidificare hibernalir la douzi specii de, 438. I\{nsters, cpt., despre Rheu Dara'urif, 389 ; cirs[toriile printre patagonczi, 483.

)lusculile, dansurile lor,

auditivi la, .160. - capacitatea ]lustatir, nrainrufl, culorile la, 431, 445;

)lrrl:rtri, fecunditatea persistenlri a, 147 ; inrurtitatea lor la frigurilc galbcncr, 16,1. 1\liiller, Iicrrl., despre mexicani gi pcruvieri, 725. ll iillcr, Fritz, dcspre nrasculii fiirri gur{ de I'nnar's, 17ti; dcspre clisparitia petelol gi rlungilor la nraurifc-

-. la ntaiuru[e,

131.

Ilttgchi, rudimentari, apariIia lor la orn, 20 ; variabilitatca lor, 31, 32 : .- efcctelc folosilii gi ncfolosirii asupl'a, llir ; --- irnotttalii ca dc aniuralc akr, la onr, .12 ; -- varialia corrlatir a, la l-rra[ s;i Jricior', 43 ;
r'ariabilitatca lor, la lrriini ;i lrir:ior, 47 ; -- ai filcilor, influen[a lol asrrpra fiziononriei
nruirrru-

----

rcle adulte, 441; - rlcsplc proporfia scxc]or la unii cntstacci, 213: --despre caractere scxualc st'cunrlarc la difcrr.ili
crrrstacei, 221 et seq.;

{t'Ior,,111,52. sl)asme olli;nuitc alc, rlctct'nrininrl nrodificriri iilc oaselor facialc, 53; ai strirtnoqilor ini{iali ai ornului, 13ti ; r'arjabilitatca ttrai lnllre a, la birrlraI rlt,t'it, la fenreie, 189.

amfipozi, 393. Nltiller, I{eLrnanrr, eclozarea albinelor din pupi, 182; polenultri de cdtre albine, 193; - colectarea - propor!.ia sexelor la albine, 212 ; nuplial la Eristali.s. 233 ; - jocul - culoarca qi seleclia la albine, 242, 243;

culori, 260, 267; - despre maturitatea st'xuall a puilor de crustacci

muzical intrc ruasculi dc Cicadcrc, 325; - concurs de a linc aripile la Castina, 259:. - nrorlul -- clcspre flutrrri arzitind prcferin(i pentru anunritc

,,l,Iu;;chii pentru uririit",,l2. i\lugchirtl ischiopubiau, .12.

trluqter,

biziitul lor,

233.

Nlutilirri, vindecarea lor, 17;

Il,Iutilla europaea, stridula!ia la, 2,13. X'Iutillidae, absenla ocelilor la fcntela de, 229. \Iuzicale, cadenle, pt'rcep[ia lor, cle cirtre anintale, 460 - capacitatea la onr, .157 e.t seq.; Nluzicri, 152;

rnoEtenirea lor, 56.

Irilor', 81 ; S., despre banteng, 433; - despre culorile la Semnopithecus chrgsornelas, 43{. lluntjac, ccrbul, arnrele lui, 415. Ilurie, J., despre reclucerea organelor, 20; - despre urechile Ia lemuride, 23; - despre variabilitatea muqchilor la lemuride, 42,47 ;

J., despre nrernbrana nictitantd gi cuta semilu- nari,24; despre originea vorbirii, 78 ; - I\lax, implicd capacitatea de concep,tii gene- vorbirea rale, 79; - lupta pentlu existenli printre cuvintele lirn-

-* -

a pisirrilor,

discordantl, dragostea silbaticilor pentru, 309; motivul facultdlii clc percepere a notelor la anirnale, -160; capacitatea de a distinge noLe, 460; in leglturir cu vorbirea primitivil, 463,
aprecierea cliferitir
4ri1
;

292

a, de clitre cliferite

popoal'e,

lllgcetes caralJu, poligami, 185 .i'ocale, 426 ; - organele

ei, 4ti1, 463; - originea - efectele ei, 462.

vertebre bazale caudale la lllacarrts brunneus - inchistate ln corp, 55;

la, 429; - barba deosebiri sexuale dc culoare la, 433; - vocea la, 459; - seniculus. deosebile scxuali rlc culoalc la. -

.134.

.rliii

INDEX

I\I

Noua Zeelandii, b[gtinaEii din, prevld extincfia lor, 162

\'.grli,
)-at

rlesi-r1'f in.flur:nIrr s1'li'gIit'i

rlcsprr.' glada(ia spct'iilot' la plante, 150. lal, cttltii tlt'. -l()6. \us, i.,.-scttrlilarca la, ittt!'c ollt 5i ttlaittttt!c, i li2 ; -- gittrirea ;i olt'tatneutarea ltri, '165 ; -- i'oarte trrt'ti[, ntt cste adtttit'aI la trt'gri, 'llo; lttrtil'ea ltti, 71. Nas-r'czicir, focir c.tt. glttga ri, 1127.
'1

loi', ir7 ;

ttatttralc asul)l'tl ltlatttc-

taluirii itt, 466; - practica aversiunea indigcnilor pentru pdrul de pei fa[I, - ,169 ; -- ft'telc drlgu!c acaparat.e tlc cirtrc qerfii din, 4lil. Neu'1on, rleslrre punga gulalti, la tlropia tnascul:i, 304; deosebirea intre lenrelelc a tloul specii dc Orynolrts, 382 ; tlespre obiceiurilc la Phulurope, Erulromiu morirrellrrs ;i /-lmosa, 38ti. Nicholson, dr., desprc liirsa de imunitatc a ettroltetrilor bluni fa{i de frigurile galbctre, 105. NictitantS, nternbrana, 24, 1:]8.

N:izalLr,

car-ilir{ile, rlitttcnsittticet lot'ltti't't la irttligcnii ittltt't'i-

cani, 37. )iaslcri, propol'!iilc nunrcritc alc sext'lot' la, la arlitnalc ;i Itt otrt, 1ll3; nrasculine ;,i ft'utilrine, itt :\ttglia, 20ii, 2OI.

- orgaltc itr stat'c, 2(). Nltivir,

Na Ihusiu-s, H. t'on,

tle sllrt alr,eliorarea t'asclor tle llolci, 151 ; riuintalt' rlcurcslicc ttt:ts;cttlc tuai variallile tlcciL

--

cele fctncle, 1ti9 ; coarnele oilor c.astt'atc, 410: clespre ct'cqterca dr,' lttritnalc dottres[ice, '181'
'1;'i.

Na[uralir, ;i sexttali, selt'clia contrastatc, 1!]1. Naulettc, lalcrir cle, tlitnensittttca lltal'e a cattinilor la, Nirpirlire, clubld, 375 ; dubli anual la PIsirri, 1317; Ncanclcrthal, craniul, capacitatca lui, irl.
\:ecro1tlrcru.s,

p5sililor, 392, 3913 ; - a - parlialI, 318.

Nirlificarca la peqti, 281, 282; -' raportul intrc, ;i culoart', 36.3, 370 ; - la pisririlc brit.anicc, 369. Nilsson, prof., clesprc ascrn:inarca virfurilor tle sigcatir tlitt piallir din tliferrite rcgiuni ale luntii, 152; - rlesprc clezvoltarea coarnelor la reni, 197. Nitsclrc, dr.. urechea fetusului dc urangtttan,2S. Nitzsch, C. L., despre puful pdsdrilnr, 317. Noctuae, vitt colorate dedesubl, 259. \:octrtidue, coloritul la, 258. Nomade, obiceiurile, defavoraltile progresului omului, 116. Nordmann, A., tlespre Telrao urogalltts, 330, Norfolli, insula, metigi pe, 162. Norvegia, proporlia numerici la nagterile de blieli $i

- puii dc, llEO. \et:tariniac, nipit'lirca la, 318 - nidificarea la, 369.

i\'ectarinia, nirpirlirea la, 318 ; - nidificarea la, attstralianir, 369 ;

;

stridttla!ia la, 2'19,

251

Nolt Ei Glitldon, trisdturile felei lui Ramses al II-lea, 146 ; trlsiturile felei la Amunoph al III-lea, 146 ; - clespre craniile din pegtcrile braziliene, 146; - despre despre imunitatea negrilor ;i a mulatrilor la frigtt-

fele in,

204.

- lile galbene, 164; desprc deformarea craniului printrc triburile amc- ricanc, -171. Novara, r'oiajul vasultti, sinuciderea in Notrir Zeclandi,
Nudillranhiate, nrolurstc, culorile vii alc, 219. Numlrdtoarea, originea ei, 124 ; - capacitatea lirnitatir de, la omul lrritltitiv,
Numere romane, 124. Nunemaya, ilrcligenii din, blrbogi, 454.
1

Ncfolosirc, efcctelc ei protlucincl olganc rtttlittrctrtalt', 20 ; folosirea organelor, efcrctele, 35; - gi orgartclor, influenla asupra raselor dc otn, 106' a Negrese, bunritatea lol falir clc llungo Palk, 103. Ne'glii, trisituri cattcazietre la, 144 : caracteml lor, 145; -- pircluchii lor, 146, 1'1ti ; ft'cLrnclitatca lor ciltcl sinI itrcrrttcifali t'tt itlte rase,

02.

153.

lor neaglir, 1'16; - crtloat'ca -' variabilitatea lor, 149 ; galbene, -- irnrtnitatea lor la frigtu'i

117

0
10i[; Oase, unelte din, iscusinla aritatl in fabricarca lor, 49 Oase, sporire in lungimc Ai grosime atunci cind duc o greu-

--- difcrerrlc intt'e, gi americatti, 166;

irleca dc frutnuse{c printrc, 470 ; cotttpt'itnarca nasuh:i cle cril.rc urlii, 471. Nt'grtt, asctttirttarca tttttti, cll crtrol-rtltlii pt'in cal'acttrrc nrilrtalc, 152. Nt'rrriitut', llr:najtrl, la ;ttisiitri, ?tii, :lr7\), NcnterIietri, culoarclt la, 2')1 . Ncoliticir, ;rcrioatla, I25. .\'crrlrrorTr/ru, <lcost'l-rire scxttali la t:iot', la, 21f l. ,\-cp1rtlu, tlitrtt'ttsittttt'a rtrascttlttltti,'227. Nclvuli, aratrjatr;ltttttl, la ccle dottit scxc itlc tttlot' lltt tut'i Neumeister, despre o schimbare de culoare la porumbei dupri mai mttltc nipirliri, 200.
Neuroptcra., 272, 2,10.
,\' eurctthemfs,

----

tipsa cotnparativri a birrbii, clevin ttgor muzicanli, 461 ;

clesfiguririle la, '{li6 ; cttloarea copiilor, nott-nitscttli, 452;

4.1'L ;
;

tate mai rnare, 35. Obiceiuri, rele, u;urate prin familiaritate, 107

aprecierea flttnltsc!ii fcmeilol lor, 467, 'tr68

- variabilitatea putcrii lor, 109. Observalie, puterea de, a pirsdrilor, 335. Ochi, disLrugerea lui, 35 ; pozi[ici, I1l] ; - schimbarea drept frunlusele dc oblicit.atca lor, - cltre chinczi qicotrsideratir japonezi, 467; la masculul d,e Clilotan, 229: - irnpotlobili de culoarc diferitir la strxele pisdrilor, 345, 3'{G. ggcli, absen{a lor la fenrela dc trIulillidae, 229; - la pirsirri, fot'tttarea qi variabiliLatea lor, li'\7. C)celot, deosebiri sexuale de colorit la, 432.
Ocupalii, uncori cauza unei staLuri rcduse, 34: - efectul lol asupra proporfiilor corpultti, ii5.

;i

hirnenoPtttt,:, 231.

Ocglrups loltltotes, 326.

Odonata, 2I2.
Odonestis potatoria, deosebire sexualii de culoare la, 260. Oecanlhus niualis, deosebire de culo:.re la sext,le de, 240 ;

clint,l'fistn la, 241,

pellucidus, 240.

INDEX Ogari. proporlia numericii a sexelor la, 183, 184; - proporlia nurnericS. a na,sterilor nrascule qi fernele Olnan:enLc, prcralenltr rle, siniilare, 152

5i.i7

la. 206, 275. Ogle, dr. \\I., rapoltul dintre culoarc r;i sinr!rrl ntiroOglinda, cornportarea nrairnu[elor in fa!a, 503. Oglinzi, rlndunelele atrase de, 336. Oi, senrnalelc rle alarmi ale, 90; sexuale la coarncle de, 19,1 ; - deosebiri - coarnele lor', 198, 409 ;

sului,

prisirrilor nra-scule, 299. - ale dragt-rstca silbaticilor pcntlu, ,164. Ornatng:Iale, cat'actert', lransrniIerea t'gala
strxe, la nranrifere,
(

24.

a, la

arrrLrt,lt

)r

- alc rnairnutelor, tithoplerrr croe.su.s, 2 1().

rrclru.r,
1

-1137 ; -1 12,

Or rt ithorg

domestice, dcosebiri sexuale dezvoltate tirziu, 200 ; proportia numericd a scxelor la, 201; mogtenirea coarnelor numai de un singur sex,
409
;

Oroceles erilltroguslrn,

- pinterlrl la

Ir:rrdin!a reptilianri la, ll.i7:

nrascrrlrrl rlt',

3l-r ;

<le la, 27. Orsodrtcna alra, dcosebirca st,xrrillli tic crrloar.t.,

()tron\', grota

priii dc, ii9ir.

4(J7.

fruntca arcuitii a unor, 430 ;

471
:

rnodul dc luptd la,

cfectul castr:irii, 409 ;

4ll;

merinos, pierderea coarnclor dc

citre

fcnrclcr dc,

coarnele de, 430. Oidetnia, neagrl, deoscbirea sexuald

gi pc capul gi toracele fcrnelei la,24B. Unllrcphagus, 2451; deosebiri sexuale, 244; - rangifer, varia!.ii la coalnele masculului cle, 245. Ophidia, dcosebiri scxuale la, 28G.

gregil considerat ca mai clonrcst.iciL dccit alte - animale, 33; lui, 47, - migraliunile rnarea lui rdspindire, 48 ; - cauzele nudittrlii sale, 54; inferioritate fizicl a, 59 ; - presupusa membru al grupei catarine, 134 ; - un ini{iali, 138 ; - strdmo$ii tranzilia de la maimufI nedcfinitir, 154; - ploporlia a sexelor la, 18.3 ; - dcosebirea numerici intre sexe. 189. - proporlia dintre nelegitirni, 205 : - ten diferilsexe'lor -la negrii lntrc birba[i qi femci, 451 ; sexuale secundare la, 451 ; - caractere starea primitivd a, 480. Onruloplia brunnea, stridulatia la, 250. Onrizi, culori vii Ia, 266. Orttologe, structuri, varialia cortrlati a, 4tL. Ortilis furcifer, apofize pe fclnurul antcrior al nrasculului

Africa Oliver, despre sunetele produse de Pimeliu slriata, 252, Oru, variabilitatca la, 31 ;

a culorilor la, 398 ; ciocul viu colorat la rnascul, 398. Olandezi, plstrarea culorii dc cirtre, in de srrd, 163.

Ortggortis gttluris, agrcsivitateit nr:.rscrrlului rlc, 2l)ti.

0111ctes,

- rulicollis, 2,14. Ortoptcre, 2135 ; -- rnetartrorfcrza lol', 199: -- aparatul tlc stritlula!ic la, 2115, 2l)9; culorilc la, 2ll9 ; - organe - 239, nrclintenIarc dc strirlulaIitr lu 1t'rnrla ; -- sLridulaf ia la, ;i la lrortroptt.r'c tiiscrrtatl, 2li{'}.
stridula!.ia la, 250
;

2l,l

rlr',

Otaria jultala, coaula masculnlui, 420 ; - nigrescens, deosebilc sexuali de culoare, 4ii2. Otis benllulerrsis, acroba{ii nuplialc la mascultrl <k:. li0g ; T'ardu, punga gulari a mascultrltri dc, 30,1 ; - poligarnir, 186. Otravl, cvi tarea ei de cirLrc aninrall', 713. Ott'Ivitoare, [r'ucte si ierburi, eviLatc clrr ciitr.c anitrraf c, ti2. Otrhvuri , imrrnitatca la, corclati cu crrloarca, 161. Ouibos moschalus, coalnele de, 409. Ovipozitorul insectclor', 77 r'.
Ouis grrloreros, modul dc lultt5 a

la olganclc dc striclrrla(ic, Orgr leucoryr, folosirca coarnclor tlc ciitlc, 4ll,4lit, Osphrunter rulrrs, cleoscbirc scxuali-r clc culoalcr lir,

ckrosebirca scxualir

212.
tr1fi.
.131,

Ovrrle de om, 18. Otlen, prof., dcspre Corporu u,olf liana, 78; - desple degetul rnare dc la picior la our, 1g;

lui,

.111,

11 t.

Ophidium, 283.

Oprirea

Oposum, marea rdspindire a,

in dezvoltare,

in Arnerica,

145.

38.

Optic, nervul, atrofierea lui clcterminatl clc distrugcrca ochiului 35.

Orchestia, apucltoarcle la mascul, 226. Orchestia Darwirtii, climorfismul masculilor dc, 223 Tucuratinga, ntelnbrele la, 222, 226.

tlespre membrana nictilantir gi cuta scmilunar it,24; - dcspre dezvoltarea rnolarului posLerior lu rlifelitc - rase clc orn. 26 : -- clesprc lurrginrta ccc:rrmrrlui la lioala, 20; clespre vertebrcle cocigicnt', 29 ; - clesple stlucturi ludinrentare apar'Iinincl sisLcrriulrri - rcproducirtor', 29 starca nnolrrralii a utenrltri untan, .10 ; - clespre de dcgctc lzt lcltthtloltterrygiu, 3g; - despre nurnirrul caninii la orn, 41 ; - despre - rlesprc rnersul cintpanzeultri ;i al rrlanguItrnului,

OrIc5itul broagtelor, 285, 286.

despre apofizele ntastoidienc Ia maiurulele supc- rioare, ,111 ; despre pilozit.etLca clcrfantilor itr rcgiunilc inalLc, - 5,L; tkrsprc vt'rlcbrele cauclalc Ia nrainrrrIt., ;-*r;*r; '- clesprc clasificarcil uranrifelclor, I2li ; tnairrruIelor', 1liO - tlespre plrtrl afirritir{ile cLr 1rc;tii ale iclrticrzaur'ilol', l.l7 ; - dcspre lroliganrie ;i nronoganrie la antilopc, l,Sir; - desprc dtrspre r:oarnelc <le Arililoc(rpre arrrcricurtu, 1().1 ; - despre mirosul cle rnosc al clococlililor in pcrioarla - tlc reploduccre, 286; despre glandele odorifere la ;erpi, 287; - despre cagalot Ei Ornithcrhgnchtts, 406, 407 ; - despre dugong, cerbului rogu, 413; - despre coarnele dentilia Camelidae-lor, 414; * despre coarnele elanului irlandez, 416;
;

49;

Ordalie, judecatir prirr, 65.

Oreus connu, culorilc la,

- folosite pentru scopuri noi, 402. OrganicI, scara, definilia lui von Baer a proglesului
141.

Derbianus, -{3i}, 438. Organe defensive ale nraruifelelor', Organe, prehensile, 179 ;

4jJlJ ;

,,1

1ll.

pe,

Orioles, nidificarea la, 368. Oriolus, specii de, rcproducind

melartcephalus,

in penai nematur, 3g3 ; coloritul sexelor la, J74:

.).JD

TNDEX

O\\'cu, prof., desprc \'ocea gilafei, a porcului lcpos;i a cer-

bului,

425

sacul laringian la gorill qi urangutan,426; - desprc desprcr glandele oclorifcre la marnifere,427,428; - despre - 458 cfectele castrlrii asupra vocii blrbatului, ; -- rlespre vocea lui llltlobcttes agilis, 159; - tlespre nraimulele monogarne americane, 477: ().r:Unolus, ckrosebiri dintrc femclclei a clouir specii, 382.

Paladisului, pls[rile, 330, 375 ; presupuse de Lesson ca poligarne, 186; - tumindu-gi rachisurile, 306 ; - pene in formi de rachet:i la, 312 ; - tteosebiri sexuale culoare la, 31.4 ; - perre descompuse de la, 313, 327 ; - etalarea penelor de cdtre, 321; - deosebiri sexuale de culoare la. 398. -

P
I'ucltitlerrntLltt,
I'uch1ltg
1

85.

lus rnigralorius, 2:J5. Paget, desprt, dezvoltarea anolrnalir a lliilului la orn, 25 ; despre grosirnea pit'lii po tllpilc copiilor nou- nirscu{i, l}6. I'uqttrus, purtincl femelele, 222 l'alueorttis, deosebiri sexuale dr culoare la, 400 ; culoarrra ciocului la, 374; - jauanicus, * rosa, puii de, 1i79. I)alarnede.a cornuta, pinteni la aripilc dc, 298, 299. PaleoliticS, epoca, 125. Palcs[ina, obiceiurile cinlczei in, 208. Pallas, despre perfecliunea sirnfurilor la mongoli, 37 ; * despre lipsa de legdlurl dintre climd gi culoarea

la, 31.1 ; - penajul P. papuana,3l3; - fi divergenfa fernelelol de, 382 ; - sporirea cu vlrsta Ia, 393 ; - papuana,frumuselii penajul la, 382. I'araguay, indienii din, srnulgerca sprincenelor $i gcllclor cle citre, 469. Paralelism lntre dezvoltarca speciilor gi a limbilor, 81.
Parazifi, prr om qi animale, 17;
dovezi de identitate sau deoscbile specificl, 146 ; - ca irnunitatea de, corelatd cu culoare 164. Parcntal, simldmint, la urechelnife, la Aslcrias rubens gi la

I)uratlisea apotltr, pene firr:i biirbi Ia coada dc, 313;

pielii,

virul, 103 ; siu de cdtre negrese, 702, 456; - tratamentul p[rerea negrilor asupra aspectului albilor, 468. Parker, dl., nici o pasire sau reptill in linia de descenden[[ a marniferelor, 136. Purinae (tits), deosebire sexuall de culoare, 372. Partenogenezi, la Tenthredinae, 272 ;

- afecfiuuea, par[ial rezultatul selec[iei naturale, 9l]. Parinae, deosebire sexuald. de culoare, 372, Park 1\Iurtgo, negrese invd{lndu-gi copii sI iubeasci ade-

piiianien, 94 ;

163

- 18ir : -- tlesprc cnloarca rtrai tlcschisir a cailor, iarna ln

tlesplc col(ii cct'bilot' tttosc'ati,
Sibet'ia, 1{)l
;
,1

clcspre obiceiulilc poliganrc ale

lui Antilope

saiga,

-.-

tle

sprc glanrlt'le otlrlrife re ale rnanrifcrelot', ,12i,

;

1ir

---

'128

tlcsprc glandelc odorifere alc cerbilor noscali, 428 ; tlcspre schintbarile rlc culoarc iarn:r la rnamifere,
,131J :

(,'rlrslacea, 213, I)ttrus coeruleus, albastnr, tler.rst'birt: sexualii tltr culoare la, 372. l)asirea cltlpoL, cleostrlrilc scxualir tle cttloare la, 316. l)asdrea umbrar', 331 ;

-- la -- la

Cgni.pidae, 217

-- dtspre idcalul dc frtrnrusc{c fenrininir in

Chinei, 4ti7. l)ulntaris acces,sorftts, r'aria{ii rtrtrscr-rlatc a, 32,
l)arn1ras,

nordul

caii diu,

15,1.

Pangenezei, ipoteza, 193, 195. I )atuticttltts carrtostts, 20. Parrsch, despre creierul unui fetus dc Cebtts apella, 772. Papzrgal, pene in formti de rachetir la coada unui, 312. - exemplu de bunlvoinlil Ia un, 334, 335. Papagali, schimbare de culoarc la, 57 ;

Patterson, dl., desple Agrionidae, 241.

lor, 27li ; - obiceiurile -- locurile pentru jocul nuplial I'usser, scxclc Ai puii de, 392; * braclrydactglus, 392; domesticus, 392 ; - mortanus, 392. I)atagonezi, autosacrificiul la, 98; - cisltoliilc la. 483
Pauo cristafrus, 198, 349; ^ muticus, 198, 349;

ot'nanrentatc, 82, 330.

Patterson, cpiscopul, clescregterca melanezienilot', Paulist.aqii din Brazilia, 149.

femela cu pinteni, 297, 366 ; - nigripennis, 3,40. Payagua;i, indienii, picioarclc sub!iri
36.

158.

-- afecliunea la, 33-l ; culolile gi nidificaJia Ia, 370. 37I,3i2; - penajul nernatur de, 379; - cnlorilc la, 396, 397 ; - dcosebiri sexualc de culoare, 400; - facultir[ilc rnuzicale la, 462. Papilio, plopor!ia scxelor Ia speciile nold-arnericanc
209
;

irnitativc la, ti7 ; - facultAli - trlind citc trei irnpreunir, 333 ;

Payan, cll., clcspre proporlia sexelor Pavian, dc la Capul Bunei Speranlc, coalua masculultti,
de,

;i bra!ele groasc alc, la oi, 207'

-120.

-- Ilamudt'yos, coilllta InascttlttlLri, Pnvian, rl-rzbunilrea ttntti, 65 ;

75;

420:'

deosebili scxualc de cololit la speciilc dc, 255; - clcsple coloritul aripilor la speciilc de, 2-o7 PLtpilio urcunius, 255 Turnus, 209. Pnpilionidae, variabilitatca la, 262, 263. Papuagi, linia de separalie dintre ei gi malaiezi, t45; , - barba la, 454; dinlii, la, 464; *;i rualaiezi, contrastul la caractercle lor,

Scsos/rr

s Ei Childrenae, variabilitatca la, 262, 2{j3

ftrlia provocatS. la un, lrrin ciLire , 06; --. ntartlfrrsIaLca ruettrot'iei la tttt, 68; -- folosilea unei rogojini peutrtt tt str itpirra

clr.r

soaLtr,

1,45.

--

aprirat de tovarlgii siii cle pecleapsl, 92. efcctele birutttrilor spirtoase asupra, 17 urechile la, 23 ;

diversitateafac.ulLl{ilol minLale la, 32 : miinile la, 49 ; obiccinlile lot', 5C) ;

INDEX Pirvian, variabilitatea

539

anii la, 55; manifestarea afercliunii nraterne Ia, 65 ; folosind be[e ;i pietrc ca arme, 74 ; cooperarea la, 90; lor la expediliile de jaf, 92; - tlcerea poligalnie la, 185; - aparenta poliganre obiceiuri Ei sociale a, 274; - jocul nuplial la, 503, 504. Pircluchii animalelor clomt'sLice ;i ai ornului, 1.16,
proporliile sexclor La,273; al"ra;i de uruzici, 22?
;

variabiliLatea la, 313;

distribufia
368
;

geograf

gradatia calac:tcrelor sexuale secuntlarc la, 3-18 ; inchis coloratc care construiesc cuiburi ascunsL.,

icii a coloritului,

343

Piianjeni, 226 ; parental Ia, 9.1 ; - sim{fmintul - nrasculi, lilai activi decit fernelele, 187;

de, fcnrele dobindind caracLere nrasculiue,;'i7ir ; - puii reproducintlu-se in penaj neruatur, lJgli ; - ndpirlirea la, 392 -; penajului alb la 1:irsirrile acvaticc, 399 ; - frecvenla vocali, 4ir9; - curtarea pielca gola;I cle pc cap gi git, {85 ; Pisirri clopot, coloritul lor, 399.

llrica clintensiunc a rnasculului cle, 227 ; Pir', tlezvolLarea ltri la orn, 2f). - caractertrl lui, pare dctel'rninat dc lunrinir gi cildura. Jl):

--

Pistrtivi, proporfia sexelor la, 208

Pi-run,

calactercle sexuale sccundare la, 226; jocul nupfial al masculului, 227 ;

agresivitatca nrasculultri, 272. poligam, 186; calactere sexuale la, 198, 199; javanez, avind pinleni. 297;
agresiviLatea

lui,

297

piriitul rahisurilor la,

pe t.ele

----

Oiitlinulia lui Ia orn, 54, 1B{, 485; inclepirrtaL poate din rnotivc olnamentale, 51 ; aranjamentul gi clirectia lui, 131 ; al strirmoqilor inifiali ai ornului, 138 ;
rlezr.oltarea
169

teclriccle alrrngitc l't, 312, 327; pllcerea de a se ctala ltr, 320, 350;

3O8

tratamenttrl lui printre rliferite yrolroare, 465; lltarea lunginrc a, lir unt'lc triburi nor'<l-anreric.ane,
;

;i pielea, corelalia lor dc culoare, 167 ; lui la rtrarnifere, .128 ;

diferita lexturl a, la lase tlistincte,

1,14;

Piuni!a, prcfr:r'inIa fernelt'lol pentru utr anirntrl ntascul

3-10

ocelate ale, 3.19; inconvcnientelc cozii lungi la femeli, 361, 1166,367 ; sporireal flumLrsetii continuatir la, 393.
;

I)iirinfi, virsta lor, influenfa ei asupra sexului !iIor,205. PiiroasA, familia, sianrezir, 485.

-- alungirea lui pe capul omului, .187 ; - efectul crecli[ar posibil al smulgerii lui,

487. dcrscenden-

Pisiri, imitarea

--

limbajul lor, 78 ; sim!ul fnrrrrosnlui Ia, 82 ; plicerer lor la clocit., 93; clocitrrl rlc cli[re masculi, L40;

cintecc.lol altor pisirli tle cltre , 67; visarea la, 6!l ; ucise de firelcr de teleglaf, iii;

Pedionomtts totqualus, sexele la, i38(i. Peel, J., despre oile cornute, 40ft. Pelagicc, aninrale, llansltart'n!a la, 218. Pelecanus crythrorhgrtchus, creasta cirnoasi rle pc ciocnl masculului in perioada cle reproclucele, 316; - onocrolhalus, penajul de lrrintirvarit la, lllg. Pclel6, un ornament african, 466. Pelican, orb, hrlnit de tovarir;ii srii, 91 ; de, indl'umati dc pirsirrile birtrinr, 91 ; - puii - agrt'sivit:rtea rrtascululrri tle, 296. Pcrlicani, pescuind in colaborare, .9(). I)elobitts )'Iernuutrti, stridulalia la, 250, 251 . l)elvis, rrtodificarea Itri pentt'u a colesprrrrrlc Ilozilici vcrli-

I'ecligritrl on-rului, 1.47, 142.

- prirnelc avatrsrrli fircute tlc cirtrc fcrrieli, li.ll. Pedicttli la animale dourestictr si lrr our, 1l(i.

- 187; -- arrloarea rrtrtsctrlrrlrri in ut'rnirrilea fentelei. 187: --cat'actere scxuale secundare

nrigra[oarc, sosirea nrtrsctrlilor irraintca lernelelot', 181 ; raportul aparent tlintrc poligartric ;i tleost,biti sr:xrtal(f plotrutrlaLt., 186 ; lnon(li{anre <lcvenin<l poliganrt' lrlirt rlourest icirc,

gi reptilc, alianta lor, 141 ; tlrosebiri sexuale Ia ciocul unor, 178;

- rleoserbiri la screle orrrrrlui, 4ir1. Pt'na.j, schirnbirli de, nrostenilr:ir lor lrr llirsali rlt'
19-l;

calc ir omului,

1-r1 ;

cr.r

rtt',

-'- etirlalcir ltri rlt, citlt' p:-rsirri nu.isculc, 1t20, li25; -- ttt<irtif icili rlt', irt lrgil trlu cu arrot irrrllrrl, il7,l-l ;
l)t.ttt' tlt' 1ic crrllttl pitslit'ilor, rleost'l,rirelt lor irt trr. st'xt'. ll(i(i. )rlle, trtrirf if icale pl'orlrrclnrl srure t('. :t()7 et se11., i)li6 ; f - - ulutrgite la pirsirri lrrasclrlt', i3 12, li2(i; -- in I'ornrii rlc lachctir, li12 ; - l'irrir bal'lli, crr btlbi lilarncnto;i llt irrrurnite pisili,
Pennatrt despre luptelc focilor, 450 ; - despre foca cu nasul-vezicd, 427. Pentlrc, pernele antenale ale masculului, 230.
1112, lilii ; lepiiclarca marginilor lor, 319. Penelope ttigrct, sunet produs de rnrrsctrlul dc, 308.

-- tcnrlinta sprc varia{ii anrlogc la, 1}11};

'- trcttralur Ia piisirli, 1177, llTfi ; -- ctrlonrt'lt lui, in legirt.urt-r crr lrlotcr,Iil.

l]9(i.

--- sitlbaticr', propor!ia nunrtlicir dintre scse lir, 2()J;

rleosebirea tle talie la sexele tle, 290; luptelc tlintlrr rttasculi in pl'trzenIa femelelor, 299; ebalart'a masc.ulilor pentnr a capLiva ftruelele, 299 ;

la,

293

marea atenlie a, la cinlatul altor plsdri, 301 ; dobindirca cintalului pirinjilor vitregi, 302 ; strilucior cololate rareoli btrne cintdtoare. 302: acrobafii gi jocuri nuptiale, 309;

cololitul lor, 314 et seq.; nlpirlirea la, 377 et st,q.;

lipsifi de pereche,
rnasculi, cintind r]33;

in

3il1 ; afara pcrioadei dc imltelechcre,

;

Pe

in captivitate,

afec!iune reciproci la, 331

productreu dc hibrizi, 338; albino, 3.11 ;

reculrosc ltersoane, 3llir;

sexrtalii, 202. Periotlic.itatea vital[, dr. Laycocli dcsltlt', 17. Pcrioade, luuare, r'cspccLate de funcIii la orn si aninrztlc,
1-11.

Peri, gi pori excretori, raportul numeric a, la oi, 167. rioad:r de variabilitate, raportul tlintrt', ;i selecIia

nllrnilml de specii errropene de, 343;

viatir, molLenirca lt, corespunzritoare, - din 19 l. 196.

193,

;
-f

1rl

INDEX

i'rrsrrrrrrs, con.truri,

I)(ris()t'ells

lttrii clc, 391 ; -- girsitrtl ttoi tovarilii, 13131, 332; llelsri:tnr, 3lJ;5 ; - l'ecunoscitrrl crttrrttlert.sis, tle, ll9.l
(1t'osr'l)ire r':.1'llf

I'trilrithia,

il crcstci lrt, li ll. I)ttlit'r', tll., tlcsP.t' se'leclirt srxtialrr, 125; -- tlcsPrc albirrc, 2 iiJ. l)el'sr'vr'rertlil,ociiraclelisticiratttltultti,45T. l,crsa.i, par si fi fost. aurclio.aIi p'i' zrmestecul 'r,ciproc: ctt gcolgitlri ;i cirezicni. 47J' I'rfsonlta[, tll., tlt's1tre I]ombu't qutvtrtrui, 210. l't'r'rrvicrti, civilizlrlia lor utt estt' stt'itiuir, 12ir. l)t't'scirt'cl, li()2; , rltclteli ,--,--,: r_ ._^-_.r^ .._-,-: ,- rlesPrc l)-'lrt: l() itr lol'rttri tlr.' llr coa<la ttntti, :t12. jr-,1 ,,-,, r -l'tscitcli, cttl;rlile ;i nitliiic,tt'ca lit, :t70, :i7l ' :J72; -- lrcrtajttl nomatttl' la, lllt()' 3fi1 : -- Ptrii <ic" 39{)' li91 ; .)n(r. r., ,.,, ,,,/./, ii99 rltr pcnr.i st'zotticri ,r!, ; - st'ltirtrfxtlt' )(.z,,rr(.r(r r/rrr(,!, lrt, - ariri. ri9i.
I'trrtis t:t islultt, tlin Ittrlil,
lrt'sti ltttrii, 28i)' ,:,.-- ioo. ifi.S; l)t'r;ti, ltt'rlotlt'tit rttrtsc'tllilol" .r/,{\. -- proprll'tia <[illtt'cst'xt' llt, 208, 2(19;

2ll.

silbatici,50; prehensil, la str:imo;ii iniliali ai ol)l1lpi, l:iS. fltrii tit'ctllcrltl't'ltt scxclc tlll('i s[)ocii (le, I)ictare, plice.ea siilbaticilor in, 152.
Picliering, tlesprtr nllmerul de specii de orn,
496'
1,11).

Picior, pulpa, rnodificatii artificial, 465. - capacitatea prehensila cle citre, pirstrata la utrii

trttllrtt'r;l*;;,r:t;ffi", suflctul omtrltri'

- ntaJor' 326. ntt'"iut: crtloare inchisir ca protcrclie lmpoLriva cildrtrii'

ei, 163; - culoarea ',si pirul, corcla[ia rlintre culoarca lor, 167. Irielea gututri la bovine qi antilopc, 4Zg, Iiiept, propor[iile Iui la solctali ji marinari, 3G ; - rnare la in.ie'ii quechuagi qi aymara,;i, Zt. Pieris, 257. folosite de l)ietre, maimule pentm a spargc r^rvr! ( -;o-:---'^ '-;;;';'";*l;; tari li br fr'uctc ' "_j.ff;,111?,
non":

piele, urigcarea ei, 2l; - nuditatea ei la om, 54;

Pilit', I..o., rlespre clemcntele psihice ale religici, ' I)ilozitatt,, rliferinla de, la scxelc ontului, 55;

,rr.

li;r.

-$eqtcrea corrLinrrarir la,,o-,. ..., :'i l7 ; l)t'tt', ltisttjatc <le t<tatt' $t'ttpele tltr pisr'tt'i.
rlispaliIirr [ot' lrt nrirrtrifcreitr itrlttltt',
])t!rttt'itteItt(ll(tIle(l'1ltriirtt''ll1||l.(l..lt|r(\

i[.iii"il'r;1,13;,252. ,:,'-.., dc .7, ottr -..- -...:, l)t'sti, r'inichii lor, reprczruLliti lrt clrtbriotlttl 1rt'iu pinef, pifozifaiea iclio!il'r,3g. Corporu u,oll I ictrta, 18 ; Pintetli' apari[ia lor la giini' 192' 194; - rrtirsctili. cclozintl icr<'lc itt gttt'a lol', I it); - tlezvoltat'ea lor la cliferite specii de P/rasianirltrc, -- 1.1,gg1rtacrrrc lrerrlrtr icrt, la 17i; 198 ; -- tlittrcttsiLlne a oontpttraLivit lt sc\clol la, 27'l ; galinacee' 296' 297 ; - la -- rlc rrlrii tlulce, la Lrollicc, 280 ; dezvoltarea lor la galinaceele fernele' 366' la, 281 protercl.at'c -- asenri'irri ; I)i1tra' secundare modificate la tnascttli' 308 ; sclrinrbnr. it" culoaL. la, 281 ; ;:ilt9,e"? - ctrnst.t'trlreir tl: cuibLtri le, 2tl2 | l'irates stritlLrlus, striclulafia la,2J4. - depunelea !crc!ot', -282; l,irogi, folosirea lor, {g; 153: -- stttretc Ptotttlsc tle, 283; I'isicit';"J,lJi;:*$"nt';lili"ffi-1?,1Jiil'1,

,-

str't:r. n'cirrus. tlr,

2nl:i.

t,t^iio"il,.li[]'rJ,l.f

.,ir.
l'l

l'

I'isici' visintl'

11:
69
;

l'rlrritostttllrlrtt.s,

I'feifft'l', Irla, tlespt'cr itleilc

Pt'trotriu,

il!)2.

il7ii.

^ Phucoclnerus ttelhiolticrts, coltii ;i pernilt'lc itt, I l9'

Pltctlctngler, t'ttlpc'sc,

,l(ig. '

- .'lorilc l'rr 43ll. I)itcairn, insula, nreti;ii tlc pe, 162. r-..----....., . ,iitvancziltlt' rlcsilrt'l'rtttttttst'tc, pilhecia leucoceplrular' de'se.bir.c sexuali.
sulcutus, barba la, 42g, 4J0 ; - asem'nat.ea crr un negr., ,1S7. Piltidae, nirlificar.ca la, 368.

clc crrloat.c le.

4iJ4;

llfill; placentata, 130. illJt'i. l)lrtttvterts. '2tr|i: Pagiostonii, peqti, 27 1. , _-.__,, D I r . --.^.,,.,,r,,r,,i . cttrnile.t, variltie le t'oartrclt: utascttlttltti, 2l l , Irlttnu.iae, culorilc vii ale 32. '- furtrrts, tlL'tr:;t'bil'i st'rttlrlc' 2l I ; 'nor, declL celc s:ilbatice, 15; Plante, cultivate, mai fertile -- Ittciler' 21 t' Niigeli, dcspre ";':'-*,:; seleclia nattrralii la, sz ; ,.^,,r ci I rr l rrrr | ; - ;;.1;:",,::"#,; l)lutseolur(Irr.s cirre,-err.s, plirce|r pcntru rotrl 5i tttttrlt, 17. florile rnascttle la' se tnatureazit mai'de titttpttritt 2:t(i' 235, 2oo) lrr. stritlttltltin rrrrr,li.s.sinrc, I)ltusqotturtr ''t\" r)tunirtttrn s()erlttn?trittrlii, 362; t*o - ;L".1tr::l;,"ti.1.ilf;0.111;. ^ uersicol,tr, iJ21 ; phtaien. Blit: -- wollichii,:t21,:18tr. -- sclrimbarea pcnajulrri la, J74. ,., 4Ii2, /D.t -.. cttlolrrt "'-' ' ltl' l,ltortr groenlrtirdir.n, tlcosebiri st:xrtllc tlc '::' ',"': I,tutertictrrtt r:t!i::itlu, it),2. l:!r?,'r:Ji::r'X:,tir,?,10u., 324, g91. ,.,', 1)lirrltrniiuc, itrtlti'l'Jcltcrce a sllt'cii tlist irtct t' tlc, 2li()' a,sti'alian, varia[ia la culoarea coapselor u''i - rnascul ,Pftri;tti.sctrs rtitlr'ictLrts,28lt. c.e.344. tr9 prodttce, ; pLrrluoltullum cr l)iatrir. tirrclle (lr. gr(,utatea de a lc la' 235' 438' c. ui.'rc artj'u'or rrib'ri clispri''te, 1r'r4. f,';ii'il3j"ffitt"'rt't::'l?r:t"outo!ia l)icioart:, t'at'irttiit lungirnii lt.,r, Ia. otn, lil I Plutysma mgoides', 20. -- plopr.rriirr lol' le solrla!i El la rnalitrali' 3ti ; m11::" lot'' la indienii quichua'si qi aymara;i' 37 : l:'littnini' - arrtrioa.r :iLr.oliirte la fl'tul'ii 'ra-sculi,231 ; -- o vezicti luotdtoare modificatl' 138; l' 2i3 ttrascttlt', iltseclt' -- plrlicLrl:rt'ilr-t[i la. ttt'rot' a' la rasele cle om' 14'l' - diferita capacitate ,1 . ') I)ici'rrlr', ing,rolllea piclii dc pt talpa, liG; vii ale, in perioada de leproduccrcr 2zS. cnlorile I)rritica, nr'rlificuler.r l0r, lir onr, r)().
I)ltttllr()plrs /rr/icrrriu.s,
htllterltol'etrs.

r,arietirti ncqre tlt, 'llli>'

INDEX
Plecostonuts, tentaculele cefalice

54r rnascul qi femela desfrinali la, 340; - dnngi pe remigc Ai retlice la, 347 ; - rasri falsir de, 367 ; - guqali si t:irlilori, parlicularitir!i la nrlsculii - iJ63

la masculul unei

specii

- barbatus, barbi neobignuiti la masculul tle, 276. Plectopterus gambensis, aripilc pintenate la, 297. Plevugcri (Leuciscns pftorrnu.s), llropor{ia sexelor la, 209.
)'loceus, 302;

de, 278;

rle,

Podica, deosebirea sexuald de culoare la iri;ii dc, 345. Poeppig, despre contactnl dintre rasele civilizate crt cele sdlbatice, 156. Policar, absen[a lui la Aleles ;i llglohales, 50. I'}oliandrie, ,179 ; anumite Cgprirtidae, 209; - la prirrtre Elateridae, 272. PolitlacLilisrn la om, 39. Poligamic, influenla ei asupra selecfiei sexuale, 18,1 ; prin dornesticire, 187 ; - supraprodusi sporilea pl'esupllsii a nagterilot' de fete tlitl citttzlt,

piriitul aripilor tle, 306 ; - intrunirile lor, 330. I)l u le, f olosirea lor', 48, 1 53. I)neumora, structura i, 238.

Irorrrrnbel, femelii, abantlonintl un mascul sllbit, 182 ; dezvolttrrea tirzie a camnculelor la, 200; - ctilitor, guqat, dezvoltarea tirzie a gugii la, 200; -- domcstic, rase ;i subrastr de, 418. l)onrrnbelul juctitor migdaliu, schirnltarea pcnajultri la, 200.

la, 368 ; - niclificarea australieni, 377 ; -- penajul nt'rnattrr la,

378.

l)olirniche, monoganra, ltlti ; - proporfia sexelor la,

Polinezia, pretlominanfa infan[icidului itr, 4?8. Polinezieni, larga rlspindire geografici a, 3-1 ;

- 205; - la G. lracluttts, 2i2. Poligeni;Li, 150.

- indianl, 296; -' femela la, lJii3 : - ..tlansurile". 309 : 1129. ljolirnichi, triind cite trei irnpleunri, li32; --' stolulile dc primiivarii ale rnasculilol clc, :i;13 : distingind pel'soanc, 335. Ilorturtrts ag'r'esivitalea la, 221.
I)otutnochoe,rtrc uerticillalrr.s,

2()7

ltttber,

Poloneze, gdini, originea crestei la, 195. Polgplectron, numlml pintenilor Ia, 297 : - etalarea penajului de cltre masculttl cle, 322

- difert:nla de stattrri printre, li5 ; -- incntciEdri la, 1il9 ; la, 149 ; - variabilitatca la, 163; - heterogenitatea pentru perul de pe fa!i, 469. lor aversiunea Pollen qi van Darn, despre culorile la l.emur nurcaco,
gradafia caracterelor la, 350; - femela de, 382 ; - chinquis, * 321, 350
;

434.

dr., despre culorilr tlifelitc la sexcle unei specii de SquiIIa, 225. Powys, dl., clespre obiceiurile cinLezei la Corfu, 208.
Powe'r,

l)ottcheL, (i., r'allortul tliutrc instinr:t ;i intcligenlr-r, 6ll; -- tlespre instinctelc l'rrrnicilor, 128 ; pe;lerile clc la Abou-Simbel, 1'15 ; - rlespre despre irnunitatea negrilor fa{.d dc fligurilc gal- bene, 1i)-1 ; -- schinrbarea tle culoale la pegti, 281. Irorvell, dr., despre sLriclula!ie, 234.

la,

.120.

col!ii 5i plocnrincn{cle facialc

Preferinla, plsirilor femelc pentrtr rnasculi, 337, 311 ; _. rnanil'estatir dc cirLrc rnanrifcre la irnpercclrere,
421.

I'roeminenla omului,

48.

Ilardwic&'ir, 350 ; - malaccen.se, ii50, 351. Polgltlectron Nulxileon i.s, 350,

1)olt1:ou, 219. 1'omolis, 282,

lll-r1.

Porttoporeiu all inis, 221. Porc cu negi (rvart-hog), colfii

;i pernilele lui, 419 ; de riu, 420. Porc lepos, mut, in afat'a perioadei dc rut, 425. Porci, originea raselor ameliorate de, 151 ; - propor{ia numericd a sexelor la, 207 ;

Plr:lretrsile, olgiute, 179. I'resbtltis entelltts, lupta dinl rc rnascrrli, 1ir5. l'r't'srrrt', tlc papuri, penele de pe caprrl lrr:rsrtulrrlrri, ii25 ; -- atacaL rlc cirldiras, l33l-r. I)resrrri, caracterele prrilol dc, ii78. , I'r'eyet', tlr., funcfia pavilionului urec]rii, 22; despre mamelele supral)umerare la fenrei, 39. Plicharcl, dcspre diferenla de staturi printre polinezicni
3ir

.-

purceilor, 377, 440 ; - dungile miocen, 420; collii, din - preferinla scxrrall rnanifestatl dc, 421]. f)ori, cxcretori, raportul dintre, Ei perii la oi, 166. Porpilae, culori vii Ia unele, 217.
Portor picta, creasta clorsalii

Portocale, tratarea lor cle cirtre maimule, 41). Porumbci, puii din cuib, hriinili cu secre{ia gugii amlrilor

;i smocul de pe gttgir Ia, 429 ; deosebire sexualai de cttloare la, 432, .1:13, 4:i8

tiespre capaciLatea craniului la britanici rlc dife- rite virste, l>2 ; capul trtrtit la sirlllaticii din Colutnbia, 4(i5 ; - tlespre -- rlesprc idcile de frurnrrsc!e ale siamezilor', .167 ; -- rlesple lipsa barbii la siarnezi, 467 ; tlespre rleforrnarea captrlui prinlre tribrrrilc arneri- cane gi printre indigenii din Arakh an, 471.

fecfiunea simlurilol la mongoli, 4l

despre

legltura dintre lilirnea crltniului ;i

;

per-

pirinfi, 140; schimblrile de penaj la, 19-l ; * transmiterea particularitllilor sexuale la, 19ir ; nrasculi de, cn dungi ncgre, 195, 200, 363; - belgian, culoarea dupi mai multe nrlpirliri, 200; schimblnd - proporlia numerici - ginguritul lor, 305; a sexelor la, 207 ; la penajul lor', 314 ; masculul de, 326; - variafia penajului de citre - et.alarea rnetnoli a locului la, 334 ; - antipatia femelei pentrn anurni[i nrrsculi, 340; - imperechelea la, 340; -

Primart', organele sexrtale, 177. Prinrate, 1li{) ;

- dcosellili sexuale dc crrloarc la. 172. ,,Principitrl celei tnai mari fericiri", 10,1, 105.
Primogeniturl, clezavantajele, 717.

Prinzitoalc de rnuqtc, ctrlorile qi nidificalea la, Prionidae, deosebiri sexuale de culoare la, 244.

370.

PrivigheLoarc, sosirea masculului inaintea femelei, 1S1 ;

cintatului ci, 300 ; - scopul - glsirea de cltre ele de noi tovrrlirsi, Procellcrria (pet.r'els), culorile la, 400.

3132.

Proclotretus multimuculatus, 291 ; - lemis. deosebire sexualii rle crrloarcr. 201.

Progres, nu este regull trormald in societatea omeneasci-I, 115; - elenrentele lui, 122.

Progresul pe scarl organicd, defini]ia lui von Baer, 141. Proporlii, diferenla de, la rase distincle, 144. ProLectoare, natura, a coloritului la femelele lepitlopterelor, 264, 266;

ProLozoare, absen!a caracterelor sexuale secttndare la,

277.

asemriniri, la pe;ti,

281.

onr, asenliinarea lor prin caractere miutale, - de 752; lor, 154; - formarea de lor, 154 ; om, disparilia - efectele incrucigirii lor, 163; - de om, formarea lor, - de om, copiii la, 452;163 ; - spine, avcrsinnea lor pentru pirnrl cle pe fafri, - 469. Raffles, Sir S., despre banteng, 433. Ilaia batis, dinlii d.e, 274; - clorala, femela cn lepi pe spate, 271

Pruncr-Bey, despre apariIia foranrenrtlui supracondiloid a hnmerusttlui la orn, 52 ; desprc culoarca negrilor nou-nXsculi, 452. Pmsia, propor'!ia urtntericir la na;terile de biric!i ;i fcte in,
204. Psocus, proporlia se-relor

Puful pr-rsirilor,

la, 272,

deosebire sexuali Ia clinfii cle, 2741' ntaculata, dinlii rle, 274. ,llnllus aquaticus (rails) cu aripi pintenate, 297.

Ramses,
377.
;

Pumagi, clungile cle pc

317.

puii dc,

Pgcnonoltts haemorrhus, agresivitatea mascttltllui, 29'l

Pyrangu uestiua, masculul ajutind la clocire, - caracterc rnasculine la fetneld, 3iir. I'grodes, deosebite serttala tle cttloare, 2'l'1.

tectricelor inferioare alc cozii de clitre - etalarea ntascul, 273.

31.1
;

llarnsay, dl., despre rala nroscati australianir, 293 --- despre pasirea regeut, 336 ; - despre clocitul la trIenura superba,367.
Il.ctt'rtt esculenta,

trislturile felei ltti,

146.
;

Raportut'i, termeni de, 4ii. Ilafa, harlechin, virsta penajului ntatttr la, 393 ; cu penajul nenratur, 393; - reproducintl cu coada lungl, prefelin]a masculttltti pentru antt-

saci vocali la,

285.

- tnite fentele,

341

0
Qrrairr,

ruclimentare -

vocea de, 305;

:il.;H:,Xr;:"*t+T'

imperechincru-se

cu o
;

rarir

(]uatrefages, -r\. rlt', ttespre :rparilia tutci cozi

R., despre varialia la rnu;chii on1rl1i, 31.

tlespre variabilitate, rtespre sirnlul moral
l)4

lmperechindu-se cu un rlloi-pavazra' 337

penajul nematur de' 379;

; ca clistinclie intre olll ;i - anirnal, ug ' ; puternici tlecit sirlbaticii, oarnenii ntai cir.ilizali - 11g; feclnclitatea ferneilor anstraliene cu albii, - rtesprt-. 1a6; populafia metisir din Rrazilia, 148 ; - rlespre rlespre evotugia raselor. de bovine, 151 ; - clespre evrei, 16li ; -- clespre ltreclispozilia negrilor la friguri tropicale rlrtpii locuirea itrtr-rttr climal rcce, 164; -- ttesple deosebirea clintre sclavii de cirnp ;i cei de casii, 166 ; infltrenfa clittrei astrpl'a ctrlorii, 166; - clcspre crrloarca anelidelor, 221 ; - clesple aynoqi, 4514 ; -.- despre ferneile din San Guliano, 474. Queclnru, vezi Qttichua. Quercuedttla (teal), t'onstattfa lui, 334. Querquerlulu acuta,337. Quetelet, proporlia sexelor la om, 204 ; - talia relativi la btrrbat 9i femeie, 204. Quichua, indienii, lt7 ; locall tle culoare la, 88 i - varialia pdrului alb la, 453 ; - inexistenla de pIr la, 451; - lipsa - p[rul lung al, 469. Quiscaltrs major, 190; ! ,r -r--_^_ 208. o^o - proporlia sexelor de, in tslorida 9i Honduras,

la om, 2g ;

silbaticd, deosebire sexuali Ia,

cu un

:!::y:y': inlperechindu-se

qi caractere rnasculine'

185

partiall' 187 ; - ciini qi pisici recunosculi de cltre, 335. Ralionamentul plslrilor, 334. Raliunea la animale, 69. Rini, vindecarea lor, 17. l1lloi, penajul de rept'odttcere la, 319. Iilpciuga, transmis[ omuhri de cirtt'e atrimalele inferioare,
16. 99.

sdlbatice, devenind poligame prin domesticire

ri[oi

199 ; cu coada ascufiti, 337;

Riiufdcltori, 119. Rdzbunare, instinctul de, lO2;

Rdzbunare, manifestatir de atrimalt', 65. Reade, Winwood, sinrtciderea printre sdlbaticii din Africa,

nu slnt prolifici, 147 ; - mulatrii castrlrii oilor cornute, 409 ; - efectul oile de Guinea, 198; - despre despre aparilia coamei la un berbec african, 431 ; ,- despre cintatul la negri, 463; despre aprecierea cle cltrt' negri a fntmuse]ii fe- meilor lor, 467 ; admiralia negrilor pentru pielea neagrii' - despre 468 despre ideea de frumusele printre negri, 470;
clespre
;

despre obiceiuri nupliale la negri, 484. Rechini, organele prehensile la, masculi,27l. Reduuiidae, .triArituliu la, Zi+.

jollofi,

474

Recife, pegti frecventind,

R
Rase, caracterele distirrctive ale, 143 ; ' sau spccii de otn, 145 ; - incruci;ate, fecunditatca sau sterilitatea lor, 146

*""\.:n5;"3,1bT1""

coarnelor de crtre cerbii care

280.

se

- de om, variallilitatea lor, -

149

resPins:i de un tartr, 423 ; - vaci distntgerca iepurilor tlrcali de cittre o pisicir' - 438' Regenerarea parlialil la om a pirlilor pierdttte, 17.

Regent, pasitrea, 336.

INDEX

543

I:ieni, t'ulrlrtt'ltr lor'. 197

- t:oarlrclc l'r'rrrclt'lor. 4()7 : -- t:oltt'nt'lc tlc, crr llulueroasr virlrrri, 112; schiurlratca de iartrir a. 435 : --put'lcrirr(r: sexualc arirtate dt', 123. Iteli3it, lipsa drr, plinLlt' lrnrttnitr: r'rrst', 8l ;
-

-.. lttpttrlc lot',

: i

1{}li

clerncntc psihice alc, 85. Ilcrnrrqcalt', 1()() ; - lipsa de, plintLt' silbatici. 1L4, 7li;. Itenggcr', desprc lrolilt: ltri Ct'bus azarrrt, 76 :

llicclel, dcsprc f crnelc desfrinatc ale porumbeilor, Rik'1', cll., clespre inrita(ia la flrrturi, 265 ;

tlespre coaruele boului rnoscal, 409; despre coarnele cu nl.rlte virfuri ale retrului , .112 ; clesprr.: elatr (uroosc),41 ); despre ciinelc scofian pcrrtru vinitoarc'a cte cerbi, 4r7. Richter, Jean 1'r.,t, clespre inrag-ina!ie, 60.
310,

--

desplt' intrtrnilile cocosultri s:ilbatic, 3ll(-) rit's1,1'e lulltele celbrrlrri ttrascul, -10ti : tlcsprc rerr, 408 ;

<lt:sprc divclsitatt'a I'acultirtilor nrint rnrr{t', ii2 :

llc l:r mri-

3ir.

dezgustul pasirilor pentnr gustrrl anumitor omizi,

267.

tlcsplt' intlienii pa)'aguali,

rlesprer

:16 :

Rinichi, rtnul singul fdcind urulrca rlubl:i ln caz de boal[, Riuoceri lipsa cle pirr a, 54 ; lor folosite tlefcnsiv, 4L8 ; atacintl cai albi qi suri, 43ti. Ripa, pirintele, clificultatea de a distittgc rasele tle chinezi,
coarlnt:le
r4.+.

inferioritatea eul'openilol falir <1e s;ilbatici in priviu !a sinrlurilor lor. 37 ; rirzbunarea rnaimu-tclor, ti5 ; rlespre afecIiunca rnaIelnir la rrn C'cDrr.s. 6ir : tlesple ('ill)acitalea tlc iudt'catii a rnairnrrIclol anre-

-*

coarncle lor', 4(Jg

tlespre I'olosiletr rlc caltr'('nr:rirrnrIt a pictrelor - pcntru a sl)al'ge nrrt'i tali, 74; srrnelc euris(' tle Cebus t:rrruc, 7lj: - desplc despre slrigirtele setnnal alc lllaintu!clot', 79; - desprc oLriceiurilc poligarnc ale )Iyceles caraAa.,

ricane. 71 :

IliLm, perceperca lrri dc ciitre aninrale,

401.

--

despre voccil mairnutelor ulliitoalrr,426; despre rnirosrrl r1e Ceruus campestris, 42b ; rlespre barba la llqceles carorJu Si Pitheciu sulanas,
429
:

181-> ;

tlcspre culorile la //elis mitis, 132 ; * <.les1rre culolile lui (-eluus paludosus, 433 i deosobirile sexualc cle culoarc ltt X[gceles. - despre .13.4
;

RivalitaLea, la cintat in[re masculii pirsirrilor', 301. Rindunele, abauclonlndu-gi puii, 95, 99. Rluri, analogia clirrtre, gi insule, 137. Robt'rtson, cll., ohserl.alii asupra dezvoltirii coarnelor la Capreolus calrraea gi Ia cerbul ro;u, 197. Ilobinet. despre diferenla de dimensirlne rl gogo;ilor masculinc qi fenrinine ale viernrilol de mltase, 232. Rohfs, dr., trirsliLuri caucaziene la negri, 144; - fecunditatea raselor amcstecate din Sahara, 147 ;

copiii trou-nr'rsctr[i rlc guaranagi, 452; - clcsprc clcsple ntaturitalt,u tinrprrlic a femelei cle Cr0rr.s - azorae, 452;' * despre bar.ba la gual'iula;;i, -15 1 : * despre notele t'nrotionale folosilc cle ntainrnIc,
despre rlraimtr(t'lt: antcticanc poligamc, ,177. licplorlrrctrc, rrnit.atca fenolncnului de, la toate rnanti-

463

-- culorilc prisirrilor din Szrhara, 397 ; -- ideile de frumusele printle bornnani, 470. Rolle. It., despre originea ornului, 741' -- clesprc o rnodificare la familiile germane strrimutate in Georgia, 166. llornanii anticin exhilriliile gladia[orilor la, I07. Ilossler, dr., despre asemdnarea suprafe[ei inferioare a fluturilor cu scoar'[a copacilor, 256.
Iiostlrrrn, deostrbirea de lungime a, la unele Curculionidae,
1

fcrele,

- la,
Ileptile,

perioa(lir de, la pirsirri, 303. perioadir cle, caractt:rc sertrrrlt' aplrinri Ia p:isdri
317.

78.

Itol'cr. Illle,

Ileprodttctitot', sislcmu l, sl't'uctrrli nrtlinren turc la, 28 ; organc lrcct'sorii ale, 139.

Iteptile gi pisrili, lliant.a lor',

Reversiune, llll
;

28{i.

112.

Hozatoare, utelul la, 40 : * ai;sen!a caractcl'elot' sexualr secullduro la, 185; - deosebili sexuale dr: culoare la, 4i11. Hutlitnctrtale, organe, 19 ; -- originea lor, 29. ]ludinrente, prezen{a ruror, la lirnbi, 81. Rudollrlri. despre lipsa dr Iegr-rturi tlintre climir;i culoarea

nranrifere ldptincl, 140.

- poate cauza unor dispozi{ii r.cle, 119. RezistcnIc, aprecierea ci, 1():J. Rlmgium, deoscbirea tle culoalc l:r sexele uuei speci.i
244. Illrumphastos carirurlu.s, 399.
fi,lrca

pielii. ltil).

tie,

llarwinii,

389.

Jihynchaea, sexele

puilor de, 387;

;
;

I',unrcgiitoul'e, rnlsculc. clisJraritia caninilor la, 52, 460; -- in general poligame, 18ir ; -- clepresinni suborhitale la, 428 ; - deosebiri sexualc de culoare la, 432. Rrrppicola croccu, ctalarea penajului dc citrc mascrtl,
320.

Richard, dl., rlcspre mugchi nrdirnentar.i lir orn.

Ric:lrardson,
umbellus, li07

*. -

--- auslralis, 3ti7

cal;ensis,3ElJ.

benylalensf.s, 387

lliippel, rlcsple caninii la cerbi gi antilopc, 475. Rusilr, proportia nunrerica lntre nagterilc de birie[i

gi

fi'tc in. 183,204.

375.

Sir .)., desprc ht-rprrrechcr.a lrri

2(.tr,t ;

20.

Ilu;iuc,100.
Iliitintc-vet', prof., despre fizionortria mainru!elot', it. tlrrsprc colfii ursulrri clin miocen, .12{) ; - clespre deosebirile scxualc ln ntaimu{e, 155. lltrtlandshire, llropor!ia nunrrrl'icir intrc nalterile de briie!i

I,elruo

lirtlicillu,

-- rlespre 'l'elruo
:

<lesprc hirt.aia ca de tlt,spl't. tlarrsulile 'jt.\ - c,44ti

uropltusiaturs, 304 : tobl a cocogului sriliratic, 305,

lui

'l'elruo phttsianellu.s, ii0g

qi fetc in,

20 L

INDEX

s
\irchs. 1rrol.. tltsltfe conll)ortllt'ca t'lt'tttt'trIt'lot'tttrtsc'ttlitre lcrnittine ju l'ecttntlare, 1li{). Sacii lacrimali ai rttnregritoirrelor, 427.
Sacrif

Sagitalir. t't't'zlsla, llt trtltitttttIt'ltr rrrasc'ttle ;i llt rtrtstt'irlit'rri,

452.
: - pitslirilt' rlirt, ll7() attintaL'le cat'e trlriese in. ll1)7. .St. John. cll., ata;atnt'nlrrl pirsirlilot' convit'!uitoare, 334. St. Kilda, barba locuilorilor tlin. 4ir-1. SaImo erio.r 1i ^S. rrrttfrla, ctrloat'c a ttrast'rrlrrltri irr pt,r'iourlir

icii ontcnesti,

fir-r.

Sahara, fecrtttrii t itt ca t'asclor it tttt's I t't'a t t' tlirt. l-17 :

de lr'ptoduccre,278.
:

Srrlrnrr ltlt:rtidctrt, 273

sular,2i3.
Srrlnrrr strluelirto (char'), re pt'otlrtcerc, 27.\.

colorittrl srrrr irr tirnllul lierioaclci rlc

rrrtrt

Salvin, ()., u'ru;Lt'nilca pr.r:clor

ilaLe, 5ti.

i]

tlt,spre coliltri, 186. lJ(i9: rlcspre trlt'opoI'!ia rrrrurtljcir la colilrli, 2ttli, 395; rlespre Cltam1taetes ;i I'errcktlte, :l()7. 3()li ; (lr.spI'c Sektsltlrcrus l)lulql(rus, ll{.}fi ;

2.

187

tt'r'ioli la tlilelitc lase <lt' orll. 2ti : <lcsprt, I'alca de la l,a \arrlt,ttc. ,12; rlcsl_tlc ctrrela!iu <lirrLt'c irrrrsculaliIatt, 5i crestcle sullnrorltiLale lrrocrrriut'ntt'. lt; rltrslllt' lrpofizelc rnast oirlulc la orn, 51 : -, tlt'sytlc nrorlificdrilc oust,lor ct'lrnirrnt', irli ; rlcsprt, sirclificiilc rlrrrcrrr;ti, 12J : tlt's1lLe exte ntrinalt'a l.itpi<lli :r rlainr rrtt,lol anI r'ollorrror'Ie , 13i: (l('sl)l'o locuilolii luttic.i lri l:rrltilrt'i, l;-ri: rlcsl-rt'1' t'le ct ele Iolosirii f i nt,l'olosirii ltrrlt ilor, ( () / : (l('sp1'c t'Lrasta srrlt|acililti'rr lir orn. l,ill: - (l(rsl)r'(' rrbst'n\lr tlr'osellirilol r.rrsillr.' ltr claninl t'opiilol rrorr-rrist'trti. .lir2 : tlt's1rt'e rrliIctrie. .172. St'ltirtutt. I 1., rlcsllrt' rlitre lc la I )tllisctrs si l ltlrlrr'1trtlrr.s, ')i10. Scht'r'zer' yi Schtlarz, rnt'rsurir t olj tlt: siilltlrt ir.i, lill, J ;-1.1. Sr:lrt'lvr'r', <les1tlt, lilrelrrle, 2.1 1. St'lriirrf ttr. <lcsprc stli<lrrlirtia la lltltrrtt:crtts, 2it(1. Sclrlegel, li. votr, rle spre tornlrlcxitirLcu lirnfrilor la polroalelcr
a

Sclriurl'flrarrst'rt, plt)f., tlcsllt't' rl.zt'r,rltlrlcir tnollrr.jlor lros-

rtr,cir-ilizlrtcr. ti2 St'hrlrnbLrt'.9k,

plol'., tlt'syllc

7'rarr7.silrlcrru.

li8l.
rrrost'llttr

l'ipru

deliclo.sn, llOfi

Sclrlt'ichet', 1lt'o1., rlcspre oligirrca linrlrii, 7fi.

Saturttia Car1ti11i, irtlar'{ia rttirsctrlilot' rlc cltrc

211
:

,Surltitliornis nu:ltutonolu.s. caracterul prrilol rlt', ij7E. Sars, ()., (lesllrrl l)ortktltoreia ulIirtis,221 .
Jcurt'l:j

, locuitolii tlirt. ltiidttchii lor'. ll{i. Sarr-(iitrliano, frntt'ile cliu, 472. Sautalii, intttul[ircit I'rct'ttth t'allidii a. 1i; - dl. }{uuter despre trillrl lor, 1(ilJ. Sttphirina, caractcl'('le rttascttlilor rlt', 22.2.

Sauds'ich, insuk'le, r-ariati:l claniilor la inrligenii rlin, lll - - dt'scle;terca popttla(ici irrdist'nt'. I ifi -- populalia clin. 21.1 : -- supcriol'itatcu uolrililot' tlitt, l7-l:
:

- dcspre Olttrstttorltyrtcllus, ;J 1(i. Sttrnoao rnsrrlelt', intligertii spiui tle pt',

l5

l.

47tt.

rnascule <lin (iuiauzr, 21)5: - rlcslrt't: jocrrl rrrrp(ial la 1lri7,,lt't,ltt t'r'ttcea, !120. St'lroolcrult., rlt,, rlcslrle rlificultatt'lr rlt'ir fasoua rrncltc rltrr

Sir'11., rltsJrlt'ag-r'csir-itirlca ra{ei

pintt'ir.

l1l.

- I0, deosebilea de crtlolit la st'xele rlc, 2t;ll. ,Stilurniidae, colorilul lol', 2;r1).
Savage

Savage, dr., clesple luptckr tlintt'c got'ilclt' tnltst'ulc, Jir,ir;

.Sirlbatici, uniforrnitatea lor t'ragcratir, llil

prrii de, Sirgefi, folosiltra lor, 1ir2.

Snx.ieola ruhicola,

Saviotti, dr., diviziulloa osului ntalrtr,

1195.

lclor',

obicciurilc gorilelor. 177. - dcsprc gi N1'man, rlesltte obict'ittrilc poligantc alc goli1ti5.
II
.

t'rrr'tilii la oltr, l7J. St'Irl'cinItrt'tlr, tt'rtul la ne gli. l;-rl. .\ctot:t rrt uqtt i lu.')E3. St'lirtcr'. l'.1.., (l('sl)l'(r I't'rnigclt'st'crrrr<ltrlt,nrorlil'iciilc I1 rrursculii tle 1'tirrrr, ilOtl: --. tlrspt'r pent'lc lltrngitt' lit t'ttltrirrrtrlqrts. i,)12; tlrsllt'r spe ciile tlt' cirrt.snlrrlhrTrtr'lrus, i:i l ti ; tlt'spt'tr llcrraiul la I'elecutttrs ttrrocrolalrr.s. li1 l) ; tlcsll'c )l usoJthagltu,, 37il : ---- tlt's1lrt' scxclo gi pttii <It' 'l'rrrl,trn(t tt(u'i('tl(r/rr. liSi) ; - 1'-s;tt'c t'rtlorilrr lit I.rtttrtr trttrcttt:tt, -l3l; - rltrsple rlrtrrgilc la trrirgar,4'12. St'luvit', 1x'ctlolrrinurttrt t'i, l {):J ; '- u [crttci]rlr" zl71). Sclirvii tlc c:inr1l, (l('osel)irca lol rlr scalvii rltr casir, 1(i6. Scobitura talllii llicirlnrlui, la srrlrla!i 1i rrrat'iuari, 36. St:oici, <lcoscbirea cle forurri la ( iast trroporlc rrrasc:ule li fcntcle . 219 alt'. 22{) ; - - crrlolile ;i follrrclc 1'rtruroirse - st'oici, tlcschise de ttraitnt.ttc. l1f.
Sclro;lt,lrlrarrcr', <lespre irrrlrorl arrt a
1f :

- prt'sbifi, 36 ; rle rllticci t'crltrs, .l;l; -- t'ittrtul dc inntrrllire al, cupacitalii prt'ltensilr a lal,rt'i llicioarelor - pirstrarea Ia, 5(l ;
l'ac.rrltirfile irnit.ative akr, 79, 113 : cauzele moralitdtii scizute la, 104;

- tribuli tlc. lnlocnindu-str lntrc elc, l12l - arncliollrre in alrte ltlintlc, 125 : - artcle lor, 1ir3 ; -- dragostca peuLru ttttrzicir ltrrlitnetrtat'ir, litl9 ; * aten,tia dartit aspcc[trlui pcrsonal la, raportul intre st'xc la, 477. - ruiqcirrea lrri. 21. Scalll,
Scalirr, 303, 319;
despre modelc dcr lturgir rlut'tttli la, -l()1
;

.161;

- qulincrtto. lrirtaia tlt' tollrr la, lJ(f7. - jatrensi.s, r'etlicclt' tle, ll()7; - nutjor, iutrunilile lor. SlJtt - lril,sottii, stlnetolr' protlttse rlt', 1107. Scolqttts, striclulatia la, 249. Sconci, rrrilostrl cnris rlc, -127 I -138. - coada albri tlr', pt'otcctoare , Scorpion de mare, deosebiri scxurtler, 27ir. Scott, dr., dcsple idio[ii tuirosiutlu-;i rrtittcart'a, l]9; (lespl'e crtloarea hirrltii la rirrt. -lirlJ. -, .L, Sclis, 12.1. Sclisrrl clc tnini, nro;tenit, lio.
-

Scolccidt, :rbst'u{a cal'acterelor sexttale scctrutllu't .Scolo7rrr.t' frerttrttr, r'ctricile la, lJ07 :

1'a,

217.

Scropcr, tlcsllre agrcsivi[atea solrlonltlrri rnascul, 272

proporfia st:xt'lor la, 208 : tleosebiri scxuale Ia ciocul dc, 29,1 : -- .iocul nupfial la, lJ25 ; - nord-atrtcrican, ptrii dc, 39{ ; -- lurpr'rt'r'lriintlu-sc cll un cauar, 31 9.

- dcsprc birLriliile ccrt'bilor, '1{)(i. Scutlder, S.lI., irnitalca stli(hrla{ici la <lt'toptere, ll}{i ; -- <krspLc stridnlalic la at:rirliidtrc, 238 ; -.- rlcsltrc o insrctir tlitt l)et'oniatt. 2iJ1) ; -- rlt'sprc. stritlula[.ie, .151].

INDEX
Sr:ttlpt

545

Scl-ritttarri, lriJ.

rrlir. cxplt:si:t itlcalului rtc fnrnrustrtc plin, 17(J. ;cfrrl lrfl'ica,rr, incclcintt sri ,sclrirnllt, o rrrorl;i,
;

Stirtx. colibriul, lljS

Sebright, bautarn. 201.

Secunclalc, calactere scxuale, 177

dintrc poligaruic ;i, 18-1 : - r'aporlul Iransmise prin ambeler sc-.ic, 191 ; - glada{ia lor lir pirsirli, l}.18. Sr,.tlgrvicl<, \\'., dcsple tcndinla cltditarir clt
rneni, 45.
Sectttann, dt'., dcspre aplccierea rite popoare, 4ti1 :

Sfircrrli rlc silr, :rl,iscnla lor Lt )Ionolrt.mata, 13!i. Slrirlct'. plol'., rlinrt'nsirrrrt'l ctlol douli se:ic la
,1t 6.

-- l'lut.trlcle clc noltlrlr:. irrilosul rle utosc al, 2Jtr: - df. llatr:s clcsille onrjriir rrnuir 267.
l-rlrlene,

I naltc

Sltrtt'1te.
gc-

Shtt'pt:, dt'., culogrctrii la tlopicc, l(i5. Il.R., clesltlc '1 urttlsilrli,t'a .sy/rrin. 367

difrliiii a trruzicii la rlifr:plinr:rlt'

Slrrrri'.

; *- tlt-spr'.' Oerule, 3l|: -- rlcsltrtr llrrii urascrrli rlc Dacelo gltutdidmntli,

cfcctt,lc uruzicii,,163. - tlespt'e ricsprc coalnele renuliri, .109. Seitiliiz, ulascul,

308.

Selosplrorus plctlgceruts. ascuIii'c:i lenrigelor

la

Selbv, P.J., clespre obicciulilcr cocolrilui de rnunle ncli'u

;i ro;u, 1tXi.

Selectic, clupri crrnt es[.c zrltlicatir lrr onrul pr.iniitir-, 1i]. Sclec{ie naLuraiir, cfti:tt'le ci rrsupra strinro;ilol ini{iati ei

onrului, 47 ; ei asupra otrrrrllri, 5{i, 58; - influcnta principirrlui, ir7 ; - limitatia - influerr!a ei asuprlr arrirnalelor socialt. 58 :

Slnrck:rrd, \\I. 1.1., rlestrilc tteoscbiri sexu:ile la rrripile hirncnopt.erelor, 2il. SifigoniLtm, propor'!ia scxelor. la. 2t2 : -,- dintorfistrr lu rrrascuiii dr" 24-i. Sianr, proilorfiir ualtcrilur' dc llriic[i si tetc in, 20ir. Sienrczi, caracl"enrl snin geuclll la. ,iirl; dcsl-lr.e lrunrtisc!c Ia. .16?; - nofiuiri.le -- iiuitilia jli{l'o?rsI t'lin, .185. Sidlgn'ir:k, II., rlcsgrrc n'ioralitr.tca iu coinunitatea ipoteticl
:ictyiuni.lc noast lc illl sirii. coiitplct corrciuse tle dttreLc rt:i PlaCcle, 1011. Sicl;old, (i.'1'. von, rlc:;ple propor'Iia s.exclor la :lpus, 213; -- dcsprc apalatul nrrditiv ia oltopterele stridulenti:,

.1 ., desprtr itodoabrkr pisrililor', i)1 l. Shocrlcr, J,, despi t cafri, .1ii.S ; -- rlcspre ol)i(:tiut';lc nup{ir,ile la cafi'i, ,{91j,

til., dtspre ilglr,sivitaLca sontonului masctrl, 272 ;

380.

in legir tulii crr scxul., 21i;. St'leclie clubli, 191 ; forme ddunitoale cle, la naliunile civilizal t', L7i ; - ri -lllascrrlulni rle citlre pirsirrile fclnrlc. 1j29, li t1 ; -- metoriicir a gl'ctra(lierilo} prusaci, illJ: erplicalia ei, 178, 181, 187 ; - scxrralir, -- influcn!a ci asuprtr colorituh.ri lepidolttrrclrrr., 263 ; -- sexllalii ;i naturala, contraste, 191. Semilunalti, crrta, 2'1. Semnale de pericol, la arrirnalc, ()0.
Semnr;pil lrc.crr.s,

--

t:if.ilol mintale la onr, 111: influen!a ei in plogrcsul Staiclor l'nitr. 122:

dl. \\-allace dcstrirr. liinitalia ei prin influrnla frcul-

rle alhinc,

8{)

-.

2:iri.

Signa{i, pe;l,i,
Siniirrrlrte. 132

Silcs, unr'lte tie, l2ir

:

plll)gi rbrloniinelir Iir rtrtscul,

;

1.1{).

,-- tlil'icrrlt:rlcra rlt, rr lu tlr forrna plin cioplilc,

,18, Ji).

- oligintlr ;i tli.,'iziuuilt, lor', I12. SimiliLucline s(-xualir, 1 1)0.

Sinrpal ie. 1li : - - pr'intrc tnrirrrrrle,

lung pe capul unor slrr.cii dt, 130, 487 ; - piir - chrgsonrelas, deosebili sexuale tlt_' cnloare la,

1313 ;

-, eotilettts, piir ornarncntal pe capul de, 442 ; --- lrontalu.s, barb:-r elc. la, .l.lli ; - - tttsica, nasul de, 131 ;
--- Irenraeus, coloritul la,
.1-1.1

-liJ.l

Sirn{uri, irrftrioritatcil europcllilor fa!ri rit: srilbatici Ia, 37.

Sittuciderc, lrntt'rior neconsirlt.r',{llir (:ir o crimi, 102; -- rereori pract icat ir lirin trr: :rilblticii cei lrrai irrfe-

Sintpalii, Lilgit'ea lt't'plair-t lt,

!raz-:r

ci prcsupusri,

!11

{i L 1(i7.

- rflbic.undus, pitl ornarnt,ntal pi: c'apul rle, St'utittele, prinLrc anirnale, 90, 91. Setrantts, hermafroclilisrn la, 1i30.
-

'

riori,

103.
51.

442.

Se.tirru, zgornotrrl proclus dc, 2ii.l . Sex, t'reclitate'a limitatri tle, 1 1l,l . St'xe, propor{iile relatir-e nlt'. la {rnr, 2{i:1. 2it.,lit2 ; - - proportiilc lrit ullpcrri influlnIlte lrlin sclcr:tir,,

Siinx, cap

-- t'apor'tul probabil al, la onrul lirir:iitir'. -177. Sc'xttalli ;i natrrlall, selcc!ia, 1:ontrsi;tr, 191 ; -- caractet'e, efectele pierclclii lor, 1{}5; lor, 195; - lin-ri[alea caraclere, strcnndare, 37i ; - rapoltul poligamie r;i, 184 ; - transmisedintrc pl'in arnbele sexc, 191 ; - gradalia lor la pIsirri,3'1i1. Sexuale, cleoscbiri, la orn, 17; srlecfia, explicatii, 17B, 181, 157 : - influenla ei asnpra coloritrrlui lepirioptt,r'rlor. - obiccfii la, 401; -- acliunea ei asupla omului, ,.lf.il ; seleclia, la piianjeni, 226; - scleclie, rroti suplirnenLarir asuprlr, 5{)l'} : - similitndinea, 213.
cle

21lt

Sirer, juuenctts,212. Sirkiiltrr, tlrosebirea rlinire sexe lrr, 2-12. ^Silariit, punge gulali lrr rrrrrs;r'ulii rle, 2It9, ,ltf l. Sit;ir, c0ltll'it rti la, il9.\. Siltt "ittlttrni{'fl (rlutlrtrtclr ) irrt t-ligt.trl ir lrf r " :1.'ji.; ; -- ittr/irrrtiru, 3|tit.

Sirertia, nndit.alen llr.

Slrtgi', irt'li't'irrl. culoareir rolit' l. 21,'i. Sitrgt'trirt', It'rttlinIi s1rrc. alnrrrtlrrrlii, 2{)(). Stiril h, Atlatn, tlrsl)r'er l,aza sittU)atiei, 9,1 . Slrritlt. Sir:\., tlt's1lrc lecul)oagt.elea fr.rr)elrlor de ctrlre nrilsculnl dc Cgnocephali, li ;

-- t'iizl,rrrnaLea rrnui lravian, 65 ; -- un caz cle tttenrolie lrr un pavian, 63 ; -- rlcsprc pirstrarca ctrlolii dc cir ii'c olanclezii
--- rlcspre poligamia anlilopelol srrtl-aflictrnt,
2(ili
;

,\flic:r dc Sud,

dirr
:

163

---

185

r.lcsprc lioli{atuia lt'rrlni. 186

2r)7

rlersirle l)r'ol)ol'tia
:

strelol la lioDtts ellipsi{trinmtn. ttU

,

rnolt,

25.1.

--' -*

--- rlesprt: qopillelc clilt :\frica tltl Sucl, 201 :

desprc lupta dintre

iitrsplr
clersPle

Iittct:1tlutlus crr,uepti",

lLrlrta gnu-uhri, 405 ; clespre coalrtcle riuoccrilor', f09

lci.

42();

i lti

INDEX Sprincene, riclicarea lor, 20 ;

Snrith, Sil A., tlcspt'c coaltrele elatrttlui dc la Capul Btrnci

-- despre culoarea gnu-uiui, 433 ; -- despt'e itleile hotentolilor rlt'splc

468
;

Speran!.e, 432

fntrnusc!e,
tl-i6.

- lndoialti ln clsitot'iilc in colnun, 41it, Srnith, 1r., rlespl'c Cgnipititte ',si Tenthredittit!ttr:, 212; dimcnsiunca lclativi a sereiol tie hitlrcno- despre ptere aculcale, 232; deosebit't'a clitrtre sexe la ftrrnici si ell;ine, - clespre 242, 243; despre stlitiulalia \a T'roe: sabuk'sus, 250 ; - de sprc stridula!ia 7a fuIonongcftrts Tr.sctlrlacori, 251 . Smunlhurus lutens, joctrl nuplial la, 233. Sociabilitate, sim[ul datoriei lcgat] (le, 88 ; - impulsttl cirtrc, la auitnalc, !)li ;
Sociabilitatc, proi-rebilii a olnului plirrritiv, 58;

-'- matrifestatea, la ott-t, 96 ; -- inslinctttl dc, la auitnait--,

tuali'.
112
:

96.

-- infltretrfa, astlpra dezvoltirlii facultr--l{ilor inlclec-

Socialc, aninrtrle, afec[itittca ]ot' tnuLitali, 91 ; --- ltp:irarea lor tle t'litrtr Irrasculi, 95.

- originca ei itr otn, 1lii.

Splengel, C. i,:., <lespre scxualitate la planlc, 1,{i1. Sproat, cll., elespre dispaliIia srilJraticiiol tlc pc irisula Yancouver, 469 ; despre snrulgcrta bilbii, c1e cl'rti'c intiienii cle pe - insula Yarrconvcr. 469. Sqttilltt, diferile ciiioli ki scrxele nnei spccii tk:,225. St.ainton, IJ. 'f., i;rcpor'Iia nrturclicir la sext']c firrlrrrilot' de uorrple mai nrici, 210 ; la lllc:t:ltislu rufocitrcrea, 217 ; - obiceiurile colorit.l:j liiiiut'ilot' <le noirf itc, 2ir9 ; - rlespre despre respingtl'ea cic ci'rti'e cut'crr.ri a ltri Spilu- s0nre utttttlir:s!i'i. '4i::i.l : ricsprc scrt'lr L't Agraiis t:,t'ciannl iouis, 460. Strlcy, episcoirrii. urot'trrlit;itca ro1;iiloi' r]()ti-Itilsttrl'i ai uraorilor', 159. Stansburr,-, cpt., obscr'1.;r.!ii iill,rra pi:licairilot', I l. :)tctpltrllinirlire, rpofizc in fornrir cle colrrne le rrrascttlttl rir'.
211.

riezvoltarea de pcri lungi in, 2it; - la maimufc, 131 ; - smulse, in prir'!i tiin Arnct'ica dc Sttrl ;i tiiti Africa, - tlo+ ; - smulsr', de cir'[.t'e itrdicnii din l)araguay, 4G{).

Solda{i entericani. mirsul'irlol'i la, 33 ; ;i rnarirtati. r1,ilclett{r intre proporIiilc lor,

Solcnosloma, 282.

Slalli, cit'., rir:sirlc

r) ().

tr,or [llliLatca lir ot,r1 Ei Li lalir, 120 ; --- desirle inllrltri{rr cisirloiir,i asrll}r'x tnortnlitiJii,

culoriic vii

:.;i

stclrl nrat'slrpi:ll la felnclclc

11c,

- Scctir,2tt.i.
SfaLele

tlesl.rrt' triolltlitLili'ri Iirrri tnirre

121

a ltlit'lra{iiol' iu

Somon, srit'ittcl din api tlttlcc, 95 ; garta si.i sc I'cproducl lnaiutca fclnelci, 1S1 :

- propor{iar sexelor la, 208; - egresivitatea masctrltlitri r1e, 2i2; --, caractcrele sliirr iu ltclir'lrdlt clc rclttodrtcere, --'278
;

272,

SLlr.Lni,

de;rttuclczr icreior ln, 281 ; reproclttcerca de citi c niilsculttl nt:tltALtlt', 393.

Sore.t, ttrirosttl lor. 427, So!ii, rirrnli;i!e tlc llt cap[.ttrarca ctt folla a, 121. Spania, decittlcttIit tri , 122. Spnrcs.stt.s snruragritrltt.s, tlccscbirca tlc cttlotrc illIr() soxe'
226.
S

grece;ti, cgil;Ie'ne, :rsiricne ctc., contraslirte, 470. Statnra, depeirtlt'n!:i c'i, tie infiuctrlc localc, 35. Starrtiinger, rlt., tle:ri;t'c reirror'lricerea lcirir'iopLeleior, 210 ; -- lista sa :r lepitiollLct'elot', 21i. Staunton, Sir G., ulr trecttviin{ei o rrit'tnte iltltltxnir, 10 |. Stea cle mal'c, sirtrIir lt.ririL plil'ctttal ia, f-i; - cnloli vii Ia rrn,:ic, 2i7. Stebbing, T. 1t., rlcspt'c riutlitaIca cor'pultri ttttrart, 481.
Slenmtaloptts, 427.

seltc! ici ir:,i I rrrs]e iisrii)1'ti prilgt'cstiir.ti - influenla lor, 722; -- nodificartrl srrfeLiiir dc eliiopeui, 166.

I'ittite, t'ittittil tlc iiri:itrilirc in, .l 5;

palhurrL tttYlerutrtctll, 315. Specii, cattzcle progre-sului, 119

.

-- rlt' l':lst' rlt' ott). I I I : - stetilitatea ;i l'ct-.tittrlitri(t'rt lrir, t'irrtl sirrI itlt'rtt' r:i;ate, l.{ti ; - plesuptlsc, tlc ottl, J l1): .- gradali:t lot', 150 ; ---- grcutatea de lt lt: dtl'itri, 1l'10; cle Pirslri, lii) l ; - vicariantc dr: pislri, deosebiri cottrpal'ative lntrc ,;- scrxcle - unor, distincte, 381.
Speclrum femoratum, deosebiri

r'aractet

e tlistinclivc nlc, 1 'l"l ;

Stendhal, vezi Rotrtbet. Stenobrlitrtts ltotarur;1, stt'itlulil[.ic, 2ii7. Stt.lllrcrt. rll. L., <leoseltit'ce t.linirc initttcli otttttitti

'

;i n lrrirrraitltit', i2; --- <lrs;pt'o concr.pIii r1r'ttt't'lrltl l:t lrttitttaltr, fi0; * rii,'t iric!ilt tlirttt't' tttot'itlil lttt'lt titltl tt'irtli si l'otttr:rlri,
(t;

Slet'ililalt', gt'tttt'rili, a i'iit't'ltir tttrir'c, l.l8: -* cirtrl r':;trr incrti<'i;:i{ i, t'slt' t'llrltctt'r'ttl rlisl iiii't iv al slrt't:iei, l'!li;

dc crtloare la sexele de,

240; ,,SpeI" al cocogului silbatic, 305. Spencer, influenla hranei asui)ra dimcnsirinii filcilor, 36 ; clespre zorile inteligenfei, 63 ; - rlespre _originea credinlei in factori spiritttali, 8'1 ; despre originca silnlului moral, 107 ;
462, 463. Spengel, nu estc de acord cu explicalia iipsei ric

- despre muzicl, 486.

plr

la

om,

- albi, 399 ; -albi Ei negri, 400; a penajrritii, 399. - niodifieate sezonieri Slilc de noapte, lipetele lui, 300' Stii'ci, gesturi de dragoste la, 309 ; clescompuse la, 313 ; - pene penele dc rcproducere, 317, 318; - puii de, li90 : - uneori tlirnot'li, 394 ; conLinttatir tl cl'cstei gi penajrtltti la tttas- crc5tcrea culii unor', 393 ;
cpt., clespre obiceiurile marii pisirri umbrar, 311. Stoliczlia, tir., tlespi'tr ctilorile la gerpi, 28'7; ril., despi'e poiii preatr*li la ;opille, 288.
SLokes,

-- irr condif ii tttoriii !cit t.', 1 62. Slcrrra, n-rodificarc sc:ztrnitt'ri tlr penaj llt, ii99;

Sphingidae, coloritul la, 258. Spilosoma menthastri, respingi de curcani, 260. Spirtoase, biutut'i, plircerea maimulelor pentru, 17.

schimbare ciL' culoarc la urrii, 400.

Spirituali, factori, ci'edin!a in, aproape rtnivcrsald, Spiza clJanea ;i crri.s, 335.

84.

Sirange, rll., clespre pasitrtr ttinlrrar dc saten, 311.

INDEX l.ti orttttlui, lliil.

547

coiit'ticlr: ri,:, 'l 1li; prr. '1i.i!1. ,: iill tiii tttr:i ttrii lt sexclol' lr;.tiloi' ilc gii-inri
,>,)1
.

I
.Sacali, invri[incl clc la ciini sii lallc, $rrlpi, cleoscltili st'xnale la, 287; - iaculi.ri{il: minialr: la, 287;
07.

rir

rlc

discuIatc. 2;ii]

-- tic

Siligiitc tlc liiarmir la ttiainrtt{e,79. Stri t: I kurtn:cu, 3?,2.

lil.r'rtLhrls. tlr., rlc-sple
a1t:rt'i

Slrnctui'illc, e -ristctt!.a tli' tirotiilicitt'i, iltt-ttilc,

li.. liu iiir.,Lrt_rr.il ol:rrtlui, 27.

57.

li:t tct'aut,.:ttttltti l;ttpt'rtt'oittliloirt

Sl-r'u[, aflicari, sc:<ele qi clocit'ca la, 3"!3; - drtirgilo dc trc itttii dc, l:i78. S lur ttclla Iu dnuici rtit i'i, irgrcsivi t lrtc:l rtrasciriLlltr ,'jlrrrnrr.s r)tllguris, :i.l:1. Stul'2. inr1,'tl'cchiittlrt-sr.' cr,t o tnicr'1i, 337;

i,

30t).

-- iiiloclrirea a, il)iligen priit ctrl culopcan, 102: pale ltoligam, 185 ; - corllun ploporf.ia nuilcrici a scxclor, 207, Sul.lsjxui, aclcnreniti clc ulcirrri eLericc, 428. $oiin cirlirLor, noi parlencri gr'rsiii dc citlc, 332.
$oirri, cic micLc, irrclian, r'ali:r1ia crestei la, 1141. $olduri. lrlopor'fia lor la sokta!i si inaliuari, 30. -sollirlt, riinren:;irtnca coill)at'ativir lr sr.xclol la, 288;

Soalct:t', cintccul lLri, 16(). So],rolirn cotlturl, r'is1;indii'ca Jui gcncr.ali, a -,,iclctriei lui rnai mari, 7li ;

$cr'pi-colrrli, 587

-- alcloarea lnasculitlui, 587. ljct'1ii, ft'it:a instinctivi a rrruinnr {.crlol rlt', lili, 60. )crpi ct clol-rofci, clerosr:lrilttr diirtrr: scrtrlc tlc, 586 - srrnetul ric clopoIcl cir o t.hcruarc. 588. o

conscrcinlii

-- culorilc ;i uirliiicrrct la, l3(i9 ; - cirl'itctelcic txiilot' rlc. ll(l'r'). lJ7ii. Subspecii, 150.

SuIcuu!a stt'irinilot', itrrlift'r'cn!ir r;ilblLicilot'l-rt'rrLrtr, l()3. Suirkic, tlutrgi pc pui, i377. I'rr1tr Dassana (gannet), alirir nurnai cind e matut'ir, 3C9. Srrlit,i, folositl inainte dc inrprl;tierca ornului, 153. Suli','an, Sir B. J., despre voi'birea pa.pagalilor, 77 ; - clesl.,r'c doi aimisari atacintl un al trcilea.,406, SLrrr-rrrtra, corripl'itnarca nitsului de cirtle malaiczii clin;
-l / |

- l)unga gultri'ir la,

28{).

T
Tctbctnidat, obicciuli
337

'Iarlorna uarieguta, sexele qi puii dc,

:

la,

173.

3cS1.

SurnncL, arhiepiscoprtl, trnmai ontul capabil de atncliot'at'c Srrrrr'Itr. titl nrir:rLc

Tadorna uulpanset, irnpercchiindu-sc cu

ull r.irloi
3Bg.

couiuu,

llrogresivir, 73.

ltrt.ttlus,' ',lc lrrr.la;te 9i broagte riiOase' 2ii5 ; in:;Lrutnentale pt'otiuso rlc lrisitt'i, 306. Srrpt't'ciliirlir, clcitst.a la ottt, ,1iri. 452. Strptrnurirct'ale. <lt'11qt(r, tttiti fi','ct't-rttt'llt lrillr;tt 12
.

*-.

la fel

cle orn

qi animale,

.\3

1[1'r'il

- llloFtcrlit't'lt l('t'. IltLi '

t[tzlttlti]it'it Iiir't!titt'itr il,
l1]1].

{1'1111'i1r, 1,Sg

T:rhiLicrri, 125 ; -- comllrinlrlt'cil uasului l;r, 47|. 'l'rrit, I ,a\\'son, rlrsltrc cfecLclc sclcc{iei nirt urale ilsul)l'il rra!iunilrrr civilizatt:, 1 Iti. 'I'aliu, plopoli.irt t'i llr soldali 5i rnalinal'i. :i(i. J' trrt, itt ru. et:sl iL,tr, r'it'stlr pt'ruijirlrri rrtattn. Ia, l-i1|li. J'err,tllt'u" t'rtbra, ';i1,1 :

--

cle

Nona Zcclanclir, scxele ;i puii clc,

Stll)('r'.stitii. J2 1 :

-- l)rc[l(]lnitrlttl!ll lol', l(](i ; -- ol,i<'cirrli irazlrtc pe, l:li.

1:i.\.

Sttltt'itcott<1iloitl, Iot'ttttit'ttrrl Ja st;'i

'ltolii irt'irrritii'i rti ttittttlttir

-, llur'1rrrriu, \,ati;r!ilr rrrlrstrrrlrrlrri, ii,l| ; -- Ituii de, 31)5. 'l'11itq is, alrs,:rr Ia grrrii ltr rrrasculii rrnor .slte cii rle, 17ti ; - - reln!iilc scx,.rlor' la, 213;, --- tnasculi dinrolli la o specit. tle, 221. 'I'arrlielvillt', contclc rlc, desprc lup[,tle taulilol sirlbirtici,
475.

Srrsllicilrnr, lrrtrtiotnitran!n, 1x'inIr'c atriurirlrr, 0.1. Sl'avsland, tll., despl'c sosirca ltilsirrilor tttiguttoat't, 1tl. Srviirlror, Il., tlcspre sol",olanrtl coilrun din liolnic;z:r ;i

(,hina.

7.1 ;

----- rlcsplc (lrlolc.s lt'yx'crtlrtcirttl cu penaj

393.

corrl)orLarea Ecpir'lelor cind sint capLuratc, 289: despre suneteic produse tle ltoopoe-ul mascul, 306. rlcslrre Dicrurus rnacrocercus si Illulalea, 37't; rlesltre puii dc Artleola, 381 ; tlespre obicciurile lrti ?'tu'ltze, illtT ; tlcsplc ol-riceittlilc lrri ,liftryrrclytea bengulensis, lJtST:
nr.:r)rirtrrL,

cultrl tlc, 231. 'l'apiri, dnrtgile longitudinale ale puilol

7'urrysiltter(r, r'asc dc, rlctclririrurtt: clc uulscirlii aclullir JBl; - srlluicr. rr:ctricilc lungi lii, llti7. '1'aplvLtdcrt's drslorlus, rrrarrrlibula stingii nritliIi lrr rnas11r,

Tar;i, clilatalca, antelioli la colcoptclc.

i"r-7, 440.
1.46.

2.j().

SlllLtitr

utricttltillu, ltttii rlc,

li'1)ir ;

'I'a5'1sr',

7'arsius,135. 'fasmania, mctigii rrcigi tlc citLre incligcui itr, 'I'asmanieni, cxtinc!i:r lor, 156. 'l'aLuaj, 152 ; sa, 465. - trnivclsalitaLea 'I.'aylor, G,, tlespre Quiscnlrts nirrfoi', 20ti.

citrcree, tlansLrli rruirIiirlc irtricnc :rlc ttra:;ctrltr]rri rle - ijl)9. f'ttllt,itr cirLerca, jourrri nrti-rl iltlc itt,r'it,nc lrlc nrirscrrlrrltri tlt',
:;l)1).

'I'ecba5', dl., rlesirre

'l'eatru, pldcerea cle a juca,

rev. R., clesple tatuirjnl irr NonlL Zelandir,

1::2.

"100.

Sgrtgttutltidae (ltipcr-fislr), filarucntos, 281 : - r'ecelltacnle nralsupialc Ja masculii cie, 2ti2. Syltlrcothides ettrittts, pcnelc ltrirntu'e ascufitc la mascnlul
dc.. lJ08
:

nrodificirilr pcnajului la gainilc de Ilanrbtrrg paietate, 194. 'l'trgcttneycr, dl., desprc tlansnriLclca crrlolilor la lrorunrl-rci rmnrai la un singul sex, 196 ; ploporfia numelicir a na;terilol de c,Il.ci fi c[!cle,

206

; ;

- srrocuri auriculare Ie.

313"

--

tlespre aburrdenla clc polurnl-rei nrasculi, 207 clespre carunculele cocugilol rie luptii, 327 ;
clesprc

jocul nup{ial al pirsirilol clc gurte,

3i391

ilt ii

llilfttx
li(rl'l.l

i'{'grt}ucJ'et', tll., (lcsprll itlilol'rlt'ikr

riespt'e

porulttbcii I opsiii. liiil| : -- tlesplc porult-rbcii tlllgott, 3'tii|.

l}ll)('ilot'. Lili!f ;

'l'r-rnlratil, ortlalncltL su(l-:lu)cl'i(fatr.'1!ili. 'l'cnrlrcrtatnent, cl'ecliIat' ]a ciitti 1i la r:rri, 6i. '110, 415 ; clespre absett!:r frcc',-r.'tttii Ceylou, .i54 ;

i't:neltrionidfie, sl ritluia!ia lrl, 2 19. 'l'cnnettt, Sir .I. E., despt'c col!ii clcfattL'lltti dr,t Ct')loll,

tlcpoptrlal'ciir unoL districLc tlirr lrtdia tle cilt'e, 40. - clottrluttts, 'l'itltts tleoscltitc sex-ttalir de culoarr:, 2,,14. 'l-jrniditatc, r,at'iabiliLatcit ei l;t accea;i sFrccitr, 65; --, a pirsArilot' tttilscttic irtrpodobite, 1i26. 'I'iric:rt t,ulgaris (tencir) pt'ttpor!ia sexr:lor la, 209 : * culorile vii alc niasculului in Linrpul perioadci dc

'l'igri, r:ttlorilc qi lretrlt: lot', -1l{) ;

u b:irlrii la inrllgclrii rii:t

t:i tr11;t-

'I'ip

despre p;irerca crltittczilor {-l('spt'c asll'.rctitl

.167.

prctlotninattta lui. 111. 'l' ittitlu, agfesivitatell trtascrtlttlui, ?33. 'J'odirsi, irrtanl icitlul 5i propot'liil sexelot' Ia, 21ii ;
st Luci.r.tt'al,

reprorlttcet'e,

27.1.

lezilor',

'l'cimyson r\., de:sprtr cotttroi'-tl gittdit'ii. 107. lfentlredinae, agresivitatce tttascttlulrti la, 212

'l'cttllvedittitlrie, l.tLoltoiiia sercior la, 21 2, -- ol;iceiut'ile tlo lLiptl-r ulc tnasr:ttiilot' tlr', 212;

-- proporlia

sexclot' lr.t, 272.

'".

c'leosr:birca
4,11.

tiirtLrt stxc Lt,

lu
de

2 12.

'l'utttictts Irillosrrs, 1-.li'oporIia sexclor la, 212. 'f'onga. ittsirllk:, intligcnii tlin. spini, 454, .170. '['ool<e, Ilontir, despre voibirc, 77. '!'otircc. atroiizrJs', la colfoiltet'c trtasculc,24 1. 'l'or'1rrri. srrpolta.te tlc slrltraIicii atttericani, 103.

- pnrrt.icir poligatrtia. '179 ; -- llt'ii'-.i'r.u srtl tilui pt'itttt'c.

.179.

'l'cnul, obraz'.rlui
african,
ll'eSthrorlornis,

dt<-.scrltit.

ir:-rt'l-rat

;i fctttcic, la rtn trill

'l' r.tI urr r t-s. n ir pi rl ii:c tlu l-ilI lla, i)77 . 'l'gr,1it"r-. .I., tlgsprtr pavilionLrl erLet'lr al trlechii orutrlrri,

'['t.rai. in India, 155. Ternites, obiceirtt'ile lor', 2 t l Tcroare, actiutrca cotntttril a, alui)rit auilllalel()r infct'ioare gi asupra onttiliri. ti 1.
Testttdo elegarts, 28{i
;

puii

2:.

, li8t.

'['j'Nfrrr:, inr:oL1,.:itli;i irrr-'astt'atir

30ir
;

in slt't'trul ttttol
.113? ;

pitsitt'i,

-- s Lt'rtci uLa r.'i lzt llltuttclteen, ilEi . TrulJtlultluts, rlcoscbiri scxualc dc culoat'c, -- sr:rtpllrs, crcasttl dolsali la, 12f) ; '- pcLcle la,'1118.
'flagr.rpatr. 187
;

Telruo cupido, ittptele lot', litJ0 ; --- dosebirea sexualli la olganclc ';ocale, 303 -- phasiunellus, danstrrilc lor, 309 ; --- clurata clansulilor 1or. iil]0 : -- scolicrts, 3?0, 378, :tBli. 7'elruu lelri.r, 369, 378, lJSii : - agresiviLal.ca. tnast:ulultti, 29(j . -* umbtll.tts, itttpclcclterc;t lor, l3()t-l ; -- lttyttcle lot', ll0() : - biitriiler r:a dc lobr't la, li0d:

-- nigra, 286;

-- rnirrirea cttrutrculelot' l:t tnascttl itt pcrioada -- ctirlarea penajului la tnilsctthrl - pr-rLele sexr:lor de, l.i 4ti.
lr-rproclucere, 311
;

tle

de

1i22, 323

'l'1'ri,1o7ts .).f i.

'l'r'ilrr-flt.lti'rt rllt'itt:Icrr'lttt'rrtasclt]inc la pirsirrilc

rlisurrr. deost:trit'tr

sexuali dc culttitrr-', 287.

I'ctttt'lt',

- urogalloirle.s, dansttr:ilc lttt', ltli0; -- uroyl.ttllus, agrrsilitaicit lna,\culrtltti, ii(),l ; - uroplnsinrrtr.s, nrnflarca csolugului la tlascttl, lji.) 1. Tlrcunnobio, puii tle, li8l. 7'heclu, deoscbiri scrxttttlt: tlc colorit l;t sPct'iilc dc, 2;-ii;
---

'l't'llrrsirrilr,r't,l trgirl;-r it t'rti'ltclcteltll'ol'llalllolltttlc lir ittttbttlt: s(r\c ltlr-r rtriit'ttift't'clot', 1:\7. '['r'iirlarc, f :rlir tle t:antitrllzi, cvitttrttil ci tL: ciitt'o sitlbatici,
011

'l' rt'.tttc.t: cohl trtit tc, 2 l'). 'l'r'ib rt li dispir nt I c, 1 | 2 ;

r

rttbt, t'oloritul prolectrlr al,

f

rlisqruriIia, l5J. 'l'rir'hitts, tlcosclrit'ei-t s,.'xttltli tlc cttltrlrl't la o sltt'citr tlc,

.) I
I

257.

'l'hco{nis, scleclia la orit, li l.

'I'lrcriL!

I-hecoplurru

otreu, 254.

'l'riqlu,2l'ii.
'l'rirtt.titocepltcltt.s, zgotttotrtl lt-rcrr L tle coiltla tlr, 288. 'I'r'irrrr,n, Il ., tltrspre pt'opoitia sexclol la fh"rt rrlii clitt ,\f t'ica tlc Sutl, 209 : rlcsplr: atl'ilgel'ur nrascttlilot' tle cirtre ft'tttcla tlc Lr.tsiocarr4to qtttrcus, 3'l'l ; tltrslrltt I)ttr ttnrort, 2i)9 ;

i.ott, stridnlalia lzr tttascttl, 227

-- lineatnm,
firornistzs cilrcrr.s

culoare la, 'l'homsotr, J. lI., clerspt'c ltrlrtclc trir;irloIilor.'l(]7. 'l'hornpson, \Y., coloritul ltti '\ulrtto rLtt'blu lttttscttl itt ltct'ioacla dr rcltrotlttct-'t'c. 27ii; rleslrt'e agresir-itatca tnascrrlilot' clc Gallitrula clilo-

227. '1'. [!i.rrtu'It'ir.s, (ltosrrl)irtn 22ti.

;i

strtialli

tltl

-- rlesplc grisilca rlc ttoi l)itt tr'llcli tlc cittl'e t:otr-ifltttri,

--desprc gitsirelr rltt troi lllrLctleli
t:itliitoi',
1331, 3i31
;

loPu.s, 2i)'1 :

tlr-r

ci'ttt'c srlittrul

ltli2

'l'irolell, 1'., clcsplc plopor!ia sr-'xclor la lriiatrf crti, 21Ii. -lhur'5-, ll, ticrsprc. propor!ia trtttrtct'it:it a iiitrsterilor tle
birieli qi ftrtc Itr cvt'e i, 20l. Thglacinus, posesillllr.ra satrultti ntlrsttllial clc cittt'e
rnascul la, 13!).
'I'h11stuutra, 233.

cloptt:re, li-17 : Culloleda, 34 r-. '['r'inga, sexele ;i puii cle, Ii91

icrc. 2l [; fluttrri dcr ttoapte strulttcitclt'colot'a!i tlctlt'- tlespre subt, 2ir9 ; - tlcsplc itnilat'ea la flutuli, 2ti5, 266 : ' - tlesl.rre (lrymnusirt isis ;i clcslrrc ltetcr occlal.c lrt lcpi--' tlcslrlc
;

rlcsJrlc tleostrbile dc cttlttat'c la sexele clc coleogl-

-- cornrtttt, :ri18. '1'rirulrt r:unitus. ptistt'itt''-rit peua.i itltti hibct'ttal tle ctttt'c,
31 8.

Itrl spr:eiilor dc, 258. 'lt isturr, It. B. dcsple regiunile nesiitritoase tlin '\frica
'l'rilthtuttLu, colori
clc

'fibia, dilatatir la trrascttlul de Crabro cribrtrritts, 23ll; qi femur, propor!iilc lot' l;t inclicrtii :t1'ttrat'a;i, li7. 'Iiet'ra clel Iruego, obic:cittri nrrp!iitlc la,'lE:J.

--

Noltl, l6-l;

-'

tlesprc ol-riceiulile ntitllei in Pales[ina. 208 tlcsprc pirsirrilc din Sahat'a, 370 ; rlespre ariirrralclc Ir-aintl itt Saltarl, 397.

IN.DEX

549

'l't'itt'tt, 2tili;

'l'roglotliti, clanii de, nreri rnali decit ale fraucezilor actu-

-- crislatus, 26-l ; - ltttlinipes, 284 ; -- !)unct(ihrs, 28,1.

U
Lrcigaq, remu$carea unui, 103.

ali,51.

I'roqlttrltlles uulguris, litl-l

'I'ttlre'rculo;:ir, susceptibiliLatea lui Oeltus a:ara-e - lsgiri.ura clin{rc Len qi, t64 'l'ucani, culorile ;i nidificarea la, 370;

1'r'trgtrrri, culorile si nirlii'icalett Ia, J70, 'I'.r'opice, prisirri dc la, albo nunrai cind sinL 'I'r'opicr:, peqti tlc apir tlulcc rte la, 280. 'f'ru:r: snbttlosirs, strirlulatia la. 250.

- puii dc,

TEir;

i.i91.

Uliu de hoiLuri, femcla viu cololatri, 389. Ulii, lrrirnind pui orfani, rlin cuib, lllf3. tlman, ornul, clasat singur inLr-urr rcgu, 128 ; - sacrif iciile, E{j. LTrnattilatc, necunoscutI lrlint.r'c unii rtintre sllbaLici,
103

Uirnile, manifestatI

rl,-'

anirnalc, 6ti.

matule,

399.

la,

16

tlmiditatea climei, presupusa influenfir a,

- lipsa de, print.re silbatici, 107. I rrnbrelii, paslrea, 305. Ilnfirinu, surleite ltrocluse de, 2t3li.

-lulloch, rnirior, irnunitatea ntlgrilor faIir de anunritc Ir'i11rrli, 16 l.

- ciocut'ile kl',

398.

'lurdtis nterulu, 3i0

*- puii drr, li95 : -- miqrutorfrrs, 37"s ; -- rnrr.sicu.s, 370 ; -- Ttolryglotfrr.s, puii de, ll95:
--- larquatu.s. .i70.

pielei, 35, 163. tirnor, sim{ul de, la ciini, 39ir. tlneltc, folosite de rnaimute, 74 ; dc, speciiicir ornulrri, 75. - fabricarca tlItcltc, de silex, 125 ; - folositc cle nrairnuIa, i.l ;

asupl':r cnlot'ii

lor. 4E. - folosirea I,nghii, colorate gallicn siru lrulprrr.ii intr-o par'[c tlin .tti Af rica, l. liltrtlttt el)ol)s, srrnetrlt, 1x'orlusc ttc cirLlc nruscul, ll()ti.
l-lrangu[.an, 45ir

Irra. lltrlsistctrla ci,

;

{}9.

'Iurner, plof. \Y., desprc firsciculi ntusculari la our crr

hunretusul ornului, 27 ;

rcfcrin!ir la pannir:ulrrs carnosrrs, 21 ; - dcspre aparitia floranrenului sr4)l'acondiloid la

despre nru;chii ataEati dc coccisul orntrlui, 28; '- rlespre Iilum Lermiruile la orn, 28 ; despt'e 'i'aritrbiliIatea nru;clrilor, lil ; -- tlcspre contlitiilc anornrale ale utcrnrlrri lir orrr, 10
tlczvoll"arca glatxlclor nramart', 1i.il) ; - ., tlesgtlc dtsilrr: pelti masculi clociutl icrc in grrr.ir,
-

1 10,

'

2S2

tlr.sprcr Iisura pcrpcndicu]ati a creit'r'ului, 169 : tlr.rsllrc r:ircunrr'olittiilc do trecere la crr:ienrl unrri
cirrrpzrnzcu, 1ir9.

f dcspt'e concord;ru[a clcier.ulrri lui cu cr-rl - Bischof al onrrrlui, 16; -* \'ilst:r adulLii a, 17; lui, 22: - urechile -apendicelc vermjfolrn la, 27 ; -- rniinile lui, 49 ; - absenla apofizelol rrrasloidicnc la. 5l ; -- platformc r:onstruitc tlc, 62: la vc(lcroa rrnei llrolr;te {cstoasc, lj7 ; - alalnraIi -- folosincl utr bri!. ca pirglrirr, 7J ; -- llolosind proiecLilt. 7 | :
folosind Irunzr: d.t: I'uutlutur.s th'ellL ncoper.irrrrirrL rle noaptc. 71-r ; tlircc{ia pirnrlui pc bra(cltr ltri, 1li1 ; caractercle sale aberante, 1l3li;

7'ru'rri.r', sr,rxckr unor specii cle , li8ti, li90. 'l'ttt'trrtllr. gunguri tul cri, 30ir. 'l'rrttlc. FI.. nurnirlr"tl dc specii tlc orn, 1 19. 1'5'lot', li. 13., dc'sprc slrigitele, gesLurilc eLc. curotive lir

-- (l('sprc oliginca credintci in factorii spilit.uali. 8,1 ; - - l'('rnulcrllc ltcn tm ilrcirlcalea obiceiurilor t ribalc -- tlcsprc barbaria prinritivri a
zirte.
12-1 :

ortr, 77;

rlc cirsirl.orie, 101

naf

iunilor civili-

- desplc oligiltea nutnfu'atului, 124 ; inventiile silllaticilor', 125; -- despre aselninaretr caractcrclol nrinLalc la
t'it.elc rasc clc oln, 152.
7'111tltteus, organrrler

dil'c-

-- stlidulatia la,250.

dc stl'itlrrlirtie Ia,

2.19

(Irndela,28iJ. Iirosticte bettjantitri, dcosebili sexuale llrs clc lllal'e, poligarn, 186.

- virf ruclirnentar la, omului, 22. 94. Urechi, mai variabile la birhati decil, lzr fcrnei, 18g; glurirca ;i inrpodobirca lor, 4til1. Uria- troile, I'arietate clc, (-= (j. Iacn1nru2s). il,l,l .
Il'echelnite, simtiinrinl parental la,

rioarc,472. Ult'chc, rnigcarca ei, 2l : - pavilionul cxteltr al, inutil onrulrri, 22:

-l)l'esupuse er.olulie a, 151 ; - - \/ocea lui, 426 ; obiceiurilc rnonogalnrr ale, 177 : -- barba nrasculului rlc, ,12[). Ururtiidae, coloritul la. 2ir9. flritrrnia pale s[ constea din aprollicrc:r tlc anirualc inic-

la, i:i57. il, asupra culorii

Uscirciunea clintei, influen!a presultrrsir

'l'
'l'ap, intliarro tleosebire sexuillir de culoare la.
'f'eapa la albine, 177.
.13i].

piclei,

163.
.10
:

Uttrt', retrcrsiune la,

nrai ruult sau nrai pulin divizal la onl, 10, ,ll1' - tlubln, la strinro;ii 1;rintitivi ai ornului, 1Sg. -

oad:r tle reproducere, 278; de iutlecal.ir la, 70; - facultatea nrascul de, dcrvorat de femel{, 208. 'l'il'tlt'i, ltcrut afroclit isur la, 1 i]C.

l'iparul, american, masculul str.ilucitor colorat in peri-

J'igani, unifonnitatea a, in difer:ite ptir!i ale lunrii,

163.

V
Vaccinare, influenta ei, 116. lancouver, insula, dl. Sproat despre sirlbaticii clin, 1bS;

Vaci, schimbarea hibernalir de culoare,

.138.

- ittdigcnii din,

srnulgerr:a pr-rrului dg pc fn!rl, 1(ig.

.}J{J

INDEX
1ii51qfi,
{,i1);
Q,{

\.rurtr11ii.s cliilrrltts, Irtlrt'r'ttitli ll at'iltiit ttlltscrrlitltri' :]i]8. \ ir rial,rilitlilr.', t'ar,tzelt ei, rlli; la ottt ltnalogi cti (:cil ;l i.lllilllaltlot' ittir:r'ioa11r, 3l l -- a lascltit' tle otn. 1,1li ; lltai llt{'.I'e lzt l;'irrltati tlcciI lar fenrci, .l .19; -'cle, I'it1.rot'trtl ei 1-a!ir ttr: stllectia stl>.tiltlit,

-- srt!'slt pt.rsil-liki a t:rctlittlei irr factolii sllili ttrirli'

Irel'iou(la
2(!:2 l

Vir'{ ixrlLocalirt, {h.tlriri crt, 25'1, 257. Vr'r'fuli de sligcti, clin piaLrit, ascttttitrarea lor gcrlci'alil, 152. Vilsta il lcgiitrn'ii ctt tratrstuiicrt'll tle caractefe la pirsirli' -- r'at'ilt!irt irt etln[ot'rltii.altl ('tl ttit'stzt, la 1t;rsit'i,
\'l,tcttr'iclr, lrLt-.f., tllsl'rt'c lltlt;cltiLtl isc:ltiollttirilrl, Yocaili, titttzicit, la plrslil'i. li(){). Vor:alc. ougallc, la rtrrt, 71|; -- I1r pi"rriiii, 77, liiii-i: -- Jlt lrlr,xi;ii-r, 2ljJ;
lili2.
12.

37-i

-- la, pirsirt'i, ij'[ii ; - - cili'itct(rI'elot' st'xttitlc sc('lllldiil'c iit ttttt, 'll-.r2. VrrriaJic, lcgilc ci, .l i ; -- ccllc:lltlit, 'l'1 ; -_ la olrt, 127 : -, airalog[. 1:i:j ; analogit la perrajtrl pirsiLi'ilor, l'|13. \-rrliafii spoltLitnc, 44. \-a|iel-iiti, abscnIa ]or' init'c (loLlri :;llccii. tlor.lltla tlcoscbit'ii loi. 144. \irlicLni.c, ttll scop in tt:rLttrr-t" 39!) ci scg. \arioll, col-ltullical)ilir i1tl'c olll ii :!llilll:llclc itlltrlioatt,
16.

Yrrurcal

\irclttvc ;i vircluvi, tttoltalilrllca Irll, 12.1. \.retlere, l]rof t clril'tla pt'csbit iei 5i tr rlr io1;ici,

Yalzir, fltituli r,tc, 25?. \crltlitsi, obiccittrile Il)olt()gilill(' alt','i7,3.

. oasrltr

onrenef

ti tle lir, 27.

l.)0'

\-ciLch, cll.. avcl'-iilltlea tiotrtitttclol jltltotlcze pctrLl'ii fllvot'iti,.1[i9. Venus erlJcit7cl, prcoIcselc ci, 471.
Vermes, 220 et
seq.

\rerrniform, apetrtiicc, 26. Vcrreaux, tll., rlespre atrac{ia a nulnero$i tnascltli cle ci'irc fentela tlc BonbrTc attslralian, 210. Ytrtcbrc, cautlule, nttnritrul dc, la lnacac ;i pavia-lt, 54; -- Ia ttrairrrtr{c, pat'Iial incastl'ate itt cot'1t, 5l' Yr:r'IrbraLe, 2i1 ; --. origiut'rt totttttnit a, 1lj(i : cu tti:ti vcclti sLt'litrtoli alc, 139; --- ot'igitrcrr r,ocii la, r'esltiritr.rl ltct'.'11-lf).
Yesictrltt Ttroslttlit'o, tttttr)lrlttlj:t
Vevcri

-- ltft'icilite, tlttosclrit'i s('xtl{llt' rle t'olot'it''liil : -- negre, 43ti. r,'irr(i t'tttltelEug'.atit, ttstr'litiit'ile llcilll'!tttttlatc tltr. 11'5' \iala, trt0rstt'ttit'ca lit pct'itrlrr!o col'(lsl)tlttzittt.ralc rtle, 1!lli,
I'i0i'isstre. relllt'zcrrtiitc pt'itt firc lrrpgi dc
26.
196.

tttlt'iiltii,'J1)' lt'. lttplt'lc tttltscttlilttt', l()l :

l:i11"

_ lir i1sc.55a13,s, J02 i cleri:rellilea. rle , lli s'.r:;citl pirsirliior, l.l0li ; - itLiii:rI frt]ositc irr lcgat,rrlir cu propag:trca s1;ccici, - !11./. i ial \Ioc+:il, iil lrtatrtiicrt', 425; -- lrt r;tn si lrt Irtaittrtr!.e, '1li2, 45.i; lir onr. 45fi ; - rri'iginclt ci lil I'crtchrlltclc I'trsltit'itltl At)t'r'i58. Yog',. liarl, clc:tpt'c rlligitrelr spctliti 13 ; -- dcspit: ot'iginea onrttlr.l i, 74; -- tlespre crttir setniltttrarii ltr ortr, 12J; - tlcspre icliot ji rnicloct'fali. 38 ; faculliriile itniiaLive la idioiii ttticrocefali, - tlespt'e ?q. clespre ciattiiJe clin pegtcrile braililietlc, 145; <lesprc evolrrlia rastrlor de om, 151 ; despre fornraiia craniulni la femei, 452 ; clcsple aino;i ;i negrii' 454 ; rlesprt, clcgLt:lca cliferenIt'i cratricne la scxclc ortinltti, ctt tlt'zt'oltarea tasci, '15E ; rlcsi,rlc oirlicittttc'll ocltilot' la chintzi ;i japottczi, t{i]. lo Lr!l I-Jaer, r. czi Illtttt'. 1,roLbit'cit, rl arL[. 77; -- 3.t:'ri':itlitti, oiigitlr,'lr ti, 7E: ttint r(: l)l'(r'iil'('litr I t'i 1i rl|zvrtll '1 t' t t'l l'it' - I'apor:ttil t'rrliti, 7i); -- tfecltlc crtdililii itt 1lt'otlttctrt'cit. li(); :tructr.ila c0nrplcrir u, plirtlt't: tLtlitrltilc sii lbitl.ict" rttittri'lrli lil, li1 ; - rtitc!ia -. g4csLni" 1i2; -- pritriiLivli, lirlJ : tltr tlll lllrl)agi]l, - uttt-ti lriLr picrtlrrL pistt'ttl;i \:orhii'c. le1:.lttur"a clitrtl'tl crcier ;i factrilatt'rr tllr, 71! ; - le!l:i.ttrrit rlitttrc itrLollalic ;i tltttzicil, ,tri3.
tJl
;

ltlii iti sllrillcr.rl!ir'

YicariattLc, sltecii, dc ltirsl'rri,

l-l13

\ritluu, 'i2\\, 3'i5. Yirluct arillaris, poligarliil, 1li(i ;

1.

151.

nrErscttlttl ncilnirodollit, il l{}' propor!ia sexelor 1a, 201), 21i) ; de tnirtase, Vicrrni prof. Cancrstt'ini clespt'e distrugerea larailanthus. - velor lor tlc ctitre vicspi, 21();

tle - penajul rJ26

;

t'clpt'oclttcct'tr

itl tttirscrtlttlui, ;il9,

- femela respingin<l

Yillerur,-;, tll., clespre itriltreirf it lrbtttrtlt:lltei .ri,ttpt'a st:ti r'tt'ii'

Ji).

tle tliltretrsitttltl itltt'e gogolilc - dco5obilca 1i fenrtrlc, 2li2 ; - itnperccirerea la, 261.

t-ttilsr.'uli'

Vrlrhit', ttgl'csiliLate:{ l}lasculului, 294 ; -- cloliitirlirc:'l citrte.tului cineJ;airtltri tlc cirlt'r' n, 302 ; -* coloriLril ei. litl5 : ir{.:Iajitl nct'tl;tLltL de, 380; --- ctl ttorrtrttit ttlbi. prrii tle, '49. \rriibii, rle ctsli o1 11;.lrolicoie, 370, li92; Ior.arii5i noi girsi!i tle, l]ii2; sext-lc 5i ptrii tlr:, li92; -- itrr irIilrtl sil t:iltl.c, '162.
85.

Yrljilorit:,

Vutpi, pt'ecaitIia puilor {g, itr Iiuul"rtlilt' rltr Yittirtoalt' 7l]:

\Iittsott, Attg., jocrrl nupIiai al lliiialticntthii ttlarcttl, 227;

tlesltt'e ttutscttlttl tIa l')lteiru

nilrrt, 22i.

\Iulltialt, prof., tlespltr

nrrgle, .tlJ6.

as;etnl"ltraLcit tlittt t'c

ci'ciertrl otitttltti

Yiper[, deoscbirea ditltrc sexc la, 286. \rirey, tlespre numl'trul cle specii tle onr, f -i9.

Vinclerett, ucis de urt cooo; dc iuptir, 29[i.

Virtuti, initial nttrnai sociale. 102;

\isccre, valiabilitatea Ior, la otn,

apt'ecicrea tre1llatti n, 114.

32.

;i al tttainttt!erlot' sttperioarcr, 1{i" Ynllrrr, Cercopilhecus Littitr salvat dc cilclul siLu, 1}{} ; penaj trcittaLttr', li9li' - ctr capttl :tlb t'cllI'oduce itr vulLtrri, sOlecl ia rrr.rr-ii parlerrcr de cl"itre Ictttelil, lll']8 ; - ctrlorile lor', 139!). l-lli2'
\rtiltr.rri aui'ii. isi gilsi:sc partetreri noi.

INDEX

55r

lV
\\'irgrrt-r" R., dcsprc;.,par.iIia tti'st.'rci l;i i,ii r:rariir,r rur crrli'tr' l:i05 ; !n.: dcsltre bronhiilc berzrri ncgle, 505. - p.oi., \\'aitz. clesplc nurniiml cle specii rie om, 1{g: tlesple susccptibiiitaIea ncgrilor 1;r lrigrrri Lropi- cale dupd. o qcdcle intr-o clirnl rece, l[i 1i , tiespt'c culoitrea copiilor nou-itirscuti austr.alicni,
rrespre ripsa brrrbii ra ,cg'i, rlt's1tre tli'ugostel ouruiui puntnt --- itlrtit uegrilor clespre

--- clcslrle natula lllotectoale a colorittrlui rnohoriL al f iut.tirilor ferncle, 264, 26t;

- tiespi'c pegt ii virr colo|ati, f |ccvt:ntind lecife , 1:$;r" ;crl;ii corati, 2g7; __ <lespre partttLisea n1to4u, lJli]; .* rtespre elalarca pcnaiuhii rlc cirtrc masculii pirsir_
rilor paractis,lui, 32U ;

_ :::il.:

:?,t,.|;11xt#:i:',:ilrr',.rf"t:,;!ulrt,

_ :i::iil #l*','i,,,,#?."ri1i::,t;i : ":1,',1.|.,',T,,?r,ffi: cttiit janira, B"I7 ; fnrrrruselca fetninirtl,.lfi,S ; __ ,i.spr."" crr,tli1atea li'ritatli sc:<rial, 136l ; --- ticspt'e ideel iiiYanezilot' si a cltocltincziior' (lLrsprc -- ,t.r1,re color.itul se--tual al pilsli|ilor, 3ij7, 3gf, f nrnrusc I c, ffi9. ii86 ; \\rnitle5'cr, II., despre hcr.rr-rirflotlilism rr lit ltr tltrDl'lt]lltil rrrrbliorii.il uc cl, - tlesple t'aportui tlintl'tt culoi'i si nidificarc llr pirsl'rt'i vert.bralc, 13t). \\'rtlc-s, l\ortlr. propoi.Iia irunrcriri a nasterilor. tlc biiicli l* Cr;iiiuiiiiae, JiJ; - il]i,;'J,i"r.iirrl si fc'tc i'' 11)0 f;;r;t:l; ,i"'ll"r',i,it".r aJtotlrt si 1t.1tuatrct , .r,. rnuzicri, .....-i.,,... .)or \\-rrllrt.rrrrcr' ;i Ucrvais, lritilinjen atlas rlc 227; $;r:t" miliiiporirr, 228. - titrspi'c \\-auier. ,\ler., rlcspr:,, tliri,,,'^sirinea rnr.c miiiritor t,ol)i- : l;:il: ;jffilili,l].;i::?fr"i,Yi,ll,l,i, rr,,,, ilol rit nrrrnciLori, 3ii ; -- ir.i (ti.st,1,'i:, rleosebiri sextistt, lir ttipr"l.e, 21t3. __ :l::iil ilf::iJ'i1?r,1i;,1. ,ru, \\':illrce. tlr. -\,.. despi'c tti.ilizalea prelieusilir a talsilor' despre irarlla pirpuaqilor, \it,l; - dclnre lir ttrtrscttlii flrrttrrilal' (l(r tioatr)l r', 1?l't ; plnrl pr'rprragilor', .i65; -ct't'lttlc:.1 vit'rttiilot' rlt' nlitiisi' -1 i!ttttllttis, -- tl.-l-,t'c. itistrihiti.r pirului pe cor,liul ornului, ,ltl-J . - tltsitt'tl 1 ti(i ; tt't"iji;ol I)', tlcsprc Plopot'tir scxcltu'lu ,1)rr7ri/ro rutnres, -- rresprr,i.r.l)r.ochrcelca repiiroptcleror.,2r{); sexelol la Bombllr cqnthiu, quntant.ri 13. l)rollol'tia Ctl,iitiilctc .si Cecitlrntgdtre, 212; - .i"rp.. si il' pe|nt,ri, clcsctttc cle, 211 ; ciespre firlcite la ArninoT.r iri.lcr,2'J0; tlespre dezvoltri'ca lui -l}onfigr rq;tlhitt si [!. _ 4espr.e Coryr/a1i.s co.nrrlrs, 2i3(); -qunutniai, 232; - lfio,tt olgritrele i]l't-lterrsilc Ia iusectele titesctilt', - ilespre inrperechere:r lui Bantbg.v c17nihia, 261. \\'rrllirce, A. il ., dtsltt'e originea orrrLiirii, 1i3: rlespr.e aplelie ]t penllrc. 230; - rlcsple clespt'e facrritilLca rle irlliiatic a omultri, {i4; ai;enciicii cau4ali ai libellltlor, 2ii{i; - tlcsprc iolosirea tlcr pt'oicctile tle cittlcr t-tt'atrgulan, -- tlesplc I;lutlllthyllum c()p(:lrtulrr, 2lJfi; - 'l'l; - tlesflc sexcii, }a Eyttrcnteridtie, 2,lo; -- desllt't'lilit'ct:it't'tta l'ariabiii rr lirlct'l'rt'ultri printlc -- rlcspt'c cleoscbii'iic ile cllori alc st.rt,lr)r'rlc STrrctlift'iite Lliburi, 106; lruit lenutrctlrrn, 2,10 -- tleslllc lirtritt-le selccf iri naLurale la om, 136, 111 ; -- rfuslrre scxclc libtrl6ltlor., 2i0: dcslrt'c llpal'ilia *Icntttscirrii plitrtrc sr'ill;rttici, 115; -tltspre dcoscbililc sr.relor' la it:ltpt,tlttttrtidnp,212; (lt'sl)t'(r t'{t't:ielc st:lccliti Itr.Lrt rltle t}sttl,r'11 trrtitirriirir titslrLg sexclc la (.rr..spi1rrr.rttt ullt. 2,1,1 : - t'ivilizlitt', 1.1 6 ; - - tlcsplt' vrt'ialiit lrr crilu'lrclc rrrirsculului rlt, Irlrtttttte-- itstll)r'tl i'tikisttltti crittvt't'gt'rtIt:i ;rirt'rrltri lit colul trs t'ttrrtil'r'.r', 21t tl'iurgutirrrrrlui, liii; rltsirr.t, r.olor.itul slrr,r.iilol rlr. ,l rtlltl,r,lrttris,,Jitj. - - (k'sl)l'(, t'ontrrrsti.rl tliirlr.c ca;'ucit'it'lt: llrirllritz.iltir \\.irqriti, lUptt.lt, 10r.. .liri ; ;i piiJrrr:rsilor', 1 I I ; l;r,icrrrt'ii' lrts; ,r"i1,r:., iirli,r <r. st:piir.:rti* diiii't, .r:rt,rit.zi si tlirt)r.r:ll]J..l;,,:l'',,:j"lilll. rrsi ; -,- t.r'i.;rsr,, r,;;r";l'ir,,i.' i:r' , - - rlt:i1rt'rr ltrisii ;ilt' liiii'a.lisliliri, l,l(i ; -_ (l{,{isr.l)ir.i strrutlt. rlt. ctrl.rilt, llr ,liilJ. -- rlcsprc scxcirt la Orrtitlu'9,lere croesu.s, 186; \\rl.lt'itlgttlrt' [1., tltsirt't' oltit't'itrlilc (iaslellslrrrs leiru'rr.s, tlespr.c asclr:lrrirri lrlof cctoar,r, 210; - clcspre tlimensir-iuca r,,iativri 272,. 281 ; n sexelor la coleop- tere, titsl-rre ctilol'ilc siritlitcii.o:ile alc lui Gaslerosieus 432; leiurus itr pcrioacla tle t'eprodtrcere, 278. desple E[ctplrcmul" 218; - despre aglesivitaLea inasculului -cle Leptlorlryntfuts Watet'ltonse, C. O., des;rre coleopLere oarbe, 244; augusltt:s, 2ii2: deoscbire cle culoale la sexele <le colegp- tlespre terc, 2.iJ ; sttnt'i.rit: Ju'odnsc rie lirrclrirrrc lonqimonus. - tlespie 2lllj ; - (i.11. despt'e vocerl lui llglobates agilis, 4l>9. iltspt'c cuhtrilt, la Ditdentu, 217; \\r:lter'lolr, C., {trspi.e pasirrea clopot, 316; tlcspt'e Kallimtt, 257; irnpcreclierca unei gilte canarlicr.rrr crr rrn - dcsprc - clespre ilallicle. ijll7 : ;liscan - 25i culoarea protet:toat'e a ilutulilor dc noalrtc, ; rlrsl)l'c it'ptti'i tlc vizirini lrrplirrrlu-se. 40;1. --- tlespt'e ctlt0rile vii ca 1;r'oLcc[.ie penLnr lltriulii \\ieale, J., hlansel rlesple o onrictir sud_irJlrican it, 2tii. rle zi, 256 \\telb, di", 1i1''rJrrt' tnirselele cle mitrtc, 25. papiliariidae, 25g; clesplc r-aliabiliiatea la {lutulii tnasr:uli si fcmele lrirind in locuri \Vetldcrrirrrt'rt, cll., inLrunit'ile cocogilor sirlbatici negri,3l}1. - clespre tlifet'itr. 263 ; \Vcilgerr,rlotl, trlrirslcigh, rlespre or.iginea lirnbii, ?g.
c'r'n*rrrcn{c, 46.{
.:

--

152

.r54;

\\'cir, I Iallisott, llrolrot'lia tturncrici a sexelor la polci f i icput'i, 2(17 ; -- desprc sesclt: puilor cle pnruntbei, 207 ; cittLecele pisirrilor, 1300 ; - (lcsprc despre polumbei, 334 ; - despre aversiunea pomnrbeilor alba;tri pentru despre abantlonalea so{.ilor lor cte ciitre porlun- beii femele, 640. \\'eir', .I. ,f enncr, desplt' lrrivighetoare ;i Crrsrrrcu ulricapil14, 181 ; - despre rnatulitatt'a scxualir lelativir la priszirilc

dcsJrre abscn!tr ot:clilor'

varietrilile diferit colorate,,

3139 :

- 1li2: trci glutrri flccveu[iud acela;i crrib, 1li6; - rlesprc clespre proporlia scxelor la I,[acheles pugrtar ;i - alte prisali, 2(i{l; -- clesple colorittrl lui 7'riltltcretrcte, 258 ; -- clesprr: r'r.spingerea rrnrr nritor ourizi de cl:rtrt, pirsili, -2$7; tlesple deosebiri scxualc ln ciocul scatiului, 29,1 ; desplc rrn cikliilal flrrierintl, 1301 ; clesllle nrotivtrl cintatului privighetorii; 300; clesple p{sirrile citrtirtoarc, 30l ; rlesprc agresivitatea pirsririlot nrascule crr peturj f lurnos, l)2.1 ; tlcsple jocul truplial la ptisiri, 325;
tlespre girsirea de n<.ri par'[eneli

nrasculc, 182 ; desple ponrtnbi!elc allandonind un per'tt'rrtr slab,

firlcile ld Anunoltltilu, 229 ; - desluc copulalia insectelol de spcrcii tlislincte, 230 ; - despre despre masculul de Crabro cribarius, 230; - dcspre agresivitaLea masculului cle Tipulae, 23i); - stridulalia la Pirates slrfdrrlus, 234 ; - despre Ctcadae, 2351. - despre organele dc stridrrlatie alc' gleierului, 2.36 ; - despre Ephippigler uilium, - desprc l>neunutru, 238; 338 ; agresivitatera Ini f,Iontides, 240 : - despre Plcttllblenutu.s, 240 ; - clespre despre deosebirea intle serele de Agrionidcre, 247 : - despre agrcsivilaterr unei sptcii clt 'I'cnlltedinae --

228;

la Icutcla da ilulillidtu:,

--

242;

clespre agrcsivitatea ntascululrri tle Lttccuttts ccrttrls

;i Siagonirun, 247 ; - desprc colcoptel'e larnellicomrr, 2lg ; -despre cololitul \a Lithosia, 258. \\'hately', arhiepiscopul, \'orbirea llu este specificii omu- tiesprc civilizalia primitivi a omului, 124. \\'licevel, prof., desple afeclirrnca maLernl, 65. Nlrite, I.'. 8., zgomotul proclus de IIglophila, 254. \Yhitc, (iilbert. despre propor!ia sexclol la potirnicbi,
208
;

)47 ; tlespre llledius lcurus

Iui,77

calritori ;i de vittrlt'rei, Ii32;

clespre

tlc cirtre

loin'rii

cild[raq ;i graur, 332 ; molivul pentru calt' pasrili tru forrneazii

it3ii
;

pet'cclti,

dcspre glauri ;i pallagali, tririrrrl cile lrei intpre- rrnI, 3313 ; clespre recunoa;terea culorii dc cirtre plsirri.1135; -- tlcspre pirslri hibritle, 337 : *- despre alegerea unui cire;ar de cirtre o fenrelir tltr

- desplc scopul cintatultri la pdsdri, 301 ; -- despre greientl de casi, 235; glsirea clc noi parteneri dc cltrc bufnila - despre albji, 332 ; stolul de prinrlval'l de potirnichi mascule, - despre 333.
Whit.ney, prof., clespre dezvoltarea vorbirii, 78 ; - vorbirea nu estc indispensabili gindirii, 80. \\rilckens, dr., desple modificarea animalelor rlomcstice ln regiuni muntoase, 3fi; - despre un raport ruunt-rie intre perii si porii c.t:cro-

canar, .338; rlespre un caz tle rivalitate inlre douii fetnelc de crildirraq, i31 1 ; - despre rnaturitatea fazatrului auriu, 392. \Yeisbach, Rr., rniisurl-rtoare cle oatncui clc difet'ite rase,

tori la oi,

(i7.

<le rliferite rase de oametri, 45.3. Neissrnarrn, prof,, culorile la Lgcaenae, 257. -\Velcl<er, N[., desple brachicefalie r1i dolicocefalie, 541' - dgspre diferenle sexuale la craniul omului, 451. Wells, dr., despre imunitatea raselor colorate fa][ de anumite otr:ivttri, 1{}4. Westring, despre stridulafia masculului rJe Theridion,227 ; stridulalia la Reduuius personatus, 234; - desprc -- clespre stridulalia coleopterelor, 249; despre stridulalia la Omalophia brunnea, 250; - despre organele de stridulalie ale coleopterelor,

-- rlcspre valiabilitatca nrai nrare la birba!i deciL la femei, 189 ; * despre ploporlia relativir a corpului la sexele

1:J9

Wilder, dr., Burt., tlespre flecvt.nle urai rnale a (legetclor supranutnerare la biuba!i decit la femei, 189. Williams, despre obiceiut'i nup{ialc lrr figieni, 4l'i3. Wilson, dr., despre capetelele t'onice ale indigt'iiilitt' tlirr
nord-vesl.ul Africii. 471 : tigieni, 471; - despre - despre predominanlrr nrodei de a compt'itna cra32.

niul, 471. Wolff, despre variabilitaiea viscerclor la onr,

Wollaston, 1'. V., despi'c Eurqlnuthtts, 231;
despre Curcttliortirloe muzicale, 249 ; - despre stridulalia |:r -Acalles, 252. Wombat, varietS{i negrc dc, 43ir.

- 2itl: - despre sunetele produse de Cgclvus, 251. Westroff, H. M., despre juclecati Ia rtn urs, 70; predominanla unor anumite forme de orna- despre rnentalie, 152. West'wood, J. O,, despre clasificarea himenopterelor, 129; Culicidae Si Tabanidae, 778; - despre desple un himenopter parazit crt un mascul seden- tar 188; propor{ia seselor la Lucanus cerDtts $i - despre Siagoniunt, 212;

\Vonfor, dl., particularitri{i st'xuale la aripiltr fltrtut'ilor, 23l. Wood, J., despre varia!iile tnitscliiularc la om, 32, 42, 4il; despre variabilitatea mai mare a ntu$chilllui la - bdrbat decit Ia femeie, 189 ; - T.W., despre coloritul la Anth. gerutia, 257;

despre obiceiurile Saturniidae-lor, 259 ; - lupta 291 ; - desprecameleonilor, }ui Menura alherti, 3021' - despre obiceiurile Tetrao atpido, 303; - despre etalarea penajului cle citre fazanii mascttli, - 321,323; petele ocelate la fazanul argus, 358; - clespre luptele lui .D/enuru superba, 330 ; - despre - clespre obiceiurile femelei de ca.ssourary, 388. Woolner, dl., observalii asupra urechii omului, 22. Wormland, dl., despre coloritul la Hgpopqrd, 259. Nright, C. 4., despre puii de Oroceles .si Petrocincla, 39it.

INDEX

;-r53

\\-r'iglrt. Olraurrccl'. lrlarell puterc cereltralir ttec'csal'ti vorl)iclobin<lirca corelativir, 462; - (lesprc rlesplc nrlil'irea clcit'rului llr otu, 49-1 \\'ri3-ht. tll., desylrc ciinr,ltr scoliitn petrt.ru viuir[oarea

ttrlui.

48

Y
Yrrrt't'll,

<le

cellri,
1')
-l

-117 :

\\'., tlcsple obicrr-.iulilc t:4ltrinitlue-lor', 209 ; -- tlespre Jttriir clavirt.a, '27 1 ; -. rlcsprc caraotrrclc soruonrrlui rurrscrrl irt pclioatla
tte reproclucerc, 27|i. 27li
;

rlt,splr, pt'cft'rin!ir sexuirLi la ciitti, 422; rlt,sprc Lcslringrlcir urrtti alrttirsar rlc cirtre o irrpit,

--. tlcsprc t:aracterele calcirnului, 27{ ; ' - (lL'spl'e balartruI cu nest('r1rale, 274 :
-

\\'. r'ou,
.)l /.

ttesple prrrajul l)l'otcctor' l'a 'l'elrrto mullls,

\\-r'rnan, l)r'ol'., (lcspre prehlngiLt'a coccisrrltti Ia trmbl'iotrtrl

tlt' ottt. lfi:

-- rlt,slllr stalca rlcgetului nrlle dc la picior Ia cmlrlirttrLtl tle ont. 1'l); --' rlespltr rrlrarilia forunrentt-lrti sttpracontliloitlal la
Irrr rrrt'r'rrstrl

onrLrltti, 27 :

--nirpillirca Ia ,lnulitlcte, 311); - desple tleslllc lluii rle piis:ili Iirrricole, ii9.tr ; YottatL, dl., tlrspt'c tlezloltirlt'a coirrnelor lil

rlersltle clcpr.rrttrrca icrrt'[or rlt' cirtre solrlon, 281 tlrrspre incLrba!ia la I.oltlvtlturtcltii, 282 ; clespt'e t'ivalitaica irrtrc lliisurilc cintaloarc, i3()l cicsltle tralteca lcbcr[ei, iitl;-r I

rlt'spre culorilt, sonrurrultri,

27.S ;

r-alia!ia craniilor inrligertilor rle 1te ittsttlele - tlrsprc Sanrlrvich. 5li ; --- tlesltle clocittrl ict'clot' in gurrt gi cavitrl!ile branhiale rlc ci[rrr 1)eiiLi rnascrrli, 1.1J, 282.

Yuracrtla;i,

iclccra

lot' clc Ilrrrn Lrsclc, .lti9.

colnu[.c, 198.

z
Zcln'i, r'rspinget'eir lrnrti rttrigal r.ic calltr
ct

ft'rtrclii de,43ii;

r
\t'rrofon, st'lrrr:!ia la orn, r'ricornaurlatir de,
-\crtrrr'lrtlrtclrti.s, <lcoscbilc s(,xr.ralii
.1 +

Zclttt.s,

rlrrrrgile l:r, -11(t. ctrcoirlclc lrr, llJ0.

Zigluertidue,

\t'rrruclrrts dcspre Cicarlur;, 234.

l).

3.1.

lrt t'uloatea ocltilot'ia,

.\iTtltoplwrtrs lu,llerii, irroLliLor urrrrl neobiqnrrit ,\11lt,ctt1ttr. tlcosellili ilttrc scxelc: tlc, 212.

la, 2itj.

Zinclie, cll., <lesplc eruigra{ia truroircunrr ilr .\nturicrr, 121}. Zootoca Diuipu'a, rleosebiri sexrlale dc, 2!)1, Zontet't:rn, dt'., policlactilisut, 139 ; plropor'liu scxt'lol Ia (lapttl IJunei Spt'r'ulr!e, 2t)4 : -- lraiarricni atlagi <1e nttzici, 22'7; * sunetc plotlrrse de pegti, 2ti3.

cololilul la, 258. ligzag, lrledorrinitrr!a cle, cir orn'.lrn(,ntatic,

1513.

l-'t Ilcdacl.or' rt')sl)ollsilllii : OFELIT\ Ilt'Sl Tehrlol t'tliiclor' : I' DIACONIiISCIT ()9'0:l'7967' Apd' I)ttt ltt cult|s 22.11.1966' Iftln d'e lipar A ctl bl(tncolot' t'L1t lt)67. Tiraj lzso it, Hirtie scrii t ecliloria[a 58'56' <lc 6:1 11inrr. Forrrl,at 67)(s6/8' -Coti p.e1ttr7l biltliolecile C()l i de Lipar 77,s. i- tzSze,'$'aa' 9tz' 5;\::i75"1' trtic'i rrroti 572:57s'4. C:'2. ttintrtt ItibLiotecitt'
S

irr'. ut;o<'iir
I

istii