Timpurile arhitecturii

t.o arhitectura vernacular (i actualitatea ei) Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura fara arhitect, fara proiect desenat, facuta direct de utilizatori, eventual cu mna de lucru specializata a unor mesteri. Arhitectura culta/erudita este practicata de un specialist (cultura specifica, transmisa prin diverse forme de invatamint), care elaboreaza un proiect. de utilizatori, eventual cu mna de lucru specializata a unor mesteri.

Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna transpunerea directa n forme a nevoilor practice si spirituale ale utilizatorilor, rezultate din modul de viata specific si din propriul sistem de valori.

n comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la inte!rarea individului in comunitatea sa si este direct influentat de valorile comune impartasite de aceasta.

"e aici rezulta att armonia dintre individ, comunitate si mediu construit, ct si marea unitate formala a arhitecturii unei arii culturale. #ot un efect direct al acestui mod de a construi este si armonia dintre mediul construit si cel natural. Arhitectura culta/erudita este practicata de un specialist (cultura specifica, transmisa prin diverse forme de invatamant), care elaboreaza un proiect. $ste constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de placere estetica, de suscitare a respectului !rupurilor rafinate, de elita, de a e%prima individualitatea, de dominare asupra maselor etc.) si este teoretizata.

&ntre utilizatori si arhitectura care le este data spre folosire se interpun att sistemul de valori al unei culturi de specialitate, cat si un persona' arhitectul care o reprezinta. (ultura de specialitate) unii antropolo!i o numesc o subcultura, n sensul ca este mai

putin decat acel ansamblu care n!lobeaza toate manifestarile materiale si spirituale ale unei societati, adica sensul lar! al notiunii de cultura

(riza arhitecturii culte) * relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea contemporana risca sa l distru!a * relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si societate), relatie care repune mereu in discutie modul in care eruditia arhitectului le raspunde.

(riza arhitecturii vernaculare) * disparitia acestui mod de edificare in societatea contemporana+ * schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna si contemporana+ ,are ca e sortita muzeificarii -

Muzeificare patrimonializare, protectia patrimoniului

#otalitatea bunurilor care aparin colectivitii i sunt administrate de ctre or!anele statului+ bun public. .unuri spirituale care aparin ntre!ului popor (fiind transmise de la strmoi)+ motenire cultural+ p. e%t. bunuri spirituale, culturale etc. care aparin omenirii ntre!i. (u toate acestea, e%ista forme contemporane de vernacular- care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa a'ute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.

Regionalismul critic
un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatiilor, lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor architecturii moderne si globalizarii, folosind fortele conte%tuale care dau sens si semnificatie unui loc. (oncept folosit prima oara de /le%ander #zonis si 0iane 0efaivre. 1eluat de 2enneth Frampton in 3#o4ards a (ritical 1e!ionalism) 5i% points for an architecture of resistance.3 $l pleaca de la intrebarea lui ,aul 1icoeur) (um sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp+ cum sa invii o civilizatie veche si adormita dar sa fii si parte a unei civilizatii universale.

"upa Frampton, re!ionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile sale care pro!resiste universale, dar in mod critic, punand valoare pe raspunsurile particulare la conte%t. /ccentul trebuie pus pe topo!rafie, clima, lumina, pe formele tectonice mai de!raba decat pe sceno!rafie si pe simtul tactil, pe materialitate, mai de!raba decat numai pe vizual. 5e distin!e de re!ionalism, care incearca in mod pro!ramatic sa realizeze o coresondenta directa cu arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in mod constient la universal. 5trate!ii de conlucrare intre arhitectura culta6erudita si cea vernaculara Forme diri'ate de vernacular) * participarea * communit7 architecture * fle%ibilitatea6adaptabilitatea in utilizare

Criza arhitecturii culte: * relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea contemporana risca sa l distru!a * relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si societate), care repune mereu in discutie modul in care eruditia arhitectului le raspunde.

Criza arhitecturii vernaculare) * disparitia acestui mod de edificare in societatea contemporana+ * schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna si contemporana.

(eea ce nu nseamna ca nu mai e%ista forme contemporane de vernacular, care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa a'ute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.

t8) traditia clasica si despartirea de traditie Marile schimbari in arhitectura

(/9:$0$ ;/<=1$ * aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi pro!rame arhitecturale (tipuri de cladiri) * aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie * reorientarile gandirii umane) un >altceva care devine important pentru oameni #=/#$ /($5#$/ /?#1$?$/:/ ?= (/9#/1 F=1;/0$ * la nivelul obiectului, al limba'ului e%presiv) morfolo!ie) repertoriu formal (vocabular) sinta%a) compozitie (modul de punere impreuna, intr*un tot cu sens, a componentelor morfolo!ice, de vocabular) * la nivelul orasului

@recia antica o revolutie formala un nou limba' architectural, coerent, orientat estetic (F19;=5A. ?$A/"$B/1) se definitiveaza limba'ul clasic pe pro!ramul de templu prin ceea ce numim azi =1" ?$0$ (0/5 ($ (!recii le numeau !enuri) @recia antica o revolutie formala 0 ;./<90 (0/5 ( =1" ?906@$?90) unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu A elementul fundamental al limba'ului arhitectural al antichitatii+ limba'ul clasic. (uvntul =1" ? n sensul actual (de nsiruire de coloane dupa anumite re!uli) este folosit abia din sec. CB 0 ;./<90 (0/5 () $lementul morfolo!ic de baz A !enurile de coloane si suprastructura lor Dalte elemente ale templului (soclu, elemente de acoperire etc.). 5inta%a A punerea impreuna intr*o dispozitie ordonata a tipurilor6!enurilor de coloane, plicata celor cateva modele de temple in conformitate cu un sistem de proportii intre parti bazat pe anumite ?9;$1$ ?#1$@ , care reprezentau armonia transcendenta+ armonia Eosmos*ului !rec. ,rin aceasta era !arantat F19;=590A. ?$A/"$B/1.

=rdonanta lumii este facuta din simpatii, din prietenii intre lucruri, din asemanarile prin care ele se aliaza, in dublul sens de alianta si alia'. =rdinea provine din folosirea proportiei, care este o

le!e cosmica de or!anizare a lumii, si din s7mmetrie, prin care se e%prima unitatea. ,1=,=1# /)... daca nu avem decat doua lucruri, este imposibil sa le combinam convenabil intr*un al treilea, caci trebuie sa e%iste intre ele o le!atura care sa le uneasca. =ri, dintre toate le!aturile, cea mai buna este cea care, prin ea si din lucrurile pe care le uneste, formeaza o unitate pe cat de perfecta posibil, iar aceasta unitate este proportia care este de natura sa o realizeze complet+ pentru ca, intr*adevar din trei numere oarecari, cubice sau patrate, mediul este pentru primul ceea ce ultimul este pentru cel mediu+ si invers... de aici decur!e in mod necesar ca toti termenii vor fi aceeasi si ca fiind aceeasi si unii si altii, ei vor forma un tot. (,laton, #imaios, F8c*FGb)

5 ;$#1 / care se bazeaza pe analo!ie, adica dupa ,laton pe prietenia dintre fiinte formate dupa aceeasi proportie, fondeaza echivalenta dintre microcosmos si macrocosmos, de unde provine si antropomorfismul formelor artistice, in particular cel al diferitelor ordine6!enuri. 0umea lui #imaios instaleaza un du*te*vino intre cosmolo!ie si arhitectura. (/. (hastel) $5#$# (/ /1;=? (/ #$=1 / F19;=5909 =. $(# B 9na dintre cele mai durabile teorii estetice. "e asemenea, s7mmetria este un acord armonios (conveniens consensus) al prHilor operei nsIi Ii o relaHie proporHional ntre aceste prHi Ii ansamblul fi!urii. ,G,8G. /Ia cum n corpul omenesc euritmia este o consecinH a s7mmetriei, a relaHiilor proporHionale dintre cot, picior, palm, de!et Ii celelalte mdulare, tot astfel stau lucrurile Ii cu operele perfect realizate. , G, 8F. (ompoziHia edificiilor const n s7mmetria, de ale crei raporturi (rationem) arhitectul trebuie s Hin seama cu mult !ri'. 57mmetria se naIte din proporHie, care pe !receIte se numeIte analo!ia. ,8,8 ,roporHia este subordonarea la un modul, n prHi alicote, a membrelor unei lucrri Ii ale lucrrii n ansamblu. "e aici rezult raportul s7mmetriilor. ,8,G &ntr*adevr, nici un edificiu nu poate fi n mod raHional compus fr s7mmetrie Ii proporHie, ci numai dac membrele sale se !sesc ntr*un raport bine chibzuit, aIa cum e cazul Ii cu un om bine fcut. ,8,F (Bitruviu, "e architectura) (a orice limba', 0 ;./<90 (0/5 ( a fost creat in anumite circumstante particulare pentru a raspunde la anumite nevoi si se va imbo!ati in timp, va evolua. /ceasta evolutie constituie ceea ce numim #1/" # / (0/5 (/, pe care s*a spri'init arhitectul6proiectarea cam GJJJ de ani. 0a nceput, limba'ul clasic e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte cladiri urbane6publice nereli!ioase si pentru locuinte. n civilizatia !reaca, locul ma!ic al sanctuarului coboara spre oras prin investitia publica si privata in echiparea orasului. 5e poate da numele de oras unei a!lomerari care nu are nici edificii administrative, nici !imnaziu, nici teatru, nici fantani cu apa curentaK (,ausanias C,L,8) Roma antica imbo!atirea repertoriului formal si diversificarea sinta%ei prin fuziunea cu !eniul constructiv roman

 ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii suprapunerile de ordine, validarea lo!icii structurale de estetica armonica se folosesc si alte surse pentru imbo!atirea vocabularului formal se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin, la randul lor, modele) templul, arcul de triumf, Coliseul, Panteonul, terme, basilici colosale -

izant iesire din !ramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a unei alte e%presii arhitecturale

=1" ?$0$ (0/5 ($ 1epertoriul e%presiv pe care ni*l lasa cultura antica) M8N este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani MGN este reluat in Renastere si teoretizat, codificat, devine norma a bunei arhitecturi si a bunului !ust MFN este permanent prelucrat pana in sec. al C C*lea vocabularul formal al ordinelor clasice+ sinta%a6!ramatica (sistem de re!uli de punere mpreuna) *se bazeaza pe re!uli proportionale, teoretizate inca din /ntichitate si adaptate diverselor scheme distributive, in functie de tipul de cladire si tinand cont de sistemele constructive folosite (trilitic sau boltit)

!imba"ul clasic # o $revolutie formala% #ratatul lui Bitruviu aduce in teoria arhitecturii proba supunerii proiectarii unui adevar estetic transcendent, prin folosirea ordinelor. /m scris re!uli precise, pentru ca, cercetndu*le Mtu, (aesarN, sa poti cunoaste prin tine nsuti nsusirile lucrurilor facute pn aici si ale celor viitoare+ caci n aceste carti am dat la iveala toate re!ulile mestesu!ului. ( , ,ref., O) 0imba'ul clasic o revolutie profesionala tiina arhitectului se compune dintr* un numr destul de bo!at de discipline si cunotine variate+ 'udecata sa ia seama de toate operele pe care le produc celelalte arte. /ceast tiin se e%ercit ca practic i ca teorie. Fabrica &Practica' este un exerciiu continuu i repetat al aciunii+ ea rezulta din e%perienta continua si completa, obtinuta prin prelucrarea cu minile a oricarui soi de materie, n scopul de a*i da forma. 1atiocinatio (teoria), este ceea ce poate e%plica si demonstra lucrarile care se savrsesc, pe masura ndemnarii si a ntele!erii.

"e aici sunt transmise n discursul ulterior de arhitectura indicatiile despre le!ile proportiilor (fara sa fie insa clare), definitia arhitecturii ca stiinta a modului lor de folosire, interpretarea antropomorfica a ordinelor antice si afirmarea demnitatii arhitectului ca creator.

$dificiile !recesti si romane capata un presti!iu care le instituie intr*un sistem international de referinta deosebit de durabil.

Renasterea: omul iese din rand+ arhitectul isi schimba statutul . $%) 1enasterea Filippo .19?$00$5(P (8FQQ*8LLR) "omul din Florenta 0$=? ./## 5#/ /0.$1# (8LJL*8LQG) "e 1e /edificatoria 8LOG *se restabileste !ramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale

Arhitectura ca arta liberala #ratatul lui Bitruviu este recitit in noua cheie, alaturi de ,laton, Poratiu, (icero$l transmite discursul anticilor despre un adevar estetic care se bazeaza pe analo!ia cu o ordine superioara. /ici se !asesc indicatiile despre le!ea proportiilor, definitia arhitecturii ca stiinta a modului de folosire a acesteia, interpretarea antropomorfica a ordinelor antice si afirmatia demnitatii arhitectului. #oate acestea fac obiectul unei teorii specifice, care il introduce pe arhitect printre umanisti. n tratatul sau, 0eon .attista /lberti considera, in baza observatiilor ruinelor antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan, compozit) si incearca sa aplice re!ulile lor (limba'ul clasic) arhitecturii laice si templelor crestine (biserici) romanice si !otice . =rdinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a e%istat, incarnarea intre!ii intelepciuni antice privind arta de a construi .

1enasterea* cautarea proportiei ideale 8OFL * Francesco @ior!io Beneto, ;emorandum for 5. Francesco della Bi!na, Benise (in 1udolph SittEo4er, /rchitectural ,rinciples in the /!e of Pumanism)

,entru a construi 3tesatura3 .isericii cu acele proportii potrivite si armonioase, pe care sa le putem face fara sa schimbam ceea ce este de'a facut, as proceda astfel. /s vrea ca latimea navei sa fie de T pasi ... ceea ce este patratul lui F, numar prim si divin. 0un!imea navei, care va fi GQ, va avea o tripla proportie, ceea ce duce la o 3octava perfecta36diapason (G68) si o 3cvinta perfecta36diapente (F6G). 5i aceasta armonie misterioasa este ca atunci cnd ,laton, n #imaeus, voia sa descrie minunata consonanta a partilor si a intre!ului lumii+ el a luat aceasta ca prima fundatie a descrierii lui, multiplicnd ct de departe ar fi fost necesar aceste aceleasi proportii si numere in concordanta cu re!ulile si consonantele care o umplu, pna cnd a inclus ntrea!a lume si fiecare dintre membrele si partile ei. ?oi, fiind doritori sa construim biserica, am socotit necesar si foarte potrivit sa urmam acea ordine al carei stapn si autor este "umnezeu, cel mai mare arhitect.

(ele cinci ordine clasice, dupa ,alladio )8.toscan G.doric F.ionic L.corintic O.compozit . mitarea /ntichitatii devine !arantia Frumosului pana in secolul C C . /cest limba' va parcur!e istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in functie de !ust si de circumstantele specifice, dar si de mi'loacele la indemina 0imba'ul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci si orasului care se supune aceluiasi control estetic.

marile schimbari in arhitectura : toate acestea descriu sumar stadiul dezvoltarii disciplinei peste care s*au suprapus ;9#/# 0$ 5$(=0909 /0 C C*0$/ si noile probleme pe care le aduc in fata arhitectilor.