Cuvantul care vindeca

- Iubitorii de poezie din Romania vor fi mirati sa afle ca un poet rasfatat, candva, de revistele literare a devenit, cu vremea, vindecator. Desigur, nu e vorba de un tamaduitor oarecare, ce vinde apa cu zahar pe post de elixir al vietii, ci de un intelectual cu diploma de profesor, pe care lipsa vederii l-a ajutat sa-si dezvolte o perceptie senzoriala cu totul aparte, care ii permite sa ghiceasca si chiar sa tamaduiasca suferintele omenesti. rigore !lbu ral vindeca prin cuvant -

"n ghicitor in vorbe

Profesorul Albu Gral si-a botezat metoda de vindecare sermoterapie. Vorbirea

poate fi un medicament puternic. Pare o joaca, dar nu e. In zece ani de cand raspunde in direct ascultatorilor posturilor de radio Euronova si adio !otal, a rezolvat peste "### de cazuri, unele dintre ele aflate la limita disperarii. Acolo unde tomo$raful sau rezonanta ma$netica ezita, sermoterapia ramane ultima sansa. %uvantul are virtuti miraculoase. %u o vorba, poti distru$e sau poti vindeca. !aine ale rostirii. %a orice nevazator, Gri$ore Albu Gral te intampina in pra$ cu un zambet bland si usor mirat - blandete de pustnic adancit in $anduri si meditatie, departe de zarva si uratul acestei lumi. &ara sa spuna vreun cuvant, te conduce tacut prin incaperile casei, lasandu-te rabdator sa vorbesti, sa-ti ceri scuze pentru deranj, pentru insistenta si alte maruntisuri de circumstanta. 'abar n-ai ca esti in plin e(amen. Gri$ore Albu Gral deja te-a citit) esti inalt, esti $rabit, ai ceva probleme cu rinic*ii si cu ficatul, dar nu e $rav. Vocea si intonatia, succesiunea anumitor vocale sau respiratia spun multe despre tine. +u e $*icitura si nici parapsi*olo$ie. E o intrea$a stiinta, pe care Gri$ore Albu Gral crede ca a descoperit-o) sermoterapia sau vindecarea prin cuvant. ,n intre$ sistem, simplu si complicat in acelasi timp, plin de ciudatenii si de adevaruri la indemana oricui.

%ei care nu credeau ca acest lucru e posibil au ramas cu $ura cascata, privind demonstratia profesorului Gral, in cadrul emisiunii lui %ristian !abara, la P - !V. .,nui telespectator i s-a pus precis dia$nosticul, prin simpla ascultare a felului in care vorbea./ -amenii obisnuiti cred ce vad. +evazatorii sunt constransi sa creada ce simt si, de multe ori, ei simt bine. Vederea interioara0 Al treilea oc*i0 Glanda pineala despre care vorbeau profesorii Par*on si 1ilcu, dar si inteleptii calu$ari tibetani0 Gri$ore Albu Gral refuza drastic toate aceste e(plicatii, desi o le$atura trebuie sa e(iste. 2ipsa vederii dezvolta alte simturi. %ompenseaza.

#a inceput a fost cuvantul !e pofteste sa iei loc in micul sau birou improvizat in bucatarie, in timp ce isi plimba de$etele pe intinderea de musama a mesei, in cautarea pac*etului de ti$ari. %u acelasi $est ne$rabit, e(plorator, intretaiat de mici ezitari isi e(tra$e cand si cand - telefonul mobil, conversand cu o dictie clara, poruncitoare parca, pentru a reveni, apoi, fara nici o abatere, la ideea pe care tocmai o incepuse. %a orice nevazator, Gri$ore Albu Gral are o memorie fenomenala. %unoaste locul fiecarui obiect din casa, asa cum cunoaste toate cotloanele cartierului sau $ropile din asfalt. Intrerupandu-se din nou, discuta la telefon cu oameni disperati sau cu simpli curiosi, dornici sa-l cunoasca. Isi da adresa, oferind sumedenie de amanunte vizuale, nume de strazi si de ma$azine, repere si variante - ce vezi in stan$a, ce lasi in dreapta. Pentru Gri$ore Albu Gral, lumea cu invelisul ei de forme si culori este o poezie pe care a invatat-o pe de rost. In tufisurile intunecate ale memoriei, cateva ima$ini asteapta uitate de mult, aproape salbaticite) un rasarit de soare, un camp cu flori, casa parinteasca de la 3eaca--lt sau fi$ura mamei. Pana la 4 ani, cand o $renada i-a e(plodat in fata, Gri$ore Albu Gral a vazut. +u vrea sa vorbeasca despre asta. %u o furie indarjita, refuza sa-i spui ca e orb - cu atat mai putin sa-i plan$i de mila. Pentru el, orbirea este un accident5 o lipsa si atata tot. 6e ce s-ar plan$e si s-ar considera altfel decat ceilalti0 A terminat doua facultati) &ilosofia si 2iterele. A fost ani de zile profesor in Vatra 2uminoasa si a predat elevilor lo$ica. 3-a avantat in studii filolo$ice, adancind taina limbilor vernaculare si elementele lin$vistice de substrat. A publicat mai multe volume de poezii si un roman, devenind membru al ,niunii 3criitorilor. 3-a casatorit, are doua fetite superbe si

calatoreste enorm, bantuind muntii in cautare de ener$ii primare si de liniste. 2a sermoterapie .termen latin, care inseamna juramant, rostire/ a ajuns muncind pe branci. +ici vorba de revelatii sau soapte venite din eter, desi nici el nu-si e(plica de ce, invitat fiind la postul de radio Euronova, i-a spus unui ascultator, care telefonase in timpul emisiunii, sa anunte pompierii ca pe strada %alarasi nr. 78 e un incendiu - lucru perfect adevarat.

!rebuie sa fii un initiat, ca sa urmaresti intrea$a demonstratie a profesorului Gri$ore Albu Gral. Aparent, ideea e simpla. -are 9iblia nu ne invata ca la ori$inea tuturor lucrurilor a fost cuvantul0 %a, insuflata de %reator, forta lui a fost capabila sa nasca universul si viata0 -amenii au pierdut ma$ia initiala a cuvantului, dar asta nu inseamna ca ea nu e(ista. .-are ma$ia populara, descantecele, nu folosesc aceeasi stiinta a rostirii unui anume cuvant, capabil sa produca o sc*imbare pe plan e(istential0 3a alun$e boala, ploaia, seceta etc.0/ %uvintele au viata si putere. 6ezvolta simturi si stereotipii dinamice. !otul sta in comunicare. 1isterul le$aturii omului cu sine, cu tot ce il inconjoara) mama cu copilul, preotul cu enoriasul, umanitatea cu 6umnezeu. Indiscutabil .crede Gri$ore Albu Gral/, e(ista o le$atura intre nume si persoana, intre numele bolii si numele remediului. %ancerul, de pilda, care contine in nume consoana r, nu poate fi combatut decat cu o planta care sa aiba in ea un opozant lin$vistic. 9usuiocul, spre e(emplu, care contine un b ener$izant5 un b care parca te indeamna la joc, te trezeste la viata. Interzise sunt, in sc*imb, plantele care contin consoana l .le$area de boala/ sau p .plamadirea bolii/. 6ia$nosticarea urmeaza si ea un traseu sonor asemanator. &ara sa ne dam seama, cand vorbim, frecventa unor sunete creste. Gri$ore Albu Gral stie a le citi. &recventa sporita a vocalei e dezvaluie probleme se(uale sau $enitale. , dezvaluie probleme cu intestinele sau cu pancreasul, i sau i arata un deficit al comandamentului deciziei si unele tulburari de metabolism. 1asculine sau feminine, vocalele stabilesc, in frecventa lor, locul unde este suferinta. Acolo apare o zona de stri$at, de tipat. Acolo e boala.

$ptimismul - un leac la indemana tuturor -ricum, te*nica dia$nosticarii este complicata ca o funie rasucita in sac. !otul se cantareste si se judeca in acelasi timp) vocea, frecventa vocalelor, ezitarile si pauzele, stabilirea in$emanarii dintre nume si persoana. 2a asta se adau$a un tabel, in care locul nasterii, luna si ziua deseneaza cifric o *arta lamuritoare asupra repartitiei tipurilor de ener$ie - :;, in total. &iecare limba - zice profesorul Gral - are un cod numeric al ei, asa incat un $erman nu poate fi tratat aplicandu-i codul fono$enetic al limbii romane5 si invers. 3implificand drastic, sermoterapia vindeca prin pozitivare, prin cuvintele mantra, infuzoare de optimism. Pana si medicina alopata lucreaza intr-un mod asemanator. +u te vindeci, daca nu crezi in ce spune medicul, daca el nu stie sati vorbeasca. In definitiv, este acelasi mijloc prin care lucreaza si un preot. 3i el trudeste prin cuvant. Alt instrument nu are. Adeseori - marturiseste profesorul Gral - le spun celor bolnavi sa astepte. !acerea e a cerului. ,nde te $rabesti0 %a sa auzi cuvantul lui 6umnezeu, trebuie sa asculti. Vorbirea ta intrerupe o le$atura, o zicere importanta. 6e multe ori, simtim o teama cumplita de noi insine. +u prin z$omot o biruim. - putem invin$e in tacere, discutand launtric cu $andul, cu ispita. !ot asa fac si pustnicii - in timp ce se roa$a, poruncesc $andurilor sa astepte. 2asa-ma sa termin ce am inceput si, dupa aceea, ma ispitesti cat vrei.

%eplacerile celebritatii %*iar daca pana acum a vindecat numeroase cazuri, inclusiv un cancer *epatic, spre uimirea totala a medicilor, Gri$ore Albu Gral e convins ca sermoterapia se adreseaza cel mai bine oamenilor aparent sanatosi, cand boala are anumite semne, dar nu se vede. A preveni e mult mai intelept si mai de pret decat a vindeca. Pentru asta, nu trebuie sa urmezi un tratament anume, ci sa ai o conduita de viata sanatoasa si, mai ales, sa nu dispretuiesti cuvantul. 3a te ro$i cu vorbe simple si, pe cat posibil, la aceeasi ora. 3a-ti stapanesti maniile, pornirile, fondul abisal. 3a vorbesti bland si cu dreptate. 3a aplici in toate lectia smereniei. 3a nu barfesti sau sa te enervezi pe celalalt. 6ere$land pe altul, te dere$lezi pe tine. aul provocat aproapelui se rasfran$e si asupra ta. %uvantul e arma cu doua taisuri. ,cide sau vindeca. 2oveste sau alina. +u intamplator, poate, Gri$ore Albu Gral refuza sa vorbeasca despre sine. Publicitatea i se pare o mare ispita, o pedeapsa c*iar. <iarele de scandal - de la 6racula, pana la &enomene paranormale - nu numai ca l-au prezentat ca pe o ciudatenie a naturii, dar i-au creat o falsa autoritate, pe care profesorul o nea$a cate$oric. +u vrea nici bani si nici fala desarta. !ine prea mult la linistea sa si a familiei, ca sa fie transformat intr-un numar de circ, bun sa uimeasca lumea. In definitiv, calitatile pe care le are un orb le are toata lumea. 3unt oameni care vad cu de$etele, care au clarviziune, care vad aura corpului, precum Valentina de la Iasi. 6aca vazatorii nu-si folosesc aceste daruri este pentru ca nu sunt atenti, nu stiu sa se concentreze pe un obiect.

%elebritatea e o *aina prea $rea pentru profesorul Gral. +u o data i s-a intamplat sa fie sunat de catre oameni care ii cereau sa le $aseasca cainele pierdut, sa-i ajute a casti$a la obin$o ori sa primeasca viza turistica pentru Germania. %*iar daca Gri$ore Albu Gral nu vede, are deja o ima$ine concreta despre *aosul in care traim, despre starea de tranzitie din mintea si sufletul nostru, despre nerabdarea a$resiva a oamenilor de a-si rezolva toate problemele peste noapte. E limpede ca nici o vindecare nu e posibila fara reec*ilibrarea mentalului. 3ermoterapia, finalmente, asta face - educa si pune de$etul pe rana. Adevarata vindecare o face 6umnezeu si credinta fiecaruia. &ara aceasta conlucrare, tratamentul s-ar transforma intr-un penibil si steril monolo$.

6e cand a aparut la emisiunea lui %ristian !abara, unde a uimit pe toata lumea prin e(actitatea dia$nosticului, telefonul lui Gri$ore Albu Gral suna intruna) cazuri $rave sau doar bolnavi inc*ipuiti, medici sau oameni simpli, curiosi sa cerceteze fenomenul. %at poate, ajuta pe toata lumea, fara nici o pretentie. 1ai mult c*iar, pentru cei interesati preda niste cursuri si deja are un ucenic de nadejde in ale sermoterapiei - o asistenta medicala din !ar$u-1ures. Asta nu-l impiedica sa curme discutia cu cine nu merita sau sa repete, pana oboseste, ca sermoterapia

nu e panaceu, ca efectul unei sedinte este limitat - intre = si ma(imum =# de zile, in functie de puterea de su$estionare a bolnavului. &ara conlucrare si fara interiorizarea semnificatiei, terapia prin cuvant nu e posibila. &iecare din noi avem o lampa de control interior. %uvantul este doar un declansator. El pune in miscare comandamentul cerebral. Eu am descoperit principiul. 2e ramane altora sa continue, sa verifice, sa perfectioneze. 6esi nu vrea sa o recunoasca, Gri$ore Albu Gral are o mai vec*e si sacaitoare nemultumire - nu intele$e de ce presa il prezinta ca pe un miracol, cand, in realitate, orice om ar putea, cu e(ercitii si tenacitate, sa foloseasca binefacerile sermoterapiei. 3a invatam macar a ne apara si a ne pazi de $reseli. !raim intr-o lume a z$omotelor si a vorbelor $oale. 3a nu credem ca sanatatea noastra nu are de suferit. %ea mai perfida crima este lo$ocidul - moartea prin cuvant. 6e arma te poti feri - de cuvant nu ai cum. 3a ale$em, deci. Adevaratul cuvant e blandete si dra$oste. E medicament si viata.

&faturi de viata lunga %*iar daca in sermoterapie nu se pot da sfaturi concrete, vindecarea prin cuvant fiind strict individualizata, cateva indemnuri pot fi utile mai ales celui care doreste sa-si pastreze starea de sanatate. - In primul rand, e bine sa constientizam anumite momente ale zilei. 3a avem clipele noastre de meditatie, sa vedem ce am facut bine si ce am facut rau. - 3a ne sc*imbam atitudinea fata de vorbire si, implicit, fata de semeni. %uvintele pot rani, pot provoca raul. - Porunca biblica .sa nu iei in desert numele 6omnului/ inseamna, printre altele) sa nu pierzi raportul dintre simbol si realitate, dintre nume si persoana. - Invata sa asculti. +u e doar politete, ci si terapie. - %ultiva-ti momentele de tacere, de sin$uratate, de meditatie.

- %and te ro$i, nu o fa cu multe cuvinte. - !oate cuvintele pot deveni mantre .cuvant sanscrit care inseamna instrument de $andire. In *induism si in budism, mantra este o silaba sau o fraza sacra, dotata cu forta spirituala pozitiva/. Pot fi vindecatoare. %ele mai utile sunt, insa, urmatoarele e(presii) Am luat aminte .asta te obli$a sa $andesti, sa constientizezi/ si Asa a fost sa fie - ceea ce inseamna ca ster$i raul, il respin$i, nu-l mai lasi sa lucreze. - In relatia cu aproapele, nu cuvintele in sine conteaza, cat tonalitatea, intonatia blanda. +u intamplator, indra$ostitii isi dau nume, se alinta. !otul tine de fantezia fiecaruia.

* 2uati aminte, deci, la valoarea cuvantului. %uvantul e inceputul, e si sfarsitul, este c*iar esenta e(istentei noastre. SORIN PREDA