Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
1Activity
×
P. 1
Lrc An2 Sem1 Morfologie Pitiriciu

Lrc An2 Sem1 Morfologie Pitiriciu

Ratings: (0)|Views: 277|Likes:
Published by Maria Popescu
curs
curs

More info:

Published by: Maria Popescu on Nov 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

01/10/2014

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE LITERE
SUPORT DE CURS
DISCIPLINA :LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂANUL II ID SEMESTRUL I 2007/2008TITULARUL CURSULUIConf. un!. "#. SILVIA PITIRICIUI.PRE$ENTAREA CURSULUIOBIECTIVE
a)cunoaşterea şi însuşirea terminologiei actuale a substantivului, a adjectivului, a numeralului şi a pronumelui;  b)cunoaşterea caracteristicilor şi a categoriilor gramaticale ale substantivului, ale adjectivului, ale numeralului şi ale pronumelui; c)utilizarea corectă a diferitelor forme flexionare pentru cele patru clase lexico-gramaticale.
II.TEMATICA%.SUBSTANTIVUL
1.efini!ie. "aracteristici. #."ategorii gramaticale. $unc!ii sintactice.%.&c'imbarea valorii gramaticale.(.&tructura morfemati..*ocu!iunile substantivale.
2.AD&ECTIVUL
1.efini!ie. "aracteristici. #."lasificarea adjectivelor %."ategorii gramaticale. $unc!ii sintactice.(.+aportul cu alte clase lexico-gramaticale..&tructura morfemati..*ocu!iunile adjectivale.
'.NUMERALUL
1.efini!ie. "aracteristici. #."lasificarea numeralelor. %."ategorii gramaticale.(.alorile gramaticale. $unc!ii sintactice..&tructura morfemati.*ocu!iuni numerale.
(.PRONUMELE
1.efini!ie. "aracteristici.#."lasificarea pronumelor.%. *ocu!iunile pronominale.(.$unc!ii sintactice..&tructura morfemati.
 
SUBSTANTIVUL%.D)fn*). C+#+,-)#-,.
&ubstantivul este o clasă lexico-gramaticală caracterizată morfologic, prin gen fix şi flexiune după număr, caz, determinare; sintactic, prin faptul că, asociat cu verbul, poate forma nucleul unui enun!; poate fi, de asemenea, centrul grupului nominal, select/nd adjunc!i; semantico-pragmatic,  prin faptul îşi asociază referentul numai în combina!ie cu un determinant şi denumeşte obiecte 0fiin!e, lucruri, fenomene, ac!iuni, stări, însuşiri, rela!ii)
1
.in punct de vedere morfologic, substantivul se caracterizează prin declinare are categorii morfologice de număr, caz şi determinare. 2enul este fix, constant, este o trăsătură inerentă a substantivelor. in punct de vedere sintactic, într-un context dat, substantivul se poate combina, pe r/nd, cu c/te un singur termen. 3oate îndeplini toate func!iile sintactice în cadrul propozi!iei 0inclusiv pe cea de nume predicativ în cadrul unui predicat nominal), poate fi ec'ivalentul unei propozi!ii sau al unei fraze."a parte de vorbire independentă, substantivul poate primi determinan!i adjectivali sau determinan!i numerale, se poate articula, poate impune adjectivelor şi articolelor acordul în gen, număr şi caz, poate fi substituit prin pronume, este selectat de predicate, fiind destinat func!iilor de subiect şi obiect; îşi marc'ează func!ia fie sintetic, prin caz, fie analitic, prin prepozi!ii şi articole,  prin acord.&ubstantivul este centru de grup. 4n această calitate serveşte la definirea tuturor celorlalte clase din componen!a grupului nominal 0articol, pronume, numeral, adjectiv, prepozi!ie). 5lături de verb, substantivul reprezintă o clasă gramaticală fundamentală.&emantic, substantivele sunt grupate în diverse categorii concrete, discrete sau individuale, animate 0
om
,
 peşte
) ori inanimate 0
cană
,
 perete
) şi abstracte 0
bunăvoinţă
,
 jale
); masive 0care indinume de materii
aur 
,
rugină
); colective 0
armată
,
 popor 
); verbale 0
 plecare
,
revedere
); adjectivale 0
bunătate
,
 frumuseţe
)
#
.
6
 
2. F)un)+ u1-+n-!uu. C+-)o#) #+3+-,+)4)nu
 este o trăsătură inerentă a substantivului, impusă de obiectele denumite din realitate. &e caracterizeaat/t prin formă, c/t şi prin con!inut, deoarece obiectele pot fi însufle!ite, corespunz/nd celor două valori, masculin şi feminin, şi neînsufle!ite, corespunz/nd genului neutru. 3e baza celor trei valori 0masculin, feminin, neutru) au luat naştere cele trei opozi!ii de gen masculin7feminin, masculin7neutru, feminin7neutru.$ormal, genurile sunt marcate prin desinen!e, alternan!e fonologice, prin determinare cu articol 'otăr/t enclitic, iar sintactic, prin acord.&ubstantivele masculine au la forma de nominativ-acuzativ nearticulat, la singular şi la plural, diferite desinen!e. e exemplu-
e
, -
į
 peret 
-
e
 7
 pereţ 
-
į
,
burete
 7
bureţi
,
 şarpe
 7
 şerpi
;-
u
, -
i
 socr-u
 7
 socr- i
,
metru
 7
metri
,
ministru
 7
miniştri
;&ubstantivele invariabile după număr nu au opozi!ia marcată 0
 pui
,
tei
,
răţoi
). 5u aceeaşi formă la singular şi la plural.&ubstantivele neregulate, pu!ine la număr comparativ cu celelalte, au desinen!e la ambele numere 0
 frăţâni
,
tătâni
) sau numai la plural 0
oameni
).&ubstantivele feminine au la nominativ-acuzativ nearticulat desinen!e la singular şi la plural  precum-
ă
, -
e
mas
-
ă
 7
mes
-
e
,
casă
 7
case
,
creastă
 7
creste
;-
ă
,-
į
coal-ă
 7
col- į
,
mână
 7
mâini
,
boală
 7
boli
;&ubstantivele neutre prezinla singular şi la plural, nominativ-acuzativ, nearticulat, desinen!e precum-
u
, -
e
teatr 
-
u
 7
teatr 
-
e
,
chipiu
 7
chipie
,
centru
 7
centre
;-
u
, -
uri
lucr 
-
u
 7
lucr 
-
uri
,
 soclu
 7
 socluri
,
vinclu
 7
vincluri
;-
ŭ,
 -
uri
bombe
-
u
 7
bombe
-
uri
,
tău
 7
tăuri
,
hău
 7
hăuri
;"ategoriile gramaticale ale substantivului sunt numărul, cazul şi determinarea.
 Nu35#u
 este o categorie gramaticaimpusă de realitatea materială. *a baza lui stă conceptul de cantitate
 singularul 
 exprimă un singur obiect dintr-o categorie de obiecte, iar
 pluralul
arată două sau mai multe obiecte de acelaşi fel
masă
 8
mese
,
 pom
 8
 pomi
. "ele două numere pot fi diferen!iate sau nu formal cu ajutorul desinen!elor, al articolelor, al alternan!elor fonologice, iar la c/teva substantive, cu ajutorul modificărilor neregulate ale radicalului.
19

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->