Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
1Activity
×
P. 1
Lrc An2 Sem2 Pitiriciu Morfologie

Lrc An2 Sem2 Pitiriciu Morfologie

Ratings: (0)|Views: 320|Likes:
Published by Maria Popescu
curs
curs

More info:

Published by: Maria Popescu on Nov 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/16/2013

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE LITERECATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ SUPORT DE CURSDISCIPLINA: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂANUL
II ID
 SEMESTRUL
al II lea
TITULARUL CURSULUI
Conf. univ. dr. Silvia PitiriciuI.
PREZENTAREA CURSULUIOBIECTIVE
a)Cunoaşterea noţiunilor de bază ale morfologiei (părţi de vorbire flexibile şi neflexibile categorii gramaticale).  b)!ixarea şi "i"tematizarea cunoştinţelor de"pre verb adverb prepoziţie con#uncţie inter#ecţie.c)$tilizarea corectă a elementelor de morfologie %n limba "cri"ă şi orală.
TEMATICA
&.'erbul&. Caracterizare generală (morfologică "emantico"intactică şi pragmatică). Cla"e de verbe.*. Categorii gramaticale ale verbului (diateză mod timp a"pect număr per"oană).+. !lexiunea verbului.,. -elaţia verbului cu alte cla"e lexicogramaticale.. dverbul &. Caracteri"tici. .Cla"e de adverbe. *. Prepoziţia &. Caracteri"tici. . -elaţia cu alte cla"e lexicogramaticale.+. Con#uncţia&. Caracteri"tici. . -elaţia cu alte cla"e lexicogramaticale. ,. Inter#ecţia&. Caracteri"tici. . -elaţia cu alte cla"e lexicogramaticale.
 
II CURSUL1.VERBUL1.
 
Caracterizare e!era"#
'erbul e"te partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni "tări exi"tenţe deveniri privite ca  proce"e %n de"făşurare. De exemplu/
a lucra
a citi
0
a sta
0
a fi
a se afla
0
a înflori
a înfrunzi
 etc. %n diferite contexte/ 1
 Am lucrat 
 mai mult dec2t ei.30 1
Stătea
 de veg4e.30 1
 Nu erau
 cum i
am crezut 
.30 1Pădurea
va înfrunzi
.3 Semantic verbul "e deo"ebeşte de alte părţi de vorbire care exprimă "tatic numele acţiunilor ("ub"tantivul). Din punct de vedere morfologicverbul prezintă o flexiune "intetică şi una analitică exprimate prin categorii gramaticale "pecifice  diateză mod timp şi a"pect  şi ne"pecifice  număr şi per"oană. De exemplu pentru marcarea modului şi a timpului "e folo"e"c "ufixe gramaticale/ c2nt
a
m merg
ea
m ("ufixe de imperfect)0 c2nt
ând 
 merg
ând
("ufixe de gerunziu). De a"emenea "e utilizează de"inenţe pentru exprimarea per"oanei şi a numărului/ citeşt
e
 lucreaz
ă
 (de"inenţe  pentru per"oana a IIIa "ingular). Pentru marcarea modului a timpului şi a diatezei "e folo"e"c forme auxiliare/
voi
 afla
este
 a#utat
 pleca (
voi
 pentru exprimarea viitorului0
este
 pentru exprimarea diatezei pa"ive0
 pentru a indica condiţionaloptativul). 5i#loacele afixale "intetice coexi"tă cu cele analitice0 prin intermediul lor verbul po"edă o flexiune mult mai bogată dec2t cea nominală.Din punct de vedere "intactic prin funcţia de predicat verbul con"tituie nucleul enunţului iar prin celelalte funcţii "intactice nepredicative "e a"eamănă cu "ub"tativul şi ad#ectivul.6n context verbul e"te partea de vorbire cu cele mai variate po"ibilităţi de combinare. Se a"ociacu obiectul direct "au indirect/ 1
Citeşte
 o carte.30 1
Vorbeşte
 de"pre o carte.3 cu circum"tanţialele/ 1
Scrie
 repede.3 7l determină aşezarea fiecărui termen al enunţului %ntro anumită  poziţie "intactică/ "ubiect atribut complement. Ca parte de vorbire independentăpoate con"titui "ingur o propoziţie.Definitorii pentru verb "unt caracteri"ticile morfologice şi "intactice.
$.C"a%e &e 'er(e
'erbele "e cla"ifică %n funcţie de mai multe criterii/ etimologic "intactic morfologic "emantic şi formal.
 
&.Duorigine verbele "unt/ 8 moştenite din latină/
a avea
a fi
a vrea
a cânta
a lăuda
a auzi
a veni
a fugi
a dormi
a  scrie
0 din "ub"trat/
a băga
a curma
a răbda
a zburda
a cruţa
a scăpăra
a se gudura
0
%mprumutate din diver"e limbi/ din "lava vec4e 
a citi
a hrăni
a iubi
a trăi
a privi
a clădi
0 din neogreacă 
a lipsi
a pedepsi
a ursi
a se sinchisi
a vopsi
0 din mag4iară 
a bănui
a cheltui
a făgădui
a tăgădui
0 din franceză 
a eplica
a oficia
a participa
a  fia
a accepta
0
create
 
%n limba rom2prin derivare cu "ufixe "au9şi prefixe/
a îmbunătăţi
a împrospăta
a desface
a preface
a bâzâi
a mârâi
a troncăni
0 prin compunere/
a binecuvânta
a binemerita
a binevoi
a premări
a preaslăvi
..După relaţiile "intactice şi po"ibilităţile lor combinatorii verbele "e cla"ifică %n mai multe categorii/a) După po"ibilitatea "au impo"ibilitatea de a forma "ingure nucleul comunicării verbele "unt/
 predicative cele care folo"ite la modurile per"onale pot forma "ingure predicatul verbal al unei propoziţii. Sunt verbe de "ine "tătătoare cu independenţă lexicogramaticală/
a pleca
a tăcea
a face
a pune
a lua
a da
a hotărî 
a cere
a merge
a culege
a obţine
 ş.m.a.proape toate verbele limbii rom2ne pot fi folo"ite ca predicative "au autonome. :ramatica cademiei le a"ociacu modurile per"onale. 7xi"%nşi o alopinie
&
 cu privire la  predicativitate anume toate verbele "unt predicative dacă au virtualitatea de a fi predicative %n orice alt context ceea ce %n"eamnă că modurile per"onale şi neper"onale nu mai "unt a"ociate cu  predicativitatea re"pectiv nepredicativitatea. :ramatica tradiţională face %n"ă di"tincţia predicativ  nepredicativ %n funcţie de modurile per"onale  neper"onale ale verbului/1
 A studiat
zece ani vioara.3(verb predicativ la modul indicativ)1
Să mergem
 mai repede;3(verb predicativ la modul con#unctiv)proape toate verbele limbii rom2ne pot fi folo"ite ca predicative "au autonome con"tituind o cla"ă de"c4i"ă.
nepredicative "unt verbele care la modurile per"onale nu pot forma "ingure predicatul unei propoziţii din cauza conţinutului lor lexical in"uficient şi a incapacităţii lor "intactice. Pentru a realiza o unitate "emanticogramaticală nucleul propoziţiei ele intră obligatoriu %n relaţie de "tructură cu forme nominale pronominale verbale adverbiale "au inter#ecţionale. Sunt verbe auxiliare in"trumente gramaticale cu rol morfologic şi "intactic.*

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->