Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
1988 - Start Spre Viitor nr.3

1988 - Start Spre Viitor nr.3

Ratings:

0.0

(2)
|Views: 52 |Likes:
Published by sadang
Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor
Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor

More info:

Published by: sadang on Nov 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/05/2014

pdf

text

original

 
Prim.fl
1t1Mestru
31
anului
1988
se
aprop.e
de
fmal
Bilantul
acestei
părţi
a
jlrlulut
relevă
cu
putere
faptul
ca
1988
a
demarat
brne.
ca oal'llfll1li
munci•
din toate
sectoarele
de
vitate.
mobiliz ţi
de
Yibt'antele
i~
demnurt
Şt
onentan
formulate
de
tovarasul
Nrcolae
Ceauşescu
in
cu
vîntările
sale.
au
trecut
fără
intir-·
ziere
la
transpunerea
in
practica,
în
condlţli
de
eficienţâ
s•
calitate~
rite
a doctJmenteiOI' programatice
adoptate
de
Conferinţa
naţională
a
partidului.
hotă iti
sa
sporească
ne
contenit
zestrea
de
împhniri a
târii.
sa
ncf
ce
si
mai
sus
nivelul
bunăstă
rii
intregulUI
popor
ş_1
1mphcit,
al
propnei
 
lor
 
buna~
rn
t()ate
unita
tile
.
economsce;
baza
tehn;co-mate
rială
.
existentă
permite
obţinerea
unoc
J){ )duetil
.
de
virf.
Sint
astfel
asigurate
toate
-condi
iile
pentru
ca
rezultatele
ce
s---au
Îllfegistrat
şi
se
'VOr
înregistra
să
fi' '
la nivelul
aştep
tirilOI'
upă
cum
se
ştie.
intre calitatea
muncit
prestate
şi
calitatea
produse
lOt'
in
care
se
incorporează
aceastâ
munca
e
1
ta o
legatură
ho~ritoare
a
caret Importanta
nu
poate
fi
ne-
gliiata
Tocmru
de
aceea se
are
in
vedere
pretutindeni
importanta
caft
taţii
criter1u cansid_era
pe
drept
ca
fiind
fundamental.
In
toate
unităţile
productive
se
acordă
o
maxtmâ
atent;e
productiei
destinate
exportu
lui,
ca
purtătoarea
şi
mastira e)(aetâ
a
prestigiului
industriei noastre
pe
meridianele
lum•L
in
indof~
că
rezultatele
obtf
nute
pinâ acum
vor
fi
amplificate
astfel
incit
anul
1988
să
f1e
un
an
bogat
in implimri
remarcabile ·
U1
an
de
virf.
al uma cinQnal
de
virf
. treprinderi1 se sctueaza
la
nivelul mondial. Tehn;Ctte
şa
tehnologiiiP
tradiţtonale
lasa
locul
mara
mo
deme.
bazate
pe
cuceririle
recente
ale
ştiin et.
Astfel,
in
locul
procede--.
ului
trad•t•onal
de
fabricare a
baloa-
,
nelOI'
de
stida
pentru
bec:qri;
s-a
ge-
neralizat
aşa-numita
..
etmoi01Jie a
picăturiik
Rezultatul
il
găsim
m
re
ducerea
cu
peste
35
la
sută
a
pier
derilor,
plus
creşterea
calitâtai
pro
duselor
Prin
efort~
de
creatre
al
colectivului
de
aiCi
au
fost
puse
la
punct
·
utilaJe ·
specaahzate
pentru
tăiere
automata
a
filamente
or
de
wolfram
şi
pentru
fabricarea d.
scuri-
101'
.
de
stiClă.
de
asemenea
necesarf
la
fabricarea
becuri
or
.
Oncum
obişnuitul
bec
sau
tub
fluorescen
nu
este ch1ar
simplu
de
fabrica
cum
poate
părea
la
pruna vedere
~-1
fabnca
şi
mai
ales
·
a-1
tablica
t>me
presupune
o
activitate com
plexa
la
c re
concura
numerocist
profes.i,
lucru
valabil
ŞI
in
cazul
in
.treprtnderii
..
Steaua
electncă
.
dtn
rtem
Succesul
de
care
oocura
in
ţară
ŞI
peste
hotare
produseJe.
cu
marca
..
ELUM~
r
găseşte
expli~
tia
in
primul
rind
10
investiţia
de
i~
teligenţa
tehnica
menita
să
SPQ-:
rească
valoarea
produselor
Orea
60
la
suta
·
dm
producţia
'
intrepnndetit
este
desbnatâ
exportului
.
direct.
.la
care
se
adaugă
o
buna parte care
sP.
exporta
indirect.
intrind
îr'l
.
compo;
nenta
unor
maşim
şi
mstalatit dest•
n.~te.
_la
rindul
lor.
partenerilOI'
eJt,.
temi
lntrepnnderea
din
F1eni
se
afla
astâzJ
in
compet1ţie
cu
presb~toase
firme
producătoare
de
becun
·
spe
ciale
,
din
lume.
in
cineinalul
trecul
a1ci
au
fost
asrrnilate
circa
300
de
prodUse
nof
pentru
ca
in
1987,
deci
intr-un
singur
an,
numarut
acestora sa fie
de
350
Faptul ca,
in
prezent.
peste
t;J
la
suta
d1n
prod
ti..
întreprinderii este
de
nrvel
tehnic mon-Ne
vom
,
opri
în
rindu ;ile
de
ma1
jos
la
succesele inrE giStrate
de
doua
intreprinderi
~
cu
.~
~
ofil asemanâtor.
mai
exact
daJ
domenm.l
COTpunlor
· .
de dununat Intre
umtătile
econ<>-'
m1ce
afirmate
ŞI
dezvoltate
VJ91JrOS
in
anai
din
urmă,
Intreprinderea
.,Romlux..
dm
TtrQOYIŞte
se
diStinge
in
mod
deosebll
pnn
,
mvelul
ndicat
al
produselor
.,realizate Specializata
in
fabricarea
de
corpuri
de
iluminat
intr--o
mare
varietate
de
sortotipodl-
mensiuni
(lămpt
cu
incandescenta
de
la 15
la
500
wat•:
lămpi
cu
vapori
de
mercur
de
înaltă
presiune pentru
aluminatul
industrial
şi
~ic
tuburi
fluorescente
de
la 4
ta
65
waţi,
carpuri de
llummat
de
4 8
aţi),
între-
prinderea
tirgovişteana.
cea
mai mare
dm
ţară
cu
acest
profil.
rf:al~
te z
anual
o
producţie
de
.
aproape
un
miliard
le1
.
Circa
ao
la
suta
din
volumul
fabricatiei
este
destinat
ex
po_rtului, ceea
ee
obhga
calectc~uf
să
si
afle
într--o
permanentă
competiţie
cu timpul si
·
modermzarea
.
Este
semmficabv
in
.acest sens
faptul
ca
97
la
suta
dm
totalul produselor
ift,.
dtal
de
vtrf
.se
eJtPiica tocma1
printr-un ntm
alert
de
inn01re
~
mo
dernizare a
prodiJSeWr
Game
larg1
de
lămpi
au
·
fost
om~ogate
dufl;l
standardele
unor
state
precum
SUA.
R.F
Gerrnama
Angfsa.
unde
se
eJq)OI'ta.
de
·
altfel,
rnan
can~
de
produse
UOOI
parteneri
cu
care
intrepnnderea
întreţine
relati.l
co
merciale
de
mai mult•
ani
Inaltul
grad
e
competitiVItate este
1lustrat
ŞI
de
faptul
că
nu de
mult
colectivul
dm
Fteni a
realizat
o
maştnâ
pentru
execuţia
lămp1lor
subminiaturale
.
Unul
din
produse
-
o lampa
cu
dia
metrul
de
numat
2
rnrn
Şl
care
u
cîntareşte
maJ
muH:
de
un
gram.
de
monstrează
competenta
'
şi
spintul
de
raspundere
al
colee~MJiut
ce-şi
pune
semnătura
pe
presllg•oa..-.e
produse
PJjl'tioo
1n~rip
ia
..Fabricat
in
România#'
 
ROMÂNI ft
..
P
DRUMUL
M RILOR
INF PTUIRI
in
amplul proces de dezvoltare
economica-socială
a
ţăm
in perioada care a trecut
de la
cel de-al IX-lea Congres al partidului, una
din
dimensiunile cele mai semnificative o constituie puternica inflorire a tuturor
judeţelor
patriei, transformarea acestora
in
unităţi
teritorial-administrative cu un impresionant
potenţial
-economico-social, ilustrare
elocventă
a politicii unitare
şi
de
largă
perspectivă
promovată
de
partid
de
secretarul
său
general
tovarăşul
Nicolae
Ceauşescu.
Reorganizarea
teritorial-administrativă
de la a
cărei
înfăp
tuire au trecut
două
decenii a propulsat in mod spectaculos toate zonele
ţării
pe coordonatele
dezvoltării
 
a condus la în
tărirea
rolului
oraşelor
şi
comunelor ca
unităţi
teritoriale de
bază
~
permis ridicarea la un nivel superior a conducerii in profil teritorial. a creat
condiţii
deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
armonioasă
şi
echilibrată
a
tuturor
zonelor
şi
la
calităţi
l
or
ţării
 
reprezentind un factor primordial
in
ridicarea
continuă
a nivelului trai al intregului nostru
popor
. Elaborat
din
iniţiativa
şi
sub directa conducere
a
tovarăşului
Nicolae
Ceauşescu
 
actul
de
referinţă istorică
pentru dezvoltarea
echilibrată,
arm
 
onioasă
a tuturor zonelor patriei a deschis perspective minunate pentru progresul
ge
neral al României socialiste. Ca urmare a
creşterii
puterii economice
şi
a
lndustrializării
intense a
tuturor
udeţelor,
nu
mărul
loc lităţilor
urbane a sporit de la 183
in
anul
1965.
la
237
in
prezent, numeroase alte
localităţi
cu
statut
de
omună
dispunind de
cot1diţii
similare celor de
la
oraş
 
Amplul
pro
ces
de
innoire a chipului României socialiste
situează
ţara
noastră
in
ceea ce·
riveşte
ritmul inalt al
construcţiilor
de
locuinţe,
pe unul
din
primele
iocuri din
lume.
Ast~i
peste 82
la
sută
din
populaţia
ţării
IQCuieşte
in
case noi. In ultim
ii
20
de
ani, a sporit puternic
şi
s-a modernizat continuu
potenţia
lul
productiv
in
toate
judeţele,
in
condiţiile aocelâ ării
procesului
de
apropiere a nivelului
dezvoltării
economice a acestora.
5 a
îmbunătăţit
structura
pe
ramuri a
producţiei,
prin dezvoltarea
prioritară
a ramurilor
şi
subramurilor
purtătoare
ale
prog~lui
tehnic. Concomitent
cu
creşterea
ponderii
in
dustriei
in
economia
fiecărui judeţ.
in
anul 1987 metalurgia,
construcţiile
de
maşini
şi
chimia
deţineau
o pondere
de
peste 50
la
sută
in
producţia
industrială
in
18
judeţe
faţă
de nuf tai 5
judeţe
in anul
1965.
· Innoirile fundamentale de pe harta
eonomică
a patriei
s- au
asociat
şi
cu o
concepţie
nouă
revoluţionară
asupra
şcolii
 
educaţiei
in general.
Acelaşi
criteriu
generoş
al muncii creatoare
direcţionează
şi
procesul
de
învăţămînt,
orientat cu
consecvenţă
spre
practică,
spre
cerinţele
concrete ale
vieţii
 
Pretutindeni, noile edificii ale industriei au fost precedate
de
condiţii
superioare pentru formarea noilor cadre de specia
lişti
 
Reţeaua
şcolilor
cuprinde.
n
prezent 14 000
unităţi
pen
tr~
invăţămîntul
obligatoriu,
981
licee, 747
şcoli
profesionale,
101
facultăţi,
circa 70 la
sută
din
localurile acestora fiind realizate in ultimii 20 de ani.
in
prezent. fiecare al patrulea
cetă
-
ţean
al
ţării
este cuprins
intr-o
formă
de activitate care
ii
asi
gură
însuşirea
sistematică
a
cunoştinţelor
necesare pentru
mun ă
şi
viaţă.
Este semnificativ faptul
că
numai
in
actualul cincinal se
asigură
pregătirea
profesională
a
unui
număr
de aproape 2 milioane persoane · Sint toate acestea
realităţi
de ordin material
şi
spiritual in care prezentul
şi
viitorul se
conjug
 
ă
la modul unei politici active, de
amplă
cuprindere
economică
şi
socială,
astfel
in
cit, pe temeiul celor
douăzeci
de ani, actualul cincinal
să
in
scrie noi coordonate ale
edificării
şi
dobindirii
unor
temelii m§i adinci, mai trainice, mai rodnice. In acest cadru,
orientările
de
înaltă
valoare_
eoretică
şi
practică
formulate
de
tovarăşul
Nicolae
Ceauşescu
in
cuvintarea
rostită
ta incheierea
lucrărilor
Plenarei
lărgite
a Consi
liului
Naţional
al
Agr
iculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii
şi
Gospodăririi
Apelor se constituie intr-un program concret
de
acţiune
pentru spOrirea
rapidă
a
producţiei
agri
cole
creşterea
eficienţei
economice, ridicarea gradului
de
ci
vilizaţie
a satelor. pentru
înfăptuirea
obiectivelor noii
revoluţii
agrare. 5-a
evidenţiat
şi
cu
acest
prilej rolul
ce
revine
consi-
liilor
populare
in
intreaga dezvoltare
economico-socială
a
ţă
rii.
in
infăptuirea
obiectivelor deosebit
de
mobilizatoare
ce
stau
in
faţa
intregului
popor.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->