Arhitectura Bizantina

Scurta introducere in contextul istoric: In anul 330, Imparatul Constantin muta capitala Impreriului Roman in Orient, la Byzantium, vechea colonie greceasca de pe malul Bosforului, considerand-o a doua Roma!, iar in 3"#, Imparatul $eodosie imparte imperiul in doua, Imperiul Roman de Apus cu capitala la Roma si Imperiul Roman de Rasarit sau Bizantin cu capitala la Constantinopole% Imperiul este condos de un &azileu care are puteri depline, character divin si sacru si este urmasul lui Christos!% A doua putere in imperiu o reprezenta Biserica% In anul '0#( are loc )area *chisma care marcheaza rupture definitive dintre ortodocsi si catolici, Constantinopolul devenind capitala ortodo+ismului% $rei elemente, conceptii sau curente diferite de cultura se com&ina in formatia noii arte , elenismul, Orientul si crestinismul% Principalele tendinte si elemente de origine elenistica si orientala adoptate de arta bizantina: a) Din Siria provin in arhitectura si sculptura &izantina , forme de ornamentatie sculpturala -foaia de acant, frunza dreapta, foi groase dantelate, forme geometrice , cercuri, rozete, stele si figuri de animale., folosirea pietrelor cizelate si a contrastelor de culori in ornamentatia e+terna, iar in pictura o noua traditie iconografica, opusa celei eleniste, o traditie mai realista, mai dramatica si care cauta sa se apropie mai mult de natura, sa redea in chipurile umane e+presia individuala, iar in scenele istorice si in compozitii, reprezentarea mai mult veridica decat sim&olica sau conventionala% b) Din Egipt arta &izantina a luat altarul triconc -treflat. si ornamentatia &ogata, mai ales cea sculpturala si picturala% /e la Ale+andria, cele&ru centru al culturii eleniste Bizantul mosteneste in pictura gustul decoratiei pitoresti, cu peisa0ele, motivele arhitectonice, cu scenele genului, cu figurile sale alegorice si pro&a&il gustul decoratiei policrome -multicolore. 1 indeose&i iconografia &izantina pastreaza din traditia ale+andrina atitudinile no&ile ale portretelor, liniile clasice ale draperiilor vestimentare, gesturile masurate, compozitia echili&rata si simpla, pe care o consacrase arta greaca% c) Alaturi de *iria, Asia )ica si Armenia 0oaca un rol esential mai ales in formarea arhitecturii &izantine 1 aci se realizeaza mai intai fuziunea intre elementele elenistice si cele orientale, carora li se adauga de timpuriu influenta crestinismului% O creatie proprie a Asiei )ici si a Armeniei este &asilica acoperita cu &olti si &asilica cu cupola, care face tranzitia de la tipul &asilical pur la cel &izantin% )estesugul savant al arhitectilor anatolieni inlocuieste cupola persana, spri0inita pe conuri de unghi -importata din Armenia., cu cupola pe pandantive, forma specifica a arhitecturii &izantine% In cursul secolelor I2 si 2, elementele si formele multiple si variate ale primelor constructii crestine, de proveniente diverse, se com&ina, se contopesc si dau nastere, in Rasarit, unui mod unitar de a construi, adica unui nou stil arhitectonic, rezultat din amestecul formelor de arta-clasica cu cele de provenienta orientala , stilul &izantin, care, va ramane pana astazi stilul unic si oficial al &isericilor ortodo+e din toate partile lumii, realizat, intr-o &ogata diversitate de variante -su&stiluri., regionale, nationale sau locale% Arta &izantina se dezvolta pe teritoriile Imperiului Bizantin intre secolele I2-32 in corelatie cu structura si evolutia imperiului% Cultura si arta &izantina sunt puternic legate de religia crestina si de autoritatea &azileului% 4a devine instrumental cel mai potrivit de propaganda, prin constructii si picturi, a crestinismului si puterii imperiale% Arta are rolul de a impresiona, accentuand in permanenta latura emotional, ea tre&uie sa inalte sufletul spre divinitate, sa arate meretia imperiului si a statului%Arta &izantina are un character dualist, pe de o parte e+ista o arta ofociala, inchinata &azileului, sip e de alta parte e+ista o componenta populara specifica mediilor formate din calugarisi oameni simpli% Arta oficiala, este ela&orate la curtea de la Constantinopole, iar cealalta directie este promovata in manastirile de pe tot cuprinsul imperiului in sau in scolile locale din Rusia, *er&ia, Bulgaria, $arile Romane%

Arta va avea un caracter profound traditionalist prin pastrarea regulilor si canoanelor care determina sta&ilitatea artei si lipsa ei de li&ertate creative si fantezie% Orice inovatie adoptata devine regula, ceea ce e+plica evolutia inceata si fara salturi spectaculoase a intregii arte% 4+ista mai multe etape de dezvoltare ale artei &izantine -4poca lui Iustinian - sec% 2I1 5erioada iconoclasta, sec% 2III-I31 5erioada clasica 6 sec% I3-3III1 Renasterea paleologa 6 sec% 3I21 /ecaderea artei &izantine 6sec% 3III-3I21 /ecaderea artei &izantine 6 sec% 3III-3I2. in evolutia sa dezvoltarea fiind influentata de doua fenomene ma0ore, e+tinderea monahismului si criza iconoclasta% Arhitectura: 7a inceputurile ei, traditia romana pune la dispozitia arhitecturii &izantine e+perienta, tehnica de lucru, solutii constructive -arcuri, coloane, sisteme de &oltire. si chiar tipuri de constructii, &azilici, rotonde, apeducte, piete pu&lice, porticuri, palate, &i&lioteci% $reptat, programul constructive va fi a+at pe constructiile religioase, manastiri, &iserici, &aptisterii si &iserici necropola% 7a e+terior aceste constructii sunt relative simple, fara decoratii, din caramida rosie -sau alternand piatra cu caramida., iar la interior, ele erau &ogat decorate cu mozaicuri policrome si fresce%

De-a lungul timpului se folosesc cateva planuri de biserici dintre care cele mai raspandite sunt: de plan basilical, cu 3-5 nave acoperite cu tavane drepte sau boltite, de plan central, circular (rotonde) sau poligonal, folosite pentru baptisterii sau necropole, acoperite cu bolti si cupole, sau plan in cruce greaca cu brate libere sau inscrise intr-un patrat si acoperite cu bolti si cupole. Arhitectura civila bizantina pastreaza reperele somptuozitatii palatelor imperiale romane si ale locuintelor particulare romane. "Domus", casa demnitarilor si negustorilor, se caracterizeaza prin dimensiuni mari, prin fast si eleganta, avand curti interioare si gradini. "Insula", casa in care locuiau chiriasii, era alcatuita din apartamente dispuse pe eta e scunde, cu scari si plansee de lemn. !rintre primele biserici cu plan, construite la "oma au fost: #asilica $fantul !etre (3%& - 3&'), #asilica $anta (aria (aggiore (35% - 3))), $an !aolo fuori le muri (3*) - 3'+). ,lementele definitorii pentru planul bazilical sunt: nava centrala, nave laterale si o absida la rasarit, la capatul opus intrarii principale. -n aceste doua secole au fost elaborate inca doua tipuri in afara celui bazilical: planul in cruce latina ((ausoleul imparatesei .alla !lacidia de la "avenna) si planul central ((ausoleul $anta /onstanza din "oma - 35&, #iserica $fantul .heorghe din $alonic,#iserica $anto $tefano rotondo din "oma intre anii &)% si &*%, #aptisierul 0eonian la "avenna, cu plan octagonal in secolul 1). !entru ca arta bizantina este o arta de curte, o arta aulica, legata de persoana bazileului si care ilustreaza maretia imperiului si forta autoritaii imperiale, biserica Sf. Sofia reprezinta cea mai mare biserica ortodo2a. ,a este ridicata de -ustinian in sec. al 1--lea. /onstructia trebuia sa impresioneze prin dimensiunile ei, maretia cupolei si stralucirea mozaicurilor, picturilor si obiectelor pretioase din interior. #iserica prezinta un plan bazilical, cu o nava centrala si doua nave laterale si este incununata cu o imensa cupola pe pandantivi. Diametrul este de 33 m si este ridicata la 5) m inaltime. /upola este perforate de &+ de ferestre prin care patrunde lumina ce face sa straluceasca mozaicurile somptuase, marmura

de diverse culori si obiecte de cult din aur si argint. !entru a construi biserica, -ustinian a importat materiale speciale de constructie, de pe tot cuprinsul -mperiului. (armura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a crea aceasta bi uterie a crestinatatii in numai cinci ani. /and biserica a fost terminata, cupola si tavanul sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare suprafata lustruita. 4onalitatile coloanelor de marmura erau atit de delicate, incat l-au facut pe un istoric al timpurilor, !rocopius, sa le asemene cu o pa iste inflorita. $plendoarea bisericii s-a diminuat treptat, de-a lungul istoriei. $tructura era mereu amenintata de foc si cutremure, iar interiorul a fost efuit de

comorile sale, de catre cruciatii aflati in drum spre -erusalim, care erau ostili bisericii ortodo2e. -n 3&53 otomanii au cucerit /onstantinopolul, $fanta $ofia a fost transformata in moschee, iar mozaicurile au fost tencuite.

Arhitectii impresionantei &iserici sunt Isidor de )ilet si Anthemiu de $ralles, care indeplineau si functia de profesori de geometrie la 8niversitatea din Constantinopol% Aceasta este unul dintre cele mai &une e+emple ale arhitecturii &izantine, a&undand in mozaicuri, coloane de marmura% Basilica lui Iustinian este, in acelasi timp, culmea dezvoltarii arhitecturii antice tarzii, si prima capodopera a noului stil &izantin% Influentele intalnite in compozitia acesteia, atat cele liturgice cat si cele arhitecturale, au a0uns, in scurt timp, sa fie larg raspandite in lumea crestina rasariteana, romano-catolica, dar si musulmana% 5rin secolele 2-2I, orasul Ravenna era unul dintre marile centre ale Occidentului% 7a inceputul secolului al 2lea, intr-o vreme cand Italia romana era amenintata de inaintarea tri&urilor &ar&are, imparatul 9onorius a ridicat Ravenna la rangul de capitala a Imperiului Roman de Apus, datorita faptului ca era prote0ata in mod natural de mare si de mlastini% )ai tarziu, in anul #(0, orasul a a0uns in stapanirea imparatului din Constantinopol, care era reprezentat de un guvernator sau ersahat, stapanire care a durat '#0 de ani% In timpul acestei epoci de aur, orasul a fost impodo&it cu &iserici, &aptisterii si mausolee a caror decoratiuni interioare au devenit minunile lumii occidentale% /intre toate monumentele sfinte din Ravenna, nici unul nu depasea in splendoare Biserica *an 2itale, care a fost sfintita in anul #(:, in timpul domniei lui Iustinian I, unul dintre marii imparati &izantini%

Basilica San Apollinare Nuovo din Ravenna, Italia, a fost construita de regele $heodoric in secolul 2I si va fi reconstituita in #;' de catre Iustinian I su& numele de <*anctus )artinus in Coelo Aureo<, fiind dedicata *fantului )artin de $ours% Aceasta va fi impodo&ita cu numeroase mozaicuri ce vor reprezenta diferite scene, un e+emplu fiind cea a Celor 3 magi%

5rintre mozaicurile din Ravenna -sec% al 2I-lea. se pot g=si frumoase reprezent=ri euharistice, unele de tip sim&olic, altele mai directe% 8nul reprezint= nmulirea pinilor i a petilor din *an Apollinare >uovo% *cena este de tip simetric ?i frontal% Isus se afl= @n mi0loc, tAn=r ?i cu &raBele deschise% *tatura lui mai @nalt=,

nim&ul @n form= de cruce, culoarea violet= a ve?mintelor sale contrasteaz= cu cei doi ucenici care se g=sesc la stAnga ?i la dreapta sa% Cm&r=c=mintea persona0elor este &ogat=, sugerAnd ornamentele liturgice din timpurile ce urmau s= vin=% 5Ainile ?i pe?tii sunt prezentate lui Isus de c=tre cei doi apostoli de pe margine1 ace?tia au mAinile acoperite, semn al reverenBe%

Cel=lalt mozaic, tot din *an Apollinare >uovo, reprezint= cina cea de tain% Isus ?i apostolii sunt a?ezaBi @n tricliniu, Isus @n faB=, iar grupul de apostoli, @n spatele lui, @n semicerc% 4+ist= acela?i contrast ca ?i @n scena anterioar=% Chipul lui Isus apare aici dup= tradiBia sirian=, adic= matur ?i cu &ar&=% CompoziBia este solemn=% 5e masa central=, acoperit= cu pAnz= al&=, pe o tav=, se afl= cAteva pAini ?i doi pe?ti mari% Ace?tia din urm= accentueaz= semnificaBia cristologic= ?i euharistic= a mozaicului%

-D )ana lui $heodoric, dupa ce mozaicul a fost refacut in #;0 in timpul lui Iustinian I%

Basilica San Apollinare in lasse este un alt monument important al artei &izantine din Ravenna, Italia, ce va fi descris in cele din urma drept unul dintre cele mai e+traordinare e+emple ale &asilicii crestine, ca puritate si simplicitate a liniilor e+terioare ce modeleaza intregul, cat si prin uzul spatiului, si nu in cele din urma prin grandoarea ornamentelor interioare!% Aceasta va fi contemporana cu Basilica *an 2itale din Ravenna, iar in E#; totalitatea relicvelor au fost transportate de la *an Apollinare in Classe la *an Apollinare in >ouvo%

Fatada este larga, in linii simple, organizata in functie de a+a centrala a edificiului, impresia de echili&ru si simetrie fiind accentuate de elementele de arhitectura ce sunt dispuse dupa aceeasi a+a centrala% 4ste perforate de 3 ferestre si se realizeaza un 0oc de lumina prin retrageri si inaintari, care insa nu va inlatura ideea de simplicitate% >arte+ul si edificiul alaturat sunt realizeri ulterioare, la fel ca si turnul cu clopot, la finele secolului 3% In interior se realizeaza o decoratie deose&ita prin prezenta a G( de columne din marmura, carora li se adauga numeroase mozaicuri in care domina culoarea verde%

atedrala San !itale din Ravenna, in nord-estul Italiei, nu uimeste prin dimensiunile acesteia, care sunt mici, in comparatie cu marile catedrale, insa fascineaza prin interiorul acesteia% 5eretii sai simpli de caramida ascund una din minunile arhitecturii religioase occidentale - imense suprafete de stralucitoare mozaicuri%

)ozaicurile acesteia, alcatuite dintr-o multime de placute de sticla colorata intruchipeaza in mare parte scene &i&lice% 5rintre acestea, remarca&ile sunt reprezentarile lui Iisus, Avraam, )oise si ale altor sfinti si ingeri%

Imaginea rece si compacta a e+teriorului nu lasa sa nici macar sa se ghiceasca frumusetea si minunatia interiorului% Acest contrast surprinde pe toata lumea% /in centrul aflat su& cupola, privirea este atrasa spre arcul triumfal dincolo de care se zaresc a&sida si altarul - elementele cele mai pretuite ale Bisericii *an 2itale% Acesta este locul in care 9ristos si cei patru evanghelisti, )atei, )arcu, 7uca si Ioan, precum si alte figuri de sfinti se ivesc in toata maretia pe pereti%

De la distanta, mozaicul pare lucrat dintr-o singura bucata. 0umai intr-o inspectie de aproape se vede ca miracolul se implineste cu a utorul unor tesserae - mici cuburi de sticla de toate nuantele, de la albastru adanc la violet, nuante de gri, verde si maro. /ele care se remarca in mod special sunt bucatile aurii folosite pentru aura sau pentru fundal realizate prin presarea unor foite de aur, pe o suprafata sticloasa acoperita apoi pentru protectie cu un strat subtire de sticla. Aceste tessarae erau fi2ate in tencuiala umeda, in unghiuri usor diferite ca sa rasfranga lumina si sa creeze un efect de sclipiri.

Bogatia si comple+itatea desenului mozaicurilor se distinge cel mai &ine pe tavanul a&sidei% Aici )ielul lui /umnezeu straluceste pe un cer instelat, incadrat de o cununa circulara sustinuta de patru ingeri aflati pe

sfere al&astre% )ai 0os de aceasta prezenta iradiind, pe peretele din stanga, apostolii Ioan si 7uca stau asezati de o parte si de alta a unei deschideri in arc triplu, avand in spate un peisa0 cu stanci% *im&olurile care ii reprezinta, vulturul si &ivolul, stau deasupra lor ca niste semne heraldice1 ei isi tin evangheliile ridicate si privesc in sus ca pentru a cere inspiratia divina% In intervalul dintre scene se afla o iz&ucnire de verdeata, vite de vie iesind din vase, incarcate cu struguri al&i si negrii, pauni si porum&ite%

!e peretele din partea opusa, (atei si (arcu sunt asezati simetric cu -oan si 5uca. Dedesubt, intr-un cadru semicircular numit timpan, Abel, al doilea fiu al lui Adam, ofera mielul pentru sacrificiu, iar preotul-rege (elchisedec aduce o ofranda de paine. Aceste doua persona e din 1echiul 4estament au fost realizate ca un preludiu tematic la figura lui 6ristos din absida, caci ofrandele lor prefigureaza sacrificiul lui 6ristos pentru omenire, painea impartasaniei sau 5iturghia. Absida, punctul culminant al bisericii din punct de vedere vizual, se invecineaza cu altarul si cu potirele de impartasanie si reflecta lumina pe suprafata semicirculara.
In centru, cuprinzand cu privirea &iserica si insotit de ingeri, se afla figura maiestuoasa a lui 9ristos stand pe o sfera al&astra ce sim&olizeaza raiul% Cu vesmantul de purpura, parul scurt si fata fara &ar&a, el pare un imparat roman, dar unul ce domneste peste intregul univers%

Cele mai somptuoase insa sunt cele reprezentandu-i pe Iustinian si pe sotia sa, $eodora, care domina peretii a&sidei de o parte si de alta a lui 9ristos% In portretul din mozaic silueta imparatului, impozanta si invesmantata in purpura se evidentiaza din suita de insotitori im&racati in al&% >im&ul auriu se afla din punct de vedere vizual in legatura cu aura lui 9ristos - o aluzie la statutul sau de reprezentant al lui Iisus pe pamant% In acelasi fel, cei din suita sa sunt reprezentati ca echivalenti pamanteni ai ingerilor si apostolilor lui 9ristos% /e pe peretele opus priveste $eodora, atragatoarea sa sotie, fiica unui ursar de circ, care era cunoscuta ca dansatoare si actrita cu moravuri usoare% Impodo&ita cu perle si alte &i0uterii, imparateasa poarta un vesmant purpuriu pe care sunt &rodate cu fir auriu figurile celor trei magi% 4a tine in mana o cupa de aur% Impodo&ita cu &inecunoscute figuri sacre, ddar si laice, catedrala *an 2itale a ramas &i0uteria orasului Ravenna, care s-a aflat su& control &izantin pana in secolul al 2III-lea, cand a fost capturat mai intai de lom&arzi, apoi de franci%

"ausoleul #allei Placidia de la $avenna - In acest edificiu, ridicat de Halla 5lacidia in cursul secolului al 2-lea, pe latura sud a narte+ului &isericii *fintei Cruci, mozaicurile au fond al&astru-inchis inviorat de refle+e gal&ui sau azurii ocupa toate suprafetele cur&e, &olti, lunete si calote% *u&iectele pe care le infatiseaza sunt insufletite de acel spirit triumfator care caracterizase o &una parte din arta imperiala romana si de care s-a lasat patrunsa si Biserica atunci cand a &iruit zeii neadevarati% In centrul calotei, o cruce latina aurita, imagine a invierii, straluceste in mi0locul unui cer de noapte pe care sclipesc vreo opt sute de stele% 5e pandantivi sim&olurile inaripate ale 4vanghelistilor se inalta din nori invarstati cu gal&en si verde% Cele patru laturi aIe turlei, incununate de cate o <cochilie< sau conca desenata in mozaic, apar ca echivalentele picturale ale niselor din arhitectura romana, in care se asezau statuile zeilor sau ale imparatilor, in fiecare dintre ele figureaza cate doi apostoli, im&racati in toga cu clavis -fasie verticala de culoare intnuecata. si in mantie% 4i

ridica mana dreapta, asemenea oratorilor antici, desigur pentru a aclama crucea centrala% Fondurile de iar&a verzuie pe care stau in picioare ucenicii lui 9ristos vin din pitoreasca arta elenistico-romana si dau panoului o anume adancime% $ot de traditia iluzionismului pagan se leaga si porum&eii care, pe aceste pa0isti, se apropie de &azine spre a &ea apa, sim&olizand sufletele celor alesi, chemati sa guste prospetimea vietii vesnice% 5rintre apostoli doar sfintii 5etru si 5avel pot fi identificati, primul dupa cheia pe care o tine in mina stanga, al doilea dupa fruntea lui plesuva% /ealtfel au fost asezati la est, in partea privilegiata%

Cei patru apostoli care n-au mai avut loc pe fetele turlei au fost asezati pe &oltile in leagan ale &ratelor est si vest, in mi0locul impletiturilor de vre0uri de vita, care deriva din arta decorativa romana, dar incarcanduse aici de un sens sim&olic nou, intemeiat pe cuvantarea lui 9ristos catre discipolii sai -Ioan, 32, #., <4u sunt vita, voi sunteti mladitele <% Boltile nord si sud sunt acoperite de corole de flori al&e si rosii, de stele al&astrii si de mici glo&uri de aur, care amintesc indeaproape anumite tesaturi copte% 5e lunetele din capatul &ratelor est si vest, cer&i care trec prin ghirlandele de acant vin sa se adape la un izvor incon0urat de ier&uri% 5e luneta de sud, sfantul 7aurentiu - pe atunci cel mai popular in Italia dupa sfintii 5etru si 5avel - tinind crucea de procesiune si cartea 5salmilor -atri&ute ale ordinului diaconilor caruia ii apartinea. se indreapta spre instrumentul martiriului sau, gratarul cuprins de flacari% 7uneta de deasupra intrarii de la

nord adaposteste reprezentarea &inecunoscuta a Bunului 5astor% $ema idilica din Catacom&e, care mai era inca aproape de $eocrit si de 2irgiliu, se patrunde de maretia imperiala, 9ristos nu mai este im&racat in tunica scurta a cio&anului, ci in mantia de purpura si tunica de aur cu clavi al&astrii% 4l a inlocuit toiagul sau naiul cu crucea, pe care o tine ca pe un sceptru%

*imetria cu care sunt impartite cele doua grupuri de cate trei oi, stilizarea ar&ustilor, ier&urilor si stancilor, spatiul redus care tinde sa aduca figurile in prim plan marcheaza introducerea unui stil nou la un su&iect care, datorita originilor sale, mai pastreaza inca o anume suavitate% 4ste cu neputinta sa se identifice cu certitudine locul de &astina al artistilor care au facut aceste mozaicuri% /ar nimic nu ne impiedica sa ne gandim ca Halla 5lacidia i-ar fi putut recruta pe unii dintre ei de la Constantinopol, unde traise cativa ani in surghiun% Asemanarea dintre capul *fantului 5avel si acela al unui &atran sezand, de pe pardoseala )arelui 5alat din Constantinopol, este atat de mare incat putem crede ca artistii au folosit caiete de modele foarte asemanatoare unul cu altul% *i idealismul vag al ma0oritatii apostolilor din <mausoleu< ne aminteste mai mult de portretele din Orientul grec decat de cele din Occidentul latin% )esterii veniti de la Constantinopol au format pro&a&il ucenici la fata locului% Basilica di San "arco este &iserica cea mai cunoscuta din 2enetia si unul din cele mai &une e+emple de arhitectura &izantina% 4a se afla in 5iata *an )arco% Initial &iserica era o capela pentru conducatorii venetieni% /in anul 'E0: a fost locasul 5atriarhului 2enetiei% /atorita formei opulente, decorata cu mozaic &izantin, si datorita statutului sau de putere si &unastare ca sim&ol venetian, a mai fost numica si Biserica de aur -Chiesa dIOro.%

4+teriorul &isericii este impartit in # arcade despartite de stalpi decorati cu marmura policromata% /easupra usii centrale se afla un mozaic poleit cu aur -din sec al 3I3-lea. ce reprezinta Judecata de Apoi% In partea de sus a &isericii sunt statuile a ( sfinti raz&oinici si a lui *an )arco care vegheaza asupra orasului% /easupra ferestrei centrale a fatadei, su& statuia lui *an )arco se afla leul inaripat-sim&olul &isericii. iar in mi0locul &alconului se afla caii romani% Interiorul &isericii este &azat pe o cruce greceasca cu fiecare &rat impratit in 3 parti% Constructia &isericii a fost inspirata

dupa #iserica -ustiniana a apostolilor din /onstantinopol. $uprafata acoperita cu mozaic este de *+++ m%. $uprafata superioara a interiorului este acoperita cu mozaic stralucitor ce contine aur, bronz si o mare varietate de pietre. 7n 4arile "om8nesti, influenta #izantina a patruns prin intermediul mesterilor si artistilor s8rbi ((anastirea /ozia). Dupa 9nfiintarea (itropoliei din 4ara "om8neasca domnitorii rom8ni au adus mesteri din #izant a caror contributie s-a manifestat magistral 9n arhitectura si frescele #isericii Domnesti din /urtea de Arges. -nfluenta bizantina se remarca si 9n (oldova unde 9nsa arhitectura bisericilor prefera, 9n locul modelelor bizantine, influentele goticului care au dus la crearea elegantului :stil moldovenesc:.

Arhitectura Bizantina

>edelea 7uciana Arheolo gie anul I

Bibliografie :

Istoria Artelor si a Ar%itecturii&'((),"i%aela Buliga*Bogdan Pantu, pag+

,'&,,+

IstoriaArtelor Plastice,vol E+D+P,-..)* pag+ --&-)+

II,

Byzantine Art- Charles Diehl From: N.H.Baynes - H.St.L.B. Moss (ed.) Byzanti!m An Introd!"tion to #ast $oman Ci%ilization &'(ord )ni%. *ress &'(ord +,-./ 0a1. -2-3.

Arhite"t!ra 4izantina(Istoria arhite"t!rii)- Cyril Man1o/ 0a1.+56-+53.

 Byzantine art-(&'(ord History o( Art)- $o4in Corma7 0a1. +6-+3 38-9.. #arly Christianand Byzantine Art-: Art and Ideas:ohn Lo;den. *a1. 8,-,+.