UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE PROFIL : MANAGEMENTUL PRODUCTIEI INDUSTRIALE

Metode optime de proiectare, planificare i gestionare a produciei

COORDONATOR : Prof.univ. r.in!. G"EORG"E BRABIE MASTERAND : In!. CATALIN ARNOLD

# $%&% ' 1

CUPRINS &. M()oriu *u+,ifi-.,iv $. M(,o ( ( +,u iu 0i .n.1i2. 3ro-(+u1ui ( 3ro u-4i( /. Ti3uri ( .)31.+.r( . )i61o.-(1or ( )un-7 3( +u3r.f(4(1( ( 3ro u-4i( 5. F.-,orii -.r( inf1u(n4(.27 )o u1 ( or!.ni2.r( . 3ro-(+(1or ( 3ro u-4i( 8. M(,o ( o3,i)( ( or!.ni2.r( . 3ro u-4i(i 9. Bi;1io!r.fi( / 5 8 9 : $/

&. M()oriu 6u+,ifi-.,iv

Vorbim de criz, de soluii, decalaj tehnic i competitivitate, despre valoarea adugat i cile de dezvoltare a economiei, n sfrit, despre perspectiva creterii nivelului de trai !iverse opinii, analize macroeconomice i financiare, le citim i le auzim n fiecare zi la radio sau "V "oi vorbitorii prezint date statistice, teorii din diverse surse, dar nimeni nu vorbete despre ceea ce se ntmpl n economia noastr real #red c ne scap un element important, pe care$l tim dar despre care nu vorbim % managementul produciei &anagementul presupune o gestionare eficient a problemelor de rutin i a momentelor de criz n procesul de administrare a produciei, orientat ctre obiectivele de perspectiv i bazat pe analiza trecutului, este un cumul de proceduri bine stabilite &anagementul produciei este o munc de echip, i presupune o distribuire ierarhic a sarciniilor i a responsabilitilor 'uccesul managementului este un rezultat al sincronizrii activitilor individuale, n care fiecare membru funcioneaz ntr$o arie bine delimitat (radul de libertate al fiecruia este determinat de piramida decizional, care permite un anumit grad de creativitate motivant n cadrul disiplinei unei structuri centralizate &anagementul performant se obine printr$o armonizare a procedurilor actului administrativ cu natura i cerinele specifice ale procesului tehnologic, prin fluidizarea flu)ului informaional intern, raspunznd nevoilor de reacii n timp real i amortiznd derogrile prin msuri eficiente *ezultatul managementului se msoar prin gradul de atingere a obiectivelor, care fac parte din termenii contractului angajat *aportarea periodic la obiective este punctul de refle)ie i instrumentul de baz n meninerea nivelului parametrilor planificai, care declaneaz mecanismul proceselor de +change management, n cazul apariiei devierilor ireversibile -nfluenat de mai muli factori permanent variabili, managementul performant al produciei este un sistem fle)ibil, evolutiv i adaptiv, mereu n alert, care rspunde n timp real semnalelor, i declaneaz automat procedurile de autoreglare .lanificarea este o funcie a managementului proiectelor

&anagementul proiectelor se refer la totalitatea aspectelor legate de planificare, organizare, coordonare i contrulul proiectelor

$. M(,o ( ( +,u iu 0i .n.1i2. 3ro-(+u1ui ( 3ro u-4i(

.entru a face o analiz a modului de organizare a procesului de producie se folosesc o serie de metode cum ar fi 0 $ graficul de analiz general a procesului de producie 1 $ graficul de analiz detaliat a procesului de producie 1 $ graficul de circulaie Gr.fi-u1 ( .n.1i27 !(n(r.17 . 3ro-(+u1ui ( 3ro u-4i( % se ntocmete pentru un singur produs avnd rolul de a da o imagine de ansamblu asupra ntregului proces de producie (raficul de analiz general prezint flu)ul tehnologic principal i locurile n care intr n acest flu) flu)urile tehnologice secundare Gr.fi-u1 ( .n.1i27 (,.1i.,7 . 3ro-(+u1ui ( 3ro u-4i( ' face o analiz mai amnunit a procesului tehnologic urmrind n afara operaiilor de baz i de control i operaiile de transport, ateptare i depozitare (raficul de analiz se elaboreaz de dou ori0 $ odat pentru situaia e)istent, iar dac procesul de producie sufer unele mbuntiri, graficul se mai ntocmete i pentru situaia mbuntit Gr.fi-u1 ( -ir-u1.4i( este o reprezentare pe o suprafa dat a graficului de analiz detaliat 2cest grafic red la scara convenabil amplasarea diferitelor locuri de munc pe suprafa de producie, flu)urile de materii i materiale dintre aceste locuri de munc i distanele dintre acestea

/. Ti3uri ( .)31.+.r( . )i61o.-(1or ( )un-7 3( +u3r.f(4(1( ( 3ro u-4i(

3

4 problem care se cere rezolvat din punct de vedere a organizrii produciei o constituie tipul optim de amplasare a locurilor de munc pe suprafeele de producie i modul n care se face circulaia produselor i deplasarea personalului pentru e)ecutarea operaiilor de prelucrare !in acest punct pot fi adoptate trei soluii i anume 0 $ proiectarea pe baza poziiei fi)e a obiectului de prelucrat 1 $ proiectarea pe baza procesului tehnologic sau pe grupe omogene de maini 1 $ proiectarea funcie de produsul prelucrat sau pe linii tehnologice Proi(-,.r(.+ 3( ;.2. 3o2i4i(i fi<( . o;i(-,u1ui ( 3r(1u-r., const n aceea c produsul care trebuie prelucrat ocup o poziie fi), iar muncitorii mpreun cu echipamentele tehnologice se deplaseaz la acesta, n ordinea impus de succesiunea operaiilor tehnologice 2cest tip de organizare a procesului de producie se recomand a se folosi n acele uniti de producie care fabric produse grele i de dimensiuni mari, numrul produselor este mic, iar procesul tehnologic este relativ simplu Proi(-,.r(. 3( ;.2. 3ro-(+u1ui ,(=no1o!i- presupune faptul c utilajele au o poziie fi) n acest caz deplasarea fiind efectuat de produsele care urmeaz a fi prelucrate 5tilajele sunt grupate pe grupe omogene de maini asemntoare din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare 2cest mod de amplasare a locurilor de munc este specific unitilor de producie cu tip de producie de serie mic sau unicate Proi(-,.r(. >n fun-4i( ( 3ro u+u1 3r(1u-r., se folosete n unitile de producie care au un tip de producie de serie mare sau de mas 2mplasarea utilajelor se face n cadrul unor linii tehnologice specializate n fabricarea unui produs sau a unor produse asemntoare din punct de vedere tehnologic, n succesiunea impus de flu)ul tehnologic al produselor

5. F.-,orii -.r( inf1u(n4(.27 )o u1 ( or!.ni2.r( . 3ro-(+(1or ( 3ro u-4i(

6

&odul de organizare a procesului de producie este influenat de o serie de factori, dintre care cei mai importani sunt 0 $ felul materiilor prime folosite 1 $ caracterul produsului finit1 $ felul procesului tehnologic utilizat 1 $ volumul produciei fabricate, etc F(1u1 ).,(rii1or 3ri)( fo1o+i,( determin gruparea proceselor de producie n dou mari grupe0 grupa proceselor de producie e)tractive i grupa proceselor de producie prelucrtoare Procesele de producie extractive se caracterizeaz prin aceea c factorul uman cu ajutorul mijloacelor de munc acioneaz n vederea e)tragerii din natura a unor minereuri, iei, crbune, lemn fapt ce contribuie la adugarea de valoare i valoare de ntrebuinare transformndu$le n materii prime Procesele de producie prelucrtoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime e)tractive i a celor din agricultur 7n funcie de felul materiilor prime utilizate e)ist diferenieri foarte mari din punctul de vedere al organizrii proceselor de producie att a celor de baz ct i a celor au)iliare sau de servire F(1u1 3ro u+u1ui fini, prin particularitile de ordin constructiv sau prin forma i proprietile sale determin o anumit organizare a procesului de producie .rodusele finite pot fi grupate n dou mari grupe0 produse omogene, care au caracteristici identice n toat masa produsului i produse eterogene, cu proprieti diferite n masa produsului Produsele omogene pot fi fluide cu livrare continu n cadrul unor reele de conducte, sau cu livrare discontinu % livrare n butelii sau ambalate sub forma de pudr n cutii sau saci 1 produsele omogene popt fi sub form solid cu una, dou sau trei dimensiuni i n acest caz livrarea lor se face sub form solid Produsele eterogene sunt de uz curent sau de uz e)cepional (radul de comple)itate a produsului finit precum i dimensiunile acestuia determin un anumit mod de organizare a procesului de producie 2stfel n funcie de 8

aceste proprieti se va face o aprovizionare cu materii prime i materiale n cantiti mai mari sau mai mici, procesul tehnologic este mai simplu sau mai comple), utilajele sunt mai comple)e sau fora de munc are o calificare mai mare sau mai redus F(1u1 3ro-(+u1ui ,(=no1o!i- utilizat determin un anumit fel de operaii tehnologice, e)ecutate ntr$o anumit succesiune, anumite utilaje i for de munc de un anumit nivel de calificare !eoarece un anumit produs poate fi realizat prin dou sau mai multe variante de proces tehnologic se pune problema alegerii acelei variante de proces tehnologic, care s conduc la obinerea unor produse de calitate superioar i cu cheltuieli ct mai reduse

8. M(,o ( o3,i)( ( or!.ni2.r( . 3ro u-4i(i

A. G(+,iun(. Pro u-4i(i -u +i+,()u1 r(+ur+( ERP B. G(+,iun(. Pro u-4i(i -u Si+,()u1 ASIS

A. G(+,iun(. Pro u-4i(i -u +i+,()u1 r(+ur+( ERP 4rganizarea activitatii de productie const n stabilirea comenzilor de producie, calculul necesarului pe baza reetarelor, antecalculul preului articolului produs, lansarea n producie pe baza ordinelor de e)ecuie a loturilor de produse, ntocmirea bonurilor de consum pentru materia prim folosit, ntocmirea notelor de predare pentru produsele finite rezultate i n final, calculul preului real de producie "rebuie avut n vedere c o anumit comand poate s fie realizat n mai multe etape :ordine de e)ecuie;, iar consumurile pentru o anumit etap pot fi decalate n timp 7n multe cazuri este necesar asigurarea trasabilitii 2ceasta nseamn, c pentru fiecare din loturile de produse finite obinute, s cunoatem din ce loturi au venit materiile prime :mcar pentru o parte din aceste materii prime; <u n ultimul rnd trebuie avut n vedere drepturile i responsabilitile personalului n asigurarea acestui flu) COMAND DE PRODUC?IE *?@?"2*?

4*!-<? !? ?A?#5@-?

B4<5*- !? #4<'5&

<4"? !? .*?!2*?

7n urma completrii unei comenzi de producie, i a unui reetar se pot estima consumurile de materii prime i manopera #omanda de producie este dat n lucru pe baza ordinelor de e)ecuie .e msur ce se consum materiile prime, se completeaz bonurile de consum =a predarea produselor finite se ntocmesc <otele de .redare .e baza consumurilor reale se poate calcula preul de cost

>

4 comand de producie, este o comand intern a firmei, care poate fi rezultatul unei comenzi ferme de la unul sau mai multi clieni, sau pur i simplu decizia unei persoane autorizate 7n documentaie va fi prescurtat uneori ca i #. Comanda de producie : #. ; are ca i obiectiv realizarea unei cantiti dintr$un produs finit : sau semifabricat ;, pe care l vom numi articol principal 7n urma procesului de producie pot rezulta i alte produse finite secundare 7n acest caz calculul preului aferent fiecrui articol rezultat, se face pe baza unui punctaj :care poate fi stabilit i n reetar; 'chema bloc a unei comenzi de producie0 COMAND DE PRODUC?IE

&2"?*-2=? <?#?'2*?

.*4!5'? *?G5="2"?

&2<4.?*2 E #F?="5-?=<4&?<#=2"4* &2<4.?*?

'tructura tabelei Ccmdprod,este 0 numar, serie data datas articol princ cant gest numarul de ordine data intocmirii data scadenta : data la care comanda ar trebui sa fie inchisa ; articolul principal ce trebuie produs cantitatea necesara de a fi produsa gestiunea de lucru

stare pers nume obs agent

!?'#F-'2, -< =5#*5, "?*&-<2"2, '5'.?<!2"2 persoana care trebuie sa se ocupe o denumire in care se pot da anumite e)plicatii diverse observatii daca este cazul se poate lega si un agent : in special pentru diverse statistici ;

M.,(rii 3ri)( +i ).,(ri.1( n(-(+.r( r(.1i27rii CP .entru realizarea unei #. trebuie s consumm diverse materii prime i materiale 2ceste articole i cantitile necesare pot fi preluate din reetare : dac acestea e)ist; !ac reetarul nu e)ist sau dac #. este unicat, acestea pot fi introduse manual #hiar i n cazul prelurii din reetar acestea pot fi modificate funcie de necesitile de moment .rin stabilirea acestor materiale putem s facem un calcul de necesar :la nivelul comenzii, gestiunii sau chiar a unitii; 'tructura tabelei : HmatmcmdpH ; este 0 #. articol cant pu valftva comanda de productie articolul de consumat cantitatea pretul estimat de cost valoarea fara "V2 : cant ) pu ;

gest gestiunea din care se va face consumul M.no3(r. @ iv. -=(1,ui(1i n(-(+.r( r(.1i2.rii CP .entru realizarea unei comenzi de producie sunt necesare i alte cheltuieli directe, n afara de consumul de materii prime 5na din aceste cheltuieli este i manopera

1I

utilizat 4peraiunile sunt selectate din nomenclatorul de manoper, i sunt nmulite cu cantitatea de produs 'e obine costul total de manopera 'tructura tabelei : A).no3-) 3A ; este 0 #. manopera cantitatea timp preg timp normat pu valoare comanda de productie operatiunea de manopera cantitatea de produse timpul de pregatire timpul necesar realizarii manoperii pret unitar valoare manopera

norma unitara norma unitara

No)(n-1.,oru1 o3(r.,iuni1or ( ).no3(r. .entru o mai rapid introducere a datelor, sistemul permite definirea principalelor activiti de manopera 2cestea pot fi codificate ntr$un nomenclator, i apoi apelate ori de cte ori este nevoie 'tructura tabelei : Ano)).no3A ; este 0 cod nume um norma tip preg codul operatiunii denumirea operatiunii unitate masura norma de tip necesara efectuarii manoperei timpul de pregatire necesar

Pro u+( +(-un .r( r(2u1,.,( in ur). r(.1i2.rii CP 7n urma realizrii unei #. pot s rezulte i alte produse finite secundare 2ceste articole precum i cantitile estimative pot fi preluate din reetare : dac acestea e)ist; .reul acestor articole poate fi calculat pe baza unui HpunctajH raportat la articolul principal 2ceste articole intr n gestiune pe baza notelor de predare 'tructura tabelei : A).,3-) 3A ; este 0 #. articol cant comanda de productie articolul rezultat cantitatea

11

punctaj pu valftva gest

contribuie la gasirea pretului de cost al produsului pretul estimat valoarea fara "V2 : cant ) pu ; gestiunea in care se va face nota de predare

Mo u1 ( 1u-ru -u -o)(n2i1( ( 3ro u-,i( B CP C .entru a introduce o noua comanda de productie, apelam butonul 2!25(2 din lista comenzilor de productie -n fereastra care apare putem sa introducem datele specifice comenzii 0

Ar,i-o1 3rin-i3.10 reprezint produsul finit principal obinut n urma procesului de producie G(+,iun(0 gestiunea n care va fi predat articolul produs :n final gestiunea poate s fie diferit; C.n,i,.,(. ( 3ro u+ 0 cantitatea ce se preconizeaz a fi produs

12

!ata, data scaden :termenul de e)ecuie;, numr, serie $ informaii referitoare la comand E<31i- 0 n acest cmp se pot introduce diverse informaii legate de comand 7n partea de sus e)ist butonul H.reia din reetarH !ac apsm acest buton, sistemul caut reeta pentru articolul principal, i o aduce n partea de jos, nmulind valorile din reeta cu cantitatea ce urmeaz a fi produs M.,(ri.1(1( 3r(-oni2.,( . fi -on+u).,( : !up cum am spus acest tabel este completat n mod automat din reet 7n caz c dorim s modificm ceva, sau nu avem reeta, putem completa acest tabel manual, folosind butoanele de deasupra lui .entru a aduga un nou articol avem nevoie s completm urmtoarele date 0

.reul ne ajut n procesul de antecalcul (estiunea reprezint gestiunea din care se va descrca articolul consumat &aterialele adugate n aceast comand de producie nu scad stocul i ne sunt necesare pentru calcul de necesar &anopera comenzii de producie 0 4peraiunile necesare e)ecutrii acestei comenzi sunt preluate tot din reet i nmulite cu cantitatea ?le pot fi editate i completate manual, dac este cazul 0

1/

-ntroducerea acestor operatiuni este utila pentru antecalcul pretului de productie R(4(,.r(1( *eetarele trebuie s stabileasc materiile prime, manoperele i alte cheltuieli necesare pentru a obine un anumit produs finit #a i comenzile de producie, reetarele au un articol principal, articole secundare produse, articole consumate, manopere i cheltuieli diverse 5n anumit articol poate s aib doar un singur reetar .e baza acestui articol principal comanda de producie va ti s aleag ce reetar i revine .entru articolele secundare produse, trebuie s cunoatem cantitatea precum i un punctaj necesar calculrii preului final 2rticolelor consumate trebuie s le specificm cantitile normate precum i gestiunea din care se consum &anoperele i alte cheltuieli trebuie s le stabilim cantitatea normat precum i modul de calcul 'tructura tabelei Ar(,(,.A este 0
articol princ. cant articolul principal ce trebuie produs cantitatea necesara de a fi produsa

13

gest nume

gestiunea de lucru o denumire in care se pot da anumite explicatii

'chema bloc 0

RE?ETAR

&2"?*-2=? <?#?'2*?

.*4!5'? *?G5="2"?

&2<4.?*2 E #F?="5-?=<4&?<#=2"4* &2<4.?*?

M.,(rii 3ri)( 0i ).,(ri.1( .f(r(n,( unui r(4(,.r *eetarele definesc ce cantiti din diverse materii prime i materiale trebuie s se consume pentru a produce un anumit produs finit 2ceste valori sunt teoretice i pot fi folosite n calculul de necesar 'tructura tabelei : A).,)r(,(,.A ; este 0
reteta articol cant pu valftva gest Retetarul articolul de consumat cantitatea pretul estimat de cost ( nu este obligatoriu ) valoarea fara TVA ( cant x pu ) gestiunea din care se va face consumul

M.no3(r. @ iv. -=(1,ui(1i in r(,(,.r .entru a realiza un produs sunt necesare anumite operatiuni de manopera prestabilite 2cestea pot fi definite direct n reetar pentru uurina operrii comenzilor de productie 'tructura tabelei : A).no3r(,(,.A ; este 0
reteta manopera Retetarul operatiunea de manopera

16

norma unitara cantitatea timp preg timp normat pu valoare

Norma unitara cantitatea de produse Timpul de pregatire Timpul necesar realizarii manoperii pret unitar ( optional ) valoare manopera

Pro u+( +(-un .r( r(2u1,.,( !aca in urma unui proces de productie rezulta articole secundare, ele pot fi incluse in retetare 'tructura tabelei : A).,3r(,(,.A ; este 0
reteta articol cant punctaj pu valftva gest Retetar articolul rezultat cantitatea contribuie la gasirea pretului de cost al produsului pretul estimat ( optional ) valoarea fara TVA ( cant x pu ) gestiunea in care se va face nota de predare

C.1-u1u1 n(-(+.ru1ui !up introducerea unei comenzi de producie, este important s vedem care este necesarul de materii prime i materiale 2cestea se calculeaz pe baza reetarelor, nmulindu$se cantitatea normat din reeta cu cantitatea de produse finite din comand "oate elementele astfel calculate din reet sunt aduse n comand, unde pot fi modificate funcie de necesitaile de moment ?le sunt memorate n comand pentru a putea fi ulterior comparate cu rezultatele efective .e baza necesarului a mai multor comenzi se poate calcula stocul previzional si apoi necesarul de aprovizionare L.n+.r(. in (<(-u,i( B or in(1( ( (<(-u,i( C #OE 4 comand de producie de regul nu se realizeaz n ntregime la un moment de timp ?a se realizeaza pe parcursul unei perioade de timp in transe ce sunt permise atat de incarcarea utilajelor sau persoanelor, ct i de stocul de materii prime "ranele ce sunt date n lucru sunt adugate pe rnd de persoane autorizate i se numesc ordine de e)ecuie 4rdinele de e)ecuie stabilesc ct din totalul comenzii se d n lucru, apoi calculeaz necesarul de materii prime &ateriile prime se dau n consum pe masura ce sunt consumate prin bonuri de consum 5n ordin de e)ecutie poate conine mai multe 18

bonuri de consum cu date si gestiuni diferite 'e pot vizualiza oricand situatii comparative ntre consumul real si cel calculat #antitatile de produse finite se receptioneaza pe baza notelor de predare, care si ele pot fi mai multe la acelasi ordin de e)ecutie 'tructura tabelei Aor (<(-A este 0
C data articol princ. cant gest stare pers nume obs pu valftva tip ct. lucru comanda de productie data intocmirii articolul principal ce trebuie produs ( obligatoriu acelasi ca si la C ) cantitatea necesara de a fi produsa gestiunea de lucru !"#C$%#A& %N '(CR(& T"R)%NATA& #(# "N!ATA persoana care trebuie sa se ocupe o denumire in care se pot da anumite explicatii diverse observatii ( pret unitar articol principal Valoare fara TVA tip productie * * + macroproductie& *)* + micropoductie unct de lucru implicit pentru generare ,onuri Consum si Note redare

'chema bloc a unui 4rdin de ?)ecutie 0 ORDIN DE EDECU?IE

&2"?*-2=? <?#?'2*?

.*4!5'? *?G5="2"?

&2<4.?*2 E #F?="5-?=<4&?<#=2"4* &2<4.?*?

B4<5*- !? #4<'5&

<4"? !? .*?!2*?

M.,(rii 3ri)( +i ).,(ri.1( n(-(+.r( r(.1i2.rii OE

19

.entru realizarea unui 4? trebuie sa consumam diverse materii prime si materiale !e regula aceste coincid cu cele din comanda de productie, pastrand proportiile 'tructura tabelei : A).,)or (<(-A ; este 0
-" articol cant pu valftva gest ordinul de executie articolul de consumat cantitatea pretul estimat de cost valoarea fara TVA ( cant x pu ) gestiunea din care se va face consumul

M.no3(r. @ iv. -=(1,ui(1i n(-(+.r( r(.1i2.rii OE .entru realizarea unui ordin de e)ecutie sunt necesare si alte cheltuieli directe, in afara de consumul de materii prime 5na din aceste cheltuieli este si manopera utilizata 4peratiunile sunt selectate din nomenclatorul de manopera, si sunt inmultite cu cantitatea de produs 'e obtine costul total de manopera 'tructura tabelei : A).no3or (<(-A ; este 0
-" manopera norma unitara cantitatea timp preg timp normat pu valoare ordinul de executie operatiunea de manopera norma unitara cantitatea de produse timpul de pregatire timpul necesar realizarii manoperii pret unitar valoare manopera

Pro u+( +(-un .r( r(2u1,.,( in ur). r(.1i2.rii OE -n urma realizarii unui 4? pot sa rezulte si alte produse finite secundare 2ceste articole precum si cantitatile estimative pot fi preluate din retetare : daca acestea e)ista; .retul acestor articole poate fi calculat pe baza unui HpunctajH raportat la articolul principal 2ceste articole intra in gestiune pe baza notelor de predare 'tructura tabelei : A).,3or (<(-A ; este 0
-" ordin de executie

1>

articol cant punctaj pu valftva gest

articolul rezultat cantitatea contribuie la gasirea pretului de cost al produsului pretul estimat valoarea fara TVA ( cant x pu ) gestiunea in care se va face nota de predare

Bonuri1( ( -on+u) -n momentul in care materiile prime sau materialele sunt scoase efectiv din magazie, se intocmeste bonul de consum 2cesta scade stocul gestiunii respective, si se leaga de ordinul de e)ecutie corespunzator .entru un ordin de e)ecutie pot fi generate mai multe bonuri, functie de gestiune si data Junctie de necesitatile fiecarei firme, emiterea acestui bon poate fi automatizata la operare : e) Hconsuma toate mat prime de pe un ordin de e)ecutieH ; Bonul de consum este valoric, pretul de consum fiind calculat functie de metoda de descarcare -n cazul necesitatii asigurarii trasabilitatii : urmarire pe loturi ;, descarcarea anumitor materii prime se face folosind metoda Halegerii specificeH No,(1( ( 3r( .r( <otele de predare se intocmesc in cazul terminarii si predarii produselor finite 'unt documente care incarca stocul din gestiune .retul de incarcare pe stoc este dat de metoda de calcul ?le se intocmesc atat pentru predarea articolului principal cat si a celor secundare .entru un ordin de e)ecutie putem avea mai multe note de predare cu gestiuni siE sau date diferite C.1-u1u1 3r(,u1ui ( 3ro u-,i( .roblema calcului pretului de consum este comple)a, in final, trebuie gasit algoritmul care sa reflecte cat mai aproape de adevar costurile reale de productie ?ste important acest lucru pentru a putea sti e)act cat de profitabil : sau perdant ; este un anumit produs 2sa dupa cum se stie pretul de vanzare este stabilit de piata ?ste absolut necesar sa vedem daca pretul real de productie se situeaza mai jos sau nu -n functie de aceste valori se pot stabili strategii de vanzari 0 se pot opri din fabricatie anumite produse, se poate umbla la costuri etc

1D

.retul de productie este suma costurilor impartita la cantitatea produsa 2ceste costuri se compun din costuri cu materia prima si materialele, costuri directe : manopera, div cheltuieli specifice, servicii e)ecutate de terti etc ; si costuri indirecte Junctie de politica firmei se stabileste daca toate aceste costuri vor fi luate in calculul pretului de productie #osturile cu materiile prime sunt, in general, destul de e)acte, putandu$se opta si aici pentru diverse metode de calcul 0 pret pe lot, pret funizor, pret mediu pe o gestiune, pret mediu pe intreaga unitate 'i costurile directe : daca se folosesc ; sunt in general e)acte #eva mai multe probleme apar la costurile indirecte, unde trebuie gasite reguli de repartizare !e multe ori aceste calcule sunt iterative : se calculeaza din unul in altul 0 e) costul unitatii se repartizeaza pe sectie apoi pe produsele realizate ; A+i!ur.r(. ,r.+.;i1i,.,ii "rasabilitatea $ HinseamnaH ca daca ti$a cazut satelitul din cauza unui defect de material la un surub, sa poti afla numarul de lot si furnizorul pentru metalul din care a fost fabricat surubul &ecanismul consta in introducerea lotului pentru fiecare intrare in gestiune, si alegerea lotului din care facem descarcarea la fiecare iesire : bon consum, factura, aviz, transfer etc ; 5n mecanism care pe cat pare de simplu, pe atat este de complicat de pus in practica ?ste, in general cerut de firmele certificate -'4, si de firmele ce produc articole cu risc ridicat 0 medicamente, produse chimice etc <ici legislatia fiscala nu este foarte clara in acest domeniu 0 trasabilitatea presupune ca gestiunea sa fie descarcata prin metoda alegerii selective : imi aleg din ce lot consum ;, metoda, care nu este in mod e)plicit agreata de finante .roblema se poate HocoliH considerandu$se fiecare lot ca fiind alt articol cu proprietati calitative distincte : ceea ce nu este foarte departe de adevar ; 2devarata problema apare la gestionarea acestei informatii 0 cand se scoate materie prima din gestiune, sa se ia din acel lot si nu din altul, cel ce opereaza sa scada din lotul din care s$a facut descarcarea nu din altul, daca s$a descarcat din doua sau mai multe loturi sa se treaca mai multe pozitii pe bonul de consum etc multi de HdacaH ce depind de multe persoane 0 gestionari, operatori etc !upa cum se vede

2I

!esi este laborios, acest mecanism se poate implementa cu succes I)31()(n,.r(. )o u1u1ui ( 3ro u-,i( .rocesul de implementare al acestui modul , presupune HreglareaH mai multor mecanisme, functie de necesitatile si interesul fiecarei firme in parte 1 2ntecalculul $ reprezinta metodologia de estimare a pretului de cost
o

care este pretul materiilor prime K : avand in vedere ca ele pot sa nu e)iste pe stoc la momentul lansarii comenzi ; cum se stabileste pretul la manopera K ce elemente mai contribuie la formarea pretului de cost K

o o

2 'tabilirea metodei de descarcare $ functie de interes se poate alege metoda J-J4 sau metoda alegerii specifice &etoda alegerii specifice nu este in mod e)plicit agreata de finante, dar este absolut necesara pentru asigurarea trasabilitatii / 'tabilirea automatismelor de operare 0
o o

transforma ordinul de e)ecutie in bon de consum transforma ordinul de e)ecutie in nota de predare

3 #alculul necesarului $ necesarul de materii prime si materiale se poate calcula la nivelul comenzii de productie, la nivelul gestiunii : pentru mai multe comenzi ;, sau la nivelul unitatii B. G(+,iun(. Pro u-4i(i -u Si+,()u1 ASIS 2'i'plus este o soluie informatic integrat care permite monitorizarea tuturor proceselor de business din cadrul unei companii 'istemul informatic integrat 2'i'plus se adapteaz cu uurin profilului oricrei companii i ofer informaii de calitate, prelucrate la timp i cu costuri reduse, pe care se pot fundamenta corect deciziile managerilor i care pot orienta din ce n ce mai mult activitatea companiei spre parteneri, clieni sau furnizori 21

2'i'plus se adreseaz unitilor economice din sfera produciei, sau a serviciilor :sau a oricror combinaii ntre acestea;, unitilor bugetare sau regiilor autonome ?ste alctuit din &/ .31i-.4ii i peste 5% ( )o u1(, utilizatorii avnd posibilitatea de a$i alege i configura soluia potrivit specificului de activitate Jiind un sistem modular, el permite o abordare a implementrii sale, att ca ntreg, ct i etapizat pe diverse module, fiind astfel posibile i orice dezvoltri sau modificri ulterioare n concordan cu direcia de dezvoltare a companiei Pr(!.,ir(. ,(=no1o!i-. . f.;ri-.,i(i

descrierea tehnologiei reperelor :desen, schema, reteta, operatii, utilaje; structura recursiva a produselor cu refolosirea reperelor schema produselor, subansamblelor si reperelor pe mai multe nivele planul de operatii cu timpi unitari si tarife de manopera fisa consumurilor de materiale :reteta; antecalculatia de pret posibilitate de generare automata a predarilor si consumurilor din borderoul de productie

R(,(,.r ( f.;ri-.,i(

descrierea tehnologiei produselor si semifabricatelor :reteta, operatii, utilaje; tehnologie materiale0 cu inlocuitori planul de operatii cu timpi unitari si tarife de manopera cu norme fisa consumurilor de materiale :reteta; raport de productie antecalculatia de pret posibilitate de generare automata a predarilor si consumurilor din borderoul de productie

L.n+.r(. 3ro u-,i(i

necesar de materii prime si materiale pe comenzi necesar de manopera pe comenzi lansarea productiei $ materii prime si materiale :Jisa limita;, respectiv manopera, repere si operatii :Jisa de lucru; 22

centralizatoare lansari optiune de generare automata a consumurilor la lansare determinarea consumului de materiale dupa predari urmarirea productiei predate in raport cu cantitatea lansata operare realizari pe repere si operatii cu urmarirea stadiului comenzilor urmarirea consumurilor de materiale in raport cu cantitatea lansata optiune de generare automata a consumurilor din productia predata situatia manoperei realizate pe repere si operatii preluarea automata a manoperei realizate pentru calculul salariilor in acord global sau individual

Ur).rir(. 3ro u-,i(i

9. BIBLIOGRAFIE
&. B. (.E F ' Managementul produciei industrialeE E i,ur. A11E Bu-ur(0,iE &FF:G $. B7r;u1(+-uE C. ' M.n.!()(n,u1 3ro u-4i(i in u+,ri.1(E 3.r,(. I#IIE Bu-ur(04iE &FF5 /. "Hn-u Cri+,in.E M.n-iuE C1.u iu ' P1.nifi-.r(. 0i or!.ni2.r(. 3ro u-4i(i

5. =,,3:@@III.info+of,.ro@).n.!()(n,u1#3ro u-,i(i.=,)1 8. =,,3:@@III.r(+ur+(+J1.ro@3,r&%5FF$.=,)

2/