CURSUL III

CORELAIA COMPETIVITATE MEDIU DE AFACERI

1. DEFINIREA COMPETITIVITATII Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri . Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un prt mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respecti e !e a "tili#a i$ %&! e'icie$t &p&rt"$itatile !e pe piata %&$!iala.. In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata, negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, &cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ. In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter "c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci %"lti'&r%a( caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i%per'ecta si, prin insusi acest caracter, ea este !i$a%ica si e'ecti a % &ceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D&"a caracteristici ale c&%petiti itatii aratate &r 'i al&ri'icate pe$tr" !e'i$irea a a$ta)"l"i c&%petiti si al %as"ril&r ce treb"ie a!&ptate pe$tr" ca & tara * & ec&$&%ie+ sa,l &bti$a - caracterul multifactorial si caracterul procesual, la i$ter'ere$ta !i$tre i$ter$ si e.ter$( !i$tre pr&!"cti itatea '&l&sirii 'act&ril&r !e pr&!"ctie !isp&$ibili i$ ca!r"l ec&$&%iei !e re'eri$ta si e'icie$ta c" care se !er"lea#a relatiile c&%erciale i$tertari.

( definitie a competitivitatii internationale, care corespunde stadiului actual, a fost mentionata economistul ). Carbaugh Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari, in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte, de a concepe, produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara, fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari %. O'erirea !& b"$"ri si ser icii !& & calitate s"peri&ara este i$ %&! clar & pr&ble%a le/ata !e c&%petiti itate. . C" t&ate acestea( as"pra "lti%ei parti a !e'i$itiei 0 aceea le/ata !e pret 0 p&t 'i l"ate i$ c&$si!eratie si alte &pi$ii. &stfel, exista parerea ca, dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si, deci, o dovada mult mai evidenta a competitivitatii, decat vanzarea la preturi mici. Daca asociem un produs specific zilelor noastre, calc"lat&r"l( cu teoria lui *ernon. vom putea observa o serie de ele%e$te care s"sti$ caracter"l %"lti'act&rial al c&%peititi itatii( ca si cel pr&ces"al. &stfcl, banalul calculator de buzunar. care a fost inventat a inceputul anilor +, si care se vindea de c-tre producatorii amoricani cu .,,, de dolari bucata, avea a inceputul anilor /, un pret de aproximativ 0,, U1D, pentru ca apoi sa scada in urm2torii ani pana la un pret de .,34, de dolari, ceea ce a f2cut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. Daca pentru un producator din .&sia de 13 5, &merica 6atina sau 5uropa 5st., un pret al calculalorului de ., U1D, poate fi competitiv pentru companii precum exas Instruments, 7e8lett $ac9ard sau Casio, acest nivel de pret este neremunerator. A a$ta)"l c&%petiti al 'ir%el&r a'late i$ a a$/ar!a pr&/res"l"i te1$ic( se a'la i$ ra%"rile !e ar'( i$ care a a$s"l te1$&l&/ic per%ite &bti$erea !e pret"ri pe %as"ra si $" i$ ra%"rile. c" te1$&l&/ie sta$!ar!i#at2. $ot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon, :irsty 7ugues ; < ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de eficienta relativa, static& sau dinamica. &ceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii. cresterea competitivitatii, etc.>. < & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international =performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export, fie sub forma gradului de penetrare a a importului>. 5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. De pilda, (CD5 o defineste astfel ; 'capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor. "tatelor sau organismelor supranationale, aflate in competie interntionala, de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie, precum si venit superior din valorificarea fortei de munca(.

&ceasta definire, reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii. ( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme 5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana. )*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei ,uropene + este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu ec#ilibrul extern - la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. .otusi, accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor, economia industriala a limitat acest tip de abordare, considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(. &ceasta definitie pune accentul. i$ pri%"l ra$!( pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii =productivitatea, inovatia tehnologica. investitiile in calimtaul fizic si uman. politici structurale ...>. I$ al !&ilea ra$!( aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si echilibrul exten. C&%petiti itatea $" este i$sa "$ )&c c" s"%a $"la( i$ se$s"l ca $ati"$ile be$e'icia#a !e pe "r%a cresterii ec&$&%ice i$re/istrate !e alte $ati"$i. Aceasta !e&arce crcsterea ec&$&$ic3 !i$tr,& a$$"%ita parte a l"%ii( !eter%i$a !esc1i!erea !e $&i piete !e !es'acere. pe$tr" pr&!"sele si ser iciile pr& e$i$! !i$ alte parti( prec"% si '&r%area s"rsel&r !e apr& i#i&$are ale acest&ra !i$ "r%a Ast'el( a 'i c&%petiti $" i$sea%$a a !eter%i$a !e#a a$ta)e pe$tr" ceilalti parte$eri c&%erciali( ci a creste si "tili#a pe !epli$ a a$ta)"l pr&pri". 4. FACTORII COMPETITIVIT5II ECONOMICE I$tele/erea %&!"l"i !e acti"$e a 'act&ril&r le/ati !e c&%petiti itate este le/ata( %ai i$tai !e e al"area %ari%ii si !i$a%icii c&%petiti itatii ec&$&%ice a $ati"$il&r. Aceasta a !e e$it & pre&c"pare c" c1aracter /e$eral. &stefel, doua institutii inrternationale s3au preocupat in mod deosebit in acest sens. 5ste vorba de F&r"%"l Ec&$&%ic M&a!ial *6&rl! Ec&$&%ic F&r"% 7 6EF+ care p"blica i$ca !i$ 1898 Rap&prt"l as"pra C&%petiti itatii :l&bale si !e I$stit"t"l pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i * I$ter$ati&$al I$stit"te '&r Ma$a/e%e$t De el&pe%e$t 7 IMD + care e!itea#a A$"ar"l C&%petiti itatii M&$!iale. In timp ce W5@ defineste competitivitatea ca fiind abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale !I0+ului pe un locuitor %, in optica ICD competitivitatea consta in abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata, sporindu+si astfel avutia nationala, prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente 1 procese si produse - atractivitate si agresivitate - globalitate si proximitate coeziune sociala si asumarea riscurilor .%
D

( simpla comparatie arata ca metodologiile celor douB institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul, precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. I$stit"t"l I$ter$ati&$al pe$tr" De# &ltarea Ma$a/e%e$t"l"i elab&rea#a a$"al "$ clasa%e$t al cel&r %ai c&%petiti e $ati"$ii ale l"%ii !"p2 "$ set !e criterii *care a 'i pre#e$tat %ai i$ !etali"+( I$cerc;$! ast'el pe !e & parte s2 '"r$i#e#e i$'&r%atii "tile i$ estit&ril&r i$teresati( iar pe !e alta parte "$ %aterial !&c"%e$tar !e i$teres pe$tr" a$alisti. St"!i"l a$ali#ea#2 $&ti"$a !e c&%petiti itate i$cl"si !i$ p"$ct !e e!ere te&retic( I$cerc;$! s2 e.plice %&!"l i$ care criteriile pri$cipale care sta" la ba#a st"!i"l"i se i$scri" i$ ca!r"l /e$eral !e !e'i$ire a i!eii !e c&%petiti itate. T&t&!ata( st"!i"l respecti c&$trap"$e & serie !e ele%e$te speci'ice c&$si!erate 'act&ri ai c&%petiti itatii - atracti itate ers"s a/resi itatete < pr&.i%itate ers"s /l&balitate< acti e ers"s pr&cese < as"%area != risc"ri i$!i i!"le ers"s c&e#i"$e s&cial3.

LA SEMINAR - FI:URA >.1( PA:. ?@

!rimul factor perec#e este format de elementele atractivitate agresivitate % este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. In mod traditional, competitivitatea este perceputa ca agresivitatea i$ter$ati&$ala a taril&r( %ateriali#ata pri$ e.p&rt"ri si i$ estitii strai$e !irecte. Tari ca :er%a$ia( Aap&$ia( C1i$a( C&reea !e S"! a" "r%at c" s"cces & ase%e$ea strate/ie.Alte tari *Irla$!a( Si$/ap&re+ a!%i$istrae#a c&%petiti itatea sti%"la$! i$ estitiile si !e e$i$!( ast'el( %ai atracti e. 2gresivitatea genereaza venituri in tarile de origine, dar nu si locuri de munca . 2tractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe, dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite. Iata deci, ca nici o tara, nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare, nu poate igora atractivitatea, mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. C1iar !aca te&retic tarile l"%ii treb"ie sa ti$a sea%a !e a%bii 'act&ri( pe$tr" a c&$c"ra c" s"cces pe piata i$ter$ati&$ala act"ala( t&t"si %"lte s"$t %ai !e/raba &rie$tate spre "$"l !i$ ei. &stfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala, iar Coreea de 1ud nu este atractiva la investitii ; Carea Eritanie, considerata o adepta agresivitatii, tinde sa devina preponderent atractiva, iar 5lvetia urmeaza un trend exact opus. 1ingura tara care pare sa ramana , in continuare, la fel de agresiva, pe cat este de atractiva este 1U&. 2 doua perec#e de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. In multe. cazuri, natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii - ec&$&%ia pr&.i%itatii *ec&$&%B &' pr&.i%itB+ si aceea a /l&balitatii *ec&$&%B &' /l&balitB+. Cai precis este vorba de doua
0

categorii de activitali economiee.

+ ,conomia proximitatii cuprinde activitati traditionale; manufacturi, servicii sociale si personale =medicale, educationale>, activitati administrative =guvernamentabe, #ustitie>, si in final activitati de. spri#inire a consumatorilor =servicii post3vanzare>. 5conomia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. 5a este in general protectionista si costisitoare. 3 ,conomia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. 5a presupune ca FproductiaG nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. Ce$e'iciile sale !eri a !i$ a a$ta)"l c&%petiti &bti$"t la $i el"l pietei %&$!iale( i$ special( i$ ceea ce pri este c&st"rile &perati&$ale. Aceasta ec&$&%ie este( i$ /e$eral( c&%petiti a si e'cie$ta( pri$ pret"rile b"$"ril&r &'erite. $roportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale, variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. I$ %e!ie( p"te% c&$si!era ca i$ E"r&pa Occi!e$tala 40> !i$ PIC,"b i$s"%at al taril&r( este este /e$erat !e ec&$&%ia pr&.i%itatii si $"%ai 10> !e ec&$&%ia /l&balitatii. arile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba, in timp ce tarile mari, cum ar fi 1tatele Unite, se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna, desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. In ultimul sfert de veac, ec&$&%ia ba#ata pe /l&babi#are a cresc"t %ai %"lt !ec;t se%$i'icati ( i$ a!a$! "$e&ri tere$"l &p"sei sale *ec&$&%ia pr&.i%itatii+. &ceasta s3a realizat prin mai multe metode cum ar fi ; masurile de reducere a barierelor comerciale, acordurile comerciale, integrarea regionala, dereglementarea, privatizarea; etc. ( consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor, mar#elor de profit si salariilor. ari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate, cum ar fi ?ermania sau 5lvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor, la exigentele globalizarii. Cel de al treilea factor bivalent $ produse versus procese $ exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv, bazandu-se, cu precadere, fie pe active fie pe procese, in raport de conditiile fiecareia. Unele natiuni =precum Erazilia, India san )usia> pot excela din punctul de vedere al activelor =pamant, lucratori, resurse naturale>, fara a fi in mod necesar competitive. &lte tari =cum ar fi 1ingapore, Haponia sau 5lvetia> sunt sarace in resurse, dar s3au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le3au perfectionat in avans fata de concunenta. In general, tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive decAt cele ce apartin primei categorii. 1e poate considera ca infrastructura, puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active, care s3au acumulat de3a lungul mai multor generatii. &cestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul FvechirorG natiuni, care confund uneori bunastarea cu competitivitatea.

2 patra perec#e de factori perec#e interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului, dereglementare, privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. Prin contrast cu acesta, Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. Acesta duce o politica mai ec itabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. D"pa ce a$i la ra$! cele !&"a siste%e s,a" c&$c"rat recipr&c( i$ pre#e$t pare sa 'i !e e$it pre ale$t %&!el"l A$/l&,Sa.&$. Le/islatia U$i"$ii E"r&pe$e este c&$ce$trata p&$!ere$t pe !ere/le%e$tare si pri ati#are. I$cl"si ca!erea '&st"l"i bl&c c&%"$ist si &pti"$ea pe$tr" capitalis% a "$&r state c" & &rie$tare i$!el"$/ata !e alta 'act"ra * e#i C1i$a+( pare sa c&$'iri%e acest l"cr". U$ i%pact se%$i'cati as"pra c&%petiti itatii taril&r il are siste%"l !e al&ri. 6a inceputul secolului al JJ3lea, germanul Cax Weber, a studiat relatia !i$tre c"lt"ra si !e# &lta$ea ec&$&%ica. Ca urmare el a relevat faptul ca $ati"$ile $" c&$c"rea#a !&ar pri$ pr&!"se sa" ser icii( ci !e&p&tri a( pri$ e!"catie si siste%"l !e al&ri. 1istemul de valori preconizat de C. Weber, ar putea fi compus din urmatoarele elemente ; 3 munca st3ruitoare =grea> ! oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi =cx. Coreea, sau chiar Haponia> 3 abundenta ! desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii =ex. 1ingapore>. 3 participate sociala ! oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte =ex. 1U& sau U5 in deceniile /3K ale secolului trecut> 3 autosatisfactie ! oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare, decat de modificarile aparute la nivel de societate =ex. 1U& si U5 in prezent> . In alta ordine de idei, p&t 'i i!e$ti'icatc trei %&!ele !i'erite !e c&%p&rta%e$te( care si$teti#ea#a !i'erit al&rile !e ba#a si i$stit"tiile care le sl")esc. I$ cele ce "r%ea#a estese%$i'icati a !eli%itarea acest&ra a) 4odelul "ud+,uropean este caracterizat printr3o infrastructura relativ putin dezvoltata, o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri, o protectie sociala relativ ampla, precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. &cest model favonizeaza spiritul creator, inventiv. &ceasta categorie este specifica Italiei, 1paniei, $ontugaliei, si chiar unora dintre tarile nou3industrializate.

b) 4odelul 5ord ,uropean estc caracterizat de o puternica stabilitate, un consens social si de neglementari stricte. &cesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum ?ermania, (landa, &ustria, 5lvetia. Unii autori extind aceste caracteristici si la Haponia si chiar ai8an. c) 4odelul 2nglo+"axon se delimiteaza prin procesele de dereglementare, privatizare, prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. &cest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. In ultimii ani, asa dupa cum s3a mcntionat anterior, a avut loc o permutare dinspre perceptele Codelului Lord35unropean catre cele ale Codelului &nglo3 1axon, dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv =element caractcristic celui de al doilea model> si responsabilitatea sociala crescuta, ce revine mcdiului local =fapt specific primului model>. ( intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala, a fost realizata de economistul francez Cichel &lbert. 5l compara si contrapune %&!el"l a$/l&, sa.&$ = numit metaforic model texan > cu modelul vest3european, pe care il numeste %&!el r&%a$. &lti specialisti, dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. 13a a#uns, astfel la stabilirea unui asa numit decalogul regulilor de aur % care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. &cestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii 1 3 Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil 3 Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile 3 Investitii masive, atat in infrastructura nationala, cat si in cea informational3 tehnologica 3 1timularea acumularii private si a investitiilor interne 3 Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si, deopotriva, asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe 3 (rientarea atentiei catre calitatea, rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative 3 Centinerea unei corelatii economice =sanatoase> intre nivelul salariilor, productivitatea muncii si impozitare 3 $rezervarea unei structuri sociale moderne, prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mi#loc 3 Investirea masiva in educatie, in special in invatamantul universitar si post universitar, ca si in instruirea continua a fortei de munca, a populatiei in general. 3 )ealizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare, concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective.
/

>. INDICI DE MASURARE A COMPETITIVITATII a + I$!icele !e crestere a c&%petiti itatii * :r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. 7 :.C.I. + In ultimele decenii, cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. 13au impus din acest punct de vedere, asa cum am subliniat anterior, Institutul International pentru Dezvoltarea Canagementului si biMecunoscutul @orum 5conomic Condial. Institutul de Canagement de la 6ausanne intocmeste anual, de peste un deceniu, un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. Acest clasa%e$t se i$t&c%este pe ba#a a patr" criterii pri$cipale - per'&r%a$ta ec&$&%ica< e'icic$ta p&liticii /" c$$a%c$tale( e'icie$ta %e!i"l"i !e a'aceri< i$'rastr"ct"ra. &ceste critcerii subsumcaza un numar de D4D de indicii si indicatori. Cu privire la primul criteriu 3 performanta economica 3 se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr3o manienra foarte complexa. Iata, in continuare doar cAteva din elementele de abondare ale acestui criteriu; < prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecutN < competitia guvernata de fortele pietei asigur% performantele de durata ale unei natiuni N < cu cat competitia interna se manifesta mai acerb, cu atAt mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externeN < succesul unei tari la nivelul comertului exterior, arata competitivitatea companiilor sale =daca nu se tine cont de banierele comcrciale>N < deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce, de rcgula, la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari < investitiile internationale detennina o alocare economica mai #udicioasa a resunselor la nivcl mondial )eferitor la cel de3al doilea criteriu + eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt ; < interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate, partial, prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loialaN < guvernul, poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile, si, astfel, se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economiceN < guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor, adaptAndu3si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international =mondial, global>N < administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine, egalitate si #ustitie menite sa asigure securitatea populatiei.
K

&l trcilca criteriu abordat in cadrul analizei $ eficienta mediului de afaceri $ presupune valorificarea c2torva elemente, cum sunt; < eficienta optima, impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor N < facilitatile de ordin financiar3fiscal pot oferi sporuri dc competitivitateN < un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationaleN < mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondialaN < spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica, in special in faza sa de debutN < crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatiiN < productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugateN < atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. Ultimul criteriu luat in considerare $ infrastructura $ are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. &ceasta, cel putin, in urmatoarele sensuri; < o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica, < de asemenea, o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului naturalN < avanta#ul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente, ale tehnologiilor existcnteN < investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara, in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice N < investitiile pe termen lung, in cercetare ! dezvoltare, sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelorN < calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tariN < resursele educationale adecvate si accesibile, a#uta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. *alentele teoretico metodologice ale acestui indice =indicator> au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de ICD si dat publicitatii in 4,,I.

I$ !ec"rs"l "lti%ei recesi"$i a ec&$&%iei %&$!iale( *se s"bli$ia#a i$ st"!i"+( a #ecea !e la cel !e,al !&ilela ra#b&i %&$!ial( 'ir%ele $cc&%petiti e a" !ispar"t sa" a" a "t parte !e restr"ct"rari !rastice. Unele firme mari si3au consolidat pozitiile, increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact, de multe ori mondial. In prezent, investitorii sunt din nou prezenti, in aceste tari, dar mult mai precauti. Consumatorii au o atitudine pozitiva, dar sunt indatorati, iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate. I$cep;$! c" 4EEF( l"cr"rile par sa 'i re e$it la $&r%al !e&arce se%$alele pietel&r i$ter$ati&$ale s"$t %"lt %ai &pti%iste( c1iar !aca str"ct"ra ec&$&%iei %&$!iale este ac"% &arec"% !i'erita. I$ re!resarea ec&$&%iei %&$!iale "$ r&l cr"cial l,a" a "t si p&liticile pr&%& ate !e ba$cile ce$trale( care a" ate$"at e'ectele recesi"$ii. $olitica 1istemului @ederal )eserve =@5D>, spre exemplu, care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 0, de ani, cumulata cu optiunea unui dolar slab, pare s% fi fost deosebit de inspirata, deoarece a a#utat economia americana 3 "62 se claseaza pe primul loc 3 sa3si nevina relativ rapid . Si i$ 4EEG( ca si i$ a$ii a$tri&ri( i$ acest elasa%e$t( SUA a '&st c&$si!erata( i$ p&'i!a $ea)"$s"ril&r %e$ti&$ate( !rept cea %ai c&%pctiti a $ati"$e a l"%ii . Cresteri.e $IE3ului in anii 4,,D si 4,,0, au fost de peste DP, dar dficitul balantei comcrciale a a#uns, pe rand, la valori record de IK.,+ mld. U1D si respectiv +K+ mld U1D. 6a aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca, multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. In alta ordine dc idei, in timpul &dministratiei Eush deficitul bugetar a a#uns la D,+P, fata de un excedent de .,0P, in anul .OOK. 2 doua mare economie a lumii 3 ec&$&%ia Aap&$iei , cu o valoare a $IE de pestc +,,, mid. U1D a fost aproape FabsentaG din economia mondiala in ultimul de deceniu. In anii QK, si inceputul anilor QO, aceasta era considerata, de catre studiul mentionat, cea mai competitiva natiune a lumii. Cresterea economica a Haponiei a incetat insa, in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps. @irmele mici si mi#locii au sufenit pierderi considerabile, iar societatea #aponeza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase. otusi, ultimii ani, par sa readuca in prim plan aceasta tara, dupa o cresere a $IE in 4,,D de 4,/P, Haponia ocupa in 4,,I locul 4., dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori. 6niunea ,uropeana a cunoscut in 4,,0 cea mai semniflcativ- transformare numericdin istoria a prin adearea a ., noi membrii, toti acestia avAnd insa, standarde de viata mult mai sc%zute decat tarile membre, dar si costuri operationale mult mai scazute. &stfRl, spre exemplu, costul unei ore de munca a#ungea in industria prelucratoare in ?ermania pana la D,U1D, in Carea Eritanie sau @ranta la 4, 3 4I U1D. in aceIasi timp in tarile baltice, saIariul pe ora nu depesea 4 U1D, iar in Ungaria sau $obonia se apropia de D U1D.
.,

C" certit"!i$e asista% ac"%( i$ aceste c&$!itii( la & re&rie$tare a i$ estitiil&r !i$spre est cHtre est si se pare ca pri$cipalii per!a$ti &r 'i tari prec"% Irla$!a( P&rt"/alia sa$ Spa$ia. Di$tre tarile %e%bre ale UE( cel %ai bi$e p&#iti&$ate i$ clasa%e$t s"$t Fi$la$!a si Da$e%arca. Ele &c"pa" l&c"rile @ respecti 9( !ar a%bele a" &c"pat i$ a$ii a$teri&ri p&#itii %ai b"$e*Fi$la$!a 'i$! i$ a$ii prece!e$ti pe l&c"l >+. Ca!erile :er%a$iei *l&c"l 4>+( ale Marii Crita$ii *l&c"l 44+ si Fra$tei *l&c"l >E+( a" re'lectat !i$ pli$ sit"atia !e relati a sta/$are( c1iar !e re/res i$ "$ele ca#"ri( a U$i"$ii E"r&pe$e. Di$tre $&ii e$iti i$ '3%ilia c&%"$itara cea %ai b"$a p&#itie este &c"pata !e Est&$ia *l&c"l 4@+( restul tarilor fiind undeva dupa locul DI. R&%a$ia &c"pa l&c"l GG i$ clasa%e$t"l pe 4EEG. In alta ordine de idei, pe termen lung, E"r&pa i$ a$sa%bl"l sa" se c&$'r"$ta si c" & alta pr&ble%a care ii a'ectea#a c&%petiti itatea. P&p"latia E"r&pei( care era i$ 4EEE !e 948 %ili&a$e( a sca!ea la @>4 %ili&a$ i$ 4EGE. In plus, populatia europeana va suferi un proces accentuat de i%batr;$ire, a#ungandu3sc ca persoanele cu vAnsta de peste +, de ani, sa detina o pondere de D4P in 4,I,, in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. In acelasi timp p&p"latia t;$ara s"b 1F a$i( a sca!ea in acceasi penioada de la 4/P la .+P. &ceasta problema demografica explica de ce 4SD din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie, sant5e etc si sisteme dc pensii. &tunci cAnd populatia imbatrAneste, obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt, sporirea cheltuielilor statelor. Pr&ble%ele !e%&/ra'iei si cele s&ciale par sa atar$e /re" i$ !e'a &area c&%petiti itatii. Specialistii !nstitutului !nternational pentru "ezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial, in viitorul apropiat , pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia, in special in cadrul marilor natiuni asiatice. Au fost de#a conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . + Intr+o prima etapa, China, India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput3uri pentru firmele americane, #aponeze si europene, ca urmare, China a devenit centrul industriei prelucratoare, al aconomiei globale, India furnizeaza echipamente de birou, ailanda este tara care asambleaza componentele, etc. + In cea de a doua etapa, aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mi#loc care dezvolta si acumuleaza bogatie. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile, dar si pentru autoturisme, otel sau alte bunuri. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum, asa cum au facut anterior Calaezia sau 1ingapore. + In stadiul al treilea, &sia se va dezvolta devenind un competitor mondial. Asia isi
..

a crea pr&priile c&%pa$ii /l&bale si &r i$cepe sa e.p&rte si sa pr&%& e#e %arci l&cale. Un trend asemanator a urmat Haponia imediat dupa al doilea razboi mondial, cand a devenit dintr3o natiune producatoare de bunuri ieftine, una detinatoare de marci de nivel international. &sa cum marci #aponeze de renume, precum 1ony, oyota, Lissan ori 7itachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine, tot astfel :on9a, 7ua8ei,7aier, Cidea T marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi T vor fi in viitorul apropiat, promotorii competitivitatii pentru China. Daca se a$ali#ea#a clasa%e$t"l i$ '"$ctie !e cele patr" criterii l"ate i$ c&$si!erare ( c&$'&r% pri%"l"i criteri" primele locuri , din punct de vedere al performantelor economice se afla 1U&, 6uxemburg si China. $rintre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt ; Irlanda U +, @ranta U O, (landa U .,, Carea Eritanie U .0. Di$tre $&ii e$iti i$ UE cele mai bine situate sunt ; 5stonia U .+, in crestere de pe locul 4O, Cehia U D+, urmata de 1lovenia T DO. )eferitor la termenii schimbului, care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice, cel mai bine sta @ranta U D, $olonia U +, ?ermania U .,. In privinta eficientei politicilor guvernamentale 7ong :ong se afla pe primul loc, iar pe locurile urmtoare sunt 1ingapore si @inlanda. Dintre tarile europene, pozitii favorabile ocupa si; Danemarca 3 0, Islanda 3 + si 5ivetia 3 /. ,ficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc 7ong :ong3ul. Cediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda, locul 4, urmat de Danemarca !/ si @inlanda 3 O, la nivel mondial. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie, ocup% in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial; ?ermania locul D+, @ranta locul 0I, Italia locul ID, find devansate din accasta penspcctiva de 5stonia locul 4O, sau Ungaria locul DD. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr3o tara, iar din aceasta perspectiva, cel mai bine la nivel european stau, Islanda, 5lvetia si Danemanca. 6ltimul criteriu + cel al infrastructurii + situcaza pe pnimul loc 1U&, urmata de 5lvetia si Haponia. arile membre U5, cel mai bine situate sunt; @inlanda 3 0, Dancmarca 3 I, 1uedia 3 K si ?ermania 3 ... C+ I$!icele C&%petiti itati A'ace$il&r *C"si$ess C&%petiti e$ess I$!e. 7 C.C.I. + A$"al( s"b patr&$a)"l F&r"%"l"i Ec&$&%ic M&$!ial se I$t&c%este Rap&rt"l C&%petiti itaii :b&bale *:CR+( &biecti "l '"$!a%e$tal al acest"i Rap&rt este acela !e a e al"a c&%petiti itatea "$"i $"%ar cat %ai %are !e tari. I$ %&! tra!iti&$al :CR isi &rie$tea#a ate$tia( as"pra cel&r !&i i$!icat&ri c&%p&#iti c" care %as&ara $i el"l !e c&%petiti itate( al c&$&%iil&r c&$te%p&ra$e< $rimul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii 2facerilor (0usiness Competitiveness Index + 0CI), creat de Cichael $orter de Ia 7ar8and University si introdus pentru prima data in cadrul ?C) din 4,,,.
.4

< 2l doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (7ro8t# Competitiveness Index + 7CI), care a fost formulat dc Heffncy 1achs de Ia Columbia University si Hohn Cc&rthur de Ia he 5art Institute si prezentat pentru prima dat in ?C) din 4,,.34,,4. Cei !&i i$!icat&ri c&%bi$a !atele !isp&$ibile !i$ E.ec"ti e Opi$i&$ S"r eB( "$ s&$!a) elab&rat a$"al !e F&r"%"l Ec&$&%ic M&$!ial. N"%ar"l !e tari a$ali#ate pe$tr" rap&rt"l pe 4EEG04EE@ a '&st !e 119. De $e%arcat ar 'i si 'apt"l ca tarile l"ate i$ !isc"tie t&tali#ea#a 89(?I !i$ PNC,"l %&$!ial( !eci practic c asit&talitatea ec&$&%iei %&$!iale. Eusiness Competitiveness Index =ECI> urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic, pentru mediul de afaceri; gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului na9ional de afaceri in care acestea functioneaza. Variabila !epe$!e$ta '&l&sita( !e re/"la( pe$tr" !e# &ltarea CCI este $i el"l PIC0l&c"it&$( a)"stat i$sa la paritatea p"terii !e c"%parare. PIC0l&c"it&$ estc "$"l !i$tre cei %ai '&l&siti si %ai e'icie$ti i$!icat&ri pe$tr" re'lctarea pr&!"cti itatii $ati&$ale si t&t&!ata este str;$s le/at i$ ti%p !e sta$!ar!"l !e iata !e care !isp"$e & $ati"$e. 5l este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. otodata, el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. T&t"si el p&ate 'i i$'l"ce$tat !e & scrie !c 'act&ri pa$tic"lari si c" i$'l"e$ta pe ter%e$ sc"rt c"% a$ cala%itatile $at"rale( s&c"rile %acr&ec&$&%ice( %&!i'icarea pret"ril&r( i$ special i$ ca!r"l i$!"striib&r c" p&$!ere %are i$ e.p&rt. Di$ acest p"$ct !e e!ere( cea %ai c&%petiti a $ati"$e ra%a$e t&t SUA( care a impartit in ultimii /3K ani primul si cel de3 al doilea loc cu @inlanda. $e cel de3al treilea loc a urcat ?ermania, urmata de Danemarca, 1ingapore si Carea Eritanie. Re%arcabil este 'apt"l ca( !i$ acest p"$ct !e e!ere( sase !i$ pri%ele #ece l&c"ri la $i el %&$!ial s"$t &c"pate !e tari %e%bre ale U$i"$ii E"r&pe$e( iar El etia este pe l&c"l 9( ceea ce !& !este rele a$t pre!&%i$a$ta taril&r e"r&pe$e i$ ca!r"l acestei ierar1ii ce c"pri$!e 11@ tari. Lici $&ii %%bri UE $" sta" '&arte ra"( acestia ocupand locuri realtiv bune, cel mai bine situate find tari precum 5stonia 3 4+, Cehia 3 4/, 1lovenia 3 D4 ! dar care mai au multe de facut pAna vor atinge performantele leaderilor gruparii. C" pri ire la calitatea %e!i"l"i $ati&$al *i$ter$+ !e a'aceri( aici Fi$ia$!a este lea!er i$c&$tstabil( detronAnd 1U& ! locul 4 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul D, ?cermania 'ocul 0, Carea Eritanie locul +, 5lvetia locul /, (landa locul K, &ustria locul O. Re'e$it&r la tarile care a" a!erat la UE i$cep;$! c" a$"l 4EEF( progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile, astfel 5stonia ocupa locul 4I, Cehia locul 4/, Ungaria locul D4, 1'ovenia locui DI, Cipru locul D+, 1bovacia locub DK, 6ituania locul 0., $olonia locul 0+. I$teresa$t este si 'apt"l ca "$ele !i$tre acestea s"$t %ai bi$e sit"ate( !i$ aceasta pcrspecti a( !ec;t "$ele tari care s"$t %e%bre UE !e %ai %"lt ti%p( "$ele c1iar !e la c&$stit"irea CE Italia l&c"l >8( :recia l&c"l FE<
.D

)eferitor la )omAnia, ea ocupa locul +/ per ansamblu, la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul +O cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni' or derulate de companii. Desigur, nici Eulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul /K, respectiv pozitiile /. in privinta mediului de afaceri si K4 referitor la strategiile companiilor, dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru )om%nia, deoarcce nu Eulgaria este punctul nostru de reper. C+ I$!icele Cresterii C&%petiti itetii *:r&Dt1 C&%petiti e$ess I$!e. :.C.I.+ 1copul essential al ?ro8th Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial, observand zonele de crestere economica sBnatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. I$!icelc :CI este ce$trat pe trei ele%e$te 'li$!a%e$tale+ cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata 3 un prim element fundamental pentru cresterea economica + calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea, cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung + eficienta (pregatirea) te#nologica a fiecarei tari, progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt @inlanda, 1U&,Danemarca, ai8an, Islanda, 5lvetia, Lorvegia, &ustralia.

LA SEMINAR >.4 PA:.1E1( CORELATIA DINTRE PRODUCTIVITATE SI SECTORUL PUCLIC SI >.>.4. PA:.1E8 ROLUL CERCETARII SI INOVARII LA NIVEL EUROPEAN

.0