1

FUMATUL SI RISCUL DE CANCER

Conform documentului (ACS) American Cancer Society1, traficul ilegal cu tutun produce pierderi
financiare substantiale in bugetele statelor lumii. Miliarde de tigari au patruns pe piata neagra,
aducand prejudicii enorme economiei mondiale, prin neplata taxelor.Tutunul omoara milioane de
oameni in fiecare an, un procent foarte mare dintre acestia provenind din tarile sarace sau in curs de
dezvoltare.

Tutunul att de larg utilizat de milioane de consumatori din ntreaga lume este reprezentat, de fapt, de
frunzele speciilor N. tabacum i N.rustica care aparin genului Nicotiana din familia plantelor Solanacee,
care conine peste 100 de specii i subspecii.

Acestea conin o substan alcaloid, nicotina, care odat ptruns n organismul uman,
produce efecte de dependen farmacologic i psihologic, ntreinnd i perpetund obiceiul
fumatului.

Iniial, acesta era practicat numai debtinaii amerindieni, dar dup descoperirea Americii de ctre
Columb, el a fost rapid adoptat i de populaiile europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era
inhalat, la nceput, pe gur, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frunze de tutun, precum i pe
nri, cu ajutorul unui tub n form de Y, dar ulterior, el a nceput s fie nghiit i exhalat de la o
persoan la alta n timpul unor ritualuri religioase,unde se mai practica i mestecatul frunzelor de tutun
singure, sau n combinaie cucenu, praf de scoici i miere.





1
http://www.stop-fumatul.ro/pagini/tutunul-afecteaza-sanatatea-oamenilor
2
TUTUNUL ESTE UN DROG

Cu toate ca este legalizat, tutunul este un drog.

Drogul este reprezentat de orice substan psihotrop al crei consum poate duce la dependen.
Cuvntul drog, derivat din olandezul droog, nsemn uscat i este un termen ce descrie o
multitudine de substane psihotrope, adic cele care afecteaz starea spiritului, dorina i judecata i
care pot duce la dependen. Drogurile acioneaz adesea sub influena mai multor alcaloizi, ca
nicotina, substan ce modific transmisia sinaptic. Puternice sau uoare, drogurile au diferite forme
i denumiri i sunt rspndite n toate ramurile societii. Tutunul este considerat pe bun dreptate un
drog, deoarece duneaz sntii i provoac dependen.

Denumirea de cancer se aplica unei multitudini de manifestari patologice, cu sute de caracteristici
diferite. Nu se poate urma o singura cale terapeutica pentru toate infatisarile bolii. Unele cancere
trebuie operate, pe cand altele pot fi combatute cu raze sau cu chimioterapie, dublate de procedee
alternative. Genele lucreaza din plin la reproducerea celulelor de care corpul are nevoie pentru
activitatile sale zilnice. Din cand in cand, se intampla ca masinaria organismului sa comita erori,
pierzand cate o bucatica din gena tocmai reprodusa. Asemenea mutatii iau nastere in primul rand
atunci cand Adn-ul unei celule este lezat prin iradiere, ori de catre radicalii liberi (acestia sunt atomi sau
grupuri de atomi purtatori ai unei incarcaturi electrice, capabili sa dauneze celulelor prin modificarea
structurii chimice a proteinelor si a Adn-ului). In cazul cand nu sunt stopate de sistemul imunitar,
mutatiile se transmit mai departe, generand metastaze.

In principiu, sistemul imunitar ne apara de cancer si, de regula, isi indeplineste misiunea cat se poate
de bine. Ideal vorbind, el este apt sa descopere si sa nimiceasca toate celulele anormale. El identifica
intrusii cu ajutorul unei gene al carei cod se gaseste in oricare dintre celule, cu exceptia globulelor rosii.
Aceasta gena antitumorala, numita p53, citeste codurile tuturor celorlalte gene, pentru a le determina
tipul.
3
Stiinta medicala a descoperit ca efectul stimulant sau calmant al fumului de tigara se datoreaza numai
nicotinei, o substanta alcaloida.

Dar aceasta este nvluit de cca alte 8.000 de substane, prezente n acelai fum, printre care
monoxidul de carbon, gudroane, benzspirenul cu efecte cancerigene bine verificate.

Elementele radioactive din atmosfer i sol sunt de asemenea captate n frunza catifelat a tutunului
(stroniu, poloniu, plutoniu, cesiu) de care nu poate fi purificat, dect dup un ndelungat timp de
njumtire, prin iradierea natural a acestor corpuri. Bineneles c nu se ateapt acest lucru i
frunzele de tutun sunt prelucrate industrial de ndat ce se usuc, elementele n cauz intrnd, odat
cu fumul, n corpul omenesc, unde continu s iradieze. Cuantificarea acestui fenomen arat c un
fumtor de un pachet (20 igri) pe zi, este supus unei iradieri anuale egal cu cea nsumat de
efectuarea a 300 de radiografii toracice la aceeai persoan

Astzi, o mare parte a populaiei este edificat n privina nocivitii razelor Rntgen, dar prea puini
cunosc potenialul iradiant al mediului din jur, exceptnd alertele accidentelor de centrale atomice i
chiar mai puin sau deloc dup efectul radioactiv al tututnului. Acesta const ntr-un
microbombardament al celulelor din organele ntlnite, putndu-se modifica matria genetic (AND) i
deviindu-le astfel nmulirea normal spre cea haotic, tumoral.

Aceste celule tumorale sunt recunoscute i distruse de alte celule menite acestui scop, atta vreme ct
organismul este aprat de o rezisten (imunitate) armonioas. Din momentul n care aceast aprare
se zdruncin, din cauze multiple, printre care si inaintarea spre vrsta a treia, aceste celule cu matria
nuclear alterat, se pot dezvolta de la exemplare unice, spre o colonie important, al crei volum se
dubleaz n timp, la perioade diferite, n funcie de specificul esutului de origine.

Apare astfel, pe nesimite, la muli fumtori, cancerul, detectabil dup mai muli ani de evoluie, fie
datorit acuzelor prezentate de bolnav, fie prin diverse metode de depistare medical, n stadiu
asimptomatic, localizat pe broniile sau n parenchimul plmnului, pe laringe (organul vocal), la buz
4
sau n cavitatea bucal (gura), pe esofag, sau n vezica urinar. Cancerul se mai poate localiza i la alte
organe (ficat, intestin, rinichi, sistem nervos sau osos etc), dar pretutindeni frecvena sa este mai mare
la fumtori dect la nefumtori.
Adevrul despre nocivitatea fumatului, este dovedit prin statistici, pe milioane de suferinzi, care au
czut i cad n continuare victime acestui duntor obicei. Pe lng cancerul cu localizrile amintite,
fumatul se soldeaz frecvent cu infarcte miocardice, bronite cronice spastice, emfizem pulmonar,
hemoragii cerebrale, arterite, nateri premature de fei debili, cu rezistena sczut la infeciile
ulterioare etc.

Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul
sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai
energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai atent si chiar mai binedispus, gratie
efectului discret euforizant al nicotinei.Oricat de mare ar fi placerea provocata de o tigara sau efectul
stimulativ al fumatului asupra activitatii intelectuale, nu se merita sa va riscati sanatatea si sa va
expuneti unei dependente fizice si psiho-comportamentale la nicotina,care este comparata cu aceea
cauzata de droguri de talia heroinei. Nu se merita sa introduceti in corpul dumneavoastra substante
cunoscute ca detergenti, insecticide, otravuri mortale ori compusi chimici cancerigeni si toxici.
La ora actual nu exist posibilitatea stabilirii cu precizie, cine va face o dereglare att de sever din
cauza fumatului. Apariia sau neapariia acestor suferine, depinde de componentele reactivitii
biologice a corpului omenesc (imunitate, profil psihosomatic n ansamblu, etc) care nu sunt inca
suficient cunoscute.

Exista si exceptii desigur, persoane care au fumat toata viata si au ajuns la varste inaintate, fara a avea
probleme majore de sanatate.

Numrul deceselor nregistrate anual din cauza fumatului n Romnia, se ridic la 25.000 30.000 de
persoane disprute n plin vigoare, prin sfrit prematur cu 10 15 ani, ceea ce totalizeaz o pagub
5
de 250.000 375.000 ani de via2. Un calcul simplu ne poate releva eroziunea demografic cauzat
de tutun pe intervale de decenii

Fumatul este asadar unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob, cu consecine extrem de grave privind
starea de sntate a populaiei. Expunerea zilnic la fumul de igar, poate explica n mare msur de
ce a crescut n ultimii ani procentul de cancere la pacieni cu cancer bronhopulmonar.

Ea demonstreaz c intele trebuie s fie adolescenii, sexul feminine (femeile cu un nivel
educaional ridicat), fumtorii cu venituri mici, cei cu un statut socio economic i un nivel educational
precar si fumatorii involuntari.
Prevalena acestor convingeri eronate era mult mai mare la adolescenii: (a) care ncepuser deja s
fumeze; (b) la cei care aveau prieteni sau membri ai familiei care fumau; i (c) la cei care intenionau s
nceap s fumeze n viitorul apropiat.
Fumatul ncepe de obicei la o vrst timpurie. Multe sondaje relev faptul c mai mult de 15% dintre
adolescenii cu vrsta cuprins ntre 12-18 ani fumeaz regulat i se consider fumtori. Fumatul este
un comportament care se dezvolt treptat, de la faza de experimentare la faza de dependen i de
formare a unei atitudini pozitive fa de fumat.
Efectele fumatului asupra organismului

Fumul de igar este duntor tuturor celor care l inspir, inclusiv nefumtorilor (fumatul pasiv).
Acesta conine aproximativ 4000 de substane chimice, dintre care 40 sunt cancerigene. Una din
substanele inhalate odat cu fumul de igar este nicotina. Nicotina este un drog care se afl n tutun
i care are multe efecte negative asupra organismului, influeneaz sistemul nervos ntr-un mod
negativ i produce grave probleme de sntate, incluznd dependena. Fumatul determin
dependena de nicotin aa cum poi fi dependent de alcool sau alte droguri.


2
http://www.scribd.com/doc/48200959/PROIECT-FUMAT-SI-SANATATE
6
Efectele nicotinei asupra organismului:
- Creterea ratei pulsului i a respiraiei;
- Incetinirea activitii musculare i a reflexelor;
- Foreaz organismul s consume mai mult oxigen, ceea ce face mai dificil funcionarea
inimii;
- Crete probabilitatea de a se forma dopuri n snge ceea ce poate duce la infarct
miocardic.
- Efectele asupra creierului:
o Tulburri atenionale;
o Dificulti de nvare;
o Modificri ale dispoziiei afective;
o Incetinirea reaciilor.

Cnd o persoan fumeaz, nicotina
ajunge rapid n snge prin plmni;
ajunge la creier n 7 secunde de la inhalare;
ajunge n alte organe rinichi, pancreas, ficat.

Fumatul, prin substanele pe care le conine fumul de igar, afecteaz sntatea n diverse moduri,
cauznd: cancer (al plmnilor, buzelor, pancreasului, rinichilor sau creierului), boli cardiovasculare,
boli pulmonare, infarct miocardic, probleme cu sarcina (femeile care fumeaz au un risc crescut de a
avea copii bolnavi).

Se apreciaz c in prezent exist aproximativ 1,1 miliarde de fumtori in intreaga lume. Din acest total,
aproximativ 300 milioane (200 milioane brbai i 100 milioane femei) se gsesc in rile dezvoltate;3
in rile in curs de dezvoltare fumtorii sunt de trei ori mai numeroi (aproximativ 800 milioane),

3
http://www.hofigal.ro

7
marea lor majoritate fiind brbai; se constat concomitent o cretere a persoanelor fumatoare in
randul femeilor.

Fumatul constituie un factor de risc in apariia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al
cavitii bucale i laringelui, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezic urinar, de piele i hepatic.

87% din decesele fumatorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar.
Fumatul ucide jumatate din fumatorii din intreaga lume.
Fumatul reduce rata estimata de viata cu pana la 8-20 ani.
Fumatul accelereaza imbatranirea.
Anual, mor apoximativ 6 persoane in fiecare minut din cauza fumatului.
Majoritatea fumatorilor au pilea mai uscata si mai palida, cu mai multe riduri, pierderea
elasticitalii tenului.
Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pana la 30%.
Fumatul distruge intestinele.
Fumatul afecteaza dintii si gingiile si poate cauza cancer de gura.
Fumatul favorizeaza instalarea cataractei.
In tutun se regasesc 6000 de substante chimice printre care cianura, butan, amoniac si monoxid
de carbon.
Fumatul creste de pana la 6 ori riscul de infarct.
Fumatul in randul femeilor favorizeaza instalarea timpurie a menopauzei.
Fumatul slabeste sistemul imunitar.
Fumatul creste riscul de diabet.
Fumatul scade nivelul de tolernata la efort.
Fumatul dubleaza infertilitatea la femei.
Fumatul slabeste oasele prin demineralizarea lor.
Fumatul creste riscul instalarii starilor de anxietate si depresie.
Fumatul creste tensiunea care reprezinta un factor de risc pentru infarct si atac cerebral.
Incepand cu 2-3 ani dupa ce s-a renunta la fumat se reduc sansele de infarct si atac cerebral.
8
Fumatul creste cu pana la 50% disfunctiile erectile la barbatii cu varste peste 30 de ani.
Fumatul scade acutitatea auditiva.
Fumatul cauzeaza o respiratie urat mirositoare si boli gingivale, ceea ce poate duce la pierderea
dintilor.
Fumatul cauzeaza oboseala si dureri de cap.
Fumatul diminueaza mirosul si gustul.



Dependena o stare cronic
Substanele nocive din fumul de igar nu-i afecteaz doar pe cei care fumeaz.

Fumatul pasiv - ce const in respirarea aerului poluat de igrile celorlali - este la fel de nociv i
crete riscul imbolnvirilor la cei supui acestei poluri. Dup o or de fumat intr-o camer inchis,
nefumtorul care se afl in aceeai incpere cu cel care fumeaz, inhaleaz cantiti egale de
nitrozamine cu cele existente in 15 igri filtrate.

Fumatul se asociaz cu afectarea ochilor, dinilor, tenului, a simului olfactiv i gustativ, diminuarea
greutii ftului la natere i afectarea diferitelor funcii ale organismului nou-nscutului, nateri
premature la gravidele fumtoare, complicaii ale sarcinii etc.

Dependena de tutun este o stare cronic. Actualmente exist cateva tratamente eficiente care ajut la
obinerea unei abstinene pe termen lung sau chiar realizarea uneia permanente, cu condiia ca
monitorizarea pacientului s se fac pe termen lung.

Organizaia Mondial a Sntii consider consumul de tutun cel mai important factor de risc pentru
starea de sntate precar a populaiei din rile membre. Prevenirea consumului de tutun este, in
accepiunea OMS, cea mai important msur de sntate public care poate avea ca rezultat
imbuntirea strii de sntate a peste 870 milioane de oameni din regiunile OMS.
9
Fumul de tutun reduce capacitatea de aparare a organismului, riscul fumatorului de a contracta
afectiuni mai multe si cu evolutie mai severa fiind mult mai mare. Printre multiplele efecte toxice ale
tutunului este si acela al afectarii sistemului imun, ducand la scaderea producerii de anticorpi. Nivelul
redus al imunoglobulinelor la fumatori poate fi un factor care contribuie la infectiile respiratorii cronice
mai frecvente si mai severe la acestia.
Reactiile imunitare ale tutunului ca si radioactivitatea fumului de tigara au fost incriminate in
determinarea a multor complicatii la fumatori, inclusiv a cancerului. Razele alfa la care se expune un
fumator care consuma un pachet si jumatate de tigari pe zi, achivaleaza cu radiatia provocata de 300
de radiografii consecutive!
Fumatul dauneaza graviditatii si noului nascut, produce avorturi, malformatii, nasteri de copii morti,
debili sau distrofici. Complicatii ale nasterii, ruptura prematura a membranelor, placenta praevia,
pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumatoare.
La femeile gravide sau care alapteaza, la numai 5 minute dupa terminarea fumatului, produsii toxici din
tutun se regasesc in glandele mamare facand ca sugarul sa sufere consecintele tigarii. Cand parintii
fumeaza in prezenta copiilor, nicotina apare in urina acestora tot dupa cateva minute. S-a observat ca
aprinderea unei tigari de catre o persoana din ambianta unui nou nascut poate determina refuzul
mancarii al acestora intrucat ficatul lor incomplet dezvoltat nu poate anihila efectul nicotinei.
Am mai putut adauga si alte boli legate de fumat cum ar fi cele ale sistemului nervos (congestiile
cerebrale sunt de doua ori mai frecvente la fumatori) cele endocrine precum si scaderea acuitatii
vizuale si auditive.
Daca la baza incitatiei pentru consumul de tutun stau factori sociali si psihologici, persistenta ulterioara
a acestei deprinderi este dependenta, in mare parte, de efectele farmacologice ale nicotinei,
instalandu-se un veritabil fenomen de obisnuinta si facand din fumat o toxicomanie socialmente
perfect acceptata.
10
Substantele cancerigene din tigarete contribuie la aparitia si altor cancere, de ex. gastric, uterin, de
prostata, de vezica urinara, etc. De fapt, cancerul se dezvolta din celule canceroase, la care, sub
influenta substantelelor cancerigene s-a stricat" si treptat distrug intregul trup.

Simptomele sevrajului nicotinic
Principalele simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare de teama pt. un
pericol iminent real sau imaginar), cefalee (dureri de cap), tulburari ale somnului, iritabilitate,
nervozitate, neliniste, senzatie de foame, dificultati in concentrare, probleme gastrointestinale, cefalee,
somnolenta, dorinta de a fuma. Un studiu a aratat ca atunci cand un fumator cronic nu fumeaza timp
de 24 ore, el prezinta un nivel crescut al ostilitatii, furiei si agresivitatii precum si o cooperare sociala
redusa. Persoanele aflate in sevraj dupa fumat necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-
si redobandi echilibrul emotional perturbat in urma unor situatii stressante. In timpul perioadei de
abstinenta si/sau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma, fumatorii prezinta perturbari ale unei
game largi de functii psihomotorii si cognitive, cum ar fi intelegerea limbajului.


Daca vreti sa va lasati de fumat, trebuie sa aveti VOINTA SI SA FITI HOTARAT!

Reducerea numarului tigarilor fumate este demn de felicitat, dar asa de obicei nu se ajunge la
izbanda. Este bine sa stabiliti ziua si sa puneti capat dintr-o data, poate legat de ziua de intai a lunii
urmatoare si sa va tineti de promisiune luptand cu sine pentru fiecare zi a lunii.
Antrenati-va vointa: in clipa in care simtiti ca nu mai puteti rezista, spuneti-va in gand: doar astazi
n-o sa fumez" ca sa treaca mai usor ziua aceea.
Distrugeti tigarile ramase si debarasati-va de obiectele ce au legatura cu fumatul: scrumiere,
brichete, chibrituri.
Considerati-va nefumator (si nu fost fumator) din prima zi si daca va servesc cu tigari, refuzati
spunand: Nu multumesc. Nu fumez !". Acesta va face sa va simtiti bine, plin de incredere.
Lipiti eticheta Bani in loc de scrum" pe un borcan si la sfarsitul fiecarei zile puneti in el banii pe
care i-ati fi cheltuit pe tigari.
11

La inceput, primele 2 saptamani sunt cele mai grele, simptomele de sevraj sunt foarte deranjante, dar
se pot stapani.
Fiti atenti: veti avea apetit mai bun; supravegheati-va greutatea !
Alte preocupari" nu insemna sa rontaiti tot timpul ceva sau sa sugeti bomboane toata ziua. Uitati-va la
televizor, faceti exercitii fizice, excursii, mergeti la spectacole, distrati-va. Poate nu reusiti la prima
incercare. Nu va pierdeti rabdarea ! Multi fosti fumatori recunosc ca au facut mai multe incercari pana
s-au lasat definitiv.
Nu abandonati ! Incercati din nou ! Merita ! Dupa o luna doua, fostul fumator scapa de
dependenta si se simte ca si cum ar fi renascut.
Gasiti-va hobby-uri placute si nedaunatoare, care sa va binedispuna si sa va umple viata cu
frumuseti si valori adevarate.

Pentru a ne lasa de fumat si a fi convingatori cu noi insine, trebuie sa gasim o serie de motive care sa
fie foarte bine intemeiate:
1. Motive financiare.
2. Motive sociale.
3. Exista frica de boala. Sau pur si simplu puneti punct acestui obicei nociv pentru sanatatea
dumneavoastra
4. Analizeaza-ti viata de fumator: de ce fumezi, care sunt situatiile, persoanele, locurile, obiectele
care "cer" o tigara.
5. Recunoaste-ti ritualurile, dar si momentele cnd aprinzi o tigara fara sa constientizezi gestul.
6. Alcatuieste planul de actiune.

Gaseste un nlocuitor pentru fiecare tip de tigara. Trebuie sa fie activitati care ti plac! Scrie-ti
planul si prinde-l cu o pioneza n locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Daca ai mai ncercat,
adu-ti aminte ce te-a facut sa rencepi fumatul si gndeste-te cum vei reactiona ntr-o situatie
asemanatoare.
12

Alege-ti Ziua 1 ca nefumator - ziua din care nu vei mai fuma.
Alege perioada n care crezi ca ti va fi mai usor - n zilele de odihna sau n cele n care lucrezi; n
concediu sau cndesti la serviciu. Este indicat sa nu fie n perioada premenstruala.

Pregateste Ziua 1
Gndeste pozitiv, amintindu-ti de ceea ce vei cstiga. Asigura-ti cele necesare nlocuirii tigarii. Daca
te nspaimnta ideea ca vei ntrerupe brusc, ncearca, n zilele premergatoare Z1, cteva trucuri:
fumeaza tigari de calitate proasta, stinge-le la jumatate, amna momentul fumatului.
Calculeaza-ti tigarile astfel nct sa le termini n ziua anterioara. Consulta un specialist.

Ziua 1
De azi esti nefumator. Esti pe drumul cel bun; poate ti va fi greu, dar merita. Cnd apare "nevoia"
de o tigara... Aplica planul. Aminteste-ti ca e o senzatie trecatoare. Si, evident, Motivul...

Daca "ti-a scapat" o tigara... Nu te descuraja. Daca nu ai rezistat tentatiei, atunci sa fie doar un puf,
nu o tigara ntreaga. Aminteste-ti Motivul. Uita-te la plan. Cauta ce te-a facut sa fumezi si evita
respectiva situatie. Si... ncearca iar. Perseverenta este cheia succesului.

In cazul in care te-ai lasat de fumat, atunci meriti o recompensa...
Mergi intr-o excursie
Dormi mai trziu de dimineata
Faci sex mai des
Te indragostesti
Iti cumperi ceva care ti-ai dorit un tort/o prajitura sau un alt fel de mancare preferat
Mergi la film sau n parc
Mergi la un cabinet de cosmetica, sala de fitness, masaj, etc.


13

Beneficiile renuntarii la fumat
- Imbunatirea starii de sanatate
Nu este niciodata prea tarziu sa aruncati definitiv tigarile, deoarece stoparea fumatului inlatura
efectele nocive ale acestuia asupra organsimului.
- Costurile materiale
Fumatul costa multi bani. Daca faceti un calcul, o sa fiti surprinsi cati bani cheltuiti pe tigari.
- Motive sociale
Multi angajatori au interzis fumatul la locul de munca si prefera sa angajeze nefumatori. Unul
dintre motive ar fi ca un fumator creste cheltuielile angajatorului prin absente mai frecvente
cauzate de imbolnaviri mai dese.

Daca faci socoteala ce avantaje ai daca fumezi si ce avantaje ai daca te lasi, diferenta de puncte este
coplesitoare n favoarea lasatului de fumat. Desi fumatorul stie ca i-ar fi mai bine daca n-ar fuma, el
crede totusi ca sacrifica ceva. E o iluzie puternica. Fara sa stie de ce, fumatorul crede ca tigara l ajuta
n momentele bune si n momentele proaste ale vietii ceea ce e total neadevarat.
nainte sa faca tentativa, a fost supus la doua forme de spalare a creierului: cea a societatii, consolidata
de cea a propriei adictii. Lor li se adauga nca o forma de spalare a creierului, si mai puternica: E
foarte greu sa te lasi!
Asadar, fumatul este cunoscut ca fiind principala cauza care dauneaza grav sanatatii. Viaa i sntatea
sunt mult prea preioase ca sa neglijm msurile ce pot fi luate pentru a ne proteja de bolile
canceroase si de alte boli in general. Cel mai nelept este s nu ateptm pn cnd boala ne surprinde,
dar chiar i atunci cnd inevitabilul s-a produs, merit s luptm pentru via.