Transcriptul filmului EFECTUL UMBREI

Numai atunci cand avem curajul de a privi lucrurile in fata, asa cum sunt, fara nicio autoamagire sau iluzie, din tot ceea ce se intampla va iesi o lumina prin care poate fi recunoscuta calea catre biruinta. I Ching Mary Kay Letourneau, profesoara de ! de ani a fost prinsa """ cu un ele# de $% ani &im Ba'er a fost condamnat pentru frauda si conspiratie Este ciudat faptul ca e(ista oameni care fac lucruri atat de prostesti )u inteleg de ce""" Ce ascun*i+ Cand #ei infrunta ade#arul+ Ce se #a intampla cand o #ei face+ Workshopul "Procesul Umbrei" ,cum %- de ani m.am tre*it pe o podea rece de marmura si ieseam din inca o noapte in care ma drogasem, dar ce#a se schim/ase si stiam ca daca nu fac o schim/are radicala in #iata mea urma sa mor" ,m chemat.o pe mama si i.am spus ca am ne#oie sa ma duc din nou la tratament" Fusesem de0a in tratament de trei.patru ori dar de fiecare data fugeam" In cea de.a *ecea *i incepeam sa ma simt minunat" )u mai sunt dependenta de droguri1 )u mai sunt precum acesti oameni1 ,m plecat de aici1 2i imi puneam /aga0elul in spate ma im/racam arogant ieseam din tratament si eram li/era1 Urma sa trec si peste asta" 3upa a cincea sau a sasea *i eram la telefon cautandu.mi drogurile si sfarseam inapoi la centrul de de*into(icare" ,sa ca, in loc sa fug si de data asta, m.am dus in /aie am ca*ut in genunchi si m.am aplecat 0os si am inceput sa ma rog sa fiu eli/erata de aceasta durere sa mi se acorde linistea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schim/a" )u puteam schim/a dorinta de a pleca si in acel moment pe acea podea ce#a mi s.a intamplat ce#a magic ce#a ce m.a uimit pentru ca, dintr.o data, dupa cate#a minute, stiam ca as mai putea sta inca o *i" Cum as putea sa ma 4mut4 de la teroare si de la o minte care imi mergea cu un milion de 'm pe minut spre acest loc al pacii complete" ,m iesit de acolo intr.a %5.a *i stiind ca era ce#a ce te/uia sa aflu""" EFECTUL UMBREI Um/ra este intunecata, este secretoasa, poate fi periculoasa""" Um/ra cuprinde tot ceea ce nu #rem ca ceilalti sa #ada la noi" Lucruri pe care le ascundem,lucruri despre care mintim nu neaparat pe ceilalti, cat pe noi insine" 2i sunt precum nistre monstri care ies din pesteri in mi0locul noptii""" Este precum o parte intrinseca intunecata a noastra, pe care fiecare dintre noi incercam sa o ascundem""" 6entru ca ni s.a spus de la o #arsta asa de timpurie ca acestea nu sunt parti accepta/ile din ceea ce suntem noi" 6entru a a#ea un anumit aspect al sufletului, tre/uie sa e(perimente*i celalalt aspect, care il contra/alansea*a" . Buna, intunericule, prietenul meu #echi, am #enit sa #or/esc cu tine din nou""" 2e #or/ea despre um/ra" 2ingurul moment in care nu ai o um/ra este acela in care stai in intuneric" 3EBBIE F7R3 . autor 8 conferentiar Um/ra apare in asa de multe feluri, scriind cecuri false, /and prea mult, trisand la declaratiile de #enituri, cheltuind e(agerat din contul unui apropiat din familie,mancand pra0itura cu ciocolata in mie*ul noptii dupa trei *ile de dieta si de pri#ari,tipand la copiii nostri sau a/u*andu.ne #er/al partenerul, dupa ce am fost draguti toata *iua la ser#iciu, na#igand site.uri porno in timp ce sotia noastra ne gateste cina, inselandu.ne 1

sotul in timp ce el munceste din greu pentru a asigura /ucuriile si #iata familiei,furand ideile colegilor nostri si pretin*and ca ne apartin" Um/ra este alcatuita din ganduri, emotii si impulsuri pe care le gasim ca fiind prea dureroase, rusinoase sau de*gustatoare pentru a le accepta" ,sa ca in loc sa le facem fata, le reprimam" Chiar acum, sute de milioane de oameni traiesc negandu.si um/a" 2i noi toti suntem afectati de um/ra colecti#a in mai multe moduri decat ne putem imagina" Um/ra colecti#a se manifesta ca si rautati, ra*/oaie,terorism, nedreptate sociala, nedreptate economica gra#a chiar acum a#em -9: din lume traind cu mai putin de % doalri pe *i, %9: din lume traind cu mai putin de $ dolar pe *i, negam in totalitate faptul ca aceasta este deasemenea o manifestare a um/rei colecti#e" 3e ce+ 6entru ca oamenii din institutiile sociale, financiare, politice si corporatii neaga in toatlitate energia um/rei" )ici macar nu o inteleg" Chiar si ceea ce numim ;rau; in lume este manifestarea um/rei noastre colecti#e care e im/olna#ita, reprimata, e(asperata , renegata" 7amenii care e(prima moralitatea intr.un mod e(agerat, sunt cei care de o/icei au cea mai adanca si mai intunecata um/ra" Um/ra /isericii catolice care declara homose(ualitaea ca fiind rea, si care ii numeste pe homose(uali pacatosi, in timp ce ascunde pedofili in propriile /iserici" Toate acestea sunt e(presii ale um/rei" Intreaga traiectorie a istoriei omenirii din acest moment este precum Titanicul, se indreapta spre un ice/erg" Merge intr.o directie nesustena/ila si mortala" 3aca nu pentru noi, cel putin pentru copiii sau nepotii nostri" 3intr.o perspecti#a arhetipala, fiecare dintre noi este capitanul" Tentatia este prea dureroasa,suntem tentati sa ne a/atem,sa ne prefacem ca nu se intampla, sa de#enim cinici, sa ne infuriem si sa permitem anumite aspecte fara a ne impotri#i" 2i fiecare dintre noi suntem incercati aici< nu fiti capitanul care merge la somn1 Tot ceea ce se e(tinde, tre/uie sa se contracte, ceea ce merge in sus, tre/uie sa re#ina in 0os" 7amenii se #or confrunta cu propria lor um/ra< traind la un ni#el inalt, totul e frumos, si dintr.o data isi #ad fata incruntata""" 3aca nu te.ai intalnit pe tine insuti, daca nu ai terminat lucrul cu tine insuti, daca nu ti.ai e(plorat interiorul, daca nu ti.ai curatit casa si nu ai deto(ificat.o, #ei intra in incurcatura" Um/ra noastra se naste cand suntem foarte tineri inainte ca mintea noastra logica sa fie destul de de*#oltata pentru a filtra mesa0ele pe care le primim de la parinti, ingri0itori, si de la lumea larga" Chiar daca suntem cei mai /uni copii, ne rusinam ine#ita/il pentru ca am afisat anumite calitati si primim mesa0ul ca ce#a in legatura cu noi nu a fost in regula, ca suntem defecti, sau rai" Micuta lacoma, tre/uia neaparat sa mananci alea inainte de cina1""" ,ceste mesa0e prind radacina in su/constientul nostru precum un #irus intr.un calculator, degradandu.ne perceptia noastra despre sine si ranind simtul indi#idualitatii noastre /enefice" Cand suprimam oricare dintre aceste calitati, ne renegam pe noi insine""" 3esigur, situatia difera in functie de conte(tul #ietii noastre" 3aca esti crescut intr.o familie de muncitori, si spui ca #rei sa canti la pian sau ca #rei sa de#ii un artist, calitatile respecti#e #or fi receptate intr.un mod negati#, si poti sfarsi prin a fi ne#oit sa ti le reprimi" 6e de cealalta parte, daca esti crescut intr.o familie de artisti sau intelectuali si tu spui ca #rei sa te apuci de constructii, sau ca #rei sa faci atletism, de asemenea poate fi perceput ca ce#a negati#" Incercam din rasputeri sa ne prefacem ca nu detinem acel aspect pe care il uram" 2

3e fapt, tocmai incercarea de a do#edi asta este o indatorire indispensa/ila pentru egoul nostru ranit, o indatorire pe care egoul o considera #itala pentru e(istenta sa" Egoul ranit ter/uie sa ascunda toate aspectele pe care nu ni le acceptam" 6entru a reali*a asta, el construieste o masca pentru a do#edi celorlalti ca nu suntem asa de imperfecti, inferiori, inutili si rai, precum ne.ar fi frica sa fim" )iciunuia dintre noi nu i.ar placea sa admita ca are aceste defecte si insta/ilitati" ,sa ca, pentru a le ascunde, creem o personalitate de la o #arsta foarte frageda" Incepem sa purtam o noua masca,care credem ca ne #a aduce iu/irea, atentia si acceptarea dupa care tan0im" Creem personalitati pentru a ne putea integra" Ma0oritatea dintre noi a#em o #iata pu/lica si una secreta"Muncim din greu ca sa ne simtim /ine cu noi insine, si intr.o clipa, facem ce#a care ne impiedica sa ne simtim /ine" 6urtam o masca care credem ca ne #a duce intr.acolo unde ne dorim sa a0ungem" 2i aceste masti iau multe forme" 4Calaul4 4Laudarosul4 4Fermecatorul4 4Fetita cuminte4 4Intelectualul4 4Comediantul4 4Bogatasul4 42educatoarea4 4Mofturoasa4 4Mondenul4 Tu pe care o porti+ Masca de#ine inchisoarea noastra" 2u/ masca pe care o aratam lumii, egourile noastre ranite dor, partile noastre care sunt socotite ca fiind rele de catre ceilalti, si acum chiar de catre noi, urla efecti# sa li se dea drumul, sa fie eli/erate, acceptate si iu/ite precum o parte #aloroasa a ceea ce suntem" Cand ne /locam 4iesirile4 partii intunecate din noi, aceasta se acumulea*a si de#ine o forta puternica, capa/ila sa distruga atat #ietile noastre, cat si pe ale celor din 0ur" ,ceasta este ceea ce eu numesc 4efectul mingii de pla0a4" Tot ceea ce respingem, tre/uie sa tinem su/ ni#elul constiintei" Incercam sa 4o ingropam4" Cata energie ia ca sa tii o minge de pla0a su/ apa+ Iei partea egoista din tine, pe cea ner#oasa, pe cea prea /una, pe cea insuficient de /una,le iei pe toate si e ca si cum ai a#ea !9 de mingi pe care tre/uie sa le im/lan*esti" Ce ti se intampla atunci cand incerci sa tii toate acele mingi su/ apa+ Cand esti tanar, ai multa energie,asa ca poti stapani o gramada de mingi" 3ar, cand nu esti in apele tale, cand sistemele de aparare sunt la pamant, cand ai atentia indreptata asupra #reunui 4premiu4 pe care urmea*a sa il castigi, dintr.odata,4/um14, cine#a face ce#a, si ce se intampla cu mingile+ Tasnesc si te lo#esc in fata" Care este ;moda;+ Este altce#a mai mult decat e(emple de 4mingi4 tasnind la suprafata+ =edem la stiri, tot timpul" Un regi*or, care face filme crestine, dintr.o data este gasit /eat" 7 cele/ritate de la radio, isi traieste #iata ca un /un orator, dintr.odata, face o afirmatie cu tenta rasiala negati#a" Toate aceste mingi de pla0a pe care incerci sa le stapanesti""" Le stapanesti+ )u1 2au poate, dar pana la un punct" Cand ai de a face cu um/ra, ea iese la suprafata, si se #a rasfrange la locul de munca, in relatii,"" 3

Cu cat incercam mai mult sa suprimam acele calitati nedorite de mediul social, cu atat ele gasesc moduri mai interesante si adesea mai daunatoare sa se e(prime" Este ca si cum ai inchide pe cine#a la su/sol care #rea sa iasa afara" ,sa ca ele fac acolo lucruri pentru a ne atrage atentia, pana cand le recunoastem si le lasam afara" 6entru ca aceste aspecte ale noastre pe care nu le placem ies printr.un proces de deto(ifiere" Tre/uie sa iasa afara, pentru a se simti eli/erate" Una dintre mingile mele de pla0a a iesit cand eram in fata unei audiente" Iesisem din tratament, timp de cinci ani mergeam de ici.colo, incercand sa fiu cea mai perfecta persoana, urmarind sa castig prietenia celor din 0ur, sa fiu un pic mai spirituala, eram intr.o permanenta cautare si credeam ca fac o trea/a foarte frumoasa" M.am dus la un alt >or'shop,la care tre/uia sa spunem in fata tuturor un aspect caruia suntem dedicati in #iata noastra" Credeam ca sunt minunata,toata lumea se uita la mine precum #oi acum, si din spatele salii, o femeie tipa< .Esti o tarfa1 2i ma gandeam""" .Eu stiu asta, ea de unde stie+ ,m fost ingro*ita, umilita, era acel cu#ant cu care nu as fi #rut sa fiu apelata" Mi.a spus< .2pune.mi ce#a /un despre a fi tarfa" .)u este nimic /un""" .6ai esti o tarfa, tre/uie sa fie ce#a /un in asta1 2i singurul lucru la care ma puteam gandi erau toate modalitatile in care acea parte din mine m.a facut sa sufar" 6e atunci eram comercianta, si ea mi.a *is< .2e intampla #reodata sa se li#re*e marfa stricata in maga*inului tau+ .Intotdeauna" .Intotdeauna cand nu ti se ia marfa inapoi, propriul defect iti prinde /ine" .3a" .Ti s.a intamplat sa fii ne#oita sa te manifesti mai ;in forta; sau sa fii mai ;al nai/ii;+ .7, 3oamne, da1 Imi refaceam casa pe atunci" .Cand esti cu #reo cate#a saptamani intar*iere,si cu #reo %9 de mii de dolari in plus la /uget, nu ti.ar fi de folos sa fii un pic mai 4tarfulita4+ )u te.ar a0uta cum#a+ 2i dintr.o data mi.am dat seama ca,atunci cand m.am luat de constructor si i.am *is 4tre/uie sa.mi termini casa14, mi.a terminat casa, si o lumina s.a tre*it inauntrul meu, ca partea asta din mine de care imi era rusine, pe care o uram atat de mult, de fapt tine ingropate niste daruri" Mi.a spus< .7ri o sa o folosesti tu pe ea, ori te #a folosi ea pe tine" 2i acela a fost un moment care mi.a schim/at #iata" Cand intelegem pe deplin sufletul uman, ne dam seama ca el se alimentea*a din am/iguitate, contradictie, parado(" Toate e(perientele sunt un re*ultat al contrastului< lumina si um/ra, placere si durere, in sus si in 0os, inapoi si inainte" 6entru a a#ea manifestarea,este ne#oie de energii opuse, e ne#oie ca ;inamicii tai sa fie identici cu tine; 2ufletul uman este in acelasi timp di#in si dia/olic, sacru si profan, pacatos si sfant, traditiile intelepciunii orientale ne spun acelasi lucru, pacatosul si sfantul doar interschim/a caracteristici" 7data ce intelegi asta, iti dai seama ca a a#ea o um/ra este normal" 3aca ai doar ade#ar, /ine si armonie, si a/senta totala a celorlalte aspecte, nu ar e(ista niciun impuls creati#" 4

2a spunem ca ar e(ista doar impulsul e#oluti# si creator in Uni#ers, atunci Uni#ersul s.ar calcina in adancimea fier/inte a *eroului a/solut" 3aca, pe de cealalta parte, ar e(ista doar impulsul distructi#, entropic, atunci Uni#ersul ar colapsa instantaneu intr.o gaura neagra, mai repede decat ai putea sa imi rostesti numele" 2untem microcosmosul sau macrocosmosul" ,sta inseamna ca fiecare calitate pe care o putem #edea in altcine#a e(ista in noi" ,#em fiecare caracteristica si emotie specific umana, acti#a sau pasi#a, constienta sau inconstienta" )u e(ista lucru pe care sa il putem #edea sau percepe, care sa nu fie parte din noi" 2untem totul, ceea ce percepem ca fiind /un si ceea ce percepem ca fiind rau" Cum am putea cunoaste cura0ul, daca nu ne.am fi intalnit cu frica+ Cum am putea cunoaste fericirea, daca nu ne.am fi intalnit #reodata cu tristetea+ Cum am putea cunoaste lumina, daca nu am cunoaste intunericul+ Toata #iata este /a*ata pe coe(istenta acestor perechi de contrarii" Um/ra noastra se ascunde intotdeauna de ea insasi" In loc sa ne confruntam cu propriul intuneric, proiectam aceste calitati nedorite asupra altora" 6roiectia um/relor noastre arata cam asa< .Este atat de egocentrist .Este atat de plin de el insusi1 .,cesti oameni sunt idioti .Ce ratat1 Fiindu.ne frica de propria noastra ne#rednicie si in acelasi timp fiindu.ne frica de maretia noastra, transferam aceste calitati in mod inconstient asupra altora, mai degra/a decat sa ni le atri/uim noua" Cei pe care proiectam, detin parti din intunericul nostru nere#endicat, precum si parti din lumina noastra nere#endicata" 6ana cand luam inapoi tot ceea ce proiectam,""" Lucrurile cu care nu putem trai, nu ne #or lasa sa traim" Una dintre intre/arile care mi se pun cel mai des este< 3e unde stii ca proiecte*i+ 3aca este aspectul tau sau al lor+ Cred ca cel mai /ine a fost spus de catre criticul literar, filo*oful si psihologul Ken ?il/er" , spus ca daca o persoana sau un lucru din 0urul nostru ne informea*a, daca primim ceea ce se intampla, ca informatie, un punct de interes, pro/a/il ca nu facem o proiectie" 6e de cealata parte, daca ne afectea*a, sau daca aratam cu degetul, 0udecam sau ne simtim ;atinsi; e posi/il sa fim #ictimele propriilor noastre proiectii" @andeste.te la o persoana din #iata ta, care te de*gusta, te ener#ea*a sau iti repugna si gandeste.te apoi la calitatile ei pe care le urasti" ,cum imaginea*a.ti aceasta persoana stand in fata ta,ridica.ti mana, arata.i cu degetul si spune< 4Esti un idiot" Esti un om de nimic" Esti egoist"4 ,cum opreste.te, tine degetul indreptat spre celalalt si o/ser#a ca un deget este indreptat spre el si unde sunt indreptate celelalte trei degete+ 2pre tine" ,cesta este fenomenul proiectiei" In loc sa recunoastem calitatile din noi care nu ne plac, le proiectam asupra altcui#a" Le proiectam asupra mamelor noastre,copiilor nostri, prietenilor nostri,sau chiar si mai /ine, asupra unei figuri pu/lice faimoase pe care nici macar nu am intalnit.o #reodata" 3aca #.as intre/a pe fiecare dintre #oi ce #a place la acesti oameni, fiecare ati a#ea un raspuns diferit" 7amenii pe care ii urati repre*inta de asemenea aspecte ale #oastre pe care nu le iu/iti" 7/ser#ati ceea ce ganditi si simtiti atunci cand #a uitati la acesti oameni" 7rice am 0udeca sau condamna in altii este in esenta o parte renegata din noi insine

Urmaream e#enimentele din $$ septem/rie %99$ la T= impreuna cu un prieten al meu apoi conduceam, si ii *iceam< 3e acum inainte, ara/ii #or fi cei discriminati precum negrii, ei #or primi multe proiectii pe care negrii le.au purtat in cultura noastra de multa #reme" Mult timp pana acum, nergii erau cei de*gustatori, reactionam la acele proiectii si proiectam inapoi,asta crea un ciclu #icios si constiinta egoului doar raspunde in felul in care chiar ar tre/ui,pentru ca este conceput sa raspunda precum un mecanism de supra#ietuire,asta este egoul, ne a0uta sa supra#ietuim, dar e mecanic, reactionea*a" Cand o energie agresi#a, negati#a este indreptata inspre noi,egoul #rea imediat sa se apere, sa reactione*e" Cand reactione*i la o proiectie, de#ii acea proiectie"A8iB )u #roiam sa de#in un negru furios,dar asta nu inseamna ca nu ma pot infuria" Cu siguranta pot sa ma infurii si chiar o fac,dar o e(prim si apoi ii dau drumul" E(ista o po#este #eche sufita despre un filo*of care a programat o intalnire de discutii cu un /atran maestru sufit pe nume )a*ruth" Cand filo*oful a a0uns,)a*ruth nu era acasa si infuriat fiind, filo*oful a luat o /ucata de creta si a scris 4Badaran prost14 pe poarta lui )a*ruth Cand )a*ruth a a0uns acasa si a #a*ut asta s.a indreptat direct spre casa filo*ofului si i.a *is< 4,m uitat, imi pare rau ca am ratat intalnirea noastra dar mi.am reamintit deindata ce am citit numele tau pe poarta mea Marele psiholog el#etian Carl &ung care a in#entat notiunea de 4um/ra4 si 4efectul um/rei4, a spus< 4,ceasta este um/ra, persoana care am prefera sa nu fim"4 Rush Lim/augh, ura dependentii de droguri si apoi s.a do#edit a fi unul dintre ei" Re#erendul Ted Caggard,impotri#a homose(ualilor,a fost implicat ulterior intr.un scandal de droguri si prostitutie masculina" Un /un e(emplu practic de proiectie este cel al fostului gu#ernator al )e> Dor'ului, Eliot 2pit*er" Ca oficial pu/lic, a lucrat din greu pentru a eradica prostitutia stradala"Ulterior, a fost prins intr.o relatie cu o prostituata care i.a ruinat reputatia si #iitorul politic" 3aca ne uitam la asta din perspecti#a um/rei,as crede ca odata, acum multa #reme, pro/a/il in tineretile lui, a a#ut impulsul de a se culca cu o prostituata" 3in moment ce politic si social nu era de acceptat, a ingropat tendinta adanc in el doar pentru a fi do/orat de acest impuls inconstient" Este fascinant sa #e*i cum a incercat sa distruga tentatia in lumea e(terioara, pentru ca inconstient el stia ca alerta pericolului real este in lumea lui interioara" 3e asta tre/uie sa ne confruntam cu um/ra" 3ecat sa te con#inga ca nu esti toate acele lucruri negati#e care le.ai inlocui cu ganduri po*iti#e,efectul um/rei te indeamna sa intri in tine si sa inglo/e*i aspectele carora le re*isti" Lucrul caruia ii re*isti, persista"3aca nu te ocupi de um/ra ta,se #a ocupa ea de tine"Ignorarea unui tipar distructi# ne #a costa prin autodistrugere"7 sa implodam mai degra/a decat sa e(plodam" In munca mea de neurologist am petrecut peste trei*eci de ani studiind cum sistemul ner#os organi*ea*a informatia,este interesant sa #e*i cum ca noi a#em de fapt trei creiere, nu unul" ,#em un creier primiti#,pe care unii il numesc creierul reptilian,daca te uiti la o reptila, la un crocodil,acesta are doar doua raspunsuri< 3, sau )U" 3aca ai #a*ut #reodata un crocodil incercand sa prinda ce#a sa manace, pare foarte linistit, e(plodea*a apoi dintr.o data,dupa care re#ine la starea lui linistita" Raspunsul respecti# este unul primar,de supra#ietuire" 3ar creierul mammalian cunoscut drept si creier lim/ic creea*a un efect modulat asupra creierului reptilian" 3eci, sistemul lim/ic aduce gradatii la raspunsul /a*ic de da8nu, poate fi 4mai putin da4, 4ma0oritar da4, 4foarte da4 si apoi, deasupra creierului mammalian, a/ia de cate#a sute de mii de ani a e#oluat creierul uman care e numit neo.corte(, care ne permite pentru prima data in e#olutie, sa decidem daca reactionam sau nu" 6

3aca pri#esti scanari ale creierului,poti #edea intr.un creier traumati*at,aceasta parte a creierului oprita, intunecata" 6artea creierului asociata cu emotiile este acea parte care este familiara cu sindromul 4fight or flight4Elupta sau fugi1F sau 4free*e response4, centrul de procesare a fricii in aceasta parte a creierului,de#ine efecti# stralucitor" 3eci, traumele schim/a functionarea creierului si asta generea*a #ariatii ale hormonilor responsa/ili cu stressul din corp,care nu sunt un lucru /un" Este crucial sa poti sa recunosti e(presia oricarei dureri" Fara asta, ea ramane cu noi,se de*#olta in corp si ne face sa reactionam, sa traim inconstient" 6ro/lemele emotionale nere*ol#ate ale oamenilor au legatura directa cu corpul fi*ic, cu sanatatea /unastarea si e(primarea /inelui in general, ei cred ca sanatatea este cum#a separata fata de emotii,de fapt ele sunt strans conectate" 7/e*itatea, dia/etul, /oile de inima, cancerul,toate sunt re*ultatul semnificati# al moleculelor responsa/ile cu inflamarea,care nu au fost procesate si s.au cronici*at,care se corelea*a in dimensiunea psihologica cu emotiile si e(perientele neprocesate si cronici*ate" Fiecare astfel de conditie este un re*ulat secundar al stresului")e afectea*a in mod direct sanatatea" Ma0oritatea oamenilor reali*ea*a ca ceea ce mananca si /eau le afectea*a to(icitatea" Ceea ce nu isi dau seam este ca,de asemenea, gandurile si emotiile pe care le de*#olta de.a lungul anilor sunt de fapt cele mai to(ice" Modalitatile in care oamenii s.au ocupat de aceste aspecte in mod traditional, de.a lungul istoriei sunt inadec#ate" 6acientii mei sunt depasiti" ,ceasta nu este o o/sesie ino#atoare,este realmente stiinta" 2tiinta actuala este indiscuta/ila in pri#inta faptului ca gandurile si emotiile afectea*a organele corpului" Tre/uie sa fim atenti la fiecare gand pe care il a#em, in fiecare *i" Ce #rem sa ne creem . propriul rai sau propriul iad+ Cum ne tratam unii pe altii+ 6entru ca noi suntem sursa a tot ceea ce e(ista in noi" E(ista un poem al lui Rumi,4Casa de 7aspeti4 care descrie in multe moduri calatoria umana" ,ceasta fiinta umana este o casa de oaspeti"In fiecare dimineata, un nou oaspete" Fericirea, depresia, 0osnicia,cate un moment de tre*ire #ine ca un oaspete neasteptat,primeste.i deschis si tratea*a.i pe toti,chiar daca sunt o multime de tristeti care iti de#astea*a casa,totusi, tratea*a fiecare oaspete cu onoare" 6oate iti curateste casa pregatind.o pentru un nou deliciu" @andul intunecat, um/ra, rautatea,intampina.i *am/ind si in#ita.i inuntru, fii recunoscator pentru oricine soseste,pentru ca fiecare a fost trimis ca un ghid de dincolo" Reprimarea maniei noastre pare a fi o solutie /una,dar in curand ramanem fara locuri in care sa ne ascundem" 3i#ortul, stressul la ser#iciu, pro/lemele financiare sau tensiunile in familie pro#oaca um/ra pana cand,in final, ea erupe" =echile te(te #edice,precum Baga#adh @ita,sustin ca omul ar te/ui sa isi cree*e propria realitate, si nu sa se supuna #reuneia" 6entru ca fiecare se are pe el insusi drept prieten sau dusman" G3aca omul isi respinge propria realitate, 2inele ii #a declara ra*/oi"; Este usor sa te iu/esti cand te tre*esti si te simti puternic, #aloros, cu destui /ani in cont si intr.o stare /enefica,dar cum te iu/esti atunci cand te simti frant, cand ai fost ranit, sau a/u*at+ ,sta pune la cale conflictul care,pe masura ce im/atranim,aceste minunate forte pe care le.am inchis in um/ra noastra incep sa *guduie cusca, si uneori, daca suntem distrasi,se furisea*a afara si apoi ne intre/am<ce credeau ceilalti ca gandeam noi atunci" 7

Raspunsul este ca nu gandeam" GReprimarea um/rei noastre poate conduce la comportament distructi#"; ,sta poate arata cam asa""" In fiecare *i in 2U, femei mor din cau*a #iolentei domestice" Mai mult de 0umatate din eleisi cunosc atacatorii" In fiecare an $,% milioane de femei sunt #iolate de catre propriii parteneri" ,sigurarea este refu*ata #ictimelor #iolentei domestice pentru ca in anumite state ele sunt considerate ca a#and o conditie predicti/ila" &ohn ?" si.a distrus casa"""pentru ca a fost dat afara de catre fosta sotie" Media saptamanala in 2U, la locul de munca este de un anga0at mort si cel putin %- de gra# raniti ca urmare a unui atac #iolent din partea colegilor sau fostilor colegi" Tre/uie sa re*ol#am emotiile neinsusite care sunt ingropate in corpurile noastre si marile framantari din mintile noastre" Tre/uie sa de*gropam, sa ne asumam si sa im/ratisam acele parti din noi care ne.au cau*at cele mai mari dureri" In momentul in care o facem,lumina constiintei din noi #a incepe procesul de transformare a lor" Credem ca suntem singuri,credem ca suntem diferiti,ne simtim i*olati sau a/andonati si apoi cand ne impartasim e(perientele,aflam ca toti trecem prin traume,ca a fi om inseamna a fi pro#ocat si ca fiecare trece printr.o suferinta sau alta" 2i daca suntem cura0osi, #edem ca e(ista scopuri de urmarit in fiecare e(perienta" Este foarte interesant cum nu.mi amintesc nicio *i in care mama mea sa nu fi fost /eata si tre/uia sa traiesc asta, nu intelegeam eram foarte confu*,de ce se intampla asta, cine era,pentru ca pe masura ce se im/ata si patrundea in acel 4spatiu4,nu o mai recunosteam si imi doream sa fi murit pentru ca durerea sa iasa din #iata mea,pentru ca nu apartinea acelui loc, oricine ar fi fost, era o persoana into(icata si copil fiind, pri#eam la asta,tatal meu nu era nici el acolo,tre/uia sa inteleg toate acestea si tot ce.mi doream era ca ea sa fi murit" ,sta pana peste 9.!9 de ani,cand intre timp murise,m.am implicat in munca asta,am reali*at ca aceasta a fost una dintre cele mai mari /inecu#antari ale #ietii mele" ,m in#atat din acea situatie despre compasiune, despre iertare si acesta este un lucru mare" =edem aceste lucruri ca pe niste e(periente ingro*itoare, intunecate, dar, de fapt, sunt e(periente iluminatoare deoarece ne a0uta sa fim cine suntem cu ade#arat, ne a0uta sa fim compasi#i si iertatori,ne a0uta sa pri#im pe cine#a intr.o lumina noua" GCeea ce nu ne ucide ne face mai puternici"; La un moment dat in #iata a0ungem sa spunem ca am trecut prin ce am trecut, am a#ut succese dar si esecuri,am a#ut momente de putere,dar si de sla/iciune,am facut si /une si rele,unele mi.au mers /ine, altele prost,ideea e< ce #oi face cu toate acestea+ 3oi oameni pot trece prin e(act aceeasi situatie e(terioara,dar in interiorul lor reactionea*a complet diferit" 3e aceea citim po#esti incredi/ile cu oameni care au fost in holocaust,sau #ictime ale genocidului si totusi au supra#ietuit si continua sa traiasca #ieti e(traordinare si apoi intalnesti alti oameni care au trecut a/ia prin o parte din toate acestea din punct de #edere a traumei interioare dar stau /locati in ea pentru totdeauna" Incepem sa ne intre/am pe noi insine 4Ce folos am din a sta in asta+ 3e ce ma feresc cand stau acolo+4 Ceea ce e#itam de fapt este cea mai gro*a#a pro#ocare,aceea de a fi cine putem fi, pentru a ser#i lumea" ,m rugat cate#a persoane sa impartaseasca po#estile um/relor lor" Unele dintre ele sunt complete, altele in desfasurare" 3ar toate sunt portrete ale legamantului neinfricat al transformarii de sine" 2>ee este acea frumoasa com/inatie a unui miracol" 6artea din ea pe care o considera ca fiind atat de neinsemnata si nedemna de iu/ire ii ingropa cel mai mare dar si datorita ei, a*i este precum o lumina stralucitoare" 8

3urerea pe care o purtasem toata #iata era durerea credintei ca eram a/andonata de catre parintii mei pentru ca nu eram sufieint de pura 2unt, de fapt, 0umatate 0apone*a,0umatate chine*oaica, am fost considerata suficient de impura incat sa fiu crescuta in &aponia"6arintii mei locuiau in &aponia si pe mine m.au lasat cu /unicii in Malae*ia" M.am simtit atat de a/andonata si respinsa" Tatal meu a di#ortat in final de mama mea,s.a recasatorit in &aponia,dar nimeni nu mi.a spus ca femeia cu care s.a intors nu era mama mea" ,m simtit imediat respingerea ca ei nu ma doreau in #ietile lor si ca mai degra/a ar fi a#ut doi caini decat sa ma ai/a pe mine alaturi de ei"6entru ca intotdeauna mi.am inlaturat identitatea 0apone*a in fa#oarea identitatii malae*iene.chine*esti"2imteam ca eram tradata de tara mea si foloseam acea durere pentru a ma mo/ili*a" G,urul pe care il cautam este ascuns in intuneric"; ,m au*it ca domeniul constructiilor era in dificultate in &aponia si m.am oferit sa merg #oluntar acolo pentru a re*ol#a pro/lema asta,pentru ca stiam ca pot sa o fac"In *iua in care am a0uns in To'yo am simtit ca aici am ne#oie sa fiu,pentru a descoperi intr.ade#ar si a e(plora 0umatatea 0apone*a din mine"In mai putin de trei ani am construit o afacere de la !9 pana la peste %99 de milioane de dolari intr.o tara dominata de /ar/ati" )u s.a mai au*it de o femeie pe 0umatate 0apone*a, pe 0umatate chine*oaica care sa fie lider de afaceri intr. o astfel de companie")u puteam fi liderul care sunt a*i fara sa fi trecut prin emotiile si durerea prin care am trecut intreaga mea #iata" 3aca ne uitam in profun*imi, #om #edea ca""";Cu totii a#em o 4reteta4 di#ina"; 2.a im/olna#it pana a sur*it, a suferit de inima si a a#ut o pasiune pt a crea< Lud>ing =an Beetho#en 7 promisiune catre sora sa muri/unda 2usan @" Komen H propriul neca* H $ miliard de dolari pentru cercetarea cancerului I )ancy Brin'er )ascut dintr.un tata negru si o femeie al/a,a/andonat de tata,o pasiune pentru a schim/a cu totul situatia I presedintele Barac' 7/ama Fiecaruia ne este rusine de anumite lucruri care ni s.au intamplat" Cu totii am trecut prin perioade dificile si a/ordam pro/lemele astfel incat sa ne putem linisti mintile,sa ne #indecam trupurile, si sa ne apropiem de dorintele inimilor noastre" Cector a tre/uit sa renunte la a fi o persoana macho, pentru a se impaca cu persoana pe care o iu/ea cel mai mult,care era tatal lui" Tatal meu era un me(ican traditonalist in sensul ca muncea din greu, urmarind /unastarea, atat a lui cat si a familiei lui, iar ca tanar /aiat, eu cautam dragostea si atentia lui" 6ro#ocarea era sa inteleg ce era in neregula cu mine pt ca credeam ca asa era" 3aca in primul rand nu imi da atentia pe care mi.o doresc ca si copil mic si nu imi dadea dragostea,tipa la mine, ma a/u*a #er/al,imi era e#ident ca facusem ce#a gresit,ca era ce#a in neregula cu mine,asa ca am purtat acea po#este, din acel moment inainte, pentru multa #reme"2i mi.am dat seama ca pro/a/il el nu a#ea de gand sa o faca precum #oiam eu sau sa imi spuna precum #roiam eu cand eram mic" G3ragul meu, te iu/esc, ador, fiule"; ,m facut o munca de de*#oltare personala, m.am dus inauntrul meu,am pri#it rusinea, #ina, durerea,am trecut prin ea, am #indecat.o si am fost in stare sa ofer acea iertare tatalui meu si sa ma eli/ere*")u a#eam de gand sa ii spun 4te iu/esc4 lui pentru el, ci pentru mine" Tatal meu a decedat si sunt recunoscator ca am ascultat acea #oce din mine care spunea 43u.te, spune.i tatalui tau ca il iu/esti, fa.o pentru tine"4 3r" Edie Eger este una dintre cele mai frumoase si mai minunate femei de pe planeta, asta*i si a supra#ietuit celor mai grele circumstante,ce#a ce ma0oritatea dintre noi nu ne.am putea nici macar inchipui #reodata" In %% mai $J!! cand am sosit in ,usch>it* era un haos, tatal meu era separat de noi,iar sora mea si eu eram in fata lui dr" Mengele nu stiam cine era pana cand s.a intors" 9

2i a aratat spre mama mea sa mearga la dreapta, iar eu si sora mea la stanga, am intre/at pe o detinuta cand o sa o #ad pe mama mea,iar ea ne.a aratat semineul cu focul ar*and si a *is< ;mai /ine #or/iti despre mama #oastra la trecut, ea arde acum acolo;" Eu si sora mea ne spri0ineam reciproc si *iceam ca acest spirit nu moare niciodata,imi amintesc asta atat de #iu chiar si asta*i" In ,ush>it* cand faceam dus nu stiam daca urma sa iasa apa sau ga*,erau altii care dadeau peste firele electrice si erau electrocutati" In acea noapte dr" Mengele a #enit si a cerut sa il distram,prietenii mei stiau ca sunt o gimnasta talentata,asa ca m.au ales sa merg sa danse* pt dr" Mengele Mi.am inchis ochii,mu*ica era de Chai'o>s'i,dansam Romeo si &ulieta,m.am rupt de realitate si m.am simtit cea mai frumoasa",m ales sa pri#esc gardienii cum ca ei erau mai pri*onieri decat mine"Imi amintesc ca imi luau sangele de doua ori pe saptamana si ii intre/am de ce fac asta, mi.au raspuns ca imi iau sangele pentru soldatii germani pentru a castiga ra*/oiul" Mi.am *is ca eram o pacifista, eram o /alerina,as fi pariat pe sangele meu ca nu o sa castigati niciodata ra*/oiul, asa ca am creat o parte in mine astfel incat eram in continuare stapana pe mine si sa nu permint ca nimic din e(terior sa imi omoare spiritul" Imi amintesc ca mi.am *is ca daca supra#ietuiesc a*i, maine #oi fi li/era"Imi amintesc ca atunci cand Marita a #enit la >or'shop si fiecare isi cauta calitatile negati#e pe care sa le im/ratise*e,Marita nici macar nu a putut sa si le e(prime pe ale ei,asa ca am tot intre/at.o ;ce este atat de ori/il incat nu poti sa spui+; si a spus ca este #or/a despre radacinile ei, ca este germana Ena*iF" M.am nascut in @ermania in $J-- la *ece ani dupa ra*/oi,am aflat la $% ani ce se petrecuse cu tara mea",cesta este un su/iect despre care nu am mai #or/it niciodata,/unicul meu nu mi.a #or/it niciodata despre e(perientele lui,mama mea nu a a#ut de a face cu asa ce#a,nu sunt singurul german care simte, traieste si ascunde asta si am gasit multe moduri in care sa ma impiedic de la atingerea puterii sau succesului,pentru ca Citler a reusit sa a0unga la putere apoi a folosit.o a/u*i#")u interactionam cu niciun german,stateam la distanta de ei si nu interactionam cu niciun e#reu pentru ca nu #oiam sa mai cau*e* durere si imi era rusine" 2am a#ea intentia de a straluci in intuneric si de a.si lua inapoi propriile proiectii pentru /inele intregii umanitati" In %99K cand Israelul a /om/ardat Li/anul incercam sa e#acue* mem/rii familiei mele si sa ii aduc in 2U, dar era fara folos, tre/uia sa imi dau seama cum sa a0ung la ei,de#enisem atat de ner#oasa din nou, pentru ca *ona familiei mele era /om/ardata"Intr.o *i ma uitam la T=, #edeam fetite li/ane*e plangand si, desigur, de fiecare data cand #edeam copii li/ane*i in /om/ardamente ma infuriam foarte tare si ma gandeam <43a, da, /om/ardati.i pe nemernici4 si la final mi.am dat seama ca reporta0ul era facut la granita Israelului, de cealalta parte a granitei si aratau e(act la fel ca si fetitele li/ane*e care erau ucise de cealalta parte a granitei si am #a*ut durerea" In acea *i mi.am facut un anga0ament,ca niciodata nu #oi mai tolera asemenea cruditate,indiferent de ce parte a granitei are loc" )u *ic ca daca tu si eu a0ungem sa fim oamenii care ne dorim sa fim #om curata aceasta planeta de ra*/oi pana traim dar cred din toata inima ca #om face suficient in aceasta #iata astfel incat umanitatea sa se duca in acea directie" E #or/a de a im/ratisa realmente pe cel ce esti cu ade#arat si sa nu iti fie rusine de asta, nu are de ce sa iti fie rusine pentru ca fiecare are o um/ra, daca cine#a nu ar a#ea.o,inseamna ca ar fi anormal" ?or'shopul 46rocesul Um/rei4 . ultima *i Cand am facut acest >or'shop,46rocesul Um/rei4,a simtit ca si cum calatoria mea a incheiat un circuit" . &udecam mental de.a lungul timpului,acum e ca un #is urat pe care l.am pierdut" . 3a, asa e" Cand ne im/ratisam totalitatea,e(perimentam li/ertatea" . Inima mea se simte la fel de mare ca si corpul,nu mai e doar atat,e insasi persoana mea"2i im/ratisea*.o cu dragoste, iu/ire,pentru ca de asta suntem aici, sa daruim si sa primim iu/ire" 10

. )u.ti #ine sa cre*i ca esti tu, Margareta" Ti.ai dat seama cine esti" ,minteste.ti" 3aca nu.mi infruntam intunecimile nu mi.as fi gasit niciodata lumina" . )u.mi pot lasa machia0ul sa se ude <F 2.a confruntat cu dependenta de droguri,a suferit din cau*a di#ortului parintilor, si.a gasit lumina in intuneric" 3e//ie Ford < GIn masura in care trecem prin propriile um/re putem sa ne recastigam propria lumina"; 3in 4Intoarcerea la iu/ire4,de Marianne ?illiamson Cea mai mare frica a noastra nu este ca suntem nepotri#iti, ci ca suntem puternici peste masura,lumina si nu um/ra din noi este cea care ne inspaimanta" )e intre/am< 4Cine sunt eu sa fiu stralucitor,minunat, talentat, legendar+4, dar, de fapt, cine esti tu incat sa nu fi asa+ Esti un copil al lui 3umne*eu" ,ctiunea ta la un ni#el mic nu a0uta lumea,nu este nimic luminos in a te contracta astfel incat alti oameni din 0urul tau sa se simta in nesiguranta" Cu totii suntem meniti sa stralucim, precum copiii" Suntem nascuti sa manifestam gloria lui Dumnezeu care este inauntrul nostru. )u este doar in unii dintre noi, este in fiecare1 2i pe masura ce lasam propria lumina sa straluceasca, inconstient dam altor oameni permisiunea sa faca la fel" Eli/erandu.ne de propria frica, pre*enta noastra eli/erea*a automat pe altii" @andeste.te la po#estea statuii de aur a lui Buddha" In $J-L a fost redescoperita o manastire in Thailanda si niste calugari tre/uiau sa mute un Buddha imens din argila" In timp ce mutau statuia, unul dintre calugari a sesi*at o craapatura" Ingri0orat sa nu o deteriore*e, calugarii au decis sa amane munca pe acea *i" Mai tar*iu, unul dintre calugari a #enit sa #erifice statuia, si.a indreptat lanterna catre intreaga statuie si cand a a0uns la crapatura a #a*ut o reflectie" Curio*itatea i s.a tre*it, a luat un ciocan si o dalta si a inceput sa crape argila" 6e masura ce argila crapa, statuia lui Buddha era tot mai stralucitoare" 3upa ore de munca, calugarul s.a uitat plin de uimire, cum in fata lui statea un imens Buddha din aur masi#" Istoricii cred ca statuia a fost acoperita cu argila de calugari acum cate#a sute de ani, inaintea unui atac al unei armate" ,u acoperit statuia ca sa o prote0e*e" In acel atac toti calugarii au fost ucisi asa ca aceasta comoara nu a fost descoperita pana in $J-L" 6recum in ca*ul statuii, carapacea noastra e(terioara ne prote0ea*a de lume, comoara ade#arata este ascunsa in interior" )oi, oamenii ne ascundem inconstient aurul interior su/ un strat de argila" Tot ce tre/uie sa facem pentru a ne descoperi aurul este sa a#em cura0ul sa cio/im carapacea e(terioara, /ucatica cu /ucatica" )u te poti lupta impotri#a intunericului cu intuneric, dar te poti comuta pe lumina" Toata munca noastra cu um/ra este sa ne aduca la punctul in care sa putem ierta" 6entru a 0uca procesul iertarii, am pus masti pe ochi, astfel incat sa impartasim in siguranta cele mai adanci secrete" Ma iert""" Ma iert pentru ca nu am terminat facultatea""" """pentru ca am /atut.o pe sora mea""" Ma iert""" Ma iert pentru ca mi.am urat corpul"""pentru ca am tipat la copii""" """pentru ca nu am iu/it indea0uns"""pentru ca am gandit ca sunt prost, incompetent si idiot"""pentru ca l.am furat pe primul sef"""pentru ca sunt /ogata"""pentru ca sunt frumoasa""" pentru ca /eau prea mult"""pentru ca nu comunic Ma iert""" ma iert""" ma iert""" """pentru minciuna """pentru inselatorie """pentru nerespectarea dietei Ma iert""" Ma iert pentru tot" 11

Esti iertat""" Esti iertat in totalitate" Cred ca multor oameni le este foarte frica de um/ra lor, nici macar nu #or sa creada ca au o um/ra" Brent este unul dintre cei mai e#la#iosi oameni pe care ii stiu si este atat de e#oluat spiritual pentru ca foloseste durerea trecutului pentru a fi cea mai inalta e(presie a lui, asta*i" ,ceasta po#este incepe pt mine la #arsta de noua ani, mersesem intr.o ta/ara de #ara care era administrata de un ordin de oameni religiosi" In acea #ara am fost molestat de unul dintre acei oameni religiosi" Imi amintesc de acea e(perienta ca a fost inceputul unei rupturi pentru mine" 2.a intamplat de mai multe ori cat timp am fost in acea ta/ara, imi era intotdeauna frica sa nu #ina acel om la mine in mi0locul noptii" ,m mers atat de departe incat am imprumutat un cutit pe care il tineam su/ perna" Ca si copil de noua ani, am simtit ca ce#a din mine a murit atunci" Mi.am continuat #iata tinand acel secret, mentinand acea rusine de a nu mai fi conectat cu mine" Rusinea poate de#asta constiinta noastra de sine 3iferenta dintre iertare si tolerare este ca iertand, #e*i ade#arata inima a celuilalt" Este dincolo de orice actiune" In#ino#atind pe cine#a, ne limitam prorpia iu/ire" Cel mai mare dar al iertarii este acela ca ne eliberam. 7amenii au ne#oie sa stie ca pot primi a0utor, ca nu tre/uie sa isi indure rusinea singuri, ca nu tre/uie sa traiasca ingropati in secrete si ca sunt oameni care poatra o lumina pentru ei si care #or sa ii #ada asa cum sunt, prin um/ra" 2ingurul mod in care te poti #edea este pri#ind atat lumina cat si intunericul si sa le im/ratise*i" Folosesc analogia unei persoane care se ineaca, dar cine#a te tine de mana su/ apa" La un moment dat reali*e*i ca tu esti cel care te/uie sa se lupte sa a0unga la suprafata" Ce mi s.a intamplat cand eram mic mi.a oferit o ade#arata profun*ime a compasiunii pentru care sunt atat de recunoscator" Este atat de clar pentru mine, lucrand cu oamenii, cum sufera, cum ascund si este cel mai mare dar al #ietii mele sa fiu in postura in care sa pot onora oamenii in acest mod" 2unt atat de recunoscator ca ma pot conecta cu oamenii la cel mai #ulnera/il ni#el, la cel mai adanc ni#el al sufletului" Imi recastig credinta pentru ca asta cer" Iertarea nu are loc in minte daca nu se petrece mai intai in inima" Mama mea se plim/a prin centrul Beirutului, impreuna cu tineri e#rei, mama ei fusese ucisa de e#rei si ii *icea tatalui meu< 4Mustafa, acestia sunt tineri e#rei, oare ei nu au o mama+4 2i daca ea poate ierta, cine suntem noi sa nu putem+ )u putem inainta daca nu iertam" Trenul se opreste daca nu iertam" 2i mai ales, tre/uie sa te ierti pe tine pentru ca iti asumi ceea ce se intampla prea adanc si te do/oara" Uni#ersul ii #a raspunde persoanei conform cu propria ei 'arma, nu tre/uie sa te ingri0ore*i ca daca nu ii ierti, atunci ei #or trai o #iata prea /una pe care nu o merita" ,/solut fiecre dintre noi ter/uie sa lucre*e tot timpul asupra iertarii de sine" """si moti#atia de a ierta creste atunci cand ne dam seama cat este de important si nu este #or/a de a face un /ine celorlalti, ci tie" 2i iertarea este culoarul dintre trecut si #iitor" =iitoarea e(presie a cine suntem la ni#el de planeta sau de tara depinde de oamenii care cresc, cei care #or de#eni #iitorii presedinti, politicieni, economisti" =rem sa facem o diferenta, #rem cum#a sa indreptam lucrurile, sa simtim ca am facut sau ca macar am incercat sa facem acel ce#a pentru care suntem aici" ,cesta este 4aurul ra#nit4 in *iua de a*i" ,sta pentru ca lumea creste, intram intr.o noua era, asta se intampla, despre asta #or/im" Esti forta iu/irii, esti facut din iu/ire si iu/irea este cea mai puternica energie pe care ai a#ut.o #reodata" ,ccepta aceasta energie, accepta.te pe tine, accepat.ti 4mostenirea4" Toata fiinta ta e din iu/ire, nu pierde un minut din ea1 ,m incheiat ciclul, si aceasta este manifestarea e(terioara a ceea ce este inauntrul meu" Este #or/a de cum suntem capa/ili sa percepem tot ceea ce este in #iata ca pe o oca*ie de a creste" 2unt casatorita, am trei copii, cinci nepoti, un stranepot si asta e cea mai /una ra*/unare impotri#a lui Citler <F 12

3aca iti doresti ca mintea, creati#itatea, /unatatea, compasiunea, #eselia sa iti fie autentice, atunci e necesar sa iti intelegi um/ra si sa fii in acord cu ea" 2ar/atoreste1 3aca um/rele ar putea #or/i, ne.ar spune ca suntem atat de pretiosi precum un milion de 'ilograme de aur, ca cea mai #ie lumina a noastra poate straluci doar atunci cand ne.am acceptat intunericul, ca e(ista intelepciune in orice rana, ca este un #iitor maret care ne asteapta, ca suntem copiii lui 3umne*eu si a#em dreptul de a fi aici, ca am fost toti creati egali, ca durerea noastra nu este una personala, ci ca apartine fiecarui om in #iata, ca #iata este o calatorie magica de impacare cu latura noastra umana si di#ina, ca meritam mai mult, ca contam, ca suntem mai mult decat am #isat #reodata ca e posi/il, ca este lumina la capatul tunelului, ca nu este nimeni in lume e(act asa ca noi" 3aca ai sti cu toata fiinta ta ca traiesti intr.un plan di#in, un plan atat de important, atat de #ital pentru e#olutia umanitatii, daca ai sti ca T7T ce se intampla acum si nu se potri#este cu idealurile tale personale se intampla pentru a te sustine sa iesi din micimea celui mai negru gand al tau, in stalucirea celui mai mare #is al tau+ 3aca urme*i aceasta calatorie, iti promit ca #ei e(perimenta mai multa iu/ire, mai multa fericire decat ai a#ut #reodata" 2F,R2IT Incepe propria ta calatorie< >>>"theshado>effect"com su/titrarea< 3aniel Iepure =i*itati < >>>"ade#arulascunslalumina"com

13