TEMA- Nr.

1 -ECONOMIA Economia preprezinta o tiin social ce studiaz:

producia ,desfacerea, comerul , consumul de bunuri i servicii. Potrivit definiiei date de Lionel Robbins n 1932, ,,economia este tiina ce studiaz modul alocrii mi loacelor rare n scopuri alternative!!. "eoarece are ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o tiin social. #conomia centrat pe variabile msurabile se divide n dou domenii principale: a$ microeconomia care se ocup de a%eni individuali, cum ar fi bu%etele i afacerile& b$ macroeconomia care ia n considerare economia ca pe un ntre%, cererea i oferta a%re%at, capitalul i materiile prime Trebuinte umane si resurse economice Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai, individul trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite servicii , sa'si satisfaca o varietate de nevoi. (rebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari, aspiratii ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. )lterior, cand acestea sunt acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii de consum ale indivizilor, nevoile umane capata un caracter obiectiv. (rebuintele umane *nevoile$ reprezinta ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii, a%. ec, institutiilor , etc.

1$ +e reprezinta trebuintele umane: a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii& b. cantitatea de bunuri oferita pe piata& c. cantitatea de bunuri consumata de catre a%entii economici

,mul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa natura lor: a$ nevoi biolo%ice si fiziolo%ice& b$ nevoi sociale sau spirituale.

2$ -dentificati clasificarea corecta a nevoilor umane: a. nevoi biolo%ice .i nevoi sociale& b. nevoi sociale si primare c. nevoi biolo%ice si derivate

dupa natura bunurilor : a$ nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale& b$ nevoi ce pot fi satisfacute cu a utorul serviciilor 3) dupa numarul indivizilor : a$ nevoi individuale& b$ nevoi de %rup & c$ nevoi sociale. /$ dupa legatura lor cu reproductia sociala: a$ nevoi personale & b$ nevoi de productie.
2

/$ dupa desfasurarea activitatii umane: a$ 0evoi zilnice& b$ 0evoi saptamanale& c$ 0evoi lunare& d$ 0evoi anuale. (rebuintele umane se caracterizeaza printr'o serie de trasaturi si anume: o Sunt nelimitate ca numar. 1pecific individului este faptul ca satisfacerea unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie satisfacuta. #forturile permanente ale omului de satisfacere a noilor, a dorintelor a fost si este motivatia pro%resului economico' social& o Sunt limitate in capacitate. 1atisfacerea unei anumite trebuinte implica consumarea unei cantitati dintr'un bun dat. -ntensitatea unei nevoi personale este descrescanda pe masura ce ea este continuu satisfacuta& o Sunt concurente. )nele nevoi se e2tind in detrimentul altora, altele se substituie intre ele & o Sunt complementare . 1pre e2emplu, servirea ,, mesei 3! la un restaurant de lu2 presupune o %ama lar%a de ustensile, fata de aceeasi ,,masa!! luata la bufet& o Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in timp la diferite perioade.

3$ Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor: a$ limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar& b$ limitate in capacitate si derivate c$ limitate ca numar si concurente

1atisfacerea trebuintelor umane implica e2istenta unor resurse. Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om in activitatea sa de satisfacere a nevoilor , deci pot fi atrase si folosite pentru producerea de bunuri. #le se pot in doua mari cate%orii: 1) Bunuri economice; 2) Servicii . Bunurile economice reprezinta mi loacele materiale obtinute ca rezultat al muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie. "in cadrul bunurilor economice , importanta principala o reprezinta resursele naturale. Resursele naturale, impreuna cu cele demo%rafice reprezinta resursele originare sau primare. 4laturi de acestea o importanta deosebita capata in prezent resursele derivate, rezulta al prelucrarii celor primare. , prima clasificare a resurselor din economie: 'resurse primare 'resurse derivate /$ -dentificati principalele cate%orii de resurse: a$ resurse primare si resurse derivate b$ resurse derivate si fiziolo%ice c$ resurse complementare si derivate Resursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa durata folosirii lor: a$ Resurse recuperabile *pamant, apa, etc5$& b$ Resurse nerecuperabile *combustibili fosili si minerali$

6. -n functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica, astfel: a$ resurse recuperabile si resurse nerecuperabile& b$ resurse derivate si recuperabile & c$ resurse fiziolo%ice si primare

2$ dupa posibilitatea recuperarii lor: a$ resurse recuperabile *diferite materii prime$& b$ partial recuperabile * materiile prime de natura biolo%ica$& c$ nerecuperabile *resursele ener%etice$. Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in : a$ productive, cum sunt cele de cercetare stiintifica, proiectare, transport de marfuri, depozitare, etc.& b$ neproductive, cum sunt cele din invatamant, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, etc. 7. -dentificati clasificarea corecta a serviciilor: a$ servicii productive si servicii neproductive& b$ servicii primare si fiziolo%ice& c$ servicii neproductive si biolo%ice esursele economice repre!int" totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea #i ob$inerea de bunuri materiale #i servicii. 8. +e reprezinta resursele economice in perioada actuala9 a$ totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea .i ob:inerea de bunuri materiale .i servicii&
6

b$ totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea .i ob:inerea de bunuri materiale .i servicii& c$ elementele stocate de a%entul economic care nu reprezinta materie prima pentru productie 1.%. aportul de tensiune dintre nevoi si resurse Resursele, care in %eneral se concretizeaza in potentialul material, finaciar si uman de care dispune societatea la un moment dat, sunt considerate rare sau limitate, deci insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor si societatii. +;iar daca dezvoltarea stiintei si te;nicii ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor e2istente, cat si aparitia altora noi, limitarea acestora reprezinta o permanenta a e2istentei sociale. Raritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr'o cantitate data de resurse, folosind te;nica si te;nolo%ia cea mai inalta , nu se poate obtine decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului. Raritatea resurselor %enereaza problema oricarei economii si anume: ce sa se produca si in ce cantitati 9 cum sa se produca9 1i pentru cine sa se produca9 -ndiferent de sistem si forma, raritatea resurselor presupune o rationalitate in utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte ma2ime cu un consum minim de resurse. aritatea &resurselor' reprezinta proprietatea resurselor de a fi insuficiente n raport cu trebuintele umane.

8) Raritatea resurselor este specifica: a) pentru fiecare tip de economie; b) doar pentru economia de piata c) doar pentru economie centralizata

9. Raritatea resurselor din economie impune: a$rationalitate in utilizarea resurselor& b$risipa resurselor& c$folosirea unei cantitati nelimate de resurse

TEMA- Nr. %- ECONOMIA (E )IATAa' Economia naturala si economia de sc*imb

-n societatea umana, de'a lun%ul timpului, s'au manifestat diferite forme de or%anizare a activitatii economice, av<nd la baz= mecanisme proprii de alocare si utilizare a resurselor, n vederea satisfacerii trebuin:elor *nevoilor$. indentificate urm=toarele sisteme economice: economia natural=& economie de sc;imb& economia de piata *economia de piata concurentiala$ economia centralizat= *economia de comand=$ economia mi2t= Economia naturala reprezinta acea forma de or%anizare si functionare a activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a se apela la sc;imb. 1. -dentificati trasatura specifica pentru economia naturala: a. nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie& b. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate & c. ocupa o pondere ridicata in economie de piata 4u fost

Economia de schimb desemneaza acea forma de or%anizare si desfasurarea activitatii economice in care a%entii economici produc in vederea vanzarii, obtinand in sc;imbul lor altele, necesare trebuintelor. #conomia de sc;imb reprezinta forma universala de or%anizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana.

>

2. #conomia de sc;imb reprezinta: a. forma de or%anizare si desfasurarea activitatii economice in care a%entii economici produc in vederea vanzarii& b. forma de or%anizare si desfasurarea activitatii economice in care a%entii economici nu produc pentru piata& c. forma de or%anizare si desfasurarea activitatii economice in care a%entii economici produc bunuri libere b' Tr+s+turile ,enerale ale economiei de sc*imb: specializarea a%. ec. in obtinerea anumitor bunuri& autonomia ,independenta economica a a%.ec.& monetarizarea economiei& le%aturile economice dintre a%enti se desfasoara sub forma tranzactiilor bunurile produse imbraca forma de marfa.

bilaterale&

3. +are din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de sc;imb: a$ specializarea a%. ec, autonomia a%. ec, monetarizarea economiei& b$ monetarizarea economiei si dependenta economica a a%. ec. c$ e2istenta pe piata a unor produse nediferentiate 1'Speciali!area a,. ec. 1pre deosebire de producatorul ,, universal!!, caracteristic economiei naturale, economia de sc;imb are baza diviziunea sociala a muncii care %enereaza a%enti economici specializati: pe profesii, ramuri,subramuri, etc. ?iecare producator obtine anumite bunuri sau servicii, iar pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata, contra unui ec;ivalent, altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. 4ceasta conditie duce la dezvoltarea si eficentizarea productiei.

%'Autonomia &independenta' producatorilor +a trasatura a economiei de sc;imb automonia presupune ca a%entii economici sunt abilitati cu drept de decizie , iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice. 4utonomia cea mai lar%a se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand a%entul economic decide in mod direct @sau prin reprezentanti' in virtutea dreptului de proprietate.

c'Economia de piata
Economia de piata reprezinta acel mod de or%anizare si functionare a activitatii economice, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, precum si a metodelor de or%anizare si combinare a factorilor de productie. +e reprezinta economia de piata: Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: ' este o economie bazata pe profit, profitul fiind mobilul pentru care intreprinzatorul isi asuma riscul concurential ' este o economic concurentiala, concurenta fiind re%ulatorul principal al activitatii economice ' este o economie de intreprindere, unitatea economica fiind spatiul economic fundamental de decizie si de actiune& ' este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor, dar farA e2cluderea interventiei indirecte si directe a statului. -n economiea de piata, modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile umane si bunurile create si serviciile prestate, conduce la clasificarea bunurilor economice, in: 1$ marfare& 2$ nonmarfare. )n bun economic este considerat ' marfa' daca indeplineste cumulativ trei conditii: o incorporeaza munca& o satisface o nevoie umana& o este destinat sc;imbului prin vanzare'cumparare. -unurile economice, pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume: a' (upa forma de manifestare: a. obiecte, cu e2istenta autonoma fata de producator si consumator& b. servicii, care se consuma concomitent cu producerea lor& c. informatii, detinute de specialisti in diferite domenii. 1B

b' (upa destinatia finala: ' bunuri de consum personal *precum: ;rana, imbracaminte, locuinta etc.$ ' bunuri de consum social *serviciile de educatie, sanatate, aparare etc ' prodfactori: bunuri de capital te;nic, resurse naturale, resurse de munca, active financiare etc.& c' (upa posibilitatile de multiplicare : ' reproductibile' cele care sunt realizate intr'un numar oricat de mare de e2emplare, in rapon de e2istenta factorilor de productie ' nereproductibile *unice$, acestea indicand probleme deosebite in privinta corelatiei lor cu preferintele umane& d' )IATA ,data cu aparitia primelor forme ale economiei de sc;imb ce a condus la separarea comunitatilor, in producatori si consumatori, piata a eviden:iat, in special, totalitatea relatiilor de vanzare 'cumparare ce au loc intre a%. ec., in cadru unui anumit spatiu economic. 4ltfel spus piata reprezinta: ' spatiul economic si teritorial in care'si desfasoara activitatea a%entii economici& ' locul de intalnire al a%entilor economici in calitatea acestora de vanzatori si cumparatori& ' locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii& ' locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile economice si se presteaza serviciile& ' re%ulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre a%entii economici prin care acestia isi realizeaza interesele. Piata poate fi clasificata functie de anumite criterii, astfel: 1$' dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui sc;imbului: ' piata satisfactorilor *bunuri de consum personal si servicii de consum personal$ ' piata prodfactorilor *piata muncii, a capitalului, a pamantului, a informatiilor, a serviciilor productive etc.$. '2$dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul sc;imbului: ' piata cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a aurului, a constructiilor de masini etc.

11

' 3$dupa aria de e2tindere ' piata locala ' nationala ' zonala ' mondiala '/$ dupa modul de realizare a sc;imburilor: ' piata %eo%rafica *;ale, tar%uri, etc$ ' ideala *totalitatea operatiunilor si contractelor inc;eiate prin posta, telefon, fa2 sau alte mi ioace de comunicatie$ e.' -ANII Canii au aparut in procesul formarii economiei de piata, respectiv in periada trecerii de la economia naturala la cea de sc;imb, imbracand in timp diverse forme: ' banii'bunuri, adica acele bunuri care se %aseau cel mai des pe piata in zona respective, ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc. ' banii'marfa *marfurile cu diferitele lor utilitati$ ' banii'aur *o marfa speciala care oaca rolul de bani si se poate sc;imba cu orice marfa$ ' banii'monede din metale pretioase *banii s'au restrans la metalele pretioase, ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr'un volum mic& divizibilitate perfecta& fractiunile acestora au valoare proportionala cu %reutatea lor& omo%enitate calitativa& usurinta min manipulat& nealterabilitatea$ ' banii'bilete de banca *inscrisuri$ ce atestau e2istenta aurului in depozitele unei banci. Canii de ;artie nu au valoare intrinseca, circula pe increderea oamenilor, au un curs fortat, sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat, in special, cu scopul finantarii c;eltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor bu%etare. -n concluzie, banii reprezinta e2presia %enerica pentru bancnote, bani de ;artie si moneda divizionara, ce se %asesc in posesia a%entilor economici, sub forma de numerar sau in conturile acestora, ca banii scripturali si sunt folositi pentru mi iocirea directa sau indirecta a sc;imbului.

f' olul banilor in economie re!ulta din functiile lor si anume: 12

1$ Masura a c*eltuielilor si re!ultatelor , trecute, prezente si viitoare a activitatilor economice. +u a utorul banilor, bunurile economice neome%ene ca %en si calitate, pot fi comensurate, evaluate si comparate. b$ Mi.iocitor al sc*imbului '1c;imbul de marfuri cu a utorul banilor poarta numele de circulatia marfurilor, ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu: vanzarea *D'C$, adica cedarea unei cantitati de bunuri in sc;imbui unei sume de bani si cumpararea *C'D$, adica obtinerea unei cantitati de bunuri in sc;imbul unei sume de bani. c$. Mi.loc de plata' Canii folosesc pentru ac;itarea unor drepturi sal stin%erea unor obli%atii precum: salarii, renta, dobanda, ta2e fiscale, c;irii, imprumuturi, piata bunurilor vandute pe credit etc. d$ Instrument de re!erva si economisire pentru a%entii economici cu scopul asi%urarii surselor de viitor ale productiei si consumului, deci sunt um simbol al avutiei. e$ -ani universali ' -n sc;imburile internationale, stin%erea diferitelor datorii se face prin aur, valuta convertibila sau printr'o moneda intemationala *#)R,$. Pentru indeplinirea acestor functii, banii trebuie sa e2iste in societate, as fie emisi si pusi in circulatie intr'o anumita cantitate.

Masa monetara &masa baneasca' reprezinta cantitatea de bani ce e2ista in circulatie la un moment dat intr'o economie si apartine diferitilor a%enti economici. 4ceasta se compune din numerar, adica bancnote si moneda divizionara si bani scripturali, adica inscrisurile a%entilor economici aflate in conturi bancare, case de economii, alte institutii fmanciar'bancare. Dasa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor aflate in circulatie *valoarea marfurilor$ si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor.

D E Pv 2 F G v
D E masa monetara& Pv E pret de v<nzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr'o anumita perioada de timp FE marfa v<nduta pe piata v E viteza de rotatie a banilor /ite!a de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare'cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr'o perioada de timp.

13

+antitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei *Hfiecare popor are moneda pe care o meritaH.$

1/

4plicatii @ D414 D,0#(4R4 a$ D E Pv 2 F G v

D E masa monetara& Pv E pret de v<nzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr'o anumita perioada de timp FE marfa v<nduta pe piata v E viteza de rotatie a banilor

b$DE 0I 1
D E masa monetara&

0E numerar 1 *Cs$E moneda scripturala

1.

La un moment dat masa monetara 4ratati care din efectele de mai os 'Dasa monetara *D$E numerar I moneda reprezinta 2BBB mld. Lei din care sunt adevarate, daca sa formeaza un scripturala E 0I1 depozit bancar de 6B mld lei 26J numerar. 1ituatie in perioada de baza a.care este valoarea la care se '0umerar *0$ E 26JK 2BBB E 6BB mld reduce numerarul9 ' la /6B mld 'Doneda scripturala *1$ E 2BBB'/BB E b.cu cat creste masa scripturala9 ' cu 6B mld 7BB mld c.cu cat se sc;imba volumul masei a$ 0E6BB'6B E /6B mld. u.m. monetare9 b$ 1 creste cu 6B mld. u.m. c$ D E /6BI66B E 2BBB mld.

16

2.

Darfurile vandute intr'un an au +are a fost masa monetara reprezentat 1B mld lei, iar viteza de necesara in tranzactii ca mi loc rotatie a monedei a fost de 1B de sc;imb9 rotatiiGan. "in volumul marfurilor tranzactionate, 2BJ au fost preluate prin credit comercial scadent peste 1.6 ani.

L+ *valoarea creditelor comerciale sau a bunurilor vandute pe credit $ E2BJKD E 2BJK1B mld E 2 mld

3.

DE PM *P($' L+ *+$ I 1 G L 1EB D E1B ' 2 I BG 1BE > mldG1B E B,> mld. u.m. Lolumul masei monetare care 1a se determine viteza de DE PK( *PKM$ G L * DE masa monetara$ particpa la tranzactii, intr'o anumita rotatie a banilor. P E nivelul preturilor perioada de timp, este de /BBB u.m., (* M$ E cantitatea de marfuri nivelul preturilor este de 6B u.m, iar L E viteza de rotatie cantitatea de marfuri vandute este de L E *PK($GD E 6BK2BBBG/BBB E 26 2BBB buc. rotatii G an

17

TEMA- Nr.0 -1ACTO II (E ) O(2CTIE

. 1'1actorii de produc$ie #i evolu$ia lor

Procesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor factori, care in starea lor potentiala se numesc resurse . Resurse : 'materiale& 'financiare& ' umane *de munca$, etc ?actorii de produc:ie *fp$ se afl n proprietatea a%en:ilor economici, locul .i rolul lor sc;imb<ndu'se n permanen: n func:ie de evolu:ia n timp .i spa:iu. ?iecare factor de produc:ie reprezinta unitatea unor determinri cantitative .i calitative, oamenii ac:ion<nd: N asupra cantit:ii, utiliz<nd un volum tot mai mare de factori de produc:ie @ dezvoltare e2tensiv& N asupra calit:ii acestora, amelior<nd eficien:a utilizrii lor @ dezvoltare intensiv. -0 economia contemporana, preocuparea principal a a%en:ilor economici este reprezentata de economisirea .i ameliorarea calit:ii factorilor de produc:ie. #conomisirea fp este impusa de cauze obiective: a$ cre.terea .i diversificarea nevoilor& b$ tendin:a de cre.tere a dificult:ilor de acces la anumi:i factori& c$ sporirea e2i%en:ei pentru calitatea bunurilor& d$ tendin:a de scumpire a unor factori& e$ necesitatea protec:iei mediului natural.

?actorii de produc:ie reprezinta resurse: atrase, alocate consumate, n procesul de producere a bunurilor economice. Dultitudinea de factori de produc:ie poate fi clasificat n trei mari cate%orii : munca, natura *pm<ntul$, capitalul. 4ctivitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca, natura si capital.

18

a$ D)0+4 Dunca este activitatea con.tient, specific uman, ndreptat spre un anumit scop prin care omul .i define.te interesul, .i caut .i .i construie.te mi loacele adecvate atin%erii scopului propus. Dunca a fost .i este: ' factorul activ @ prin munc are loc combinarea, utilizarea .i perfec:ionarea celorlal:i factori& ' factorul determinant @ fr munc nu se poate produce nimic, deci pro%resul este condi:ionat de munc. Dunca este o mbinare de: ' efort fizic @ c<nd acesta predomin, munca se nume.te fizic& ' efort intelectual @ c<nd este predominant, munca va fi intelectual. Pornind de la compozi:ia fizic'intelectual, munca poate fi privit sub dou aspecte: ' cantitativ @ munca este msurat prin timp .i numr de locuri de munc& ' calitativ @ se msoar prin productivitate *randament$ .i nsu.irile te;nico' func:ionale .i estetice ale produselor n care se materializeaz. +eea ce face cu putin: munca este for:a de munc, ntre cele dou neput<ndu'se pune semnul e%alit:ii. ?or:a de munc reprezint totalitatea capacit:ilor fizice .i intelectuale ale unui om. +ondi:ia esentiala ca for:a de munc s intre n ac:iune, o reprezinta e2isten:a mi loacelor de produc:ie. 0umai unirea for:ei de munc cu mi loacele de produc:ie creeaz posibilitatea desf.urrii muncii. Dunca este sin%ura productoare de avu:ie.Pre:ul for:ei de munc l reprezint salariul. C$04()R4 0atura, este factor de produc:ie ori%inar .i ea se prezint sub mai multe forme: ' pm<ntul @ este spa:iul n care se desf.oar activitatea economic .i cuprinde: 4$ n sens restr<ns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc., C $n sens lar%: solul @ fondul funciar. 'relieful& 'clima. Rolul economic al pm<ntului decur%e din: ' constituie cadrul %eneral, spa:iul de desf.urare a tuturor activit:ilor umane& ' este surs de elemente nutritive& ' reprezint principalul factor de produc:ie n a%ricultur, ' este sin%ura surs de producere a alimentelor .i a materiilor prime de ori%ine a%rosilvic. Pm<ntul ca factor de produc:ie are caracter limitat .i este re%enerabil .

1>

c$ +4P-(4L)L ' (ermenul de capital desemneaz n sens: ' lar% @ avu:ia individului sau a societ:ii& ' restr<ns @ totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate v<nzrii'cumprrii .i nu satisfacerea nevoilor proprii. +apitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc .i folosite pentru ob:inerea altor bunuri .i servicii destinate v<nzrii. "up natura sa, capitalul se mparte n dou cate%orii: ' capitalul real *te;nic$ @ este capitalul concretizat n mi loace de produc:ie *cldiri, fabrici, utila e, instala:ii, materii prime etc& ' capital nominal @ reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori reale ce confer dreptul de a nsu.i venitul adus de acestea. +apitalul te;nic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale: @ capitalul fi2& @ capitalul circulant. +omponentele capitalului se comport diferit n activitatea economic, ndeplinind func:ii diverse .i clasific<ndu'se dup mai multe criterii, cel mai important fiind modul n care: ' particip la activitate& ' se consum& ' se nlocuiesc. 1. +apitalul fi2 este partea capitalului format din bunuri ca: utila e, cldiri, instala:ii, materii prime etc., care: ' particip la mai multe cicluri de produc:ie& ' se consum treptat *se uzeaz$& ' se nlocuie.te dup mai mul:i ani. )zura fizic @ reprezint pierderea treptat a propriet:ilor te;nice a mi loacelor de munc ca urmare a folosirii lor productive .i a ac:iunii a%en:ilor naturali fizici, c;imici, biolo%ici. Recuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fi2 consumat se nume.te amortizare *4$, a crei mrime se determin ca raport ntre valoarea capitalului fi2 *Of, O?$ .i durata de func:ionare *(,t$ e2primat n ani. 4 E Of *O?$ G ( *t$, detaliat formula va deveni: 4 E *L @ r I d$ G t *($, unde: 4 E suma anual a amortizrii& L E valoarea ini:ial a capitalului fi2& r E valoarea rezidual a capitalului fi2, adic valoarea recuperat dup scoaterea sa din func:iune& 19

 d E c;eltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fi2& t E timpul de func:ionare a capitalului *n ani$. Raportul procentual dintre amortizare .i capitalul fi2 reprezint rata amortizrii, care se calculeaz astfel:

Ra E *4 G Of *Li$ 2 1BB

)zura moral const n deprecierea valoric sau te;nic a capitalului fi2 nainte de a se produce uzura fizic complet. 4pare datorit pro%resului te;nic .i condi:iilor pie:ei care asi%ur bunuri similare noi, cu: ' pre:uri mai sczute& ' performan:e te;nice superioare& ' pre:uri mai mici .i performan:e superioare. 2. +apitalul circulant este partea capitalului format din bunuri *materii prime, materiale, combustibil, ener%ie etc.$ care: ' particip la un sin%ur ciclu de produc:ie& ' se consum dintr'o dat& ' se nlocuie.te dup fiecare ciclu de produc:ie.

2B

A)3ICATII 4 in vederea determinarii amorti!arii

1ACTO II (E ) O(2CTIE(upa 5 ani de funtionare valoarea ramasa de amorti!at a unui ec*ipament de productie este %6 mil um iar rata anuala de amorti!are este 1%789. a : A;/i a: rata anuala a amorti!arii A : /i;T A : conta anuala de amorti!are /i : valoarea initiala a mi.loacelor fi<e T : timpul de functionare (E/ RaE 12.6J Rata de amortizare pe cei / ani RaG/ ani E 12.6J 2 / E 6B J Li E 4GRa E 2B mil G6BJ E /B mil O firma dispune de urmatoarele active cu caracter de capital fi<: a' o cladire cu valoare de inventar de 1%6 mil um construita cu 8 ani in urma si cu o durata de functionare de %8 ani b' oinstalatie in valoare de 1%6 mil um cumparata cu % ani in urma si cu o durata de functioanre de 16 ani c' ? masini unelte cu o valoare d einventar de 0 mil um7 toate amorti!ate inte,ral Care a fost valoarea ec*ipamentului= initiala a

a : A;/i >166
a: rata anuala a amorti!arii A : /i;T A : conta anuala de amorti!are /i : valoarea initiala a mi.loacelor fi<e T : timpul de functionare (E/ RaE 12.6J Rata de amortizare pe cei / ani RaG/ ani E 12.6J 2 / E 6B J Li E 4GRa K1BB E 2B mil G6BJ E /B mil Sa se determine: 1' rata anuala a amorti!arii pentru primele doua active %' volumul amorti!arii in anul in curs 0' stocul de capital fi< al firmei la valoarea initiala si la valoarea ramasa neamorti!ata 1$41 E 12B mil G26 E /.> mil Ra E /.> milG12B K1BB E /J A% : 1%6;16 : 1% mil a : 1%;1%6 < 166 : 169 % ' A1 : 5.@>8 : %5 mil A% : 1% >% :%5 mil A0 : 0 mil < ? masini : 1@ mil /olumul : A total : ?? mil c' C11 : 1%6- &5.@ < 8' : 1%6-%5 : A? mil C1% : 1%6-&1%>%' : 1%6-%5:A? mil C10 : amorti!at Stoc C1 total : A?BAB:1A% mil

21

TEMA- Nr.5-) O(2CTI/ITATEA 1ACTO I3O (E ) O(2CTIE1. Conceptul #i tipurile de productivitate Productivitatea *P$ sau randamentul factorilor de produc:ie este dat de eficien:a combinrii acestora pentru ob:inerea ma2imului de efecte utile cu minimum de resurse *costuri c<t mai mici$. P fizic msoar randamentele n natur ale utilizrii factorilor de produc:ie, P msurat valoric, permite msurarea eficien:ei n termeni financiari'monetari. )roductivitatea HPH stabile.te le%tura cantitativ ntre produc:ia ob:inut HFH ntr'o perioad de timp .i factorii de produc:ie folosi:i H?pH pentru ob:inerea acesteia, deci C :D;1p Dodificarea in timp a nivelurilor productivit:ii arat pro%resul calitativ al factorilor de produc:ie, precum .i mai buna combinare .i utilizare a lor. 4cest fapt reprezint dinamica productivit:ii .i se msoar prin indicele acesteia. Indicele productivit"$ii H-QH este raportul procentual ntre nivelul productivit:ii din anul curent HP,H .i cel din anul de baz: IE: C1;C6 < 166 Productivitatea se prezint sub diferite forme *tipuri$ .i se poate e2prima prin diver.i factori, n raport de diferite criterii. 4stfel: - Fn func$ie de nivelul activit"$ii , distin%em: productivitatea locului de munc, al sec:iei, al ntreprinderii, al ramurii, al economiei na:ionale& ' Fn func$ie de forma de e<primare , distin%em: productivitatea fizica, e2primat n unit:i materiale *m, l, R%, buc, etc.$, n unit:i natural conven:ionaleS *)LD' unitate vit mare, etc.$ .i productivitatea valoric, e2primat n unit:i bne.ti *leu, T, euro, etc.$ ' Fn func$ie de factorii de produc$ie participan:i distin%em: a'productivitatea par$ial" a unui factor *productivitatea muncii, a capitalului, a pm<ntului$. Productivitatea par:ial reprezint rodnicia, eficien:a cu care este utilizat un factor de produc:ie, la un moment dat. #a se calculeaz ca un raport ntre produc:ia ob:inut HFH e2primat n unit:i fizice, natural conven:ionale sau valorice .i cantitatea factorului de produc:ie luat n considerate, ?p *munca, pm<ntul sau capitalul$ e2primat n unit:i fizice .i natural conven:ionale *ore de munc, numr de ma.ini, suprafa: de teren$. b$ productivitatea ,lobal" a tuturor factorilor de produc:ie care au contribuit la ob:inerea produc:iei respective. Productivitatea %lobal reprezint rodnicia, eficien:a

22

cu care sunt utiliza:i to:i factorii de produc:ie, cei fizici, financiari, proprii .i mprumuta:i ' Fn func$ie de modul de calcul al indicatorilor, distin%em: a$ productivitatea medie *unitar$ reprezint rodnicia, eficien:a cu care este folosit o unitate dintr'un factor de produc:ie, ntr'un timp dat. #a se calculeaz ca un raport ntre produc:ia ob:inut .i cantitatea dintr'un factor de produc:ie, deci Pm E FG?p. (ipul ?P determin urmtorii indicatori: ' productivitatea medie a muncii *L'munc e2primat n numr de salaria:i, de muncitori, de ore'om$

P EFGL *($
' productivitatea medie a capitalului *O'capital$

P EFGO
' productivitatea medie a pamantului*P'pm<nt$

P EFGP *Ua$

b$productivitatea mar,inal" reprezint surplusul de produc:ie ob:inut prin cre.terea cu o unitate dintr'un factor de produc:ie, ceilal:i factori rm<n<nd constan:i,

Pm% E VFGV?p
'VF reprezint produc:ia suplimentar ob:inut, 'VF ED1-D6 'V?p reprezint cre.terea cu o unitate a factorului de produc:ie luat n calcul V?pE ?p1 @ ?pB Pm% reprezint productivitatea mar%inal. (ipul ?P determin urmtorii indicatori: ' productivitatea mar%inal a muncii *L'munc e2primat n numr de salaria:i, de muncitori, de ore'om$ ' productivitatea mar%inal a capitalului *O'capital$ ' productivitatea mar%inal a muncii *P'pm<nt$ c' productivitatea brut" apreciaz ansamblul produc:iei n raport cu factorii de produc:ie care sunt utiliza:i. Wn acest caz produc:ia este privit ca o produc:ie final deci ca sum a valorilor adu%ate de diferitele activit:i de produc:ie& d$ productivitatea net" care are n vedere eliminarea din produc:ia final a valorii ac;izi:iilor e2terioare .i a costului utilizrii capitalului instalat *amortismentele$ 23

pentru a ncerca s autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei analizate. %. /aria$ia productivit"$ii #i factorii ce o influen$ea!" Productivitatea e2prim rodnicia, eficien:a utilizrii factorilor de produc:ie ntr'o activitate economic. 3e,ea cre#terii productivit"$ii presupune fie sporirea volumului de produc:ie prin utilizarea aceluia.i volum de factori de produc:ie, fie ob:inerea aceluia.i volum de produc:ie pe baza unui volum mai mic de factori de produc:ie. 4ceast le%e de cre.tere a productivit:ii are n %eneral urmtoarele efecte: ' la productori @ reducerea costurilor de produc:ie, economisirea factorilor de produc:ie, cre.terea competitivit:ii bunurilor oferite, etc. ' la consumatori @ cre.terea salariilor nominale .i a celor reale, economisirea timpului de munc, cre.terea timpului liber .i folosirea mai eficient a lui, etc. Laria:ia ns a productivit:ii, n special a celei a muncii are efecte economice si sociale diverse: ' economisirea factorilor de produc:ie consuma:i& ' reducerea costului produc:ie& ' cre.terea produc:iei, a competitivit:ii bunurilor ob:inute& ' cre.terea profitului, a salariului nominal .i a celui real& ' economisirea timpului de munc .i cre.terea timpului liber. Respectarea acestei le%i permite ale%erea variantei optime privind ma2imizarea profitului printr'o combinare eficient a factorilor de produc:ie capabil s asi%ure ma2imizarea efectelor in condi:iile minimizrii eforturilor *costurilor$. Wn acest proces de varia:ie, P este influen:at de: - factori naturali: condi:iile de clim, de fertilitate, ad<ncimea sau bo%:ia unui zcm<nt, etc. - factori te*nici: nivelul atins de .tiin:a .i te;nic la un moment dat, de te;nolo%ie etc. - factori economici: nivelul de or%anizare a produc:iei .i a muncii, calificarea salaria:ilor, cointeresarea material& ' factori sociali: condi:iile de munc .i de via:, responsabilitatea, nivelul de cuno.tin:e, usti:ie, le%ile civile, politica& - factori psi*olo,ici: motiva:ia n munc .i satisfac:ia pe care le ofer aceasta, climatul rela:iilor de munc, a vie:ii de familie, %radul .i modul n care sunt satisfcute unele nevoi sociale, etc.& - factori structurali: influenta P muncii prin modificrile ce au loc n structura produc:iei, a economiei na:ionale& ' factori care decur, din ,radul de inte,rare a economiei na$ionale in economia mondial": tipuri de specializare te;nic .i economic, capacitatea de performan: .i competitivitatea produc:iei pe pia:a mondial.

2/

. ) O-3EME ) O(2CTI/ITATE

N . C T
1.

EN2NT23 ) O-3EMEI
In cadrul unei unit"$i comerciale lucrea!" 166 de salaria$i care ob$in Fntr-o perioad" de timp 16666 buc"$i din produsul G. 1olosind acela#i capital te*nic7 ca volum #i structur"7 dar an,a.Hnd Fnc" 16 salaria$i7 se ob$ine o produc$ie suplimentar" de %666 buc"$i din produsul G.

CE INTA
S" se calcule!e: 1'- productivitatea medie a muncii in cele doua situa$ii %'- productivitatea mar,inal" a muncii

MO( (E CA3C23
1' C : D;3 C3 : 16666;166 : 166 buc ;salariat C3 : 1%666;116 : 16A buc ;salariat %' Cm, : &D1-D6';&31-36' Cm, : &1%666-16666';&116-166' : %666;16 : %66 buc ;salariat

2.

O ferma a,ricola dispunand de 86 *a teren arabil si capitalul te*nic necesar foloseste in anul T6 7 8 lucratori7 fiecare prestand in medie 1666 ore anual7 obtine o productie de 0666 Iuintale de cereale . In anul T1 pe aceiasi suprafata si cu acelasi volum de capital te*nic si ore d emucna7 dar folosind ? lucratori7 obtine 0@66 Iuintale de cereale.

Se cere: a' Nivelul productivitatii medii si mar,inale a muncii 7 pe lucratori si pe ora b' Nivelul procentual al productivitatii medii a muncii7 pe *ectar si pe ora in anul T1 fata de T6 1 Iuintala : 166 J, a' C : D;3 PL E 3BBBG6E 7BB XGsalariat P; E 3BBBG*6 2 1BBB$ E B.7 XG; PL E 3>BBG7E 733.3 XGsalariat P; E 3>BBG*7 2 1BBB$ E B.733 XG; b' C : C1;C6 7 dar procentual -QL E 733.3G7BB 2 1BB E 1B6.6J -Q; E B.733GB.7BB 2 1BB E 1B6.6J

26

3.

In anul T6 productivitatea medie a )roductivitatea capitalului a fost de 56666 um. In capitalului= perioada T6-T1 7 productia ,lobala a crescut cu %697 iar volumul capitalului te*nic cu 169 de la 1666 la 1166 de bucati. 3a o ferma a,rKcola7 16 lucratori munceau ?!ile;saptamana a @*;!i7 iar rodnicia medie a muncii era de 5 produse;ora. In pre!ent7 lucratorii muncesc 8 !ile;saptamana a L*;!i si obtin aceiasi productie saptamanala

mar,inala

a POo E /BBBB F1 E FBI2BJ 2 FB E 1,2 FB O1 E OBI1BJ 2 OB E 1,1 OB POm% E *F1'FB$G*O1'OB$ E *1.2 FB @FB$ G*1.1 OB' OB$ E B.2 FB G B.1 OB E 2 FBGOB E 2 2 /BBBB E >BBBB um

/.

F1 E FB E 1B 2 7 2 > 2 / E 192B Cu cat a crescut productivitatea PL1 E F1GL1 E 192BG*1B2628$ E 192BG36B E 6.6 medie a muncii= bucGora -Q E PL1G PLB 2 1BB E 6.6G/ 2 1BB E 138.6J, deci cresterea este de 0L

27

TEMA- Nr. 8 -COST23 MI ENTA-I3ITATEA-

A' COST23 (E ) O(2CTIE: ST 2CT2 A SI TI)O3ONIE 1. +ostul de productie reprezinta totalitatea c;eltuielilor efectuate si suportate de catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii. a$"elimitari conceptuale: +ostul contabil reflecta, in bani, c;eltuielile efectiv suportate de catre firma, care rezulta din evidenta contabila a acesteia& +ostul economic este un concept mai lar% decat costul contabil& pe lan%a acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de c;eltuieli *e2: consumul de munca al proprietarului firmei$& +ostul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate, costul sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de ale%ere a variantei optime de alocare a resurselor. +ostul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de alocare a resurselor umane, materiale, banesti, in specializarea productiei. IM)O TANTA COST232I -n economia de piata, costul reprezinta un instrument economic e2trem de util in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si structura productiei. +alcului economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun economic, relatie de la parte la intre%. Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume c eltuielile suportate de catre agentii economici, iar e!cedentul (peste costul de productie) reprezinta profitul sau beneficiul.

"v # Cu $ pr
"v# pret de vanzare; Cu# cost(cost unitar);

28

pr # mar%a de profit. C$D4R-D#4 1- (-P,L,Y-4 +,1()L)Darimea costului este determinata de totalitatea c;eltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat. Darimea costului poate fi calculata: pe unitatea de produs& pe intrea%a productie omo%ena pe care o realizeaza o firma sau alta& la unul si acelasi producator, insa de la o perioada sau alta, in dependenta de modificarile in dotarea te;nica. (-P)R- "# +,1(: +ostul %lobal reprezinta ansamblul c;eltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr'un bun. #l poate fi privit: structural, pe termen scurt, divizat in cost fi2 si cost variabil& pe ansamblu, adica drept cost %lobal total, ca suma a tuturor c;eltuielilor suportate de catre intreprindere. a1$ +,1()L ?-Z *+?$' reflecta acele c;eltuieli ale firmei care, pe termen scurt sunt independnte de volumul productiei obtinute*e2: amortizarea capitalului fi2, c;iria, salariile personalului administrativ, c;eltuieli de intretinere, iluminat, dobanzi, etc $. 4ceste c;eltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei. a2$ +ostul variabil *+L$ ' e2prima acele c;eltuieli ale firmei care se modifica in functie de volumul productiei +L E f*F$. -n structura costului variabil se inscriu urmatoarele :c;eltuielile cu materiile prime, materiale, combustibil, ener%ie , salarii directe etc. +ostul variabil este o functie crescatoare fata de productie: 1. atunci cand randamentul este crescator, costul variabil se mareste o data cu productia, insa mai putin decat proportional& 2. daca randamentul este descrescator, costul variabil creste o data cu productia, insa mai mult decat proportional . 3.+ostul variabil este nul la un nivel de productie nul. C5+ostul total *+($ reprezinta suma costurilor fi2e si variabile +( E +?I+L c$+ostul mediu *+(D$ sau costul unitar e2prima costurile %lobale pe unitatea de produs.

2>

+(D E +( G F& FE reprezinta cantitatea de produse c$ +ostul mar%inal *+m%$' e2prima sporul de cost total *V+($ necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie . +m% E V+( G V F V F E sporul de productie * productia suplimentara obtinuta$ , problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe unitatea de produs. ,btinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica bunuri de calitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi competitive. "in aceasta cauza, in conditiile concurentei producatorii trebuie sa micsoreze costul, ei trebuie sa aiba avanta de cost, asi%urandu'si capacitatea concurentiala. +omprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul din factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea unor sc;imburi eficiente pe piata internationala. R#0(4C-L-(4(#4 ?-RD#, forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii economice. , firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit *P$.

P E +4 @ +(&
+4 E cifra de afaceri +( E costul total Rentabilitatea poate fi masurata: in mod absolut prin masa profitului; in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului . Rentabilitatea calculata in mod absolut, ca masa a profitului, este direct proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers proportionala cu costul de productie. +alculata in mod relativ, ca rata a profitului, mai depinde si de volumul capitalului fi2, in mod invers proportional, precum si de viteza de rotatie a capitalului, in mod proportional. PR4Y)L "# R#0(4C-L-(4(# -n cautarea nivelului de productie care ma2imizeaza profitut, , este utila 29

cunoasterea unui caz particular, si anume' pra%ul de rentabilitate. Pra%ul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care pornind producatorul poate sa obtina profit. -n acest ,, punct 3! incasarile totale ale firmei , obtinute prin vanzarea bunurilor respective sunt e%ale cu costul total*+($, iar profitul este nul. Pra%ul de rentabilitate poate sa fie e2primat prin relatia : VT (CA) = CT; L(E venituri totale& +( E cost total. Pra%ul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lun% fara ca intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri. Pra%ul de rentabilitate este un concept pe termen scurt.

3B

'

31

Probleme' +,1( 1- R#0(4C-L-(4(#'

+ost total '+( E+?I+L Cost variabil'+L * se modifica in functie de productie$ Cost fi<- +? * se mentine constant o perioada de timp$ Cost mediu E cost total mediuEcost unitar E +DE +(GF Cost variabil mediu E +LD E +LGF Cost fi< mediu E +?D E +?GF Cost mar,inal E +m%E V+(G VFE +(1 ' +(BGF1'FB 1. .O fabric" de biocombustibil de$ine 16 +alcula:i: instala$ii ce produc fiecare cHte 166 de litri de bioetanol pe lun". Ob$inerea unui a$ costul total lunar litru de bioetanol necesit" un cost b$ costul mediu pe litru de etanol variabil mediu de 1%6 lei ;litru. Costurile fi<e sunt de 56666 lei;lun". . Wn cadrul unei e2ploata:ii a%ricole: ' costul total este de 1BBBBB lei ' costurile fi2e sunt de 2BBBB lei ' costul variabil mediu este de /B leiGton a$ F E 1BB 2 1B E 1BBB litriGlun +L E 12B leiGl 2 1BBB l E 12B BBB lei +? E /B BBB lei +( E +LI+? E 17B BBB lei b$ +D E +(GF +D E +(GF E 17BBBBG1BBB E 17B leiGl

+e produc:ie de cereale ob:ine +( E 1BBBBB lei e2ploata:ia a%ricol9 +? E 2BBBB lei +LD E /B lei E +LGF +LDE +LGF +L E +('+? E >BBBB lei F E +LGL+LD E >BBBBG/B E 2BBB tone

32

3.

Wntr'o e2ploata:ie a%r[col, n anul (1, Calcula$i costul total Fn T1: costul variabil mediu este de 1B leiGR%. +osturile fi2e reprezint 2BJ din costurile variabile. Produc:ia ob:inut n anul (1 a fost cu 2B J mai mic dec<t cea ob:inut n (B c<nd a unsese la 1BBB R%. +alcula:i costul total n (1:

FB E 1BBB F1 E FB @ 2BJ FB E FB *1'B.2$ E B.> FB E B.> K 1BBB E >BB R% +LD E 1B E +LGF1 +LE 1B K >BB E >BBB lei +? E 2BJ K +L E B.2K>BBB E 17BB lei +( E +? I +L +( 1E +?1 I +L1 E >BBB I17BB E 97BB lei

/.

Wntr'o e2ploata:ie a%ricol costul mediu a Sa se determine costul mar,inal fost de 1B leiG R%. Wn perioada ( B'(1 produc:ia a crescut cu 1B J , iar costul cu 2BJ.

+D E +(BGFB E 1B +m% E V+(G VFE+(1 ' +(BGF1'FB +m% E V+(G VFE+(1 ' +(BGF1'FBE B.2 +(B G B.1 FB E 2 K 1B E2B lei R%

6.

Wn perioada (B'(1 varia:ia produc:iei a fost Sa se determine costul mar,inal de 1BBB R%, a costurilor fi2e de 1BBB de lei .i a costurilor variabile de 2BBB de lei. 7. Wn anul (B veniturile totale au fost de Calcula$i: 1BBB lei iar costurile de >BB lei. a' masa profitului b'rata de rentabilitate a costurilor

+m% E V+(G VFE+(1 ' +(BGF1'FB +m% E +(1 ' +(BGF1'FB E **+L1' +LB$ I *+?1' +?B$$GF1'FB E *2BBBI1BBB$G1BBB E 3 a$ Pr E L('+( Pr E L('+( E 1BBB'>BB E 2BB lei b$ RprE PrG+( K 1BB RprE PrG+( K 1BB E 2BBG>BB K1BBE 26J

7.

33

BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, James, Microeconomics and Public Policy, Scott, Foreman and Company, 1987 2 D. C !c!r, "# e $%r #%, C&t n 'opesc!, Economie _ Manual Universitar, (d t!ra (conom ca, 1999 ).Cora# a Ange#esc!, "#eana St%nesc!, Economie politic _ elemente fundamentale , (d t!ra *scar 'r nt, 1999 +. Cora# a Ange#esc!, "#eana St%nesc!, Economie politic _ elemente fundamentale, (d t!ra *scar 'r nt, 1999 ,. - c.e# D d er, Economia: regulile locului, (d t!ra /!man tas, B!c!re0t , 199+ 6. 1 2% Do3rot% 4coord.5, ABC ul economiei de pia! modern, Casa de (d t!r% 0 'res% 67 a2a 8om9neasc%:, B!c!re0t , 1991 "#$$$Economie, -an!a# AS( B!c!re0t , (d. a 7&a, (d t!ra (conom c;, B!c!re0t , 2<<, 8. $$$ www.d c2 onar& econom c.com 9.===www.st !c!m.com> econom e

3/

36