ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU

Editura PIM 2oo8

PROGRAM DE PREGTIRE COMPLEMENTAR A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICAL LA DOMICILIUL N VEDEREA INTEGRRII N SISTEMUL ACTUAL AL ASIGURRILOR DE SNTATE

CUPRINS
Prefa ..4 I. Pregtirea complementar a kinetoterapeutului pentru recuperarea medical, prof.dr. Veronica Blteanu ..5 II. ngri irile medicale la domiciliu, Denisa Irimia....!8 III. ngri irile medicale de "a# ce tre"uie acordate per$oanelor cu deficien fi#ic, conf. dr. Adriana Albu%& I'. Particularitile alimentaiei per$oanelor cu di#a"iliti, conf. dr. Adriana Albu .44 '. (inetoterapia gra)idei *i lu#ei la $ala de fitne$$ *i la domiciliu, conf. dr. Bogdan Alexandru Hagiu ........58 '. Elemente de p$i+ologia "olna)ului *i con$iliere p$i+opedagogic. ,+id pentru kinetoterapeui, a$i$t. dr. Camelia Soponaru ....8'I. .oiuni interdi$ciplinare /n formarea kinetoterapeutului, a$i$t. drd. Oana Rusu ..!!% 'I. 0daptarea locuinei, prep. drd. Mariu$ .ecule* ......!24

PREFA
Ideea de#)oltrii unei $trategii de /nfiinare a $er)iciilor de recuperare medical la domiciliu e$te o nece$itate /n actualul conte1t al $c+im"rilor la care $unt $upu$e /n pre#ent $i$temele de /ngri ire de $ntate *i de a$i$tena $ocial din 2om3nia. E1periena acumulat /n ace$t domeniu /n $ectorul negu)ernamental, con$iderm c ar tre"ui e1tin$ *i /n $i$temul a$igurrilor de $ntate, 4a$a 0$igurrilor de 5ntate 64057. 0cea$ta ar conduce la di)er$ificarea *i /m"untirea $er)iciilor e1i$tente prin de#)oltarea unor $tructuri de $er)icii integrate 6medicale, $ociale7 care $ $e con$tituie /ntr8o alternati) eficient la in$tituionali#are. 5oluia pe care dorim $ o promo)m /n urma derulrii proiectului, Program de pregt re !omp"eme#tar a $ #etoterape%t%"% pe#tr% re!%perarea med !a" "a dom ! " % &# 'ederea #tegrr &# ( (tem%" a!t%a" a" a( g%rr "or de (#tate) )a permite per$oanelor a$igurate 405 aflate /n $tare de dependen 6pe o durata determinat $au nelimitat7 *i care nece$it neaparat tratament recuperator $ "eneficie#e de ace$ta /n condiiile propriei alegeri. 4onform $er)iciilor de /ngri ire la domiciliu pe plan internaional *i e1perimental la noi, pentru diferite c3tegorii de per$oane /n $ituaii $peciale, acti)itatea de kinetoterapie poate fi inclu$ /ntr8o ec+ip pluridi$ciplinar, $au poate funciona independent, de la ca# la ca#. Proiectul reali#at a a)ut urmtoarele o"iecti)e9 a7 conceperea unui model de pregtire complementar a kinetoterapeutului /n )ederea pre$trii $er)iciilor de recuperare medical la domiciliu 6plan de $tudiu7: "7 e1perimentarea ace$tei pregtiri /n condiii $pecifice: c7 crearea unei documentaii cu acea$t tematic 6cunoa*terea legi$laiei, managementul $pecific, formularea contractelor /ntre pri7: d7 populari#area ace$tui tip de a$i$ten medico8$ocial, at3t pentru "eneficiari c3t *i pentru $peciali*ti, prin pu"licaii. 2eali#area ace$tor o"iecti)e )or fi utile $peciali*tilor prin crearea de noi locuri de munc *i "eneficiarilor 6"olna)ilor7 ; care )or fi "ine tratai, conform propriei lor dorine, utili#3nd propriile lor contri"uii anterioare la 4055.

I. PREGTIREA COMPLEMENTAR A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICAL LA DOMICILIUL PACIENTULUI

prof. dr. Vero# !a *"tea#% <ni)er$itatea =0l. I. 4u#a> Ia*i n pre#ent populaia 2om3niei nu di$pune de $er)icii alternati)e de /ngri ire medico 8 $ocial $uficiente. 0ce$tea $unt oferite /n principal /n in$tituii 6$pitale, cmine7. 2ealitatea indic deplasarea mor !d!"#$!! din$pre ol!le a%&"e, care puteau fi )indecate, %#"re a'e%$!&(!le %ro(!%e care nu pot fi )indecate ; ci doar )(*r!+!"e. 5e con$tat c $er)iciile medico8$ociale $unt inten$ medicali#ate, orientate $pre a )indeca, prea puin $pre a /ngri i ; cu toate c ace$t a$pect $e impune. 5oluii alternati)e in$tituionali#rii /n 2om3nia au fo$t oferite de organi#aiile negu)ernamentale dup !??&, care au promo)at tipuri *i modele de $er)icii pentru di)er$e categorii de per$oane /n ne)oie. Pe acea$t linie $e /n$crie acti)itatea @undaiei de ngri iri 4omunitare din Aucure*ti, care a creat o reea 6!??57 de /ngri iri medico8$ociale integrate, efectuate de o ec+ip multidi$ciplinar la domiciliul ace$tor per$oane. Proiectul ace$tei fundaii, numit Atr3ni 0 utai la Bomiciliu 6A0B7 a fo$t di$eminat /n ar, la Aoto*ani, Cne*ti, 5atu Mare, Aacu, 4lu .apoca, Piatra .eam, Ai$tria *i 4on$tana, prin organi#aii negu)ernamentale. 4on$iderm c ace$te $er)icii au a)ut un impact fa)ora"il /n r3ndul populaiei, de$c+i#3nd calea unei organi#ri noi prin cola"orarea cu Mini$terul Muncii *i Proteciei 5ociale, precum *i cu 405. .ece$itatea $tringent a ace$tor $er)icii fiind at3t de mare, nu poate fi l$at numai /n $eama organi#aiilor negu)ernamentale, care au po$i"iliti limitate 6at3t financiare, c3t *i ca re$ur$e umane7. 5unt cuno$cute pro"lemele financiare cu care $e confrunt /n pre#ent Mini$terul 5ntii, care nu poate cuprinde *i $ati$face toate $olicitrile "olna)ilor cronici 6internri de lung durat care implic co$turi foarte mari ; nu numai prin medicamente *i per$onal, dar mai ale$ prin a$igurarea +ranei *i a celorlalte utiliti7. 0lternati)a eficient *i economic, a*a cum e$te demon$trat /n alte ri )e$t 8 europene *i /n 5tatele <nite ale 0mericii, e$te noua cale firea$c ce $e impune a fi de#)oltat pentru a a$igura la domiciliu $er)icii de /ngri ire medical *i $ocial eficiente.

0ce$tea $unt mai puin co$ti$itoare, dorite de populaie, pot fi pltite c+iar din contri"uia fiecrei per$oane la 405 *i ar degre)a con$idera"il Mini$terul 5ntii de $ume importante. .u tre"uie negli ate nici a$pectele profe$ionale 6pri)itoare la medici, kinetoterapeui, a$i$teni medicali, per$onal de /ngri ire, ma$euri, a$i$teni $ociali7 at3t indi)iduale c3t *i de ec+ip, legate de remuneraie *i de crearea mai multor locuri de munc, at3t de nece$are /n etapa actual. E1emplele oferite p3n /n pre#ent, precum *i de$c+iderea $pre $ur$e noi de informare prin cola"orri e1terne 6documentaie, $c+im" de e1perien7 pot gr"i implementarea ace$tor $er)icii /n )ederea alinierii la $i$temul medico8$ocial european. Foar"e !mpor"a("# pe("r& real!,area a%es"e! res"r&%"&r#r! a ser-!%!!lor med!%ale es"e 'ormarea &(or spe%!al!."! pre*#"!$! ade%-a"/ %ompleme("ar/ pe("r& a pres"a ser-!%!! med!%ale 01!(e"o"erap!e2 de )(al"# %al!"a"e la dom!%!l!&/ !(depe(de(" sa& )( %adr&l &(e! e%3!pe pl&r!d!s%!pl!(are, e1act cum ne8am propu$ prin pre#entul proiect. 0cea$t pro"lem nu e$te numai a rii noa$tre, ea con$tituie o pro lem# la (!-el mo(d!al. 4ercettori din toate rile caut $oluii pentru re#ol)area cri#ei /n pri)ina acoperirii cerinelor pentru /ngri irea pacienilor /n )3r$t, *i nu numai, a tuturor "olna)ilor cronici care pot primi /ngri iri medicale la domiciliu. Ideea de#)oltrii unei $trategii de /nfiinare a $er)iciilor de recuperare medical la domiciliu e$te o nece$itate /n actualul conte1t al $c+im"rilor la care $unt $upu$e /n pre#ent $i$temele de /ngri ire de $ntate *i de a$i$tent $ocial din toat lumea. Pe plan mondial $e )or"e*te c+iar de %r!,a )(*r!+!r!! pa%!e($!lor %ro(!%!, care ar putea fi tratai printr8un s!s"em de as!s"e($# med!%al#, al"&l de %4" %el a,a" pe !("er(are. n cadrul 5Dmpo$ium Internaional on Eealt+ 4are PolicD, din anul !??? de la 5DdneD, $8au pre#entat anali#e ale ace$tei pro"leme pe plan mondial 6c+iar /n ri cu un ni)el economic de#)oltat, $pre e1emplu9 4anada, 5tatele <nite, .oua Feeland, 0nglia, 0u$tralia7 prin care $8au reliefat urmtoarele a$pecte9 8 numrul mare al populaiei /n )3r$t care nece$it *i $olicit /ngri iri medicale e$te /n pre#ent de pe$te !2G, cu tendin de cre*tere p3n la pe$te 25G /n urmtoarea decad 6@ig. !7. Bup prerea $peciali*tilor, o cri# e$te ine)ita"il, dac nu apar /m"untiri 6ino)aii7: 8 e1i$t un procent $emnificati) de pacieni care de*i au a)ut ne)oie *i au apelat la $er)icii medicale de /ngri ire, nu le8au putut o"ine *i con$ider acce$ul la ace$tea e1trem de dificil 6@ig.27. 8 /n rile, $u$ menionate, cu toate c e1i$t *i un $egment al populaiei nemulumite pentru c nu au toi acce$ la ace$te /ngri iri, $er)iciile medicale de recuperare la domiciliu funcionea# prin intermediul -

unor ec+ipe pluridi$ciplinare, inclu$i) kinetoterapeui, pltii prin programe gu)ernamentale din a$igurrile de $ntate ; $ituatie ilu$trat /n @igura %. Hotu*i, /n pre#ent muli pacieni /n )3r$t $unt tratai prin internri de durat 6unele c+iar de pe$te %& de #ile7. 5tati$ticile mondiale recente indic faptul ca apro1imati) !&G din totalul internrilor, /n toate $pitalele, au fo$t repre#entate de )3r$tnici internai pe$te o luna de #ile. n con$ecin, co$turile $unt tot mai mari *i cre*te nece$arul de per$onal /n $pitale. ntre"rile pe care *i le pun cercettorii $unt9 4e noi concepte de /ngri ire ino)atoare ar tre"ui adoptate pentru acea$t $ituaieI 4e forme eficiente *i economice de $pitali#are pot fi createI 4are ar fi efectele pe termen lungI <nele dintre ace$tea au fo$t e1primate *i /n cadrul 4onferinei H+e Eealt+ 2oundta"le 0nnual ,eneral Meeting, din 0prilie 2&&%, la Jondra. n urma anali#ei literaturii de $pecialitate, cercettorul 5tuart Parker *i cola"oratorii au preci#at c e1i$t % $trategii principale /n pri)ina $er)iciilor, care )i#ea#9 ; e)itarea internrilor 6@ig. 47 ; furni#area unor forme alternati)e de /ngri ire, altele dec3t internarea 6@ig. 57 ; $pri inirea de#in$tituionali#rii 6@ig. -7

100 90 80 70 Procente 60 50 40 30 20 10 0 Australia Canada Noua Zeelanda Marea Britanie S A 62% 71% 80% 67% 80%

F!*. 5. E6pr!marea )( pro%e("e a pa%!e($!lor/ e(e'!%!ar! a! ser-!%!!lor de )(*r!+!re med!%al# la dom!%!l!&/ pl#"!"e pr!( as!*&r#r!le de s#(#"a"e.

!&

4ele mai "une $oluii propu$e $unt cele organi#ate la interfaa $pitalLcomunitate, dup cum reie$e din diagramele pre#entate mai $u$. Be*i $unt propu$e multiple modele, nu $8a g$it /nc )arianta ideal, fiecare ar urm3nd $8$i cree#e propriul $i$tem de a$i$tenta medico8$ocial /n funcie de po$i"ilitile economice, tradiii, cerine *i re$ur$ele de $peciali*ti di$poni"ile. Pre#entul proiect de cercetare $e /n$crie pe aceea*i linie, de a g$i $oluiile cele mai "une care $ $e raporte#e la condiiile concrete *i $pecifice ale rii noa$tre. E1periena acumulat /n ace$t domeniu /n $ectorul negu)ernamental con$iderm c ar tre"ui e1tin$ *i /n $i$temul a$igurrilor de $ntate 405. 0cea$ta ar conduce la di)er$ificarea *i /m"untirea $er)iciilor e1i$tente prin de#)oltarea unor $tructuri de $er)icii integrate 6medicale, $ociale7 care $ $e con$tituie /ntr8o alternati) eficient la in$tituionali#are. 5oluia pe care dorim $ o promo)m )a permite per$oanelor a$igurate 405, aflate /n $tare de dependen 6pe o durat determinata $au nelimitat7 *i care nece$it neaparat tratament recuperator, $ "eneficie#e de ace$t /n conditiile propriei alegeri. !!

Importana de neconte$tat a implementrii $er)iciilor de kinetoterapie la domiciliul pacienilor re#ult din multe $tudii reali#ate /n acea$t direcie la ni)el mondial dar *i /n ara noa$tr. ntruc3t realitatea indic depla$area mor"iditii din$pre "olile acute care puteau fi )indecate, ctre afeciunile cronice care nu pot fi )indecate ci doar /ngri ite e$te doar un a$pect legat de practicarea kinetoterapiei la domiciliu, pe l3ng multe altele. Bac ne referim la gama foarte )ariat *i comple1 a po$i"ilitilor de a inter)eni /n ace$t mod /n tratamentul ce )i#ea# pacienii de toate )3r$tele, de la copilul mic la per$oanele /n )3r$t dar *i la a$pectele profilactice ale kinetoterapiei 6$tarea general de $ntate, $tarea de maternitate pre *i po$t natal7, $fera de inter)enie a kinetoterapeutului $e poate aprecia ca fiind foarte mare. 2e$tructurarea $er)iciilor medicale impune formarea unor $peciali*ti foarte "ine pregtii care $ poat aplica recuperarea medical *i /n acea$t $ituaie. Pentru a r$punde ace$tor cerine, una dintre direciile de cercetare a cadrelor didactice de la $peciali#area kinetoterapie a @E@5 a <ni). =0l. I. 4u#a> Ia*i, e$te pregtirea complementar a $tudenilor, )iitori kinetoterapeui, pentru aplicarea tratamentului de recuperare medical la domiciliul pacienilor. n ace$t $cop am conceput un proiect, cu de$f*urare pe % ani 62&&-8 2&&87 care e$te /n derulare, intitulat =Program de pregtire complementar a kinetoterapeutului pentru recuperarea medical la domiciliu, /n )ederea integrrii /n $i$temul actual al a$igurrilor de $ntate>. Iniial /n program au fo$t cuprin*i 2% de $tudeni din anul I', $peciali#area kinetoterapie. n$crierea la ace$t cur$ a fo$t facultati) 6nu e$te cuprin$ /n planul de /n)m3nt7. Burata pregtirii lor $peciali#ate a fo$t de un an. Pregtirea complementar )i#ea# participarea la prelegeri 6cur$uri7 cu tematici din acea$t arie de intere$, pre#entate de mem"rii ec+ipei de cercetare 6cadre didactice ale facultii, medici *i kinetoterapeui a$ociai, ma$teran#i7, la lucrri practice ce pri)e$c a$pecte particulare ale lucrului la domiciliu, $eminarii. Pentru familiari#area cu pro"lemele $tudiate, am pre)#ut la final 6ultimele % luni7, acti)iti practice, $u" form de )oluntariat. 0ce$tea $8au de$f*urat $u" conducerea direct a cadrelor didactice *i a kinetoterapeuilor din ec+ipa grantului *i a per$onalului medical al 0$ociaiei =4entrul Biece#an 4arita$> Ia*i 6pentru a elimina orice ri$c7, cu care am /nc+eiat un protocol de cola"orare. n cadrul ace$tor acti)iti de pregtire complementar $8a pu$ un accent deo$e"it pe acti)itatea practic aplicati) /n condiiile lucrului le domiciliul pacienilor $u" form de )oluntariat. Prin acea$ta $8a urmrit "una organi#are a acti)itii din punct de )edere admni$trati) *i legi$lati) /n conformitate cu e1perienele anterioare /n domeniu, folo$ind $ur$e "i"liografice *i $c+im"uri de e1perien cu centre de $pecialitate care au aplicat de a acea$t form de practicare a kinetoterapiei. !2

2egulile *i indicaiile $pecifice ace$tor aplicaii au $tat la "a#a /ntregii noa$tre acti)iti. 5er)iciile $ociale de )oluntariat $unt recuno$cute /n toat lumea *i foarte apreciate, urm3nd ca la noi $ $e de#)olte pe m$ura /n care pot contri"ui la /m"untirea unor a$pecte legate de calitatea )ieii unor categorii de per$oane aflate /n dificultate. 5er)iciile $ociale au caracteri$tici fundamentale care $e refer la antrenarea *i implicarea re$ur$ei umane care $ $u$in organi#aiile *i in$tituiile $peciali#ate /n diferite domenii, prin acti)iti de )oluntariat. 2eglementat prin lege 6Jegea !?5L2&8&482&&! *i Crdonana nr. 58L2&8 &882&&87, )oluntariatul pre$upune un anumit ni)el al $olidaritii *i con*tiinei ci)ice care $ conduc la participarea li"er con$imit a per$oanei ce dore*te $ $e implice /ntr8o a$tfel de acti)itate. 0cti)itile de )oluntariat au di)er$e arii de intere$ pentru organi#aiile comunitare negu)ernamentale, /ntre care *i oferirea de a$i$ten medical gratuit, de recuperare, de rea"ilitare fi#ic, celor ce nu8*i pot plti co$turile ace$tor $er)icii atunci c3nd au ne)oie de ele. Bin moti)e o"iecti)e, foarte puine dintre ace$tea $unt /n pre#ent decontate de 405, din fondul a$igurrilor de $ntate. n $ituaia /n care $er)iciile medicale 6*i de recuperare7 $unt indicate la domiciliul pacienilor *i nu pot fi decontate de 405, nici pltite de ctre pacient $peciali*tilor cu drept de li"er practic, $oluia prin care $e pot a"orda unele ca#uri $unt $er)iciile $ociale de )oluntariat. n pre#ent, de$pre a$i$tena medical la domiciliu 6includem aici *i kinetoterapia la domiciliu7 $e )or"e*te din ce /n ce mai mult. <n $egment important al populaiei are ne)oie de ace$tea, dar nu toi pacienii *tiu c au dreptul de a "eneficia de ele inclu$i) /n mod gratuit. 4u at3t mai mult /n 2om3nia di)er$ificarea po$i"ilitilor de inter)enie $e impune, at3t pentru reducerea timpului de internare care pre$upune co$turi mari, dar *i pentru e)itarea di$confortului p$i+ic la care e$te $upu$ "olna)ul /n perioada de internare. Hratamentul aplicat /n diferite alte moduri de organi#are, acolo unde e$te po$i"il, *i8a do)edit eficiena, $u" mai multe a$pecte care pri)e$c at3t in$tituiile de profil 6$pitale, policlinici7 dar *i pe "eneficiari, pe pacienii care /l $olicit. Bintre diferitele moduri de a"ordare a recuperrii medicale, tratamentul la domiciliul pacientului e$te una din )ariantele con$iderate deo$e"it de a)anta oa$e, at3t pentru pacient c3t *i pentru $peciali*ti Be a$emenea eli"erarea unui certificat de ate$tare a acti)itii de )oluntariat e$te util $tudenilor )oluntari pentru a demon$tra ulterior e1periena practic /n domeniu pe care orice anga ator o $olicit. 4ontractul cu 405, c3t *i li"era practic, reglementate prin lege, re#ol) at3t pro"lema unor locuri de munc pentru $peciali*ti, precum *i !%

a)anta ele tratamentului de recuperare la domiciliul pacientului, prin decontarea $er)iciilor de ctre 405 din contri"uia fiecrei per$oane la acea$t in$tituie. Pentru reali#area ace$tei pregtiri am $ta"ilit etapele nece$are pentru in$truirea $tudenilor, printr8un program metodic, conform regulilor de management e1i$tente, "ine conturate *i logic parcur$e, urm3nd ca dup acea$ta, cuno*tinele do"3ndite $ fie implementate /n practic, $u" form de )oluntariat. 0m con$iderat nece$ar o perioad de cinci luni de pregtire teoretic *i practic de $pecialitate, adre$at $tudenilor din ultimul an de $tudii, $peciali#area kinetoterapie dup care $tudeni participani la acea$t form )oluntar de in$truire, au fo$t e)aluai. Ja pregtirea $tudenilor au contri"uit cadrele didactice de $pecialitate, medici kinetoterapeui, mem"ri ai unui proiect de cercetare 4.45I5 6/n calitate de pre$tator de $er)icii7 c3t *i $peciali*ti 6medici, p$i+olog, $ociolog7 din cadrul 0$ociaiei =4entrul Biece#an 4arita$> Ia*i cu care am /nc+eiat un protocol de cola"orare 6/n calitate de "eneficiar7. Prin ace$t contract $8au $ta"ilit9 O !e%"!-&l pro!e%"&l&! 0rt. !. 0cti)iti de )oluntariat ale $tudenilor de la $peciali#area kinetoterapie la domiciliul per$oanelor aflate /n e)idena 0$ociaiei 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i. D&ra"a 0rt. 2. Burata con)eniei9 ! martie ; !5 mai 2&&K 6/n primul an aplicaii practice7 Drep"&r!le .! o l!*a$!!le p#r$!lor 0rt. %. 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i a$igur po$i"ilitatea de aplicare a tratamentelor kinetoterapeutice pre$cri$e de ctre un cadru medical de $pecialitate. 0rt. 4. 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i a$igur acce$ul la documentele medicale ale pacienilor aflai /n program. 0rt. 5. 'oluntarii, $tudeni ai $peciali#rii kinetoterapie, $e o"lig $ $e pre#inte la programul $ta"ilit /mpreun cu pacientul. 0rt. -. 'oluntarii a$igur de$f*urarea acti)itilor de recuperare adaptate diagno$ticului, $u" /ndrumarea cadrelor didactice de la $peciali#area kinetoterapie. D!spo,!$!! '!(ale !4

0rt. K. Modificarea pre#entului protocol $e )a face numai prin acordul prilor *i numai cu /nc+eierea de act adiional, cu e1cepia ca#urilor pre)#ute de lege. 0rt. 8. 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i $e o"lig ca dup primirea datelor nece$are din partea partenerului din pre#entul protocol, $ p$tre#e confidenialitatea ace$tora, cer3nd acordul celor $electai pentru participarea la $tudiu *i pentru folo$irea datelor per$onale. Be a$emenea /n cadrul protocolului de cola"orare au fo$t pre)#ute 6o"ligaii ale protocolului de $er)icii79 ela"orarea *i derularea programelor de kinetoterapie aplicate de ctre )oluntari: de$f*urarea acti)itilor /n concordan cu ni)elul de pregtire profe$ional al )oluntarilor: participarea la formele de in$truire propu$e de "eneficiarul )oluntariatului: re$pectarea timpului de lucru $ta"ilit pentru fiecare ca# /n parte. 4onform planificrii, perioada de aplicare a tratamentului kinetoterapeutic $u" form de )oluntariat la domiciliul pacienilor recomandai de medicii aflai /n $er)iciul 04B4 Ia*i $8a derulat /n "une condiii, am"ele pri re$pect3ndu8*i o"ligaiile. 0u fo$t cuprin$e /n program per$oane cu diferite afeciuni cronice, cu )3r$te /ntre !& ani 8 K& ani, ca#uri $ociale. 5u" a$pectul re#ultatelor o"inute, ace$tea au fo$t con$iderate $ati$fctoare pentru condiiile date, diagno$ticul *i timpul de inter)enie. Programul a fo$t reluat *i e$te /n derulare *i /n pre#ent ceea ce confirm contri"uia acti)itii la ameliorarea $trii de $ntate a pacienilor. 0tragerea *i moti)area )oluntarilor $pre acti)iti din cadrul unor organi#aii au la "a# con)ingeri per$onale *i )alori morale, dorina de de#)oltare profe$ional, /nelegerea, de$c+iderea $ocial, dorina de a prote a, $tima de $ine. Pe parcur$ul derulrii acti)itilor propu$e cele mai importante a$pecte au fo$t pre#entate /n cadrul $e$iunilor de comunicri *tiinifice pentru a le face cuno$cute celor intere$ai, pentru a promo)a intere$ul pentru acea$t form de acti)itate *i de a reali#a $c+im"uri de e1perien. 4onclu#ii Proiectul a fo$t con$iderat de intere$ ma or, fiind apreciat cu un puncta foarte "un, ceea ce a fcut po$i"il "ugetarea: Intere$ul $tudenilor a fo$t foarte mare, grupa con$tituindu8$e foarte u*or, ace*tia fiind de$c+i*i pentru acti)iti facultati)e *i de )oluntariat: 4entrul 4arita$ a acceptat cola"orarea, de$c+i#3ndu8$e /n per$pecti) un parteneriat de lung durat: !5

Pacienii 6per$oane cu diferite afeciuni7 dore$c ace$te $er)icii *i le aprecia# /n mod deo$e"it: 0cti)itatea )oluntarilor poate contri"ui la di)er$ificarea $er)iciilor $ociale: Prin )oluntariat $e pot re#ol)a diferite pro"leme care fac o"iectul unor organi#aii care )i#ea# domeniile de intere$ din cadrul comunitii: 0$igur re$ur$e umane $uplimentare pentru acoperirea unor acti)iti profe$ionale:

'oluntarii pot $u$ine acti)iti importante /n cadrul unor organi#aii: 0duc un ton optimi$t *i entu#ia$m /n acti)itile organi#aiei: ntruc3t practica profe$ional 6a$i$tat7 din perioada de )oluntariat, $e finali#ea# *i cu o certificare a acti)itii pre$tate, tot mai muli $tudeni $unt intere$ai de a participa la acea$t form de acti)itate. 7! l!o*ra'!e8 !. 0l"u 0., 0l"u 4., Petcu I., 2&&! Asistena n amilie a persoanei cu de icien uncional, Ed. Polirom, Ia*i, 2. Alteanu '., !""# $rogram de pregtire complementar a %inetoterapeutului pentru recuperarea medical la domiciliu& n 'ederea integrrii n sistemul actual al asigurrilor de sntate 8 ,rant 4.45I5 %. Alack B, AoMman 4. !??K Communit( institutional care or rail elderl( people. B)*: %!59 44!8442. 4. @undaia de ngri iri 4omunitare , !??8 ; Ser'iciile de ngri+iri la domiciliu , -.id de $ractic ; Ed. Jeal. Aucure*ti 5. ,+ergu 0loi$, 2&&%& )anagementul ser'iciilor de asisten psi.opedagocic /i social Polirom Ia*i -. (a)anag+ 5, (napp M !???. $rimar( care arrangements or elderl( people inresidential and nursing .omes. B)*: %!89 ---. K. 2oc+on P0, Aron$kill 5E, ,urMit# NE. Eealt+ care for older people. B)* 2&&2: %249 !2%!8!2%2. 8. Hudor 5"eng+e !??- 0 Recuperarea medical la domiciliul bolna'ului& Ed. Medical Aucure*ti, ?. 'l$ceanu. M., !??%, $si.osociologia organi1aiilor /i a conducerii, Editura Paideia, Aucure*ti. !&. Oagner 4, )an der Oal ,, ,roeneMegen PP, de Aakker BE. 2&&! 2.e e ecti'eness o 3ualit( s(stems nnursing .omes9 a re)ieM. 4ualit( and Sa et( nHealt. Care: !&9 2!!82!K. !!. H+e ElderlD Patient 4are 4ri$i$, 2&&%, Pu"lic 2elea$e 'er$ion, H+e !-

Eealt+ 2oundta"le 0nnual ,eneral Meeting Mini8Oork$+op Jondra PolicD 5ur)eD +,- H+e ElderlD Patient 4are 4ri$i$ , Pu"lic 2elea$e 'er$ion& !""5 , 2.e Healt. Roundtable Annual -eneral )eeting )ini6or%s.op.ttp/00111-a(gm-org-a%0do!%me#t(0E"der"2Pat e#tPre (e#tat o#-pd3 !%. Compre.ensi'e 6eb Sites or Aging and 7ong,term Care +ttp9LLMMM.longtermcarelink.netLcompre+en$i)e.+tml !4. Disabilit( 8-o'ernment and pri'ate ser'ices and assisti'e de'ices9 8 +ttp9LLMMM.longtermcarelink.netLdi$a"ilitD.+tml !5. Home Care 8 +ttp9LLMMM.life+ome.comL !-. 43t+D 5c+oen, Erin 5trumpf, (aren Ba)i$, 2o"in C$"orn, (aren Bonelan, and 2o"ert N. H+e ElderlDP$ E1perience$ Mit+ Eealt+ 4are /n@i)e .ation$. @inding$ from t+e 4ommonMealt+ @und !??? International Eealt+ PolicD 5ur)eD 8 +ttp9LLMMM.cmMf.orgLprogram$LinternationalL$c+oenQ5natQ%8K.pdf

!K

!8

II. 9NGRI:IRILE MEDICALE LA DOMICILIU

De# (a Ir m a 4on$ilier Nuridic 5uperior 405 Ia*i E foarte pro"a"il ca muli dintre d)$. $ fi au#it de a de /ngri irile medicale la domiciliu. ngri irile paliati)e 8 ra#a de umanitate 8 $e acord $u" form de /ngri iri la domiciliu, /ngri iri acordate /n $pitale generale, /n $eciile cu profil oncologic $au cronic, unde e1i$t paturi pentru /ngri iri paliati)e *i /n $i$tem de +o$pice. 4omparati) cu $er)iciile de#)oltate /n Europa de E$t, noi $untem a"ia la /nceput de drum. n 2om3nia, $i$temul $anitar $e afl /ntr8o perioad de tran$formri profunde, de la fa#a /n care era aproape /n /ntregime proprietatea $tatului *i era coordonat de Mini$terul 5ntii prin direciile udeene de $ntate pu"lic, la $ituaia actual /n care ma oritatea unitilor $anitare $unt uniti autonome, /n proprietatea autoritilor locale $au udeene. n ara noa$tr, $i$temul a$igurrilor $ociale de $ntate a fo$t introdu$ prin Jegea nr. !45L!??K, renun3ndu8$e a$tfel la modelul de finanare de ctre $tat a $i$temului $anitar *i adopt3ndu8$e $i$temul $anitar "a#at pe a$igurri de $ntate, a*a8numitul $i$tem Ai$markian, denumit a$tfel dup numele celui care l8a introdu$ /n ,ermania la $f3r*itul $ecolului al RIR8lea. 5i$temul pre$upune o"inerea de )enituri prin contri"uii o"ligatorii *i modaliti $pecifice de redi$tri"uire *i de alocare a fondurilor /n $i$temul de $ntate. 5copul introducerii ace$tui $i$tem de a$igurri $ociale de $ntate e$te acela de a contri"ui la de#)oltarea acti)itii medicale, )i#3nd /n $pecial pre)enia *i meninerea $trii de $ntate a populaiei, prin a$igurarea acce$ului fiecrui cetean a$igurat la $er)icii medicale calitati)e. 0cea$t lege a fo$t a"rogat de Crdonan de <rgen 6C.<.7 nr. !5&L2&&2 care preci#ea#, /n premier, dreptul pacienilor de a primi /ngri iri la domiciliu /n orice $ituaie de "oal, C.<. a"rogat la r3ndul ei odat cu intrarea /n )igoare a Hitlului 'III 8 0$igurrile 5ociale de 5ntate 8 din Jegea nr. ?5L2&&- pri)ind reforma /n domeniul $ntii. 0)3nd /n )edere organi#area $i$temului de $ntate din 2om3nia pe ni)ele de acordare a a$i$tenei medicale, primar, $ecundar *i teriar, atri"uiile *i re$pon$a"ilitile Mini$terului 5ntii ca principal factor al $i$temului, au fo$t treptat tran$ferate. Potri)it pre)ederilor Jegii nr. ?5L2&&- a$igurrile $ociale de $ntate repre#int principalul $i$tem de finanare a ocrotirii $ntii populaiei care a$igur acce$ul la un pac+et de $er)icii de "a# pentru a$igurai.

!?

Care s&(" persoa(ele as!*&ra"eI Jegea ?5 pre)ede9 $unt a$igurai toi cetenii rom3ni cu domiciliul /n ar, precum *i cetenii $trini *i apatri#ii care au $olicitat *i o"inut prelungirea dreptului de *edere temporar $au au domiciliul /n 2om3nia *i fac do)ada plii contri"uiei la fond, /n condiiile pre#entei legi. n condiiile Jegii ?5L2&&- a$iguraii au dreptul la un pac+et de $er)icii de "a#. Brepturile a$igurailor $e $ta"ile$c pe "a#a contractului8 cadru care $e ela"orea# de 4.05 pe "a#a con$ultrii 4olegiului Medicilor din 2om3nia, 4olegiului Medicilor Benti*ti din 2om3nia, 4olegiului @armaci*tilor din 2om3nia, Crdinului 0$i$tenilor Medicali *i Moa*elor din 2om3nia, Crdinului Aioc+imi*tilor, Aiologilor *i 4+imi*tilor, precum *i a organi#aiilor patronale *i $indicale repre#entati)e din domeniul medical, p3n la data de %! octom"rie a anului /n cur$ pentru anul urmtor. Proiectul $e a)i#ea# de Mini$terul 5ntii Pu"lice *i $e apro" prin +otr3re a ,u)ernului. 4ontractul ; cadru, reglementea# /n principal, condiiile acordrii a$i$tenei medicale cu pri)ire la9 pac+etul de $er)icii de "a# la care au dreptul per$oanele a$igurate: li$ta $er)iciilor medicale, a $er)iciilor de /ngri iri, inclu$i) la domiciliu, a medicamentelor, di$po#iti)elor medicale *i a altor $er)icii pentru a$igurai, aferente pac+etului de $er)icii de "a#: criteriile *i $tandardele calitii pac+etului de $er)icii: alocarea re$ur$elor *i controlul co$turilor $i$temului de a$igurri $ociale de $ntate /n )ederea reali#rii ec+ili"rului financiar al fondului: tarifele utili#ate /n contractarea pac+etului de $er)icii de "a#, modul de decontare *i actele nece$are /n ace$t $cop: internarea *i e1ternarea "olna)ilor: m$uri de /ngri ire la domiciliu *i de recuperare: Printre alte drepturi de care "eneficia# a$iguraii, care $unt $uportate din fondul naional unic de a$igurri $ociale de $ntate $e numr *i $er)iciile medicale de /ngri iri la domiciliu. Be$pre a$i$tena medical la domiciliu $e )or"e*te mult /n ultima )reme. Muli $unt *i aceia care au ne)oie de ea *i care nu *tiu c au dreptul $ "eneficie#e inclu$i) ,20H<IH de acea$ta. Pe("r& a e(e'!%!a de )(*r!+!r! med!%ale la dom!%!l!& es"e (e%esar %a persoa(a )( %a&,# s# '!e as!*&ra"#. Populaia )3r$tnic /nregi$trea# o cre*tere rapid *i con$tant /n Europa, ca de altfel /n /ntreaga lume. 5c+im"rile demografice con$tituie o real pro)ocare pentru gu)ernele 5tatelor Mem"re, inclu$i) pentru 2om3nia,

2&

con$ecinele $ocio 8 economice ale fenomenului de /m"tr3nire a populaiei a)3nd implicaii ma ore /n ela"orarea, de per$pecti), a politicilor pu"lice. n pre#ent, ara noa$tr $e confrunt cu un de#ec+ili"ru /ntre numrul $alariailor *i numrul pen$ionarilor, /n $en$ul c, datorit, /n primul r3nd, politicii de $timulare a pen$ionrii timpurii de dup !??&, a cre$cut rapid numrul de pen$ionari, /n timp ce numrul $alariailor a $c#ut, mai ale$ prin emigrarea tinerilor /n afara granielor rii. n ace$t conte1t, /m"tr3nirea populaiei accentuea# o pro"lem re$imit de a /n $ocietatea rom3nea$c9 per$oanele )3r$tnice au ne)oie de /ngri ire medical *i a$i$ten per$onal cu mult pe$te re$ur$ele de care di$pun at3t ei /n*i*i, c3t *i $i$temul de a$igurri *i de a$i$ten $ocial. n 2om3nia, per$oanele /n )3r$t de -& de ani *i pe$te, repre#entau /n anul !??& un procent de !&,%G din totalul populaiei 2om3niei, /n anul 2&&& un procent de !8,KG, /n 2&&% un procent de !?,?G, iar pentru anul 2&%& $e preconi#ea# un procent de 22,%G. .umai /n ultimii 8 ani populaia )3r$tnic a /nregi$trat o cre*tere de pe$te dou procente. 4omparati) cu rile de#)oltate din lume, durata medie de )ia a rom3nilor e$te mult mai mic. @enomenul de /m"tr3nire a populaiei conduce la con$ecine multiple, afect3nd /n principal domeniile economic, $ocial *i medical. 4on$ecinele medicale *i medico 8 $ociale )i#ea# cre*terea ne)oilor de /ngri iri comple1e datorate polipatologiei $pecifice )3r$tei a treia, apariia $trilor de in)aliditate $e)er generatoare de $ituaii de dependen care creea# pro"leme deo$e"ite per$oanei /n cau#, familiei *i comunitii. 0ce$tea nece$it un numr mare de $er)icii medico 8 $ociale, c3t *i cre*terea $olicitrilor pentru a$i$tare /n in$tituii de a$i$ten $ocial, $au acordarea de $uport pentru per$oanele )3r$tnice gra) "olna)e aflate /n $tadii terminale. Atr3neea nu e$te o "oal. Ea repre#int un proce$ e)oluti), e1trem de comple1 care impune o alt a"ordare din per$pecti)a politicilor $ociale, mai ale$, din domeniul a$i$tenei $ociale, medicale *i a /ngri irii de lung durat. n ultimii ani /n$, precum *i /n conte1tul $ocio 8 economic actual, "tr3neea a /nceput $ fie con$iderat din ce /n ce mai mult drept un ri$c de e1cludere $ocial. 4a atare, protecia $ocial a per$oanelor )3r$tnice $e reg$e*te ca tem prioritar, inclu$i) /n documentele 4omi$iei Europene ce )i#ea# ela"orarea unor o"iecti)e *i planuri de aciune $ocial comune, /n cadrul metodei de$c+i$e de coordonare a politicii de com"atere a e1clu#iunii $ociale, enunat la 5ummitul 4on$iliului European de la Ji$a"ona din martie 2&&&. Be altfel, /n primul raport al 4E pri)ind $rcia *i inclu#iunea $ocial, $8a preci#at c, /n multe ri mem"re ale <niunii Europene, =per$oanele )3r$tnice au fo$t menionate ca fiind cele mai )ulnera"ile /n ce pri)e*te ri$cul de e1clu#iune $ocial, datorit ni)elului in$uficient al pen$iilor>. Jegea pri)ind a$i$tena $ocial a per$oanelor )3r$tnice a fo$t primul act normati) care a reglementat $er)iciile $ociale de$tinate unei anumite 2!

categorii de populaie *i a creat premi#ele de#)oltrii infra$tructurii nece$are $u$inerii $i$temului de /ngri ire a per$oanelor )3r$tnice dependente la domiciliu *i /n regim in$tituionali#at. Bup cinci ani de la implementarea legii au fo$t con$tatate o $erie de puncte $la"e referitoare la incapacitatea $i$temului de a a$igura acce$ul tuturor per$oanelor )3r$tnice care /ntrune$c condiiile de eligi"ilitate la $er)iciile de /ngri ire nece$are, precum *i la o $erie de m$uri de $uport ce ar fi putut conduce la diminuarea numrului de $olicitri pentru admiterea /n cmine. Hotodat, re$ur$ele financiare, materiale *i umane in$uficiente au determinat /nt3r#ieri ma ore /n ce pri)e*te de#)oltarea $tructurilor pu"lice de la ni)elul autoritilor locale cu re$pon$a"iliti /n admini$trarea *i coordonarea m$urilor de protecie $ocial de$tinate per$oanelor )3r$tnice, precum *i o repartiie inec+ita"il a $er)iciilor de /ngri ire /ntre mediul ur"an *i rural, /ntre localitile pro$pere *i cele mai puin de#)oltate economic. n pre#ent, /n 2om3nia, e1i$t un numr de 5.??4.82? pen$ionari, din care un numr de %.-88.%-% $unt per$oane )3r$tnice definite conform legii 6per$oanele care au /mplinit )3r$ta $tandard de pen$ionare7. Bin totalul de per$oane )3r$tnice, un numr de 2.4&4.%48 $unt femei /n )3r$t de -& de ani *i un numr de !.284.&!5 $unt "r"ai /n )3r$t de -5 de ani *i pe$te. Per$oanele )3r$tnice care $e afl /n ri$cul cel mai cre$cut de dependen $unt cele cu )3r$ta de 8& de ani *i pe$te 64K&.%K8 /n pre#ent7 *i repre#int grupa de poteniali "eneficiari de $er)icii de /ngri ire. 4onform unor calcule pre)#ute de literatura de $pecialitate, %G din per$oanele cu )3r$ta de pe$te -& de ani $e pot g$i /n $ituaie de dependen. 0plicat ace$t procent la numrul de per$oane )3r$tnice din 2om3nia cu )3r$ta de pe$te -& de ani, ar re#ulta un numr de apro1imati) !25.25& de per$oane )3r$tnice dependente care repre#int grupa celor care nece$it $igur $er)icii de /ngri ire. Bintr8un numr de %5 per$oane )3r$tnice dependente, !& $unt /n $ituaie de pierdere accentuat a autonomiei, re$pecti) 4&.&&& de per$oane care nece$it /ngri iri permanente. Prin urmare e$te imperio$ nece$ar $ fie de#)oltat reeaua de /ngri iri la domiciliu, r$pun#3nd a$tfel at3t dorinei *i dreptului per$oanei )3r$tnice de a tri /n mediul $u propriu de )ia, c3t *i ne)oii de a admini$tra re$ur$ele c3t mai eficient, *tiut fiind c /ngri irea la domiciliu e$te mai puin co$ti$itoare, cu e1cepia ca#urilor care nece$it /ngri ire permanent. ngri irile medicale la domiciliu, cum de altfel *i titulatura preci#ea# $unt acele /ngri iri acordate de per$onal medical calificat, direct la domiciliul "olna)ului, /n urma unei $olicitri $au indicaii din partea medicului. Bin ace$te ec+ipe fac parte medici, a$i$tente medicale, kinetoterapeui etc. 5copul ace$tui concept modern, alternati)a complementar la $pitali#are, e$te pe l3ng cel de reducere a co$turilor generate de $pitali#area prelungit $au inutil *i cel de umani#are a actului medical. 22

P$trarea pacientului /n mediul $u, /n ca$a $a, /n antura ul $u $ocial *i aducerea actului medical la patul "olna)ului $8a do)edit "enefic /n multe ca#uri at3t pentru pacient c3t *i pentru familia $a. Printre cau#ele care determin frec)ena cre$cut a ca#urilor care nece$it /ngri iri de ace$t tip $e numr /m"tr3nirea populaiei, prelungirea duratei de )ia a pacienilor cu "oli cronice $au incura"ile ca urmare a progre$elor te+nologice $au $ucce$elor /nregi$trate /n tratamentul lor. 4onceptul e$te relati) nou /n 2om3nia, dar tre"uie *tiut faptul c mi*carea /n fa)oarea /ngri irilor paliati)e a /nceput /n Europa cu apro1imati) %& de ani /n urm. ngri irea la domiciliu a pacienilor cu "oli cronice *i pentru care )indecarea nu mai e$te po$i"il e$te con$iderat /n toat lumea ca o alternati) la reducerea numrului de paturi de $pital ocupate *i un pa$ /nainte ctre cre*terea calitii )ieii *i a actului medical, precum *i a autonomiei pacientului. n general, de /ngri irile medicale la domiciliu "eneficia# cei a$igurai la o ca$ de a$igurri de $ntate, "olna)ii /n )3r$t, cronicii, cei cu epi$oade de acuti#are a "olii, cei greu $au impo$i"il de depla$at, ca#urile $ociale $au "tr3nii $inguri. ngri irile medicale la domiciliu $unt printre puinele moti)e pentru care "tr3nii $pun c a meritat $ pltea$c de c3nd $e *tiu contri"uia la a$igurrile $ociale de $ntate. Pentru coti#aia de o )ia $unt /n $f3r*it recompen$ai. Per$onalul medical al organi#aiilor de /ngri iri la domiciliu pe l3ng urmrirea $trii generale a "olna)ului, a temperaturii $ale, a ten$iunii arteriale, urmre*te e)oluia plgilor po$toperatorii p3n la )indecare, admini$trea# medicaia pre$cri$ de medic, a ut la admini$trarea alimentaiei pe cale artificial, poate face mane)re terapeutice pentru e)itarea e$carelor, mo"ili#ea# pacientul, /ngri e*te pacienii /n fa#a terminal. Prin cele artate mai $u$ am enumerat doar o parte din $er)iciile acoperite de /ngri irile medicale la domiciliu. E1i$t a$tfel de modele, e1perimente reu*ite, care fac fericii /n $pecial pacienii, "tr3nii, fr un $pri in $ocio ; financiaro ; familial, care nu $e )d a$tfel pr$ii la mi locul $au c+iar la /nceputul drumului $pre un final "un po$t8tratamentul din $pital. Bar *i cadrele medicale, medicii, /ncep $ ai" /ncredere *i $ )ad /n /ngri irile medicale la domiciliu a)anta e *i $ati$facia continurii actului lor medical c+iar *i dup ce pacienii pr$e$c $pitalul. n a$i$tenta medical, comunicarea e$te o ne)oie fundamental *i tre"uie $ fie o art pe care $lu itorii *tiinei medicale o /nno"ilea# /n relaia cu omul "olna) *i familia ace$tuia. n ca#ul "olna)ilor cu "oli incura"ile, a*a cum $unt "olile neopla#ice, dar *i alte "oli degenerati)e, neurologice, cardio8 )a$culare, de nutriie, demenele, 5IB0, *.a., comunicarea, care repre#int o ne)oie $tringent a ace$tora, pre$upune unele a"iliti relaionale, care 2%

con$tau /n a"ordarea unor $trategii menite $ $ta"ilea$c relaii interper$onale, empatice. Bemer$ul paliati), care $e afl /n complementaritatea celor pre)enti)e, terapeutice *i de recuperare, )i#ea# $ati$facerea tuturor ne)oilor fundamentale *i cuprinde pe l3ng tratamentele medico8c+irurgicale, toate /ngri irile Snur$ingS *i toate $u$inerile p$i+ologice *i $pirituale, de$tinate $ aline $uferinele $omato 8 p$i+ice, $ ameliore#e calitatea )ieii *i $ a$igure re$pectarea demnitii condiiei umane. n demer$ul paliati), "olna)ul incura"il e$te a"ordat plenar, "io ; p$i+o 8 $ocial, cultural *i $piritual, /n interrelaie permanent cu mediul familial *i cu )alorile, cu principiile $ale de )ia *i cu credinele $ale, adic e$te a"ordat glo"al integrati) $au +oli$tic. 0ce$te re#ultate "une au condu$ *i la finanarea /ngri irilor medicale la domiciliu de ctre in$tituiile $tatului 8 4a$a de 0$igurri de 5ntate, Mini$terul Muncii *i Proteciei 5ociale. Potri)it di$po#iiilor Jegii nr. ?5L2&&-, titlul 'III 8 /ngri irile medicale la domiciliu $e acord de ctre furni#orii de /ngri iri medicale la domiciliu, per$oane fi#ice $au uridice, autori#ate *i e)aluate /n condiiile legii, alii dec3t medicii de familie *i $pitalele, care /nc+eie contracte cu ca$ele de a$igurri de $ntate pentru $er)icii de /ngri iri medicale la domiciliu. 5er)iciile de /ngri iri medicale la domiciliu $e acord pe "a# de recomandare pentru /ngri iri medicale la domiciliu, in3nd $eama de $tarea de $ntate a a$iguratului *i de gradul de dependen al ace$tuia. 2ecomandarea pentru efectuarea $er)iciilor de /ngri iri medicale la domiciliu $e face de ctre medicii de $pecialitate din am"ulatoriul de $pecialitate *i de ctre medicii de $pecialitate la e1ternarea a$igurailor din $pitale, aflai /n relaii contractuale cu ca$ele de a$igurri de $ntate, /n funcie de patologia "olna)ului *i gradul de dependen al ace$tuia. Medicii de $pecialitate din am"ulatoriul de $pecialitate recomand /ngri iri medicale la domiciliu pentru a$iguraii aflai /n fa# terminal ca urmare a unor afeciuni oncologice $au 0'4. n funcie de gradul de dependen, "olna)ul poate fi9 a7 total dependent 8 pacientul care nu poate /ndeplini trei $au mai multe acti)iti #ilnice de "a# fr a utorul altei per$oane *i are ne)oie de /ngri ire medical: "7 parial dependent 8 pacientul care nu poate /ndeplini cel puin dou acti)iti #ilnice de "a# fr a utorul altei per$oane *i din cau#a $trii de $ntate are ne)oie de /ngri ire medical: c7 independent 8 pacientul care /ndepline*te acti)itile #ilnice de "a# fr a utorul altei per$oane dar care, datorit afeciunii cronice acute, nece$it urmtoarele $er)icii de /ngri ire medical la domiciliu, ca de e1emplu9 /ngri irea $tomelor, /ngri irea canulei tra+eale, /ngri irea plgii po$toperatorii *i tratament parenteral. 24

2ecomandarea pentru /ngri iri medicale la domiciliu $e eli"erea# /n trei e1emplare, din care un e1emplar rm3ne la medic. <n e1emplar /mpreun cu o cerere de acordare de $er)icii de /ngri iri medicale la domiciliu $e depun de ctre a$igurat, de ctre unul dintre mem"rii de familie 6printe, $oL$oie, fiuLfiic7, de o per$oan /mputernicit de ace$ta $au aparintorul legal al ace$tuia la ca$a de a$igurri de $ntate la care $e afl /n e)iden a$iguratul, iar un e1emplar rm3ne la a$igurat, urm3nd a fi predat furni#orului de /ngri iri medicale la domiciliu care /i )a acorda $er)iciile re$pecti)e, dac cererea a fo$t apro"at. Hermenul de )ala"ilitate a recomandrii pentru /ngri iri medicale la domiciliu e$te de 5 #ile calendari$tice de la data emiterii ace$teia. 4ererea *i recomandarea primit de ctre ca$a de a$igurri de $ntate $unt anali#ate de ctre acea$ta /ntr8un inter)al de 24 de ore de la data depunerii *i e$te apro"at /n limita $umei pre)#ute pentru acea$t de$tinaie. Ja anali#a cererilor *i recomandrilor primite, ca$a de a$igurri de $ntate )a lua /n con$iderare *i gradul de dependen al a$iguratului. 4a$a de a$igurri de $ntate e$te o"ligat $ tran$mit a$iguratului prin adre$ $cri$, e1pediat prin po*t $au direct a$iguratuluiLaparintorului, r$pun$ul la cerere /n termen de ma1imum 24 de ore de la data lurii deci#iei. 4a$a de a$igurri de $ntate )a )erifica *i numrul de #ile de /ngri iri medicale la domiciliu de care a "eneficiat a$iguratul re$pecti) /n ultimele !! luni, a$tfel /nc3t $ nu $e dep*ea$c numrul de 5- #ile calendari$tice. 0$iguratul, unul dintre mem"rii de familie 6printe, $oL$oie, fiuLfiic7, o per$oan /mputernicit de ace$ta $au aparintorul legal, pe "a#a cererii apro"ate de ca$a de a$igurri de $ntate $e adre$ea# unui furni#or de $er)icii de /ngri iri medicale la domiciliu, aflat /n relaii contractuale cu ca$a de a$igurri de $ntate *i care e$te inclu$ /n li$ta de furni#ori pu$ la di$po#iie de ctre acea$ta.

25

Ji$ta $er)iciilor de /ngri iri medicale la domiciliu *i tarifele aferente $unt urmtoarele9 0.ER0 24 .orme metodologice de aplicare a contractului 8 cadru pe anul 2&&K PAC;ET DE SER<ICII MEDICALE DE 7A= PENTRU 9NGRI:IRI MEDICALE LA DOMICILIU QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ T.r. T 5E2'I4I< BE .,2INI2E MEBI40JU J0 BCMI4IJI< T H02I@ T8 JEI 8 Tcrt.T T T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T ! T Monitori#area parametrilor fi#iologici9 T T T T temperatur V re$piraie T !,!5 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 2 T Monitori#area parametrilor fi#iologici9 pul$ V H0 T !,!5 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T % T Monitori#area parametrilor fi#iologici9 diure# V $caun T &,84 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 4 T 0dmini$trarea medicamentelor intramu$cular WL$u"cutanatWL T T T intradermicWLoralWWLpe mucoa$eWW T 2,4& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 5 T 0dmini$trarea medicamentelor intra)eno$ $u" $upra)eg+erea T T T T mediculuiW T %,8& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T - T 5onda )e#ical la femei *i admini$trarea medicamentelor T T T T intra)e#ical pe $ond )e#ical T %,!4 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T K T 0dmini$trarea medicamentelor prin perfu#ie endo)enoa$ $u" T T T T $upra)eg+erea mediculuiW T 8,-K T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 8 T 2ecoltarea produ$elor "iologice T %,!4 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T ? T 0limentarea artificial pe ga$tro$tomL$ond ga$tric T T T T *i educarea a$iguratuluiLaparintorilor T 4,K& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !& T 0limentarea pa$i), inclu$i) admini$trarea medicamentelor per T T T T o$, pentru "olna)ii cu tul"urri de deglutiie T 5,54 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !! T 4li$m cu $cop e)acuator T 2,82 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !2 T 5pltur )aginal /n ca#uri de deficit motor T 2,82 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT 2-

T !% T Mane)re terapeutice pentru e)itarea complicaiilor T T T T )a$culare ale mem"relor inferioareLe$carelor de decu"it9 T -,2K T T T mo"ili#are, ma$a , aplicaii medicamentoa$e, utili#area T T T T colacilor de cauciuc *i a rulourilor T T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !4 T Mane)re terapeutice pentru e)itarea complicaiilor pulmonare9 T T T T $c+im"area po#iiei, tapota , fi#ioterapie re$piratorie T 5,54 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !5 T ngri irea plgilor $impleL$uprimarea firelor T 5,54 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !- T ngri irea plgilor $uprainfectate T K,84 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !K T ngri irea e$carelor multiple T K,84 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !8 T ngri irea $tomelor T 4,K& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T !? T ngri irea fi$tulelor T 5,54 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 2& T ngri irea tu"ului de dren T 4,K& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 2! T ngri irea canulei tra+eale *i in$truirea a$iguratului T 4,K& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 22 T Monitori#area diali#ei peritoneale T 4,K& T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 2% T 0plicareaWW de plo$c, "a#inet, condom urinar T %,!4 T TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT T 24 T 0plicarea de mi loc a uttor pentru a"$or"ia urinei WWW T 5,&& T W n afara in eciilor *i perfu#iilor cu produ$e de origine uman. WW Pentru pacienii total dependeni $au parial dependeni. WWW n tariful $er)iciului e$te inclu$ co$tul mi locului a uttor pentru a"$or"ia urinei. 5e decontea# ma1imum 2 mi loace a uttoare pentru a"$or"ia urineiL#i pentru a$iguraii total dependeni $au parial dependeni. .CHU9 n tarife $unt inclu$e *i co$turile materialelor $anitare utili#ate pentru reali#area $er)iciului de /ngri ire la domiciliu. Perioada pentru care un a$igurat poate "eneficia de $er)icii de /ngri iri medicale la domiciliu $e $ta"ile*te de medicul care a fcut recomandarea, cu o"ligati)itatea preci#rii ritmicitiiLperiodicitii $er)iciilor, con$emnate /n formularul S2ecomandare pentru /ngri iri medicale la domiciliuS dar nu mai mult de 5- #ile calendari$ticeLan /n una $au mai multe etape 6$eturi de /ngri ire7. @iecare $et nou de /ngri ire $e recomand utili#3nd o nou foaie de recomandare. 2K

@urni#orii de $er)icii de /ngri iri medicale la domiciliu acord $er)icii conform unui plan de /ngri iri /n conformitate cu recomandrile fcute de ctre medicii de $pecialitate din am"ulatoriul de $pecialitate *i din $pital, #ilnic, inclu$i) $3m"ta, duminica *i /n timpul $r"torilor legale. @urni#orul de $er)icii de /ngri iri medicale la domiciliu completea# pentru fiecare a$igurat cruia /i acord $er)icii o fi* de /ngri ire care conine datele de identitate ale ace$tuia, tipul $er)iciilor de /ngri iri medicale acordate, data *i ora la care ace$tea au fo$t efectuate, $emntura a$iguratului, a unuia dintre mem"rii de familie 6printe, $oL$oie, fiuLfiic7, a per$oanei /mputernicite de ace$ta $au a aparintorului legal, care confirm efectuarea ace$tor $er)icii, $emntura per$oanei care a furni#at $er)iciul medical, precum *i e)oluia $trii de $ntate. n "a#a fi*elor de /ngri iri medicale la domiciliu, pentru $er)iciile medicale acordate /n decur$ul unei luni calendari$tice, furni#orul /ntocme*te factura lunar *i de$f*urtorul @urni#orul depune la ca$ele de a$igurri de $ntate cu care $e afl /n relaie contractual factura lunar /n$oit de copiile fi*elor de /ngri iri medicale *i de$f*urtorul /n primele 5 #ile lucrtoare ale lunii urmtoare celei pentru care $e face decontarea. Becontarea $er)iciilor de /ngri iri medicale la domiciliu $e face /n funcie de numrul $er)iciilor de /ngri iri medicale la domiciliu reali#at lunar /n limita celor apro"ate de ca$a de a$igurri de $ntate pentru fiecare ca# apro"at *i de tariful pe $er)iciu de /ngri iri medicale la domiciliu )ala"il la data emiterii apro"rii. 4a$ele de a$igurri de $ntate *i autoritile de $ntate pu"lic au o"ligaia de a organi#a trime$trial 6$au ori de c3te ori e$te ne)oie7 /nt3lniri cu furni#orii de /ngri iri medicale la domiciliu pentru a anali#a a$pecte pri)ind calitatea $er)iciilor medicale precum *i re$pectarea pre)ederilor actelor normati)e /n )igoare. 0ce$tea )or informa a$upra modificrilor aprute /n actele normati)e *i )or $ta"ili /mpreun cu furni#orii de /ngri iri medicale la domiciliu, m$urile ce $e impun pentru /m"untirea acti)itii. .eparticiparea furni#orilor la ace$te /nt3lniri nu /i e1onerea# de r$punderea nere$pectrii +otr3rilor luate cu ace$te prile . 5er)iciile de a utor la domiciliu ar tre"ui $ facilite#e meninerea per$oanei /n mediul $u o"i*nuit, permi3ndu8i $ duc o )ia independent *i $ a$igure /nfptuirea unei $erii /ntregi de acti)iti mena ere, $ociale, de a utor p$i+ologic *i de readaptare a per$oanelor /n cau# *i a familiilor lor care /nfrunt dificulti $erioa$e /n )iaa curent. Be#)oltarea /ngri irilor la domiciliu e$te un $egment important al acordrii /ngri irilor care $e cere de#)oltat *i $u$inut. .u tre"uie uitat, totodat, c $copul /ngri irilor la domiciliu e$te $ ofere /ngri iri de cea mai "unX calitate pacienilor cu "oli cronice, amenintoare de )ia, incura"ile, 28

at3t de multe /n 2om3nia care are ca particularitate dorina locuitorilor $ tria$c *i $ moar aca$. ngri irea la domiciliu a pacienilor cu "oli cronice *i pentru care )indecarea nu mai e$te po$i"il e$te con$iderat /n toat lumea ca o alternati) la reducerea numrului de paturi de $pital ocupate *i un pa$ /nainte ctre cre*terea calitii )ieii *i a actului medical, precum *i a autonomiei pacientului. 0ce$t tip de /ngri ire )a de)eni din ce in ce mai comple1, iar medicii *i /n $pecial medicii de familie $e )or confrunta cu re#ol)area unor pro"leme medicale cu grad $porit de dificultate *i pentru care nu $unt /ntotdeauna $uficient in$truii. 5peciali*tii $pun c, pentru acoperirea ne)oilor din domeniu, ar fi nece$are derularea unui program naional de /ngri iri paliati)e, crearea unei reele naionale 8 centre #onale cu paturi, /nfiinarea de ec+ipe mo"ile care $ acorde /ngri irile la domiciliu $au care $ acorde con$ultan medicilor *i a$i$tenilor /n domeniul /ngri irilor la domiciliu, modificarea legii opioidelor /n $en$ul acordrii dreptului de a pre$crie opioide medicilor de toate $pecialitile *i $c+im"area contractului 8 cadru *i acordarea dreptului profe$ioni*tilor din $ntate competeni /n acordarea /ngri irilor paliati)e de a contracta ace$t tip de $er)icii pentru toi pacienii care au ne)oie *i at3t timp c3t e$te ne)oie. Politicile $anitare $8au $c+im"at *i, /n conte1t, Yrolul /ngri irilor la domiciliu a cre$cutS $pune medicul Moi$a 4ornel, coordonatorul unei ec+ipe de /ngri ire paliati) la domiciliu, unul dintre cei mai importani $peciali*ti rom3ni /n domeniu. SPro"a"il c /nlturarea $au reducerea durerii con$tituie componenta cea mai /nt3lnit a tratamentului $imptomatic. Pe l3ng pro"lemele re$piratorii $au dige$ti)e, pe li$ta de prioriti $e numr a$igurarea igienei corporale *i g$irea unei po#iii antalgice. n plu$ fa de con$ilierea pacientului, ec+ipa tre"uie $ ai" /n )edere *i $u$inerea familiei. Prin urmare, pe l3ng medici, a$i$teni medicali, kinetoterapeui, din ec+ipa care ofer /ngri iri paliati)e fac parte *i p$i+ologi, $ociologi $au preoi. Programul medical rom3no8olande# Matra, intitulat P0402C 6P0lliati)e 40re 2Cmania7, *i8a propu$, printre altele, e)aluarea $ati$faciei familiilor care au primit /ngri iri de ace$t fel. 4ele mai multe dintre ace$tea au fo$t e1trem de mulumite de /ngri irile acordate la domiciliu, ceea ce recomand de la $ine preluarea ace$tui tip de /ngri iri /n pac+etul de "a# al /ngri irilor acordate populaiei. Bin punct de )edere al finanrii acti)itii de /ngri iri la domiciliu /n 2om3nia, "ugetul alocat e$te cu totul in$uficient. Mini$trul "elgian al $ntii, Inge 'er)otte, pre#ent la reuniunea cu tema Sngri iri la domiciliuS, organi#at la Aucure*ti, a menionat performanele $i$temului de finanare /ntocmit /n Aelgia, /n ceea ce pri)e*te /ngri irea la domiciliu. Mini$trul "elgian a declarat c /n ara $a /ngri irile la domiciliu "eneficia# de du"l finanare. 4ele medicale prime$c 4G din !8 2?

miliarde de euro *i cele nemedicale !%G din 2,5 miliarde de euro. Ja polul opu$ $e afla, "ine/nele$, ara noa$tr, care pentru /ngri irea la domiciliu nu prime*te de la "uget dec3t &,!G. Hoate $tatele $unt puternic anga ate /n a$igurarea acce$ului la $er)icii medicale *i la a$i$ten medical pe termen lung de calitate. 4u toate ace$tea, ace$t fapt nu $e traduce neaprat prin acce$ uni)er$al *i $e menin inegaliti $emnificati)e. Plile efecti)e au cre$cut con$idera"il /n urma e1cluderii anumitor tipuri de a$i$ten din pac+etul de "eneficii *i a unor cre*teri ale contri"uiilor pentru a mri )enitul *i a reduce con$umul e1ce$i). Bi$tri"uia /ngri irii e$te uneori neuniform. Biferenele regionale /n acordarea ace$teia re#ult nu numai din caracteri$tici geografice ci *i in$tituionale. Be*i a permi$ $er)iciilor $ $e adapte#e la $ituaiile locale, de$centrali#area a condu$ *i la o acordare )aria"il a tratamentelor *i la practici )aria"ile. @ondurile $tructurale ale <niunii Europene $pri in /m"untirea infra$tructurii $anitare pentru a reduce a$emenea diferene. E1i$t un con$en$ a$upra acordrii prioritii pentru /ngri irile la domiciliu *i pentru introducerea de noi te+nologii care pot permite oamenilor $ tria$c /n propriul cmin c3t mai mult timp po$i"il. 5tatele mem"re accentuea# de a$emenea importana rea"ilitrii, a ut3ndu8i pe cei dependeni $ $e /ntoarc la o )ia acti). E1i$t o recunoa*tere cre$c3nd a ne)oii de a crea o "a# $olid pentru finanarea /ngri irii pe termen lung, iar unele $tate mem"re $e /ndreapt /n acea$t direcie. Be#)oltarea /ngri irilor paliati)e a luat amploare /n ultimii #ece ani, /n mare parte $u" influena unor programe internaionale. 0derarea la <niunea European nece$it alinierea la $tandardele europene *i )a $timula pe mai departe de#)oltarea ace$tui tip de /ngri iri. 7! l!o*ra'!e8 !. Beci#ia 4.05 nr. 24?L2&&% pentru apro"area $tandardelor pentru acreditarea furni#orilor de /ngri iri medicale la domiciliu ,- E.,. !842L2&&- pentru apro"area contractului 8 cadru pri)ind condiiile acordrii a$i$tenei medicale /n cadrul $i$temului de a$igurri $ociale de $ntate pe anul 2&&K %. Jegea nr. !KL2&&& cu modificrile ulterioare pri)ind a$i$tena $ocial a per$oanelor )3r$tnice 4. Jegea nr. ?5L2&&- pri)ind reforma /n domeniul $ntii, titlul 'III 8 a$igurrile $ociale de $ntate 5. Crdin M5 *i 4.05 nr.!K8!L4' 558L2&&- pentru apro"area .ormelor Metodologice de aplicare a contractului 8 cadru pri)ind condiiile acordrii a$i$tenei medicale /n cadrul $i$temului de a$igurri $ociale de $ntate pe anul 2&&K %&

III. 9NGRI:IRILE MEDICALE DE 7A= CE TRE7UIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIEN FI=IC

conf. dr. Adr a#a A"4% <ni). de Medicin *i @armacie =,r. H. Popa> Ia*i n condiiile reducerii mi*crii a$i$tm la reducerea acti)itii mu$culare /n$oit de apariia atrofiei de repau$, la $cderea meta"oli$mului *i la deminerali#area o$oa$. 0ce$te trei modificri generale )or fi /n$oite de pertur"ri ale acti)itii ma oritii $i$temelor *i organelor, modificri ce tre"uie atent monitori#ate pentru a pre)eni apariia unor complicaii gra)e. n ace$t conte1t )om in$i$ta a$upra $i$temului mu$cular *i o$teo 8 articular, a$upra aparatului cardio8)a$cular, re$pirator, dige$ti) *i renal precum *i a$upra $trii tegumentelor. Ja ni)elul ( (tem%"% m%(!%"ar $e manife$t +ipotrofia mu$cular, contractura mu$cular *i retracia mu$culo 8 tendinoa$. Hipotro ia muscular repre#int fenomenul de reducere a diametrului fi"relor, dar fr modificarea $tructurii lor. n ace$te condiii fi"ra mu$cular e$te lip$it de reaciile de alungire *i $curtare ce contri"uie la meninerea troficitii lor. Contractura muscular repre#int un fenomen de cre*tere a tonu$ului mu$cular p3n la )alori ce dep*e$c limitele fi#iologice. Retracia musculo , tendinoas apare ca urmare a contracturii mu$culare. @enomenul are efecte $erioa$e la )3r$ta de cre*tere c3nd apare un de#ec+ili"ru /ntre cre*terea o$oa$, care e$te normal *i cea a mu$culaturii $pa$tice care e$te lent. Mu$culatura $pa$tic determin /ntr8o prim etap cre*terea rigiditatii articulare, urmat de in$talarea redorilor articulare /n$oite de anc+ilo#. n ace$t conte1t kinetoterapeului )a inter)eni c3t mai rapid po$i"il e1ecut3nd mo"ili#ri pa$i)e *i /ndrum3nd familia /n ace$t $en$. 4+iar la un pacient care pre#int le#iuni ire)er$i"ile, mo"ili#rile pa$i)e permit meninerea unui anumit grad de troficitate a mu*c+ilor e)it3nd apariia atrofiilor mu$culare gra)e. Programul de recuperare )a fi e1ecutat la domiciliul pacientului #ilnic *i c+iar de 2 $au % ori pe #i /n repri#e de !& 8 !5 minute. n acela*i timp $peciali$tul )a in$i$ta a$upra po#iionrii corecte a corpului ce permite meninerea unui tonu$ mu$cular normal. Po#iiile ale$e )or fi funcionale, conforta"ile *i $ntoa$e. Po#iia funcional permite contactul cu mediul /ncon urtor *i mane)rarea o"iectelor, ceea ce a$igur independena relati) a pacientului. Po#iia conforta"il contri"uie la meninerea $trii de $ntate *i permite reali#area unor mo"ili#ri u*oare atunci c3nd $ituaia o impune. Po#iia $ntoa$ contri"uie la meninerea %!

$trii de $ntate a adultului *i reducerea contracturilor mu$culare. 6Eloi$e Nudd7 Ja ni)elul ( (tem%"% o(teo 5 art !%"ar apar fenomene de deminerali#are o$oa$ *i redoare articular. @enomenul care ridic cele mai multe pro"leme e$te repre#entat de deminerali1area osoas ce determin apariia o$teoporo#ei. n mod normal e1i$t un ec+ili"ru /ntre acti)itatea formatoare *i cea de re$or"ie a o$ului. n condiiile unei $olicitri redu$e apare un de#ec+ili"ru /ntre cele dou proce$e, predomin3nd cel de re$or"ie o$oa$ ce determin apariia o$teoporo#ei. E$te )or"a de o ade)arat atrofie o$oa$ /n care $e con$tat $cderea antitii de e$ut o$o$ minerali#at, /n$oit de meninerea a$pectului +i$tologic al tra)eelor o$oa$e *i a$igurarea unui coninut mineral normal. Ja pacienii cu afeciuni neurologice o$teoporo#a $e /n$oe$te de $cderea circulaiei la ni)elul o$ului ce de)ine $en$i"il la aciunea factorilor mecanici. Pacienii *i familiile lor tre"uie $ fie con*tieni de ace$te pro"leme *i $ recurg la e1erciii fi#ice ori de c3te ori e$te po$i"il, $ituaie /n care $e a$igur circulaia $angelui *i meninerea troficitii mu$culare. Ja o per$oana $ntoa$ apariia unei fracturi $e /n$oe$te rapid de depla$area oa$elor datorit contraciei mu$culare. Per$oanele cu paraplegie pre#int o contracie mu$cular redu$ a$tfel c oa$ele nu $e )or depla$a. 0ce*ti pacieni au frec)ent *i tul"urri de $en$i"ilitate a$tfel c fractura poate apare fr a fi pu$ diagno$ticul *i a inter)eni terapeutic. n ace$t conte1t pacientul )a pre#enta o )indecare deficitar a fracturii /n$oit de deformri o$oa$e ce complic $ituaia. Pro"lema e$te comple1 pentru kinetoterapeut care tre"uie $ reali#e#e mo"ili#ri pa$i)e eficiente, dar fr a produce fracturi pe o$ patologic. 5ituaia e$te *i mai dificil la copil la care are loc proce$ul de cre$tere *i de#)oltare, proce$ ce $e reali#ea# re$pect3nd patru legi enunate de Japierre9 o$ificarea *i cre*terea oa$elor e$te diferit de la un $egment la altul, ace$t proce$ rea8li#3ndu8$e mai t3r#iu la ni)elul epifi#elor pla$ate aproape de genunc+i *i departe de cot: pu$eele de cre*tere apar la inter)ale de - luni, cre*terea /n lungime fiind urmat de cea /n gro$ime: /n articulatiile la care cartila ul articular tran$mite o pre$iune $c#ut apare acti)area cartila ului de con ugare )ecin *i in)er$: legea lui Belpec+ e1plic cre*terea lent a $egmentelor corporale afectate *i apariia deformrilor o$oa$e: cre*terea /n lungime *i gro$ime a oa$elor e$te $timulat de e1citaia funcional a mu*c+ilor, deci de mi*care. 60. Japierre7 n ace$t conte1t la copil apare iniial o cre*tere inegal /n lungime, mai ale$ la ni)elul mem"relor inferioare, dar diferena nu )a depa$i % cm. n etapa urmatoare apar deformrile o$oa$e datorit de#ec+ili"rului de for ce %2

apare /ntre grupele mu$culare agoni$te *i antagoni$te *i datorit tul"urrilor de reglare a lungimii mu*c+ilor /n timpul proce$ului de cre*tere. 2e#ol)area ace$tor pro"leme impune o munc $u$inut din partea kinetoterapeutului care )a recomanda e1erciii fi#ice recuperatorii, /nceperea mer$ului cu a utor *i apoi independent c3t mai rapid po$i"il. Bin pcate uneori $peciali$tul /nt3mpin re#i$ten din partea familiei care $e teme de cderi /n$oite de traumati$me *i reactii p$i+ice 6teama7. Primele /ncercri de mer$ $unt dificile datorit contracturii mu$culare. Hreptat ec+ili"rul $tatic *i dinamic $e perfecionea#, iar copilul /ncepe $ $e rela1e#e. (inetoterapeutul *i apoi prinii )or /n)a copilul $ cad prin imitaie. Ei /*i )or l$a corpul $ cad lent ctre $ol, iar copilul /l )a imita reu*ind $ cad rela1at *i fr accidente. 4+iar dac $e /nt3mpl unele mici accidente ace$tea tre"uie minimali#ate, e1i$t3nd o a"ordare rela1at /n care importana cderilor e$te dedramati#at. 6N.Ep$tein7 Ja ni)elul articulaiilor are loc un proce$ de organi#are fi"roa$ a colagenului, reacie ce apare cam dupa !2 8 !8 luni de imo"ili#are. 0cea$t reacie apare datorit atrofiei $ino)iale ce $e /n$oe$te de tul"urri nutriionale la ace$t ni)el. Redoarea articular apare /n momentul /n care cartila ul e$te /nlocuit de e$ut fi"ro$ ce poate a unge pan la ni)elul o$ului. @r inter)eni $peciali$tului redoarea articular $e tran$form /n anc+ilo#, fenomen /n care apare $udarea e1tremitailor o$oa$e prin puni fi"roa$e. n ace$t moment forarea articulaiei $e /n$oe$te de $mulgeri ale unor fragmente cartilaginoa$e. 6M.5aragea7 Programul recuperator tre"uie /nceput rapid, /nainte $ apar cele mai mici modificri la ace$t ni)el *i )a fi urmat permanent, c+iar dac e$te )or"a de unele le#iuni ire)er$i"ile. 4ontinuarea programului )a permite e)itarea apariiei unor complicaii *i reducerea ri$cului agra)rii "olii. 4el puin /n primele etape ale tratamentului mo"ili#rile pa$i)e )or fi e1ecutate cu "l3ndee urmrindu8$e apariia durerilor. ,e$tionarea durerii e$te important /n kinetoterapie, deoarece pre#ena ei poate pertur"a reali#area planului terapeutic. n funcie de reaciile indi)iduale la durere )om di$tinge dou categorii de pacieni9 cei +ipere1cita"ili la care durerea dep*e$te gra)itatea le#iunii: cei +ipoe1cita"ili la care le#iunea e$te e1tin$ a$tfel c manife$trile clinice de)in doar fru$te. 6N.4ook7 (inetoterapeutul tre"uie $ aprecie#e cu mult atenie acea$t reacie care poate fi un o"$tacol /n faa o"inerii unui progre$, dar *i un aliat /n do#area inten$itii $olicitrilor impu$e. El poate folo$i unele criterii fi#iologice, prin care organi$mul $e e1prim /n $ituaia e1punerii la $timuli algogeni9 durerile de inten$itate mic *i medie $e /n$oe$c de cre*terea frec)enei cardiace *i a ten$iunii arteriale, de cre*terea frec)enei re$piratorii, de tran$piraie, paloare *i +ipertonie mu$cular: %%

durerile de inten$itate ridicat $e /n$oe$c de $cderea frec)enei cardiace *i a ten$iunii arteriale, de reducerea numrului de re$piraii pe minut, de $en#aii de $l"iciune, grea $au )erti . 6O.B.5Man$on7 n a"ordarea ace$tei pro"leme kinetoterapeutul )a tre"ui $ reali#e#e o ierar+i#are corect a prioritilor repre#entate de calcularea durerii *i reali#area planului terapeutic. 4alcularea durerii e$te e$enial pentru de$f*urarea planului terapeutic, deoarece $uprimarea ei e$te periculoa$ pentru pacient /n $ituaia /n care $olicitrile impu$e $unt prea mari *i pentru recuperator care poate aciona cu o inten$itate prea mare a$upra $egmentelor corporale afectate. Practic durerea tre"uie atent controlat e)itandu8$e $ituaiile de +ipo 8 $en$i"ilitate ce pot fi periculoa$e. n reali#area ace$tui de#iderat e$te nece$ar cola"orarea cu medicul, dar *i cunoa*terea tipului de acti)itate ner)oa$ $uperioar a pacientului. Pacienii agitai, $periati pot "eneficia de o reducere mode$t a durerii, /n timp ce pacienii ec+ili"rai $uport durerea fr pro"leme fiind con*tieni de rolul programului recuperator. <n alt a$pect legat de durere e$te repre#entat de memoria durerii aprute la o anumit mi*care. n ace$t conte1t mi*carea e1ecutat )a fi de o amplitudine redu$ $au c+iar refu#at. Bin ace$t moti) regiunea re$pecti) )a tre"ui atent pregtit, e1ecut3ndu8$e iniial un program glo"al pentru ca ulterior $ $e treac la o aciune locali#at, /n $copul o"inerii decontracturrii *i e1ecutrii mi*crilor nece$are programului terapeutic. 6C.4.Mungiu7 2educerea mi*crii $e /n$oe$te de apariia unor modificri cu caracter general la ni)elul aparat%"% !ard o 5 'a(!%"ar, modificri ce tre"uie atent monitori#ate pentru a pre)eni apariia unor complicaii cu repercur$iuni gra)e a$upra $trii de $ntate a pacientului. 0ce$te modificri $unt repre#entate de redi$tri"uirea $3ngelui, +ipoten$iune orto$tatic, edeme decli)e *i formarea trom"ilor. n po#iia culcat apare redistribuirea s:ngelui care $tagnea# la ni)elul mem"relor inferioare. E$te )or"a de o cantitate de aproape un litru care a unge $uplimentar la ni)el cardiac *i care tre"uie introdu$ /n circulaie. 0cea$t cantitate de $3nge $olicit efort $uplimentar din partea inimii, efort manife$tat prin cre*terea pre$iunii arteriale *i ta+icardie. 0cti)itatea cardiac $uplimentar $e /n$oe*te de cre*terea con$umului miocardic de o1igen ceea ce duce la o"o$eal /n$oit de $cderea randamentului cardiac. n ace$t conte1t mo"ili#area pacientului $e )a face cu pruden e1i$t3nd ri$cul dep*irii capacittii de efort a inimi. Hot din ace$t moti) $e impune mo"ili#area c3t mai rapid a pacientului *i ridicarea /n po#iia a*e#at $au c+iar /n orto$tati$m cu $pri in. Ja ridicarea din clino$tati$m /n orto$tati$m apare fenomenul in)er$ de acumulare a $3ngelui la ni)elul mem"relor inferioare. Ja per$oana $ntoa$ e1i$t mecani$me eficiente de reglare care pre)in apariia ace$tui fenomen. .u acela*i lucru $e /nt3mpl la per$oanele /n )3r$t care pre#int pertur"ri ale ace$tor mecani$me de reglare. Ja ace*ti pacieni ridicarea "ru$c /n orto$tati$m $e /n$oe*te de %4

acumularea $3ngelui /n poriunile decli)e ale corpului *i scderea tensiunii arteriale. @enomenul e$te agra)at de $cderea tonu$ului mu$cular care limitea# contraciile mu$culare ce fa)ori#ea# /ntoarcerea )enoa$. 4ea mai afectat e$te circulaia cere"ral, determin3nd apariia $imptomelor de i$c+emie cere"ral repre#entate de ameeli, tul"urri de )edere, lipotimii. @enomenul e$te pre#ent la toi pacienii, dar de)ine periculo$ la cei care $ufer de atero$clero# cere"ral la care pot apare c+iar accidente cere"rale. n ace$t conte1t mo"ili#area pacientului $e )a face cu mult atenie, ace$ta fiind ridicat treptat, iniial p3n /n po#iia a*e#at, po#iie /n care $e ia o pau# ce permite reglarea circulaiei $3ngelui. n etapa urmtoare $e /ncearc a ungerea /n po#iie orto$tatic, po#iie ce )a fi meninut doar pentru o $curt perioad de timp. 5ituaia e$te mai $impl dac a)em la /ndem3n un pat mo"il ce permite a ungerea pacientului /n toate po#iiile dorite $au dac e1i$t aparatura nece$ar po#iionrilor. 0cea$t aparatur poate fi reali#at arti#anal cu a utorul unor plci de lemn cptu*ite cu "uret, melan $au l3n. Placa $u$ine greutatea pacientului permi3nd a*e#area ace$tuia /n po#iia dorit *i a ungerea treptat /n po#iia orto$tatic. 6Jucille O+aleD7 C alt complicaie ce poate $ apar /n condiii de imo"ili#are e$te repre#entat de formarea edemelor; 0ce$tea repre#int o acumulare de lic+id /n #onele decli)e ale corpului, acumulare fa)ori#at de $ta#a )enoa$ *i de cre*terea pre$iunii intra)a$culare. Edemele pot genera di$comfort din cau#a pre$iunii e1ercitate a$upra ner)ilor *i duc la modificarea $c+im"urilor de nutrieni la ni)elul e$uturilor ceea ce fa)ori#ea# apariia necro#elor. 0pariia edemelor poate fi pre)enit prin monitori#area aportului de ap *i $are ca *i prin reali#area mo"ili#rilor rapide ce permit circulaia adec)at a $3ngelui. 5ta#a )enoa$ alturi de pertur"area ec+ili"rului coagulolitic 6produ$ uneori de o alimentaie neadec)at7 determin ormarea trombilor. n ace$t ca# pacientul pre#int dureri la ni)elul unui anumit $egment corporal 6/n $pecial la ni)elul gam"elor7, edem, tegumente reci *i palide. Bac m$urm circumferina gam"ei o"$er)m o cre*tere a )alorilor comparati) cu cealalt gam" $ituaie /n care tre"uie $ $u$pectm $ta#a )enoa$. n ace$t conte1t tratamentul recuperator $e opre*te, iar pacientul )a fi mane)rat c3t mai puin po$i"il. Mane)rele in$i$tente nu $unt "enefice, ele cre$c3nd ri$cul migrrii trom"ilor /n$oit de apariia unor #one de infarct 6pro"lema cea mai gra) apare /n $ituaia /n care c+iagul migrea# la ni)el cere"ral e1i$t3nd ri$cul apariiei unui accident cere"ral ma or ce determin dece$ul pacientului7. Ja ni)elul aparatului cardio 8 )a$cular m$urile de pre)enire a efectelor imo"ili#rii cuprind9 reali#area mo"ili#rilor pa$i)e *i pa$i) 8 acti)e ce )or a$igura o /ntoarcere )enoa$ eficient: $c+im"area permanent a po#iiei corpului ce a$igur $timularea tonu$ului )a$cular: %5

adaptarea $olicitrilor la capacitatea real de efort a pacientului: /n primele etape dup un accident orice /ncercare de a gr"i )indecarea prin efectuarea unui numr prea mare de e1erciii poate a)ea efecte negati)e: monitori#area atent a regimului alimentar *i a aportului +idric pentru a e)ita apariia edemelor dar *i a de$+idratrilor.6 Eloi$e Nudd7 Po#iia culcat determin modificarea me!a# ! re(p rator /n$oit de pertur"area )entilaiei pulmonare *i $ta#a $ecreiilor. n po#iia culcat mi*crile cu*tii toracice $unt redu$e, iar la ni)elul diafragmului apare o di$tri"uie neuniform a pre$iunii e1ercitate de organele a"dominale. n ace$t conte1t apare o $cdere a 'entilaiei pulmonare /n $pecial la ni)elul $egmentelor po$terioare *i mediane. 5cderea )entilaiei determin apariia unor #one de atelecta#ie 6#one /n care nu ptrunde aerul7 iniial re)er$i"il *i apoi ire)er$i"il. 5c+im"area po#iiei pacientului la un inter)al de minim 2 ore fa)ori#ea# $cderea )entilaiei /n alte teritorii pulmonare /n$oit de apariia unei atelecta#ii re)er$i"ile. Ja per$oana imo"ili#at $au puin mo"il apare $cderea meta"oli$mului general /n$oit de reducerea nece$arului de o1igen. E$te un a$pect ce tre"uie cuno$cut de kinetoterapeut deoarece mo"ili#are )a fi /n$oit de cre*terea nece$arului de o1igen, cre*tere a$igurat prin ta+icardie *i ta+ipnee fenomene periculoa$e pentru un pacient /n )3r$t. Ja primele mo"ili#ri e$te nece$ar do#area adec)at a efortului, do#are ce $e poate reali#a prin monitori#area cre*terii frec)enei cardiace *i re$piratorii. 6Jucille O+aleD7 5cderea )entilaiei pulmonare *i tu$ea ineficient determin sta1a secreiilor, care repre#int un mediu propice pentru de#)oltarea germenilor micro"ieni. 0ce*ti pacieni fac frec)ent afeciuni infecioa$e re$piratorii ce nece$it tratamente inten$i)e cu anti"iotice. @rec)ent re$piraia $uperficial declan*ea# o reacie iritati) "ron*ic care $e manife$t prin +iper$ecretie de mucu$, mucu$ ce nu poate fi eliminat eficient datorit tu$ei care e$te puin producti). 5ituaia e$te agra)at de con$umul redu$ de ap ce determin de$+idratare /n$oit de cre*tere )3$co#itii $ecretiilor. 4onfruntat cu ace$te pro"leme $peciali$tul )a inter)eni prin9 a$igurarea unor po#iii ce permit mi*crile li"ere ale cutiei toracice *i $c+im"are ace$tora la anumite inter)ale de timp: pacientul )a fi /n)at $ tu*ea$c *i $ re$pire profund: drena ul po$tural )a fi aplicat $i$tematic la patul "olna)ului $au la $al. Brena ul po$tural implic pla$area pacientului /n anumite po#iii ce facilitea# trecerea $ecreiilor /n "ron+ii *i /n tra+ee de unde )or fi eliminate prin tu$e. Brena ul $e )a reali#a /nainte de ma$ /n *edine ce durea# ma1im %-

2& 8 %& minute. 5e pot face 2 8 % *edine pe #i folo$ind 4 p3n la - po#iii. 64.0l"u7 Po#iiile de drena pentru lo"ii $uperiori9 drenarea $egmentului apical impune pla$area pacientului /n po#iia a*e#at cu trunc+iul /nclinat $pre dreapta $au $pre $t3nga: drenarea $egmentului anterior implic pla$area "olna)ului /n decu"it dor$al cu ridicarea unui +emitorace: pentru drenarea $egmenului po$terior $e folo$e*te po#iia a*e#at cu trunc+iul flectat anterior. Po#iiile de drena pentru lo"ul mi lociu *i lingula impun pla$area pacientului /n decu"it lateral *i cu trunc+iul fc3nd un ung+i de 45Z fa de planul patului. Pentru reali#area ace$tei po#iii e$te nece$ar folo$irea unui pat ra"ata"il, ce nu e$te la /ndemana unui pacient aflat la domiciliu. n ace$t ca# recomandm pacientului pla$area la marginea patului cu trunc+iul $ituat /n afara ace$tuia. Meninerea ace$tei po#iii e$te dificil de aceea $e recomand $pri inirea capului *i a trunc+iului cu o pern. 0cea$t po#iie nu poate fi meninut timp /ndelungat de pacienii /n )3r$t ce $ufer de +iperten$iune arterial din cau#a di$tri"uiei e1ce$i)e a $3ngelui la ni)elul poriunii $uperioare a corpului /n $pecial la ni)elul capului, moti) pentru care ace*tia )or fi monitori#ati cu mult atenie. Po#iiile de drena pentru lo"ii inferiori $unt tot decli)e cu capul pla$at mai o$ fa de trunc+i *i mem"re, ceea ce repre#int o pro"lem9 pentru drenarea $egmentului apical $e recomand reali#area unei piramide din perne pe care $e a$ea# pacientul, )3rful piramidei fiind pla$at la ni)elul "a#inului: drenarea $egmentului anterior $e o"ine prin pla$area pacientului /n decu"it dor$al /n po#iie decli): pentru drenarea $egmentului po$terior pacientul e$te pla$at /n po#iie decli) *i /n decu"it )entral: drenarea $egmentului lateral impune folo$irea po#iiei de decu"it lateral cu pla$area unei perne $u" +emitoracele core$pun#ator. 0lturi de drena ul po$tural putem folo$i *i terapia fi#ic a toracelui ce implic educarea re$piraiei *i a tu$ei *i reali#area ma$a ului. Educarea re$piraiei implic folo$irea re$piraiilor profunde /n timpul drena ului po$tural ceea ce fa)ori#ea# lrgirea ar"orelui tra+eo 8 "ron*ic. Ja adult educarea $e poate reali#a cu a utorul $pirometrelor, iar la copii folo$ind ocuri /n care $e practic $uflatul 6e$te o acti)itate prin care $e reali#ea# prelungirea timpului e1pirator *i cre$terea pre$iunii7. Educarea tu$ei parcurge dou etape /n care9 8 iniial pacientul in$pir profund *i reine aerul /n plm3ni, ceea ce duce la cre*terea pre$iunii aerului /n "ron+ii:

%K

ulterior pacientul e1pir "ru$c pe gur ceea ce determin eliminarea c3t mai complet a ace$tuia. Mane)rele de ma$a ce $e aplic la ni)el toracic $unt repre#entate de tapotament *i )i"raii. Hapotamentul $e e1ecut $u" form de StocatS ce $e reali#ea# cu m3inile paralele *i degetele u*or deprtate *i $u" forma de S"ttoritS ce $e e1ecut cu palma $u" form de cup. 'i"raiile $unt mi*cri o$cilatorii reali#ate ritmic *i aplicate doar /n timpul e1piraiei 2educerea mi*crii $e /n$oe*te de modificri ma ore ale funciei d ge(t ' modificri repre#entate de reducerea nece$arului energetic, de /ncetinirea tran#itului inte$tinal *i de apariia unor tul"urri de deglutiie. Prima pro"lem e$te repre#entat de reducerea necesarului energetic datorit $cderii con$umului de energie $olicitat de acti)itile fi#ice )oluntare. n condiiile neadaptrii aportului alimentar la nece$iti apare $u"nutriia $au o"e#itatea. 4el mai frec)ent apare $u"nutriia datorit $cderii apetitului ceea ce determin reducerea inge$tiei de alimente. 0ce$t fenomen parcurge % etape repre#entate de $cdere /n greutate, di$trofie alimentar *i inaniie. .u orice $cdere /n greutate e$te un $emnal de alarm, ea repre#int o pro"lem /n condiiile /n care dep*e$te !&G din greutatea recomandat /n funcie de talia per$oanei. Bi$trofia alimentar e$te un fenomen gra) /n care $e a unge iniial la epui#area re#er)elor de principii nutriti)e *i /n final la alterarea $tructurilor organi$mului. Inaniia apare /n condiiile unui po$t total *i duce la dece$ul pacientului. Biagno$ticul de $u"nutriie $e pune atunci c3nd apare o pierdere neintenionat /n greutate ce a unge la ! 8 2G pe $ptman, 5G pe lun $au !&G /n c3te)a luni. Ja per$oanele cu deficen fi#ic $u"nutriia poate apare din di)er$e moti)e repre#entate de9 tul"urri de motricitate dige$ti): anore1ie: in$uficient re$piratorie *i ci fal$e pe care le iau alimentele: $tre$ *i a"$tinen pre *i po$toperatorie: deformri mandi"ulare *i macroglo$ie. 0precierea greutii corporale $e face cu a utorul Indicelul de Ma$ 4orporal ce calculea# raportul dintre greutate *i talie9 I.M.C.> Gre&"a"e 01*.2?Tal!e@ 0m.2 2e#ultatele )or fi interpretate /n funcie de urmtoarea $c+em9 8 o"e#itate gradul III 8 o"e#itate gradul II I.M.4. pe$te 4&: I.M.4.cuprin$ intre %& 8 %?,?:

%8

8 o"e#itate gradul I 8 )alori normale 8 $u"nutriie gradul I 8 $u"nutriie gradul II 8 $u"nutriie gradul III

I.M.4.cuprin$ intre 25 8 2?,?: I.M.4.cuprin$ intre !8,5 8 24,?: I.M.4.cuprin$ intre !8,4 8 !K,&: I.M.4.cuprin$ intre !-,? 8 !-,&: I.M.4. $u" !-. 6J.4Dno"er7

Ja copiii $e prefer folo$irea )alorilor de referin o"inute prin m$urarea unui e*antion de copii $tati$tic din ara noa$tr $emnificati) $tati$tic.E$te )or"a de )alorile de referin cuno$cute $u" numele de $tandarde naionale care ia /n con$iderare caracteri$ticile ereditare *i economice ale populaiei noa$tre. <neori per$oana cu deficien fi#ic g$e*te /n m3ncare un refugiu, a$tfel c apare o"e#itatea. 0cea$ta $e /n$oe*te de o toleran redu$ la e1erciii *i o o"o$eal ne u$tificat ca *i de cre*terea ri$cului pentru dia"et, +iperten$iune arterial, afectiuni pulmonare *i "iliare, o$teoartrite *i +ernii. Ja per$oanele o"e#e operaiile $unt mai dificile, iar complicaiile po$toperatorii apar mai de$. Bin pcate corectarea e1ce$ului ponderal la o per$oan cu deficien fi#ic e$te dificil, /n condiiile /n care regimurile re$tricti)e pot agra)a tul"urrile mu$culare *i ner)oa$e. n plu$ mane)rarea unei per$oane cu o"e#itate $e face foarte greu, iar e1erciiile recuperatorii $unt dificil de e1ecutat din cau#a toleranei cardiace *i re$piratorii $c#ute. Ideal e$te $ oferim pacientului doar acel aport nutriti) de care are ne)oie pentru meninerea greutii corporale la un ni)el apropiat de cel recomadat. C alt pro"lem cu care $e confrunt pacienii no*tri e$te repre#entat de apariia unui tran1it intestinal lent. 4antitatea redu$ de alimente con$umate *i de$+idratarea organi$mului )or contri"ui la reducerea cantitii de materi fecale din colon. 0ce$tea de)in u$cate, capat o culoare "run /nc+i$ *i o reacie alcalin. Materiile fecale $e )or acumula $u" forma unei ma$e $olide cuno$cut $u" numele de fecalom. 4on$tipaia $e manife$t prin eliminarea materiilor fecale la inter)ale mai mari de 48 de ore. Ea e$te fa)ori#at de9 reducerea mi*crilor peri$taltice inte$tinale: de $l"irea diafragmului *i a mu*c+ilor a"domnali: de $cderea aportului de lic+ide $i alimente. 6M.5aragea7 5ituaia e$te gra) /n afeciunile locali#ate primar la ni)elul mu*c+ilor $triai /n care poate apare afectarea mu*c+ilor aparatului dige$ti) *i ai )e#icii urinare. Ja ace$ti pacieni apare incontinena manife$tat prin pierderea necontrolat *i incomplet a materiilor fecale. %?

n ace$t ca# materiile fecale ce nu au fo$t eliminate /n totalitate $e acumulea# la ni)elul rectului, pierd o parte din ap *i formea# un fecalom. <neori apare o fal$ diaree ce ma$c+ea# fecalomul de a format. Pre)enirea ace$tor complicatii $e reali#ea# prin adoptarea unui program $trict de eliminare a materiilor fecale prin a*e#area pacientului pe O.4. #ilnic la aceea*i or. (inetoterapeutul poate inter)eni prin reali#area *edinelor de ma$a la ni)elul peretelui a"dominal *i pe cadrul colic de la cec ctre colonul a$cendent, tran$)er$, de$cendent *i /n final pe $igmoid. n acela*i timp $peciali*tii )or lua legatura cu un dietetician care )a recomanda alimentele ce particip la formarea "olului fecal re$pecti) cereale, legume *i fructe. 4on$umul ace$tor alimente tre"uie $ $e reali#e#e #ilnic, dar /n cantitai moderate deoarece la unii pacieni poate apare "alonarea /n$oit de dureri a"dominale. .u $e recomand folo$irea produ$elor "ogate /n celulo#e dure de tipul leguminoa$elor u$cate ce ofer un aport energetic cre$cut *i $unt greu digera"ile. Ja pacieni cu afeciuni neurologice tulburrile de deglutiie $unt frec)ent /nt3lnite. Beglutiia are o fa# oral )oluntar *i una faringian refle1. @a#a oral /ncepe /n momentul /n care alimentele ptrund /n ca)itatea "ucal *i $unt me$tecate, iar cea faringian apare /n momentul /n care alimentele $unt impin$e ctre e$ofag. n acea$t fa# alimentele $tr"at faringele, iar orificiul $uperior al laringelui 6glota7 e$te acoperit de epiglot. n $ituaia /n care mu$culatura palatului moale *i a g3tului e$te $la", alimentele trec /n cile aeriene determin3nd /necarea pacientului. n ace$t ca# kinetoterapeutul )a /n)a familia modul de aplicare al mane)rei Eeimlic+, mane)r ce permite eliminarea corpului $trin de la ni)elul cilor re$piratorii. Mane)ra $e e1ecut cu pacientul a*e#at *i a utorul pla$at /n $patele lui. Per$oana ce e1ecut mane)ra /*i pune "raele la ni)elul prilor laterale ale trunc+iului a ung3nd cu palmele pe peretele a"dominal. Bin acea$t po#iie $e e1ercit o pre$iune la ni)elul peretelui a"dominal, pre$iune care acionea# a$upra diafragmului comprim3nd "ru$c plm3nii *i gener3nd un e1pir "ru$c ce antrenea# corpul $trin ptrun$ la ni)elul cilor re$piratorii. Mult mai recomanda"il e$te e)itarea ace$tor accidente prin pla$are corect a pacientului /n timpul +rnirii. 0dmini$trarea alimentelor $e reali#ea# /n po#iia a*e#at cu capul /n po#iie )ertical, e)itandu8$e e1ten$ia ace$tuia ce fa)ori#ea# /necarea. n $ituaii gra)e $e recurge la $c+im"area alimentaiei cu renunarea la alimentele $olide *i utili#area celor lic+ide $au $emilic+ide. 6Eloi$e Nudd7 0paratul re#a" e$te adaptat la funcionarea /n po#iia orto$tatic, a$tfel c /n clino$tati$mul prelungit apar reacii repre#entate de eliminarea dificil a urinei, infecia urinar *i litia#a renal la care $e adaug lip$a controlului )oluntar al eliminrilor urinare. 4&

<liminarea urinei implic rela1area mu$culaturii perineale *i a $fincterelor. Bac rela1area mu$culaturii e$te in$uficient eliminarea urinei e$te dificil *i $e reali#ea# /n $pecial prin prea plin, mecani$m prin care $e pierd doar !&& ml urin. Eliminarea dificil a urinei $e /n$oe$te de acumularea ace$teia la ni)elul )e#icii urinare *i /n final c+iar la ni)elul rinic+ilor. 0cumularea urinei la ni)el renal e$te fa)ori#at de po#iia culcat /n care mi*crile peri$taltice ale ureterelor nu reu$e$c $ /n)ing gra)itaia pentru a trimite eficient urina /n )e#ica urinar. Eliminarea incomplet a urinei fa)ori#ea# apariia in eciilor urinare *i mai ale$ a litia1ei renale. Per$i$tena urinei /n )e#ic $timulea# de#)oltarea germenilor micro"ieni determin3nd apariia infeciilor urinare /ntr8o prim fa#a. <lterior infeciile, alturi de de$+idratare *i de eliminarea cre$cut a calciului prin urin creea# condiii fa)ora"ile apariiei calculilor. 5ituaia e$te agra)at de modificarea reaciei urinii /n $en$ul apariiei unei reacii alcaline /n locul celei acide normale. 4ea mai dificil pro"lem ce apare frec)ent la pacienii cu afeciuni neurologice e$te repre#entat de eliminarea in'oluntar a urinei fenomen cuno$cut *i $u" numele de incontinen urinar. 5peciali*tii au deo$e"it trei mari tipuri de incontinen repre#entate de9 incontinena de efort $e caracteri#ea# prin pierderi mici de urin aprute cu oca#ia unor $olicitri de mic inten$itate: incontinena de urgen $au de prea plin apare /n $ituaia pre#enei unor o"$tacole la ni)elul cilor urinare $au /n $ituaia /n care )e#ica urinar pre#int un tonu$ $c#ut: incontinena )e#ical e$te caracteri$tic /n $pecial "tr3nilor care pre#int $en#aia unei miciuni imperioa$e urmat de pierderea necontrolat a unei anumite cantiti de urin. 6M.5aragea7 Incontinena tre"uie deo$e"it de enure#i$ ce repre#int o eliminare urinar complet, acti) *i in)oluntar a urinei. Enure#i$ul primar e$te caracteri$tic copilului mic care nu a cptat controlul eliminrilor urinare, iar cel $ecundar apare dup o perioad /n care copilul a a)ut control $fincterian. n raport de momentul /n care apar pierderile de urin enure#i$ul poate fi nocturn, diurn $au mi1t. n funcie de frec)ena pierderilor urinare ace$tea por fi permanente 6#ilnice7 $au intermitente 6la anumite inter)ale de timp7. Pentru a pre)eni apariia unor complicaii e$te nece$ar a"ordarea urmtoarelor m$uri9 pacientul )a fi /n)at $ mearg la toalet pentru a elimina urina la anumite inter)al de timp, ceea ce )a permite reali#area unui anumit program: inter)alul de timp optim: e$te repre#entat de 2 ore ceea ce a$igur un numr de 5 8 - miciuni pe #i: la momentul optim pacientul $e a*ea# pe O.4. *i /*i a$igur golirea )e#icii cu a utorul unor $timuli repre#entai de ma$a $au tapotament la ni)el $uprapu"ian $au pe partea intern a coap$elor, uneori pacienii 4!

urinea# dup e1ercitarea unei pre$iuni u*oare la ni)el perineal, cu a utorul unui et de ap $au dup con$umul unui pa+ar de ap caldu ce antrenea# mi*crile peri$taltice ce $e )or tran$mite )e#icii urinare: reeducarea impune folo$irea unor *edine $curte, dar frec)ente de a*e#are pe O.4.: reducerea con$umului de lic+ide e$te generatoare de de$+idratare deci nu e$te o opiune )ia"il: ea $e poate pune /n practic doar $eara /nainte de culcare pentru a reduce eliminrile urinare nocturne: urinarea e$te mai u*oar /n po#iie a*e#at $au )ertical9 per$oanele de $e1 feminin urinea# mai u*or /n po#iie a*e#at pe "a#inet $au pe oal, iar cele de $e1 ma$culin urinea# mai u*or /n po#iie a*e#at cu plo$ca pla$at /ntre picioare $au /n decu"it lateral: e1i$t pacieni la care controlul eliminrilor nu $e poate o"ine, a$tfel c e$te nece$ar recurgerea la c+iloi $peciali de tip Pamper$ pentru aduli: /n $ituaii gra)e $e recurge la cateteri#area temporar $au c+iar permanent a )e#icii urinare: cateteri#area impune m$uri $peciale de igien deoarece ri$cul apariiei complicaiilor e$te foarte mare. 6Jucille O+aleD7 <n ultim a$pect ce tre"uie menionat e$te repre#entat de me#6 #erea #tegr t6 teg%me#te"or. Ja o per$oana $ntoa$ meninerea unei anumite po#iii timp /ndelungat $e /n$oe$te de e1ecutarea unor mi*cri permanente de mic amplitudine. Ja per$oanele cu deficiene fi#ice e1ecutarea ace$tor mi*cri e$te redu$ $au c+iar impo$i"il, a$tfel c apare o cre*tere a pre$iunii la ni)elul punctelor de $pri in. Mi*crile de mic amplitudine *i inten$itate a$igur redi$tri"uirea greuttii corporale, permitand a$tfel e)itarea aparitiei compre$iilor pe o anumit #on tegumentar. n condiii de imo"ili#are ace$te compre$ii apar rapid fiind /n$oite de pertur"area circulaiei $3ngelui *i a o1igenrii e$uturilor. 4a o con$ecin a ace$tor reacii apare iniial di$trugerea celular locali#at la ni)elul #onei tegumentare afectate urmat de necro#, reacie ce poarte numele de ulcer de decu"it. 0ce$ta e)oluea# /n trei etape9 iniial tegumentul e$te cald *i are culoarea ro*ie, culoare ce di$pare la pre$iune, dar apoi reapare: ulterior #ona tegumentar afectat de)ine al"a$tr $au inten$ ro*ie, cldura di$pare ca *i reacia de decolorare la pre$iune: /n final $e a unge la necro# manife$tat prin pierdere de e$ut /ntr8o anumit #on tegumentar. 6Elio$e Nudd7 <lcerul de decu"it apare cel mai frec)ent /n #onele /n care o$ul e$te puin acoperit de mu*c+i re$pecti) la ni)elul gle#nelor, pe partea lateral a coap$elor $au /n #ona lom"ar *i $acrat. Poate $ apar un ulcer $uperficial $au profund. <lcerul $uperficial e$te rapid diagno$ticat datorit modificrii 42

a$pectului tegumentelor. 4el profund e$te fa)ori#at de apariia Sforelor de tiereS 6fore ce apar /n $ituaia /n care unele e$uturi $unt fi1e, iar altele mo"ile, e$uturile mo"ile alunec determin3nd apariia rupturilor7 *i $e manife$t $u" forma unui nodul tare, care imprim tegumentelor culoarea ro*ie *i care poate e)olua ctre necro#. Hratamentul ulcerului de decu"it e$te /ndelungat, e1i$t3nd tendina apariiei infeciilor ceea ce complic $ituaia. n ace$t conte1t m$urile de pre)enire a apariiei $unt e$eniale fiind repre#entate de9 $c+im"area permanent a po#iiei pacientului, $c+im"are reali#at de familie $au c+iar de pacient cu a utorul recului: e1aminarea permanent a tegumentului cu renunarea la anumite po#iii pentru anumite perioade de timp /n $ituaia /n care apar cele mai mici modificri 6pacientul nu )a mai fi culcat /n decu"it dor$al /n $ituaia apariiei unei #one eritematoa$e la ni)elul $acrului7: re#ol)area pro"lemei dep*irii greutii corporale, /n $ituaia /n care o"e#itatea accentuea# cre*terea pre$iunii la ni)el tegumentar: o"iectele de /m"rcminte tre"uie adaptate la dimen$iunile pacientului, prefer3ndu8$e cele puin mai mari ce nu e1ercit pre$iune prin ela$tic $au na$turi: /n condiii de incontinen urinar $e recomand re$pectarea riguroa$ a m$urilor de igien cu folo$irea c+iloilor $peciali *i $c+im"area lor permanent deoarece urina are reacie acid *i irit rapid tegumentul din regiunea fe$ier: din pcate ace$ti c+iloi $unt $cumpi, iar familia are po$i"iliti materiale redu$e, a$tfel c $e renun la folo$irea lor $au la $c+im"area lor de c3te)a ori pe #i: $e )a e)ita de$+idratarea pacientului ce $e /n$oe*te de de$+idratarea tegumentelor *i pierderea ela$ticitii ace$tora: $c+im"area po#iiei pacientului $e reali#ea# cu mult atenie folo$ind pentru pri#e doar #onele recomandate /n ace$t $en$ 6/n $pecial umrul *i *oldul7 pentru a e)ita apariia Sforelor de rupereS: mane)rarea $e face /ncet *i cu mult "l3ndee c+iar dac $untei gr"ii: $caunele *i aparatele )or fi tapetate cu perne $peciale, iar patul )a a)ea $altele adec)ate: $e )or folo$i metode adec)ate de igien *i /ngri re a tegumentelor: m$urile de igien local *i general $e )or aplica de c3te ori e$te ne)oie: )ara +ainele )or fi din "um"ac a$igur3nd preluarea tran$piraiei de pe tegumente, e1i$t3nd ri$cul macerrii ace$tora /n $ituaia e1punerii /ndelungate la tran$piraie. 4unoa*terea *i re$pectarea ace$tor recomandri contri"uie la meninerea $trii generale de $ntate a pacientului *i gr"e*te )indecarea ace$tuia. Ja pacienii cu le#iuni ire)er$i"ile re$pectarea tuturor

4%

recomandrilor pre#entate /n ace$t material e$te e$enial, contri"uind la e)itarea apariiei complicaiilor ce pot a)ea uneori efecte nefa$te.

44

7! l!o*ra'!e8 !. 0l"u 4., 2a$carac+i I., 0driana 0l"u, ,a"riela 2a$carac+i 8 Stii s respirai corect=, Ed.Polirom, Ia*i, 2&&!. 2. 4ook N., 0nne Hur$# 8 7>en ant et la douleur, Ja B[cou)erte et 5Dro$, !??8. %. 4Dno"er J.,0u$$el 4. 8 E1ploration de l\[tat nutritionel, ]dition$ M[dicale$ Internationale$, !??8. 4. Ep$tein P., 2adiguet 4. 8 J\e1plorateur .<, Plai$ir du eu, B[cu)erte du monde, ]dition <ni)er$itaire$, !?82. 5. Eloi$e Nudd 8 .ur$ing care of t+e adult, @.0.Ba)i$ 4ompanD,P+iladelp+ia, !?8%. -. Mungiu C.4. 8 0lge#iologie general, Ed. Polirom, Ia$i, 2&&&. K. 5aragea M. 8 @i#iopatologie )ol.II, Ed.0cademiei, Aucure*ti, !?82. 8. 5Man$on O.B. 8 4linica MaDo8 Be$pre durerea cronic, Ed.0ll, Aucure*ti, 2&&2. ?. O+aleD Jucille,Oong Bonna 8 .ur$ing care of infant and c+ildren, H+e 4.'.Mo$"D 4ompanD, 5t.Joui$,Oa$+ington B.4., Horonto, !?8K.

45

I<. PARTICULARITILE ALIMENTAIEI PERSOANELOR CU DI=A7ILITI

conf. dr. Adr a#a A"4% <ni). de Medicin *i @armacie =,r. H. Popa> Ia*i 0limentaia e$te un factor ce oac un rol important /n meninerea $trii de $ntate a populaiei. 0ce$t factor de)ine e$enial /n $ituaia unei per$oane ce pre#int a"ateri de la $tarea de $ntate. Pentru pacienii cu di#a"iliti alimentaia ec+ili"rat poate contri"ui la /m"untirea $trii de $ntate. Bin pcate alimentaia de#ec+ili"rat poate fa)ori#a apariia unor complicaii $au a agra)rii $ituaiei de a e1i$tente. 0limentaia )a fi $tudiat pe principii nutriti)e *i pe grupe de alimente. n condiiile reducerii mi*crii apar unele modificri meta"olice repre#entate de accentuarea reaciilor cata"olice *i de diminuarea nece$arului de o1igen. n ace$t conte1t pacientul pre#int o $cdere a apetitului ce $e /n$oe*te de reducerea aportului alimentar. n $ituaia /n care acea$t reducere e$te prea mare $e poate a unge la o pierdere marcat /n greutate. <neori pacienii g$e$c /n m3ncare un refugiu, a$tfel c apare o"e#itatea care repre#int un factor de ri$c pentru multe afeciuni, $cade po$i"ilitatea de mi*care a pacientului *i capacitatea ace$tuia de recuperare. Bin ace$te moti)e kinetoterapeutul )a tre"ui $ controle#e atent alimentaia pacientului $olicit3nd $fatul unui $peciali$t atunci c3nd $ituaia o impune. 0limentaia pe principii nutriti)e impune cunoa*terea aportului de proteine, lipide, glucide, $ruri minerale *i )itamine, ca *i monitori#area nece$arului energetic total. Proteinele $unt e$eniale pentru alimentaia per$oanelor cu di#a"iliti datorit multiplelor roluri pe care le /ndepline$c /n organi$m. n linii mari ace$te roluri $unt $tructurale, funcionale *i energetice. 2olul $tructural al proteinelor e$te e$enial, ele repre#ent3nd un element de "a#a al e$uturilor 8oa$e, mu*c+i, organe, glande. Practic ele particip la meninerea integritii e$uturilor prin refacerea u#urilor, la cre*terea *i de#)oltarea normal a ace$tora /n perioada copilriei *i la reproducere. 2olul funcional e$te *i el foarte important /n condiiile /n care proteinele intr /n $tructura tuturor en#imelor *i a unor +ormoni, /n $ituaia /n care ele particip la9 tran$portul o1igenului 6+ematii7, $ecreii 6glandele e1o 8 *i endocrine7, contracii 6mu*c+i7, gene#a *i tran$miterea influ1ului ner)o$. Hot /n cadrul rolului funcional intr *i inter)enia proteinelor /n reaciile de aprare ale organi$mului 6prin imunoglo"uline7, /n meninerea con$tant a ten$iunii arteriale, /n meninerea con$tant a pE8ului $anguin, /n coagulare *i fi"rinoli#a 6toi factorii pla$matici *i o parte din factorii plac+etari $unt proteine7, /n tran$portul )itaminelor, +ormonilor, ionilor, lipidelor *i 4-

medicamentelor. 2olul energetic e$te $ecundar, proteinele oferind doar 4 kcal. pe gram. <tili#area proteinelor ca $ur$ de energie nu e$te raional /n condiiile /n care ace$tea $unt $cumpe, nu eli"erea# toat energia coninut /n molecul 6ureea *i acidul uric conin /nc energie7, iar produ*ii finali $unt to1ici $olicit3nd efort e1cretor pentru eliminare. 6Magda Aade$cu7. Proteinele pro)in din dou $ur$e alimentare repre#entate de produ$ele animale 6carne, pe*te, ou, lapte, produ$e lactate, preparate din carne *i pe*te7 *i )egetale 6cereale, leguminoa$e u$cate, legume *i fructe7. E$te foarte important $ur$a proteinelor datorit coninutului diferit de aminoaci#i din cele dou categorii de proteine. Ja proteine e$te e$enial coninutul de aminoaci#i *i /n $pecial cel de aminoaci#i e$eniali. n organi$mul uman $e g$e$c 2& de aminoaci#i din care !2 pot fi $inteti#ai, ceilali 8 nu pot fi $inteti#ai ei fiind adu*i doar prin alimentaie moti) pentru care au fo$t denumii aminoaci#i e$eniali. 4on$tr3n$ de codul genetic organi$mul nu $inteti#ea# proteine malformate, $ituaie /n care $inte#a unei proteine $e opre*te dac lip$e*te un aminoacid. Pornind de la ace$t a$pect proteinele au fo$t /mprite /n trei cla$e /n funcie de )aloarea lor "iologic9 8 proteinele cu )aloare "iologic mare ce conin toi aminoaci#ii e$eniali /n cantitile nece$are organi$mului uman 8 e$te )or"a de proteinele de origine animal: 8 proteinele cu )aloare "iologic medie ce conin toi aminoaci#ii e$eniali, dar unul e$te /n cantiti mici 6amionacid limitati)7, meninerea "ilanului a#otat impune $uplimentarea aportului, ceea ce nu e$te recomanda"il pentru o per$oan cu di#a"ilitate. n acea$t categorie intr proteinele din cereale, leguminoa$e u$cate, legume *i fructe: 8 proteinele cu )aloare "iologic inferioar nu conin toi aminoaci#ii e$eniali, iar cei pre#eni $unt /n cantitate neadec)at. n acea$t categorie intr proteina din porum" *i colagenul pre#ent /n ligamentele *i tendoanele din carne.65. Mne$cu7. 0ce$te a$pecte $unt foarte importante pentru per$oanele cu deficien fi#ic care au tendina de a ine po$t anumite perioade $au de a face economii con$um3nd produ$e de calitate medie $au inferioar. n ace$t conte1t poate apare o $tagnare a progre$elor $au c+iar o regre$ie fiind afectat practic "a#a anatomic pe care $e clde$c re#ultatele recuperrii. .ece$arul #ilnic de proteine e$te la adult de ! gramLkilogramul de greutate corporal. Practic un adult de K& kg are ne)oie #ilnic de K& g proteine, dar per$oanele cu deficien fi#ic, au ne)oi mult mai mici, datorit $edentari$mului impu$ de "oal. n ace$t conte1t aportul de proteine tre"uie $ fie de cel puin 4% gL#i, din care umtate )or a)ea o )aloare "iologic mare.

4K

E1primat /n procente din aportul caloric total $e recomand o raie ce repre#int !& 8 !4 G din c+eltuiala energetic #ilnic, iar din ace$tea proteinele animale tre"uie $ repre#inte 4& 8 5& G. Jipidele $unt $u"$tane organice $olu"ile /n $ol)eni organici *i in$olu"ile /n ap. n organi$m ele /ndepline$c un rol energetic, $tructural *i funcional. 2olul energetic e$te e$enial oferind ? kcal. pe gram. Ele repre#int modalitatea de depo#itare a energiei /n organi$m, depo#itul reali#3ndu8$e la ni)elul celulelor adipoa$e $u" form de trigliceride. 2olul $tructural e$te de a$emenea e$enial, ele intr3nd /n $tructura mem"ranelor celulare $u" form de lipoproteine. 0ci#ii gra*i care intr /n $tructura lipoproteinelor )or uca un rol e$enial /n determinarea caracteri$ticilor mem"ranelor celulare, caracteri$tici ce le confer o oarecare $pecificitate funcional9 8 aci#ii gra*i $aturai $unt predominani la ni)elul mem"ranelor rigide: 8 aci#ii gra*i poline$aturai $unt pre#eni /n $pecial la ni)elul mem"ranelor $uple. 2olul funcional e$te foarte important deoarece lipidele prote ea# organele )itale pe care le /ncon oar, ele reduc pierderea de cldur din organi$m influen3nd termoreglarea, a$igur a"$or"ia )itaminelor lipo$olu"ile. 4ole$terolul e$te un precur$or al "ilei, e$te materia prima pentru $inte#a unor +ormoni 6+ormonii $e1uali7 *i pentru cea a )itaminei B, intr /n $tructura celulelor creierului *i a celulelor ner)oa$e. 6'ioc+ia Eurgoiu7. Jipidele pro)in din dou $ur$e alimentare repre#entate de produ$ele de origine animal 6carne, lapte, ou, pe*te, preparate din carne $au pe*te, "r3n#eturi7 *i )egetal 6cereale, legume *i fructe oleaginoa$e7. Jipidele apar prin e$terificarea aci#ilor gra*i cu di)er*i alcooli, cel mai important element fiind repre#entat de caracteri$tica acidului gra$9 ace$ta poate fi $aturat $au ne$aturat 6pot fi monone$aturai $au poline$aturai7. 0ci#ii gra*i poline$taturai $e mai nume$c *i e$eniali deoarece nu $e $inteti#ea# /n organi$m, fiind a$igurai doar prin alimentaie. 0ci#ii gra*i e$eniali $e /mpart /n dou categorii, /n funcie de po#iia primei du"le legturi fa de grupul metil9 8 aci#ii gra*i cu prima legtur du"l la car"onul - 8 ^ - $unt repre#entai de acidul linoleic *i ara+idonic: 8 aci#ii gra*i cu prima legtur du"l la car"onul % 8 ^ % $unt repre#entai de acidul linolenic, eico$apentaenoic *i doco$a+e1aenoic. Jipidele $e /mpart /n lipide $imple *i comple1e. Jipidele $imple conin /n molecul doar aci#i gra*i *i alcooli /mprindu8$e /n trei mari categorii repre#entate de9 gliceride 6conin glicerol7, $teride 6conin $teroli7 *i ceride. 4ele comple1e conin /n plu$ acid fo$foric, aminoaci#i *i glucide, /n acea$t categorie intr3nd fo$folipidele 6/n $pecial lecitina7 *i $fingolipidele. 48

0ci#ii gra*i din familia acidului linoleic au rol /n meninerea integritii tegumentelor *i fanerelor, /n meta"oli$mul cole$terolului, /n $inte#a +ormonilor +ipofi#ari, /n $inte#a lipoproteinelor $erice. 0cidul ara+idonic e$te precur$or al pro$taglandinelor compu*i cu efect citoprotector a$upra mucoa$ei ga$tro8inte$tinale, menin integritatea pereilor )a$culari, fa)ori#ea# meninerea ec+ili"rului +idro8electrolitic. 0ci#ii gra*i din familia acidului linolenic intr /n $tructura mem"ranelor celulare, /mpiedic agregarea trom"ocitar, au un rol antiinflamator *i un efect )a$odilatator coronarian. n conclu#ie ace*ti compu*i $unt e$eniali /n alimentaia unei per$oane $ntoa$e ca *i /n cea a unei per$oane cu deficien fi#ic. 0ci#ii gra*i poline$aturai $unt pre#eni /n cantiti mari /n uleiurile )egetale 6de germene de gr3u, de floarea $oarelui, de $oia, de germene de porum", dar *i /n uleiul de pe*te7, iar cei monone$aturai $e g$e$c /n uleiul de m$line. 0ci#ii gra*i $aturai $e g$e$c /n cantiti mari /n gr$imea de origine animal 6untur, $lnin, unt7. 0ci#ii gra*i din $eria ^ % ce oac un rol important /n pre)enirea "olilor cardio)a$culare $e g$e$c /n cantiti mari /n uleiul de pe*te. 6'iorica ,a)at7. Pacienii /n )3r$t tre"uie $ reduc aportul de lipide p3n la un ni)el con$iderat de $iguran, de a$emenea ei )or reduce gr$imea de origine animal, cre$c3nd aportul celei )egetale "ogat /n aci#i gra*i e$eniali. .u e$te po$i"il renunarea definiti) la con$umul de lipide datorit rolurilor lor foarte importante 6/n $pecial a celor "ogate /n aci#i gra*i poline$aturai7. n ace$t conte1t e$te nece$ar cunoa*terea *i re$pectarea normelor alimentaiei raionale. Ja per$oanele $edentare $e recomand un aport #ilnic de lipide ce nu dep*e*te &,K 8 !gLkg corp. E1primat /n con$um energetic total $e recomand un aport de lipide ce nu dep*e*te 2&G, din care umtate e$te repre#entat de uleiuri )egetale "ogate /n aci#i gra*i e$eniali. ,lucidele $unt $inteti#ate de plante pornind de la "io1id de car"on *i ap $u" aciunea energiei $olare *i folo$ind clorofila drept catali#ator. 4a *i principiile nutriti)e pre#entate anterior glucidele /ndepline$c /n organi$m un rol energetic, $tructural *i funcional. 2olul energetic e$te e$enial, glucidele con$tituind principala $ur$ de energie pentru celule. cere"rale *i glo"ulele ro*ii folo$e$c glucidele drept unic $ur$ de energie. ,lucidele intr /n $tructura +eparinei, a aci#ilor nucleici, a imunopoli#a+aridelor 6re#i$tena la infecii7, a galactolipidelor din $i$temul ner)o$ 6rol $tructural7. 2olul funcional $e manife$t prin inter)enia glucidelor /n urmtoarele proce$e 9 intermedia# unele "io$inte#e: fa)ori#ea# $ecreia mucinelor care prote ea# /n $pecial mucoa$a tractului dige$ti) de aciunea mecanic a alimentelor: protecie fa de aciunea agre$i) a germenilor micro"ieni 6intr frec)ent /n compo#iia unor anti"iotice cum ar fi $treptomicinele, neomicinele7: 4?

 glicuronocon ugarea *i acetilarea repre#int modaliti de lupt a organi$mului fa de unele $u"$tane to1ice endogene $au e1ogene: particip la formarea "olului fecal pre)enind a$tfel apariia con$tipaiei 8 ace$t rol e$te /ndeplinit de fi"rele alimentare repre#entate de celulo#, +emicelulo# *i pectin compu*i pre#eni /n legume, fructe *i cereale. 0limentaia "ogat /n glucide e$te urmat de folo$irea ace$tora pentru producerea de energie $au $tocarea $u" forma de glicogen, /n timp ce e1ce$ul e$te tran$format /n trigliceride ce )or fi $tocate la ni)elul e$utului adipo$. 5inte#a de trigliceride pornind de la glucide e$te e$enial /n condiiile /n care9 8 puine celule din organi$m au po$i"ilitatea de a depo#ita gluco#a /n e1ce$ 6depo#itarea $e reali#ea# doar $u" form de glicogen /n ficat *i mu*c+i7: 8 trigliceridele re#ultate furni#ea# cantiti mult mai mari de energie comparati) cu glucidele. 6'oic+ia 8 Eurgoiu7. ,lucidele alimentare $unt intrin$eci, e1trin$eci *i cele ale laptelui. ,lucidele intrin$eci $unt cele pre#ente /n $tructura celulelor, re$pecti) glucidele din fructe, legume, cereale, leguminoa$e u$cate. ,lucidele e1trin$eci $unt adugate /n timpul preparrii alimentelor. ,lucidele folo$ite in organi$mul uman $unt mono#a+aride 6cele mai importante $unt cele cu atomi de car"on /n molecul repre#entate de gluco#, fructo# *i galacto#7, di#a+aride 6repre#entate de #a+aro#, malto# $i lacto#7 *i poli#a+aride 6repre#entate de amidon, celulo# *i +emicelulo#7. .ece$arul #ilnic de glucide e$te cuprin$ /ntre - $i 8 gL#i, dar per$oanele cu deficiene fi#ice au ne)oi mai mici, mai ale$ atunci c3nd apar unele complicaii cum ar fi o"e#itatea $au dia"etul, totu*i aportul #ilnic de glucide nu poate fi $c#ut $u" !&& gL#i. E1primat /n procente fa de aportul caloric total raia recomandat e$te cuprin$ /ntre 5& 8 -8G, din care K5G $unt glucide intrin$eci *i doar 25G e1trin$eci. n general nece$arul de fi"re alimentare nu e$te preci#at, recomand3ndu8$e un aport #ilnic de p3n la !5gL#i ceea ce ar a$igur pre)enirea apariiei con$tipaiei. 5rurile minerale $e g$e$c /n organi$m /n cantiti mari 6macroelemente7 $au mici 6microelemente7. n categoria macroelementelor intr $odiul, clorul, pota$iul, calciul, fo$forul, magne#iul *i $ulful, iar /n cea a microelementelor intr fierul, #incul *i iodul. 5odiul are rol /n meninerea ec+ili"rului acido"a#ic, /n reglarea pre$iunii o$motice, /n "alana +idric *i /n e1cita"ilitatea neuromu$cular. E1ce$ul de $odiu e$te a$ociat cu retenia de ap ceea ce determin cre*terea ten$iunii arteriale $ituaie ce apare /n condiiile introducerii unei cantiti mari de $are /n alimente. 0limentaia o"i*nuit aduce $uficient $odiu c+iar dac nu $e introduce $are /n produ$e. 5&

4lorul influenea# ec+ili"rul acido"a#ic, reglea# pre$iunea o$motic, acti)ea# amila#a pancreatic *i intr /n $tructura acidului din $ucul ga$tric. El e$te /ncorporat /n $area de "uctrie a$tfel c e1ce$ul de clor /n$oe*te e1ce$ul de $odiu, de a$emenea el e$te larg r$p3ndit /n alimente a$tfel c nu $e pune pro"lema carenei alimentare. Pota$iul inter)ine /n contracia mu$cular, /n tran$miterea influ1ului ner)o$, /n reglarea ritmului cardiac, /n meninerea ec+ili"rului acido"a#ic *i a "alanei +idrice. n ace$te aciuni, pota$iu inter)ine alturi de $odiu *i clor. E1ce$ul de pota$iu de origine alimentar nu e$te /nt3lnit /n practic. Po"as!& e$te pre#ent /n cantiti mari /n ma oritatea alimentelor, dar legumele *i fructele $e particulari#ea# prin cantitile cele mai mari. Cal%!&l $e concentrea# /n oa$e *i /n dini /n proporie de ??G, /mpreun cu magne#iu determin reducerea e1cita"ilitii neuromu$culare, particip la meninerea ec+ili"rului acido"a#ic, inter)ine /n mecani$mul contraciei mu$culare *i /n reglarea permea"ilitii mem"ranare, fa)ori#ea# coagularea $3ngelui prin tran$formarea protrom"inei /n trom"in. n condiii de reducere a mi*crii calciul din oa$e e$te mo"ili#at ceea ce duce la cre*terea calcemiei $ituaie /n care e$te contraindicat admini$trarea $uplimentelor de calciu pentru re#ol)area pro"lemei o$teoporo#ei. E1ce$ul alimentar de calciu nu are efecte negati)e a$upra organi$mului, deoarece +omeo$ta#ia e$te "ine reglat. Ja polul opu$ $e pla$ea# deficiena de calciu care generea# la copil ra+iti$m, iar la adult o$teoporo#. 0limentele "ogate /n calciu $unt repre#entate de lapte *i "r3n#eturi la care $e adaug legumele *i fructele ce pre#int un coninut mai mic de calciu care e$te mai puin a"$or"a"il la ni)el inte$tinal. 60. Aa$de)ant7. Fos'or&l intr /n $tructura oa$elor *i a dinilor, particip la numeroa$e proce$e meta"olice *i la contracia mu$cular, e$te un component de "a# al aci#ilor nucleici *i al $i$temului ner)o$, intr /n $tructura unor en#ime implicate /n proce$ele de meta"oli#are a proteinelor, lipidelor $i glucidelor, particip la acti)area )itaminelor din grupul A, la proce$ele eli"eratoare de energie *i la meninerea ec+ili"rului acido"a#ic. El e$te pre#ent /n toate celulele )egetale *i animale fiind pre#ent /n toate alimentele. Ma*(e,!&l $cade e1cita"ilitatea neuromu$cular, $cade e1cita"ilitatea *i conducti"ilitatea miocardului, fa)ori#ea# aciunea )itaminei A- /n neuron, menine pota$iul la ni)el intracelular, $timulea# $inte#a imunoglo"ulinelor compu*i cu rol /n aprarea antiinfecioa$a a organi$mului, la ni)el o$o$ el inter)ine /n formarea matricei proteice pe care $e )a depo#ita calciu in$olu"il. E$te nece$ar reali#area unui ec+ili"ru /ntre aportul de magne#iu *i cel de calciu deoarece cele dou elemente competiionea# /n a"$or"ie. Beficiena de magne#iu $e /n$oe*te de confu#ie, mi*cri mu$culare "i#are, dificulti la /ng+iire fenomene clinice care )or agra)a patologia de a e1i$tent la pacienii cu afeciuni neurologice. 0dmini$trarea de magne#iu tre"uie fcut cu atenie deoarece poate apare fenomenul de 5!

+ipermagne#emie manife$tat clinic prin anore1ie, $cdere /n greutate, reducerea tonu$ului mu$cular *i a e1cita"ilitii ner)oa$e. Magne#iul $e g$e*te /n cantiti mari /n ma oritatea alimentelor, cu e1cepia gr$imilor *i a #a+rului. Principala $ur$ de magne#iu e$te repre#entat de legumele )er#i ce conin clorofil 6magne#iul e$te un con$tituent al clorofilei7. S&l'&l e$te un component al aminoaci#ilor intr3nd a$tfel /n compo#iia proteinelor celulare, intr /n $tructura e$utului con uncti), a lic+idului $ino)ial, a "ilei, particip la proce$ele de deto1ifiere celular. Beficiena de $ulf nu e$te cuno$cut deoarece cea proteic $e manife$t cu repe#iciune. Principalele $ur$e alimentare de $ulf $unt repre#entate de carne, lapte, ou, "r3n#eturi, )i$cere. 4antiti mari de $ulf dar mai puin a$imila"ile $e g$e$c /n cereale, leguminoa$e u$cate *i unele legume. F!er&l intr /n compo#iia +emoglo"inei, a mioglo"inei *i a unor en#ime cu rol /n tran$portul o1igenului *i /n re$piraia celular. 4el ne+eminic 6fierul tri)alent7 intr /n $tructura unor en#ime cu rol /n $inte#a 0B. 8 ului $au care limitea# "io$inte#a catecolaminelor. 0"$or"ia fierului /n inte$tin e$te redu$ la !&G din cantitatea pre#ent la ace$t ni)el *i depinde de forma $u" care ace$ta $e g$e*te. @ierul "i)alent pre#ent /n produ$ele de origine animal $e a"$oar"e /n proporie de !2 8 !5G, pe c3nd cel tri)alent pre#ent /n produ$ele )egetale $e a"$oar"e /n proporie de 5 8 KG, nece$it3nd pre#ena unor factori de con)er$ie repre#entai de )itamina 4 $au #a+aruri. 6'iorica ,a)t7. =!(%&l particip la acti)itatea a pe$te %&& de en#ime, fa)ori#ea# $inte#a aci#ilor nucleici *i a aminoaci#ilor, $timulea# acti)itatea +ormonilor tiroidieni, $omatotrop, prelunge*te acti)itatea in$ulinei, e1perimental deficiena de #inc ar a)ea efect teratogen. Beficiena de #inc apare /n regimurile )egetariene $au /n $ituaia con$umului cre$cut de cereale "ogate /n acid fitic ceea ce $cade "iodi$poni"ilitatea. Fincul $e g$e*te /n cantiti mari /n carne, lapte, ficat, pe$te, gl"enu*ul de ou, cereale *i apa de "ut. Iod&l face parte din $tructura +ormonilor tiroidieni, particip3nd la de#)oltarea organi$mului *i /n mod deo$e"it a $i$temului ner)o$. Principala $ur$ de iod e$te $olul de unde el trece /n alimente *i /n ap, cu c3t $olul e$te mai "ogat /n iod cu at3t alimentele *i apa )or conine mai mult iod. Bin pcate /n ara noa$tr $olul e$te $rac /n iod, a$tfel c apar pro"leme legate de aportul ace$tui microelement, ceea ce determin manife$tarea di$trofiei endemice tireopate. <!"am!(ele $unt $u"$tane nece$are organi$mului /n cantitati mici, totu*i $unt e$eniale datorit rolului lor de "ioreglatori cu aciune a$upra meta"oli$mului /n general. n funcie de particularitile fi#ico8c+imice )itaminele $e /mpart /n lip$olu"ile *i +idro$olu"ile. 'itaminele lipo$olu"ile $unt repre#entate de )itamina 0, B, E $i ( pe c3nd cele +idro$olu"ile $unt repre#entate de comple1ul A *i )itamina 4.6N. 4a"ane7. 52

'itamina 0 $e g$e*te $u" form de retinol /n produ$ele alimentare de origine animal *i $u" form de caroteni /n cele de origine )egetal. 'itamina intr /n $tructura rodop$inei din celulele cu conuri ale retinei contri"uind la )ederea nocturn. Be a$emenea ea particip la meninerea integritii tegumentelor *i mucoa$elor, la ni)elul mem"ranelor celulare oac un rol antio1idant puternic /ndeprt3nd radicalii li"eri de o1igen, are aciune antiinfecioa$ fa)ori#3nd proliferarea limfocitelor H *i acionea# a$upra celulelor canceroa$e din colon, plm3n *i $3n. 'itamina particip la $inte#a +ormonilor $teroi#i, la proteinogene# *i o$teogene#. Ea are rol *i /n troficitatea epiteliului genital, /n condiii de deficien poate apare moartea em"rionului, a)ortarea lui $au na*terea unor fei cu malformaii congenitale. n deficiena de )itamin apare cre*terea lent, $cderea re#i$tenei la infecii *i pierderea )ederii nocturne. @iind o )itamina lipo$olu"il organi$mul face depo#ite a$tfel c poate apare *i +iper)itamino#a. Principala $ur$ de )itamina 0 e$te repre#entat de ficat, lapte gra$, gl"enu* de ou *i pe*te. 4arotenii $e g$e$c /n produ$ele de origine )egetal9 morco)i, $panac, ur#ici, $alat, ptrun el. 'itamina B cuprinde un grup de compu*i cu $tructur $terolic ce inter)in /n meta"oli$mul fo$focalcic. Ja ni)el inte$tinal )itamina $timulea# $inte#a unei proteine $pecifice care leag calciul *i8l tran$port /n celulele epiteliale. Ja ni)elul o$ului )itamina $timulea# $inte#a matricei proteice fa)ori#3nd tran$formarea preo$teocla$tilor /n o$teocla$ti, /n mu*c+i inter)ine /n $inte#a proteinei contractile *i /n /ncorporarea fo$fatului anorganic /n 0HP 6influenea# practic tonu$ul mu$cular *i fora de contracie7, iar la ni)el renal )itamina controlea# rea"$or"ia tu"ular pro1imal a calciului *i fo$forului. Ja ni)el tegumentar )itamina $timulea# cre*terea foliculilor pilo$i, iar la ni)el celular reglea# tran$miterea informaiei genetice. 0portul neadec)at de )itamina B determin apariia ra+iti$mului la copil *i a o$teoporo#ei la adult. Crgani$mul $inteti#ea# )itamina la ni)el tegumentar pornind de la cole$terol $u" aciunea ra#elor $olare. @iind o )itamin lipo$olu"il, organi$mul face depo#it a$tfel c nu $e recomand admini$trarea $uplimentar . C per$oan normal +rnit *i care $e e1pune )ara la $oare nu are ne)oie de $uplimente )itaminice. Principala $ur$ de )itamina o repre#int uleiul de pe$te, urmat de ficat, unt, gl"enu* *i "r3n#eturi gra$e. 6,. .eamu7. 'itamina E are proprieti antio1idante puternice prote 3nd mem"ranele celulare de aciunea o1igenului, efectul principal manife$t3ndu8 $e la ni)elul al)eolelor pulmonare *i al +ematiilor. 'itaminei i $e atri"uie un rol important /n pre)enirea "olilor cardio8)a$culare, a /m"tr3nirii celulare, /n meninerea troficitii $i$temului mu$cular /n meninerea $ntii aparatului reproductor *i /n pre)enirea apariiei cancerului. Ea $cade $inte#a cole$terolului, reduce ade#i)itatea trom"ocitelor la ni)elul )a$elor de $3nge *i 5%

limitea# proliferarea limfocitelor H. Crgani$mul uman are re#er)e mari de )itamin a$tfel c deficiena apare foarte rar. 4ele mai importante $ur$e alimentare de )itamin $unt uleiurile )egetale, /n $pecial cele de germene de gr3u, legumele cu frun#e )er#i, laptele, untul, ficatul *i cerealele. 'itamina ( particip la tran$formarea acidului glutamic /n car"o1iglutamic compu$ care contri"uie la legarea calciului *i a fo$folipidelor nece$are formarii trom"inei. Ea are rol /n +emo$ta# particip3nd la acti)area a patru factori ai coagulrii *i /ndepline*te un rol e$enial /n formarea o$ului. C$teocalcina $inteti#at de o$teo"la$ti *i odonto"la$ti e$te o protein dependent de acea$t )itamin iar proteina ce conine acid car"o1iglutamic, $inteti#at de o$teo"la$ti, particip la formarea matricei *i a cartila elor. 'itamina poate fi o"inut din $ur$ alimentar, dar e1i$t *i $ur$ endogen, fiind $inteti#at de flora inte$tinal de putrefacie. 0limentele "ogate /n )itamina ( $unt legumele )er#i, )ar#a, conopida, tomatele, ficatul, carnea *i gl"enu*ul de ou. 'itamina ( de $inte# e$te to1ic determin3nd apariia +iper"iliru"inemiei. 6'oic+ita Eurgoiu7. 'itamina A ! $au tiamina are rol de cofactor al en#imelor ce inter)in /n proce$ele de decar"o1ilare, reacii e$eniale pentru meta"oli$mul glucidelor. Be a$emenea, )itamina e$te e$enial pentru tran$miterea influ1ului ner)o$, mai ale$ la ni)elul $i$temului ner)o$ periferic. 'itamina poate fi o"inut din $ur$ alimentar, dar e1i$t *i $ur$a endogen repre#entat de $inte#a reali#at de microorgani$mele pre#ente la ni)elul colonului. 0limentele "ogate /n )itamin $unt carnea, laptele, oule, cerealele *i legumele. 'itamina A 2 $au ri"ofla)ina intr /n $tructura en#imelor 6fla)in 8 mononucleotid *i fla)in8adenin 8 dinucleotid7 ce particip la meta"oli$mul intermediar al lipidelor *i proteinelor, ce catali#ea# reacii de o1idoreducere la ni)el celular, ce inter)in /n meta"oli$mul )itaminei A - $i al fo$failor, ce determin $inte#a )itaminei PP din triptofan precum *i $inte#a )itaminei A !2. 5ur$ele alimentare de )itamina $unt repre#entate de ficat, rinic+i, pe$te, lapte *i "r3n#eturi, ou *i unele legume 6$oia, ma#re, )ar#7. E1i$t *i $inte#a endogen a$igurat de microorgani$mele tu"ului dige$ti). 'itamina A - $au pirido1ina oac rol de cofactor /n acti)itatea a pe$te !&& de en#ime ce inter)in /n meta"oli$mul proteinelor, /n cel al neurotran$mitorilor 6dopamina, $erotonina, +i$tamina7, /n $inte#a +emului *i /ncorporarea fierului /n molecula de +emoglo"in, /n imunitatea celular, precum *i /n meta"oli$mul aci#ilor gra*i poline$aturai *i a glicogenului. 5ur$ele alimentare $unt repre#entate de ficat, carne, cereale, legume *i fructe. 'itamina A !2 $au co"alamina particip la o $erie de reacii en#imatice din cadrul meta"oli$mului proteinelor, glucidelor, lipidelor *i aci#ilor nucleici. 54

Ea contri"uie la $inte#a "a#elor purinice *i pirimidinice prin tran$fer de radicali metil *i formil *i particip la meninerea mielinei la ni)elul $i$temului ner)o$. Principala $ur$ de )itamin e$te repre#entat de ficat, cantiti mai mici g$indu8$e /n lapte, carne, pe*te $i ou. 'itamina 4 $au acidul a$cor"ic e$te un agent reductor ce inter)ine /n proce$ele de o1idoreducere eli"eratoare de energie, particip la $inte#a colagenului, fa)ori#ea# a"$or"ia fierului *i includerea lui /n molecula de +emoglo"in, $timulea# fagocito#a, fa)ori#ea# +idro1ilarea *i e1creia cole$terolului prin "il, particip la $inte#a +ormonilor $teroidici cortico$uprarealieni, prote ea# unele $u"$tane din alimente /n $c+im"ul o1idrii ei *i i $e atri"uie un rol anticancero$. 5ur$ele alimentare de )itamin $unt repre#entate de legumele *i fructele con$umate proa$pete deoarece tratamentele termice o di$trug. .e)oile energetice ale organi$mului uman $unt a$igurate pornind de la energia oferit de principiile nutriti)e. 0$tfel un gram de proteine ofera 4 kcal., un gram de lipide eli"erea# ? kcal. 6aci#ii gra*i cu lan $curt dau 5,% kcal., cei cu lan mediu 8,% kcal., iar cei cu lan lung ? kcal.7, iar un gram de glucide 4 kcal. 6mono#a+aridele ofer 4,2 kcal., iar poli#a+aridele %,K kcal.7. 0precierea nece$arului energetic total impune cunoa*terea formelor de con$um energetic repre#entate de9 meta"oli$mul "a#al cuprinde con$umul energetic nece$ar meninerii funciilor )itale repre#entate de acti)itatea cardiac *i re$piratorie permanent, contraciile in)oluntare ale mu*c+ilor, acti)itatea de $ecreie *i e1creie. 'aloarea meta"oli$mului "a#al e$te la adult de ! kcal. pe kg. corp *i pe or, a ung3nd la !K&& kcal. pe #i: nece$arul energetic pentru cre*tere repre#int energia con$umat pentru $inte#a e$uturilor, cre*terea /n greutate cu un gram $olicit3nd un efort energetic de - 8 K kcal.: efectul termogenetic al +ranei repre#int energia con$umat pentru dige$tia, a"$or"ia *i utili#area principiilor nutriti)e. 0cea$t energie repre#int cam !&G din meta"oli$mul "a#al a ung3nd la )alori de !5& kcal.: acti)itatea mu$cular $olicit un con$um energetic )aria"il /n funcie de inten$itatea *i durata efortului depu$. n acea$t categorie intr mi*crile $pontane, acti)itatea ocupaional legat de $tilul de )ia *i gimna$tic totu*i la per$oanele cu deficiene fi#ice ace$t con$um energetic e$te mult diminuat. Pe total per$oanele cu deficiene fi#ice au un nece$ar energetic de cel puin !?&& kcal. pe #i. Pe grupe de alimente )om deo$e"i !! mari categorii repre#entate de lapte *i produ$e lactate, carne *i deri)ate din carne, pe*te, ou, gr$imi 55

animale *i )egetale, p3ine *i deri)ate de cereale, leguminoa$e u$cate, legume, fructe, produ$e #a+aroa$e, "uturi alcoolice *i nealcoolice. Japtele *i produ$ele lactate 6iaurt, lapte "tut, "r3n#eturi7 $e particulari#ea# prin "ogia /n proteine cu )aloare "iologic mare. Jipidele $unt repre#entate de trigliceride, cole$terol *i fo$folipide. 4antitatea mare de cole$terol ridic pro"leme pentru alimentaia per$oanelor /n )3r$t la care $e prefer $ortimentele degre$ate. C alt pro"lem e$te repre#entat de $rcia /n aci#i gra*i $aturai, raportul aci#i gra*i $aturaiLaci#i gra*i ne$aturai are )aloarea %. Japtele *i produ$ele lactate $unt "ogate /n glucide cu molecul mic repre#entate de lacto#. 0ce$te produ$e $unt o $ur$ important de calciu *i fo$for, de )itamine lipo$olu"ile 6)itamina 0 /n $pecial7 *i +idro$olu"ile 6)itamina A !, A 2 *i PP /n mod deo$e"it7. 4arnea *i preparatele din carne 6$alamuri7 $e caracteri#ea# printr8un coninut cre$cut de proteine de calitate $uperioar. ,r$imea e$utului mu$cular al "o)inelor, porcinelor *i o)inelor conine cantiti mari de aci#i gra*i $aturai, /n timp ce gr$imea din carnea de gin $e particulari#ea# printr8un coninut cre$cut de aci#i gra*i poline$aturai. ,lucidele din carne $e tran$form /n acid lactic /n timpul $acrificrii animalului, a$tfel c ace$te produ$e conin cantiti ne$emnificati)e de +idrai de car"on. 4arnea e$te o $ur$ important de $ruri minerale 6fo$for, fier, calciu7, )itamine lipo$olu"ile 6)itamina 0 7 *i +idro$olu"ile 6)itamina A!, A-, A!2 *i PP7. 60. Aa$de)ant7. Pe*tele repre#int o $ur$ important de proteine cu )aloare "iologic ridicat *i de lipide /n care predomin aci#ii gra*i poline$aturai 6/n $pecial ce din $eria ^ %7. Pe*tii marini $unt o $ur$ important de iod *i flor, conin3nd *i cantiti mari de )itamine lipo$olu"ile 6/n $pecial )itamina 0 $i B7. Cule $e particulari#ea# printr8un coninut ridicat de proteine de calitate $uperioar, dar *i prin cantiti cre$cute de lipide 6concentrate /n gl"enu*7. Jipidele din ou $unt repre#entate de gliceride, $teride 6cole$terol7 *i fo$folipide 6lecitine7. Jecitina din ou are o aciune protectoare fa de $teato#a +epatic produ$ de cole$terol, a$tfel c oul conine cole$terol dar *i antidotul ace$tuia. 5rurile minerale $e g$e$c, /n $pecial /n gl"enu* fiind repre#entate de fier, $ulf, fo$for, pota$iu, $odiu *i magne#iu. 'itaminele lipo$olu"ile 6)itaminele 0, B *i E7 $e concentrea# /n gl"enu* pe c3nd cele +idro8$olu"ile 6)itaminele A!, A2, A!27 $e g$e$c at3t /n gl"enu* c3t *i /n al"u*. ,r$imile animale *i )egetale $unt $ur$e energetice importante, dar ofer un aport $c#ut de proteine. n categoria gr$imilor animale intr untul, $m3nt3na *i $lnina, iar /n categoria celor )egetale intr uleiurile )egetale *i margarina. 0ce$te produ$e $unt $ur$e importante de )itamine lipo$olu"ile, /n $pecial gr$imile animale *i de $teride. n funcie de originea lor $teridele pot 5-

fi animale 6cole$terol7 $au )egetale 6$ito$terol *i $tig8ma$terol7, deci uleiurile )egetale categoric nu pot conine cole$terol. 64. 2icour7. P3inea *i deri)atele de cereale 6ore#, pa$te finoa$e, "i$cuii7 au un coninut cre$cut de proteine cu )aloare "iologic medie *i de glucide cu molecul mare 6amidon7 ce ofer un aport energetic cre$cut. 5rurile minerale $e g$e$c /n cantiti mari la ni)elul $traturilor e1terioare ale "o"ului de gr3u ce $unt /ndeprtate prin mcinare. 4+iar pentru fina neagr pre#ena ace$tor $traturi e1terioare nu determin cre*terea )alorii nutriti)e /n condiiile /n care $rurile minerale reacionea# cu acidul fitic *i formea# compu*i in$olu"ili. 'itaminele $e g$e$c tot /n $traturile e1terioare ale "o"ului de gr3u fiind /ndeprtate /n mare parte prin mcinare, totu*i p3inea *i deri)atele de cereale conin cantiti aprecia"ile de )itamina A!, A- *i PP. Jeguminoa$ele u$cate 6fa$ole, ma#re, $oia7 $e caracteri#ea# printr8 un coninut cre$cut de proteine cu )aloare "iologic medie *i de amidon ce le confer o )aloare energetic cre$cut. Proteinele *i $terolii din $oia cre$c e1creia aci#ilor "iliari *i cererea de cole$terol pentru $inteti#area lor la ni)el +epatic. 0ce$te produ$e conin cantiti mici de lipide, dar $unt "ogate /n elemente minerale 6pota$iu, $odiu, magne#iu7 *i /n unele )itamine +idro$olu"ile 6)itamina A2 /n $pecial7. Jegumele conin cantiti mari de ap 6K5 8 ?5G 7 *i de glucide cu molecul mare repre#entate de amidon *i celulo# $au +emicelulo# 6ce contri"uie la formarea "olului fecal7. 4elulo#a poate fi moale ca /n do)lecei $au dur ca /n leguminoa$ele u$cate, e$te un a$pect important pentru pacienii cu pro"leme de tran#it care )or e)ita produ$ele cu celulo#a dur ce produc tul"urri. 5rurile minerale $e g$e$c /n cantiti mari fiind repre#entate de calciu, fo$for, pota$iu, fier, magne#iu $au $ulf. Bin pcate calciul formea# cu acidul o1alic $ruri in$olu"ile de o1alat de calciu, iar fo$forul $e g$e*te mai ale$ $u" form de acid fitic puin utili#a"il la ni)el inte$tinal. Hotodat raportul calciuLfo$for nu e$te cel nece$ar pentru a"$or"ia celor dou elemente minerale. 'itaminele $unt pre#ente /n legume /n cantiti mari predomin3nd )itamina 4, A!, A2, A- *i PP. 'itaminele lipo$olu"ile $e g$e$c $u" form de pro)itamine repre#entate de caroteni 6pro)itamina 07 $au fito$teroli 6pro)itamina B7 $au $u" forma )itaminei E $i (. Jegumele ofer organi$mului un aport energetic $c#ut fiind recomandate /n regimurile de $l"ire $au /n cele de meninere a unei anumite greuti corporale. @ructele $e particulari#ea# printr8un coninut mare de ap *i de glucide cu molecul mic 6gluco# $au fructo#7, /n timp de coninutul de proteine *i lipide e$te ne$emnificati). Ele $unt "ogate /n celulo# *i +emicelulo#, compu*i ce contri"uie la formarea "olului fecal pre)enind a$tfel apariia con$tipaiei. n fructe $e mai g$e$c pectine ce particip la $udarea mem"ranelor celulare /ntre ele fa)ori#3nd formarea gelurilor *i 5K

/nt3r#iind golirea ga$tric *i inte$tinal 6/n $pecial merele7. @ructele $unt $ur$e importante de $ruri minerale 6pota$iu, calciu, magne#iu, fo$for, fier7 *i )itamine +idro$olu"ile 6/n $pecial )itamina 4, A2 *i A!7.'itamina 4 $e di$truge u*or prin fier"ere moti) pentru care ace$te produ$e )or fi con$umate proa$pete. Auturile alcoolice *i nealcoolice repre#int ultima categorie de alimente ce tre"uie luate /n di$cuie. 0lcoolul e$te un drog ce deprim centrii $uperiori, afectea# udecata *i $cade a"ilitatea nece$ar e1ecuiei mi*crilor, fiind puin indicat per$oanelor cu deficiene fi#ice, mai ale$ celor care pre#int tul"urri neurologice. Auturile nealcoolice au o )aloare nutriti) $c#ut datorit coninutului mare de ap, ele contri"uind la reec+ili"rarea +idric a organi$mului. 6'iorica ,a)t7. 5peciali*tii de la clinica MaDo au reali#at Piramida ,reutii 5ntoa$e ce repre#int un g+id pentru o alimentaie $ntoa$. 6B. Een$rud7. Ja "a#a piramidei $tau legumele *i fructele ce pot fi con$umate /n cantiti nelimitate recomand3ndu8$e minim 4 porii de legume *i % porii de fructe, /n condiiile /n care o porie de legume ofer 25 de kcal., iar una de fructe a unge la -& kcal.. <rmtoarea treapt e$te repre#entat de +idraii de car"on 6glucidele7 ce cuprind cerealele integrale, pa$tele finoa$e, p3inea *i ore#ul. 5e recomand con$umul #ilnic a 4 p3n la 8 porii /n condiiile /n care o porie ofer K& kcal.. E$te prefera"il con$umul produ$elor o"inute din cereale integrale ce au un coninut ridicat de fi"re alimentare. <rmea# apoi grupul proteinelorLprodu$elor lactate repre#entat de leguminoa$e u$cate, pe*te *i carne $la", produ$e lactate degre$ate. 5e pot con$uma #ilnic % p3n la K porii, fiecare porie oferind un aport energetic de !!& kcal. Produ$ele de origine animal $unt $ur$e "ogate de gr$imi $aturate 6/n $pecial de cole$terol7 moti) pentru care $e recomand con$umarea celor degre$ate. Pe treapta a patra a piramidei $e pla$ea# gr$imile ce )or fi con$umate /n cantiti mai mici, doar % 8 5 porii, fiecare porie oferind 45 kcal. 4ele mai $ntoa$e $unt cele ce conin aci#i gra*i monone$aturai repre#entate de uleiul de m$line, alunele *i nucile. <rmea# apoi cele "ogate /n aci#i gra*i poline$aturai repre#entate de uleiul de floarea $oarelui, $oia $au porum". n )3rful piramidei $e pla$ea# dulciurile repre#entate de "om"oane $au pr ituri care tre"uie $ ofere doar un aport caloric mode$t ce nu dep*e*te K5 de kcal. n alegerea alimentelor con$umate #ilnic $e )or urma 5 pa*i e$eniali9 8 /n primul r3nd $e impune $ta"ilirea corect a aportului energetic nece$ar organi$mului uman. 4+iar /n condiiile unui aport energetic 58

8 8

mode$t e$te nece$ar alegerea alimentelor ce pro)in din toate cele cinci grupe fr a omite dulciurile: /n al doilea r3nd $e impune identificarea corect a numrului de porii ce pot fi con$umate #ilnic, /n funcie de meniul ale$ *i de )aloarea energetic a produ$elor re$pecti)e. 0ce$te informaii $e o"in din ta"elele de compo#iie a alimentelor $au de pe am"ala ul produ$elor: etapa urmtoare implic cunoa*terea mrimii poriilor pentru fiecare din cele 5 categorii de alimente pre#entate anterior: a ungem la momentul inerii e)idenei re#ultatelor o"inute cu a utorul unui urnal alimentar per$onal /n care $e $pecific alimentele con$umate *i cele care ar fi tre"uit con$umate. E$te o etap e$enial pentru per$oanele cu deficien fi#ic la care o"e#itatea $au $u"nutriia repre#int o pro"lema dificil: ultimul a$pect ce tre"uie $tudiat e$te repre#entat de reali#area unei di)er$ificri a alimentaiei care )a fi )ariat $timul3nd a$tfel apetitul per$oanei . 7! l!o*ra'!e8 Magda Ade$cu, Mariana 2o*ca, 4tlina Ao+otin 8 ?i1iopatologie general, Ed. 4ante$, Ia*i, !???. Aa$de)ant 0., Ja)ille M., Jere"our$ E. 8 Hrait[ de nutrition clini_ue de l\adulte, M`decine 8 5cience$ @lammarion, Pari$, 2&&!. 4a"ane N.8 Je guide de$ )itamine$, Ed. Meng`$, Pari$, !?85. 'iorica ,a)t 8 0limentaia *i patologia nutriional, Ed. S,r.H.PopaS <.M.@., Ia*i, 2&&%. Een$rud B. 8 4linica MaDo 8 Be$pre meninerea unei greuti $ntoa$e, Ed. AI4 0JJ, Aucure$ti, 2&&2. Mne$cu 5. 8 Hratat de igien, )ol. II, Ed. Medical, Aucure*ti, !?85. .eamu ,. 8 5u"$tane naturale "iologic acti)e, Ed. 4ere$, Aucure*ti, !??-. 2icour 4., ,+i$olfi N., Putet ,., ,oulet C. 8 Hrait[ de nutrition p[diatri_ue, Ed.Maloine, Pari$, !??%.

!. 2. %. 4. 5. -. K. 8.

5?

<. KINETOTERAPIA GRA<IDEI AI LU=EI/ LA SALA DE FITNESS AI LA DOMICILIU

conf. dr. *ogda# A"e7a#dr% 8ag % <ni)er$itatea =0l. I. 4u#a> Ia*i

<.B. Ge(eral!"#$! pr!-!(d e6er%!$!&l '!,!% )( p&erperal!"a"e

E1erciiile fi#ice $unt deo$e"it de utile pentru mame a ut3ndu8le $ dep*ea$c pro"lemele i)ite /n timpul $arcinii *i na*terii. n timpul lu#iei a ut la refacerea mai rapid a organi$mului la $tarea anterioar. Pentru a /nt3mpina i)irea unor proce$e patologice, antrenamentele tre"uie /ncepute din timp, a$tfel /nc3t femeia $ di$pun de o mu$culatur "ine de#)oltat *i $upl. <n alt "eneficiu e$te repre#entat de $entimentul unei )iei normale pe care /l are gra)ida care, /n a"$ena unor pro"leme medicale, rm3ne acti) prin practicarea e1erciiilor fi#ice. Practicarea anumitor e1erciii fi#ice /n perioada pre *i po$tnatal are ca $cop pre)enirea unor afeciuni cardio)a$culare cum $unt +iperten$iunea, )aricele, o$teoporo#a, con$tipaia, an1ietateai *i depre$ia 6!7. 4a urmare a de#)oltrii $arcinii, $e modific raportul dintre pre$iunea intratoracic *i cea intraa"dominal *i /n con$ecin e$te afectat e1pan$iunea pulmonar. 2eferitor la ace$t ultim a$pect, $e recomand anumite e1erciii fi#ice ce au ca $cop pre)enirea in$talrii in$uficienei re$piratorii. <n alt "eneficiu al e1erciiilor fi#ice e$te repre#entat de u*urarea di$confortului dat de durerile lom"are pro)ocate de $c+im"area centrului de greutate. 0ce$te modificri po$turale pot afecta de$f*urarea normal a mi*crilor, a ung3ndu8$e a$tfel la $olicitarea inadec)at a articulaiilor, fapt ce produce $cderea randamentului ace$tora. 4on$ecina e$te apariia precoce a o"o$elii. <tilitatea unui program kinetic re#ult din importana tonu$ului mu$culaturii $triate pentru po$tura femeii gra)ide, atonia la ni)elul a"domenului *i #onei lom"are atrg3nd /n mod o"i*nuit apariia +iperlordo#ei lom"are *i, prin compen$are, a cifo#ei dor$ale. n plu$, odat cu cre*terea /n greutate a femeii gra)ide apare tendina la aplati#are a "olii plantare. 5e impun totu*i anumite limitri ale efortului fi#ic, datorit modificrilor fi#iologice ce $ur)in /n timpul $arcinii. 0$tfel, practicarea $porturilor caracteri#ate de $olicitri fi#ice mari $e poate $olda cu tul"urri ale ec+ili"rului datorit modificrilor po$turale produ$e de $c+im"area centrului de greutate. Hre"uie inut cont de faptul c /n $arcin o1igenul di$poni"il pentru efortul fi#ic e$te mai $c#ut, capacitatea ma1im re$piratorie fiind diminuat. -&

n $c+im" nece$arul de o1igen al femeii gra)ide e$te cre$cut c+iar *i /n repau$, fapt ce contri"uie la apariia $en#aiei de o"o$eal *i a di$pneei. n timpul $arcinii femeia $uport o greutate adiional, care /mpreun cu la1itatea articular predi$pune la accidente. Mai tre"uie inut cont de faptul c dup luna a 48a decu"itul dor$al duce la compre$ia )a$elor mari cu apariia "radicardiei, +ipoten$iunii, ce pot pro)oca $cderea flu1ului $ang)in uterin *i apariia )erti ului. 4a mecani$m de adaptare menit $ prote e#e ftul, /n $arcin di$iparea cldurii corporale $e face cu o eficien $porit. 0$tfel, /n afara $arcinii, dup 2& de minute de e1erciiu fi#ic, temperatura corporal cre*te cu !,-Z 4, pe c3nd la gra)ide rm3ne con$tant $au c+iar $cade u*or. 5u"$tratul ace$tui mecani$m adaptati) e$te repre#entat de faptul c /n primele % luni de $arcin cre*terea temperaturii pe$te %?Z 4, cre*te ri$cul pentru apariia defectelor de tu" neural. Inter)enia mecani$mului de adaptare re$pecti), e1plic pro"a"il de ce la $porti)ele de performan gra)ide incidena malformaiilor fetale nu e$te cre$cut. 4onclu#ia e$te c /n timpul $arcinii $upra/ncl#irea /n timpul e1erciiilor tre"uie e)itat. 4u e1cepia $portului de performan, efortul fi#ic poate fi meninut pe toat perioada $arcinii *i a le+u#iei la acela*i ni)el ca *i /n afara $arcinii, fiind difereniat pe cele dou perioade pre *i po$tpartum *i efectu3ndu8$e dup o $erie de indicaii metodice $pecifice fiecrei perioade. Programele de gimna$tic recomandate /n timpul $arcinii $unt difereniate /n funcie de $tilul de )ia a)ut anterior. 0$tfel, o femeie $edentar nu tre"uie determinat $ /nceap un program agre$i) de gimna$tic /n timpul $arcinii, ci un program de e1erciii u*oare care cre$c fle1i"ilitatea *i tonu$ul mu$cular. In$titutul .aional de 5ntate din 5<0 a recomandat /n !??- un $til de )ia acti) pentru gra)idele care nu dore$c $au nu au timp $ urme#e un program de e1erciii, $til de )ia, ce pre$upune %& de minute pe #i de acti)itate fi#ic moderat, adic plim"are, cicli$m, grdinrit $au acti)itate ca$nic 6!, 27. E1erciiul fi#ic moderat nu afectea# nici gra)ida *i nici ftul. 4u toate c la animale acti)itatea fi#ic inten$ matern poate $ afecte#e nutriia *i o1igenarea fetal *i $e poate $olda c+iar cu efect teratogen, la om nu $8au e)ideniat ace$te efecte negati)e 6dec3t cel mult unele efecte tran#itorii a$upra ftului7. 5tudiile clinice efectuate pe gra)ide normale au infirmat unele teorii conform crora efortul ar cre*te ri$cul de na*tere prematur prin $ecreia unor +ormoni care ar putea declan*a contracii uterine $au ar $cdea greutatea ftului prin furt de $3nge de la uter /n mu*c+ii acti)i. E1i$t un $tudiu, efectuat la 4a$e Oe$tern <ni)er$itD /n !??-, care arat c nou 8 n$cuii ai cror mame au a)ut o acti)itate fi#ic inten$ /n cur$ul $arcinii, de*i $e $ituea# /n limitele normale de greutate, c3ntre$c cu -!

22& de grame mai puin dec3t nou 8 n$cuii mamelor $porti)e care *i8au /ncetat acti)itatea pe parcur$ul $arcinii. Biferena e$te ne$emnificati) *i $e reali#ea# e1clu$i) pe $eama e$utului adipo$. n $c+im", e)aluai la )3r$ta de 5 ani, copiii re$pecti)i au a)ut un coeficient de inteligen *i o de#)oltare a )or"irii $uperioare celorlali copii, iar proporia de e$ut adipo$ a rma$ /n continuare mai mic. E'e%"e e(e'!%e !. 5cad ri$cul de a)orturi $pontane cu cariotip cromo#omial normal 6tre"uie $pecificat c a)orturile $pontane cu cariotip anormal au alt mecani$m de producere7: 2. 2e)er$ea# re#i$tena la in$ulin e1i$tent /n trime$trul al treilea de $arcin, ace$t fapt a)3nd drept con$ecin $cderea ri$cului de fei mari pentru )3r$ta ge$taional prin ameliorarea toleranei la gluco# *i prin reducerea depo#itelor de gr$imi. Bin ace$t moti) programul kinetic e$te parte component a modului de )ia la gra)ida cu dia"et #a+arat ge$taional: %. 5cade ri$cul de fei mici pentru )3r$ta ge$taional: 4. 2eali#ea# o condiionare fi#ic aero", adic antrenamentul *i adaptarea la efort, cu modificarea r$pun$urilor aparatelor *i $i$temelor /n repau$ *i la $olicitare: 5. 5cade ri$cul de depre$ie *i $tarea de an1ietate a )iitoarei mame, cu influenarea fa)ora"il a $trii p$i+ice po$tpartum, /n ace$t mod menin3ndu8$e tonu$ul p$i+ic al femeii /n acea$t perioad: -. 2educe ri$cul de incontinen urinar po$tpartum. ,ra)idele cu $arcin normal *i progno$tic "un $ta"ilit de medic "eneficia# de unele recomandri pri)ind $igurana e1erciiului fi#ic /n $arcin, ela"orate /n anul !??4 de ctre 4olegiul 0merican al C"$tetricienilor *i ,inecologilor 627. A%es"e re%oma(d#r! s&("8 4amera /n care $e e1ecut e1erciiile fi#ice $ fie "ine aeri$it: 4o$tumul de gimna$tic $ fie adec)at )3r$tei $arcinii. Pentru ultimele luni de $arcin tre"uie $ pre#inte $u$intoare a"dominale: Hre"uie e)itat $upra/ncl#irea organi$mului prin /m"rcminte inadec)at ce nu permite di$per$ia cldurii /n primul trime$tru de $arcin *i /n #ilele clduroa$e. Be a$emenea tre"uie$c e)itate "ile fier"ini *i $auna:5e e)it e1erciiile ce $e pot $olda cu traumati$me $au cu pierderea ec+ili"rului: Programul kinetic tre"uie efectuat de cel puin % ori pe $ptm3n, in3nd cont de particularitile de $arcin $au de cele de le+u#ie:

-2

Programul kinetic tre"uie efectuat cu o or /nainte de ma$ $au la 2 ore dup: Efortul fi#ic tre"uie $ fie moderat, fr $olicitarea forei, re#i$tenei *i )ite#ei de lucru e1ce$i)e: Pragul de efort nu tre"uie dep*it, e1erciiile tre"uie oprite c3nd apare $en#aia de o"o$eal: .umrul de repetri cre*te progre$i) odat cu adaptarea organi$mului la efort: E1erciiile /n decu"it dor$al tre"uie redu$e /n ultimele dou trime$tre de $arcin pentru c reduc flu1ul $ang)in uterin: 5e recomand e1erciii cu /ngreuieri mici $au e1erciii la "icicleta ergometric, $ituaii /n care $e pot do#a "ine /ngreuierea *i timpul de lucru: E1erciiile $e corelea# cu o diet alimentar adec)at 6cel puin %&& calorii $uplimentare pe #i7: 5porturile indicate $unt /notul *i tirul: 5porturi contraindicate9 $ki, patina , clrie, /not $u"ac)atic: E1erciiile fi#ice de orice fel )or fi oprite imediat dac apar9 o"o$eal, cefalee, di$pnee, a$tenie mu$cular, grea, dureri toracice, contracii uterine, metroragii: Pentru ca#urile patologice aprute dup na*tere $e folo$e$c mi loace fi#ice $peciale. E$te cuno$cut faptul c femeia gra)id e$te tot at3t de apt de a face e1erciii fi#ice ca *i o femeie negra)id. 2$pun$ul organi$mului ace$teia la efortul fi#ic e$te a$emntor cu al femeii negra)ide 6de e1emplu $e /nregi$trea# apro1imati) K& 8K5G din alura )entricular ma1im7. n general parametrii cardio 8 re$piratori )aria# la fel ca *i la femeia negra)id. 5unt indicate aproape toate tipurile de e1erciii, totu*i e1i$t reineri cu pri)ire la $porturile cu impact mare a*a cum ar fi $c+iatul pe pante a"rupte $au alpini$mul. 0cti)itatea fi#ic a femeii gra)ide tre"uie $ fie /n concordan ca tip *i inten$itate cu cea de dinaintea $trii de gra)iditate, de aceea nu $e recomand /nceperea unui $port $olicitant /n timpul $arcinii. Pentru femeia gra)id care nu a practicat /n mod con$tant e1erciii fi#ice /naintea $arcinii $e poate /ncepe cu mer$ pe o$ /n ritm propriu cu accelerarea ritmului timp de 2& 8 %& de minute. 5e e1ecut de trei ori pe $ptm3n. Poate fi practicat /notul, cu efecte "enefice ale de$crcrii de greutate a organi$mului con$t3nd /n u*oare diminuri ale frec)enei cardiace fetale *i ale ten$iunii arteriale materne. 5unt contraindicate $cufundarea, apa fier"inte $au rece, $auna. Hemperatura apei tre"uie $ nu dep*ea$c %KZ4 deoarece temperaturile mai mari au ri$c teratogen. -%

5e pot efectua e1erciii la "icicleta ergometric, cu atenie /n$ la po#iia adoptat, /n $en$ul c $e )a e)ita fle1ia anterioar a trunc+iului, care poate genera durere lom"ar. Noggingul, teni$ul, antrenamentul de for, $porturile de contact 6)olei, "a$c+et7 pot fi practicate doar de ctre atletele antrenate *i cu o condiionare "un la efort, cu atenie /n$ la e)entualele accidente ce pot $ur)eni. n $arcina a)an$at e$te recomandat pruden la e1erciiile din orto$tati$m deoarece ace$tea pre#int ri$cul $cderii frec)enei cardiace datorit compre$iunii )enei ca)e inferioare de ctre uterul gra)id. n $ta"ilirea metodologiei programului de e1erciii $e ine cont de urmtoarele pre$cripii9 *edinele de e1erciii fi#ice )or a)ea frec)ena de cel puin % pe $ptm3n *i durata de minim 2& de minute: *edinele de e1erciii fi#ice $e /ncep cu 5 8 !& minute de /ncl#ire 6mer$ pe o$, "iciclet ergometric cu re#i$ten mic7: oprirea efortului fi#ic nu $e face "ru$c ; $unt nece$are 5 8 !& minute de Yrcire> 6e1erciii re$piratorii7: durata unui e1erciiu cu efort inten$ nu tre"uie $ dep*ea$c !5 minute: $e )or e)ita perioadele lungi de repau$ /n $pecial orto$tati$mul prelungit fr mi*cri a$ociate: dup a treia lun de $arcin $e )or e)ita e1erciiile din decu"it dor$al: e1erciiile fi#ice nu $e )or practica /n atmo$fer cald *i umed: $e contraindic efortul fi#ic /n timpul fe"rei $au al altor afeciuni intercurente: )or fi e)itate acti)itile fi#ice care nece$it $imulri, /mpingeri "ru*te, fle1ie complet de genunc+i, ridicarea am"elor mem"re inferioare 6de tip $rituri7 *i aplecrile complete cu fle1ie de *old 6de tip Yatinge degetele de la picioare cu m3inile>7: /n timpul e1erciiului fi#ic e$te indicat m$urarea frec)enei contraciilor cardiace care /n mod normal nu tre"uie $ dep*ea$c !4& "tiLminut: $arcina *i efortul fi#ic nece$it o $uplimentare a aportului caloric cu %&& caloriiL#i: e$te contraindicat cura de $l"ire /n cur$ul $arcinii: $e recomand un $utien potri)it pentru a $u$ine $3nii modificai /n timpul $arcinii *i o /nclminte comod care $ a$igure un $pi in corect al plantei pe $ol:

-4

Co("ra!(d!%a$!! pentru efectuarea e1erciiilor fi#ice /n $arcin 6$ta"ilite de 4olegiul 0merican al C"$tetricienilor *i ,inecologilor7 6279 Eiperten$iunea arterial indu$ de $arcin: In$uficiena coronarian: nt3r#ierea /n cre*terea intrauterin a ftului: Eemoragiile de trime$tru 2 $au %: In$uficiena cer)ico 8 i$tmic: Iminena de na*tere prematur: .a*tere prematur /n antecedentele o"$tetricale: 2uperea $pontan prematur a mem"ranelor: Placenta prae)ia 6placenta o$ in$erat7: 5arcina multipl: 0"domenul cicatricial: 43*tig ponderal in$uficient 6$u" ! kgLlun /n ultimele trime$tre7. Hre"uie a)ut /n )edere faptul c /n timpul parcurgerii programului de e1erciii pot $ $ur)in unele e-e(!me("e %are s# (e%es!"e opr!rea a%es"&!a, a*a cum $unt9 $curgerile de lic+ide din )agin 6/n ca# de ruptur de mem"rane7 $au +emoragie )aginal: contracii uterine per$i$tente, mai de$e de - 8 8 pe or, care pot $ugera de"utul unei na*teri premature: durere "ru$c a"dominal, $au lom"ar oa$, $au /n regiunea pu"ian: /ncetarea mi*crilor fetale: tumefierea feei *i a e1tremitilor: durere /n gam"e 6$ugerea# de"utul unei fle"ite7: durere toracic: cefalee: tul"urri )i#uale: )erti : o"o$eal accentuat: cre*terea frec)enei contraciilor cardiace: apariia aritmiilor: cre*terea ten$iunii arteriale, care $e menine *i dup /ncetarea efortului fi#ic.

-5

<.C. K!(e"o"erap!a )( pr!m&l "r!mes"r& de sar%!(#

4u toate c /n primul trime$tru de $arcin capacitatea de efort a organi$mului nu e$te afectat, gradul de $olicitare prin e1erciii fi#ice tre"uie $ fie inferior celui dinaintea $arcinii, deoarece e1i$t po$i"ilitatea ca em"rionul $ nu fie "ine fi1at /n uter. 0)3nd /n )edere ace$t fapt, programul kinetic tre"uie $ cuprind e1erciiile glo"ale de meninere a $ntii fi#ice *i p$i+ice a gra)idei, cu o"iecti)e $pecifice *i contraindicaii 6!7. O !e%"!-ele pro*ram&l&! de 1!(e"o"erap!e Beprinderea unui autocontrol prin care gra)ida $ /*i menin o po$tur corect *i implicit un aliniament corporal fi#iologic: 2efacerea tonu$ului *i ela$ticitii mu*c+ilor *i articulaiilor: 0daptarea prin e1erciii de re$piraie a mi*crilor re$piratorii toracice *i diafragmatice la noile condiii fi#iologice impu$e de $arcin: Educarea mu$culaturii pel)iperineale /n )ederea /m"untirii autocontrolului: Profila1ia )ergeturilor: Meninerea unei greuti corporale adec)ate )3r$tei $arcinii ; /n primele dou $ptm3ni e$te permi$ o cre*tere de ma1imum 2 kg: Meninerea unei capaciti de efort adec)ate. M!+loa%e 'olos!"e E1erciii li"ere: E1erciii de $tretc+ing, *i mai ale$ metoda Ao" 0nder$on: E1erciii cu /ngreuieri redu$e cum ar fi gantere u*oare, "en#i ela$tice: E1erciii cu o"iecte de gimna$tic 6mingi, "a$toane7: E1erciii la aparate, fiind recomandat /n mod $pecial "icicleta ergometric: Nogging, plim"ri /n aer li"er: Ma$a plantar cu a utorul plcii cu role *i ma$a cu creme co$metice pe a"domen, coap$e, $3ni pentru pre)enirea apariiei )ergeturilor. I(d!%a$!! me"od!%e Pentru e)itarea de#ec+ili"rrilor, $e )or adopta po#iii de lucru cu "a#a lrgit: 5e )or e)ita9 8 $riturile: 8 e1erciiile /n care e$te $olicitat e1ce$i) a"domenul: 8 e1erciiile de for $au de re#i$ten: 8 e1erciiile de )ite#: 8 $upra /ncl#irea organi$mului 6poate fi afectat ftul7: --

!. 2. %. 4. 5. -. K. !. 2.

%. 5e pune accent pe e1erciiile de re$piraie 6$e reeduc re$piraia diafragmatic *i re$piraia co$tal pe regiunile $uperioar, medie *i inferioar7, deoarece un autocontrol eficient al ace$teia e$te nece$ar pentru9 8 adaptarea )entilaiei *i implicit a +emato#ei pulmonare la nece$itile cre$cute din timpul $arcinii 6$e adaug con$umul de o1igen al ftului7: 8 utili#area ritmic, /n mod con*tient, a mi*crilor re$piratorii, at3t /n cur$ul na*terii 6fa#ele de dilatare *i de e1pul#ie7 c3t *i /n timpul lu#iei, pentru refacerea mu$culaturii a"dominale *i pel)iperineale. Respiraia dia ragmatic se mbunte/te cu a+utorul exerciiilor de respiraie abdominal9 a7 /n in$piraie, rela1area a"domenului cu "om"area ace$tuia, ceea ce u*urea# co"or3rea diafragmului: "7 /n e1piraie, $uciunea a"domenului prin contracia mu$culaturii, ceea ce determin un plu$ de a$cen$iune diafragmatic. 0ce$te e1erciii de re$piraie diafragmatic $e e1ecut dup urmtoarea te+nic9 $u"iectul $t /n decu"it dor$al cu genunc+ii flectai, tlpile pe $ol, o palm pe torace *i alta pe a"domen *i e1ecut mi*cri re$piratorii ample, a cror amplitudine e$te urmat de m3na a*e#at pe a"domen, /n timp ce m3na a*e#at pe torace rm3ne fi1. Bup /n$u*irea ace$tei te+nici $e poate trece la con*tienti#area re$piraiei toraco 8 a"dominale inferioare. 4. 2eeducarea mi*crilor re$piratorii $e face *i /n )ederea coordonrii ace$tora cu mi*crile de di$ten$ie, /n cur$ul ultimei luni de $arcin. Bin ace$t moti) $e recomand /n)area unor po#iii din care $e poate reali#a u*or autocontrolul pel)in9 a7 contraciile )oluntare ale mu*c+ilor pel)iperineali $e reali#ea# din decu"it lateral, dor$al $au din a*e#at 6$ede$tati$m7: ace$te contracii ale mu$culaturii plan*eului pel)in, cu durata de - $ec. urm3nd o pau# de !2 $ec. 6$e efectuea# 58- $erii de 28% ori pe #i7, determin mic*orarea di$tanei dintre $imfi#a pu"ian *i cocci$ precum *i a celei dintre tu"ero#itile i$c+iatice prin auto /nlri ale plan*eului pel)in: "7 controlul di$ten$iei perineale $e face din po#iii ce /mpreun cu gra)itaia facilitea# co"or3rea ftului9 8 pe genunc+i, cu $pri in pe palme: 8 pe genunc+i cu ante"raele $pri inite pe un $caun: 8 a*e#at cu trunc+iul /nclinat /nainte *i "raele $pri inite pe un $uport: 8 po#iia genupectoral9 $ede$tati$m, $patele re#emat, coap$ele /n a"ducie, genunc+ii flectai, tlpile pe $ol. -K

Ja controlul di$ten$iei perineale contri"uie *i diafragmul, de aceea e$te indicat urmtorul e1erciiu9 in$piraie cu "om"area a"domenului urmat de contracia mu*c+ilor a"dominali, reali#3nd o /mpingere de $u$ /n o$ /n$oit de o $en#aie de di$ten$ie perineal: c7 In$tituirea unui autocontrol po$tural. Pentru acea$ta gra)ida $e )a e1amina la oglind /mpreun cu kinetoterapeutul )or cuta prin e1amen din fa *i din profil, e)entualele po#iii )icioa$e $au c+iar deformaii ale corpului. 5e )or recomanda anumite po#iii de lucru, odi+n *i de rela1are, ce )or a)ea ca principiu o e1ten$ie a1ial neforat a corpului. po1iia de lucru9 a*e#at, coloana dreapt 6$patele $pri init7 *i tlpile pe un $uport: genunc+ii tre"uie $ fie pla$ai puin mai $u$ dec3t *oldurile: po1iia de odi.n9 decu"it dor$al cu introducerea unei perne mici /n regiunea toracal pentru a pre)eni apariia cifo#ei: po1iia de relaxare9 decu"it dor$al, genunc+ii /n u*oar fle1ie, mem"rele $uperioare /n a"ducie u*oar *i cu palmele $pri inite pe pat. 4apul *i genunc+ii $e )or $pri ini pe o pern mic *i re$pecti) pe un $ul. d7 Programul kinetic tre"uie adaptat /n funcie de urmtorii factori9 8 )3r$t: 8 $tare de $ntate: 8 mo"ilitatea articular. e7 5unt indicate e1erciiile de $tretc+ing dup metoda Ao" 0nder$on. 5e /ncepe cu o /ntindere mu$cular u*oar ce durea# !& ;%& $ec., urm3nd o /ntindere mai pronunat, timp de %& $ec. 5e ine cont de faptul c /ntinderea mu$cular nu tre"uie $ pro)oace durere 6$e are /n )edere ela$ticitatea mu$cular indi)idual a gra)idei7.

-8

Pro*ram de 1!(e"opro'!la6!e des"!(a" pr!m&l&! "r!mes"r& de sar%!(#8 B- Var a#te de mer(/ 8 mer$ pe marginea e1tern a plantei, +alucele ating3nd podeaua: 8 mer$ /ncruci*at: 8 mer$ cu e1ten$ia )ertical *i ori#ontal a "raelor: 8 mer$ cu palmele pe umeri. Ja fiecare pa$ gra)ida ridic "raele la )ertical *i concomitent flectea# un genunc+i la piept: 8 mer$ fandat cu trunc+iul aplecat *i "raele /n e1ten$ie: 8 mer$ cu mi*cri de re$piraie, folo$it dup alergri. In$piraia $e face cu ridicarea "raelor pentru lrgirea diametrelor toracice. C. Var a#te de a"ergare/ 8 alergare o"i*nuit: 8 alergare cu pendularea $ucce$i) a gam"elor /napoi: 8 lergare cu genunc+ii /ntin*i: 8 alergare cu pa*i laterali: 8 alergare cu pa*i /ncruci*ai: 8 alergare cu opriri *i adoptarea atitudinii corporale corecte. 5- E7er! 6 de(t #ate pr6 (%per oare a !orp%"% / Po#iia iniial9 $t3nd a7 adoptarea unei po#iii corecte: "7 e1erciii de$tinate centurii $capulo8+umerale9 ridicri *i co"or3ri ale umerilor: rotaii ale umerilor /n am"ele $en$uri, at3t alternati)e c3t *i $imultane, cu $au fr /ngreuiere: c7 e1erciii pentru cap *i g3t9 fle1ii: e1ten$ii: /nclinri: rotaii. d7 e1erciii pentru mem"rele $uperioare pe diagonalele (a"at. Po#iia iniial9 a*e#at pe mingea P+D$io"all, $e e1ecut9 a7 fandri laterale cu trunc+iul drept *i palmele pe umeri: "7 tran$lri laterale ale "a#inului, precum *i tran$lri /n plan $agital, cu "raele /ntin$e. 5e recomand ca ace$te e1erciii $ $e fac /n faa oglin#ii. 9- E7er! 6 de (tret!. #g pe#tr% partea (%per oar a !orp%"% / Po#iia iniial9 $t3nd deprtat9 a. /nclinarea lateral a trunc+iului, cu "raele $u$: "raul din direcia mi*crii trg3nd de "raul opu$ *i menin3nd a$tfel /ntinderea. 5e face apoi aceea*i mi*care /n $en$ in)er$:

-?

". cu palmele pe torace, pacienta r$uce*te trunc+iul menin3nd po#iia o"inut *i in$i$t3nd pe alungire, apoi mi*carea $e face *i /n cellalt $en$: Po#iia iniial9 _uadrupedic, 6pe genunc+i, cu $pri in /nainte pe palme7 cu genunc+ii deprtai9 gra)ida $e a*a# pe clc3ie $imultan cu e1ten$ia trunc+iul, "raele /ntin$e :- E7er! 6 de re(p ra6 e Po#iia iniial9 decu"it dor$al,mem"rele inferioare flectate, cu tlpile pe $ol. Bin acea$t po#iie $e )or e1ecuta e1erciiile de reeducare a re$piraiei toraco8 a"dominale *i diafragmatice de$cri$e anterior: DE7er! 6 de reed%!are a m%(!%"at%r pe"' per #ea"e@ Po#iia iniial9 decu"it lateral *i apoi din a*e#at 6pentru contraciile )oluntare perineale7. Bin decu"it lateral cu genunc+ii flectai $e pot face contracii ale mu$culaturii plan*eului pel)in urmate de contracii ale mu*c+ilor fe$ieri concomitent cu ridicarea gam"elor *i meninerea lor un timp /n acea$t po#iie: Po#iia iniial9 orto$tati$m, a*e#at cu $pri in pentru $pate $au pe genunc+i, 6pentru di$ten$iile perineale )oluntare7:

;- E7er! 6 de (tret!. #g pe#tr% m%(!%"at%ra "atera" a tr%#!. %"% < pe#tr% mem4re"e #3er oare/ $o1iia iniial9 decu"it dor$al cu un mem"ru $uperior /ntin$ o"lic pe $ol *i capul r$ucit /n direcia ace$tuia, gra)ida flectea# genunc+iul +omolateral *i apoi /*i rote*te corpul /n partea opu$, menin3nd /ntinderea cu "raul core$pun#tor direciei rotirii: aceea*i mi*care $e face apoi *i pe cealalt parte: $o1iia iniial9 a*ea#t cu un mem"ru inferior /ntin$ a)3nd talpa /n e1ten$ie *i cu cellalt mem"ru inferior /n fle1ie *i a"ducie, "raele $u$: $e e1ecut /nclinarea lateral a trunc+iului, de partea piciorului /ntin$, menin3nd /ntinderea "raelor *i re)enire: aceea*i mi*carea $e e1ecut *i /n partea opu$: $o1iia iniial9 aceea*i ca mai $u$, gra)ida e1ecut aplecri ale trunc+iului cu prinderea gle#nei piciorului /ntin$, meninerea /ntinderii *i apoi rela1are: e1erciiul $e e1ecut *i cu cellalt picior /ntin$. '2 E6er%!$!! pe("r& "o(&s&l m&s%&lar Po#iia iniial9 decu"it dor$al cu genunc+ii flectai *i tlpile pe $ol, $e e1ecut9 K&

8 8 8

cu $pri in pe coate, fle1ii ale capului *i umerilor p3n la ridicarea omoplailor de pe $ol *i aplati#area #onei lom"are: rotiri de trunc+i cu $pri in pe cotul +omolateral, p3n c3nd palma +eterolateral a unge la genunc+iul +eterolateral. Mi*carea $e face apoi /n $en$ in)er$: ridicarea "a#inului *i a #onei lom"are de pe $ol cu meninerea po#iiei *i re)enire lent mai /nt3i cu #ona lom"ar: $o1iia iniial9 Ylotu$> $au =ma+omedan> $e /ntinde "anda ela$tic /n /naintea $au /n $patele trunc+iului: $o1iia iniial9 decu"it )entral cu "raele pe l3ng corp, gra)ida face e1ten$ia capului *i a umerilor concomitent cu tragerea $pre /nuntru *i /n o$ a omoplailor: contraciile i#ometrice durea# 58 - $ec: $o1iia iniial9 decu"it )entral cu palmele pe $ol la ni)elul capului, gra)ida e1ecut e1ten$ia trunc+iului *i a capului 6meninut la acela*i ni)el cu trunc+iul7 cu "raele pe l3ng corp. 5e menine contracia i#ometric a mu$culaturii trunc+iului timp de 58- $ec. Bac pacienta pre#int +iperlordo#, $e a*ea# un $ul $u" a"domen: $o1iia iniial9 decu"it dor$al cu "raele pe l3ng corp *i palmele a*e#ate pe a"domen, gra)ida /*i rote*te "raele e1tern, adduc3nd a$tfel omoplaii *i mic*or3nd cur"urile cer)icale *i lom"are: contracia i#ometric $e menine 58- $ec: $o1iia iniial9 $t3nd: gra)ida $e ridic pe )3rfuri *i duce "raele /nainte: $e menine contracia i#ometric. 5e e1ecut acela*i e1erciiu, dar cu rotaia "raelor $pre e1terior.

*2 E6er%!$!! la apara"e 0SE!(*/ !%!%le"a er*ome"r!%#2. 32 8 8 E6er%!$!! de rela6are m&s%&lar# Po#iia iniial9 decu"it dor$al9 $cuturri ale mem"relor: e1erciii de re$piraie: Mer$ cu rotaii de trunc+i: Mer$ cu pendulri ale mem"relor: Mer$ cu e1erciii de re$piraie: Ma$a $au automa$a 6$e poate folo$i "anda cu role $au placa cu role7.

K!

<.5. K!(e"o"erap!a )( al do!lea "r!mes"r& de sar%!(#

0l doilea trime$tru de $arcin are ca principal caracteri$tic faptul c dup a treia lun de $arcin acea$ta e$te "ine implantat /n uter, precum *i di$pariia fenomenelor neuro)egetati)e. Modificrile ce $e petrec /n corpul femeii /ncep $ nece$ite diminuarea efortului fi#ic. 0$tfel, prin $c+im"area centrului de greutate, $e produce o accentuare a lordo#ei lom"are prin retro)er$ia "a#inului, iar dac au e1i$tat modificri ale $tructurii materialului o$o$ )erte"ral $au de#alinieri ale coloanei $e poate con$titui /n timp cifo#a dor$al $au +ernia di$cal J585!. Eipotonia mu$culaturii a"dominale poate determina con$tipaie. 5cderea )olumului e1pirator *i a celui de re#er) poate duce la di$pnee *i a$tenie. Mrirea greutii corporale poate determina apariia platfu$ului *i a modificrilor circulaiei )enoa$e 6!7. O !e%"!-ele pro*ram&l&! de 1!(e"o"erap!e 2eali#area meninerii tonu$ului mu$culaturii po$turale prin9 8 e1erciii de$tinate meninerii tonu$ului mu*c+ilor para)erte"rali: 8 redo"3ndirea po#iiei neutre a "a#inului prin re$ta"ilirea raportului fi#iologic de fore /ntre dou mari grupe mu$culare, *i anume mu$culatura a"dominal *i fe$ier de o parte *i mu*c+ii lom"ari *i p$oa$8iliacul de cealalt: 4on$tituirea unui autocontrol po$tural *i folo$irea lui permanent: Pre)enirea apariiei aplati#rii plantei: Profila1ia modificrilor circulaiei )enoa$e: Pre)enirea o"e#itii, printr8o diet adec)at. n ace$t trime$tru cre*terea greutii corporale tre"uie $ fie de ma1imum 5 kg: 4ontinuarea reeducrii re$piraiei: 4ontinuarea reeducrii mu*c+ilor perineului: 0$upli#area mu$culaturii *i meninerea tonicitii: Profila1ia apariiei )ergeturilor. M!+loa%e 'olos!"e8 !. E1erciii li"ere: 2. E1erciii cu o"iecte de gimna$tic 6mingi, "a$toane7: %. E1erciii la aparate: 4. E1erciii tip $tretc+ing: 5. ,imna$tic )a$cular 6Aarger7: -. Ma$a , automa$a 6cla$ic, refle1ogen, pneumatic7. K. Portul de ciorapi ela$tici pentru pre)enirea apariie )aricelor *i e)entual de talonete /n ca#ul pr"u*irii "olii plantare.

K2

I(d!%a$!! me"od!%e8 !. 'or fi utili#ate po#iii cu "a#a de $u$inere mare: 2. 5e )a a)ea gri $ adopte o delordo#at: %. Becu"itul dor$al nu )a mai fi folo$it ca po#iie de lucru, deoarece uterul mrit apa$ pe )ena ca) inferioar, ceea ce determin $cderea /ntoarcerii )enoa$e *i /n con$ecin umplerea cardiac in$uficient. <rmarea e$te $cderea de"itului cardiac *i deci in$uficienta irigare cu $3nge a mu*c+ilor dar *i a ftului. Ja acea$ta $e adaug fenomene neuro)egetati)e9 +ipoten$iune cu ameeal, tul"urri ale ritmului cardiac etc.: 4. 5e /ncepe antrenarea mu*c+iului tran$)er$ a"dominal, mu*c+i de pre$iune care are rol /n e1pul#ia ftului. Honifierea tran$)er$ului a"dominal $e face prin e1erciii pentru mu$culatura a"domenului corelate cu e1erciii re$piratorii: 5. .u $unt recomandate e1erciiile cu ridicarea mem"relor inferioare *i /n $pecial forfecrile deoarece fa)ori#ea# e)entraiile: -. ,ra)ida )a face e1erciii de tip $tretc+ing: K. 5e )a in$i$ta pe tonifierea mu*c+ilor para)erte"rali 6Y*coala $patelui> dup Marianne Fac+ri$on7: 8. 5e continu reeducarea re$piraiei: ?. 5e fac /n continuare e1erciii pentru pre)enirea cderii "olii plantare: !&. 5e recomand ma$a ul mem"relor inferioare, cu mi*cri u*oare, centripete, ce fa)ori#ea# /ntoarcerea )enoa$ *i pre)ene apariia edemelor $au a )aricelor. Ja ma$a $e adaug mo"ili#ri pa$i)e ale piciorului. Bup ma$a e$te recomandat gimna$tica )a$cular Aarger9 8 din decu"it dor$al cu mem"rele inferioare ridicate la 45Z *i $pri inite, gra)ida face 28% minute mi*cri ale gle#nei *i ale degetelor: 8 acela*i e1erciiu $e e1ecut apoi din a*e#at: 8 urmea# %8- minute de odi+n cu mem"rele inferioare /ntin$e ori#ontal: 8 numrul de repetri al ciclului de e1erciii e$te de 485 o dat, $au de mai multe ori pe #i. n ca#ul apariiei edemelor $e recomand ma$a refle1ogen9 8 ma$a pe faa dor$al a piciorului de la degetul II p3n la gle#n *i de la degetul ' p3n la gle#n, precum *i punctul Y3*ne*te din nou> $ituate la trei 4<.i dea$upra maleolei interne: 8 /n final $e e1ecut mi*cri de ma$a de o parte *i de alta a tendonului lui 0c+ile. E$te recomandat portul ciorapilor ela$tici.

K%

Pro*ram de 1!(e"o"erap!e des"!(a" "r!mes"r&l&! II de sar%!(#8 +- Var a#te"e de mer( < de a"ergare pre#entate /n cadrul programului precedent. C. E7er! 6 pe#tr% partea (%per oar a !orp%"% / Po#iia iniial9 $t3nd 8 fle1ii, e1ten$ii *i rotaii ale capului *i ale g3tului, la fel ca /n programul pentru trime$trul I: 8 pentru centura $capulo8+umeral $e efectuea# ridicri *i co"or3ri, adducii *i a"ducii, rotaii, at3t alternati) c3t *i $imultan: Po#iia iniial9 a*e#at 8 pentru "rae *i torace, e1erciii pe diagonalele (a"at, 8 e1erciii cu o"iecte, 8 e1erciii la aparate. 0ce$te e1erciii $e fac /n faa oglin#ii. 5. E6er%!$!!le pe("r& spa"e F 0.%oala spa"el&! - d&p# Mar!a((e =a%3r!so(28 a7 ,ra)ida /*i )a /n$u*i urmtoarea po#iie de odi+n9 decu"it lateral, capul $pri init pe o pern mic, mem"rul inferior +eterolateral /n tripl fle1ie *i $pri init pe o pern, "raele /n fle1ie u*oar 6fig !K7: "7 Po#iia iniial9 $t3nd, a*e#at $au decu"it: gra)ida e1ecut "a$culri ale "a#inului cu $copul delordo#rii, $u" a$i$tena kinetoterapeutului 6fig !87 c7 Po#iia iniial9 a*e#at cu picioarele /ndoite, tlpile pe $ol, "raele /napoi, palmele $pri inite pe $ol: $e efectuea# auto3nlri cu greuti pe cap 6*e#uta $e de$prinde de $ol7, meninere 58- $ec. /n $copul $timulrii proprioceptorilor mu*c+ilor para)erte"rali *i a tonifierii ace$tora, 6fig !?: I(d!%a$!! me"od!%e pentru meninerea morfofuncional a mecani$mului de #)or3re caracteri$tic apofi#elor )erte"rale, *i pentru profila1ia deformrilor coloanei9 !. gra)ida e1ecut genufle1iuni cu genunc+ii deprtai /n timpul crora ridic cu am"ele m3ini o greutate pe care o aduce la ni)elul "a#inului: 2. tran$portarea greutilor $e face cu am"ele mini, di$tri"uia fiind egal: %. aplecarea la ma$ $au la c+iu)et $e )a face cu coloana dreapt, din a*e#at, cu unul din mem"rele inferioare $pri inite pe un $uport de 2& cm /nlime: 8 gra)ida $e )a ridica din pat ro$togolindu8$e lateral *i odat a un$ la marginea patului, cu /mpingere /n "rae, )a a*e#a pe $ol am"ele mem"re inferioare concomitent: K4

ridicarea din a*e#at o )a face tot prin /mpingere /n "rae, cu tran$larea /nainte a trunc+iului, *i apoi e1ten$ia genunc+ilor.

G. E7er! 6 de (tret!. #g pe#tr% %mer < (pate/ d7 Po#iia iniial9 $t3nd deprtat, cu un mem"ru $uperior flectat cu palma pe umrul opu$ *i "raul meninut ori#ontal, $e prinde cotul cu cealalt m3n *i $e e1ecut traciuni /n cur$ul crora are loc /ndeprarea omoplatului de coloan, apoi mi*carea $e face *i /n cellalt $en$: e7 Po#iia iniial9a*e#at cu un cot flectat *i palma pe $capula +eterolateral, $e prinde cotul re$pecti) cu cealalt m3n *i $e trage de el. 5e face apoi aceea*i mi*care /n $en$ in)er$: f7 Po#iia iniial9 $t3nd deprtat cu m3inile la $pate *i degetele /ncle*tate, $e face e1ten$ia ma1imal a mem"relor $uperioare: :- E7er! 6 "e pe#tr% m%<!. p"a#<e%"% pe"' # 5unt acelea*i ca pentru $eme$trul I de $arcin. =- Se !o#t #% e7er! 6 "e de reed%!are re(p rator e ;- E7er! 6 de (tre!. #g pe#tr% tr%#!. < mem4re"e #3er oare/ Po#iia iniial9 a*e#at cu picioarele /n fle1ie *i a"ducie, gra)ida e1ecut aplecri alternati)e ale trunc+iului ctre un genunc+i *i ctre cellalt, cu /ntindere *i meninerea po#iiei: Po#iia iniial9 din aceea*i po#iie ca mai $u$, $e /mping genunc+ii cu am"ele coatele, reali#3nd a$tfel /ntinderea rotatorilor interni: Po#iia iniial9 decu"it dor$al, gra)ida flectea# un genunc+i la piept, in$i$t3nd pe intinderea mu*c+ilor po$teriori ai coap$ei, /ntin#3nd cellalt picior cu talpa /n fle1ie dor$al: mi*carea $e face alternati): Po#iia iniial9 pe genunc+iul $t3ng, cu mem"rul inferior drept /nainte, /ndoit cu talpa pe $ol, cu m3inile pe genunc+iul drept: $e apleac trunc+iul *i $e e1tinde mult mem"rul inferior $t3ng p3n c3nd clc3iul a unge la $ol: 6genunc+iul $e de$prinde de $ol7 mi*carea $e e1ecut idem *i cu mem"rul inferior opu$: Po#iia iniial9 decu"it lateral, $t3nga, $e prinde gle#na piciorului drept *i $e e1ecut e1ten$ia ace$tuia: acela*i e1erciiu $e e1ecut *i din decu"it lateral dreapta: H- E7er! 6 pe#tr% to#%(%" m%(!%"ar E6er%!$!! pe("r& m&.%3!! a dom!(al! $o1iia iniial9 decu"it dor$al cu genunc+ii flectai *i tlpile $pri inite pe $ol, palmele la ceaf9 8 fle1ii ale trunc+iului *i re)enire 6)ariante9 cu "raele pe l3ng corp7 K5

fle1ii cu r$uciri ale trunc+iului *i ducerea unui mem"ru $uperior la genunc+iul opu$ *i re)enire: 8 fle1ii ale trunc+iului $imultan cu fle1ii ale mem"relor inferioare. E1erciiul $e poate e1ecuta *i cu fle1ia alternati) a mem"relor inferioare: 8 pedalri: 8 fle1ia coap$elor pe "a#in cu o minge inut /ntre picioare, urmat de r$uciri ale trunc+iului: Po#iia iniial9 _uadrupedic $au $t3nd, gra)ida efectuea# contracii )oluntare ale mu*c+iului tran$)er$ a"dominal /n timpul mi*crilor re$piratorii 6fig 247: E7er! 6 pe#tr% m%<!. 3e( er / a7 Po#iia iniial9 _uadrupedic cu $pri in pe ante"rae: $e /ntinde un mem"ru inferior la acela*i ni)el cu trunc+iul. Mi*carea $e face alternati), e)it3ndu8$e lordo#area $au rotaia trunc+iului: "7 Po#iia iniial9 _uadrupedic cu $pri in pe ante"rae, $e e1ecut acela*i e1erciiu cu mem"rul inferior /n fle1ie la ?&b. E7er! 6 pe#tr% a4d%!tor < pe#tr% rotator e7ter# a mem4re"or #3er oare a7 Po#iia iniial9 decu"it lateral $t3ng cu mem"rul inferior $t3ng /n fle1ie: $e e1ecut a"ducia mem"rului inferior +eterolateral la 45b cu talpa flectat dor$al *i meninerea po#iiei: "7 Po#iia iniial9 aceea*i po#iie ca mai $u$: rotaii /n $en$ul acelor de cea$ornic al mem"rului inferior +eterolateral. E7er! 6 pe#tr% m%<!. (pate"% a7 Po#iia iniial9 _uadrupedic: gra)ida ridic ori#ontal mem"rul $uperior, cu ate"raul flectat, e1ecut3nd o rotaie e1tern *i menin3nd /ntinderea mu$culaturii: mi*carea $e face alternati) 6fig 2K7: "7 Po#iia iniial9 =po#iia lotu$> 6a*e#at cu picioarele /ndoite *i /ncruci*ate7 ridic ori#ontal "raele, coatele flectate efectu3nd o rotaie e1tern i#ometric. E1erciiul $e poate efectua *i i#otonic 6cu /ngreuiere7: c7 7 Po#iia iniial9 $t3nd, cu mem"rele inferioare u*or /ndoite 6delordo#are7, un "ra $u$ cellalt /napoi o$,e1ten$orul inut de capete9 $e e1ecut /ntinderea e1ten$orului *i re)enire. 5e poate folo$i *i o "anda ela$tic 6fig 287: E6er%!$!! la apara"e 8 E1erciii pentru mu$culatura plantar a7 Po#iia iniial9 $t3nd, ridicare pe )3rfuri, co"or3re pe marginea e1tern a plantei *i flectarea degetelor: "7 Po#iia iniial9 a*e#at, mem"rele inferioare /ndoite, talpile pe $ol9 $e apuc cu degetele de la picioare un pro$op, urm3nd $tr3ngerea ace$tuia. K-

 E6er%!$!! de rela6are m&s%&lar#. a7 Ma$a *i gimna$tic )a$cular Aarger.

<.G. K!(e"o"erap!a )( al "re!lea "r!mes"r& de sar%!(#

n trime$trul al treilea de $arcin ftul $e de#)olt mult, ceea ce $olicit aparatele cardio)a$cular *i re$pirator ale gra)idei, al crei organi$m tre"uie $ a$igure *i o1igenul nece$ar ftului. Bin cau#a dificultilor de o1igenare, efortul fi#ic nu poate fi $u$inut mult timp. Pe de alt parte, greutatea corporal mrit $olicit articulaiile cu un grad cre$cut de la1itate datorit im"i"iiei apoa$e produ$e de e$trogeni *i de rela1in, ceea ce predi$pune la accidente. Bin ace$te moti)e /n trime$trul III de $arcin programul de kinetoterapie tre"uie adaptat noilor condiii fi#iologice dar *i particularitilor pacientei. 5e are /n )edere $cderea progre$i) a dificultii e1erciiillor pe m$ur ce $arcina $e apropie de termen. <n alt de#iderat e$te pregtirea corpului gra)idei pentru na*tere 6!7. O !e%"!-ele pro*ram&l&! de 1!(e"o"erap!e n$u*irea de ctre gra)id a po$turilor ce tre"uie$c adoptate /n cur$ul diferitelor acti)iti. ,ra)ida )a fi informat *i a$upra metodelor de na*tere natural. Ja pregtirea fi#ic *i p$i+ologic pentru actul na*terii )a contri"ui o ec+ip compu$ din medic, p$i+olog, kinetoterapeut *i tat: Meninerea ela$ticitii mu$culare *i articulare: Meninerea tonu$ului mu$culaturii po$turale: Profila1ia producerii platfu$ului: Profila1ia tul"urrilor circulatorii 6tul"urrile /ntoarcerii )enoa$e7: Educarea perineului /n $en$ul formrii refle1elor de di$ten$ie *i de e1pul#ie concomitent cu o re$piraie adec)at. ,ra)ida )a /n)a *i po#iiile ce facilitea# co"or3rea ftului. M!+loa%e 'olos!"e8 E1erciii li"ere: E1erciii de $trec+ing: E1erciii cu o"iecte: E1erciii la aparate 6dintre aparate )or fi utili#ate doar placa pentru ma$a refle1ogen *i cea pentru mu*c+ii plantari7: Ma$a *i automa$a : Plim"ri 6gra)ida )a purta /nclminte comod *i talonete7.

KK

I(d!%a$!! me"od!%e8 !. Pe m$ur ce $e apropie termenul na*terii inten$itatea, durata *i )olumul de lucru $e reduc, a$tfel c /n luna a ?8a gra)ida )a face doar e1erciii de re$piraie nece$are tra)aliului, e1erciii u*oare de$tinate mem"relor *i plim"ri: 2. Pentru pregtirea fi#ic nece$ar actului na*terii gra)ida )a /n)a9 a7 re$piraia pe care o )a utili#a /n timpul contraciilor9 toracic $uperficial, g3f3it, cu gura de$c+i$, toate ace$tea pentru a e)ita co"or3rea diafragmului *i deci cre*terea pre$iunii intraa"dominale atunci c3nd nu e$te ca#ul: "7 refle1ele nece$are na*terii9 8 refle1ul de /mpingere ; gra)ida in$ipir ad3nc, "om"3ndu8*i a"domenul, utili#nd apoi pre$iunea intraa"dominal mrit pentru o /mpingere de $u$ /n o$ prin contracia mu*c+ilor a"dominali, concomitent cu di$ten$ia perineului 6are $en#aia rela1rii )e#icii *i rectului7: 8 refle1ul de e1pul#ie 6'al$al)a79 gra)ida, /n decu"it dor$al $au /n po#iie o"$tetrical, $pri init pe coate, e1ecut o in$piraie cu "om"area a"domenului urmat de contracia ace$tuia *i de contracia mu$culaturii pel)iperineale. 4oncomitent re$piraia e$te "locat, gra)ida ridic3nd capul *i pun3nd "r"ia /n piept. 5e )a e1er$a "locarea re$piraiei, at3t /n in$piraie c3t *i /n e1piraie, timp de un minut. @i1area ace$tor refle1e $e poate face din urmtoarele po#iii9 -. o"$tetrical: K. $t3nd pe genunc+i cu picioarele deprtate *i *e#utul co"or3t $pre clc3ie, cu trunc+iul aplecat *i ante"raele $pri inite pe un $caun: 8. $t3nd deprtat cu trunc+iul aplecat /nainte *i ante"raele $pri inite: ?. /n decu"it lateral, cu mem"rul inferior +eterolateral a"du$ *i $pri init.

K8

Pro*ram de 1!(e"o"erap!e pe("r& "r!mes"r&l&! III de sar%!(#8 B. <ar!a("e de mers. 5unt acelea*i ca *i la programele precedente dar, pentru a $e e)ita apariia o"o$elii unor grupe de mu*c+i $au de#ec+ili"rrile, dup !2 pa*i $e $c+im" )arianta. C. E6er%!$!! pe("r& par"ea s&per!oar# a %orp&l&! 5e repet e1erciiile din programul precedent care se )or efectua /n faa oglin#ii, cu mai puine repetri *i prefera"il din a*e#at. %. E6er%!$!! de s"re%3!(* 5e repet e1erciiile din programul precedent mai puin cele care $e efectuea# din decu"it dor$al, pentru a nu $e comprima )ena ca) inferioar *i a $e reduce a$tfel umplerea cardiac. G. E6er%!$!! pe("r& par"ea !('er!oar# a %orp&l&!8 !. Po#iia iniial9 $t3nd, in3ndu8$e cu m3inile de "ara de gimna$tic, gra)ida $e ridic pe )3rfuri *i apoi efectuea# $emigenufle1iuni: 2. Po#iia iniial9 aceea*i po#iie de mai $u$, $e efectuea# rotaii e1terne ale gle#nelor: %. Po#iia iniial9 $t3nd deprtat: fandri laterale $pre $t3nga $au dreapta cu aplecarea trunc+iului $pre genunc+iul flectat: 4. Po#iia iniial9 _uadrupedic 6cu ante"raele $pri inite pe mingea P+D$io"all7 $e e1ecut mi*cri alternati)e de a"ducie a coap$elor, cu un genunc+iul flectat, alternati): 5. Po#iia iniial9 aceea*i po#iie de mai $u$, gra)ida efectuea# e1ten$ii alternati)e ale mem"relor inferioare: -. Po#iia iniial9 a*e#at: $e e1ecut alternati) fle1ia *i apoi a"ducia unui mem"ru inferior 6a ut3nd cu m3inile7, cellalt picior a)3nd talpa /n fle1ie: K. Po#iia iniial9 decu"it lateral, capul $pri init cu m3na +omolateral, $e prinde gle#na +eterolateral *i $e a"duce coap$a mult /n $u$: 8. Po#iia iniial9 =po#iia lotu$>, cu clc3iele apropiate de *e#ut, gra)ida $e ine cu m3inile de gle#ne *i reali#ea# "a$culri laterale ale "a#inului, reali#3nd a$tfel /ntinderea adductorilor coap$ei *i rotatorilor interni: ?. Po#iia iniial9 a*e#at, e1erciii la pedalier: !&. Po#iia iniial9 a*e#at, e1erciii pentru profila1ia cderii "olii plantare. I. 9(s&.!rea re'le6elor de d!s"e(s!e per!(eal# .! e6p&l,!e !. Po#iia iniial9 _uadrupedic, cu ante"raele $pi inite de un $caun, cu genunc+ii deprtai, gra)ida efectuea# tran$larea "a#inului $pre K?

clc3ie concomitent cu rela1area mu*c+ilor diafragmei pel)ine 6o"ine $en#aia de di$ten$ie pel)iperineal, de deten$ionare a organelor pel)ine7: 2. Po#iia iniial9 a*e#at, cu $patele re#emat *i picioarele /n fle1ie *i a"ducie, gra)ida efectuea# e1erciii de re$piraie9 a7 re$piraie $uperficial *i g3f3it, pe gur. 0ce$t tip de re$piraie )a fi folo$it /n timpul contraciilor: "7 e1erciii de "locarea a re$piraiei, /n timpul in$pirului *i /n timpul e1pirului: D. E6er%!$!! de rela6are m&s%&lar#. 5e repet e1erciiile din programele precedente. J. Masa+ "erape&"!% .! re'le6o*e(/ a&"omasa+. 5e poate folo$i placa cu "ile $au "anda cu role H. G!m(as"!%# -as%&lar# 7Kr*er. (inetoterapia la domiciliu a femeii /n$rcinate pre$upune eliminarea )ariantelor de alergare *i a e1erciiilor e1ecutate la aparate, /n$ re#ultatele, apreciate prin te$tarea funciei mu$culare, $unt compara"ile 647.

<.I. K!(e"o"erap!a l#&,e!

Programul kinetoterapeutic po$tpartum /*i propune refacerea e$tetic a organi$mului femeii, /n $pecial a mu$culaturii ce menine un aliniament po$tural corect, refacerea perineului 6dac ace$ta a a)ut de $uferit7 *i refacerea de#ec+ili"relor mu$culare de dup $arcin. Efectul p$i+ic "enefic e$te dat de faptul c femeia *tie c poate "eneficia de o refacere u*oar *i complet dup na*tere 6!7. Je+u#ele ce )or "eneficia de kinetoterapie )or fi /mprite /n dou grupe9 Je+u#e care nu pre#int afectri anatomofuncionale *i au te$tul mu$cular % $au mai mare: Je+u#e cu diferite afeciuni, care )or "eneficia de programe recuperatorii indi)iduali#ate. Pentru prima categorie programul kinetic e$te /mprit /n dou perioade, a le+u#iei propriu8#i$e 6!& #ile7 *i le+u#iei tardi)e 6%& de #ile7. O !e%"!-ele $unt9 profila1ia trom"o#elor *i 8&

 refacerea mu*c+ilor diafragmei pel)ine.

8!

Pro*ram&l 1!(e"!% )( le3&,!a propr!&-,!s# 8 Fiua A@ e1erciii de re$piraie diafragmatic, apoi co$tal inferioar, medie *i $uperioar, apoi le+u#a e1ecut contracia mu$culaturii a"dominale *i perineale, pe toat durata e1ecuiei "a#inul fiind meninut /n po#iie delordo#at: #iua 29 programul din #iua ! V e1erciii de mem"re $uperioare *i inferioare e1ecutate lent *i alternati): #iua %9 programul din #iua 2 V ma$a ale mem"relor inferioare la care $e adaug /n$u*irea te+nicii de oprire a etului urinar /n timpul miciunii: #iua 49 programul din #iua % V r$uciri de trunc+i *i e1erciii pentru g3t *i coloan, e1ecutate din po#iia *e#3nd: #iua 59 programul din #iua 4, cu accent pe e1erciii de$tinate mu*c+ilor perineali, e1ecutate din decu"it dor$al, cu genunc+ii flectai *i tlpile pe $ol: #iua -9 programul din #iua 5 V e1erciii pentru mu*c+ii a"dominali, coloana )erte"ral 6din decu"it dor$al, *e#3nd, orto$tati$m7: /n #iua a K8a $e reiau e1erciiile anterioare, cu accent pe cele de aliniere a coloanei )erte"rale 6!7. n le+u#ia tardi) e$te indicat un program kinetic ce cuprinde )ariante de mer$ *i alergare, e1erciii pentru aliniamentul po$tural, mu*c+ii a"dominali, cei ai diafragmei uro8genitale, e1erciii pentru mu*c+ii $patelui, "raelor *i picioarelor, com"inate cu e1erciii de rela1are mu$cular. 5e poate relua practicarea unui $port. <.I.B. K!(e"o"erap!a l#&,e! %& per!(eo"om!e 0ep!,!o"om!e2 n $copul e)itrii ruperii perineului, $fincterului anal *i a rectului, $e poate efectua /n cur$ul perioadei de e1pul#ie a ftului o perineotomie o"lic 6$ecionarea o"lic a e$uturilor perineale7. 4el mai frec)ent $e efectuea# /n dreapta, iar dintre mu*c+ii regiunii $unt le#ai ridictorii anali. Cperaia are caracter profilactic, )indecarea fc3ndu8$e fr con$ecine funcionale, $pre deo$e"ire de o ruptur cu margini anfractuoa$e a mu$culaturii perineale. Cperaia e$te indicat /n ca# de di$gra)idie, tra)aliu prelungit, diferite "oli a$ociate $arcinii, afeciuni fetale 6%7. O !e%"!-e8 ameliorarea durerilor: /m"untirea re$piraiei: profila1ia trom"o#elor: /m"untirea re$piraiei: 82

 refacerea mu$culaturii pel)i8oerineale: o"inerea unui aliniament po$tural corect: /m"untirea re#i$tenei la efort. Pentru recuperarea po$toperatorie lu#a )a urma un program kinetic ce )a ine cont de urmtoarele !(d!%a$!! me"od!%e8 8 *edina de kinetoterapie /ncepe cu efectuarea unui ma$a $timulant: 8 nu $e lucrea# pe fond durero$: 8 e1erciiile $e e1ecut /nainte de ma$ $au la dou ore po$tprandial: 8 $e /ntrerup e1erciiile dac apar o"o$eal, di$pnee, metroragie: 8 $e e)it e1erciiile cu /ngreuiere: 8 /n primele trei #ile $e e1ecut e1erciii de con*tienti#are a contraciei mu*c+ilor pel)i8perineali iar din a 48a #i $e /ncep e1erciiile (egel: 8 $e )or alterna efortul *i rela1area, programul /nc+eiindu8$e cu o *edin de rela1are. Pro*ram 1!(e"!% pe("r& l#&,a %& ep!,!o"om!e Pr!ma ,!8 lu#a $t /n pat cu picioarele apropiate, $e fac e)alurile *i te$tul tu$ei. Bac programul kinetic nu pre#int contraindicaii $e fac e1erciii de reeducare a re$piraiei din decu"it dor$al, cu genunc+ii flectai *i din po#iie delordo#at. 5e mai poate face ma$a , pre$opunctur. 5e pot efectua *i e1erciii u*oare, /n urmtoarea ordine9 e1erciii de /ncl#ire, e1erciii de re$piraie a"dominal, e1erciii de re$piraie toracic, e1erciii de re$piraie complet. 5e /ncearc adoptarea decu"itului )entral, ace$ta fa)ori#3nd eliminarea lo+iilor. Hrecerea din decu"itul dor$al /n decu"itul lateral $e )a face a$tfel9 plec3nd din decu"it dor$al, $e flectea# mem"rul inferior opu$ direciei ro$togolirii *i mem"rul $uperior +omolateral $e adduce pe$te trunc+i, cu cotul flectat *i palma $pri init pe $altea /n dreptul toracelui: apoi $e $c+im" po#iia /n decu"it lateral prin adducia coap$ei flectate *i /mpingere /n "rae. <rmea# trecerea din decu"it dor$al /n decu"it )entral9 prin ro$togolire, $e trece din decu"it dor$al /n decu"it lateral, $e e1tinde mem"rul inferior *i apoi $e a unge /n decu"it )entral. A do&a ,!8 $e efectuea# programul din prima #i, adug3ndu8$e apoi e1erciii de acti)are a circulaiei, e1erciiu de /nclinare lateral din decu"it dor$al cu genunc+ii /ndoii, e1erciiu pentru pre)enirea aplati#rii "olii plantare, te+nica de rela1are Macagno, e1erciiu de con*tienti#are a diferenei dintre $tarea de contracie *i cea de rela1are a mu$culaturii pel)iperineale, e1erciiu de re$piraie. 5e /n)a ridicarea /n *e#ut la marginea patului9 din decu"it dor$al cu mem"rele $uperioare a"du$e *i flectate din cot, cu genunc+ii flectai *i tlpile a*e#ate pe pat $e /ndreapt m3na core$pun#toare direciei /n care care $e 8%

efectuea# mi*carea de ridicare $pre *oldul contralateral concomitent cu /nclinarea genunc+ilor $pre direcia de ridicare. 0poi pacienta $e ridic apuc3nd marginea patului *i /mping3nd /n m3ini, $imultan cu co"or3rea gam"elor *i rotaia pe *oldul din$pre marginea patului, a$tfel /nc3t *e#utul $ fie adu$ $pre marginea patului. Mem"rul inferior opu$ e$te addu$ a$tfel /nc3t $ /l /ncruci*e#e pe cellalt. 2idicarea /n orto$tati$m9 $e porne*te din a*e#at pe un *old cu mem"rul inferior addu$ pe$te cellalt, ridicarea efectu3ndu8$e prin /mpingere /n "rae. n acea$t #i femeia $e ridic, merge puin cu pa*i mici, $e /ngri e*te de igiena per$onal. 5e pot /n cerca metode de rela1are 65c+ult#e $au Naco"$on7. A "re!a ,!8 $e efectuea# programul din #iua precedent la care $e adaug gimna$tica Aurger, un e1erciiu de /ncl#ire cu di$ten$ie perineal indirect, e1erciiile (egel din decu"it lateral *i decu"it )entral, e1erciii u*oare de $trec+ing, un e1erciiu de tonifiere a mu$culaturii a"dominale, un e1erciiu de tonifiere a mu$culaturii po$turale. A pa"ra ,!8 $e face programul din #iua precedent la care $e adaug e1erciii pentru mu*c+ii adductori ai *oldului, e1erciii de autocontrol po$tural, e1erciii pentru tonifierea tricep$ului $ural *i pentru pre)enirea platfu$ului, e1erciii pentru tonifierea mu$culaturii pel)iperineale e1ecutate din decu"it dor$al, decu"it lateral, decu"it )entral, un e1erciiu de$tinat a$upli#rii coloanei )erte"rale, con*tienti#area po$turii corecte *i mer$ pe o$ 4&& m., ca antrenament la efort. A %!(%ea ,!8 $e adaug la e1erciiile din #iua precedent un e1erciiu de di$ten$ie perineal com"inat cu educarea re$piraiei, e1erciii (egel pentru reeducarea plan*eului pel)iperineal, un e1erciiu pentru tonifierea mu*c+ilor a"dominali $uperiori, un e1erciiu pentru tonifierea mu*c+ilor e1ten$ori cer)icali *i dor$ali, e1erciii pentru mu*c+ii fe$ieri, e1erciii pentru mu*c+ii lanului triplei e1ten$ii, con*tienti#area aliniamentului po$tural corect iar ca antrenament la efort ; 5&& m. mer$ plu$ urcarea *i co"or3rea unui eta . A .asea ,!8 programul din #iua precedent, plu$9 e1ercii (egel pentru mu$culatura pel)iperineal, un e1erciiu pentru adductorii $capulei *i pentru mu$culatura e1ten$oare cer)ico8dor$al, un e1erciiu pentru a$upli#area mu*c+ilor trunc+iului, a tricep$ului $ural, ti"ialului anterior, mu$culaturii plantare, iar ca antrenament de efort 8 mer$ de )oie. 5e face o e)aluare final a aliniamentului po$turali *i o te$tare a mu*c+ilor perineali 6%7. I(d!%a$!! me"od!%e8 din a doua #i, odat cu efectuarea primilor pa*i de ctre lu#, cre*te progre$i) durata de timp /n care acea$ta adopt po#iii /nalte 6$ede$tati$m, orto$tati$m ; plim"ri7: 84

 adoptarea po#iiei a*e#at $e face treptat, de)enind u#ual atunci c3nd a unge $ fie comod. <.I.C. K!(e"o"erap!a le3&,e! %& s!m'!,!olo,# 0rela6area d&reroas# a s!m'!,elor pel-!e(e2 n timpul gra)iditii e$te $ecretat un +ormon placentar8 rela1ina. Batorit lui *i /n mai mic m$ur +ormonilor cortico$uprarenalieni, are loc o im"i"iie apoa$ la la ni)elul tuturor articulaiilor *i mai ale$ la ni)elul articulaiilor "a#inului 6$imfi#a pu"ian, articulaia $acroiliac, /n$oit de rela1area ace$tora. 0cea$t la1itate articular permite o u*oar mrire a diametrelor o"$tetricale /n cur$ul na*terii. 0tunci c3nd modificrile morfofuncionale produ$e la ni)elul $imfi#elor pel)iene $unt pronunate, are loc rela1area dureroa$ a ace$tora, datorit ramolirii 6/nmuierii7 cartilagiilor. Ja producerea ace$tui fenome inter)ine *i +ipocalcemia 6e$te pui$at calciul din organi$mul matern7. Bin ace$t moti) un important rol profilactic /l are aportul de calciu adec)at perioadei gra)iditii *i $uplimentarea cu )itaminele 4 *i B. 5imfi#iolo#a $e manife$t clinic prin dureri la ni)elul articulaiilor "a#inului, mu$culaturii lom"are, fe$elor, coap$elor, plicilor ing+inale, *i prin mo"ilitatea redu$ la ni)elul mem"relor inferioare. Burerile $unt e1acer"ate /n cur$ul mer$ului. 0cea$t $imptomatologie de)ine manife$t fie /n trime$trul III de $arcin fie /n lu#a imediat $au propriu8#i$. Bac afeciunea apare /n cur$ul gra)iditii e)oluea# $pre agra)are. n ca# c apare /n timpul lu#iei e)oluia e$te $pre )indecare, proce$ care $e reali#ea# /n mai multe $ptm3ni. E1aminatorul con$tat di$tanarea anormal a oa$elor pu"iene. Pro)ocarea durerilor $e mai poate face prin lo)irea tro+anterilor $au prin /ndeprtarea cre$telor iliace. Ja $ta"ilirea diagno$ticuliui poate contri"ui *i $emnul lui Aoudin9 pacienta adopt po#iia $tand deprtat iar e1aminatorul introduce inde1ul /n )agin, cu faa palmar pe marginea inferioar a $imfi#ei pu"iene: /n timpul mer$ului pe loc $e percepe frecarea oa$elor pu"iene, uneori put3ndu8$e percepe c+iar cracmente. Biagno$ticul diferenial )i#ea# /n $pecial iminena de na*tere prematur, ne)ralgia $ciatic $au lom"o8a"dominal. 4onduita terapeutic con$t /n purtarea centurii tro+anteriene $au c+iar a unui "anda gip$at, profila1ia o$teomalaciei, precum *i in$tituirea unui program kinetic adec)at 6%7.

85

O !e%"!-ele pro*ram&l&! 1!(e"!%8 reeducarea re$piraiei, cu accent pe re$piraia co$tal *i pe cea diafragmatic: /m"untirea cirulaiei $ang)ine: tonifierea mu$culaturii pel)iperineale *i lom"are: redo"3ndirea mo"ilitii co1o8femurale normale *i reeducarea mer$ului. <.I.5. K!(e"o"erap!a le3&,e! d&p# opera$!a %e,ar!a(#

5e )or efectua e1erciii u*oare, mo"ili#area fiind precoce. E1ecuia )a fi lent *i cu amplitudine mare. Ja apariia durerii, e1erciiile $e )or opri, la fel *i la apariia o"o$elii. O !e%"!-e8 ameliorarea durerii: tonifierea mu$culaturii a"domenului *i implicit a pre$ei a"dominale *i a dige$tiei: tonifierea mu$culaturii plan*eului pel)iperineal: profila1ia aderenelor a"dominale: reducerea e$utului adipo$: /m"untirea $trii p$i+ice.

I(d!%a$!! me"od!%e8 !. 'or fi utili#ate contracii i#ometrice urmate de rela1ri, precum *i e1erciii li"ere: 2. 5e poate a$ocia ma$a ul: %. 5e )a face gimna$tic re$piratorie, cu aciune $electi) a$upra in$piraiei *i e1piraiei, dar *i a$upra raportului celor dou fa#e: 4. E$te recomandat gimna$tica a"dominal, ce )a cuprinde e1erciii de Ymem"re inferioare pe trunc+i>, Ycap pe trunc+i>, Ytrunc+i pe mem"rele inferioare>, dar numai dup )indecarea complet a cicatricei operatorii: 5. 5e recomand e1erciii adre$ate diafragmului, trunc+iului *i mem"relor inferioare, *i mai ale$ reeducarea pel)iperineal prin e1erciii (egel. 2eeducarea plan*eului pel)iperineal $e poate face *i printr8o $erie de e1erciii e1ecutate prin tu*eu )aginal 6kinetoterapeutul )a purta mnu*i c+irurgicale *i e$te o"ligatoriu acordul pacientei79 a7 $e pun /n ten$iune mu*c+ii diafragmei urogenitale prin ap$are /n o$ *i /ndrt: /ntindrea cu putere /n o$ a ace$tei 8-

mu$culaturi 6$trec+ refle1ul7 determin un refle1 miotatic de /ntindere 6contracia refle1 a mu*c+ilor plan*eului pel)in7: "7 pacienta fiind /n po#iie ginecologic, $e introduc profund inde1ul *i mediu$ul /n )agin, /ndeprt3ndu8le apoi9 $e fac contracii /mpotri)a re#i$tenei timp de - $ec, cu pau#e de !2 $ec, % $erii a c3te 2& de repetri. 4oncomitent $e fac *i e1erciii re$piratorii. -. 2ela1are Naco"$on: K. Ma$a ul, reali#at prin efleura , friciune, frm3ntat, tapotament, )i"raii. Efleura ul *i )i"raia, efectuate /n regiunea plgii cicatriceale, dea$upra pan$amentului, ameliorea# durerea. Pro*ram 1!(e"!% al l#&,e! d&p# opera$!a %e,ar!a(# Biua A 8 mi*cri din articulaiile mem"relor, pentru acti)area circulaiei: Biua ! 8 e1erciiile din #iua ! plu$9 8 e1erciii (egel e1ecutate dintr8o po#iie comod: 8 e1erciii de /ncl#ire, e1ecutate din decu"it dor$al: 8 e1erciii de re$piraie toracic. n cur$ul ace$tei #ile lu#a $e ridic din pat *i face c3i)a pa*i. =!&a 5 8 e1erciiile din #iua 2 plu$9 8 e1erciii de re$piraie a"dominal: 8 e1erciii de re$piraie complet. =!&a G 8 e1erciiile din #iua % plu$9 8 e1erciii de /ncl#ire din po#iiile9 decu"it dor$al, decu"it lateral *i din $ede$tati$m la marginea patului 8 e1erciii pentru mu$culatura a"ductoare a *oldului, e1ecutate din decu"it lateral, cu genunc+ii flectai: 8 din $ede$tati$m la marginea patului, cu genunc+ii u*or flectai, $e e1ecut e1erciii pentru mu*c+ii plantari. =!&a I 8 e1erciiile din #iua 4 plu$9 8 e1erciii de /ncl#ire efectuate din orto$tati$m: 8 e1erciii de $tretc+ing efectuate din decu"it lateral: 8 e1erciii de reeducare a plan*eului pel)iperineal: 8 autocontrol po$tural. =!&a D ; /n acea$t #i are loc e1ternarea, dar lu#a continu e1erciiile precedente fie la domiciliu fie, mai "ine, la $ala de kinetoterapie 6%7. Bin e1periena noa$tr re#ultatele o"inute prin kinetoterapia practicat la domiciliu $unt compara"ile din punct de )edere al calitaii recuperrii cu cele o"inute la $ala de fitne$$ 657. 8K

7! l!o*ra'!e8 !. 0ldea Marie8Neanne, Arni$teanu Irina, .icule$cu 2odica, copa Elena. Obstetric i1iologic; <lemente de %inetoterapie. In$titutul European Ia$i, !???. 2. 0merican 4ollege of C"$tetrician$ and ,Dnecologi$t$. E1erci$e$ during pregnancD and t+e po$partum period. 04C, Hec+nical Aulletin, 'ol !8?, fe"r. !??4. %. 4io"anu Boriana. 0$pecte ale kinetoterapiei /n o"$tetric8 ginecologie. Editura uni)er$itii din Cradea, 2&&2. 4. Eagiu A.0., 'eronica Alteanu, Iaco" B.B. 5tudiu comparati) al efectelor kinetoterapiei a$upra femeii le+u#e. 2e)i$ta Medico8 4+irurgical, )ol. !!!, nr. !, $opl. 2, 2&&K. 5. Iaco" B.B, 'eronica Alteanu, A.0. Eagiu, Home$cu 0lina Mariana. 5tudiu comparati) al efectelor kinetoterapiei a$upra femeii /n$rcinate. 2e)i$ta Medico84+irurgical, )ol. !!!, nr. !, $opl. 2, 2&&K. -. Ione$cu 0... -imnastica medical Ed. 0JJ, Aucure*ti, !??4. K. M/r#a B. 2efle1ologie in kinetoterapie. Editura Plum", Aacu, !??8.

88

<I. ELEMENTE DE PSI;OLOGIA 7OLNA<ULUI AI CONSILIERE PSI;OLOGIC G;ID PENTRU KINETOTERAPEUI

a$i$t. dr. Camel!a Sopo(ar& <ni)er$itatea =0l. I. 4u#a> Ia*i

I("rod&%ere
Perioada po$tre)oluionar a /n$emnat pentru poporul rom3n o perioad de tran$formri ma ore *i rapide /n toate domeniile )ieii $ocial8 politice *i economice. n $i$temul a$i$tenei medicale *i $ociale, perioada ultimilor ani a adu$ o cre*tere a calitii *i di)er$itii $er)iciilor prin iniierea unor programe de /ngri ire a "olna)ilor la domiciliu. Prin /ngri irea la domiciliu $e /nelege orice acti)itate de /ngri ire medical pre$tat de per$onal $peciali#at, la domiciliul pacientului, care contri"uie la /m"untirea $trii de "ine a ace$tuia din punct de )edere fi#ic *i p$i+ic. n cadrul ec+ipelor de derulare a ace$tor proiecte de /ngri ire *i a$i$ten la domiciliu au fo$t cuprin$e *i $er)iciile oferite de kinetoterapeui /n $copul recuperrii p$i+omotrice. ngri irea "olna)ilor la domiciliu ridic unele pro"leme de ordin p$i+ologic a cror $tr3n$ legtur cu de$f*urarea proce$ul terapeutic medical impune o di$cuie preliminar de$pre impactul "olii a$upra p$i+icului "olna)ului, r$unetul "olii a$upra )ieii $ale profe$ionale, familiale *i $ociale, relaia "olna)ului cu per$onalul de recuperare p$i+omotorie, etc. Hoate ace$te a$pecte ne conduc $pre nece$itatea oferirii unor informaii kinetoterapeuilor care /ngri e$c "olna)i la domiciliu referitoare la p$i+ologia "olii *i a "olna)ului, con$ilierea p$i+ologic *i terapia de $uport. Hermenul de a$i$ten pro)ine din cu)intele latine*ti9 a$$i$to, 8are *i ad$i$to, 8are, care $emnific a fi alturi de cine)a, a8i acorda $pri in *i a utor /n re#ol)area unor pro"leme. Ja ni)el in$tituionali#at, acordarea de a$i$ten $e refer la an$am"lul aciunilor organi#ate pe plan $ocial cu $copul de a a$igura condiii optime de de#)oltare $au de a pre)eni *i /nltura $ituaiile de $uferin pre#ente temporar /n )iaa per$oanei. Ja ni)elul informal, al relaiilor interper$onale, a acorda a$i$ten cui)a pre$upune a $pri ini *i a uta per$oana /n cau# $ dep*ea$c unele dificulti *i $ re#ol)e anumite pro"leme. Ja ace$t ni)el, acordarea de a$i$ten e$te, de cele mai multe ori, o aciune indi)iduali#at n teoria *i practica )ieii $ociale e1i$t mai multe tipuri de a$i$ten 6dup ,+e. Hom*a, !???, p. -8879 8?

a7 asistena medical 8 m$uri *i aciuni referitoare la a$igurarea condiiilor adec)ate de cre*tere *i de#)oltare "iofi#iologic a organi$mului uman, de meninere a unei $tri optime de funcionalitate *i de $ntate a ace$tuia. 0$i$tena medical e$te reali#at de per$onal $peciali#at, medici *i a$i$teni medicali: "7 asistena social 8 an$am"lu de m$uri *i aciuni de $pri in acordate per$oanelor aflate /n ne)oie, pentru re#ol)area unor pro"leme de natur material. 5unt pro"leme referitoare la a$igurarea unui $tandard de )ia decent pentru indi)id *i familia $a, la ocrotirea copiilor, a "tr3nilor, a per$oanelor cu di)er$e tipuri de +andicapuri *i de di$a"iliti etc. 0$tfel de pro"leme $unt de competena a$i$tenilor $ociali *i intr /n re$pon$a"ilitatea autoritilor pu"lice: c7 asistena psi.ologic 8 $pri inul *i a utorul acordat acelor per$oane care, /n anumite momente ale e1i$tenei lor, au dificulti /n adaptarea la $olicitrile )ieii, manife$tate prin di$funcionaliti *i de#ec+ili"re ale $tructurilor lor de per$onalitate. 0$i$tena e$te reali#at de p$i+ologi, con$ilieri pe pro"leme p$i+ologice *i p$i+oterapeui cu competene $pecifice: d7 asistena pedagogic& educaional 8 $pri in, a utor *i /ndrumare acordate /n $pecial copiilor *i tinerilor, dar *i adulilor, tuturor per$oanelor care particip la acti)iti de in$truire8/n)are, de formare profe$ional *i, de de#)oltare per$onal *i orientare /n cariera. E$te )or"a de$pre a$i$ten calificat acordat per$oanelor aflate /n proce$ul de formare *i de#)oltare a propriei per$onaliti, reali#at prin intermediul educaiei, /n $en$ul larg al termenului. 0$i$tena pedagogic e$te reali#at de ctre profe$ori p$i+opedagogi, con$ilieri educaionali $au *colari. 4a urmare a di)er$itii *i comple1itii )ieii omului modern, acordarea de a$i$ten medical, p$i+ologic, $ocial $au educaional nece$it din ce /n ce mai mult o a"ordare interdi$ciplinar care pre$upune pe de o parte lucru /n ec+ip dar *i o formare multidi$ciplinar a celor implicai /n a$i$tena per$oanelor /n $ituaie de dificultate.

?&

<I.B. Ps!3olo*!a ol!! .! a ol(a-&l&!

<I.B.B. Aspe%"e *e(erale ale ol!! 5ntatea e$te o $tare de "ine pe plan fi#ic, p$i+ic *i $ocial. Cmul de)enit "olna) /*i pierde unul din atri"utele $ale fundamentale 8 $tarea de $ntate 8 care /i a$igur o adaptare normal, adec)at, la e1igenele mediului intern *i e1tern. Aoala e$te $inonim cu o $tare de di$confort p$i+ic *i $omatic. 0m putea $pune precum 0t+ana$iu c =$ntatea e$te pri)it de ctre patolog ca o $tare de integritate, de ctre clinician ca o lip$ de $imptome iar de ctre "olna) ca o $tare de "ien8dtre 60. 0t+ana$iu,!?8%, p.!457. n afara coninutului $u p$i+o$omatic, "oala repre#int o $ituaie e1i$tenial diferit de cea firea$c. 0cceptarea "olii poate reflecta o $ituaie 8 $ur$ de mari frm3ntri $uflete*ti, $oldate cu un e)ident $tre$ p$i+ic de durat, mai ale$ la per$oanele care $uprae$timea# pro"lemele pe care le )a pune "oala. 4oncepia p$i+o$omatic /n medicin $t la "a#a diagno$ticului *i tratamentului omului "olna), anali#at /n mod glo"al, adic din pri$ma datelor medicale furni#ate de e1amenul clinico 8 anamne$tic *i de in)e$tigaiile paraclinice, dar *i din per$pecti)a p$i+ologic a tririlor generale. 0"ordarea p$i+o$omatic a oricrui "olna) tinde $ de)in o modalitate curent /n conducerea demer$urilor diagno$tice *i terapeutice din per$pecti)a +oli$tic a actului medical. n $en$ul mai larg *i actual al medicinei p$i+o$omatice, unul dintre principalele ei o"iecti)e /l con$tituie rele)area *i re)alori#area a$pectelor reaciei p$i+ice a indi)idului "olna), "oala fiind, /n fond, o $inte# reali#at de p$i+icul pacientului /n care =con*tiina "olii>, cum $pune Pune$cu 8 Podeanu, poate domina ade$ea /n mod di$proporionat a$upra $u"$tratului =real> organo 8 le#ional. 2e#i$tena la "oal e$te legat *i de maniera /n care "olna)ul /*i imaginea# "oala *i capacitatea $a de a /nfrunta acea$t "oal. Aarrucaud ; citat de Pune$cu 8 Podeanu ; $u"linia# faptul c intr3nd /n "oal, "olna)ul pr$e*te logica o"i*nuit *i ptrunde /ntr8o lume =iraional>, dominat de logica in$tinctelor *i afecti)itii, o lume egocentric. Aoala repre#int pentru organi$m o agre$iune deo$e"it cu importante con$ecine. Indi)idul reali#ea# pe plan p$i+ologic "oala ca pe o agre$iune, ca pe un $tre$ contra propriei per$oane, ca o $tare de in$ecuritate $au de#a$tru. Pacientul poate reaciona la "oal prin optimi$m, pe$imi$m, negare, indiferen $au independen, el poate accepta $au refu#a ideea de "oal, fenomen care $e e1prim prin momentul *i felul adre$a"ilitii $ale la medic. 2eacia "olna)ului dup $ta"ilirea diagno$ticului )a depinde de natura lui *i caracteri$ticile p$i+ologice ale indi)idului.

?!

<I.B.C. Rea%$!! )( 'a$a ol!! 2eaciile cele mai frec)ente /n faa "olii $unt9 a. 2ecunoa*terea "olii *i acceptarea $ituaiei de "olna) recunoa*tere *i acceptare reali$t, raional a $ituaiei de "olna), /n cadrul creia un indi)id ec+ili"rat emoional, cu un ni)el de cultur $anitar $ati$fctor *i fr pro"leme e1i$teniale =pre$ante>, aprecia# c, /n faa unor tul"urri de ordin $omatic aprute cu $au fr u#ur aparent, tre"uie $8*i a u$te#e comportamentul prin m$uri igieno8dietetice pro)i#orii p3n la pre#entarea la medic, con$iderat o"ligatorie. El recunoa*te modificarea 6fi#ic $au p$i+ic7 pe care o implic "oala aprut ca un accident /n )iaa $a, *i $ituaia nou de dependen: con*tiin a "olii di$proporionat fa de $u"$tratul real organo8 le#ional 6Pune$cu Podeanu 0., !?-?, cit. /n Ioan Aradu Iamande$cu, !??K7. Be o"icei, ace$t tip de atitudine $e /nt3lne*te la indi)i#ii cu un tip de per$onalitate o"$e$i), ori la un ne)rotic cu idei pre)alente de tip +ipocondric, la care cele mai mici =rateuri> ale unor funcii )i$cero8 $omatice $olicitate de o arie de acte fi#iologice 6efort, alimentaie, act $e1ual, etc7 creea# o $tare de ten$iune *i $tre$ p$i+ic. ". Ignorarea "olii n $ituaia /n care ignorarea "olii nu e$te re#ultatul unei afeciuni p$i+ice 6$c+i#ofrenia7, neurologice 6ano$ogno#ia7, mintale 6deficit intelectual7 $au a unui ni)el redu$ de cultur $anitar 60t+ana$iu 0., !?8%7, ea poate $ apar c+iar la indi)i#i cu un p$i+ic normal *i o atitudine =reali$t> /n )iaa de toate #ilele, dar aflai /ntr8un moment de puternic /ncordare, cu focali#area intere$elor a$upra unor pro"leme care /i fac =$ur#i> fa de propriile lor $uferine. n acea$t categorie nu intr *i ignorarea unei "oli gra)e, dar a$imptomatice. n acea$t categorie de reacie /n faa "olii reg$im *i negarea, refu#ul $trii de "oal /n condiiile con*tienti#rii unor tul"urri ce pot con$titui $emne ale "olii. E$te un ca# foarte frec)ent, deoarece e$te de$tul de =incomod> pentru cine)a $ recunoa$c faptul c e$te "olna), /n primul r3nd prin aceea c ; el tre"uie $ $e $upun unor e1igene, legate de tratarea "olii, care8i modific uneori $u"$tanial modul $u de e1i$ten. Pe de alt parte, e$te ade$ea greu 6pentru unele per$oane aproape impo$i"il7 $ $e renune la un $til de )ia $au un $til alimentar 6fumat, alcool *i alimente preferate7. 0cea$t categorie de per$oane )a nega ideea de "oal prin $u"e$timarea $imptomelor $au, c+iar dac )a recunoa*te "oala, nu )a accepta $tarea de "oal, ri$c3nd agra)area $imptomelor prin $fidarea =regulilor ocului>. .egarea $trii de "oal, /n condiiile /n care $u"iectul percepe o $erie de $imptome care8l atenionea# ca =ce)a nu e$te /n regul> cu corpul $au ?2

c+iar cu p$i+icul $u, poate $ ai" la "a#, dup Iamande$cu, dou atitudini fundamentale 6I. A. Iamande$cu, !??K79 8 am3narea =deci#iei> prin $perane )agi /n caracterul ei trector $au lip$it de gra)itate. 0cea$t $ituaie e$te /nt3lnit c3nd urmrirea per$e)erent a unui $cop important nu8i permite indi)idului $ adopte $ituaia de "olna) c+iar dac $imptomele $unt e)idente: 8 autoamgirea, prin mecani$me incon*tiente de aprare, la "olna)ii ale cror $imptome con*tienti#ate de ei $ugerea# 6c+iar *i unei per$oane cu o cultur medical redu$7 po$i"ilitatea unei "oli foarte gra)e 6a unui cancer de e1emplu7. 0m"ele $ituaii de negare a $trii de "oal $unt puternic generatoare de $tre$ p$i+ic. n general, negarea "olii denot o mare fragilitate p$i+ic, moti) pentru care $e impune a"ordarea $ituaiei cu mult tact *i moderaie $pre a e)ita o reacie cata$trofic din partea "olna)ului 6c+iar $inucidere7 /n ca#ul /n care ace$ta e$te pu$ "rutal /n faa realitii *i per$pecti)elor "olii de care $ufer 6Neammet P+. et al., !??%, cit. /n I. A. Iamande$cu, !??K7. Aalint 6citat de 4ucu7 g$e*te /n cadrul tririi "olii urmtoarele $ituaii9 $ati$faciile /n cadrul tririi "olii $unt pariale *i um"rite de ctre $uferin: $ati$faciile con$tau /n oca#iile oferite de "oal, printre care *i acelea de a $e putea $u$trage unor relaii negati)e $au fru$trante care pun pe $u"iect /n faa unor e1igene e1ce$i)e: intro)er$iunea e$te un fenomen de retragere /n m$ura /n care indi)idul e$te $u$tra$ de la antura *i, /n acela*i timp, concentrat a$upra lui /n$*i: regre$iunea ; "oala ofer indi)idului un $tatut de dependen, $tatut /n cadrul cruia pacientul /*i u$tific $l"iciunea fa de el *i fa de ceilali. @uncia de regre$iune poate fi repre#entat de tendina de a a"dica /n faa )ieii *i a dureri, dorina *i e1igena unor "olna)i de a fi +rnii, $plai, comptimii, de a fi /ngri ii de o anumit per$oan /nelegtoare $au c+iar matern 6I. 4ucu, !?8&7. Bar acea$ta pre$upune *i din partea medicului *i antura ului acceptare, toleran $au refu#. .u putem cere, /n$, "olna)ului aflat /n regre$iune $ ai" o udecat matur *i di$cernm3nt a$upra $trii $ale de "oal. Medicul, de*i /nelege acea$ta, /i )ine greu $ $e adapte#e ace$tei $tri de imaturitate afecti), agre$i) temporar $au definiti), pe care o pro)oac $tarea patologic *i /i e$te cu at3t mai greu cu c3t "oala $e prelunge*te. 2egre$iunea "olna)ilor ar a)ea urmtoarele caracteri$tici9 reducerea temporo8$paial ; "olna)ul trie*te /n pre#ent *i /n $paiul apropiat, ?%

ne$uport3nd a*teptarea 6tratamentul tu"erculo$tatic e$te de lung durat, ceea ce determin pacienii, /n foarte multe ca#uri, $8l a"andone#e7: egocentri$mul ; pacientul )ede lumea prin raporturile cu el: dependena ; ne)oia de a fi /ngri it, de multe ori a ung3nd la tirani#area celor din ur. Aolile cronice, /n $pecial cele intru#i)e, care $e e1prim cu "rutalitate *i au o e)oluie defa)ora"il, $unt generatoare de ameninri la adre$a integritii *iL$au capacitilor fi#ice *i p$i+ice ale indi)idului. n c3mpul )ieii familiale *i $ocioprofe$ionale, apar de a$emenea fi$uri, capa"ile, mai ale$ la /nceputul "olii, $8l fac pe "olna) $8*i modifice in$eria la ni)el de grup dar $i a rolului *i $tatutul $u familial, grupal, profe$ional $i $ocial. Jimitarea capacitilor fi#ice pri)ea# "olna)ul de /ndeplinirea unor acti)iti fi#ice *i fi#iologice la parametri normali dar *i de e1ercitarea atri"uiilor profe$ionale care pentru ma oritatea poate repre#enta o $ur$ de $ati$facie intrin$ec, pe l3ng a$igurarea mi loacelor de e1i$ten. 5unt de a$emenea $uprimate acti)itile de recreere, pe o durat limitat $au pentru tot re$tul )ieii. Multe din afeciunile locomotorii nece$it $pitali#area "olna)ilor, pr$irea mediului +a"itual, a am"ianei familiale, de fapt a microuni)er$ului per$onal *i /nlocuirea lui, cu atmo$fera gra) a $pitalului, cu lumea lui de oameni /n +alate al"e, nu /ntotdeauna ateni la frm3ntrile fiecruia. C $ituaie $pecial, o pre#int "olna)ii Sam"ulatoriS care /ncep $ perceap cele dou medii fundamentale ale e1i$tenei lor, ca pe ni*te po$i"ile pierderi, /n per$pecti)a e)oluiei nefa)ora"ile a "olii. Aolna)ii )d lumea $pitalului dominat de o atmo$fer rece, deprimant, deo$e"it de cea de familie. Be multe ori, e$te nece$ar $ a$i$te la dramele "olna)ilor cu care tre"uie $ con)ieuia$c /n $alon, $ $uporte neplceri $au angoa$e ace$tora. Be*i /n multe ca#uri, "olna)ii $unt "ine informai, continu $ ai" $erioa$e *i legitime ne$igurane pri)ind e)oluia "olii. n ciuda nece$itii lor, multe metode de in)e$tigaie, $unt greu $uporta"ile *i a*teptate de "olna)i cu o $tare $porit de an1ietate, dat de e1perienele anterioare trite /n aplicarea lor. 5c+im"rile de ordin relaional )i#ea# re$tructurarea legturilor, contactelor cu familia, prietenii, colegii pacienilor. Aoala creea# premi$e de ordin p$i+o 8 fi#ic, pentru pertur"area raporturilor con ugale, at3t /n $fera afecti), c3t *i /n cea a )ieii $e1uale. 2elaiile cu medicii, cu per$onalul din $pital au un caracter nou pentru "olna)i, de a$emenea ei intr /n interaciune cu ceilali "olna)i, iar /n urma $ta"ilirii ace$tor contacte, pot cpta a$igurri /ncura atoare $au pot fi "ul)er$ai de unele detalii, c+iar fr )oia celor care le furni#ea#. E1aminrile medicale in pre#enta altor "olna)i $pore$c an1ietatea $au $t3n eneala, iar atitudinea de $upunere /n faa medicului pro)oac de$eori fru$trare. n $f3r*it, nu /ntotdeauna e$te clar $emnificaia lim"a ului medical pentru "olna)i, a anali#elor care li $e fac, adug3nd *i acea$ta un plu$ de fru$trare. ?4

5u" a$pect comportamental, mai ale$ /n ca#ul "olilor cronice, $e o"$er) adoptarea de ctre "olna)i a unui comportament SinfantilS caracteri#at prin e1teriori#area e1agerat a $uferinei $au atitudine poruncitoare 6ori pl3ngrea7 cu care cer a utorul celor din ur. Egocentri$mul re#ult din re$tr3ngerea preocuprilor care nu au legtur cu "oala, centrul ateniei de)enind9 alimentaia, dige$tia *i $en#aiile legate 6$au nu7 de "oal. Bependena "olna)ilor e$te de a$emenea un a$pect deo$e"it de important, ei fiind realmente dependeni de medic, cadrele medicale $au de ec+ipa de /ngri ire, iar /n "olile foarte gra)e, de un tratament incomod *i frec)ent deper$onali#ant. Medicii au tendina de a $e concentra in $pecial pe $imptomologie, $i mai puin pe comunicarea afecti). n )iaa #ilnic a "olna)ului $pitali#at, poate cel mai a*teptat moment e$te cel al )i#itei medicale, pentru care $e pregte*te /n mod $pecial. Pentru a /m"ogi relaia medic8pacient, $8au fcut au#ite atitudini *i puncte de )edere ferme care /ncura ea# *i promo)ea# $uportul afecti) *i moral din partea cadrelor medicale. 0ce$te atitudini limitea# nelini*tea *i di$perarea a$ociate oricrei "oli cu e)oluie $e)er *i pre$upun $tudierea relaiei cadru medical8"olna) /n $copul cre*terea eficienei comunicrii, a $c+im"ului de informaii prin oferirea de $pri in afecti) *i moral pacientului, cu con$ecine po#iti)e a$upra e)oluiei a"olii precum *i a recuperrii *i integrrii familiale, profe$ionale *i $ociale a "olna)ului. 4omponenta emoional a "olii e$te re#ultatul tririi /n plan p$i+ic, a $uferinei $omatice *i ten$iunii p$i+ice generate de $ituaia $pecial de "olna) cronic care8i confer un $tatut ce tinde $8l antrene#e $pre o regre$ie /n planuri multiple ale per$onalitii, acea$ta antren3nd o $uferin moral poate mai grea dec3t cea fi#ic. Aolna)ii $unt cople*ii de emoii inten$e, e1primate prin i#"ucniri de pl3n$, furie, agre$i)itate *i $unt $tp3nii de nelini*te *i an1ietate. 0ce$te $imptome, iniial reacti)e, complic *i mai mult ta"loul clinic al "olii de "a#, complicaia ma or fiind $uicidul. Bepre$ia la "olna)ul cronic gra) $au $emnificati) in)alidat e$te o reacie 6oarecum7 normal /n plan afecti), caracteri#at printr8o di$po#iie di$foric 6deprimare7. Ea $e caracteri#ea# /n plan p$i+ic printr8o $en#aie de neputin 6pierderea energiei )itale7, a$tenie, lip$a intere$ului pentru pro"lemele o"i*nuite ale )ieii 6inclu$i) ne)oile "iologice, alimentare, $e1uale $au legate de con)enienele $ociale 8 inut, a$pect7, $entimente de inferioritate 6culp, de)alori#are7, retragere, i#olare, refugiu din realitate. 5tudiile concentrate pe anali#a $ituaiei de "olna) au permi$ conturarea a cinci tr$turi e$eniale cu repercu$iuni a$upra per$onalitii "olna)ului 6Aarker 2, !?8279

?5

 5ituaia marginal9 o$cilaie /ntre dou lumi, a $ntii *i a "olii, neg3nd c3nd una c3nd alta, facilitea# apariia conflictelor *i a in$ta"ilitii: 5tarea de prime die9 caracteri#at prin apel la te+nici protectoare pentru a face fa pericolului $ituaiei 6$uge$ti"ilitate cre$cut7: 2e$tr3ngerea preocuprilor, pierderea intere$ului pentru tot ceea ce e$te diferit de "oal: Egocentri$m re#ultat al re$tr3ngerii preocuprilor din afara celor legate de "oal, inclu$i) =re$tr3ngerea ori#ontului> *i centrarea pe =$en#aiile $ale legate $au nu de "oal *i, de$igur, datele o"iecti)e ale ace$teia, inclu$i) cele preci#ate de in)e$tigaiile paraclinice> 6Ioan Aradu Iamande$cu, !??K, p. 247. Hot /n planul egocentri$mului, cu $pecific infantil, $e di$tinge *i o anumit capricio#itate, merg3nd p3n la terori#area antura ului 6familial *i uneori, per$onalul medico8 $anitar7: 5porirea an1ietii datorit per$pecti)ei temporale /ndelungate a "olii. 0nali#3nd "oala din per$pecti)a generrii de $tre$ p$i+ic, putem con$idera c afeciunile locomotorii *i neurologice repre#int o $ur$ categoric de $tre$ p$i+o 8 $ocial: prin apariia, de$f*urarea *i con$ecinele lor *i /n acela*i timp prin cortegiul $uferinelor fi#ice *i p$i+ice inerente. 5tre$ul p$i+ic e$te foarte $pecific, /n funcie de natura "olii *i de coordonatele p$i+ologice ale "olna)ului, tip de per$onalitate *i $ituaia concret a indi)idului /n momentul declan*rii "olii. 4on*tiina "olii, trirea direct a $uferinelor fi#ice *i p$i+ice, e)aluarea con$ecinelor $omatice, p$i+ologice *i $ociale /n timp, creea# fiecrei per$oane, premi$ele unor $tre$uri p$i+ice ma ore *i de durat. <I.B.5. A"!"&d!(! de s&'er!($# de"erm!(a"e de oal# .! s!"&a$!a de ol(a0titudinile de $uferin determinate de "oal *i $ituaia de "olna) au fo$t $tudiate /n relaie cu tipul de per$onalitate *i $inteti#ate dup cum urmea# 60t+ana$iu 0, !?8%79 0titudinea com"ati), proprie pacienilor cu o per$onalitate caracteri#at prin ec+ili"ru p$i+ic *i ro"u$tee, permite o "un adaptare la realitate: 2e$emnarea, atitudine caracteri$tic "olna)ilor cu per$onalitate e)itant, cu $tri depre$i)e, de#intere$ai: 2efugiul /n "oal, datorit "eneficiilor $ecundare, apare la pacienii cu Sper$onalitate pitiaticS, e1acer"at de ctre $tre$ul con*tiinei "olii:

?-

 Pro"lemati#area 8 atitudinea "olna)ilor care con$ider "oala fie o pedeap$ pentru faptele care8i Sapa$S, fie o oca#ie "un pentru a8*i do)edi fora interioar: 0titudinea de a )alorifica $ituaia de "olna)9 "oala de)ine o oca#ie de meditaie la pro"lemele de per$pecti), de refacere fi#ic *i p$i+ic din con)ale$cen, la reorientarea unor comportamente p3n atunci deficitare, pe o direcie profilactic fa de principalele "oli ale timpului: 0titudinea de SreaS folo$ire a "olii9 reacie proprie "olna)ilor care $e cufund /n $uferin, an1ietate, agitaie: 2eacia per$ecutorie9 "olna)ii neag "oala *i de)in ade)rai Sre)endicatori8proce$omaniS, cut3nd repararea pre udiciului produ$. <I.B.G. 7oala %a s!"&a$!e de !mpas e6!s"e($!al Aoala e$te con$iderat at3t de numero*i $peciali*ti c3t *i de pacienii /n*i*i, ca fiind un moment de pierdere a ec+ili"rului de p3n atunci, con$iderat de ctre cei mai muli ca fiind un puternic impa$. ,radul de $tre$ p$i+ic $pore*te con$idera"il, dac acea$t perioad a re$triciilor *i modificrilor aprute /n modul de )ia, e$te de lung durat. 2eferitor la $c+im"rile inter)enite /n )iaa unui indi)id, odat cu apariia *i de$f*urarea "olii, Iamande$cu con$ider c ace$tea pot fi grupate /n dou categorii9 Jimitarea capacitilor fi#ice *i p$i+ice /n acti)itatea normal. 0cea$t con$ecin a "olii $e manife$t prin di)er$e re$tricii /n alimentaie, /n depunerea unui efort fi#ic. Hoate ace$te lucruri determin $c+im"area mai mult $au mai puin a modului de )ia a indi)idului. 0cea$t limitare a c3mpului de acti)itate a "olna)ului e$te determinat de =pierderea rolurilor o"i*nuite, a unor gratificaii *i ale unor moduri de comportament adaptati)>6I. Iamande$cu, !??K, p. 2!7: 5c+im"ri de ordin am"iental *i relaional, cu impact ma or /n $fera afecti). 5c+im"rile de ordin am"iental $e refer la $c+im"rile $uferite de "olna)ii internai $au reinui la domiciliu cuprin#3nd urmtoarele elemente9 o re$tructurare $au o diminuarea a frec)enei contactului cu lumea familiar a "olna)ului 6cei apropiai, prieteni, mem"rii ai familiei7 6/n $pecial c3nd $unt internai7: o limitea# contactul "olna)ului cu unii prieteni /mpreun cu care efectua o $erie de acti)iti =/n grup>: o "oala creea# premi#e de ordin p$i+o8fi#ic pentru dereglarea raporturilor con ugale, at3t /n $fera afecti) c3t *i /n cea a )ieii $e1uale, mai ale$ /n ca#ul unor dificulti $e1uale

?K

pree1i$tente, amplificate *i de unele ne/nelegeri de diferit natur cu partenerul de )ia. 0nticiparea de ctre "olna) a unor pericole9 o 0meninri pri)ind e)oluia "olii. n ca#ul "olii, apare un $tre$ p$i+ic legat de ceea ce "olna)ul *tie de$pre "oala re$pecti), dar *i de ceea ce el nu *tie, perceput $u" forma unei $paime de necuno$cut, de impre)i#i"il. E1emplele negati)e ale unor "olna)i cu un diagno$tic a$emntor, /i produce "olna)ului o $tare inten$ de $tre$ p$i+ic. C $ituaie tot mai de$ /nt3lnit e$te cea a "olna)ilor alergici la medicamente. E1i$t /n$ *i o team de anumite efecte $ecundare ale medicaiei admini$trate dar *i cea legat de apariia unor complicaii $au recidi)e 6Iamande$cu, !??K7: o 0meninri pri)ind in$eria familial *i profe$ional a "olna)ului, a pierderii capacitii $ale de munc, manife$tat prin teama de a nu8*i putea de$f*ura acti)itile ca$nice $au de a de)eni o po)ar pentru cei din ur. 0$tfel, omul "olna) anticipea#, /n planul )ieii $ociale, o re$tructurare a $tatutului *i a rolului profe$ional *i, uneori, c+iar familial. Bi$confortul fi#ic *i p$i+ic generat de "oal are un efect $tre$ant *i agra)ea# mer$ul, de$f*urarea "olii, mai ale$ dac $c+im"rile $uferite /n )iaa "olna)ului $unt de lung durat, multiple $au au o amplitudine con$idera"il, $au dac interferea# cu preocupri /n care $u"iectul are o in)e$tiie afecti) ma or. 0feciunile locomotorii $i neurologice $unt $ur$e $igure de $tre$ p$i+ic, an1ietate *i in$ta"ilitate emoional, pentru c e)oluia lor duce ine)ita"il la o compromitere organic *i funcional. Ele repre#int o $ituaie de impa$ e1i$tenial prin multiplele *i profundele modificri pe care le impune /n )iaa "olna)ului. 4+iar *i /n ca#ul acceptrii ca pe un fapt inconte$ta"il al "olii, apare $tre$ul p$i+ic *i an1ietatea legate de ceea ce "olna)ul *tie de$pre "oal 6afectarea confortului per$onal, a capacitilor fi#ice, de munc, a complicaiilor po$i"ile7, dar *i de ceea ce nu *tie, /n$ percepe $u" forma unei $paime de necuno$cut, de impre)i#i"il. 5tarea de an1ietate e$te $porit *i de procedurile de recuperare care impun un program riguro$ *i un $til de )iaa nou care implic nu doar efort din partea pacientului dar *i din partea familiei. <neori apar temeri $au di$confort legat de efectele $ecundare ale medicamentelor admini$trate $au de po$i"ilele incidente inerente proce$ul de recuperare locomotorie. 0feciunile locomotorii *i neurologice $upun "olna)ul limitelor *i pri)aiunilor unui regim igieno8dietetic $e)er, dependenei de tratament $au de o alta per$oan, efectelor $ecundare determinate de tratamentul medicamento$, alterrii capacitilor fi#ice *i p$i+o8$ociale, fru$trrilor ?8

generate de neputina funcionrii depline. Hoate ace$te a$pecte generatoare de $tre$ p$i+ic con$truie$c premi$ele unui comportament particular, adaptati). @rec)ent apare regre$ia /n $tare de "oal, con$iderat util din dou puncte de )edere9 pentru c "olna)ul /*i concentrea# forele a$upra lui /n$u*i, nemaifiind preocupat de altce)a, *i pentru c accept a utorul *i $u$inerea fr a $e opune )indecriiLtolerrii $ituaiei 6Neanemet, !??%7. 2efu#ul regre$iei condamn pacientul la o $upraadaptare co$ti$itoare pentru propria lui $tare, dar, /n acela*i timp *i atitudinea care /ncura ea# regre$ia, are con$ecine negati)e a$upra e)oluiei fa)ora"ile 6$au )indecrii7. <I.B.I. Adap"area ps!3olo*!%# la oala .! la "ra"ame(" 5upra$tructura p$i+ic a oricrei "oli include numeroa$e $emne de /ntre"are: ele $e refer la gra)itatea, durata, modul de e)oluie al "olii, precum *i la e1i$tena ulterioar a per$oanei, de$tinul $u /n general. Inten$itatea *i formele de manife$tare ale ace$teia depind de ni)elul cultural al "olna)ului, de cuno*tinele $ale cu pri)ire la forma de manife$tare *i e)oluia "olii, la metodele de tratament, de $tructura *i natura relaiilor interper$onale $ta"ilite cu mem"rii familiei *i cu ec+ipa terapeutic. Printre formele de manife$tare a ace$tui *oc emoional /nt3lnim $tri de an1ietate, reacii depre$i)e, triri +ipocondrice /n$oite de $imptomele negati)e tipice9 grea, a$tenie, in$omnii, an1ietate, depre$ie, dureri mu$culare, dureri $omatice. 0ce$te reacii pot $cade /n inten$itate dup o perioada de tratament *i pot fi trite de "olna) mai mult ca un acompaniament difu# al $u"iecti)itii. Ele $e manife$t cu inten$itate cre$cut numai /n ca#ul apariiei unor incidente *i complicaii $au c3nd are loc o $cdere a capacitii de re#i$ten la $tre$. Premi#ele unei "une adaptri p$i+ologice la tratamentul $unt9 a; Ci'el intelectual su icient <n ni)el intelectual $uficient permite o participare acti) a pacientului la tratamentul $u, /nelegerea *i acceptarea noilor condiii /n care tre"uie $ tria$c6Bafinoiu, 2&&&7. 4apacitatea de a admite *i )er"ali#a an1ietatea, dificultile emoionale /n raport cu durerea $au limitarea pe care o implica afeciunea, teama de moarte, au un rol foarte important /n proce$ul adaptrii emoionale, *tiut fiind c prin comunicare $e produce fenomenul de Ya"reacie> 6@reud7, de de$crcare a ten$iunii p$i+ice. Per$onalitile mai puin de#)oltate $e adaptea# mai u*or, e)olu3nd $pre pa$i)itate: cei mai dotai )or cunoa*te cri#e dramatice de Ypunere $u" $emnul /ntre"rii> a e1i$tenei lor, dar $e )or putea adapta la noua $ituaie /ntr8o manier mult mai profund 6Bafinoiu, 2&&&7 b; Integrarea amilial Integrarea familial anterioar "olii e1clude $au atenuea# ten$iunile create de noua $ituaie. <n antura afecti) 6$oL$oie, copii, prieteni7 poate ??

repre#enta o moti)aie puternic /n mo"ili#area re$ur$elor energetice ale pacientului pentru dep*irea $ituaiilor $tre$ante *i pentru $timularea dorinei de reintegrare $ocio8profe$ional. 5ingurtatea, $entimentul de a"andon din partea familiei, con*tiina lip$ei de a utor imediat /n ca# de ne)oie fa)ori#ea# cre*terea an1ietii, apariia unor $tri depre$i)e profunde /n$oite uneori de idei *i tentati)e de $uicid. c; Absena mecanismelor de aprare 0"$ena, /n antecedentele per$onale ale "olna)ului a unor mecani$me de aprare manife$tate inten$ $au orientate neadaptati) 6manife$tri +ipocondrice *i de con)er$ie i$teric7, precum *i a alcooli$mului $au a"u#ului de medicamente repre#int de a$emenea premi#e ale unei "une adaptri la tratamentul de recuperare. 4omportamentele de aprare p$i+ic au un rol deo$e"it /n adaptarea emoional la tratament, /n$ ca $ /ndeplinea$c ace$t rol, ele tre"uie $ $e manife$te cu de$tul inten$itate pentru a atenua trirea $tre$ant a tratamentului *i a implicaiilor ace$tuia, dar $ nu mo"ili#e#e toate re$ur$ele energetice ale "olna)ului *i $ fal$ifice /ntru totul realitatea. 0cceptarea $ituaiei de "olna) /n$eamn adaptarea la un nou $til de )ia *i con)ieuirea cu propria "oal. E$te nece$ar /ncura area e1primrii reaciilor p$i+ologice normale pentru o pierdere ca o premi$ a e)oluiei $pre $tadiul de acceptare a propriei $uferine. Pacienii $unt con*tieni c tre"uie $ $e a u$te#e unei noi )iei $u" amprenta $tre$ului p$i+ologic *i p$i+o$ocial, /ncrcat de in$ati$facii *i de ne$iguran. 5teen 6!??%7, con$ider c factorii care pot fi con$iderai predictori pentru adaptare $unt9 $uportul familial, $tilul de coping preferat, per$onalitatea. Pacienii care "eneficia# de $u$inere din partea familiei, de re$ur$e adec)ate de coping *i de o per$onalitate agrea"il )or face fa limitrilor *i dificultilor tratamentului *i "olii. Pentru $uportul familial, $u$inerea, drago$tea, gri a cui)a, con$tituie un foarte mare a)anta . 2eferitor la $tilul de coping, (aplan de .our 6!??27, $u"linia# mecani$mele defen$i)e, negarea /n principal, poate a$igura adaptarea, atunci c3nd pacienii nu ignor gra)itatea pro"lemei prin re$pingerea tratamentului *i a a$i$tenei medicale. 2efu#ul de a accepta ace$te lucruri, /n mod clar are un impact de#a$truo$ a$upra lor. Ec+ipa medical are un rol e$enial /n a$i$tarea *i facilitarea adaptrii la "oal, con$t3nd /n recunoa*terea ne)oilor "olna)ilor, /n $pecial a ne)oii de a$umare a controlului a$upra propriei )iei *i antrenarea pacienilor /n controlul tratamentului lor 6prin /n)area a"ilitilor nece$are7. @actori care interferea# cu adaptarea $unt9 !&&

 0 u$tarea la "oal poate fi /nt3r#iat $au c+iar /mpiedicat de per$i$tena unor pro"leme medicale a$ociate dificultilor p$i+omotorii, funcionarea ineficient a altor organe $au aparate, $au e*ecul tratamentului medicamento$. 4alitatea actului medical facilitea# "una adaptare la "oal. n ceea ce pri)e*te per$onalitatea pacientului, maladaptarea are loc la per$oanele cu toleran $c#ut la fru$trare, la cele care neag terapia, e1agerea# rolul de "olna) 6datorit "eneficiilor $ecundare7 $au $unt caracteri#ate prin tr$turi o"$e$)8compul$i)e. Per$oanele cu di$po#iia de a a)ea o concepie po#iti) de$pre )iitor *i de$pre e)enimentele )ieii, optimi*tii, minimi#ea# gra)itatea "olii *i au /ncredere /n re$ur$ele proprii de a face fa $ituaiei. Cptimi$mul e$te con$iderat Ytr$tur magic> pentru $ntate *i protecie de $tre$ *i /mpreun cu $imul umorului e$te o )aloare prediciti) pentru longe)itate. E$te un factor predi$po#ant pentru e)oluia fa)ora"il a multor "oli cronice: 0utoeficacitatea perceput, e$te o noiune apropiat celei de control intern *i $tim de $ine, /n )irtutea creia per$oana acionea# con)in$ c prin propriile fore poate $tp3ni $au limita aciunea noci) a e)enimentul negati) 6"oala7: Per$onalitatea caracteri#at prin $tim de $ine cre$cut, ro"u$tee *i control intern ca tr$turi 6con)ingeri7 definitorii, e)aluea# mai puin negati) 6amenintor7 "oala *i adopt un coping eficient. (aplan *i Pall 6!?8&7, a $tudiat influena locului de control a$upra adaptrii la "oal. Jocul controlului e1prim con)ingerile per$onale referitoare la relaia de cau#alitate dintre comportamentele 6actele7 per$onale *i con$ecinele lor. 5e con$tituie ca o tr$tur glo"al *i relati) $ta"il de per$onalitate. Pacienii cu locul controlului intern au o mai mare complian la tratament *i o mai "un a u$tare la "oal, $unt gata $ accepte mai repede limitrile, pri)aiunile "olii. 0u tendina de a cuta informaia *i a adopta un coping acti), eficient, fiind con)in*i c aciunile lor influenea# ceea ce $e /nt3mpl cu ei, $ituaia /n care $e g$e$c. Aolna)ii cu locul controlului e1tern con$ider c, comportamentul lor are o influen prea mic a$upra "olii $au deloc. Importana locului controlului intern /n facilitatea adaptrii la "oala ar tre"ui $ con)ing pe cei din pro1imitatea pacientului $8l a ute /n a$umarea re$pon$a"ilitii pentru tratament. 4ei care $unt incapa"ili $8*i a$ume )reo re$pon$a"ilitate pun toat munca /n $patele ec+ipei de /ngri ire $i a familiei. Ja ace*ti pacieni, nu e$te eficient doar a$igurarea cu profe$ionali$mul procedurilor de recuperare, ci tre"uie ca /ntreaga ec+ip $ cree#e *i $ aplice $trategii prin care $ determine pacienii $8*i a$ume controlul $ituaiei. !&!

Ja pacienii cu locul controlului intern, pregtii $ $e implice, inter)enia ec+ipei con$t /n e)itarea apariiei $entimentelor de ameninare. @acilitarea adaptrii pacienilor $e o"ine *i prin acordarea de $uport informaional, afecti) *i familiei partenerilor "olna)ilor, a$tfel /nc3t ace*tia $ fac fa cri#ei. ntrunirile de grup cu ec+ipa medical *i de /ngri ire au efecte de accelerare a a u$trii pacienilor *i familiilor lor la $ituaia /n care $e g$e$c. 0ce$t a utor atenuea# $entimentul de i#olare al pacientului *i apaintorilor *i e$te "enefic /n adaptarea limitrile pe care le impune "oala. Bafinoiu 62&&&7 con$ider c adaptarea p$i+ic la tratamentul nu e$te o $tare, ci un proce$ care $e afl /n $tr3n$ relaie cu e)oluia $trii medicale a pacientului. n ce pri)e*te inadaptarea la tratament, acela*i autor )or"e*te de dou comportamente care apar /n ace$t ca#9 4omportamentul necooperant. M3nia e$te comun printre "olna)ii $uferin#i de "oli cronice. E$te "ine $ nu ne l$m pro)ocai de un a$emenea comportament, ci $ a$cultm "olna)ul *i $ /ncercm $8l /nelegem. 0de$ea, raiunea m3niei $au a necooperrii nu e$te cuno$cut de "olna)i, ci tre"uie cutat cu gri /n conte1tul $ituaiei "olna)ilor, de aca$ *i de la $er)iciu. 5u" nici o form nu pot fi tolerate /n$ comportamente potenial periculoa$e pentru "olna), pentru ceilali pacieni $au pentru per$onalul medical. 4omportamentul $uicidar. 5imptomul cel mai gra) al inadaptrii e$te comportamentul $uicidar. n general, ma oritatea "olna)ilor cu afeciuni gra)e au /n unele momente idei de $inucidere. Hotu*i, tran$formarea ace$tora /n tentati)e practice de $uicid are loc numai /n ca#ul unei inadaptri p$i+ice profunde la tratamentul $au c3nd $e produce o gra) deteriorare a relaiilor intrafamiliale. .ere$pectarea regimului de )iaa impu$ de medic *i kinetoterapeut 6/n mod con*tient $au incon*tient7 con$tituie $imptomul cel mai $emnificati) al inadaptrii la tratament. <I.B.D. S&por"&l 'am!l!al s! med!%al nc din !?-K, Eolme$ *i 2a+e au cercetat corelaia dintre $c+im"rile recente de )ia care au afectat cminul *i familia, munca *i relaiile $ociale, *i apariia unor "oli. 4ercetrile au pu$ /n e)iden faptul c /n cur$ul unui $tre$ p$i+ic cronic $e remarc e1ce$ele referitoare la $u"$titutul drogului 6tutun, cafea, alcool7, $cderea randamentului profe$ional, refu#ul muncii *i al acceptrii re$pon$a"ilitilor, /nc+iderea /n $ine, negli area a$pectului fi#ic ca *i a unor norme $ociale. Pentru dep*irea $tre$ului p$i+ic creat de factorii p$i+o8$ociali, precum *i de cel al unor "oli e$te nece$ar $uportul $ocial care poate fi definit drept confortul, a$i$tena *i informaia pe care indi)idul le prime*te prin intermediul contactelor formale *i informale din partea celorlali indi)i#i $au din partea unui grup. 5untem fiine $ociale *i a)em ne)oie de ceilali /n urul !&2

no$tru, at3t c3nd $untem /n dificultate, dar *i c3nd )rem $ ne /mprt*im "ucuriile. Be aceea, cutm $pri inul celorlali. 5uportul $ocial e$te confortul fi#ic *i emoional oferit de familie *i prieteni, colegi $au alte per$oane din urul no$tru. (aplan afirm c =$i$temele de $uport $ocial /i a ut pe indi)i#i $ /*i mo"ili#e#e re$ur$ele p$i+ologice *i $ /*i ge$tione#e adec)at dificultile p$i+ologice *i emoionale: cei din reeaua de relaii $ociale /l a ut pe indi)id /n reali#area $arcinilor, /i ofer re$ur$e de "ani, materiale, in$trumente, a"iliti *i con$ultare pentru a face fa $olicitrilor mai dificile> 6Arieger, O. 2.7. <n a$pect important al $uportului e$te faptul c me$a ul $au e1periena comunicrii nu e$te un real $uport dec3t dac cel care /l prime*te /l con$ider a$tfel. Multe $tudii au demon$trat c $uportul $ocial acionea# ca un factor tampon /n de#)oltarea unor "oli fi#ice *iL$au p$i+ice 6+iperten$iune, depre$ie7 cau#ate de condiiile de )ia $tre$ante. E$te e)ident c tendina de a oferi *i de a primi $uport $ocial $e de#)olt /n timp /n funcie de $ituaiile pe care le trie*te indi)idul *i fiecare e$te afectat /ntr8o manier diferit. 4ei care au $tudiat $uportul $ocial au a un$ la conclu#ia c ace$ta /ndepline*te mai multe funcii9 5uportul emoional 6afeciune, $tim, gri 7 ; /n general, la ace$t lucru $e g3nde$c oamenii atunci c3nd )or"e$c de $uport $ocial. Camenii ofer $uport emoional atunci c3nd $pun c le pa$ de cine)a *i c au g3nduri "une de$pre acea per$oan: 5uportul informaional 6$uge$tii, $faturi, informaii7 ; 0ce$t lucru $e /nt3mpl atunci c3nd o per$oan din reeaua $ocial /i ofer informaiile $uplimentare de care are ne)oie: 5uportul in$trumental $au a utorul practic: mprt*irea punctelor de )edere ; e1primarea opiniei cu pri)ire la o anumit $ituaie $au /mprt*irea modul /n care o per$oan ar ge$tiona $ituaia re$pecti). Prin /mprt*irea punctelor de )edere putem o"ine o imagine mai clar a$upra $ituaiei, maniera cea mai adec)at de a8i face fa: @eed"ack ; ul per$onal 6e)aluare, confirmare7 ; repre#int informaia de$pre cel care prime*te $uportul. <nele per$oane $olicit acea$t informaie direct, altele )or $pune o po)e$te de$pre ele /n$ele cu $copul de a $olicita un feed"ack per$onal. Important /n ca#ul feed"ack ; ului per$onal e$te faptul c cel care prime*te $uportul pri)e*te informaia ca fiind one$t *i crede c cel care ofer feed"ack ; ul intenionea# $ /l a ute. Bi$poni"ilitatea perceput a $pri inului $ocial, precum compa$iunea *i a utorul dat de alte per$oane $au organi#aii poate a)ea o influen po#iti) a$upra gradului de $tre$ atri"uit unui e)eniment *i a$upra impactului final al acelui e)eniment. n$ e$te nece$ar o reea $ocial "ine de#)oltat at3t /n !&%

profun#ime, c3t *i /n lrgime, profun#imea definind gradul de intimitate, iar lrgimea numrul de interactani. Jrgimea reelei *i mai ale$ profun#imea relaiilor prote ea# /mpotri)a pro"lemelor de $ntate *i a dificultilor p$i+ologice. Be a$emenea, numeroa$e ec+ipe au $tudiat /n ce m$ur ace$te a$pecte ale $uportului $ocial $unt a$ociate cu )ulnera"ilitatea /n ca#ul "olii. 2e#ultatele au $ugerat c $uportul $ocial poate oferi protecie /mpotri)a tul"urrilor emoionale legate de cri#ele de )ia. .e)oia de apartenen e$te una dintre ne)oile fundamentale ale oricrei per$oane, iar integrarea /n comunitate e$te con$iderat o caracteri$tic a inclu#iunii $ociale *i a apartenenei la $tatutul de cetean. Aolna)ul cu afeciuni locomotorii *i neurologice percepe c+iar *i ec+ipa medical ca pe un factor limitati) al li"ertii $ale deoarece /n raport cu per$oanele care /i a$igur a$i$tena medical, pacientul tre"uie $ ai" c3t mai puina iniiati)a *i $ urme#e necondiionat conduita pre$cri$ de ace$tea. 5u"iecti), o dependen accentuat fa de unii mem"ri ai ec+ipei terapeutice $e traduce prin cre*terea an1ietii "olna)ului atunci c3nd nu e$te /ngri it de per$oana preferat. Bependena pacient 8 ec+ipa terapeutic e$te perceput diferit de ctre cei doi termeni ai relaiei. 43nd diferena de opinii /n acea$t pri)in e$te prea mare, /ntre per$onal *i pacieni pot aprea relaii conflictuale. Mol#a+n 6!??K7 $u"linia# c, /n timp ce unele dificulti de adaptare $e datorea# con$ecinelor "olii *i a$pectelor traumati#ante ale tratamentului, altele $unt cau#ate de ec+ipa medical. 2elaiile $ta"ilite /ntre pacient *i mem"rii familiei au un rol deo$e"it /n inducerea $trii de dependen. Hendina de +iperprotecie /nt3lnit la muli mem"rii ai familiei $e manife$t printr8o re$tr3ngere a $ferei de acti)itate a pacientului, fapt care /ncura ea# tendina incon*tient a ace$tuia $pre dependen *i de meninere a de#ec+ili"rul p$i+ic. Be cele mai multe ori imo"ili#area pacientului la pat pentru o anumita perioad de timp pro)oac ade)rate in)er$iuni de rol, $c+im"area re$pon$a"ilitilor /n familie a$ociate cu ne$igurana )iitorului, modificri care au de cele mai multe ori con$ecine gra)e a$upra pacientului. 5entimentul de dependen e$te a$ociat cu un comple1 mai mult $au mai puin inten$ de culpa"ilitate 8 "olna)ul are impre$ia c cere prea mult de la mem"rii familiei fr a da nimic /n $c+im". Perioada de recuperare poate aduce alternarea /ntre o $tare de dependen total *i o $tare de relati) independen, pacientul put3nd trece de la conectarea $au a utarea de unele aparate, perioada in care poate fi lip$it de po$i"iliti de depla$are *i cu contacte $ociale redu$e, la un mediu unde poate $ pre$te#e anumite munci *i $8*i a$ume anumite re$pon$a"iliti. Hrecerea gradat de la o $tare la alta, modificarea periodic de $tatu$ *i rol !&4

$unt condiii nece$are pentru o "un adaptare la tratament *i fa)ori#ea# reintegrarea $ocial a pacientului. 4+iar dac "oala /n general *i afeciunile locomotorii *i neurologice /n particular, repre#int o $ur$ cert de $tre$ p$i+ic, an1ietate *i in$ta"ilitate pentru fiecare "olna) afectat, a u$tarea fiecruia e$te diferit, /n funcie de e)aluarea cogniti) a $ituaiei mediat de pre#ena /n m$ur )aria"il a unor tr$turi de per$onalitate, care acionea# ca un tampon /ntre aciunea $tre$ului *i impactul lui a$upra fiecruia. n conclu#ie, principiile generale de care tre"uie $ $e in $eama /n /ngri irea unei per$oane cu dificulti locomotorii *i neurologice $unt9 =$ nu faci ruS ; /ngri irea $ $e /ncadre#e $trict /n indicaiile medicului $au /n procedeul terapeutic p$i+omotric. 4a indicator al aciunilor gre*it condu$e $e folo$e*te durerea. 0pariia durerii /n timpul mane)relor $au a mo"ili#rilor impun urmrirea ace$teia9 locali#area, cau#a, inten$itatea, momentul apariiei: ,radarea efortului de la cel mai $c#ut ni)el al po$i"ilitilor funcionale, treptat, cu pa*i mici, $e a unge la ni)elul core$pun#tor al mi*crilor cotidiene. 5e urmre*te trecerea de la u*or la greu, de la cuno$cut la necuno$cut, de la $implu la comple1 6J. edic7. Principalele componente a$upra crora $e acionea# $unt mo"ilitatea, fora, pre+en$iunea, ec+ili"rul $tatic, mer$ul, aruncarea *i prinderea etc.: 4ontinuarea aciunilor p3n la deplina recuperare a capacitilor funcionale prin mi loace kinetoterapeutice. Pentru refacerea capacitii funcionale, $i$temul de mi loace utili#at tre"uie $ fie adaptat $pecificului afeciunii, )3r$tei pacientului, e1perienei motrice, $trii de $ntate. .u tre"uie uitat c orice afeciune are *i influene a$upra $trii generale a pacientului 6$e con$tat o tendin de degradare a capacitii funcionale, o diminuare rapid a potenialului "iomotric, o alterare a $trilor p$i+ice7 moti) pentru care proce$ul de recuperare tre"uie fie continuu, gradat, adaptat pacientului. ntreruperile de durat )aria"il pot a)ea influene defa)ora"ile a$upra refacerii $trii de $ntate, a ung3ndu8$e, uneori, p3n la o degradare ire)er$i"il. 2efacerea potenialului "io8p$i+o8motric, ate$tat printr8un ni)el core$pun#tor al forei *i mo"ilitii, o $tare de confort p$i+ic *i un apetit cre$cut de )ia *i de munc, ne d con)ingerea c proce$ul de recuperare *i8a /ndeplinit o"iecti)ele.: Indi)iduali#area tratamentului. Proce$ul de refacere a capacitii funcionale a organi$mului e$te diferit de la un pacient la altul datorit unei di)er$iti de locali#ri, de particulariti indi)iduale pri)ind reaciile organi$mului la tratament, de )arietatea afeciunilor. Bin ace$te moti)e, $i$temul de lucru tre"uie indi)iduali#at /n funcie de !&5

)3r$t 6re#ultatele cele mai "une $e o"in la copii *i tineri7, $e1 6la femei $e o"in re#ultate mai "une $u" raportul controlului motor, la mo"ilitate *i a"ilitate, pe c3nd la "r"ai la mo"ilitate controlat, /n care elementele de for au un rol important7, e1periena motric de /nainte de declan*area "olii, ni)elul cultural 6capacitatea de /nelegere *i cooperarea $unt e$eniale /n recuperarea ace$tor "olna)i7, tipul *i locali#area afeciunii, calitatea tratamentului 6dup 4. Aaciu depinde de ni)elul de pregtire al cadrului de /ngri ire, implicarea ace$tuia,, comportamentul lui /n relaiile cu pacientul, $i$temul de /ntrire a comportamentelor a*teptate *i mi loacele pe care le $ta"ile*te pentru fiecare pacient /n parte7. .ormali#area )iei pacientului. 'iaa unui pacient tre"uie $ fie c3t mai aproape po$i"il de normalitate. Pentru reali#area normali#rii $e parcurg patru etape9 pregtirea, participarea, contri"uia *i, /n final, $tp3nirea 6J. O+aleD7. o Pregtirea pre$upune in$truirea pacientului pentru a face fa $ituaiei de "oal *i deficien, pentru pro"lemele ce pot aprea /n timpul tratamentului recuperator: o Participarea pre$upune implicarea acti) a pacientului /n programul recuperator, /n admini$trarea medicamentelor: o 4ontri"uia pre$upune participarea pacientului la )iaa familiei /n calitate de mem"ru cu drepturi depline 6i $e dau re$pon$a"iliti pe care le poate reali#a, particip la toate momentele importante din cadrul familiei *i din timpul #ilei, e$te implicat /n re#ol)area pro"lemelor de intere$ comun7. 6J. O+aleD7. o 5tp3nirea pre$upune independen. 0ntura ul $au cadrul $peciali#at ofer doar acel a utor de care pacientul are ne)oie. n re$t, el $e de$curc $ingur, fiind $tp3n pe po$i"ilitile $ale fi#ice, ceea ce fa)ori#ea# reducerea ne$iguranei, a pa$i)itii *i a neputinei.

<I.C. Eleme("e de %o(s!l!ere ps!3olo*!%#

<I.C.B. De'!(!rea %o(s!l!er!!. 4on$ilierea repre#int an$am"lul aciunilor pe care con$ilierul le /ntreprinde /n $copul de a8l a uta pe client $ $e anga e#e /n acti)itile care /l )or conduce la re#ol)area pro"lemelor. 4on$ilierea con$t /n aplicarea unor te+nici 6preluate $au $pecifice7, fundamentate teoretic 6/n c3mpul *tiinelor comportamentului7, /ntr8un anumit cadru, )i#3nd $u$inerea clientului /n proce$ul deci#ional *i /n)area !&-

modalitilor de re#ol)are a pro"lemelor care pri)e$c diferite $egmente ale )ieii familiale, $ociale, profe$ionale . 0$ociaia P$i+ologilor 0mericani define*te con$ilierea ca fiind proce$ul de a a$i$ta per$oane /n )ederea dep*irii o"$tacolelor din calea de#)oltrii per$onale oric3nd ar putea apare *i /n )ederea o"inerii de#)oltrii optime a re$ur$elor per$onale 60P0, !?5-7. Be altfel, H+e Ariti$+ 0$$ociation for 4oun$elling, fondat /n !?KK, define*te con$ilierea ca fiind =utili#area priceput *i principal a relaiei interper$onale pentru a facilita auto8cunoa*terea, acceptarea emoional *i maturi#area, de#)oltarea optim a re$ur$elor per$onale. 5copul general e$te acela de a furni#a oca#ia de a lucra /n direcia unei )iei mai $ati$fctoare *i pline de re$ur$e. 2elaiile de con$iliere )aria# /n funcie de cerere, dar pot fi centrate pe a$pecte ale de#)oltrii pe formularea *i re#ol)area unor pro"leme $pecifice, luarea de deci#ii, de#)oltarea unui in$ig+t per$onal, pe lucrul a$upra tririlor afecti)e $au a conflictelor interne, ori pe /m"untirea relaiilor cu ceilali> 6A.0.4., !?8?, cf. 4lark$on *i Pokorn#, !??4, apud Bafinoiu, I., 2&&!, p. !?7. Pentru ma oritatea autorilor con$ilierea $e adre$ea# omului $nto$ aflat /n dificultate *i $e orientea# a$upra proce$elor de de#)oltare *i facilitare a$i$t3ndu8l /n g$irea $oluiei la o anumita pro"lema $au /n controlul unei $tri de cri#a. 0$tfel, pentru No+n *i 2ita 5ommer$ ; @lanagan, con$ilierea e$te aplicarea cu /ndem3nare a cuno*tinelor *i te+nicilor p$i+ologice cu $copul de a $c+im"a comportamentul uman 6Aurke, !?8?7 fiind o relaie de a utor care include pe cine)a care caut a utor *i cine)a care dore*te $ ofere a utor fiind format $ poat a uta /ntr8 un anumit cadru care $ permit ace$t tran$fer 64ormier f EackneD, !?8K7 orient3ndu8$e $pre per$oane ce funcionea# relati) normal *i care e1perimentea# pro"leme de de#)oltare $au de adaptare 6(ottler f AroMn, !??-7. 5e poate con$idera c $pecificitatea demer$ului de con$iliere con$t, la modul cumulati), /n g$irea de alternati)e, $pri inirea /n identificarea o"iecti)elor *i furni#area de informaii referitoare la particularitile $ituaiei in care $e afl clientul . 4on$ilierea repre#int9 te+nic de informare *i de e)aluare: un mi loc de a modifica /n $en$ po#iti) comportamentul clientului: e1perien de comunicare: cutare comun a $en$ului )ieii: 4on$ilierea repre#int, /n mod $imultan9 relaie uman: form $pecific de comunicare, form care implic a$cultarea *i o acti)itate care are ca $cop pre)enireaLameliorareaLge$tionarea $ituaiilor de cri#: !&K

 form confidenial de a acorda a utor: acti)itate reali#at de $peciali*ti. 4aracteri$ticile con$ilierii nu pot fi ferm $eparate de cele ale p$i+oterapiei. 0t3t /n p$i+oterapie, c3t *i /n con$iliere e$te )or"a de$pre o relaie care are ca $cop diminuarea $au /nlturarea dificultilor e1i$teniale ale indi)idului. 4on$ilierea poate fi con$iderat un proce$ terapeutic. 4on$ilierea *i p$i+oterapia au /n comun un $paiu teoretic pe care $e /ntemeia# *i un corpu$ de te+nici. 4on$ilierea poate fi con$iderat ca fiind centrat pe $c+im"area e)oluti), /n timp ce p$i+oterapia pe $c+im"area re)oluti), care pre$upune modificri $tructurale mai profunde. .umero*i autori $8au $trduit $ diferenie#e cele dou domenii. 4onform 2andom Eou$e dictionarD, p$i+oterapia e$te definit ca =tratamentul tul"urrilor $au neadaptrilor p$i+ologice prin te+nici profe$ionale, ca p$i+anali#a, terapiile de grup, $au terapia comportamental> 6!??%, p. !5-!, apud 5ommer$ 8 @lanagan N. and 5ommer$ 8 @lanagan 2, 2&&4, p. -7, iar /n contra$t con$ilierea e$te definit de acela*i dicionar ca =g+idarea profe$ional pentru re#ol)area per$onal a conflictelor *i pro"lemelor emoionale> 62andom Eou$e una"ridged dictionarD, !??%, p. 4-&, apud 5ommer$ 8 @lanagan N. and 5ommer$ 8 @lanagan 2., 2&&4, p. -7. Bup Aloc+er con$ilierul $e focali#ea# pe $c+im"area comportamentului *i nu pe facilitatea in$ig+t8ului 6Aloc+er, B. E. Be)elopmental coun$eling, .eM gork, 2onald Pre$$, !?--, p. 8&.7, fiind orientat de urmtoarele dimen$iuni9 Co(s!l!ere !. 4on$ilierea e$te centrat pe9 ; pre#ent *i )iitor: ; normalitate: ; $paiul de#)oltrii: ; actualitate: ; termen $curt: ; con*tienti#are: ; educaie: ; )ocaie: ; $uport: ; re#ol)are de pro"leme. 2. E$te dedicat unor pro"leme punctuale, "ine delimitate: %. 5olicit r$pun$uri e1acte *i cuantifica"ile: 4.E$te un demer$ o"iecti): Ps!3o"erap!e !. P$i+oterapiei e$te centrat pe9 8 trecut: 8 patologie 6ne)ro#e7: 8 recon$trucie: 8 termen lung: 8 pro"lematic profund.

2. .ece$it in)e$tigaii aprofundate %. 2$pun$urile $ale nu $unt cuantifica"ile, ele apar /n timp: 4. E$te un demer$ mai degra" $u"iecti).

!&8

5. Proce$ $curt, "ine limitat /n timp.

5. Proce$ul poate dura uneori ani de #ile.

n faa per$oanei care $olicit a utor, te+nicile *i modelele utili#ate $e /n$criu pe un continuum /n care, practic, e$te greu $ diferenie#i /ntre p$i+oterapie *i con$iliere. Be altfel, foarte multe dintre manualele de$tinate practicienilor din ace$te domenii utili#ea# /ntr8o manier generic etic+eta de =con$iliere *i p$i+oterapie>. n $pri inul ace$tei atitudini $e pot in)oca c3te)a argumente9 8 /n domeniul manife$trilor p$i+ice *i comportamentale nu e1i$t un $tandard unanim acceptat al normalitii, iar atunci c3nd $e operea# cu di+otomia normalLpatologic, grania dintre ace$tea e$te un fir foarte $inuo$ care tra)er$ea#, de multe ori, teritorii di$putate de am"ele in$tane: or, /n #ona ace$tor =teritorii> di$putate, diferena dintre p$i+oterapie *i con$iliere de)ine $uperflu: 8 /n foarte multe ca#uri con$ilierii *i p$i+oterapeuii utili#ea# te+nici *i modele ale $c+im"rii, a$emntoare 6nondirecti)i$mul lui 4. 2oger$, con$iderat principiu fundamental al con$ilierii, e$te utili#at /n grade diferite, *i de p$i+oterapeui7: 6Bafinoiu, I., 2&&!, p. 2&7 a)3nd *i o"iecti)e comune /n a"ordarea dificultilor cu care $e confrunt clientul. 4on$ilierea $e afl /ntr8un raport de tip a$ociati) cu p$i+oterapia, raport care poate a unge p3n la identitate, conform anumitor autori. Bin per$pecti)a unui continuum /ntre con$iliere *i p$i+oterapie, ne putem imagina la e1tremele inter)alului, o #on $pecific fiecrui domeniu, dar *i o #on de confluen /ntre cele dou domenii in regiunea median. 0$tfel, proce$ul de con$iliere poate trece /ntr8unul de p$i+oterapie, iar cel de p$i+oterapie, poate conine elemente $pecifice con$ilierii. <I.C.C. Cara%"er!s"!%!le %o(s!l!er!! 0cti)itile de con$iliere pre$upun un demer$ educaional 8 formati) centrat pe )alorificarea capacitilor *i a di$poni"ilitilor indi)iduale ale per$oanei /n )ederea re#ol)rii unor pro"leme $au dep*irii unor $ituaii de )ia dificile. 4on$ilierea e$te menit $ facilite#e /n)area de ctre fiecare per$oan a unor deprinderi *i a"iliti care $8i permit adaptarea permanent, printr8o $c+im"are e)oluti), la $olicitrile realitii. Bup 0l. Bumitru 62&&8, p. !57 con$ilierea pre#int urmtoarele caracteri$tici9 $e adre$ea# per$oanelor aflate /n diferite ipo$ta#e *i $tadii ale proce$ului de formare *i de#)oltare a propriei per$onaliti: are la "a# un model p$i+oeducaional al formrii *i de#)oltrii *i nu unul clinic *i curati), cum e$te ca#ul p$i+oterapiei. Ea pre$upune $pri in *i /ndrumare pentru /n)area unor deprinderi, a"iliti *i !&?

competene prin care per$oana $ $e de#)olte optim $au $ fac fa unor dificulti cu care $e confrunt.: $copul con$ilierii e$te pro)ocarea unor $c+im"ri e)oluti)e )oluntare /n atitudinile *i comportamentul oamenilor, /n direcia a$umrii con*tiente, de ctre fiecare per$oan, a unui mod de )ia de#ira"il $ocial, care $8i aduc $ati$facii, automulumire *i $entimentul autoreali#rii.: rol $u e$te, cu precdere, pre)enti) *i de de#)oltare. Ea /ndrum *i $pri in per$oana pentru a /n)a $ pre)in e)entualele $ituaii de cri# /n care $8ar putea afla la un moment dat, $ con*tienti#e#e *i $ *tie cum $8*i pun /n )aloare di$poni"ilitile *i re$ur$ele pentru a $e adapta optim la realitate. 4on$ilierea a ut oamenii $ /n)ee $ g$ea$c $oluii accepta"ile tuturor pro"lemelor cu care $e confrunt: $arcina e$enial a con$ilierului e$te de a $pri ini oamenii $ $e a ute $inguri pentru a8*i re#ol)a pro"lemele *i a8*i a$igura de#)oltarea propriei per$onaliti. 4on$ilierul nu are $oluii dinainte $ta"ilite, al cror $ucce$ e$te garantat necondiionat, ci, dimpotri), /ntr8o $ituaie dat, el a ut per$oana /n cau# ca, pe parcur$ul proce$ului de con$iliere, $ g$ea$c 6$ingura7 $oluia cea mai "un pentru re#ol)area propriilor pro"leme: con$ilierea integrea# *i )alorific per$pecti)a p$i+ologiei umani$te pri)ind formarea *i de#)oltarea per$onalitii umane. Potri)it ace$teia, $ucce$ul e$te dat de implicarea con*tient, acti) *i re$pon$a"il a per$oanei /n autode#)oltarea Eu 8 lui *i a propriei per$onaliti, con$iderate elemente de "a# ale $c+im"rii e)oluti)8adaptati)e a per$oanei. 4on*tienti#area de ctre fiecare per$oan a propriilor capaciti *i di$poni"iliti *i culti)area dorinei *i a )oinei ace$teia de a $e manife$ta li"er, autonom $unt condiii e$eniale ale tririi unei )iei pline de $en$, /n$oit de $entimentul auto3mplinirii.

<I.C.5. Pr!(%!p!!le %o(s!l!er!! Jiteratura de $pecialitate $emnalea# e1i$tena a cinci principii $pecifice /n cadrul con$ilierii9 5u$inerea afecti). 4rearea treptat a unui climat afecti) po#iti) *i $timulati) pentru clientul con$iliat e$te condiia $ine _ua non a con$ilierii. @ru$trat /n nece$itile *i intere$ele $ale datorit pro"lemelor e1i$teniale cu care $e confrunt, clientul a*teapt /n mod con*tient $au nu de la con$ilier, /n primul r3nd o $u$inere afecti): 5u$inerea cogniti) repre#int identificarea de ctre con$ilier a mecani$melor cogniti)e 6/nelegerea, interiori#area, con*tienti#area, pro"lemati#area7 care pot con$titui p3rg+ii pentru re#ol)area pro"lemelor clientului: !!&

 5u$inerea )oliti) 8 deci#ional prin cre*terea *i /ntrirea /ncrederea clientului /n capacitatea $a de a lua +otr3rea optim pentru el.: Be$crcarea emoional 6cat+ar$i$ul7 e$te principiul prin care orice form de inter)enie p$i+ologic permite clientului $8*i e1prime li"er propriile $ale triri po#iti)e $au negati)e. 0ce$t cat+ar$i$ reduce ten$iunea emoional *i pregte*te calea unei mai "une cunoa*teri de $ine a clientului. n felul ace$ta, el de)ine capa"il $ )or"ea$c de$pre propriile $ale pro"leme cu mai mult o"iecti)itate: Principiul orientareL$ftuireLdiri are poate a)ea grade diferite de directi)itate /n funcie de nece$itile clientului 6cel mai $c#ut grad de $tructurare a pro"lemei, $oluiei *i deci#iei $u"iectului core$punde celui mai mare grad de directi)itate7. <I.C.G. O !e%"!-ele %o(s!l!er!! C"iecti)ele con$ilierii, centrate pe cre*terea per$onal, pe conte1tul imediat, *i pe $uportul acordat indi)idului /n $copul de a funciona pot fi di$pu$e /n trei categorii9 promo)area $trii de "ine *i a $ntii clientului: de#)oltarea per$onal a clientului: pre)enia $ituaiilor care aduc atingere $trii de "ine *i de#)oltrii per$onale a clientului. Indiferent de orientrile *i tipurile de con$iliere $au de e1pectanele clientului $e pot identifica anumite categorii comune de $copuri generale ale proce$ului con$ilierii9 5c+im"area comportamental con$iderat o condiie a optimi#rii per$onale, a po$i"ilitii de a tri mai "ine /n mediul familial, profe$ional *i $ocial: Be#)oltarea capacitilor adaptati)e la noile $ituaii, $arcini *i e1pectaii per$onale *i ale mediului familial *i $ociocultural, la $ituaiile de )ia actuale: pre$upune reacti)area capacitilor adaptati)e *i remanierea unor comportamente do"3ndite /n trecut: Be#)oltarea capacitilor deci#ionale prin identificarea factorilor afecti)i, raionali *i de per$onalitate ce interferea# cu proce$ul deci#ional *i maniera /n care o fac. 4on$ilierul /*i propune $ a ute clientul $ /neleag cum *i de ce $e anga ea# /ntr8o deci#ie *i $8*i apro1ime#e c3t mai "ine con$ecinele /n termeni de ri$c, timp, co$turi, energie: m"untirea relaiilor intra *i interper$onale: Be#)oltarea potenialului, re$ur$elor de care di$pune clientului /n $cop pre)enti) *i terapeutic. <I.C.I. A !l!"#$!le %o(s!l!er&l&! !!!

Printre caracteri$ticile per$onale ale con$ilierului cele mai $emnificati)e *i mai frec)ent enumerate $unt9 calmul *i r"darea, capacitatea de a a$culta, )i#iunea po#iti) a$upra oamenilor, de$c+iderea /n relaiile cu cei din ur, capacitatea de comunicare interper$onal *i implicit de interrelaionare, de$c+iderea la $c+im"are, capacitatea de a tolera am"iguitatea, $imul umorului, one$titatea *i $inceritatea, reali$mul, capacitatea empatic *i a$cultarea, capacitatea de a accepta oamenii a*a cum $unt ei cu calitile *i defectele lor. n afar de ace$te caracteri$tici per$onale, con$ilierul pentru a fi eficient tre"uie $ di$pun de o "a# teoretic $olid. Pro"lema real /n ceea ce pri)e*te pregtirea con$ilierului nu e$te aceea dac tre"uie $ plece de la teorie /n proce$ul con$ilierii, important e$te /n$ $ *tie clar ce modele *i teorii )a utili#a *i mai ale$ cum le )a utili#a. n momentul /n care /*i )a alege reacia de r$pun$, con$ilierul tre"uie $ fac apel la teorie. 4on$ilierul tre"uie $ reacione#e /ntotdeauna la afirmaiile clientului $u pornind de la /nelegerea e1act a $emnificaiei ace$tora, de la aprecierea clar a ceea ce poate $ fac el /n ca#ul re$pecti). 4on$ilierea /n calitate de profe$iune /n care $unt implicai oameni, de aciune de $pri in nece$it cuno*tine interdi$ciplinare temeinice din domeniul p$i+ologiei, $ociologiei completate cu cele de pedagogie, elemente de p$i+oterapie *i a$i$ten $ocial. <I.C.D. A"!"&d!(ea %o(s!l!er&l&! 'a$# de %l!e($!! s#! C component important a pregtirii con$ilierilor o con$tituie formarea unor atitudini $pecifice. Bintre ace$te atitudini, cele mai importante $unt9 Empatia con$t /n capacitatea de =a percepe cadrul intern de referin al altuia cu toate componentele $ale emoionale Yca *i cum Y ai fi cealalt per$oan, dar fr a pierde condiia de Yca *i cum.> 64. 2oger$,!?5?7. =Empatia /i rele) con$ilierului lucruri *i informaii ne$pu$e, /l face $ $imt $tarea nee1primat /n cu)inte a celui con$iliat. /l face capa"il $ comunice emoional cu $u"iectul *i e)entual $ de$crie $trile nee1primate ale ace$tuia.> 6I. Eolde)ici, 2&&-, p. !?7 Punctul de )edere central /n con$iliere /l con$tituie integritatea per$oanei *i li"ertatea ace$teia de a alege *i de a lua deci#ii. 4on$ilierul nu tre"uie $ ai" o atitudine de $uperioritate. 4apacitatea empatic $e perfecionea# prin /m"untirea a"ilitilor de comunicare )er"al *i non)er"al. 5unt o $erie de $uge$tii /n ace$t $en$9 o <tili#area /ntre"rilor de$c+i$e, care $timulea# proce$ul comunicrii 6utili#area foarte rar a /ntre"rilor /nc+i$e deoarece creea# dificulti /n comunicare7: !!2

o 0$cultarea interlocutorului $au a interlocutorilor. 2epre#int o te+nic e$enial *i pre$upune =reflectarea> me$a ului pe care clientul /l tran$mite. Me$a ul clientului )a fi de cele mai multe ori codificat $au di$tanat de informaia nuclear pe care o tran$mite. 0$cultarea pre$upune $inte#a capacitii de a reflecta coninutul *i afectele corelate, determin3nd clientului $en#aia c e$te /nele$. 0 nu morali#a interlocutorul: o 0 nu8l /ntrerupe, a8l l$a $8*i $pun punctul $u de )edere: o .u dai $faturi, nu udecai $au criticai per$oana, ci $e di$cut comportamentele ei, oferind *i alternati)e )ia"ile. 0cceptarea necondiionat. 4on$ilierii pleac de la a"ordarea po#iti) a fiinei umane, cred /n puterea de $c+im"are *i de#)oltare a fiinei umane. 4on$ilierii /i a ut pe clieni $8*i contracare#e g3ndirea negati) prin modaliti de a le po#iti)a9 $ facem dintr8un punct $la" un punct forte, $ nu ne complacem /n po$tura de )ictim, $ acordm atenie propriei noa$tre imagini, $ e)itm formulrile negati)e, $ folo$im timpul pre#ent al )er"elor, $ repetm noile g3nduri po#iti)e. 4ongruena e$te a"ilitatea prin care con$ilierul e1prim g3ndurile *i emoiile $ale: 4ola"orarea e$te a"ilitatea con$ilierului de a implica /ntotdeauna per$oana $au grupul de per$oane /n deci#iile de de#)oltare per$onal a ace$tora. 4oninutul *edinelor de con$iliere e$te confidenial. 0tunci c3nd con$ilierul e$te o"ligat prin lege $ dea informaii de$pre client, el tre"uie $8i cear ace$tuia con$imm3ntul: 4omunicarea eficient *i $incer. 4omunicarea non)er"al are importan /n a $ta"ili un contact po#iti) cu clientul facilit3nd a$cultarea acti). 2ecomandri pri)ind a$cultarea9 o 0$cultarea $ fie autentic 6con$ilierul $ nu fie di$tra$ de propriile g3nduri7: o 0$cultarea $ nu reali#e#e udeci de )aloare 6=e "ine>, =accepta"il>7: o 4on$ilierul $ nu filtre#e informaiile /n funcie de ceea ce crede el c e$te rele)ant pentru $u"iectul /n cau#: o E)itarea etic+etrii: o 0$cultarea $ nu $e centre#e doar pe canalul )er"al, ci *i pe cele non)er"ale *i para)er"ale. Jim"a ul )e+iculat /n proce$ul con$ilierii poate fi9 )er"al, non8)er"al, para)er"al, cu termeni predominant )i#uali, auditi)i, kine$te#ici, olfacti)i. Identificarea tipului de lim"a preferat de $u"iect ofer o imagine din ce mai clar a$upra pro"lemei $ale *i a modului $u de relaionare. 4omunicarea )er"al pre$upune9

!!%

 2eflectarea 8 a"ilitatea prin care con$ilierul /i comunic faptul c punctul de )edere al clientului $au cadrul $u de referin a fo$t /nele$.. 5copurile reflectrii $unt9 $8*i )erifice propria percepie a$upra celor relatate de interlocutor, $8i comunice interlocutorului /nelegerea *i acceptarea necondiionat, $ o"in informaii de$pre atitudinile, preocuprile *i )alorile interlocutorului, $ $ta"ilea$c o relaie "a#at pe /ncredere: 2eformularea 8 reluarea unor cu)inte $au e1pre$ii din di$cur$ul interlocutorului cu $copul de a centra di$cuia pe un anume $u"iect $au /n )ederea iniierii unor di$cuii ulterioare: Parafra#area $e refer la formularea $incer, nee)aluati), empatic, cu cu)intele con$ilierului a ceea ce pare me$a ul8c+eie /n di$cur$ul interlocutorului. 4on$ilierul )a e)ita definirea pro"lemelor /n locul interlocutorului, nu )a minimali#a *i nu )a utili#a $arca$mul $au ironia: 2e#umarea repre#int o modalitate de a $inteti#a /ntr8o manier organi#at cele mai importante a$pecte din relatrile interlocutorului. 2e#umarea $e utili#ea# cu $copul de a clarifica o relatare, de a /nc+eia o di$cuie, $au de a de$c+ide o nou etapa a di$cuiei. <I.C.J. S"ra"e*!a %o(s!l!er!! 4on$ilierea, ca proce$ de inter)enie educati)8p$i+ologic de natur predominant te+nologic $e derulea# /n 5 etape 6Arammer *i 5+o$trom79 Etapa /nt3lnirii are ca $cop definirea unei anumite pro"leme $au $ituaii critice care a generat cererea de a utor din partea clientului: 4larificarea pro"lemei *i con*tienti#area permite orientarea ctre cutarea unor $oluii: 2eflectarea con$t /n g+idarea clientului de ctre con$ilier /n direcia cutrii acti)e a unei $oluii po$i"ile la pro"lemele ace$tuia /n concordan cu re$ur$ele per$onale, ne)oile *i circum$tanele e1terne: 4onfruntarea e$te etapa /n care clientul alege $oluia cea mai potri)it circum$tanelor: Interpretarea profund con$t /n cutarea mo"ilurilor din incon*tientul clientului care au determinat e)oluia $pre $ituaia critic creia a tre"uit $8i fac fa. 0cea$t etap de con*tienti#are are rol pre)enti) *i protecti) pentru e)oluia ulterioar a clientului. 4lientul tre"uie orientat /n direcia ela"orrii $oluiilor legate de )iaa per$onal, /n mod independent, e)it3ndu8$e formarea unei $tri de dependen fa de con$ilier. 4on$ilierea p$i+ologic e$te un tip de inter)enie prin care $e urmre*te $ugerarea unui mod de a proceda, a unui mod de comportare ce !!4

tre"uie adoptat /ntr8o $ituaie dat. Ea $e adre$ea# per$oanelor relati) normale, $ntoa$e p$i+ic, aflate uneori /n dificultate, pe care le a ut $8*i con*tienti#e#e di$poni"ilitile *i $ le )alorifice pentru re#ol)area pro"lemelor cu care $e confrunt, trind o )ia plin de $en$, conforta"il p$i+ologic. 4on$ilierea p$i+ologic /i facilitea# per$oanei autocunoa*terea reali$t, acceptarea de $ine *i )alorificarea optim a re$ur$elor *i di$poni"ilitilor proprii. 7! l!o*ra'!e8 !. 0l"u, 0driana: 0l"u, 4.: Petcu, I. 62&&!7, Asistena n amilie a persoanei cu de icien uncional, Editura Polirom, Ia*i. 2. 0t+ana$iu, 0. 6!?8%7, <lemente de psi.ologie medical& Editura Medical, Aucure*ti %. A"an 0driana, 62&&!7 Consiliere educaional; -.id metodologic pentru orele de dirigenie /i consiliere, 4lu .apoca 4. 4ucu, I. 6!?8&7 $si.ologie )edical& Editura Jiter, Aucure*ti 5. Bafinoiu, I, 62&&!7, <lemente de $si.oterapie Integrati', editura Polirom, Ia$i,: -. Bumitru 0l, 62&&87, Consiliere psi.opedagogic, Editura Polirom, Ia*i, K. Bumitru, B. 6!?8!7, -.id de reeducare uncional& Editura 5port8 Huri$m, Aucure*ti. 8. Eolde)ici, I., 6!???7, -:ndirea po1iti'& etiin *i He+nic, Aucure*ti ?. Eolde)ici, I., 62&&&7, $si.oterapii scurte, 4ere$, Aucure*ti !&. Iamande$cu, I.A. 6!??%7 Stresul psi.ic /i bolile interne& Editura 0ll, Aucure*ti !!. Iamande$cu, I.A. 6!??K7 $si.ologie )edical 6ediia a II8a7, Editura Infomedica, Aucure*ti !2. 5"eng+e, H. 6!??-7, Recuperarea medical la domiciliul bolna'ului& Editura Medical, Aucure*ti. !%. 5ommer$8@lanagan N. and 5ommer$8@lanagan 2, 62&&47, Counseling and $s(c.ot.erap( 2.eories in Context and $ractice& Eo"oken, .eM Ner$eD !4. 5tern, 2.0.: 2o"in$on, A.: H+orner, 0.2.: 0rruda, N.E.: Pro+a$ka, M.J.: Prange, 0.N. 6!??-7 A sur'e( stud( o neurops(c.iatric complaints in patients Dit. -ra'es> disease& Nournal of .europ$Dc+iatrD and 4linical .euro$cience, .r. 8, p. !8!;!85 !5. edic, J. 6!?827, Einetoterapia n recuperarea algiilor /i a tulburrilor de static 'ertebral& Editura Medical, Aucure*ti. !-. Hom*a ,+e., 6!???7, Orientarea /i de1'oltarea carierei la ele'i, 4a$a de editur *i pre$ 'iaa 2om3nea$c, Aucure*ti !K. Hudo$e, @. 62&&&7 O abordare modern a psi.ologiei medicale& Editura Infomedica, Aucure*ti !!5

!!-

NOIUNI INTERDISCIPLINARE 9N FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI

a$i$t. uni). drd. Oa#a R%(% <ni)er$itatea h0l.I.4u#aP Ia*i Pre#entul material /*i propune $ aduc /n atenia cititorului o $erie de preci#ri terminologice ce )i#ea#9 a7 integrarea $ocial a indi)idului /n cadrul $ocietii /n care acionea# 6de a$emenea, e$te delimitat *i conceptul de $ociali#are, cu proce$ele corelate ace$tuia, e)ideniind rolul pe care /l /ndepline*te /n actul educati)7, "7 politicile $ociale 6definiii, tipologie, indicatori ai politicilor $ociale7: c7 o introducere a$upra conceptului de kinetoterapie la domiciliu: d7 modele *i tipuri de acti)iti ce pot fi inclu$e /n programul de recuperare la domiciliu 6e$te propu$ un model de inter)enie ce )i#ea# reintegrarea $ocial a $porti)ilor7.

B. No$!&(! !("rod&%"!-e pr!-!(d (o! a" >area .! #tegrarea (o! a" a !(d!-!d&l&!
4onceptul de (o! a" >are e$te definit ca =un proce$ p$i+o$ocial de tran$mitere8a$imilare a atitudinilor, )alorilor, concepiilor $au modelelor de comportare $pecifice unui grup $au unei comuniti /n )ederea formrii, adaptrii *i integrrii $ociale a unei per$oane. n ace$t $en$, $ociali#area e$te un proce$ interacti) de comunicare, pre$upun3nd du"la con$iderare a de#)oltrii indi)iduale *i a influenelor $ociale, re$pecti) modul per$onal de receptare *i interpretare a me$a elor $ociale *i dinamica )aria"il a inten$itii *i coninutului influenelor $ociale> 64. Famfir f cola"., !??87. 0ltfel, (o! a" >area e$te =proce$ul prin care indi)i#ii /n)a deprinderile, )alorile *i comportamentele care /i a"ilitea# $ participe /n calitate de mem"ri ai $ocietii /n care trie$c>6 M.H.5., 4on$iliul Europei, 4omitetul pentru de#)oltarea $portului,!??-, p.?.7 n literatura de $pecialitate, mai multe curente $ociologice argumentea# conceptul de $ociali#are ca funcie central a ed%!a6 e 9 interacioni$mul $im"olic, funcionali$mul $i$temic, fenomenologia, modelul dramaturgic, etnometodologia, con$tructi)i$mul $tructurali$t 6pentru mai multe detalii a $e )edea 5tnciule$cu, E., !??-7. E1i$t mai multe criterii de cla$ificare a $ociali#rii. 0$tfel, /n funcie de $tadiile ciclului de )ia *i de o"iecti)ele di)er$elor grupuri *i in$tituii $unt identificate dou categorii9

!!K

 $ociali#are pr mar 6de "a#7 ; proce$ ce /ncepe /n perioada copilriei: $ociali#are !o#t #% ; de8a lungul )ieii, /n timpul creia adultul do"3nde*te noi $tatuturi *i roluri $ociale Bup finalitatea urmrit $au efectele pe care le produce, /nt3lnim9 $ociali#are adaptat '0 #tegrat ' ; proce$ ce conduce la configurarea acelor caracteri$tici $au capaciti per$onale care facilitea# integrarea, participarea *i reali#area $ociala a unor acti)iti /n cadrul in$tituional dat. $ociali#are a#t ! patoare ; ce con$t /n a$imilarea acelor norme, )alori *i modele de comportament care facilitea# adaptarea $au integrarea /ntr8un cadru in$tituional $au organi#aional )iitor. n funcie de direcia *i re#ultatul /n conformitate cu cerinele, )alorile *i normele $ocietii /n care trie*te indi)idul, $ociali#area $e cla$ific /n9 $ociali#are po> t ' ; indi)idul e$te /n conformitate cu )alorile, normele admi$e /n $ocietate. $ociali#are #egat 'a ; re#ultatul ace$tui proce$ fiind de'iana social 8)alorile, principiile la care $e raportea# indi)idul $unt inde#ira"ile *i inter#i$e /n cadrul $ocietii din care face parte7. Bi$cuiile a$upra proce$ului de $ociali#are )i#ea# *i proce$ele corelate ace$tuia. Prin urmare, patru fenomene $unt e)ideniate9 de(o! a" >area ; pre$upune i#olarea fi#ic *i $ocial a unei per$oane $au deprtarea ei de conte1tele $au per$oanele care i8au $ati$fcut ne)oile de interaciune *i i8au $pri init $tatu$urile adoptate, /n )ederea eliminrii modelelor de comportare *i de interaciune anterior /n$u*ite: re(o! a" >area ?(o! a" >are (e!%#dar@ e$te concomitent cu de$ociali#area *i con$t /n orientarea /n)rii *i controlului $ocial ctre a$imilarea *i manife$tarea de comportamente indi)iduale compati"ile cu ta"la de )alori *i atitudini a noului $i$tem integrator: marg #a" >area (o! a" , po#iie $ocial periferic, de i#olare a indi)i#ilor $au grupurilor, cu acce$ dra$tic limitat la re$ur$ele economice, politice, educaionale *i comunicaionale ale colecti)itii. 5ur$a marginali#rii $ociale nu tre"uie cutat /n raritatea re$ur$elor, ci /ntr8un anumit mod de organi#are $ocial caracteri#at prin acce$ul accentuat inegal la re$ur$e, prin di$criminarea unor per$oane $au grupuri $ociale. Marginali#area are ca efect i#olarea $ocial, alienarea, inadaptarea, neintegrarea $ocial, de#organi#area familiei: ca o reacie de compen$are, ea $e caracteri#ea# prin reacii o$tile fa de normele *i )alorile $ocietii glo"ale, agre$i)itate *i )iolen, comportamente de)iante. ,rupurile marginale $unt de regul compu$e

!!8

din $raci, *omeri, minoriti etnice puternic di$criminate, =+andicapai>, "olna)i p$i+ic, delinc)eni, per$oane inadaptate: a#om a 8 $tarea de dereglare a funcionrii unui $i$tem $au $u"$i$tem $ocial, dereglare datorat de#integrrii normelor ce reglementea# comportamentul indi)i#ilor *i a$igur ordinea $ocial. Bepla$area e$te /n$oit de centrarea tot mai accentuat pe indi)id, iar ulterior o $c+im"are nota"il a $en$ului, a. de)enind $inonim cu o $erie de alte noiuni precum fru$trarea, $tarea de ne$iguran, /n$trinarea, i#olarea p$i+ic etc. I#tegrarea (o! a" 5 proce$ualitatea interaciunilor dintre indi)id $au grup *i mediul $ocial $pecific $au integral, prin intermediul creia $e reali#ea# un ec+ili"ru funcional al prilor. =Integratul> poate fi o per$oan c3t *i un grup de per$oane, o categorie $ocial, o organi#aie, o comunitate teritorial, un $u"$i$tem $ocial etc. 5e )or"e*te a$tfel de o !("e*rare profe$ional, $ocio8profe$ional, ur"an, rural, cultural, educaional etc. Bac elementele care $e integrea# $unt $u"$i$teme ale $i$temului $ocial glo"al, integrarea e$te $ocietal. Integrarea $ocial repre#int o relaie, o interaciune dinamic /ntre $i$temul care $e integrea# *i $i$temul care integrea#. n cur$ul ace$tui proce$, at3t /n $i$temul care $e integrea# c3t *i /n cel ce integrea# au loc $c+im"rii, fiind un proce$ "idirecional. 5unt identificate patru 3a>e ale integrrii $ociale9 a!omodarea 6fa#a /n care cel care urmea# $ $e integre#e intr /n contact cu noul $i$tem, cu noile )alori, norme, $tandarde7, adaptarea 6fa#a /n care =integratul> /ncearc $ $e alinie#e la noile $tandarde *i $ le re$pecte ; proce$ul de internali#are7, part ! parea 6odat acumulate regulile noului $i$tem, indi)idul $au grupul nou integrat acionea# /n concordan cu ace$t $i$tem7 *i #tegrarea propr %5> ( care, de multe ori, poate fi o $inte# diferit /n comparaie cu componentele iniiale. n ceea ce pri)e*te t po"og a pot fi identificate/ a7 !("e*rare pr!( as!m!lare a culturii $i$temului /n care $e integrea#: "7 !("e*rare pr!( s%3!m are re%!pro%# 8 dou uniti $e tran$form prin interaciune /n )ederea unei aciuni optimi#ante. n cadrul grupului apar trei po$i"iliti de integrare9 /ntre norme, /ntre norme *i comportamente, /ntre per$oane. 0ce$tea $unt elementele care dimen$ionea# !("e*rarea so%!al# ca 9 - !("e*rare %&l"&ral# ; c3nd normele *i )alorile unei culturi $unt con$i$tente /ntre ele: - !("e*rare (orma"!-# 8 m$ura /n care )alorile grupului de)in norme efecti)e pentru mem"rii: - !("e*rare %om&(!%a$!o(al# 8 $c+im"ul interper$onal de $emnificaii: !!?

!("e*rare '&(%$!o(al# 8 e$te tipul de integrare /n raport cu $c+im"ul de $er)icii: ea )ariind de la interdependen e1trem la autonomie indi)idual /nalt 6O. Jandecker, !?5!7.

!2&

C. Ma(a*eme("&l ser-!%!!lor de )(*r!+!re la dom!%!l!&

4onceptul de po" t !a (o! a" de$emnea#9 !. orientarea principal $i, re$pecti), o"iecti)ele ce $e urmre$c a $e reali#a /n $fera $ociala, pe termen lung, mediu $i $curt: 2. mi loacele, in$trumentele $i m$urile concrete de reali#are a o"iecti)elor propu$e 6Poenaru, M., !??87. Politica $ocial $e define*te prin m$uri ce )i#ea# "un$tarea indi)idual *i $ocial, m$uri ce )i#ea#9 o"iecti)e $ociale hglo"aleP 6eradicarea $rciei, di$tri"uie ec+ita"il a "un$trii, a )eniturilor, etc.7 reali#area unor o"iecti)e pe domenii $ociale 6$ntatea, /n)m3ntul, locuinele, $ecuritatea $ocial, etc.7 2eali#area unor programe $ociale 6pentru categorii defa)ori#ate ale populaiei ; "tr3ni, tineri, copii, per$oane cu di#a"iliti etc. 8 , programe de ocupare *i protecie a *omerilor, programe de $u$inere a familiilor $i de protecie a copiilor etc.7 Politicile $ociale pot fi concreti#ate /n9 pre$taii 6)enituri7 $ociale /n "ani ; pen$ii, a utoare de *oma : pre$taii 6)enituri7$ociale /n natur ; $er)icii de $ntate, de a$i$ten $ocial, $er)icii de /n)m3nt *i pregtire profe$ional, alte $er)icii9 de cultur, $port, odi+n: $u")enii pentru "unuri *i $er)icii de con$um: pre$taii fi$cale 8 reduceri $au $cutiri de impo#ite *i ta1e. 2ipologia politicilor sociale )i#ea# con$trucia *i funcionarea concepiilor politice diferite. 5e di$ting trei modele de politic $ocial $e /nregi$trea# diferite grade ale unor parametri9 a7 modelul li"eral8re#idual 65<07: "7 modelul con$er)ator 6,ermania7: c7 modelul $ocial8democrat 65uedia7. Model&l L 4era"5 re> d%a" ?SUA@ 7a,a de a%ordare a drep"&r!lor Pr!(%!p!&l de d!s"r! &$!e .e)oiaLmunca Co#(er'ator ?Germa# a@ Munca So! a"5 demo!rat ?S%ed a@ 4etenia <n)ier$ali$m 0$igurarea *i garantarea ceteanului

Adm!(!s"rare

Crientare $pre CcupaieLcond reali#area iie $ocial unui o"iecti) Mi1t9 $tatul 6la ni)el 0$igurare central *i $ocial local7 *i piaa !2!

Rol&l p!e$e! Ma or Rol&l s!s"emelor de Ma or -er!'!%are a -e(!"&r!lor A(*a+ame(" %& pr!-!re la Jimitat ser-!%!! so%!ale o'er!"e A(*a+ame(" %& pr!-!re la Minor o%&parea depl!(# Red!s"r! &!re 5c#ut S#r#%!e Mare Bup M.Poenaru, !??8, p. 4!

Jimitat Jimitat Jimitat Jimitat Medie Moderat

Minor Minor Ma or Ma or nalt 5c#ut

5unt identificai o $erie de indicatori sociali pe domenii /n funcie de care putem aprecia )aloarea politicii $ociale9 - populaia: - $ntatea unde $unt inclu$e9 $tarea de $ntate, $er)iciile de $ntate *i re$ur$e: - /n)m3ntul: - ocuparea forei de munc *i condiiile de munc: - )eniturile *i con$umul populaiei: - $ecuritatea $ocial unde $unt inclu$e9 gradul de cuprindere /n $i$teme de protecie /mpotri)a ri$cului de pierdere a )enitului, gradul de a$igurare *i mrimea pre$taiilor. 5er)iciile de /ngri ire la domiciliu repre#int o alternati) la in$tituionali#are 6internarea /n $pital7. C $erie de a)anta e ale ace$tor $er)icii la domiciliu $unt identificate9 - a"ordarea coordonat a /ngri irii ; $unt pu$e la punct planuri de inter)enie din partea medicilor de familie 6care pre$criu tratamentul7: - cre*terea ni)elului de pregtire al per$onalului de /ngri ire medical, inclu$i) a kinetoterapeutului: - crearea unor $er)icii de $ntate coma$ate, /n cola"orare cu diferite in$tituii 6$er)iciul de am"ulan, de e1emplu7: - e1i$tena unui tran$fer al $er)iciilor care $unt direcionate ctre domiciliu, /n detrimentul in$tituiei $pitalice*ti: - de#)oltarea unor $trategii #onale9 management de$centrali#at $peciali#at /n #on 6conducere multidi$ciplinar7, uniti de diagno$ticare rapid *i am"ulatorie, mi loace de difereniere a comple1ului de afeciuni la "tr3ni: - de#)oltarea unor in$tituii 6clinici7 $peciali#ate *i de rea"ilitare care $e "a#ea# pe $i$temul am"ulatoriu 6$pitali#are de #i7 n 2om3nia e1i$t o $erie de reglementri care )i#ea# organi#area, funcionarea $i$temului de /ngri iri la domiciliu, precum *i autori#area per$oanelor uridice *i fi#ice care acord ace$te $er)icii 6E.,. %!8L2&&%7. Be !22

a$emenea, $unt preci#ate *i $tandarde minime de calitate pentru ace$te $er)icii $ociale la domiciliu pentru diferite categorii de populaie 6)3r$tnici, per$oane cu di#a"iliti, etc.7 6E.,. !K5L2&&-, E.,. 24-L2&&K7.

5. Ge(eral!"#$! pr!-!(d 1!(e"o"erap!a la dom!%!l!&

Fngri+irea la domiciliu ; orice acti)itate de /ngri ire medical pre$tat de per$onal $peciali#at, la domiciliul pacientului, ce contri"uie la /m"untirea $trii de "ine a ace$tuia din punct de )edere fi#ic *i p$i+ic. Bireciile de cercetare /n domeniul $er)iciilor de /ngri ire medical la domiciliu $unt9 Be#)oltarea calitii $er)iciilor pentru per$oanele )3r$tnice Informarea corect a pacienilor pentru opiunea cea mai eficient a pac+etelor de $er)icii medicale la domiciliu Pregtirea unor $peciali*ti profe$ioni*ti 6at3t kinetoterapeuii c3t *i ceilali mem"ri ai ec+ipei7 care $ furni#e#e ace$te $er)icii 4re*terea intere$ului tinerilor $peciali*ti pentru acea$t form de terapie la domiciliu 6pentru diferite categorii de pacieni7. Sarcina %inetoterapeutului la domiciliu e$te de a /ndeprtaLameliora cat mai mult po$i"il $tarea de infirmitate fi#ic *i p$i+icL$en#orial a unui indi)id /n )ederea re$ta"ilirii capacitaii ace$tuia de a tri intr8o manier integrat pe plan fi#ic, p$i+ic, $ocial. A #te"e (er' ! "or de &#gr B re med !a" "a dom ! " %

Pop%"a6 a

Orga# >ator

C #a#6ator

Ec+ipa interdi$ciplinar e$te format din9 medici 6medicul de familie , medicii de $pecialitate7: kinetoterapeui: a$i$teni medicali: /ngri itori la domiciliu: a$i$teni $ociali: con$ilieri, etc. !2%

Aeneficiarii $er)iciilor de /ngri ire la domiciliu, /n funcie de gradul de dependen, $unt9 - )3r$tnicii: - copiii cu ne)oi $peciale: - adulii cu ne)oi $peciale. n opinia lui 0.0l"u f cola". 62&&!7 o"iecti)ul a$i$tenei medicale la domiciliu /l con$tituie cre/terea calitii 'ieii pacientului; Be a$emenea, $unt identificate o $erie de o"iecti)e generale 6care )i#ea# planurile cogniti), afecti), p$i+omotor7 *i operaionale pe care tre"uie $ le ai" /n )edere per$oana care de$f*oar acti)itatea de /ngri ire la domiciliu a per$oanelor cu en)oi $peciale. 0.0l"u f cola". 62&&!7 au identificat o $erie de principii ale /ngri irii per$oanelor cu ne)oi $peciale care tre"uie re$pectate de orice per$oana care de$f*oar acti)iti de a$i$ten la domiciliu9 $ nu faci ru: gradarea efortului: continuarea aciunilor p3n la deplina recuperare a capacitilor funcionale indi)iduali#area tratamentului9 )3r$t, $e1, e1periene motrice, ni)el cultural, tipul *i locali#area afeciunii, calitatea tratamentului: normali#area )ieii ; dup O+alleD, ace$t proce$ pre$upune 4 etape9 pregtirea& participarea& contribuia& stp:nirea; Rolurile a$i$tentului per$onal 6kinetoterapeutului79 de a oferi /ngri irile nece$are: de a con$ilia pacientul *i familia: de a coordona, educa, o"$er)a reaciile pacientului.9 ?actorii care define$c aciunile, coninutul *i $i$temele de mi loace ale kinetoterapeutului9 cunoa*terea pacientului: capacitatea de cooperare a ace$tuia: pre#enta durerii 6fi#iologica $i p$i+ica7: modificrile per$onalitii pacientului *i atitudinea fa de "oal 6efecte po1iti'e *i negati'e ale "olii a$upra per$onalitii, tipuri de "olna)9 pacientul cooperant, pacientul cooperant limitat, pacientul apatic7 Aciunile kinetoterapeutului $unt diferite /n funcie de pacient9 copil& adult& ':rstnic; Per$oana care de$f*oar acti)iti de /ngri ire la domiciliu 6kinetoterapeut7 $ta"ile*te dou tipuri de relaii, at3t cu pacientul, c3t *i cu familia pacientului. N.P.Burand con$ider c % elemente $unt importante /n !24

ceea ce pri)e*te atitudinea kinetoterapeutului fa de familie9 nelegere, spri+in /i deculpabili1are, includerea amiliei n programul de ngri+ire a pacientului 60. 0l"ufcola"., 2&&!7 0cti)itile kinetoterapeutului9 !. Mo"ilitate corporal a pacientului 2. ngri iri generale %. 0cti)iti )itale 6alimentaie, igien corporal7 4. Hratamentul pre$cri$ de medic I. Pe"re%erea "!mp&l&! l! er 0e'!%!e(" .! &"!l2 4oninutul $i formele de organi#are a timpului li"er $unt /n funcie de )3r$t6copil& adult& ':rstnic9, de formele *i gradul deficienelor pe care le are pacientul. Hipurile de manife$tri ale pacientului $e cla$ific /n9 pa$i)itate deran ant ; pacientul e$te indiferent la tot ceea ce $e /nt3mpl /n urul $u *i la $ta"ilirea unei relaii de cooperare cu kinetoterapeutul: acti)itate impul$i) ; pacientul e$te dificil /n relaia cu kinetoterapeutul, fiind permanent ira$ci"il *i nemulumit: pa$i)itate ec+ili"rat ; pacientul e$te con*tient de nece$itatea pre#enei kinetoterapeutului, dar nu particip acti), nu )ine cu $oluii: acti)itate raional ; pacientul cola"orea# acti) *i con*tient cu kinetoterapeutul. Bup 0.0l"u f cola".62&&!7 re$pon$a"ilitile pe care le /ndepline*te kinetoterapeutul /n acti)itatea de /ngri ire la domiciliu $unt de9 e$timare iniial ; o"$er)area iniial a pacientului aduce informaii cu pri)ire la aciunile pe care le )a /ntreprinde: planificarea aciunilor )a ine cont de prioritile *i $copul pe care /l urmre*te: aplicareaLinter)enia 6$ta"ilirea $i$temelor de acionare, $electarea de metode, mi loace *i materiale, )alorificarea progre$elor7: e)aluarea re#ultatelor 6apel3nd la diferite te$te de apreciere a $trii funcionale a pacientului7.

!25

G. Modele s! "!p&r! de a%"!-!"#$! )( pro*ram&l de re%&perare la dom!%!l!&

Pre#entm un model de proiect de inter)enie ce )i#ea# reintegrarea $ocial a $porti)ilor. E)ident c perioada de de$f*urare a ace$tui proiect atrage dup $ine co$turi mai mari. B. De'!(!rea pro leme! 5ocietatea rom3nea$c de a$t#i nu ofer $er)icii care $ $pri ine reintegrarea $ocial a fo*tilor $porti)i *i de aceea, muli dintre ace*tia a ung $ tria$c /n anonimat *i $ prefere $ingurtatea /n locul acti)itilor pu"lice de alt dat. C. Des%r!erea pro leme! 5porti)ii formea# o categorie $ocial a parte a $ocietii. Programul de pregtire impu$ ace$tora, de performanele /n cre*tere, face ca timpul petrecut de ei, alturi de familiile lor, $ fie limitat. Be a$emenea, tendina $porti)ilor de a urma fie *coal profe$ional, fie $tudii $uperioare, e$te negli a"il dac raportm numrul $porti)ilor a"$ol)eni de ace$t gen la cel al $porti)ilor legitimai. Iat de ce momentul /n care termin, cu $au fr )oia lor, acti)itatea $porti) de performan, dac nu reu*e$c $8*i continue munca /n domeniu, muli dintre ei $e i#olea#, a ung $ tria$c din amintiri, nea)3nd puterea $ $e integre#e $ocial /ntr8un alt gen de acti)itate. 4au#ele pentru care $porti)ii /*i /ncetea# acti)itatea $unt multiple 6accidente /n teren $au /n afara ace$tuia, )3r$t, etc.7 *i con$iderm c programul e$te util, cu at3t mai mult cu c3t po$i"ilitile de munc ale celor )i#ai $unt de$tul de mari. 5. O !e%"!-ele pro!e%"&l&! a. Be$coperirea *i atragerea $pre di)er$e acti)iti a unui numr c3t mai mare de fo*ti $porti)i care au rupt orice legtur cu acti)itatea $porti) *i care nu au nici o alt ocupaie profe$ional. ". Identificarea pro"lemelor medicale *i $ta"ilirea unui program de recuperare 6pre#ena kinetoterapeutului e$te nece$ar7 c. Implicarea autoritilor pu"lice locale. d. Implicarea clu"urilor *i centrelor $porti)e municipale udeene. e. 4ola"orare cu familiile celor /n cau#. G. Me"ode de real!,are a o !e%"!-elor 0.!. Identificarea fo*tilor $porti)i fr acti)itate. 0.2. 5electarea ec+ipei de lucru format dintr8un a$i$tent $ocial, p$i+olog, kinetoterapeut, manager $porti) 6conductor de clu", per$onalitate $porti), etc.7. 0.%. ,$irea unui $ediu pentru de$f*urarea proiectului. 0.4. Pu"licitate pentru ocuparea po$turilor ec+ipei de lucru. 0.5. E)aluarea fiecrui ca#. !2-

0.-. 5timularea dorinei de a participa la di)er$e aciuni. 0.K. Be#)oltarea re$pon$a"ilitilor per$onale. A.!. 4ontactarea familiilor celor /n cau#. A.2. 5pri in pentru g$irea unui loc de munc, unde e$te ca#ul. A%. 5pri in pentru participare la programul de recuperare A.4. 5pri in pentru participarea la cur$uri de calificare *i recalificare profe$ional. A.5. Crgani#area de acti)iti $porti)e la ni)el de cartier, municipiu, ude, etc. *i implicarea $u"iecilor /n organi#area ace$tor acti)iti. A.-. Identificarea unor pro"leme c+eie $pecifice fiecrui ca# /n parte. A.K. Implicarea ma$$ mediei locale. A.8. nfiinarea unui clu" propriu cu acti)iti $porti)e. 4.!. 4ontactarea fo*tilor $porti)i de performan cu po$i"iliti materiale pentru implicarea lor /n diferite proiecte. 4.2. 4ola"orare cu manageri ai clu"urilor *i a$ociaii $porti)e. 4.%. 2edactarea *i pu"licarea unui raport final pri)ind e)aluarea anual a proiectului. I. 7&*e"&l pro!e%"&l&! 6$umele $unt orientati)e *i tre"uie actuali#ate funcie de e)oluia monedei7 4o$turi de per$onal9 p$i+olog, a$i$tent $ocial, kinetoterapeut, manager $porti) 6part8time7 ; 24&&& 2C. Materiale con$uma"ile ; 2.&&& 2C. 4omunicare 6anun /n pre$ pentru ocuparea locurilor din ec+ipa de lucru, core$ponden, telefon, ma$ rotund, etc.7 ; %.&&& 2C.. Editarea pliantelor 6$e )or cuta $pon$ori7. 4+iria $ediului ; 5&& 2C.Llun i -.&&& 2C. 4+eltuieli indirecte ; 2.&&& 2C.. HCH0J A<,EH ; %K.&&& 2C.. G. E-al&area pro!e%"&l&! <'aluare semestrial@ c+e$tionare ce )or in)e$tiga gradul de $ati$facie al $u"iecilor ce au participat la aciuni: raport cu pri)ire la numrul de copii implicai /n acti)iti *i numrul de competiii organi#ate. <'aluare inal@ numr con$tant de mem"ri acti)i: numr de per$oane calificate *i recalificate profe$ional care au intrat /n c3mpul muncii: numrul celorlalte in$tituii implicate /n proiect. !2K

!. 2.

7! l!o*ra'!e 8 !. 0l"u, 0.: 0l"u, 4.: Petcu, I. 62&&!7 ; Asistena n amilie a persoanei cu de icien uncional, Editura Polirom, Ia*i 2. Bafinoiu, I. 6coord.7 62&&!7 ; <'aluare& consiliere /i inter'enie n grupuri de a'ori1ate, Editura Erota, Ia*i %. Jandecker, O.6!?5!78 H(pes o Integration and t.eir )esurement 4. Mrginean, I. ; $olitica social /i economia de pia n Rom:nia, 4IBE, Aucure*ti, !??4 5. Poenaru, M. ; $olitic /i indicatori sociali, Editura 0ll, Aucure*ti, !??8 -. 5"eng+e, H. 6!??-7 ; Recuperarea medical la domiciliu pentru medicul de amilie, Editura Medical, Aucure*ti K. 5tnciule$cu, E. 6!??-7 ; 2eorii sociologice ale eudcaiei, Editura Polirom, Ia*i 8. Hitiric, J. 6coord.7 6!??57 ; -.id de nursing, Editura ='iaa Medical 2om3nea$c>, Aucure*ti ?. 'ogel, 0.: Oodra$c+ke, ,. 6coord.7 6!???7 ; ngri irea "olna)ului la domiciliu. .oiuni de "a# *i /ndrumri pentru /ngri irea calificat, 4onfederaia 402IH05 2om3nia !&. 4. Famfir f cola".6!??87 8 Dicionar de sociologie, editura Aa"el, Aucure*ti !!. Famfir, E.: Famfir, 4. ; $olitici sociale; Rom:nia n context european, editura 0lternati)e, Aucure*ti, !??5 !2. RRR 62&&!7 ; Standarde de calitate n ser'iciile de ngri+iri la domiciliu 0 documente de lucru, @undaia de ngri iri 4omunitare, Editura 4a)allioti !%. RRR 6!??87 ; Ser'iciile de ngri+iri la domiciliu. -.id de practic, @undaia de ngri iri 4omunitare, editura Jeal !4. RRR 6!??-7 8 Impactul sportului asupra sociali1rii; Semni icaia sportului pentru societate& M.H.5., 4on$iliul Europei, 4omitetul pentru de#)oltarea $portului, 4.4.P.5., Aucure*ti !5. E.,. !K5L2&&- ; Standarde minime de calitate pentru ser'iciile sociale la domiciliu pentru personale adulte cu .andicap !-. E.,. 24-L2&&K ; Standardele minime speci ice de calitate pentru ser'iciile de ngri+ire la domiciliu pentru persoanele ':rstnice /i pentru centrele re1ideniale pentru persoanele ':rstnice !K. E.,. %!8L2&&% ; Cormele de organi1are /i uncionare a ngri+irilor la domiciliu& precum /i autori1area persoanelor +uridice /i i1ice care acord aceste ser'icii

!28

ADAPTAREA LOCUINEI
prep. drd. Mar %( Ne!%"e< <ni)er$itatea=0l I. 4u#a> Ia*i Pentru a facilita o autonomie de depla$are c3t mai independent tre"uie $ $e /nceap cu adaptarea locuinei /nc de la intrare. 0$tfel, acce$ul /n locuin tre"uie adaptat indiferent dac per$oana are $au nu o )ia $ocial acti). 0cce$ul $e poate reali#a at3t pe $cri, rampe $au lifturi, /n$ fiecare dintre ace$te moduri de acce$ tre"uie $ /ndeplinea$c anumite condiii *i $ re$pecte unele norme de $iguran $pecifice /n ca#ul per$oanelor cu di#a"iliti. B. A%%es&l pe s%#r! n ca#ul /n care acce$ul $e face pe $cri ace$tea )or fi con$truite $au, dup ca#, adaptate dup urmtoarele reguli9 8 treptele )or fi con$truite /n a*a fel /nc3t $ $e e)ite /mpiedicarea prin agare cu )3rful piciorului. 8 $crile nu )or fi placate cu gre$ie lucioa$ $au alte $uprafee ce fa)ori#ea# alunecarea, ace$tea )or fi placate cu materiale mate $au materiale cu aderen mare: $e pot folo$i *i in$erii de cauciuc pe marginea treptelor tot /n $copul pre)enirii alunecrii. 8 fini$a ul $crilor )a fi a$tfel reali#at /nc3t $ nu $e permit $taionarea apei *i a$tfel formarea de $uprafee lucioa$e. 8 limea $crilor )a tre"ui $ fie de minim !,2& m pentru a permite acce$ul $imultan a dou per$oane /n $ituaia c3nd per$oana cu di#a"iliti nece$it un /n$oitor care $8i ofere a utorul la urcarea $crilor 8 /nlimea treptei nu tre"uie $ dep*ea$c !- cm iar limea )a fi de ma1im dou ori /nlimea, a$tfel la o /nlime a treptei de !- cm $e recomand o lime de %2 cm. 2ecomandat /n$ e$te ca relaia $ fie de !5 cm /nlimea *i de %& cm limea . Hre"uie re$pectate ace$te raporturi deoarece per$oanele cu di#a"iliti /nt3mpin mari pro"leme la de$prinderea piciorului de pe $ol /n momentul dor$ifle1iei ace$tuia, facilit3ndu8$e /n ace$t fel cderea. 2e$pectarea ace$tor dimen$iuni e$te util nu numai pentru per$oanele cu di#a"iliti c3t *i /n ca#ul per$oanelor de )3r$ta a III8a ce /nt3mpin *i ele a$tfel de dificulti, reduc3ndu8$e /n ace$t mod ri$cul de /mpiedicare. 8 tot /n $copul pre)enirii cderii $e )or monta =m3ini curente> pe perete *i "alu$trade pe partea li"er a $crilor. nlime ace$tora tre"uie $ fie de ?& !&& cm pentru per$oanele adulte care $e pot depla$a $ingure, -& ; K5 cm pentru copii. Pentru ca apucarea "arei $ fie u*or de reali#at !2?

acea$ta tre"uie $ $e afle la o di$tan de perete de circa - cm *i $ ai" un diametru de 4 ; 5 cm. $e recomand ca numrul de trepte $ nu fie mai mare de !& ; !5 trepte pentru a $e e)ita $olicitarea e1ce$i) a "olna)ului *i apariia o"o$elii.

Ja captul $crilor )a tre"ui $ e1i$te o platform de acce$ pentru a permite de$c+iderea /n $iguran a u*ii dup cum urmea#9 8 pentru de$c+iderea u*ii /n interior platforma tre"uie $ ai" cel puin !,2& 1 !,%& m /n ca#ul acce$ului frontal *i !,%& 1 !,4& m /n ca#ul acce$ului lateral: 8 pentru de$c+iderea /n e1terior a u*ii !,4& 1 !,K& m /n ca#ul acce$ului frontal *i !,%& 1 !,4& m /n ca#ul acce$ului lateral. 5e recomand /n ca#ul diferenelor de ni)el folo$irea a minim trei trepte *i $e )a e)ita folo$irea treptelor i#olate. B.C A%%es&l pr!( !("ermed!&l rampelor e$te utili#at /n $pecial de per$oanele care $unt dependente de fotoliul rulant. B.C.B Norme de ame#aBare < !o#(tr%!6 e a rampe"or de a!!e( /n )ederea a$igurrii proteciei /mpotri)a accidentrii prin cdere, alunecare, /mpiedicare, etc9 8 panta rampei tre"uie $ fie de ma1im !2 G pentru deni)elri mai mici de 2& cm *i de ma1im 8 G pentru deni)elri mai mari de 2& cm: 8 lungimea rampei tre"uie $ fie c3t mai mic pentru a $e e)ita apariia o"o$elii *i ri$cul de accident prin impo$i"ilitatea continurii depla$rii: /n ace$t $en$ e$te recomandat ca rampa $ ai" o lungime de ma1im 5 m pentru rampe /ntre 8 ; !2 G *i de ma1im !& m pentru rampe cu panta de la 5 G: 8 limea rampei )a fi de minim ?& cm, recomandat fiind o lime de !,2& m: 8 ca *i /n ca#ul $crilor *i rampa tre"uie pre)#ut cu m3n curent de partea #idului *i de "alu$trade pe partea li"er. nlimea ace$tora tre"uie $ fie de -& ; K5 cm pentru utili#atorii de fotolii rulante *i ?& ; !&& cm pentru adulii care $e depla$ea# cu a utorul altor di$po#iti)e a uttoare de mer$: 8 /n $copul pre)enirii alunecrii roii fotoliului rulant $au a "a$tonului, de partea li"er a "alu$tradei $e )a monta un re"ord cu /nlimea de ma1im !& cm: 8 $uprafaa rampei tre"uie $ ai" o aderen c3t mai mare pentru a e)ita alunecarea, ea put3nd fi acoperit cu un cauciuc ce ofer aderen foarte "un /ntre roile fotoliului rulant *i $uprafaa de rulare: 8 la captul rampei )a e1i$ta o platform de acce$ care )a re$pecta acelea*i principii ca *i /n ca#ul acce$ului pe $cri 6)e#i acce$ pe $cri7. !%&

+-,-, T p%r de rampe n funcie de tipul cldirii *i de $paiul di$poni"il, rampele pot fi de mai multe feluri9 rampe permanente ; /n ca#ul cldirilor noi con$truite $au rampe adaptate ; pentru cldirile de a e1i$tente. 0ce$tea $unt fa"ricate /n general din $tructur metalic, rampa fiind permanent, $au /n ca#urile /n care $paiul nu permite pot fi *i pro)i#orii. n ca#ul rampelor pro)i#orii nu $e mai poate )or"i de o independen real a per$oanelor cu di#a"iliti deoarece ace$tea )or fi dependente de un /n$oitor care )a monta rampa de acce$ .

@ig.! rampa de acce$ /n cldire

@ig. 2 rampa fi1 de accce$

@ig. % rampa metalic mo"il

@ig. 4 rampa metalic tele$copic

C. A%%es&l %& a+&"or&l l!'"&l&! <tili#area liftului de ctre per$oana cu di#a"iliti )i#ea# dou tipuri de acce$9 8 acce$ul /n cldire /n ca#ul /n care diferena de ni)el e$te mare iar ampla$area unei rampe conform metodologiei amintite anterior nu e$te po$i"il, $au 8 acce$ul de la un eta la altul /n ca#ul circulaiei /n interiorul cldirii. Jiftul interior e$te cel mai de$ utili#at de per$oanele cu di#a"iliti at3t de cele dependente de fotoliul rulant c3t *i de per$oanele care folo$e$c alte mi loace a uttoare de mer$.

!%!

n )ederea facilitrii folo$irii liftului de ctre ace$te per$oane $e )or urmri urmtoarele a$pecte9 8 golul de u* al liftului tre"uie $ fie de minim 8& cm: 8 u*a )a fi gli$ant cu de$c+idere *i /nc+idere automat: 8 /n faa u*ii de acce$ $e )a a$igura un $paiu de !,5& m 1 !,5& m nece$ar pentru mane)rarea fotoliului rulant: 8 diferena de ni)el dintre platforma liftului *i palier )a fi de ma1im 2,5 cm pentru a $e e)ita /mpiedicarea per$oanelor ce $e depla$ea# $ingure *i a fi facilitat acce$ul fotoliului rulant minimi#3ndu8$e a$tfel ri$curile de cdere: 8 dimen$iunile ca"inei liftului )or fi de minim 8&cm 1 !%5 cm, acea$ta fiind pre)#ut *i cu o "ar de $pri in la /nlimea de ?& cm: 8 /n interiorul ca"inei panoul de comand )a fi ampla$at a$tfel /nc3t cel mai /nalt "uton $ fie la /nlimea de ma1im !,4& m, /n ace$t fel utili#atorul fotoliului rulant $ ai" acce$ la /ntregul panou de comand 2ipuri de li turi /i plat orme de acces9

@ig. 5 lift de acce$ interior infoja"lemailorder.co.uk

@ig. - platforma electric de

5. Modal!"#$! de &r%are-%o or4re a s%#r!lor <rcare *i co"or3rea $crilor e$te efectuat /n general de pacieni care $e pot depla$a cu a utorul di$po#iti)elor a uttoare de mer$ $au cu a utorul unui /n$oitor, /n$ acea$t acti)itate nu tre"uie re$tr3n$ *i atri"uit doar ace$tor per$oane, dimpotri) ea poate fi e1tin$ *i la per$oanele utili#atoare de fotolii rulante. 4+iar dac $unt dependeni de ace$te mi loace de depla$are, utili#atorii de fotoliu rulant pot urca *i co"or3 $crile cu a utorul unui /n$oitor, co"or3rea put3ndu8$e efectua *i independent dac e$te /n$u*it "ine te+nica iar pericolul de accidente e$te minim. 'om e1emplifica mai o$ modalitile de urcare *i co"or3re a $crilor /n ca#ul per$oanelor cu di#a"iliti ce folo$e$c mi loace a uttoare de mer$, $au /n ca#ul per$oanelor )3r$tnice. !%2

+-9-+ Ur!at%" < !o4orDt%" (!r "or &# !a>%" .em p"eg !%"% n ca#ul "olna)ului +emiplegic $e )a p*i cu piciorul $nto$ pe prima treapt dup care )a aduce piciorul "olna) pe aceea*i treapt cu piciorul $nto$. n tot ace$t timp $e )a a uta cu m3na $ntoa$ $pri inindu8$e de m3na curent $au "alu$trada $crilor. 5e recomand ca "a$tonulLc3r a $ ai" un $i$tem de prindere de ante"ra /n timpul urcrii $crilor pentru a permite mem"rului $uperior $nto$ $ $e $pri ine de "alu$trad. .u $e recomand urcarea *i co"or3rea $crilor doar /n $pri in pe "a$ton pentru c e1i$t ri$cul de accidentare prin cdere datorit alunecrii "a$tonului. n timpul co"or3rii "olna)ul $e )a $pri ini cu m3na $ntoa$ de "alu$trad, dar de data acea$ta )a /ncepe co"or3rea cu piciorul "olna) dup care )a duce pe aceea*i treapt piciorul $nto$. 0cea$t te+nic $e e1plic prin faptul c mem"rul inferior $nto$ /*i menine calitile fi#ice fiind capa"il a$tfel $ preia /ntreaga greutate corporal pe care o )a propul$a pe treapta $uperioar, /n timp ce mem"rul inferior plegic )a /ndeplini rolul de pilon. Ja fel *i la co"or3re mem"rul inferior $nto$ )a prelua *i controla /ntreaga greutate corporal /n timp ce mem"rul inferior plegic )a fi $ituat primul pe treapt cu rol de $pri in. 0ce$t lucru $e reali#ea# datorit refle1ului de $pri in plantar ce )a "loca genunc+iul /n e1ten$ie. +-9-, Ur!at%" < !o4orDt%" (!r "or &# !a>%" 4o"#a'%"% parap"eg ! Aolna)ul paraplegic /nt3mpina mai multe dificulti la urcatul *i co"or3tul $crilor, lucru ce $e datorea# faptului ca re$tantul funcional al ace$tor pacieni e$te de$eori redu$. Biferitele tipuri de mer$ pe care le adopt fiecare pacient /n parte /n funcie de ni)elul le#iunii )a orienta pacientul $pre o anumit modalitate de urcare $au co"or3re a $crilor. Bac "olna)ul $e depla$ea# cu a utorul c3r elor *i cu pa*i alternani /n 2 $au 4 timpi urcatul $crilor $e )a reali#a /n felul urmtor9 8 timpul ! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3na "alu$trada $au m3na curent: 8 8timpul 2 8 "olna)ul )a pla$a mem"rul inferior opu$ mem"rului $uperior de $pri in pe treapta $uperioar: 8 timpul % 8 "olna)ul pla$ea# "a$tonul de partea piciorului de $pri in pe aceea*i treapt cu ace$ta: 8 timpul 4 8 "olna)ul )a pla$a cellalt picior pe aceea*i treapt cu "a$tonul *i mem"rul inferior opu$. Mem"rul inferior cu care $e /ncepe urcarea $crilor $e )a face /n funcie de re$tantul funcional al ace$tuia. n ca#ul mer$ului pendular urcatul $crilor $e face /n % timpi9 8 timpul ! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3na "alu$trad $au m3na curent: !%%

8 8

timpul 2 8 "olna)ul pla$ea# c3r a $au "a$tonul pe treapta $uperioar: timpul % 8 printr8o mi*care de ridicare /n "rae *i pendulare a mem"relor inferioare pe treapta $uperioar. 4o"or3rea $crilor de ctre un "olna) paraplegic urmea# urmtoarele

etape9 8 timpul ! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3n "alu$trada $au m3na curent iar cu cealalt m3n $e )a $pri ini pe c3r a ce $e afl pe aceea*i treapt cu mem"rele inferioare: 8 timpul 2 8 "ola)ul /n $pri in pe "rae )a pla$a unul dintre mem"rele inferioare pe treapta inferioar, ace$ta rm3n3nd cu genunc+iul /n e1ten$ie, a$igur3ndu8$e $pri inul: 8 timpul % 8 "olna)ul )a depla$a c3r a pe treapta inferioar, pe care $e afl piciorul de $pri in, iar m3na ce $e $pi in pe "alu$trad )a co"or3 mai o$: 8 timpul 4. "olna)ul )a pla$a *i cellalt picior pe aceea*i treapt cu piciorul de $pri in. n timpul co"or3rii $crilor "olna)ul )a menine $patele c3t mai drept, nu $e )a apleca /nainte, pentru a nu depla$a centru de greutate /n afara poligonului de $u$inere cre$c3nd a$tfel ri$cul de cdere $pre /nainte. 4o"or3rea $crilor de ctre un paraplegic ce $e depla$ea# folo$ind mer$ul pendular9 8 timpul! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3n "alu$trada $au m3na curent iar cu cealalt m3n $e )a $pri ini pe c3r a ce $e afl pe aceea*i treapt cu mem"rele inferioare: 8 timpul 2 8 "olna)ul /n $pri in pe "rae )a depla$a $imultan mem"rele inferioare pe treapta inferioar: 8 timpul % 8 "olna)ul )a depla$a c3r a pe aceea*i treapt cu mem"rele inferioare aduc3nd /n acela*i timp m3na ce $e $pri in pe "alu$trad /n dreptul mem"relor inferioare. Ja co"or3rea $crilor de ctre un paraplegic, indiferent de tipul de mer$ 6alternati) $au pendular7 $e inter#ice folo$irea ca $pri in doar a "a$toanelor $au c3r elor deoarece ace$tea nu8i pot oferi o "un $iguran. 5e recomand a*adar folo$irea ca $pri in at3t a "a$tonului dar mai ale$ a "alu$tradei $au m3inii curente. etim c de multe ori autonomia de depla$are a multor per$oane cu di#a"iliti $e reduce la depla$area /n interiorul locuinei $au /n apropierea ce$teia, ace*ti /nt3lnind numeroa$e o"$tacole a*a cum $unt $crile, treptele i#olate, etc. E$te a*adar de datoria kinetoterapeutlui $ oriente#e programul terapeutic $pre /n)area urcrii *i co"or3rii $crilor, acolo unde e$te po$i"il, program ce e$te recomandat $ $e fac la domiciliu "olna)ului unde reeducarea $e poate face c+iar /n funcie de o"$tacolele ce /i limitea# acea$t autonomie c+iar /n $paiul per$onal. !%4

B.G.5 Ur!at%" < !o4orDt%" (!r "or &# 3oto" %" r%"a#t <rcarea $crilor pentru per$oanele dependente de fotoliul rulant $e face /ntotdeauna cu a utorul unui /n$oitor. 0$tfel /n$oitorul )a pla$a fotoliul rulant cu $patele la trepte *i /l )a ine /n ec+ili"ru pe roile din $pate. Mem"rele inferioare ale /n$oitorului )or fi po#iionate a$tfel9 mem"rul inferior drept pe prima treapt iar mem"rul inferior $t3ng pe urmtoarea dreapt. Menin3nd trunc+iul drept )a e1tinde genunc+iul *i )a trage $pre el fotoliul rulant /n ec+ili"ru pe roile din $pate p3n ace$ta )a a unge pe prima treapt. Bup aceea /n$oitorul )a muta mem"rele inferioare pe treptele $uperioare /n acela*i mod *i )a repete mi*carea. 4o"or3rea $crilor cu a utor $e face /n $en$ in)er$. n$oitorul )a pla$a fotoliul rulant c3t mai aproape de prima treapt cu faa $pre co"or3re /n ec+ili"ru pe roile din $pate, a*e#3nd mem"rul inferior drept /n $pri in c3t mai aproape de fotoliul rulant iar mem"rul inferior $t3ng /n $pri in /n $patele celui drept la o di$tan de apro1imati) 2& cm. n timpul co"or3rii, /n$oitorul rm3ne cu $patele drept, flect3nd genunc+ii *i co"or3nd fotoliul rulant /n ec+ili"ru pe roile din $pate, pe prima treapt. Pentru a continua depla$area, /n$oitorul )a pla$a mem"rul inferior drept pe aceea*i treapt pe care $e afl fotoliul rulant iar mem"rul inferior $t3ng )a rm3ne pe treapta $uperioar continu3nd mi*carea anterioar. <nii utili#atori de fotolii rulante pot co"or/ $inguri un an$am"lu de trepte dac ace$tea nu $unt foarte a"rupte *i /ntr8un numr foarte mare, /n$ $e recomand ca acea$t co"or3re $ fie a$igurat de ctre o alt per$oan. 4o"or3rea independent a $crilor /n fotoliul rulant $e face doar /n ec+ili"ru pe roile din $pate.

@ig. K <rcareaLco"or3rea $crilor cu a utor

@ig.8 4o"or3rea independent a $crilor

!%5

G. Ur%area .! %o or4rea rampelor <rcarea *i co"or3rea rampelor de ctre per$oanele cu deficien funcional dar care nu $unt utili#atoare de fotoliul rulant $e face fie cu $pri in pe "alu$trad $au m3na curent fie /n $pri in pe mi loacele a uttoare de mer$ pe care ace$tea le folo$e$c. Mer$ul )a fi acela*i ca pe teren plat 6/n 2, % $au 4 timpi, etc7 cu deo$e"irea c )or depune un efort mai mare /n momentul urcrii rampei *i )or fi ne)oii /n acela*i timp $ $e aplece puin $pre /nainte compen$3nd a$tfel planul /nclinat prin pla$area centrului de greutate puin mai /n fa. Ja co"or3re, ca $pri in e$te recomandat $ $e folo$ea$c m3na curent $au "alu$trada pentru a e)ita cderea printr8un $pri in mai $olid. <rcarea *i co"or3rea rampelor /n fotoliul rulant $e poate face fie /n mod independent, fie cu a utorul unei alte per$oane. Indiferent de modalitate, urcatul $e face /ntotdeauna pe cele 4 roi iar co"or3rea /n ec+ili"ru pe roile din $pate. <rcatul rampelor independent /n fotoliul rulant $e face a$tfel9 pacientul /n faa rampei )a prinde cercurile roilor c3t mai po$terior, la acela*i ni)el, dup care )a roti puternic roile $pre /nainte aplec3nd /n acela*i timp trunc+iul $pre /nainte. Pacientul )a repeta mi*crile p3n )a a unge pe platforma rampei. E$te inter#i$ /n timpul depla$rii /nainte pe ramp /mpingerea cu $patele pe $ptarul fotoliului rulant pentru c /n ace$t ca# $e )a produce r$turnarea pe $pate cu ri$c de accidentare. 4o"or3rea independent a rampelor pre$upune independen /n fotoliul rulant, acea$ta reali#3ndu8$e /n ec+ili"ru pe roile din $pate, pacientul fiind ne)oit $8*i menin ec+ili"rul *i $ controle#e )ite#a de depla$are cu m3inile pe cercurile roilor.

@ig.!&8!! <rcarea *i co"or3rea independent a unei rampe

!%-

Ame(a+area lo%&!($e! 0mena area locuinei la ne)oile unei per$oane cu di#a"iliti pre$upune $c+im"ri ma ore care /ncep /nc de la acce$ul /n locuin *i p3n la folo$irea o"iectelor *i aparatelor de u# ca$nic $au igien per$onal, e1i$tente /n acea locuin. 0mena area locuinei nu e$te o amena are $tandard, ci ea $e reali#ea# /n funcie de ne)oile *i $pecificul "olna)ului ce utili#ea# acel $paiu. 0ce$te modificri urmre$c $ facilite#e depla$area *i auto$er)irea /n interiorul locuinei c3t *i $ pre)in ri$cul de accidente. C.B ;ol&l Eolul, fiind un loc foarte frec)entat de ctre "olna) pentru c ace$ta face de$eori legtura /ntre dormitor *i celelalte /ncperi, tre"uie $ /ndeplinea$c anumite condiii atunci c3nd e$te utili#at de ctre per$oane cu di#a"iliti. C.B.B U.!le de a%%es 6at3t pe +ol c3t *i pentru celelalte camere7 tre"uie $ ai" o lime 6un gol de u*7 de minim 8& cm pentru a permite *i facilita acce$ul per$oanelor /n fotoliul rulant, u*a $e )a de$c+ide /ntotdeauna /n direcia unde a)em mai mult $paiu de mane)rare a fotoliului rulant. Bac $paiul nu ne permite $e poate renuna la u*ile cla$ice *i $e pot /nlocui cu u*i gli$ante $au plia"ile, a$tfel fiind re#ol)at pro"lema $paiului *i a mi*crilorLmane)relor $uplimentare pe care "olna)ul tre"uie $ le fac. M3nerele u*ilor tre"uie $ fie mai /ngro*ate 6cu a utorul unor materiale te1tile etc.7 pentru a permite o mane)rare mai u*oar atunci c3nd "olna)ul pre#int dificulti depre+en$iune. ncuietorile *i m3nerele )or fi po#iionate la ma1im !,4& m pentru a fi acce$i"ile at3t per$oanelor care $e depla$ea# $ingure c3t *i per$oanelor dependente de fotoliul rulant

. @ig.!28!% M3nere adaptate pentru u*i C.B.C Pardosel! 4ele mai frec)ente accidente $uferite de per$oanele cu di#a"iliti /n cadrul locuinei $unt cderile datorate /mpiedicrii $au alunecrii. mpiedicarea $e face at3t de pragurile de la u*i care )or fi eliminate diminu3nd a$tfel ri$cul de cdere c3t *i de alte o"iecte, pie$e de mo"ilier ce !%K

pot o"tura $paiul pe care $e depla$ea# pacientul, ace$ta din urm tre"uind $ fie a*e#at c3t mai aproape de perete mrindu8$e /n ace$t mod $paiul de depla$are al pacientului. 5e )or elimina pragurile at3t /n ca#ul per$oanelor /n )3r$t, a per$oanelor cu dificulti de depla$are care utili#ea# un mi loc a uttor 6cadru, c3r e, "a$toane7, dar *i atunci c3nd /n locuin $e afl o per$oan /n fotoliu rulant, deoarece acea$ta e$te $upu$ ri$cului de cdere prin faptul c )a fi ne)oit $ e1ecute mane)re $uplimentare pentru dep*irea ace$tui o"$tacol, lucru ce duce de cele mai multe ori la r$turnarea din fotoliul rulant. @aptul c cel mai frec)ent /n locuine pardo$eala e$te acoperit de $uprafee lucioa$e 6gre$ie, parc+et, etc.7 $e impun modificri la ace$t ni)el pentru a elimina $au diminua ri$cul de accidentare prin cdere datorit alunecrii. n ace$t $en$ modificarea care $e impune e$te acoperirea ace$tor $uprafee cu materiale aderente, "ine fi1ate care $ fie plcute la acoperirea cu piciorul. 5e folo$e$c cel mai frec)ent moc+ete permanente pe toat $uprafaa pardo$elii, "ine fi1ate *i fr cute pentru a nu fa)ori#a /mpiedicarea. E$te contraindicat acoperirea ace$tor $uprafee lucioa$e cu moc+ete, co)oare de mici dimen$iuni ce nu $unt fi1ate deoarece ace$tea )or fa)ori#a alunecarea *i )or cre*te con$idera"il ri$cul de accidentare. 0cea$t amena are e$te $pecific at3t +olului c3t *i celorlalte /ncperi /n care pardo$eala pre#int ri$c de alunecare *i $e adre$ea# /n $pecial per$oanelor care pre#int dificulti de mer$ 6per$oane )3r$tnice, per$oane ce folo$e$c mi loace a uttoare de mer$, etc.7. .u e$te nece$ar acea$t modificare /n ca#ul per$oanelor utili#atoare de fotoliu rulant, dimpotri) e$te recomandat ca ace$te $uprafee $ fie acoperite de gre$ie $au $uprafee care $e /ntrein foarte u*or pentru a fi u*urate igieni#area *i curarea pardo$elilor. 0cea$t m$ur $e impune prin faptul c cel mai frec)ent "olna)ul utili#ea# acela*i fotoliu rulant at3t /n interiorul locuinei c3t *i /n afara ace$teia. C.B.5 7arele de spr!+!( $unt o m$ur $uplimentar pentru e)itarea accidentelor. Ele $e montea# pe perete *i )or fi pre#ente /n toate camerele locuinei, fiind di$pu$e )ertical $au ori#ontal /n funcie de $copul urmrit. 0ce$te "are de $pri in nu /ndepline$c doar un rol pre)enti), ci ele $unt menite $ ofere pacientului o autonomie de depla$are mai mare o"in3ndu8$e a$tfel un tonu$ p$i+ic mai ridicat *i o cooperare mai "un /n cadrul proce$ului de recuperare din partea pacientului C.C Dorm!"or&l .! %amera de ,! 0ce$te dou /ncperi $un cel mai de$ utili#ate de "olna) fie pentru odi+n /n ca#ul dormitorului, fie pentru petrecerea timpului li"er $au a efecturi programului de e1erciii /n ca#ul camerei de #i. Be aceea ele tre"uie $ oferte $paiu $uficient pentru depla$area cu u*urin /n deplin $iguran a !%8

pacientului. 43t *i $paiul nece$ar pentru efectuarea programului kinetoterapeutic #ilnic. n ace$t $cop adaptarea $au amena area ace$tor /ncperi $e )a face prin repo#iionarea pie$elor de mo"ilier *i de cele mai multe ori c+iar prin renunarea la unele o"iecte din ace$te /ncperi. C.C.B Camera de ,! n ca#ul camerei de #i mo"ilierul )a fi unul de $trict nece$itate, fr geamuri *i oglin#i foarte mari care pot pune /n pericol pacientul, colurile mo"ilei *i al pereilor )or fi rotun ite pentru a prote a pacientul /n timpul unei e)entuale cderi. Hoate pie$ele de mo"ilier )or fi po#iionate pe #onele laterale ale camerei pentru a l$a un $paiu c3t mai mare /n centrul ace$teia cre3nd a$tfel $paiu $uficient de mane)r pentru depla$area pacientului *i pentru de$f*urarea programului de lucru. 0t3t /n cadrul camerei de #i, a dormitorului dar *i a celorlalte /ncperi tre"uie $ $e in cont de po#iionarea pri#elor *i a /ntreruptoarelor. ntreruptoarele $e )or po#iiona la o /nlime de !!&8!2& cm pentru a fi acce$i"ile at3t per$oanelor utili#atoare de fotolii rulante dar $ fi comode *i mem"rilor familiei care locuie$c cu acea per$oan. E$te indicat ca ace$te /ntreruptoare $ ai" un "ec 6led7 care $ fac )i#i"il /ntreruptorul /n timpul nopii Pri#ele nu $e )or monta niciodat la aceea*i /nlime cu /ntreruptorul $au foarte aproape de ace$ta deoarece e1i$t ri$cul de accidentare prin electrocutare /n ca#ul /n care pacientul confund pri#a cu /ntreruptorul. n ace$t $en$ $e recomand ca pri#ele $ fie montate la o /nlime de 5&;-& cm fa de $ol fiind a$tfel foarte u*or acce$i"ile per$oanelor /n fotoliu rulant. C po#iionare a pri#ei $u" /nlimea de 5& cm poate duce la r$turnarea "olna)ului din fotoliul rulant prin aplecarea e1ce$i) /nainte. 2enunarea la o pie$ de mo"ilier *i /nlocuirea ei cu o $car fi1 pentru efectuarea e1erciiilor /n programul kinetoterapeutic e$te una din alegerile ce $e impun /n adaptarea acelei /ncperi. 5ptarul din faa oricrei pie$e de mo"ilier )a permite o #on de mane)rare a fotoliului rulant de !,5& m 1 !,5& m *i un $paiu de ?& cm /ntre pie$ele de mo"ilier.

!%?

@ig. !4 5paiu de mane)r nece$ar /ntoarcerii fotoliului rulant la %-& grade nlimea dulapurilor pentru o per$oan /n fotoliul rulant, pentru ca acea$ta $8l poat folo$i /n deplin $iguran, e$te /ntre 4& *i !2& cm, iar ad3ncimea )a fi de ma1im 5& cm, pentru ca acce$ul la lucrurile per$onale $ fie mai u*or. E$te ideal ca u*ile dulapurilor $ fie gli$ante $au plia"ile a$tfel "olna)ul nu )a mai fi ne)oit $ fac mane)re $uplimentare /ntr8un $paiu de cele mai multe ori redu$. Bac "olna)ul $e depal$ea# cu a utorul c3r elor, atunci /nlimea minim a rafturilor din dulap )a fi de minim ?& cm, iar /nlimea ma1im )a fi de !-& ; !K& cm, /n funcie de /nlimea pe care o are "olna)ul. .u $e admit /nlimi mai mici de ?& cm pentru a nu o"liga "olna)ul fac fle1ii alecorpului $au genunc+ilor *i a$tfel $8*i piard ec+ili"rul. @ere$trele camerelor tre"uie adaptate *i ele la ne)oile unei per$oane cu di#a"iliti, a$tfel ace$tea $e )or $itua la o /nlime de ?& ; !&& cm *i e$te recomandat $ $e de$c+id /n $i$tem gli$ant a)3nd m3nerul de de$c+idereL/nc+idere la "a#a ace$teia. <*ile de la camera de #i *i dormitor )or re$pecata limea de minim 8& cm *i $e )or de$c+ide /ntotdeauna $pre interior pentru c $paiul de mane)r e$te mai mare /n comparaie cu +olul unde mane)ra"ilitatea fotoliului rulant e$te redu$ permi3nd uneori doar depla$area /nainte *i /napoi fr po$i"ilitatea /ntoarcerii fotoliului rulant. Aolna)ii pre#int de multe ori *i deficite la ni)elul mem"relor $uperioare, deaceea /n ca#ul pacienilor cu dificulti de pre+en$iune m3nerul de la u* )a fi /ngro*at cu di)er$e materiale pla$tice $au te1tile pentru a face mai u*oar pre+en$iunea 6 )e#i fig nr. !28!% 7 Ma$a de lucru $au "iroul din camera de #i, /n ca#ul /n care e$te folo$it de un utili#ator de fotoliu rulant tre"uie $ fie fr c+ingi, $ertare $uplimentare, permi3nd a$tfel acce$ul fotoliului rulant. nlimea $uprafeei de lucru )a fi regla"il /n funcie de /nlimea "olna)ului, a$tfel /nc3t ace$ta $ adopte o po#iie corect *i comod pentru de$f*urarea acti)itilor la !4&

"irou. Pro"lemele /n ca#ul acti)itilor de$f*urate la ma$a de lucru 6$cri$, citit, utili#area P48ului, etc.7 nu $unt date doar de o /nlime necore$pun#toare a "iroului ci *i de re$tantul funcional la ni)elul mem"relor $uperioare ale "olna)ului, dificultile de pre+en$iune $au de coordonare fiind principala pro"lem care inter)ine /n cadrul ace$tor /ndeletniciri

@ig.!5 Airou pentru per$oanele aflate /n fotoliul rulant Pentru re#ol)area ace$tor nea un$uri $8au fcut tot felul de adaptri pentru o"iectele de "irotic, de la adaptare pi1ului $au creionului, p3n la adaptarea ta$taturii *i a calculatorului care poate fi mane)rat prin comand )ocal /n ca#ul per$oanelor ce nu8*i pot folo$i mem"rele $uperioare. 'om e1emplifica mai o$ c3te)a adaptri fcute o"iectelor de "irotic.

@ig.!-8!K 0daptri ale o"iectelor $cri$+ttp9LLMMM.ta.moti)ation.roLcatalog.+tml

de

!4!

@ig.!88!? Crte#e pentru $cri$ *i dactilografiat +ttp9LLMMM.ta.moti)ation.roLcatalog.+tml C.C.C Dorm!"or&l 0mena area dormitorului e$te a$emntoare cu cea a camerei de #i, particularitatea adaptrii fiind la ni)elul patului. 0ce$ta tre"uie $ ai" o /nlime de 5& ; 55 cm $au dup ca# /nlimea core$pun#toare fotoliului rulant pe care /l utili#ea# "olna)ul. Be cele mai multe ori paturile o"i*nuite nu re$pect acea$t /nlime fapt ce impune /nlarea ace$tuia p3n la ni)elul optim facilit3nd a$tfel tran$portul "olna)ului din fotoliul rulant /n pat *i in)er$. E$te "ine ca acea$t /nlime a patului, fotoliilor, canapelei $au $caunelor $ $e p$tre#e *i pentru per$oanele )3r$tnice $au cu dificulti de mer$, utili#atoare de mi loace a uttoare, datorit faptului c la ace$t ni)el /n po#iia a*e#at "olna)ul )a a)ea articulaiile mem"relor inferioare /n ung+i de ?& fapt ce )a facilita ridicarea /n orto$tati$m. Bac /n dormitor $e afl un pat du"lu pe mi loc, ace$ta tre"uie $ ai" un $paiu pe am"ele pri de minim ?& cm pentru a permite acce$ul fotoliului rulant $au al per$oanei care folo$e*te un mi loc a uttor de mer$,. .ece$itatea crerii de $paiu pentru mane)rarea fotoliului rulant impune po#iionarea patului l3ng perete cu condiia ca l3ng ace$ta $ rm3n un $paiu de minim !5& cm 1 !5& cm. Patul regla"il pe poriuni, a$emntor patului de $pital , e$te $oluia ideal pentru ace*ti "olna)i. 0ce$t pat $e poate regla pe poriuni prin ridicarea trunc+iului $au a mem"relor inferioare la ?&, el fiind deo$e"it de util prin faptul c ne ofer multiple po$i"iliti de po$turare a pacientului. 0t3t la ace$t tip de pat c3t *i la patul o"i*nuit $e )or monta un trape# $au "are $uplimentare de care "olna)ul $e )a a uta atunci c3nd )rea $ $e ridice. n ca#ul "olna)ilor neurologici ce au tendina de a menine piciorul /n fle1ie plantar, fa)ori#3nd a$tfel in$talarea retraciilor mu$culo 8 tendinoa$e la ace$t ni)el e$te nece$ar ca patul $ fie pre)#ut cu o plac ce dep*e*te cu !& ; !5 cm ni)elul $altelei pentru a $e putea e1ecuta po$turi de corecie la ni)elul mem"relor inferioare.

!42

@ig. 2& Hrape# adaptap la pat C.5 7a!a <*a de acce$ /n "aie )a a)ea o lime de minim 8& cm *i $e )a de$c+ide $pre interior pentru a $e o"tura $paiul de mane)r al fotoliului rulant din interiorul ace$teia. Hoate o"iectele $anitare, mo"ilierul $au alte acce$orii )or fi di$pu$e pe lateral, /n afara $paiului nece$ar mane)rrii fotoliului rulant de !5& 1 !5& cm.

@ig.2! E1emplu de MMM.elitemedical.com

a*e#are

o"iectelor

$anitare

/n

"aie

Modificrile )or fi fcute /n funcie de gradul de independen *i ne)oile pacientului, de la montarea unei $imple "are de $pri in pe perete *i /n apropierea o"iectelor $anitare p3n la /ntreaga reamena are a "ii. Per$oanele )3r$tnice $au acele per$oane ce $unt dependente de diferite mi loace a uttoare de mer$ nu nece$it alte adaptri dec3t montarea unor "are de $pri in at3t pe perete c3t *i l3ng o"iectele $anitare facilit3ndu8$e /n ace$t fel depla$area, ridicarea $au a*e#area pe O4 $au /n cada de "aie. Pentru e)itarea alunecrii, datorit $uprafeelor lucioa$e *i umede, pardo$eala, cu)a du*ului *i c+iar fundul c#ii, pot fi acoperite cu un co)or de cauciuc.

!4%

Pentru a$igurarea intimitii "olna)ilor utili#atori de fotolii rulante, camera de "aie )a $uferi modificri ma ore nemaifiind a$tfel nece$ar pre#ena unui /n$oitor. O48ul )a fi pre)#ut cu "are de $pri in pentru facilitarea a*e#rii *i ridicrii, dar mai mult dec3t at3t el )a tre"ui /nlat cu a utorul unui capac $pecial p3n la /nlimea de 5& cm 6ni)el la care $e afl *i *e#utul fotoliului rulant7 pentru a $e u*ura tran$ferul din fotoliu pe O4. Per$oanele cu fora $c#ut la ni)elul mem"relor $uperioare )or utili#a o plac de tran$fer pentru ca aciunea $ fie mai $igur *i mai u*oar.

@ig.2282% 4apac pentru adaptarea Mc8ului MMM.elitemedical.com

@ig.24 Plac de tran$fer @ig.25Oc adaptat MMM.ta.moti)ation.ro MMM.intercer.netL+and+ope Ja)oarul )a fi $ituat la o /nlime de 8&8?& cm cu $ifonul c3t mai aproape de perete pentru a permite "olna)ului $ intre cu mem"rele inferioare $u" ace$ta.

!44

@ig.2- Ja)oar adaptat MMM.intercer.netL+and+ope 4ada de "aie )a re$pecta /nlimea de 5& cm pentru facilitarea tran$ferului, tran$fer care $e poate e1ecuta independent $au cel mai frec)ent cu a utorul unei plci de tran$fer a*e#at pe cad. Hran$ferul )a fi u*urat *i prin montarea de "are de ur8/mpre urul c#ii. Bac tran$ferul nu poate fi reali#at /n ace$te dou moduri atunci $e poate folo$i un lift de tran$fer.

@ig. 2K 5uport pentru a $ta @ig.28 Jift pentru tran$ferul /n cad a*e#at /n cad MMM.ta.moti)ation.ro n ca#ul /n care folo$irea c#ii e1i$tente e$te impo$i"il $e recomand renunarea la acea$ta *i in$talarea unui du* de minim ?&1?& cm, fr cu) 6apa put3ndu8$e $curge direct /n $ifonul din pardo$eal7. n interiorul du*ului $e poate monta un $caun de pla$tic. ei du*ul )a fi pre)#ut cu "are laterale de $pri in cu /nlimea de -&8K& cm pentru copii *i utili#atori de fotoliu rulant *i ?&8!&& cm pentru per$oanele ce utili#ea# alte mi loace de mer$. nlimea du*ului )a fi regla"il, iar pentru per$oanele aflate /n fotoliul rulant acea$ta )a fi de !4& cm. 0t3t ro"ineii du*ului c3t *i ceilali ro"inei din "aie )or fi po#iionai la o /nlime de ?&8!&& cm. 5i$temul de de$c+idere al ro"ineilor )a fi de tip p3rg+ie pentru a u*ura mane)rarea !45

ace$tora de ctre per$oanele ce pre#int pro"leme de pre+en$iune, $au dac "olna)ul /*i permite $e poate utili#a un ro"inet cu $en#ori.

MMM.elitemedical.com @ig.2?8%& Bu*uri adaptate MMM.intercer.netL+and+ope C.G Auctria .e)oia de $paiu pe care o are o per$oan cu di#a"iliti fie ea /n fotoliu rulant $au dependent de alte mi loace a uttoare pentru depla$are, $e )a reg$i *i /n amena area $paiului din "uctrie. Indiferent de forma "uctriei mo"ilierul )a fi a*e#at l3ng pereii laterali centrul /ncperii rm3n3nd li"er fr nici un fel de o"$tacol care $ limite#e $au $ /ngreune#e depla$area pacientului. cin3nd cont de faptul c de cele mai multe ori o per$oan cu di#a"iliti locuie*te /mpreun cu familia, adaptarea "uctriei )a fi fcut /n a*a fel /nc3t $ p$tre#e funcionalitatea ace$tei dar /n acela*i timp $ core$pund *i cerinelor "olna)ului. Be aceea toate o"iectele nece$are gtitului $au $er)irii me$ei )or fi a*e#ate /n a*a fel /nc3t ele $ fie acce$i"ile *i per$oanei cu di#a"iliti. Mo"ilierul din "uctrie )a a)ea o lime de ma1im 5& cm iar "latul mo"ilei 6$uprafaa de lucru7 )a a)ea /nlimea de 8& cm. 4+iu)eta )a a)ea *i ea /nlimea de 8& cm iar ma$ca ace$teia )a fi eliminat pentru a permite "olna)ului $ intre cu mem"rele inferioare $u" acea$ta a$tfel facilit3ndu8$e acti)itatea ace$tuia. @olo$irea corpurilor de mo"ilier $u$pendate de ctre o per$oan cu di#a"iliti e$te dificil c+iar dac ace$tea )or fi co"or3te la o /nlime de ma1im !4& cm. 0*adar $e recomand ca ace$tea $ nu fie modificate iar toate o"iectele de care "olna)ul are ne)oie $ fie depo#itate /n dulapurile, $ertarele inferioare. 0raga#ul folo$it /n "uctrie )a fi unul cu aprindere electric iar cuptorul )a fi de a$emenea electric pentru a $e e)ita acumulrile de ga#e *i ri$curile de e1plo#ie. C atenie deo$e"it tre"uie acordat per$oanelor ce /*i folo$e$c cu greutate mem"rele $uperioare, pentru ace$tea nefiind $uficient a$igurarea autonomiei de depla$are. 0daptarea "uctriei /n )ederea /m"untirii !4-

capacitii de auto$er)ire impune modificri ale tac3murilor *i )e$elei. Hac3murile )or a)ea m3nerele /ngro*ate cu materiale te1tile $au pla$tice $au )or fi pre)#ute cu tot felul de $i$teme de prindere /n ca#ul per$oanelor cu dificulti de pre+en$iune, per$oanelor care au o mo"ilitate $c#ut /n articulaia pumnului *i cotului, /nclinarea radial *i coordonarea fiind dificil, lingura *i furculia $e )a /ndoi $pre #ona radial a m3inii, u*ur3nd /n ace$t fel utili#area lor

@ig.%! Hac3muri adaptate MMM."independent.com 4nile $unt cele mai folo$ite de ctre "olna)i, iar ace$tea )or a)ea m3nere mai mari *i mai groa$e. n ca#ul /n care $e prefer totu*i un pa+ar ace$ta poate a)ea un $uport tip picior dar mai gro$. 0t3t pa+arele c3t *i cnile )or fi din material pla$tic, material ce re#i$t /n timpul cderii e)it3nd a$tfel accidentarea "olna)ilor.

@ig. %2 Pa+ar adaptat MMM."independent.com @ig. %% 4an adaptat @arfuriile )or fi ad3nci, fi1ate pe anumii $upori, ele pot fi mai /nalte de partea opu$ m3inii folo$ite de ctre "olna) pentru a pre/nt3mpina cderea m3ncrii din acea$ta. !4K

@ig.%4 @arfurie adaptat MMM."independent.com @ig%5 Bi$po#iti) pentru farfurie Mai o$ )or fi e1pu$e c3te)a e1emple de o"iecte adaptate ce conduc la /m"untirea calitii )ieii per$oanei cu di#a"iliti /n )iaa de #i cu #i.

@ig.%-8%K Bi$po#iti)e pentru de$fcut $ticle "orcane $ale$jena"lemart.com @ig. %8 Bi$po#iti) pentru curat fructe *i legume $ale$jena"lemart.com

@ig.%? @oarfec MMM.$enior$$uper$tore$.com

!48

@ig.4& Bi$po#iti) pentru periua de dini MMM.$enior$$uper$tore$.com

@ig.4!M3ner adaptat pentru c+ei +ttp9LLate$tore.ena"lemart.com

8 di$po#iti)e pentru tiat ung+iile, perii de "aie, di$po#iti) pentru /nc+eiat na$turi, /ncltor pantofi, di$po#iti) de /nclat *o$etele.

@ig. 4284% Bi$po#iti)e de tiat ung+iile MMM.ta.moti)ation.ro

@ig.44845 Bi$po#iti)e MMM.ta.moti)ation.ro

pentru

/nc+eiat !4?

na$turi

*i

fermoare

@ig. 4-8 ncltor patofi MMM.ta.moti)ation.ro @ig. 4K ncltor ciorapi 7! l!o*ra'!e8 !. 5"eng+e, H. 6!??-7 ; Recuperarea medical la domiciliu pentru medicul de amilie, Editura Medical, Aucure*ti 2. 0l"u 4. 0l"u 0. Petcu I.8 Asistena n amilie a persoanei cu de icien uncional& <d; $olirom Ia/i !"""G %. . 0l"u 4. 0l"u 0 Hi"eriu '.8 Einetoterapia pasi'8 Ed. Polirom Ia*i 2&"HG 4. Alteanu '.8 2erapia ocupaional /i ergoterapia8 Ed. 0ltiu$ 0cademi Ia*i 2&&2: 5. Ban M. ; Introducere /n terapia ocupaional8 Ed. <ni)er$itii din Cradea 2&&59 -. In$titutul de Proiectare, 4ercetare *i He+nic de 4alcul /n 4on$trucii IP4H 508Cormati' pentru adaptarea cldirilor ci'ile /i spaiilor urban a erent la exigenele persoanei cu .andicap.8 Indicati) .P &5!k2&&! K. Hi"eriu 'lad, Ji)iu Pendefunda,I Recuperarea bolna'ului .emiplegic adult>8 Ed. 4ontact Internaional Ia*i !??2: 8. Hudor 5"eng+e8 =Eine1iologie Jtiina mi/crii>8 Ed. Medical Aucure*ti 2&&2: ?. +ttp9LLMMM.$eo8point.comL !&. +ttp9LLMMM.+udu$er.orgLpu"lication$Lde$tec+Lfair+ou$ing.+tml !!. +ttp9LLMMM.nod.orgL !2. +ttp9LLMMM."i#8re$ource$.comLa$$i$ti)e8tec+nologD.+tm !%. +ttp9LLMMM.anl+."eLacce$aLinde1.p+p !4. +ttp9LLMMM.tran$portmer$eD$ide.orgLltpL

!5&