ELEMENTE DE ISTORIA PSIHANALIZEI

PSIHANALIZA IN ROMANIA 1. Perioada postbelica psihanaliza si com nism! "#plica sit atia act ala a psihanalizei in Romania$ cea de ramanere in rma %ata de Occident. Incepand c anii &'( psihanaliza dispare. )a ze! Interzicerea ideolo*ica a psihanalizei+ aceasta interzicere era , sti%icata prin aceea ca psihanaliza impre na c alte discipline apartine c lt rii b r*heze+ Absenta in%ormatiei+ daca psihanaliza treb ia sa %ie interzisa$ at nci n treb ia sa sa -orbeasca sa p blice despre psihanaliza+ Interzicerea implicita a terapiei psihanalitice+ Intrer perea e#celent l i incep t al psihanalizei in Romania interbelica. In Romania$ ca si in alte tari care a intrat s b dominatia so-ietica interzicerea psihanalizei este n %enomen de import. O data c ideolo*ia stalinista in Romania s.a importat si interzicerea psihanalizei. In R sia imediat d pa -ictoria re-ol tiei bolse-ice psihanaliza a c nosc t o perioada de rapida dez-oltare %iind interzisa abia in 1/01 cand p terea e l ata de Stalin. Acti nea liberatoare a com nism l i in ceea ce pri-este dez-oltarea psihanalizei+ in moment l com nizarii tarile din " ropa centrala si de est era caracterizate de ni-el l di%erit de dez-oltare. "#! 2n*aria era de,a e#trem de bine inte*rata in miscarea psihanalitica internationala si dad se acestei miscari cati-a psihanalisti %oarte importanti 3Sandor 4erenczi$ 5eza Roheim etc6. Insta rarea com nism l i in aceste tari le.a ad s pe toate aproape de ni-el l zero. In *eneral$ totalitarism l n a a*reat psihanaliza. 4ascistii a apelat la mas ri e#treme c m ar %i arderea cartilor l i 4re d. "#plicatia! psihanaliza prin conceptia sa despre om da neaza demnitatii mane. 7intre toate disciplinele ostracizate de com nism doar psihanaliza a ramas in aceasta pozitie de mar*inalizare pana la s%arsit l perioadei com niste. Intre com nism si psihanaliza e#ista in plan ideatic o pozitie ired ctibila. Principiile celor do a s nt biametral op se asa incat era %iresc ca sistem l com nist sa n accepte psihanaliza si sa o mentina mar*inalizata pana la s%arsit. I7"OLO5IA )OM2NIS8A PSIHANALIZA 1. Modalitatea de a aborda om l! . in prel n*irea %iloso%iei mar#iste - om l ca indi-id si p ne societatea considera om l ca totalitate$ specie$ intre paranteze+ societate$ asa incat de aici deri-a - binele indi-id al conditioneaza binele conceptia ca ceea ce conteaza e *eneral. colecti- l$ indi-id l %iind o cantitate ne*li,abila+ . binele *eneral pre-aleaza as pra binel i indi-id al si ca realizarea binel i *eneral ad ce d pa sine a tomat realizarea binel i indi-id al. 0. )onceptia despre nat ra mana! - nea*a e#istenta nat rii mane+ - a%irmarea e#istentei nei nat ri mane$ care n se %ace pe baza nor - d pa Mar# om l e ansambl l

relatiilor sociale ceea ce inseamna ca om l n ar a-ea o str ct ra biolo*ica bine cont rata+ om l e ceea ce c lt ra %ace din el+ ideea de trista amintire a om l i no ! e s %icient sa schimbi conditiile sociale pentr a obtine n alt tip de om+ s praestimeaza c lt ra si in%l entele c lt rale in da na dat l i biolo*ic. -

idei %iloso%ice$ ci pe baza e#perientei de clinica+ st di l ne-rozelor i.a aratat l i 4re d ca reprimarea instinctelor dincolo de o an mita limita d ce la imbolna-ire psihica+ 4re d -edea in ne-roze boli de inte*rare sociala+ cand reprimarea instinctelor de-ine %enomen de masa si ne-roza de-ine %enomen de masa+ s%arsit l sec 9I9 datoria moralei -ictoriene+ perioada com nista+ nat ra mana n accepta modi%icari %ara limite imp se de c lt ra+ nat ra mana imp ne limite in%l entelor c lt rale$ a caror depasire d ce la dis% nctii psihice importante. scop l rmarit e mat rizarea indi-id l i$ adica prod cerea n i psihic in care " l sa %ie a tonom atat %ata de cerintele p lsionale;instinct ale cat si %ata de S pra" instanta constienta ce incorporeaza normele c lt rale esentiale ale moment l i.

:. Atit dinea practica %ata de indi-id - indi-id l e s p s n i proces de in%antilizare+ - prin control l total al -ietii sociale si indi-id ale$ indi-izii s nt p si in sit atia nor copii care s nt dependenti in toate %el rile de stat l parinte$ care n a nici n %el de libertate de ale*ere+ - in mod pro*ramatic$ com nism l prod ce in%antilizarea in masa$ ceea ce din p nct de -edere psiholo*ic prod ce indi-izi imat ri$ %ara capacitatea de initiati-a$ %ara libertate de ale*ere$ simpli e#ec tanti intr. n an*rena, s prapersonal.

0. Psihanaliza in Romania interbelica! A e#istat o receptare s rprinzator de %a-orabila a psihanalizei$ incat se poate a%irma ca in acei ani in Romania psihanaliza era mai %a-orabil receptata decat in 4ranta. )aracteristici! A. sincronizarea receptarii c ni-el l de dez-oltare din Occident! in 1/11 n roman Nicolae <aschide p blica la Paris =Somn l si -isele> care e printre primele pe plan international ce -orbeste %a-orabil despre teoria %re diana as pra -is l i+ in 1/1: n medic Matias Irian s stine la 4ac ltatea de Medicina din ? c resti o teza de doctorat =Starea act ala a psihanalizei>+ intre 1/11.1/1: psihanaliza de.abia incepea sa depaseasca cerc l de psihanalisti din , r l l i 4re d$ abia incepea sa se internationalizeze.

?. principalii promotori ai psihanalizei s nt medicii! 5eor*e Marinesc p blica in 1/0: la Paris n st di ampl =Introd cere in psihanaliza> in =Re-ista de stiinte p re si aplicate>+ )onstantin <lad p blica in 1/0: teza de doctorat in medicina =)ontrib ti ni la st di l tratament l i psihanalitic> %inal l cartii continand 1 caz ri 3pacienti militari6 st diati de ) <lad+ obser-atii! primii psihanalisti a %ost lipsiti de analiza personala+ ) <lad se distin*e prin n meroase l crari+ l crarea care i.a creat o pop laritate ne*ati-a =M "minesc din p nct de -edere psihanalitic>+ Iosi% @est%ried p blica c Mina Mino-ici 31/016 =Medicina le*ala in %ata psihanalizei>+ in 1/0A =Instinct l se# al> bene%iciaza de o s bstantiala pre%ata a l i 4re d+ Ion Popesc Sibi teza de doctorat =7octrina l i 4re d> 31/0B6+ presedintele )omisiei care ii acorda titl l era Parhon ce semneaza pre%ata+ in 1/:0 -ol m l primeste premi l Academiei+ N mar l doctorilor care p blica carti de psihanaliza pe baza tezelor de doctorat e considerabil! 1/0A 5h Retezean =<is l in dementa precoce. )onsideratii psihanalitice> ). atit dinea mediilor c lt rale %ata de psihanaliza 3mediile c lt rale s nt m lt mai p tin %a-orabile psihanalizei$ dar tot si si aici se scrie dest l de m lt despre psihanaliza6! )onstantin Rad lesc Motr 3%iloso%$ psiholo*6 1/0: in c rs l sa de psiholo*ie trateaza psihanaliza in mod %a-orabil+ 5 5 Antonesc scrie =Psihanaliza si ed catie>+ Psiholo* l Nicolae Mar*inean l crare 1/:( =Psihanaliza *ermana contemporana>+ "stetician l 8 <ian incearca in ="stetica> sa preia an mite c nostinte din psihanaliza si sa le tilizeze in domeni l esteticii+ L cian ?la*a p ne o idee de pro-enienta psihanalitica 3ideea constient l i colecti-6 la baza %iloso%iei sale+ - cei care se op n! 5 )alinesc d pa o perioada de cochetare c psihanaliza se detaseaza in mod radical de ea+ Nae Ionesc datorita atit dinii sale %ata de psihanaliza p tem intele*e si atit dinea retin ta a l i )onstantin Noica 3discipol6. )oncl zii! Absenta trad cerilor din opera l i 4re d+ Medicii s nt cei care ad c psihanaliza in Romania$ ceea ce se schimba radical in perioada postbelica cand psihanaliza de-ine apana, l psiholo*ilor 3psihiatr l Ion <ian sin* r l din postbelic care se implica6 " *en Papadima a %ac t cate-a analize de %ormare 3postbelic6+ 7r. ?ratesc =4re d si psihanaliza in Romania>+ spirit l romanesc ar %i %ost ostil in mod % nciar psihanalizei. PSIHANALIZA IN O))I7"N82L )ON8"MPORAN In moment l de %ata psihanaliza in Occident n mai este atat o disciplina specializata ci n element constit ti- al mentalitatii occidentale. In 4ranta$ psihanaliza e

%oarte bine implantata in instit tiile medicale si psiholo*ice. =)ase <erzi> instit tiile psihanalitice 3parinti c copii %oarte mici6. Se incearca imp nerea analizei personale.