You are on page 1of 17

ANATOMIA

CAPULUI SI A GATULUI
Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva su erficial! "i bine# in ceea ce riveste as ectul fetei umane# stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la su rafata# e idermul este cel care inveleste si evidentia$a trasaturile fetei# dar in rofun$ime e%ista elementele osoase ale masivului facial# sau viscerocraniul# care da forma &enerala a fetei# iar intre oase si te&ument e%ista stratul musculaturii faciale sau musc'ii mimicii( )ata umana este cea mai e% resiva din re&nul animal# iar musculatura faciala este direct res onsabila de manifestarea e% resivitatii statice sau dinamice# fi$ionomia# res ectiv mimica( Terminolo&ie medicala: medial * intern lateral * e%tern cranial * su erior caudal * inferior ventral * anterior dorsal * osterior ro%imal * s re radacina membrului distal * s re e%tremitatea membrului Cor ul uman este format din: ca # &at# trunc'i si membre( Ca ul si &atul alcatuiesc im reuna e%tremitatea cefalica a cor ului( Ca ul este alcatuit din doua arti: una craniana# situata su erior si osterior# cores un$atoare neurocraniului sau cutiei craniene alta# re re$entata de fata, ase$ata anterior si inferior+ viscerocraniul( Gatul este artea cor ului care lea&a ca ul de trunc'i( "l are: regiune posterioara sau nucala# alcatuita din vertebre# articulatii si musc'i regiune cervicala anterioara care contine musc'ii# fascii# osul 'ioid# dar si or&ane ale &atului: larin&e# tra'ee# esofa&# tiroida# etc(

OASELE

CAPULUI

Craniul este cadrul osos al ca ului care contine si rote,ea$a creierul si or&anele de simt( "l da forma ca ului si fetei# ada osteste dintii si ofera uncte de atasare musc'ilor( Are doua arti rinci ale + craniul si fata -neurocraniul si viscerocraniul.(

Oasele craniului

Craniul este format din / oase: Occi ital# frontal# etmoid# sfenoid# tem orale -0.# arietale -0.( Oasele centrale sunt ne erec'e# iar oasele laterale sunt erec'e( Denumire r Occi ital 1 "ste situat in artea osterioara si inferioara a craniului( Inferior re$inta o &aura mare -foramen ma&num. rin care trece maduva s inarii# si in lateral re$inta fete articulare entru atlas - rima vertebra a coloanei vertebrale. )ormea$a fruntea si artea su erioara a orbitelor( Se afla in artea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului# intre cele doua orbite( )ormea$a cavitatile na$ale si artea interna a orbitelor( Are forma cubica si are as ectul unui burete# re$entand multe &auri( "ste un os situat in interiorul craniului si are as ectul unui liliac cu ari ile intinse# avand un cor # si 2 ari i# 0 mari si 0 mici( Ari ile mari se unesc cu: frontalul# arietalele# occi italul si etmoidul( Acest os contine sinusuri line cu aer# care comunica cu N Descriere

)rontal "tmoid

1 1

Sfenoid

Tem orale Parietale

0 0

cavitatile na$ale si ada ostesc e ifi$a( )ormea$a artile laterale si ale craniului si artial artea inferioara( )ormea$a urec'ea medie si interna( )ormea$a artile laterale ale craniului si rin unire# artea su erioara( Oasele fetei

Oasele fetei sunt in numar de 12 si in &eneral sunt erec'i# cate unul de fiecare arte a fetei( Denumire N Descriere r Ma%ilare 0 Se unesc in mi,locul fetei entru a forma ma%ila( )ormea$a artea inferioara a orbitei# lateralele si eretii inferiori ai cavitatilor na$ale# si si ada ostesc dintii su eriori Palatine 0 Se unesc la mi,loc ca doua 3L4-uri entru a forma cerul &urii# si o ortiune din orbita Lacrimale 0 Sunt situate e eretele intern al orbitelor( Contin canalul lacrimal( Na$ale 0 )ormea$a artea osoasa a nasului( 5i&omatice 0 Cele doua oase care formea$a ometii( Arcurile $i&omatice sunt formate de oasele $i&omatice si cele tem orale( Cornetele 0 Sunt doua oase curbate ca niste cornete na$ale situate e ereti e%terni ai cavitatilor na$ale( inferioare Aerul in'alat este rotit rin aceste cornete# dandu-i astfel tim sa se incal$easca inainte de a atrunde in lamani( 6omerul 1 "ste un os situat in artea osterioara a se tului na$al( Mandibula 1 "ste sin&urul os mobil al fetei( Are forma de otcoava si se articulea$a cu oasele tem orale rin articulatia tem oro-mandibulara( Partea centrala formea$a barbia si ada osteste dintii inferiori(

Parul

"ste o formatie e iteliala cornoasa# filiforma# cilindrica si fle%ibila( Se &aseste in toate $onele cor ului cu e%ce tia almelor# tal ilor icioarelor si mucoaselor(

ti,a cilindrica este asociata cu un fir de ondulat( Ti,a a lati$ata cu un ar carliontat( b. o ortiune im lantata in te&umente numita radacina a carei e%tremitate de forma ovoida oarta numele de bulbul parului. c. olul inferior al bulbului re$inta o de resiune in forma de cu a in care atrunde o relun&ire con,unctivo-vasculara a dermului numita papila parului. d. radacina arului este cu rinsa intr-un fel de sac dermo-e idermic numit folicul pilos# la care se ane%ea$a o &landa sebacee si musc'iul erector al arului(

La fiecare fir de ar se distin&e: a. o ortiune libera numita tulpina sau tija. )orma ti,ei arului determina as ectul dre t sau ondulat al arului( O ar dre t# iar o ti,a ovala cu arul

Straturile firului de par:

Cuticula - stratul e%terior STIATI CA: Corte%ul - stratul mi,lociu Cele mai multe fire de par Maduva - stratul interior au persoanele blonde, iar cele Cuticula rote,ea$a interiorul fiecarui mai putine, persoanele fir de ar( La un ar normal# sanatos# roscate. Parul negru are aceste invelisuri ale cuticulei sunt structura cea mai rigida. alaturate astfel incat arul este uniform# matasos# stralucitor si usor de ie tanat( Parul deteriorat este rar# as ru# li sit de stralucire# dificil de ie tanat si nu mai are re$istenta im otriva factorilor nocivi( Cortexul re re$inta artea cea mai mare a firului de ar -78 9-:8 9.( Pi&mentii naturali se &asesc in corte% -maro-ne&ru si rosu.# dand arului culoarea sa naturala( Maduva contine &ranule de &rasimi si bule de aer( Parul subtire nu are maduva( )irul de ar este un or&anism viu : el se naste# se 'raneste# res ira# creste ermanent ana la maturitate si cade( Acesta re re$inta un ciclu de viata# sau de re&enerare# du a care un alt fir nou &enerat ii ia locul( ;urata unui ciclu sanatos de re&enerare este cu rinsa intre 2-/ ani# adica o radacina oate &enera intre 18 - 0< de fire noi e arcursul vietii( ;aca dintr-o cau$a firul de ar cade# in locul sau creste imediat un alt fir# dar nu mai mult de 18-0< de ori( "vident# daca un ciclu de re&enerare se scurtea$a de la cativa ani la cateva luni sau c'iar sa tamani# atunci# intr-un interval relativ scurt# daca nu se intervine eficient# arul se va rari sau oate a area c'elia( )oliculii firelor de ar cresc =n cicluri re etitive( >ntr-un ciclu# ot fi observate ? fa$e( 1. Ana&en + sau )a$a de crestere( A ro%imativ /<9 din toate firele de ar sunt =n aceasta fa$a# =n orice moment am cauta( )a$a denumita @Ana&en4 sau fa$a de crestere# oate dura =ntre 0 si A ani( Parul creste cu a ro%imativ 18 cm e an si orice fir de ar nu e robabil sa atin&a mai mult de un metru( 0. Cata&en + )a$a de tran$itie( La finele fa$ei Ana&en# firele de ar intra =ntr-o fa$a de Cata&en# care durea$a 1-0 sa tamBniC =n tim ul fa$ei de Cata&en# foliculul se reduce la a ro%imativ 1DA din lun&imea normala( Partea inferioara este distrusa si a ila dermala eru e# a oi ramBne latenta sub acesta( ?. Telo&en + )a$a latenta( )a$a latenta urmea$a du a cata&en si durea$a de obicei =n ,ur de <-A sa tamBni( >n acest tim # firul de ar nu creste# ci ramBne atasat foliculului# =n tim ce a ila dermala ramBne =n stare latenta# mai ,os( A ro%imativ 181<9 din toate firele de ar sunt =n aceasta fa$a =n acelasi tim ( La sfBrsitul fa$ei de Telo&en# foliculul

reintra =n fa$a de Ana&en( Pa ila dermala si ba$a foliculului se reunesc si un nou fir de ar =nce e sa se forme$e( ;aca firul vec'i nu a ca$ut =nca# atunci cel nou =l =m in&e e cel vec'i afara# si ciclul de crestere =nce e din nou( )iecare fir trece rin aceste fa$e inde endent de fa$ele rin care trec firele vecine( Factorii care cauzeaza absenta, rarirea sau degradarea firului de par sunt: - boli con&enitale# unii oameni se nasc fara ar e anumite ortiuni ale scal ului( - boli dobandite e arcursul vietii# cicatrici li site de ar in urma unor arsuri# traumatisme# infectii# o eratii# inflamatii( - into%icatii cu diverse substante# de e%em lu medicamente ce induc efecte secundare - oluare c'imica si atmosferica - deficiente de alimentatie# destul de frecvente la noi in tara - stres si'ic# rofesional# social - de$ec'ilibre 'ormonale - influiente ne&ative ale mediului# de e%em lu radioactivitatea( Indiferent de factorii cau$atori# mecanismul declansarii afectiunii se centrea$a in ,urul unui rodus al metabolismului testosteronului# 'ormon se%ual masculin# secretat in cantitati mici si la femei( Predis o$itia metaboli$arii e%cesive a DHT este de cele mai multe ori transmisa &enetic( Acest rodus este metaboli$at din testosteronul din san&e de catre o en$ima ce se &aseste in radacina firului de ar( Atunci cand cantitatea de ;ET devine in e%ces actionea$a distructiv asu ra rocesului de crestere a celulei radacinii # roducand doua efecte ne&ative : 1( stimulea$a secretia de sebum la nivelul radacinii firului de ar 0( bloc'ea$a cresterea arului cu scurtarea ciclului de re&enerare ;e$ec'ilibrul ce intervine in metabolismul testosteronului afectea$a cu recadere firele de ar de e su rafata frontala si de deasu ra scal ului( Su rafetele de ar laterale si ceafa nu sunt afectate deoarece beneficia$a de un metabolism inde endent de re$enta in e%ces a ;ET( Compozitia c imica a parului Com o$itia c'imica a arului este com le%a si difera in functie de $ona foliculului ilos fiind constituit din substante or&anie# anor&anice si a a( ;intre substantele or&anice amintim: Glico&enul# cel mai ras andit dintre 'idratii de carbon din ar( Se &aseste in treimea mi,locie a foliculului ilos la nivelul $onei e%terioare a radacinii( ;e asemenea in a ila dermica se de o$itea$a cantitati insemnate in tim ul cata&enului si telo&enului# fiind sursa ma,ora de ener&ie entru sinte$a roteinelor( Poli$a'aridele acide sunt &asite in celulele $onei e%terioare a radacinii# unde se &aseste si &lico&enul si in celulele bulbului# la limita cu a ila dermica( Poli$a'aridele acide re re$inta sursa de sulf'idril entru sinte$a Feratinei( Li idele se &asesc in $onele interne ale radacinei si in ortiunea su erioara a bulbului( Sunt re$ente la ubertate si scad odata cu varsta# mai mult la femei decat la barbati( Proteinele constitue com oneneta rinci ala a arului( Aminoaci$ii i$olati sunt: li$ina# 'istidina# ar&inina# acidul as artic# treonina# rolina# &licina# alanina# cistina# valina# metionina# i$oleucina# fenilalanina( Cistina se &aseste in cea mai mare ro ortie# iar metionina in cea mai mica( La nivelul foliculului ilos roteinele sunt distribuite diferit si anume Matricea contine roteine sarace in

sulf# entru ca in corticala sa redomine roteinele bo&ate in sulf( Maduva contine cantitati mici de cistina si cantitati mai mari din ceilalti aminoaci$i( Com onenta rinci ala a ti,ei firului de ar este o roteina# scleroFeratina# ce re re$inta o forma intermediara intre Feratina moale e idermica si Feratina dura din un&'ii( In com o$itia sa se &aseste un aminoacid bo&at in sulf# Lcisteina# care asi&ura coe$iunea moleculelor de c'eratina rin untile disulfidice care lea&a catenele oli e tidice si im rima re$istenta mecanica firului de ar( Pre$enta acestor le&aturi face Feratina insolubila in a a recum si in solutii saline si inerta fata de multi a&enti c'imici cat si fata de en$ime( "ste artial solubila in solutii a oase alcaline de acid tio&licolic# rin ru erea unor le&aturi disulfidice( "lementele minerale e care le utem &asi in firul de ar sunt )e# Cu# Ca# M&# P# S# 5n# G# E&# Pb# ma,oritatea dintre ele au o rovenienta e%terna( Com onentele c'imice ale arului ii confera acestuia ro rietati fi$ice im ortante: elasticitatea# re$istenta la tractiune si torsiune# deformabilitate# ondulatia naturala# volum# culoare# 'i&rosco icitate( ;ecolorarea si ermanentul re etat# la fel si lumina solara si e% unerile la U6 duc la alterarea ro rietatilor elastice ale arului# rin de&radarea c'imica si fotoc'imica a cistinei in acid cisteic(

!oli neinfec"ioase
Nume ere MHtreaJa ScoarJ H uscatH mHruntH de culoare albH sau &ri ;escri Cau$H nt Tratame are Tratament =n salon Iecomand

A are Lam oa datoritH ne scal ului antimHtreaJH uscat Ki a # uleiuri Ki stresului creme a licate e scal Seboree Hr GlandH LoJiuni e%cesiv de sebacee Ki Kam oane &ras su ra-activH entru Hr &ras "c$emH Piele IritaJie Tratame -cBteodatH numitH roKie Ki sau reacJie nt medical dermatitH. inflamatH# aler&icH uneori iritatH Ki dureroasH Psoria$is ScoarJ H &roasH# uscatH Ki ar&intie# de obicei aflatH =n s atele urec'ilor 5one O roducJie e%cesivH a celulelor e idermice( Posibil &enetic sau datoritH stresului Loc sau Tratame nt medical sau Kam on s ecial e ba$H de cHrbune

Tratament =n salon ;acH clientul nu face actualmente un tratament# recomandaJi-i un medic ;acH clientul nu face actualmente un tratament# recomandaJi-i un medic ;acH

Alo ecia

Tratame

aerata

cu c'elie

stres( "reditar

nt medical( Tratament cu frecvenJe =nalte Tratame nt medical

clientul nu face actualmente un tratament# recomandaJi-i un medic

C'elie -subJiere a Hrului.

Alo ecie cicatri$antH

C'ist sebaceic

6Brfuri des icate

)runte =naltH# subJiere a Hrului# c'elie 5one de c'elie ermanent H unde Hrul a fost distrus O umflHturH deasu ra sau dedesubtul scal ului Ca et e uscate Ki des icate

Genetic sau ereditar

O cicatrice cau$atH de c'imicale# cHldurH sau tHieturi Mloca, Tratame Iecomand al &landei nt medical aJi un medic sebacee

Cuticule deteriorate

PHr as ru Ki li sit de strHlucire Tric'orr'e%isno PHrul dosa este as ru Ki se ru e cu uKurinJH

Monilet'ri%

UmflHt uri de-a lun&ul firului de

;eterior Tunsoar Tratament are fi$icH e Ki =n salon sau c'imicH tratamente a Hrului de recondiJiona re ;eterior Tratame Tratament are fi$icH nte de =n salon sau c'imicH recondiJiona a Hrului re Utili$are Tunsoar abu$ivH a e Ki c'imicalelor tratamente -"%( de bi&udiuri recondiJiona strBnse rea re tare =n tim ul ermanentul ui.( ;eteriorHri fi$ice -"%( rin a licare elasticelor de Hr strBnse. O TrataJi roducJie Hrul delicat neuniformH =n cadrul a Feratinei salonului

Geloid

=n folicul Nesut ;istru& cicatri$at eri fHrH foliculi ermanente de Hr ale ielii

Hr

AceastH $onH este foarte sensibilH# lucraJi cu delicateJe Iecomand aJi un medic sau un s ecialist

PHr crescut sub PHr PHr care iele care creKte face o buclH sub iele =n tim ul creKterii Ki se infectea$H

;acH =l sus ectaJi una dintre urmHtoarele boli ale scal ului# recomandaJi clientului sH consulte un medic( MoalH ;escriere Cau$H PHduc'i Conta&ios( ;es Infestarea cu =ntBlnit la co ii( Para$iJi Hduc'i# care de un ouH mici# &ri# cu A icioare# Ki se 'rHnesc cu sBn&e de 0mm# care =nJea H scal ul Ki se 'rHnesc cu sBn&e( )emelele de un ouH care se fi%ea$H e firul de Hr( Scabie -rBie. O eru Jie care Un ara$it al rBiei roduce mBncHrimi( care Htrunde =n iele Ki A are ca niKte ete de une ouH roKii Ki se =n&roa H =n iele Tinea ca itis )oarte infecJioasH( Ciu ercH( Se ia rin -vierme inelar. Pete ro$alii de e contact direct cu erii# su rafaJa scal ului se ie teni sau rosoa e( transformH =n $one cu o scoarJH &ri de unde Hrul se ru e Im eti&o )oarte infecJioasH( Macterii care Htrund - ustule urulente. MeKici e su rafaJa =n ielea tHiatH sau ielii care cra H Ki crH atH( formea$H o crustH uscatH Ki &albenH( Sucosis barbae Pete mici Ki O infecJie bacterianH &albene( IritaJii Ki a $onelor cu Hr ale feJei( inflamaJii ale ielii( Eer es sim le% MeKici um lute cu O infecJie viralH a lic'id care a ar e Ki =n ielii( ,urul bu$elor( MeKicile sunt iritate Ki se umflH( )oliculitH Pustule mici Ki Macterii datoritH &albene# cu un fir de scHr inatului sau Hr =n mi,loc( contactului cu o altH

!oli infec"ioase

Ne&i

UmflHturi culoarea ielii

ersoanH infectatH( de 6irus( Prin contact direct( Sunt infecJioKi doar dacH le-a fost afectatH inte&ritatea(

MoalH "c$emH Psoria$is Alo ecia acreata Im eti&o )urunculi Alo ecie tractilH )oliculitH 6iermi inelari Alo ecie difu$H Ne&i

TIIMIT"I" LA TIIMIT"I" LA M";ICUL ;" M";IC SP"CIALIST )AMILI"

Alopecia#caderea parului

Ca$ de calviJie

Piele sHnHtoasH

Alo eciile re re$inta afectiuni ale arului si scal ului caracteri$ate rin caderea difu$a sau locali$ata a arului( Alopeciile difuze sunt definite in ra ort cu o cadere normala de cca(<8 de fire de ar e $i(Unele caderi ale arului sunt fi$iolo&ice -caderea arlui lanu&o la nou nascut si cea $isa seboreica la se%ul masculin.( Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati# res onsabila de calvitia comuna# cu redis o$itie ereditara-dominanta( "a ince e du a adolescenta# mai ales in re&iunea tem orala si este de endenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de odoaba sa ca ilara(Acest ti de calvitie la o femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virili$are(Tratamentul acestui ti de alo ecie este dece tionant si re re$inta o sursa im ortanta de rofit entru comertul cu roduse medicale si ara-medicale( Eflu$ium telogen -alo ecia difu$a de stress. #este datorat sincroni$arii a numeroase fire de ar in fa$a telo&ena# du a un e isod febril# o nasere dificila# o interventie c'irur&icala sau un e isod ne&ativ si'o-afectiv(Iefacerea com leta du a un astfel de e isod se reali$ea$a in 2 ana la A luni(

Alopeciile to%ice sunt datorate in s ecial c'imiotera iei anti-canceroase# antitiroidienelor de sinte$a# anticoa&ulantelor# anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A(( Pelada este o boala frecventa de cau$a inca ne reci$ata# asociata cu vitili&o# cu auto-anticor i anti-stomac# anti-tiroida# ereditate# diabet# ato ie# traume si'ice(Limita $onei fara ar este neta# ielea este stralucitoare# unctata de orificiile foliculilor ilo-sebacei# incon,urata de fire ru te la 1 cm# deformate in forma de semnul e%clamarii("volutia oate fi s re crestere s ontana sau ca ricioasa# s re &enerali$are( Alte alopecii in laci sunt fie traumatice: tricotilomania sau alo ecii create de diverse ti uri de coafura( Alopeciile cicatriciale urmea$a orice roces care distru&e foliculul ilos :traumatism# arsura# afectiuni con&enitale #lu us# foliculite# modificari date de tratamente radiotera ice# cancere e iteliale rimitive# metasta$e# etc( Alo ecia mucinoasa sau follicular mucinosis re re$inta o eru tie dermatolo&ica constand din a ule foliculare siDsau laci indurate care demonstrea$a modificari 'istolo&ice distinct in foliculii ilosi care conduc la ierderea arului& Acumularea de material mucinos in foliculii de ar alterati si in &landele sebacee crea$a o conditie inflamatorie cu rocese de&enerative secundare( Fata, gitul si scalpul sunt $onele cele mai afectate# desi le$iunile ot a are in orice arte a cor ului( Mortalitatea este relationata cu coe%istenta micozei fungice in alo ecia mucinoasa secundara( 1<-289 dintre acientii cu alo ecie mucinoasa vor de$volta limfom& Potentialul mali&n entru alo ecia mucinosa nu oate fi cuantificat datorita naturii sale eni&matic si a altor anomalii cutanate ale celulelor T( Morbiditatea alo eciei mucinoase este in &eneral limitata la cosmetica( Alopecia areata re re$inta o forma de ierdere a arului recurenta# necicatriciala care oate afecta orice $ona iloasa( "ste o conditie beni&na si asim tomatica la ma,oritatea acientilor( Poate determina stress si'osocial la ersoanele afectate( Aceasta oate fi locali$ata# e%tinsa sau asociata cu conditii autoimmune recum dermatita ato ica# vitili&o# afectiuni tiroidiene# boli vasculare cola&enoase# diabet $a'arat# anomalii ale ersoanalitatii( Alo ecia areata este im redictibila( Nici un tratament nu este efficient in o rirea ro&resiei conditiei( Cei mai multi acienti re$inta citeva locali$ari# iar cresterea s ontana a arului a are intrun an( Sub 189 din acienti sufera de alo ecie e%tensive( )actorii de ro&nostic ne&ative cu rind anomaliile un&'iilor# ato ia# debut la virsta fra&eda si formele severe de alo ecie areata( Alo ecia areata oate a are la orice varsta de la nastere ana la decadele inde artate ale vietii( Au fost ra ortate si ca$uri con&enitale( Incidenta ma%ima a are intre 1<-0: de ani( Peste 229 dintre ersoanele cu alo ecie areata au un debut inainte de 08 de ani( Alo ecia areata locali$ata( " isoadele de alo ecie locali$ata sunt autolimitante# re&enerarea s ontana a arului a arand la ma,oritatea acientilor intr-o luna# cu sau fara tratament( Alo ecia areata e%tensiva( Ie re$inta afectarea a este <89 din su rafata scal ului( "ste mai rara( La ?89 dintre acienti intervine caderea totala a arului in A luni de la debut( "volutia este im redictibila dar recunoaste recaderi( Alo ecia areata universalis( Caracteri$ea$a ierderea totala a arului de e toate $onele cor ului(

'atreata

Matreata este o afectiune a ielii ca ului foarte comuna# e care o e% erimentea$a a roa e toti oamenii la un moment dat din viata indiferent de se% sau etnie( Aceasta afectea$a nu doar scal ul dar si urec'ile# s rincenele# interiorul narilor si ie tul( Matreata oate afecta $onele aroase ale cor ului sau cele cu foarte utin ar( Alte denumiri ale matretii sunt dermatita seboreica sau seborea si istoric PitOriasis ca itis( Ie re$inta descuamarea e%cesiva a ielii moarte de e $onele aroase( Poate fi cau$ata de e% unerea e%cesiva la caldura si fri&( ;escuamarea e%cesiva oate fi cau$ata de dermatita seboreica# la ersoanele cu ten &ras# de soria$is# infectiile fun&ice sau e%coriatii asociate cu infestarea cu aduc'i( "ste normal ca celulele ielii sa moara si sa se descuame$e( O cantitate mica de matreata este normala si comuna( Totusi unele ersoane e% erimentea$a o descuamare abundenta care oate fi acom aniata de roseata si iritatie( Cele mai multe ca$uri de matreata ot fi tratate sim lu cu sam oane( Seborea este o cau$a frecventa de matreata e%cesiva la ersoanele cu ten &ras sau mi%t( Cau$a seboreei este necunoscuta# desi o ciu erca care traieste frecvent e scal # Malassezia furfur oate ,uca un rol( Seboreea afectea$a si fata# $ona intersca ulara si ie tul-$one cu multi le &lande sebacee( Pe fata se re$inta ca ete rosii si comedoame e o $ona &rasa situata e ari ile na$ale# frunte# barbie# ,umatatea mediana a obra,ilor( Sam oanele folosesc o combinatie de in&rediente entru a controla matreata( Acidul salicilic inlatura celulele ielii moarte de e scal si scad rata la care acestea sunt create( 5inc Orit'ione omoara pit ospora( ;oar cresterea folosirii de sam on va inlatura matreata( Sam onarea re&ulata cu un antifun&ic oate reduce recurenta( Pentru matreata cau$ata de seboree este indicata crema cu corti$on entru fata si lotiunile entru scal cu utili$are de doua ori e $i( Cremele antifun&ice sunt

frecvent eficiente deoarece reduc numarul de ciu erci care traisc e iele( Cremele contin clotrima$ole si micona$ole in concentratii de 19 si 09( Acestea sunt a licate de doua ori e $i( Pato&enia matretii Pe masura ce stratul e idermic se innoieste continuu# celulele sunt im inse in afara si mor descuamindu-se( La cei mai multi oameni acesti ful&i de iele sunt rea mici entru a fi vi$ibili( Totusi anumite conditii determina cresterea ratei de reinoire celulara mai ales e scal ( Pentru ersoanele cu matreata celulele ielii se ot matura si elimina in 0-7 $ile fata de durata de o luna la ersoanele sanatoase( Cau$e si factori de risc entru matreata Cau$a e%acta a matretii este necunoscuta( Se includ in diferite combinatii roducerea crescuta de sebum a ielii# cresterea numarului de ciu erci ale ielii# trans iratia# e% unerea la caldura sau fri&# sistem imunitar slab# afectiuni cronice# stress emotional sau mental( )actorii de risc entru matreata cu rind: afectiuni cronice# varsta tanara si cea mi,locie# e masura ce oamenii imbatranesc nu mai re$inta matreata# totusi entru unele ersoane roblema oate dura toata viata# barbatii re$inta mai frecvent matreata deoarece acestia au &lande care roduc sebum mai mari si datorita influentei 'ormonale# tenul seboreic# dieta saraca in $inc# vitamina M sau unele ti uri de &rasimi# o com onenta ereditara( Sistemul imun deficitar oate determina matreata( Macteriile nu determina matreata( Matreata nu este o infectie fun&ica si nu este aceeasi entitate atolo&ica cu tineea ca itis( Matreata nu este conta&ioasa( Matreata oate fi determinata sau a&ravata de i&iena deficitara si sam onarea rara( Sistemul imun oate ,uca un rol in a aritia matretii( ;esi matreata usoara este o conditie foarte comuna la ma,oritatea ersoanelor cu un sistem imun normal# matreata severa este mai intilnita in afectiunile cronice cum este ParFinson sau SI;A( 'atreata determinata de dermatita seboreica

;ermatita seboreica este o ec$ema care a are in anumite arti ale cor ului cu sebum e%cesiv( 5onele afectate cu rind scal ul# urec'ile# fata# ie tul si faldurile ielii# cum sunt $ona in&'inala# $ona de sub sani# $ona a%ilara( Cau$a

seboreei este necunoscuta desi se considera a ,uca un rol im ortant o ciu erca care traieste e iele-Malassezia furfur. O manifestare comuna a seboreei care afectea$a ca ul este matreata( Pe fata aceasta se manifesta ca ete rosii# inflamate# cu as ect uleios# dure e ari ile na$ale# frunte# barbie# obra,i si in s atele urec'ilor( Seboreea scal ului nu determina ierderea ermanenta a arului( )recvent aceasta nu este foarte ruri&inoasa( Seboreea oate a are din co ilarie# imediat du a nastere si tine citeva luni( Poate afecta scal ul sau sa roduca ete rosii e cor ( Adultii de toate varstele ot de$volta seboree mai ales e scal si fata( 'atreata prin dermatita de contact si psoriasis ;ermatita de contact sau sensibilitatea la roduse de in&ri,ire a arului sau la fi%ative oate determina un scal eritematos# ruri&inos si care se descuamea$a( Sam onarea rea frecventa sau folosirea a multor roduse de aran,are a arului oate irita scal ul determinind matreata( Psoria$isul este o afectiune a ielii care determina acumularea de celule ale ielii moarte care formea$a lambouri albe( A are frecvent la &enunc'i# trunc'i# dar oate afecta si scal ul( Pentru cei mai multi tineri si adulti sim tomele matretii sunt usor de remarcat: ful&i albi# uscati sau &rasi de iele moarta alba care cad e umeri si &it# sau ersista in a&lomerari e scal ( )recvent determina rurit si eritemul $onelor afectate( "%ista un alt ti de matreata care afectea$a co ii mici( Aceasta determina un scal cu cruste# care se descuamea$a# comun nou-nascutilor# dar si in orice erioada a co ilariei( ;esi oate alarma arintii nu este ericuloasa si de obicei se vindeca sin&ura cind co ilul im lineste 1 an( Cele mai multe ca$uri de matreata nu necesita control medical( ;ar daca ruritul ersista entru cateva sa tamani# e%ista eritem# secretii du a eliminarea crustelor este indicata o vi$ita la medic(( (ipuri de sampoane Sam oanele sunt a&enti de curatire entru ar si ielea ca ului# in&redientul rinci al fiind un deter&ent( In com o$itia lor intra surfactantul rinci al entru efectul de deter&ent si s umareC surfactantul secundar entru conditionareC aditivii care dau efecte s eciale( Sam oanele ot fi &asite sub diferite forme de re$entare: lic'ide# creme sau aste# aerosoli sau sub forma de ulbere( Marea lor ma,oritate sunt lic'ide# trans arente sau o ace - erlate.( Calitatile sam onului nu se limitea$a la o sim la curatare: arul trebuie sa fie frumos# stralucitor# moale la atin&ere# su lu# usor de coafat# fara sa se electri$e$e# tonic# cu volum etc( ;e asemenea e%ista mai multe situatii in functie de natura arului -uscat# &ras# decolorat# ermanent.# de maladiile ielii ca ului -matreata# dermatita seboreica# soria$is.# de obiceiurile de i&iena# varsta# se$on# mod de viata in care se cere un sam on s ecial( Sam oanele cosmetice -sau de conditionare. sunt destinate sa aiba calitati de in&ri,ire si de infrumusetare articulare# in functie de nevoile firului de ar# stralucire si ie tanare usoara entru arul uscat# volum si le,eritate entru arul &ras# imbunatatirea as ectului entru arul fin# su lete si disci lina entru arul vo sit sau decolorat( )ormularea acestor sam oane este foarte elaborata: ba$a de s alare este cel mai adesea o asociere intre rodusi tensio-activi anionici si amfoteri# cu aditivi: olimeri cationici -avand afinitate entru c'eratina favori$ea$a descurcarea arului.# olimeri anionici sau amfoteri - entru de revi&orare a arului.(

;iferenta dintre sam oanele cosmetice si cele dermatolo&ice consta in s ecial in concentratiile rinci iilor active# de re&ula mai mari la sam oanele dermatolo&ice# acce tate si autori$ate e iata ca medicament(;e e%em lu in sam oanele cosmetice sulfura de seleniu este in concentratie de ma%im 19 -;ercos. # iar in cele dermatolo&ice oate fi 09-Selsun.(Toate aceste situatii sunt s eculate de industria cosmetica entru a une e iata nenumarate roduse de s alare a arului cu indicatii diferite( Sam oanele clasice# sunt cele mai des utili$ate# au utere de s umare mare# curata bine si au in com o$itia lor a&enti tensio-activi anionici( In functie de concentratia ba$ei de s alare si a catorva aditivi ot sa fie destinate in functie de ti ul de ar: uscat sau &ras( Sam oanele entru co ii# sunt sam oane 3blande4# care au ca im erativ rimordial calitatea de a fi erfect tolerate de ielea fra&ila a scal ului si de mucoasa oculara a co ilului( Ma$a de s alare este mai utin deter&enta si are in com o$itie cel mai adesea a&enti tensioactivi anionici foarte slabi# amfoterici sau nonionici( Sam oanele colorante reinvie culoarea naturala a arului sau dau anumite refle%e( Musetelulul# datorita com o$itiei de flavonoide intareste blondul natural# e%tractul de nuc intareste culoarea bruna iar Eenna confera refle%e rosii sau aca,ou( ;easemenea aceste sam oane au efecte antise tice si anti ara$itare( Sam oanele tratament au in com o$itia lor e lan&a ba$a de s alare diversi constituienti care le confera e lan&a rolul de curatare si ro rietati tera eutice: Sam oanele anti ara$itare sunt entru tratarea ediculo$ei scal ului# iesind din cadrul cosmeticelor( Considerate medicamente# ot contine insecticide ca: 'e%aclorciclo'e%an# malation# i eronilbuto%id# derivati de mercur( Sam oanele entru ar &ras -e% Sabal#Ar&eal. au ro rietati deter&ente foarte bune si o actiune de conditionare mica( Substantele active care ot intra in com o$itia lor sunt foarte multe: lemnul de Panama -limitea$a seboreea reactionala.# taninul -rol astrin&ent# cOsteina# metionina# uleiul de cade -actiune antibacteriana si antifun&ica.# ar&ila -absorbant al sebumului.( Sam oanele entru arul uscat# fra&il sau deteriorat datorita decolorarii# vo sirii# ermanentului -e% Lactocerat. roduc o curatare blanda si o conditionare buna# utand contine ulei de ricin# ulei de avocado# ulei de vi$on# aci$i &rasi esentiali( Prin continutul de a&enti tensioactivi cationici fac ca arul sa oata fi ie tanat mult mai usor( Sam oanele anti eliculare -e% Sele&el# GertOol S# Tria$ol# Ni$oral# ;ercos# Sti ro%# Node ;S# Node G# T&el. contin e lan&a ba$a de s alare a&enti antimicrobieni si antifun&ici asociati cu un a&ent Feratolitic( A&entii Feratolitici au ca obiectiv eliminarea scuamelor de la su rafata ielii si sunt re re$entati de unii alfa 'idro%i aci$ii# acid salicilic etc(Gudroanele# desi foarte eficace au fost retrase din formulari datorita efectelor lor otential muta&ene( ;intre a&entii antifun&ici cel mai frecvent intilnim irocton-olamina# irition$incul#Fetocona$olul#clotrimaOilul# climba$olul# seleniumul-sulfid( Sam oanele entru s alare frecventa# ot fi folosite $ilnic# au in com o$itia lor concentratii reduse de a&enti tensioactivi anionici sau re$enta unor tensioactivi amfoteri sau neiono&eni# mai utin a&resivi -Node#"%tra;ou%.(Aceste sam oane nu determina seboree reactionala si au un efect cosmetic bun fara sa 3incarce arul4 # asa cum se oate intam la daca se folosesc re etat anumite roduse cosmetice:balsamuri# fi%ative# &eluri( Produse de conditionare

Pentru imbunatatirea as ectului arului avem la dis o$itie rodusele de conditionare folosite du a s alare( Acestea contin aci$i &rasi si acooli: tri&liceride naturale -ulei de masline# ulei de avocado.# ceara# ulei de ,o,oba# lanolina# fosfoli ide# vitamina A# M# "# cola&en# Feratina# &elatina si olimeri cationici( Produsele de conditionare sunt re$entate sub diferite forme: 1( Malsamurile# sunt destinate arului normal# uscat sau foarte uscat si sunt folosite du a fiecare s alare( 0( Mastile ca ilare sunt creme destinate arului foarte uscat# se folosesc o data e sa tamBna si sunt lasate sa actione$e ?8 de minute inainte de clatire( ?( Uleiurile ca ilare sunt utili$ate de foarte mult tim # ele rote,ea$a lubrefia$a si dau arului un as ect lacut( Se ot a lica inainte sau du a sam ona,( Alte roduse de conditionare care nu necesita clatire sunt destinate a a,uta la coafarea arului si a mentine coafura: lotiunile 'idroalcoolice# &elurile non &rase# s umele in aerosoli# brillantinele etc( AvBnd la dis o$itie o &ama lar&a de sam oane si roduse de conditionare in&ri,irea arului oate fi facuta cu usurinta( )recventa cu care se s ala arul de inde de ti ul acestuia#si de starea de sanatate ( ;ermatolo&ul oate a,uta la ale&erea sam onului in functie de starea scal ului sau a arului -sanatosa sau atolo&ica. si oate escrie medicamente s ecifice # sam oane dermatolo&ice sau cosmetice (

You might also like