Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
(REBT) Indrumar Pentru o Gandire Rationala

(REBT) Indrumar Pentru o Gandire Rationala

Ratings: (0)|Views: 121|Likes:
Published by flopalan
Această lucrare prezintă un model al educaţiei raţional-emotive şi comportamentale (REBT), care este o formă de psihoterapie cognitiv- comportamentală (CBT). Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii ştiinţifice.

Asumpţiile fundamentale (ideile de baza) ale tuturor psihoterapiilor oognitiv-comportamentale sunt:
(1) Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile/reacţiile în mod direct ci
modul în care interpretăm evenimentele, gandirea noastra, cogniţiile noastre, sunt cele care cauzează răspunsurile/reacţiile
- cognitive (ex. ideea că nu merit să trăiesc),
- comportamentale (ex. izolare şi lipsă de comunicare),
- subiectiv-emoţionale (ex. trăire depresivă) şi
- biologice (ex. creşterea tensiunii arteriale).

(2) Cogniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate. Această identificare poate fi directă, în cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (ex. prin indicatori comportamentali) în cazul cogniţiilor inconştiente.
(3) Odată identificate, cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cogniţiile iraţionale dezadaptative care generează răspunsuri disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale adaptative care generează răspunsuri funcţionale.

Poveştile fac parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Ele au funcţie ludică şi formativă, personajele constituind fie modele de urmat în viaţă pentru fetiţe (ex. Albă ca Zăpada) şi băieţei (ex. Făt-Frumos) fie modele de evitat pentru copii (ex. Zmeul cel rău). Aspectul nou şi deosebit al acestei lucrări îl constituie faptul că aceste poveşti au fost construite de specialişti psihologi pe baza unor modele cognitiv-comportamentale. Astfel, pe lângă toate calităţile pe care le au toate celelalte poveşti,; poveştile din acest volum au fost astfel construite încât funcţia formativă să fie explorată la maximum. Prin aceste poveşti se identifică şi modifică credinţele iraţionale care generează patologie şi suferinţă copiilor, şi în paralel se asimilează credinţe raţionale care generează o stare de sănătate psihică si echilibru.
Pe de alta parte, această carte oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate în educaţia copiilor. Majoritatea exemplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-copii.
Cu toate acestea, o analiză atentă a acestora vă va permite să descifraţi utilitatea lor în consilierea tuturor agenţilor educativi: bunici, educatori, învăţători, asistenţi sociali etc., dar si a celor din alte medii sociale. Tocmai această diversitate a adresabilităţii conferă plusul de valoare fiecărei recomandări. Sperăm ca cititorii să se convingă singuri de acest lucru.
Această lucrare prezintă un model al educaţiei raţional-emotive şi comportamentale (REBT), care este o formă de psihoterapie cognitiv- comportamentală (CBT). Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii ştiinţifice.

Asumpţiile fundamentale (ideile de baza) ale tuturor psihoterapiilor oognitiv-comportamentale sunt:
(1) Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile/reacţiile în mod direct ci
modul în care interpretăm evenimentele, gandirea noastra, cogniţiile noastre, sunt cele care cauzează răspunsurile/reacţiile
- cognitive (ex. ideea că nu merit să trăiesc),
- comportamentale (ex. izolare şi lipsă de comunicare),
- subiectiv-emoţionale (ex. trăire depresivă) şi
- biologice (ex. creşterea tensiunii arteriale).

(2) Cogniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate. Această identificare poate fi directă, în cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (ex. prin indicatori comportamentali) în cazul cogniţiilor inconştiente.
(3) Odată identificate, cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cogniţiile iraţionale dezadaptative care generează răspunsuri disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale adaptative care generează răspunsuri funcţionale.

Poveştile fac parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Ele au funcţie ludică şi formativă, personajele constituind fie modele de urmat în viaţă pentru fetiţe (ex. Albă ca Zăpada) şi băieţei (ex. Făt-Frumos) fie modele de evitat pentru copii (ex. Zmeul cel rău). Aspectul nou şi deosebit al acestei lucrări îl constituie faptul că aceste poveşti au fost construite de specialişti psihologi pe baza unor modele cognitiv-comportamentale. Astfel, pe lângă toate calităţile pe care le au toate celelalte poveşti,; poveştile din acest volum au fost astfel construite încât funcţia formativă să fie explorată la maximum. Prin aceste poveşti se identifică şi modifică credinţele iraţionale care generează patologie şi suferinţă copiilor, şi în paralel se asimilează credinţe raţionale care generează o stare de sănătate psihică si echilibru.
Pe de alta parte, această carte oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate în educaţia copiilor. Majoritatea exemplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-copii.
Cu toate acestea, o analiză atentă a acestora vă va permite să descifraţi utilitatea lor în consilierea tuturor agenţilor educativi: bunici, educatori, învăţători, asistenţi sociali etc., dar si a celor din alte medii sociale. Tocmai această diversitate a adresabilităţii conferă plusul de valoare fiecărei recomandări. Sperăm ca cititorii să se convingă singuri de acest lucru.

More info:

categoriesTopics
Published by: flopalan on Dec 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/06/2013

pdf

text

original

 
 Î
NDRUMAR
 
PENTRU
 
O
 
GÂNDIRE
 
RAŢIONALĂ
 Recomandări pentru părinţi şi educatori, dar si pentru cei din alte medii sociale.Prelucrare din cartea “Poveşti raţionale pentru copii” de Virginia Waters, tradusa şi adaptata în limba română de !aniel !avid, "drian #pre, $aura Petra%  publicata de !eac &orina, psi'olog cu drept de liberă practică, specialist ( autonom
Introducere
 Această lucrare prezintă un model al educaţiei raţional-emotive şi comportamentale (REBT), care este o formă de psihoterapie conitiv- comportamentală (!BT)" #sihoterapiile conitive şi comportamentale (conitiv-comportamentale) constituie acel sement din familia lară a psihoterapiilor care este cel mai $ine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată %n  studii ştiinţifice"  Asumpţiile fundamentale (ideile de $aza) ale tuturor psihoterapiilor oonitiv-comportamentale sunt& (')
 Evenimentele de viaţa
 
nu
 
ne afectează
 răspunsurilereacţiile %n mod direct ci
modul în care interpretăm evenimentele, gandirea noastra, cogniţiile noastre, sunt cele care cauzează răspunsurile/reacţiile
- conitive (e" ideea că nu merit să trăiesc), - comportamentale (e" izolare şi lipsă de comunicare), - su$iectiv-emoţionale (e" trăire depresivă) şi- $ioloice (e" creşterea tensiunii arteriale)"(*)!oniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate"  Această identificare poate fi directă, %n cazul
cogniţiilor conştiente
 , sau indirectă (e" prin indicatori comportamentali) %n cazul
cogniţiilor inconştiente
"(+)dată identificate, coniţiile pot fi schim$ate prin tehnici psiholoice specifice astfel, coniţiile iraţionale dezadaptative care enerează răspunsuri disfuncţionale sunt %nlocuite cu coniţii raţionale adaptative care enerează răspunsuri funcţionale" #oveştile fac parte interantă din copilăria celor mai mulţi copii" Ele au funcţie ludică şi  formativă, persona.ele constituind fie modele de urmat %n viaţă pentru fetiţe (e" Al$ă ca /ăpada) şi $ăieţei (e" 0ăt-0rumos) fie modele de evitat pentru copii (e" /meul cel rău)" Aspectul nou şi deose$it al acestei lucrări %l constituie faptul că aceste poveşti au fost construite de specialişti  psiholoi pe $aza unor modele conitiv-comportamentale" Astfel, pe l1nă toate calităţile pe care le au toate celelalte poveşti, poveştile din acest volum au fost astfel construite %nc1t funcţia  formativă să fie eplorată la maimum" #rin aceste poveşti se identifică şi modifică credinţele iraţionale care enerează patoloie şi suferinţă copiilor, şi %n paralel se asimilează credinţe raţionale care enerează o stare de sănătate psihică si echili$ru"  #e de alta parte, această carte oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate %n educaţia copiilor" 2a.oritatea eemplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-copii"
)
 
!u toate acestea, o analiză atentă a acestora vă va permite să descifraţi utilitatea lor %n consilierea tuturor aenţilor educativi& $unici, educatori, %nvăţători, asistenţi sociali etc", dar si a celor din alte medii sociale" Tocmai această diversitate a adresa$ilităţii conferă plusul de valoare  fiecărei recomandări" 3perăm ca cititorii să se convină sinuri de acest lucru"4 Educator - %n toate contetele care vor urma am folosit acest termen %n sens foarte lar, incluz1nd su$ aceeaşi etichetă linvistică toţi aenţii educativi, alţii dec1t părinţii"
Iată ce cuprinde ghidul:
$ectia ) &apacitatea de a ne re*olva problemele în mod raţional $ectia + &um să te accepţi pe tine însuţi şi pe copilul tău$ectia  !e*voltaţi-vă toleranţa la rustrare$ectia / &ând rica ne stă în cale$ectia 0 &apcanele uriei şi cum să le evităm$ectia 1 &um să ne luminăm viaţa puterea gândirii raţionale+
 
Lectia 1: Caacitatea de a ne re!o"#a ro$"e%e"e &n %od ra'iona"
(u%ar
Oamenii îşi creează adesea neplăceri la nivel emoţional datorită credinţelor pe care le au şi a modului lor de a evalua o situaţie. Este posibil să învăţaţi să gândiţi mai raţional şi să vă creaţi sentimente adecvate, nu dureroase. A gândi raţional nu este doar mai plăcut la nivel emoţional ci contribuie şi la abilităţile persoanei de a aborda şi de a rezolva probleme practice. Părinţii care gândesc raţional îşi vor rezolva mai eficient conflictele cu copiii lor şi îi vor putea învăţa şi pe aceştia cum să se raporteze raţional la propriile sentimente şi probleme
Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa
Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa trăiau odinioară în Marile Păduri, împărţind o locuinţă într-un copac bătrân şi trainic. În fiecare toamnă, coile lor deveneau tot mai !tufoa!e şi blăniţele lor tot mai de!e" atunci ştiau că a !o!it momentul !ă pornea!că ţopăind prin Marile Păduri, în căutare de alune pe care !ă le mănânce în timpul iernii celei #reie. $um nu era de!tul ioc în că!uţa lor ca !ă încapă toate proviiile pe care le adunau, a!cundeau mare parte din alune într-o !corbură de copac de pe partea cealaltă a pa%iştii. Scorbura părea pu!tie şi nelocuită, aşa că era un depoit e&celent pentru proviiile adunate.Într-o i fri#uroa!ă de iarnă, Maşa, Daşa şi Saşa !e treiră flămânde, cu lumina !oarelui  palidă ca o lămâie pătrunând în cămăruţa lor. Se demeticira bine, că!cară şi !e !trecurară din căminul lor cald în fri#ul necruţător al dimineţii.'Mi-e atât de foame, încât cred că aş fi în !tare !ă mănânc un copac între# plin de alune(, !pu!e Maşa, ple!căind demon!trativ.'Mie mi-e atât de foame, încât aş mânca un cal(, !pu!e şi Daşa, ţopăind de ici colo.')u vorbi pro!tii* veveriţele nu ar mânca niciodată un cal - doar !untem ve#etariene(, !pu!e imediat Saşa. ' +i mai ale!, nu vom mânca nimic dacă tot !tăm aici #ândindu-ne la ce am  putea mânca.( continuă ea. 'ai !ă ne mişcăm(. ce!tea fiind !pu!e, Maşa, Daşa şi Saşa porniră de-a lun#ul pa%iştii înăpeite în!pre copacul lor cu /rană. %un#ând ele cam la %umătatea drumului, !e opriră în#roite de o privelişte teribilă* niciodată nu le mai fu!e!e dat !ă vadă aşa ceva - atât de uriaş, de #roanic, de ameninţător... Îşi dădură !eama că drumul le era blocat de cel mai mare perete de ăpadă  pe care l-au văut vreodată* părea că a%un#e până-n cer, fără început şi cu !i#uranţă fără de capăt. Problema cea mai mare era, fireşte, că partea cealaltă a idului le părea de neatin!.+i ce credeţi că au făcut ele atunci0 $e vă trece prin minte că ar fi putut face ele0 1 !ă vă dau un indiciu* au avut fiecare o reacţie diferită şi, prin urmare, fiecare a făcut altceva.Maşa era de%a furioa!ă. Se #ândea* ')u !uport !ă văd idul ă!ta de ăpadă în faţa oc/ilor )u ar trebui !ă !e afle aici, nici n-a fo!t aici înainte. )u !uport !ă nu obţin ceea ce dore!c. 2345674 !ă a%un# la alunele acelea 8e merit şi ar trebui !ă le am. 1ricine a pu! idul ă!ta aici în calea mea ar trebui !ă fie di!tru!. 8a ce !e va mai a%un#e aici pe pa%iştea noa!tră dacă  fiecare face după cum îl taie capul0 )u e drept ca idul ă!ta !ă fi apărut aici( în timp ce Maşa #ândea a!tfel, !e tot învârtea în cerc până ce ameţi, apoi începu !ă lovea!că peretele cu lăbuţele şi cu capul, provocându-şi ditamai durerea de cap.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->