Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria Aviatiei Romane Abreviata

Istoria Aviatiei Romane Abreviata

Ratings: (0)|Views: 74|Likes:
Published by doru_varlan
Istoria-Aviatiei-Romane-abreviata
Istoria-Aviatiei-Romane-abreviata

More info:

Categories:Book Excerpts
Published by: doru_varlan on Dec 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2014

pdf

text

original

 
 Pagina de front |
Istorie
| Proza si teatru| Jurnalistica | Poezie| Economie| Cultura | In limbi straine| Comentarii| Actualitatea germana | Comunicate
ş
i apeluri
 
O istorie sumar 
ă
 a Avia
ţ
iei Române
 
Numeroase ilustra
ţ
ii la subsolul paginii
 
Liviu V
ă
lena
ş
, Germania
 
Cu cometarii de la cititori
 
1529. - Conrad Haas din Sibiu realizeaz
ă
 prima rachet 
ă
 în trepte
.
 
1702. - Haiducul Gligor Pintea construie
ş
te planoare cu ro
ţ 
i învelite în piele de cerb.
 
1765. -
Ţă
ranul Constantin Nestor construie
ş
te un planor din lemn care se pare c
ă
 a
ş
i zburat.
 
1818. - În prezen
ţ 
a domnitorului Caragea are loc pe Dealul Spirii din Bucure
ş
ti prima lansare a unui balon cu aer cald ("
Be
ş
ica lui 
 
Caragea
").
 
1875. - Prin
ţ 
ul Grigore Sturdza construie
ş
te la Ia
ş
i un planor cu care profesorul de gimnastic
ă
 Spinzi realizeaz
ă
 o lansare.
 
1880. - Gheorghe Vaarlam Ghi
ţ 
escu proiecteaz
ă
 un balon dotat cu o direc
ţ 
ie.
 
1883. - Gheorghe Ferikide proiecteaz
ă
 un dirijabil sferic.
 
1884. - Ion Stoica construie
ş
te în Transilvania un aparat de zbor care imita p
ă
s
ă
rile
ş
i un elicopter în miniatur 
ă
.
 
1886. - Alexandru Ciurcu împreun
ă
 cu francezul Just Buisson realizeaz
ă
 primul motor reactiv care va propulsa o barc
ă
 pe Sena.
 
1893. -
Debutul armei aerului în România
: la Bucure
ş
ti este creat
ă
 prima subunitate de aerosta
ţ 
ie aerian
ă
. În acest scop este
 
achizi
ţ 
ionat un balon din Fran
ţ 
a.
 
- Mihail Br 
ă
neanu proiecteaz
ă
 un dirijabil metalic umplut cu hidrogen
ş
i dotat cu un motor cu ardere intern
ă
.
 
1903. - La 16 februarie Traian Vuia prezint
ă
 la Academia
ş
i
Ş
tiin
ţ 
e din Paris proiectul unui "
aeroplan-automobil 
". Proiectul îi este  îns
ă
 
respins, fapt ce-l v-a obliga s
ă
 decoleze dup
ă
 fra
ţ 
ii Wright.
 
1905. - Inginerii români Popescu
ş
i Boicescu, împreun
ă
 cu mecanicul austriac Schwartz, realizeaz
ă
 la Viena sistemul care v-a
 
permite dirijarea zepelinelor.
 
1906. - La 2 februarie Traian Vuia prezint
ă
 publicului avionul Vuia 1.
 
- La 18 martie Traian Vuia reu
ş
e
ş
te cu acest avion o prim
ă
 decolare
ş
i zboar 
ă
 pe o lungime de 12 m la o în
ă
l
ţ 
ime de
 
aproximativ 60 cm.
Primul zbor mecanic autonom
 
din lume
.
 
1907. - Traian Vuia efectueaz
ă
 zboruri
ş
i încerc
ă
ri cu aparatul Vuia 2.
 
- Henri Coand
ă
 încearc
ă
 la Pirotehnia Armatei un motor rachet
ă
 pentru propulsia avioanelor.
 
1908. - Teodor Dobrescu proiecteaz
ă
 la Slatina un
avion multiplan
.
 
1909. - Ernest Grünbaum realizeaz
ă
 în România un model redus de avion care zboar 
ă
.
 
- La Bucure
ş
ti Giovani Magnani construie
ş
te un aparat de zbor denumit
ornitopter 
.
 
- Tache Brum
ă
rescu ob
ţ 
ine un brevet pentru un elicopter
ş
i un biplan monomotor cu trei elici.
 
- Aurel Vlaicu face la Bin
ţ 
in
ţ 
i primele încerc
ă
ri cu planorul construit de Henri August de Gorj. La 14 noiembrie Aurel Vlaicu  începe
 
la Bucure
ş
ti, la Arsenalul Armatei, construc
ţ 
ia primului s
ă
u avion, Vlaicu 1.
 
- George Arion proiecteaz
ă
 un avion cu elicea cuplat
ă
 direct la motor.
 
1910. - George Valentin Bibescu ob
ţ 
ine la Paris un brevet de pilot, al 20-lea din lume. Tot el achizi
ţ 
ioneaz
ă
 din Fran
ţ 
a patru avioane Farman, care vor constitui baza primei
ş
coli de avia
ţ 
ie de la Chitila.
 
- La Chitila este inaugurat primul aerodrom din România.
 
- Aurel Vlaicu zboar 
ă
 pentru prima dat
ă
 cu Vlaicu 1.
 
- Începe s
ă
 func
ţ 
ioneze
ş
coala de avia
ţ 
ie de al Cotroceni, sub conducerea lui George Valentin Bibescu.
 
- Aurel Vlaicu învinge pe G.V. Bibescu
ş
i pe M. Molla în concursul aviatic de la Bucure
ş
ti.
 
- Henri Coand
ă
 expune la Salonul Aeronautic de la Paris
 primul avion cu reac 
ţ 
ie din
 
lume
. Ulterior va accidenta avionul  într-o
 
tentativ
ă
 nereu
ş
it
ă
 de decolare.
 
- Tache Brum
ă
rescu
ş
i Traian Vuia î 
ş
i expun la acela
ş
i salon de avia
ţ 
ie avioanele
ş
i elicopterele lor.
 
- George Arion construie
ş
te la Bucure
ş
ti
 primul avion cu geometrie variabil 
ă
 din
 
lume
.
 
- Vasile Dumitrescu proiecteaz
ă
 
ş
i breveteaz
ă
 
aeroplanul electric dirijabil 
, care îns
ă
 nu va mai fi construit. Tot el breveteaz
ă
 
avionul invizibil 
, care emitea un câmp protector de cea
ţă
!
 Primul avion stealth din lume
.
 
- Ion Niculae Vasiliu construie
ş
te la Bucure
ş
ti un
 aeroplan-elicopter
prev
ă
zut cu 6 elici.
 
- Prima aplica
ţ 
ie militar 
ă
 a avionului în România (
ş
i prima din lume?): Aurel Vlaicu (pe Vlaicu 1) particip
ă
 la manevrele militare
 
din zona Slatina-Piatra Olt.
 
1911. - Henri Coand
ă
 devine directorul tehnic la uzinele Bristol din Anglia, unde va proiecta o serie întreag
ă
 de avioane militare cu
 
elice, multe din ele cu caracteristici revolu
ţ 
ionare.
 
- Aurel Vlaicu zboar 
ă
 cu noul s
ă
u avion Vlaicu 2.
 
-
Ş
tefan Protopopescu ob
ţ 
ine primul brevet de pilot în România, la Chitila
ş
i devine primul pilot militar din Armata Român
ă
. - Gheorghe Bri
ş
cu construie
ş
te mai multe machete de elicoptere.
 
- Ion Paulat începe construc
ţ 
ia un hidroavion, nefinalizat îns
ă
 din lips
ă
 de fonduri.
 
1912. - Este fondat
ă
 la Bucure
ş
ti Liga Na
ţ 
ional
ă
 Aerian
ă
, condus
ă
 de George Valentin Bibescu.
 
- Locotenentul Gheorghe Caranda se accidenteaz
ă
 mortal, pr 
ă
bu
ş
indu-se cu avionul s
ă
u la Cotroceni, prima victim
ă
 a avia
ţ 
iei
 
române. - Aurel Vlaicu particip
ă
 cu mult succes la concursul interna
ţ 
ional de avia
ţ 
iei de la Aspern - Austria cu avionul s
ă
u Vlaicu 2
ş
i
 
ş
tig
ă
 cinci premii importante.
 
- Este inaugurat aerodromul
ş
i
ş
coala de pilotaj de la B
ă
neasa. 1913. - Legea priviind înfiin
ţ 
area
ş
i organizarea avia
ţ 
iei militare române
ş
ti.
 
- Aurel Vlaicu începe proiectarea
ş
i construc
ţ 
ia
 primului avion aerodinamic metalic cu inele de r 
ă
cire a motorului 
, Vlaicu 3.
 
- La 13 septembrie se pr 
ă
bu
ş
e
ş
te Aurel Vlaicu cu avionul s
ă
u, Vlaicu 2, la Br 
ă
ne
ş
ti, lâng
ă
 Câmpina, cu prilejul unei prime
Impresii si p
ă
reri personale în FORUMUL de DISCU
Ţ
II
 
Insera
ţ
i un comentariu la subsolul acestui ARTICOL
 
Page 1of 17Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco22.02.2011http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/O%20istorie%20sumara...
 
 tentative de traversare a Carpa
ţ 
ilor.
 
- Constantin Marinescu proiecteaz
ă
 
 primul airbus
, cu o capacitate de 15 pasageri.
 
1914. - În Fran
ţ 
a George Gr 
ă
m
ă
ticescu încearc
ă
 unul din primele avioane monoplane.
 
-
Ş
tefan St
ă
nculescu proiecteaz
ă
 la Craiova un
avion basculabil comandat 
.
 
- Este terminat la Arsenalul armatei, de c
ă
tre colaboratorii lui Vlaicu, aparatul Vlaicu 3. Încercat în zbor se comport
ă
 mul
ţ 
umitor.
 
1915. - La 10 august se înfiin
ţ 
eaz
ă
 Corpul de Avia
ţ 
ie Român, sub comanda colonelului I. G
ă
v
ă
nescu.
 
1916. - În luna mai este înfiin
ţ 
at serviciul fotoaerian al avia
ţ 
iei militare.
 
- La 16 august România declar 
ă
 r 
ă
zboi Austro-Ungariei. La pu
ţ 
in timp Germania
ş
i ulterior Bulgaria
ş
i Turcia declar 
ă
 r 
ă
zboi României. Avia
ţ 
ia militar 
ă
 român
ă
 ia parte la toate luptele, în Ardeal, la Sud de Dun
ă
re
ş
i în Muntenia. - Primele bombardamente aeriene suferite de Bucure
ş
ti, efectuate de zepeline germane.
 
-
Ş
colile române
ş
ti de pilotaj militar sunt unificate
ş
i mutate, cu ocazia evacu
ă
rii, la Bârlad, Boto
ş
ani
ş
i Odessa.
 
- În octombrie sose
ş
te în România misiunea militar 
ă
 aliat
ă
 condus
ă
 de generalul Berthelot, care are ca scop
ş
i reorganizarea
 
total
ă
 a avia
ţ 
iei militare române
ş
ti. - La 17 decembrie se înfiin
ţ 
eaz
ă
 Direc
ţ 
ia Aeronautic
ă
, subordonat
ă
 Marelui Cartier General al Armatei Române.
 
1917. - La Sighi
ş
oara Hermann Oberth realizeaz
ă
 proiectul unei rachete militare uria
ş
e, în trepte, cu combustibil lichid. Proiectul nu intereseaz
ă
 îns
ă
 autorit
ăţ 
ile militare austriece
ş
i germane.
 
- Intr 
ă
 în dotarea Armatei Române avioane moderne, Nieport
ş
i Bréguet-Michelin, de produc
ţ 
ie francez
ă
, din p
ă
cate în num
ă
r insuficient.
 
- Avia
ţ 
ia militar 
ă
 român
ă
 ia parte, cu mult eroism, la luptele de la M
ă
ăş
e
ş
ti, M
ă
ăş
ti
ş
i Oituz, efectuând în special zboruri de recunoa
ş
tere dar angajeaz
ă
 
ş
i lupte aeriene cu inamicul austro-german, net superior numeric
ş
i calitativ. În total 28 de aviatori români
ş
i-au pierdut via
ţ 
a în campaniile din 1916-1917.
 
1918. - Ia na
ş
tere serviciul aeronautic sanitar al României.
 
- Traian Vuia, la Garches în Fran
ţ 
a, începe, împreun
ă
 cu francezul Yvonneau, construc
ţ 
ia unor elicoptere.
 
1919. - În cadrul tratativelor de pace de la Paris Nicolae Titulescu propune crearea unei companii de avia
ţ 
ie transcontinentale, cu capital francez
ş
i românesc. Va fi creat
ă
 Compania de Naviga
ţ 
ie Aerian
ă
 Franco-Român
ă
 (CFRNA), prima de acest fel din lume.
 
- La Bucure
ş
ti ia na
ş
tere prima fabric
ă
 de avioane din
ţ 
ar 
ă
, care se va numi la început, modest, Arsenalul aeronautic.
 
1920. - La 23 aprilie ia na
ş
tere în mod oficial CFRNA - Compania de Naviga
ţ 
ie Aerian
ă
 Franco- Român
ă
.
 
- Înfiin
ţ 
area Aeroclubului Regal al României.
 
- Înfiin
ţ 
area Direc
ţ 
iei Avia
ţ 
iunii din cadrul Ministerului Comunica
ţ 
iilor.
 
- Se înfiin
ţ 
eaz
ă
 prima baz
ă
 de hidroavia
ţ 
ie militar 
ă
, la Constan
ţ 
a.
 
1921. - Primele avioane fabricate industrial în România: 20 de copii dup
ă
 avionul german Hansa-Brandenburg.
 
1922. - Liniile CFRNA sunt prelungite pân
ă
 la Bucure
ş
ti-Istanbul.
 
- George de Bothezat efectueaz
ă
 în Statele Unite, la Dayton, primele încerc
ă
ri cu elicopterul s
ă
u.
 
1923. - Se înfiin
ţ 
eaz
ă
 Inspectoratul General al Aeronauticii în cadrul Ministerului de R
ă
zboi.
 
- Mihail Filip breveteaz
ă
 în Fran
ţ 
a un avion numit
stabiloplan
.
 
- La ASTRA Arad începe produc
ţ 
ia de avioane.
 
- În Bucure
ş
ti, la ini
ţ 
iativa inginerului Grigore Zamfirescu, ia na
ş
tere Societatea pentru Exploat
ă
ri Tehnice (SET), care va deveni ulterior o fabric
ă
 de reparat
ş
i construit avioane.
 
- La uzinele ASTRA Arad este construit avionul Proto-1 (Astra-
Ş
e
ş
efschi).
 
1924. - La Constan
ţ 
a inginerul Radu Stoika construie
ş
te mai multe hidroavioane, în cadrul întreprinderii STC.
 
- La Arsenalul aeronautic de la Cotroceni sunt transformate bombardierele de Havilland DH-9 în avioane de pasageri.
 
- Avionul Proto-2 la uzinele ASTRA din Arad.
 
1925. - Aurel Biju
ş
i Eugen Sziklay particip
ă
 la mitinguri aeriene cu para
ş
ute de concep
ţ 
ie proprie.
 
- Fabrica ASTRA Arad este transferat
ă
 la Bra
ş
ov, unde ia na
ş
tere Industria Aeronautic
ă
 Român
ă
 (IAR).
 
- Prima linie aerian
ă
 intern
ă
 (Bucure
ş
ti-Gala
ţ 
i). - La Mamaia este organizat
ă
 
Ş
coala de tir
ş
i bombardament aerian.
 
CFRNA este desfiin
ţ 
at
ă
, în locul se creaz
ă
 o alt
ă
 companie, Compania Interna
ţ 
ional
ă
 de Naviga
ţ 
ie Aerian
ă
 (CIDNA), unde
 
România de
ţ 
ine 19% din ac
ţ 
iuni.
 
1926. - Asocia
ţ 
ia Român
ă
 pentru Propaganda Avia
ţ 
iei (ARPA).
 
1927. - Primul tunel aerodinamic de concep
ţ 
ie româneasc
ă
, realizat de Ion Stroescu.
 
- Serviciul Na
ţ 
ional de Naviga
ţ 
ie Aerian
ă
 (SNNA).
 
- La Cluj, Ia
ş
i
ş
i Gala
ţ 
i sunt create ateliere de reparat avioane.
 
- Romeo Popescu stabile
ş
te recordul na
ţ 
ional de altitudine: 9.403 m.
 
- Gheorghe B
ă
nciulescu devine primul pilot care zboar 
ă
 cu proteze la ambele picioare.
 
- Hidroscala de la Mamaia de pe Siutghiol.
 
1928. - La SET Bucure
ş
ti este construit avionul de
ş
coal
ă
 SET-3.
 
- Elie Carafoli
ş
i Ion Stroescu creaz
ă
 primul laborator de aerodinamic
ă
.
 
- Traian Burduloiu, Gheorghe Iacobescu
ş
i Mihail Negru efectueaz
ă
 raidul capitalelor europene.
 
1929. - Generalul italian (ulterior mare
ş
al) Italo Balbo amerizeaz
ă
 la Constan
ţ 
a cu o escadril
ă
 format
ă
 din 35 de hidroavioane.
 
- Avionul Fernic IX construit de inginerul româno-american George Fernic.
 
- Legiferarea avia
ţ 
iei utilitare.
 
1930. - În Fran
ţ 
a Anastase Dragomir breveteaz
ă
 sistemul de salvare cu para
ş
uta al pilo
ţ 
ilor, adoptat ulterior pretutindeni în lume.
 
- Fondul Na
ţ 
ional al Avia
ţ 
iei, care provine din vânzarea obligatorie a timbrului avia
ţ 
iei.
 
- Ionel Ghica stabile
ş
te recordul na
ţ 
ional de distan
ţă
, zburând 2.000 km, din Anglia pân
ă
 în Bulgaria.
 
- Hidroscala de la Palazu Mare de pe Siutghiol.
 
- Romeo Popescu stabile
ş
te un record na
ţ 
ional de durat
ă
, zburând aproape 21 de ore.
 
- La 23 octombrie inginerul George Fernic î 
ş
i pierde via
ţ 
a la un miting aerian desf 
ăş
urat la Chicago.
 
- Elie Carafoli
ş
i Lucien Virmoux realizeaz
ă
 proiectul primului avion monoplan românesc cu arip
ă
 joas
ă
, IAR-11 CV.
 
1931. - Raid românesc pe ruta Paris-Calcutta (Traian Burduloiu, Radu Beller
ş
i George Valentin Bibescu).
 
- Congresul Federa
ţ 
iei Aeronautice Interna
ţ 
ionale (FAI) desf 
ăş
urat la Bucure
ş
ti, sub pre
ş
edin
ţ 
ia lui George Valentin Bibescu.
 
- Motoplanorul M-3 construit de inginerul Radu Manicatide.
 
- Record mondial în para
ş
utismul feminin: Smaranda Br 
ă
escu sare de la o altitudine de 6.000 m.
 
- Romeo Popescu moare încercând s
ă
 stabileasc
ă
 un record mondial de vitez
ă
 cu avionul IAR-11CV.
 
Page 2of 17Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco22.02.2011http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/O%20istorie%20sumara...
 
- Ionel Ghica efectueaz
ă
 raidul de mare distan
ţă
 Bucure
ş
ti-Saigon
ş
i retur (2 x 9.350 km) în 62 de ore
ş
i 25 de minute de zbor.
 
- Legea Aeronauticei, care prevede înfiin
ţ 
area Subsecretariatului de Stat al  Aeronauticii, din care face parte
ş
i avia
ţ 
ia civil
ă
.
 
- Record mondial de durat
ă
 în circuit închis stabilit de România: 8 ore
ş
i 17 minute (Ionel Cocia
ş
u
ş
i Gheorghe Grozea).
 
- Se înfiin
ţ 
eaz
ă
 în Bucure
ş
ti Întreprinderea de Construc
ţ 
ii Aeronautice Române
ş
ti (ICAR).
 
- Record mondial de durat
ă
 pentru hidroavioane (12 ore
ş
i 2 minute) stabilit de Mihail Pantazi.
 
1933. - Ia na
ş
tere la Paris Air France, prin fuzionarea CIDNA cu alte companii franceze.
 
-
Stabiloplanul tip 4
 al inventatorul Filip Mihail.
 
- Primul zbor în România al unui planor remorcat de un avion, executat de EgonPastior la Sibiu.
 
1935. - Record na
ţ 
ional de altitudine stabilit de Alexandru Papan
ă
 cu un IAR 16: 11.631 m.
 
- Raid românesc pe ruta Bucure
ş
ti-Kapetown, întrerupt la lacul Victoria (Petre Ivanovici
ş
i Irina Burnaia). - Într-un spital din Cairo înceteaz
ă
 din via
ţă
, în urma unei boli tropicale, marele aviator român Gheorghe B
ă
nciulescu.
 
- Trei avioane române
ş
ti ICAR Universal execut
ă
 un raid pe ruta Bucure
ş
ti-Kapetown (23.000 km)
ş
i retur.
 
- SARTA (Societea Anonim
ă
 Român
ă
 de Transporturi Aeriene).
 
- Liga Aviatorilor Români.
 
- Traversarea Carpa
ţ 
ilor de dou
ă
 planoare remorcate de un singur avion (Valentin Popescu
ş
i Hubert Clompe).
 
- În dotarea avia
ţ 
iei civile intr 
ă
 primul avion fabricat în România: ICAR Comercial, care putea transporta 5 pasageri.
 
1936. - Marele as al acroba
ţ 
iei aeriene, Alexandru Papan
ă
, se claseaz
ă
 pe locul întâi la campionatului mondial de acroba
ţ 
ie aerian
ă
, desf 
ăş
urat în Statele Unite. - Federa
ţ 
ia Aeronautic
ă
 Regal
ă
 a României.
 
- SARTA pune în exploatare linia Bucure
ş
ti-Praga, cu escale la Cluj, Uzgorod
ş
i Piestany.
 
- Este înfiin
ţ 
at Ministerul Aerului
ş
i Marinei, în componen
ţ 
a c
ă
ruia intr 
ă
 
ş
i Comandamentul For 
ţ 
elor Aeriene.
 
- Alexandru Papan
ă
 câ
ş
tig
ă
 în SUA Campionatul celor dou
ă
 Americi.
 
1937. - Ministrul titular al Ministerului Aerului
ş
i Marinei devine inginerul Radu Irimescu.
 
- În locul societ
ăţ 
ilor de transport aerian LARES
ş
i SARTA ia fiin
ţă
 o nou
ă
 societatea anonim
ă
 - Liniile Aeriene Române
 
Exploatate cu Statul (LARES).
 
-
Ş
coala de para
ş
uti
ş
ti militari în cadrul Flotilei 1 Aerosta
ţ 
ie de la Pantelimon.
 
- Hermann Oberth proiecteaz
ă
 o rachet
ă
 înalt
ă
 de 24 m cu combustibil lichid care putea transporta 3,5 tone înc
ă
rc
ă
tur 
ă
 util
ă
.
 
- Intr 
ă
 în dotarea LARES avioanele moderne de pasageri de produc
ţ 
ie american
ă
 Lockheed 10A Electra, Lockheed 14 (din 1938)
ş
i Douglas DC-3.
 
1938. - Noul ministru al Aerului
ş
i Marinei devine Paul Teodorescu. Atât Radu Irimescu cât
ş
i Paul Teodorescu s-au preocupat
 
constant de asigurarea importurilor pentru avia
ţ 
ia militar 
ă
 român
ă
, în condi
ţ 
iile unui buget destul de restrâns.
 
- Cristea Constantinescu proiecteaz
ă
 un elicopter cu rotor cu pas variabil.
 
- Concursul aviatic al Poloniei
ş
i Micii Antante (Cehoslovacia, Iugoslavia
ş
i România),desf 
ăş
urat pe un circuit de 4.000 km, are
 
ca înving
ă
tor pe inginerul român Lidner.
 
- Hermann Oberth proiecteaz
ă
 la Media
ş
 dou
ă
 avioane cu mater rachet
ă
.
 
1939. - Primul zbor al avionului de vân
ă
toare IAR-80, priectat de Ion Grosu.
 
- Ionel Cocia
ş
u execut
ă
 de unul singur un raid pe diastan
ţ 
a Bucure
ş
ti-Bombay
ş
i retur.
 
- Administra
ţ 
ia Stabilimentelor Aeronauticei
ş
i Marinei (ASAM), în componen
ţ 
a c
ă
ruia intr 
ă
 
ş
i Arsenalul aeronautic.
 
- Matei Ghica Cantacuzino stabile
ş
te recordul na
ţ 
ional de durat
ă
 de zbor: 24 ore
ş
i 24 de minute.
 
- Dup
ă
 dezl
ă
n
ţ 
uirea celui de al Doilea R
ă
zboi Mondial Marele Stat Major al Armatei române elaboreaz
ă
 planul "
Ipoteze 32 
",
 
care prevedea ap
ă
rarea României cu 84 de escadrile de avia
ţ 
ie cu un num
ă
r de 838 de avioane, 332 de rezerv
ă
 
ş
i 350
 
avioane
ş
coal
ă
. La 1 septembrie 1939 România dispunea de 2.617 pilo
ţ 
i ofi
ţ 
eri
ş
i subofi
ţ 
eri, 267 observatori aerieni, 218
 
radiotelegrafi
ş
ti de bord
ş
i 239 mitraliori de bord.
 
1940. - Consecin
ţă
 a acordurilor semnate cu Germania de c
ă
tre guvernul Gigurtu sunt importate avioane militare
ş
i civile germane, superioare calitativ importurilor de pân
ă
 atunci, de provenien
ţă
 francez
ă
 
ş
i britanic
ă
 (care sunt sistate complet). - Se desfiin
ţ 
eaz
ă
 Ministerul Aerului
ş
i Marinei
ş
i se înfiin
ţ 
eaz
ă
 Subsecretariatul de Stat al Aerului (SSA), încorporat în Ministerul
 
de R
ă
zboi.
 
- Pentru a fi ferit
ă
 de distrugerile eventuale ale r 
ă
zboiului, moderna flot
ă
 a LARES este retras
ă
 în cea mai mare parte în
 
hangare.
 
1941. - La 22 iunie România declar 
ă
 r 
ă
zboi URSS. Avia
ţ 
ia militar 
ă
 ia parte la opera
ţ 
iuni din prima zi, pilo
ţ 
ii români dovedind nu
 
numai bravur 
ă
, dar
ş
i mult profesionalism. În primul an de
ă
zboi avioanele române
ş
ti de vân
ă
toare Meserschmitt 109
ş
i IAR
 
80 domin
ă
 dep
ăş
itele tehnic avioane sovietice de vân
ă
toare.
 
- Începe în România produc
ţ 
ia sub licen
ţă
 a unor avioane germane performante (Meserschmitt 109, Heinkel He 111, Fieseler 
 
Storch etc.).
 
- Grupul armatei de aerotransport este înt
ă
rit prin transferul unor avioane
ş
i pilo
ţ 
i de la LARES.
 
- Hermann Oberth prime
ş
te cet
ăţ 
enia german
ă
 (pe care nu o solicitase)
ş
i esteconcentrat for 
ţ 
at la Peenemünde, unde func
ţ 
iona
 
poligonul militar de rachete germane, cu numele de cod Fritz Hann pentru ca alia
ţ 
ii s
ă
 nu
ş
tie cine este.
 
1942. - Avia
ţ 
ia militar 
ă
 român
ă
 ia parte la luptele aeriene deasupra URSS. Se eviden
ţ 
iaz
ă
 
ţ 
iva a
ş
i ai avia
ţ 
iei române, printre care
 
Bâzu Cantacuzino.
 
- "Escadrila alb
ă
", avioane sanitare pilotate de aviatoarele Nadia Russo Bossie, Mariana Dr 
ă
gescu, Virginia Du
ţ 
escu
ş
i
 
Virginia Thomas, cucere
ş
te admira
ţ 
ia tuturor, salvând mii de militari români
ş
i germani pe Frontul de Est.
 
- La 3 octombrie racheta german
ă
 a 4 (V 2), construit
ă
 de Wernher von Braun atinge altitudinea de 84,5 km - primul obiect
ă
cut de mâna omului care p
ă
trunde în spa
ţ 
iul cosmic. La acest proiect Hermann Oberth a avut 70 de rezolv
ă
ri.
 
- Avia
ţ 
ia român
ă
 particip
ă
, de la sfâr 
ş
itul lunii noiembrie, al
ă
turi de avia
ţ 
ia german
ă
, la evacuarea trupelor
ş
i r 
ă
ni
ţ 
ilor din punga
 
de la Stalingrad, operând în condi
ţ 
ii foarte dificile.
 
1943. - În luna ianuarie avia
ţ 
ia român
ă
 continu
ă
 evacuarea trupelor încercuite la Stalingrad.
 
- Lupte aeriene aprige la Cotul Donului
ş
i pe tot restul frontului, de data aceasta în fa
ţ 
a unui adversar sovietic dotat cu
Page 3of 17Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco22.02.2011http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/O%20istorie%20sumara...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->