I. METEOROLOGIE L I. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. 1. 1.

OBIEC'I' SI DEFINITIE Meteorologia, rarnura a geofizicii, stcrdiaza fenomenele si procesele frzice din atinosfera terestre, ur scopul cunoavterzii legiz4ilor ce le detennirra aparitio $i evolutia, interre/atiile $i intercanditiorzarea lor. Meteor, in limbs elinA desemneaza un fenomen ce se produce ?n atmosfera, ceva ce exists sau se produce in atmosfera. Cuvantul, patrons in mai tooate limbile europene, a stat la baza denumirii acestei ramuri de stiinta, meteorologia, denumire patrunsa in limbs romana, grin intermediul Iimbii franceze. Ca stare, desemneaza fenomene ce se produc in atmosfera, cauzate de prezen !a apei, luminii, electricitatii, particulelor de pe scoarta terestra si altele. "rincipalul scop al meteorologiei este prognoza. #e baza in problematica meteorologiei, ca si a climatologiei, este studiul energiei solare, aa proceselor sale de transformare, a dinamicii atmosferei. Studiul meteorologiei si climatologiei se face prin analiza integrate. Invelisul atmosferic, component a$ geosistemului, este studiat sub raportul conexiunilor, al reIatiilor reciproce, reversibile, al interconditionarii cu celelalte invelisuri terestre. Integrarea geografica se realizeaza raportand 5i incorporand fenomenele si procesele atmosferice in complexul geosistemic. "entru cunoasterea numecoa elor procese si fenomene din atmosfera, a cauzelor ce le genereaza si a legaturii de interdependenta dintre ele, meteorologia foloseste un ansamblu de date, rezultate, mi%loace si metode preluate din intreaga stiinla, in principal din fizicA, apoi din matematica, geografie, utilizand cele mai avansate te&nologii. "rinc palele fenomene si procese fizice ce se desfssoara in atmosfera suet de nature termo'convectivA si au ca auras primers de
1

energie radiatia. soles transformata in caldura la nivelul suprafetei terestre. Aceste fenomene si procese din atmosfera, depind de modificArile principalelor insusiri fizice ale aerului, care, ca si ale oricarui gaz surtt(temperatura, volumul si presiunea. Acesti parametri, strans legati intre ei, se supun legilor fizicii gazelor. )mezeala aerului, impuritstile si ionizarea gazelor maresc complexitatea legitstilor carom se supune atmosfera, ca si faptul ca volumul de gaze al atmosferei nu este inc&is, ci in contact cu suprafata terestre, extrem de divers, care it influenteaza dinspre panes inferioara, tar limits superioars eats difuza, contactul cu spatiul cosmic fAcandu'se prin strafe de gaze diferite, din ce in ce mai rarefiate, inter in stare molecules, apoi atomica. Misesrile de rotatie si revolutie ale "smantului confers o dinamics specifics atmosferei. "rocesele si fenomenele principals ce se produc in atmosfera *unt insotite de fenomene secundare, generate de prezen+a apei, electricitAtii, de fenomene optice sau acustice, In stratul inferior sunt dominants influentele suprafetei terestre, cu care au Ioc sc&imburi permanents de cAldurd si umezeaI-. -c&imburile de enrgie dintre atmosfera si suprafata terests suet controlate de cstre factorii geografici, fapt din care rezida legaturile meteorologist cu geografia. Totalitatea fenamenelor -i proceselor atrnasferzce ce caracterizea.e stares ,frzice a atrrrosferei in intr'un anumit moment si loc, constituie vremea -uccesiunea in timp a diferitelor steri frzice ale atrnasferei, in continua sclrimbare, reprezirrta rnersul sau evolutia vreinii. /rernea se caracterizeaza prin totalitatea determinarilar cantitative si calitative ale diferitelor' irrsu$iri de stare a atnr,osferei ca 0i asupra proceselor frzice ce se produc in atmosfera, nunrite elerrzerrte rrreteorologice. Acestea suet1 radiatia sofas 2acest element find si principalul factor climatogenetic3, temperattira, presiunea, vantul, umezeala, nebulozitatea si precipitatiile, "arametrii elementelor meteorologice aunt deterrninati prin inssuratori meteorologice. -e adarrga rnanifestari 4iziee secrrndczre( insrr.0iri fizice
2

seczcndare ale elementelor' rnetearalagice, generate de pr'ezenta apei in atrnosfere, in sr.rsperrsie, caa5ere sarr deprrsa pe sr.rprafata terestre, fenomene optice1, electrice, aecrstice sau alts caracteristici secundare, care poar6ta rncrrrele de ferrornene ineteorologice. Mssurarea si aprecierile asupra fenomenelor meteorologice se efectueaza de eels mai molts on tars aparatus. "rincipals categorie de fenomene 2nrrmite Si meteor'} o constitute &idrometeorii, produsi de prezenta apei in atmosfera, in suspensie, cadere sau depusa pe -suprafata- terestra. -Se~adauga fotometeorii, produsi deprezenta luminii, electrometeorii, produsi de electricitatea atmosferica si alte fenomene ce nu se Tncadreaza in categoriile mentionate. 1. 1. 2. RAMURILE METEOROLOGIEI Studierea aprofundata a unui numar crescand de probleme si specializarea metodologiei de cercetare a fecut posibila delimitarea mai multor discipline ale meteorologiei. Meteorologia generald studiaza parametrii fizici ai atmosferei la Inaltimea de 2 m deasupra solului pentru precipitatii la Inaltimea de 1,5 m, iar pentru !ant la 1" m#. 7adiometria 2actinometria3 studiaza radiatia solara, terestra si a atmosferei si bilantul radiati! al suprafetei terestre, atmosferei si al Terrei. Meteorologia dinamica se ocupa de studiul teoretic al miscarilor aerului atmosferic si al transformarilor de energie, in scopul perfectionarii meteorologiei sinoptice, Meteorologia sinoptica stiinta !remii#, studiaza macroprocesele atmosferice geneza si e!olutia ciclonilor si anticiclonilor#, a maselor de aer si a fronturilor#, in scopul prognozei !remii. 8izica atmosferei libere, are doua ramuri, aerologia si eronomia. $erologia sudiaza atmosfera Intre altitudinile de 2 m si 1"" %m, iar aeronomia, la peste 1"" %m. Micrometeorologia studiaza parametrii fizici ai atmosferei intre suprafata solului si ni!elul de 2 m.
&

Inframeteorologia studiaza parametrii fizici ai aerului din spatii Inc'ise, interioare cladiri, 'ale industriale, pesteri etc.#. 8izica atmosferei grupeaza discipline speciale ale meteorologiei, precum electricitatea, optica, acustica atmosferei. (remea si implicit climatul influenteaza intreaga e!olutie a societatii umane. )*emplele sunt numeroase. +e-a lungul istoriei, migratii, iszboaie, aliante, perioade de foamete, rata mortalitatii si politicile demografice, dez!oltarea si decaderea unor ci!ilizatii, au fost influentate si de e!olutia !remii si modificarile climatice. +e aceea, meteorologia si climatologia sunt de cea mai mare importanta practica, modificarile celorlalte in!elisuri geografice fund mai lente, uneori strict locale, e!olutia lor fund rezultatul sc'imbarilor de !reme si climat, fortele interne actionand de regula mai lent si mai constant. ,ecesitatile practice au dus la apairitia unor ramuri ale meteorologiei, strans legate de acti!itatatile societatii omenesti. Se detaseazS In special bio/neteorologia, care studiaza influenta sc'imbarilor de !reme asupra Intregii lumi !ii. Intre subramurile biometeorologiei mentionam agrometeorologia, care poate dispune si de o retea meteorologica proprie, In care se efectueaza masuratori specifice interesand cultura plantelor si meteorologia silvica. *iotneteorologia urnand studiaza rolul factorilor meteorologiei In dez!oltarea societatii, In determinarea comportamentala. -nele aspecte ale biometeorologiei umane, interesand strict rolul poziti! sau negati! al tipurilor de !reme asupra starii de sanatate a populatiei, a mortalitatii, sunt studiate de meteorologia medicala. S-au dez!oltat si alte ramuri speciale ale meteorologiei apliacte, referitoare la influenta elementelor si fenomenelor meteorologice In urbanistica si sistematizarea teritoriului, in stabilirea amplasamentelor unitaulor industriale cu potential de poluare, influenta factorilor meteorologiei in emisia, transportul, dispersia sau stagnarea no*elor atmosferice, asupra acti!itatii balneoclimaterice, sau a turismului. 1. 1. 3. ISTORICUL METEOROLOGIEI

/data cu dez!oltarea ci!ilizatiei,oamenii s-au deprins cu succesiunea anuala a elementelor, fenomenelor si proceselor meteorologice si au inceput sa-si adapteze acti!itatile In functie de ele. 0enomenele e*ceptional, furtuni, ploi torentiale, grindine de e*ceptie, secete de durata, au ramas putemic Inscrise In memoria colecti!itatilor umane. / data cu dez!oltarea societatii, au Inceput sa apara Intrebari asupra cauzelor starii normale a atmosferei, sau a fenomenelor deosebite. 1ulte probleme a!eau sa ramana fara raspuns, pana In !remurile modeme. +e-a lungul timpului, e*plicatiile au fost de natura religioasa, iar mai rar, cand se stabileau cauzalitati, acestea erau uneori gresite. 2unoasterea atmosferei a fost un proces lung si ane!oios, la care si-au adus contributia man personalitati ale stiintei mondiale, dar abia saltul telinologic a3 !remurilor modeme !a duce la elucidarea ma4oritatii problemelor. 1eteorologia s-a conturat ca stiinta Inca din antic'itate. $proape odata cu primele documente sense, apar si referiri la !reme, Intrucat, mai ales In cazul unor ci!ilizatii antice, preponderent agricole, !remea, care decidea soarta recoltelor, decidea si !iitorul respecti!elor comunitati. $ de!enit e!ident, inca de arunci, ca omul traieste pe suprafata terestra, dar In stratul inferior al atmosferei. +in 2'ina dinastiei 5in sec. 6III I.7.#, pro!ine o bucata de os pe care sunt inscrise date asupra norilor, zapezii si !antului, pentru un inter!al de obser!atii continue, de zece zile. 8eteaua meteorologies a fost e*tinsa pe intreg teritoriul 2'inei, in secolele (II - ( i.7 I. 7. , efectuandu-se in special obser!atii plu!iometrice, al caror scop era estimarea recoltelor. In India, in poemele 8ig (eda, sense cu un mileniu i. 7., sunt prezente numeroase Insemnari cu caracter meteorologic, asa cum apar si in epopeile lui 7omer. 9a :"" i.7., T'ales din 1ilet facea prognoze meteorologice in )gipt, la curtea faraonilor. In sec ( i. 7., matematicianul grec 7eron a susfinut ca aerul este format din mici particule in!izibile. In sec. I( i.7., in cartea Meteorologia, $ristotel a facut prima tentati!a de a e*plica cauzele unor fenomene meteorologice si relatiile' dinrre ele. In sec. Ill i.7., ;'ilon din <izant, a contruit primul termometra )ra un tub de sticla, inc'is, gradat, in care ni!elul apei crestea sau scadea, in functie de !ariatiile temperaturii, termometru care a fost
5

perfectionat de cstre 7eron din $le*andria. In 4urul anului 1"" i.7., ar'itectul $ndronicus a construit statia meteorologica a $tenei. )ra un ,,turn al !anturilor=, cu puncte cardinale, girueta, ceas solar, clepsidra. In sec. (II, englezul <ede a scris primul tratat de meteorologie al )!ului mediu. In secplul I6, arabii au e*plicat cauza culoarii albastre a cerului, stabilind la >" %m, limita superioara a atmosferei. 9a 12?", englezul 8oger <acon a facut studii de optica si acustica a atmosferei si a pus bazele matematice ale meteorologiei. In secolele 6III-6I(, ma@asii a!eau in principalele orase, turnuri ale !antului, putandu-se aprecia directia si !iteza !antului cu a4utorul unei mingi de cauciuc, suspendate. In secolul 6I(, in $nglia, s-au efectuat obser!atii meteorologice continue, in douS localitati, iar in secolul 6(, in 2'ina, a fost reanfiintata o refea plu!iometrica e*tinsa. 9eonardo da (inci a efectuat proiectul unui 'igrometru cu fir de par, asemanator celui utilizat si in zilele noastre. -n termometru suficient de precis, bazat pe dilatarea si contractia aerului la sc'imbarile de temperatura, a fost in!entat de Aalileo Aalilei. Isaac ,eBton a deirtonstrat ca aerul este compresibil si aie greutate. Torricelli este parintele barometrului cu mercur, iar ;ascal a demonstrat scaderea presiunii cu altitudinea. +ucele de Toscana a inifiat o retea meteorologica europeana, trimitand in man orase europene, termometre si barometre standard. Aermanul /tto !on Aueric%e a inceput in anul 1::", efecruarea de prognoze meteorologice pe baza !ariatiilor presiunii atmosferice. In anul 1?2., germanul 0a'ren'eit a stabilit scara termometrica care ii poarta numele, scara utilizata si in zilele noastre in lumea anglo-sa*ona, iar francezu3 8eaumur, o alta scara termometrica, in anul 1?&". 8emarcabila a!ea sa fie scara termometrica introdusa de suedezul 2elsius, in anul 1?.2, a!and puncte fi*e, punctele de topire mg'et si fierberii apei, scara in sistemul zecimal, dominanta in prezent. In anul 1??., c'imistul francez 9a!oisier a stabilit compozitia c'imica a aerului. In secolul 6(III, in 0ranta, importanta meteorologiei de!enise atat de mare, incat regele 9udo!ic al 6(I-lea a dispus ca toti oameni de stiinta si medicii sa efectueze obser!atii meteorologice In anul 1??>, la <aden, in Aermania, s-a infiintat primul institut meteorologic din lume, iar in anul 1?>", la 1ann'eim, tot in Aermania, s-a
:

infiintat prima clasa de meteorologie, ce a functional in cadrul Societatii 1eteorologice ;alatine, din cadrul $cademiei de Stiinte. In anul 1>2", in Aermania, la 9eipzig, a fost efecruata prima 'arta sinoptica si a inceput sa functioneze un ser!iciu de pronozi pe baza 'artilor sinoptice. In anul 1>&", francezuC 2oriolis a definit si studiat forta de abatere produsa de miscarea de rotatie a pamanmtului asupra corpurilor in miscare, lege care alaruri de iegile termodinamicii, mecanicii fluidelor, frecarii, !a fundamenta srudiul dinamicii atmosferei. In anul 1>.>, englezul Del!in !a stabili scara termometrica care ii poarta numele, pornind de la " absoiut, fara !alori negati!e si cu ecart in grade 2elsius. 1eteorologia are o istorie prestigioasa, pe masura importantei ei In cadrul stiintei, si In dez!oltarea societatii. $proape toti sa!antii !remii, figurile cele mai proeminente ale stiintei, uneori si ale culrurii, au a!ut preocupari In domeniul meteorologiei. Intre 1??2 si 1>2:, filozoful american T'omas Eefferson, care a fost si presedinte al S.-.$., a efectuat obser!atii meteorologice. $erostatul, telegraful, telefonul, radio, utilizarea electricittatii, dez!oltarea fizicii si a te'nologiilor moderne, !a marca un salt cantitati! si calitati! In dez!oltarea meteoroiogiei. 2a si In celelalte stiinte, principiile, metodologia, descoperirile, in!entiile de aparatura, au fost de cele mai multe ori rodul unor e!olutii Indelungate, a efortului mai multor autori de multe ori in !remuri diferite, fiind rezultatul unei actiuni perse!erente pemia piugies. i-aiemuaiea unoi Fcscopenri sau m!enin este ae inuite on iiiicil de atribuit, in unele cazuri fiind atribuita unui autor care nu a facut decat o perfectionare. In anul 1>5&, la <ru*elles a a!ut loc prima 2onferinta internationaia. de meteorologie, iar In anul 1>?&, la (iena, primuC 2ongres meteorologic international. In anul 1>>>, in S.-.$. a functional prima masina de calcul. 1eteorologia a fost dotata Intotdeauna G u cele mai puternice calculatoare e*istente la data respecti!a. In anul 1H21, nor!egienii <4er%nes si Solberg au descifrat originea cicionilor In anui 1H2H, In 0ranta a fost lansata prima radiosonda si tot In 0ranta, In anul 1H&., a inceput ss functioneze primuC radar. In anul 1H.?, In S.-.$ au fost lansate primele rac'ete meteorologice tip (2. Tot In
?

anul 1H.? a luat fiinta organizatia care coordoneaza eforturile con4ugate ale omenirii In domeniul meteorologiei, /rganizatia 1eteoroiogica 1ondialil /.1.1., In iimba engleza, Iorld 1eteorological /rganization, I.1./.#. $ceasta organizatie a inlocuit /rganizatia 1eteorologica Intemationala. In anul 1H5?, rusii au lansat primul satelit, Sputni%. In anul 1H:", S.-.$. a in ceput lansarile seriei de sateliti meteorologici TI8/S si tot in anul 1H:" debuteaza programul international (eg'ea 1eteorologica 1ondiala. Dez o!ta"ea #eteo"o!o$iei in Ro#ania. 2ronicele <raso!ului, tinute de administratia saseasca a orasului <raso!. in perioada 1.2"-1>.5, au un caracter enciclopedic. / parte importanta a lor se constituie in ade!arate buletine anuale ale !remii, succesiunea diferiteior stari de !reme fiind notata cu meticulozitate. ;rimele obser!atii meteorologice de pe teritoriul 8omaniei, au fost efectuate la Iasi, de catre medicul militar rus, 9erc', in anul 1??". In anul 1??&, la <ucuresti, medicul 2aracas a inceput un program de obser!atii meteoTologice, care, cu intreruperi, !a fi efectuat pana in anul 1>2H. /bser!atiile meteorologice efectuate in anul 1>2H, au aparut in publicatiile Icoana (remii si $lbina 8omaneasca. /bser!atiile meteorologice de la Timisoara au fost initiate incepanddin anul 1?>", de catre Dlap%a. Incepand din anul 1?>H, la Sibiu, farmacistul Sigerus a efectuat obser!atii meteorologice timp de > ani. 2u intreruperi, acest program de obser!atii !a fi efectuat pana in anul 1>51, iar datele obser!atiilor au fost publicate in Aazeta de Transil!ania. +in anul 1>51, programul de obser!atii meteorologice de la Sibiu a!ea sa fie continuat prin statia meteorologica Sibiu, prima statie meteorologica infiintata pe teritoriul 8omaniei. Incepand din anul 1>&&, la 2lu4 este initiat un program de obser!atii meteorologice de catre 7orna@.Sub indrumarea 2omisiei )uropene a +unarii, in anul 1>5? s-a infiintat statia meteorologica de la Sulina. 8eteaua meteorologica a!ea sa se dez!olte in orasele dunarene, ca si in alte orase si sa fie completata cu posturi plu!iometrice, mai ales in 2ampia 8omana.
>

Incepand din anul 1>.", la $cademia (asiliana din Iasi, se introduce obiectul meteorologiie. $cademia (asiliana a fost a doua mstitutie de in!atamant academic din lume, la care s-a predat meteorologia, dupa $cademia de Stiinte din 1ann'eim. In anul 1>>., a fost infiintat Ser!iciul 1eteorologic al 8omaniei, a!and ca prim director pe inginerul St. 7epites, o personalitate a meteorologiei romanesti. 9a acea data e*ista de4a o structura de retea meteorologica, constitute din & statii meteorologice si 1" posturi plu!iometrice. +in anul 1>>5 a inceput publicarea $nalelor Ser!iciului 1eteorologic din 8omania, iar din anul 1>H2, <uletinul zilnic si lunar al obser!atiilor meteorologice. $cest buletin, care continea principalele date ale masuratorilor meteorologice, metodologii de masurare, prezentare de aparatura, articole asupra unor fenomene meteorologice deosebite, descrieri de statii meteorologice si istoricul lor, note asupra acti!itatii /rganizatiei 1eteorologice Internationale, prezentari ale principalelor manifestari stiintifice in domeniu, ale unor personalitati ale meteorologiei mondiale, dar si a acti!itatii oneste de o !iata, a unor slu4basi ai Institutului 1eteorologic, dezbateri de idei, prezentarea noilor ipoteze in meteorologie, recenzii de carte, prezentare a cartilor intrate in biblioteca Institutului 1eteorologic, articole stiintifice de meteorologie si climatologie, a a!ut un rol important in dez!oltarea meteorologiei romanesti. ,u sunt multe publicatiile stiintifice romanesti, care sa fi aparut lunar, aproape fara intrerupere, incepand inca din secolul trecut. +ez!oltarea retelei meteorologice are loc irnpetuos. In anul 1H&> e*istau de4a &" de statii meteorologice cu program de obser!atii sinoptice, 1>" de statii cu program climatologie si peste 11"" de posturi plu!iometrice, retea putand ri!aliza numeric si ca acoperire in teritoriu, cu reteaua acruala. Sub coordonarea diferiteior ministere, mutat din cartierul 0ilaret unde a ramas statia meteorologica, reprezentati!a pentru spatiul urban#, pe bule!ardul 1ag'eru, apoi la <aneasa, unit intr-o !reme cu /bser!atorul astronomic, Institutul 1eteorologic isi continua dez!oltarea. In fruntea sa au stat directori de prestigiu, oameni de stiinta de mare !aloare, precum 2oculescu, /tetelisanu, sau 7ero!anu.
H

In in!atamanful superior modern din 8omania, meteorologia s-a predat prima data incepand din anul 1H1H, la Scoala Superioara de Sil!icultura din <ucuresti, scoala care a fost inglobata apoi in cadrul ;olite'nicii. 9a 0acultatea de Stiinte din <ucuresti, meteorologia a fost predata incepand cu anul 1H2&, apoi la Scolile Superioare de $gricultura din <ucuresti si 2lu4, scoli transformate in scurt timp in $cademii de Inalte Studii $gricole. in anul 1H.1, la 0acultatea de 0izica si 2'imie a -ni!ersitatii <ucuresti, s-a infiintat o catedra de 0izica atmosferei si meteorologie. Incepand cu anul 1H.:, la Institutul 1eteorologic se in%iaza un program de prognoze de lunga durata, coordonat de ,. Topor. In anul 1H.?, 8omania a facut parte din cei 1. membri fondatori ai noului organism international de coordonare a acti!itatii meteorologice pe plan mondial, /rganizatia 1eteorologica 1ondiala. In anul 1H.H se infiinteaza /bser!atorul de 0izica a $tmosferei de la $fumati langa <ucuresti#. In anul 1H51 s-a infiintat +irectia Aenerala de 7idrometeorologoe, iar in anul 1H5:, 2omitetul de Stat al $pelor, care !a coordona si acti!itatea de meteorologie.Incepand dm anul 1H:1 se trece la programul de obser!atii meteorologice continue, cu obser!atii si pe timpui noptii, iar <uietinele lunare meteorologice sunt inlocuite de $nuarele meteorologice, a carorpublicare s-a efectuat pana in anul 1H?2. Institutul 1eteorologic de!ine din anul 1H?", Institutul de 1eteorologie si 7idrologie, apoi InstitutuI ,ational de 1eteorologie si 7idrologie. ,umSrul de statti meteorologice a fost !ariabil, inglobandu-se si statiile agrometeorologice, numarul de sta4ii fund !ariabil, intre 1>"-22", iar numarul de posturi plu!iometrice a a4uns in perioada de ma*ima e*tindere, la circa 1."". /rganizarea in teritoriu a fost subordonata +irectiilor teritoriale ale $pelor, dupa anul 1HH", 8egiei $utonome $utonome $pele 8omane, prin Ser!iciile 1eteorologice ale filialelor locale ale regiei, orgariizate pe man bazine 'idrografice. +in anul 1HHH, Ser!uiciile teritoriale au fost subordonate 2entrelor meteorologice zonale, iar reteaua meteorologies a fost restransa. 1.2. $T1/S0)8$ T)8)ST8$
1"

I. 2.1. /8IAI,)$ SI 0/81$ $T1/S0)8)I In!elisul fiazos ce4nconioara globul terestru, alcatuit dintr-un amestec mecanic de gaze, cont4nand !apori de apa si 4mpuritati, se numeste atmosfeiS. $tmosfera este proprie si celorlalte planete, cu e*ceptia planetei 1ercur, unde nu se poate mentine datorita temperatuiilor foarte ridicate. Spatiul cosmic contmeJinJpropJoitiifoarte reduse gaze, !apori de apa si particule electrice. )*ista trei ipoteze principale pri!ind 'geneza atmosfefeiK o concentrare gra!itationala si electromagnetica a gazeloi cosmiceL un rest al nebuloasei rni-aieL gaze pro!enite din emanatiile magnelor in racireJ. degazeiKficarea magnelor#. ;enrru originea apei atmosferice e*ista de asemenea mai multe ipoteze, legate de ipotezele form&rii atmosferei. 2ea mai plauzibila. presupune ca apa pro!ine din meteoriti, la intrarea in atmosfera, datoritS cresterii temperaturii generate de frecare, g'eafa meteori4ilor s-a transformat in apa si apoi in !apori, care au coborat apoi in stratele inferioare si au intrat in circuitul apei. Sondele spatiale care au studiat compozifia cometelor, au depistat man cantitafi de g'eata, in care apa are structuia identica cu cea de pe Terra. / alta ipoteza a consideiat ca apa atmosferica pro!ine din !aporii de apa emisi la degazeificarea magnelor, e*istand si ipoteza originii mi*te a apei din atmosfera, din meteoriti si din degazeificarea magmelor. $tmosfera este mai densa in stratele inferioare datorita gra!itatiei si presiunii mai man. +ensitatea ei scade odata cu departarea de suprafaMa terestra, constituindu-se strate cu diferite caracteristici. Trecerea de la un strat la altul se face lent, odata cu trecerea de la o stare la alta sc'imbanduse caracteristicile fizice, in special temperatura, densitatea, presiunea, iar in stratele inalte si compozitia c'imica. 9imita e*terioara a atmoferei este difuza si de aceea contro!ersata. 9imitele stratelor inferioare sunt diferite in functie de latitudine. 1asa atmosferei este de 5,15? * 1" t, reprezentand 1N1 milion din masa planetei. +in aceasta masa, 5"O se afla pana la inaltimea de 5 %m, H"O pana la inaltimea de 1> %m si HHO pana la inaltiomea de &: %m. Arosimea atmosferei este diferita in funcrie de latitudine. )a este influentata in
11

special de miscarea de rotatie a pamantu%ii, care produce dilatarea la ecuator si turtirea la poli, datorita fortei centrifuge. In stratele superioare se produc deformari datorita miscarii de re!olutie ca si flu*uri si reflu*uri generate de atractia 9unii. Soarelui si c'iar a planetelor. Se produc de asemenea deformari in f%nctie de dilatarea si contractarea produsa de cresterea si respecti! scaderea temperaturii gazelor constituiente, in functie de !ariatia radiatiei solare, produsS de sc'imbarile succesi!e zi-noapte. In stratele inferioare, forma atmosferei este elipsoidala, aseminatoare cu forma ;amanrului, dar forta centrifugfi actioneaza mai e!ident asupra gazelor atmosferei decat asupra scoartei terestre, ceea ce face ca dilatarea de la ecuator si turtirile de la poli sa fie mult mai man decat cele ale Terra. In st*atele superioare, atmosfera are forma de para, cu coada indreptata in directie contrara Soarelui. $ceasta deformatie nu se datoreaza miscarii de re!olutie a ;amantului prin spatiul cosmic, ci !antului solar. Stratele superioare nu se mai supun decat in mica masura fortei de gra!itatie si nu se mai rotesc odata cu ;amantul.

1. 2. 2. 2/1;/PITI$ $)8-9-I $T1/S0)8I2 2ompozitia c'imica a aerului aimosferic din siraieie inferioare, a lost determinata de carre'=9Qa!oisier, care a dat si denumirea o*igenului. ;ana la Inaltimea de 2" %m, aerul are o compozitie identica. )l sgJcpmpune din gazeL principale si.4gaze secundare. Aazele pnncipale~suntK azot, ?>O, o*igen 21O si argon ",HOT lot dm gazeie principale face parte gruparea gazelor inerte altele decat argonul#, care totelizeaza procenrul de ","&O. $ceasta grupare contineK neon, 'elm, %ripton, *enon si radon gaz radioacti! pro!enit din dezintegrarea mineralelor radioacti!e #. Aazul cu cea mai redusa participare la grupa gazeior principale este ludiogenul, pro!enit din disocierea apei, In stratele Tnalte ale atmosferei#. In compozitia atmosferei se adaugi gazele secundare,. care totalizeaza un procent de ","?O. Intre acestea, principaliil constituient este bio*idul de carbon, cu un procent de ","&O. Se adauga o*idul de carbon, metanul@
12

ozonl Rsi alte gaze. +aca compozitia atmosferei In gaze principale este relati! constanta, la ni!eiul gazelor securidare au loc usoare !ariatii, unele cu caracter natural, altele cu caracter antropic. $ceste !ariatii, desi e*trem de reduse si produse asupra unor componenti ce au pondere infima, se impun insa prin modificarea unor caracteristici fizice si c'imice ale atmosferei, care actioneaza asupra penetratiei si stocarii radiatiei solare, a radiatiei terestre si a contraradiatiei atmosferei, ceea ce are un4mpact asupra mediului terestru si implicit asupra societatii umane. $stefel, cresterea concentratiei 4blo*idului Mdecarooa din troposfera, de la ","2>O la "."&"O, Ir9ultimul secol a dus la amplificarea efectului de sera, ceea ce a ridicat temperatura mediea4itrnpsferei inferioare, cu 1 2, cu urmsri !izibile asupra Tntregului mediu Incon4urator. <io*idul de carbon prezent In atmoslera a pro!emt in special din eruptiile !ulcanice. )*ista un ciclu natural al bio*idului de carbon, asemanator cu circuitul apei in natura. <io*idul de carbon participa la fotosinteza, este produs actualmente de procesele ce sunt prezente in stratul de sol si este absorbit de catre suprafata oceanului. ;iocesele biologice si bioc'imice sunt influentate de continutul in bio*id de carbon al troposferei. +ez!oltarea industriala a dus la cresterea e*plozi!a a cantitatilor de bio*id de carbon emise in atmosfera, mai ales prin procese de combustie. $ceasta cresteTe, ce ec'i!aleaza cu doar ",""2O din compozitia atmosferei, a putut totusi produce perturbatii in lant, ceea ceprobeaz4lmca o data fragilitatea ec'ilibrelor Terrei si mai ales ale atmosferei. /*idul de 2arbon este un gaz e*trem de stabil. cu timp de rezidenta in atmosfera, foarte mare. )l pro!ineJin special din acti!itatea !ulcanilor si mai ales di narderi incomplete in industrie, transporturi si alte procese, in special combustii. N2iazul metan ipro!ine din putrefactii si procese biolog4ce, procentul s&.u in atmosfera crescand in ultimele secole prin acti!itatea societatii omenesti. )l are un rol in amplificarea efectului de sera si in distrugerea stratului de ozon../zonu forma moleculara, cu trei atomi de o*igen, se fonneaza mai ales4n troposfera inalta si in stratosfera 4oasa si medie. prin desfacerea moleculei de o*igen in atornT, de catre radiatia uEtra!ioleta. $tomii liberi se !or atasa moleculelor de o*igen formand /&. /zonul este un gaz foarte instabil la caldura, in troposfera
1&

inferioara fund prezent mai ales pe muntii inalti. )l poate fi produs insa si prin procese industriale, cum ar fi sudura electrica si altele, ca si prin aspersiunea apei. In concentrate mare, ozonul este un o*idant foarte putemic, bactericid si to*ic. 2oncentratia sa mare in stratul inferior al atmosferei este considerata poluare. $dus la densitate normala, tot ozonul prezent in atmosfera fonneaza un strat cu grosime medie de & cm, care incon4oara planeta. )l este distrus foarte usor de catre clorofluorocarboni freoni, 2.0.2.#, compusi c'imici utilizafi ca agent de refrigerare, iar in industria cosmeticelor, ca agent de pu!erizare pentru spra@uri. +istrugerea stratului de ozon mai este produsa de zborul a!ioanelor in stratosfera sau in troposfera Tnalta, de zborul rac'etelor, de metan, o*izi de azot si alti poluanti. ,,Aaurile din stratul de ozon = sunt de fapt subtieri consistente ale acelui strat mediu de & cm. ;rin aceste gauri, radiatia ultra!ioleta trece suferind un proces de absorbtie mai redus si a4unge la suprafaMa terestra, intr-o cantitate mai mare. $ceasta cresterea radiatiei ultra!iolete este noci!a pentru om, putand produce cancere de piele, cataracta, etc. +atorita eforturilor intreprinse de comunitatea internationala in ultimul deceniu, s-a a4uns la o reducere aproape totala a emisiilor de freoni, inregistrandu-se o refacere lenta a stratului de ozon.. $pa atmosferica este prezenta in principal sub forma de !apori si in mai mica masura sub forma de picaturi de apa sau cristale de g'eaMa. )a este rezultatul circuitului apei in natura si a4unge in atmosfera prin procese de e!apotranspiratie, in principal prin e!aporarea de pe suprafatele ac!atice. 2antitatea de apa prezenta permanent in atmosfera terestra este relati! constanta, iar aceasta, raportata la cantitatea de precipitatii care cad anual pe intregiul glob reprezinta doar 1N.2. $cest raport pune in e!identa faptul ca, in medie, cantitatea de apa prezenta in atmosfera se reinoieste de .2 de ori pe an. 9a inaltimea de peste 2-1" %m si in sezoane reci, deasupra diferitelor zone ale globului, apa poate fi prezenta in atmosfera doar sub forma solida. +e regula, continutul in apa al atmosferei inferioare nu depaseste .O din !olum. 2antitatea de apa aflata in atmosfera, scade cu altitudinea, lipsind aproape total, la ni!eiul tropopauzei. $laturi de gazele mentionate in atmosfera terestra se mai afla s impurificatori sub forma de aerosoli lic'izi sau solizi si gaze straine
1.

compozitiei naturale a atmosferei, ca si gaze facand parte din gazele ce compun in mod natural atmosfera, dar care au fost introduse si antropic in atmosfera si au dus la concentratii mai mari decat e*istau In starea naturala a atmosferi. )*ista si o impurificare narurala a atmosferei.. Impurificarea natura 9a a atmosferei In atmosfera sunt prezente sub forma de aerosoli, particule lic'ide si solide. )le ating numarul mediu de 1"."""NcmE, c'iar sute de mii intr-un cmE In atmosfera marilor orase, a cailor de transport si a platformelor industriale, scazand sub 1"""NcmE, la inaltimea de 2 %m si subl""NcmE, la inaltimea de 5 %m. $erosolii prezenti in atmosfera sunt de origine naturals sau antropogenfi. $erosolii naturali sunt constituiti din particule de apa, lic'idS. sau solida, in suspensie, constituind la ni!el superior norii, iar Iangs suprafata terestra, ceata, aerul cefos, sau in combinatie cu particulele solide pro!enite de pe suprafata terestra, pacla. Se adauga cenusa si fumul !ulcanic, fumul din incendiile padurilor si turbariilor, praful de pe suprafata terestra, reacti!at de catre !ant, transporturi, lucrsri agricole, particule ce pot genera alergii, precum polenul sau sporii, incarcarea bacteriana produsa de bacterii in stratele inferioare e*puse si particule fine de saruri marine, ;articulele de saruri marine, 'igroscopice, pro!in din e!aporarea picaturilor de apa marioa introdusa in atmosfera de catre !aluri si ele au un rol important ca nuclee de condensare, in geneza precipitatiilor. ;oluarea atmosterica $erosolii de origine antropogenS pro!in in ma4oritate de la combustii, apoi din gazele de esapament, ca si din alte acti!itati industriale. )i sunt constituiti din rum, cenusa, praf de ciment, o*izi metalici, metale sub forma de pulberi, in cadrul carora este mai frec!ent si noci! plumbul rezidual pro!enit din gazele de esapament, noci!itate ridicata prezentand deasemenea arsenul si mercurul. $erosolii lic'izi, se incarca c'imic in zonele poluate, in special prin aditionarea gazelor acide, de!enind acizi, a caror noci!itate este mai ridicata decat a gazelor poiuante din aria respecti!a. $erosolii solizi, de multe on particule cu continut ridicat de carbon, sunt incarcati c'imic incS.
15

de la sursa de emisie, carbonul fiind un bun absorbant pentru no*ele gazoase. " forma aparte de aerosoli lic'izi si solizi, cand sunt in cantitati mari, combinati cu ceata, geneaza smogul, frec!ent mai ales in diminetile de iarna, in marile metropole si deasupra platformelor industriale. Termenul pro!ine din $nglia, unde fenomenul era tipic si pro!ine din cu!intele smo%e, pentru fan si fog, pentru ceata. )*ista si o !arietate de smog uscat, generat de actiunea radiariei ultra!iolete asupra o*izilor de azot si a gazelor de esapament. 2almul atmosferic si in!rsiunile termice due la cresterea concentrat'lor de poluanti in ariile cu surse de poluare atmosferica, iar umezeala crescuta a aerului agra!eaza to*icitatea atmosferei poluate prin transformarea unora dintre poluanti in acizi. $erosolii lic'izi si solizi, cu mare incarcare c'imica actioneaza prin depunere pe sol, plante, apele de suprafata, sau modifica puternic incarcarea c'imica a precipitatiilor atmosferice, modificandu-le p7-ul si generand ,,ploi acide=. Se constata o acidifiere lenta si progresi!a amediului planetar. ;oluarea cu gaze a atmosferei este forma de poluare a mediului care afecteaza cele mai intinse suprafete. 0actorii climatici au un rol foarte important in emisia, transportul, dispersia sau stagnarea no*elor atmosferice. ;rin continutul in apa, atmosfera actioneaza asupra poluantilor gazosi, rezultand in final aerosoli lic'izi, care in timp, !or fi depusi pe suprafata terestra, lent, sau sub formS. de ploi acide. 8adiatia solara produce reactionarea rapida a no*elor acide, in special asupra o*izilor de azot, in cazul carora, in zonele senine, procesele de fotoo*idare genereaza un ciclu al o*izilor de azot. Incidentele gra!e perrecute in ultimul secol, ca si actiunea lenta, dar constants, produsa de acumularea in atmosfera terestra a no*elor gazoase, in special o*izi de sulf si de azot, a dus la instituirea in toate tarile, a unor sisteme nationale de monitorizare a poluarii aerului. In ultimele decenii s-a pus din ce in ce mai acut problema poluarilor transfrontiera si a globalizarii problemelor poluarii atmosferice. ;entru emisfera nordics, principalele zone cu potential de poluare sunt constitute de concentrarile industriale din regiunea 1arilor 9acuri si bazinul flu!iului /'io, din S.-.$., concentrarile industriale din $nglia centrala, zonele siderurgice din nord-estul 0rantei si
1:

farile <enelu*, bazinul 8ur'-ului, Silezia, zona 1osco!ei, a -ralului central si zona Duznet%, ca si marile concentrari indusrriaie din Eaponia. $!andu-se in !edere predominanta !anturilor de !est, ce incon4oara ca un inel zona temperata nordica si slaba circulatie dintre aceasta zona si zonele climatice !ecine, in zona temperata nordica poluarea de fond este mai putemica decat oriunde pe planeta. )forturile con4ugate ale comunitatii intemationale au dus in ultimele doua decenii la o reducere a poluarii cu pulberi industriale, la scaderea concentratiei medii a bio*idului de sulf, la stagnarea emisiilor o*izilor de azot. la stoparea aproape totala a emisiilor de freoni si la o scadere a aciditatii ploilor acide. $T1/S0)8I2 9egile fundamentale ale gazelor $erul atmosferic este un amestec de gaze care se supune legilor fizicii gazelor. 2u e*ceptia !aporilor de apa, restul componentilor gazosi ai atmosferei lic'efiaza la temperaturi foarte scSzute. $erul uscat se supune legilor gazului ideal. ;entru gaze sunt esentiale modificarile de !olum, presiune si temperatura. +in cele trei legi fundamentale ale gazelor ideale, sunt importante pentru meteorologie, legile <o@le-1ariotte si Aa@-9ussac. 9egea <o@le-1ariotte presupune temperatura aerului constanta tS T %#. ;resiunea !ariaza in!ers proportional cu !olumul gazului, iar produsul p . ! T constant. 8ezulta ca densitatea este proportionals cu presiunea. 9egea Aa@-9ussac a transformarii izobare#, presupune presiunea constanta ; T %#. 8ezulta ca pentru fiecare crestere a temperaturii cu 1S 2, toate gazele se dilata cu 1N2?& din !olumul lor. Toate gazele se dilata egal. (olumul este direct proportional cu temperatura absolute in grade Del!in#, iar densitatea este in!ers proportionala cu temperatura absoluta. +ensitatea aerului +ensitatea aerului uscat la presiune normala si temperatura de "S 2 este de 1,2H& %gNmE. (aporii de apa au densitatea ",:2 din densitatea aerului uscat. +ensitatea aerului umed este suma dinrre densitatea aerului uscat si densitatea !aporilor de apa continuti pn T p U p!#. 9a temperaturi 4oase, densitatea aerului umed difera foarte putin de densitatea aeiu'ii uscat, dar la caldura aceste diferente se accentueazs si aerul umed de!ine foarte usor
1?

in comparatie cu aerul uscat si intia in con!ectie termica, fenomen care 4ustifica frec!entele si intensele ploi con!ecti!e din zonele calde si umede. (ariatia densitatii aerului in raport cu inaltimea 9a suprafata terestra, densitatea aerului prezinta o mare !ariabilitate legata de sc'imbaarile de presiune, temperatura si continut m !apori de apa. In atmosfera se produc actiuni cu efecte contrare. Scaderile de presiune ce se produc odata cu cresterea altitudinii due la scaderea densitatii. +ar odata cu cresterea altitudinii, scade temperatura erului, ceea ce duce la o crestere a densitatii. +e aceea scaderea densitatii nu este atat de accentuata in altitudine, cum este scaderea de presiune. In )uropa, in medie, aerul atmosferic cantareste 1,25" %gNm la altitudinea de " mL ",?5" %gNm& la altitudinea de 5 %mL ",."" %gNm&la altitudinea de 1" %mL ","H" %gNm& la altitudinea de 2" %m si ","". %gNm1 la altitudinea de ." %m. 9a altitudinea de &"" %m, densitatea aerului este de &"" miliarde ori mai mica decat densitatea aerului la suprafata terestra. 1. 2. %. STRUCTURA &ERTICALA A ATMOSFEREI ;e !erticala, atmosfera are mai multe strate a caror temperatura, compozitie c'imica, stare electrica si structura a materiei este deosebita. In functie de parametrii mentionati, de-a lungul timpului s-au efectuat mai multe delimitari ale stratelor atmosferice. )*ista deosebiri in aprecierea intinderii si caracteristicilor diferitelor state, datorita e!olutiei in timp a ni!elului de cunoastere a starii atmosferei la inaltime ca si alegerii unor criterii diferite de departa4are. 2el mai frec!ent utilizata este departa4area efectuata in anul 1H:5 de catre englezul 9. I. +onn, care a utilizat in special criteriul termic, clasificare care a fost preluata si de catre /rganizatia 1eteorologica 1ondiala fig. 1#. Stratele se caracterizeaza printr-o anumita tending a temperaturii aerului, deasupra fiecarui strat aflandu-se un strat subtire de tranzitie, in care gradienMii termici !erticali sunt nuli. 2onform acestei departa4ari, stratele atmosferei suntK rroposfera urmata de tropopauza, srratosfera urmata de stratopauza, mezosfera urmata de mezopauzi, termosfera urmata de termopauza, apoi e*osfera prin care se face contactul cu spatiul cosmic.
1>

Troposfera confine .N5 din masa atmosferei. )a aie-grosimea pana la H %m in zonele polare. pana4aJ7 %mMiaJPFneEe.temperate si pana laJ9lJ%m4riJzonele tropicale si in.4so4iaJecuato4ia4a. Troposfera are trei eta4eK EbEla, tropoafera4rii4locie si rropMsVe*aJs49frie*iFara. Troposfera inferioara se e*tinde de la suprafata terestra pana la inaltimea de 1-& %m. $ceasta contine ma4oritatea !aporilor de apa, aici se formeaza norii inferiori, iar influenta suprafetei terestre este predominant, detasandu-se topoclimate specifice, In functie de natura suprafetei terestre. Tronosfem rniilGTi( -K-e sinlenMNl TMTe =nSlfmiile de 1-& %m K=' :-? %m. $ici se produc puternice mi rroposferei. Troposfera mi4locie este sediul nonlor mi4iocii. Iroposiera supenoanl se miinde intre liiiiiimiie uc :-? %m si H-1? %m. )a este sediul norilor superiori, constituiti din cristale de g'eata si care, datorita continurului redus in apa, nu produc precipitatii. Troposfera superioaia Inregistreaza la limita cu tropopauza, temperaturi medii anuale de ->" 2 la ecuator si de -:" 2 la poli. $ceasta anomalie se produce datorita faprului ca la ecuator limita cu tropopauza este de doua ori mai Tnalta decat la poli. Tropopauza are grosime de 1-2 %m si in ea, gradienrul termic !ertical este ". Srratosfera se e*tinde inrre inaltimile de H-1? %m si &5-5" %m. In zona inferioara a stratosferei sunt prezente izotermii. Incepand cu altitudinea de 25 %m, temperaturile incep sa crescS datorita prezentei ozonulu9 1a4oritatea ozonului atmosferic este cantonat intre altifudinile de 2"&5 %m, atingand concentratia ma*ima la inaltimea de &" %m. Tot ozonul atmosferic, adus la temperatura si presiunea normala, adica cea care se iniegistreaza in medie la suprafata Tntregului ;amant, ar constitui un strat cu grosimea medie de doar & cm, care fncon4oara planeta. 9a inaltimea de 5" %m, temperatura medie anuala este de "S2 si umezeala relati!a este foarte scazuta. ;ufinii !apori de apa prezenti la limita superioara a stratosferei, permit rareori formarea unor nori transparent, norii sidefii, care sunt !izibili dupa apusul soarelui. -rmeaza srratopauza, cu grosimi medii de 2-& %m, strat in care gradientul termic !ertical este ". 1ezosfera se e*tinde intre altitudinile de &5-5" %m si >" %m. Inca din stratele inferioare au loc scideri rapide ale temperaturii aerului si se produc
1H

turbulente intense. Temperatura scade de la " 2 la ->"S2. -mezeala aerului este aproape ine*istenta, dar in unele cazuri, in unele sectoare in care in mezosfera patrund cantitati reduse de !apori de apa, pe timpul nopfii se pot obser!a nori argintii. -rmeaza mezopauza, situata la altitudinea de >" %m, strat in care gradientii termici !erticali sunt nuli, de la acest strat in sus temperatura gazelor incepand sa creasca. Termosfera se e*tinde intre >"-12"" %m. )ste un strat cu gaze e*trem de rarefiate. Temperatura aerului creste constant, a4ungand la &""" 2 in partea superioara a termosferei, temperatura on!entionala, intrucat datorita rarefierii gazelor, nu poate fi masurata cu aparatura clasica. -rmeaza termopauza, cu gradient termici !erticali nuli, acest strat 4facand leganira cu ultimui strat al atmosferei, e*osfera. )*osfera, strat In care densitatea gazelor este de sute de miliarde de ori mai scizuta decat la suprafafa terestra, nu se mai supune gra!itatiei. $cest strat se e*tinde de la 12"" %m la 1".""" %m, dupa unele opinii pana ia :5.""" %m, distantM la care inceteaza orice influenta electromagnetici si gra!itationala a ;amantului. In stratele superioare ale e*osferei, temperaturile sunt si mai dificil de masurat decat in termosfera, datorita unei rarefierii si mai mari a gazelor. $ici temperatura depinde de e*pozitie, in fata radiatiei solare se Tnregistreaza temperaruri foarte mari, iar la umbra se inregistreazS. temperaturi aproape la fel de scazute ca si in spatiul cosmic. $cest fapt este utilizat in principiul de functionare al bateriilor solare cu care sunt ec'ipati satelitii si / aita defmire a stratelor atmosferei se bazeaza pe natura gazelor care sunt prezente la diferite ni!ele ale atmosferei si pe procesele fizico-c'imice care au loc in aceste strate. Intre suprafata terestra si inaltimea de 1"" %m, se sirueaza omosfera, care cuprinde, din clasificarea precedents, troposfera, stratosfera si mezosfera. In omosfera compozitia c'imica a aerului este constanta, aceeasi cu cea intalnita la suprafata terestra. Aazele se afla In stare moleculara. )terosfera se Tntinde intre altitudinile de 1"" %m si 1".""" %m, contine stratele termosfera si e*osfera din clasificarea +onn si prezinta o mare rarefiere a gazelor, care sunt dispuse stratif4cat, in functie de greutatea moleculara si sunt disociate ionic. 2orespunzator termosferei, stratele
2"

inferioare ale eterosferei suntK stratul de azot molecular care se e*tinde intre 1"" %m si 2"" %m, urmat de stratul de o*igen atomic, care se e*tinde intre 2"" si 1.1"" %m. -rmeaza stratele corespunzatoare e*osfereiK Intre 1.1"" si &.5"" %m se afla stratul de 'eliu atomic, iar intre &.5"" %m si 1".""" %m, stratul de 'idrogen atomic. In compozitia eterosferei, primele doua strate sunt alcatuite din componentC ma4oritari ai aerului atmosferic, azotul si apoi o*igenul. Aazele din celelalte doua strate superioare ale eterosferei, sunt generate prin procese specifice. 7eliul este rezultat al dezintegrarii uraniului si t'oriului din scoarta terestra, iar 'idrogenul pro!ine din disocierea moleculelor de apa. +atorita ionizarii produsa de radiatiile 8oentgen si gamma, m stratele inalte ale atmosferei se constituie un strat aparte, corespunzand unei a treia clasificari, efectuata in functie de starea electrics. In termosfera, intre :" %m si ."" %m, se constituie stratul numit ionosfera., $ici, azotul si o*igenul molecular pierd electronC si de!in ioni poziti!i. )lectronii pierduti formeaza un flu* electric la scara globala. Ionosfera contine mai multe strate. ;rimele trei strate sunt constitute din azot molecular. 2el mai important este stratul + Dennell@-7ea!iside#, situat Tntre :"->" %m, strat care reflects, preponderent undele radio. -rmeaza stratul ), situat intre >"1&" %m si stratul 0, situat intre 1&"-2"" %m. -ltimul strat al ionosferei, A, situat intre altitudinile de 2""-."" %m, este constituit din o*igen atomic. )*ista un flu* continuu de electroni din atmosfera spre zonele polare si un flu* continuu de electroni din interiorul ;amantului spre suprafatS. $ceste flu*uri determina distribuirea sarcinilor electrice Tntr-un camp electrostatic. ;e langa acesta, planeta are si un camp magnetic, cu doi poli. ;amantul poate fi considerat un dipol, asemanator unei bare magnetice ce are Tnclinafia de 11 S fata de a*a polilor. 2ampul magnetic este generat de nucleul metalic, magnetic al ;amantului, iar punctele in care a*a magnetica strapunge suprafata terestra, constituie polii magnetici. $tmosfera este menfinuta in 4urul ;amantului de acest camp mi*t, campul electromagnetic, care isi e*ercita influenta pana la magnetopauza. In drumul sau prin cosmos, in miscarea de re!olutie, atmosfera terestra are in partea dinspre Soare, frontul de soc care stopeazS si de!iaza pe laterals !antul solar. Spre margini, acest front este penetrat de particulele
21

corpusculare ale !antului solar, care sunt perturbate de impactul cu frontul de soc si isi continua miscarea ondulatoriu, formand zona de turbulentM a !antului solar. 1agnetopauza prezinta in partea opusa Soarelui o ,,coada= care se disipeaza in spatiul cosmic pana la distanta de :.."".""" %m, asemenea cozii unei comete fig. 2#. $tmosfera terestra pana la magnetopauza mosfera teresrra, pana ia magnetopauzS constituie o capcana pentru particulele materiale emise de . Soare si cosmos, flu*ul energetic electromagnetic strabstand atmosfera superioara aproape neperturbat. 2onceptia geofizica pledeazi pentru e*tinderea atmosferei pans Ca magnetopauzi, ultima bariera pani la care pot fi decelate influente terestre. 2ea mai mare parte a captSrilor pro!ine de la Soare, sub forma de plasma solarS., la care se adaugS particule pro!enite din spatiul cosmic, praf cosmic, care desi redus cantitati!, poate, prin depunere de-a lungul a milioane de ani, constituie srrate groase de sute de metri, pe fundul ariiior centrale ale oceanelor, unde praful continental nu a4unge. ,u mtamplator, celebml cercetstor si om de tele!iziune american, 2arl Sagan, spunea cS suntem ficuti din pulbere de stele. ;lasma solara este constituita din electroni, protoni si atomi cu sarcini poziti!e 'idrogen#. ;articulele de plasma a patra stare de agregare a materiei# pro!in din cromosferS, se deplaseaza cu !iteza intre &"" %m si 1.""" %mNs si constituie !antul solar. )misiile de plasma ale cromosferei, primite la suprafata e*terioarii a atmosferei sub forma de !ant solar, sunt ma*ime in anii ma*imei acti!itafi solare. In anii cu acti!itate solara ma*ima, pe Soare se produc man eruptii de gaze incandescente, percepute sub forma de pete solare. ,umarul acestor pete numarul Iolf# este ma*im, in medie, odata la 11 ani, conturand o ciclicitate care are asupra atmosferei, mai ales influence de natura electromagnetica. $ceste eruptii solare, asemenea unor uriase furtuni, emit in spatiul cosmic, deci si spre ;amant, mari cantitati de particule materiale, incarcate electric. In aceste perioade se intensifica. aurorele polare, furturiile magnetice, perturbatiile radio si ale telecomunicatiilor, se intensifica campul magnetic spre frontul de soc si se 'mgeste ,,coada= atmosferei in spatiul cosmic. ;lasma solara circula, odata captata in atmosfera, in sensul meridianelor, pe liniile de forta ale campului electromagnetic al ;amanrului, in spirale fig. &a#.
22

;lasma solara prezintS concentratii zonale, numite centuri de radiatie brauri de radiatie#. +oua dintre acestea, cele mai apropiate de ;amant, sunt eel mai bine conrurate. )le au fost descoperite de catre satelitii americani, in ami3 1H5> si se numesc centurile de radiatie (an $llen. ;rima se situeaza la distanta medie de 2:"" %m fata de ;amant, iar a doua la distanta medie de 1&.""" %m - 1H.""" %m, fata de ;amant fig. & b#. Si pe orizontala sunt difrentieri intre diferitele sectoare ale atmosferei. $ceste diferentieri, mai ales in ceea ce pri!este temperatura, umezeala si opalescenta, sunt e!identiate sub forma maselor de aer, care sunt despartite de fronturi atmosferice principale. +iferentierile de presiune genereazS cicloni, anticicloni si alte formatiuni barice. $ceste configuratii pe orizontala, dau specificul !remii si influenteazS clima diferitelor regiuni, studiul lor fund obiectul meteorologiei dinamice si sinoptice. 1.&. 8$+I$TI$ S/9$8$, T)8)ST8$ Si $T1/S0)8I2$ I .3. 1. SOARELE SI ACTI&ITATEA SOLARA. RADIATIA SOLARA. Soarele, una dintre cele circa 1"" de miliarde de stele ale gala*iei 2alea lactee se sifueaza infr-un br~t Dpi''s'aC aC ncesteia. la 2is'antS de E :.""" tie am iurniiiS de cenirui gaici*4ei si la .H de am distaiili iaia de planui ecuatorial al gala*iei. Soarele efectueaza o miscare de re!olutie In 4urul centrului gala*iei, cu !iteza de 2"" %mNsec, si o miscare de rotatie in 4urul propriei a*e, care dureazS 25-2? zile la ecuator si &5-&? zile, la poli. (arsta Soarelui este apreciafi la .,5 milarde de ani. 8aza sa este de :H5.&"" %m, masa de 2 W 1"2? t, densitatea medie de 1,. gNcm , densitatea in nucleu de 15"-1:" gNcmE, presiunea In interiorul nucleului, de 1""-2"" miliarde de atmosfere, turtirea la poli nesemnificati!a, temperatura la suprafata de 5.??"S D, temperatura in centra de circa 15 milioane grade Del!in, iar distanta medie panfl la ;amant, de 1.H,: miiioane %m. Soareie face parte dintre stelele de ma*ime mi4locie, din categaoria pitice galbene. )ste alcaruit predominant din 'idrogen si 'eliu ;osea, $rmas, 1HH>#.
2&

faza initials, rece, o protostea. ;rin comprimare gra!itational si cresterea presiunii in interior si-a ridicat temperatura, declansandu-se miscari con!ecti!e in interiorul sau. +upa circa 1"" milioane de ani de e*istenta in faza de protostea, acum .,5 milarde de ani, in interiorul Soarelui s-au declansat reatiile nucleare, moment al aparitiei Soarelui, ca steaptica galbend. +in momentul prezent, reactiile nucleare !or mai putea continua inca 5 miliarde de ani. +ttpa aceea, 'idrogenul din nucleu !a fi tot transformat in 'eliu, nucleul se !a contracta, iar in!elisurile e*terioare se !or dilata, e*tinzandu-se pana pe aliniamentul pe care se afla acum orbita planetei 1arte, incluzand si spatiul ocupat de planeta noastra, Soarele de!enind o stea giganticd rosie, faza care !a dura apro*imati! 1 miliard de ani. In aceasta faza se !a pierde spre cosmos, 4umatate din materia solara, !a urma o rscire si o contractare a materiei ramase, Soarele de!enind o stea pitied alba. 2ontinuarea procesului de racire, contractare si cresterea densitatii !a face ca Soarele sa nu mai lumineze, de!enind o stea pitied neagrd. )nergia solara, este energia care a pus in miscare materia pe suprafata ;amantului de-a lungul erelor geologice, a4ungandu-se la infatisarea actuals. )nergia solara asigura substratul energetic al miscarilor si transformarilor mediului si energia indispensabila aparitiei si dez!oltarii !ietii pe Terra. )ste factorul principal in dinamica atmosferei, fiind sursa energetics a tuturor transformarilor ce au loc neincetat in atmosfera. +aca ;amantul nu ar dispune decat de caldura sa interna, in stadiul actual al e!olutiei planetei, temperatura suprafetei sale ar fi aproape de " absolut 2?&S2#. Soarele emite energie prin radiatii de natura electromagnetica. +in radiatia emisa de Soare in spatiul cosmic, ;amantul primeste a doua miliarda parte, adica 1,&? * 1"2. calorii. Intr-o zi si 4umatate, ;amantul primeste de la Soare o cantitate de enrgie egala cu toata energia produsa de societatea omeneasca, intr-un an. +e la stele se pr4meste pe ;amant o cantitate de energie infima, egala cu a suta milioana parte din energia primita de la Soare. +e la cosmos, ;amantul primeste o cantitate de energie si mai redusa, ec'i!alenta cu a doua miliarda parte din energia primita de la Soare ;op, 1H>>#.
2.

Soarele este o sfera a!and raza ec'i!alenta cu 1"H,1 raze terestre. In miscarea sa de re!olutie in 4urul Soarelui, ;amantul descrie o elipsa. Soarele este situat intr-unul din focare. +istanta minima pana la Soare este in 2 ianuarie, la peri'eliu perigeu#, 1.? milioane %m#, iar distanta ma*ima este pe . iulie, la afeliu apogeu#, 152 milioane %m#. In miscarea sa pe eliptica, ;amantul are o inclinatie de ::S&&' fata de planul elipsei. $ceasta inclinare creeaza anotimpurile. Inceputurile astronomice ale anotimpurilor sunt date de ec'inoctii si solstitii. 2ompozitia c'imica a Soarelui consta din gaze incandescente, 'idrogenul ocupand procentul de 5"O, 'eliul, ."O, iar metalele grele, in stare gazoasa, 1"O. )nergia solara este produsa de reactiile termonucleare, similare celor produse la e*plozia unei bombe nucleare cu 'idrogen fuziune# si in secundar de reactii nucleare de fisiune, asemanatoare cefor ce se produc la e*plozia unei bombe atomice. 8eactiile de fuziune se produc mai ales in nucleul solar, unde prin unirea a patru nuclee de 'idrogen rezulta rezulta un atom de 'eliu si energie emisa ca radiatie gamma. 1ateria solara se disociaza in atomi ai elementelor simple si particule elementareK electroni, protoni si neutroni. ,ucleele de 'idrogen protonii# se misca in interiorul Soarelui, se ciocnesc cu nucleele altor elemente, pro!ocand dezintegrarea fisiunea# si refacerea fuziunea# nucleara a materiei solare. In final, intreaga cantitate de 'idrogen se !a transforma in 'eliu. +esi Soarele este alcatuit in intregime din gaze, sub forma de plasma, si ar fi impropriu sa se spuna ca are atmosfera, fiind !orba doar de strate de gaze cu densitatea din ce in ce mai redusa, spre e*terior, comparati! cu densitatea din nucleu, stratele e*terioare, cu densitatea redusa, poarta numele de atmosfera solara. $tmosfera solara se compune dintr-un srrat inferior, numit fotosfera, cromosfera si coroana. 0atosfera este partea !izibila a Soarelui, discul alb care este sursa ma4oritatii radiatiei solare foton Insemnand lumina, in limba greaca#. 0otosfera este primul strat cu densitati reduse, la e*terior de masa propriuzisa a Soarelui. Arosimea fotosferei este de 1""-5"" %m. -nele conceptii considers fotosfera ca ultim strat al Soarelui, deasupra sa,
25

atmosfera solara incepand cu cromosfera. Temperatura scade in fotosfera odata cu departarea de Soare, de la 5??"S D, la baza, la .&""S D, in partea superioara. 0otosfera are densitate redusa, egala cu densitatea atmosferei terestre la inaltimea de 5" %m. 7idrogenuC constituie H2 O din masa fotosferei. 2romosfera este un strat cu grosimea .......... sub forma unui inel rosu in limba greaca, cromos inseamna culoare# fiind atmosfera solara propriuzisa. Temperatura cromosferei creste de la .&""S D, la baza, pana la circa 1 milion de grade Del!in, in partea superioara. -nele ipoteze pun aceasta crestere de caldura pe seama transformarii energiei mecanice in energie calorica, acesta fiind primul strat, in care se pot intruni conditii penrru aceasta transformare. 2romosfera este alcatuita din 'idrogen ?>O#, 'eiiu ?,>O#, resful fiind elemente grele. 2oroana solara este eel mai e*tins strat ai atmosferei solare, numit si atmosfera e*terioara e*tinzandu-se pana la distanta de & milioane de %m de Soare, fiind !izibila la eclipsele totale de Soare, sub forma unui 'alou alburiu, din care, spre spatiul cosmic, se propaga !antui solar. Temperatura coroanei solare scade de la 1 milion de grade Del!in in partea inferioara in partile cele mai acti!e, pana la & milioane grade Del!in#, la 1""S D, la limita sa difuza spre spatiul cosmic. ;rin coroana solara strabat 4et*iri de gaze ionizate, ia temperaturi ridicate, pana la Inaltimi egale cu &-. raze solare, coada lor e*tinzandu-se In cosmos, pana la distanta de 1" raze solare, fata de suprafata Soarelui. 2oroana este compusa ma4oritar din 'idrogen ionizat. $tmosfera solara are o dinamica accentuata, fiind uneori mai calma, eel mai ades puternic perturbata de flu*uri de energie si curenti de particule, ca si de miscarile !iolente produse de eruptiile solare. 2iclicitatea eruptiilor solare, procese strans legate de fenomenul petelor solare, are o perioada de H-12,: ani, cu media de 11 ani, numarul de pete solare fiind im indicati! stabilit acum doua secole de flzicianul german Iolf numarul Iolf reprezentand numarul anual de pete solare !izibile instrumental de pe ;amant#. ,umarul ma*im de pete solare obser!at 2:&#, s-a produs in anul 1H5?, an de ma*ima acti!itate solara ani ai Soarelui cald, spre deosebire de anii cu acti!itate minima, numiti ani ai Soarelui
2:

calm#. ;etele solare sunt arii aparent mai putin acti!e, ce apar mai intunecate, datorita temperaturii mai reduse ."""S D#, comparati! cu restul suprafetei Soarelui, fiind incon4urate de !arte4uri de gaze incandescente, cu temperaturi mai ridicate. In realitate, numarul mare de pete solare indica o acti!itate solara intensa, marcata de eruptii solare, la marginea petelor, care se transmit in coroana solara sub forma de 4eturi si protuberance formate din gaze ionizate si a!and temperaturi ridicate. +iametrul petelor solare poate a4unge la 1"".""" %m. ;etele solare pot persista pana la cate!a luni, sunt mobile, se deplaseaza in general spre !est si spre ecuatorul solar, formandu-se ma4oritar intre latitudinile solare de &5-."S, rareori migrand spre polii solari. Intensificarile produse de eruptiile solare in anii de acti!itate ma*ima, ca si scaderile de acti!iate din anii calmi, nu pot modifica mai mult de X &-. O energia transmisa de Soare in spatiul cosmic. In anii de ma*ima acti!itate solara se intensifies radiatia corpusculara si ultra!iolets )nergia solar7 se propaga dinspre nucleul Soarelui, prin trei categorii de procese. ;rin conductibilitate termica se transmit spre e*terior cantitati negli4abile de energie. ;rin radiatie, procesul este mai intens, dar cantitatile transmise raman mici, datorita faptului ca pe parcurs, energia prezenta initial ca raze gamma, este absorbita de electronii si atomii materiei solare, fiind transformata in radiatie 6, cu Iungimi de unda din ce in ce mai mare. +upa repetate reactii, flu*ul caloric a4unge la suprafata Soarelui, abia dupa un milion de ani de la pomirea sa din nucleu. $proape Tntreaga cantitate de energie produsa in interiorul Soarelui, se transmite spre e*terior prin con!ectie termica. )nergia solara se transmite in spatiul cosmic prin radiatii electromagnetice, a!and Iungimi de unda cuprinzand intreg spectrul electromagnetic, de la razele 6, la undele radio. 8adiatia electromagnetica nu are ne!oie de mediu material pentru a se putea transmite,si se deplaseaza cu !iteza de &"".""" %mNs !iteza luminii#. ;entru razele 6 si razele ultra!iolete de unda scurta, sursa de emisie este coroana solaraL pentru spectrul !izibil si domeniul lungimilor de unda ale radiatiei infrarosii, fotosferaL pentru undele radio, cromosfera si coroana.
2?

Soarele emite si radiatie corpusculara, cu Incarcare electrics, compusa din electroni si ioni, care poarta abia a milioana parte din energia soiara, se deplaseaza lent, In comparatie cu radiatia electromagnetica &""-1""" %mNs#, constituind !dntul solar. (antul solar se propaga pana la distanta la care presiunea sa de!ine nula, presiunea In spatiul respecti! fiind doar cea a radiatiei cosmice. $cest spatiu pe care Soarele isi e*ercita influenta prin intermediul !antului solar, se numeste 'eliosfera. 1. 3. 2. 'RINCI'ALELE LEG( ALE RADIATIEI 2orpurile care au temperatura de peste -2?& 2 " D# emit radiatii cu diferite Iungimi de unda, In functie de temperatura, culoarea si natura lor. ;uterea de emisie e# este cantitatea de energie emisa Intr-un minut de pe o suprafata de 1 cm . Similar, puterea de absorbtie %# este cantitafea de energie ce poate fi absorbira intr-un minut de o suprafata de 1 cm , iar puterea de refle*ie a# este cantitatea de energie reflactatS. intr-un minut de pe o suprafata de 1 cm=. ;entru corpul absolut negru ine*istent In natura# teoretic, % T ", a T 1. In cazul refle*iei 1, refle*ia este totala si ar fi produsa de oglinda perfecta, ine*sistenta in realitate. /glinzile eficiente, de argint sau platina, se apropie doar de aceasta !aloare.. Sunt trei legi principale ale radiatiei, cu mare aplicabilitate in meteoiologie. 9egea Dirc'off. 9a o anumita temperatura, pentru o anumita Eungime de unda, rapormE dintre puterea de emisie si puterea de absorbtie este o marime constanta, aceeasi pentru toate corpurile si egala cu puterea de emisie a ,,corpului negru=, in aceleasi conditii. 2onform acestei legi, rezulta urm5toareleK - corpuriie emit radiatiile cu Iungimi de unda pe care le si pot absorbi la aceeasi temperaturaL - corpurile care absorb bine, radiaza de asemenea bine, iar corpurile care absorb slab, radiaza slabL

2>

- corpurile din natura, nefiind niciodata absolut negre, emit numai o anumita parte din radiatia pe care 5 emite corpul absolut negru, la aceeasi temperatura. 9egea Stefan-<oltzman. ;uterea radianta totala a ,,corpului absolut negru= este proportionala cu temperatura absoluta SD# a acestuia la puterea a patra. 9egea de deplasare Iien-;Ianc%. ;rodusul dintre lungimea de unda care corespunde puterii de emisie ma*ime a unui corp si temperatura absoluta SD# a acestuia este o marime constanta. 8ezulta ca la temperaturi ridicate, puterea de emisie ma*ima este cu lungime de unda tot mai mica. 1.&.&. COM'O)IT!A S'ECTRALA A RADIATIEI SOL ARE Soarele emite doua feluri de radiatii, radiatia termica, de natura electromagnetica si radiatia corpusculara. )nergia radianta emisa sub influenta caldurii se numeste radiatie termica. (iteza ei este !iteza luminii &"".""" %mNs#. $ceasta radiatie nu necesita mediu material pentrupropagare. 8adiatia corpusculara este alcatuita din particule cu incarcare electrica ioni#, protoni, electroni si neutroni, particule care au energii inalte, generate de plasma solara. 8adiatia corpusculara transports spre ;amant, o cantitate de energie de 1" miliarde de ori mai mica decat radiatia termica, din aceasta cauza urmand a anliza doar radiatia termica. In domeniul masurarii lungimii de unda a radiatiei electromagnetice se utilizeaza unitati de masura specificeK ",""1 mm T 1 micrometre micron#, umL lum T 1 nm nanometru#L ",1 nm T 1 $. angstrom#. Spectrul radiatiei solaie incepe cu radiatiile 6 care au lungimea de unda de cati!a $, la undele 'erziene radio, radar#, care au lungimea de unda pina la cati!a cm. Totalitatea radiatiilor electromagnetice emise de Soare, ordonate in functie de lungimea de unda, inregistrate fotografic sau fotoelectric, poarta numele de spectru solar. In ordinea lungimii de unda, spectrul solar se imparte in mai multe zone-.
2H

- zona radiatiilor 6 8ontgen#--este prezenta la lungimi de unda sub 2H"" $. $cest tip de radiatii, folosit la radiografii, este deosebit de noci!. $ceste lungimi de unda sunt de regula retinute in atmosfera, la suprafata terestra a4ungand o cantitate infimaL - zona ultra!ioleta -(# se e*tinde intre lungimile de unda de 2H"" - &:"" $. 8adiatiile ultra!iolete au puternice efecte c'imice, numindu-se si radiatii c'imiceL - zona radiatiilor !izibile (IP# se e*tinde intre lungimile de unda de &:"" - ?2"" $. )le pot fi desfacute prin refractie in culorile componenteK !iolet, indigo, albastru, !erde, galben, oran4 si rosu. 8efractia razelor solare !izibile in picaturile de apa, formeaza curcubeul. ;rin compunerea acestor tipuri de radiate, cu lungimi diferite de unda, se obtine lumina albaL -zona radiatiilor infrarosii se e*tinde intre ?2"" - &.""".""" $. $cest tip de radiatii are un efect caloric pronuntat. /biecte care nu sunt incandescente emit radiatie infrarosie, c'iaT si acelea care au temperatun negati!e, cu putin deasupra temperaturii "S D. ;e masura cresterii temperaturii obiectuEui ce iradiaza, se scurteaza si lungimea de unda a radiaMiei emiseL - undele 'erziene radiofonice# au lungimi de unda de peste &.""".""" $ ",& mm#. Intre 1.:"" -.".""" $ se situeaza HHO din energia radianta mfraTosie. 9ungimile de unda care detin energie decelabila,incep cu radiatiile 6, care detin energie in partea lor cu lungime de unda mai mare si se continua pana in partea cu lungimi mici de unda a radiatiei infrarosii. 8adiatiile infrarosii cu lungimi mari de unda si radiatiile 'erziene transporta cantitati infime de energie. Spectrul solar nu este continuu, ci are benzi negre in compozitia sa, benzi numite linii de absorbtie. $cestea indica lipsa unor radiatii in domeniul lungimilor respecti!e de unda. $ceste lungimi de unda au fost captate de catre atmosfera solara si de cea terestra, pierderile de energie in spatiul cosmic fiind e*trem de mici. 9a limita superioara a atmosferei, aceste intreruperi sunt mai putine, indicand ecarrurile in care radiatia a fost retinuta de catre atmosfera solara. $bsorbtia atmosferei este foarte puternica, c'iar totala, pentru anumite lungimi de unda, ncesfe linii de nbsorbtie rtumindi.'-Mc linii do M'r.nr'tir tflM-i-M
&"

spectrului infrarosuL ? O, radiatiei ultra!iolete si 2 O, radiatiei 6 fig. .#. ;ractic, peste .".""" $, energia primita de la Soare poate fi considerata ". 8adiatiile importante caloric si !izual sunt doar cele de unda scurta. +aca pentru ;amant se consideia o temperatura medie de 15S2, lungimea de unda a emisiei ma*ime este de 1"& """ $. Intensitatea radiatiei scade spre lungimi de unda mai redusa, a4ungand sa fie ", la lungimea de unda de .".""" $, intrucat planeta are temperatura medie, cat si temperaturile ma*ime, destul de reduse. (aloarea de .".""" $, poate fi considerata ca limita intre radiatia terestra si radiatia solara. 1oleculele constituiente ale gazelor atmosferice, dar mai ales !aporii de apa si bio*idul de carbon retin raze din spectrul lungimilor man' de unda, emise de suprafata terestra si de contraradiatia atmosferei acea parte mdreptata spre spatiul cosmic#, particulele respecti!e se incalzesc si emit radiatia captata, in toate sensurile, deci si inapoi spre suprafata terestnl. Intre ;amant si atmosfera se formeaza un flu* contimiu s'i dens de radiafie, care, captata m stratul inferior al atmosferei, duce la mcalzirea acestui strat. $tmosfera inferioara este penetrabila pentru radiatia solara cu lungimea mica de unda, dinspre Soare spre ;amant, dar este o capcana pentru flu*ul radiati! care se deplaseaza dinspre ;amant si stratele inferioare ale atmosferei, spre cosmos. $cest fenomen constituie efectul de sera. +atorita cresterii cantitatii de bio*id de carbon si a altor poluanti ce produc efect de sera, in stratul inferior al atmosferei, efectul de sera s-a amplificat continuu odata cu dez!oltarea industriala. S-a produs o crestere a temperaturii troposferei inferioare, cu 1S 2, numai in ultima suta de ani. 1. &. .. RADIATIA SOLARA DIRECTA. CONSTANTA SOLARA.INSOLATIA. 0lu*ul de radiafie ce pro!ine direct de la discul solar si care a4unge nemodificat nedifuzat, nereflectat, nerefractat#, la suprafata terestra, constiruie radiatia solarS directa S'#. / parte din radiatia solara directa se introarce in cosmos prin procese de reflectie, sau se transforms in atmosfera, in alte tipuri de radiafie. 9a limita superioara a atmosferei, radiatia solara directa este puternica si constanta.
&1

1ici modificari sunt datorate cresterii acti!itatii solare pe timpul petelor solare si la apropierea ;amantului de Soare in iama emisferei boreale#. 2on!entional, !aloarea standard, acceptata international, este de 1,H> calNcm=Nmin, !aloare denumita constanta solara. (ariatia ei anuala este de X &O. 8adiatia directaY masurata pe suprafata perpendiculaira'pe razele soarelui este notata I. 0lu*ul radiatiei solare directe, ce cade pe o suprafata orizontala, reprezinta i'sdlatiaMl'#. $ceasta se masoara in calNcm?min. I' T I sin 'o in care K I T radiatia directa masurata pe suprafata perpendicularaL ',, T ung'iul de inaltime al Soarelui deasupra orizontulu I T 0 doar cand Soarele se afla e*act in mi4locul boitii cereSti. ;e suprafata orizontala, comparati! cu aceeasi suprafata perpendiculara pe razele soarelui, densitatea flu*ului radiati! este mai mica, iar cantitatea de energie primita este de asemenea mai mica fig. 5#. In zona intertropicala, radiatia directa cade perpendicular pe suprafata terestra orizontala, doar la amiaza, in doua zile pe an, iar pe tropice, la amiaza, in solstitiul de !ara al fiecarei emisfere. 9a ecuator, aceasta situatie se inregistreazs doar la amiaza, la cele doua ec'inoctii. ;e suprafata terestra inclinata, ung'iul de incidents este diferit, ceea ce !a duce la diferentieri ale insolatiei rezultand diferentieri termice locale topoclimatice#. +e e*emplu, in zona temperata, la ec'inoctii, la amiaza pe o panta inclinata spre sud cu .5 radiatia directs etc rMT-Mo r1 ' E pc un !crsuui M. M paralela cu suprafata terestra. +iferen-enle de temperatura intre !ersanti ar fi foarte man, daca miscarile turbulente nu-miscariie-tuibulerrte nu ar uniformiza partial temperarurile in stratul inferior de aer de pe cei doi !ersanti. )*pozitia si inclinarea !ersantilor constiruie princi- i paiui factor tie diierentiere topoclimaiic$. Slabirea intensitatii radiatiei solare la trecerea prin atmosf'era 9a trecerea prin atmosferS se modified compozitia spectraia si intensitatea radiatiei. 8azele 6 sunt unt absorbite aproape total, iar radiatia ultra!iolets Intr-o proportie mare. ;rocesele de absorbtie, refle*ie, difuzie si refractie due la scaderea constantei solare, de la limita superioara a atmosfeTei, pana la suprafata terestra.
&2

$bsorbtia este un proces selecti!. )ficienta mare a ei In atmosfera terestra este ilustrata de intensitatea, frec!enta si e*tinderea liniilor telurice. 8adiatiile cu lungimi de unda mai mici de 2.2"" $, radiatiile 6#, sum absorbite de catre o*igen si azot, aproape in totalitate. <io*idul de carbon absoarbe bine radiatiile mfrarosii cu lungimea de unda Tntre .".""" 5".""" $ si aproape total pe cele cu lungimea de unda Tntre 1&".""" 1?".""" $. $pa absoarbe foarte puternic, absorbind aproape total radiatiile infrarosii cu lungimi de unda' cuprinse Tntre .".""" - >".""" $ si radiatiile infrarosii cu lungimi de unda mai mari de 1&".""" $KZ <io*idul de carbon absoarbe radiatii infrarosii dintr-un ecart mare, In special pentru lungimi de unda sub .".""" $, ceea ce face ca cresterea concentratiei sale in atmosfera sa duca la amplificarea efectului de sera. +iiuzia este procesul de Tmprastiere a radiatiei de catre molecuEele gazelor si !aporilor din atmosfera, ca si de catre aeiosoli atmosferici de mici dimensiuni. Sunt difuzate in special radiatiile !izibile. 8efle*ia se produce in atmosfera, concomitent cu celelalte procese de transformare ale radiatiei solare. 8efle*ia este produsa in special de catre aeiosoli. +ifuzia si refle*ia depind de giosimea stratului atmosferic strabatut. Arosimea atmosferei, masuratS de la suprafata terestra, pana in cosmos, pe perpendiculara locului, se numeste masa optica normala si !aloarea ei este egala cu 1 Z 9a diferite inaltimi ale SoaTelui deasirpia orizontului, masa optica este foarte diferita si ea creste intr-un ritm mult mai mare, comparati! cu scaderea ung'iuEui de incidenta a radiatiei solare directe tab. 1#. )ste e!identa cresterea foarte putemica a radiatiei directe, la mi4locul diminetii si scaderea brusca la cate!a ore dupa amiaza. /rele de rasarit si de apus inregistreaza cantitati de radiatie directa infima. Scriimbarile termice bruste se petrec la orele > - H si 1: - 1?. +aca in domeniul radiati! modificarile pe parcursul zilei, mai ales la mi4locul diminetii si la mi4locul dupa amiezii sunt transante, pentru temperafura nu se intampla acelasi lucru, intrucat atmosfera, ca si suprafata terestra, au inertii termice proprii man, accentuate de prezenta apei care acumuleaza caldura in momentul Incalzirii si o cedeaza in momentul racirii. Sc'imbarile de faza ale apei maresc si mai mult inertia termica a atmosferei, astfel incalzirea si racirea
&&

sa se produce cu o Intarziere si mai lent decat !ariatia radiatiei solare directe. 2oeficientul de transparenta este raporrul K p T 1N Io in care I este radiaMia directa a4unsa la suprafata terestra, iar Io este constanta solara. 2oeficientul de transparenta este selecti!. $stfel pentru lungimea de unda de ..""" $, p are o !aloare medie de ",?2L pentru :.""" $, ",H.4 pentru 1".""" $, ",HH. 8ezulta ca in partea stanga a spectrului !izibil, atmosfera stopeaza mare parte din radiatie, iar la dreapta sa, spre radiatia infrarosie, atmosfera este foarte transparenta, radiatiile infrarosii strabatand cu usurinta atmosfera. 2and grosimea atmosferei creste aritmetic, radiatia solara scade in progresie geometrica. 8egula este !alabila pentru totalul radiatiei solare, dar se aplica diferit pentru fiecare lungime de unda. 0ractiunea din radiatia directa, retinuta prin absorbtie si difuzie se e*prima prin coeficientul de e*tinctie. 2oeficientul de e*tinctie este suma e*tincfiilor e*ercitate de catre gazele atmosferei atmosfera ideala#. 9a aceste e*tinctii se adauga e*tinctii e*ercitate de catre !aporii de apa si aerosoli. 8aporrul dintre coeficientul de e*tinctie al atmosferei reale atmosfera ce contine !apori de apa si aerosoli# si coeficientul de e*tinctie al atmosferei ideale fara !apori de apa si aerosoli#, reprezinta factorul de opacitate al atmosferei. (aloarea acestuia este de 2 - & In muntii Tnalti si a4unge la ., in zonele urbane. 0actorul de opacitate este mai mare !ara, cand atmosfera este incarcata cu !apori de apa, praf si di%., ' curata. 1ersul zilnic si anuai al intensitatii radiatiei solare directe si al insolatiei )6rpa cum s-a mai aratat, mersul zilnic si anual al intensitatii radiatiei solare directe si al insolatiei este in functie de grosimea atmosferei srrabatute si de opacitatea sa. (alorile cresc, odata cu cresterea ung'iului de incidenta al radiatiei solare directe, spre pranz in mersul diurn fig. :# si spre solstitiul de !ara, In mersui anual. 9a ecuator, cresterea de la amiaza nu este atat de e!identa datorita cresterii continutului de !apori din aer. 8adiatia solara directa, creste odata cu altitudinea, datorita scaderii masei armosferice strabatute si scaderii opacitatii.
&.

1ersul anual al radiatiei solare directe prezinta curbe care cresc dinspre sezonul rece spre sezonul cald, de la inceputul anului spre mi4locul sau, scazand apoi pana la sfarsitul anului. )*ceptie face doar zona ecuatoriala, unde se inregistreaza doua plusuri, de prima!ara si toamna si doua minime, de !ara si iarna. 1arimea zilei polare, face ca radiatia solara directs sa nregistreze in zona polari, in timpul lunilor iunie si iulie, !alori mai mari decat cele mregistrate in aceeasi perioada, in zona ecuatoriala. fig. ?#. 1.3.*. RADIATIA DIFU)A +ifuzia se produce in atmosfera prin dispersia fiu*urilor radiati!e de cstre moleculele gazelor constituiente ale atmosferei, !aporii de apS si mai ales de tiirre aerosoli nori. ceate, pacla#. ;rin aceste procese, 25O din radiatia directs se transforms, in radiatie difuzS. +in radiatia difuzS rezultata, 1N& se pierde in cosmos. Suma radiatiei directe si a celei difuze constituie radiatia totals. Intensitatea radiatiei difuze este in functie de raza particulelor ce difuzeaza, de narura lor, de densitatea lor pe unitatea de !olum si de lungimea de unda a radiatiilor care !or fi difuzate. ;articulele mici, c'iar si moleculele, difuzeaza bine lungimile scurte de unda.. $cestea difuzeaza intens radiatiile ultra!iolete ,!iolete, indigo si albastre, din aceste procese rezultand culoarea albastra a cerului. $tomii difuseaza doar radiatii cu lungime mai scurta de unda, cum sunt radiatiile ultra!iolete si cele !iolete, de aceea la altitudini mari si c'iar de pe muntii foarte inalti cerul se !ede !iolet. $pa difuzeaza bine lungimnile de unda ale intregului spectru, dar mai ales pe cele ale spectrului !izibil, rezultand culoarea alba. ;rin combinatie cu albastru pro!enit din procesele mentionate, atmosfera umeda produce o culoare albastru desc'is a cerului. $lbastrul si !ioletul se absorb sau se difuzeaza in atmosfera, spectrul !izibil a4ungand la suprafata terestra saracit in aceste 2 culori. +e aceea culoarea compunerii restului culorilor spectrului, a4unse masi! la suprafata terestra, are o rezultanta galbuie. )ste nuanta luminii solare.

&5

9a suprafata terestra, energia ma*ima re!ine radiatiilor galbene si !erzi, i natmosfera mi4locie celor !erzi si albastre, iar in stratosfera, celor albastre. ;enfru particule mai mici decat lungimea de unda, difuzia este in!ers proportionals cu lungimea de unda la puterea a .-a. ;enrru particule mai mari decat lungimea de unda, difuzia este identicS pentru toate lungimile de unda. +ifuzia produsa de particule mari are o rezultanta cu compozitie spectrala asemanatoare cu a radiatiei directe, ce confine la proportii normale si culorile cu lungimi mici de unda din spectrul !izibil, !iolet, indigo si albastru. 8adiatia difuzS are deci culoarea alba. ;articulele ce au diametre mai mari de 1,2 microni, nuL mai pot difuza, ele producand refle*ia radiatiei incidente. 8adiatia difuzS +# se mssoara pe suprafata orizontaiii si se e*prinid in calNcm2Nmin. +ifuzia este ma*ima cand razele solare cad pe suprafata terestra in ung'iuri mari, deci !alorile ei sunC mari la amiaza si !ara. ,orii pot creste radiatia difuza pana la !alori de > on mai mari decat radiatia difuza ce ar putea fi inregistrata in acel moment, pe timp senin. Stratul de zapada, prin refle*ie, trimite Inapoi in atmosfera, mare parte din radiatia incidenta pe suprafata sa. $ceasta radiatie reflectata, a4unsa in atmosfera, difiizeaza si ea, ca si radiatia directa, marind cantitatea de radiatie difuza prezenta in atmosfera si crescand luminozitatea. 8efle*ia de pe stratul de zapada este foarte puternica in zonele polare, unde radiatia directa incidenta cade foarte oblic, cantitatea de radiatie difuza prezenta in atmosfera este foarte mare, iar cerul capita, din aceasta cauza, culoarea alba. 1.3.+. RADIATIA TOTALA 8adiatia totala globala# este egala cu suma radiatiei directe si a celei difuze, ambele inregistrate pe suprafata orizontala K F T S' U + Intensitatea radiatiei totale este K I[ T I sin 'o U + 8aportuI dintre radiatia directa si radiatia difuza este mobil. (alorile acestui raport sunt in functie de inaltimea Soarelui deasupra orizontului care depinde de momentul din zi si din an si de latitudine#, de transparent
&:

atmosferei, de opacitatea ei si in special de nebulozitate. +ifuzia este totala inainte de rasaritul si dupa apusul Soarelui, si este de doar 1"-2"O, la amiaza zilelor senine. ,ebulozitatea superioara crescuta mareste difuzia si scade !alorile radiatiei directe, in final rezultand o !aloare mai scazuta a radiatiei totale. ,ebulozitatea parriaia, dar care nu umbreste Soarele pentru locul de obser!atie, !a creste radiatia totala. $cest fenomen se produce prin pastrarea constants, a radiatiei directe, prin cresterea radiatiei difuze, atat in norii respecti!i cat si prin difuzarea radiatiei reflectate de acesti nori. ,ebulozitatea inferioara ridicata duce la o crestere a radiatiei difuze, dar la o scadere si mai mare, c'iar totala, a radiatiei directe, ceea ce !a face ca suma lor, inglobata in radiatia totala, sa scada. 8adiatia difuza creste in zona ecuatoriala, datorita transparentei reduse generata de cantitatea mare de !apori de apa. In $ntarctida, cantitatea de radiatie totala este mai mare decat in $rctica. deoarece aerul uscat, continental, de pe platourile $ntarctidei, este foarte transparent, nebulozitatea este scazuta, iar radiatia directa este puternica. 1.3.,. RADIATIA REFLECTATA. ALBEDO 8adiatia directa si radiatia difuza cad pe suprafata terestra, o parte a acestor radiatii este absorbita, iar alta parte este reflectata. 8adiatia reflectata este acea parte a radiatiei solare care este reflectata de corpurile pe care cade si returnata in atmosfera, la aceieasi caracteristici. Suprafetele plane, lucioase si de culori desc'ise, reflecta in ma4oritate flu*ul radiati! primit, alte suprafete retransmit In atmosfera doar o mica parte din radiatia primita, ca rediatie directa sau difuza. 8adiatia reflectata se masoara in calNcm=Nmin. 2apacitatea de refle*ie a suprafetelor se numeste albedo $#. $ T 8NF-1""O unde 8 este radiatia reflectata, iar F este cantitatea de radiatie totala primita de respecti!a suprafata. (aloarea albedoului nu a4unge practic, niciodata la 1""O. 8estul radiatiei, ca diferenta dintre F si $, este radiatia ce a fost absorbita de suprafata respecti!a. (alorile albedoului sunt in funcrie de ung'iul de incidenta al radiatiei solare pe suprafafa respecti!a, planitatea, luciul, cuioarea, ca si de starea umeda sau *iscata a acelei suprafete. Suprafetele umede absorb mai
&?

bine decat suprafetele uscate. (alorile albedoului suprafetei subiacente acti!e sunt foarte di!erse. )le !ariaza si In timpul anului, In functie de starea umeda sau uscatS, acoperita sau nu, de strat de zapada, de stadiul de dez!oltare al !egetatiei. Papada proaspata si uscata are albedoul de >"H>OL zapada umeda, :"-?"OL zapada muradara, ."-5"O.aL g'eata marina, &"-."OL norii 5"->"OL nisipul &"-."OL stepa 2"-&"OL cuituriie, In funclic de stadiul dc !egcuiic, 5- 25OL padarile dc fcieKL.L. '.' -2"OL padurile de conifere 1"-1>O. Suprafeteie umede au albedoul mic, deci absorb bine radiatia solara. 8ezulta o Incalzire puternica, deci suprafetele irigate se incaizesc mai puternic decat regiunile incon4uratoare, desi o parte din energia calorica se consuma in procesele de e!aporare. ;lantele reflecta radiatiile infrarosii si pe cele !erzi, care contin energie mare, prin culoarea !erde ele fund prote4ate de radiatia intensa, ferindu-se astfel de ofilire. In zonele subpolare, In tundra, multe plante au culoarea gri, fiind In acest fel adaptate pentru absorbtia radiatiei !erzi, purtatoare de mari energii. (alorile refle*iei sunt ma*ime dimineata si seara. $pa are la amiaza albedoul de 2-5O, deci absorbria este e*trem de mare. +imineata si seara, albedou3 suprafetelor ac!atice este de >"-H"O, in aceste inter!ale de timp, radiatia incidenta fiind aproape In totalitate reflectata. $cest fapt se obser!a bine In cazul apelor continentale statatoare, putin adanci, a caror incalzire In timpul diminetii este slaba, saltul termic producandu-se brusc, la amiaza. $tmosfera de pe malul opus Soarelui, al acestor laeuri, primeste dimineata si seara, pe langS radiatia directs solara si man cantitati din aceasta radiate directa, ce a fost reflectats de oglinda de apa. 8adiatia albastra si !erde patrund adanc In apele limpezi, difuzand in strateie inferioare si generand culoarea albastra-!eizuie a acestora. $pele tulburi si cele cu turbulenta mare absorb bine, incalzindu-se puternic. +atorita suprafetelor ocupate de zapada si g'eata, IaileMcii'e au un albedou mediu de >"O. Pona' ecuatbriala are un albedou mediu de 25O. 1asuratorile efectuate de catre satelitii meteorologici. au stabilit pentru Terra, un albedou mediu ide &5-."O. $ceasta !aloare, relati! ridicata, se datoreazS suprafetelor mari acoperite cu nori. 1. 3. -. ILUMINAREA SI LUMINO)ITATEA
&>

Iluminarea este cantitatea de flu* de lumina pe unitateaLde suprafata. )a este produsa de catre radiatia solara din spectrul !izibil cu lungimi de unda intre &:"4p-?SMTY#. -nitatea de masura pentru iluminare este lu*uf' l*fcare reprezinta flu*ul luminos de un lumen, uniform=Tepartizat pe o suprafata de 1 m2. Iluminarea determinS o lurninozitate a suprafefei corpurilor, in functie de caracteristicile lor culoare, rugozitate#. 9iuninozitatea este foarte puternica deasupra regiu'ilor =acoperite cu strat de zapada sau g'eata, seara si dimineata, datorita reflectiei puternice, ca si pe malul apelor. 9uminozitatea este puternica si in cazul in care Soarele lumineaza printr-o spartura in strarul de nori. In acest caz, la radiatia directa se aduaga cantitati de radiatie difuza produse Ea trecerea razelor solare prin nori, ca si radiatie directa reflectata de nori, a4unsa in locul de obser!able, ca atare, sau difuzata de atmosfera.. In timpul !erii polare si subpolare, in !erile scurte, !egetatia se dez!olta rapid datorita faptuEui ca, la cantitatea mare de radiatie solara primita in lunga zi polara, se adauga o luminozitate puternica. 1. 3. .. RADIATIA TERESTRA SI A ATMOSFEREI Suprafata terestra se incalzeste si emite radiatia suprafetei terestre )t#. +aca se considers temperatura medie a planetei de 15S 2, conform legii Srtefan-<oltzman, radiada ei medie !a fi de ",5.NcalNcm2Nmin. 2onform legii Iien-;lanc%, temperaturii medii a Terrei ii corespunde o energie ma*ima cu lungimea de unda 6 T 1"".""" $, deci radiatie infrarosie. Suprafata terestra castiga energie in inter!alele de zi ale sezonului cald si pierde in sezonul rece si pe timpul noptii. / parte din radiatia emisa de catre ;amant este absorbita de !aporii de apa, de bio*idul de carbon, de aerosolii de diferite origini, ca si de moleculele gazelor componente ale aerului atmosferic. $tmosfera incaizita astfel, !a iradia in toate directiile, contraradiatia atmosferei )a#. In 2. de ore, !aloarea acesteia este apro*imati! egala cu !aloarea radiatiei totale. +iferenfa dintre intensitatea radiafiei terestre si intensitatea contraradiatiei atmosferei poarta numele de radiatia efecti!a 8e#K 8e T )t - )a
&H

8adiaMia efecti!a are !alori poziti!e pe timpul noptii si in sezonul rece, iar !aloarea ei depinde de factorii fizico-geografici si climatici. 2resterea umezelii aerului duce la scsderea radiatiei efecti!e, in desertun !alorile pe timpul noptii fiind foarte mari, datorita atmosferei uscate. ;rezenta norilor duce Ea scaderea radiatiei efecti!e si la cresterea temperaturii in noptile cu cer noros si acoperit. In noptile senine de toamnS. sau primi!ara, cand se lnregistreazi temperaturi scszute, pierderile de caldura prin radiatie efecti!a pot fi reduse prin aspersare de apa sau creearea de perdele de turn. In!ersiunile termice scad radiatia efecti!a, prin stratul de nori ptezent de regula la limita stratului de in!ersiune. 8adiatia efecti!a creste odata cu altitudinea, fiind una din cauzele scaderii ternperaturii aerului in altitudine. Suptafata terestra umeda, desi emite mai putemic, inmagazineaza ziua mai multa cSldu*S, ceea ce duce la temperaturi medii mai ridicate decat ale suprafetelor uscate. (egetatia prote4eaza solul de racire, dar se raceste ea, iar in conditile conductibilitatii sale termice reduse, producand frec!ent condensari sau sublimari pe suprafata sa roua, bruma#. 8elatia generala a radiatiei efecti!e este K )t ",5. calNcm2Nan#.

1. 3. 1/. BILANTUL RADIATI&0CALORIC LA SU'RAFATA TERESTRA SI IN ATMOSFERA $tmosfera este permanent strabatuia de fiu*uri radiali!-caionce, unele indreptate spre suprafata terestra, altele spre cosmos. <ilantul radiati! se constituie din diferenta dii4tre radiatia primita si radiatia cedata. Suprafata terestra primeste radiatia totala, F T S' U +, unde S' este insolatia. In afara radiatiei totale, suprafata terestra primeste si contraradiatia atmosferei, )a, primindu-se suma S' U + U )a. ;ierdenie sunt reprezentate de radiatia reflectata de pe suprafata terestra $, albedoul# si de radiatia de unda lunga a suprafetei terestre, )t, deci suma $ U )t. <ilantul radiati!-caloric la suprafata terestra este dat de suma castigurilor si pierderilorK
."

< T S'U+ U )a-$-)t ' mtrucat S' U + T F, iar )a - )t T )e, prin Inlocuirea acestor termeni rezultaK < T F 1 - $# - )e <ilantul suprafetei terestre este poziti! ziua si pe total sezon cald. <ilantul radiati!-caloric regleaza toate procesele fizice de pe suprafata terestra si din atmosfera, ca si celellate procese c'imice, biologice etc. <ilantul radiati! al sistemului ;amant-$tmosfera <p.a T F 1- $# U F' - )oo, unde F' este radiatia absorbita de catre atmosfera, iar )1 este radiatia neta emisa de ;amant si atmosfera spre spatiul cosmic. <ilantul radiati! al sistemului ;amant-atmosfera este poziti! mtre latitudinile de "-&5S si negati! la latitudini mai mari. In bilantul radiati! ;amant-atmosfera inter!in !aporii de apa, prin e!aporari si condensari. 2aldura latenta de !aporizatie-condensare, 9), este determinata pe baza masei de apa e!aporata sau rezultata prin condensare, cunoscandu-se consumul, respecti! eliberarea de caldura corespondents, unui !olum de un centimetru cub de apa. ; este flu*ul caloric transmis de la suprafata terestra spre atmosfera, prin turbulenta. ( este flu*ul caloric transmis spre si dinspre stranirile adanci ale ;amantului. <ilantul radiati! caloric ;amant -suprafata terestra-atmosfera esteK < T 9) U ; U ( 9a limita superioara a atmosferei, ;amantul primeste o cantitate de energie care poate fi detrerminata, fiind egala cu Io % 8~ ca.(m.in, unde Io este constanta solara, iar tt 8= este suprafata cercu'ii corespunzator suprafetei ;amantului, pe caie cade perpendicular *adiatia diiecta primita de la Soare constanta solara#. (aloarea energiei solare primita de ;amant, pe o suprafata de un cm=, intr-un an este de 2:& %cal. <ilantul radiati!-caloric al Terrei <ilantul radiati!-caloric al Terrei, dupa 1. I. <uda%o, este K - 2ele 2:& %calNcm~Nan, primite Ea limita superioara a atmosferei. sunt repartizate astfefK &> %calNcm=Nan sunt absorbite de atmosferaL ? %calNcm2Nan si!nt absorbite de catre noriL 12. %calNcm2Nan a4tmg sa fie absorbite de catre suprafata teresrra. 8ezuEta o suma de 1:H %caENcm2NanNcare este in total absorbita. +in cantitatea de 2:& %calNcm Nan, ramim H. %calNcm2Nan, care se pierd in cosmos. +in aceasta cantitate,
.1

pierderile prin refle*ie de pe nori sunt de :& %calNcm Nan, pierderile prin difuzie atmosferica, de 15 %calNcm Nan, iar prin refle*ie de pe supTafata terestra, se pieide o cantitate de 1: %calNcm'Nan. +in cele 12. %calNcm Nan, absorbite de c2tre suprafata terestra, 52 %calNcm?an se pierd prin radiatie de unda lunga, ramanand ?2 %calNcm Nan. 8ezulta ca bilantul suprafetei teTestre este poziti!L 2antitatea de ?2 %calNcm Nan ramasa la suprafata terestra se consuma astfeiK prin e!aporatie 9)#, o cantitate de 5H %calNcm NanL iar 1& %calNcm=Nan, sunt transmise in atmosfera prin turbulenta. <ilantul caloric al atmosferei $tmosfera primeste prin radiatie solara directa &> %calNcm2Nan si prin condensari 9)#, 5H %calNcm Nan, iar prin miscare turbulenta, de la suprafata terestcl, 1& %calNcm=Nan. ;rin aceste procese, atmosfera primeste o suma de 11" %calNcm =Nan. intrucat, an de an, atmosfera, pe totalul ei, nu se Incalzeste si nici nu se raceste, rezulta ca intreaga cantitate de energie primita de catre atmosfera, este pierduta spre spatiul cosmic, prin radiatie efecti!a )e#. <ilantul radiati!-caloric general al sistemului ;amant-armosfera Sistemul ;amant-atmosfera primeste prin radiatie solara F# o cantitate de 2:& %calNcm2Nan. aceasta cantitate este In final pierduta in cosmos. ;rin relie*ie si difuzie spre cosmos, se pierde o cantitate care depinde de albedoul sistemului ;amant-atmosfera $#, care este de H. %calNcm2Nan. 8estul de 1:H %calNcm2Nan, este radiatia neta de unda lunga, care se pierde spre saptiul cosmic )/T #. +in cei 1:H %calNcm =Nan, doar 2" %calNcm=Nan strabat spre cosmos, atmosfera, direct, liber, ca radiadi cu lungimi de unda mtre >5.""" - 11".""" $. $cest tip de radiatii are lungimi de unda care sunt bine absorbite In afmosferS. de catre !nMori4 rfe t,i YW= rC'--catre bio*idul de carbon. 8estul, de 1.H %calNcrrfN'an, se pierd spre spatiul cosmic prin absorbtii si radiatii lente, de la strat la strat. ;entru ;amant, >2O din cslduia primita se consuma in procese de e!aporatie. +e pe oceane, pierderiie prin e!aporatie, ale caldurii primite, ating H"O, iar de pe suprafata continentelor, 5"O. Suprafata ;amanaiiui pr'neste mtre latitudinile de "-."S, cantitati de energie mai mari decat cele
.2

pe care le cedeaza, cu pans la 25O, iar intre latitudinile de ."-H"S, cantitati de caldura mai mici decat cele pe care le cedeaza, care a4ung la poli, -?5O 7oug'ton, 1H5&, citat de Stra'ler, 1H?&#. )c'ilibrarea calorica intre latitudinile mici si cele mari, se face prin curenti atmosferici si prin curenti oceanici. 1. .. TEM'ERATURA SOLULUI SI A BA)INELOR AC&ATICE Temperatura inmagazinata de catre sol are o mare importanta in procesele care se produc Cn sol si aceasta caldura !a fi cedata atmosferei inferioare. ;rocesele bioc'imice care se produc in sol, dizol!arile, precipitsrile, toate procesele fizico-c'imice, acti!itatea biologica a microorganismelor, sunt influentate direct de catre temperatura solului. Incoltirea si dez!oltaiea plantelor este asigurata de catre caldura prezenta in sol, procesele biologice producandu-se in general la temperaturi de peste .S 2. Temperatura solului in adancime, dar mai ales a suprafetei solului, au o important deosebiti si in meteorologie, ea infiuentand temperatura aerului din stratele inferioare ale atmosferei. 1. .. 1. 'RO'RIETAT1LE CALORICE ALE SOLULUI Solul reflecta sau absoarbe radiatia solarSL primita. $ceste procese depind de compozitia, structura si albedoul solului. $lbedoul suprafetei terestre este in functie de culoarea, rugozitatea si umezirea sa. ;rincipalele insusiri fizico-calorice ale solului suntK capacitatea calorica, conducti!itatea termica si conducti!itatea calorica. 2apacitatea calorica reprezinta cantitatea de caldura necesara ridicarii temperaturii unui corp cu 1S 2. 2apacitatea calorica se poate e*prima prin caldura specifica, care poate fi masica sau !olumica. 2aldura specified masica c# este cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1S 2, temperatura unei mase de 1 %g substanta si se e*prima in %calN%g. 2aldura specified !olumica 2# este cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea cu 1S 2 a temperaturii unui mefru cub de substanta si se e*prima
.&

in %calNm&. ;entru soluri, !aloarea caldurii specifice !olumice este in 4ur de 2""-&"" %calNm . (alorile sale depind de proportiile compozitiei trifazice a solului solid, lic'id, gaz#, fiind foarte !ariabile, in funcrie de tipul de sol si starea sa. ;entru apa, caldura specifics !olumica este de 1""" %calNcm Nan, iar pentru aer de doar ",& %calNmE. 8ezulta de aici, diferentierea e*trem de mare dintre modul de incalzire si racire al solului, apei si aerului. 2onducti!Etatea termica este proprietatea ce e*prima !iteza de propagare a caldurii. )a este desemnata de coeficientul %, care reprezinta raportul dintre conducti!itatea calorica. si caldura specifica !olumica. 2oeficientul de conducti!itate calorica 6# este o mSrime egala cu cantitatea de csldura transmisa in timp de o secunda, printr-o sect'me de 1 m , a unui strat cu giosimea de 1 m, cand difeTenta de temperatura dintre cele douV fete ale stratului este de 1S 2. 2oeficientul de conducti!itate calorica se masoara in calNm W s. 2oeficientul de conducti!itate calorica al solului are !alori mi4locii, pe cand al aerului, are !alori foarte mici. Solurile afanate si uscate se incalzesc foarte putemic ziua, dar numai in stratul superficial si se racesc la fel de rapid noaptea. Solurile umede si tasate, se incalzesc mai greu ziua, dar se racesc la fel de greu, noaptea. ;rocesele termice in sol si la suprafata sa, depind si de albedo. Solurile inc'ise la culoare, se incalzesc putemic. incalzirea depinde si de e*pozitia si panta suprafetei terestre. Temperatura medie a suprafetei terestre difera, in medie, cu 5 - :S 2, intre !ersanfi nordici si sudici, cu inclinare de &"&5S. (egetatia are un rol in distributia temperaturilor medii si e*treme la suprafata solului, cat si a temperaturilor in adancime. )a rficeste suprafata terestrS, pe timpuC zilei, prin umbrire si prin procese de transpiratie. ,oaptea. !ecetatin r\QreY'c ] ~ din radiatia plecata de pe supraiam terestra. -n rol izolator il e*ercita si stratul de zipada, care impiedica rilcirea radiati!a foarte putemica a solului. 9a suprafata soiului se primesc tipuri diferite de radiatie, au loc reflec*ii, sau receptii, transformari de lungime de unda, sc'imburi termice pe laterala, dar mai ales spre si dinspre interiorul ;amantuEui si sc'imburi termice cu atmosfera fig. >#. 1.%.2. 'RO'AGAREA CALDURII IN SOL
..

;ropagarea caldurii in sol 2aldura se rransmite in adancul solului si de acolo spre suprafata. prin conducti!itate. 2antitatile de cilduri !e'iculate in ambele sensuri in stratele inferioare ale solului, scad odatS cu adancimea. 9egile propagarii cSldurii in sol aii fost descoperite de catre E. 0ourier si sunt redate mai 4osL 1. ;erioadele oscilatiilor termice sunt aceleasi la toate adancimile. 2. 2and adancimea creste in progresie aritmetica, amplitudinile oscilatiilor termice scad in progresie geometrica. 8ezulta ca !or e*ista ni!ele la care temperatura !a fi nesc'imbata in 2. ore si ni!ele la care temperatura nu mai !ariaza in timpul anului. &. 1omentele producerii temperaturilor ma*ime si minime intarzie proportional cu adancimea. .. $dancimile la care se amortizeazS. oscilatiile termice pe perioade diferite, sunt proportionate cu radacinile patrate ale perioadelor oscilatiilor respecti!eK z 1 &I 1 1 M ~ (&:5 ~ 1H 8ezulta. ca amplitudinile termice anuale se sting la o adancime de 1H,lori mai mare decat adancimea la care nu se mai inregistreaza amplitudinile zilnice. Aradientul termic !ertical @&# este raportui dintre diferenta de temperatura si diferenta de adancimeK @s T $ T N $ z si se e*prima in mNgrad. Treapta geotermica este adancimea in merri, de la care, sub ni!elul temperaturii anuale constante, se inregistreaza cresterea de temperatura si se e*prima in mNlS2. (aloarea ei este de cca &" mNlS2. 8ezulta sub ni!elul temperaturilor medii anuale constante, o incalzire medie, odata cu cresterea adancimii, de &,& 2N1"" m. Re2a"titia te#2e"atu"i!o" 2e e"ti3a!a in sol 8epartitia temperaturilor pe !erticala in sol este reprezentaF. prin tautocrone si termoizoplete. Tautocronele sunt linii ce reprezinta repartitia
.5

temperaturii globului in raport cu adancimea la inter!ale egale de timp de regula orele de obser!atii climatice#. 8epartitia temperaturii in sol prezintfl. doua tipuri, de insolatie si de radiatie. Tipul de insolatie prezinta. scaderi odata cu cresterea adancimii, pe timpul zilei si aC sezonului cald. In tipul de radiatie, temperatura solului creste odata cu cresterea adancimii. $cest tip este prezent noaptea si in sezonul rece. 9autocronele sunt izolinii reprezentand repartitia temperaturii solului in adancime. +istributia lor poate prezenta tipul de insolatie, caracterizat prin descresterea temperaturii solului in arinncinM! pnM-i u -K'MnK' cu temperatura in!ariabila, sau tipul de radiatie, care prezinta cresten ale temperaturii solului odata cu adancimea, in conditiile in care stratul superior a pierdut caldura prin radiatie.Aeotermoizopletele prezinta !ariatia in timp a temperaturii solului in adancime, a temperaturiior medii anuale, sau la una din orele de obser!atii fig. 1"#. )ste !izibila, c'iar si pentru adancimi mici, intarzierea incalzirilor si a racirilor, odata cu cresterea adancimii. 1. %. 3. REGIMUL )ILNIC SI ANUAL AL TEM'ERATURI4 SOLULUI Re$i#u! zi!ni3 a! te#2e"atu"ii 5o!u!ui 1ersul zilnic al temperaturii solului se e*prima bine in zilele senine. (alorile ma*ime pentru suprafata solului se produc de regula in 4urul orei 1&. $mplitudmile termice sunf mari arunci cand capacitatea calorica este mare, iar conducti!itatea calorica este mica. 2apacitatea calorica si conductC!itatea calorica ale soluiui sunt mari comparati! cu cele ale aerului. $mplitudinile termice sunt rnici in interiorul soiului si mari la suprafata sa. $mplirudim'le zilnice la suprafata soluiui cresc de la poli spre ecuator, dar nu sunt foarte man in zona ecuatoriaia, datorita nebulozitatii ridicate si umezelii crescute a soluiui. $mplitudinile zilnice la suprafata solului si in adancime. depind de umezeala aerului, ccatS, nebulozitate, precipitatii, prezenta cc-'oraiuK !Mciai, e*pozitia si inclinareapantelor, altitudinea
.:

reliefului etc. (ariatia diurna a temperaturilor solului la suprafata si In diferite adancimi, intr-o zi senina, in climarul temperat continental, sunt prezentate in fig. 11. Se obser!a ca, e*ista o intarziere in producerea celor mai mari temperaturi, in zilele senine, odata cu cresterea adancimii. Re$i#u! anua! a! te#2e"atu"i6i 5o!u!ui 1ersul anual al temperaturii solului ^F climatul temperat continental este prezen-tat in' fig. 12. 9a tropice si la ecuator, regimul anual prezinta amplitudini tnedii anuale scazute, diferentierile de temperature depinzand mai ales de succesiunea sezoane-lor ploioase si secetoase. $mplitudinea medie anuala la suprafata solului creste odata cu latitudinea. ;e suprafata solului inierbata ca si in padure, amplitudinile anuale ale temperaturii supra-fetelor solului sunt mai reduse. Temperatura constants m adancime, pe parcursul mtregului an se inregistreaza la adancimea de 1 m, in zona ecuatoriala, la adanci-mea de 51" m, In zona tropicala, la adancimea de 15 - 2" m, in zona temperata si la adancimea de 25 m, in zona subpolara. (ariatiile diurne de temperatura se produc, in medie, pana la adancimi de 1H,1 ori mai scazute. 1. %. %. ING7ETUL SOLULUI 0enomenul de ing'et a3 solului, ca si adancimea la care patrunde ing'etul In sol, sunt rezultatul actiunii unui mare numar de factoriK inrtensitatea si durata gerului, umiditatea si proprietatile calorice ale solului, prezenta si grosimea stratului de zapada, caracteristiciie !egetatiei etc. Solurile umede ing'eata greu, deoarece la ing'etul apei se dega4a caldura latenta de ing'et. In regiunile cu !egetatie abundenta, In mlastini, In regiunile in care panza freatica este mai aproape de suprafata, Ing'etul se produce mai tarziu si dispare mai tarziu. 0enomenu3 de ing'et se produce datorita cresterii cantitatii de radiafie transformata In caidura, la suprafata solului si in mai mica masurs, ca elect al aportului de caldura dispre stratele adamci. ;rima!ara' la incalzire, cand stratul de zapada este subtire, se topeste Tntai stratul de
.?

zapada, apoi se dezg'eata solul, cand stratul de zapada are o grosime mi4locie, topirea Tncepe concomitent, de la suprafata si dinspre suprafata solului., iar cand stratul de zapada este gros, ing'etul Tncepe de la suprafata solului. $ceste situatii fa!orizeaza acumularea apei in sol in anii cu zapezi bogate si pruduce scurgerea putinei ape rezultate dintr-un strat subtire de zapada. )fectele poziti!e ale ing'etului sunt procesele de ... frec!ente ing'eturi si dezg'eturi, beneficiaza din pirn de aceste procese, aiauarea si granuiarea, pe ianga continutul in 'umus, dand calitatea deosebita a solurilor din zonele temperate. Sub stratul ing'etat, solul se umezeste, mrrucat la acest ni!el se opresc !aporii de apa ce urea neantrerupt dinspre stratele adinci, spre suprafata. +e aceea, c'iar si dupa o iarna secetoasa, la mica adancime, sub ni!elul la care patrunsese ing'e'tul, la inceputul. prima!erii e*ista o mica rezer!a de apa necesaia incoltitului si declansarii acti!itatii biologice.' In zoneie de altitudine, ca si in zonele subpolare, caracterizate prin !anturi pnternice in nozonuC recc, IK,-C,MK.,.L fi*eaza ridacina arborilor, micsorand procentul doboraturiEor de !ant, fa!orizand o relati!a Inaintare in altitudine si respecti! spre poli, a !egetatiei arborescente. Intre efectele negati!e mentionam situatia prezentata, cazul stratului subtire de zapada din regiunile aride, care la incalzire se topeste in scurt tim, pana ca solul sa se dezg'ete, iar intreaga cantitate de apa pro!enita pro!enita din topirea zapezii, se !a scurge. $stfei regiunile aride de!in si mai aride. In tundra, dezg'etul de !ara nu patrunde la adancimi mai rnari de 1 m, ceea ce face ca straful inferior sa nu fie accesibil radacinilor arborilor, acesta fiind unul dintre factorii ce limitteaza inaintarea !egetatiei arborescente in zonele subpolare. Temperatura medie anuala a acestor zone este sub ", masa de sol ing'etat produce inertii termice si dezg'et tarziu, superficial sail ine*istent. +e aceaftaigaua inainteaza spre nord mai degraba in zone uscate, desi acestea au temperaturi medii mai scazute decat ale zonelor umede de la aceleasi lat*tudini. Ing'etul indelungat sau permanent, diminueaza sau stopeaza acti!itatile biologice, !iata microorganismelor si procesele bioc'imice Supcafata terestra ocupatS. de mg'et !esnic ocupa procentul de 2" :, iar in cazul unei tsri ca 0ederatia 8usa, un procent de .?O. In ariile
.>

continentale ale )*tremului ,ord, adancimea ing'etului patrunde la adancimea de 15"" m in scoarta terestrl. In zonele temperate, la limita cu zona subpolara, grosimea stratului dezg'efat !ara, este suficient-. pentru instalarea taigalei, in sc'imb, prezenta stratului cu ing'et !esnic aproape de suprafaMa nu permite infiltrarea asa incat sup*afata ocupata de mlastini este mare. 1. %. *. REGIMUL TERMIC AL MARILOR BA)INE AC&ATICE Din cei 51" mil. %m ai suprafetei Terrei, &:2 mil. %m , adica ?1O, sunt ocupati de mari si oceane, la acestea putandu-se adauga si apele continentale, al caror regim termic este insa in mai mare masura influentat de regimul termic al suprafetelor de uscat. 1arile bazine ac!atice ac4ioneaza 'otarator asupra maselor de aer de deasupra lor, cat si asupra celor din teritoriile in!ecinate si asupra tuturor parametrilor meteorologici. 8egimul termic al marilor suprafefe ac!atice depinde de adancimea si salinitatea lor. /ceanul planetar este un sistem in ec'ilibru, cantitatea de energie absorbita fiind egala cu cantitatea de enrgie cedata, pe ansamblu temperatura oceanului planetar fiind constants. 8egimul termic al marilor suprafefe ac!atice este net deosebit de cel al suprafetelor de uscat, datoriti pioprietatilor calorice diferite ale apei, fata de cele ale uscatului. )ste !oiba de caidura specifica de &-. ori mai mare decat a solului#, conductibilitatea termica si albedo. In plus, comparati! cu solul, masele de apa sunt transparente si mobile. ;entru incalzirea maselor de apa se consuma cantitati enorme de cSldura, care !or fi eliberate la racire, efectul moderator fiind principala caracteristica termica a bazinelor ac!atice. 2aldura apei pro!ine din absorbtia selecti!a a radiatiei solare. 8adiatii !izibile, rosii, oran4 si galbene, patrund doar in primii 5" cm ai masei de apa, pe cand radiatiile !erzi, albastre, indigo si !iolet patrund in adanc, difuzeaza si ofera masei de apa, culoarea albastni-!erzui. 8adiariile ultra!iolete penetreazi adanc maseie transparente de apa, a4ungand panS la adancimea de 1"" m. ;ana la adancimea de 1" cm sunt absorbite 5"O din radiatiile intrate in maasa de apa, absorbtia fiind practic totala pana la adancimea de 1" m. Impurificarea cu suspensii a maselor de apa, duce la
.H

cresterea capacitatii de absorbtie, radiatia intrata in masa acesfor ape fiind practic absorbita in primii centimetri. In cazul apelor tulburi, absorbtiile sunt moderate datorita unei refle*ii mult mai mari de pe suprafata acestor ape, comparati! cu cea produsa de carre suprafetele apelor limpezi. Transmisia caidurii receptate in stratele superioare, spre adancuri, se face mai ales prin amestec, care transporta spre adanc. cantitati de caldura de 1".""" de ori mai mari, decat procesele de transmitere prin conducribilitate calorica. $mestecul pe !erticals al maselor de apa, este rezultarul con!ecriei. $ceasta este de trei tipuriK termica, termo'alina si dinamica. 2on!ectia termicfl este specifics maselor de apa dulce sau cu salinitate redusa sub 25 N"", ape salmastre#. $ceste categorii de ape pot fi considerate cs au densitatea ma*ima, la temperatura de .S 2. ;rocesul se dez!olta astfeiK la racirea atmosferei si odata cu scaderea cantitatii de radiafie solara primita, spre sezonul rece, stratele de apa superioare se racesc, le creste densitatea si coboara. in adanc, procesul putand continua panil intreaga masa de apa capita temperafura densitatii ma*ime, .S 2, dupa care, masele de apa din straru3 de suprafata se pot rsci, Tamar!and la suprafata, unde !or putea ing'eta. 9a Incslzire, in aceasta categorie de ape, nu se produc procese con!ec'fi!e, fempemruraK conductibilitateJ 9a saiinitatea de 25 NF/, apa ing'eafa ia temperatura de -1,&S 2, care este si temperatura ma*imei densitati pentru aceasta salinitate. 9a salinitati mai mici de 25 N"/4 tenrperatura ma*imei densitaMi este mai mare decat temperatura de ing'e , deci la salintati mai mici de 25 N"", apa sarata se !a comporta din punct de !edere termic, la fel cu apa dulce. 2on!ectia termo'alina se produce in apele care au salinitatea mai mare de 25 /;<, la care, temperatura C ma*imei densitati este mai coborata decat temperatura de ing'et. ;entru apele sarate, temperatura ma*imei densitati este de -&S 2, iar temperatu*a de ing'et este de -2S 2. 2on!ectia in apele sarate este mai indelungata decat la apele dulci. ;e suprafetele marine din zonele reci, cand temperatura scade la suprafata pana la !alori la care aceste ape sunt mai dense decat stratele dm adanc, masele de apa de la suprafta se scufunda, procesul continue pana la atingerea temperaturii de -2S 2, cand o parte din apa ing'eata, alta coboara. spre adanc, iar-procesul
5"

continue pana la inceperea mcalzirii. In zonele calde, sc'imbul de calduia cu interiorul este foarte l intents Intrucat densitatea straturilor superioare creste prin cresterea salinitatii produsa de catre e!aporatia foarteM intensa. $ceste mase de apa calde si o*igenate intretin in aceste zone, o acti!itate biologica intensa, o !egetatie si fauna abundenta pana la adancimi mari. 2on!ectia dinamica este produsa de ridicarea din adancuri a unor mase de apa mai rece, acolo unde domina !anturi dinspre continent, generandu-se curenti oceanici reci, de compensate. . 8egimul zilnic si anual al temperaturii marilor suprafete ac!atice +atorita proprietatilor calorice diferite de ale solului si a faptului ca sc'imburile calorice se dez!olta pana la adancimi mari, pe suprtafetele ac!atice, inertia termica este mult mai mare decat pe suprafetele de uscat. +iurn, ma*imele zilnice se inregistreaza. pe marile suprafete ac!atice la ora 1:, iar minimele zilnice, cu 2-& ore dupa rasaritul soarelui. $mplitudinile medii diurne sunt de 2-5S 2, pe suprafata lacurilor, 1-2S 2, pe suprafta marilor continentale si de doar ",1-",2S 2, in ariile centrale ale oceanelor urcand la ",5S 2, pe suprafta oceanelor din zonele tropicale#. /scilatiile termice diurne dispar la adancimea de 15-2" m, fata de !aloarea medie de 1 m, pentru suprafeMele continentale. $nual, se constata mari intarzieri in producerea temperaturilor ma*ime si minime, fata de suprafata solului. In emisfera nordica, in medie, temeraturile medii lunare cele mai ridicate se inregistreaza pe suprafetele oceanice, in august-septembrie, iar in emisfera sudica, in luna septembrie. 2ele mai scazute !alori medii lunare se inregistreaza pe suprafata oceanelor din emisfera nordica, in lunile februarie-martie, iar in emisfera sudica, in luna martie. $mplitudinea medie anuala este pe suprafata lacurilor mari si a marilor continentale, de 15-&"S 2. 1area ,eagra prezinta la suprafaMa, o amplirudine medie anuala de 25S 2. ;e suprafata oceanelor, amplitudinea medie anuala este de 2-&S 2 in zonele calde, de 1"S 2, in zona temperata nordica si de 5S, in zona temperata sudica. /scilatiile anuale ale temperaturii aerului se resimt pana la adancimi de 15"-."" m. 2a si in cazul solului, propagarea spre adanc se produce cu
51

intarziere proporfionaia cu adancimea, in cazul maselor de apa, acest decala4 a4ungand la o luna, pentru adancimea de :" m. Temperatura medie anuala a marilor suprafete ac!atice scade din zona calda, de la circa 2:S 2, spre zona polara, unde coboara la temperatura de ing'et a apelor sarate, -2S 2. 2ea mai ridicata temperatura medie anuala depe suprafetele marilor si oceanelor se inregistreaza in Aolful ;ersic &5,:S 2#. In /ceanul ;lanetar, temperaturile scad rapid pana la adancimea de :"" m, dupa care scaderea continua lent, pana la adancimea de 2-& %m, sub care, in intregul ocean planetar, temperaturile sunt in 4ur de 2S 2. In apele polare, temperatura creste usor pana la adancimea de &"" m, dupa care scade usor pana la adancimea de 2-& %m, adancime sub care, temperatura este la fel ca in intregul ocean planetar. 2ircuitul caloric in sol si in apa $ tat stratul de sol, cat si in bazinele ac!atice nu se produc cresteri nici scaderi ale temperaturilor medii, intrucat intrarile de caldurfi sunt egale cu iesirile. Pilnic si anual se petrec sc'imburi de caldura cu stratele interne, cat si cu atmosfera. In circuitul caloric zilnic, atat in sol cat si in apa, pe timpul zilei au loc intrari iar noaptea, iesiri. 2ircuitul caloric dium este legat de circuitul caloric anual. $stfel, in climatul temperat, din sol si mai ales din apa producandu-se iesiri si pe timpul zilei, in prima parte a sezonului rece, cand c'iar pe timpul zilei, acestea sunt mai calde decat atmosfera. ;entru sol circuitul caloric anual este negati! in zonele temperate in perioada septembrie-aprilie. / roca compacta transmite in adancime 5?O din cantitatea de caldura, pe cand apa HH,:O, .&O fund transmis atmosferei de catre rocile compacte si numai ",.O de catre suprafetele ac!atice. 2ircuitul caloric cu stratele inferioare este deci mult mai infens la ape. In 1area ,eagra, circuirul caloric anuaC are !alori de X .> %calNcm . Stratul de zipada cedeaza atmosferei, in special prin reflectie, >.O din energia primita si transmite spre adanc, 3:O. +in cele mentionate rezultii deosebiri rransnnte intre regimul termic al suprafetelor continentale si oceanice, fiind generate si tipuri diferite de climat.
52

1.5. TEM'ERATURA AERULUI 1. *.1. TRANS'ORTUL DE CALDURA IN ATMOSFERA Incslzirea atmosferei se produce indeosebi prin absorbtia energiei radiatiei infrarosii, cu lungime mare de unda. $tmbsfra se incalzeste prin mai multe proceseK sc'imbarile.de faza ale apei, radiatie terestra, radiatie solara directs, turbulenta, con!ectie, ad!ectie si conductibilitate calorica moleculara. Trebuie subliniat ca eel mai intens proces de Incalzire a atmosferei terestre se produce prin condenssri $i sublimsri ale vaporilor de apd. ;entru !aporizare se consuma :"" calorii pentru un gram de apa, o energie mare, daca se are in !edere ca pentru ridicarea temperaturii unui gram de apa de la "S 2 Ea 1""S 2, sunt necesare doar 1"" calorii. ;entru dezg'et sunt necesare >" calorii pentru fiecare gram de g'eata, iar la mg'etul unui gram de apa se dega4a. aceeasi cantitate de caldura. 7adiafia infraro$ie, de origine terestrd, este preluata de catre atmosfera, treptat, de la strat la strat de 4os in sus, racirea scandu0se permanent de sus in 4os, iar uneori si de%os in sus. In mod direct, atmosfera nupieia decat 1.O din energia radiatiei solare. IncSlzirea prin turbulentd. se produce prin miscfiri ascensionale, in forma de turbionae eEicoidale cu diametrul de la c_fi!a centimetri, pana la sute de metri. Turbulenta are cauze termice, rezultand din Tncalzirea diferentiata a diferitelor compartimente ale suprafeiei terestre, in ariile cu insolatie puternica producandu-se incalziri si scaderi ale densitStii aerului. Turbulenta mai poate a!ea si cauze dinamice mecanice#, datorate gradientilor barici diferifi, care produc !antul.
5&

Convectia tertnic;. consta in amplificarea turbulentei si deplasarea pe !erticala, in mod compact, a unor mari mase de aer. Intr-o miscare con!ecti!a e*ista doua regiuni, una in care aerul se misca ascendent si una in care aerul se misca descendent. 2a si turbulenta, con!ectia poate a!ea origine termica sau dinamica. 2on!ectia de origine termica pro!ine din amplificarea fenomenului de turbulenta termica, unui intreg areal corespunzandu-i doar miscari ascensionale sau miscari descendente, turbioanele ascendente nemaifiind amestecate cu curenti descendenti. 2on!ectia ascensionala are de multe ori aspectul unui 4et, a unui !ant ascendent cu !iteze ce pot a4unge la 2" mNs. +escendenta creeaza ec'ilibrarea maselor de aer. )a se produce cu !iteze mai scazute decat ascendenta, de aici rezultand cs miscarile descendente se produc deasupra unor suprafete mai intinse dcat suprafetele deasupra carora se produc miscari ascensionale. In diferite regiuni se formeaza celule con!ecti!e, formate din areale cu miscare ascensionala inso Kite de areale cu miscari descendente. 2onditiile cele mai bune pentru con!ectia termica sunt intrunite deasupra uscatului. ;rin ad!ecfie, o suprafata poate fi incalzita sau racitS de cStre mase4e de aer cal si respecti! rece, care tra!erseazS regiunea. ;rin conductibilitate termica moleculara se produc transmisii termice nesemnificati!e, a!andu-se in !edere conductibilitatea termica redusa a aerului, efecte decelabile ale acesteia producandu-se doar in primii centime-tri de langa suprafata terestra, deasupra acestui ni!el, inc$lzirea producandu-se pe seama cYCorC,'#Cff nrorcfip iEuionta lapiuiui c% niuite uaiire procesele de Inca9zire a atmosferei sunt aporturi !enite de la suprafafa terestra, fata de momentul temp era run lor rna*ime la sol, se produc rntarzieri, atat in mersul zilnic, aer, cat si In cel anual. mediu transparent si mobil, sensui propagarii, ca si alte caracteristici fund deosebite. Temperatura troposferef este in stransa legarura cu factorii ce o genereaza, in principal cu temperatura suprafetei acti!e, cu !olumul deZ !apori ce condenseaza etc. In atmosfera, regimul temperaturii aerului prezinta !ariatii zilnice si !ariatii anuale.
5.

Temperatura minima zilnica se lnregistreaza inainte de rasaritul soarelui, iar ma*ima zilnicS., in 4ur de ora 1.. Se inregistreaza o usoara inertieK daca ma*ima radiati!a se produce la ora 12, ma*ima la suprafata solului la ora 1&, ma*ima m aer se produce la ora 1.. $celasi fenomen se produce si in cazul temperaturii minime fig 1.#. +iferenta dintre temperatura ma*ima si cea minima. a unei zile este amplitudinea termica a zilei respecti!e, amplitudinea zilnica putandu-se referi la o singura zi, la -medii pentru o luna, an, sau la medii multianuale. 1arimea amplitudinilor zilnice si anuale depinde de latitudine, timpul din an, relief altitudine, e*pozitie, panta, morfologie#, nebulozitate, !ant, umezeala, natura suprafetei acti!e etc. -$mplitudinile termice scad cu Tnaltimea, perioadele incalzirilor si racirilor raman aceleasi pe Tntreaga grosime a atmosferei pe care ele se manifesta, iar momentele de producere a ma*imelor si minimelor zilnice si anuale intarzie odata cu cresterea altitudinii. . $mp''tudinea zilnica este in medie de 1"S 2 la ecuator, crescand in zonele tropicale la 12S 2 in regiuni . desertice c'iar 2"S 2#, in zonele temperate, >S2 12S 2 pe timpul !erii si .S 2, iarna#, in zonele subpolare, .S 2, iar In cele polare, 2S 2. In zonele polare, amplitudinea medie este "S 2 in 2. ore, pe timpul noptii polare si de 1S 2, in 2. ore, pe timpul zilei polare, !alorile fiind mai man pe timpul anotimpurilor de tranzitie. In conditii de relief fragmentat, amplitudinile sunt mici in partea superioara a !ersantilor si pe cu'ni, unde contactul cu atmosfera libera este putemic si mari in formele negati!e de relief !ai si deptresiuni#, unde este mai puternic contactul cu suprafata terestra, care prezinta amplitudini rnari. In atmosfera libera, la altitudinea de 2"" m, ma*imele si minimele termice se produc cu intarziere de 2 ore, la 1""" m, cu intarziere de . ore, iar la 2""" m, cu intarziere de : ore, aici amplitudinea zilnica scazand la S 8egimul anual al temperaturii aerului In zonele temperate si la latitudini mai mari se inregistreaza o mare !ariabilitate a !alorilor medi anuale ca si a amplitudinilor anuale, datorita !ariatiei mari a dinamicii atmosferei, aici producandu-se frec!ente ad!ectii de aer tropical sau arctic antarctic^ maritim sau continental fig. 15#.
55

1ersul anual al temperaturii pe suprafetele oceanelor si in centrul marilor continentelor este net deosebit. In regimui continental, amplitudinile termice sunt mari, iar lunile cu cele mai mari si cele mai mici !alori medii, sunt lunile urmatoare celor in care se produc solstiriile, pe cand in regim oceanic, amplitudinile medii anuale sunt mici, iar !alorile medii lunare cele mai ridicate si cele mai scazute se produc cu eel putin o luna intarziere fata de regimul continental ;entru suprafetele de uscat, cele mai mici oscilatii anuale se produc pe tarmurilor insulelor si peninsulelor. Suprafetele ac!atice reduc amplitudinile medii anuale, in functie de marimea suprafetei lor si de departarea de continente fig. 1:#. +e e*emplu, in /ceanul ;acific, in zona calda, amplitudinile medii anuale sunt de &S 2, atat in emisfera nordica, cat si in cea sudica. 9a latitudinea de :"S insa, in emisfera nordica, unde suprafata sa la aceasta latitudine este mai redusS, esfc de IL'S 2, iar in emisfera sudica, unde la aceasta latitudine, /ceanul ;acific are e*tensiune mare, amplitudinea medie anuala este de doar5S2. $mplitudinea medie anuala creste de.la ecuator spre poli fig. 1?#. 9a ecuator, datorita pendularii ung'iului de incidents al radiafiei solare, intre cele doua ec'inoctii cand, la amiaza, ung'iul razelor solare esie de H"S #, e*ista totusi deosebiri intre mediile lunare de temperatura, materializate printr-o amplitudine medie anuala de 5S 2. In zoneletropicale, amplitudinea medie anuala este de 1"S 2, Tn zonele temperate, de 2"S 2 si atingand !alorile cele mai ridicate, de circa ."S 2, in zonele subpolare. In zonele polare, amplitudinile medii anuale sunt de circa &5S 2. 2a si in cazul amplitudinilor zilnice, relieful isi e*ercita influenta si asupra amplitudinilor medii anuale. $cestea, sub influenta amplitudinilor din atmosfera libera, scad cu cate 2S 2, la fieeare crestere a altitudinii cu 1""" m. 0ormele con!e*e produc scaderi ale amplitudinilor medii anuale, sub influenta atmosferei libere, a intensitatii proceselor radiati!e pe timpul zilei sia pierderilor radiati!e de pe timpul noptii, a lipsei in!ersiunilor termice, pe cand, in formele conca!e de relief, amplitudinile medii anuale sunt man. -mezeala mare, nebulozitatea ridicata si precipitafiile de durata scad amplitudinile termice medii anuale, datorita scaderii temperaturii in lunile cele mai calde, in care, de regula, aceste elemente mregistreaza !alori man.
5:

;roducerea lor in sezonul rece, scade amplitudinea medie anualS, prin de cresterea temperaturilor medii ale lunilor in care se produc, prin caldura Iatenta de condensare. )*ista patru tipuri fundamentals de regim anual al temperaturii aerului, corespunzatoare tipunlor de mase de aer si zonelor climatice principale fig. 15#. 1. Tipul ecuatorial 8azele solare cad perpendicular de doua ori pe an, la amiezile celor doua ec'inoctii, la amiezile celor doua solstitii ung'iul de incidents al razelor solare fiind de :? S 2. fn apnlie si octombrie, temperatura medie este mai ridicata cu 5S2 decat in lunile ianuarie si iulie. 2. Tipul tropical. ;rezinta amplitudini termice medii anuale de circa 1" grade 2elsius. ;e litorale acestea sunt de doar 5 grade celsius , in anile cenlraie aie continentelor sunt in 4ur de 2 0 2 iar in deserturi si mai man. &. Tipul temperat. ;rezinta amplitudini de circa ^"S 2 pe litorale si de circa 2"S 2, in interiorul continentelor. Subtipul e*cesi! continental prezinta ampiirudini mult mai mari. la la%uts%, amplitudinea medie anuala este de :2,5S 2, ca diferenta intre mediile lunii iulie, 1H,"S 2 si ianuarie, -.2,5S 2. .. Tipul polar prezinta ampiirudini medii anuale de circa 25S 2 in zonele litorale si de circa &5S 2 in, interiorul continentelor. In zona subpolara e*cesi! continentals, la (er'oians%, amplitudinea medie anuala' prezinta !aloarea ma*ima de pe glob, de :5,2S 2, ca diferenta ca diferenta intre mediile lunii iulie, 15,1S 2 si ianuarie,-5",1S 2. 1. 5. &. 'ROCESELE ADIABATICE DIN ATMOSFERA In atmosferS se produc frec!ente miscSri con!ecti!e. +acS aceste miscari sunt rapide, masele de aer in ascensiune nu au timp sS realizeze sc'imbu*i termice semnificati!e cu masele de aer incon4uratoare, prin procese de radiatie, conducti!itate, miscari turbulente sau broBniene. +eplasarea pe !erticals a aeru'ii fara sc'imburi calorice cu mediul incon4urator constituie un proces adiabatic in limba elina, adiabat'os inseamna izolat#.
5?

In asemenea miscare au loc transformari termodinamice de densitate, presiune si temperatura, numite procese adiabatice. 9a ascensiune, presiunea scade, aerul se destinde, consuma pentru aceasta energie, ceea ce duce la scaderea lemperaturii. 9a ascendents presiunea scade, aerul se destinde, proces in care consuma energie, deci se !a raci. 9a descendenta., aerul se comprima, presiunea creste, energia cineticS se transforma in energie calorica, iar temperatura creste. In natura, in stratele inferioare ale atmosferei nu e*ists, aei perfect uscat. 1asele de aer in care nu se produc condensari poarta numele de ,,aer uscat= sau ,,umed nesaturat=, intrucat aerul umed nesaturat, in care nu se produc condensari, se comports, asemanator aerului uscat. $erul umed in caie se produc condensari poarta numele de ,,aer umed saturat=. (ariatiile termice adiabatice se caiacterizeaza prin gTadienti termici adiabatici. In aerul uscat umed nesaturat#, la urcarea masei de aer, temperatura scade, iar la coborarea sa, temperatura creste cu !aloarea gradientului adiabatic uscat @a T 1S 2 N 1"" m. In ascensiune, temperatura scade, se produc condensari, care elibereaza caldura, aerul se incalzeste, iar racirea sa odata cu ascensiunea, nu se mai produce dupa !aloarea gradientului adiabatic uscat, ci dupa !aloarea gradientului adiabatic umed @b \ 1S 2 N 1"" m. 2ind aerul urea, cantitatea de !apori ce o contine scade datorita condensa*ilor, deci !a scade din ce in ce mai mult si caldura latenta de !aporizare, eliberata de condensari, iar gradientul adiabatic umed creste, apropiindu-se de gradientul adiabatic uscat. Scsderile de presiune si de densitate, odata cu ascensiunea, sunt Insotite si de scaderea capacitatii calorice, ceea ce duce la scaderea gradientului adiabatic umed. Influenta temperaturii este insa mult mai maTe decat cea a presiunii, deci gradientul adiabatic umed !a creste pe timpul ascensiunii, apropindu-se de !aloarea gradientului adiabatic uscat. In miscarea aiabatica descendenta, atat aerul uscat, cat si eel umed nesaturat, se incalzesc dupa gradientul adiabatic uscat. +aca aerul contine apa sub forma de picaturi sau ace de g'eata, o parte din caldura !a fi consumata pentru e!aporarea lor, iar aerul se !a incalzi dupa gradientul adiabatic umed, pana la completa e!aporare a apei licide sau solide. +aca
5>

pe !ersantul de ascensiune se produc precipitatii, pe !ersantul opus, la acelasi ni!el, se inregistreaza temperaruri mai ridicate. )ste un proces pseudoadiabatic, asa cum se produce in cazul foe'nului. Te#2e"atu"a 2otentia!a8 e39i a!enta 5i e39i a!ent02oten:ia!a Temperatura unei mase de aer !ariaza in functie de presiune. ;entru a compara temperatura maselor de aer, ele trebuie aduse la acelasi ni!el, sau presiune standard. )ste presiunea de 1""" milibari apropiata de presiunea ni!elului mSrii#. $ceasta aducere se face dupa !aloarea adiabatei uscate. 8ezulta temperatura potenRLiala, care constituie o proprietate conser!ati!a. Temperatura la care a4unge aerul prin condensarea intregii cantitafi de !apori pe care o contine, in conditii de presiune constanta, se numeste temperatura ec'i!alenta. ;entru caracterizarea termica completa a unei mase de aer, se ridica temperatura prin condensarea teoretica a intregii cantitati de !apori, apoi se coboara teoretic masa de aer la presiunea de 1""" mb, rezultand temperatura ec'i!alenta potentiala ec'ipotenfiald#.

1. 5. .. CONDITIILE DE STABILITATE &ERTICALA IN ATMOSFERA 1iscarea con!ecti!a depinde de stratificarea termica a atmosferei. )*ista trei stari de stratificare !erticals a atmosferei, in functie de temperaturaK instabilS, stabilS si indiferenta neutra#. Stabilitatea !erticals in atmosferS se !a analiza in functie de !alorile gradientului termic !ertical @#, gradientul adiabatic uscat @a# si gradientul adiabatic umed @b#. In aerul uscat sau umed nesaturat, e*ista cele trei stari de stratificare !erticals In functie de !aloarea gradientului termic !ertical fatS de cea a gradientilor adiabatici.
5H

Stratiftcareainstabild, cea mai frec!ent intalnitS, se formeaza atunci cand @ \@a. In acest caz, rScirea in masa de aer in con!ecfie se produce mai Tncet decat in masele de aer incon4uratoare si masa de aer con!ecti!S Tsi poate continua ascensiunea. 0enomenul se produce deasupra uscatului, pe tot parcursul zilelor senine din sezonul cald. Stratificarea indiferentti, este prezenta cand @ T @a. )galitatea celor doi gradient se intalneste mai rar, de regula dimineata si seara, sau in zilele cu cer noros. In aceste condifii se pot produce slabe miscari !erticale, ascendente sau descendente. Stratificarea stabild se produce cand @ G @a. In aceste conditii racirea in masa de aer respecti!a, se produce pe altitudine, mai puternic decat in masele de aer incon4uratoare. In acest caz, masele de aer cu aceeasi temperatura cu a maselor de aer incon4uratoare, nu !or putea capata tendinte ascensionale, iar masele de aer mai calde isi !or incetini, apoi stopa ascensiunea. deci in situatii de acest tip nu se produc miscari con!ecti!e. Stratificarea stabila este prezenta mai ales noaptea, in sezonul rece si in situatii anticiclonice. 2ele trei situatii sunt prezente si in cazul aerului umed saturat. Stratificafia umed nstabild, cea mai 'ec!ent intalnita, se formeazS atunci cand @a \ @ \ @b. In acest caz, masa de aei umed, mai usoara decat masa de aei incon4uiatoare, mai uscata, mcepe ascensiunea. $scensiunea poate continua, intrucat in masa de aer umed saturat se produc condensari, care elibereaza caldurS, iar gradientul adiabatic umed se pastreaza in continuare mai mic decat gradientul termic !ertical. " masa de aer umed, aflata la o anumita inaltime si a!and aceeasi densitate cu a mediului incon4urator, poate cobora. In aceasta faza se !a incalzi, o parte din caldura !a fi consumata pentru e!aporarea particulelor de apa sau g'eata, iar dupa e!aporarea totala, cresterea temperaturilor la descendenta se !a face dupa adiabata uscata, temperatura masei de aer respecti!e !a de!eni mai mare decat a maselor de aer incon4uratoare, iar descendenta !a inceta. Stratificafia umeda indiferentd, este prezenta cand @ T @b. In aceste conditii se pot produce slabe miscSri !erticale, ascendente sau descendente. Stratificafia umedd stabile, se produce cand @ G @t,.
:"

In troposfera gradientul termic !ertical, care este media diferitilor gradienti adiabatici uscati si umezi, are o !aloare medie, deasupra uscatului zonelor temperate, de ",:S 2N1"" m. In cadrul acestei situatii medii, Incalzirea puternica pe timpul zilelor senine din sezonul cald, a suprafeVei terestre si a atmosferei inferioare, ca si incarcarea putemica cu !apori de apa in urma intenselor procese de e!apotranspiratie, ceea ce duce la formarea in stratul inferior al atmosferei a unor mase de aer incarcate cu !apori de apa, mai usoare decat aerului din stratele superioaie mai uscat#, duce la generarea unor ftec!ente stari de sttatificatie umeda instabila a atmosferei. In aceste conditii sunt generate con!ectii de amploare, in urma carora se produc precipitari. )nergia potentials rezultata din distributia pe !erticala a temperaturii, se numeste energie de instabilitate. In cazuri de e*ceptie, cand inter!in si aiti factori, aerul poate stationa si in cazul unei atmosfere instabile si poate sa capete miscare ascensionala, c'iar in cazul unei atmosfere stabile. In procesele de con!ectie, un rol important il au factori declansatori precum temperatura suprafetei solului, dinamica frontala, pozitia formelor de relief in fata !antului etc. 1iscarile con!ecti!e se pot dez!olta pe !erticala pana la un anumit ni!el, numit ni!elul de con!ectie. In functie de raportul in care scade temperatura aerului odata cu cresterea aitirudiriii In!ersiunile termice +e regula, la troposfera, temperatura scade conform gradientului termic !ertical. Aradientul termic !ertical, e*primand scaderea ternperaturii odata cu cresterea altirudinii, are in cele mai frec!ente cazuri si ca !aloare medie anuala si a ma4oritatii lunilor, in once regiune a globului si once zona climatica, !alori negati!e. care e*prima aceasta scadere. In cazuri particuiare, temperatura aerului creste odata cu cresterea altitudinii, sG pastreaza constanta, sau scade mai lent dectt in masele de aer in!ecinate. Se indi!idualizeaza in!ersiuni tennice, atunci cand gradientul termic !ertical este poziti! si izotennii atunci cand acesta este nul. Sunt situatii particulare, toate situatfle in care, intr-un strat de aer, gradientul termic
:1

!ertical este mai mic decat gradientul termic !ertical normal al regiunii respecti!e. In!ersiunea termica se produce m orice situate in care, intr-o masa de aer, la o anumita inalfime, temperaturile sunt mai ridicate decal intr-un strat de aer inferior. In cazul in care intr-o masa de aer, datorita unui gradient termic !ertical mai scazut, terrrperatura este mai ridicate decat in masele de aer in!ecinate, pe orizontala, la aceaYi altitudine, nu suntem iri prezenta unei in!ersiuni termice. In situatiile de in!ersiune termica, stratiflcarea termica !ertical a atmosferei este stabila, iar in cele de izotermie, neu1 figCH#. +esi aceste situatii sunt destul de frec!ente in troposfera, ele sunt totusi stari anormale. $ceste situatii se pot produce incepand de la suprafafa terestra, sau la altitudine. 0enomenul respecti! poarta numele de in!ersiune termica la sol, respecti! in!ersiune termica in altitudine. In!ersiunile termice se caracterizeaza prin inaltimea la care se produc in funcfie de suprafafa terestra, grosimea stratului de in!ersiune, intensitate diferenta dintre gradientul termic !ertical normal al regiunii si gradientul termic !ertical prezeut in stratul de in!ersiune# si amplitudinea, ca diferenta intre temperatura straturilor la care s-a a4uns la diferenta poziti!a ma*ima de temperatura in comparafie cu masele de aer in!ecinate sau cu suprafafa terestra. Stratul de pseudoin!ersiune estte stratul in care scaderea temperaturii cu altitudinea se face mai lent decat in atmosfera incon4uratoare. Sub stratul de in!ersiune termica din armosfera libera, e*ista succesi!, strate mai groase sau mai subtiri, incepand cu pseudoin!ersiune, urmand izotermia. Toate situatiile mentionate au un ni!el de intensitate ma*ima, la care gradientul termic !ertical are !aloarea cea mai scazuta, un ni!el in care amplitudinea termica dintre ni!elui eel mai caid si baza, esie cca maimare si un strat de re!enire In care temperaturile re!in la !alori identice gradientului termic !ertical normal pentru regiunea respecti!a, pentru acel moment, pentru acea altitudine. 8egula nu se aplica pentru cazurile in care una din situatiile particulare de !aloare mai micS decat normalul a gradientului termic !ertical incepe de la suprafata terestra, situata respecti!a putand sa inceapa cu oricare dintre stratele mentionate, inclusi!
:2

cu ultimui, stratul de re!enire, pastrandu-se insa ordinea fireasca mentionata. Stratul de re!enire se poate situa dupa pseudoin!ersiune, izotermie, sau in!ersiune termica. Aradientui termic !ertical, dintr-un anumit sector !ertical al troposferei, mai mic decat gradientui normal al momentului in regiune, numit gradient de in!ersiune @b#, delimiteaza strate cu diferite caracteristici. In functfe de diferenta dintre gradientui termic !ertical normal pentru o anumita zona intr-un anumit moment si gradientui ,,anormal= al masei de aer in discutie, pot fi e!identiate mai multe situafii, in functie de e!olutia acestei diferente. In primul rand, o stabilitae foarte redusa poate fi creeata printr-un gradient termic !ertical normal, poziti!, dar mai mic decat gradientui termic !ertical al regiunii. )*tinderea mare pe !erticals a unui asemenea strat poate duce, la un anumit ni!el, la e*istenta unui strat cu temperaturi cu mult mai man decat cele prezente in mod normal la acea altitudine. -rmeaza situatia in care gradientui termic !ertical in masa de aer este "S 2N1"" m, izotermia. 9a fe3 ca si in cazul precedent, un strat gros de izotermie poate a!ea la partea superioara temperaturi mult mai ridicate decat a maselor de aer de la aceeasi altitudine. -rmeaza stratul de in!ersiune termica propriuzisa, in care gradienrul termic !ertical de!ine negati!, generand o stabilitate termica !erticals putemica a atmosferei. 8e!enirea la identitatea normala, la gradientii termici !erticali poziti!i, egali cu cei ai respecti!eC zone in momentul respecti!, se face printr-un strat ,,de re!enire=, in care gradienfii termici !erticali sunt poziti!i si mai arnii decat cei normali. In atmosfera, pot fi la un moment dat, mai multe strate de in!ersiune sau de situaRii asimilate in!ersiunilor, la anumite ni!ele. +e regula, in!ersiunile termice sau situatiile asimilate sunt determinate pe baza masuratorilor de temperarura efectuate la statii meteorologice situate la altitudini diferite, din regiuni relati! apropiate si relati! aseinanatoare din punct de !edere al conditiilor fizico-geografice. )ste un mod operati! si des utilizat de interpretare. Translatia de la un teritoriu la altul este insa 'azardanta. +e e*emplu, deasupra unei arii 4oase, in situate de ecranare a soarelui de catre nori, distributia temperaturii aerului pe !erticals poate sa fie normala, prezentand scadere continua, deci situatie de instabilitate. ;rin
:&

comparare cu o statie apropiata, situata la altitudine mai ridicata, la care este senin, ar parea ca aria 4opasa se afla in situate de in!ersiune termica, cand de fapt ambele statii sunt in situatie de stratificatie termica !erticals instabila a atmosferei. Situatii de acest gen se pot produce frec!ent, din cauza mentionata, ca si din alte cauze. +e aceea, o analiza precisa asupra stratificarii termice !erticale a atmosferei, implicit asupra siruatiilor de scadere a gradientului termic !ertical fata de !alorile normale in!ersiunile termice#, poate fi facuta doar pe baza aerosonda4elor. In functie de modul de analiza, aceeasi in!ersiune termica poate fi in unele cazuri considerate ca in!ersiune termica la sol, sau in atmosfera Iibera. In conditiile in care un strat de in!ersiune situat la altitudine, cuprinde un !ersant montan, determinarea acelui strat prin masuratorile de la o statie meteorologica situata pe !ersant, comparati! cu datele inregistrate la staria de pe culme, in!ersiunea poate fi considerate o in!ersiune termica la sol. $celasi strat de in!ersiune depistat prin aerosonda4e, dintr-o arie mai 4oasa, poate fi considerat ca apartinand unei in!ersiuni termice din atmosfera Iibera. Tipurile de situatii cu gradienti termici !erticali mai mici decat gradientii termici !erticali normali ai regiunii respecti!e, numite generic in!ersiuni termice, actionea*a asemanator, dar la intensit@ difeite asupra celorlalte elemente si fenomene meteorologice, daT la intensitati diferite, in functie de diferenta fata de gradientii normali. Stratele de in!ersiune bloc'eaza con!ecfia si mai sunt numite strate de retinere, sau bara4. 9a ni!elul superior al acestor strate, in special al stratelor de in!ersiune, sc'imbarea caracteristicilor termice produce si sc'imbari ale parametrilor altor elemente si enomene meteorologice, fund marcate prin nori stratiformi, cefuri la inaltime, sc'imbari ale caracteristicilor !antului, genereaza miscari ondulatorii etc. $ceste strate bloc'eaza Ca ni!ele inferioare umezeala aerului, care creste la baza acestui strat si scade in strat, fa!orizeaza acumularea langa suprafata terestra a poluantilor atmosferei etc. ;ot fi e!identiate douS tipuri de in!ersiuni termice. In!ersiunile termice absolute cuprind strate grease ale troposferei, sunt generate de muEte on de camp baric anticiclonic, sunt e*tinse pe man
:.

suprafete, au intensitati, durate si amplitudini man. Sunt tipice in partea de est a 8omaniei, in!ersiunile termice generate de anticiclonul Siberian, pe timpul iernii. Stratul inferior este foarte rece, are grosimea de circa :"" m, stratul de re!enire este ocupat de nori stratiformi deasupra carora se deplaseaza ciclonii calzi meditreraneeni. In!ersiunile termice relati!e sunt generate de cauze locale, de insolarie, morfoiogie a reiiefului, diferentieri In natura suprafetei acti!e. )le sunt putin intense, cu amplitudini iMici, durati scurta, de regula specifice doar anumitor momente ale ziiei. +upa inaltimea la care se instaleaza, in!ersiunile termice pot fi la sol sau in atmosfera iibera. +upS genezS se e!idential cele mai numeroase tipuri de in!ersiuni. +in acest punct de !edere se deosebesc in!ersiuni termice de radiatie, care sunt de regula in!ersiuni la sol si in!ersiuni dinamice, care apar de regula In atmosfera libera. In!ersiunile termice de radiatie sunt de radiatie noctumS., radiati!e de iarna si de zapada de prima!ara#. In!ersiunile termice dinamice sunt de comprimare sedimentare# in anticicloni, de turbulenta, ale !antului de altirudine, de ad!ectie, orografice si frontale. In e"5iuni!e te"#i3e ;e "a;iatie In!ersiunile nocturne se produc aproape in fiecare noapfe, dar mai ales in noptiEe senine, cand suprafata terestra se raceste datorita radiatiei efecti!e. 0enomemil este foarte intens in zonele in care a a!ut loc o Incslzire puternica pe timpul zilei, umezeala aerului este redusa, iar noptile senine, a!and manifestarea ma*ima in deserturile tropicale. In 8omania acest tip de in!eTsiuni este frec!ent prima!aTa, cand incalzirea de zi este superficiala, solul se incalzeste doar la suprafata, srratele sale inferioare ramanand reci. 2istigul de temepratura din stratul superior al solului se pierde in primele ore ale noptii, solul se raceste *adiati!, iar de la el, stratele inferioare ale atmosferei. $stfel de in!ersiuni termice se produc si
:5

toamna, cand in conditiiie unei radiatii solare ce scade constant, solul de!ine din ce in ce mai rece, c'iar pe timpul zilei, noaptea, racirea accenuandu-se, iar de la suprafata terestra, racindu-se si stratele inferioare ale atmosferei. $cest tip de in!ersiune este mai intens in regim anticiclonic, in siruatie de calm atmosferic. Iarna, stratul de in!ersiune general de acet tip se e*tinde pana la 15"" m, iar !ara doar pana la inaltimea de 1"" m. In!ersiunile de iarna se produc frec!ent in regim anticiclonic, mai ales datorita racirilor radiati!e pe timp senin, atingand mari grosimi. In!ersiunile de zspada de primF!ara# se produc prima!ara, in conditiiie in care mase de aer cald se deplaseazil deasupra suprafefelor acoperite cu zapada, a carei topire, cu consum de caldurS raceste si mai mult suprafata terestra. +e la acesata suprafata racita, se raceste stratul inferior pe grosimi reduse, generandu-se acest tip de in!ersiuni. In e"5iuni!e ;ina#i3e In!ersiunile de comprimare sedimentare# in anticicloni se produc prin descendenta, comprimarea si incalzirea aerului in ariile centrale ale acestor formatiuni barice. 0enomenul se produce la cate!a mii de metri deasupra suprafefei.terestre, unde stationeaza o masa de aer mai rece. $cest fenomen este permanent si de mare intindere in anticiclonii subtropicali. / siruatie speciala se produce in zona alizeelor, unde ni!elul de in!ersiune este foarte 4os, iar con!ectia termica in masele de aer oceanic umed nu se poate dez!oita pana la ni!elul condensarii, neputandu-se produce precipitatii. ;e timpul iernii, in!ersiunile de comprimare din anticiclonii continentali se contopesc cu in!ersiunile de radiatie de la sol, stratul de in!ersiune incepand in acest caz de la sol. $ceste in!ersiuni au o grosime mare, intensitate mare, amplitudine si persistent mare. In!ersiunile de turbulentd de frecare# se produc atunci cand in stratul de aer din apropierea solului, gradientii termici !erticali sunt aproape de gradientul adiabatic uscat 1S 2N1"" m#, iar peste stratul de frecare :""1""" m#, scad la ",:S 2 N 1"" m.
::

In!ersiunile !antului de altitudine se produc In atmosfera libera, deasupra unui !ant cu !iteze mari. $cesta antreneaza in curentul principal, prin absorbtie, mase de aer din ariile incon4uiatoare. 1asele de aer de deasupra, antrenate, In coborare se comprima si se Incalzesc. In!ersiunile de ad!ectie se produc frec!ent iarna, cand mase de aer cald se deplaseaza deasupra solului rece si se racesc pe grosime mica, la contactul cu solul. $cest tip de in!ersiune este frec!ent prima!ara deasupra oceanelor, cand mase de aer cald de pe continent se deplaseaza peste suprafata oceanului. In!ersiunile orografice se produc In a doua parte a noptii si In prima parte a diminetii, In !aile montane. $erul racit radiati! pe culmi, de!ine dens si coboara sub forma !antului de munte In !ai, ridicand deasupra aerul cald e*istent aici. frontala face un ung'i de cate!a grade cu suprafata terestra, masa de aer cald afiandu-se deasupra. Sistemele frontale se e*tind pe latimi mari, de sute de %ilometri, iar lungimea lor depasind uneori 1""" %m. $cest tip de in!ersiune se produce atat In cazul fronrului cald, cand aerul cald inainteaza pe deasupra aerului rece, cat si In cazul frontului rece, cand aerul rece dislocuieste aerul cald, patrunzand pe sub acesta. 1a4oritatea in!ersiunilor termice au caracter mi*t. 1. :. 'RESIUNEA ATMOSFERICA SI &ANTUL 1. +. 1. 'RESIUNEA ATMOSFERICA Notiuni $ene"a!e $tmosfera terestra se mentine in 4urul ;amantului datorita fortei de gra!itatie. Tot forta de gra!itatie da atmosferei o greutate proprie. $pasarea e*ercitata de catre atmosfera se numeste presiune atmosferica. +aca atmosfera ar fi statica, !aloarea presiunii atmosferice ar fi egala cu greutatea coloanei de aer de deasupra suprafetei respecti!e. Torricelli a masurat in anul 1:.&, presiunea atmosferei cu un tub barometric cu mercur, a!and o sectiune de 1 cm . 2on!entional, la ni!elul marii, la latitudinea de .5S, pe o suprafata de 1 cm2, presiunea atmosferica
:?

este egala in medie, cu presiunea realizata de coloana barometrica de mercur inalta de ?:" mm, la temperatura de "S 2. In milibari !aloarea este de 1"1",> mb. $ceasta se numeste presiune atmosferica normala. 1 mm coloanS de mercur mm 7g# T 1 torr T 1,&& milibari mb# 1""" mbT 1 bar 1 mb T ",?5 mm 7g ton# &a"iatia 2"e5iunii at#o5fe"i3e 3u ina!ti#ea ;resiunea scade cu inaltimea datorita scaderii coloanei atmosferice si scaderii densitatii aerului odata cu inaltimea. 9a un ni!el superior, presiunea este mai scazuta decat la ni!elul de referinta cu $ p. (aloarea acestei diferenfe este determinata conform ecuatiei principale a staticiiK $p T -pg$n unde p este densitatea aeruluiL g, acceleratia gra!itationalL $ n, diferenta de altitudine dintre cele doua ni!ele. $tmosfera este insa di!ersa ca temperatura si densitate, aplicarea formulei fiind apro*imati!a. 9a inaltimea de 5,5 %m presiunea este 4umatate din cea de la ni!elul marii, iar la inaltimea de 1>,. %m, 1N1" din presiunea de la ni!elul marii. 2artografierea presiunii atmosferice se face dupa reducerea !alorilor la ni!elul marii, alcatuindu-se 'arti cu izobare ale situatiei de la un anumit moment. In climatologie se utilizeaza si 'arti ale situatiei medii . G"a;ientuI <a"i3 e"ti3a! 5i t"ea2ta <a"i3a. Aradientul baric !ertical reprezinta scaderea presiunii pe unitatea de distanfa !erticalaL A' T - $ p N $ n mbN1"" m# 8elatia in!ersa este treapta barica distanta pe !erticala penrru care se inregisrreazS o descrestere a presiunii cu 1 mbK 'R T - $ n N $ p numSr de metri pentru care presiunea scade cu 1 mb# In condidi de presiune atmosferica normala, pana la altitudinea de 5"" m, treapta barica este egala cu ?,> m N mb. 8idicarea temperaturii cu 1S 2, are
:>

ca rezultat cresterea treptei barice cu . O. 8ezulta ca in masa de aer cald, presiunea scade mai incet cu altitudinea decat in masa de aer rece. (ariatiile periodice si neperiodice ale presiunii atmosferice. (ariatiiie ziinice si anuale. Incilzirea inegala a diferitelor compartimente ale supTafetei terestre, deplasarea si sc'imbul maselor de aer cu temperaturi si densitati diferite, anumite mecanisme ale circulatiei atmosferice care pro!oaca comprimarea sau rarefierea in masele atmosferice in anumite resiuni. defermina modificnren Mreutstii coConnei nfmosfence !ciiica-%, decC !ariLKiii Ec presmne. /bser!atiile asupra presiunii atmosferice sunt strict necesare meteorologiei sinoptice. Tendinta barica este !ariatia locala a presiunii atmosferice intr-un inter!al de & ore. (aloarea ma*ima absoluta a presiunii atmosferice pe glob, !aloare adusS la ni!elul marii, a fost inregistrata la <arnaul, in Siberia, in luna ianuarie a anului 1H"" si a a!ut !aloarea de 1"?> mb. (aloarea minima absoluta s-a inregistrat la 1urato, in Eaponia, in luna septembrie a anului 1H&. si a a!ut !aloarea de >>. mb. /scilatiile periodice si neperiodice ale presiunii atmosferice diferfl in functie de latitudine si altitudine. (ariatiile periodice ale presiunii atmosferice prezinta un mers zilnic si unul anual. 8egimul zilnic at presiunii atmosferice este aseman-tor pe glob, indiferent de latitudine. 1ersul mediu zilnic are cauze termice, dar si alte cauze. 1a*ima zilnica principala s'e Inregistreaza la ora 1", iar ma*ima secundaia la ora 22. 1inima zilnica principala se produce la ora 1:, iar minima zilnidi secundara, la ora .. $mplitudinea medie zilnica a presiunii atmosferice scade de la ecuator spre poli, de la &-. mb in zona intertropicala, la ",&-",: mb in zona temperata si aproape de " mb, la poli. In zonele temperate si subpolare,amplitudinile zlnice sunt perturbate mult de !ariatiile produse de circulate.
:H

8egimul anual alpresiunii atmosferice depinde de natura suprafetei terestree continent sau ocean#, latitudine si altitudine. In ceea ce pri!este amplitudinile medii anuale, latitudinea actioneaza in!ers decat in cazul amplitudinii medii zilnice. 9a ecuator, amplitudinile anuale sunt scazute, iar in zonele temperate si subpolare se produc cresteri semnificati!e sub efectul incalzirii inegale a suprafetei terestre de-a lungul anului. In zonele temperate si reci, un rol important il are si circulatia atmosferei. ;e glob se disting . tipuri fundamentale de regim anual al presiunii atmosferice. Tipul continental prezinta ma*imele iarna si minimele !ara. $cest tip se produce pe continentele cu mare e*tensiune si in climatele musonice. $mplitudinile medii anuale in )uropa centrala si rasariteana sunt de ?-1" mb, iar in 2ampia Siberiei de (est a4ung la 2"-&" mb. Tipul oceanic prezinta caracteristici in!erse tipului continental. ;rezinta doua !ariante. (arianta polara are ma*imele la incepu'il !erii si minimele iarna si are amplitudini madii anuale mari. (arianta temperata are un ma*im principal !ara si unul secundar iarna, minimul principal toamna, iar eel secundar, prima!ara. $mplitudinea medie anuala este moderata 5-: mb#. In zona intertropicala, amplitudinile medii anuale ale acestei !ariante, scad, Tipul.polar .@z subpolar prezinta ma*imul prima!ara, cand suprafata terestra este inca rece, iar minimul se produce iarna, in conditiile amplificsrii acti!itadi ciclonice. Tipul montan prezinta caracteristici aseamanatoare tipului oceanic si in!erse cu ale tipului continental. 1a*imele se produc !ara, iar minimele iarna. (ariatiile neperiodice ale presiunii atmosferice pro!in din incalzirea inegala a suprafetei terestre, care duce la sc'imbari de densitate si de presiune. 0orrnatiile barice stabile censer!a aceste insusiri, iar formatiile barice mobile le transmit la distranta, in alte regiuni. Ca#2u! <a"i3. To2o$"afia <a"i3a. Izo<a"e.

?"

8epartitia presiunii pe !ertical si orizontala poate fi reprezentata prin suprafete de egala presiune, nurnite suprafete izobarice. +isrributia spatiala a presiunii atmosferice la un moment dat, caracterizata prin sistemul suprafete-lor izobarice defineste campul baric. 9iniile de-a lungul carora suprafetele izobarice intersecteaza suprafetele orizontale la ni!elul mini, la aCte ni!ele de altitudine, sau suprafata terestra, sunt denumite izobare. 7arta barica se intocmeste cu !alorile pTesiunii atmosferice aduse la ni!elul marii, la latitudinea de .5S, la temperatura de "S 2 si are izobarele din 5 in 5 mb. ;entra altitudini de peste 5"" m, aducerea la ni!elul rnsrii nu se poate face pe baza de formula, asa incat aceste regiuni rsman necartate. Izobarele delimiteaza pe aceste 'arti suprafete inc'ise si suprafete desc'ise, situatia prezentatta fiind !alabila doar pentru un anumit moment. 1etoda topografiei barice consta in izo'ipse ale ni!elului la care se situeaza o anumita suprafata izobara fata de ni!elul marii `topografia barica absoluta#, sau deasupra unei alte suprafete barice topografia barica relati!e#. 8giunile cu presiune atmosferica crescuta sau scazuta, se numesc sisteme barice. )*ista sisteme barice cu izobare inc'ise si sisteme barice cu izobare desc'ise. Sistemele barice cu i-obnre inc'ise sunt ciclonul fdenresiunen. minima#, notat cu + si anticiclonul ma*ima#, notata cu 1. 2iclonul este o regiune cu presiunea scazuta, circulars sau eliptica, cu izobare inc'ise. ;resiunea scade in ciclon de la periferie spre cer.tru. In sectiune !erticala, izobarele apar in forma de palnie. $nticiclonul este o regiune cu presiunea crescuta, circulars sau eliptica, cu izobare inc'ise. ;resiunea creste m anticiclon de la perifeiie spre centru. In sectiune !erticala, izobarele se bombeaza sub forma unei cupole. Sisiemele barice cu izobare desc'ise suntK tal!egui depiesionar, doisala an^4cic^oin!Lu Si iiaaa barometrica. Tal!egui depresionar este o formatiune barica cu presiunea scazuta, ca prelungire a unui ciclon, intre doi anticicloni. $re o forma alungita, este
?1

delimitata dc izobare desc'ise in forma de (, forma pe care o are si secpunea !erticala. +orsala anticiclonica este o fotmatiune baricS cu presiunea ridicata, ca prelungire a unui anticiclon ,litre doi cicloni. $re o forma alungita, este delimitate de izobare desc'ise in forma de -, iar in sectiune !erticala are forma de cupola. Sana barometricd este o regiune a campului baric cuprinsa mtre doi anticicloni si doi cicloni fig. 2"#. ;e !erticala, structura ciclonilor si anticiclonilor este in fimctie de temperatura lor. +aca cicilonul este rece, cu temperaturile cele mai coborate in centru, ciclonul urea mult in altitudine, iar ciclonul cald, a!and in centru cele mai ridicate temperaturi are inaltime redusa. fig. 21#. In anticicloni situatia este in!ersa fata de cicloni. $stfel, anticiclonii reci au inaltime redusa, iar cei calzi, inaltime mare fig. 22#

1. 2. &ANTUL ,otiuni generale 1asele de aer din troposfera se misca continuu pe orizontaia si !erticals. 1iscarea aerului pe directie orizontaia se numeste !ant. (antul are un important rol climatologic, mediind diferentierile de tempeTatura si umezeala care se creeaza permanent in troposfera planetei. (antul are cauza in repartitia neuniforma a presiunii atmosferice, are !iteza mare daca diferentele barice sunt mari si !iteza mica, daca aceste diferente sunt mici si mceteaza la egalizaTea presiunilor. Aradientul baric orizontal (ariatia presiunii in spatiul atmosferic se caracterizeaza prin gradientul baric. In general un gradient baric poate fi determinat pe !erticals, sau pe orizontaia, dar si pe directia pe care parametrul respecti! are scaderea cea mai rapida. In plan orizontal parametrii cresc, respecti! scad eel mai rapid
?2

pe o directie perpendiculars pe izoliniile reprezentand distributia orizontaia a parametrilor elementului meteorologic respecti!, in cazul campului baric, pe izobare. In situatia unor suprafete izobare paralele, o molecula din component aerului isi pastreaza in general pozifia in ec'ilibru la acea altitudine, gradientul baric !ertical fund in mod normal, la o anumita altitudine A!#, egal cu forta de gra!itatie de la acea altitudine g#, fig. 2&, a#. 2el mai fiec!ent, izobarele nu sunt paralele, gra!itatia acfioneaza perpendicular pe suprafata terestra, iar gradientul baric !ertical, perpendicular pe suprafetele izobaie. Intre cei doi !ectori de forta se formeaza un ung'i, fortele se compun dupa paralelogramul fortelor, rezultand gradientul baric orizontal A#, care produce !antul fig. 2&, b#. 2u cat gradul de incidents a suprafetelor izobare fata de suprafata terestra este mai mare, cu atat gradientul baric orizontal, deci si !iteza !antului !or fi mai mari. (aloarea gradientului baric orizontal esteK AT-$pN$n unde - $ p este diferenta de presiune dintre suprafetele izobare, iar $ n este distanta dintre suprafetele izobare. 8ezulta ca cu cat distanta dintre doua suprafete izobare obiice este mai mica, cu atat !antul are !iteza mai mare. Aradientul baric orizontal se e*prima in mbN grad meridian 111 %m#. 2'iar gradienti barici orizontali mici, dar care se mentin timp Indelungat, pot produce prin acceleratie, !anruri putemice. $supra corpurilor in miscare pe suprafata ;amantului sau in atmosfera, se e*ercita diferite forte. /data inceputa deplasarea maselor de aer sub forma de !ant, asupra Cor isi incep actiunea trei forteK forta de abatere a miscarii de rotatie a ;amantului forta 2oriolis#L forta de frecareL forta centrifuga. 0ortele care actioneaza asupra !antului 0orta de abatere a miscarii de rotatie a ;amantului forta 2oriolis# /rice corp aflat in deplasare pesuprafata ;amantului sau in atmosfera, sufera o abatere spre dreapta in sensul deplasarii in emisfera nordica si spre stanga, in sensul deplasarii, in emisfera sudica. 1arimea fortei 2oriolis este direct proportionals cu !iteza !antului si cu !aloarea latirudinii. 9a latitudinea de "S la ecuator, !aloarea ei este ", iar !aloarea ma*ima se inregistreaza lapoli. $cceleratia fortei 2oriolisK
?&

$ T 2 cd unde Gb este !iteza ung'iularS derotatie a ;amanfului 0oita 2oriolis se manifesta si pe !erticala. 9a deplasarea aerului de la !est la est, de!ierea se manifests in sus, iar la deplasarea est-!est, in 4os. in cazul miscarilor pe !erticala, aerul in urcare este abatut spre !est, iar eel in coborare, spre est. 0ort a defrecare In cazul miscari4 aerului la suprafata terestra se produc dous feluri de frecare, frecarea e*terna, cu suprafata terestra si o frecare interns, intre moleculele gazelor componente ale aerului, datorata !ascozitStii gazelor. 0orta de frecare reduce !iteza !antului, dar ii modifies si directia. 1arimea fortei de frecare este direct proportionals cu !iteza !antului si este indreptata in sens contrar directiei !antului, facand un ung'i de &5S in stanga acesteia. 1arimea fortei de frecare depinde si de rugozitatea fragmentare a reliefului, obstacole de diferite marimi etc# suprafeMei terestre. ;e continente, marimea fortei de frecare este in medie de . ori mai mare decat pe oceane. +atoritS miscarilor con!ecti!e, masele de aer de langS sol, care si-au redus !iteza datorita frecarii, sunt ridicate in altitudine, locul lor fiind luat de mase de aer din altitudine, care au !iteze ale !antului mai mari. Intre masele de aer cu diferite !iteze, astfel amestecate, se produce o frecare interna ce suplimenteaza frecarea interna produsS de !ascozitate. 0recarea interns scade in altitudine odata cu scaderea densitatii aerului, iar frecarea e*terna scade datorita departari de suprafata terestra. 0recarea e*terna nu se transmite la inSltime mai mare de :""-1""" m, fata de suprafata terestra. InSltimea panS la ere este prezenta frecarea e*terna se numeste ni!el de frecare, sau strat limits planetar. in cazul prezenfcei con!ectiei termice, acest strat se poate ridica panS la 15"" m. 0orta centrifugd 9a miscarea unui corp pe o traiectorie curbilinie, inter!ine si forfa centrifugS. )a este orientatS spre e*terior, pe directia razei de curbuiS.. 1arimea fortei centrifuge este direct proportionals, cu ptoatul !itezei si in!ers proportionala cu raza de curbura. (dntul geostrofic, !dntul de gradient si !dntul geociclostrofic
?.

9a Tnaltime, in atmosferS, nu e*ista practic forta de frecare. 0orta 2oriolis si forta gradientului baric orizontal a4ung sS se ec'ilibreze, iar !antul !a a!ea directia paralelS cu izobarele. +irectia si !iteza sa sunt foarte constante. $cest tip de !ant se numeste !dnt geostrofic. +e regula, izobarele sunt curbe, caz in care se manifests si forta centrifuga. Sub actiunea comunS a celor trei forte se formeaza !dntul de gradient. In cazul izobarelor circulare, !antul de gradient de!ine !dnt geociclostrofic. In 4urul ariilor barice, acest !ant bate circular, in sensul acelor de ceas, in cazul ma*imelor si in sens in!ers, in cazul minimelor. &antu! in 2"ezenta fo"tei ;e f"e3a"e In stratele mfenoare ale troposferei, forta de frecare are o actiune puternica asupra !itezei si directiei !antului. 0orta gradientului baric A# este perpendiculara pe izobare, orientat$ spre presiunea mai scazutS, forta 2oriolis $#, este perpendiculars pe directia de miscare, orientata spre dreapta in emisfera nordica, forta de frecare 0#, in sens contrar miscSrii, intr-un ung'i de &5S. In aceste conditii, prin compunerea fortelor, directia !antului de!iazS la dreapta fata de forta de gradient, panS rezultanta dinrre forta 2oriolis si frecare a4unge s& rnba ciueciie coniraici lories ae giocienL. ii. acel moment, !antul de!ine stationar, cu miscare uniforms si rectilinie, !ectorul reprezentand directia si !iteza sa fiind ( fig. 2.#. -ng'iul de de!iere al !antului fatS de forta gradientului baric, nu poate a4unge las ungniu, de H" daioritS fortei de frecare, moti! pentru care !antul nu !a bate paralel cu izobarele, ci oblic fata de ele. (aloarea ung'iului a esteK tg a T 2 Gd sin GpN % unde co este !iteza ung'iularS de rotatie a ;SmantuluiL cp, latitudineaL %. coeficientul de frecare. 1arimea ung'iului de de!iere de la directia fortei de gradient este direct proportionala cu !iteza ung'iulara a ;amantului si latitudinea, ambii parametri concretizandu-se in latitudine si in!ers proportionals, cu coeficientul de frecare. 9a ecuator !aloarea ung'iului a este egala cu ", iar !antul bate in directia gradientului. 2resterea latitudinii duce la cresterea
?5

de!ierii fata de directia fortei de gradient iar cresterea coeficientului de frecare, la micsorarea ung'iului de de!iere. ;e continente !aloarea medie a acestui ung'i este de ."-5"S, iar pe oceane de ?"->"S. Sl&.birea frecarii duce la cresterea !itezei !antului odata cu cresterea altitudinii, iar de!ierea fata de directia fortei de gradient este ", realizanduse !antul geostrofie care are directia paralela cu izobarele. +irectia si !iteza !antului +irectia !antului este apreciata in functie de punctele cardinale marcate de roza !anturilor prin 1: directii. +irecti!e mai pot fi e*primate si in grade de cere. In telegramele meteorologice transmisia se face codificat, prin cifrepare de la " la &", "" reprezentand calmul atmosferic, 2, directia nordnord-est, ., nord-este, pana la nord, &". In climatologie se utilizeaza doar > directii. (iteza !antului este puEsatorie, de aceea rezultatul masuratorii este de fapt o medie pentru 12" secunde in cazul masuratorii cu girueta si 1"" secunde in cazul masuratorii cu anemometrul. 8ezultatul se e*prima in mNs sau in %mNora. Se mai utilizeaza si scara de aprecieTe <eaufort, a!and grade de la 1 la 1?, in functie de efectele !izibile ale !antului, 1 reprezentand calmul atmosferic, iar 1? uragan, cu !iteza de 1>" %mNora. (itezele ma*ime inregistrate pe glob pot depasi !alorile acestei scan. (iteza !antului creste cu altitudinea, a4ungand dubla la inaltimea de 1""" m deasupra solului. (iteza ma*ima a !antului inregistrata pe glob, s-a produs in insula Ean 1a@en 1area ,or!egiei#, in data de H III 1H&5, cand s-a inregistrat timp de un minut, !iteza de >. mNs &"" %mNora#. In 8omania, !itezele ma*ime ale !antului au fost inregistrate la Iasi si <otosani, in 5-: I 1H::, cand s-au inregistrat 55 mNs 1>" %mNora#. 2ea mai ridicata !iteza medie anuala de pe glob se inregistreaza pe tarmurile $ntarctidei > mNs#. In 8omania, cea mai mare !iteza medie a !antului se produce la statia meteorologica 2ea'lau-Toaca 1",5 mNs#. In altirudine, !itezele medii ale curentilor 4et, din troposfera superioara si stratosfera inferioara se sifueaza la 2""-&"" %mNora. (antul e*ercita influence comple*e asupra intregului mediu geografic. ;e langa rolul sau climatologie, !antul produce dezagregarea rocilor si
?:

transportul prafului rezultat, erodeaza solurile cu !egetatie s2.raca, sau filra !egetatie, pune in miscare curentii oceanici, transports polen ,spori, seminte, insecte si microorganisme. Studiul parametrilor !antului fundamenteaza proiectele de utilizare apotentialului eolian. Structura !antului Turbulenta genereaza fluctuatii permanente ale directiei si !itezei !antului, moti! pentru care obser!atiile asupra !antului nu sunt instantanee, ci dureaza 1""-12" secunde. +in punctul de !edere al pozitiei liniilor de curent, !antul ,poate fi turbulent sau laminar, iar din punct de !edere al !ariatiilor in timp ale !itezei, in rafale sau constant. In mod obisnuit, !antul este turbulent. Turbulenta are natura dinamica, pro!enita din neregularitatile suprafetei terestre, sau termica, cand scurgerea orizontala a maselor de aer este deran4ata de curenti ascensionali sau descendenti procesele de con!ectie termica#. Turbulenta dinamica a !antului creste odata cu cresterea !itezelor. Turbulenta termica este ma*ima in perioadele calde si minima in cele reci. Turbulenta totala, pro!enita din insumarea celor doua tipuri de turbulenta, este ma*ima in dupa amiezile de !ara si minima in noptile de iama. Turbulenta este mare deasupra uscatului, in special in regiunile montane si ininimS de.isnpra oee.melor (antul laminar, in care liniile de curent sunt paralele este prezent doar la !iteze mici ale !antului deasupra suprafetelor manlor si oceanelor. In ceea ce pri!este !iteza, !antul este de regula pulsatoriu, in rafale, datorita turbulentei. (antul constant ca !iteza este !antul laminar.. In unele cazuri, !anturi cu !iteze man', care tra!erseaza lanturi montane paralele, capata o miscare ondulatorie In plan !ertical, !antul in unde. $ceste caracteristici se pastreaza, estompandu-se meet si dupa tra!ersarea obstacolului, generand uneori nori de unda, ondulatorii. &'a"iatia znni3a 5i anua!a a ;i"e3tiei 5i itezei antu!ui

??

(ariatia zilnica a directiei !antului are fluctuatii periodice si neperiodice. 0luctuatiile periodice sunt generate de circulatia termica, datorata incalzirii si racirii inegale a diferitelor sectoare din suprafata terestra. $cestea au Ioc doar in regiimi cu contraste mari ] intre caracteristicile diferitelor sectoare ale suprafetei terestre4itoralele si muntii. In aceste regiuni sunt prezente !anturile periodice locale, cu in!ersarea directiei !antului, Intre zi si noapte brizele marine si montane#. 0lucruatiile neperiodice sunt mai frec!ente si e*tinse pe intreaga suprafata a planetei. )le sunt datorate factorilor de circulatie generate a atmosferei si sunt mai puternice in ariile cu intensa acti!itate ciclonica, zonele temperate. (ariatia anuala ale directiei !antului este generate de caracteristicile circulatiei generale ale atmosfrei. -neie zone climatice se inscriu cu predominate ale unor circulatiiL !anttsrile de est polare, !anturile de !est ale zonelor temperate, alizeele din nord-est, pentru zona tropicala a emisferei nordice si alizeele de sud-est ale zonei tropicale a, emisferei sudice. 2irculatia musonica prezinta insa directii in!erse de la un sezon la altul, !ara dinspre oceane spre continente si iarna dinspre continente spre oceane. (ariatia diurnd a !itezei !antului este in fiancee de insolatie, incalzirea si ificirea suprafetei terestre, a stratului inferior de aer si a miscarilor con!ecti!e. 1a*imul dium se in*egistreaza la ora 1., iar minimul nopatea si spre dimineata. $ceste caracteristici sunt prezente in stratul inferior al troposferei, pans la Inaltimea de 1"" m, !ara si de 5" m, iarna. +easupra acestui ni!el situatia se prezinta in!ers. $cest fenomen se produce datorita faptului ca pe timpul zilei, masele de aer de langa suprafata terestra, care au !iteze scazute datorita frecarii si turbulentei, sunt ridicate la inaltime de catre con!ectia termicS, unde Isi pastreaza o !reme aceste !iteze scazute. In locul lor, la suprafata terestra coboara mase de aer de la inaltime, care Isi pastreazS o !reme !itezele mari. ;e timp de noapte, insa, deoarece con!ectia terica lipseste, stratele de aer isi pastreaza pozitia, la inaltime cele cu !iteze mari, iar la suprafata terestra, cele cu !iteze scazute. +eorece !ara au loccele mai itense sc'imburile de aer pe !ericala, !ariatiile zilnice ale !itezelor sunt mai bine e*primate. +easupra oceanelor, !ariatiile zilnice ale !itezei !antului sunt mai putin e!idente si au un mers in!ers fata
?>

de uscat. ;e timpul noptii, de la suprafata calda a oceanelor, masele de aer cu !iteze mai reduse se ridica in altitudine, unde transmit aceste !iteze scazute, iar masele de aer de la altitudine, cu !iteze mari, coboara langa suprafetele oceanelor. +iferentierile mai scazute fata de uscat se datoreaza faptului ca deasupra oceanelor !iteza !antului este mare, comf\arati! cu cea de deasupra uscatului, iar diferentele fata de !iteza !antului in altitudine sunt mai mici. In plus, deasupra oceanului, miscarile con!ecti!e nu sunt atat de puternice ca cele de deasupra uscatului, intrucat suprafata uscatului si stratul de aer de langa aceasta se Incalzeste mai puternic in zilele senine, decat suprafata ac!atica. 8egimul anual al !itezei !antului este in functie de particularitatile cfimatului si caracteristicile suprafetei acti!e. In zona temperata nordica, la periferia !estica a continentelor, !itezele ma*ime se inregistreaza iarna, cand se inregistreaza cele mai mari contraste termice intre temperatura suprafetelor ac!atice si a celor continentale, iar cele minime, !ara. In interiorul continentelor, !itezele minime se inregistreaza iarna, in conditiile predominarii regimului anticiclonic, iar ma*imele primS!ara, cand se Inregistreaza contraste termice dintre diferitele sectoare ale uscatului, iar masele de aer prezinta o mare instabilitate. $ceasta situatie este caracteristica si 8omaniei. 2irculatia termica a aeruiui Starea medie, normala a distributiei presiunii in aitirudine, presupune suprafete izobare paralele. +ar aceasta situatie este medie, pro!enita din situatii foarte di!erse, paralelismul acestor sroprafete fiind o situatie rar intalnita. +eformarile suprafefelor barice, la toate ni!elele de inaltime, este urmarea mcalzirii diferentiate a suprafetei terestre si a stratului inferior de aer, diferentieri care se transmit in inaltimeIntr-o regiune In care suprafata terestra se Incalzeste, caidura se transmite si stratelor de aer de deasupra. in acestea, treapta baricS creste, iar presiunea scade pe !erticals mai incet decat m aerul rece Incon4urator. Suprafetele izobarice se !or distanta, TnaEtandu-se deasupra regiunii incSlzite, mai ales cele de la ni!elele superioare, situatie in care, la ni!elul superior, presiunea !a de!er!i mai ridicata decat in Tegiunile incon4uratoare, la acelasi ni!el. 0orta gradientilor barici orizontali !a fi
?H

orientarS. spre regiunile periferice, declansand la altitudine, curenti di!ergenti de tip anticiclonic, dinspre centru, alunecand pe suprafetele izobarice spre periferie. ;rocesul !a produce descarcare, cu scaderea presiunii ina aria centrala si incarcare, cu cresterea presiunii in ariile periferice de altitudine. Suprafetele izobarice din strateie inferioare se curbeaza in 4os spre aria centrala. 0orta gradientilor barici orizontali !a fi orientata In stratele inferioare spre centru. In sistem ciclonal. $erul !a aluneca pe suprafetele izobarice, de la periferie spre centru. Se produce la ni!el inferior o scadere a presiunii In ariile periferice si o crestere a ei In aria centrala. Se !or declansa curenti de compensatie pe !erticala. 9a periferie, aerul dens din altitudine !a cobora In aria periferica de 4oasa presiune de la sol, iar in aria centrala,i aerul cu presiune mare !a fi antrenat in miscare ascensionala spre aria centrala de 4oasa presiune din altitudine, astfel inc'izandu-se cele doua circuite fig. 25#. 1iscarile se mentin atat timp cat suprafata terestra din aria centrala se mentine mai calda decat ariile periferice. Sistemul de circulatie format este caracteristic circulatiei in ciclon. 9a suprafafa terestra, aerul e deplaseaza la suprafata terestra, din regiunile m.si reci spre cele mai calde, curentii de altitudine fund in aceste arii, dinspre centru zona mai calda#, spre periferie zona mai rece#. +easupra regiunilor in care aerul se raceste, treapta barica scade iar izobarele se apropie, curbandu-se in 4os la ni!ele superioare si in sus, la cele inferioare. ;resiunea creste in aria centrala, in stratele inferioare, forRa gradientilor barici !erticali se mdreapta spre e*terior, iar aerul se deplaseaza di!ergent, dupa sistemul circulatiei in anticiclon, spre periferiile mai calde si cu presiunea mai scazuta. Se !a produce o descarcare de presiune in centru si o crestere la periferie. 9a ni!el superior, in aria centrala presiunea este mai scazuta, iar aerul din regiunile incon4uratoare se !a deplasa con!ergeC, alunecand pe suprafetele izobarice, spre aria centrala, dupa sistemul circulatiei in ciclon, unde se !a produce incarcare si cresterea presiunii, la periferie producandu-se descarcare si scaderea presiunii fig. 25#. In continuare se declanseaza curenti !erticali de compensatie. In aria centrala se declanseaza curenti descendenti, de la ni!elul superior, unde presiunea a crescut, la ni!elul inferior, unde a scazut. 9a periferii, aerul se !a deplasa ascendent, din aria incarcata de la
>"

ni!elul inferior, spre ni!elul superior, unde presiunea este in scadere. Sistemul circulatiei in regiunile in racire este eel care se produce intr-un anticiclon. 2ele doua circuite !or functiona atata !reme cat aria centrala se mentine mai rece. 9a suprafata teresrra, aerul se deplaseaza la suprafata terestra din regiunile mai reci spre cele mai calde, iar in stratele superioare, in!ers. Sistemele de circulate termica a aerului sunt prezente si in mecanismul de formare al !anturilor periodice locale, brizele. &antu"i!e !o3a!e (anrurile care se formeaza sub influenta factorilor fizico-geografici locali si care actioneaza in regiuni geografice restranse, se numesc !anturi locale. Sunt doua categorii de !anturi localeK cele care iau nastere datorita circulatiei termice a aerului brizele# si cele care se formeaza prin sc'imbarea temperaturii si umezealii curentilor circulatiei generale a atmosferei, de catre orografie foe'nul si bora#. / categorie aparte a !anturilor locale o constituie cea constiruita de curenti ai circulatiei generale a atmosferei, determinati de anumite conditii de repartitie a microproceselor sinoptice. ;rin intensitate, mod de manifestare si efecte, !anturi locale care au frec!enta si intensitate ridicate, confera trasaturi climatice specifice, regiunilor Incare se produc. $sa sunt Simunul din norduC $fricii si Sirocco din 1editerana 2entrala iar in 8omania, 2ri!atul, $ustrul <altaretu0# si Su'o!eiul. <rizele de mare si uscat se produc in regiunile tarmurilor marilor si oceanelor. dar si ale lacurilor mari, ale flu!iilor man, deltelor si c'iar in resume cu fuia.\tLLu. EuM^B. ioi o*nciMi \n bc.i MiiiLuLL G-b i... z, ui noapte. <rim de mare de zi# se produce datorita incalzirii puternice pe timpui zilei, prin insolatie, a uscatului. Se formeaza unul din cele doua circuite ale situatiei de circulatie termica a aerului in regiunile care se Cnca=lzesc. 9a inaitime ia nastere antibriza pin alunecare pe suprafetele izobarice inclinate catre mare, iar la ni!el inferior, aerul rece si umed aluneca pe suprafetele izobarice spre uscat. 2ircuituC se inc'ide prin descendenta aerului din ariile de altitudine, incfircate, de deasupra marii, incaizirea prin comprimare
>1

producand Tncalzire si cer sciiir. deasupra marii. In interiorul uscatului, aeruC umed marin se incalzeste, se produce o incarcare in ariile periferice si ascensiune spre ariile periferice de altitudine, unde presiunea este in scadere fig. 2:#. 8acirea adiabatici produce condensari si nebulozitate in interiorul uscatului, dar precipitatiile lipsesc. <riza de zi este mai puternica decat briza de noapte, pentru ca contTastele termice dintre uscat si mare sunt rnai puternice pe timpui zilei. curentii de altitudine fund in aceste arii, dinspre centru zona mai calda#, spre periferie zona mai rece#. +easupra regiunilor in care aerul se raceste, treapta barica scade iar izobarele se apropie, curbandu-se in 4os la ni!ele superioare si in sus, la cele inferioare. ;resiunea creste in aria centrala, in stratele inferioare, forRa gradientilor barici !erticali se mdreapta spre e*terior, iar aerul se deplaseaza di!ergent, dupa sistemul circulatiei in anticiclon, spre periferiile mai calde si cu presiunea mai scazuta. Se !a produce o descarcare de presiune in centru si o crestere la periferie. 9a ni!el superior, in aria centrala presiunea este mai scazuta, iar aerul din regiunile incon4uratoare se !a deplasa con!ergeC, alunecand pe suprafetele izobarice, spre aria centrala, dupa sistemul circulatiei in ciclon, unde se !a produce incarcare si cresterea presiunii, la periferie producandu-se descarcare si scaderea presiunii fig. 25#. In continuare se declanseaza curenti !erticali de compensatie. In aria centrala se declanseaza curenti descendenti, de la ni!elul superior, unde presiunea a crescut, la ni!elul inferior, unde a scazut. 9a periferii, aerul se !a deplasa ascendent, din aria incarcata de la ni!elul inferior, spre ni!elul superior, unde presiunea este in scadere. Sistemul circulatiei in regiunile in racire este eel care se produce intr-un anticiclon. 2ele doua circuite !or functiona atata !reme cat aria centrala se mentine mai rece. 9a suprafata teresrra, aerul se deplaseaza la suprafata terestra din regiunile mai reci spre cele mai calde, iar in stratele superioare, in!ers. Sistemele de circulate termica a aerului sunt prezente si in mecanismul de formare al !anturilor periodice locale, brizele. (anturile locale
>2

(anrurile care se formeaza sub influenta factorilor fizico-geografici locali si care actioneaza in regiuni geografice restranse, se numesc !anturi locale. Sunt doua categorii de !anturi localeK cele care iau nastere datorita circulatiei termice a aerului brizele# si cele care se formeaza prin sc'imbarea temperaturii si umezealii curentilor circulatiei generale a atmosferei, de catre orografie foe'nul si bora#. / categorie aparte a !anturilor locale o constituie cea constiruita de curenti ai circulatiei generale a atmosferei, determinati de anumite conditii de repartitie a microproceselor sinoptice. ;rin intensitate, mod de manifestare si efecte, !anturi locale care au frec!enta si intensitate ridicate, confera trasaturi climatice specifice, regiunilor Incare se produc. $sa sunt Simunul din norduC $fricii si Sirocco din 1editerana 2entrala iar in 8omania, 2ri!atul, $ustrul <altaretu0# si Su'o!eiul. <rizele de mare si uscat se produc in regiunile tarmurilor marilor si oceanelor. dar si ale lacurilor mari, ale flu!iilor mari, deltelor si c'iar inregiunile cu mlastini. +irectia lor oscileaza in sens contrar de la zi la noapte.. <riza de mare de zi# se produce datorita incalzirii puternice pe timpui zilei, prin insolatie, a uscatului. Se formeaza unul din cele doua circuite ale situatiei de circulatie termica a aerului in regiunile care se Cnca=lzesc. 9a inaitime ia nastere antibriza pin alunecare pe suprafetele izobarice inclinate catre mare, iar la ni!el inferior, aerul rece si umed aluneca pe suprafetele izobarice spre uscat. 2ircuituC se inc'ide prin descendenta aerului din ariile de altitudine, incfircate, de deasupra marii, incaizirea prin comprimare producand Tncalzire si cer sciiir. deasupra marii. In interiorul uscatului, aeruC umed marin se incalzeste, se produce o incarcare in ariile periferice si ascensiune spre ariile periferice de altitudine, unde presiunea este in scadere fig. 2:#. 8acirea adiabatici produce condensari si nebulozitate in interiorul uscatului, dar precipitatiile lipsesc. <riza de zi este mai puternica decat briza de noapte, pentru ca contTastele termice dintre uscat si mare sunt rnai puternice pe timpui zilei. <riza de zi Inainteazfl In inienorul continentelor &"-." %m in zonele tropicale aride. pans la 1"" %m#. ci.i o ^ itezS medie de .-? mN's. Intre mftri si deite, brizeie sum stabe Intrucat difererstierite termice sunf mici. deltcie
>&

flind suprafete in acre predominfl suprafetele ac!atice, iar suprafetele terestre stint umede. 2ircuitul brizei de mare si antibrizei se dez!olta pe o grosime de 15""-&""" m. <riza de uscat de noapte# se produce dup& mecanismul circulafiei termice din regiunile ce s-au rscit, 1ecartisrmil de actiune repreztntS unul din cele douS circuite prezentate pentru circulatia termica In regiunile care s-au rScif. 9a racirea radiati!a a suprafetei terestre si a stramltii de aer de deasupra ei, suprafetele izobarice se apropie. In ni!elul inferior se rncIirsS spre mare, iar aerul de deasupra uscaru'ii. rece si uscat, cu presiune mai mare, !a aluneca spre mare pe acesfe suprafete, producand desarcari de presiune deasupra izo'arele se Inclini spre uscat, aerul de deasupra rnSrii are presiunea mai mare pentni acelasi ni!el de altitudine si se deplaseazS spre uscat, sub forma de antibriz2, producandu-se descSrcSri de presiune deasupra marii si IncarcSri deasupra uscarului. 2urentii !erticalC !or incln'de circuitui, prin descendenp pe uscat si ascendents, pe mare, unde aenii a de!enit mai usor si prin umezrre. $scendents de deasupra msrii !a produce rScire prin detenta, condensSri si nebulozitate `fig, 2?#. +ac5 ziua este mai seiu'n pe mare, noaptea este mai senin pe uscat. <riza de uscat, mai slabil decat cea de mare, InainteazS pe mare circa 1" %m, cu o !itezfl medie de doar 2-& mNs. 2ircuitui brizei de uscat si eel al antibrizei se dez^olta pe o grosime mai redusa decat in cazul brizei de mare. <rizeie marine, prin componenia de zi, nu influenI opoclimaticE9, generand un topoclimat specific de literal. <nzcle de zi transports m interiornl uscafului i4nie?f.-#i,i prQFuc o nebu%lozitate care prote4eazS !egetatin in timpul zilelor toride, aduc rtconre pe litornC. eencrnnd coridifii optime curei 'eiio!iarine. +!ipS mecamsme identice cu celc ale brizeior marine se produc Si brizeie de pMdure. zii.KKi dLr.spK-e padure spre camp, tar noapren in!ers. f'n'n briza de pMdure, padurea 1st transmits pe iinipui z7-4'l in sp.r.ii.'e in!ecinate, aerul mai umed si mai rtcoros, generand fa!orabilitsti pentru !eMc)atin din accstc arii. <nza de pQ1dure nu se manifests decat in sezoiiul cald. in zilele si noptile senine.
>.

<rizt'le de niurtfe si de !ale se produc in rep'uni montane dar si in cele de dealuri inalte. 2omponenia lor descendenta. !anlurile de rnunfe, coboanl la mare distanffl de niunte, pe !ails marilor ratiri <ri-a de !ale actioneaza pe timpui ziiei. in zilele senine. in cazul incSlzirii Oiersantilor do crtire insolatie. Suprafetele izobarice se Indepaneaz$ una de alta. generand pante dinspre ariile 4oase spre munie in stratele inferioare si dinspre munte spre ariiie 4oase, in stratele superioare. 1ecanisnuiC de producere esie asemanator brizei de mare, putandu-se utiliza sc'ema din figura cu substituirea marii de cattre !ale si a uscatului de catre munte. 9a ni!elul culmilor, la atingerea ni!elului de condensare , in pnmele ore ale dupa amiezii se formeaza ceata in cazul ascensiuuii lente si nori, in ca@.ui ascensiunii rapide, producandu-se frec!ent precipiiaiii de con!ectie orograficS. 2urentul de altitudme, antibriza, se produce la ni!elut de 5""-1""" m deasupra suprafetei terestre. Spre deosebire de briza de mare, care are !ifeze mai man decat briza de uscat. !iieza brizei de !ale este mai sdlzuta= decat a brizei de munte In cazul ambelor brize de zi, de mare si de !ale, .curentul brizei de zi propriuzise, de In suprafata teresfrS. are grosime mault mai mare decat curentul de la soC aC brizeior de noapte. , <riza tie titunte prezinta curenti deescendei-i, noaptea si In prirna pane a diminetii. iCe timpul noptii. !ersantii si culmile se rilcesc radiati! mai puternic decat !ftile. +easu4#ra !ersantilor si culmilor, supral'etele izobarice se apropie, la rmeiuC inferior, panicle lor coboart spre !ai. iar pe acestea coboara mascle tie K radiati^', cu presiune ridicata, szenerand briza de munte. 9i^ ni!el superior, pe suprafetele izobariee inclinate spre culmi, aluneca aen.il de densupra !aiior, pentru a compensa descarcarea de presiune genrata, de !antul de munte, 4 prin curenti de atibriza. Incaicarea la ni!elul !aiior genereaza. curenti ascendentC spre aitirudine, unde s-n produs desdlrcarea fig. 2>, <#. K <riza de munte pune In miscure sfrate de aer rece, dens, fitnd limiiata la un strat cu grosimea de doar ] 2""-&"" m, cu !iteze mari. (iieza ma*ima in cadrul brizei de munte se produce In o inaitime egala cu 1 L. din K grosimea curentului descendent. $erul descendent isi intensified !iteza in
>5

coborare pe !ersanfi si !Ei <riza de munte se poate produce si pe timp cu cer noros snu acoperit, aerul rece si dens coborand si ga!itntiouai. In tinip, K ca !aloare medic, bnza de munte are duratiE apronpe dubla fatl de briza de zi. / medie zilnicd pentru intregul an, in climatuC temperat continental, pentru munti de inaltime mi4locie, prezinia in ziiele senine, briza de zi mire orele 1"-1>, calm aimosferic la sc'imbarea directiei curentilor de aer, intre orele 1>-1H, briza de noapte intre orele 1H-H si calm atinosferic intre orele H-1". <rizeie de munte si de !ale au rol in producerea precipitatiilor de comectie dinamica de dupa annaz$ din ari'tle montane inalte, mcfl.tzesc regiimile montane pe timpul zilei, ricesc !lile pe timpul noptii si al diininetii, gencreaza m!ersiuni lemiice in !ai si depresiuiii in a doua parte a noptii si dimineata, crind aerul rece nl brizei de munte patnmde sub aenil caCd dm !ai si-l ridica in altitudinc. (iinturi% descendente locale catabatice# se produc prin descendenta aerului dupa tra!ersarea unui lant montan sau stationarea Intr-o zona Inalf7. 0oe'nul este un !ant catabalic cald si uscat. )ste tipic 1untiior $lpi, regiune de unde pro!ine si denumirea. Se produce atunci cand o masa de aer umed tra!erseaza un lant montan. iar in timpul ascensiunii se produc precipiiatii. 1ecanismul sc'ematic al foeluuilui este prezentat in llg. 2H. In e*empluC prezentat, o masa de aer a!and temperafura de 15S 2. ensiunea !aporilor de a pa de >,? mb si umezeala relati!e de 5" O. pomind de la ni!elul mftrii, escaladeaza un lant montan malt de &""" m. ;ana la inalfttnea de 1""" m nu se prc*iuc condensan, iar aerul se raceste in ureare prin detents.. dupfi adiabam uscata, cu CS2'1"" m, temperaturn coborand la 5S 2, tensiunea !aporilor de apa paslrandu-se constants, iar umezeala pe relati!a urcand In 1"" O. 9a aceasta temperatura se atinge temperatura punctului de roua pentru tensiunea care o au !aporii de ap& si incep condensSrile si precipitafiile in masa de aer care isi conttnuaurcarea, precipiiatii care se !or produce pans la atingerea culmii. +atoritI caldurii latente eliberate de !aporii de apa la condensate, de la 1""" m. pana deasupra culmii, la ni!el!il ceC mai malt la care urea masa de aer, la &""" m, rficir.ea nu se mai face dupa adiabata uscatft, ci raai slab, dupa
>:

adiabaia umeda, considerate in caziii prezental de ",5S 2N1."" m.. $stfel temperatura !a a4unge, deasupra culmii, la altitudinea de &""" in, -5=2. -mezeala relati!a, In conditiile condensarilor continue se pSstreaza pana deasupra culmii, 1"" O. +atorita !aporilor pierduRi prin condensate si precipitatii, tensiunea !aporilor coboara la .,2 mb. ;e !rsantul opus. In descendants, masa de aer se !a incalzi dupS gradienful adiabatic uscaf, cu l=2NI"" m, a4ungand la ni!elul inferior, In 25S2, cu 1" =2 mai mull decat la plecare. Incfllzirea este datorata caEdurii latente de condensare. In conditiile cresterii temperaturii. intr-im aer relafi! uscat, umezeala relati!a coboart la 1&O. Incalzirea iinci mase de aer se produce si atunci cand condensarea si precipitafiile au loc intrao masa de aer care se deplaseaza la altitudine, pe !erticals, insa efectul de mcalzire nu este perceput putemic la ni!eluC solului totusi se spune ca dupa precipitatii, ploaie, sau ninsoare, se Incalzcstc#. Simpla condensare si incalzire In aenil in acensiune nu sunt suficienfe, ftra indepartarea apes din masa de r.er prin precipitatii, pentru e!aporarea norilor, pe !ersantul opus, !a fi consumat intregul plusul de caldurii castigat prin condensari, la ascetisiune. 0itiS. cunoasterea parametriEor de temperatura, tensiune a !aporilor de apa si umezeala relati!a de la pornire, esfe 'azardanta clasiilcarea ur!ui !ant catabatic cald si uscat, ca foe'n. ;e Inga temperaturile ridicate, foe'nul se caracterizeaza prinfr-o iimezeaia relati!a foarte scazuta sub 1"O#. $erui uscat este foarte iimpede, iar !izibilitatea este perfectM, dtmmuandu-se efectul de perspecti!a creat de reducearea progresi!a cu distantS a clarilatii obrectelor. 0oe'noi esfe mai frec!ent iama si prima!ara si cei mai rar fntafnit, !ara. In $ipii eIetieni se mregislreaza o medie am!ala de ." de zile cu foe'n, iar pe !ersantul sudic al 2aucazului,, la Dutaisi Tn Anizia#, 11. zile. ;este 1untii Stancosi, in preriite canadinene, bate o !arianta de foe'n. numita 2'inoo%. In 8omania fenomenele cele mai intense de foe'nizare se produc in Subcarpatii 2urburii, 2irculatia predominanta de !est si nord-!esC este concentratt ca intr-o palnie de lanMulrile 2arpatilor /rientali si a 2arpatilor 1eridionali, diri4ata peste aria mai 4oasa a +epresiurm <raso!ului si
>?

fortata la tra!ersarea sirului e*tern aC 2arpatilor 2urburii. 2iimatuC local mai cald, da to rat si e*pozitiei sud-estice, este mai cald si mai uscat si da tori's foe'nului. iernilc sunt blande, iar strain E dc zapada nu persists pcrioadc Tndelungatc. ,u iniamplStor, ici se ails cea mai mare regiune !iticolii a tarn. (egetatia naturals si micro fauna prezinia elemente submediteraneene. 9a aceastS distanta de E(Earea 1editerana si In acea pozitie flzico-geografici9 nu poate fl !orba de climat submediteraneean propriuzts. -rmeaza ca amploare, foe'nul 1utiulor $puseni, prezent in 2uloaniC 1uresu'ii si c'i.ir In bazinuE inferior al Tarna!elor. 1ai paote fi citnfa 2osa!a din <anat, (anful 1are din T.ira 0agarasului. 0enomene foe'na% pot fi obser!ate c'iar si in arii de%uoase. unde dcaluri mai ma%e sum situate pe directia !est 2otnari, ifusi#. <ora este un !ant rece. cu !iieze foarte mari inure 1""-2 6# %n!ort#. ;roduce condensiui in masele de aer cald. marin. de pe liioralele unde se oroduce. Se formeaza c'iciura. polei. deouncn I4c'ide si solide. indict. 2onditiile de producere se concretizenzfl in stagnarea si ncitmuiarea unor mase de aer, de ictiula anticiclomc, in spatele until lant montan. situat in apropierea marii sau a unui mare lac. In conditiile in!ecinarii cu o arie ctL aer cald si umed, de 4oasa presume, gradientCC barici orizontali mari, !or produce monlan. cie caire masa de aer iecc t'u. &u E. Aradieniii barici ^erticaCi in aria litorala trebuie sa fie mai mari decat gradientui adiabatic uscat @ \ @Li#. deci nun mari de I1= ,?1"" m. $cesti gradienti sunC frec!ent Tntalniti pe litorale, unde In strain3 inferior al atmosferei, aerul este incaiziC iama de suprafata ac!aticL'C, re!enirea la temperatunle normale ale reuiunn, facandu-se destuC +e rapid in altitudine. +enumirea de ,,bora' pro^ ine de la !antul rece ce bate dinspre platounle montane din 1untit +inarici, spre 1area $driatici. )ste bine cunoscut 1istralul. care bate dinsp!o 1asi!ul 2entral 0rancez. spre coastele 1drii 1editerane. 9a e*tremitatea nord!esticd. a 1untslor 2aucaz, la ,o!orosiis%, pe litoraluC 1arii ,'eagie, se Inregistreaza m medie .: de zile cu bora pe an. 0rec!enta mare a acestui !ant in arii ac%ipostite de litoral, unde de regula iernile sun foarte biande, climatul submediteraneean sau mediteraneean. cu !egetafie tipics si culturi de plante mediteraneene, produce prin ing'et, mari pagube. -n !anY de rip
>>

bora a scutundat flota aliatilor europeni, in timptil razboiului 2rimeei, In golful <alacla!a. 0.!enimentul a dus la Intelegerea de catre mi!emele europene, a necesitsr4i unei rctele rneteoroiogice care sa cuprinda intreaga )uropa, a!an ca scop principal prognoza. $ fost factorul care a dus la creerea unei reteie meteoroiogice Internationale. 0enomenul se produce si pe tarmurile unui mare lac situat in regiune montanS, cum este <ai%alul. In 8omania, un !ant de tip bora este ,emira. $erut rece al anticiclonului eiirosiberian. acumulat tn sudul 1oldo!ei, tra!erseaza sudul grupei centrale a 2arpatilor /rientali. peste 1untii ,emira si prin pasul /ituz si capata caracter de !ant catabatic rece, in +epresiunea <raso!ului, 1. ,. &A'OR1I DE A'A DIN ATMOSFERA8 CONDENSAREA LOR SI 'RECI'ITAtIILE ATMOSFERICE 1. ,. 1. SISTEMUL DE FA)E AL A'EI SI MARIMILE CE DEFINESC UME)EALA AERULLI SistemuC de laze al apei Sc'imbul de faze al apei are loc prin trecerea freptata, dintr-o faza in a'a, rareori sarindu-se peste o faza sublimarea#. a unui numar de molecule, in natura au le*K procese re!crsibileK e!aporare-condensare, topire-ing'et. e!aporare-s*iblimare. Sc'imbarea de faze are loc in!ariabil la aceeasi parnmetri. e*primati prin graficul de ec'ilibm al sisteinului de faze a apei fig. &1# +upa cum se obser!a, temperatura de "a 2 si tenstunea !aporilor de apa de :,1 mb sunt parametri important. 9a intalnirea acestor doiiS !alori se ai1s puncntl triplu al apei, punct la care apa sub forma de !apori. iio'ida sau g'eadi, se afla in ec'ilibru, putand coe*ista. +in punctuC triplu pleaca curbele de ec'ilibru Intre fazele apei, ce coincid cu curbele tensiunii lor de saturatie. Se obser!a ci Intr-o mar4a ingusta, apa poate e*ista lic'ida. suoraracita si la tem+eraturi mult sub "S 2. de retrula panS la -15S2, dar rareori c'ir pana la -:"S2.
>H

Tensiunea de saturatie pentru g'eata este putin mat sctouta decal pentru apa, ceea ce !a face ca Intr-un sistem coloidal, norul, sa pre!aleze sublimarile in fata condensarilor. iar e!aporirile particulelor de apfl sa se prc*luca mai rapid decat s-ar putea transfonr.a in !apori. particulele de g'eata. ,orii care contin apa si g'eata sum cei care produc cele mai intense precipiiatii. Sc'inibarile de faza ale apei se produc cu consum sau eliberare de caldura. ;entru topirea unui gram de g'eata sunt necesare >" cal, caldura latenta de lopire, care este eliberat$ la ing'etul unui izrain dc apa, sub forma de caiuura laienta cKc solidificare ;entru e!aporare la temperatura de "= 2. sum necesare 5H? cal, caldura latenta de e!aporare. care la 1""S 2, esie de 5&H cal. cantitati de caldura ce sunt eliberate la condensare sub forma de calduni. laienta de condensare. ;rocesul de subiimare. produs in ambele sensuri. e!aporare ue pe supra fata g'etii sau transformare a !aporilor direct in g'eata, consuma Si respecti! eiibereaz$ cantitati de caldura egaie cu suniele proceselor topire si.e!aporare, rcspecti!condensare si ing'et. 1ar-mute ce dellncsc umezeato aerului ;rezenta !aporilor de apa in atmosfera determiua o snsusire fizica a sa, umezeala, care este determinata prin mai nnilti parametri Tensiunett !aporilor e#, este acea paite din presiunea atmosferica care se datoreaza apasarii e*ercitate de !aporii de apa. Se masoara in milibari mb#. Tensiunea de saturatie )#, tensiunca ma*imd#, este tensiunea ma*ima pe care o pot a!ea !aporii de at\a la o anumita temperatura, tensiune peste care incepe condensarea. Se mascara In milibari. 2resterea ternperaturii aerului produce cresterea !alorii tensiunii de saturate. Sum posibile trei situatiiK e G ). caz In care aerul este nesaiuratK e T ), cand aerul este st-uratL e \ ), cand aerui este suprasaturat. -mezeala absolutd a#, este cantitatea de !apori de apa e*primata in gNmE. 2antitatea de !apori in gNmE necesara pentru a satura aerul la o temperatura data se numeste umezeala absolute de saturate, sau umezeala absolute ma*'ns de saturatie# $#.
H"

-mezeala specified [# este cantitatea de !apori de apa e*primata in gN%g aer. -me~eaCa specified, ma*ima tie saturatie# este cantitatea de !apori in grame, necesara pentru a satura > %g de aer la o temperatura data. -mezeala relati!a 8# este raportul dintre tensiunea !aporilor de apa e# la o anumita temperatura si tensiunea de saturatie ma*ima# pentru acea temperatura )#. Se e*primS in procente dintr-o suta `O#. (aloarea ei arata cat la suta din cantitatea de !apori necesari saturatiei condensarii# se afla la un moment dat in atmosfera. 8 T eN)-1""O +eftcitul de saturatie este diferenta dintre tensiunea de saturatie si tensiunea arului la un anumit moment. +T)-e ;unctul de roud t, tau# este temperatura la care trebuie sa coboare un !olum de aer pentru a de!eni saturat in !olumul de aer respecti! pot incepe condensarile fara !re-un aport supli,mentar de !apori#.

1.,.2. E&A'ORAREA (aporii de apS din atmosfera (aporii de apa sunt prezenfi in atmosfera inferioara a tntregii planete, iliind in stratul inferior aC troposferei tntr-o proportie ce !ariazS de la aproape "O, la ma*im .O din !olumul de aer anaSizai, in functie de caracteristicile climatice, caracteristicile suprafetei acti!e, anotimp, moment aC zilei etc. in tara noastra. aceasta proportie !ariaza de la ",. O iMrnM la 1Y& O !ara. +e pe suprafta Terrei se e!apora anual, in medie, o cantimie de 525.1"" %m5 de apa, din care >:O .52.:"" %mZ#, de pe suprafaRa marilor si oceanelor. $pa sub forma de !apori se impraslie de la local e!aporarii, in troposfera, prin turbulento, con!ectie, ad!ectie !ant# si in mai micft masura prin
H1

difuzie moleculara. +ifuzarea in aititudine este fa!orizata de fnpiul c$ ia temperaturile obisnuite, !aporii de apa au densilatea de 5N> din densitalea aerului uscat, aerul timed fund mai usor decat aerui uscat. )!aporarea )*ists trei moduri in care se poate produce e!aporarea de pe o supra fata umeda. In cazul aerulm nesaturat de pe suprafta respecti!e se ridicil in atmosfera un nuniir mai mare de molecule de apa decat se aseaza. din atmosfera pe acea suprafata. in cazul aenilui saturat, numarul moleculeior care parilsesc suprataia umeda este eQal cu numarul moleculeior ce se intorc pe acea suprafata. =in cazul aerului suprasaturat, luimaniC moleciileleor de apa care se depun pe acea suprafata esie mai mare ca numaail de molecule care se e!apora. 2omparati! cu supreafetele orizontale, pe suprafetele con!e*ze, procesul de e!aporare este mai intens, iar pe suprafetele conca!e, mai redus. ;icaturile mici, ca grad de con!e*itate mare se !or e!apora foarte usor.,iar picaturile mari mai greB, a!and raza de curbura mai mare. ;rocesui de e!aporare ai picaturiior mici este e*trem de putemic doar salinitatea crescuta a acestora incetinindu-i. $pa care urea prin capilarele solului, a!and o pelicula conca!a se e!apora greu. ;e spatii largi actioneaza insa alte creiterii. Suprafetele con!e*e culmile# an o insolatie mai buna iar !antui inlaturS stratul inferior de aer care s-a umezit, inCocuindu-l cu aer mai uscat din atmosfera libera e!aporarea putand conttnua la fei de intens, pe cand suprafetele conca!e, !ai si depresiuni. au insolatie mai slabs iar cradul mare de adSpost, genereaza calm atmosferic frec!ent, sau !iteze slabe ale !antului. stratul cu tensiune ridicati a !aporilor de ,.pa mentinandu-se langii sol, sau fund inlocuit de mase de aer care s-au deplasat pana in acel moment, tot In contact cu suprafata tcrestra, de la care au putut prelua !apori. (itt'za de e!aporare se e*primi prin cantitatea de apa e!aporata intr-o secunda de pe o suprafat.l de un metru parrat. t.a este Airect proponionasa en lemperaiura supra teses de pe care se produce e!aporarea. cu ueucuus tie saturatie., cu !iieza !antului si turbulenta sa si este in!ers proportionala cu presiunea atmosfericft. In conditiiie !ariatStii suprafetei acti!e, !itezn de e!aporatie mai depinde. In secundar si de a'ti fee tori. In. cazul solurilor, capslareie cu diametre
H2

mici asigura ascer.siunea rapida spre suprafata a apei din strasele mai adanci ale soluiui. )!aporsrea deasupra unuor asttel de so%rri, cum ar fl solurile argiloase, este mai putemidi dec at de pe soiuri nisipoase, care an cap i tare cu diametre mai man. (eaetada. inlesnesie prin absorbtsa din interiorul soiuCui,a apei, prin rS.dscini, apS pe care o !a climina prin procese de tran*piratie. si apoi e!aporare, reunite sub dentsir.irea de s!apotranspirafie. +enurnirea este utiiszata pentru a desemna procesele dc s!aporatie in regiunile in care este prezentil !egetatie. +e pe o suprafata acoperita cu !egeiatis abundenta se e!apora cantitati de apa mat man decat de pe aceeasi suprafata ac!atica, intrucat !egetatia se incalzeste mat atre decaf masa de apa, iar suprafata frunzelor pe ambele fete#, mareste malt suprafata de e!aporare. )!apotranspiratia reals, este catiiatea de api e!aporata de pe o suprafata intr-o unitate de tirnp, iar e!apotranspiratia potentials e*prima !aSoarea care, in co4iditiiie meteorologice respecti!e, sau rnedii, in condditii de apro!izionare optima cu apa, ar putea fi e!aporata. 8egimul ziin% si anual al e!aporarii Intr-o regiune anumit$ este es In ftinctic de temperanira suprafetei acti!e si a aerutui si de starea de uniezire a suprafetelor. 9a cresterea temperaturii creste cantifatea de energie calorica dispontbiSa pentru ridicarea temperaturii apei, a procesului de e!aporare, creste tensiunea de saturatie din aer, aerul Inmagazinar.d tr.ai usor !aporii de apa produsi si creste deficituC de saturatie. )!aporarea csa mai puternica se !a produce de pe uscat la orY. 1&, de pe ape continentals, la 1.-15. iar de pc mari si oceanc, mai tarziu. IncS un moti! pentru care e!aporatia ma*ima se produce ziua, este cresterea !itezelor si a turbuieniet !antului, pe timpul zilei. 8eginiul arsuaC al e!apotranspiratiei urraeaza iidel reginiul temperaturii aerutui. ;rocesele de e!aporatie \I sub'imare, pe timpul iernii sunt nesernmlicati!e. i. ,. 3. TENSIUNEA &A'ORII..OR D= A'A SI UME)EALA R.ELAT1&A A AERULU1.

Ten5iunea a2o"i!o" ;e a2a

H&

+eaiispra oceanelor, !alorile ma*Cme ale tensiursii !aporilor se inregistreaza dupa amiazi. iar !aCorsie miniirte, inainte de rasSritul soarelui. +easupra uscatului. in sezonul rece. ma*irnele zilnice sc inregistrcaza diipi pranz, iar minimele pe timpuC noptii, datorita e!nporinior reduse. In sezonul cald, ma*imele zilnice K'ae produc dimineata si seam, intrucaK stusse'.e de aer Incaicate tu ^apori de apa sunt a4itrenate ziua In con!ectie termtca is se depiasear7 in stratele inalte ale troposferei, locu# lor fund luat de mase de aer descendent, tnai uscat, miiime% inregistrandu-se la oKa 15. In ariile montane cu altiutdini medii si mari. ma*imele zilnice S& inregistreaNii ia ora 15. in conditiiie unui aport de umezeaia dmsprc ^ai. iar minimele, noaptea. 8emmul arataC al lensiumi !aporilor dc apKi cbte asemanator regimuiui temperaturilor aenilui. Tensiunea !aporilor are In medie. in tara noastra, !alori de circa 2 nib. !ara si ",. mb, tarna. la rciati^a a aeruius 8eginuC zilnic si anual al umozeiii reCau^-e este de rcuuSa in!ers celui al tetnpeni-irii acruiui fig. &2#. 9.i cresterea teraperaturii, creste e!aporarea si tensiunea !aporilor de apa e#, dar tenssunea dc raponului cl^, cK^ic este umczeala relati!e. $rnpCitu-ciinile ziinicc si anuale a% urneze'i reb-p.e sur.t reduse deasupra oceanelor. +easupra uscstu'.ii. am-plitudinile ziirucc aie umezeiii relati!e a aeru'n sunt rnari !ara, pe Simp scnin. 1. ,.%. CONDENSAREA &A'ORILOR DE A'A ;entm a se putea produce condensarea, este necesar tin apon de !apori de ap& care s$ determine n4ungerea !apori lor din atmosfera la tensiunea de saturatie sau suprasaturare e \ )#, sail a4ungerea la aceasta tensiune, prin atingerea punctului rous, In uraia racirii aeruEui t G t#. conditii in care umezeala relati!a a aerului poate aa4unge la condtia necesara condensarii 8 \ 1"" O#. ;rocesuC condensarii este fa!orizat de prezenta nucieelorde condensare. ISe !or analiza procesele de racire ce pot produce
H.

condensarea, nucleele de condensare, procesele de condensare-subiimare si produsele lor.. 8olul racirii aerului in procesele de condensare 8acirea aerului sub temperatura punctului de roua se poate produce prinK radiatie, ad!ectie, amestec, sau prin procese adiabatice. 2ondiriile de racire prin radiate se produc in troposfera sau doar pe suprafata terestra, caz in care condensarile se produc doar pe suprafata terestra. 2and racirea are loc din strat in strat, in partea inferioara a atmosferei, se produce ceaMa, iar cand are loc in stratele mai inalte, se produc norii. 8acirea prin ad!ectie se produce intr-o masa de aer cald ce se depCaseaz2 peste o suprafata rece. Se poate produce frec!ent, noaptea si dirnineata, pe tot parcursul anului, iar toamna si iarna, in orice moment aC zilei, cand aeral mai cald de deasupra suprafefelor ac!atice, se deplaseaza peste suprafata terestra, mai rece. ;rocesul se produce ziua, in sezonul cald, iar prima!ara, in orice moment al zilei, cand aerul mai cald de deasupra suprafetei terestre, se deplaseaza peste suprafete ac!atice mai reci. 0enomeneie se pot produce pe suprafete maritime si litorale, dar si la prezenta tmor supra fete ac!atice mai mici lacuri, flu!ii, mlastini#. -neori conditiile se intrunesc si la prezenta unor suprafete continentale in!ecinate, diferit incalzite. 0enomenul se produce aproape permanent pe suprafata marilor. la contactul curen7lor oceanici cu temperaturi diferite, in cazul ad!ectiiior de mase de aer. 8acirea prin amestec se produce la amestecul a doua mase de aer aproape de saturate si cu temperaturi diferite. 0iindca !aloarea tens'uiii de saturatie se reduce la 4umatate la fiecare reducere a temperaturii cu 1"S 2. amestecul nou format poate intruni conditii de producere a tensiunii de saturatie. 8acirea prin procese adiabatice, eel mai frec!ent si intens proces de racire, se poate produce in aer nesaturat, arunci cand efectueaza misdlri ascensionaEe, se rSceste dupa adiabata uscata l!C 2N1"" m#. iar dupa in ceputul condensarilor, in care aer utned safurat sau suprasaturat. cu !aiori ale adiabatei umede G ",:5' 2N1"" m. ,ucleele de condensare
H5

$tmosfera confine sub forma de aerosoli, panicule lic'ide si solide. ,umSrul lor este decsobiL do mate si scade cu altitudinea. Sunt sute de mii intr-un centimetni cub de aer. in atmosfera marilor erase si pe platformele industrials zeci de mii in stratul de aer de la contactul cu suprafata terestra si doar cate!a mii. in aerul din ariile montane. Sunt in principalmici panicule 'igroscopice de saruri marine cu diametre de ",1 - 1 m4croni, pro!enite din e!aporarea picaturilor fine de apa marina ce a4ung in aer, de pe creasta ^-alurilor. 7igroscopicitatea si natura c'imica a acesiora au un roC deosebii de important in declansarca condensarii si mentinerea In atmosfera a picSturilor minuscule de apa rezultata din condensare, in final in produccrea precipitatiiior. ;rocesele de condensare si precipitare au o oidine general !alabila. Intr-o prima faz$, in starea de saturare sau suprasaturare a aerului, pe aceste nuclee de condensare microscopice se depun primele molecule de apa rezultatii in umia condensarilor. Se formeaza picaturi microscopice. care au raza de curbura mica. cKi? in care. !--'.i.-Liipr,=^ 'or, CenKLiuK#cKi t'e ,-,aC nKaLic cresic. saK its 44'ur!suc c1ndflLL. " pane 'e e^Lipoiu. baiitiiiaieii nua/ n acesM.M minuscule picaturi impiedica insfi e!aporarea unei pflrti dinrre acestea. care continue cresterea, prin depunere pe ele a unor noi molecule de apa condensata. sau prin aditionarea altor picamri. Salinitatea picaturilor scade, insil ele sunt prote4ate impotri!a e!aporilrii prin cresterea razei de curbura, deasupra caiora sunt necesare, pentru a se putea declansa e!aporarea. tensiuni de e!aporare mai man. in conditiile prezentei unor picaturi mai mari, aerul care a pierdut din umezeala prin repetaie condensari. isi poate mari tensiunea prin e!aporarea picarurilor nuci. i $ceste picftturi. care sunC prezente printre picaturile mai m.in, se !or e!apora, asigurand creSierca icnf.iurni !aporilor in masa respecti!e, de aer, continuarea condensarii pe picaturile mari. care isi continua cresterea pe seama disparitiei picaturilor mici. in functie de temperatura norului, aceste picaturi pot Ing'etn. l..n temperaturi scizute, procesele de condensare sunt inlocuite de procese de sublimare. in conditiile In care, la temperaturi negati!e, tensiunea !aporilor nu este suficient de mare, !nporii nu sublimeazi ci se condenseaza, apa supranic'a4 putand fi prezenta frec!ent intr-un nor. p.ana la temperaturi intre - 12S 2 si - 1?S 2, tineori c'iar pana
H:

la -."Z 2 ^ 2a si in cazul unei eondensari, caz In care stint necesare nuclee de condensare si intr-o masa de aer a!andM piciituri de apa suprar.lcits, Ing'etul poate fi fa!orizat de prezenta nuclee lor de ing'etare. W, 2ondensarea !aporilor de apa pe suprafata terestra 2ondensarea !aporilor de apa pe supra fata terestrl se produce in conditiile unei ractri rapide de scurtn. durala, doair a suprafetei terestre si a unui strat. de aer de cati!a centimetri de la contactul cu aceasta suprafata, W caz In care condensarea sau sublimarea se !a produce doar pe suprafafa terestni si pe diferite obiecte. 8ezulta apa . in stare iic'ida sau solids, depusa pe suprafata terestra, de diferite tipuriK roua, bnrma, e'iciura, plei, depuneri i lic'ide sau soiide. toate acestea numindu-se produse de condensare la sol sau precipitatii orizontale. 8oua se produce mai ales in noptile senine de !ara sau in prima parte a toamnei. ;ent.ru producerea ei-E sunt necesare tensiuni mari ale !aporilor de apa in stratui de contact cu suprafata terestra, raciri puternice ale ^ acestei suprafate si a obiectelor de pe ea, pe timpul noptit si !ant slab, care sa permits un contact suficient al aceluiasi strat inferior de aer, cu solul, pans la coborarea temperaturii sub punctul de roua In acest strat de aer si inlocuirea sa cu alt aer utned, dupa reiati!a sa uscare in urma condensarilor. 2apacttatea calorica mica si , conducti!itatea caloricM redusa a diferitelor obiecte de pe sol, ci din stratui de aer subtire de langa sol, cum ar fi !egetatia ierboasa, fa!orizeaza depunerea de roua pe aceste obiecte. -mezeaia din stratui de aer de la contactul cu suprafata terstra, se mentine constant mare, prin transipratia plantelor si prin !aporii de aps ce pro!in din sol. in unele ,,deserturi umede=, cum ar fi desertul ,amib, umezeaia reiati!a este mare, dar nu se intrunesc condinile condensarii in stratele de aer superioare ale atmosferei, deci producerea precipitatiilor, caz in care unele plante sunt bine adaptate pentru asi asigura mare parte din necesarul de apa prin adaptari pentru colectarea si absorbtia de roua, care are produce in cantitati mari in conditiile racirii radiati!e puternice la sol, in noptile senine. in intreaga zona calda, cantitatea de roua depusa anual este semnificati!a, in conditiile climatelor uscate a!and un rol benefic pentru !egetatie si c'iar fauna. SI !aiorile inregistrate in tipurile de
H?

climate oceanice, sunt ridicate. In 4adure roua se produce in cantitati reduse, In special pe coroanele arborilor. <ruina este un produs de sublimare, care se formeaza In conditii asemanStoare cu roua. dar la temperaturi negati!e. 2antitatile de roua si bruma cazute in medie in 8omania nutotalizeazl decat o medie anuala de 1-& mm de apa. insa in clirnatul temperat oceanic a4ung la 1"-&" mm. 2'iciura se produce in conditii de !ant slab, cand aerul este nlcit la contact cu solul pe un strat mai gros. )ste necesara prezenta unui aer foarte umed. cu apa supraracita si cristale de g'eatfl. 2'iciura moale. normals, cea mai frec!ent Intalnita. se produce prin sublimare pe obiecte si prin aditionare de ace de g'eata, in special pe crengiie arborilor, care au capacitate calorica mica si conducti!itate calorica redusa. 2'iciura fare. grauntoasa, se produce in cazul prezentei picaturilor de apa supraiilcita In stratui de aer de langa sol si se poate producesi in conditii de !ant puternic. +epuneri% lic'ide si solide pe suprafata terestra se produc in cazul in!aziilor de aer cald si umed in regiuni in care suprafata terestra este rece. Sunt mai frec!ente pe timp acoperit sau cand se produce ceafcl-+epurterile lic'ide se pot produce si pe suprat'ete ac!atice reci, la ad!cctia peste ele a maselor de aer cald si umed. In 8omania sunt frec!ente in cazul in!aziilor de aer maritim tropical, in sezonul rece. ;oieiul pro!ine din ploile supraracite care cad pe supra fete terestre cu temperaturi negati!e, de regula intre "S 2 si - 1S2. )ste un fenomen meteorologic rar, prezent mai ales In regiuni montane. 1ai rar se poate produce poieiul secundar, care are loc in conditiile in care o ploaie cu temperaturi poziti!e cade pe o suprafata terestra foarte puternic racita. 2ondensarea !aporilor G%a apa in stratui inferior al atmosferei ;rin condensarea sau sublimarea !aponlor tie apa in stratul inferior de aer al atmosferei se formeaza ceata, aerul cetos si pacla. In cazul in care !izibilitatea este sub 1 %m, fenomenuC produs poarta numele de ceata. -n caz particular se produce in ariile puternic poiuate, unde ceata. de!ine acida datorita dizol!arii gazeto acide. putandu-se adatiga si poluanti solizi pulberi in suspesisie# fenomen ce se numeste smog. $ tune i cand piclturile de apa sau cristalele de g'eata sunt mai rare si de dimensiuni mai mici, !izibilitatea 7ind intre 1 %m si 1" %m. fenomeniul produs se numeste
H>

aer cetos. 2and !izibilitatea este tot intre 1 %m si 1" %m. dar in aer sunt prezente impuriulti solide de pe suprafata terestra, se formeaza pacla, care este iitometeor, nu 'idrometeor. a carui producere este legata de prezenta apei. 7idrometeoni sunt produsele de condensare dm atinostera. 9a umezeli relati!e mai man de ?"=-o, cand pacla este amestecatLl cu aer cetos, fenomenu 1 poarta numele de pacla umcd$. spre deosebire de pacla obisnuitn, numita pdcia uscata. 2eata 2eata se produce In stratul inferior de aer al atmosferei uneori si la tnaltimi dep$sind 1 %m#, cand ume?eala relati!a este 1"" O, sau putin sub aceasta !aloare. lutrueat tensiunea de samratie deasupra g'etii este mai mica. m cazu3 fernperafurilor negati!e, ceata cu ace de gbeata se poafe produce si la iraiezeli relati!e mai scazute Incepand cu >"O#. In cazul particular in care ceaMa, la tetnpetaturi negati!e este compusa din picaturi de &pa supraracita. aceste picaturi au diametre foarte mici 2-5 microni#. ;icaturile de apS ce compun ceturile produse la teroperaturi poziti!e au dimepsium mai mari, diametrele lor a4ungand pana la 5"-:" microni. 2eturile contin o cantitafe de apa intre ","2g-NmE si I gNm'1, cantitafe redusa, care le deosebeste de nori, care sunf foarte asemanaiori, dar contin o cantitate de apa mai mare la metru cub. 2en!riie au origini destul de di!erse, prezentate mai 4os. 2eturile in aceea_i masa de aer sunt cele mai frec!ente. 2etur-c tin rticire se produc la rracirea maselor de aer din stratui inferior de aer al atmosferei. 2eturile Glc nuiintic sunt cele mai frec!ente ceturi din ariile continentale. 2en-i uniNrd de radititie se produce in ma, in regim anticiclonic. Se formeaza la inaltirne, par,,i In ni!elul de in!ersiune termica din anticicloni, adesea coborand spre supra fata pamantului. ;ersista pencade indelungate. 2eaia 4oasa de nidiatie se produce prin rScirea radiati!a puternica a suprafetei terestre si a stra-ilui inferior de aer. pana la stratui de in!ersiune. de regula pe o grosime pana ' 1" m. rareori pana In 1"" ni Se formeaza in noptile senine, de regula In forme le negati!e de relief in care sc cantoneaza in!ersiuni lermice. Ponele cu !egetatie abundenta fa!orizcaza instalarea acestui tip dc ceata, dntorita racirii puternice pe care
HH

o sufera !egetatia pe timpul noptii, datorita capacitatii sale cnlorice mici si conducti!itatii tennice reduse. +e la !egetatie se raceste superficial stratui inferior de aer. 2eturile urbane apar mai ales in orasele cu mare densifaie si masi!itate a constatctiilor. in partea a doua anoptii si dimineata. Sunt produse prin racirea intensa pe timpuC noptii a suprafetelor betonate, asfaltate si B'.'iiKLLn.iciii%4r u4n oia!e. 9sie D2osszaui de prezenui unet dc-usilati man a nucl!ciur de condsnsare. -n caz special al cetii urbane este smogul. care se produce In ariile puternic poluate. $erosolii liciiizi aditioneaza no*e acide. gazonse, lic'ide sau solide si de!in acizi. 2'onceniratia de pulberi in suspensie, cu incarcare c'imica mare, esle ridicata. Smogul corespunde de multe ori unor siiuatii de in!ersiuni tennice, cu cerul acoperit si se produce eel mai frec!enC In situatii anticiclonice, de preferinta iarna. SunC cunoscute catastrofe produse de smog, frec!em In 9ondra perioadei antebelice, +onora, (alea 1ei9sei etc. -neori smogul se poate produce si pe cer senin, in regiuni cu radiatie solaili puternica. in orele dinaintea amiezii, in atniosfera poluata cu o*izi de az.ot si gaze de esapament. )ste smogui fotoo*idani care se produce In zonele subtropicale si tropicale, deasupra marilor orase. a piatformeior industriale si a zonelor cu trafic auto intens. SunC ctasice situatiile produse In niarife aglomeratii urbane 4aponeze, in 2alifornia etc. 2eturile de ad!ectie sunt ceturi produ.se de sifuarii in care racirea se produce 0ntr-o masa de aer cald cei se deplaseazadeasupra unei suprafete reci. Sunt frec!ente In sezonul rece, sunt ceturi groase ce se e*tind mult 111 nltitudine si acopera regiuni foarte intinse. K 2eata aerului tropical este o ceata= de ad!ectie produsa de deplasarea In zona temperata, in sezonul rece, a unor de mase de aer tropical rnaritim. 9a deplasarea peste suprafeteie reci, in stratul inferior de aer se produce ricire intensa si condensari intense. Intensitatea acesfor ceturi pennite persistenta lor c'iar si pe timp cu !ant. +in ceafa aerului tropical pot cadea burnite iar pe timp de i a rail se produce c'iciura. L 2eata de litoral este o ceata de ad!ectie care se produce pe uscat si pe mare in regiunile litorale. lama se produce in siruatiile In care peste suprafeteie
1""

continentale din apropierea liioralelor, mai free !ent incepand dirt zona tropicala pana in cea subpoiara. se deplaseaza aer man -rn, uined si mai cald. $cest aer se raceste in strarul inferior, in care se !or produce condensari. (ara si primil!ara, ceata de litoral se produce deasupra marilor, In. apropierea tarmurilor, in cazurile In care aerul cald de deasupra continentelor se deplaseaza deasupra milrilor.-$cest aer se raceste in stratul inferior, in care se !or produce condensari, dar mai put in intense decat in cazuf ceturilor litorale care se produc iarna deasupra uscatului, Intrucat umezeala maselor de aer ce pro!in de pe continente, este mai redusa. 2eata maritiinii este o ceata de ad!ectie care se produce deasupra marilor si oceanelor. In regiunile de intalnire ale curentilor oceanici reci si calzi. Se fonneaza permanent si sunt intense, indiferent de directia de deplasare a maselor de aer, tie dinspre curentul rece spre eel cald, tie dinspre curentul cald spre ceC rece. Se produc In stratele inferioare de aer, atunci cand directia de deplasare a masei de aer este dinspre curentul cald spre eel rece. 1asa de aer cald si umed se raceste in stratul inferior, unde nu loc condensari. In cazul In care sensul de deplasare al masei de aer este dinspre curentul rece spre eel cald, !aporii ridicati de pe suprafafa ac!atica calda, condenseaza In aerul rece, fonnandu-se ceturi 4oase. $erul rece se incaizeste In stratul inferior de la suprafata curentului caid, se instabilizeazS si de!irte con!ecti!, pre*iuennd ceata la Inaltime si nori. 2eturile maritime sunt mai frec!ente prima!ara si !ara, cand contrastele termice sunt mai mari. eie putandu-se forma la periferia curentilor calzi, cand maseie de aer se deplaseaza dinspre supra fata curentului spre ariile In!ecinate in acre pot sa nu se afle curenti reci, ci donr suprafete ac!atice normale, mai reci decat aerul In timpul prima!erii si la inceputui !erii. Sunt cunoscute, pe glob, cate!a regiuni In care ceturile marine sunt groase si foarte frec!ente, cum ar 11 regiunea Terra ,o!a, unde apele reci ale curentului 9abradoruiui se Intalnesc cu apele calde ale ramilicatiilor curentului Aolfului. sau in regiunea 1arii /'ots%, a ;eninsulei Damceat%a si a Insulelor Durile, unde apele reci ale curentului /@a-S'i!o se Intalnesc cu apele calde ale curentului Duro-S'i!o. Se formeaza aproape permanent
1"1

prima!ara si !ara,deasupra /ceanului Ing'etat, unde in aceasta perioada, maseie de aer cald dinspre sud, se deplaseaza pe deasupra banc'izei polare. 2eafa 4oasu posi4rontald este de orig4ne ad!ecti!a. +upa trecerea i'ronfului ca%i. masa de aer cald se deplaseaza ad!ecti! peste soluE care se mai 44astreaza o !reme, rece. En masa de aer caid, la ni!clul inferior, se produc rflciri, apoi condensari care genereaza centa 4oasa. 2eaia de !ersant este produsa de tactori locali de relief. )ste o ceata datorata tot proceselor de racire in stratul inferior de aer, ca si tipurile de ceturi precedente. ;rin sistemuC brizelor montane, aerul din zonele 4oase, care este mai tuned decat eel de la Inaltime, se Incalzeste In prtma pane a zilei daorita insolatiei puternice, cistiga un plus de umezeala datorita intensiticarii e!apolranspiratiei si incepe ascensiunea direct pe !erticala, sau de-a 'mgul !ersantilor, sub fomia de !anturi de !ale, in aceste mase de aer, racirea produsa de ascensiune, produce ceturi de !ersant. +aca ascensiunea este lenta. se formeaza ceara de !ersant, iar daca se produce rapid, se formeaza nori. 2eturile de e!aporare se produc prin cresterea tensiuni !aporilor pa nil la ten.siunea de saturatie, prin procese de e!aporare. 2eturile de supra4cie ae!atiee se produc cand deasupra unor suprafete ac!atice sau a unor suprafete umede si calde, se deplaseaz$ o masa de aer rece, sau masa de aer de deasupra lor se raceste radiati!. +e pe supra fata ac!atica calda se ridica !apori de a pa care !or condensa in aerui fece. !.c-i.Ln. uc c, ap!*uic uc pc suprafeteie ac!atice se produc eel mai frec!ent toarnna. deasupra apeior. peste care se produc ad!ectii de aer rece de pe supra fata soiului 2eturile tie c!aporare din precipitatii se produc atunci cand o pioaie calda infra tnfr-o in!ersiune tennica in care e*ista aer rece aproape safurat. In prima faza se produce e!apornrea ploii. aerul de!ine saturat, condenseaza in picaturi fine si se produce ceata. 0enornenul de e!aporare al ploii poarta numele de !irga. 2eata prefrontala se produce in fata frontului cald, in masa dc aer rece peste care se deplaseaza aerui cald. ;recipitatiile calde se !or e!apora in masa de aer rece, aerul se !a satura, se !or produce condensari care !or genera ceata. )ste o ceata de e!aporare. 0enomenuC este identic cu eel al
1"2

cetii clc e!aporare din precipitatii. cu speciticarea ca aceC tip, prezentaf mai inauite. se poate produce si In alte tipuri de in!ersiuni termice, decat cele frontale. 2eata post frontala inalta se produce in spatele frontului rece, cand precipitatii calde intra in masa de aer rece instalata. ;rocesul este identic cu eel petrecut in cazul ceturilor prefrontale. 2eturile de la contactul a doua mase de aer frontale# se pot produce in cadruC fiecarui tip de front, cald. rece sau oclus. in zona suprafetei frontale. )le sunt ceturi de amestec, caz in care doua mase de aer cu teinperaturi diferite si a4unse aproape de tensiunea de saturatie, in urma amestecului la noua temperatura capatata, tensiunea amestecului rezultat !a atinge tensiunea de saturatie. 1ulte ceturi au origine mi*ta. 2ondensarea !aporilor de apa in atmosfera libera. ,orii. ;rocesele de condensare din atmosfera libera se produc In mare parte asemanator ceior din stratuC inferior de aer al atmosferei. care creeaza ceata. +e multe ori, ceata la inaltime. mai ales in arii montane, poate fi confundata cu norii. ,orul deiimiteaza un spatiu In care e*ista conditiile de temperatura si umezeala relafi!a necesare condensarii. 2ontinua sc'imbare a condif iilor duce la sc'imbari continue ale formei. marimii, transparentei norilor. Aeneza norilor ;entru formarea norilor este necesar un a flu* continuu de !apori de apa si o racire a aerului sub temperatura puncfuiui de roua. 8acirea se poate produce prin trei proceseK detenta adiabatica, miscare turbulenta s` racire prin radiatiie. 8acirea prin deterita adiabatica este principalul proces de fonnare a norilor, prin care rezulta nori con!ecti!i. +etenta adiabatica se produce in iirma con!ectiei. alunecarii pe suprafete frontale, sau ascensiunii aerului din cauze orografice. 8acirea prin miscare turbulenta esfe un proces cu intensitate redusa, care produce nori de turbulenta, ondulati. 8acirea radiati!a este de asemenea un proces putin intens, care produce nori de radiatie.
1"&

('iteza con!ectiei in nori este de &-: mNs, a4ungand uneori c'iar la 2" mNs. Entr-un nor e*ista mai multe ni!ele caracteristice. +e la sol spre inaltime, acestea suntK ni!elul condensariiL ni!elul de ing'et "=2#L ni!elul de -1"S2 peste care, particulele de apS sunt aproape e*clusi! in stare solida#L ni!eiul con!ectiei. ,i!elul condensarii este ni!eiul la care temperatura a4unge egala cu temperatura punctului de roua * T t#. ,i!elul de ing'et se afla uneori sub ni!elul condensarii iarna, dar si !ara. in cazul aerului uscat#. In cazul norilor 4osi si cu slaba dez!oltare !erticals, acest ni^el poate lipsi. ,i!elul deasupra caruia norul este format predominant din g'eatS -1" 2# esteprezent in sezonul cald, doar la norii cu mare dez!oltare !erticals, iar iarna acest ni!el se poate afla sub ni!elul noru'ii. ,i!elul con!ectiei esle ni!elul superior al norului, marcat de regulfl de un strat de in!ersiune. Structura microfizica a norilor Structura microfizica a norilor depinde deK starea de agregare a elementelor componenteL marimea lor. densitatea particulelor nr de particule pe unitatea de !olum#L continutul in apa pe unitatea de !oluniK temperatura aerului. 9a tempernturi de sub -."S2, norii sunt formati e*ciusi! din g'eata. +imensiunile particulelor de apa sau g'eata sunt de la fractiuni de microni, pana la sute dc microni. in faza de condensare, picaturile a4ung pana la dimensiuni de 5" microni. In faza unmatoare, de fuziune, picaturile cresc pana la dimensiuni de 2"" de mtcroni. dimensiuni la care incepe c$derea. In cadere, prin aditionare, picaturile pot creste pana la diametre de 5 mm. dimensiune peste care se fragmenteaza. In faza initiala de ing'et, apa cristalizeaza 'e*agonal. Se formeaza cristate pline, atunci cand racirea se produce lent. 9a colrurile cristaielor 'e*agonale, tensiunea de saturatie se atinge mai usor. de aceea cristaleie cresc la colturi. In cazul racirii rapide, cristalele 'e*agonale se pot dez!olta pe !erticale rezultand prisme 'e*agonale `ace de g'eata#. 2el mai adesea, in urma proceselor de ing'et rezulta cristale ramificate fulgii de zapada#. In cazul unor temperaturi apropiate de " grade , se produc aditionari, iar dimensiunile fulgilor cresc. Sferocristalele se produc in nori, la temperaturi sub -&" grade 2.apa supraracita adera pe boabele de g'eata , marindu-le dimensiunea. in norii
1".

de apa, !izibilitatea este intre 5 si 5"m, iar in cei de g'eata pina la 1 %m ,orii contin ",2-5gNmc apa, fata de ceata, Sa care continutui in apa esle mult mai rnic ","2-1 gNrrT#. In norii de g'eata, continutul In apa este de 1"-1"" de ori mai mic decat in norii de apa. CLASIFICAREA NORILOR> clasificarile norilor sunt efectuate dupa mai multe criterii. +upa inaltimea bazei. norii sunt grupati in patru familii. corespunzatoare eta4elor de altitudine in care isi au baza. altitudinea eta4elor urcand de la poli spre ecuator, odata cu cresterca grosimii troposferei 2ele patru familii suntK -familia norilor superiori. cu baza la peste : %m altitudineL - familia norilor mi4locii. cu baza la 2-: %m altitudineL - familia norilor inferiori, cu baza sub 2 %m altitudine L - familia norilor cu mare dez!oltare !erticala, care se e*tind pe eel putiii cioua eta4e de altitudine. +upd. forma, norii pot fiK - de tip 2umulus, constituiti din mase izoiate, cu dez!oltare !erticala, care inainte de disparate se latesc. +in ei cad precipitatii insemnate cantitati! si cu intensitate mareL - de tip Stratus St#, constituiti din straturi, !aluri uniforme, groasc. compacte. e*tinse mult pe orizontalaK - de tip Stratocumulus Sc#, ca nori de tanzitie intre tipurile metirionate, constituiti din aglomerate stratiforme. groase, cu aspect !alurat. AeneticK - norii produsi de racirea lenta, sau prin ascensiune produsa. de alunecare si produc precipitatii slabe sau moderate, de lunga durata si e*tinse pe mari ariiK - nori produsi de con!ectia tennica sau dinamidi, care sunt nori cumuliformi, conipacti, cu mare dez!oltare !erticala, precipitatii Insemnate, de scurta durata, e*tinse pe arii restranse. cu intensitate mare, si fluctuantLC, a!erse, numeroase pauze. +upa starea de agregare a particulclor componenteK - nori compusi din particute de apaK
1"5

- nori a!nnd compozitie mi*tltL - nori compusi din particuie de g'eata. ,orii sunt notaRi cu cifre reprezentand prescurtarea denumirii. pot ft notati prin simboluri, iar denumirea lor este mime .ptopriu, iocepand cu litere ma4uscule, ;rincipiile de baza ale clasificftrii norilor sunt inaltimea bazei si forma. ,orii sunt identiftcati cu atlase de nori, efectuate in conformitate cu clasificarea internationala a norilor. $stfel, cele patru familii determinate in functie de eta4ele de altitudine, ilii contin un numar de zece genuri, determinate dupa fonna norilor fig. &&}.. -familia norilor superiori, $#, cuprinde genurile 2irrus 2.i#, 2irrocumulus 2c#. si 2irrostratus - familia norilor mi4locii <# contine genurile altocumulus $c# si $ltostratus $s# - familia norilor inferiori contine genurile Stratocumulus Sc#, Stratus St# si ,imbostratus ,s# - faniilia norilor cu mare doz!oliare !erlicala contine uenurile 2umulus 2u# si 2umulonimbus 2n# In $tlasul international de nori. clasificarea confine familiile norilor cu baza la inaltirne 7-'ig'#L familia norilor cu baza la inaltimea medie 1-midlle# si familia norilor cu baza la 4oasa inaitime 9-loB#. norii cu mare dez!oltare !erticals fiind inclusi in familiile cu care sunt asemanafori prin inaltimea bazei, de regula 9. Sfructura, forma si densitatea particuleior de apa componente ale norului genereazS sped a norulu, denumita tot in 'tina, sub forma de ad4ecti!, deci scris cu litera mica si prescurtat prin trei. litere. Se adauga !arietatea, data de procese geneticeL parti culari tat i suplimentare .YN nori ane*aL nori origine desemnand norii de critic din care pro!in norii prezenti la momentul respecti! pe boEta cereasca. denumirea a!and rerminatia genius si genul in care sunt semne ca se !or transforma norii obser!ati, denumire a!and terminatia mutatus. ,ebulozitatea Totalitatea norilor obser!afi pe bolta cereasca, respect i! gradul de acoperire al cerului cu nori. se numeste nebulozitate. ,ebulozitatea se
1":

apreciaza in zecimi de cer acoperit, din totalul boltii cerestir +upa procentul de cer acoperit cu nori, cerul este considerat senin. atunci cand nebuloziiatea are !alori de la "-2L noros pentru &-? si aeoperif, la !alori ale nebulozitatii cup rinse intre > si 1". in meteorologia sinopticS se utilizeazS optimile de cer acoperit cu nori. ,ebulozitatea este totals, atunci cand esie apreciata dup' tofi norii. indiferent de ni!elul lor de inSItime si partiala inferioara#, cand se refers la norii ce au baza in stratele inferioare ale troposferei. 1ersul zilnic al nebulozitatii. ,orii Stratus si Stratocurnulus apar frec!ent noaptea si dimineata. ,orii de con!ectie at ing ma*imul de dez!oltare la amiazS si dupa aroiaza, deasupra suprafetelor continentale. ;e continente se inregistreaza im ma*im principal la amiazS si dupft amiaza si un ma*im secuudar In a doua pane a noptii si dimineata. 1inimele se inregistreaza, eel principal in prima parte a noptii, iar eel secundar in partea a doua a diminetii. ;e oceane, apa calda. instabilizeazS aerul racit radiati!, iar nebulozitatea ma*ima se inregistreaza noaptea. 9a munte, briza de !ale transports pe timpul zilei, spre inaltimi,, aer mai umed din ariile 4oase. facand ca ma*ima sa se inregistreze la amiaza si dupa amiaza, iar pe fondul unor miscari descendente a maselor de aerf nopdle siint senine. 1ersul anual aC nebulozitati9 In zonele temperate si reci, nebulozitatea cea mai ridicata se produce in sezonul rece, iar !alorile scazute, in sezonul cald, in special la sfarsitul !erii si inceputul toamnei. In )uropa. ma*ima din sezonul rece se daroreaza acti!itatii frontale produsa in cadrul intensilicarii acti!itaMii ciclonice. In centrul continentelor, in zonele temperate si subpolare nebulozitatea este minima iama, datorita predominarii regimuiui anticiclonic. +easupra oceanelor se inregislreaza !alorile ma*ime !ara si toamna. dntori9l intensificirii con!ectiei tennice deasupra suprafetelor ac!atice calde. 1inima se inregistreaz7 prima!ara, cand nerul se menfine rece, deasupra supra fetelor ac!atice care au o inenie termic.& mare, in zona subtropicala. minimul se produce !ara, in conditiile instalarii anticicIonilor subtropicaii, iar ma*imul se produce iarnn, in Londitiife intensificarii acf4!ilMtii ciclonice. In zonn tropicals, zona de predominare a aiizeelor, nebulozitntea cea mas ridicata se produce !ara, iar
1"?

cea mai scszutS9 iarna. In zonele niusop.ice, nebulozitatea are un regim annaC aseiruindtor cu al zoL\elor tropicale. dar mai ncceniuat. Temperaturile ma*ime se inregistrearM in zonele musonice, in luna mai. ^uts in care radiatia solarS este des'ui de puternicil, iar musonul de !ara nu s-a instalat inca. In zonele subecuatoriale, nebuloziiatea esie crescuffi in timpul !erii anotirnpul ploios# si scaziiti. In timpul iernii anotimpul secetos#. In zona ecualoriaifi. nebuiozitatea ma*ima se iniegistreaza, ca si media lunarfi deZ temperatura cea mai ridicata, in luniie urmiltoare datei ec'inoctiilor, ndica in lunile aprilie si octombrie. 2ea mat . icazuta nebulozitate medie iunara in zona ecuatoriala se inregistreaza in lunile urmatoare datei sobtitiilor. lunile luiie si ianuarie. In muntii din zona temperat$. minimul se produce, pentru muntiii mi4locii si inalti. iarna. cand ni!eltiC norilor Stratus este In alfitudini mai scazute decat ale acestor arii montane. 1.,.*. 'RECI'ITATIILE ATMOSFERICE 0orme si tipuri de precipitatii Totalitatea particuleior de apa lic'ida sau solids care cad din nori si ating supra fata terestra, se numesc Erecipitatii. +upa starea ior de agregare, precipitatiile pot fi sub forma lic'ida, solid$. sau mi*te. Tipunle de precipitatii lic'ide sunt ploaia si bumita, Tipurile de precipitntii solide sum zilpada. nizanc'ea, ploaia ing'etata, grindina si acele de g'eata. )*ista un sinii'ur tip de precipilatii cu stare de atzreuare1' (El6i$, lapo!iLKL Sunt considerate pp si produsele de condensare la suprafata terestra, despre care s-a mai imintit si care se numesc precipitatii orizontale. ;recipitatiile lic'ide. ;loaia este constituita din picaturi de apa iic'ida cu dimensiuni Intre ".5 mm si 5 mm. <urnita este constifuita din pid7an de apa lie'idf9 a!and diametrele intre ",2 mm si ",5 mm. <urnita cade din norii Stratus. Stratucumnlus si din cetun. (iteza ei de cadere esfe cuprinsa intre ",&-1 rr!'s, aceasui !iteza redusa- dand impresia ca picSfurile tine plutesc.
1">

;recipitatiile solide. Pdpai'i este constitutta din aglomerate solide in fonna de fuigi. 9a temperaturi 4oase, fuigii au diamefre mici, diametre care cresc odatft cu cresterea temperaturii. 1azsric'ea se poate produce ca !arietate moale sau tare. 1ctaric'ea mode este constituitfi din granule mate, sferice, conice. afanate, sfarnrmcioase, cu diametre intre I si 5 mm. 2and diametrele mszarie'ii moi sunt sub 1 mm, se e!identiaza alt tip de precipitatii solide, zapada grauntoasa. $ceasta cade mai aCes din nori Stratus, dar si din ceturi si este ec'i!alentul solid al burnitei. $glomerateie au dimensiunea si aspectul particuleEor de gris. 1azaric'ea tare este formatLC din graunte sferice sau tieuniforme, uneori conice. partial transparente, cu miezul albicios si opac. ;articulele sar in sus cand se lo!esc de soluE Ing'etat sau de obiecte. ;%mia ing'etata este o ploaie care strabate o in!ersiune termica puteraica, in apropierea sotului. Sferele de g'eat- transparenta, pro!enite din tng'etarea picSturilor ploii. In apsropierea soluiui, au diametre de I - & mm. 2and ploaia de!ine supraracifl, dar mi se produce mg'etui ei in acest strat de aer si ea cade sub formS lic'ida pe sol, made ing'eata, se produce poleiui secundar. Arindina este constituita din sfere de g'eata, mat rar fragments de g'eata cu aspect neregulat. cristalizate sau amorfe, cu dinmetre cuprinse eel mai frec!ent intre 5 si 1" mm, uneori pana la 5" mm si In mod e*ceptional, c'iar mai man. =fn caziiri e*ceptionalM, sferele de grindina pot a4unge la o greutate de &"" g. Arindina cade in sezonul cald, din norii 2umulonimbus, Insotind a!ersele de ploaie. $cete de g'eata sunt bastonase neramificate sau solzi. Se fonneaza la temperaturi sdizute si au o cadere lenta, plutind in aer. Sclipesc in lumina soareiui. 0orma si modul lor de producere sunt asemanatoare cu cele rntalnite In norii 2irrus. 8egimui prccipitatiiior poate fi continuu sau in a!ersa. ;recipitatiile continue cad frec!ent din sistemele frontale, ceC mai ades din sistemele noroase ale trontultii cald. In acest caz, zona de precipitare se e*tinde pe suprafete fo.irte e*tinse, care pot atinge c'iar sute de mii de %m=. Intensitatea acestor precipitatii este moderate, ele sunt uniforme, de
1"H

%mga durata. picaturile sau fuigii pe care li contin, au dimensiuni rni4locii. $cest fel de precipitatii este ma4oritar in zonele temperate. $!ersele constituie precipitatii de scurta durata si de mare intensitate, care cad din nori con!ecti!i. Se declanseaza si se opresc brusc, in cadrul unei ploi, ninsori sau lapo!iMe. putandu-se inregisira numeroa.se episoade de a!erse. Intensitatea a!erselor este foarte !ariabila. ('ara produ'c picaturi tnari si uneori caderi de grindina, iar iarna fulgi mari si desi. ='i zona calda, ma4oritatea precipitatii lor se prc*iuc in a!erse. +upfl conditiile de formare a precipitatiiior, ma4oritatea sunt produse ca urmare a con!ectiei. 2on!ectia poate fi tertnica sau dinamica. 2on!ectia dinainicd este produsa in sisteme frontale sau In zone montane orograficS#. in urma con!cctici termice se produc nori con!ecti!i din care cad a!erse. +inamica frontala produce sisteme noroase care se formeaza prin aiunecarea ascensionalM a aerului cald pe suprafetele frontale. In cazul frontului cald se produc predominant precipitatii continue, iar 0n cazul frontu%ii rece, predominS a!ersele. In cazul con!ectiei dinamice de relief orografice#, se produce ascensiunea aerului uined si a norilor pe pante, producandu-se condensarea si precipitatiile. -neori con!ectia orograiica occentuenzLC con!ectia i frontala. Aeneza precipitatiiior 0ormaren precipitatiiior presupune cresterea diametrelor pica'rurilor de apa sau a particulelor de g'eata paiia ia dimensiuni care sa in!inga rezis'enta aerului si curentii ascensionalC si sub actiunea gra!itatici sa cat%i si sd atinga supnMr-' tereMfn( picaturilor sau particulelor de g'eata. de!ine !iteza terminals . (iteza terminals esL de 5 mm. Intre H-1" mNs, dimensiuni si !iieza, care, in cazul cresterii picaturilor peste dimensiunile .............. di!iza. 0uigii de z$pada au !iteza de cadere intre ".& mNs si 2,5 mNs, in functie de forma, dimensiunea ai de cantitatea de apft 0n stare lic'ida pe care o pot contin. ;roceseie de condensare constituie baza fonnarii precipitatiiior atmosferice, dar singura. condensarea mi poale asigura precipitatii
11"

consistente. intnicat cresterea pic.liurilor. doar in urma proccselor de condens-'ire. dureazd foarte mult. ,orii de apfl ii g'eata constitiue un sistem coloidal instabil, In care sunt realizate cele mai optime conditii pentru condensare si formare a precipitatiiior, / anumitLC cantitate de !apori, care mi constituie o lensiune suficienfa pentni condensare. poate constitui o tensiune n !aporilor de apa suficieMnta pentru sublimare. (aporii respecti!i subiirneaza pe firisoarele de g'eai$,'fenssunea !aporilol de npa din acea parte a norului scade, iar en urmare, se e!aporfl pic$turile formate. +eci e*ists o tendinta de cresiere a particulelor de g'eat$, pe seaina e!aporSrii pic7turilor de apa. -rmeazS o crestere prin coagtilare, care consfiruie faza a 11-a. 2Sderea W gra!itationaia a picsturiior sau particulelor solide se produce cu !iteze diferiie, in functie de dimensiunrle si creutatea lor. in cadere, picaturile continue ss creascS, datoritS atingerii ior. fa!orizata de miscsri broBniene, airactii electrice si misc5ri rurbulente aEe aerului. 8egimul zifnic aC precipitatiiior atmosferice 1ersul zilnic al precipitatiiior atmosferice depinde de mersul ziinic al nebulozit$tii si de conditiiie locale. )*ista un regim zilnic continental al precipitatiiior atmosferice si un regim maritim sau de Iitoral. 8egirnul continental prezintS un ma*im con!ecti! principal de dtipa nmiaz$ si un ma*im secundar. care se produce din norii Stratus, dimineata de!reme. 8egimul maritim prezinta ma*imul principal noaptea sau dimineata. datorita e!apoiSrilor puternice de pe suprafetele ac!atice calde, pe timpul serif si al noptii si rflcirii maselor de aer, spre dimineata. 1inimal se produce dupS amiaza. 8egimul anual al precipitatiiior atmosferice 8egimul anual al precipitatiiior atmosferice se e*prima mai clar decat regimul zilnic, intrucat regimul zilnic poate fi puternic perturbat de conditiiEe sinoptice. ;e langS cantitatea de precipiiatii, regimul lor anual, constifuie. alaturi de temperamra aerului, principalul criteriu de clasiflcare a climatelor. 8egimui anual al precipitatiiior atmosferice depinde de factorii de circalafie ai atmosferei si de conditiiie fizico-geografice. )*ists ? tipuri principale de regim anual al precipitatiiior atmosferice.
111

1. Tipul ccuatoriai, este ploios pe tot parcursul anului, cantitatile sun I man si sunt produse in special de procese con!ecti!e. 1a*iinele diurne se Inregistreazil dupft amiaza. )*ista slabe oscilatii anuale ale canlitatilor medii lunare de precipitatii, oscilatii determinate de osciiatile lunare ale remperaturii aemlui. 2a si in cazul temperaturii aerulut. se produce un decala4 fata de momenteie radiatiei solare ma*ime. 2ele mai man cantitati medii lunare de precipitatii se produc in iunile ce urmeaza ec'inoctiilor, aprilie si octombrie, iar cele mai sctoite cantitati medii lunare, in Iunile uimatoare solstitiilor, ianuarie si iulie. 2. Tipul su'ecuatoriai prezinta cantitati mai scSzuie fata de tipul ecuatorial. Scurtele si putin intensele perioade secetoase din regimul ecuatoriai se accentueaza. 2ele dona perioade ploioase se apropie, perioada secetoas& dintre ele se scurteazS si se estompeazS, generand un sezon ploios, de !nr2.. 2ele doui perioade secetoase se apropie, perioada ploioasS. dintre ele se scurteazS si se esiompeaza. generand un sezon secetos. de iama. &. T'ipul tropical se caracterizeazS printr-o sc$dere si mai puternica a cantitatilor de precipitatii. 2ele dona ma*ime apropiate, prezente in tipul subecuatorial se unesc. generand un sezon ploios, de !arS, iar cele dou$ minime se unesc intr-un sezon secetos, de iama. Sezonul pioios de !nrNl este dominat de musonul ccuatorinl, iar sezonul secetos de iarnfl, dc cat re alizee. in cadnil tipului tropical, cand precipiiatiile medi anuale send sub 25" mm, in conditiiie unei temperafuri ridicate a aerulut, se instaleazfl subtipuC Et-serti!. Subtipuri desertice pot apare si in cadn.il altor tipun de regim p'i^'iometnc, in cazul depflrtaru man cie \cean, aC curentslor c*reanict reci care sea Ida tannurile dinspre care se produce circulafia atmosfencil dominanta. tie prezenta unor banere montane in lata circulatulor care aduc umezeala in respecti!ele reMiuni etc. .. Tipul subtropical se produce in conditiiie predominarii regimului barometrica aniiciclonic. +ear iama se inregistreaza cantiiati moderate de precipitatii produse de o intensificare a acti!it$tii ciclonice generatfl de instalarea frontului polar. +atoritS in!ersiunilor termice din alizee, cantitatile de precipitatii sunt scizute. ;e fatadeie !estice ale continenfelor `aria 1ini 1editerane, 2alifornia, 2'ile, $frica etc Sud, sud-!estul
112

$ustraliei# apare sublipi.il mediteraneean, mai bine e*primat In bazinul 1arii 1editerane. Se caracterizeaza prin ^=en secetoase. in conditiiie predomin$rii anticiclonilor subtropical# si ierni ploiasc. detenninnte de dcKLeCe pasa%- nCe 5. Tipul temperaf prezinta don5 subtipuri, continental si oceanic. SubtipuC temperaC continental prezinta cantitati moderate de precipitatii. care scad odata cu creSierea distantei fata de ocean Si in spatele barierelor montane. ;recipitatiile au in principal naturt frontala, in sezonuC cald adaugandu-se precipiiatii con!ecti!e. -ltima luna de primft!aru si prirnele iuni de !anl contureaza un sezon ploios. snuat optnn. in perioada cea mai necesart pentru !egetatie. 1inimele se inregistreaz$ iarna. Subtipul temperat oceiinic este prezent pe oceane, pe uirniun KLi ^i^ regiumie apuscne ale coniinentelor. In cc4nditiile In care pSniie !estice ale continentelor sunt ocupate de enmpii. regimul oceanic al precipitatiiior strnosterice se imprimKi pan.l In man distante de ocean. 2antitiltile sunt ridiote. pi'oducandu-se constant pe tot paicursul anului. fi*tii*ierea influcntci oceanice spre est este fa!orizata tie prcdominaroa circulatiei atmosferice !estice in zoneie temperate, ca si intensei acti!itati cicioniee. cu directie predominantM, !est-est. 2antiuI7le cie iar.na stint putin mat tnari decat in celelalte anotimpuri, datorita intensificarii acti!it$tii ciclonice. 1inimeie se produc !ara. :. Tiput musonic este caracteristic regiunilor periferice aie marilor continente, inai aies in zona tropicals.. $cest tip este predominant de regula pe tarmurile sud-estice in zona tropicala si estice, in zone% subtropicalS si tempemta. Se dez!olta datorita circulatiet atmosferice periodice dintre continent si ocean. Sezonul de !ara, al musonului de !ara. oceanic, este pioios, iar cei de iarna, al musonului de iarna dinspre continent, secetos. ?. Tipul polar prezintd dou7 subtipuri, continental si oceanic. Subtipul polar continental prezinta cantitati scazute, cu ma*inie !ara, datorate cresterii umezeiii in conditiile intensificarii e!aporatiei si a frec!entei mai mari a circulatiei sudice. acti!itatea ciclonicS fiind redusi pe tot parcursui anului.
11&

Subtipul polar oceanic prezinta cantitati moderate. ma*imuC,prodncandu-se iarna, pe fonduE intensificarii acti!iultii ciclonice. iar minimul !ara. +e e*emplu, in $ntarctica, la 1irnai, din cantitatea madte anuala de :": mm, in iulie se produc 1": ran, ia* in ianuarie doar . mm. 1. ,. +. BILANTUL A'EI LA SU'RAFATA 'AMANTULUI 2antitatea de apa de pe Terra riimane constants de la an la an. asa cum ramane constants si cantitatea de apa atlata pe continente sau in afmosferS. In cadml circuiriilui apei in natura, se realizeazi permanent un ec'ilibru infre cantitatile de apa aflate In oceane, cele de pe continente si cele afiate in atmosfera planetei. Se realizeaza doua tipuri de circuite. circuital mare, intre ocean si continent si circuitul mic, produs pe continent tig. &.#. ;recipitatiile, scuriierea si e!aporarea sunl componentele biianruiui apei la supra fata ;atnantului. intrucat cantitatea medie anuala de precipitatii de pe suprafata ;amamului este de .2 de ori mai mare decat cantitatea de apa aflata in atmosferil. rezulta ca anual trebuie si se produca .2 de cicluri complete de circulate a apei. $ceasta preaupune d durata medie de rezidenta in afmosfera a apei este de H zile.

I. II.

-. 'ROCESELE SINO'TICE SI 'RE&EDEREA TIM'ULUI 1.-0 10 MASELE DE AER

Ma5e!e ;e ae" Troposfera este neomogena, se poare di!iza In plan orizontaf In um'tati cu insusiri diferite, unitati numite mase de aer. $cesfe unitati au e*tindere mare, cotnparabila cu a continenteior, uneori mai redus.1. caracterisrici omogene si stationeazS sau se deplaseaza. ;e !erticals ele se pot e*linde la cafi!a %ilometri, uneori pe infreaga troposfera. Se deosebesc 0ntre ele prin
11.

insusirile lor conser!ati!e. $cestea suntK temperatura ec'i!alenta potentialC, umezeala specificM si transparenta. Insusirile enumerate au fost dobandite de masa de aer prin siafionare Indelungata deasupra unei anumite suprafete, continentale sau ocean ice, intr-o anumita zona climatica. ;ozifia lor pe glob este diferita de la !aia la iarna. 0ormatiuniie barometrice man, cu caracter stat4onar. in care se dez!olta si din care pornesc masele de aer, se numesc centri de actiune. 2entrii de actiune cu influenfa asupra !remii in 8omania suntK anticiclonul azoric, ciclonul islandez. anticiclonul euro-siberian, cicfonul mediteraneean, anticiclonul african, ciclonul arab. 2lasificarea maseior de aer 1asle de aer pot fi clasificate dupa trei' criieriiK - dupa criteriul termic, ele pot f4 caEde sau reciL - dupa naturo suprafetei deasupra careia s-au format, ele pot 11 continentale sau maritimeL - dupa insusirile fermodinamice, ele pot fi stabile si instabile. In drumul lor, dintr-o regiune aglobului in a'a, prin contact prelungit cu noua suprafata acti!a si prin contact cu alte mase de aer, InsusiriEe maseior de aer se pot sc'imba. $tunci cand aceste sc'imbari sunt esentinle si se produc mai ales asupra insusirilor conser!ati!e, pe care le transforms tola#, masle respecti!e se !or transforms in all tip de mase de aer, (n tip geografic de masa de aer se poate sc'imba in alt tip geografic de masa de aer, prin deplasarea pe latitudine. 1asele de aer continental care !or stationa sau se !or deplasa o perioada indelungata deasupra spa iiCor oceanice se !or transforma in mase de aer maritim. iar masele de aer maritim care se !or deplasa sau stations timp indelungat deasupra spatiilor continenlale, se !or transforma inini in mase aer maritim !ec'i, npoi in mase de aer continental. -neori ambele feluri de sc'imbare se pot produce conseaiti!, de e*emplu aeml tropical maritim se poate transforma in aer polar continental. in )uropa. ca de aitfeC si m 8omania se pot intalm trei tipuri geografice de mase de aerK arctic, poiar si tropical fig. &5#. $erul arctic $# se formeaza Tn anticiclonii din /ceonul Ing'ctnt. 0K.ste rece pe toaia grosimen sLi.
115

$crul continental arctic c$# se formeazn 7a nord si nord-est de )uropa. in manle <arents ss DLiiLL 'ste e*trein de rece, uscat, produce nori cumulilbrmi, tara ca di-n ei sa. cadi precipitatii. $erul maritim arctic ni$# se formcLiza la nord-!Mtsde )uropa. deasupra Arocnlandei. Se urnezc*ie si se Inciizeste puiin la tra!ers.irea 1trii ,or!egiei. ('ara produce !rersie rece si inc'isa. cu ploi reci. iar in munti ?$pezi. $erul polar ;# esie aerul zoNielor temperaie. ;onrt$ aceasfa deunire niirucat pro!ine ma4onfar din aer adus din zoneie pa I me prin mtermediul ciclonilor si mas ales de anticiclonii de in!azie de pe fronturile acrtic si antarctic, dnr uneori si din iransformarea atfruluf tropical. $erul continental polar c;# se lormeaza uirnn in )uropa risSriieaiii si in $sia, uneon in ;eninsula Scandina!ica. In aceste cazurr preztnta tn!ersiuni de temperatura. este mai rece c'iar decat aeniC arcric continental, uscat si mai stabil decat aerul arctic continental. ;roduce !reme foarte rece, minime absolute de temperatura , precipitatiile sunt reduse sau lipsesc. (ara,aceasta mass de aer se formeaza in anticiclonii siabi din )uropa si din estul $siei. In stratele inferioare este cald si uscat ca si aeruC continental tropical. $erul maritim polar m;# se formeaza iarna in 2anada ca aer continental polar, tra!ersenza $tlantictiC de ,ord. unde se incalzeste si se umezesie, transfbrmandu-se in aer maritim polar. ;roduce incalzire. !reme inc'isa si precipitatii bogate. ('ara, aerul maritim polar se formeaza deasupra $tiantieului de nord. ;atrunderea sa deasupra )uropei produce n'icirea !remii, cer acoperiK si precipitatii bogate. ' 0nn patriiaderea aeru%u man tun polar, adar.c in mtenorul continentului eurupean. in timp. acesi aer iK\l pierde partial umezeala. de!enind ticrl inttruiB po'ir Bc'i B;!#. $cest tip de masa. de aer este predominant In ccnirul 'uropei si in 8omania. $erul tropical T# care a4unge In )uropa. se formeaza in zona anticiclonilor subtropicaii. pe /ceanul $tlantic, in nordul $fricii si in $sia de S(. $re temperaturi ridicate si stabilitate mare.
11:

$erul maritim tropical mT# se formeaza in anticiclonul $zorelor. $4unge in )uropa peste 1area 1editerana. prin dorsaie caide sau in sectoarele caide ale unor cicioni mobili. $re umezeala ridicata, dLir nu produce decii ceata groasa, nori Stratus si burnite. )sie opalecent deoarece confine praf fin adus de alizee din Sa'ara, in aria sa de formare si In dorsala sa. $erul continental iropoical cT# se formeaza in $frica de nord si $rabia, iar !ara si in Iran, 9e!ant, $natolia, c'iar si in ;eninsula <alcanidi, sudul -crainei si al 8usiei e!iropene. $pare in )uropa mai frec!eni ^ara. iarna producandu-se doar in!azii de scurt5 durata. $re ternperatura ridicatS pe grosimi mari, produc nia*imele anuale de temperatura. )ste uscat, opalescent, dar nu at at cat aerul tropical maritim, la care prafiii eMie arnestecat cu cents. )ste instabil, produce con!ectii si ploi mai ales sub formS de a!ersS. $erul ecuatiristl nu a4unge niciodata in )uropa. $erul ecuatoria3 are temperafura ec'i!alentS-potentiala cea mai ridicatS si umezeaia specifics cea mai ridicata dintre toate masele de aer. ,optile sunt caide datorita caldurii eliberate la condensarea !aporilor, producandu-se ceata si roua. 8adiatia terestra este impiedicata de cantitatea mare de apfl din atmosfera. $erul ecuatoria3 circula prin pendularea alizeelor, de la o emisfera la a'a, prin iritermediul musonilor ecuatoriali. 0iecare masa. de aer geografica esie specifics unei zone climatice principale. Ponele climatice secundare subpolare. subtropicale si subecuatoriale# nu camoneaza mase de aer specirlce. fn ele se succed. intrun semestru masa de aer din zona situata spre latitudini mai mari. tar in celalalt semetru, masa de aer specific,C zonei climatice de la latitudini mai mici. +e e*emplu zona subtropicalM este ocupatS iama de aerul polar, iar !ara de eel tropical, in anotimpurile de tranzitie a!and loc deplasarea fronrurilor principale si sc'imbarea maselor de aer. ,u este strict necesara o in!azie a maselor respecti!e de aer, ci masa locals, prin stationare indelungatGl,sub influenza incftlzirii sau racirii suprafetei terestre, se poate transforma in a#ta masa de aer. I. -. 2. FRONTURILE ATMOSFERICE
11?

'"o<!e#e $ene"a!e 0enomenele din aceeasi masa de aer sunt reduse ca inlensitate si put in frec!ente, fenomene inrense producandu-se doar la confactul a douil mase de aer diferite. Pona de tranzitie dintre douil mase de aer se reaEizeaza de-a lungui suprafetclor frontale numife fronturi atmosferice#. 0enomenele ce au loc in cadrul ironfurilor se numesc fenomene frontale. StrainC dc tranzitie este gros de cate!a stite de metri, el liind redus con!entional la o supra fata. Inclinarea acestei suprafete fata de suprafata teresfra este de sub I=, dar uneori a4unge la 2-&S. Intersectia suprafetei frontale cu suprafnci teresira, genereaza o linie numita linia fronm%ii. ;rocesul de formare a fronturilor atmosferice se numeste frontogeneza, iar eel de desrramare. distnig a fronturilor se numeste frontoliza. ;enfru frontogenezi sunt necesari curenti contrari, iar pentrti froiiCoCi\!l curentt di!eruenti. ere 0ronturile atmosferice principaEe 1asele de aer sunt desparfite intre elc de fronturile atmosferice principale. 0ronturile principale penduleaza spre nord si sud odata cu sc'imbarea anotimpurilor. ;e linia celor mai ridicate temperaturi, !ara intre ecuator si Tropicul 8acului Si iarna intre ecuator Si fropicui 2apricornului se aria frontal tropical care pcndtileazS intre cele do'i$ fropice. (ara desparte aerul ecuatorial impins mult la nord de imisonii ecuatoriali, de aeml tropical, alizeele tropicale ale emisferei sudicc-depasind spre nord ecuatoml, transformandu-se in rnusoni ecuaioriali, iar aenil tropical al emisferei sBdice nemaifiind delimitat prin front principal de aerul ecuaforial. Iarna. frontul tropical desparte aerul ecuatorial impins mult la sud de musonii ecuatoriali, de aerui tropical,alizeele tropicale ale )misferei ,ordice depasind spre Sud )cuatorul, transformandu-se in musoni ecuatoriali, iar aerul tropical al )misferei Sudice nemaifiind delimitat prin front principal de aerul ecuatorial
11>

Intre aerul tropical si eel polar se ai1 froatut poC,ir ce prezinta curburi spre tropice, numite fronturile aiizeelor. intre aenil polar si ceC arctic sau antarctic se afla. fronml arctic, respecti! frontul antarctic. 2u e*ceptia frontului tropical, celelalte fronturi au man' sectoare despirtite de man' arii in care fromnf lipseste. $ceste sectoare capata denumirea man's regiuni in care sunt sifunte. de e*emplu frontLLC poiar atlantic. Irontul poiar asintic etc. 0ronturile principale sunt intr-o continue pcndulare, dar ele pot fi reprezentate pe 'nrti climatologice, ca pozitie medie intr-o anumita lima, purtand denumirea de fronturi ciini.itologice, intmcat pozisia lor de-a lungui anului are o importantLC ma4ora in nenerarea tipurilor de climat flitL, &:#. 0ronturiie secundare 0ronturile secundare se formeaza in aceeasi masa geografica de aerr, in care se prodnc eel mai ades mari contraste termice Intre aerul maritins sau polar, sou intre seetoaie cnlde si reci din interiorul ciclonilor. )le apar cel mai frec!ent in aerul polar. Intr-un front se intalnesc de regula aerul rece cu cel cald, in cazul fronturilor ocluse intalnindu-se cel putin & categorii de aer. 0rontul atmosferic secundar capata numele aerului care s e afla in inaintare. +in acest punct de !edere se deosebesc fronturi calde si fronturi reci, iar in cazul amestecului celor 2 tipuri de fronturi, fronturile ocluse. +upa directia de deplasare pe !erticala a aerului cald, se deosebesc anafronturi, cand aerul cald urca pe suprafata frontala, si catafronturi, cand aerul cald coboara pe suprafata frontala. 0ronturile atmosferice secundara se deplaseaza perpendicular sau oblic pe izobare. 0ronturile atmosfence pcrpendicuiare pe izobare se deplaseaaE mai repede decat-fronfurile atmosferice care sunt obiice pe izobare. 2u cat izobarele sunt mni dese, cu atat deplasarea fronfurilor atmosferice de-a Eungui lor. este mni rapidfl. ;c tal!egurile depres4'onare se pot instate fronrttri c!asistaiionare, care penduleazS timp Indeiugar fata de o pozitie fl*S. ,11H

0rontul cald se caracterizeazfi prin !iteze reduse si e*tindere mare pe 1ime a arid de desfesurarea fenomenelor frontale. ;redominS sistemeie noroase stratiforme si precipifatiile annosferice linistite si de durata circa 12-1: ore#. ;resiunea scade in fata frontului, !anrul bate spre stanga, iar dupS trecerea fronfului. din spate, putin de!ial spre dreapta. In aerul rece, o partY din precipitatii se pot e!apora. generand ceafii. Temperatura creste iisor, scSzand apoi in zona in care se produc precipitap'ile, apoi rS-mane mult ridicata. 0enomeneie frontale se desfii'soara pe o iatime de circa >"" %m, din care aria de precipitatii are latimea de circa &"" %m. / sc'ema= generalfl a frontului cald, m sectiune !erticals, si In plan orizontnE, esfe prezentata in fig. &S. 0(ontuI rece prezinlfl 'in sectorul inferior o supmfata frontnl$ mai abnip1. daioriui fortei man de frecare care se e*ercita In cazul !itezelor mari en care se deplaseKi2il acesi front. ('iteza mare de deplasare si de desfttsurare a intregtilui cortegiu de fenomene, panta mai abruptS a supraietei fromale. condensarea frapidLi Li !aporilor de ap.l. duce In procese frontale foarte intense, dar desfisurofe pe o Non& inutist.i. rcc'!.-$ cnnipar,-L=. ci +upft !itezn de deplasare se disting fronturi reci cu deplasare lent$si froniuri reci cu deplasare rapi^tl. 0ronturile reci cu deplasare lenta de ordinul I#sunt anafronturi 0ronturile reci du deplasare rapidai dc ordinal NN. secundare# sunC anafronturi in partea inferioara a saprafetei fronlnle si cntafronturi In partea superioaril.' 0rontul re!e dc. ordinul I fig. &S# are latimea arieide manifestare n proceselor frontale de circa 1 #no %m. din care aria dc pieapinnn arc o %-ime de circa 1""-15" %m. mat iar =ana la 25"-&"" %m. 5anfuC b4ie LrL fata tron'ului dm directia dreapia-spate. 9a sistemul de nori. acesi fiont searnana cu froriiuC cald. / pane dm aeriiC cald este ndicat bn.'sc in sun, generand non 2umulonimbus, altl pane alunecL1 pe supraiaia 'roii'ai.i. generand snccesi!. non .Stratus. ,tmbostratus. $liostratus si 2irrostratus. Se declanseazn precipnnt4i puternice cu 1"" %m, in fata liniei frontului din nori 2umulonimbus si apoi ,imbostratus. urmate de racire. +upG1 trecerea liiiiei troniuiui ploua linistit dm nori $ltostratus. presiunea creste,
12"

!anfuC bate din stanga-spate. ;e cer npar norii 2irrostratus. apoi cemC de!ine senin. 0rontul rece de ordinul II secundar# fig. &H} are latimea do dest%surare a tonomeneior fronlale de circa H"" %m. din care aria de precipitatii ocupa doufl beiizi inguste. prima de 1"-2" %m iar a doua de 5-15 %m. in partea supenoara, aerui ca%K cu !iteze man, coboara pe- suprafata froniala pana la altitudinea de 2-& %m, 7ind o arie de catafront, lipsita de nori. Sistemul de nori !a fi presnt pe o bands foaile ingusta, !antul caid de aliifudine !a contura in fata noriior 2umulonimbus, streasina ce indica directia de deplasare a frontului. 0enomenele produse stint !iolenfeK a!erse, pioi torentiale, grindina, ora4e. 0ata de frontul rece de ordinul I, frontul rece de ordinul If se deosebeste prin circuEatia aerului cald la palierul superior, sistemul de nori, regimui si e*tinderea precipitatiilor, !iteza mare de deplasare, restul fenomenelor frontale semanand. 0roatul oclus poarta acest nume deoarece o inasa de aer mni cald este ridicata la fnaltime si izolata mc'isa# la acelni!el. 0ronturile reci au !iteza de deplasare mai mare decat fronturile calde, care de muite ori sunt a4unse din urma de fronturile reci. $erul rece de desubtul frontului cald poate fi mai putin rece ca aerui din spateie frontuiui rece sau mai rece decat acesta. In functie de aceasta situatie, se !or pozitiona pe altirudine cele douil mase de aer rece care s-au intN-nif. fntre cele doua mase de aer de la sol, ima rece si cealalta mai putin rece se !a forma un front in stratele inferioare ale atmosferei. +acs masa care a !enit din urma este mai putin rece decat cea din fata, frontul !a fi oclus caid, iar daca masa de aer care a !enit din urma este mai rece decat cea din fata, frontul din stratele inferioare ale atmosferei !a fi oclus rece. 9a inaltime se !a forma un front rece, intre masa de aer rece care a !enit din urma si aerul cald ridicat deasupra celor doua mase de aer rece. ;ozitia acestui front !a fi in fata frontului de la sol in cazul frontului oclus cald si in unna sa in cazul fron-ilui oclus rece fig. ."#. 9a fntalnirea fronfuriior, sistemele noroase ale celor doua fronturi se amesteca, ca si tipurile de precipitatii speci flee fiecarui front. +upa ce cele douS. mase de aer Tece au luat contact la sol sub forma unui front oclus cald sau rece,
121

intreaga masa de aer cald este ridicata la inalfime, iar suprafata sa de contact cu aerui rece in !ec'iul front, impreunS. cu cea reaiizata cu masa de aer rece ce a !enit din urma, se constituie intr-o suprafata de in!ersiune. )nergiile frontului oclus sunt reduse, strucfura sa complicate, !reinea inc'isa sau instabila a!and durata mare.

1. -. 3. CICLONII SI ANTICICLONII Ci3Lonii Aeneza si e!olutie 9a latitudinii mi4iocii si superioare, deplasarea maselor de aer se face prin formatiuni barice mobile, cicloni si anticicloni, care se deosebesc din unie puncte de !edere de ciclonii si anticiclonii stabili, din cenlrele de actiune. 2iclonii mobili apar de regula in familii si se deplaseaza de la !est fa est. Intre indi!tzii unei familii sunt de regula anticicloni, iar familiile de cicloni sunt despartite Intre ele prinlr-un nnticiclon mai puternic, anticiclonul de in!azie. Indi!izii unei familii de cicloni ca si anticiclonii interealati nu urnieaza trasee identice. In )uropa /ccidentals se deplaseaza in medie pe an, circa :"-?" de serii familii# de cicloni. (iteza media a unui ciclon este de 2"-&" %mNora, rar a4ungand la >"-1"" %mNora. +irectia gen era la de deplasare este !est-est. )*istenta unui ciclon este, in medie, de 1-2 zile, rar a4ungand pana la o saptamnna. Studiul act4!itatii ciclonice este esential pentru meteoroiogia sinopiiol intrucat di!ersitatea startlor de !reme in zonele tcnZC(K'rn'e cm'c cortfentEl toctna1 dc p.ctt!ttntcY. c'dotiicil 2. iciorm LK`\.LL cc rcMtiiE, e!oiucaza K\i dispar dc-a %ingul Eroniuriior pnncipaEtL. in legMtura cu aparilia si e!oiutia ciclonilor si anticiclonilor s-au formulat mai multe ipoteze. ;rima teorie comple*a asupra gertezei si e!olutiei
122

ciclonilor si anticiclonilor a fost elaborata de catre nor!egienii <4e!%nes si Solberg la inceputul secoluDii 66, ipoteza ce a fost urmati de un sistem teoretic mai comple*, elaboraC de catre rusii ;ogosian si Taboro!s%i. Teoria undeiorfrontale elaborata de catre <4er%nes si Solberg, stabileste faptul ca ciclonii mobili se formeaKM. pe fronturiie atmosferice principale, poiare, actic si antarctic, dupa mecanisme asemanaloare. 2ele > faze de genezfl. e!olutie si disparitie ale unui ciclon. sunt prezentate, pe baza ncestei teorii, in fig. .1. +e o parte si a'a a irontunlor c'matologice mentionnte, aerui rece se aflEl in masa de aer dmspre poli, iar eel cald. In masa de aer dinspre ecuator. 2urenfii cireulatiei generate a atmosferei sunt orientati in sensuri eontrare in ccle dous mase de aer fig. .1, $#. ;e suprafata frontaia se formeaza permanent ondulatii generate de intensitafea diferita acelor dot curenti si de turbulenta. /sctlatiile sunt uneori re!ersibile, frontul principal re!enind la pozitia initiala. -ndele cu lungitne mai mare de 1""" %m, sunt bine e!identiate, nu !or mat re!eni la pozitia initials Tn front, se !or dez!olta si e!olua independent, formand ciclonii mobiEi. In cazul prezentat in fig. .1, <, curentui de aer rece dinspre est capata o de!iatie spre sud, conturnd un front rece, iar curcntitl cald, dinspre !est, capata o de!iate spre nord, conturand un front cald. fn faza 2, din aceste de!iatii se forrneaza rarnificatii care capata un traseu circular, edtficand un ciclon tanar, cu fronturiie caid si rece indi!iduaiizate, mcepand condensarile, formandu-se sstemele de nori si incepand precipitatiile. In faza +. de maruritate. frontul rece se apropie de eel caid, linia frontului a!and aspectul unei pungi. In faza ), secluzia semnific$ a4ungerea frontului caid de catre frontui rece, cu !iteza mai mare. Se contureaza un front oclus, iar aerul caid este izolat in ,Lpunga'= din central ciclonului. -rmeaza ocluzia ciclonulut tig. .1, 0#. 1asa de aer cald din central ciclonului a fost oclusa prin ridicare in altitudine. 7*ista un singur front, oclus. 2urentui circular de aer cald se mai e*prima doar in altitudine, la sol curentui circular fund produs de aerul rece. In faza urniatoare A#, precipitatiile inceteaza, in regiune este prezenta o in!ersiune rermica e*tinsa pe man suprafete, intre masa de aer rece de la sol si cea calda din altitudine, cerul este acoperit cu nori stratiformi, minima barometrica.
12&

scade, la sol se mentine curentui circular In masa de aer rece. in ultima faza 7#, ciclonul dispare. 1inima barometrica dispare, miscarile circulare se diminueaza si dispar, in!ersiunea termica se distruge, cen4l se insennieaza. -neori se unesc mai multi indi!izi ciclonici, in diferite stadii de e!olutie, formand un ciclon central, e*tins, care se deplaseaza cu !iteza mai redusa, / fainilie de cicloni contine 2-: cicloni inobili, eel mai frec!ent, .. 2iclonii unei familii sunt separati intre ei, in faza initial.1, de dorsaie anficiclonice, din care se desprind cicloni mobili, care e!olueaza o !reme impreuna cu familia de cicloni, apoi pot cdpata alte traiectorii, dupa care si ciclonii familiei pot capata trasee diferite, ciclonii cu intensitate mai redusa disparand mai repede. In cazul frontului polar, in spatele unui ciclon, aerul rece patrunde spre sud sub forma de dorsaia, apoi de anticiclon mobil, panfl cand aerul sau se !a incalzi, iar anticiclcnul mobil !a a4unge sa contina aer tropical. In zona de desprindere a anticiclonului mobil. frontul principal se !a intreupe temporar tig. .2#. $nticiclonii prin infermediul carora aeruE polar patrunde in zone temperate se numeste aNiticiilon GCc in!azie. $nticiclonii de in!azie se deplaseaza spre sud-est, a4ung la altirudini subtropicale. se stabilizeaza si se transformM in amiciclmti su'rropicali- Translbrmarea coinpleta a aerului polar in aer tropical are ioe In anticiclonii subtropicalC. Sc'imburile intre aerul polar si eel tropical au Ioc internment, anticiclonii de in!azie inc'eind de regulS o familie de cicloni. 2iclonii au un sector anterior cald si unul posterior rece, iar anticiclonii au sectorul anterior rece si secfonil posterior caid. In ciclonii formatC pe frontul polar, aerul tropical pstrunde dinspre sud-!est in partea anierioaril a ciclonilor, este ridicat in sus la ocluzie, se nlceste si de!ine aer polar. ;e fronturile arctic si antarctic se imampla la fel, producandu-se sc'imburi intre aerul arctic, respecti! antarctic si aerui polar. In cazul fronrului arctic, anticiclonii de in!azie !or a4unge si de!eni stabili in marii anticicloni de origine barica din centrul marilor continente
12.

nordice, $merica de ,ord si $sia, intensificand anticiclonii 2anadian si euro-siberian. ;rin cicloni si anticicloni se reaiizeaza un sc'imb foarte acti!, intennitent. Intre masele de aer de la altirudini mi4locii si mari. (remea in ctclonul tanar 0ronturile cicionului se rotesc in4uml unui a* centraC, oc'iui ciclonului. 0a`a de acest cental, aspectul !remii este diferit, la nordde el, unde se produc doar fenomene secundare si la sud, unde teritoriul !a fi tra!ersat de cele doufl fronton. $nali2a succesiunii fenomenelor intr-un ciclon tanar, se !a face dupS o sc'ema in plan orizontal si doua scefiuni !erticaie, una la nord de central ciclonului, cealalta la sud fig. .&#. ;entru sectiunea a-a, efectautS la nord de centra cicionului, suprafetele frontale nu se intersecteaza cu suprafata terestra, ci se situeaza in altifudine. fntr-o faza initials, !antul cu !iteze moderate, bate de la sud si sud-est. iar cenil se acopera de nori specifici fronrului cald. apoi nori ,imbostratus. $eruE cald este ridicat la a'itudine. unde !antul cald bate dinspre sud-!est. ;resiunea scade usor. !Se instaleazS in!ersiune tennial. -rmeaza precipitatii linistite, de durata, iar !antul bate dinspre est. Se raceste putin, iar presiunea creste usor. $pnr nori $ltostrafus, se opresc precipitatiile apoi se insenineaza. In masa de aer rece si umed care acopera o suprafata terestra umeda si inca calda, se produc instabilizari si scurte a!erse de prectpitafii. (ant rece bale dinspre nord. Se insenineaza, air !remea de!ine mai rece. ;entru sectiunea b-b, de la sud de centrul ciclonului. e!olutia debuteaza cu !ant dinspre sud-!est, cu temperaturi moderate. $poi se instaleaza stratul de nori. incepand cu 2irrus, apoi 2irrostratus, $ltostratus si ,imbostratus. -rmeazEl precipitatii linistite, 1"-12 ore, urinate cate!a ore de burnitil. Temperatura creste constant, iar presiunea scade constant. In timpul producerii bumitei. linia frontului cald fra!erseazS regiunea. presiunea scade, se Tncaizeste, se insenineaza. -nmeaza !reine fmmoasa si calda. In sezonul rece, dupS treceren frontului cald se pot produce ceturi ad!ecti!e, nori stratiformC si bumite. (ant cald bate dinspre sud-!eKLt. $paritia frontului rece estcpre!estita cu .-: ore inainte. In ordine, de nori 2irrus, 2irrostratus si $ltocumuliCKL -rmeaza norii 2umulonimbus cu precipitatii
125

in a!erse, grindina, ora4e, !antu.l se intensiflca. $ceste lenometD-. ca si precipiiatiile, !or a!ea durata scurta, producandu-se atat inainte de trecerea liniei frontului rece, cat si dupa trecerea ei, ;recipitatiile in masa de aer rece produc e!aporari si ceata la irEiEtime Imediat dupa tra!ersarea regiunii de c.itre linia frontului rece, presiunea creste. temperatura scade, ^antul isi scbimba directia, !a bate dinspre nord-!est Si !a li !ant rece. $par nori $ltocumulus, pentru scurl imp. apoi se Insenineaza. In aerul iccc si umed. dcasupra suprafetei terestre umede si care se mai pastreaza inca calda. se produc instabiiiziri. iar pe timpuC zilei apar nori 2umulus sau 2umulonimbus izointi, din care cad a^erse. ,optile sunt senine. Traiectoriiie ciclonilor mobili in Duropa S-a obser!at ca cicionii mobili au niste druinuri preferenRiale. care tin seama de relieful ma4or aC 7uropei, de repartitia uscatului si a mSrii. dar mai ales Gie confiirurrsti.i ca-rM'i'-C' '.-iric / iMrnrLZ'CK-'M s-'n'ii'=L. Mt-' cu inaitimi pana in 25"" m. Traiectoriiie ciclonilor mobili in )uropa au in general direc4ia !est-est. datorita circulatiei generate specifice zonelor temperate, !anturile de !estr si prezini$ uneori abateri spre nord-est, mai rar spre sud-est. $baferile a4ung la ma*im ?"S fata de directia !est-est. Traiectoriiie retrograde sunt aceiea care se abat de la directia generala cu mai mult de H"S. 0ie sunt destul de rare. Traiectoriiie retrograde care se abaC de la raiectoria clasici, in sensul in!ers acelor de cea, sunt in.sa destul de frec!ente in teritoriul de la nord si est de K 1area ,eagrS si au un roi important In producerea precipi%itiilor in estul 8omaniei. Sc'ema traiecioriilor ciclonilor mobili in liuropa a fost alcatuita prima data de cat re (an )Eebber fig. ..#. Traiectoria 1 este cea mai frec!enta in toate anotimpurile, totalizand Y,3=N b dm cicionii de iarna si &(=n Em cei de !ara Si are trei ramificatii Ia, Ib si Ic. Traiectoria CC este mai frees enta iarna. 'f raiectoria 111 este mai frec!ema iania si are doua ramiflcatii. ill,si iii' i raiectoria C( ociipa a doua freo enta dupa traiectoria i. )ste mai Irec!enia !ara si toarnna. 0e !ananta I( ., circuul C 2 O din cicionii ce se dcplaseaz.'l poste iKuropa, iar pe !arianta I(,,, 22O.
12:

r raiectoria (, care infaienteaza si teritoriui 8omaniei. este a ireia ca frec!enta, are eeie mai muiie ramil%atii trei. ca si traiectoria I# si eel mai mare grad ue comple*itate. preMentami doiu'i de!intii, intai .spse rudest, apoi spre nord-esC, tra!er.sand si ianturi montane. Traiectoria (Ki t-ste mai mult de iarna, pe care .se depiaK,ea.'a l-(-u din cicionii ce se deplaseaza iarna pcsie 9uropa. Traiectoria ^LL, este o traiectone mai Crec^enia !ara. +eplasarea cicionilor pe aceas-l iraieeloricdiiC nordui 1an'# $driaticM, peste depresiunea ;anonica. 1uniii iie-Le'izi, spre lacui 9adoga, in7ucnteaza cie inuite ori !remea in !esftil 8omaniei, producancd in-d precipitatii slabe. Traiectoria (c pomeste din nordul 1Srii $driatice, spre nordul 1ini ,'egre. rra!ersand suciui 8omanicY, unde produce precipitatii bogate. Traiectoria ^^. este o tniiectorie de prima!ari. cfind pe ea circula 1>O din ciclonii mediteraneeni ce se deplaseazS pesfe )uropa, prima!ara. 1ai rar, aceastii traiecton'e este circulars si !ara. +epinsarea pe fratectorii preferentiale a cicioniior atfantici mobili pesre )uropa, poate, atimci cand pe respecti!ele traiectorii se Inregisireaza o frec!enta ridicata a pasa4elor, si creeze tipuri caractenstice de regim plu!iomelric In regiunile sirabatute de aceste traiectorii, 2iclonii tropicaii / form.1 particulanl a cicioniior se manifesto in zonn intertropicaia.. 2icionii tropicaii apar pe frontL.LC tropical. In zona de con!ergentMC a alizeeior dm ceie doua eniisfere. uneori si in zona. aiizeelor, independent de frontunie atrnosferice. $ceste pertiirbatii barice cu deplasarea est-!cst, se transt'oniia in 1"O din cLizun. In ciclom tropicaii. 2iciorui tropscaii sunt !iolenti, dar sunt mult redusii ca suprafata fata de ciclonii temperati. a^ and arii depresionare cu diametre sub 1""" %in. ;resiunea atmosiericil este ioarte scazuta in centrul ciclonuEui `H:"-H?" mb#, iar !anlui are !iteze de 1""-1>" %mNora, uneori depasind 25" %n!'ora. 8egiunile Incon4urafoare sunt calme. doar pe oceane si mari se transmit din aria ciclonului, ^aluri niari. $ria centralLC, ,.oc'iui ciclonu'ii , cu diameirui de 1"-2" %m, prezinta cer senin, temperaturi ridicate si calm atmosferic, datoritii descendentelor ce prod!ic coinprimare, Incalzire si e!aporari. Sistemul de nori. incepand cti 2umulonimbus ce incon4oarS oc'sul
12?

(iolenta cicioniior tropicaii esie data de uriasa energie inmagLizinaKa si pusa in miscare. $ceasta energie este generalLC de marea instabiiitate a a.erului foarte cald si foarte timed 0reccarea redusd si oiimentarea continual cu !apori de ap.1 care eontin caldura lafentS de e!aporare ce !a fi eliberata la condensarile generate de con!ectia termica de amploare, face ca deasupra mS.rilor si oceanelor calde. cicionii tropicaii si fie persistentC si intensi. 2ele mai man dezastre sunt pro!ocate pe tarmuri. /datil cu iaaintarea pe continent, frecarea mare cu , supra far. a terestril reduce energia acestor ciclom. care se sting des'ul de repede in lipsa unui aport de !apori. In emislera nordica, cicionii tropicaii au inituii directia esC-^est. apoi se deplasernza spre nord, ocolind aniiciclonii subtropical, in zona subtropicala cotind spre nord-est, directie pe care o pastreaza si rarii cicloni tropicaii care piltrund in zona tempera'ft. in emisfera sudica. directia initiala este tot est-^est in /ceanul Indian. sud In /ceanu.1 ;acific, iar in /ceanul $tlantic, nici o perturbatie barica nu a4unge la stadiul de ciclon tropical. +irectia cicloniior tropicali din emisfera sudica de!ine apoi sud, esfe tra!ersal braul anticiclonic subtropical prin sectoarele sale de presiune mai scazutii, apoi acesii cicloni se deplaseazii spre sud-est, pana la ocludere. 1a*imul acti!itatii cicloniior tropicali se produce deasupra suprafetelor oceanice. in anotimpui de !ara si in prima pnrte atoamnei fiecarei emisfere, cand suprafata oceanelor este puternic Incalzita. in medie pe glob. anual :"-?" de cicloni tropicali an efecte distrugatoare. ;e glob e*ista ? regiuni in care actioneazii ciclonii tropicali fig. .:#. in emisfera nordicaK 1. ('estul /ceamilui ;acific, cu o medic amtnia de 2> de cicloni. Eumatate dintre ei a4ung la stadiul de tiiifun. !iteza !artfului depasind 15" %nior-i 2. (estuC /ceanului $tlantic, cu o medie anuala de :-1" cicioni tropicali. Se numesc 'urricaneK si se indreapta. in rna4oritatea cazurilor dinspre Insulele 2'apului (erde spre 1area 2araibiior. &. )stuI /ceanului ;acific, cu o medie nntiala de : cicloni, numiti. ca si cei fonnati in /ceanul $ flanC ic. 'urricane.
12>

.. Aoifui <engal, din /ceanul Indian, cu o medie anuala de : cicloni tropicali. 5. 1area $rabiei, cu o medie anualL'C de 2 cicioni iropicaii. In emtst'ern sudtca, acti!itafea cicloniior tropicali e.s'e mai redusaL :. In sud-estul /ceanului ;acific, in retfiunea ;olineziei si a $ustralia sc produc. In medie, : cicioni tropicali pe an. N. In suduC /ceanului Indian se produc. in medie, 2 cicloni tropicnli pe an. Anti3i3!onii $nticiclonii mobili apar in comun cu ciclomi mobili, pe fronfurile atmosferice principals a!and e*tinderea si !itezade deplasare asemsnStoare. Spre finalui e!oiutiei lor. anficicionii mobili se deplaseazfl mai ient decat cicioni mobili si persista mai mult. Aradientii barici orizontali din anticiclonii mobili sunt mai mici decat cei din ciclonii mobili- 9a periferia anticiclonilor mobili sunt generate slabe !anturi di!ergente. 2urentii con!ergent din stratele superioare, care capatS m aria centrals a acestor anticicloni, o miscare descendenta. creeaza comprrrnari si incSlzirea aerului In stratele de mi4loc, fata de care, aerul de Ca suprafata terestrS. mai rece. se alia in in!ersiune tennici persistenta. 0ronturile atmosferice care patrund in anticicloni de orice tip, se distrug. In regim anticiclonic, aerul in descendenta si icSlzire produce e!aporatii, destramand sistemele noroase. Timpul este senin. $mplitudinile diurne de temperaturS si umezeala relati!S sunt mari. (remea senina din sectoarele centrale si sudice ale anticiclonilor mobili are durata scurta. +upfi origine si roIuE 4ucat in geneza si dinamica maseEor de aer, 7romo! grupeaza anticiclonii stationari sau mobili#, in 5 categoriiK 1. $nticiclonii sau dorsale anticic'mice care separa ciclonii unei familiiM care se deplaseazS de pe fronturile principale. Sum put in e*tinsi, reci si se deplaseazS. rapidL 2. $nticiclonii care inc'eie ofam'dic de cicioni numiti anticicloni de irt!aie, pro!in de pe fronturile arctic, antarctic si de pe fronturile polate ale celor douS emisfere. Sunt anticicloni intensi, se deplaseazfc rapid si produc rilciri semnfficad!e.
12H

&. $nticic-mii atabilizati 'i zona temperatd pro!in din anticiclonii de in!azie care se stabilizeazaZ si se e*tind foarte mult pe timpul iemii. $nticiclonuf euro-siberian si anticiclonul 2anadian pro!in din acumularea aerului rece al unor anticicloni de in!azie succesi!i, de pe frontul arctic, anticiclonii stabilizaRi e*tinzandu-se si intensifieandu-se si in urma puternicelor nlciri radiati!e. 9a margine, au grosimi reduse, iar pe deasupra lor se pot deplasa.cicloni mobili. $stfel la periferia anticiclonului euro-siberian. in 8omania, grosimea acesniia nu depaseste :"" m, nereusind de cele mai multe ori sa tra!erseze 2arpatii, iar pe deasupra sa deplasandu-se deseori cicioni calzi si umezi din 1editerana. Intre ceie douS tipuri de formatiuni baric e se formeazS un strat 4os si persistent de nori si adesea cad precipiiatii. ,ebulozitale este aici ridicata la periferiiie anticiclonilor stabilizati. spre deosebire de ariile interioare, unde predominfl !remea seninS. .. $nticiclonii subtropicalZ sunt anticicloni aproape stabilizati,deasupra oceanelor ambelor emisfere. intre latitudinile de &5-."S. $u origine dinamica. Se intensifica periodic prin inglobarea de anticicloni de in!azie de pe fronturile poiare. In ambele emislere trimit prelungiri sub forma de dorsale sau nuclee mobile, spre zona cicionica subpolarM. 2onform legii 2oriolis, nceste deplasflri sunt de!iate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudidi, dupa sistemul curentilor planetari care genereaza !anturi le de !est. $stfel. dorsaiele si nucleele mobile se !or e*tinde, respecti! circula, pe directia dinspre !est-sud-!est. spre est-nordest. $nticiclonii subtropicalC alimenteazS cu aer tropical, sectoarele calde ale ciclonilor mobili de pe frontul polar +orsaiele sau nucleele mobile desprinse din anticiclonul $zorelor, impreuna cu a err continental tropical din nordul $fricii. detennin- !erile secetoase si foarte calde, din reaiunea 1editeranei. 5. $nticiclonii arctici si antarctici sunC dc origine termica, cu formare aproape permanent. ,u sunt grosi, dar sunt e*trem de reci. Traiectoriile unticicioniSor mobili in )uropa

1&"

$nticiclonii mobifi se deplaseaza cu !iieze medii asemSna'toare ciclonilor mobili. In )uropn. ='!iteza lor medie este de 2? %mNora, iar In $merica de ,ord, de &: %mNorft. Se stabilizeazS usor pe occme. in temperate si subpolare. 1uitano!s%i a stabilit faptuC ca in )uropa, anticiclonii mobiii urmeazS trasee preferentiale numiie a*e. Sunt & categorii de a*e de deplasare ale anticiclonilor mobili in )uropa. prezentate in tig. .?K 1. $*clc azorice sunt orientate est - !est, de la fnsuleie $zorc, pana la 1untii $ltai, tra!erseaza ''uropa pe la sudui sau pe la nordtil $lpilor. $erul lor. cu presiune ridicaid. alimenteaza ma*ima banca din centrul $siei, impreuna cu anticiclonii mobiii de pe frontul arctic Siberian. (ara si foamna, instaiarea dorsalei azorice produce caldura si sec eta. I 2. $*ele polare norm ale se destasoara cie la nord-!est, la sud-est In in treats )uropa, cu e*ceptia ^ )uropei sudice. ;e ele se deplaseaza, de pe frontul arctic, an.ticicloni interciclonici sau de in!azie. $*ele polare Z normale ce strabat )uropa, pleaca de pe frontul arctic, din Aroenianda, 1area ,or!egiei, sau 1area <arents si aduc deasupra )uropei, aer maritim arctic. -L &. $*ele ultrapolare strabat )uropa estica si cenfraiil, de la nord-est spres sud-!est. pornind din 1area Dara si din 1area <arents. ;e eie se transports aer uscat si foarte rece In )uropa nordiea, de est si centrals. 1. >. .. 'ROGNO)A &REMII &"e#ea 5i #e"5u! "e#ii (remea este starea fizica a atmosferei in continue sc'irnbare, care infr-tm anumit loc, la un rnoent dat, se caracterizeaza printr-un comple* de procese si fenomene meteorologice. +tferitele tnsusiri, fenomene si procese fizice din atmosfera poartil denumirea de c%mcnte meteomlogice. $cestea suntK radiatia solara care este si factor genetic al climei#, temperatura solului, ternperafura aerului,
1&1

umezeala , nebulozitaten, precipitatiile atmosferice, presiunea atmosferica si !antul. Se adaugS. manifestari fizice secundare ce defmesc 4enomenele meteorologice. In atmosfera. cat si Ca contactul acesteia cu suprafata teresfra se petrec fenomene fizice secundare, ce caracterizeaza diferitele elements meteorologice, fenomenele meteorologice, numite si meteori. 1a4oritatea sunt rezultat aC prezentei apei in stare lic'idi sau solidfl, in atmosfera si la contactul acesteia cu suprafata terestrS, in suspensie, cSdere sau depuse pe suprafata teresI 'idrometeorii#. Se adaugfl fenomene produse de prezenta pulberiior in atmosfera litometeorii# si fenomene produse de trecerea luminii prin atmosfera fotometeorii#, sau de prezenta electricittii atmosferice electrometeorii#, ca si unele caracteristici particuinre ale elementelor meteorolgice cum ar fi !antui tare etc#. (remea poate fi caracterizata sinfetic doar prin caracteristica de baza a elementelor meteorologice definitoriiK temperatura, nebulozitate, precipitatii. +e e*emplu, se poate sintetiza !remea unei regiuni pentru in inter!al astfelK !remea a fost rece, cu cerul acoperit si precipitatii slabe. ;rogramul de masurStori meteorologice se deruleaza prin masBatori insirtimentale si !izuale, la anumite inter!ale de timp. asupra parametrilor ele*nentelor meteorologice. cat si asupra fenomneleor meteorologice, a!and ca scop principal stabilirea tendintelor !iitoare de e!olutie. Succesiunea in timp a diferitelor stflri fizice ale atmosferei, in continua sc'imbare, constiiuie nBrsul sau e!oiufia !remii. Sc'rmbarile !remii sum periodice si neperiodiee. Sc'imbarile periodice sunt ziinice si anuale. fiind dependente de modui diferit de receptare a radiatiei solare, diitoirita formei ;amantului, Tnclinarii a*ei sale si miscarilor sale, de rotatie si re!olutie. Sc'im1rile neperiodiee depind de circulatia generala a atmosferei. )le sunt foarte free!ente mai ales in zonele temperate. ,otiuni de pre!edere a timpului 2unoasterea legilor dupa care se destasoara fenomenele si procesele meteorologice ofera posibilitntea, ca pe baza stabilirii unor situatii sinoptice succesi^'e, si se anticipeze caracterul si e!olutia conditiilor meteorologice pentru anumite teritorii si inter!ale de timp determinate.
1&2

Termenul sinopsis inseamna pre!edere in limbn greaca. 0olsind metoda sinoptica, se poate stabili dnc^l regiunea pentru care se elaboreaza pre!iziunile, se !a mentine in urmdtorul inter!al de timp in aceeasi mas$ de aer, sau urmeaza ss fie tra!ersata de un front meteorolouic, dupa care in regiune se !a instala o masa de aer cu alte caracteristici. 1aterialul sinoptic se transmite de la statiile meteorologice, operati!, la centrele regionale de pre!edere a timpului si la laboratorul de prognoza aC f.,.1 II. +atele de la principalele statii meteorologice sunt transmise in reteaua meteorologies mondialLC. ;entru prognoza se foiosesc 'artile sinoptice de baza, pe care sunt inscrise in drepttil statiilor meteorologice, date codificate ale pnncipalelor elemente meteorologice, conte*ful baric, zonele de precipitatii. maseie de aer etc. Se adauga 'arti particulare cu pri!ire la conllguratia campului baric la diferite inaltimi etc. 1etoda sinoptica se compietenza cu date aetoiogice pro!enite din aerosonda4e, determinnri radar. K-LateCitare, cu a4utorul cirorn se cunoaste distnbutia in altitudine n temperaturti, umezelii, !itezei si directiei ^antuiui si in special a topognifieie barice. ;e baza e!olutiei din internal iKi inter!al sinoptic, a tuturor acestor elemente. a =-tendintelor lor cie deplasare, de e*iindert, restrangere. disparitie sau transfonnare sub influenza suprafetei acti!e din regiunea sfudiata si din regiunile incon4uratoare, a amestecului cu a'e mase de aer etc, a cunoasterii legilor fizicii si meteorologiei si pe baza unei bogate e*perience in domeniu, se efectuenzS prognozele. $cestea pot fl de scurtS durata pana la 2. ore#, de duratS medie 1-5 zile# si de lunga durala peste 5 zile#. 0olosirea metodelor statistics ale fizicii si matematicii. utilizarea pe scarS larga a electronicii si cibemelicii, a imbunstfitit simtitor gradul de !eridicifate aE prognozelor meieoroiogice. )sle de menstionat cs in domeniul meteorologiei se utiiizeaza cele inni performante calculatoare ale iutnii. -tilizarea sareiitiior meteorologiei, a fotografiilor efectuate din cosmos asupra sistemelor noroase, a masurarii prin reze infrarosii a temperaturilor atmosferei la diferite ni!ele si utilizarea pe scara iarga a radarului meteorologic, au re!olutionat meteorologia sinoptica. 1omentele
1&&

importante in dez!oltarea stiintei si te'noiogiei. cum ar fi telegraful, telefonui, radio, calcuiatorul electronic, tele*ui, fa*ul, radarul, tranzistorii. tele!iziunea. comunicatiile prin fibra optica, comunicatiile prin satelit, statiile meteorologice automate, rac'etele meteorologice, satelitii meteorologiei etc, au impulsionat si meteorologia, care este o stunts ,.de !arf . )*perimented si programele meteorologice mondiale costa miliarde de dolari. $ceasta nu esle intampliitor, deoarece, in pragul celui de al treilea mileniu, un numsr important dintre problemele giobale aie omenirii, isi au cauza in atmosferS. Sun tern martorii unui proces lent dar constant de incalzire a atmosferei, care a debutat odatfi cu industrializare. +oar in ultima sutS de ani, temperatura troposferei inferioare a crescut cu 1S 2, fapt ce are consecinfe multiple asupra ttituror In!elisurilor planetei. Se const a `& o poluare accentuata a atmosferei. o acidifiere continue a precipitatiilor ploile aciede#, o subtiere a stratului de ozon, care permite receptarea radia iei ultra!iolete, la !aiori ce produc efecte negati!e. $re loc o aridizare !izibila a zonelor subecuatoriale, tropicale, subtropicale si temperate si mai ales in zonele calde, mai ales in Sa'el. ;recipitatiile capata caracter torential. Sc'imbarile de !reme sunt din ce Tti ce mai impre!izibile. 2onfonn satisticii $gentiei 4aponeze pent.ru mediu. din iulie 2""", in ultimii &" de ani s-a inregistrat o crestere alarmama a pierderilor de !iefi omenesti cauzatfl de dezastrele na'irale. $ceasta crestere este datorata milririi frec!entei si intensitatii dezastrelor climatice, fenomen ce a fosi pus pe seama procesului de inca1zire aC atmosferei. ,umarul de pierderi de !reti omenesti, pro!ocat de dezastrele climatice a fost estimat, pentru aceste trei decenii4a o medie anuala de 1"".""". ;re!ederea timpului pftstreaza incS. grade de probabilitate. ce !ariaz.1 in!ers proportional cu durata perioadei pentm care s-a efectuat prognoza. ;rognozele de scurta durata. sunt aproape intotdeauna e*acte, pentm regiuni omogene si inai ales deasupra mflrilor si oceanelor, unde pcrturbatiile produse de suprafata acti!a. sunt minimc. Sate!itii #eteo"o!o$i3i

1&.

+upa pozitia care o au fata de ;amant, satelitii artificiali sunt geosincroni geostationari# si 'eliosincroni 'eliostationari#. -atelitii geosincroni sunt pozitionati deasupra ecuatorului. In in'iltimea de &".2D6L - -.".""" %m. Sunt station.'in deasuprn unui punci tl* si se rotesc cu o !iteza ungliiulart egala cu ceti Li ;amnntului. 8eteati$ lor unTiflrestc intregul ;anianC. fiind utili mai ales in urma'rirea proceseior sinopnee maiore. +m cauza ungliiului de obser^atie, zonele poi.ire apLir mai pulin clare -atelitii &eliosincroni au planul de rotatie in lungul meridianelor permanent stationar pe directia ;amant-Soare Intr-un inter!al de H" minute, ocolesc ;amantuC la o inflltime in 4ur de i 6D# %m. Imaginile receptate si transmise se fac dupa benzi succesi!e, de la est la !est 4imere sensului de rotatie al ;amaniului#. <enzile !ertieale, continue, in forma de cere, in lungul meridianelor. acopera atat pe partea 'immao cat si pe cea intunecata a ;amantului in cele H" de minute. $ceste benzi compuse dm imagini dreptung'iulare decaiate. sunt usor oblice datorita miscarii de rotatie a ;amantului. Imaginile si informatiile primite de la sa telitii 'eliosincroni ofera de talii asupra parametrilor meteorologici si proceselor sinoptice din oricare regiune a Terrei. ennenul circuiatia generalF. a atmosferei. -nii dintre factorii climatogenetici se pot consfitui si in elemente climatice, total, ca in caN.nl radiatiei solare, sau partial, cum ar fi componenta dinamica, sisteinui circulatiei generale a atmosferei, in cazul !antuiui. +easupra unor spafii e*tinse, regimul elementelor climatice se sc'imba lent, sub influenta latitudinii, a curentilor oceanicC si acirculatiei generate a almosferei generand macrocl'nateie. +iferent4erile ma4ore ale suprafetei acti!e, in interferenta cu circuiatia zonala a atmosferei genereaza mezoclimatele. ,eomogenitatea locala a suprafetei acti!e, produce topoclimateie, comple*e, in cazul suprafetelor mai e*tinse. la ni!el de imitate fizico-geografica si elementare, narurale si antropice, in cazul unor suprafefe restranse, omogene. ale suprafetei ferestre. In esenRa, radiatia solara transmite Terrei tin flu* energetic electromagnetic. $cesta este receptat ma4oriiar pe suprafata terestra si In
1&5

mica masura direct, de catre atmosfera. 8eceptarea acestui tip de enrgie, transformarea sa in energie caloriea, flu*ul spre si dinspre interiorul stratelor superioare ate Terrei, de diterite naturi, depind in cea mai mare masuia de caracteristicile suprafetei subiacente acti!e. $cumularea energetica diferita pe aceasta suprafeta se !a transmite atmosferei, care !a de!eni neomogena pe !erttcalft si orizontala. Se !or genera forte ce !or pune in miscate masa atmosferica, atat pe orizontala, cat si pe !erticala, asigurand concomitent si transferuri energetice. 2ircuiatia generala a atmosferei, prin transfer de masa si energie, !a acr-ona ca un factor de ec'ilibtu, ot*iogenizator. In final, masa in continua miscare a atmosferei este retinuta de forRe gra!itationale si electromagnetice iar intreaga canritate de energie priniita din cosmos de En Soare#, se !a mtoarce, in timp, Inapoi m cosmos, bilanMul energetic al,;amantuiui fsind zero. 2. 1. 2. CLIMAT/LOG1A Si RAMURILE SALE 2limatologia studiaza geneza climatelor prin procesele climatogenetice si sub actiunea factorilor geografici, clasifica si descrie climatele si stabileste repartitia lor geograiica. ;rin continut, metodoiogie de studiu, relatii interdisciplinare, climatologia face parte din grupa disciplinelor geografiei fizice. 2a si alte discipline aie acesteia si climatologia are doua niari directii comple*eK t -lima to login generala genetica/ si climatologia aplicala. 2limatologia generala studiaza factorii climatogeni si modul specific prin care sunt generate di!ersele climate si !ariante aie lor, diferentierea si repartitia lor geografica, !ariatiile climatelor in timp, pe accista baza incercandu-se stabilirea unor tendinte ale !iitoarelor e!olutii, formarea, deplasarea si transformarea maselor de aer, circuiatia generala a atmosferei, stabilirea unor metode indirecte de determinare a paramerrilor unor elemente climatice din ariife in care ltpsesc masurttorile meteoroiogice sau sirurile lungi de date, stabilirea unor metode de ameliorare a climatuiui in sensul dorit de colecti!itat.i umane etc, +e-a lungul timpului, dez!oltarea climatologiei generale a dus la o crestere a di!ersitatii si comple*itatii problematicii abordate si la
1&:

conrurarea unor direcdi specifice, ce s-au constituit in ramuri cu ob4ect distinct de studiu. Intre principaiele ramuri ale ciitnatologiei generale se e!identiazaK - 2limatologia 'ilantului caloric studiaza sc'irnburile radiati! calorice-ce an loc la suprafata terestra si in atmosfera, ce constituie sursa energetica a proceselor climatice. - Topoclimato'gia studiaza regimurile climatice dezO'oltate sub influenta conditiilor fizico-geograflce locale. - 1icrociimato'gia tudiaza rolul particularitatilor suprafetei acti!e in geneza microclimatelor spatiul rnicroclimatic fiind situat liitre suprafata terestra si ni!elul de 2 m# si caracteristicile acestora. ;rincipiile, metodele si rezultatele acestei ramuri au conotatii practice in numeroase domenii, in special in agroclitnatologie. - 2limatologia dinamica sau sinopiica studiaza rolul proceselor circulatiei generale a atmosferei in geneza climatelor. $ceasta ramura a climatologiei are aplicatii in ... - 2limatologia regionala descrie climatele, geneza si repartitia lor spatiala. - ;aleoclimatologia cerceteaza climatele treculului geologic, preistoric si istoric. scimbarile lor si cnuzeie acestor sc'imbari. - 2limatologia teoreticu studiaza legitatile generale care fundamenteaza climatologia generala si ramurile sale, constituind un spri4in si pentru dez!oltarea ramurilor aplicati!e. 2limatologia aplicata studiaza influenta conditiilor climatice asupra diferitelor acti!itati umane. posibilitatile de utilizare ale potentialului climatic, efectele modificarilor produse Sa ni!elul suprafetei acti!e nsupra climatuiui si topoclimatelor cat si a posibilitatilor de ameiiorare a climatelor si topoclimatelor in sensul dorit de comunitatea umana. ;rincipla ramura aplicati!a este 'ioclimatologiti. cu subramurile sale, agrociimatologia, climatologia sil!ica, climatologia medicala, baineoclimatologia etc. -nneaza climatologia trunsporturilor cu subramurile climutologiu rramponurilor temsti!, c'maiologia trdmporturilor maritime fi climatologia transporturilor aeriene, precum si alte ramuri.
1&?

/ parte din metodologia de cercetare si intreg fondul feptic fondul de dale# utilizat de c''matologie si de cStre ramurile sale, apartin meteorologiei. stiintfi cu care clirnatologia este strans legata. 2limatologia asigura asistenta meleorologiei In !edereainibufiStst4rii ampiasamentelor punetelorde masurare. Suprafata acti!a este al doilea ca important dupS radiafia solari, intre factorii climatogenetic9 de aici decurgand apartenenfa climatologiei ia geografta fizica, acfiunea cliinei asupra in!elisurilor geografice este fundamentalM.' 8eL langft influenza indirectM e*ercitata de atmosfera prin reacti!itatea sa cbimica, atrnosfera asigurS. transferul energetic spre celelaite in!elisuri, cantitatea de energie primita si cedata de atmosfera, de la radiatia solata, in e*istenta ;amantului fiind de miliarde de ori mai mare decat energia interna a ;amantulni. +e asemenea, transferurile energetice, circuital apei cu toate consecintele lor, due Ia o dinamica acti!a, !izibila. ;eisa4ul este in mai mare masurt rezultatul climei, decat al factorilor interni. Sc'imfaarile climatice din unele teritorii ale Terrei, in timpurile istoriceM au sc'imbat rapid si radical peisa4ele. Itt cadrul studiilor geografice, in special al celor de geografie fizica, se efectueaza cercetari climafologice in scopul stabilirii acMiunii climei asupra tututor in!elisurilor geografice, inclusi! asupra societatii umane Yi acti!ifitilor desftsurate dc catre ea. 2. 2. FACTORII GENETICI A! CLIMEI 28 2. 1. RADIATIA SOLARA. BILANTUL RADIATI& CALORIC ?1 COM'ONEN0TELESALE 8adiatia soiara $cfiunea climafogenetica a factorilor radiati!i se desfasoara sub influents factorilor astronomici ce conditioneazft intensitatea radiapei solare si repartitia sa pe suprafata terestra. 0actorii astronomici suntL distantM faf& de Soare, !ariatiiEe minore ale acti!itStii solare pe parcursiil unui an, sfericirafea ;Smantului, inclinarea a*ei sale fata de planul de rotatie In 4irrul Soarelui, parametrii misca4rilor de rotatie si de
1&>

re!olufte ale ;amantului cumul de factorC care poate fi e*primat prin Eatitudinea geograficft#. 2antitatea de enrgie primita de cstie ;ainnni este determinate de distata fata de Soare si in foarte mica masura de fluctuatiiie periodice si neperiodice aie acfi!itSfir solare. Totalitatea flu*urilor radiati!e ce strabat atmosfera eresti'S constitute factorii radiati!i, facforii climatogenetici fundamental. 8epartifta radiatiei sclare globule totals# 1edia aua-i a radiatiei glo'ale inregistreazS !alori sub :" %calNcm Nan in zonele polare si de :"->" %calNcm?an in zonele subpolare Ponele temperate primesc in medie, anual, circa >"-1&" %calNcm Nan. (aloarea medie anuala a radiatiei solare globale este pentm 8omania, de circa 12" %calNcm=. In zonele subtropicale, !alorile medii se situeaza tntre 1&"-15" %caiNcm Nan. 2ele mai ridicate !aiori se inregistrea2& in zonele tropicale, cu umezeala sctzuta a troposferei si in special nebulozitate redusS 15"-2 6# %calNcm(an#. In zonele subecuatorisle si ecuatoriale, umezeala si nebuiozitatea ridicata fac ca radiatia globala medie primita pe parcu*sul unui an, sS fie mai scazuta decat cea receptald in zoneC tropicale 1."-1?" %calNcm Nan#. +atorita unei suprafete mai man ocupata de uscat, implicit unor umezeli mai scSzufe a aerului si unei nebulozitati mai scazute decat cele din emisfera sudica, in emisfera nordicS, !aiorile medii anuale sunt in general, pentru fiecare zona climafica, cu e*ceptia zonei polare, mai ridicate cu circa 1" %caiNcm= decat !aiorile receptate de respecti!ele zone climatice ale emtsferei sudice. 2ele mni ruiicate nietiii anuaie K^lc radiatiei solar-.L globale se inrep-..ucn@.Mi ai *onelc tropicaif si c'iar subiropicalc din $nier4ca 2entrala si respecti! $merica de ,ord ;odisul 1e*icului si $rizona#, cu !alori de peste 2"" %calNcm^ iar !n zonete aride din nordul $fricii, ;eninsula $rnb'ic$ si suduE ;odisului Iranului, de peste 21" %calNcmM. 8ecordurile pentru Intreaga pianeta sunt inregistrate in sud^il )giptului si nordul Sudanului si in 7ed4az in !estul ;eninsulei $rabice, in apropierea tarmurilor 1Srii 8osii#, cu metlii anuale de peste 22" %calNcrn&Nan. In arii cu permanent ciclonicS, din zonele subpolare si c'iar din cele temperate, cum ar fi cele din nordul oceanetor $tlantic sY ;acific,
1&H

!alorile medii anuale ale radiariei globale coboarS sub :" %calNcm=. (alori mai scdzute decal cele specifice zonei tropicale se inregistreaza in teritoriile din sudul si sud-estul $siei, aflate In aria climatului masonic, unde sezonul cald. In care predominS mu-sanul de !arS, dinspre oceane, este e*cesi! de umed si cu nebulozitate ridicata. -mezeala ridicata a aerului si nebuiozitatea ridicatS fac ca in cele mai umede zone ecuatoriale, cum ar fi $mazonia sau aria Aoifului Auineei, !alorile medii anua4e ale radiatiei globale sa coboare sub 15" %calNcm . 2ele mai mari si cele mai reduse !alori medii lunare se Inregistreaza in lunile in care se produc soistitiile, iunie si decembrie, iuna iunie liind luna de ma*im pentru emisfera nordica si de minim penfru emisfera sudica, iar decembrie, Iuna a !alorilor medii cele mai ridicate pentai emisfera sudica si a !alorilor cele inai scazute, in emisfera nordicd. (alorile medii ale radiafiei solare globale in lima decembrie este de la " %calNcm=', la nord de latifudinea nordica de ?"S, und.e In aceastS Iuna este noapte polara. ;e oceanele temperate si subpolare sudice, in aceasta iuna se primeste in medie o cantitate de 1"-12 %calNcm^ iar In $ntarctica, unde predominS regim anticiclonic, cu timp senin, peste 1. %calNcm=, cantitate comparabila cu cea primita de arii temperate continentale din emisfera sudica, In aceasta Iuna, clar cantitatea de radiatie globala primita de suprafata $ntarcticii se pierde aproape In totalitate prin refle*ie de pe suprafata g'etii si a zapezii. In aceasta Iuna, in central si nordul $ustraliei se primeste in medie o cantitate de peste 15 %calNcrrT, iar In sudul $fricii, in +esertul 2ala'ari si In $merica de Sud, la est de $nzi, in Aram 2'aco, se recepleaza in medie, peste 2" %calNcm'. IIsi. .H#. (alorile medii ale radiatiei solare globale in luna iunie prezinta o zonalitate latitudinala ... doar in emisfera sudica. )misfera nordica, cu intinse arii continentale, tarmuri cu mare inuozitaie Si predominanta a unor important curenti oceanici, reci sau cai@.i, cu directie in sens^iC longitudinii, prezintl o distributie !ariata, in care se impun rele!ant si caracteristicile suprKii=ctei acti!e. $riile cu !alori medii lunare de peste 2" %calNcm' sunt mai numeroase si mai e*tinse decat ceie Irrregistrate in Iuna decembrie in emisfera sudioi.
1."

In zona polului nordMse Inregistreazfl pesie 2" %calNcm=, in zoneie subpolare si temperate se inregistTeaza in 4ur de 1.-1: %calNcm., lacand e*ceptie ariile ciclonale din $tlanticul de nord si ;acificul de nord, uiide se Inregistreaza sub > %calNcm=, si peste IS %calN'cni=, in ariile centrale, aride, ale $mericii de ,ord ;odisi.i 1are'ii <azin# si $siei $sia 2entrala#. In zoneie sublropicale se inregistreaza peste IS %caiNcm=. fn zoneie tropicaie, in nordul $fricii. in $sia de sud-!est si in nordul ;odisului 1e*ican se inregistreaza peste 2" %calNcm=, iar in zoneie climatului musonic, din $sia de sud si sud-est, datorita musonului de !ara, sub 12 %calNcm2 . In zona ecuatoriala si subecuatoriala se inregistreaza cca 12 %calNcm2,, iar in zone ecuatoriale umede, c'iar sub > %calNcm2. In )misfera Sudica la !alorile medii lunare ale radiatiei solare giobnle ale lunii innie scad constant, din zona tropicals, spre cea polara. uncle, in conditiile noptii polare, a4ung la." %calNcnr . 8epartitia bilantului radiati! caloric al suprafetet rerestre si a eomponenrelor sale. <ilan4ul radiati! al suprafetei terestre reprezinta. raportul dintre cantitatea de energie radianta primita si cea pierduta. <ilanfui radiati! este poziri! pe intreaga planeta, cu e*cepfs'a zonelor continentale ultrapolare. (alorile sale sunt, pe oceane, cu 25O mai mari decat pe sup rate tele continentale. Ponele uniede prezinta !atori mari, iar zonele aride, !alori scazute. (alorile medii anuale ale bilantului radiati! al suprafetei terestre esfe ridicat In zonele caide, depasind 1." %calNcm(an, pe suprafata 1arii 8osii, a 1arii $rables, a 1arii Timor si a /ceamilui Indian, la nord!est de $ustralia, dar fiind sub :" %calNcrrfNan in teritoriile tropicale aride, unde aerul lipsit de umezeala si nebulozitatea scazuta, permit pierderi radiati!e nocturne marl de pe supraffa terestra fig. 51#. In mnedie, pentru 8omania, !aloarea bilantuiui radiati! al suprafetei terestre este de 5" %calNcm(an. ;e suprafata calotei glaeiare a /ceanului fng'etat, !alorile medii ale bilantului radiati! se situeazi in 4ur de 2 %calNcm2Nan, scazand pana la !alori -rntre -. si -5 %calNcm'Nan, iar ^n centrul $ntarctica la -? - -> %calNcm'N'an. (aloriEe temperaturii medii anuale ale suprafetelor ac!atice si continentale psstrandu-se In general
1.1

constante de la an la an, rezulti cfl !alorile medii anuale ale bilantului caloric, pe total pEaneta, este ", <ilantul caloric este alcfiniit din bilantul radiati!, caldu*a pieiduta. prin e!aporare si caldura cedata aerului prin flu* turbulent. 2aniitutile de caldura consumute in medie, anual, pentru e!aporare sunt foarte mari deasupra suprafetelor ac!atice din zona caldaL mari, deasupm suprafefelor ac!atice din zonele renipeniia. nn*icnne in arii continentale si scteute in zone coniinentale aride si in zonele subpolare si polare. ;e supra let a oceaneior din zonele tropicale, e!aporatia este niai puieniica decat de pe suprafata oceaneior din zonele ecuatoriale, datorita rudiatiei mai mari si deficiiuiui de saturatie mai ridicat din zonele tropicale. ;e suprafeteie oceaneior din zona tropicala se consuma anual. in medie, o cantitate uriasa de caldunl, in procesele de e!aporare peste 12" %calNcm'Nan#. 2nntitati mari de cftidura se consumGl in procese de e!aporare si de deasupra curentilor oceanicK calzi, in zonele temperate si reci. +e pe suprafata uscatului, eel mai nine consuni caloric pentru e!aporare se produce in zonele ecuatoriale umede circa :" %cniNcrn(an. cantitnte sutlcieniil penttu c.apM-area unui strat de apa cu grosiinea de 1 m#. iar in zonelc polare coniinentale. consumui caloric pentru e!aporatie e.ste aproape ". ;e anotimpuri, consumui caloric pentru e!aporatie este in.*im in !ara fiecdrei emisfere, pe suprafctele continentale si toamna deasupra oceaneior. iar ^alorile minime se inregistreaza in iarna fieca*ei emisfere. de pe suprafetele continenfale si prima!arn. dc pe suprafetele oceanice. ;rin Elu* caloric turbulent, supra fata teresira eedeaza atmoisferei mari cantitati de caldura. +e pe suprafata Terrei. doar suprafete continentale din zonele polare, cum sunt Aroenlanda si $ntarctica, sau cele in care atmosfera este mai caida in tot timpul anului, decat suprafata terestra, nu tranmit atmosferei caldura prin flu* caloric turbulent. Supmfetele oceanice transmit !alori ce !ariaza de la " %calNcm?an, in zona marilor 8osie, $rabiei si Aolfului ;ersic, crescand la peste &" %calNcm Nan, in ariile curentilor calzi din zonele temeperate ale oceaneior. atingand recordul pe suprafata Aolfstream-ului, in zona subpolara si in 4urui ar'ipeiagului S!albard, in zona polara, unde transimisia terriiicS catre
1.2

atmosaferil, prin flu* turbulent, depaseste ." %calNcm?an, cantitate aproape la fel de mare ca si flu*ul radiatiei soiare globale in aceasta arie, putat spime ca aria mai berieficiaza de inca un Soare. din adancuri. Suprafafa uscatului transmite atmosferei, prin flu* caloric turbulent, in medie anuaia, cantitan de caldura care !ariaza de la " %calNcrn?an in zonele polare, la 2" %calNcm?an, pentru teritoriul 8omaniei, pana la peste :" %caiNcm'5an in Sa'ara, in zonele ecuatoriaie, piertderiie de caldura ale supafetei terestre, ciltre atmosfera, prin flu* caloric turbulent, sunt sub 2" %calNcm(an, aici caldura fiind transmisa atmosferei ca temperatura potentia%a, sub forma de !apori. Pona calda este un urias receptor de caldura, care odata preluara, este transmisa pe intregu3 glob, prin curenti oceanici, sau prin imermediul circulaiiei atmosferice, care transports spre zone mai reci, aerul incalzit prin flu* turbulen si !aporii de apa ce contin caldura latenta de condensare. In zonele subtropicale, temperate si subpolare, temperatura troposferei inferioare este rezultatul unor procese radiati!e si tennice propriii acestor zone, dar si preluarii de caldura de catre masele de aer, direct de la suprafateie curentilor oceanici calzi, sau transmitand spre interiorul continentelor caldura latenta de !aporizare, continuta de cantitati imense de !apori de apa, caldura care in urma ine!itabilelor condensari deasupra continentelor, se !a transforma in caldura latenta de condensare. In zonele polare, aportul caloric ai curentilor calzi nu mai poate fi transmis la suprafata, deasupra banc'izei polare. 2nlitatea de !apori care poate fl continuta de aerul rece este redusa, precipitaniie reduse, nu se*ista un aport caloric substantial, eliberat la condensari, deci aportul termic crre face ca in aceste arii temperatura medie sa nu coboare sub -H"S 2, este datorat circulatiei generale a atmosferei. 2. 2. 2. SU'RAFATA SUBIACENTA ACT"&A 0actorii t(ico-gcografici desemnati sub acest generic sum constituiti de !arietatea insusirilor suprafetei terestre, care are un rol decisi! in imprimarea trasaturflor Elzice ale atmosferei inferioare. 2aracteristicile import.inte, cu rol climatogenetic ma4or, ale acesteia, constau In natura
1.&

sa, apa sau uscat, ca si in alte caracteristici. intre care, relieful. in special prin parametrul altitudine, e*erciln modificart ma4ore. Influenta usratului G4i a niiirii asupra ciimatului Intre cele doua tipun ma4ore dc suprafata acti!a e*ista deo.scbin tansante-. In capaeitaica lor de a a'menta troposlera cu caldura si !npon de apa. Tra.nsmisia calorica spre atmosfera, de pe cele doua tipuri dc suprafete esie at at de diferita, dafontS deoscbinlor man c'ntrc caractenstscde Cor calorice. $stfel, apa arc un aibedou rnediu mai redus cu 1"-2" SG\ decat uscatul lipsit de strat de zapada. Spre deose'ire de sol, mediul ac!atic este transparent, radtatiile patrund la adancinn mari, lar mobilitatea mediului ac!atic asigura o posibi'tate in plus de transmitere spre adanc, sau dinspre adanc, a flu*urilor calorice. Suprafeteie ac!atice cedeaMa atmosferei in mod direct, doar 1"O din cantitatea de caldura primita, fata de suprafata uscatului. care cedeazi circa ."-5"O, ccildnra primita de ape fiind consnmata Ynsa prsponderenl in procese e'e +easupra oceaneior, radiatia difuza creste in detrimentul eelei directe, radiatia giobaia este mai scilzuta deasupra oceaneior, ca si radiatin efecti!fi. +easupra uscatului, trasatunie climntelor oceanice pot fi transmise in interior la mari distante. dacS sistemul curentilor atmoslerici este indteptat ma4oritar spre continent si daea mari lanturi montane nu bloc'eaza accesul spre interior. $sttel, c'matul oceanic se e.^tin.de In 2'ampia Aermano-;oloneza. la peste 1""" %m de tarmurile 1arii ,ordului. In ciiniateie oceanice, inertia tertmea este mare, prirna!ara este mai rece decat toamna, lunile cu temperatura medie cea mai ndicata sunt august in emistera nordica si t'ebruane. in emisfera sudica, iar lunile cu temperaturile medii ceie mai seizure stint februarie In emisfera nordica si august in emisfera sudica.'= TemeperaruriEe ma*ime si minima anuale se inregistreaza in general, cu douil luni intarziere fata de datele' solstitiilor. +easupra oceaneior. amplitudinea medie anuaEa= a temperaturii aeaiiui creste de la 2-&= 2. la ecuaror, ] la 1"-12S 2, In zonele subpoiare. (alorile sunt mat crescute pentai teritoriiie in care
1..

uscaful este ma4oritar, pentru toate zonele ciimatice. In zonele temperate si subpoiare oceanice, amplitudinea medie anuala a temperaturii aenilui a4unge s& fie dfi :-? ori mai rnic7. decaf deasupra uscarului, in climate e*cesi! continentale. +e e*emplu, !aloarea medie a acesteia este de 5. S 2 la /imea%on si de doar >= 2 In Insufele S'etland. $inpiirudinile zilnice ale temperaturii aerului, nu depiEsesc deasupra oceaneior !alorile de i-2S2. 2aracteristicile termice diferite ale apei si uscatuiui se rssfrang si in caracteristicile barice diferite. larna se inregistreaza ma*imele barice deasupra continentelor., iar !ara deasupra oceaneior, din aceasta rezultand circulatia musonica, pe teritorii intinse. sou !anruri locale prodiise de !ariatiiEe barice diume dintre ape si uscat bri*ele de mareuscat#. +atorita reducerii fortei de frecare, deasupra oceaneior !iteza !nnruEui esie crescuta, camparati! cu anile continentale, directia este aproape paralela cu izobarele, fata de ariile continentale, undc este oblict fata de izobare, iar difererrtieriie barice se anuleazSt mult mai repede decat pe oceane. $cesta este unuf dintre moti!ele pentni care depresiuni barice foarte adanci, cum sunt cicionii tropicaii, se distrug rapid, cand a4ung deasupra uscarului. +ifeiitii parametri ai umezelii aerului au !alori mai ridicate deasupra suprnfetelor ac!atice, decat deasupra uscatuiui, cu e*ceptia deficitului de saturatie. $stfel, umezeala absoluia si umezeala relati!e sunt mai ridicate cu mult deasupra suprafetelor oceanice. +atorita acesrui fapt, ceata este mai frec!enta deasupra suprafetelor oceanice, iar nebuiozitafea este mai ridicat$ decat deasupra uscatuiui. (alorile medii multianuale ale precipitatiilor atmosferice-sunt mai mari deasupra oceaneior si a tSrmurilor, decat in interiorul continentelor. Sur!in si modificiri ma4ore ale regimuiui. $stfel, daca ciimatul temperat continental se caracterizeaza printr-un semestru cald si pioios, in ciimatul ternperat oceanic, !alorile cantitatiior de precipitatii din cele douil semestre esfe asemSoator, uneori fiind cu putin mai mari cantitdtile cflzute in semestrul rece.
1.5

+atoriia acestor diferentien puternice dintre parametrii tuturor elementelor si fenomenelor ciimatice, intie suprafetele oceanice si ceie ale continentelor. sunt generate doufi tipuri fundamentale de ciimat. oceanic si continental. Infiuenta reliefului asupra climatului +inlre factorii climatogenetici apartinand suprafefei uscatuiui, relieful, ca factor local de actiune. se . impune eel mai putemic, mai ales prin altitudine. 0at$ de alte forme de relief, in cazul muntilor. intluenta nliitudinii de!ine pregnantt, generand diferentieri ma4ore ale tuturor elemenfelor si fenomenelor ciimatice, conturandu-se ^'arianta de ciimat de munte, ciimat care isi e*ercitd influenta si asupra regiunilor in!ecinate. ;e langS altitudine, actiunea climatogeneficl a reliefului se manifests si prin e*pozitb si inclinarea !ersantilor Si prin morfologie. 8elieful ma4or ai continentelor, prin modificarea circulatiei generale a atmosferei, poate iniluenta caracteristicile si distributia mezoclimatelor. iar formele de relief cu n'lltudini si e*tinderi mai reduse, Isi imprimfl influenta la ni!el topociimatic. 8udiatin solura. 2resterea altitudinii duce la sciderea grosimii troposferei uiide se atla ma4oritatea masei atmosferei#, la scaderea concentraYiei In !apori de apa si inirnpuritafi, ceea ce duce la cresierea transparentei, rezultand o creste re a flu*ului radiatiei solare directe. In ariile montane de medie si mare altitudine, cresterea cantitiltii de radiatie directi este mai e!identa iarna, cand aceste ani se alia de multe ori deasupra norilor din eta4uC inferior. In $lpi, intre altitudinile de 2"//-&/2D# m, radiaiia directa este mai mare In comparatie cu ariile 4oase incon4uratoare. cu &" =Q, !ara si cu 5" =Q, inrnn. Tot in $lpi, la altitudinen de 1>"" m. radiatia ultra!ioleta este de 2,5 ori mai intensa iarna si de 2 on mai intensa !ara, fata de altitudinea ... altttudinea de &""" m, in zona temperad. radiatia difuz$ este de 2,5 ori mai mic.l decat in ^Lli. In eia4ul Yi^pezilor pennanente, datorita numeroaselor procese de reile*ie, radiatia difuza creste. in urma proceselor mentionate. pe total, radiatia globala este mai ridicata, la altitudinea de &2DD# n! cu 2"-&" =G\ fata, de ariile 4oase in!ecinate.
1.:

)*pozitia si panta !ersantilor este importantL# mai ales in cazul radiatiei direefe si @lobale 9a nltirudine. radiatia efecti!a es e mare, mai ales in noptile serune, radiatia terestra stcabstand tisor o atmostenl mai subtire. mai uscata ci mai cumtS, iKn contraradiatin alinosferei, *tiziit$, nu produce efecfe compensatorCC (alorile bilanfului radiati! se reduc odata cu altitudinea. Temperattira aentlui. Tempcratuni .icrului scade odat$ cu alfitudinea dupti gradienruC fernuc !ertical de ".5-",:= A'D6# m. (alorile medii nle acesuu gradient sunC diferite, fiind in ariiie connnentale ale zouei temperate. In medie. mai mari de ".>S 2 N1"" m. !ara si ziua si mai rmei de "..l\ '.= ]' 1"" m, iarna si noaptea. $ceste scilderi sunt produse de radiatia efecti!a, mai mare in zonele de altitudine si cie ctZntacrul mai bun al aril lor inalie, cu masele de aer ale atmosferet iibere, reci, datorita depanilri i lor de sursa principals de incaizire a atmosferei. suprafata terestra. In ariile montane, in formele negati!e de relief, depresiuni si !ai, mai ales in regim anticiclonic, toamna si iarna, noaptea si dimineata, se creeaza conditii fa!orabile instalarii in!ersiunilor termice. +atorita contactului mai facil cu sfratele mai inalte ale atmosferei Iibere, o parte din trasaturile termice ale muntilor, sunt influentate, intr-un grad ce creste cu altirudinea, de caracteristicile termice ale atmosferei Iibere. $srfel. comparati! cu ariile 4oase, unde in ariile temperat-continentale, mediile lunare cele mai ridicate se inregistreazS in iulie, 4ar cele mai- scazute In ianuarie, in ariile montane ina'e, creste inertia termicfi, !alorile medii lunare cele mai ridicate Inregistrandu-se in august, iar !alorile medii lunare cele mai scazute, in luna februarie. $mplitudinile termice scad cu altirudinea. +e asemenea, momentele ma*imei absolute si al minimei absolute, sunt inlarziate fata de ariile 4oase. 2ontacrul mai dificil sau mai facil cu masele de aer ale atmosferei Iibere. face ca amplitudinile termice zilnice si anuale sa fie mai ridicate in formele conca!e de relief si mai scazute deasupra formelor de relief con!e*e. ,ebulozitatea mai crescutS din muntii 4osi si mi4locii reduce mult ampiitudinea termica medie anuaissi la 4umarate, ampiitudinea zilnica.
1.?

;resiunea atnBsferics. Influenta directs, sesizabila senzorial, apresiunii atmosferice asupra climatului este scSzutS, fiind simtita doar la ascensiuni sau coborari rapide, pe un ecart mare de altitudine, fiind restricti!e pentru dez!oltarea societatii omenesti, la altitudini mai man de &""" m, praguE superiuor al asezarilor umane fiind in zona caldfl, in $nzii peru!ieni, de 52"" m. ;rin rarefierea masei atmosferice se produce o crestere a f'i*uiui radiati!, 4ar diferentele barice genereazft circularia atmosfericS., generala si locals, cu sistemul de !an tun si de formafii barice mobile, care ac`ioneaza ca factor moderator, atat termic, cat si pentru umezeaia. Influenta sa este sesizabila aproape asupra tuturor elementeior si fenomenelor climatice. -mezeaia uerului. -mezeaia absolute scade cu altirudiea, dart mai meet decat in atmosfera libera, deoarece suprafata terestra asigura un plus de !apori de apS, prin e!aporari, desi aceestea scad putemic odata cu cresterea altttudinit, iar sc'imburile cu atmosfera libera, mai uscata, sunt foarte intense. 1a*imele anuale se produc !ara, iar minimele iarna, indiferent de altitudine. -mezeaia relati!a. 9a altitudini mi4locii si mari, !alorile medii lunare cele mai ridicate se produc !ara, iar cele mai coborate, iarna, in!ers decat in ariile 4oase. In ariile 4oase, !ara, datorita e!aporSrilor intense, tensiunea !aporilor creste. dar incalzirea puternica a aerului duce la cresterea si mai rapida a !alorii tensiunii de saturatie. in plus, !ara, !aporii de apa capata densititi mult mai mici, la temperaturi ridicate, comparati! cu aeniC uscat a!and aceleasi temperaturi, generandu-se conditiile unei puternice con!ectii in masele de aer cald si umed. $ceste mase se !or deplasa pe !erticals, atat In atmosfera libera, cat si pe !ersanti montani, unde !anturile de !ale, din sistemul circulatiei periodice locale, !or accentua umezirea printr-un contact dinamic cu suprafata !Silor. cu un potential mare de e!apotranspiratie. $erul umed din ariile 4ose, deplasat pe altitudine, !a fi Inlocuit de aer cu continut mai scazut in !apori, pro!enit din descendenYa din strate inalte ale troposferei. Temperaturile ridicate, ridicand !aloarea iensiunii de saturatie, !or accentua scSderea !alorilor
1.>

In ariile 4ose, iar temperaturile scazute din ariile inalte, !or soldea !alorile tensiunii de safuratie, ma rind !alorile umezelii relati!e. Iarna, umezeaia relati!a este sczuta In ariile montane, datorita aportului scazut de !apori de a pa de pe suprafata terestra locala, cat si de un aport redus dinspre !ai, predominand miscari descendente. iar in !ai, aerui umed este rc-nut sub stratele de in!ersiune, in situatia unor frec!ente si intense in!ersiuni termice. cauzte de regimuri barice anticiclonice. dar si cu alte cauze. Scflderea !alorii tensiunii de saturatie. datorata scflderii tempcrafurii, nu poate cotnpensa sca'derea si mai rapida a tensiunii !aporilor de apS. 8egimul diurn al umezelii relati!e a aerului in ariiie montane este deasemenea in!ers celui din ariile 4oase, mecanismele de actiune ce produc aceastfl situatie fiind asemSnatore celor care genereaza panicutnritfltile regimului anual. (alorile cele mai ridicate se produc la amiazS, in inter!alul de ma*im al con!ectiei. iar ^-alorile cele mai scazute, in partea a doua a noptii. in perioada de m*ima dez!oliare a miscarilor descendente. circulatia periodicM locals, !anturile de munte!ale a!and un rol important in conturarea unei astfel de distributii $ceasta im!ersare a tipului de regim fata de situatia prezenta in ariile 4oase si muntii inalti din zonele aride si semiaride . $colo,sc'imburile de umezeala dintre altitudinile redusesi cele ridicate suntlimitate, tensiunea !aporilor de apa a!and un rol ai redus, sc'imbariie de temperatura, care modifica !alorile tensiunii de saturatie fiind 'otaratoare. ,ebulozitaiea. +acil in ariiie 4oase, !alonren nebulozitatii este in special rezultatul regimului circulatiei generale a atmosferei, in munti inten'in numerosi faciori iocali, cum ar fi rolul de bara4 e*ercitat de lanturiieL montane, orienfarea !ersantilor fat& de rad'itin solarfl si directia ^'anturilor, altinidine etc. In zonele temperate, pe !eranii cu e*poz-ie sudic-5, cu pante K 4duse. se creeaza conditii ideaie pentru dez!oltarea con!ectiei term ice .si npariiia norilor cumuliformi. ,ebuiozitatea redusi caracterizeza muntii main dm zonele aride si semiaride miintii $siei 2entrale, ;amir. Tibet, ;odisul 1arelui 0iazin. ;odisul 1e*icului etc.#. ;e flancurile dinspre ocean, ale
1.H

lantunlor montane, sail pc directiLi Bm7niior doinirunte. se produc nori con*ecti!i orogralici si precipitatii mai ridicate dccKii in regiunile Incon4uraioare. ;e f'ncurile interne dinspre comment, ca si pe cele adapostite fac de circuiatia dominantKC, se produc miscari catabatice, foe'n. care due Ca uscarea aeruiur si scaderea nebuloz'atii- In muntii inaiti. in corelotie cu regirnui umezeiii relati!e a aen.il ui, nebulozitatea cresre ^araa scazand iania, cand aceste arii se art a deasupra nonlor inferiori. $ici, ia disianta de sursele de umezire, nebulozitatea este minima la amiaza si ma*ima noaprea, tac ton.il de control tlind in principal femperarura aemlu9 a dire i crestere ia nniiaza. duce la cresterea ^alorii tensiuniK de snturatie. scaderea fernperaturii noaptea. diicand ia scaderea tensiunii de snturatie. 2eata este foarte frec!enta m regiuniie montane, la sol si in ina.ir.ime, aceasta din urrn& 7ind adesea greu de deosebit fata de nori- 0aciorii fa!oriznti sum generati de turbulenta mare si amestecul freceni al nuselor de aer cu umezeli si tempera tun dilerite. de !alorile reduse ale tensiunii de saruratie in cltmat rece, de frec!enta si intensitatea mare n in!ersitmiior rermice, aerul umed fiind acumulat la sol, sub sfrarul de in!ersiune eCc ;recipitatiiie atmnsferice. 2on!ectia oroizrafica delermina cresterea cantitatilor de precipitatii. desigur, in anumite conditii si pana la anumiie iimite. 2resierea este direct proporuonaia cu inaiuinea barierei montane, insa. de la o limits in si is, intensificarca condensariii produsa de scaderea temperaturii odata cu altitudinea, rut mai poate concura cu scSderea tensiunii !aporiior de apa, intensitatea condensarilor scade. scazand caniifatea do precipitatii, ,i!elul de altitudine Ca care precipifatiile ating !aioarea ma*ima, se mimeste ni!elul optimului plu!iomefric, care este o !aloare medie niuitiamiala. $cesta este diferit de la o zona ia aita. deptnzand de tensiunea !aporifor si de )eniperatura. fiind dilerii si pe plan local, in functie de e*pozitia !ersantilor )arn de circuiafiile cu di!erse caracteristici ale tensiunii ^aporilor si de e*pozitia !ersantilor. 8egimul sail diurn si anuai esie deasemenea determinat de regimul diurn si auu.il aC tensiunii !aporiior si temporatiirii aerului. +e reguia. !aiorile acestiiia sunC mai sc$zi7e in zonele umede si mai
15"

ridicate in zonele calde. In zonn tempcrata, la latituEinL asemanatoare. !alorile optimului plu^ iometric sunt in iunil altitudinii de 2""" in. in 2arpati. la 22"Z& m. in 2nucaz, la 25"" m, iar in muntii $siei G==enirale. la &""" in. 1a*imele plu!iometrice ale Terrei inreMistreKiNa '. KKLori medii multiamiale de peste i E 5"" nun 2 'ernif#und4i .si 1aBs@nram, in India de nord-esi '^ -'aiaiea%'. din 7aBaii#, fiind de nauira. orograilca. ;c ^ersaKitii ..su' !ant=. 'i depresiuni si in podisunle interio.in-. mcon4urafe de lantiiri rnonlnne. canti1tiEe de precipitatii sum scizute. +atorita scaderii temperaturilor odanl cu aliiiudinea, creste procentui prectpitatiilor solide, care pQ\r de!eni e*clusi!e. $stfel. in zona teniperatKC. in $lpii fiDepei, la poalc, in medie, doLir 5-1" =o din cantitalea onunli de precipitatii este sub forma soltdi, iar ia a'itudinile de peste &5"" m. precipitatiile sunt c*cCu.si^ .sub %\rma solida. +nrata medie a straiului dc zapac9i create in zona lemperata, cu &-. zile, ia o crestere a airinidinii c^i C"" m. +isfributia pe Terra a str.iru'u de YLlpadl csie Ibnrte !nriabila. ti4nd in functie de mmi9-rosi faciorL, inlrc care doi sunt decisi!iK temperaiura aerului si region' si-i. cantilatea si regimul precipitain'ior arniosfericu 9mr'ta giieturilor si a zapezilor permanenfe este atLir cliniaiicn cai si orografica. 9imita oro@rallca csie deienniraia de LKitiuLdme. orieniarea cuimilor si e*poYiria ^ersnntiior. ca si de mortblouia reliefu'ii. in eseiua de niodui m 4re acesn factori, impreuna cu natura prcdorninanta a suprnEelei acti!e, actioneaza in corclatie cu radiatia soianl Si cu camcleristicile circulatiei geriera9Z a afnio.sferei. deciNand !aiorile si regirnui temperaturii aeruiui si a precipitatiilor atmosferice. $stEel. inlre iatimdinile de "-i"=, limita zapezilor pcrmanente poate coboain la .'iltitiidmea de .:"" m. in emisfera nordica si pana la 5""" in, in emisiera sudicaL intre Intitiidinile de 2/-&"'^ la 516# m. in einisfera nordica si In 5:"" m, in emisfl-ra sudicaL intre latitudinile de ."-5"=, ia 166# m, in eniislera nordid si la 15"" m, in emisfera sudicaK intrc latitudinile de :"-?"=, ia 1 1"" m. in emisfera nordica si la " m, in emis'era sudica. +ntori-I prccipitLnii%\r bogate, irniita zapezilor permanente coboara uneon si sun latitudir4ca lMtuennei de "S. +ependenta limitei intenoare la care coboara zipeziie
151

permanentM, fata de cantirai!a de precipitatii, este mai puremica dec at dependenta fa-l de regimul tennic $cest fapt este demonstrat de situatia din 2aucazul (estic, unde, pe !ersantul sudic bogat in precipitatii. dar calditros, 'mbiic g'elanloK pot col-ora pana la altitudinea de 2>"" its, pe cand. pe !ersaniul nordic, rnai rece, dar mai uscat, g'etarii pot cobori doar pana la altitudinea de &."" m &antu!. Specificul ariilor montane este dat in special de frec!enta si intensitatea mare a circulatiei periodice locale, !anturile de miunte-!ale, proces sesizabil pe !ersanti si predominant pe !ai Se adnug$ canalizari si c'iar sc'imbari de directie in cazKul unor curenti ai circulatiei generale ai atmosferei pe !ai, stoparea unor curenti de cat re lanturile montane inalte, sau de!ieri ale acestora spre sectoarele laterale sau spre ariile mai 4oase ale acestor lanturi montane, prin care se !a realiza tra!ersarea, intensificari ale !itezelor la ni!elul culmilor, depasind c'iar !itezele de la aceeasi altitudine din atmosfera libera. Se adauga incetiniri ale !itezei, pe pantele pe care se face ascensiunea,

152