Professional Documents
Culture Documents
O ecuatie de forma: (1) F (x,y, y, y, . . . y(n)) = 0 unde y = y( x ) este o functie necunoscuta se numeste ecuatie diferentiala . Numarul este ordinul ecuatiei.Deci: (2) F( x, y, y) = 0 este o ecuatie diferentiala de ordin ( int!i). Daca ex"licitam "e y a#em: ($) y = f(x, y) De re%ula se considera: y =
dy dx
&olutia %enerala a ecuatiei (2) este de forma: ( x, y, ' ) = 0, ' fiind o constanta ar(itrara, iar "entru ($) y = (x, y). Orice functie de forma y = (x ) care #erifica (2) sau ($) este o solutie "articulara si se "oate o(tine din solutia %enerala "aticulari)and "e '. Exemplu
x2 +' 2 x2 &olutia %enerala este o familie de "ara(ole. 'erand ca y( 2 ) = 1 ' = ,1, deci: y = , 1. 2
dy =x dx
-re)entam cate#a ti"uri de ecuatii diferenntiale de ordin I 1. Ecuatii cu variabile separate. .le sunt de forma: ( / ) y = f( x ) %(y) 0om a#ea succesi#:
dy = f( x ) %(y) dx
g ( y)
dy
= f ( x ) dx + '
*#em: dx = x y = x ln y = ln x + ln C y = x -entru x = 1 si y = 2 ' = 2 Ecuatii care se reduc la forma de mai sus. (1) y = f(ax + (y + c) cu ( 0 Notam u = ax + (xy+c. Diferentiem: du = a dx + ( dy, cum
du dy =b + a re)ulta folosind "e (1): dx dx
Exemplu
du du = 1 + y sau =1+ u2 dx dx
2. Ecuatii omogene. .cuatiile de forma: (2) -(x, y) dx + 3 (x, y) dy = 0 -(x,y) si 3(x, y) sunt functii omo%ene de acelasi %rad..
sunt "rin definitie omo%ene daca .cuatia (2) "oate fi "usa su( forma: y = f
y x
si a4utorul su(stituiei y =xu, unde u este noua functie necunoscuta ecuatia (2) se reduce la o ecuatie cu #aria(ile se"arate. Exemplu y y x a) Deteminati solutia %enerala a ecuatiei: y = e + -unem y = ux, atunci u +xu = eu + u sau x
e u du = dx x e u = ln x ln C e u = ln C C lo%aritmand a#em: u = , lnln x x
() &olutia %enerala "entru (x2 + y2) dx 5 2xy dy = 0 sau 2y = y + x 'u y =ux re)ulta: 1 du 1 u 2 2udu dx 2(u + xu) = u + 2x = = ln(1 u 2 ) = ln x + ln C n final: 2 u dx u x 1 u y2 = x(x 5 ') -unem ecuatia su( forma: y =
-entru a o(tine ecuatii diferentiale de "rimul ordin, in "articular in "ro(leme de fi)ica, este util de a recur%e ls metoda diferentialelor, care consta in a determina le%aturille intre infinitii mici dintre marimile ce caracteri)ea)a fenomenul si a renunta la infinitii mici de ordin su"erior, o(tinand astfel o relatie intre diferentialele lor, adica o ecuatie diferentila.
x2 + y2 2 xy
Exemplu. 6n re)er#or contine o solutie de 100 litri de a"a continand 10 7% de sare. *"a de#ersea)a din re)er#or cu o #ite)a de $ litri "e minut si amestecul iese cu #ite)a de 2 litri "e minut. -e de alta "arte se conser#a o concentratie uniforma a amestecului. Determinati cantitatea de sare "e care o #a contine re)er#orul la sfarsitul unei ore. & o l u t i e. 'oncentratia c a unei su(stante date este cantitatea de su(stanta continuta in unitatea de #olum. Fie x 7% cantitatea de sare continuta in re)er#or du"a t minute.*#and in #edere ca a"a de#ersea)a ($ 5 2) litri "e minut com"arati# cu amestecul, "utem considera:
c=
n tim"ul inter#alului de tim" dt, re)er#orul se %oleste de 2dt litri de amestec continand 2cdt 7% de sare. Deci #ariatia dx a cantitatii de sare in re)er#or este caracteri)ata de relatia:
,dx = 2cdt = 2
x dt 100 + t
*ceasta este ecuatia diferentiala cautata. &e"arand #aria(ilele si inte%rand se o(tine: ln x = ,2 ln (100 + t) +ln ', de unde: x =
C (100 + t ) 2
'onstanta ' este determinata "rin conditia ca "entru t = 0, x = 10, adica ' = 100000. Du"a o ora, re)er#orul #a contine 100000 x= $,8 7% se sare. 120 2 3. Ecuatii lineare de primul ordin O ecuatie diferentiala de forma: (9) y + -(x) y = 3(x)
de "rimul %rad in y si y, unde - si 3 sunt functii cunoscuite de x se numeste lineara. Daca 3(x) = 0, ecuatia (9) este de forma: (:) y + -(x) y = 0 si se numeste ecuatie diferentiala lineara omogena. n acest ca) #aria(ilele x si y se se"ara si solutia %enerala "entru ecuatia (:) "oate fi "usa su( forma: (8) y = '. e P ( x ) dx (tema;, demonstrati) -entru a %asi solutia ecuatiei (9) se a"lica su(stitutia: (10) y = u.#, u si # fiind functii necunoscute "e care #om determina imediat. .cuatia (9) ia forma: (11) <u + - (x) u= # + #u = 3(x) &e considera: (12) u + - (x) u = 0, cu formula (8) determinam "e u, ramane #u = 3(x) care ecuatie cu #aria(ile se"arate, cu (10) determinam "e y. Exemplu nte%rati ecuatia: y = t%x y + cosx .cuatia omo%ena #a fi: y = t%x y dx = tgxy y = tgxdx ln y = ln cos x + ln C y = cos x -unem y =u#, #a re)ulta u# + u# = t%x u# + cosx., adica <u 5 ut%x=# + u# 5 cosx = 0. >uam: u 5 ut%x = 0 ln u = ,lncosx + ln' , u =
dy dy C
C 1 1 + cos 2 x . -t. # a#em: # = cos2 x = cos x C 2C x sin 2 x x sin 2 x 1 + + C1 y = u# =( + +K ) #= &,a luat ''1 = ? 2C /C 2 / cos x
O ( s e r # a t i e im"ortanta. .cuatia (9) "oate fi solutionata folosind metoda varintei constantei 'onstanta ' din (8) ( solutia ecuatiei omo%ene) se considera o functie '(x). Deri#and "e (8) si inlocuind in (9) se #a a4un%e la o ecuatie diferentiala "entru '(x), o(tinand in final "e y. *"licam aceasta metoda ecuatiei anterioare. *#em : C cos x + C sin x C y= y = cos x cos 2 x nlocuind in ecuatia initiala re)ulta:
2 ' = cos2x Deci ' = cos xdx =
4. Ecuatia lui Bernoulli. O ecuatie de forma (1$) y + - (x) y = 3(x) y unde 0 si 1 se numeste ecuatia lui Bernoulli..a se reduce la o ecuatie lineara (9) cu a4utorul su(stitutiei ) = y1,.. n ade#ar im"artim (1$) cu y. @e)ulta: (1/)
y 1 + P( x) 1 Q ( x) = 0 y y
'um ) = (1 , )y,y ecuatia (1$) se tranforma in (11) Exemplu ) + (1 , )-(x) ) , (1 , )3(x) adica o ecuatie lineara.
y
nte%rati y =