Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile i sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac iunii i al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, naraiunea. 5,tructura operelor epice n general, operele epice sunt structurate dup momentele subiectului: Expoziiunea (fixeaz spaiul, timpul, unele personaje i mprejurrile conflictului !ntriga (momentul n care se declaneaz conflictul 4ntre personajele naraiunii) "esfurarea aciunii (prezint nt#mplrile cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodm#ntul (momentul rezol$rii conflictului Exist i termeni noi pentru structura genului epic: .,ituaia iniial (momentul actual E$enimentul care sc%imb situaia iniial "esfurarea aciunii (la fel ca i termenul $ec%i "epirea situaiei dificile sau punctul de maxim tensiune &ituaia final (momentul final 'utorul (i exprim indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al aciunii) *resupune prezena naratorului, intermediarul ntre autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (nareaz, relateaz nt#mplrile) 'ciunea este constituit din totalitatea faptelor relatate (i e$olueaz n funcie de momentele subiectului) nt#mplrile se deruleaz prin raportare la indicii de timp (i de spaiu) *ersonajele sunt ageni ai aciunii (i poart mesajul autorului) Ele prezint o mare di$ersitate, n funcie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul nsu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(eaz de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'ciunea este dinamizat prin prezena dialogului, care pune n lumin intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i n mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixeaz indicii spaiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$en este $erbul, care imprim un anumit ritm nt#mplrilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizeaz printr-o mare $arietate de specii literare, realizate n $ersuri sau n proz: n $ersuri: balada (c#ntecul btr#nesc , legenda, fabula etc). n proz: basmul, po$estirea, sc%ia, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara iunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte n proz sau n $ersuri, n care un narator po$estete ceva;

$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul, ac iunea, personajele, preponderen a nara iunii ca mod de e/punere; $ autorul este persoana care imagineaz i scrie un te/t; - naratorul este $ocea care relateaz nt#mplarile) &tructura narati$: $ lternana este procedeul prin care sunt prezentate n paralel dou fire narati$e ntr-un text. - nlnuirea este procedeul de legare a secvenelor 4ntr$ o oper epic, care const n dispunerea cronologic a nt#mplrilor unele dup altele. $ )nseria este procedeul care const n includerea unei po$eti n alta(po$estirea n ram ntr-o oper epic) *erspecti$a narati$: $ 6araiunea poate fi relatat la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6araiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste te despre sine). -l 4 i asum astfel at#t rolul de narator, c#t i pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate; $ 6araiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste te despre al ii ) El pare, adesea, c tie totul despre nt#mplrile relatate, despre g#ndurile, inteniile i sentimentele personajelor. 8omentele subiectului: '.-/poziiunea (fixeaz spaiul, timpul, personajele i motivul9motivele conflictului); 0.)ntriga (momentul 4n care se declaneaz conflictul ntre personaje . /)"esfurarea aciunii (prezint nt#mplrile ntr-o ordine cronologic . 2.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului); 0)"eznodm#ntul (momentul rezol$rii conflictului ) ,paiul i timpul: $ )ndicii de spaiu $izeaz aezarea 4n spaiu a obiectelor i deplasarea 4n spa iu a personajelor; $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac iunii. ,odaliti de e/punere: 8odalitile de e/punere sunt : naraiunea, descrierea i dialogul. $ 6araiunea este un mod de expunere care prezint o succesiune de nt#mplri petrecute ntr-o ordine cronologic) -"escrierea este un mod de expunere care const n prezentarea sugesti$ a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literar reflect sentimentele i impresiile celui care privete i descrie. "escrierea este: a: obiecti$ - ofer informaii ntr-o anumit manier, conform cu realitatea. b: subiecti$ - ofer informaii filtrate prin $iziunea autorului) Ea creeaz o anumit impresie i9sau emoie asupra cititorului) Este marcat de felul cum percepe sau i imagineaz obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alctuit dintr-o nlnuire de replici ,prin care se reproduce o discuie ntre dou sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor, dialogul se refer la: felul de a $orbi, felul de a g#ndi, comportamentul i atitudinile personajelor caracterizate. Personajele pot fi: '. Principale; 0. ,ecundare(au un rol mai pu in important); 1. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade); 2. #igurante(simpli martoi). (. Personajele dinamice se sc"imba in timp, de obicei, in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. *e obicei, personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare, pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. 3. Personajele statice(nu se sc"imba in timp; personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). :. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). ;. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala).

<. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. ,unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic, dar moral, omul de stiinta nebun, tocilarul cu oc"elari, etc. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale, plate, dar, uneori au stari conflictuale profunde. *e e/emplu: =amlet). '>. Protagoniste(sunt personajele principale. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile, pozitive, pot fi niste anti$eroi; cu toate acestea, trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). ''. nti$eroul(este, de obicei, protagonistul, caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). '0. ntagonistul(este personajul, sau c"iar situatia opozant9protagonistului. %u alte cuvinte, este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). '1. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele, a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5,pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2alad (creaie popular iniial, intrat apoi n setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real, fantastic sau mi/t, momente incordate, de regula tragice, din viata unui popor (fapte neobisnuite, intimplari dramatice din trecutul istoric, social, national). ?n literatura rom#n, specia este multimilenar i bogat reprezentat at#t n sfera oralitii 3 *e-o 4ur de 5ai 6 ,ioria) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar ,eterul ,anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii, &oarele i 7una, 8oma 'limo , , *intea 9iteazul, 1onstantin 1tnu etc) 3, c#t i n sfera cult 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri, +unta :amfirei de 4eorge 1obuc, , ,istreul cu coli de argint de ;tefan 'ugustin "oina, ,oartea cprioarei de +icolae 7abi, 8atomirescu, 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc . %aracteristici: este o specie a genului epic;totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare; dar si celei culte; se canta @ rareori se recita, se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *- T-AB)- &)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii. &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul nengrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe ntreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!,2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaiile obisnuite dintre membrii unei comunitCi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut, in care ni se po$esteste o nt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC. balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaie epicC 4n versuri care

reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac iuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei n antitez= (i n care realul se mplete(te cu fabulosul) 7egend) @ s. a gen. epic ,este o po$estire fantastic cu elemente istorice reale transmis prin forma oral) 7egenda este o naraiune popular n proz sau 4n versuri, in care se e/prima geneza unui lucru, finite, fenomen, eveniment, istorie, eroi &egenda, spre deosebire de basm, este str#ns legat de un element c%eie i se concentreaz pe un loc, un obiect, un personaj, o poveste, se explic originea unor fiine, plante sau animale, desfurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combin fapte reale cu nt#mplri imaginare, at#t cele posibile c#t i cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun, termenul a devenit sinonim mitului i se refer la ce$a a crei existen nu a fost niciodat do$edit) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ). 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica, alcatuita din mai multe episoade de intindere mare, in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor, cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional, legendar. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni, 4n versuri, 4n care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, ale unui singur personaj, ale unui grup de oameni sau ale unui popor, dominate adesea aciuni cu totul ieite din comun care se petrec n locuri stranii i deprtate, personaje extraordinare i6sau supranaturale) Epopeile se numr printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$ieuit p#n n zilele noastre -popeile au urmtoarele caracteristici principale: Eroul are o statur impozant, de o importan naional sau internaional i de o mare semnificaie istoric sau legendar) &ocul aciunii este 4ntins pe mai multe regiuni. 'ciunile necesit curaj supraomenesc. #ore supranaturale (zei, 4ngeri, demoni) iau parte la ac iune. -ste folosit un stil elevat. *oetul pstreaz $iziunea obiecti$) ?abul este o scurt po$estire alegoric, care aparine genului epic, de obicei n $ersuri, n care autorul, personific#nd animalele, plantele i lucrurile, satirizeaz anumite mora$uri, deprinderi, mentaliti sau greeli cu scopul de a le ndrepta) Ea are urmtoarea structur: po$estirea propriu-zis i moral) ?igura de stil folosit de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic, este populara sau culta, in versuri sau in proza; F de mici dimensiuni, intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure; F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta, cu putine personaje, dar reprezentative; F locul si timpul sunt vagi, intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand; F animalele (plantele, obiectele) sunt alese cu maiestrie, incat sa redea cat mai fidel, trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic; greierele F omul lenes; vulpea F omul siret; lupul F omul lacom; boul F omul prost; catelul F omul fricos; magarul F omul incapatanat etc. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne; F fiecare personaj este simbolic, deoarece reda un anumit tip uman, avand mai multe defecte, dar

dintre toate unul este definitoriu; F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor; b) morala (invatatura), de regula scurta, si care se gaseste cel mai des in final, dar si la inceput sau in interiorul povestirii; F limbajul folosit este unul comun, prozaic, fara prelucrari literare, deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor; F fabulele au rol instructiv, dar, mai ales, educativ (moralizator). @n proz AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6- (PA.-,T)B- ) H %aracteristici ale operei epice: '. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. de regula, e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. se utilizeaza, de obicei, pers.a)))$a in povestire si, implicit, forme verbale ale timpului trecut 2. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. sunt prrezente personaje, dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula, opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este, asadar, opera literara in care sunt povestite, (narate) evenimente, intamplari, apartinand, de regula, trecutului, intr$o anumita ordine. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurt care nareaz un incident interesant sau amuzant, o scurt po$este a unui e$eniment curios) < anecdot este ntotdeauna bazat pe e$enimente reale, un incident cu oameni reali cu personaje n locuri reale) n timp ce altele sunt pline de umor, anecdotele nu sunt glume, pentru ca scopul ei principal nu este pur i simpu de a pro$oca r#sul, dar exprim un fapt mai general ca nuvela 4n sine, sau pentru a forma o anumita trstur de caracter sau e cu funcia de o instituie, astfel nc#t sa se lipeasc de esena sa) 8onologuri scurte care ncep cu A>n profesor cere ele$ilor si )))A $a fi o glum) >n monolog scurt care ncepe cu A<dat ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdot) < anecdot este astfel mai aproape de pilda po$estirii, personajele %imerice i figuri generice umane, dar se distinge de parabola prin specificul su istoric) < anecdot nu est e o metafor nici nu are moral, care apare at#t in parabol c#t i n fabul. utobiografie Basm specie a genului epic, cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului. Basmul (din sl) basnB: nscocire, scornire), numit i povesteI'5, este alturi de povestire, snoa$ i legend, una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale, semnalat nc din antic"itate, rspndit ntr-un numr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip, basmul difer de restul scrierilor fantastice, precum nuvela, prin aceea c prezint e$enimente i personaje ce posed caracteristici supranaturale, fr a pretinde c acestea sunt reale sau seamn cu realitatea, miraculosul din basme purt#nd, astfel, numele de fabulos i reprezent7nd, de fapt, un fantastic convenional, previzibil, ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern, unde desfurarea epic i fenomenele prezentate sunt impre$izibile, insolite i se manifest n realitatea cotidian, drept o continuare a ei) B ,8!&: aparine genului epic, de obicei n proz.

o naraiune de larg ntindere. se confrunt dou fore: binele (i rul . binele 4nvinge 4ntotdeauna ; procesul artistic este antiteza; conine formule iniiale, mediane, finale specifice; aciunea urmeaz momentele subiectului. personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniial. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare. nt#lnim cifra cu ncrctur magic 1,<,'0,etc. ; basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui; elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului. Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice, n care e$enimente istorice sau de alt natur snt recompuse pornind de la obser$aii i experine strict personale) ,emoriile formeaz o subclas a genului autobiografic. 8it )dentitatea cultural a fiecrui popor poate fi reflectat de miturile i legendele care l-au nsoit pe tot parcursul dez$oltrii lui) "e aceea, este foarte important s cunoatem literatura de natur popular, s cunoatem miturile i legendele care au circulat odinioar) ,itul este o po$estire fabuloas care cuprinde credinele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogenez i a fenomenelor naturii, despre zei i eroi legendari) ,itul implic fiinte spirituale, precum *umnezeu, 4nger sau demoni, si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale, precum i e/istena unei alte lumi +u$els. a gen. epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ), in care este prezentat un episod, un eveniment de mare importanta din viata personaj. Principal, cele secund. a/induse in jurul acestuia. Particularitati: ,tilul obiectiv. #inal tragic. )ntriga relativ comple/a. !n singur fir narativ. ccentul se pune pe personaje. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic n proz, cu un singur fir narati$, urmrind un conflict unic, concentrat. personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, n funcie de contribuia lor la desfurarea aciunii) +u$ela prezint fapte ntr-un singur conflict, cu o intrig riguros construit, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe aciune)Este o naraiune n proz, mai scurt dec#t un roman i mai lung dec#t o po$estire) 1onine de obicei puine personaje care sunt ns construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata, personaje mai putine, drama mai putin complicata dec7t un roman. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela ... de ... are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. '. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior, principal si secudar.

ctiunea are un ritm alert, nu se insista asupra detaliilor. 0. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje; in nuvela apare, de obicei, un singur personaj principal. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct, sunt prezentate de narator, si indirecte, care reies din: vorbele rostite, din faptele sale, din gandurile lui, din atitudinea celorlalte personaje fata de el, din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. 1. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. par, de asemenea, descrieri,dialogul si monologul. 2. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. (. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 3. ,tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare, regionalisme, propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... si ...). :. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. ,pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:...) -ste evidenta in acelasi timp, atitudinea usor ironica, dar admirativa fata de personaje. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela ... de ... are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. '. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior, principal si secudar. ctiunea are un ritm alert, nu se insista asupra detaliilor. 0. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje; in nuvela apare, de obicei, un singur personaj principal. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct, sunt prezentate de narator, si indirecte, care reies din: vorbele rostite, din faptele sale, din gandurile lui, din atitudinea celorlalte personaje fata de el, din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. 1. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. par, de asemenea, descrieri,dialogul si monologul. 2. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. (. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 3. ,tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare, regionalisme, propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... si ...). :. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. ,pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:...) -ste evidenta in acelasi timp, atitudinea usor ironica, dar admirativa fata de personaje. 6!.-& : specia genului epic; 4ntindere medie; conflictul este mai complex dec#t n sc%i, mai simplu dec#t n roman. accentul cade pe personaj; faptele sunt prezentate n ordine cronologic. naratorul nu este prezent, aciunea are un singur fir narati$)

Povestire specie a genului epic in proza, in care se descrie o intimplare, un fapt real din viata, in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. -/.:,adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic, n proz, n care se relateaz fapte din punctul de $edere al unui narator, care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mic ntindere, relateaz un singur fapt, are personaje puine, iar interesul cititorului se concentreaz asupra situaiei narate) ntr-o accepiune lrgit, se confund cu naraiunea ca modalitate de existen a genului epic, ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu naraiunea se bazeaz pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e, elementul lor comun din care, conform legilor specifice de compoziie, se dez$olt $ariantele genului) *e aceast reducie se bazeaz naratologia, tiina comportamental a naraiunii, interesat nu de diferenele specifice, ci de legtura ntre forme narati$e, pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa. ,noava$ s. a gen. epic in proza, de dimensiuni mici, care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna, lasitatea, lenea, mindria, aviditatea, avaritia). Particularitati: %aracter de fabula, anecdota. 6araiune e/presiva. Predomina dialogul.. Beportaj Bomanul este specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu o aciune complex ce se poate desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine indi$idualizat i al cror destin este determinat de trsturile de caracter i nt#mplrile ce constituie subiectul operei) &pecia literar apare odat cu burg%ezia, iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident, unui incident, poate fi o lume, o lume ficti$, detaliat p#n la ultima resurs posibil de imaginaie a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca form n scris existent) +u e neaparat structurat pe planuri de aciune, dar implic ni$eluri de semnificaie paralele) &tructura romanului este dialogic) 5omanul este definit drept o oper extins n proz care are forma unei po$estiri n cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung i mai complex dec#t o po$estire sau o nu$el i nu respect restriciile impuse prezente n teatru sau poezie) 8rsturi ale romanului ,ulte romane prezint aceste trsturi, ))))dar n fiecare caz exist i excepii: Bomanele au rol de agrement (dei -ducaia lui %Krus este un roman didactic). Bomanele au caracter beletristic. ,ubiectul unui roman este ficional 4n 4ntregime (de i 8obC-"icD de Eerman ,el$ille conine pe l#ng fapte i digresiuni ) !n autor de romane se numete romancier. BA8 6u&: specie a genului epic; 4ntindere mare; aciune complex.

mai multe planuri narative: paralele sau se pot ntreptrunde. sunt mai multe tipuri de roman: istoric, mitic, romantic, poliist, etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp- lare scurta, dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu. Personaje tipice. !n adevar veridic. !n singur fir narativ. ,til concis. %aracter moralizator desc"is.

8rsturile sc%itei ,c"ia are un caracter dramatizat, de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t naraiunea propriu-zis) 'ciunea sc%iei se desfoar pe o durat scurt i are loc, n general, ntr$un decor unic. *ersonajul principal este caracterizat ntr-o manier stilizat, construcia sa fiind realizat din perspecti$a unei trsturi interioare) aparine genului epic. de scurt ntindere . urmre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje; intriga este simpl (i derularea e$enimentelor este rapid . se poate identifica momentele subiectului; portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar. accentul cade asupra uneia dintre trsturile fundamentale ale personajului; textul este srac de figuri de stil. modurile de exprimare se mbin domin#nd naraiunea (i dialogul. nt#lnim foarte rar sec$ene descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara iunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; - este genul literar care cuprinde texte n proz sau 4n versuri, 4n care un narator povestete ceva; $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul, ac iunea, personajele, preponderen a nara iunii ca mod de e/punere; - autorul este persoana care imagineaz i scrie un text. $ naratorul este vocea care relateaz nt#mplarile) &tructura narati$: - 'lternana este procedeul prin care sunt prezentate n paralel dou fire narati$e ntr-un text. - nlnuirea este procedeul de legare a sec$enelor ntr-o oper epic, care const n dispunerea cronologic a nt#mplrilor unele dup altele. - !nseria este procedeul care const n includerea unei po$eti n alta(po$estirea n ram ntr-o oper epic) *erspecti$a narati$: - +araiunea poate fi relatat la persoana ! sau la persoana a !!!-a:

$ 6araiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estete despre sine ) El i asum astfel at#t rolul de narator, c#t i pe acela de personaj implicat n e$enimentele relatate. $ 6araiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste te despre al ii). -l pare, adesea , c tie totul despre nt#mplrile relatate, despre g#ndurile, inteniile i sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expoziiunea (fixeaz spaiul, timpul, personajele i moti$ul6moti$ele conflictului . 0.)ntriga (momentul 4n care se declaneaz conflictul ntre personaje . /)"esfurarea aciunii (prezint nt#mplrile ntr-o ordine cronologic . 2.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului); 0)"eznodm#ntul (momentul rezol$rii conflictului ) ,paiul i timpul: - !ndicii de spaiu $izeaz aezarea n spaiu a obiectelor i deplasarea n spaiu a personajelor. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac iunii. ,odaliti de expunere: ,odalitile de expunere sunt : naraiunea, descrierea i dialogul. - +araiunea este un mod de expunere care prezint o succesiune de nt#mplri petrecute ntr-o ordine cronologic) -"escrierea este un mod de expunere care const n prezentarea sugesti$ a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literar reflect sentimentele i impresiile celui care pri$ete i descrie) "escrierea este: a: obiecti$ - ofer informaii ntr-o anumit manier, conform cu realitatea. b: subiecti$ - ofer informaii filtrate prin $iziunea autorului) Ea creeaz o anumit impresie i6sau emoie asupra cititorului) Este marcat de felul cum percepe sau i imagineaz obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alctuit dintr-o nlnuire de replici ,prin care se reproduce o discuie ntre dou sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor, dialogul se refer la: felul de a $orbi, felul de a g#ndi, comportamentul i atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '. Principale; 0. ,ecundare(au un rol mai puin important); 1. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade); 2. #igurante(simpli martoi). (. Personajele dinamice se sc"imba in timp, de obicei, in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. *e obicei, personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare, pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. 3. Personajele statice(nu se sc"imba in timp; personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). :. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). ;. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). <. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. ,unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic, dar moral, omul de stiinta nebun, tocilarul cu oc"elari, etc. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale, plate, dar, uneori au stari conflictuale profunde. *e e/emplu: =amlet).

'>. Protagoniste(sunt personajele principale. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile, pozitive, pot fi niste anti$eroi; cu toate acestea, trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). ''. nti$eroul(este, de obicei, protagonistul, caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). '0. ntagonistul(este personajul, sau c"iar situatia opozant9protagonistului. %u alte cuvinte, este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). '1. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele, a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epic reprezint creaia literar n proz sau n $ersuri n care un narator po$este(te nt#mplri la care particip personajele) A caracteristic esenial a operelor epice o constituie faptul c aciunile se nlnuie ntro succesiune logic (i cronologic , se ordoneaz pe momentele subiectului) <perele care aparin genului epic folosesc toate modurile de expunere, dominant fiind naraiunea) <pera )))))))))) aparine genului epic , deoarece ntrune(te caracteristicile eseniale ale acestuia) n )))))))))), naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lturi de narator, prezena personajelor constituie un argument important pentru ncadrarea unui text n genul epic) *ersonajele care particip la aciune sunt : principale()))))))) , secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea direct, c#t (i prin cea indirect) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insist 6nu se insist asupra trsturilor fizice, morale , a datelor biografice))))))) ) n opera 6 fragmentul dat, accentul cade pe aciune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi ncadrat n genul epic l reprezint faptul c nt#mplrile se desf(oar ntr-o ordine logic (i temporal, organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziiunea reprezint primul moment al subiectului n care sunt prezentate spaiul (i timpul aciunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) n aceast specie )))),spaiul este mai ntins 6mai redus ())))))))))))) dec#t n alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri n trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(eaz aciunea const n faptul c))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului ,care reune(te un numr mai mare de episoade, se nume(te dez$oltarea aciunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maxim este atins n momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal (i gse(te n final rezol$area, c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezint ultimul moment al subiectului - deznodm#ntul) < alt trstur important specific genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraiunea ,descrierea (i dialogul, dominant fiind naraiunea) "eoarece n textul A))))))))Ase regsesc trsturile genului epic ,se poate afirma c acesta este o oper epic) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca ,,L.....MM, deLL apartine genului liric. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor, limbajul e/presiv, prezenta eului liric, elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric, dar nespecifice. ,,LLL MM apartine genului liric, intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen.

)n primul rand, poezia este ca specie literara o doina, apartinand liricii populare, in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar, de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. )n al doilea rand, limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: ,,sunt nascutMM, ,,sunt scaldatMM, ,,sunt frecatMM, reuneste amanunte sugestive ale portretului moral, ale "aiducului. cesta este completat de alte virtuti, redate la nivel stilistic de repetita verbului ,,a stiMM $ ,,si mai stie de calareMM, ,,si mai stie sa inoateMM, ,,care stie sa c"iteascaMM. Prima repetitie evidentiaza marmorat, pricepera, iuteala si calitatea luptatorului. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei ,,aoleuMM, urmata de verbe de o mare forta e/presiva: ,,tipaMM si ,,ardeMM. )n plus, este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale, verbe si pronume la persoana intai: ,,sa fiuMM, ,,sa amMM, ,,am crescutMM, ,,m$am lasatMM, ,,cum am ajuns sa incercMM, ,,m$MM, etc. *e asemenea, fiind o poezie populara, intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic, rima imperec"eata. sadar, conform argumentelor mai sus mentionate, opera apartine genului liric. -N 8-6!& *- % P %)T T- $ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B- ,%B), & -N 8-6!& *- % P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa. %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta; sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere; sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul, sc"ita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un te/t, valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii); sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama; sa aplice, in redactarea unui te/t, normele ortografice, de punctuatie si de e/primare corecta; sa e/prime, in scris, intr$un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare. 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta . O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5, IQ5, I...5, IR...E5, IF5 si unele virgule; '0<:2/op;;cui:K F unele parti de vorbire: interjectii, substantivele sau pronumele in cazul vocativ; F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor; ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice, a spune, a intreba, a raspunde etc; ou<:2/0';;cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare, locutiuni conjunctionale subordonatoare, pronume relative si adjective pronominale relative, pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT, adverbe relative.); 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa; % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive, ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a); F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive); F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale;

F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte; F topica propozitiilor si a partilor de propozitie. R*$l +oe...E de ).&. %aragiale F sc"ita F ).&. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE, pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE, printre care se numara si R*$l +oe...E %a orice sc"ita, aceasta este o opera epica, in proza, in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). -ste de dimensiuni reduse, prin raportare la nuvela si, mai ales, la roman si are un titlu la fel de concis, c"iar laconic, urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului. )n naratiunea R*$l +oe...E, este prezentata o singura intamplare, respectiv calatoria celor patru personaje, cu trenul, din R!rbea NE pana la Bucuresti, Rde '> 8aiE, intr$un an neprecizat. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil, tipic. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore, deci mai putin de o zi), calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor, deci este un moment reprezentativ; cele trei doamne isi RetaleazaE incultura, pretentiile e/agerate, toleranta e/agerata fata de +oe, iar acesta isi afiseaza proasta crestere, rasfatul si obraznicia. %a in orice sc"ita, faptele si personajele sunt credibile. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE, +oe este dus cu trenul, la Bucuresti. -l ramane pe coridor, nesupraveg"eat, scoate capul pe fereastra, in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria, in care se afla si biletul. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda, iar +oe este indulcit cu o RciucalataE, dupa mustrarile mamei. ,e dezec"ilibreaza, lovindu$se la nas si urla. Profitand de atipirea bunicii, se bloc"eaza in toaleta, fiind nevoie de interventia conductorului. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma, fapta pe care nu o recunoaste, producand panica si intarzierea trenului. ctiunea fiind simpla si lineara, personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii, iar +oe este copilul obraznic tipic, un )onel mai mare. in concluzie, putem spune ca R*$l +oe...E este o sc"ita, deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe...E de ).&. %aragiale R*$l +oe...E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. %a in orice sc"ita, personajele sunt putine, caci actiunea este simpla, lineara, cel principal fiind anuntat inca din titlu. %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace, directe si indirecte. stfel, i se indica originea; el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe .alea Pra"ovei, al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras, tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati, fiind, deci, un personaj tipic. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant, lipsit de respectul elementar, pe insotitoare le numeste RproasteE, iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE, purtata pe peron, ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. utorul il numeste c"iar RtanarulE, ceea ce sugereaza, de asemenea, ca +oe este un elev intarziat.

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor, in cateva linii, asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui, aprigi si inca tineri erau dusi departeE, in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE, iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera, ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE, ajunsi si ei la varsta casatoriei.E ,adoveanu surprinde in .itoria &ipan misterul feminin, farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora; avea I...5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege. .enea la dansa ca la apa cea buna.E Prenumele eroinei (.itoria) sugereaza biruinta, faptul ca era apriga, ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R,i cu sotul ei se dovedise asa si, c"iar daca acesta o batea, nu se temea, facandu$l pe el sa regrete apoi.E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct, cat si indirect. stfel, ,adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica, torcand si aducand de la campie provizii, pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi, pe cinci caluti, pe cel din frunte calarea ea barbateste.E inca din prezentarea fizicului, autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic, dar singur.E Prin calitatile ei, .itoria este demna de 6ec"ifor, care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. ctiunile ei sunt gradate, gandite, atat inainte de a porni in cautarea sotului, cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul, apoi cu vrajitoarea, anunta autoritatile, adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza, pentru a$si atinge scopul. )ncepe sa$i evite pe oameni, cand vede ca sotul ei intarzie prea mult, considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot, se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta, dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE; in drumul ei, cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie, lasa deoparte supararea ei, Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut, asa cum se proceda. Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica, despre &ipan, pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri, ca un barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui. stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata.E %a orice personaj de roman, .itoria este urmarita in evolutie. -a stie ca nu$l va gasi in viata, dar, pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea, rememorandu$si viata. %riticul literar Ga"aria ,angeorzan considera ca .itoria traieste retrospectiv taina iubirii. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor. -a ajunge sa descifreze semnele naturii, traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii; vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort, .itoria &ipan se dedubleaza, ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii, parand aceeasi la e/terior, dar in interior supararea ei creste, gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau. stfel, +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R,e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE. .itoria dovedeste o intuitie ascutita, observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. stfel, observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum, semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat, +"eorg"ita, ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele. intelege ca jucariile au stat, de$acu trebuie sa te arati barbat.E .itoria &ipan este un personaj comple/, surprins in actiune, respectand traditiile, dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara, dar si calitati de detectiv, incat romanul RBaltagulE, capata si o tenta de aventura. )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii, purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului.E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor, asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora, pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului:

umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE, nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei, cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau, prin insusirile ei deosebite si de aceea, celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere, evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. stfel, +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor, trebuie sa fie fermecata...E &a randul lui, %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care .itoria a reconstituit totul, ca in momentul mortii sa recunoasca: R,i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului.E *e aici, rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune, gasirea ucigasilor, locul crimei, pedepsirea raufacatorilor. *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor, .itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica, c"iar fastuoasa, apoi se intoarce acasa, ca sa$si continue viata, cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan, sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. )n concluzie, putem spune ca .itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere), tematoare, umila, ci o e/presie severa a mediului alpin, personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor.E (%onstantin %iopraga). RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic, in proza, de cea mai mare intindere, cu actiune complicata, desfasurata intr$un timp indelungat, in locuri diferite, cu multe personaje, atat principale cat si secundare sau episodice, luate din toate categoriile sociale, urmarite in evolutie, incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE, asa cum arata si motoul si actiunea, incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (.ladimir ,treinu). -l a fost publicat in '<1>, dupa o perioada de lucru scurta, ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman, caci asa cum ne amintim, dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia. %a in orice opera epica, si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele, cu ajutorul actiunii si al personajelor. stfel, el pune ca personaj principal o femeie simpla, de la tara, dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului, inaintea autoritatilor. *e aici, deducem ca ,adoveanu admira calitatile poporului roman, in general, si pe cele ale oamenilor de la munte, care traiesc o e/istenta aspra, in special. dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia, caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul, taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE. ,adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea, traditia si legea in acel colt indepartat. *intre speciile epice, romanul este cea mai intinsa, fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele, ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume, capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri). RBaltagulE nu este un roman foarte intins. re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. ,copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului, frumusetea morala a femeii romance, dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE. *eci, spre deosebire de alte romane, RBaltagulE are o actiune simpla, redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$.)) predomina caracterul e/pozitiv, prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte, situarea in prim$plan a familiei &ipan, insistandu$se asupra c"ipului .itoriei, a evenimentului care provoaca nelinistea .itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei. )n partea a doua (capitolele .))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple, lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan), descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. )n partea a treia (capitolele N).$N.)) avand caracter dramatic, aflam descoperirea, pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis).

ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova), infatisand$o pe .itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese, desi trecusera peste saptezeci de zile. .itoria face o vizita preotului si vrajitoarei, gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel, dar nu a obtinut nimic. -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt, unde isi da seama ca barbatul este mort. #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului, 6ec"ifor &ipan, la *orna, Bicaz si %alugareni. )n drum, la Borca intalneste o cumetrie, iar la %ruci da de o nunta. Trece prin .atra *ornei spre Brosteni, Borca, ,abasa si ,u"a, insotita de fiul sau, +"eorg"ita. *in prezentarea actiunii, observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. ,adoveanu, ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii, prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. .itoria este cuprinsa de ganduri negre, toamna, cand natura este mo"orata. -a descopera adevarul primavara, cand toata natura renaste ca si ea, si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. %a in orice roman, si in RBaltagulE apar multe personaje, luate din toate categoriile sociale, pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE, cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan, sotia lui, .itoria, +"eorg"ita, fiul lor, care deprinde tainele oieritului, baciul le/a, cei doi ciobani ucigasi, %alistrat Bogza si llie %utui. laturi de acestia apar; reprezentantii bisericii (preotul *aniil, parintele .isarion, dascalul ndrei, maicutele de la manastirea Bistrita), negustorii (*avid, carciumarii )acob si domnul Toma, mos Pricop), .rajitoarea 8aranda si fiica .itoriei, 8inodora, cea din urma facandu$si educatia la manastire. .itoria &ipan este personajul principal, care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal, c"iar daca nu este )mplicat in actiune. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele; +"eorg"ita este personaj secundar, insotindu$si mama in descoperirea adevarului. 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi, negustorii, argatii, mos Pricop etc.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative. in concluzie, putem spune ca RBaltagulE este un roman social, impletit cu unul de familie, cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist). RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt, alcatuit dintr$un substantiv comun, la singular, prin care autorul ne sugereaza ca denumeste, un Rtopor cu coada lunga, intrebuintat si ca armaE (*-N), prezent in momentele importante ale actiunii romanului. %and .itoria &ipan, eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut, ea comanda fierarului un astfel de obiect, pe care$l da, apoi, spre sfintire parintelui *anila. -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase), caci constatase ca fiul ei, +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii, cand .itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie, situata intre localitatile ,u"a si ,abasa. ici ea (ca si autoritatile, mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag, pe care a primit$o in cap, miseleste, la lasarea noptii, intr$un loc pustiu. Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. .itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi, invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura, afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi, se afla sange, semn ca acela i$a rapus barbatul.

ceasta insinuare are efectul scontat, caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii, vrea sa loveasca din nou cu baltagul, insa +"eorg"ita, cu ajutorul cainelui, ii vine de "ac. %a orice roman, RBaltagulE este o fresca sociala, o monografie a satului romanesc de munte, de la inceputul secolului al NN$lea. )n acest conte/t, semnificatiile titlului sunt numeroase, depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate, capatand, deci, valoare de simbol. Pentru zona geografica surprinsa de autor, baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta, in afara oieritului. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE; autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata, in conditii misterioase, asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan, afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE. ,i e/istenta femeilor din acea zona este dura, asa cum poate simboliza termenul RbaltagE. -le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. #acand aprovizionarea de la campie, .itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi, pe cinci caluti, pe cel din frunte calarea ea barbateste.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit, .itoria se dedubleaza, adica la e/terior pastreaza aparentele, constienta ca daca s$ar plange, ar da satisfactie dusmanilor, dar in interior devine alta, iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. %and ramanea singura, era coplesita de suparare, era pusa pe cearta, nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag, asa cum observa c"iar fiul ei, +"eorg"ita, cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga, ce$si infrunta barbatul. *e la moartea barbatului, devenise mai indarjita, asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor, ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. &a praznic, ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza, incat acesta isi pierde cumpatul, devine violent, si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus, spuneQE .iata si asa dura a .itoriei, care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile, a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri, isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani, din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul, pe care$l durase mai bine de douazeci de ani. sprimea personajului principal creste, pe fundalul supararii produse de disparitia sotului, contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc, valt si bluza, arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu, nici bunica$ta, nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a .itoriei, care se comporta ca Run =amlet femininE, banuind, cercetand, descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta, dar care ei ii sc"imba e/istenta. Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin, .itoria &ipan, deoarece, asa cum observa unii critici literari, RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca.E RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman, deci o specie literara epica si, ca atare, are un subiect bine conturat. cest roman isi propune sa prezinte, in amanunt, drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei, pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. )n toate romanele, e/pozitiunea este mai ampla, deoarece actiunea este mai complicata, petrecuta in locuri diferite, intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje. Personajul principal este .itoria &ipan, prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului, prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan), plecat la *orna, la inceputul toamnei, pentru a vinde oi (intriga).

+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra, cu spatele catre ea, reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori, dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). #emeia a cerut sfatul preotului, apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. *upa drumul la manastire, cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange, ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului, reconstituirea drumului acestuia, descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie, inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului, implicit pedepsirea ucigasilor. *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung, .itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia, incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. ,i$a facut rost de bani de drum, vanzand produse domnului *avid, a batut baltag pentru +"eorg"ita, a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului, dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. pornit la drum, voiniceste, urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu), care a condus$o imediat la locul crimei. *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor, deoarece in sufletul .itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii), ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective, pana cand nu afla adevarul. *eznodamantul este amplu, ca in multe romane. #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului, pana cand ucigasii se demasca. -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea), iar femeia decide sa se intoarce acasa, ca sa reia treburile de unde le lasase, "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F uneori capata accente lirice, (aparand confesiunea, discursul) si c"iar dramatice; ,tructura specifica: W un prolog (introducere, e/plicatie, dedicatie); W un epilog (concluzie, deznodamant); W secvente epice, construite, de obicei, pe capitole9subcapitole, numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri, ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene, uneori de factura cinematografica. W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului; W planuri (moduri de incadrare a subiectului), apropiate9departate, fi/e9mobile, panoramice. %a element de constructie a romanului, secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica). *imensiunea: unul, doua sau mai multe volume, uneori cu (sub)titluri diferite. *e e/emplu, romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()), R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()), R%astelul fetei in albE (al ))$lea), RBoata noroculuiE (al )))$lea), R ripi de zapadaE (al ).$lea), si R*rum bun, ciresariQE (al .$lea). W in general, compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci, al unei societati (fresca); Timpul: F indelungat, zeci si sute de ani; F cu valoare simbolica, adeseori; F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii, definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca;

b) de actualitate9moderna; c) de anticipatie; F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise), care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari); W reconstituie trairile personajelor (timp interior), intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective, in care timpul se dilata sau se contracta. W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. ,patiul are, ca si timpul, valoare simbolica, sugerand conditia sociala a personajelor, preocuparile si aspiratiile acestora; ,patiul$cadru corespunde timpului evenimential, focalizand actiunea; locuri diferite, numeroase, cuprinzatoare. ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje); b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic, social) sau interior (sufletesc); principal si altele secundare; c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata); d) densa (dinamica). Personajele: F numeroase, apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci, o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice; F individuale 9 colective; F simbolice; F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). F urmarite in evolutie. .iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite); F descrierea, descrierea$cadru; F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o, secventa cu un alt continut); F monologul e/terior si interior, F dialogul. Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile); b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp; F problematica variata, care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. F constructia simetrica 9 asimetrica; F alternanta, uneori a planurilor, prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite, marcand semnificatia comuna a secventelor epice); F RanulareaE actiunii, in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar, pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. .ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea. )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a, cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor, stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient); F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede, aude si simte. F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor, lasandu$le sa actioneze singure. 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor;

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii, remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ ,tefan a Petrei$, mama $ ,maranda$, si ce sapte copii, dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei. )n sc"imb, 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila, c"im si Parasc"iv $, iar al doilea grup din sotia actuala, %atrina, si copii ei, Tita, )linca si 6iculae. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate, respect reciproc. tomosfera creata este una placuta, in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate, uneori violente. -ste subliniata lipsa afectiunii. %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in, o nevoie si nicidecum o placere. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice. -le prezinta oamenii asa cum sunt, cum calitati si cu defecte. ,tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar, stalp al casei, protector, gospodar, conservator, pragmatic, dar si indulgent cu copii sai. )lie 8oromete este si el autoritar, dar este adeseori ironic, detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. %u trecerea timpul el se interiorizeaza, dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii, fiind considerat "filozoful satului". Portretul ,marandei este unul divinizat, in care capata o aura de sfant. -a este inclinata spre latura spirituala, ocupanadu$se de educatia copiilor. semeni ei, si %atrina este o fire credincioasa, numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. *e asemenea, sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta, nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii, lipsita de orice griji, traind intr$o inocenta completa.-i sunt nazdravani, tinandu$se de glume, si se joaca tot timpul. %ei in "8orometii" sunt munciti, maturizati mult prea repede, vicleni, plini de ura, needucati. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. ,tefan este negustor si cizmar, pe cand )lie este agricultor. mbele mame sunt casnice, iar situatia copiilor este total diferita. Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita. )n "8orometii" este una rece, gasim putine informatii, cu o singura e/ceptie: +a 8aria, sora lui )lie. -a reprezinta factorul instigator, find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. !n e/emplu este *avid din Pipirig, bunicul lui 6ica, care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. *e asemenea, si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. #amilia lui ,tefan a Petrei este respectata in sat, ambii parinti fiind priviti cu respect. %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica, dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie, numai )lie afirmandu$se pe plan social. )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector, pe cand 8arin Preda reda o lume brutala, plina de griji si nevoi. mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes, si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori, pe cand mamele (%atrina si ,maranda) fac tot posibilul ca 6iculae, respectiv 6ica, sa aiba parte de cea mai buna educatie. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare, 7YZ8orometii7Y de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga, ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti, sub toate aspectele. &!8- B ,8!&!)

Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire , scornire.Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala , in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi , zane , animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii , simbolizate prin balauri , zmei , vrajitoare , pe care ajung a le birui pana la urmaE. Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii , incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta.Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor , prin morala lor pozitiva si usor de receptionat , basmele au o deosebita insemnatate educativa. )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea , cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate , supraomenesti , fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale , sau obiecte care au insusiri neobisnuite. Tema basmelor este lupta dintre bine si rau , care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale , pe contrastul dintre bogatie si saracie , dintre "arnicie si lene , dintre modestie si ingamfare , curaj si lasitate , viclenie si cinste , dintre adevar si minciuna. -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos , pe care il gasim sub denumiri felurite , dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati.-l este de obicei un om puternic , viteaz si "otarat , perseverent in realizarea telului sau.-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei , ci si datorita istetimii , prezentei de spirit si curajului sau. -roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci , ca in basmele DTugulea , fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE. !neori , la inceputul basmului , eroul principal e prezentat c"ipes , stralucind de frumusete si plin de voiosie. lteori apare lipsit de stralucire , este o figura neinsemnata , pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin , Tugulea).)n realitate , el este numai lipsit de e/perienta vietii.)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite , dovedind ca nu este nici prost , nici naiv sau nefolositor , cum se credea , ci ca , dimpotriva , are cele mai alese insusiri.-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur ; =arap lb). #ata de fratii sai considerati mai destepti , dar care in realitate sunt sireti si invidiosi , "rapareti si egoisti , Praslea , cel de$al treilea dintre frati , se deosebeste prin umanism , cinste , curaj , indemanare , iscusinta etc.A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare , care , la randul lor , il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile. -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana ; uneori insa poarta alt nume. lteori , n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului.*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari.#ata din popor sau fiica de imparat , ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare , ca 8uma$Padurii. lteori , eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea ; este modesta si muncitoare ; are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea.)n cele din urma , prin "arnicie , prin curaj , perseverenta , modestie sau istetime , ea reuseste sa infrunte toate greutatile , sa invinga raul , devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale , create de fantezia poporului.!neori , eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin). lteori , in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si ,etosul (din basmul Tugulea , fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice , ca zanele : Gana pelor , Gana Gorilor etc. deseori , #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor.Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan , care$si insoteste stapanul tot timpul , ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale. laturi de #at$#rumos , in basmul popular , calul nazdravan joaca un rol important.#ara cal , faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza. sa cum arata +eorge

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

Personajele: furnicile, albinele (colb de aur), voinicul, preotul (bondarul), mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste), tantarii sunt lautari, gandaceii, carabusii, lacustele, greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta. )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta.. %itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat, in mijlocul paduri de argint, intr$un spatiu natural de vis. Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul, loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta. )maginea lacului sporeste nota de mister. -l este personificat prin epitetul DsomnorosE . Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei. ici se afla masa mare luminata de faclii. Participantii la nunta sunt personaje de basm. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii, de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati, imparatese, feti$frumosi, zmei si Pepelea. -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi, forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare, Pepelea. Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare. -l sta intr$un jilt, inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru. %raiul este rigid, teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj. +&A, *-%-8BB)- ';;1 a glosa X a e/plica un cuvant, sau un pasaj obscur dintr$un te/t; D+losaE este o poezie de idei, o creatie filosofica, rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a, greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu, care, datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice, trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand. ,': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D.reme trece, vreme vine,9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului,opunand timpul universal celui omenesc. *e la onologie se trece la morala, omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE. $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val, ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare ,asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna, de te c"eama9 Tu ramai la toate receE, EreceE avand sensul de nepasator, indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei, partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze. ,0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice, prin simturi: D8ulte trec pe dinainte,9 )n auz ne suna multe...E..erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara.

$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D,i ar sta sa le asculte P...E). )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului, care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE. $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera, trecatoare, iar cercetarea ei nesigura, geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte,9 Begasindu$te pe tine, D. ,1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca, ampla, sugereaza ratiunea, care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei. $ E%e din moartea ei se naste9 ,i o clipa tine poate ;E temporalitatea este redusa la DclipaE, accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare. $EToate$s vec"i si noua toateD; statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti. ,2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru, larg raspandita in filosofia antica "indusa. #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare.EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun, judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista. $ privind acest DteatruE, omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE, ca un adevarat critic al actorilor. ,(: $ E .iitorul si trecutul9 ,unt a filei doua fete,9...9 )n prezent le$avem pe toate,E sugereaza faptul ca trecutul, prezentul si viitorul sunt doar o conventie. *e fapt, noi traim intr$un prezent etern, care inglobeaza totul (idee preluata de ,"open"auer de la ,fantul ugustin ). $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei. ,3: $ D%aci acelorasi mijloace9 ,e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi, desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu. ,:, ,;, ,<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei, antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara. $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri, ci doar scopuri imediat; omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE. $ ultimul vers D%e e val, ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE, Dlucii mrejeE, DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea. $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara,9 6u baga nici c"iar de seama...9 E, D*e te$ating, sa feri in laturi9 *e "ulesc, sa taci din gura...9 D, D%a sa nu$ndragesti nimica,9 Tu ramai la toate rece.Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare. ,'>: $ reia versurile din prima strofa, insa in ordine inversa, constituind a/iome. $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica. Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile .

%aracteristici: ')sentimente,idei,conceptii,atitudini e/primate direct. 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice,planuri,tablouri. 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice. 2)mijloace e/presive:fonetic,le/ical,morfologic,sintactic,stilistic(figuri de stil). ()imagini artistice:auditive,vizuale,olfactive,sinestezia. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective. :)atmosfera lirica: romantica,melancolica,apasatoare,sumbra,so$ lemna,plina de voie buna,optimista,pesimista. ;)modul de e/punere:descrierea,monologul,confesiunea,meditatia. <)elemente prozodice:strofe,masura versurilor,rima,ritm. #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei,sentimente,insusiri ale unui personaj. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere,de obicei consoane(sau silabe),cu efect imitativ(onomatopeic).-/:",i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare,aceasta aliteratie formand o imagine vizuala. (+.%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte,persoa$ ne,actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot ,iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala. (8.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv, adverb etc.,menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor.-/:",i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare.",acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ".ara",care sugereaza prezenta pasarilor. (+.%osbuc$.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel,in scopul amplificarii ideii e/primate. -/:"Patria sint dealurile cu struguri, pele cu pesti de argint si de aur, 8untii cu creste pietroase,cu prapastii adinci, %u ciute si cerbi,cu mistreti si cocosi...", enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului,formand o imagine vizuala. (Ga"aria ,tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula,prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou. -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii,nostalgiei,dorurilor,nazuintelor populare,al caror a fost interpretat de +oga. (Actavian +oga$Plugarii)

3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte,ale unui lucru,ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor. -/:",i vorba$i e tunet,rasufletul ger",se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai,maretia sa . (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti,unui fenomen,lucru etc.-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie,9%aci toata floarea va cunoaste9,i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran,formand o imagine vizuala.(Actavian +oga$Plugarii) ;) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje, forte,idei,situatii etc. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce. -/:"#ratilor,acesta$i satul meu..."(Tudor ,oimaru) "- un sat ca oricare altul..."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza,in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii.-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei. (8.-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant,a unei e/presii,a unui vers etc.,urmareste realizarea unei impresii puternice.-/:",tapane,stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare,formand o imagine vizuala.(8.-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri. +enul epic, a carui denumire provine de la grecul epicos (epos), cu sensul de cuvant, zicere, ceea ce se e/prima prin cuvant, discurs, cuprinde totalitatea creatiilor epice, adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul personajelor. ,e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele), actiunea(totalitatea faptelor, a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului). o3"'0:ob;1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte, intamplari, modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea. cesta este modul de e/punere predominant, insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere, dialog, monolog interior, evocare. )n ceea ce priveste naratorul, acesta poate fi scriitorul insusi, si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a, sau unul dintre personajele care participa la actiune, de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ). 6aratorul se detaseaza de faptele povestite, este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei. +enul epic este, asadar, preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut, uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana ). ctiunea este constituita din totalitatea faptelor, a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice.

)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu, operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte, pe o perioada lunga de timp, sau intamplari recente, ce se pot succeda doar in cateva ore. &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba, iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse, intr$un moment sau altul. )n al doilea rand, actiunea se caracterizeaza, in general, prin unitate compozitionala, fiind prezentat, de obicei, mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala), ca apoi sa intervina alta situatie, care o modifica pe cea de la inceput si determina, astfel, desfasurarea altor intamplari. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. ltfel spus, intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului, timpului si a unora dintre personaje $, intriga (momentul care determina derularea actiunii),desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga), punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului. )n al treilea rand, amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza, ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje, ori o imagine ampla a vietii, cu elemente numeroase. *e fapt, aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. )n ceea ce priveste personajele, al treilea element constitutiv al unei opere epice, acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele), cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara. Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale, secundare, episodice $ figurante), modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective), raportul lor cu realitatea (reale, imaginare, simbolice, alegorice), dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice, realiste, clasice) etc. -le difera si ca numar, in functie de amploarea si comple/itatea actiunii, fiind mai putine cand actiunea este simpla, sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare, cat si in cele culte. in sc"imb, fiecare categorie are speciile sale. stfel, in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc), legenda, cantecele rituale (plugusorul, oratia de nunta); in proza$ basmul, snoava, legenda. *upa cum se observa, unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri, cat si in proza, cum este, de pilda, legenda. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice, e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta, datorita fenomenului contaminarii, prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. -pica scrisa (culta) se manifesta, si ea, atat in versuri, cat si in proza. ,peciile epice alcatuite in versuri sunt balada, poemul, epopeea, legenda si fabula, iar in proza se intalnesc basmul,, anecdota, sc"ita, nuvela, povestirea, romanul, reportajul, eseul, memoriile si jurnalul. %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara, constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat. Totodata, el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada, legenda, basmul $, iar o specie ; populara, cum este snoava are corespondent, in epica scrisa, prin anecdota. TB , T!B)&- +-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator, actiune , personaje. 6aratorul:instanta literara , ,,voce[[, intradiegetica prin intermediul careiase transmit ,,actiunile[[. ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente. Personajul: ,,vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile, participa laactiu 6uvela: ,pecia literara nuvela, nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H - &*E1!' 7!8E5'5H - +>9E7'

- &pecie a genului epic, n proz, de dimensiuni relati$ reduse (se situeaz ntre sc%i (i roman , cu un fir narati$ central (i o construcie epic riguroas, cu un conflict concentrat, care implic un numr redus de personaje) - +araiunea se desf(oar liniar, cronologic, prin nlnuirea sec$enelor narati$e) - &e obser$ tendina de obiecti$are,de atenuare a prezenei naratorului care nu se implic n subiect (i se deta(eaz de personaje) nt#mplrile sunt relatate alert (i obiecti$. naratorul inter$ine relati$ puin prin consideraii personale, iar descrierile sunt minime) - 'ciunea nu$elei este mai dez$oltat dec#t a sc%iei, pus pe seama unor personaje, ale cror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) - 5elaiile temporale (i spaiale sunt clar delimitate) 8impul derulrii e$enimentelor este precizat, ceea ce confer $erosimilitate) - &e acord o importan mai mare caracterizrii complexe a persoInajelor dec#t aciunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$luie n desf(urarea conflictului) n funcie de rolul lor n aciune, ele sunt construite cu minuiozitate (biografia, mediul, relaiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) - 5olul detaliilor semnificati$e) - &pecie epic, n proz, aprut n literatura european n secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle, it) no$ella, rele$ noutatea, caracterul inedit al subiectelor abordate, ceea ce a de$enit ulterior tendina de obiecti$are ) 1a specie modern, nu$ela are o construcie epic riguroas) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice n proz: - *rin dimensiune, nu$ela (i po$estirea se situeaz ntre sc%i (i roman: sc%ia K nu$ela (i po$estirea K romanul - &pre deosebire de roman, nu$ela este conceput pentru o lectur nefracionat) "eosebiri nu$el - po$estire: +u$el - tendina spre obiecti$are a nu$elei (naraiunea la persoana a !l!-a - autorul nu$elei (i construie(te personajul prin mai multe detalii - raportul cu realitatea: nu$ela urmre(te realizarea $erosimilitii *o$estire - caracterul subiecti$, prin situaia de transmitor a naratorului (naraiunea la persoana ! - autorul po$estirii este mai interesat de situaia epic n care se afl personajul - po$estirea poate porni de la date mai ndeprtate ale realului (nt#mplri senzaionale sau insolite , dar perspecti$a narati$ susine iluzia autenticitii 8ipuri de nu$el: - dup curent literar: renascentist, romantic, realist, naturalist etc. - dup tem: istoric, psi%ologic, fantastic, filozofic, anecdotic, social) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezint fapte (i e$enimente istorice, personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirat din trecutul istoric (cronici, lucrri (tiinifice, folclor,letopisee,lucrri istorice . -nu$ela istoric este o specie tipic romantic ( n literatura rom#n nu$ela istoric a aprut n perioada pa(optist atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc - se distaneaz de realitatea istoric prin apelul la ficiune (i prin $iziunea autorului. - are ca tem e$ocarea artistic a unei perioade din istoria naional, locul (i timpul aciunii fiind precizate.

- subiectul prezint nt#mplri care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie. - personajele au numele, unele trsturi (i aciuni ale unor personaliti istorice, dar elaborarea lor se realizeaz prin transfigurare artistic, n conformitate cu $iziunea autorului. - reconstituirea artistic a epocii se realizeaz (i prin culoarea local (mentaliti, comportamente, relaii sociale, obiceiuri, $estimentaie, limbaj , conferit de arta naraiunii (i a descrierii) n literatura rom#n creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi, cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7pu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii)

6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile, sentimentele, ideile, conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. )ntalnim narator, personaje, actiune. 8odul de e/punere predominant este naratiunea. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic, prin inlantuirea secventelor narative. ,e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. )ntamplarile relatate sunt obiective. ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei. ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. ,e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului, caracterizat in raport cu actiunea. re o constructie epica riguroasa. 8ai mare decat sc"ita, mai mica decat romanul si in functie de temele tratate, nuvelele sunt: )storice, psi"ologice, fantastice, sociale. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric, dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. ,ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie. Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica, conform cu viziunea autorului. Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri, traditii, limbaj, vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela ... de ... are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior, principal si secudar. ctiunea are un ritm alert, nu se insista asupra detaliilor. vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje; in nuvela apare, de obicei, un singur personaj principal. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct, sunt prezentate de narator, si indirecte, care reies din: vorbele rostite, din faptele sale, din gandurile lui, din atitudinea celorlalte personaje fata de el, din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.

)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. par, de asemenea, descrieri,dialogul si monologul. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. ,tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare, regionalisme, propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... si ...). %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. ,pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:...) -ste evidenta in acelasi timp, atitudinea usor ironica, dar admirativa fata de personaje. ,crierea ... de ... este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela ... de ... are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. '. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior, principal si secudar. ctiunea are un ritm alert, nu se insista asupra detaliilor. 0. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje; in nuvela apare, de obicei, un singur personaj principal. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct, sunt prezentate de narator, si indirecte, care reies din: vorbele rostite, din faptele sale, din gandurile lui, din atitudinea celorlalte personaje fata de el, din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. 1. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. par, de asemenea, descrieri,dialogul si monologul. 2. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. (. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 3. ,tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare, regionalisme, propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... si ...). :. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. ,pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:...) -ste evidenta in acelasi timp, atitudinea usor ironica, dar admirativa fata de personaje. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela ... de ... are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. '. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior, principal si secudar. ctiunea are un ritm alert, nu se insista asupra detaliilor. 0. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje; in nuvela apare, de obicei, un singur personaj principal. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct, sunt prezentate de narator, si indirecte, care reies din: vorbele rostite, din faptele sale, din gandurile lui, din atitudinea celorlalte personaje fata de el, din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. 1. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. par, de asemenea, descrieri,dialogul si

monologul. 2. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. (. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 3. ,tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare, regionalisme, propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... si ...). :. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. ,pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:...) -ste evidenta in acelasi timp, atitudinea usor ironica, dar admirativa fata de personaje. +u$ela se refer la o lucrare de ficiune care este de obicei scris n proz, n mod obi(nuit sub form de naraiune) 8ermenul de nu$el $ine din franuzescul nou$elle (i nseamn noutate, nu$el) +u$ela este specia genului epic n proz, cu un singur fir narati$, urmrind un conflict unic, concentrat. personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, n funcie de contribuia lor la desf(urarea aciunii) +u$ela prezint fapte ntr-un singur conflict, cu o intrig riguros construit, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe aciune) < nu$el este o naraiune n proz, mai scurt dec#t un roman (i mai lung dec#t o po$estire) 1onine de obicei puine personaje care sunt ns construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata, personaje mai putine, trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasific dup criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare n: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "up curentele literare n care se nscriu ca formul compoziional, nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istoric &c%ema oricarei nu$ele clasice, istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oar aciunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modific situaia /) < serie de aciuni puse n pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodm#nt care stabile(te noua situaie *rimele dou etape se pot confunda dar (i alte combinaii sunt posibile) 4uC de ,aupassant, (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse, ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7pu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istoric din literatura rom#n) +u$ela psi%ologica - rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti, morale, comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan ,lavici I?n vreme de razboi55 de ).&.%aragiale

+u$ela se refer la o lucrare de ficiune care este de obicei scris n proz, n mod obi(nuit sub form de naraiune) 8ermenul de nu$el $ine din franuzescul nou$elle (i nseamn noutate, nu$el) +u$ela este specia genului epic n proz, cu un singur fir narati$, urmrind un conflict unic, concentrat. personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, n funcie de contribuia lor la desf(urarea aciunii) +u$ela prezint fapte ntr-un singur conflict, cu o intrig riguros construit, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe aciune) < nu$el este o naraiune n proz, mai scurt dec#t un roman (i mai lung dec#t o po$estire) 1onine de obicei puine personaje care sunt ns construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata, personaje mai putine, trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasific dup criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare n: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "up curentele literare n care se nscriu ca formul compoziional, nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istoric &c%ema oricarei nu$ele clasice, istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oar aciunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modific situaia /) < serie de aciuni puse n pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodm#nt care stabile(te noua situaie *rimele dou etape se pot confunda dar (i alte combinaii sunt posibile) 4uC de ,aupassant, (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse, ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7pu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istoric din literatura rom#n) +u$ela psi%ologica - rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti, morale, comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan ,lavici I?n vreme de razboi55 de ).&.%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor. 8od principal de e/punere este dialogul. ctiunea e impartita in acte, actele in scene si tablouri. %uprinde te/tul propriu$zis, literar (monologurile, dialogurile personajelor), dar si indicatii scenice (mimica, gesturi, decorul). -fecte vizuale, auditive (zgomot., muz.) )ntre acte se face de obicei cite o pauza.*e obicei se prezinta multe personaje.*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje.%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor.,ubiectul si momentele subiectului sint specifice. ,pecii ale genului dramatic:

%omedia$ s. a gen. dramatic, in versuri ori in proza, cu un conflict comic, ce satirizeaza viciile omenesti si sociale, avind deznodamint vessel si caracter moralizator. *rama$ s. a gen. dramatic in proza, plasata intr$e comedie si tragedie , avind conflicte puternice intre personaje, conceptii si actiuni cu deznodamint grav. Particularitati: Personaje puternice, comle/e, imbinind,trasaturile positive si negative. ,ublimul se imbina cu grotescul, tragicul cu comicul. Prezenta elementelor lirice. Beda viata in toata comple/itatea. Tipuri de drame: ,ociala, istorica, romantica. Psi"ologica, satirica, antica. Tragedia$ s. a gen. dramatic in versuri sau in proza, care are conflicte puternice, actiune grava sideznodamint tragic. Particularitati: Personajele@ infle/ibile. Personajul se clasifica ca un ideal. %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin,datorie si pasiune. ,entimente marete: patriotismul, dragostea, demnitate. %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (...) sunt unice pentru aceasta." "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (...). -le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam, totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. -/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i$a fost mereu la indemana, ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. ,ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane. %reator e/ceptional de viata, utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi, fiecare cu individualitatea lui proprie. Prezenta, dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\. )nc"eiere: Prin \\personaj\, eroul romanului cu acelasi nume, \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana, care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane. . +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit, direct <pera liric "ef) <pera liric este opera literar care aparine genului liric scris n $ersuri, n care autorul (i exprim n mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articulariti 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprim direct sentimentele ( de admiraie, de team, de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice)

* * *

Eul liric este prezent n text prin mrci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu, mine, mi, mie, mea (i $erbe de persoana ! (stau, citesc, admir, c#nt ) ,odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioar a poetului (i confesiaz direct g#ndurile, ideile (i tririle) +enul liric *e la ]i^ipedia, enciclopedia liber +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile, ideile i sentimentele autorului prin intermediul eului liric. ?n genul liric domin $iziunea i transfigurarea artistic, autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e, cre#nd un uni$ers de mare for de sugestie ce se adreseaz sensibilitii cititorului) Este, din acest moti$, genul literar al discursului subiecti$, exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil i al simbolurilor) "e obicei, discursul genului liric este la persoana nt#i, dar este folosit i persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. ceasta era 4nsemnul lui pollo, zeul luminii, al muzicii i al poeziei la greci. ?n 4recia 'ntic s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal, i anume acompaniamentul de lir) "e abia n epoca modern, poezia liric a ajuns s nsemne creaie literar ce exprim sentimente sau atitudini) 8reptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supus unor mijloace formale cum sunt $ersul, stofa, ritmul sau rima) !n literatura contemporan nu se mai poate $orbi de o asociere ntre genul liric si poezie, exist#nd i opere lirice n proz) ,ai mult c%iar, n cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul i exist o tendin de distrugere a regulilor rigide de $ersificaie) ,pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric n care sunt criticate defectele unei persoane, societii cu intenia ndreptrii) *oate fi n proz sau n $ersuri) -legie$specie a genului liric cult, meditative, care e patrunsa de o tristete, melancolie, jale, deznadejde printr$o filosofie profunda, intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol.). -legia este un poem liric al crui ton e adesea tandru, trist i melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni, poem liric de nalt inspiraie, compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului, oda a$ea o compoziie triagic) Bomanta$ cintec specific doar romanilor. cesta putind fi trist melanolic, senti$tal.8editatie$ specie a genului liric, cu caract.filosofic in care sint puse probleme ,teme mari, legate de e/istenta omului: binele, raul, (societatea) trecera timpului, conditia geniului, viata, nastera, moartea$ ca element al destinului. ,atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare.

8editatie$ specie a genului liric, cu caract. * filosofic in care sint puse probleme ,teme mari, legate de e/istenta omului: binele, raul, (societatea) trecera timpului, conditia geniului, viata, nastera, moartea$ ca element al destinului. 8editaia (filozofic este o specie a genului liric n $ersuri n care e descris un fenomen din natur ale crui concluzii de$in $alabile i pentru oameni) ,atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. ,atira este o oper n general n $ersuri,( -pistola$ sp. a gen. lir. in versuri apartinind poeziei didactice, in care se trateaza un subiect filosofic moral, artistic etc. sub forma de scrisoare. )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic; bucolica. Poezie cu forma fi/a: ,onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene, ultima fiind cu un continut de mesaj. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e ,constituita din '1 si '2 (lit. univers.) versuri si cu un refren, care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. Bondelul este o poezie cu form fix alcatuit din trei catrene i un $ers izolat) 9ersurile unu i doi sunt identice cu $ersurile apte i opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri, originala in literaturile orientale; in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". -/emplu: +. %osbuc D&upta vietiiE. +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) , fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare, iar ultima e prima inversata. -/emplu: -minescu E+losaE. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers, versurile din prima pot sa nu se repete; abordeaza principii filosofic, morale, epice si estetice. *A)6 : *oina este o creaie liric $ocal sau instrumental, specific poporului rom#n, n care interpretul i exprim n mod direct sentimentele de dor, de jale, de nstrinare, de re$olt, tristee, iubire, ur impotri$a asupritorilor, regret, etc) specia genului liric, de obicei popular. temele culti$ate n doin sunt: dorul, jalea bucuria, dragostea, suferina, etc) . apare adesea moti$ul popular Pfrunz $erde Q alturi de alte motive; sentimentele sunt declarate patetic; figurile de stil folosite sunt: personificarea, comparaia (i epitetul. exprim o stare de spirit a omului, aflat n momente de cumpn a existenei sale. elementele de prozodie dez$luie o msur scurt de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rim mperec%eat6monorim) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut); are caracter oral (s$a transmis din generaie 4n genera ie prin viu grai); are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi); are caracter sincretic (se imbin muzica, poezia i dansul ) 8rsturi exprim direct, profund i intens o $arietate de sentimente, idei, aspiraii.

au o tematica variata; se inspir din $iaa poporului rom#n, reflect comuniunea omului cu natura, atitudinea omului fa de $ia, moarte, fa de scurgerea timpului. Tipuri de doine n funcie de sentimentele exprimate, doinele pot fi:de dor,de jale,de dragoste,de instrainare,%aiduceti,pastoresti,de ctnie )86!&: aparine genului liric; sunt elogiate personaje eroice, sentimente nobile, idei mree sau e$enimente importante. limbajul este solemn, discursul are caracter retoric (i conine ndemnuri adresate contemporanilor) * P ,T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura n pastel termenul s-a extins n literatur, definind delicateea unei descrieri lirice) (exemplu .asile lecsandri - creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#n aparine genului liric. modul de e/punere folosit este descrierea ; aparine liricii peisagistice n $ersuri . descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natur . sentimentele autorului , sterea sa afecti$ se exprim direct prin aspectul (i paleta coloristic a peisajului . autorul folose(te imagini $izuale, auditi$e, orfacti$e (i tactile . epitetul este figura de stil cel mai mult folosit, mai ales cel cu $ariant cromatic : alb, galben, ro(u . poetul utilizeaz (i alte figuri de stil : comparaie, metafor, personificare, %iperbol, repetiie, in$ersiune) .asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana, creata si dusa la celebritate de .asile lecsandri intr$un ciclu de versuri, numit c"iar "Pasteluri". Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada ';3;$';3<. ,fidand sabloanele, lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona, si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie, ec"ilibrata sub raportul temperaturii, al formelor de viata vegetala, al rotatiei anotimpurilor, una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. -l implica regularitatea ciclurilor naturii, armonia randuielilor firii, ordinea imanenta a creatiei. notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca, aduce nori suri si vanturi fioroase; )arna acopera cu troiene campurile, scoate lupii la prada in noptile cu vifornita; primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor, prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca; vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald, rasplatind osteneala seceratorilor. Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii, linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne. #ortele naturii, vantul, ploaia, viscolul se integreaza marelui mecanism planetar, repetandu$si lucrarea, la ceasurile sorocite. Aamenii insisi participa la jubilatia universala; ei sunt zugraviti, in mod precumpanitor, in doua atitudini , simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea

activitatii productive. -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale, apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei. %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. .ersul isi pastreaza simplitatea, cursivitatea, limpezimea. #ormula compozitioanala, de obicei de patru strofe, recurge la o mica inscenare, terminata adesea in poanta, pentru destinderea atmosferei. )maginea, bazata pe perceptie, traduce momentan senzatia, fara digresiuni sau paranteze. Tabloul e dinamic si concis. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul, intrucat poezia ne implica in postura de spectatori. *esenul esentializeaza, surprinzand conturul obiectelor, mai ales miscarile si detaliile. *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"), sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"), intaresc sentimentul de seninatate clasica. &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale, usor colorat), aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie, colorit, ec"ilibru. %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana, care sprijina degajarea unui sens; dar e descrisa obiectiv, cu oc"ii unui privitor din afara. '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafrului 4eniul lui Eminescu este $zut ca nal#ndu-se n lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenia iubitorilor de art frumoas) 5suntetul se explica prin faptul c poezia este o alegorie a nefericirii pm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scris cu puin nainte ca poetul s intre n prima faza a bolii sale mintale. 4)1alinescu consider c 7uceafrul nu a$ea a(a un mare rsunet fara opera complet a lui Eminescu) El consider 7uceafrul $#rful operei eminesciene spre care ne urcm citind creaiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee central confirmat de toi criticii prin care este considerat c ntreaga creaie eminescian conine moti$ul luceafrului) *oezia 7uceafrul s-a nscut n noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica ,icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui ,aiorescu care la r#ndul lui a transmis aceast inforamie lui !) 'l) 2rtescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e n g#ndirea poetului) *e msur ce el intra tot mai mult n conflict cu oamenii $remii el teoretizeaz distanarea geniului de societate. =Kperion, demonic Eminescu n-a struit asupra dramei umane din ?rumoasa fra corp pentru c soluia a dat-o n 7egendele 7uceafrului: zmeul care simbolizeaz pm#ntescul se resemneaz n lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german, Eminescu, $a interpreta basmul ?ata n gradina de aur astfel c ECperion de$ine simbol al demonicului, al geniului ispitit de c%emarea iubirii pm#nte(ti) n studiul lui !) Tura ,itul n poezia lui Eminescu se demonstreaz c Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul c zmeul din po$este nu poate s fie un PzburtorQ, ci c este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui pm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiin capabil s treac de limitele lume(ti (i s-(i creeze o lume a lor) >n cercettor al titanismului 9) 1ernC obser$ c titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar c nu au $rut s ia locul zeilor ci doar s fie oameni cu libertate deplin) 8itanii se consider inspirai, ca (i poeii n antic%itate, erau m#ndrii de suferinele lor, a$eau artarea rz$rtitului, demonic, infernal, pentru ca ei n lupta contra dumnezeirii erau gata s renune la ce oamenii consider c au cel mai de pre: suflet ul.

Eminescu a procedat ca un titan nc de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat mpotri$a di$initaii (i fc#nd din zmeul din po$este, simbol al rului, un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul, ca $oce interioar omului, $a actiona ca titan n mersul societii art#ndu-(i geniul prin nzuina spre o frumusee superioar) "ubla nfi(are a lui ECperion: nger-demon ne duce la o contradicie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugtoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafrului ncepe din momentul n care el nu poate renuna la nemurire datorit iubirii) 7uceafrul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oar teoretizat de critica lui ,aiorescu) nelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafrul este acela al asemnarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput n zilele noastre c#nd nc auzim c%emarea 7uceafrului nemuritor) B)B&)A+B #),)Eminescu !)1reang &tudii, 8imi(oara, Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara, GUR0 Eminescu, ,i%ai, *oezii, 2ucure(ti, Editura *entru 7iteratur, GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia prozei noastre. ,lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra, un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu, prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste, pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. %ompozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele ': capitole, respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. !nitatea intregului, a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei, cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE, D,imteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le$a fost datE). ,aracia, pretuita de ,lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului, linistea vietii lui, devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari, dand lui +"ita un sentiment de inferioritate. -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine, ci pentru a fi cineva, pentru a fi respectat. 6emultumit de conditia sa sociala, el simte ca ar putea face si altceva, mai rentabil, decat sa carpeasca cizmele satenilor. ,i, in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera. 8omentul intrigii, ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica ,amadaul, stapan temut al acestor locuri. na, nevasta lui +"ita, cu un simt feminin caracteristic, intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE. )n sinea lui, si +"ita avea aceeasi banuiala, dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul ,amadaului. %onflictul psi"ologic se amplifica treptat, pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica. ,tapanit de setea de bani, +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica, devenindu$) complice. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure, scapandu$l pe ,amadau de pedeapsa binemeritata a legii.

*e acum, prabusirea lui +"ita este inevitabila. -roul este aprins de setea de razbunare, dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. stfel, +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa, aruncand$o pe na drept momeala. *ar onoarea familiei sale este din nou stirbita, iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. )ntorcandu$se la 8oara cu noroc, +"ita isi ucide sotia si este, la randul lui, ucis din comanda lui &ica. dept al unei morale intransigente, ,lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut, femeia cea tanara, banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare, Buza$Bupta si ,aila$Boarul sunt osanditi pe viata; iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma. ,urprinzand viata si moravurile unei lumi, ,lavici creeaza personaje comple/e si verosimile, al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. -le sunt la inceput personaje antitetice, care evolueaza paralel, devenind complementare. naliza psi"ologica, monologul si dialogul, faptele si gandurile protagonistului, opiniile celorlalte personaje, dezvaluie procesul devenirii lui +"ita, tragismul vietii lui. Am onest la inceput, el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale ,amadaului, sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. utorul surprinde, cu real talent de analist, framantarile lui +"ita, oscilatiile de lumina si umbra, momentele de insingurare, dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii, macinat de remuscari. #ricos si las, el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica. Jura fals la judecata, iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. +"ita cade invins de propriul sau destin, caci patima de bani nu poate fi stapanita. na, prin destinul ei tragic, este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde. %u o intuitie deosebita, ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul. #acand din bani o unica pasiune, +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. na, lipsita de sprijinul moral al sotului, si indemnata tot de el, Dsimti tragere de inima pentru &icaE. )n prezentarea evolutiei nei, ,lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc, se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca, facand$o capabila de emotii, simtaminte si vibratii pure. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat, un capriciu superficial. %and iubirea pentru +"ita dispare, in sufletul nei se aprinde dispretul. !ltimele zvacniri din final, cand este ucisa, sugereaza ura si dispretul pentru +"ita, setea de razbunare si patima pentru &ica. &ica ,amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta. -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica, ci diavolE). ,lavici il caracterizeaza indirect, prin apartenenta la acea categorie a pastorilor, specifica economiei ardelenesti din vremea sa. )n aceasta categorie, ,amadaul ocupa un loc aparte, fiind: Dom cu stare, care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE. &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani, inalt, uscativ si supt la fata cu mustata lunga, cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. utoritate suprema, stapan al locurilor, este un caracter plin de contradictii, fiind darz si "otarat, dar in acelasi timp, sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica; el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun. Prin personalitatea sa puternica, ,amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. )n final va cadea si el, atingand calea sinuciderii. ,pre deosebire de scriitorii dinaintea lui, ,lavici nu impune personajelor o comportare rigida, dictata de prejudecati, ci le da libertatea de a se manifesta, in imprejurarile in care le pune viata, dupa propriile indemnuri, dupa imperativele sufletului lor. 6i se releva astfel, nu numai caractere gata formate, ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. creea personaje prin care sa arati ca, asupra

predispozitiilor psi"ice innascute, societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui ,lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. ,criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice, acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele, precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor. ,lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale, fiind un observator fara partinire, cu spirit realist desavarsit. )n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le$a fost dataE). *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la ,lavici este o mare putere de interiorizare. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric, nu numai in manifestarile lor e/terioare. Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase, pozitive si negative, cu vointa si slabicini, se comporta asemeni unor fiinte reale. *esi portretul fizic este concis, redus la esential, accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa, na era frageda si subtire, na era sprintena si mladioasaE). ,criitor obiectiv, ,lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. *ialogurile, fiind reflectari ale intimitatii omului, au o mare putere de caracterizare psi"ica. Bemarcabile sunt insa si e/presiile, zicatorile si proverbele. )on$caracterizarea 1onstrucie epic n proz de mare ntindere, cu o aciune complex la care particip un numr mare de personaje, cupuse unor conflicte puternice, romanul (i gse(te exprimarea plenar odat cu realismul) 1reator al romanului realist modern n literatura rom#n, 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer, fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul s se ndrepte spre un realism al esenelor) 1onsiderat Vcea mai puternic creaie obiecti$ a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc , romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#n interbelic) 5omanul, de inspiraie rural, prezint lupta unui ran srac pentru a obine pm#nt (i consecinele actelor sale, n condiiile satului rom#nesc din 'rdeal, la nceputul secolului al JJ-lea) 'ciunea romanului se desf(oar pe mai multe planuri narati$e, a$#nd personaje numeroase) &pecia literar pri$ilegiaz personajul, a crui e$oluie n plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea, el este construit dintr-un ansamblu de trsturi redate n mod direct (portret, biografie, stare ci$il, statut social (i indirect (fapte, gesturi, atitudini, limbaj, raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient (i las personajele s-(i dez$luie trsturile n momente de ncordare, consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman, domin#nd ntreaga lume care se desf(oar n legtur cu el) 1elelalte personaje principale ('na, 2aciu, ?lorica, 4eorge gra$iteaz n jurul su, pun#ndu-i n lumin trsturile, nzuinele) !on al 4laneta(ului se situeaz la intersecia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale, el este tipul ranului a crui patim pentru pm#nt iz$or(te din con$ingerea c acesta i susine demnitatea (i $aloarea n comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale, !on este tipul ari$istului fr scrupule morale, care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ran srac ce dore(te pm#nt) ncercarea disperat a lui !on de a dob#ndi pm#nt nu mai poate fi pri$it, n aceste condiii, doar ca expresie a lcomiei, ci mai ales ca expresie a dorinei de a scpa de etic%eta njositoare de srntoc (i de umilina de repeta soarta tatlui su,care se n$#rte pe l#ng cei bogai Vca

un c#ine la u(a buctrieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea social, !on nelege (i c toate calitile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul, a(a c trebuie s gseasc o modalitate de a se impune, ignor#nd at#t sentimentele, c#t (i criteriul moral) *ersonajul are, nc de la nceput, un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului, ndrgit de familia Eerdelea pentru c de mic se artase iste la n$tur) n$torul reu(e(te s-l con$ing pe tatl su s-l dea la (coal, numai c biatul, de(i (i-a impresionat profesorii, iubea mai mult munca pm#ntului, a(a c s-a ntors acas) !ubirea pm#ntului l-a stp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogai (i $e(nic s-a n$er(unat ntr-o %otr#re ptima(: trebuie s aib pm#ntu mult, trebuie WQ) *m#ntul i-a fost drag ca o ma, i plcea s-l munceasc, astfel portretul naratorului insist mai ales asupra acestei pasiuni tulburtoare care-l stp#ne(te de mic) ntre ceilali feciori este recunoscut ca un lider) nc de la nceput are o structur de lupttor, (tie s-i stp#neasc pe lutari (i pe to$ar(ii de petrecere (i, de aceea, st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de ctre narator, ion este Viute (i %arnic ca m-saQ, c%ipe(, $oinic, dar srac, din care cauz flcul simte dureros prpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului, ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj l caracterizeaz direct, spun#ndu-i Qfleandur, srntoc, %o (i t#l%arQ, !on se simte biciut, nu suport ocara (i reacioneaz $iolent) &ec$ena cea mai eloc$ent se petrece Vn pm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fr ntoarcere n care st destinul flcului (i a celor din jurul su) 'juns la pm#ntul su, !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile, %oldelel, etc) 7e simte $orbind, iar Vglasul pm#ntului ptrunde n$alnic n sufletul flcului ca o c%emare, cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab, umilit (i nfrico(at n faa uria(ului) !nstinctul de posesiune a pm#ntului (i lcomia care pune stp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza pm#ntului-ibo$nic: Vl cuprinse o poft slbatec s mbri(eze %um())) ) ntinse m#inile spre brazdele drepte, zgunuroase (i umede)Q) 'dor (i $enereaz pm#ntul ca pe o zeitate: V'poi ncet, cucernic, fr s-(i dea seama, se ls n genunc%i, (i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de pm#ntul ud) Xi-n srutarea aceasta grbit simi un fior rece, ameitor)Q &etea de pm#nt este trstura dominant a personalitii sale, fc#nd din el un personaj memorabil prin acea c ntreaga sa energie este canalizat spre ndeplinirea scopului de a a$ea pm#nt) n acest sens, el (i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "up ce o las nsrcinat pe 'na, atitudinea lui ion este rece, distant, cinic, refuz s $orbeasc cu ea (i-i spune, dispreuitor, s-l trimit pe tatl ei s discute) 1#nd trateaz problema cu 9asile 2aciu, ion este Vsem (i cu nasul n $#ntQ, sfidtor, con(tient c deine controlul absolut asupra situaiei (i c-l poate sili s-i dea pm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soie, !on s-a cstorit, de fapt, cu pm#nturile ei, soia de$enind o po$ar jalnic (i incomod) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiina $ino$iei pentru c n 'na, iar apoi n *etri(or-fiul lor, nu $ede altce$a dec#t garania propritii asupra pm#ntului) "up moartea soiei sale, n !on rena(te pasiunea pentru ?lorica, ce era acum cstorit cu 4eorge 2ulbuc) El ncearc s o recucereasc pe ?lorica, ns relaia lor adulter este descoperit de 4eorge care pregte(te rzbunarea) 2rbatul n(elat (i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sap) n timpul agoniei, !on de$ine una cu pm#ntul mult r#$nit) 'stfel, personajul este drastic pedepsit de autor, ntruc#t el se face $ino$at de dezintegrare moral, rspunztor de $iaa 'nei (i a copilului lor, tulbur#nd lini(tea unui cmin (i a unei ntregi comuniti) ,oartea apare ca o unic soluie de ie(ire din impasul n care ajunge destinul personajului) 1ondiia ranului, ilustrat n romanul !on, (i gse(te o replic peste timp n romanul V,oromeiiQ) +aturii primare, tumultuoase a lui ion i se opune !lie ,oromete, Vcel din urm ranQ, fire %istrionic (i contemplati$, care nu mai lupt pentru a stp#ni spaiul, ci

pentru a scpa de teroarea timpului) 'utorul de metod realist desf(oar o for demiurgic nu numai pentru a nfi(a cititorului o lume supus cauzaliti, ci (i un personaj a crui mecanic a existenei scap logicii perfecte, pentru c nglobeaz factorul iraional) &-+-6*-&- A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. *ar imaginatia omului primitiv, in lipsa unei ratiuni patrunzatoare, a creat figurile mitice ale zeilor, atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice, dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei, eroi, a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor, de pe vremea lui Pericle, au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria, sotia lui Poseidon; 6ereu, fiul lui Poseidon; 6ereidele, fiicele lui 6ereu; Tetis, o alta divinitate a marii; Triton, fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc. )n conceptia vec"ilor greci, zeii nu traiau izolati de muritori, ci se amestecau in viata lor, aducandu$le fericire sau nenorocire. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. stfel, res era zeul razboiului, zeita =era proteja casnicia, =ermes era protectorul negustorilor, inparatia mortilor o conducea =ades. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. &a inceput, grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite, in special pietre si lemne, numite fetisuri. *e pilda, in orasul T"espiae, in Beotia, forta atribuita mai tarziu zeului -ros, zeul iubirii, era inc"ipuita de o piatra necioplita. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus, cazut in valurile marii, in timp ce la =omer, frodita este fiica lui Geus si a *ionei. *ar, oricat de variate ar fi fost, in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor, de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor, contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec, care si asa era e/trem de bogat. ,criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului, ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si, inainte de ei, cu =aosul, +"eea, !ranus, %ronos etc. -ste de subliniat faptul ca l. 8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia, Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie, "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci, in imaginatia grecilor, zei s$au nascut ca si oamenii. %a si =esiod, l. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda, la =esiod, -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor, cand zeii si oamenii nici nu e/istau. Tocmai de aceea l. 8itru a procedat cu

multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor, opera a mainilor lui Prometeu. Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor, esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite. *e e/emplu in D)liadaE frodita, zeita frumusetii, se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor. )n cartea a .)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res, in rasul tuturor zeilor. &a poeta ,afo, frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE, Dfiica a lui GeusE, care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau. Pentru poetul roman &ucretiu, frodita$.enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. sadar, frodita$.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la ,afo. )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit. 0. utorul a ales miturile, legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante. 1. cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. 2. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. )n D&egendele AlimpuluiE l. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea. Geus nu a e/istat. "ile, gamemnon, 8enelau, !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. )n imaginatia grecilor, Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant, eroul =eracle infruntand mania =erei, ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti, a fost socotit vrednic de Alimp. ,pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele, este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. stapan, nobil sef, comandant militar; 0. combatant; 1. om distins prin nastere, talent, vitejie; 2. semizeu; (. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei, grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei; legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei, in jurul unor eroi veniti din +recia; legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. )n lucrarea sa l. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu, =eracle, Tezeu, *edal si )car, %astor si Polu/, Belerofon, sclepio, 8eleagru, Arfei si -uridice, )ntemeierea Tebei, -/peditia argonautilor, Bazboiul Troiei, )ntoarcerea a"eilor in -lada, Pataniile lui !lise, venturoasa calatorie a lui -nea. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin:

'. utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara. 0. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. 1. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu, tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle. 2. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende, si anume ca, luptand cu darzenie si curaj neistovit, oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor. (. 6otele vin sa lamureasca, prin e/plicatii si ordin stiintific, multe din ciudateniile miturilor. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari. )n felul acesta, naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 3. %a si D&egendele zeilorE, D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii, punandu$i in fata modele de lupta darza, create de antici, in care, pornind de la realitati certe, se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara,o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.,trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa$l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei, la o manastire cu o reputatie foarte buna.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine,dar totul s$a terminat cu bine,copiii fiind salvati. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic,iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici,iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu$si acest sentiment din rasputeri.6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai, dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea,asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari,lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit,dar

=ubar a cazut si s$a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar.,ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea. stfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu 6atl,doar in prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida. 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida),si au plecat impreuna la .iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine, cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa.6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica,dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei,care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu. cest lucru ,bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa,dar impreuna cu sotul ei. u luat carciuma din spatele ,arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida ,s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine. sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta,sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla. tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl,nici bataile sau vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl.)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida. u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai,ca maica egidia sa fie nasa copilului.=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul.=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca 6atl si Persida sunt cununati.8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos. %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei,el urandu$l pe =ubar. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter,era c"iar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc.Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta.*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta,la .iena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea, numai de dragul ei. flat i singuri in carciuma din ,ararie,Badi si tatal sau, =ubar au inceput sa discute despre calatorie.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori,apoi izbucni in ras. Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia.

8i"ai -minescu ,i%ai Eminescu - cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i , $reodata , poate , pamantul romanescQ - s-a nscut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU , in 2ucuresti , fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilria (i-a petrecut-o la !pote(ti, unde cunoa(te timpuriu frumuseile naturii, a(a cum $a mrturisi mai t#rziu n poezia ?iind biet pduri cutreieram: ?iind biet, pduri cutreieram, Xi m culcam ades l#ng izvor, !ar braul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sun-nceti(or) &tudiile le ncepe acas cu un dascl neam) >rmeaz (coala primar la 1ernui, pe care o termin n GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coal) 7a 1ernui l cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care i treze(te gustul pentru lectur (i i mprumut cri) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei . 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici . -l fuge de acasa cu zilele , Drascolind padurile si stanileE , spre marea suparare a parintilor , sau intarzie in cate un bordei de taran , ascultand cu incantare povesti , snoave , g"icitori , care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste , in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri ,i niciodata n$or sa vie iara , %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine , g"icitori , eresuri , %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire , 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor , innoptand pe unde putea . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet , paduri cutreieram , *orinta , Povestea codrului , A ramai E si altele . Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei , dar si cu tema timpului . cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea , istoria , cosmicul . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale , in versuri si proza , publicata partial in timpul scurtei sale vieti . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE , a aparut la 0' decembrie ';;1 si cuprinde antumele , adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . !lterior s$au publicat si postumele , adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului , care cuprind peste 0>> de poezii . &irica sa , de o tulburatoare muzicalitate si armonie , impleteste , in spirit folcloric , c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta , ,ara pe deal , %alin file , din poveste , Povestea teiului , Povestea codrului , 8elancolie , Bevedere , *e cate ori , iubito , Pe langa plopii fara sot , ,onete E si altele . ,pirit romantic , vizionar , -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul , +lossa , Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii , #loare albastra , Bevedere , *eparte sunt de tine , ,e bate miezul noptii , %e te legeniE si altele . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu , ci si o stare sufleteasca , o prelungire , o proiectie a trairilor sale interioare . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparat cu o cetate puternic a crei cuceriri cere pregtiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani n urm , iar acumP&-ar cun$eni , poate , s ne g#ndim c anul acesta nu se mpline(te un secol de c#nd a murit , ci c ncepe al doilea secol al nemuririi lui ) P

) Eminescu este $iu n con(tiina poporului nostru , este studiat , interpretat , omagiat , n$at cu plcere sau defimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joac Eminescu n cultura (i n con(tiina rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita , nu-l poate tgdui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oar , pe el nimeni nu l-a tgduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste pm#nturi $or tri rom#ni iubitori de codru , de mare , de tei , de plopi , iubitori de dreptate (i ade$r , doritori de bine pentru ar Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) i citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ara noastr , auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor , fo(netul frunzelor , pri$im cu dragoste iubita si in$m s-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung i (optim $ersuri din Eminescu pentru c le simim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strmo(i , n$m s-i cinstim (i s ntelegem c P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind n jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neneles (i neapreciat trie(te (i astzi n srcie , proletarul se zbate pentru bucata de p#ine , mersul nainte este (o$ielnic , $alorile pleac s-(i mplineasc destinul n alte pri ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referin n critica literar i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru , despre proz , despre publicistic , despre $ia , despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost nc%inate at#t c#nd era n $ia , c#t (i dup ce a trecut n nefiin ) 1e ar mai putea aduga un t#nr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul , la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus n cu$inte , dar e sigur c-l simte pe Eminescu aproape , alturi de el , lup#ndu-se cu neajunsurile $ieii , lupt#nd pentru dreptate , pentru $iitorul rii (i t#nrul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziie prin care se realizeaz trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne, n primul r#nd, la simbolism) 1reaia lui st sub semnul conglomeratului estetic (mbinarea mai multor curente (i orientri literare : romantismul se mbin cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet, prozator, dramaturg, publicist, 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatur trebuie s ino$eze dac $rea s triasc (i s fie puternic) n acti$itatea literar a lui 'lexandru ,acedonsDi se pot distinge dou etape: *rima etap, p#n la GYUZ - c#nd scrie poeme ample, de faptur romantic, cu $ersuri lungi, (i cu un pronunat caracter satiric. acum scrie ciclul nopilor, caracterizat (i printr-un retorism romantic, rezultat din mulimea interogaiilor (i exclamaiilor) "up GYUZ lirica lui 'lexandru ,acedonsDi trece printr-un proces de simplificare, dar (i o sublimare artistic) Este faza simbolist-ornamental) 'cum scrie rondelurile. discursul liric este rezultatul unui efort de esenializare (i se bazeaz pe o metafor concret) *oetul renun la $erbalismul (i retorismul primei etape, poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor, 5ondelul apei din grdina japonezului, 5ondelul c#inilor, 5ondelul lucrurilor) .olume de versuri: Prima verba (';:0);Poesii (';;0); -/celsior (';<(); #lori sacre ('<'0); Poema rondelurilor ('<0:) *roz: "ram banal (GYUR . 1artea de aur ('<>0); &a calvaire de feu ('<>3); T"alassa ('<'(); 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: n GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimist) n GYS/ scoate ziarul <ltul, iar n GYUR re$ista 7iga ortodox 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi, +ala +alaction.

*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ . *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul n care au debutat cei mai de seam reprezentani ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui ,acedonsDi) *oemul se axeaz pe ideea omului de geniu nsetat de absolut, mai precis pe necesitatea sacrificiului n numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmeaz ntotdeauna drumul drept) +u este important faptul c omul superior nu-(i atinge scopul, pentru c accentul se pune pe ideea de lupt (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinei nestrmutate n ideal) +eneza poemului: ?n ';<> 8acedons^i a publicat un poem n proz ,eDa (i ,eDa, n care prelucra o legend oriental) >n prin arab 'li-2en este sftuit de tatl su s urmeze n $ia drumul drept) *lec#nd n pelerinaj la ,eDa prinul alege drumul drept (i mpreun cu oamenii si piere n pustiul arab) 8ot spre ,eDa pleac cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) nainte de a pieri, 'li-2en $ede cum cer(etorul intr pe poarta cetii sfinte) &emnificaia titlului : n timp ce prinul intr n ,eDa cereasc cer(etorul intr n ,eDa pm#nteasc) "up unsprezece ani n GUZG, ,acedonsDi re$ine asupra legendei, oferindu-i multiple $alene simbolice) *oemul este alctuit din dou pri mari legate prin moti$ul inspiraiei) n prima parte ,acedonsDi define(te contextul social ostil n care trie(te poetul) nt#lnim deci moti$ul poetului damnat, frec$ent n lirica simbolist) ,acedonsDi stabile(te un acord perfect o coresponden ntre mediul exterior (i starea sufleteasc deprimat a poetului: *ustie (i alb e camera moart\ Xi focul sub $atr se stinge scrumit\*oetul, alturi, trsnit st de soart, %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL n contrast cu acest spaiu rece, du(mnos, srac, ,acedonsDi e$idenializeaz genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afar ($iscolul geme cumplit, \lupi groaznici s-aud, rgu(it,6 1um latr, cum url, cum urc, cuncetul,6 >n tremol sinistru de $#nt-nbu(it\). cri$ul ip simbolizeaz piedicile care inter$in n drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniaz corespodena perfect dintre mediul natural (i starea sufleteasc disperat a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i, (-afar, Xi luna e rece n el (i pe cer) ,acedonsDi procedeaz la o mortificare a spaiului (E moart odaia (i mort e poetul , pentru a pregti apariia inspiraiei) *rin inspiraie se realizeaz saltul din real n fantastic, din material n spiritual) *artea a doua poate fi considerat ca un $is al poetului, (i este alctuit din mai multe momente) *rimul moment prezint condiia ideal a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii, repetiia cu efect de incantaie %ipnotic, poetul red frumuseea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer, petale de roze plutescL ,tasea-nflorit mrit cu firul +uane, ce-n umbr, ncet, $estejesc\Ea$uzele c#nt\ - $oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseea, $raja 2agdadului, ,acedonsDi apeleaz la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpit,

Bai de aripi de $ise, (i rai de grdini, 'rgint de iz$oare, (i zare-aurit 2agdadul, poiana de roze (i crini ,acedonsDi asociaz dou moti$e care strbat mai multe strofe - 2agdadul (i emirul. el insist asupra ideii de perfeciune a 2agdadului (i condiia ideal a emirului, tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul, (i toatele are) E t#nr, e farmec, e trsnet, e zeu, *ar zilnic se simte furat de$o visareL ,pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul, emirul din 2agdad trie(te fascinaia cetii sfinte din ,eDa. cetatea sf#nt a musulmanilor de$ine simbolul aspiraiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiie enumerati$, poetul red c%emarea c%inuitoare a cetii ,eDa, fascinaia idealului: &pre ,eDa-l rpe(te credina - $oina %etatea preasf#nt l c%eam n ea, i cere simirea, i cere fiina, i $rea frumuseea - tot sufletu-i $rea "in tlpi p#n-n cre(tet i cere fiina) "e(i dulce e $iaa n rozul 2agdad, emirul porne(te la drum n cutarea idealului su) ,acedonsDi folose(te o sugesti$ combinaie cromatic pentru a reda imaginea emirului care-(i prse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o alb cmil, Tar $iu de lumin sub ru(u-oranisc, &-opre(te, o clip, pe $erdele pisc, *ri$indu-(i ora(ul n roza idil\ n acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul, zdrenos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prfuit - dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului ,eDa poetul obine efecte muzicale, red#nd n acela(i timp obsesia fascinaia idealului: *e nume-l ntreab emirul, deodat, Xi-aceasta-i rspunde ca $ocea ciudat: -7a ,eDa, plecat-am a merge (i eu) -7a ,eDa [\7a ,eDa[\(i $ocea ciudat: -7a ,eDaW 7a ,eDaW rsun mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste ntinderile fr sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreapt, poetul insist asupra eticii omului superior: (i calea e dreapt - e dreapt - tot dreapt, dar zilele curg,6 Xi foc e n cer, n zori (i-n amurg, dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nr umbr de soare-l fere(te) n descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te s creeze senzaia spaiului (i a timpului fr sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e, ,acedonsDi red epuizarea fizic (i sufleteasc a cltorului: %7nd setea, c7nd foamea$, grozave la fel. *e piept, ori pe p#ntec, i pun c#te-o st#nc Xi foamea se face mai mare - ai mare, Xi zilnic, tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\- oc%ii sunt demoni cuplii\ 1utremur e setea, (-a formei simire E (arpe, duc#ndu-(i a ei z$#rcolire n p#ntec, n s#nge, n ner$ii-ndrjii\-

"e(i au pierit nsoitorii (i cmilele, emirul singur (rmas din tot singur (i continu drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia nplinirii idealului, dar de fiecare dat cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nluc) ,acedonsDi pune accentul pe $erbul alearg, pentru a reda efortul ncr#ncenat n cutarea idealului) nainte de a muri, emirul $ede cum drumeul zdrenos (i pocit, care a ales drumul cotit, intr pe porile cetii sfinte) >ltima strof este o re$enire la planul real. poetul explic simbolurile. lupi care url, luna cea rece, frigul, srcia ce-alunec zilnic spre ultima treapt, sunt greutile cu care lupt creatorul n drumul su spre absolut) *oemul se define(te ca o sintez original ntre tradiia romantic, orientarea nou simbolist (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior nsetat de absolut. etica omului superior cu accentul pe ideea de lupt (i sacrificiu. moti$ul inspiraiei. antiteza romantic. moti$ul nopii, $isul. elmente simboliste: sugestia, simbolul, cromatica, corespondenele, tema poetului damnat, refrenul) *oetul realizeaz trecerea de la real la ficti$, natural, firesc, prin meninerea cromaticii albe (pustie (i alb e camera moart, palatele sale sunt albe fantasme) ,odaliti artistice *oetul folose(te metafora: metafora conceput ca definiie poetic: emirul e t#nr, e farmec, e trsnet, e zeu. metafora propriu-zis: oc%ii sunt demoni cumplii) ?olose(te epitete inedite: o t#nr umbr, roza idil) nt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oeluri cumplite. sinecdoca combinat cu metafora, n prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiia: 2agdadul, ,eDa, dreapt, nluc) ,odalitatea esenial folosit de poet este antiteza. putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului. antiteza dintre poet (i emir. antiteza dintre emir (i cer(etor. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizeaz) 1oncluzia este trist: nu ntotdeauna cel mai nzestrat (i realizeaz idealul su, rsplata, mplinirea sunt n raport in$ers proporional cu meritele. !deea esenial este c un ideal cere ntotdeauna lupt (i sacrificiu) Emirul din 2agdad rm#ne o proiecie ideal, o c%intesen de caliti, care refuz constant compromisurile de orice fel) n opoziie cu el, cer(etorul rm#ne simbolul omului comun, lipsit de caliti, dar nzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic;totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare; dar si celei culte; se canta @ rareori se recita, se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: ,oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica)

fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate; totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa, propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros, prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale, de basm; in plan etic, eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune,apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate, ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm, ec"ilibru$ curaj, vitejie, eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop ,distrag atentia adversarului ,se prefac ca au murit,cer sa li se elibereze o mana,obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument,tarie morala veselie si generozitate,fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara,raman nesc"imbati,primesc ajutor de la natura, in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie, viclenie, diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine,immediate pararea interesului personal,caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale; insolenta, violenta,spririt de razbunare, mesc"in,temperament posac, egoism, avaratie,lasitate tradare, josnicie,slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice,personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale, actionand in numele unor principii superioare,personalele din lumea pastoreasca,personajele istorice,personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale, sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri; dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari, cicluri tematice:ciclul domnesc,ciclul codrenilor,ciclul dobrogean,ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel, incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe, rme de foc,Tranta voiniceasca 'mintiri din copilrie !) 1reang fragment `compunere argument`

?ragmentul 'mintiri din copilrie este o oper epic deoarece autorul (i exprim ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al aciunii) ,odul de expunere predominant n opera epic este naraiunea) 1#nd relateaz nt#mplri care au n centrul ateniei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraiunea este la persoana a !!!-a) n 'mintiri din copilrie naratorul se identific cu personajul, +ic fiind autorul nsu(i la $#rsta copilriei) "e aceea n fragment domin naraiunea la persoana ). ?ragmentul se ncadreaz n partea a patra a operei 'mintiri din copilrie (i exprim regretul pentru desprirea de locurile natale (i de copilrie descriind drumul de la Eumule(ti p#n la seminarul de la &ocola) mintiri din copilrie, opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten, prezinta primele sale experiee suflete(ti, e$oc icoane scumpe legate de $#rsta inocenei, imortalizeaz oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte . *rozatorul d glas durerii cauzate de prsirea locurilor dragi, nfi(eaz satul (i consemneaz ncercrile lui +ic de a-(i ndupleca mama sa nu-l trimit la &ocola, prezint opiniile prinilor despre n$atur, surprinz#nd g#ndurile lui +ic (i drumul parcurs p#n la sosirea n !a(i) 8itlul, alctuit din substanti$ul comun PamintiriQ, la numrul plural, nearticulat (i determinatul V din copilrieQ-substanti$ comun, numrul singular, nearticulat, cazul acuzati$, precedat de prepoziie-subliniaz caracterul de e$ocare al scrierii (i sugereaz faptul c prozatorul a selectat doar o parte din nt#mplrile copilriei sale, care au un caracter de generalitate, deoarece, nfi(#nd propria copilrie, 1reang a reprezentat nt#plri din $iaa sa) 8ripla comparaie Vcum nu se d scos ursul din brlog, ranul de la munte strmutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale, a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprim durerea lui +ic, ne$oit s plece la &ocola n toamna anului GY00, dup %otr#rea prinilor, stare sufleteasc fiind completat de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti, nici n ruptul capuluiQ) ,oti$ele pentru care +ic nu $rea s prseasc meleagurile natale sunt: $#rsta, teama de necunoscut (i dragostea pentru satul su) n apropierea plecrii, l mpresoara icoane ale unor clipe frumoase, petrecute n to$r(ia fetelor (i a flcilor de $#rsta lui, la clci, la joc (i pe uliele satului n nopile de $ar) +ici gerul, nici deprtarea nu constituiau piedici, pentru c dorinele lui erau u(or de ndeplinit) *entru +ic, spaiu natal e$ocat cu nostalgie nseamna: <zana cea frumos curgtoare, tata, mama, fraii, surorile, bieii satului, dumbr$ile (i luncile umbroase, prundul, m7ndrele dealuri. 'rgumentele lui +ic sunt fr temei: spune c se $a mboln$i de dorul mamei sale (i $a muri printre strini, c V!on ,ogorogea, 4%eorg%e 8rsnea, +ic <(lobanu (i alii s-au lsat de n$tur (i, despre asta, tot mn#nc p#ne pe l#ng prinii lorQ) mpotri$irea lui +ic este subliniat prin repetiia P+u m duc, mam, nu m duc la &ocolaQ, prin propoziia concesi$ P mcar s m omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucia Pcu zece r#nduri de lcrmiQ) ,ama mbin bl#ndeea cu asprimea, fc#ndu-l s neleag c orice ncercare de a-i clinti %otr#rea este zadarnic) &maranda, ca orice ranc folose(te expresii populare: Ps nu dm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ, P "egeaba te mai sclifose(ti, !oane, (tii tu moarea meaQ) !nter$enia tatlui dez$luie dou aspecte: autoritatea prinilor fa de copii, P 're s urmeze cum (tim noi, nu cum $rea el, c doar, nu-i de capul suQ (i dificultile $ieii,

V banii nu se culeg de la trunc%i, ca surceleleQ (i Ppoate $reodat s fie el sprijin pentru i(tilaliQ) +ic nu mai are timp s-i mprt(easc &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea, pentru c 7uca ,o(neagul $ine odat cu rsritul soarelui)"upa ce srut m#na prinilor - a(a cum se cu$enea - +ic (i :a%aria lui 4#tlan (i iau rmas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii necai de lacrmiQ) 7a nceputul naraiunii, descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera n care $or a$ea loc nt#mplrile po$estite) *e parcursul naraiunii, descrierea creeaz o pauz n ritmul desf(urrii aciunii, indic modificarea cadrului n care este plasat aciunea. contureaz portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraiunii, descrierea surprinde cadrul n care se nc%eie aciunea. acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reang se caracterizeaz prin dou trsturi distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o form a r#sului, o manifestare a bunei dispoziii, de origine popular) 1aracterul oral (i are iz$orul n farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele, astfel nc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocrii) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-i biete, satul, cu tot farmecul frumuseilor lui, (i las de te du n loc strin (i a(a deprtat, dac te las p#rdalnic de inimQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjunciile: VXi cu c#t carte (tiu, cu c#t nu (tiu\Q , PXi dup ce jucam c#t jucamQ , PXi c#te (i mai cte nu c#ntaQ) n plan sintactic, oralitatea rezult din introducerea propoziiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul, apa-i rea\Q) le modaliti de realizare a oralitii sunt monologul interior, dialogul, numrul mare de propozii exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaiile, metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se d scos ursul din b#rlog, ranul de la munte strmutat la c#mp, (i pruncul, dezlipit de la s#nul mamei)))Q, P\ m#ndrele dealuri, de dup care-mi zmbeau zburdalnica $#rst a tinereiiWQ) >morul lui 1erang parcurge o ntreag gam) 'utorului i place s glumeasc, poate (i datorit firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plcut, degajat, autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sntos, pri$ind totul dintr-o perspecti$ care amuz, exager#nd, zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8rsnea, 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenat de inter$eniile pline de umor) +ic face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glum. ironia (i autoironia sunt prezentate n costruciile: P\s nu m faci, ia acu(, s ieu cule(erul din ocnia (i s te dezmierd, c#t e(ti de mareWQ, P\ne suim n caru, suprai (i pl#n(i, ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralitii (i umorului, autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea ampl pri$ind legtura dintre +ic (i $iaa spiritual a satului l nfi(eaz ca pe un t#nr cu fire desc%is, sensibil la frumuseea petrecilor (i c#ntecului popular, elemente nepreiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur (i aminte(te cu nostalgie: P'semenea, dragi-mi erau (eztorile, clcile, %orile (i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleireWQ) &entimentele tinereii se mbin cu nai$itatea (i ndrtnicia copilriei subliniate prin argumentele - lipsite de temei -cu care ncearc n zadar s-(i con$ing mama s nu-l trimit la seminarul de la &ocola) +ic respect autoritatea prinilor, (tiind c %otr#rile lor sunt ade$rate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joac de bun$oie) ,ort-copt, trebui sa fac

pe c%eful mamei sa plec fr $oin (i s las ce-mi era dragWQ) 5espectul fa de prini, (i pentru oamenii din sat se e$ideniaz prin descrierea momentului despririi: P\sarutm noi m#na prinilor, lu#ndu-ne rmas-bun cu oc%ii necai n lacrmi, \ suprai (i pl#n(i, ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii fa de satul natal face ca deprtarea s accentueze durerea (i ei sa ofteze dup fiecare f#nt#n, p#r#u, $lcic, dumbra$ (i alte locuri drgla(eQ) !maginea t#nrului $esel, plin de $ia, bucur#ndu-se de tot felul de jocuri n copilarie (i trind din toata inima farmecul tinereii, ntr-un cadru natural, frumos, n armonia c#ntecului rom#nesc, n mijlocul flcilor (i al fetelor de seama lui) 7egtura trainic dinte +ic (i prini, dragostea, duio(ia (i respectful fa de ei rm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiic de $ornic si a$#nd frai cu n$tur se socote(te superioar soului ei ca putere de nelegere a lucrurilor) 8ipologic, ea se nscrie n portretul clasic al mamei, ca o fiin autoritar, dar si cu tact pedagogic, m#nuind cu abilitate rsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reang, cele mai multe sunt de origine popular sau au aspect fonetic moldo$enesc, multe sunt regionalisme. &ipsesc aproape complet neologismele. n ciuda aparenelor, ne aflm in prezena unui limbaj artistic, a unui stil foarte original) 1reang nu copiaza limba rneasca, ci o recreaz si o toarn n tiparele unei rostiri indi$iduale, de unde pro$ine (i originalitatea) +araiunea sau relatarea n direct a naratorului, e nsu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales n partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul, dez$luie sufletul personajelor, g#ndurile, sentimentele, temperamentele, n$ioreaz aciunea, o propulseaz) " mintiri din copilarie", de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu. Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare", iar a patra a vazut lumina tiparului postum, in ';<0. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi, in volum. Tema: Boman al varstei celei fericite, avand ca tema principala "copilaria copilului universal", cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant, a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut, cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara, cu institutiile lui: scoala, armata, biserica. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. ,criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica,de cand acesta "a facut oc"i", pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la ,eminarul de la ,ocola, scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog, in care %reanga este actor si personaj totodata. ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur, care face efortul intoarcerii in timp, pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei, si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul, "badea )on" $ cum se autodenumeste, iar celalalt este 6ica, cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata.

Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" , " si$mi aduc bine aminte" , "ma gandesc" si altele . Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur, pe care o priveste cu simpatie si umor. *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor", despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare, ras printre lacrimi". Privite prin ceata amintirii, intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. %reanga nu reanvie anii copilariei, ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". %opilaria este pentru 6ica varsta de aur, cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la ce poate sa le aduca ziua de maine, sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" ,criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2;", ziua sfintirii in ';(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg.6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui ';(( $ la ,eminarul de la ,ocola. Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani, %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra, a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni, a "copilului universal". *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii, de cand e lumea asta si pamantul". ,ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect, desi da impresia ca face un montaj narativ liber, %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica, punand accent pe amanuntele semnificative, pe acele "evenimente de cunoastere", care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om. 6ica parcurge cateva varste, de la anii copilariei celei fara de griji, cu "arjoane si nazbatii memorabile, pana la plecarea adolescentului , devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la ,eminarul de la ,ocola. -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii, dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste. Beferindu$se la aceasta +.%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin, suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata". )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni. ,criitorul isi aminteste de prima sa scoala, desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii, de badita .asile, de ,marandita popii, de "calul balan" si de ",f.6icolai, facatorul de vanatai", de prinderea mustelor cu ceaslovul, de zilele de "procitanie", in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite, de prinderea la oaste cu arcanul a baditei .asile, de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica, de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru, "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni. ,unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca, patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig. Partea a doua se opreste asupra casei parintesti, evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti. (uratul la casa popei Aslobanu, smantanitul oalelor, vizitele la mos %"iorpec ciubotarul, furatul cireselor, al pupezei din tei, intamplarea de la scaldat). Partea a treia, dupa evocarea =umulestilor, marc"eaza o alta varsta a lui 6ica, tinand de formatia lui scolara. )l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg.6eamt, invatand cu parintele )saia *u"u , apoi la "scoala de popi" din #alticeni, unde sta in gazda la Pavel ciubotarul.

%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica, acel "cumplit mestesug de tampenie" , de petrecerile tineresti , de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda. Partea a ).$a nareaza plecarea lui 6ica la ,eminarul de la ,ocola, care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie, plecarea spre o lume straina si neprimitoare. Povestirea se desfasoara aparent la intamplare, asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului. *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii, incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare, putand fi c"iar desprinse din conte/t. =umulesti, leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire, %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. -l insusi marturiseste : ".reau sa$mi dau seama despre satul nostru , despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot". *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur, satul, oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului, ca si icoana de aur a copilariei. ,criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul, munca la sumane, claca, "ora, scoala, sarbatorile, bolile, traditiile si obiceiurile, cantecele etc. *ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale, ci el il re$creeaza din amintire, ca pe un sat patriar"al, un paradis terestru. Privit retrospectiv, cu oc"ii omului matur , dar si cu cei ai copilului, satul natal al lui 6ica a lui ,tefan a Petrei capata aura de legenda, devenind incomparabil si inconfundabil. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor". )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal, ca asezare intemeiata, nesupusa vicisitudinilor timpului. stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i, razesesc, cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre, care stiau a invarti si "ora, dar si suveica, de vuia satul de vatale in toate partile, cu biserica frumoasa si niste preoti, si dascali, si poporeni ca aceia, de faceau mare cinste satului lor". Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice, cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ",tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu, dragalita$*oamne, a ma ridica baietas la casa parintilor mei, in satul =umulesti, din targ drept peste apa 6eamtului ; sat mare si vesel, impartit in trei parti, care se tin tot de una.....". Abservam ca descrierea este insa foarte saraca, mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala, caracterizata prin candoare, cuviinta si pudoare. Prin asemenea insusiri se face pretuit , de e/emplu, badita .asile, dascalul cel "cuminte, "arnic si rusinos ca o fata mare". !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua, dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului, care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului, de care lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu$ se cu ei", sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc". *escrierea este plina de lirism , scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare, pornind de la general, adica de la casa parinteasca, si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc. Parintii, fratii si surorile, prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea.

)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit, traite din plin de copilul de atunci : ",i, *oamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile imi erau sanatosi, si casa ne era indestulata, si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi, si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea". ,e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin. Jocul este singura sa preocupare, iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit. %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az. -vocand patania cu pupaza, cu ciresele, intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara ,fantului .asile de la casa popei Aslobanu, %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara, mos .asile $ "fratele tatei cel mai mic $ , ciubotarul %"iorpec, popa Aslobanu etc, dar si figura mamei, a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig. Proiectand =umulestii in mit, %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei. *e aceea i se pare copilului ca mama, care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului. )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a, scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si....lipsit de privelistea lumii", ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire", ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si .aratec. =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a, am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i, o bucata de "uma insufletita din =umulesti....." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii, dar insasi calitatea vietii pare a se degrada. Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita .asile au disparut, iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici, ca popa *u"u ori popa Aslobanu. .arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma, la o distanta din ce in ce mai mare. &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni, care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica. ,entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra. ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului ';((, cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece, impreuna cu Ga"aria lui +atlan, la ,eminarul de la ,ocola. Trei comparatii de tip popular, topite in trei circumstantiale de mod antepuse, subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital, numai aici el putea trai fericit. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei, din care se simte parte integranta, cu peisajul ei geografic, cu oamenii si obiceiurile lor. 6aratiunea ia forma confesiunii directe, iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii, in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii. Prin autoadresare, scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti, baiete, satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat, daca te lasa pardalnica de inima". ,criitorul nu foloseste descrierea, ci e/primandu$si direct, prin repetitie, dragostea fata de peisajul$cuib, contureaza reperele geografice ale =umulestiului. -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru, cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga. 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa. !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure, cand plutasii atata un foc de legenda.

Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii, ca =ogas sau ,adoveanu. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare. utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana. %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut, unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei din copilarie ...." $ suspina parca povestitorul. )n ziua plecarii la ,ocola, in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun, dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos, ca$n zi de sarbatoare, foiau prin sat in toate partile, cu bucuria zugravita pe fete". =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile, "orele si clacile "se tineau lant, de$ti parea tot anul zi de sarbatoare", toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai ,cripcarul. ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii. )nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei, %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte, cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri, de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele...soptind tainic...si ducand cu sine multe, multe patimi". Popasul de noapte facut la Blagesti, unde i$au "cosit tantarii", este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte, in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci, limpezi ca cristalul si reci ca g"eata; lemne, de ajuns; vara, umbra si racoare....". *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi, mai puternici....si mai voiosi, nu ca isti de la camp....sarbezi si zbarciti, de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". ,entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie. %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti, unc"i , matusi, dascali si preoti, colegi de joaca si de scoala, gazde etc. *ar el nu este un portretist, dupa cum nu este nici un descriptiv. *espre locurile copilariei, ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine, un detaliu, un element particular, ce$l individualizeaza pe fiecare. %ele mai multe personaje apar episodic, dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ. Pornind de la o anume manifestare, de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica, naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj. *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului, care$l ajuta sa nuanteze caracterele. sa de e/emplu portretul dascalului .asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte, "arnic si rusinos ca o fata mare". 8os .asile, fratele cel mai mic al tatalui, "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" , in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza. *espre ,marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata". Pentru caracterizarea popei Aslobanu, "om ursuz si paclisit", %reanga foloseste invective ca: " ceapcan", "boaita" , " budi"ace" etc. *ascalul care$l inlocuieste pe badita .asile, luat la oaste cu arcanul, este caracterizat antitetic, printr$un eufemism, un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica.%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual, cat si auditiv:

"*ascalul )ordac"e, farnaitul, clampanea de batran ce era; s$apoi mai avea si darul suptului". Beferindu$se la colegii de scoala, %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei", iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau". proape toate personajele sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, actiune sau prin limbaj. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa, pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car, pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui ,tan Patitul" , care ia in spate intreaga recolta a boierului. *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor, care "dondaneau ca nebunii" , face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. ,maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri", un loc aparte il ocupa c"ipul mamei, evocat cu dragoste, recunostinta si respect. #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica, duioasa, facuta peste ani de omul matur, iar pe de alta $ evocarea glumeata, facuta cu oc"ii copilului de atunci. *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul, %reanga, maturul, izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele, plina de minunatii, pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte, caci bratele ei m$au leganat....,i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat, si a vorbi de la dansa am invatat". ,criitorul nu$i creioneaza portretul fizic, ci pune accent pe trasaturile de caracter, facandu$i un induiosator portret moral. Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat, adaptat intamplarilor relatate. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i, mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm, ca o fiinta cu puteri supranaturale, care "era vestita pentru nazdravaniile sale", pentru ca "stia a face multe si mari minunatii". ,tapanind fortele raului, ,maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii, "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca, de se incrucea lumea de mirare", sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea. )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba, "ca sa se mai potoleasca dusmanul". #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. *in zori si pana in noapte, neobosita, ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele, lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri. )n spiritul muncii ii creste si pe copii. Pe 6ica, fiind cel mai mare, il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul, s$o ajute la tors si scarmanat, sa duca mancare la prasitori etc. ,maranda isi iubeste copiii, iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste. *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos, capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie, vazand in el "un al doilea %ucuzel". #iinta autoritara, ,maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii, sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul. )nzestrata cu tact pedagogic, ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata, dar si pedeapsa. %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat, mama il pedepseste luandu$i "ainele. )ar cand copilul se intoarce acasa gol, rusinat si flamand, gata sa primeasca orice pedeapsa, ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea. ,maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza.

stfel, cand acestia ridicau "casa in slava" , scotand "matele de prin ocnite si cotrute", mama, "care nu mai putea de obosita", era nevoita sa le faca "musai cate un surub, doua, prin cap" , sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. ,maranda are un suflet desc"is, este prietenoasa, bucuroasa de oaspeti si darnica. ,criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa....si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii". *ar mai presus de toate, ,maranda este o femeie receptiva la nou, ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei". #emeie practica, ,maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata", numai sa$i invete baiatul carte. ,criitorul isi aminteste ca, atunci cand era elev la ,coala domneasca din Tg.6eamt, " mama....nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa", numai sa invete si sa se faca popa. #oarte tenace,o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei, pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ".reau sa$mi fac baiatul popa, ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului. #iica de vornic, ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor. .orbirea ei este adesea muscatoare: ",armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte, cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata, de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule, maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate, daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa. *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie." )ubirea ,marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa. sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi, tot "la staruinta mamei", trebuie sa plece la ,eminarul de la ,ocola. 8ai intai ,maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" . *ar 6ica, "ajuns acum "oltei", refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri. -l cauta s$o convinga pe ,maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini. rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda". 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi", il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune. #irea apriga a ,marandei se reflecta adesea in violente de limbaj, care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut. stfel, vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate", mama izbucneste: "Bine v$au facut, pug"ibale spurcate ce suntetiQ....)aca, daca nu v$am sacelat astazi, faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc, de va merg petecileQ" ,maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri, mama si sotie iubitoare, gospodina "arnica si priceputa, manifestand un adevarat cult pentru munca, in spiritul careia ii creste si pe copii. ,tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu ,maranda, tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar, pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase, cu sapte copii. )l vedem venind seara de la padure, "obosit si plin de promoroaca", aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc, pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i,....slanina si faina in pod, ....branza in putina,....curec"i in poloboc" $ cum ii spune el ,marandei. devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji, tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor. ,pre deosebire de ,maranda, care este mai intreansigenta, tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta. -l imbina toleranta cu afectivitatea: ",i cat era de ostenit, ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T ,i ne saruta mereu pe fiecare."

%onsiderand joaca drept un dat al copilariei, incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu, mai nevasata, lasa$i, ca se bucura si ei de venirea mea, zicea tata dandu$ne "uta.....,$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil, sa se joace; daca$i cal, sa traga; si daca$i popa, sa citeasca". re o fire mai blanda , o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea. %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii, cand acestia ii sareau in spate pe intuneric. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a ,marandei: " Poi da, mai femeie, tot esti tu bisericoasa, de s$a dus vestea; incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc,...macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i". ,tefan a Petrei este un om practic. *in partea lui, 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte, "om de treaba si gospodar in =umulesti", pentru ca "decat codas in oras, 9 8ai bine$n satul tau fruntas". -l dispretuieste invatatura, care i se pare fara folos si $ la insistentele ,marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus...bou la Paris, unde$a fi acolo, si a venit vaca". )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei, pentru ca "nu se stie zilele omului". )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". *e aceea trece de partea ,marande$i, vorbindu$i copilului cu fermitate, cand acesta refuza sa plece la ,ocola. )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului, caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i, ca surcelele". %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica, ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +.%alinescu, indiferent de meridianul geografic si de timp. -l este vazut in devenire, parcurgand cateva varste, de la anii copilariei celei fara de griji, cu "arjoane si nazbatii memorabile, pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre ,eminarul de la ,ocola, care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie. %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis. -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit, rusinos si fricos si de umbra lui", dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". ltadata isi aminteste ca era un sociabil, un comunicativ, care intra usor in vorba: " ...unde erau trei, eu eram al patrulea".... Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti, rude, sateni. stfel, mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai", la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune, iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel, podoaba crestinatatii". )n sc"imb, tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet, cobait si lenes, de n$are perec"e", iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista....nimica nu scapa". devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale. .esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant, baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama, dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri", care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse, amenintari sau numai spaime. 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu , care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn. *e asemenea, smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci", atrage amarnicele amenintari ale ,marandei.

8os %"iorpec, ciubotarul, il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura, iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza, pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ, imitandu$i pe cei mari. )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic, incat i se pare ca lumea ii apartine: ",i, *oamne, frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea". 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de ,maranda, 6ica fuge la scldat, lasandu$si mama inglodata in treburi. Beferitor la aceasta atitudine, scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba, o cam raream pe acasa". mintindu$si de ,coala domneasca de la Tg.6eamt, %reanga scrie: "....scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura, intre care eram si au, cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes; lenes fara perec"e ma facusem"...... *ar daca mama il "lua cu binisorul", 6ica o ajuta "ca o fata mare", fiindca era priceput si indemanatic. &a claci torcea in rand cu fetele, fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau". %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap....". %opilul cu fire vesela si sociabila, care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". cum nu$i mai "era a invata, cum nu i$i cainelui a linge sare". *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau. stfel, pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ",tefanescu", iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica", ci cu ")oane", semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica, faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii". 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit. juns la varsta adolescentei, el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana, de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil, facut numai asa, ca sa ajunga "un popa prost, cu nevasta si copii". *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica. sa se se/plica de ce caii lui mos &uca, "arabagiul satului, nu i se mai par "niste zmei", ci "mati de cei lesinati", care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor. rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul, arta sa sta sub semnul povestirii. Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog. *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei, care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari. 8onologul este al povestitorului, ca erou subiectiv, si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc; si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare". *ialogul este al personajelor, ca eroi obiectivi, jucati insa de povestitorul insusi. '. " mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate, pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite, ci prin felul in care sunt povestite, prin savoarea naratiunii.

*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate, in caracterul de spectacol al spunerii, ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara, in fata unor spectatori. ici el este deopotriva actor ce mimeaza, gesticuleaza, trece de la monolog la dialog, jucand rand pe rand rolurile personajelor, dar in special propriul sau rol, de erou principal si de povestitor in acelasi timp. Beferindu$se la acest aspect, +.%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor, ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora, fiind el insusi erou in naratiune." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse, povestite, nu citite. 0. cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului, de unde rezulta dinamismul frazei, verva povestitorului. cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a. )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand", care nuanteaza fraza. $ ",i cum ajung in dreptul teiului, pun demancarea jos..." $ ",i cum i$o dau in mana, javra dracului....ii dezleaga frumusel ata de la picior..." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste, iaca si soarele rasare". $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea, apuca$te de carturarie". lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid, ca intr$o secventa de film, ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti. b. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" , "numai ce si" , "unde nu" , "numai iacata", "iaca" , "iute" , "pe loc" etc, toate cu sensul de "imediat": $ " ,i cum ma scol, indata ma si trimite mama...." $ " ,i pornind eu cu demancarea, numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u....,cum aud unele ca acestea, iute ma sui in pod..." c. *inamismul frazei, verva povestitorului, mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod, timp, numar si persoana: $ " ,i cum ajung in dreptul teiului, pun demancarea jos, ma sui incetisor in tei, bag mana in scorbura, gabuiesc pupaza.... poi ma dau jos, caut o lespede potrivita, ma sui cu dansa in tei,imi iau caciula si in locul ei pun lespedea." d. &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci, "atQ de sumanul mosneagului, sa$mi plateasca pupaza." $ " )ar el, zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra, caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu". $ "Pupaza , zbrrQ pe$o dug"eana...si isi ia apoi ...drumul spre =umulesti" $ "...si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna,...sa prind pe dracul de$un picior". $ "....eu ...atunci....fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa..." $ ".....si o data fac zdupQ in niste canepa..." cest stil oral, direct, face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert, dinamic. e. vandu$l mereu in fata pe ascultator, nu pe cititor, %reanga foloseste adresarea directa, solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite. ,criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta, desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " ,i, dupa cum am cinstea sa va spun,....." $ " cum va mai spun..." $ " 8i$aduc aminte ca acum"..... $ " ,$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul..." $ "....va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita..."

$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt, nici mai mult, nici mai putin". &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre".... $ ",i sa nu$mi uit cuvantul"..... $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii, si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f. celasi rol, de a spori dinamismul povestirii, il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa, daca te slujeste capul, bade )oaneQ" $ " poi, lasa$ti, baiete, satul....." $ " puca$te de carturarie". g. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne", "*oamne fereste" , "mila sfantului" ". celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" , "stiutu$v$am" etc. sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt", "fel si c"ip", "a da povat" , "a lua in ras" , "a$ si strange lioarba acasa" , "ca mai ba sa mai zicem nici carc" , "de frunza frasinelului", "a scoate ma"murul din om", "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc. i. A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic. )ntamplarile evocate se deruleaza rapid, ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele. *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta, care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul,....ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele, vine alta la rand." $ "*$apoi lui Trasnea, saracul, ce$i patea sufletul". j. &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte, pe care le insiruie in lungi enumerari, ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul, gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur, langa soba altul...)ara gazda... se proslavea pe cuptor, intre sanuri, calupuri, ...bedreag, dic"iciu si alte custuri taioase, musc"ea, piedeca, "asca si clin, ace, cleste, pila, ciocan,....clei si tot ce trebuie unui ciubotar". Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga, criticul 6.8anolescu spunea ca " geniul lui...vine din placerea de a povesti", iat Tudor .ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral". ^. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga, frumoasa, cadentata si muzicala, care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte, ce alterneaza si se imbina armonios, pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti. Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata, a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara, scriitorul noteaza: ",i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului; cat pe ce sa puie mana pe mineQ ,i eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pana ce dam toata canepa palanca la pamant". l. #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are, ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate, impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa, nu citita. m. celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate", "de voie de nevoie"), cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea", "pace buna" , ""at bine"), cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" , "grozav s$a spariet"Q , "ce$i de facutP", toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale. !morul lui %reanga:

Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie, e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru, al carui stralucit e/ponent este ).%reanga. ,criitor jovial, el este pus in permanenta pe ras, preocupat sa intretina buna dispozitie. *e aceea, pe drept cuvant, s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul, cu un comic sanatos de origine taraneasca. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa, care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici. !morul este marca lui specifica. ,criitor umorist, %reanga da o mare intrebuintare rasului. 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade, ci este un ras egal, intretinut pe episoade intregi, un fel de ras "omeric. '. %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca, povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul, %reanga facand "az de necaz. 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea, care aduce "un dragut de bicisor ", de inaugurarea "%alului balan" de catre ,marandita, care "plangea ca o mireasa, de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei", cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii...asteptand ...sa vie un lainic de scolar de afara", sa scape de pedeapsa prin fuga. *e asemenea, taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". Befuzul lui 6ica de a pleca la ,eminarul de la ,ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi". %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat, scriitorul face "az de necaz, comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om". *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat, ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti, autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt, nici mai mult, nici mai putin". 0. !n mijloc de realizare a umorului este autoironia, autopersiflarea. stfel, e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana, %reanga scrie: ")a, am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i, o bucata de "uma insufletita din =umulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut.*ar si sarac asa ca in anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n$am fost". *e asemenea, dupa intamplarea de la scaldat, cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara, %reanga$maturul scrie: ",i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi....,i nu ca ma laud....: prin somn nu ceream de mancare; daca ma scula, nu asteptam sa$mi deie altii; si cand era de facut ceva treaba, o cam raream de pe$acasa.....%and ma lua cineva cu raul, putina treaba facea cu mine; cand ma lua cu binisorul, nici atata; iar cand ma lasa de capul meu,faceam cate o draguta de trebusoara....., de nici sfanta 6astasia,.....nu era in stare a o desface...." )n alta parte, %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes". 1. A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma. %reanga oscileaza, este ba matur, ba copil, desi cele doua roluri se suprapun adesea. Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii, umorul sanatos al acesteia. stfel, vorbind despre furtul pupezei, omul matur se desparte, se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica, adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci, sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei...." $ " !n mosneag nebun, cu o vitica de funie, n$are ce lucraP" $ "*a, iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau, caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului".

,criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni. )l vedem pe Trasnea repetand mecanic, pana la epuizare, formele pronumelui personal. "...!nii dondaneau ca nebunii, pana$i apuca ameteala; altii o duceau numai intr$un muget, citind pana le pierea vederea; la unii le umblau buzele, parca erau cuprinsi de pedepsie....,i turbare de cap, si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali, nu mi s$a mai dat a vedea; cumplit mestesug de tampenie, *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica. cesta "a murit, sarmanul, inainte de vreme, inecat cu pronumele conjunctive, pieritu$le$ar fi numele sa le piara, ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga. 2. A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa, izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora. stfel, vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte, putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" , popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte", 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase, cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara", iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". *e asemenea, combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte, %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera", ca 6ica era un scolar "slavit de lenes", mos &uca este "insuratel de$al doilea", iar 6ica pleaca la ,ocola, ducandu$se "surgiun, dracului pomana". (. Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului, intotdeauna precedate de un "vorba ceea", menite sa concretizeze si sa caracterizeze. ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga. $ " &ucrul rau nu piere cu una, cu doua", $ " ,e tine ca raia de om", $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul, ci vinovatul" $ " Tiganului, cand ii e foame, canta...." $ " &asa$l, maiQ &$as lasa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura, iar foamea da de$a dreptul", $ " 8ila mi$e de tine, dar de mine mi se rupe inima".... Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga, +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman. 3. !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari. ,criitorul "umulestean nu critica. -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica, privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " ,$apoi.....pune$ti, cuvioase )larie, plosca cu rac"iu la sold, icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei, pistoalele la brau, comanacul pe$o urec"e.....si ia$o la papuc....spre %ararea furisita dintre ,ecu si gapia din deal". )ronia scriitorului este subliniata prin pauze, marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci, fara sa vreau, aflasem si eu, pacatosul, cate ceva din tainele calugaresti....umbland vara cu baietii dupa....bureti prin partile acele, de unde prinsesem si gust de calugarie...,tii, ca omul cuprins de evlavie". .orbind despre fata )rinucai, %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie, de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa". :. A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau, +atlan, %"iorpec, Bodranga, Trasnea, %iucalau etc. ;. Pentru a starni rasul, pentru a caricaturiza un personaj, %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" , "ticait", "gligani" , "coblizani", ""ajmalai" , "g"iavoli" etc. &imba operei lui %reanga:

'. Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor. -ste o limba autentica, ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele. cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun. 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara, dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc, ("baiet", "aista" , " tinterim" , "dioc"et" , "nouri" , "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" , "tigoare" , "cobait", "sorcovat", "a balabani", "oleaca" , " a "uzuri" , "balcaza" , "lalaie" , "benc"i" , "bog"et" , "do"ot" "colb" , "ocnita" , "cotruta" , "pug"ibale" etc.) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. 0. Tot de provenienta populara sunt zicerile, e/presiile, proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie. %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca, el noteaza magistral dialogul lor. stfel vorbirea ,marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ",coala, duglisule, inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut, pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti, )oane.... &a mine nu se trec acestea...Pare$mi$se ca stii tu moarea mea....,a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi, n$a fi asa, zise mama, vreu sa$mi fac baietul popa, ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea. &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. -l a recreat$o, a ridicat$o la rang de arta. " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual, ceea ce l$a determinat pe Tudor .ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual". -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana. 1. Bememorandu$si propria copilarie, %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri". cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor, a e/clamatiilor, a dativului etic. 2. +. )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice, prin lipsa metaforelor. Pentru mai multa e/presivitate, %reanga foloseste comparatia. stfel dupa incalecarea "%alului balan" ,marandita "plangea ca o mireasa", badita .asile era "rusinos ca o fata mare", "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului", iar *avidica avea plete "ca pana corbului" , oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul", obraji "ca doi bujori", si era mladios "ca un mesteacan". Beferindu$se la opera lui %reanga, )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc, care sunt -minescu si %aragiale. -l se impune ca un mare povestitor roman, continuandu$l pe ).6eculce si pregatindu$i drum lui ,adoveanu. 6.)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original, %reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor, scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca". )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. *e aceea, D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara.

Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza, asa cum i$o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este Dcopilul universalE (+. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. )n cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s$a adunat o multime de baieti si fete, printre care si 6ica. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D,fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. Bupt de vatra satului, 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. ici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana, sederea in gazda la )rinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. pare c"ipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou, pupaza din tei, la scaldat, etc. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica, ca om, dandu$i o imagine asupra lumii, imbogatindu$i universul cunoasterii. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii. )n acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului, apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. ,criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala. )n capitolul al ).$lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui ';((, paraseste satul pentru a urma seminarul de la ,ocola. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare, fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. proape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: ,marandita e o Dzgatie de fataE, badita .asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila, 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D,tan PatitulE. 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: ,tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. %a fire e moale, dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. ,maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu

adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usiiE etc. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. ,maranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit. )nsa, dincolo de toate celelalte portrete, 6ica este personajul constitutiv al te/tului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. %a structura a unei e/istente, 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. -roul este: Dslavit de lenesE, Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. DAm din doi oameniE, framantat din D"uma din =umulestiE, si inzestrat cu "ar, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. *in punct de vedere al artei narative, %reanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care DspuneE. )n aceasta privinta, el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail ,adoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica, te"nica orala a spunerii. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul, placandu$i sa imite, sa parodieze, sa e/agereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: D,i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E, D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic, uluitoarea navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a sc"imbarii, cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fostE, pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. tunci, e/primarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE, ca si in povesti, placerea de a glumi. ,criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr$o perspectiva care amuza, e/agerand, zeflemizand, autoironizanduse. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa, mucalita, intro siretenie a frazei, in care cazi ca intro capcana. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. stfel, mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e, "eQ bine ai venit, nepurceleQE, boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE, iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa e/agereze, sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE, iar baietii DmangositiE, DprostalaiE, Dg"iavoliE, D"ojmalaiE etc. .oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu e/presii populare si vorbe de du", prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul (DTot patitui priceputE, D!rsul nu joaca de buna voieE etc). celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, +atlan, %"iorpec), prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. &imbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.

%reanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii, e/clamatii, dativ etic, etc. ,crisul lui %reanga este lipsit de metafore, e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE, Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. *esi scrise, frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. ,emnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta e/presiilor onomatopeice, a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE, Da bancaniE, Da bazaiE, D"utaE etc.) dar si multimea zicerilor tipice, a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. Arala e si sinteze frazei. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica este mai controlata. *ar, in ciuda aparentelor, ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. %reanga nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalitatea. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri.)arna alba, primavara parfumata, vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri.*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata. %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor, iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii, verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat..intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans, la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze. Pe dealuri, pe cimpii, in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie.)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor, deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite.*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore.Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar, "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze, iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp. Peste dealuri, cimpii...peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei.)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama, struguras cu struguras, bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald. )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie. aa

)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina. Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi, dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)).-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. Baltagul caracterizare .ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate , 8i"ail ,adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul , trecutul fuzioneaza cu prezentul . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp , cu obiceiurile , cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) . ,atul , targul moldovenesc , natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene , care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton . )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici , )on %reanga , )on ,lavici , 8i"ail ,adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind , in ipostaze diferite , taranul si lumea satului , drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea . Apera de maturitate,capodopera a scriitorului,publicat in '<1> , este definitoriu pentru universul sadovenian , fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor , care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala . ,ubiectul este simplu , pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile , dar femeia acestuia , apriga si inteligenta , nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa . )ntriga , dupa modelul politist , pune in lumina vocatia justitiara a eroinei , descoperirea asasinilor si demascarea acestora . DBaltagulE , tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri , constituie un roman realizat cu mijloace de creaie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul .itoriei &ipan , al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor , plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei , de pe apa Tarcaului , sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce . *e o agerime rar intalnita , .itoria descopera drumurile sotului , afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului , adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie , la iernat , isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie , il inmormanteaza dupa datina , apoi ii descopera pe faptasi . *upa inmormantare , praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . ,cena din finalul romanului , construita de scriitor cu o arta remarcabila , este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat , trasaturile .itoriei &ipan , personajul central al naratiunii . *e fapt , asa cum afirma Perpessicius , DBaltagul ramane in ultima analiza , romanul unui suflet de munteanca D. ,adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in .itoria &ipan , in c"ipul cel mai desavarsit , prototipul oierilor munteni , cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura , care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor , care Dranduri dupa randuri de generatii , in sute dupa sute de ani , se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE, urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista , craiul nostru cel de demult D. ici timpul pare ca a incremenit . .iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . &umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise , transmise din generatie in generatie , totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile . Prefectul , subprefectul , jandarmul sunt fapturi periferice , nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor .

steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . %el dintai vis , care a impuns$o in inima si a tulburat$o , D)$l arata pe &ipan calare , cu spatele intors catre eaE ; alta data l$a visat rau , Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE. !n semn este si glasul lui &ipan , venit din memoria ei afectiva , Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE , deci sincronizarea cu realitatea nu are loc . 6elinistea devine banuiala , Dun vierme neadormitE. Pentru .itoria , timpul se opri in loc ; il insemna totusi cu Dvinerele negre , in care se purta de colo$colo , fara "rana , fara cuvant , cu broboada cernita peste guraE. cesta e un c"ip al durerii , caci .itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE. colo , in labirintul ei interior , se petrec toate , intr$un timp si un spatiu numai al ei , de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . *rumurile la preot , la vrajitoarea satului , 8aranda , la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult , magic si , pe de alta parte , pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D, gandeste +"eorg"ita . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire , da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul , o duce pe 8inodora la manastire ,vinde bucatele ca sa faca rost de bani , lasa casa in grija argatului 8itrea , pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. ,piritul calm , organizat , este pus in slujba unei vointe de fier , a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului , .itoria &ipan se sfatuieste cu popa . Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ .itoria , cu toata intelepciunea de care da dovada , fiind straina de tainele scrisului . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca , o data iesita de la preot , sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate , care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic , deoarece in strafundurile sufletului ei , ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit , si$a facut loc raspunsul cel adevarat . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om , acesta este incadrat cosmogonic . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D.itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D, vremea se tulbura , iarna vine mai repede . .itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara , Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D, apoi Dramase neguroasa D. ,emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine , zise iarasi , aprig , .itoria . %ucosul da semn de plecare D , dar si din zari necunoscute , oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare , cu spatele intors catre ea , trecand spre asfintit o revarsare de ape D. Traditia nu permite abateri de la legile nescrise . )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista. )naintea plecarii in cautarea celui disparut , .itoria se supune unui ritual de purificare . Befuza mancarea , posteste douasprezece vineri , pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . ,i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte , isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care , de fapt , isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit . 6u o spune cu voce tare . A sugereaza numai . *eci , .itoria , de la bun inceput , nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori , nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera , nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor . -a vrea , in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte , crunt zdruncinat de faptuitorii crimei , sa faca dreptate , sa intareasca increderea intre oameni . tunci cand .ioria isi propune sa faca dreptate , actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata , careia i$a fost ucis sotul in mod las , cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere . .itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea , numai ea , conduce de fapt anc"eta , lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul ; ii

uimeste si prin presupunerile ei ultime care , pe de alta parte , pun in deruta pe asasini . %alistrat Bogza , cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan , isi aducea bine aminte ca in preajma , cand savarsise crima , nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P .itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie . %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri . )i vine in minte ca poate %utui , singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf , a vorbit . ,i atunci cade zdrobit , se recunoaste invins . *e fapt il invinsese inteligenta .itoriei &ipan . )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate , fara a le destainui scopul , ascunzandu$si necazul. titudinea femeii arata un om mandru , care poarta dragostea celui disparut . ,tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare, dar .itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. ,cena finala, magistral construita , aduna si reliefeza toate trasaturile femeii. Priveste cu atentie pe cei din jur, ii cerceteaza cu vorbe abile, ascunzandu$si gandul, si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare. .itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D. .itoria &ipan este un personaj e/ceptional, conturat in linii ferme, trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene. 8ama si sotie iubitoare, .itoria este in acelasi timp dura , "otarata , apriga , figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca. Totodata .itoria poate fi considerata eroina tragica , ea avand ca dominanta a caracterului statornicia, consecventa. Pentru +. %alinescu, ea este un D =amlet feminin D. Pe de alta parte, nu ar fi D o individualitate, ci un e/ponent al spetei D ( +. %alinescu ). ,adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii, concentrand frumusetea si forta launtrica, inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora; avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. .enea la dansa ca la apa cea buna D. Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui, Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D, erau Ddusi departe D, lumina castanie a parului. )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei, .itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. %alatorind dupa semnele ei, D.itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE. Plina de Dganduri D, de Dpatima si durere D, ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D. sistam la o dedublare clasica a eroinei. -a pare aceeasi, la e/terior , dar viata ei interioara se adanceste . Proiectata in realitatea contingenta , monografica si mitica a romanului, .itoria este o aparitie tulburatoare. Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan, procesul ei de interiorizare se adanceste, iar indepartarea de real se face simtita. D.itoria nu masoara vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului D (+. %alinescu ). -a intelege semnele naturii. -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE, asezat pe prag , da semn de plecare, deci &ipan nu va sosi. .itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca, ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime, manifestata in viata cotidiana, sau la evenimentele cruciale (nunti, botezuri, inmormantari ). Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru. .itoria isi lasa fata la manastire, se marturiseste preotului, sfinteste baltagul pentru feciorul sau; la Borca, .itoria descaleca, intra la femeia care nascuse, ii pune sub perna bucatile de za"ar, dupa obicei, si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului; inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi, saruta mana preotului. )ntr$un alt sat intalnesc o nunta. .itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese, ori ii omoara pe loc. %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori, ea descifreaza psi"ologia oamenilor, in conceptia despre lume, traditiile au un rol

"otarator, citeste semnele timpului. re o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita. )n comportamentul .itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate, fara nici o tanguire, mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. Adata implinita datoria catre cel ucis, totul reintra in tiparul vietii de la munte. *escoperind adevarul, linistea si ordinea vietii au fost restabilite, .itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului, si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. 8anolescu). *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult. !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra. *e fapt, .itoria &ipan, femeia baciului din muntii 8oldovei, este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile, intreaga morala, setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru, ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e, un model prin cultul adevarului, dreptatii si traditiei.

"Baltagul", de 8i"ail ,adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. -ste vorba de romanul "Baltagul", o alta "8iorita" a prozei noastre. Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile, de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta, de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut. %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ",tapane, stapane, 8ai c"eama s$un cane". cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada. *ar "Baltagul", aceasta "8iorita" a lui ,adoveanu, este de fapt o continuare pe plan epic a baladei. )n balada, ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor"), pe cand, in roman, moartea pastorului a devenit realitate. Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman", in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan. ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene, determinand odiseea cautarii lui de catre .itoria. )ntr$o opera profund originala, ,adoveanu reintegreaza mitul din balada, conferind femeii rolul principal si activ din roman. ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea, de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". Titlul este simbolic. 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul, dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui. ,ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea. 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole, scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre .itoria.

Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara , in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor, cu vec"imea, felul de viata si psi"ologia lor. 6ec"ifor &ipan, oier din muntii Tarcaului, a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei. ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita, sa plateasca fanul si simbriile. *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn, sotia sa, .itoria, presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui, impreuna cu,+"eorg"ita. ,e consulta cu parintele *anila, se spovedeste, se imparta$ seste si sfinteste baltagul. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului), desi ii priveste vrajile cu ironie, pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie. peleaza c"iar la ajutorul icoanei ,fintei na de la 8anastirea Bistrita. Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria .itoriei pe urmele lui &ipan. %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis, cu sufletul ravasit de o "crancena durere", femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra. )si pune apoi ordine in gospodarie, pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid, banii ii duce de acasa de teama "otilor, iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea .aratec, la maica 8elania. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de .itoria la Bistrita, la Bicaz, la "an la *onea, la %alugareni la crasma domnului *avid, la #arcasa, la Borca, la carciuma lui )orgu .asiliu, la %ruci, la .atra *ornei . Pornind de la *orna si mergand din "an in "an, pe urmele turmelor, munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier. stfel, de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna, la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei, la iernatic. %onfruntand informatiile, .itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre ,abasa si ,u"a, unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). %u ajutorul lui &upu, cainele lui &ipan, pripasit acum pe la casa unui gospodar, il descopera pe oier intr$o prapastie, in locul numit %rucea Talienilor. Partea a treia cuprinde intoarcerea .itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort, demascarea si pedepsirea vinovatilor. &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul. "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii, ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. ,untem la inceput de secol NN, caci se vorbeste de tren, de telefon, de prefect, notar , jandarm, dar gospodaria &ipanilor, casa lor cu prispa, tinda, ograda cu adapost pentru vite si sura, face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite, cu carari printre gradini, cu crasma si biserica. 6e intoarcem in vremuri stravec"i, in care se practica totusi sc"imbul de produse. ,criitorul spune ca &ipanii aveau "avere ...... cat le trebuia: "poclazi in casa, piei de miel in pod, oi in munte. veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa." %and se saturau de carne si branza, faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb.

Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei, ,adoveanu reconstituie o lume ar"aica, coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege, ce conduc intreaga e/istenta pastorala. %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. %a roman al trans"umantei, "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice. -ste un spatiu mioritic, o lume ce descinde din mit si legenda, in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii. %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume, ca real si mitic se interpatrund. -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin, caci adevarul pe care$l cauta .itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. -ste un adevar al ei, dar si al lumii in care traieste. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa, cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri. ,oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic, solemn si familiar, intr$un gen de cosmogonie populara. &a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de ,adoveanu. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui. -i isi petrec timpul in singuratati, ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra, dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura, c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol; suim poteci oable si coboram prapastii. sa ostenim zi si noapte, tacem si dau zvon numai talangile". ,criitorul le prezinta mentalitatile, traditiile, obiceiurile si viata cotidiana . Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte, intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi, campuri cu "olde si ape line", ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie, ducand o e/istenta patriar"ala. Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii. 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele, ca vremea". 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara", i$a facut optimisti si veseli, ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera, trazneste si bat pu"oaiele", muntenii "isi castiga painea....cu toporul ori cu cata", doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati, la marginea lumii". %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti, unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile". *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi, iar femeile de gospodarie si de copii, care invata din e/perienta de viata a parintilor. *ucand pe umeri greutatile familiei, femeile trebuie sa fie energice si viguroase, sa aiba brat de barbat, ca .itoria &ipan. ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi. Aieri, plutasi sau tapinari, muntenii duc o e/istenta singuratica. colo, sus, e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral, viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic". Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca, in alta zi dinainte "otarata, incepe coborarea la adapost. Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte, mai aproape de soare, locuitorii cred in natura cea mare. A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice.

,adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci, inc"inand fruntea spre lumina", atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". )nvatati sa inteleaga limbajul naturii, muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate. stfel, ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa, deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile, fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei, de unde vin "cu burdufuri de bani". Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise. )n aceasta lume izolata, in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii, "toate urmau ca pe vremea lui Burebista", caci "stapaniri se sc"imbasera, limbile se prefacusera, dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera". 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor. )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari, iar bucuria nuntilor si cumetriilor ,care se tin lant, muntenii o impart cu toti cei din jur. cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate. *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul, nunta, inmormantarea. ,adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente. stfel, la #arcasa, oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe .itoria la o cumetrie, iar femeia, desi este necajita, se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. &a %ruci este poftita la o nunta. -a primeste plosca, inc"ina cu olacarii, facandu$i mirelui o frumoasa urare. *iscuta apoi despre calendarul cel nou, in care randuiala sarbatorilor se sc"imba. ,criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari. stfel, mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori, iar nevestele poarta catrinte si bondite. poi, cand descopera ramasitele lui &ipan, femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei. -a c"eama la inmormantare trei preoti, trei oameni cu buciume, patru femei bocitoare si face pomeni, pe care le pune in caruta dascalului. Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer, iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba, iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. *upa ce si$a marturisit vina, %alistrat Bogza ii cere .itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate. )ncalcarea traditiei, a datinii, a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt. %and 8inodora arunca gunoiul afara, in fata soarelui, .itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat, ce$i sfant si ce$i bun, de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat, uneori ostil, oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. .itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei, caci acestea ar putea$o abate de la fagas.

pelativul "domnisoara" i se pare o injurie, "rasul satului", iar inovatiile de provenienta citadina "coc" , "valt" si "bluza" devin sacrilegii, caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra, varstata cu rosu, parul impletit cununa, fara broboada. %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti, ori la drumurile facute la targ: "6ici eu, nici bunica$ta, nici bunica$mea $ ii spune .itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. ltfel, iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre, pana cand mama ii va gasi un barbat din sat, cu casa noua si oi multe. )n aceasta lume femeile cred in vise, semne rele si vraji. stfel, ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor, cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica", parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele, "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea". .itoria este ,deasemenea, pastratoarea unei gandiri ar"aice. -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan, in impacarea pe care ritualul o poate aduce. &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare, traieste dupa niste legi proprii, dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". )n acest univers traditional, ar"aic, de o moralitate sanatoasa, se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi, corupatoare. Traind la inceput de secol NN, oamenii fac comert, merg in targuri sa$si vanda produsele, intrand astfel in relatie cu lumea moderna. Patima banului, setea de inavutire a oierilor duce la crima, semn al degradarii morale, care trebuie pedepsita. *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate, faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii", pana cand frigul iernii il obliga sa coboare, este prins de sateni si predat autoritatilor. *rumul .itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului, salvarea acestei lumi, prin scoaterea in afara legii a mortii brutale, prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa, intrucat prin ea renaste o lume, se restabileste moralitatea lumii pastoresti. stfel, "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie, simbolic, cu cel al re$crearii. %uvintele .itoriei, din final, sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea .aratecului si pe sora$ta 8inodora, ca sa cunoasca mormantul. ,i$apoi...ne$om intoarce iar la 8agura, ca sa luam de coada toate cate am lasat. )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor." .itoria &ipan: -roina de prima marime, .itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii, pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului, iubitoare de adevar si dreptate. %ele trei parti ale romanului (asteptarea, calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic, gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i. ,cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. *esi este o femeie simpla, .itoria se dovedeste a fi un caracter comple/, care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta, de fapt, e/perienta milenara a clasei sale. ,tie ce se cuvine si ce nu, descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. .itoria este munteanca dintotdeauna. Abisnuita cu viata aspra, ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi.

,upusa, ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata, cu dracii pe care$i avea". *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului, pana ce l$oi afla...., caci eu....am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". Treptat, asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala, banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile. stfel "fusul se invartea "arnic, dar singur". gera, cu o sensibilitate ascutita, femeia se zbuciuma si se c"inuie, presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav, la care nu indrazneste sa se gandeasca. Primele semne rauprevestitoare sunt visele. %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare, cu spatele catre ea. ltadata l$a visat trecand , tot cu capul intors, o apa neagra. ,patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta. Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor, venit insa numai din memoria ei afectiva, caci "nu putea sa$i vada c"ipul". #ramantata de indoieli, .itoria cauta sfaturi, traind o stare de tensiune launtrica. 8ergand la parintele *anila, in sprijinul nelinistii ei, .itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile". )n aceste ceasuri de cumpana, munteanca isi aminteste de tineretea ei, bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor, de necazurile familiale, invaluite intr$o unda umoristica. 8area descoperire a .itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii, a carei taina a traieste retrospectiv. *isparitia lui 6ec"ifor, "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani", alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita", o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete". *ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi, noptilor si greierului din vatra". !rmaririle si cautarile .itoriei vor fi permanent insotite , ca o umbra , de aceasta dragoste, navalnica ori retinuta, evitand marturisirile. Privit din acest punct de vedere, "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste. #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului, infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta, care i se pare ca "da semn de plecare". #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit, pentru ea "timpul statu; il insemna totusi cu vinerele negre , in care se purta de colo$colo fara "rana, fara apa, fara cuvant, cu broboada cernita peste gura." .itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine", devenind astfel un fel de c"ip al durerii. -a se considera moarta ca si barbatul ei, care nu mai era langa dansa. *ar nenorocirile nu$i frang taria. %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit, femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea. Posteste vinerea, se spovedeste si se impartaseste, dupa randuiala, ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul, iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. *e fapt, aproape la fiecare fapta a .itoriei, ,adoveanu foloseste cuvantul "randuiala". !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". .itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit, iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor. %u o vointa otelita, femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta".

.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale, intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor, care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. %onform traditiei, femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp. *escoperirea mortului , pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa. cest om al muntelui, pur si sincer, care s$a condus toata viata dupa legile pamantului, manifesta neancredere fata de autoritati. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor, de care autoritatile par a fi depasite. Pentru atingerea scopului sau , femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila, rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan, apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului, dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita, ori trimite o jalba autoritatilor, nu din convingere, ci "asa, ca sa fie, sa stie si altii". #ace totul cu o atentie concentrata, ca intr$un ritual. .oluntara .itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan, fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. Pe urma faca ei ce$or sti, ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea. -nergica si "otarata, isteata si neresemnata, femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea, gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. Perseverenta, ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere. %omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei, ori sa le interpreteze semnificatiile profunde, ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva. )mbinand inteligenta cu diplomatia, ca un adevarat detectiv, munteanca recompune mental, pas cu pas, drumul celui ucis, cu popasurile si randuielile lui. %arciumari, femei, oameni cinstiti, toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul, cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala, femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa. 8unteanca trage de limba, dar da putine informatii despre ea, face uz de bacsis cand e cazul, simuleaza umilinta si modestia. Buna cunoscatoare a firii oamenilor, .itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez, pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei. )n realitate, nu subprefectul conduce anc"eta, ci munteanca, a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea. &a un moment dat, acesta se simte condus de logica .itoriei, care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi, de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi. *upa ce bausera adalmasul, plecasera spre baltile Jijiei. 8ai tarziu, la ,abasa, i se confirma ca era vorba de trei oieri, dar la ,u"a n$au ajuns decat doi. %onfruntand datele si intamplarile, femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre ,abasa si ,u"a. *e la )orgu .asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan. %u ajutorul lui &upu, cainele lui &ipan, pripasit acum la casa unui gospodar, munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie. ,tapanind perfect arta disimularii, munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii.

)i invita pe cei doi ucigasi la praznic, nu pentru ca ar avea ceva cu dansii, ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut. plicand tactica "artuielii morale, .itoria nu reclama si nu acuza direct, dar tot ce spune are un substrat adanc. Pe baza reconstituirii faptelor, ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali, ii pune in deruta, obtinand in final reactia scontata. )ntrebarile formulate de .itoria la praznic si adresate cu atata tact, cu atata rabdare si stapanire de sine, ii provoaca principalului vinovat, %alistrat Bogza, un soc psi"ologic. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima, care il uimeste pana si pe criminal, dovedesc cultul pe care aceasta femeie, ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale, il are pentru adevar. ,cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului, dar si pe cea a .itoriei. -a gandeste acum ca un detectiv, disimuleaza, vorbeste aluziv, talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza, avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii. )n demersul ei detectivistic .itoria manifesta o otelita incrancenare, stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii, cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el", el se nelinisteste. %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie, facandu$l sa$si piarda cumpatul. -l striga si bate cu pumnul in masa, nedumerindu$i pe ceilalti. *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima, calmul si siguranta .itoriei il innebuneste, facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. )n acest moment, cand dovada vinovatiei s$a facut, femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau". %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece, acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca. paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului, .itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul, pe care "scrie sange", nu pentru a ucide, ci pentru a asigura linistea celui mort, care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. ,imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut, pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica, .itoria supraveg"eaza indeaproape totul. stfel, ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit, femeia se ocupa de slujbele preotilor, de priveg"i, de tocmirea bocitoarelor, de darea peste groapa a gainii negre, de praznic etc. *upa inc"eierea judecatii, cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita, viata .itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat. ,imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei, munteanca se intoarce acasa, ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni, asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita, cu care se inc"eie romanul. -a ii spune feciorului ca, dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile, vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei, respectand vec"ile randuieli. *aca in primele doua parti ale romanului .itoria fusese dominata de instinctul spitei, in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei, are viata proprie. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi, asculta acum doar de natura ei launtrica. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund, viata ei particulara se inc"eie.

-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice, care simte ca, prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor, salveaza o umanitate de la degradare. .itoria face parte din categoria oamenilor tari. Prin constiinta datoriei morale si, mai ales, prin prin vointa neclintita, ea se apropie de nca, eroina dramei "6apasta", de i.l.%aragiale. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati, prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina, .itoria se apropie de eroinele tragediilor antice. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut. . -l este munteanul oier dintotdeauna, care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii, de anotimpuri. Primavara isi urca turmele la pasune, toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. &a anume date fi/e, tot calendaristice, ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele. tunci, cu c"imirul plin, impreuna cu tovarasii de afacere, petrece in crasme, "stupind" galbenul intre lautari. *in cand in cand spune aceeasi poveste, auzita de la un baci batran, despre soarta muntenilor. Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc. )ntarzie uneori si in casa straina, furat de stralucirea cate unor oc"i verzi, dar se intoarce totdeauna la salasul lui. Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv, din lumina amintirilor .itoriei, si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra, groasa si adusa a oala, de infatisarea spatoasa si indesata. ,e fac simtite ,in aceasta descriere, elemente ale portretului din "8iorita". )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita, asa cum remarca nevasta negustorului *avid, care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau". *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei, daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. *ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. ,uperstitia n$o impiedica insa pe .itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita, cand erau singuri. Proiectata pe un fundal mai indepartat, imaginea acestuia, desi impunatoare, ramane mai estompata decat accea a .itoriei. 6ec"ifor este omul pe care .itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine", il intelege si$l iarta, in ciuda tuturor necredintelor lui, caci il stie aprig, neostenit si cautator de petreceri. ,emet si ager, oierul nu este un resemnat, ci are un comportament de "aiduc. .itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai, iesiti dintr$o rapa la un corn de drum", oierul "si$a lepadat din cap caciula, si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul, devenind astfel o aparitie de balada. )maginea sa din visul .itoriei, cu capul intors, "trecand spre asfintit o revarsare de ape", sugereaza trecerea in nefiinta. %elelalte personaje: *esi figura .itoriei domina romanul, ,adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje, in spiritul romanului realist traditional. ,curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. A vedem pe 8inodora, fata .itoriei, aflata la varsta primei iubiri, mare amatoare de declaratii amoroase versificate.

)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea, comunicand mai mult cu natura si cu animalele, decat cu semenii sai. &a anumite semne meteorologice, pe care nu le$ar putea talmaci nimeni, coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. 8ananca in sura, ferit de lume, printre animalele lui. )l vedem pe parintele *aniil 8ilies, sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat, bine rostuit. )nalt, plesuv, cu pantecele revarsat, el compune scrisori in stil oficial$administrativ. A vedem, de asemenea, pe baba 8aranda, vrajitoarea satului, o aparitie amuzanta, saraca lipita pamantului, dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul, care ar salaslui intr$o catelusa neagra, pe care o tine dupa soba. )l intalnim apoi pe staretul .isarion de la 8anastirea Bistrita, care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte, dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca", adica la politie si prefectura, ori pe doamna .asiliu, cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita, fiul .itoriei, care sta mereu in umbra mamei. Prin acest personaj ,adoveanu creioneaza traseul unei maturizari, "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic, necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa, responsabila, a maturitatii. .itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau, pe care il priveg"eaza in final. %u rabdare, dar si cu asprime, ea il calauzeste, obligandu$l sa$si invinga oboseala, foamea, placerile, nesiguranta, frica, sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului, tipatul pasarilor, sc"eunatul di"aniilor, umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare. +"eorg"ita este un novice, care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui, care este "plina de ganduri, de patima si durere". *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica, bazata pe puterea e/emplului. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere, ci unul intre doua varste. *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere, de formare a unei constiinte. %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice, unde au descoperit osemintele lui &ipan: ",angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi, in zboruri, in c"emari". %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama, e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. %and +"eorg"ita manuieste baltagul, actul de initiere s$a inc"eiat, flacaul intrand in randurile barbatilor. Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul .itoriei o simte crescand in el. &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t, nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai. +.%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala", un amestec de 6eculce, de grai taranesc, de limba culta si limba bisericeasca. %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii, care da cuvantului greutate si putere de sugestie. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" , "n$a zvonit catra nimeni" , "i$ am aratat mare parere de rau" , "a fulgerat un cuvant"etc. ,tilul solemn si festiv, nu neaparat oral, este al rapsodului popular.

Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor, venite parca dintr$un trecut indepartat. #raza este ritmata de ceremonialul spunerii. ,pre deosebire de operele de tinerete, in "Baltagul" ,adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura, care amplificau lirismul. 6otatiile despre natura sunt succinte, dar sugestive. -le nu mai dau senzatia descrierii, dar raman totusi stari de suflet: ".remea aera calduta si abia adia vantul, aducand in opgrada, ca pe niste fluturi tarzii, cele din urma frunze de salcie si mesteacan", sugerand parca faptul ca gandurile .itoriei, desi presimtea nenorocirea, nu se innegurasera inca. 8ai apoi, natura isi sc"imba infatisarea, femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma. Padurea de brazi...clipi din cetini si dadu si ea zvon.....itoria simti adierea rece dinspre munte". 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. 6atura isi trimite semnele, pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta. *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca, ci creeaza atmosfera, natura si omul avand o e/istenta comuna. Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural, comuniunea om$natura, poezia naturii, traditii si obiceiuri, sentimentul ar"aicului. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail ,adoveanu *rin capodopera 2altagul, aprut n GU/Z, &ado$eanu realizeaz o nou interpretare a mitului mioritic, $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraie: P&tp#ne stp#ne,6 ,ai c%eam (-un c#neQ) &ubiectul este simplu, pstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ar(i ai si pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprig (i inteligent nu are lini(te p#n nu afl fpta(ii (i nu-i pedepse(te dup legea nescris a comunitii) !ntriga, dup modelul romanului poliist, pune n lumin $ocaia justiiar a eroinei, descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i nceputul secolului al JJlea, ns ntr-o societate patriar%al, ar%aic, strpuns de zorii unei ci$ilizaii, de noi relaii sociale, capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) n sensul basmului $ec%i, baltagul este unealta magic (i simbolic nsu(it de rufctori (i cucerit de erou, unealt care rm#ne pur, neptat de s#nge) 1ompoziia e determinat de semnificaia crii: nfi(area unei societi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei, o lume esenial, lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan, exponentul acestei lumi) 5omanul ncepe cu prezentarea sintetic a $ieii pstorilor ($ec%imea, felul de $ia, psi%ologia , fixat ntr-o cosmologie popular: P"omnul "umnezeu, dup ce a alctuit lumea, a pus r#nduial (i semn fiecrui neam)]\@ 7a urm au $enit (i muntenii (-au ngenunc%iat la scaunul mpriei) ]\@ - 'poi ai $enit cei din urm, zece "omnul cu prere de ru) "ragi mi suntei, dar n-am ce $ face) 5m#nei cu ce a$ei) +u $ mai pot da ntr-un adaos dec#t o inim u(oar ca s

$ bucurai cu al $ostru) & $ par toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. (i cel cu butura, (i s-a$ei muieri frumoase (i iubeeQ) +araiunea simpl, ar putea fi delimitat sc%ematic n trei pri: partea nt#i de la nceput p#n la plecarea 9itoriei n cutarea lui 7ipan (cap) 9!! . prezentarea argatului ,itrea (i a lui 4%eorg%i, cobor#t la $ale, cu oile, asinii (i dulii la iernat, ntr-o balt a Tijiei, n apropiere de t#rg. nelini(tea 9itoriei pentru nt#rzierea brbatului ei, peste obicei, cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. mersul femeii la printele "nil, la biseric, s-i PceteascQ. mersul la baba ,aranda, care a$ea Punele tainice (tiini (i me(te(uguriQ. drumul la *iatra, popasul la mnstire, la icoana &fintei 'na. mersul la autoriti pentru a(i spune necazul) *artea a doua, ncep#nd cu cap) 9!!, c#nd 9itoria Pare ntr-nsa (tiina morii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncen durere, se $zu totu(i eliberat de ntunericQ. printele "nil i scrie jalba ctre autoriti. trimite fata, pe ,inodora, cu zestrea la mnstirea 9raticului, la clugria ,elania, sora a mamei 9itoriei. lsarea gospodriei n grija lui ,itrea. pregtirea de plecare) ?irul naraiunii urmeaz popasurile 9itoriei 7ipan n cutarea ade$rului despre brbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin gsirea rm(ielor lui +ec%ifor ntre &abasa (i &u%a ) ' treia, (i ultima parte, st sub semnul actului justiiar. prezint aciunile 9itoriei pentru ndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului, cercetarea despre $ino$ai, n &abasa (i &u%a. ntoarcerea acas, la ,agura 8arcului pentru r#nduirea praznicului, a celor cu$enite pentru mort, do$edirea (i pedepsirea $ino$ailor) 5omanul construie(te pe parcursul su imaginea unei lumi esenializate) &paiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul, datinile (i oamenii) 5itmul existenei pstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanei, iar acesta urmre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trsturile ce definesc aceast colecti$itate, oamenii de la munte, realist, obiecti$, fr lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te fpturi de mirare) !ui (i nestatornici ca apele, ca $remea. rbdtori n suferini ca (i-n ierni cumplite, fr griji n bucurii ]\@, plc#ndu-le dragostea (i beia (i datinile lor de la nceputul lumii, ]\@ mai cu sam stau ei n faa soarelui c-o inim ca din el rupt: cel mai adesea se desmiard (i luce(te - de c#ntec, de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existen simpl, dar grea: P,unteanului i-i dat s-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caa)Q 4ospodria 7ipanilor arat oameni cu ndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri n care se practic nc sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia, poclzi n cas, piei de miel n pod, oi n munte) '$eau (i parale str#nse ntr-un cofiel cu cenu() ?iindu-le le%amite de lapte, br#nz (i carne de oi sf#rtecate de lup, aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau fin de ppu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc, zugr$ind o ci$ilizaie pastoral milenar) E$enimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt (i ele prezente n roman: cumtria de la 2orca, la 1ruci nunt, n care tradiia e plin de strlucire) "ar 2altagul rm#ne, n ultim analiz, romanul Punui suflet de munteanc, $du$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din ,gura 8arcului (i trie(te $iaa aspr a oamenilor de la munte) ?igur reprezentati$ de erou popular, 9itoria ntrune(te calitile fundamentale ale omului simplu, care se nscriu n principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$rului, al dreptii, al legii strmo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$luie nelini(tea eroinei datorate nt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei, a lui +ec%ifor 7ipan, Pdragostea ei de douzeci (i mai bine de aniQ, plecat la "orna s cumpere oi) '(teptarea se transform n bnuial, bnuiala n nelini(te, nelini(tea n presimire (i de aici decurg aciunile ei) ,unteanca (i cunoa(te brbatul a(a cum (tie semnele $remii) n aceste ceasuri de cumpn, de cutare a ade$rului despre omul ei, marea descoperire a 9itoriei rm#ne ns pstrarea tinereii iubirii)

8ema fundamental, axul romanului n jurul cruia sunt polarizate timpul (i spaiul, este cutarea ade$rului n labirintul su interior) 9itoria pare aceea(i, n exterior, dar $iaa ei interioar se ad#nce(te) 'colo, n sine, se %otr(te totul) ntreaga strategie a 9itoriei are la baz dou coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiina semnelor, (i deplin acord experiena moral) *rimele semne ru pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is, care Pa mpuns-o n inim (i a tulburat-oQ, i-l arat pe +ec%ifor Pclare cu spatele ntors spre eaQ. alt dat l-a $isat ru, Ptrec#nd o ap neagr\ Era cu faa ncoloQ) 9itoria nu msoar $remea cu calendarul, ci cu semne cerului) Ea nelege semnele firii) Elementele naturii ndeplinesc o funcie simbolic) ,ai ales $#ntul d semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sintez de spiritualitate str$ec%e rom#neasc, ea respect neabtut datina mo(tenit din $ec%ime, manifestat n $iaa cotidian, sau la e$enimente cruciale (nuni, botezuri, nmorm#ntri ) 8oate aciunile ei poart pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: 9itoria (i las fata la mnstire, se mrturise(te preotului, ia sf#nta mprt(anie, sfine(te baltagul pentru feciorul ei) nelepciunea, inteligena (i luciditatea i dirijeaz comportamentul: cere bani mruni negustorului, s-i aib Pla ndem#nQ , i leag ntr-un col de nfram) 1u$intele c%eie n jurul crora se concentreaz discursul narati$ al romanului au $aloare simbolic, definind eroina: r#nduial, semn, ntuneric, lumin) ngroparea brbatului dup datin marc%eaz momentul reintrrii n lini(tea (i ordinea $ieii de la nceput) P"escoperind ade$rul, 9itoria $erific implicit armonia lumii: afl ce$a mia mult dec#t pe fptuitorii omorului (i anume c lumea are o coeren pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) ,anolescu n comportamentul eroinei se cuprinde o ntreag filozofie de $ia (ca cea a banului din ,ioria , un ec%ilibru (i o msur n toate, fr nici o t#nguire, mo(tenite din asprimea $ieii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8.,adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu,oE8ioritaE in dimensiuni mari.E(+.%alinescu). -ste considerat un roman social,prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni, mitologic,fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris,polistist si initiatic. Bomanul este o opera epica de mare intindere,cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative , cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee, cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei. Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate.EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului, de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec.'<$lea. Bomanul DBaltagulE este o opera epica, deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv,neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor.)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al .itoriei,dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a, ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului. Personajele sunt numeroase ,protagonista fiind .itoria &ipan,personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita,personajele episodice parintele *aniil,%alistrat Bogza,ilie %utui,domnu *avid si baba 8aranda. ,ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ.-/ista doua planuri temporale cel al prezentului, si cel al amintirii,din memoria afectiva a .itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan.

)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat,intamplarile se petrec din toamna pana in primvara,dar anul nu este precizat deoarece .itoria traieste intraun timp mitic romanesc.&ocul unde se desfasoara actiunea este vast,cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova,care sugereaza si viata aspra a muntenilor.)n 8agura Tarcaului,.itoria &ipan traieste,zavorata in sine,spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei,&ipan,om "arnic si gospodar al satului. *e la starea de neliniste,.itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi. cest moment poate fi considerat intriga. )n continuare .itoria cere sfatul preotului, merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului.-a reconstituie drumul facut de &ipan,mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat.E Punctul culminant este terminat de momentul in care .itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor.)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii.-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui. )n deznodamant,la pomana barbatului,.itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa. )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile .itoriei,deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca. 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte, deoarece ,adoveanu foloseste, pe langa caracterizare directa si indirecta, mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior, memoria afectiva,credintele stramosesti,mentalitate ancestrala.*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc, cu o logica impecabila.Pe tot parcusul actiunii .itoria dovedeste spirit justitiar,inteligenta, luciditate,stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor. +"eorg"ita,fiul .itoriei inteligent,sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa,un drum al initierii catre formarea lui ca barbat. &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE,comparatii Diuti si nestatornici ca apele, ca vremeaE.,unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc. %u toate aceste trasaturi, opera DBaltagulE este un roman. " pus de soare", de Barbu ,tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de .. lecsandri ( cu drama istorica "*espot$.oda"), urmata de B.P.=asdeu (cu drama "Bazvan si .idra"), de %.6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l.Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$.oda cel Bau" si "*oamna %"iajna"), *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui ,tefan cel 8are (evocat in " pus de soare"), domnia lui ,tefanita$voda ( in ".iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul"). )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare", prima piesa a trilogiei . Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui ,tefan cel 8are, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei". )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria, care sintetizeaza domnia lui ,tefan: ",tapanul meu, soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange".

+eneza: ,ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8.bogalniceanu, in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +".,incai, in " r"iva istorica a Bomaniei", scoasa de B.P.=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ",tefan cel 8are.*ocumente descoperite in ar"ivele .enetiei", scoasa de %.-sarcu in ';:2. )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala, arderea ranii cu fierul inrosit, medicii care l$au ingrijit, inscaunarea lui Bogdan, un complot boieresc inabusit in fasa etc. %onflictul: Apera are un dublu conflict. -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern, psi"ologic, care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre ,tefan$omul muritor, perisabil si ,tefan$domnul, ca e/presie a unui neam, care doreste perpetuarea puterii domnesti, a vointei voievodului, dincolo de moarte. cest conflictul principal, general$uman, capata o profunda semnificatie social$istorica. Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul, dar moartea, pe care a infruntat$o in atatea razboaie, nu$l sperie. Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca, in care statea pe atunci forta statului feudal moldav, s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn, capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei. lesul este fiul sau Bogdan, pe umerii caruia ,tefan pune mantia domneasca, asigurand astfel continuitatea tarii. *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. %onflictul e/tern dintre ,tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare, servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. Trio$ul boierilor complotisti, format din pa"arnicul !lea, stolnicul *ragan si jitnicerul ,tavar, se opune domnului, urzind sa ridice in scaunul tarii pe ,tefanita. )n acest timp, o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. ,tefan o suporta cu barbatie, dar se vede obligat sa stea tintuit la pat, fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. fland de boala lui ,tefan, complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat, sa$l inscauneze pe alesul lor. %u toate ca stie ce$l asteapta, domnul nu ezita o clipa. ,e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. )l ucide pe !lea, dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei, cu numele 8oldovei pe buze. *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale, personale, de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. ,ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice, scriitorul gradand cu grija conflictul. ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2, ultimul an de carmuire a lui ,tefan cel 8are, supranumit ,oarele 8oldovei. ctul ) constituie e/pozitiunea . ,e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a ,ucevei intr$o zi de toamna, in care "vantul sufla" si "frunzele cad"), si sunt sc"itate personajele. *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii, polonii, turcii si tatarii pentru a apara 8oldova, ,tefan este nevoit sa se bata si acum, la batranete, fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia, ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului.

)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile. ,tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure, sub comanda lui Bogdan, iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi. Polonii il ataca, acesta se preface ca fuge, dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan, care$i loveste naprasnic. ,tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui", transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor. &a intoarcere domnul este ranit la picior. Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. ,tefan este tintuit la pat, caci orice miscare ii pune viata in pericol. Profitand de situatie, pa"arnicul !lea, stolnicul *ragan si jitnicerul ,tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri, pentru a$l alege domn pe ,tefanita. cesta fiind copil, s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. Aana, fiica nelegitima a lui ,tefan, il instiinteaza pe domn de complot. cest moment constituie intriga piesei. Preocupat de soarta tarii, ,tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda, inca din timpul vietii lui, pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa. )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. ,unt infatisate pregatirile lui ,tefan pentru a$si impune vointa, inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului, care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata. *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea, care se preface bolnav, sa asiste la inscaunare. Punctul culminant il constituie discursul lui ,tefan, e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii, interogatii, enumerari. ,prijinit de doamna 8aria, palid si incercanat, batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. "8antia asta e prea grea.... $ spune el $ ,$o poarte altcineva mai tanar....". *iscursul rostit de ,tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui ,tefan, $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete...ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei, n$a fost a mea si nu e a voastra, ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale, incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate". "%um vru 8oldova, asa vrusei si eu.....vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune ,tefan, subliniind identificarea sa cu tara, ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii. ,tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei. parandu$i granitele, veg"ind la neatarnarea ei, ,tefan considera ca a fost un "domn treaz" , ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: "....ca vru ea un domn treaz, si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit". Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului, 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: ".....si numele ei trecu granita, de la %affa pana la Boma". *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea, cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia, 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul, a fost tariaQ..."

*iscursul lui ,tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea, fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. &a vederea poporului care se aduna, ,tefan vorbeste ca un poet$profet, lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase. "A"Q saraciiQ...,aracii mei s$ai vostri....,araci si voi si eu...%e bogata e 8oldovaQ...)$auz si$i vaz, ii vaz si$i auz...AQ %um se varsa apele$n ,iret, asa vin suvoaiele in ,uceava la c"emarea voievodului lorQ".... -/clamatiile si interogatiile, urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice , sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor, care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca, pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat, simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ...!nde sunt mosii vostriP Presarati...la Arbic, la %"ilia, la Baia,...la ,oci, pe Teleajen, la Bacova, la Bazboieni. !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba,...la %osmin, la &entesti....!nde sunt batranul 8anuil si +oian, si ,tibor, si %ande, si *obrul, si )uga, si +angur, si +otca, si 8i"ail ,patarul, si )lea =urul comisul, si *ajbog parcalabul...si fiara palosului...BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. -a urmareste obtinerea unui efect ma/im. Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa, iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian, si ,tibor, si %ande") duc spre un fortissimum in scara, dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul, si *ajbog parcalabul.... si fiara palosului...Boldur"). )n c"ip firesc, dupa vijelia de intrebari, vine raspunsul scurt ("PamantQ"), urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: "....,i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei, ca pe umerii unor uriasiQ". *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul..., sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii.....azand ca ramai cu fagaduielile, am cautat sa unesc Basaritul.... u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. ....,i praful s$a ales de invoieli. *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii, dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului...popor", pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". )n fata asistentei, formata din osteni, boieri si curteni, adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi, ,tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana. cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui ,tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure. *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate, al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii, care ii contrapuncteaza discursul. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor, afara fulgera, ploua torential, bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. stfel, cand ,tefan il incoroneaza pe Bogdan, afara izbucneste furtuna. #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere. cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului, in bratele doamnei 8aria. )n ctul al ).$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice, ce intregesc portretul lui ,tefan. )l vedem pe ,tefan "batran, bolnav si neputincios", ingrijindu$se de piatra sa funerara, care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor, ci cumpanit", modest.

,e intereseaza apoi ce fac !lea, *ragan si ,tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. *ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. ,cena scoate in evidenta taria morala a omului$,tefan, care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ",tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el, pentru a nu$si stirbi aureola de supraom. ,punandu$si rugaciunea, el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi. )n al doilea moment dramatic al ultimului act ,tefan implineste cu mana sa judecata, restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. flat pe patul de suferinta, el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe ,tefanita. )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor, desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala, voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si, cu palosul in mana, intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste". %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie, ,tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan, cu numele 8oldovei pe buze. cest moment constituie deznodamantul piesei. ,cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui. %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. ,pectatorul simte ca teama, frica, groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. #igura lui ,tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +.%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa, oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria, 8og"ila si fiul sau Tugulea, Aana, Bares ). ceste personaje secundare sunt insufucient conturate. -le sunt simple elemente de decor, formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal. ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional, c"intesenta a patriotismului. 8ijloace de caracterizare: ,tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. )n rarele momente cand nu se afla in scena, el este prezent prin comentariul celorlalte personaje, create anume parca pentru a intregi figura eroului principal, ce creste monumental din fiecare replica. *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului, din artele plastice, care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond, cu care face corp comun. stfel, pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul", nici "vulturul" de altadata, ca "nu mai e ,tefan. - umbra marelui ,tefan", ca "mare a fost.....ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea, "varsa vapai". %elelalte personaje il numesc "slavitul" , "sfantul" , "zmeul batran" , "ar"ang"elul", "leul 8oldovei" , "milostivul" etc. -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin, ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria, ,tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica....si de vultur...,a se strecoare si sa se inalte". Pentru Bares, el "are noua suflete", iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi, spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti". !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el.

*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. )n persoana lui ,tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod, pe om si pe supraom. stfel, in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului, voievodul este preocupat de soarta Pocutiei, care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". "Bamai, stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta". *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. ,tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric. stfel, omul$,tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi. Pentru ca cei doi se iubesc, tatal cauta sa previna incestul. *ar nu poate face acest lucru pe fata, deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". *e aceea, pe Bares il trimite la =arlau, la mama sa, pentru a afla adevarul, iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. -l se preface ca aiureaza, spunandu$i astfel fetei ca$i este tata. %u doamna si Aana, ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc, se poarta cu duiosie si grija. ,tefan este o mare energie care nu vrea sa piara, un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. Baspunzand c"emarii domnului, batranul =arman ii spune: ".ointa mariei$tale, vointa tarii. *e vrea pace, pace, de vrea razboi, razboi". Personaj monumental, erou e/ceptional de proportii romantice, ,tefan este imaginea poporului roman, silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire, cu valurile de tatari, turci, poloni sau unguri si alte neamuri. *omnul e viteaz, drept, darz si intelept. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ..Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale, fara deosebire, ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace, ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu, insufletind pe cei cu inima scazuta". *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ ,tefan "ajuta si incuraja pe toti". ,ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste, buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul", "sfantul" , "imparatul", iar putinii uneltitori, precum pa"arnicul !lea, tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete, punandu$si nadejdea doar in boala voievodului. .itejia lui ,tefan este subliniata de )rina, care, vorbind de lupta de la Bazboieni, isi aminteste cum domnul striga, imbarbatandu$si ostenii. *e asemenea, clucerul 8og"ila, care descrie lupta din valea =aliciului, impotriva cardinalului polon, ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ ,tefan se arunca intinerit in valtoare: ",i curse sange pana la turloaiele cailor....,trasnic racnea leul 8oldovei, ca vuia valea si codrii". 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii, spunand: ",puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului". *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui ,tefan. *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului, el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii, ca si inlauntrul ei". &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire. %and se aprind focurile pe culmi, semn ca tara c"eama plaiesii la lupta, si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni, mandru de vitejia poporului sau, domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz, ii vaz si$i auz.... AQ cum se varsa apele in ,iret, asa vin suvoaiele in ,uceava la c"emarea voievodului lor. uzitiP....S,ub poale de codru verde...T AQ mai suntetiP...,a nu mai sece izvorul vostruQ" ,tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti, iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati.

*omnul este autocratul cu vointa totalitara. .ointa lui este lege, iar sabia sa are putere de simbol, fiind un semn al autoritatii tronului, al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa...." $ zice el prevenitor, incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea. poi, dupa o pauza, cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului, adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa". %and Bogdan refuza tronul, batranul voievod spune: Bogdan nu vrea. Apinteli zadarnice. )o, ,tefan voievod, vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale, domnul pune dreptatea norodului. Privindu$si sabia, domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade". %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale, vornicul *uma, a pierdut procesul cu sapte sate razasesti, domnul aproba. *esi pe boieri "i$a cam scurtat", cei trei complotisti recunosc ca ,tefan "a fost bun...si drept...cu tara", ca "boier, razes, taran supus, era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi, din razesi boieri sadea". *ar acest barbat incercat in multe razboaie, om de mari energii fizice si morale, traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii. %onstient ca are un destin neobisnuit, el este preocupat nu de stingerea sa biologica, ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova. *e aceea, pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti, care ar putea slabi tara, el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan. 8oartea nu$l inspaimanta. *esi vede cu tristete ca "neadormitul ,tefan a ajuns lauza 8oldovei", desi isi simte sfarsitul aproape, el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie, cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na. ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic, ce complica linia principala a conflictului. %ititorul cunoaste acum un alt ,tefan, diferit de cel intrat in legenda. %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului ,tefan de o tristete retinuta. *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit. %and doamna il intreaba ce$l doare, el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei....,i toate pe....fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun". *e asemenea, discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau", despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza, ,tefan spune: ".....simturile ....incep sa se intunece.....A sita coboara pe oc"i, vezi tulbure,....,e vatuieste auzul.... sta e sa mori de moarte buna. -u auz si vaz ca la patruzeci de ani." #aptul ca moartea vine prea devereme, lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului, ii confera acestuia o conditie eroica. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului, toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic, incarcandu$se de tragism. stfel, umbra "doamnei" care da tarcoale castelului, talgerul de grau scapat de doamna 8aria, caderea si moartea armasarului .oitis, semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti, toate au rolul de a crea atmosfera, de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. *iscursul domnului, in care 8oldova apare ca un taram mitic, pune in lumina patriotismul sau tulburator . -/presia metaforica, enumeratiile, e/clamatiile, interogatiile, stilul patetic, cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca ,tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta.

)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor, 8oldova arata ca un imens osuar, caci $ spune ,tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei, ca pe umerii unor uriasi." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric, subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei, ,tefan apare statuar, desprins de grupul celorlalte personaje, identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc... m s$o duc si cand voi muri, si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ". Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" , cu trupul "numai crestaturi", ii impresioneaza si pe medicii sai. stfel doctorul ,mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii, o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". ",oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. %and afla de complotul boierilor, el isi depaseste neputinta fizica, dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. *esi sufere dupa arderea ranii de la picior, el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta, pedepsindu$l pe !lea. Piesa nu impune un model politic. *elavrancea face din ,tefan al 8oldovei o figura mitica, o imagine e/emplara, pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice, stabile si ritualizate. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. %and ,tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan, afara izbucneste furtuna. #iecare fraza, care e/prima "otararea neclintita a voievodului, este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. )n felul acesta ,tefan se impune ca un conducator trimis de providenta. #urtuna se inteteste cand ,tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand, istovit, acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal, conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui. stfel, doamna 8aria este blanda si iubitoare, supusa vointei domnului. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta, apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie, este mandra de faptele lui si are pentru ,tefan gingasii materne: ",a$l vad pe viteazul meu, $ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul,...,a$l culc.... dormi, maria$ta, n$a fost nimic". =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului, pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. 8os =arman e batran, dar pentru el vointa domnului e lege , desi ,tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit, n$as fi vrut ce vrea maria ta...,i$apoi asta nu pot". )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul ,tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati, mosilor, ca nu e de voi". %ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. 8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. Prin glumele lui, 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. Tugulea, baiat de paisprezece ani, este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele, care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. )nimos si mucalit ca tatal lui, Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc.

-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie, in spiritul militantismului de la ';2;, piesa creeaza $ cu mijloacele picturale, lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica. *e aceea curtea de la ,uceava, descrisa inca din prima scena, nu are fastul unui palat voievodal. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare, in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta, care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului, indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca, Beveca, Balasa, )rina, =era ) sau de obiecte ca fus, furca, caier, spata si altele, devenite parca sacre. 6u e/ista nici o urma de opulenta, dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par....*estele...mulg caierul, si caierul se topeste, si fusul zbarnaie si pluteste, parc$ar avea aripi." %uloarea istorica nu lipseste insa. -a este realizata nu prin limbaj, ci printr$o atmosfera ar"aizanta, sugerata de credinte mistice, semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. stfel, doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. Jitnicerul ,tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel, faptul ca "o vaca a sangerat in sistar", apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu; cainii au urlat, iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N.)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric. *intre acestea amintim pe "o"avnic" , (cu sens de "inalienabil"), titulatura voievodala ")o, ,tefan" , ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" , "logofat" , "postelnic" , "parcalab" , "clucer" , "stolnic" , "jitnicer" etc. Toate refac culoarea locala. )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . ,criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului, concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" , "s$am trimes" , "sa nu te auza" , "deste" , "dada" , "d$oparte" , "acusica" , precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" , "vrusei" , "zisei" etc ). ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti. ,tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie, " pus de soare" este o capodopera oratorica. )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice. %a particularitati de stil, trebuie remarcate procedeele stilului romantic, retorismul imbinat cu un inflacarat lirism, cadentarile ritmice ale replicilor, repetitiile simetrice, insiruirile, e/clamatiile si interogatiile. &a vederea ostenilor ce se aduna, ,tefan vorbeste ca un poet profet, lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ...,aracii mei s$ai vostri...,araci si voi si eu....%e bogata e 8oldovaQ...)$auz si$i vaz, ii vaz si$i auz....AQ cum se varsa apele in ,iret, asa vin suvoaiele in ,uceava la c"emarea .oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui ,tefan cel 8are. -/clamatiile si interogatiile, urmate de enumerarea numelor proprii vestite, cu sonoritati istorice impresionante, au un mare efect scenic, impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ...!nde sunt mosii vostriP...... ...Presarati...la Arbic, la %"itila, la Baia, la &ipnic, la ,oci, pe Teleajen, la Bacova, la Bazboieni...!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba, ...la

,c"eia, la %osmin, .....!nde sunt batranul 8anuil si +oian, si ,tibor si %ande, si )uga, si +angur, si +otca, si 8i"ai ,patarul......, si Aana, si +"erman, si fiara palosului...BolduriP....PamantQ" ,e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata, are ca scop obtinere unui efect ma/im. Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa, iar anume sonoritati pe metri egali, ca in e/emplul " ...si +oian, si ,tibor, si %ande" duc spre un fortissimum in scara. poi, cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "..si )lea =urul comisul, si *ajbog parcalabul....si fiara palosului Boldur"). *upa aceea, in c"ip firesc, vine raspunsul scurt ( "PamantQ" ), urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( ",i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei, ca pe umerii unor uriasiQ" ). Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor, afara fulgera, ploua torential, bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. ,tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. )apa lui .oda )apa lui .oda de 8i"ail ,adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail ,adoveanu, scriitor al sec. NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani, avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga. .olumul "=anu ncutei" aparut in '<0; reprezinta in opera lui ,adoveanu un moment de rascrucee. Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca, idilicul , legenda, moralitatea,D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. Povestirea este o specie primara, fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor. ")apa lui .oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei". utorul, 8i"ail ,adoveanu isi e/prima ideile, sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente, inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama. 8i"ail ,adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru, in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri. Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte, )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa, de unde si titlul povestirii D)apa lui .oda . Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului. flat la "anu ncutei, comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai .oda ,turza.)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea.)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa, mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini. )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca, ca sa$i ceara lui .oda sa ii faca dreaptate, iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada.Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita. &a )asi, )onita intra cu mare usurinta la .oda, se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an. )onita ii arata actele si voda ii face dreptate, moment ce constituie punctul culminamt.

)n deznodamant, .oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate, )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi, ceea ce il distreaza pe .oda. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui .oda.%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac. stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita. D)apa lui .oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje, principale: )onita, altele secundare:.oda, 8os &eonte, ,adoveanu, ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului. %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere, naratiunea, dialogul si putina descriere, predominanta fiind naratiunea. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui. ,patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului. ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi, la curtea domneasca. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui .oda este o povestire.... P!apa lui 9odQ 3 exerciiul N, pag) 0G, manual Eumanitas, cls) S +ota dominant a istorisirii comisului !oni este umorul) n primul r#nd, suntem tentai s r#dem de V$itejiileQ comisului, care par cam trase de pr) El apare ca un erou n propria-i po$este) El l nt#mpin pe boier la %an (i-i ureaz sntate) 'poi, practic, l acapareaz pe boier pe timpul popasului acestuia la %an, po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj s-i spun boierului c, dac nici 9od nui $a face dreptate, Vs pofteasc mria sa s-i pupe iapa nu departe de coadWQ) El merge la 9od (i este primit imediat n audien) El do$ede(te nc o dat o ndrzneal nemaipomenit, spun#ndu-i lui 9od c nu-(i ia $orba napoi (i are iapa pregtit, dac nu i s-ar fi fcut dreptate) n toate aceste nt#mplri, comisul este personajul principal (i s$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor, aceste fapte par mai degrab in$entate de comis, a(a nc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet ngduitor) ?n al doilea r7nd, r7dem de nt#mplarea central a po$estirii, cu cele dou sec$ene ale sale) !oni i spune boierului la %an c dac nici 9od nu-i $a face dreptate, Vs pofteasc mria sa s-i pupe iapa nu departe de coadWQ) !oni i spune lui 9od c, dac nu-i fcea dreptate, iapa era pregtit peste drum) 'ceste dou sec$ene st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin coninut istorisirea comisului !oni are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui .oda V!apa lui 9odQ face parte din $olumul VEanu 'ncueiQ),i%ail &ado$eanu recurge n acest $olum la te%nica literar numit po$estire n ram sau po$estire n po$estire, deoarece n cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dat de alt oaspete, adic un alt narator $enit la Eanul 'ncuei) V!apa lui 9odQ este o snoa$ (i se afl n desc%iderea $olumului de nou po$estiri, VEanu 'ncueQ, scris de ,i%ail &ado$eanu)

%aracterizare comisul )onita $ )apa lui .oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui .oda" face parte din volumul "=anu ncutei".8i"ail ,adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire, deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator venit la =anul ncutei. ")apa lui .oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri, "=anu ncute", scris de 8i"ail ,adoveanu. %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri, dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei", realiz7nd unitatea acestuia, deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare, petrecute demult 4n tara 8oldovei. Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui .oda", comisul )onita este personaj, narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate. Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale, limbajul si modul de a g7ndi. Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii, e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo, ..., un razes strain care mie 4mi era drag foarte". Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm, de veselie a "anului, cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi, de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute, c7ndva, demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta". ,e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor, care constituie principalul imbold spre destainuire, av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita, care sugereaza "otar7rea, asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt, carunt, cu fata uscata si ad7nc brazdata". %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti, din tinutul ,ucevei, dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei. *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui, .oda ,turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ". Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre .oda ,turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare"; "striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata". ?nzestrat cu "arul povestiri, el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi". A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar. -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: "... s$am venit la .oda, 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor. ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face

dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti". =otar7t, razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". )nteligent si curajos, dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata, nu e/ista sa, nu apeleze, ca ultima solutie la judecata lui .oda. %instit si corect, comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau, dascalul )oan. ?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata .oievodului, )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail .oda ,turza. ,imtul umorului, firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj .oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi. )apa$i peste drum". %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar, demnitatea, curajul, cinstea, dor si ospitalitatea, buna dispozitia, simtul umorului, placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite. Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei. ")apa lui .oda" de 8i"ail ,adoveanu $ caracterizarea personajelor '. -vocand fapte de demult, autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje. 0. Primul dintre ele este comisul )onita: a. este personaj principal; b. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct; c. portretul fizic este prezentat in primul plan narativ; d. insusirile fizice, trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse; e. este istet, atoatestiutor, cu o bogata e/perienta de viata; f. taran de felul sau, simte nevoia sa se destanuie; g. este mandru de calul sau; ". sensibil si demn, reactioneaza atunci cand este ironizat, cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere; i. are "arul vorbirii, al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere; j. dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei, stiind sa$si atraga interlocutorii; ^. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate; l. demn si corect, isi sustine cauza prin numeroase dovezi; m. este "atru, are simtul umorului si face "az de necaz, incercand sa se consoleze; n. este generos, respectuos si mandru, in limitele decentei; o. contactul cu domnitorul ii produce emotii; p. emotiile se transforma in tema, care care se risipeste datorita atitudinii lui .oda si repeta gluma referitoare la cal; c. este mandru de conditia sa sociala si, fara a fi infatuat, est constient de calitatile sale; r. considera ca apartine unei lumi aparte, legendare; s. sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere; prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje; prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi; 1.!n alt personaj este .oda 8i"alac"e ,turza: a. este personaj real, domn al 8oldovei intre ';12 si ';2<; b. apare in dubla ipostaza; c. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier; d. este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor;

e. le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii; f. are simtul umorului; g. in ipostaza de domnitor, starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect; ". si in aceasta postura, se dovedeste acelasi om cu simtul umorului; i. este o fire sincera, vesela si stie sa aprecieze istetimea, franc"etea si vorba de du"; j. imbina intransigenta cu cu bonomia; ^. sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului; apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative; prezentat direct prin descriere; prin relatarea faptelor, prin felul de a vorbi; prin comportare si prin mimica; 2. ncuta cea tanara, "angita: a. este singura prezenta feminina in opera; b. portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult, mama sa; c. se aseamana cu aceasta atat fizic, cat si comportamental; este la fel de sprancenata si de vicleana; ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii; sunt stapanite de curiozitate, manifestata insa cu discretie. (.8os &eonte a. este o prezenta episodica; b. este un om priceput la toate; c. stie sa$l provoace pe interlocutor; d. este ironic, avand simtul umorului; e. este insinuat, dar devine deosebita concesiv, dupa ce isi atinge scopul. 3.%oncluzii a. Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee. b. ,e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate. Beferat )apa lui .oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui .oda $ povestire pe momentele subiectului ,,Eanul 3 'ncuei^^ este o colecie de nou po$estiri scrise de ,i%ail &ado$eanu , auzite a Eanu - 'ncutei (i transmise din generaie n generaie) >na dintre ele este ,,!apa lui 9od^^) -NPAG)T)!6- : !ntamplare po$estita are loc ntr-o ,,deprtat $reme^^ , c#nd se spune c au czut ploi nprasnice $ara , iar culturile de toamn au fost pe msur) n acel an s-au adunat la Eanu-'ncuei toi oamenii ce $eneau din ,,Fara de jos^^ care $oiau s ajung n ,,Fara de sus^^ , ,oldo$a) &tteau la focuri (i p#rleau ,,%artane^^ de $iel sau de berbec ,) &e simeau la adpost cci acest %an semna cu o cetate (i ,,nici %abar n-a$ea dinspre partea %oilor^^) !ar n aceste zile ,,grase (i $esele^^ sttea nemi(cat acolo un rz( strin cruia i plcea $oia bun (i $eselia) Era un om nalt, crunt, nici t#nr nici btr#n (i cu faa ,,ad#nc brzdat^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o musta tu(inat) &e $edea c este un om trecut prin $ia (i sociabil)l c%ema !oni comisul , era de la "rgne(ti (i $enise pe un cal roib , pintenog de trei picioare (i slab i se puteau numra oasele , (i care sttea cu ,,(aua nalt^^ ,,ntr-un dos de prete^^) )6TB)+ : "e(i calul arta astfel comisul se luda cu el spun#nd c nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) ,o( 7eonte aprob n batjocur ) 1omisul !oni nu a fost de acord cu replica lui ,o( 7eonte (i-(i laud din nou calul spun#nd c este dintr-o $i aleas (i se trage dintr_o iap la care s-a uitat cu uimire c%iar 9od ,i%alac%e &turza) ,,Este o

istorisire pe care a( pute a s $-o spun^^ complet comisul) 'uzind pro$ocarea comisului ,o( 7eonte l asigur c $a fi ascultat (i l rug s (i nceap po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oni (i ncepu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuei , ns la care era %angi alt 'ncu, mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o luda (i sttea cu ali oameni care ,,acuma-s oale (i ulcele^^) "eodat toi cei prezeni $zur un boier ie(ind dintr-o dro(c (i ndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini , cu barb ro( , (i cu un lnug de aur la g#t) *olitico(i , oamenii l in$itar la mas (-ii spuser 'ncuei s-i aduc o ial cu $in pe care a platit-o comisul ,,trei parale^^)!ntr#nd n $orb rz(ul ncepu s i se pl#ng boierului de o ,,pricin^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strmo(ii si) Era $orba despre un $ecin de la "rgne(ti care i-a furat pe nedrept o bucat de pm#nt ) Eotr#t, !oni comisul insist spun#nd c este n stare s mearg, narmat cu acte (i do$ezi, (i la 9od , iar dac nici el nu-i $a face dreptate s-i pupe iapa nu departe de coad)7a aceast replic toi cei prezeni ncepur s r#d , inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari , rz(ul plec , iar a doua zise nfi( la curte splat (i aranjat) !mediat o slug apru (i-l ntreb cu ce treab a $enit) "up ce auzi totul soldatul i ddu $oie s intre n camera lui 9od) 7u#ndu-(i inima n dini , comisul intr (i czu n genunc%i n faa domnitorului) 'cesta i porunci imediat s se ridice , iar rz(ul recunoscu mai nt#i $ocea iar apoi faa boierului de la %an) "up ce i art toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul i recunoscu dreptatea (i imediat trimise slug la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) nainte de a pleca boierul l lu deoparte pe comis (i-l ntreb ce sar fi nt#mplat dac nu i se fcea dreptate) !oni comisul , $z#nd c boierul are simul umorului , rspunse %otr#t : ,,Eu $orba nu mi-o iau napoi) !apa-i peste drum^^) ,ult %az a fcut $od pe rspunsul rz(ului (i bt#ndu-l iar pe umr (i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plti comisul la %an) "E:+<"H,`+8>7 : 1omisul !oni se mandreste cu roibul su : pentru c se trage din iapa lui $od , care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o alt 'ncu) )apa lui .oda $ fisa de lectura 8i"ail ,adoveanu (';;>$'<3'), scriitor reprezentativ al secolului NN$lea, este autor a numeroase romane si povestiri, in care a abordat, istoria,civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura.!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul ,,=anul ncuteiMM('<0;) din care face parte si povestirea ,,)apa lui .oda,, ,intamplarile fiind istorisite de )onita comisul, din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe .alea 8oldovei, la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza, unul dintre ele fiind inserat in celalalt. )n volumul ,,=anul ncuteiMM, 8i"ail ,adoveanu recurge la te"nica literara numita ,,poveste in povesteMM sau ,,naratiune in naratiuneMM, deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator, venit la =anul ncutei. Personajele$ naratori sunt fie participanti direct, fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare.)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii. Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul, ,,intr$o toamna aurieMM, si locul, ,,la =anul ncuteiMM, unde a auzit multe povesti. 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut ,,intr$o indepartata vreme, demultMM, intr$un trecut neprecizat, inceputul fiind de basm, pe cand oamnenii au vazut ,,un balaur negru in nouriMM si niste

pasari mari venite ,,din ostroavele de la marginea lumiiMM, care vesteau razboi si belsug la vita de vie, cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos, prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei. ici, in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca, se afla ncuta cea tanara, "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti, care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau ,,vrednic de mirareMM, caci era ,,numai pielea si ciolaneleMM. Provocat de unul dintre interlocutori, de mos &eonte, comisul se lauda cu descendenta calului sau din ,,)apa lui .odaMM. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita, care este narator$personaj in povestire. -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut, ce avuse loc tot aici, la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna, insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut. *in nou, cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta, autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data. !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia ,,asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati...MM, iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri, reularea lui se face prin enunturi de tipul : ,,cum va spuneam, domnilor mei...MMetc. )apa lui .oda $ comentariu )n octombrie '<3', cand omul 8i"ail ,adoveanu (nascut in ';;>), trecea in eternitate, scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala, ale carei componente erau: trecutul, 8oldova si taranul. r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui .oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0;), fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte. Particularitati compozitionale: )n acest volum, autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama), procedeu pe care il intalnim si in literatura universala. ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire, prima constituind Rrama" celei de a doua. Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste, si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna, la =anul ncutei". doua secventa narativa (de la R %um va spuneam, domnilor mei..." si pana la R... el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail ,turza". treia secventa (de la R)aca de ce... "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui .oda". !niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie", Rintr$o departata vreme", Rdemult"), apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri, deasupra pu"oaielor 8oldovei"). )n aceea toamna gemand de roade, naratorul se afla la =anul ncutei, impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i).

sezat langa apa 8oldovei, la rascruce de drumuri si de destine, vec"iul "an are o aura de legenda. intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului. *upa ce descrie cadrul actiunii, naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt, carunt, cu fata uscata si adanc brazdata. in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei, pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate. Ac"iul lui era aprig si neguros, obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra, le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste, inainte de a manca tipsia cu jar. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib, pintenog de trei picioare, cu saua inalta pe dansul, neclintit intr$un dos de parete, cu manunc"iul de ogrinji sub bot...". .orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului, il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an, povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (...) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa .oda 8i"alac"e ,turza". cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita, ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat, pe vremea domniei lui 8i"ail ,turza 1. %omisul este al doilea narator$personaj, iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti, caci toamna, la "an, era vremea povestilor. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor, menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R... pe cand noi toti cei de fata, gospodari si carausi din Tara de ,us, ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor, cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". )n vremea tineretii sale, comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei), cu intentia de a i se infatisa domnitorului, intr$o pricina cu niste pamanturi. %a si acum, comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele"; iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta, mama acesteia, care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela". Tocmai cand )onita se pregatea de plecare, pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori. cestui boier Rmarunt la stat, cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat, i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. %u multe vorbe, razesul i$a povestit boierului ca se duce la .oda, pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii; si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate, Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada". Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu; dupa aceea, s$a urcat in trasura si a plecat. doua zi, ajungand la )asi, comisul este poftit la .oda; si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani. %and 8i"ail ,turza i$a poruncit sa se ridice, razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an. Teama lui nu tine insa decat o clipa, intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase. in consecinta, un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate. Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului. cum, comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui .oda". Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana", rumena in obraji si iute, impartind bucate si raspandind voie$buna. %and comisul isi incepe istorisirea, R ncuta cea tanara sta in prag, rezemata de usor". )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului, care isi aminteste

ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta, tot in locul acela, rezemata de usorul usii". vem impresia ca doua fotografii se suprapun, ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele, asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n.n.), eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar). 8ereu gata de drum (dar amanand, de fiecare data, plecarea), acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut, reinviind astfel timpul devenit amintire. %alul de acum al comisului 9 ..iapa lui .oda" par a fi coborati din basm9legenda. Primul R-ra calul din poveste, inainte de a manca tipsia cu jar. 6umai pielea si ciolanele ". tunci cand in "an se face, un moment, liniste, calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon ". *in spusele comisului, reiese ca si Riapa lui .oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei. %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib, pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui .oda. ,i cand ranc"eaza el si rade, parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele". )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la ,lavici sau %aragiale), dar si in literatura universala. =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea, de parca ar apartine unei geografii magice. ,ituat langa apa 8oldovei (adica, intr$un spatiu legendar), "anul are ziduri groase, ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara. )n interiorul lui, se spun Rpovesti" despre intamplari trecute, istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata. )n acest mod, "anul devine un salas de nemurire, in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata..." al basmelor. ,patiu al belsugului si al veseliei, "anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii. ,pecia literara: R)apa lui .oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut). )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului. Prin aceste trasaturi, opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea. )apa lui .oda $ povestire ,,Eanu 3 'ncuei^^ este o colecie de nou po$estiri scrise de ,i%ail &ado$eanu , auzite la Eanu - 'ncutei (i transmise din generaie n generaie) >na dintre ele este ,,!apa lui 9od^^) !ar asta se nt#mpla ntr-o ,,deprtat $reme^^ , c#nd se spune c au czut ploi nprasnice $ara , iar culturile de toamn au fost pe msur) )apa lui .oda $ povestire n acel an s-au adunat la Eanu-'ncuei toi oamenii ce $eneau din ,,Fara de jos^^ care $oiau s ajung n ,,Fara de sus^^ , ,oldo$a) &tteau la focuri (i p#rleau ,,%artane^^ de $iel sau de berbec) &e simeau la adpost cci acest %an semna cu o cetate (i ,,nici %abar na$ea dinspre partea %oilor^^) !ar n aceste zile ,,grase (i $esele^^ sttea nemi(cat acolo un rz( strin cruia i plcea $oia bun (i $eselia) Era un om nalt, crunt, nici t#nr nici btr#n (i cu faa ,,ad#nc brzdat^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o musta tu(inat) &e $edea c este un om trecut prin $ia (i sociabil)

!+85!4': ?l c%ema !oni comisul , era de la "rgne(ti (i $enise pe un cal roib , pintenog de trei picioare (i slab i se puteau numra oasele , (i care sttea cu ,,(aua nalt^^ ,,ntr-un dos de prete^^) "e(i arta astfel comisul se luda cu el spun#nd c nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) ,o( 7eonte aprob n batjocur ) 1omisul !oni nu a fost de acord cu replica lui ,o( 7eonte (i-(i laud din nou calul spun#nd c este dintr-o $i aleas (i se trage dintr_o iap la care s-a uitat cu uimire c%iar 9od ,i%alac%e &turza) ,,Este o istorisire pe care a( pute a s $-o spun^^ complet comisul) 'uzind pro$ocarea comisului ,o( 7eonte l asigur c $a fi ascultat (i l rug s (i nceap po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oni (i ncepu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuei , ns la care era %angi alt 'ncu, mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o luda (i sttea cu ali oameni care ,,acuma-s oale (i ulcele^^) "eodat toi cei prezeni $zur un boier ie(ind dintr-o dro(c (i ndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini , cu barb ro( , (i cu un lnug de aur la g#t) *olitico(i , oamenii l in$itar la mas (-ii spuser 'ncuei s-i aduc o ial cu $in pe care a platit-o comisul ,,trei parale^^) !ntr#nd n $orb rz(ul ncepu s i se pl#ng boierului de o ,,pricin^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strmo(ii si) Era $orba despre un $ecin de la "rgne(ti care i-a furat pe nedrept o bucat de pm#nt ) Eotr#t, !oni comisul insist spun#nd c este n stare s mearg, narmat cu acte (i do$ezi, (i la 9od , iar dac nici el nu-i $a face dreptate s-i pupe iapa nu departe de coad)7a aceast replic toi cei prezeni ncepur s r#d , inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7,!+'+8 : *us pe fapte , rz(ul plec , iar a doua zise nfi( la curte splat (i aranjat) !mediat o slug apru (i-l ntreb cu ce treab a $enit) "up ce auzi totul soldatul i ddu $oie s intre n camera lui 9od) 7u#ndu-(i inima n dini , comisul intr (i czu n genunc%i n faa domnitorului) 'cesta i porunci imediat s se ridice , iar rz(ul recunoscu mai nt#i $ocea iar apoi faa boierului de la %an) "up ce i art toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul i recunoscu dreptatea (i imediat trimise slug la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) nainte de a pleca boierul l lu deoparte pe comis (i-l ntreb ce s-ar fi nt#mplat dac nu i se fcea dreptate) !oni comisul , $z#nd c boierul are simul umorului , rspunse %otr#t : ,,Eu $orba nu mi-o iau napoi) !apa-i peste drum^^) ,ult %az a fcut $od pe rspunsul rz(ului (i bt#ndu-l iar pe umr (i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "up ce l introduce pe cititor n atmosfera locului, naratorul 3 autor aduce n prim plan un personaj care, prin plcerea de a sta de $orba cu ceilali (i de a-i incita la po$estit, de$ine sufletul grupului format din cei nou cltori care au poposit la %an) 1omisul !oni era un rze( strin, de la "rgne(ti, din inutul &ucce$ei, din Fara - de 3 &us a ,oldo$ei) VEra un om nalt, crunt, cu faa uscat (i ad#nc brzdat Q, mai ales n jurul mustii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aie, profunzime (i experien de $ia: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea

1omisul !oni era un rze( strin, de la "rgne(ti, din inutul &ucce$ei, din Fara - de 3 &us a ,oldo$ei) VEra un om nalt, crunt, cu faa uscat (i ad#nc brzdat Q, mai ales n jurul mustii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aie, profunzime (i experien de $ia: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul su umbrit de musti prea c r#de cu tristee, trd#nd greutile prin care trecuse) Era sociabil, i plcea s nc%ine (i s discute cu toi drumeii) &ensibilitatea cu care era nzestrat l fcea s asculte c#ntecele lutarilor cu plcere (i nostalgie, Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i nelept, cruia i plcea s descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al nt#mplrilor : Vse lua la ntrecere p#n (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata ntotdeauna de drum, cu calul n(euat, de(i farmecul dulce al po$e(tilor l inea pe loc) *erse$erent (i demn, atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate, s-a dus s-o caute la 9od, n legtur cu mo(tenirea strmo(easc) &pirit desc%is (i nzestrat cu umor, el a a$ut curajul s nu-(i ia $orba napoi n faa domnitorului, trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decen, este respectuos (i m#ndru, iar umorul su este apreciat de cei care-l nt#lnesc (i l ascult po$estind, pentru c are cu ade$rat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui, le arat drumeilor c aceasta era nzestrat cu nsu(iri deosebite fiindc se trgea dintr-o V$i nobilQ) "e(i era slab, ca (i stp#nul ei, calul era rezistent la drum (i nepretenios la %ran: V7a m#ncare se uit numai cu un oc%i (i nu se supr c#nd l las neadpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie, nici de trud)Q &tp#nul se m#ndrea cu descendena calului dintr-o iap Vtot pintenoagQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului ,i%alac%e &turza) ,odul cum nec%eza calul, subire, parc r#dea Vca un demonQ, st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuei) 5oibul semna mult cu stp#nul, parc mprumutase o parte din trsturile acestuia, umaniz#ndu-se) 7egtura dintre stp#n (i fiina necu$#nttoare era ns foarte profund) 1alul prea c imprt(e(te cu stp#nul t#lcul ad#nc al unor nt#mpri de demult: VXi c#nd r#nc%eaz (i r#de, parc ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereii mele) "up asta putei cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consider c iapa aparine unei lumi legendare, n care el (i-a petrecut tinereea (i pe care ncearc s o dez$luie celor care i ascult po$estirile. el (tie cum s-(i atrag interlocutorii) *rezena $oie$odului i pro$oac o emeoie puternic (i aceasta cre(te (i mai mult n momentul n care (i d seama c boierul cu care glumise la %an era nsu(i domnitorul) El (i recapt ns cumptul c#nd $oie$odul i cere documentele (i i d astfel prilejul s-(i susin cauza prin multe do$ezi) ,ulumirea pe care o simte dup ce i s-a fcut dreptate arat ncrederea pe care (i-a recptat-o n judecata domneasc) *m#ntul mo(tenit din mo(i strmo(i rm#nea astfel, de drept, la ade$ratul proprietar, care a (tiut s scoat la lumin ade$rul) ,#ndria lui de rze( apare n felul su de a $orbi, n m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept, care a (tiut totodat s-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga

D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. *e aceea, D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza, asa cum i$o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este Dcopilul universalE (+. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. )n cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s$a adunat o multime de baieti si fete, printre care si 6ica. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D,fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. Bupt de vatra satului, 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. ici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana, sederea in gazda la )rinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. pare c"ipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou, pupaza din tei, la scaldat, etc. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica, ca om, dandu$i o imagine asupra lumii, imbogatindu$i universul cunoasterii. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii. )n acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului, apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. ,criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala. )n capitolul al ).$lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui ';((, paraseste satul pentru a urma seminarul de la ,ocola. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare, fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. proape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: ,marandita e o Dzgatie de fataE, badita .asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila, 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D,tan PatitulE.

8ai bine conturate sunt portretele parintilor: ,tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. %a fire e moale, dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. ,maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usiiE etc. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. ,maranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit. )nsa, dincolo de toate celelalte portrete, 6ica este personajul constitutiv al te/tului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. %a structura a unei e/istente, 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. -roul este: Dslavit de lenesE, Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. DAm din doi oameniE, framantat din D"uma din =umulestiE, si inzestrat cu "ar, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. *in punct de vedere al artei narative, %reanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care DspuneE. )n aceasta privinta, el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail ,adoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica, te"nica orala a spunerii. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul, placandu$i sa imite, sa parodieze, sa e/agereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: D,i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E, D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic, uluitoarea navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a sc"imbarii, cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fostE, pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. tunci, e/primarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE, ca si in povesti, placerea de a glumi. ,criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr$o perspectiva care amuza, e/agerand, zeflemizand, autoironizandu$se. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa, mucalita, intr$o siretenie a frazei, in care cazi ca intr$o capcana. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. stfel, mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e, "eQ bine ai venit, nepurceleQE, boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE, iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa e/agereze, sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE, iar baietii DmangositiE, DprostalaiE, Dg"iavoliE, D"ojmalaiE etc. .oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu e/presii populare si vorbe de du", prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE, D!rsul nu joaca de buna voieE etc).

celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, +atlan, %"iorpec), prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. &imbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele. %reanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii, e/clamatii, dativ etic, etc. ,crisul lui %reanga este lipsit de metafore, e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE, Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. *esi scrise, frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. ,emnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta e/presiilor onomatopeice, a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE, Da bancaniE, Da bazaiE, D"utaE etc.) dar si multimea zicerilor tipice, a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. Arala e si sinteze frazei. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica este mai controlata. *ar, in ciuda aparentelor, ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. %reanga nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalitatea. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca ,,L.....MM, deLL apartine genului liric. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor, limbajul e/presiv, prezenta eului liric, elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric, dar nespecifice. ,,LLL MM apartine genului liric, intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. )n primul rand, poezia este ca specie literara o doina, apartinand liricii populare, in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar, de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. )n al doilea rand, limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: ,,sunt nascutMM, ,,sunt scaldatMM, ,,sunt frecatMM, reuneste amanunte sugestive ale portretului moral, ale "aiducului. cesta este completat de alte virtuti, redate la nivel stilistic de repetita verbului ,,a stiMM $ ,,si mai stie de calareMM, ,,si mai stie sa inoateMM, ,,care stie sa c"iteascaMM. Prima repetitie evidentiaza marmorat, pricepera, iuteala si calitatea luptatorului. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei ,,aoleuMM, urmata de verbe de o mare forta e/presiva: ,,tipaMM si ,,ardeMM. )n plus, este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale, verbe si pronume la persoana intai: ,,sa fiuMM, ,,sa amMM, ,,am crescutMM, ,,m$am lasatMM, ,,cum am ajuns sa incercMM, ,,m$MM, etc. *e asemenea, fiind o poezie populara, intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic, rima imperec"eata. sadar, c onform argumentelor mai sus mentionate, opera apartine genului liric. %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea, dar in lirica erotica eminesciana, sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii, asa cum se intampla si in poezia &acul. ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct, nemijlocit.6u apare actiune, nu apar personaje, ca in operele epice, nu e/ista un narator, iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice, patimase, profunde. Poetul

viseaza la o dragoste ideala, la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta, pentru ca i$a preluat zbuciumul.8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate, ca si gestul tandru al imbratisarii. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului, ca un ideal de iubire. ,tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita, plutind pe undele lacului sub lumina lunii. )n strofa finala visul ia sfarsit, poetul revine la o realitate trista, dureroasa, din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor, al lacului, dar mai putin lu/uriant. )ntensitatea tristatii, a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. MM *ar nu vine...,inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar.MM 9 Trairile interioare, prezente si aici ca in orice opera lirica, sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii, al visului si al reintoarcerii la realitate. 6atura apare personificata, imaginile vizuale se imbina cu cele auditive, realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM, MM lin porneasca MM, MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM, MM cutremura MM, MM apa...sune MM 5. Poetul sugereaza, ca in orice opera lirica, o anumita atmosfera poetica, subiectiva, caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM, MM astept MM, MMsa sarim MM, MM sa plutim MM etc. 5, care e/prima sentimentele mentionate, caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare, facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi. stfel, prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei, 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt , dar si cel mai rapid si fascinant, in acelasi timp, de a ajunge la suflet cititorului. &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime, originalitate si valoare artistica. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie ';:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi. %a in orice opera lirica, ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $, in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune, personaje sau narator, elemente specifice epice. ici, cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele, si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii, vis ce remane irealizabil. )n opera, prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec, ascult, astept, suspin si sufar). Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural, lacul, a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii, trestiile, barca, vantul si luna, realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta, eterna, martora a unei iubiri profunde. Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe", imagine ce sugereaza o atmosfera de calm. &acul este o oglinda in care se

reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara. stfel lacul, ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii, lacul cutremurand o barca. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate, dovada fiind adverbul "parca" repetat. Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv. Poetul nu face portretul iubitei, insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. "-a" nu este insa o entitate fizica, fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. !rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii, vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". #inalul operei este cel al deceptiei totale, provocat de neindeplinirea dorintei. stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat, cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru, nuferi galbeni" $epitete cromatice, "blandei lune, luntrea mica" etc. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca". ,unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". Prin folosirea acestor figuri de stil, ca in orice opera lirica, se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"), prin a caror imbinare poetul sugereaza, ca in orice opera lirica, o anumita atmosfera poetica, subiectiva, caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil, prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice, incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului, care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor", deoarece "pentru poet, fiecare lucru are lui", iar prin personaliatate se intelege stfel, prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei, 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt, dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului."sufletul tainic din lucruri". (6icolae 8anolescu, parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE,*7E "E '18!9!8HF! "E +9HF'5E '. "ez$oltarea capacitii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referin Exemple de acti$iti de n$are 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a, ele$ul $a fi capabil: G)G s neleag semnificaia general a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a, se recomand urmtoarele acti$iti: - exerciii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral. exerciii de identificare a elementelor eseniale ale dialogului (intenie, parteneri, situaie de comunicare , pentru a putea ajunge la o bun nelegere a celor comunicate G)M s sesizeze modalitile de organizare a sec$enelor textuale ale unui mesaj oral - exerciii de identificare a unor modaliti specifice de iniiere, meninere (i nc%eiere a dialogului. exerciii de sesizare a unor argumente6 contraargumente ntr-un mesaj oral. exerciii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ s integreze categoriile semantice n structuri lexicale proprii - exerciii de stabilire a sensului unui cu$#nt ntr-un context dat. exerciii de sesizare a relaiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie ntr-o comunicare oral. exerciii de

sesizare a unor calambururi, jocuri de cu$inte. jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice, rebusuri. exerciii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corect a acestuia dintr-o serie dat. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N s sesizeze abaterile de la normele limbii literare ntr-un mesaj ascultat - exerciii de sesizare a construciilor pleonastice (i a atraciei paronimice. exerciii de identificare a formei corecte a cu$intelor. exerciii de sesizare a dezacordurilor gramaticale. exerciii de sesizare a construciilor pleonastice (i a atraciilor paronimice. sesizarea nedublrii complementului direct (i indirect G)0 s acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile - acti$iti de rezol$are a unor sarcini n grup. discuii de confruntare a opiniilor. ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate ntr-o discuie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacitii de exprimare oral 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a, ele$ul $a fi capabil: M)G s asigure coerena ideilor exprimate ntr-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a, se recomand urmtoarele acti$iti: - exerciii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente. exerciii de relaionare a ideilor principale cu ideile secundare. exerciii de construire a unor texte de tip narati$, descripti$ (i informati$. exerciii de rezumare a unui text M)M s $alorifice categoriile semantice n$ate, n contexte diferite - exerciii de comparare a sensurilor unor cu$inte n contexte diferite. exerciii de utilizare corect, n context, a paronimelor. exerciii de corectare a unor construcii pleonastice. exerciii de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor (i a cu$intelor polisemantice n contexte diferite M)/ s respecte normele morfosintactice n propoziii (i n fraze - exerciii de utilizare corect a prilor de $orbire flexibile (i neflexibile n$ate. exerciii de construire corect a unor enunuri din punct de $edere sintactic. exerciii de construire a unui monolog sau a unui dialog. exerciii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natur, a unor fenomene. exerciii de construire a unor naraiuni simple. exerciii de utilizare expresi$ a limbii - exerciii de corectare a exprimrii pleonastice. exerciii de utilizare a paronimelor M)N s-(i adapteze $orbirea la situaiile speciale sau nepre$zute de dialog sau monolog - exerciii de comunicare n perec%i (i n grup. exerciii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaie de comunicare inedit. jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. exerciii de continuare a unui dialog cu nceput dat. exerciii de exprimare a opiniilor. exerciii de utilizare a elementelor non$erbale ntr-un dialog M)0 s manifeste spirit de cooperare n interaciunile de grup - acti$iti de rezol$are a unor sarcini n grup. discuii de confruntare a opiniilor. exersarea unei atitudini constructi$e, de colaborare, pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea n comun a ideilor /) "ez$oltarea capacitii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a, ele$ul $a fi capabil:

/)G s citeasc o $arietate de texte literare sau nonliterare, demonstr#nd nelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a, se recomand urmtoarele acti$iti: - exerciii de identificare a diferenelor dintre textele literare (i nonliterare. lectura unor texte di$erse, cu scopul de a nelege semnificaiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global. exerciii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M s recunoasc modalitile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate n textul liric - exerciii de identificare a trsturilor specifice celor dou genuri n textele literare studiate (epic (i liric . exerciii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistic (epitet, comparaie, metafor, repetiie, enumeraie, antitez, %iperbol /)/ s sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ a categoriilor gramaticale (i lexicale n$ate, ntr-un text citit - exerciii de sesizare a rolului utilizrii categoriilor morfologice (i sintactice ntr-un text. exerciii de sesizare a sc%imbrii semnificaiei unor cu$inte n funcie de contextul n care apar. exerciii de stabilire a relaiilor de sinonimie, antonimie, omonimie (i polisemie ntrun text dat N) "ez$oltarea capacitii de exprimare scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a, ele$ul $a fi capabil: N)G s-(i exprime, n scris, opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a, se recomand urmtoarele acti$iti: - exerciii de redactare nuanat n raport cu structura (i moti$aiile personale. exerciii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opiunilor <biecti$e de referin Exemple de acti$iti de n$are N)M s utilizeze corect (i nuanat categoriile semantice n$ate - exerciii de utilizare n contexte diferite a semnificaiei omonimelor (i a paronimelor. exerciii de utilizare a sinonimelor n scopul e$itrii repetiiilor N)/ s organizeze sec$enele textuale n funcie de o cerin specific - exerciii de structurare a unui text n sec$ene distincte n funcie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor sec$ene din textele studiate sau a titlului unor texte - scrierea unor compuneri narati$e, descripti$e, informative; aprezentarea unor e$enimente culturale. exerciii de redactare a unei cereri n di$erse scopuri - exerciii de construire a unor texte destinate prezentrii unui auditoriu. exerciii de dispunere n pagin a di$erselor texte. exerciii de scriere ngrijit, lizibil (i corect N)N s utilizeze corect flexiunea nominal (i $erbal n textul scris, utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaie

- exerciii de utilizare corect a prilor de $orbire flexibile (i neflexibile. exerciii de construire corect (i expresi$ a unui text din punct de $edere sintactic. exerciii de utilizare adec$at a formelor $erbale n raport cu cronologia faptelor relatate. exerciii de utilizare a conectorilor adec$ai la ni$elul propoziiei (i al frazei. exerciii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicrii. exerciii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 s foloseasc modaliti $ariate pentru realizarea expresi$itii textului - exerciii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor n funcie de propriile percepii6propria imaginaie. exerciii de redactare a unor texte narati$e, descripti$e (i dialogate, n care s $alorifice categoriile semantice n$ate. exerciii de construire a unor scurte po$estiri. exerciii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea n public n di$erse mprejurri. exerciii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea - obiect cultural) EdituraL) 1oleciaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginL) G)M) 8eoria literar G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri n textele epice (aprocedee de legare a sec$enelor, timp, spaiu, modaliti de caracterizare a personajelor (i lirice (concordana dintre forma grafic a poeziei (i ideea transmis de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiia fonetic (aliteraia ) ,etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaia) 8ipuri de rim) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela, imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare - populare (i culte - aparin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1oninuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#n - 1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor, Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de baz, destinate studiului aprofundat) ntre acestea $or fi incluse n mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi nsoite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea s aleag texte-suport n msur s e$idenieze noiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie s respecte urmtoarele criterii: $aloric-estetic, formati$, adec$are la $#rst) M) *ractica raional (i funcional a limbii M)G) 1omunicarea oral M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) ,odaliti de exprimare a preferinelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaia de comunicare) &ituaia de comunicare dialogat (i monologat (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomand ca ele$ii s poat realiza urmtoarele acte de $orbire: - susinerea unei con$ersaii (direct sau telefonic . - prezentarea unor lucrri 6 materiale 6 acti$iti realizate indi$idual sau n ec%ip. - formularea de argumente sau contraargumente ntr-o discuie. - stabilirea de comparaii sau de analogii.

- formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lctuirea planului unei lucrri pe o tem dat) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectur) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte, $ernisaj al unei expoziii, premiera unui spectacol de teatru, festi$iti de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opiunilor) 1ompuneri narati$e, descripti$e (i informati$e. inserarea dialogului n compuneri) 1omentarea unor sec$ene din textele studiate. comentarea semnificaiilor titlului. rezumatul scris (actualizare , caracterizare de personaj) n toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiional sau de alt natur, de ordonare, de combinare (i de tratare didactic a unitilor de coninut din acest capitol ine exclusi$ de opiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomand ca abordarea acestor aspecte s fie corelat cu studiul textului literar (i nonliterar, inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice, exigen absolut necesar, mai ales n cazul elementelor de lexic) 1oncepia pe care s-a ntemeiat prezentul curriculum este c, n (coal, predarean$area $a urmri Vlimba n funciuneQ, n $ariantele ei oral (i scris, normat (i literar, iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !ntereseaz $iziunea comunicati$-pragmatic a prezentei programe, nu predarea n (i pentru sine a unor Vcuno(tine gramaticaleQ, ci abordarea funcional (i aplicati$ a acestora, n calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicri corecte (i eficiente) n acest sens, se recomand, n toate cazurile, exerciii de tip analitic (de recunoa(tere, de grupare, de moti$are, de descriere, de difereniere (i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcie ) &e $or e$idenia aspecte in#nd de ortografie, de punctuaie (i de ortoepie, n situaiile care impun o asemenea abordare) &e sugereaz ca, n prezentarea problemelor noi, profesorul s actualizeze cuno(tinele asimilate anterior de ctre ele$i a$#nd ca baz texte ilustr#nd limba rom#n contemporan, pornind de la un text, de la o situaie concret de comunicare, (i nu de la noiunile teoretice) "imensiunea stilistic a faptelor de limb se preconizeaz a fi tratat la seciunea consacrat studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul gse(te soluia practic cea mai eficient) ncep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$zute de "<<,, ediia a !!-a) /) Elemente de construcie a comunicrii /)G) +oiuni de sintax 5aporturile de coordonare (i de subordonare n propoziie (i n fraz) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor n context) ,ijloacele de mbogire a vocabularului.(actualizare) *erivarea (actualizare). ,erii derivative (aplicativ). %ompunerea (actualizare). ,c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). ?mprumuturile. Pleonasmul. Paronimele. %ategorii semantice (actualizare). ,inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele )

1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemnri (i deosebiri) L>niti frazeologice) /)/) +oiuni de fonetic (actualizare ) ?olosirea corect a accentului n limba rom#n) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) ,orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge, a ie(i, a se face, a rm#ne, a nsemna, a prea) "iatezele: acti$, pasi$ (complementul de agent , reflexi$ (pronumele reflexi$ 3 marc a diatezei ) ,odurile) 8impurile) *ersoana) +umrul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului n diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziia fr subiect) 7ocuiunea $erbal) ?unciile sintactice ale $erbului (i ale locuiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal, predicat nominal , la moduri nepersonale (subiect, nume predicati$, complement direct, complement indirect, complemente circumstaniale, atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuiunea substanti$al) ?unciile sintactice ale substanti$ului (i ale locuiunii substanti$ale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstaniale de de loc, de timp, de mod, atribut substanti$al geniti$al, prepoziional, apoziional /)N)/) &ubstitui ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal, posesi$, demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otr#t) ?orme, cazuri (i funcii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme, cazuri (i funcii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme, cazuri (i funcii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme, cazuri (i funcii sintactice) 'djecti$ul pronominal de ntrire (exerciii de acord ) ?uncii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicati$, complement direct, complement indirect, complement circumstanial de loc, de timp (i de mod, atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziional ) /)N)/)0. 6umeralul (actualizare). a'lte tipuri de numerale) ?unciile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L,ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut n limba rom#n actual) 7ocuiunea adjecti$al) ?unciile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al, nume predicati$ ) /)N)0) *rile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e, relati$e, Lne%otr#te) 7ocuiunea ad$erbial) 'd$erbele predicati$e (i locuiunile ad$erbiale predicati$e) ?unciile sintactice ale ad$erbului (i ale locuiunii ad$erbiale (complement circumstanial de mod, de timp, de loc, atribut ad$erbial, predicat $erbal, nume predicati$) 'd$erbe fr funcie sintactic) /)N)0)M) *repoziia (actualizare )

7ocuiunea prepoziional) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncia (actualizare ) 1onjunciile (i locuiunile conjuncionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a.)))$a *5<45',H X1<7'5H 7!,2' X! 7!8E5'8>5' 5<,`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE,*7E "E '18!9!8HF! "E +9HF'5E G) "ez$oltarea capacitii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referin Exemple de acti$iti de n$aren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a, ele$ul $a fi capabil: G)G s neleag semnificaia general a mesajului oral, sesiz#nd progresia (i coerena ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a, se recomand urmtoarele acti$iti: - exerciii de identificare a cu$intelor-c%eie ntr-un mesaj oral. ascultarea atent a unui mesaj oral aparin#nd di$erselor stiluri funcionale: artistic, publicistic, coloc$ial etc) G)M s sesizeze semnificaia mbinrii elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest, mimic etc) ntr-un text oral - exerciii de decodare a unor elemente non$erbale care nsoesc mesajele orale. sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale n comunicare, n cadrul unui discurs oral cotidian sau n cadrul unor replici ale unor personaje ntr-un spectacol de teatru G)/ s sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat - exerciii de sesizare a unor gre(eli lexicale n comunicare. identificarea mprumuturilor n mesajele orale ascultate G)N s sesizeze particularitile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - exerciii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare. identificarea particularitilor $orbirii regionale. identificarea categoriilor gramaticale n$ate. obser$area relaiilor sintactice ntr-o propoziie sau ntr-o fraz, n funcie de intenionalitatea comunicrii G)0 s manifeste toleran fa de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i s ia o atitudine critic fa de argumentele ascultate - exerciii de ascultare atent a interlocutorilor n cadrul lucrului n ec%ip. exerciii de ierar%izare a ideilor receptate. exerciii de receptare (i de reinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog - exerciii de con(tientizare a poziiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog. sesizarea in$entarului de probleme, de idei, de cu$inte ntr-un dialog M) "ez$oltarea capacitii de exprimare oral M)G s construiasc un discurs oral pe o tem dat - exerciii de formulare a ideilor pornind de la o tem dat. construirea unei expuneri n care s-(i exprime opinia despre un anumit fapt. prezentarea unor puncte de $edere personale ntr-un dialog. exerciii de structurare a unui dialog pe o tem dat.

caracterizare a unui personaj, exerciii de rezumare, prezentarea unor trsturi ale textelor studiate, ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate. prezentarea unor produse realizate indi$idual sau n ec%ip. dez$oltarea unui enun sau a unui cu$#nt ntr-o sec$en textual oral. exerciii de argumentare oral a unor puncte de $edere M)M s utilizeze n mod nuanat categoriile lexicale ntr-un mesaj oral - exerciii de utilizare corect a neologismelor n contexte di$erse. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt, a sensului propriu de baz de cele secundare, n $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor n di$erse contexte. utilizarea adec$at, n context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cu$intelor polisemantice. exerciii de corectare a construciilor pleonastice. corectarea gre(elilor determinate de atracia paronimic M)/ s utilizeze corect relaiile sintactice n textele orale proprii - exerciii de relaionare a prilor de propoziie n propoziii (i a propoziiilor n fraze, n funcie de intenionalitatea comunicrii. e$idenierea rolului elementelor de legtur n fraz. ontragerea unor propoziii n prile de propoziie corespunztoare sau expansiunea unor pri de propoziie n propoziiile corespunztoare M)N s mbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale n cadrul mesajului oral - exerciii de prezentare oral pe o tem dat, n funcie de situaia de comunicare. exerciii de mbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale n monolog (i dialog - Lexerciii de mbinare a elementelor $erbale, non$erbale (i para$erbale n monolog (i n dialog M)0 s capteze (i s menin atenia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - exerciii de prezentare oral, cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i meninere a ateniei publicului 6 interlocutorilor (introducere n tem prin propunerea unei idei surprinztoare, exersarea contactului $izual cu interlocutorii, exerciii de folosire a unor elemente non$erbale care s sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacitii de receptare a mesajului scris /)G s do$edeasc nelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerine date - exerciii de identificare a modurilor de expunere. exerciii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 nt#mplrilor dintr-un text. exerciii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistic n textele studiate. exerciii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte ntr-un context dat. /)M s sesizeze $aloarea expresi$ a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate - exerciii de interpretare a expresi$itii prilor de propoziie (i a propoziiilor ntr-un text dat. exerciii de comentare a rolului ar%aismelor, a regionalismelor (i a neologismelor. exerciii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate, compuse sau obinute prin con$ersiune. exerciii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate. exerciii de identificare a rolului prilor de propoziie (i a propoziiilor n funcie de intenia (i specificul comunicrii ntr-un text dat. exerciii de comentare a textului literar, pornind de la elemente de limb (i de stil /)/ s identifice $alori etice (i culturale ntr-un text, exprim#ndu-(i impresiile (i preferinele - exerciii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de

exprimare a propriei atitudini fa de ele) N) "ez$oltarea capacitii de exprimare scris N)G s redacteze texte di$erse, adapt#ndu-le la situaia de comunicare concret - exerciii de exprimare n scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui e$eniment personal, social sau cultural. exerciii de e$ideniere a trsturilor unui obiect (peisaj, oper de art, persoan , prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii ntr-o des criere ntr-un portret. organizarea planului unei lucrri pe o tem dat. exerciii de caracterizare a unui personaj, exerciii de rezumare. redactri $iz#nd ilustrarea unor trsturi ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M s utilizeze n redactarea unui text propriu cuno(tinele de morfo-sintax, folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaie - exerciii de utilizare corect a categoriilor sintactice (pri de propoziie (i propoziii studiate n redactarea unui text, n funcie de intenionalitatea comunicrii. exerciii de aplicare corect a semnelor de punctuaie la ni$elul frazei (coordonare, subordonare, inciden . exerciii de realizare a expresi$itii cu ajutorul semnelor de punctuaie. exerciii morfo-sintactice de exprimare scris corect. N)/ s redacteze un text argumentati$ - exerciii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei, dez$oltarea argumentelor, concluzia , pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. moti$area preferinelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea - obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literar G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea - prin in$estigarea unor texte literare - a cuno(tinelor referitoare la structura textelor narati$e (logica aciunii, timpul, spaiul naraiunii ) 5elaiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea, prin in$estigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaia) ,sura, rima, piciorul metric, ritmul, $ersul, strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic, liric (i dramatic) <pera dramatic: trsturi generale. lectur de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada popular, romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare - populare (i culte - aparin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare, Lziarul6re$ista, anecdota, gluma) 7imba (i literatura rom#n 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de baz, destinate studiului aprofundat) ntre acestea $or fi incluse n mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi nsoite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea s aleag texte-suport n msur s e$idenieze noiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie s respecte urmtoarele criterii: $aloric-estetic, formati$, adec$are la $#rst)

M) *ractica raional (i funcional a limbii M)G) 1omunicarea oral &ituaia de comunicare monologat (i dialogat (actualizare ) ,onologul: text narati$, text descripti$, text informati$, text argumentati$ (argumentarea 6 susinerea opiniilor (i a preferinelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomand ca ele$ii, folosindu-(i deprinderile de exprimare oral, s poat realiza urmtoarele acte de $orbire: - susinerea argumentat a unui sc%imb $erbal direct. - exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. - exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacii. - prezentarea unor produse realizate indi$idual sau n ec%ip) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$ene din operele studiate sau din texte la prima $edere, pe baza unor cerine date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susinerea preferinelor (i a opiniilor ) n toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiional sau de alt natur, de ordonare, de combinare (i de tratare didactic a unitilor de coninut din acest capitol ine exclusi$ de opiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomand ca abordarea acestor aspecte s fie corelat cu studiul textului literar (i nonliterar, inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice, exigen absolut necesar, mai ales n cazul elementelor de lexic) 1oncepia pe care s-a ntemeiat prezentul curriculum este c, n (coal, predarean$area $a urmri Vlimba n funciuneQ, n $ariantele ei oral (i scris, normat (i literar, iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !ntereseaz $iziunea comunicati$-pragmatic a prezentei programe, nu predarea n (i pentru sine a unor Vcuno(tine gramaticaleQ, ci abordarea funcional (i aplicati$ a acestora, n calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicri corecte (i eficiente) n acest sens, se recomand, n toate cazurile, exerciii de tip analitic (de recunoa(tere, de grupare, de moti$are, de descriere, de difereniere (i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcie ) &e $or e$idenia aspecte in#nd de ortografie, de punctuaie (i de ortoepie, n situaiile care impun o asemenea abordare) &e sugereaz ca, n prezentarea problemelor noi, profesorul s actualizeze cuno(tinelor asimilate anterior de ctre ele$i, a$#nd ca baz texte ilustr#nd limba rom#n contemporan (i situaii de comunicare real) "imensiunea stilistic a faptelor de limb se preconizeaz a fi tratat la seciunea consacrat studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul gse(te soluia practic cea mai eficient) ncep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$zute de "<<,, ediia a !!-a) /) Elemente de construcie a comunicrii /)G) +oiuni de sintax) Enunul) ?raza) 5elaiile sintactice n propoziie (i n fraz (actualizare ) 1u$intele (i construciile incidente) *unctuaia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) ,ijloacele interne de mbogire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare )

*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe baz de aplicaii M) M *refixoid 3 element formati$ asemntor cu prefixele recente, care, a(ezat naintea morfemului independent sau a rdcinii, d na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar n rom#n mai ales n formaii care au model strin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent n mprumuturi sau n formaii dup model strin ,ijloacele externe de mbogire a $ocabularului) mprumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor n utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de baz (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oiuni de fonetic (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic ntr-un text literar) /)N) &intaxa propoziiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziia subordonat predicati$) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul dup neles, acordul prin atracie ) *ropoziia subordonat predicati$) /)N)M) &ubiectul (i propoziia subordonat subiecti$) &ubiectul (actualizare ) *ropoziia subordonat subiecti$) +atura elementului regent al propoziiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziia subordonat atributi$) 'tributul (actualizare ) *ropoziia subordonat atributi$) Exerciii de utilizare corect a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziia subordonat completi$ direct) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziia subordonat completi$ direct) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziia subordonat completi$ indirect) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziia subordonat completi$ indirect) /)N)R) 1omplementele circumstaniale (i propoziiile subordonate circumstaniale) /)N)R)G) 1omplementele circumstaniale de loc, de timp, de mod (actualizare , de cauz, de scop) *ropoziiile circumstaniale de loc, de timp, de mod, de cauz, de scop) /)N)R)M) *ropoziia subordonat circumstanial condiional) /)N)R)/) *ropoziia subordonat circumstanial concesi$) /)N)R)N) *ropoziia subordonat circumstanial consecuti$) n prezentarea elementelor de sintax a frazei, se $a a$ea n $edere la fiecare tip de subordonat efectuarea unor exerciii de contragere (i de expansiune, de precizare a elementelor introducti$e, de e$ideniere a topicii (i a punctuaiei) n cazul propoziiilor subordonate circumstaniale $a fi e$ideniat rolul ad$erbelor (i al locuiunilor ad$erbiale corelati$e n comunicare) care d impresia unui sufix (i apare numai n termeni aparin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid, semnate de 'ngela 2idu-9rnceanu, n "icionar de (tiine ale limbii, Editura +emira, MZZG, p) NZG, 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5,'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E

G) "ez$oltarea capacitii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaiilor eseniale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacitii de exprimare oral &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$, descripti$, informati$ (i argumentati$ pe o tem dat n funcie de diferite situaii de comunicare &)N 5ezumarea oral a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea oral a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacitii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistic (i a comentarea rolului lor ntr-o oper literar dat &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacitii de exprimare scris &)GG 5ezumarea scris a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scris a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text n care s se e$idenieze caracteristicile fundamentale (i semnificaiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaie funcional: cerere, scrisoare &)G0 5espectarea, n redactarea unui text, a regulilor de desprire a cu$intelor n silabe, a normelor de exprimare corect, a regulilor ortografice (i de punctuaie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ ,tructura operei literare 8oduri de e/punere +araiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nseria) nlnuirea) 'lternana 1onstrucia personajului ,pecii epice ,c"ia 6uvela &c%ia (i +u$ela #abula ()) #abula. legoria ()))

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Te/tul literar popular Basmul popular <pera liric [ trsturi generale 8etafora 9aloarea artistic a sunetelor !nterogaia retoric !n$ocaia ,pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8rsturi Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$ist Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P ,%B)-B- *-,PB- T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%ia 5ealizarea unui eseu dup un plan sugerat. %ompunerea de argumentare94ncadrare n genul6specia corespunztoare <pera liric <pera narati$ 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%ia Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor ,tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$ist 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!,2!! 5<,`+E .A% B!& B #A6-T)% .-BB!& ,!B,T 6T).!&. BT)%A&!& *J-%T).!&

* * * * * * * * * * * *

PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E ,)6T N #B G-) *ropoziia predicati$ *ropoziia subiecti$ *ropoziia atributi$ 1ompleti$a direct) 1ompleti$a indirect *ropoziiile circumstaniale de loc, de timp (i de mod *ropoziia subordonat cauzal *ropoziia subordonat circums "emonstraie c un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B-

).)6TBA*!%-B- definiia textului nonliterar

8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ a cititorului n legtur cu anumite aspecte ale realitii ntr-un limbaj clar (i precis, conin#nd adesea termeni (tiinifici (i te%nici)

)). %!PB)6,

Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar, pentru c are toate caracteristicile unui astfel de text) n primul r#nd, este text nonliterar, deoarece conine informaii obiecti$e despre cartof, (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flm prin urmare despre cartof c este o plant erbacee din familia solanaceelor (i c este culti$at pentru tuberculii si comestibili) +i se spune c este originar din 'merica de &ud (i c reprezint, dup orez, gr#u (i porumb, a patra surs de energie alimentar de pe pm#nt) 'lte informaii oferite de text se refer la coninutul cartofului) 1artoful conine

'rgumentarea apartenenei textului A1artofulA, la categoria textelor nonliterare: a) (i propune s informeze n mod obiecti$ cititorii n legtur cu aspecte ale realitii 3 prezini pe scurt coninutul textului. folose(te un limbaj clar (i precis, fr procedee de expresi$itate artistic: cuvinte cu sens propriu;

b)

termeni (tiinifici (i te%nici date numerice

amidon, $itamina 1, fibre, proteine (i mult potasiu) "e asemenea conine glicoalcaloizi, cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaiile coninute de text) ?n al doilea r7nd, caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul su) Este un limbaj clar (i precis, lipsit de expresi$itate artistic, n care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc muli termeni (tiinifici (i te%nici, precum erbacee, solanacee, tubercul, amidon, potasiu, glicoalcaloizi etc. *e asemenea, apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ), ':> de grade ( temperatura ).

))). ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului

n concluzie, textul P1artofulQ este nonliterar, pentru c ni se prezint informaii obiecti$e despre o plant real, folosindu-se un limbaj (tiinific)

Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W ,e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W ,copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este, in general, obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis, reclama, anunt publicitar, lege, adeverinta, dare deseama, instructiuni de folosire a unor aparate, descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi:

W -ste rezultatul fictiunii, c"iar daca e inspirat din realitate W ,copul sau principal este sa impresioneze, sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este, in general, subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te, dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica, unele scrieri care, in modobisnuit, nu sunt considerate literare (reportaje, jurnale, scrisori)sunt atasate literaturii, sub denumirea de te/te de granita. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea , e/primarea directa a sinelui.$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri, idei si sentimente cu ajutorul eului liric, carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric, este monologul liric (adresat sau nu), dar poateaparea si descrierea.$limbajul este sugestiv si e/presiv, folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat.$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri, valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima, ritma, masura de vers), dar si prin figuri sintactice(repetitii, refrene), sau de sunet(aliteratii, asonante).$daca verbele si pronumele sunt la pers ', avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica),daca verbele, pronumele,sunt la pers a ''$a, avem parte de un lirism adresativ.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile, ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficional6literar -este reprezentarea imaginaiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: s plac, s atrag cititorul, s-i stimuleze emoiile, sdez$olte un ade$r general ascuns ntr-unul particular.s emoioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogie lexical. sunt folosite cu$inte cu sensconotati$, secundar, figurat (care dau na(tere la imagini poetice,ntruc#t se adreseaz sensibilitii . un cu$#nt are sensuri multiple,contextual $alabile) 8extul nonficional6nonliterar -conine relatarea unor informaii $are caracter obiectiv -scopul: s informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clar, concis, fr ambiguiti. posibilitatea deinterpretare este redus

-limbajul este un standard, riguros, cu$intele sunt folosite cu sens propriu, denotati$, cpt#nd $aloarea unor concepte. cu$intele suntspecializate, specifice domeniului profesional cruia i aparin ?igur de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modific nelesul propriu al unui cu$#nt sau construcia gramatical uzual pentru a da mai mult for unei imagini sau expuneri) n prezentarea celor mai importante figuri de stil se ine seam de gradul lor de complexitate i de relaiile care se stabilesc ntre ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modific raporturile fireti dintre semnificant i semnificat) ,odificarea este nregistrat ca o de$iere de la modul curent, VnormalQ n care se realizeaz corespondena dintre obiectul desemnat i cu$#ntul ce-l denumete)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literaia literaia const n repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia, E R 9run prin mai t#nr c#nd trecea) F6unta Gamfirei, +eorge %obuc 8oate psrile dorm, R 6umai una n$are somn. bn grdina lui !on, din folclor E

Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alctuit pe modelul armoniilor imitati$e, prin care se imit sau sugereaz sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat s ias din sala de edine) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#ritul a dou sau mai multe $ersuri, ncep#nd cu ultima silab accentuat) 7a un semn desc%is-i calea i s-apropie E de cort >n btr#n aa de simplu, dup $orb, dup port) - A8u eti ,ircea[A - A"a-mprateWA - A'm $enit s mi te-nc%ini, "e nu, sc%imb a ta coroan ntr-o ramur R de spini)A F,crisoarea ))), 8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic i sintactic Bepetiia Bepetiia const n repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii n diferite poziii ale enunului): -/.: -ra casa pe care i-o dorise din copilrie, casa pe care o visase de at7tea ori, casa pe care de at7tea ori o desenase, casa perfect. casa pe care nu i-o putea ns permite)

-/.: ?n guvern se fur, n parlament se fur, n justiie se fur, p#n i din 2iseric se fur) -numeraia -numeraia const n prezentarea succesi$ a unor fapte sau aspecte) 5elaia ce se stabilete ntre termenii enumerrii este una de coordonare) ) -/.: 6ici nu mai $rea s locuiasc mpreun cu prinii, nici singur nu $rea s stea) -/.: #ata asta este i inteligent, i frumoas, i %arnic, i tot ce$i poi dori. )nversiunea )nversiunea const n rsturnarea cu$intelor n propoziie, pentru a pune n e$iden un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afar din sala de conferine) "esteptul copil a luat nota '>. =iperbatul =iperbatul este o in$ersare n topica normal prin care termenul asupra cruia se dorete atragerea ateniei este plasat n final) Ex):1ine p#n la ora aceasta nu tie despre ce e $orba, $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. postrofa postrofa este o ntrerupere a expunerii n care $orbitorul adreseaz unui interlocutor (prezent sau absent o ntrebare, afirmaie sau exclamaie) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune, dar cred oare domnii directori ai companiei c ne pot mini pe fa[ 5!nterogaia (ntrebarea retoric !nterogaia retoric este o ntrebare la care nu se ateapt rspuns, acesta fiind e$ident i cuprins sau sugerat n enun) Ex):*oate cine$a n$a ntr-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocaia retoric )nvocaia retoric este o rugminte adresat di$initii, muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu,cepe "oamne, ca pun#nd m#na E pe ei &-i mpari n dou cete: n smintii i n miei R +radaia +radaia - const n trecerea treptat,ascendenta sau descendenta, de la o idee la alta i prin care se urmrete scoaterea n e$iden a ideii sau nuanarea exprimrii) 1lreii mplu c#mpul i roiesc dup un semn E ;i n caii lor slbatici bat cu scrile de lemn. *e copite iau n fuga faa negrului pm#nt, 7nci sc#nteie lungi n soare, arcuri se ntind n $#nt. ;i ca nouri de aram i ca ropotul de grindeni, <rizontu-ntunec#ndu-l, $in sgei de pretutindeni))) R F,crisoarea ))), 8. -minescu

#iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparaia

%omparaia este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil i const n alturarea a doi sau mai muli termeni cu scopul e$idenierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. <riginalitatea, care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil n operele literare, poate fi realizat n urmtoarele tipuri de comparaii, determinate de natura termenilor care se compar: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal rsare luna, ca o $atr de jraticP (8. -minescu, 1lin - file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe esuriD (8. -minescu, Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R,oarele rotund i palid se prevede printre nori h %a un $is de tineree printre anii trectoriP (.. lecsandri, )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii ti se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. -minescu, <, rm#i) -/presivitatea unei comparaii este i 4n funcie de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere ntre uman i $egetal nt#lnim n poezia V"ar oc%ii ti[P: *rin ce minuni ciudate i zmisliri ncete E &-a s$rit n s#mburi asemenea scumpete[ n pleoape, ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii ti[, Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: ,etafor. 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi nuit al u nui cu$#nt la alt sens, prin intermediul unei comparaii subnelese) *rocesul de realizare a metaforei const n Vpunerea semnului identitii ntre dou obiecte diferite (lucruri, fiine, persoane prin numele lor, pe baza unei analogiiP) & urmrim exemplul metaforei din poezia eminescian 8elancolie: *rea c printre nouri s-a fost desc%is o poart, E *rin care trece alb regina nopii moart) R 8elancolie, 8i"ai -minescu 'ceast metafor presupune o comparaia iniial: Vluna ca o regin moart a nopiiP, comparaie bazat pe dou similitudini: paloarea astrului i a unei fiine moarte, unicitatea lunii pe cerul nopii i prezena ei dominant fa de celelalte corpuri cereti, nsui care apare i 4n alte poezii ale lui 8. -minescu. *e e/emplu, 4n ,crisoarea ): 7un tu, stp#n-a mrii, pe a lumii bolt luneci) E R F,crisoarea ), 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia ,elancolie, comparaia apare prescurtat, n lipsa ad$erbului de comparaie (cu valoare de prepoziie) ca i a termenului lun, n acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metafor, care confer o expresi$itate sporit textului poetic) 1ontextul ne ajut s intuim primul termen al presupusei comparaii c%iar n absena lui, ceea ce demonstreaz c, n nelegerea metaforei, nu putem face abstracie de suportul contextului) ,etafora este o figur de stil esenial, ntruc#t ea st la baza altor figuri, cum sunt personificarea, alegoria, metonimia, sinecdoca, epitetul) %lasificarea metaforei

1lasificarea, dup <rtega C 4asset, - n metafora contiinei-tabl (metafor simpl cu o singur semnificaie. sens denotati$ - propriu i metafora contiinei$vas (metafor complex cu mai multe semnificaii. sens conotati$ %lasificarea, dup Tudor .ianu, $ 4n metafor explicit i metafor implicit - in absentia (alctuit dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie, de regul pe l#ng o construcie $erbal. se aseamn cu simbolul) 1lasificarea, dup &ucian Blaga, $ 4n metafor plasticizant i metafor re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. -pitetul este figura de stil const#nd n determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$, ad$erb etc), menit s exprime acele nsuiri ale obiectului care nfieaz imaginea lui aa cum se reflect n simirea i fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figur de stil n sine, ci numai un purttor de figuri de stil) <rice atribut, nume predicati$ sau circumstanial de mod este numit epitet c#nd conine n acelai timp o metafor, o metonimie, o sinecdoc, o %iperbol etc), sau c#nd face el nsui s apar o asemenea figur) "ac nu cuprinde aa ce$a, atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) n situaii ca cele din textele de mai jos determinarea este neutr din punct de $edere stilistic, fr s implice participarea imaginaiei sau afecti$itii scriitorului: V])))@ i prinii, i fraii, i surorile mi erau sntoi)P (!) 1reang, mintiri din copilrie) V't#ta obid se abtu asupra lui, nc#t sub pleoapele nc%ise nc%ipuirea-i ddi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu, &a 8edeleni) "ac n cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu, adjecti$ul Vnc%iseP ar fi nlocuit cu altul, care s presupun o metafor, cum ar fi Vz$or#teP, atunci termenul c#tig n expresi$itate i de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara rz$rtit care $ine "e la strbunii mei p#n la tine ])))@ "urerea noastr surd i amarP, epitetul Vrz$rtitP presupune la baz o personificare, iar epitetele VsurdP i VamarP sunt rezultatul unei metonimii n care s-a nlocuit efectul prin cauz) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum i cel de atragere a cititorului. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie 4nsu iri umane . exemple: norii pl#ng. soarele r#de. stelele clipesc. psrelele optesc. $#ntul alearg. slciile triste. pisica $orbete lin. =iperbola rticol principal: Eiperbol (figur de stil . =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagereaz intenionat, mrind sau micornd, trsturile unei fiine, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a$i impresiona pe cititori. Ex: A4igantic poart-o cupol pe frunte,A ( 4)1obuc A*aa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figur de stil care const n opoziia dintre dou cu$inte, fapte, personaje, idei, situaii) n creaia lui ,) Eminescu antiteza apare i n formularea unor titluri: 9enere i ,adon, nger i demon, mprat i proletar) -/emplu VEa un nger ce se roag 3 El un demon ce $iseaz. -a o inima de aur @ -l un suflet apostat.E (8. -minescu)

%uvinte i e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei, utilizat n anumite mprejurri) nelesul de$ine altul dec#t cel uzual, propriu-zis) < figur de stil str#ns nrudit cu figuratul este metafora. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#p, cu semnificaia: s-a pierdut, s-a stricat, a euat i$a pus coarne (X l$a 4nelat) a cincea roat la cru (e inutilitate valurile vieii (X 4nt#mplrile $ieii Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei, jurnalistul ) cu intenia de a informa, forma, convinge sau distra publicul ;tirea scurt Este considerat unitatea elementar a presei) Este cea mai citit tire, a$#nd cea mai mic dimensiune) >neori nu are titlu, dar poate s fie precedat de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crim ) n general are 0-GZ randuri scrise ntr-un singur paragraf) ntreaga informaie este concentrat ntr-o fraz sau dou) *ot fi grupate pe maneta ziarului n rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana, la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele, intr$un ;2;f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca. $(6u) ,unt de acord cu. poi treceti direct la argumente. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand, )n al doilea rand. $*e asemenea, bineinteles $-tc. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. #olosind formulari precum Mconform unor studiiM, Min urma unor sondajeM, etc. este foarte greu sa fiti contestat. 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul. &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. - bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial.