Formare de FORMATORI

De aici incepe jocul Ascult si invat sa aud Privesc si invat sa vad Robert H. Vaughn

CELE SAPTE LEGI AFLATE LA TEMELIA SUCCESULUI

ROB PARSONS (2002)

Legea 1: Nu alegeti sa fiti bogat in bani si sarac

in timp. Legea 2: Incredintati-va ca munca d-voastra face cu adevarat diferenta. Legea 3: Folositi-va atuurile. Legea 4: Credeti in putere viselor. Legea 5: Puneti familia inaintea carierei. Legea 6: Pastrati-va legatura cu realitatea. Legea 7: Nu va multumiti cu succesul straduitiva sa dobanditi un rost in viata.

Training-ul este procesul de transmitere catre participanti intr-o maniera planificata si structurata a unor informatii ce trebuie sa duca la schimbari comportamentale si imbunatatiri ale performantei. Formatorul este specialistul n formare care proiecteaz, deruleaz, evalueaz i revizuiete activiti teoretice / practice i / sau programe de formare i dezvoltare a competenelor profesionale, derulate n instituii specializate sau la locul de munc! (conform Standardului Ocupaional, 2007).

Rolul formatorului
Consultant in dezvoltare Promoveaza si faciliteaza procesul de

invatare si dezvoltare Concepe/livreaza/evalueaza programul de training Rezolva problemele legate de logistica si administrarea activitatilor de instruire Creeaza un mediu adecvat pentru transmiterea informatiilor

OBIECTIVELE FORMARII

Identificarea nevoilor de instruire Definirea ANDRAGOGIEI Comunicarea eficienta Utilizarea metodelor de formare Captarea atentiei Controlul emotiilor Gestionarea conflictelor Livrarea interactiva si dinamica a sesiunii de instruire Evaluarea programului de formare

STILURI DE INVATARE
Definitie! Reprezint modalitatea de receptare,prelucrare, stocare si reactualizare a informaiei i se formeaz prin educaie.

Identificarea stilurilor de invatare 1. (Kolb, 1984)

STILURI DE INVATARE

REFLEXIV

ACTIV

TEORETIC

PRAGMATIC

2. Dup EMISFERA CEREBRAL activat predominant n invare

Stilul GLOBAL (dominanta dreapta)

Stilul ANALITIC (dominanta stanga)

3. Dup COMPONENTA GENETIC implicat

Stilul VIZUAL

 Stilul AUDITIV

 Stilul TACTIL /KINESTEZIC

 Invatarea la adulti
Principiile andragogiei (Knowles 1998)

Andragogia

Adultii sunt autonomi si independenti in modul in

care abordeaza invatarea. Adultii invata cel mai bine prin metode experentiale. Adultii sunt constienti de nevoile specifice de invatare, determinate de viata sau munca lor. Adultii simt nevoia de a-si aplica cunostintele sau aptitudinile nou-acumulate. Invatarea trebuie privita ca un parteneriat intre trainer si cursant, iar experientele proprii trebuie folosite ca resurse in cadrul procesului.

 activitatea elevului este dirijat

PEDAGOGIE

de profesor; profesorul este responsabil de cunotinele predate, modul de predare (strategii didactice), organizarea activitii; profesorul evalueaz activitatea elevului; elevul nu are o experien anterioar suficient de bogat ca s poat fi utilizat ca surs n nvare pentru colegi sau profesor; experiena profesorului este cea mai important;

nvarea adulilor este

ANDRAGOGIE

autodirijat; decid ei nii ce este important de nvat; acetia i asum rspunderea cu privire la propria activitate; adulii i autoevalueaz performanele i progresul; adulii au o experien anterioar semnificativ cantitativ i calitativ; avnd experiene de via bogate i diverse, adulii constituie unul pentru altul surse de nvare reciproc, chiar i pentru formator; experiena anterioar diferit asigur diversitatea n grupele de aduli;

Adultii invata cand procesul de invatare:

Presupune respectarea cursantului Raspunde unor nevoi recent identificate Este experential Presupune schimbari comportamentale Este reflectiv Instruieste si furnizeaza feedback Implica existenta unei atmosfere
propice instruirii

PROCESE DE INVATARE

INVATAREA DE LA O ALTA PERSOANA

feedback reflectie provocare sprijin imitare

INVATAREA PRIN SARCINI

asumare raspundere luarea de decizii expunerea la alte puncte de vedere provocare observare

INVATAREA IN COLECTIV

interactiune constientizare gandire strategica exercitare influenta

CICLUL FORMARII
IDENTIFICAREA I ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE

EVALUAREA PROCESULUI DE FORMARE

CICLUL FORMRII

PROIECTAREA FORMRII

DESFURAREA FORMRII

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A NEVOILOR DE FORMARE

Chestionarul
Discutiile libere Interviul Evaluari anterioare Cerintele pietei muncii

Necesitatea analizei nevoilor de formare

Determina ceea ce viitorii participani tiu deja; Identifica ce anume au nevoie participanii s tie

pentru a-i mbunti performanele; Permite construirea de programe de formare centrate strict pe domeniile n care cursantii prezint deficiene; Permite formularea obiectivelor pentru programele de formare; Permite creterea cunotinelor i abilitilor;

Standard ocupational Formator

Competente specifice: Pregtirea formrii Realizarea activitilor de formare Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de formare Evaluarea participanilor la formare
http://www.anc.gov.ro/uploads/so/m/Formator.pdf

PROIECTAREA EVENIMENTULUI DE INSTRUIRE

De ce? (Intentia noastra)

Cine? (Cunoastarea participantilor)

Unde?

Ce? (Informatia corespunzatoare)

Cum? (In modul potrivit)

Cand? (La timpul potrivit)

DEZVOLTAREA UNOR RELAII POZITIVE NTRE FORMATOR I CURSANTI

relaia ntre formator i adultul cursant trebuie s treac

dincolo de afiniti, preferine sau antipatii personale; folosirea ntrebrilor deschise, ce invit la dialog, reflecie, contientizarea implicrii (contribuie la dezvoltarea ncrederii); afirmarea pozitiv a cursanilor (aprecierea, ludarea lor); respectul mutual; implicarea cursanilor n sarcini semnificative pentru ei; responsabilizarea cursanilor; necesitatea rspunderii imediate la ntrebrile adresate de cursani; stabilirea rolurilor (Adultul trebuie s tie ce rol are de ndeplinit n grup)

COMUNICAREA
VERBAL 7%

NONVERBAL 55%

PARAVERBAL 38%

COMUNICAREA NONVERBALA
Cumulul de mesaje, ce nu sunt exprimate prin cuvinte i

care pot fi decodificate, crend nelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, nlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin mimica, privire, gestica si prin elementele de paralimbaj. Expresiile faciale Miscarile si postura corpului Gesturile Contactul vizual Distanta Vocea

COMUNICAREA PARAVERBALA

Este reprezentata de modul in care sunt folosite

o o o o

cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii. Se refer la: tonul vocii, viteza vorbirii, ritmul i inflexiunile rostirii, intensitatea, volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte sunete produse. Modul de folosire a vocii i mai ales tonul pot s: susin/ntreasc mesajul verbal contrazic mesajul deformeze mesajul nlocuiasc mesajul

COMUNICAREA VERBALA

Un mesaj redat prin intermediul unor

cuvinte reprezinta o comunicare. Si poate fi: Comunicare orala Comunicare scrisa

RETINE! Nu vei avea niciodata o a doua sansa ca sa produci prima impresie. Primele 90 de secunde ale unei intalniri reprezinta 90% din impresia pe care o produceti celorlalti!

CAPACITATEA EMPATICA A FORMATORULUI

Eul se simte cellalt Pentru a-i tri: strile gndurile aciunile fr pierderea identitii proprii

ETAPE ALE PROCESULUI DE EMPATIZARE

DETAARE DE CELLAT

RECUNOATERE EMOII, GNDURI, ACIUNI ALE CELUILALT

TRANSPUNERE

ASCULTAREA ACTIVA

O forma structurata de ascultare si raspunsuri cu focalizarea atentiei asupra vorbitorului.

Necesita cel putin urmatoarele 3 elemente: FOCALIZAREA pe ceea ce spune vorbitorul (se asculta

cu atentie) REFORMULAREA afirmatiilor auzite permite vorbitorului sa-si dea seama daca mesajul a fost intradevar inteles PUNEREA DE INTREBARI DESCHISE incurajeaza vorbitorul sa ofere mai multe detalii si astfel se evita neintelegerile.

Pasii de urmat spre o ascultare activa eficienta:

Priveste in ochi persoana care vorbeste. Evita pe cat posibil sursele de distragere a atentiei. Ofera raspunsurile potrivite care vor incuraja persoana ce vorbeste sa continue. Concentreaza-te asupra cuvintelor interlocutorului. Nu te lasa distras de gandurile tale. Pastreaza-ti spiritul deschis. Nu da sfaturi daca nu iti cere. Permite-i interlocutorului sa-si exprime ideile fara sa-l intrerupi. Adreseaza intrebarile potrivite. Fara idei preconcepute.

MOTIVAREA PARTICIPANILOR LA FORMARE

Motivarea este ceea ce energizeza, directioneaza si sustine un comportament. (Steers si Porter, 1988)

Psihologul american A.Maslow organizeaz nevoile ntr-o structur cunoscut sub denumirea de piramida nevoilor. Pornind de la baz, cele 7 categorii de nevoi ale piramidei sunt:

NEVOI DE AUTOREALIZARE
cretere personal i mplinire de sine

NEVOI DE STIM
realizare, statut, responsabilitate, reputaie

NEVOI DE APARTENEN
familie, afeciune, relaii interumane, grupuri de munc

NEVOI DE SIGURAN
protecie, securitate, ordine, legi, limite, stabilitate etc.

NEVOI FIZIOLOGICE
nevoi de baz aer, ap, hran, adpost, cldur, somn, sex

Condiii necesare pentru crearea unei situaii motivante (Vinanu, 1998):

existena unui interes pozitiv pentru activitatea

desfurat; prezena unei atenii continue n activitate; rezistena la oboseal i la momentele critice; interes pentru progresul sau performanele realizate; ritm alert de desfurare a activitilor.

FACILITAREA ACTIVITILOR DE NVARE Cei 5 F ai facilitarii:

FOARTE PRIETENOS

FERM

FAIR-PLAY

FLEXIBIL

FOCALIZAT

 O atitudine prietenoas ofer participanilor un sentiment de relaxare

care contribuie la mbuntirea calitii contribuiei lor. Un zmbet atrage dup sine alt zmbet.

Foarte prietenos
Ferm

ntotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are

responsabilitatea de a duce discuia mai departe, dei unii participani se vor mpotrivi.

Fiecare sesiune de curs necesit o focalizare. Fiecare sesiune trebuie

Focalizat Flexibil

s respecte, mai mult sau mai puin, planul iniial. A rmne focalizat poate nsemna i a fi ferm. hotrasc situaiile n care acestea pot fi continuate sau n care acestea necesit redirecionare.

Unele discuii pot devia de la programul iniial. Facilitatorul trebuie s

Toi participanii trebuie tratai n acelai fel i trebuie s le fie oferite

ocazii de implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toat lumea s nvee.

Fair play

TIPURI DE PARTICIPANTI SI MODALITATI DE ABORDARE

CURSANTUL DOMINANT

Caracteristici: grabit, galagios, direct, interesat de rezultatul final Abordare: Tonul vocii trebuie sa fie hotarat. Discutia este la obiect, fara detalii in exces.

CURSANTUL STABIL

Caracteristici: calm, organizat, flexibil

Abordare: Tonul vocii trebuie sa fie cald. Se asculta cu rabdare si i se acorda un timp de gandire inainte de a da un raspuns.

CURSANTUL TIMID

Caracteristici: taciturn, retras, introvertit, nesigur Abordare: Tonul vocii trebuie sa fie cald. Este ascultat cu rabdare. Este dat drept exemplu in anumite situatii pentru a-l incuraja.

CURSANTUL ATOTSTIUTOR

Caracteristici: monopolizeaza discutia, este bine informat. Abordare: Adreseaza-i o intrebare foarte dificila! Asteapta pana face o pauza in discutie si schimba subiectul!

Alti factori:

GESTIONAREA CONFLICTELOR

 MENINEREA UNEI RELAII POZITIVE PE

PERIOADA CONFLICTULUI prin: ascultare activ, utilizarea ntrebrilor deschise pentru clarificarea mesajelor. folosirea unor termeni concrei, specifici,comportamentali n descrierea situaiei i nu generali, utilizarea unui limbaj adecvat.

FOCALIZAREA PE PROBLEM, NU PE PERSOAN,

UTILIZAREA COMUNICRII DIRECTE I POZITIVE IDENTIFICAREA BARIERELOR N REZOLVAREA

CONFLICTULUI. (judecarea persoanei i nu evaluarea mesajului, ascultarea interlocutorului pentru a identifica greelile i nu pentru a nelege mesajul, convingerea c numai el are dreptate).

FEEDBACK-UL

FEEDBACK-UL este un

instrument folosit permanent, indiferent de domeniu, atat in viata personala cat si in viata profesionala si inseamna a descrie altei persoane comportamentul acesteia si ceea ce a simtit receptorul ca reactie la comportamentul emitentului.

CLASIFICARE
Feedback evaluativ:

Este bine primit doar atunci cnd e pozitiv;

Poate fi uor confundat de interlocutor ca fiind

un atac personal;

Evalueaz fr a separa persoana de aciune.

Feedback prescriptiv:

NU ofer o infomaie precis;

Este lipsit de consisten;

Poate fi uor confundat de interlocutor ca fiind

un sfat i nu un feedback.

Feedback descriptiv

Corespunde noiunii de feedback autentic; Nu emite judeci de valoare; Este solicitat, de obicei; Este bine intit i specific; Descrie fara a judeca, impactul si sentimentele legate de comportamentul observat Genereaza rezultate remarcabile si reduce reactia defensiva din partea interlocutorului Ofera informatii ce maximizeaza invatarea

Regulile feedback-ului

Aloc-i timpul necesar pentru a acorda un feedback

complet; Fii sincer; Critic aciunea, nu persoana; Folosete exemple concrete, fii specific; Accept faptul c poi ntmpina rezisten acord spaiu i timp interlocutorului; Evit extremele n adresare (cuvinte precum niciodat, mereu, cel mai) Folosete des persoana I (EU cred c...) i adresarea direct; Ofer feedback doar pentru situaiile n care interlocutorul poate schimba ceva; Ofer feedback innd cont de noiunile de confidenialitate i discreie.

Atunci cand primesti un feedback, spui doar Multumesc!. Nu trebuie nici sa te certi, nici sa contrazici, nici sa dai feedback la feedback!

Observ ceea ce persoana spune i face (am observat c) Descrie fr a judeca, ceea ce ai vzut (am vzut c, A, B, C, ) Descrie sentimentele/gndurile tale legate de comportamentul observat (am simit) Descrie impactul asupra ta (mi-a plcut, nu mi-a plcut, m-a demotivat, nu m-a demotivat, etc.)

CONTROLUL EMOTIILOR

Definitie!
Emotiile sunt reactii la evenimente semnificative, incluzand reactiile fiziologice si comportamentale.

Clasificare emotii - Daniel Goleman

Sfaturi pentru controlul emotiilor

1. Descopera sursa emotiilor tale.
2. Ia atitudine si indeparteaza sursa
temerilor tale.

3. Concentreaza-te asupra a ceea ce vrei.

TEHNICI DE CAPTARE A ATENTIEI

Limbaj Verbal:

Glume Prezentare atipica Parasirea subiectului

Limbaj nonverbal:

Gestica Mimica Contact vizual Postura

Limbaj paraverbal:

Ruperi de ritm Cresterea/scaderea volumului Ton Momente de tacere

DISCURSUL IN PUBLIC

TIPURI DE DISCURS
discurs care INFORMEAZA
discurs care CONVINGE discurs care EMOTIONEAZA discurs care AMUZA

ELEMENTELE DISCURSULUI

1. INTRODUCEREA 2. CORPUL DISCURSULUI 3. INCHEIEREA

SFATURI

SA STII FOARTE BINE DISCURSUL SA EXERSEZI! IAR SI IAR SI IAR! SA CUNOSTI AUDIENTA SA CUNOSTI INCAPEREA RELAXEAZA-TE! IMAGINEAZA-TI CUM TII DISCURSUL REALIZEAZA CA OAMENII VOR CA TU SA AI SUCCES! NU-TI CERE SCUZE PENTRU EMOTII CONCENTREAZA-TE ASUPRA MESAJULUI, NU ASUPRA MEDIULUI CASTIGA EXPERIENTA!

Definitie!
PUBLIC SPEAKING Este arta de a vorbi unui grup de oameni intr-un mod structurat si deliberat, cu intentia de a informa, influenta/convinge sau distra audienta.

Martin Luther King Jr.

http://www.youtube.com/watch?v=V57lotn KGF8

EVALUAREA PARTICIPANTILOR
EVALUAREA reprezint totalitatea activitilor prin care se colecteaz, organizeaz i interpreteaz datele obinute n urma aplicrii unor instrumente de masura, n scopul emiterii unei judeci de valoare pe care se bazeaz o anumit decizie n plan educaional.

Evaluarea performantei are trei functii:

Diagnostica (face cunoscute situatiile si
factorii ce duc la obtinerea anumitor rezultate, stabilind eventual proceduri de remediere a unor puncte critice)

Prognostica (anticiparea performantelor

viitoare pe baza rezultatelor inregistrate, de obicei aceasta functie se asociaza celei de diagnoza, fiind complementare)

De certificare (a nivelului de cunostiinte

si abilitati ale participantilor la incheierea unei perioade de instruire)

TIPURI DE EVALUARI
EVALUAREA INITIALA:

Se realizeaza la inceputul programului de instruire pentru

a stabili nivelul de pregatire al cursantilor

Se identifica astfel nivelul de cunostinte, competente si

aptitudini, in scopul atingerii obiectivelor propuse.

Evaluarea initiala sprijina planificarea activitatii

formatorului

EVALUAREA PE PARCURS:
Ofera permanent posibilitatea de raportare la obiectivele
propuse si evidentiaza progresul inregistrat

Feedback-ul obtinut este mai util si eficient, ajuta

formatorul si cursantul sa isi adapteze activitatea viitoare la specificul situatiei

EVALUAREA FINALA:

Se realizeaza la sfarsitul perioadei de instruire

La finalul trainingului se evalueaza:

masura in care au fost atinse obiectivele continutul prezentat forma in care a fost prezentat lucrurile placute/neplacute organizare comunicare/atmosfera aplicabilitatea trainingului prestatia trainerului

Instrumente de evaluare:

Teste Chestionare Observatii asupra performentei, practicii

sau aptitudinilor interpersonale Discutii sau analiza de grup Interviuri individuale sau de grup

Incurajarea reflectiei personale

Reflecia personal este o
modalitate de comunicare la nivelul dialogului i limbajului intern, care presupune concentrarea interioar i focalizarea gndirii asupra unor idei, a unui subiect, a unei idei Tipuri de reflectie: Individuala Colectiva/de grup Deductiva Critica Spontana Ocazionala Din exterior sau autodirijata

PRINCIPALELE METODE DE FORMARE

 Explicatia: metod de expunere verbal, care urmrete

dezvluirea, clarificarea, asigurarea nelegerii unor noiuni, principii. Prelegerea: expunerea unui volum mare de cunotine, idei, teorii, concepii, prin confruntri i argumentri ct mai detaliate. Conversatia: Convorbire care se realizeaz ntre formator si cursanti, prin care se stimuleaz i se dirijeaz activitatea de nvare a acestora. Se bazeaz pe ntrebri i raspunsuri. Dezbaterea: Schimb reciproc, organizat i constructiv de informaii, impresii, preri, aprecieri critice, propuneri, axate n jurul unui subiect luat n studiu, n jurul unui exemplu, al unui fapt concret etc. Brainstorming: Const n elaborarea n cadrul unui grup, n mod spontan i n flux continuu, a unor soluii, idei originale necesare rezolvrii unei probleme. Observatia: Modalitatea de formare a capacitilor de percepere activ Studiul de caz: analiza unei situatii specifice Exercitiul: Este modalitatea de efectuare contient i repetat a unor aciuni i operaii n scopul formrii de priceperi i deprinderi practice sau intelectuale, dezvoltrii unor capaciti i atitudini Jocul de rol: Metod bazat pe simularea unor funcii, activitati, fenomene

INVATAREA PRIN DINAMICA DE GRUP

mprtirea experienelor; Descoperire individual a lucrurilor; nvarea din greeli; Experimentarea; Implicarea tuturor; Amuzament; Ii provoci pe ceilali s gndeasc; S reflectezi asupra a ceea ce ai nvat; Dezvoltara ncredere; Multitudine de activiti; Oamenii care comunic, mprtesc, discut; Accesibil oricui.

ROLURI IN GRUP

iniiator - contribuitor cuttor de informaii cel care cere opinii cel care ofer opinii cel care ofer informaii cel care elaboreaz coordonator orientator evaluator critic energizant tehnician al procedurilor nregistrator

 Procesul de formare ncepe cu identificarea i

analiza nevoilor de formare i continu cu celelalte etape necesare n derularea procesului de formare, proiectarea formrii, desfurarea formrii, evaluarea procesului de formare. Analiza nevoilor poate fi abordat din trei puncte de vedere: Analiza nevoilor unor zone de ocupare; Analiza nevoilor anumitor ageni economici; Analiza nevoilor solicitanilor de locuri de munc; Analiza meseriilor i a competenelor de referin.

PROIECTAREA PROGRAMELOR DE FORMARE

Proiectarea presupune parcurgerea etapelor redate n schema urmtoare:

Proiectarea unei activiti de formare presupune parcurgerea unor etape distincte care are rolul de a ghida i orienta demersul practic n care sunt implicai agenii formrii. Aceste etape sunt: stabilirea obiectivelor operaionale, (concrete); selectarea, prelucrarea i adecvarea coninutului; elaborarea strategiei de formare i stabilirea metodologiei de evaluare/autoevaluare.

MIJLOACELE DE TRANSMITERE A INFORMATIILOR Mijloacelor auditive: cd-player casetofon microfon. Mijloace vizuale: Graficele Video Retroproiector/videoproiector Diapozitivele Mijloace scrise Copii xerox Tabla Flipchartul

ORGANIZAREA PROCESULUI DE FORMARE

ELEMENTELE PLANULUI DE INSTRUIRE

MATERIALELE FOLOSITE

SARCINILE FORMATORULUI

OBIECTIVELE PLANULUI

METODELE FOLOSITE

INCADRAREA IN TIMP

EVALUAREA PROCESULUI DE FORMARE

Evaluarea este procesul prin care informaiile

sunt colectate i analizate pentru a stabili n ce msur planul de training i-a atins obiectivele. Evaluarea i ajut pe formatori s ia decizii obiective de mbuntire a activitii de instruire.

 Deciziile care se pot lua n urma acestei etape pot s rspund

urmtoarelor ntrebri: Cum i-a atins fiecare curs obiectivele de cretere a performani individuale? Cum se poate mbunti selecia participanilor pentru programul de formare? Cine ar mai putea fi inclus n participarea la formare? Care a fost calitatea diferitelor elemente ale activitii de formare n cadrul evalurii procesului de formare se au n vedere urmtoarele aspecte: cunotine, atitudini, aptitudini, deprinderi; dac tiu i ce tiu s fac participanii, cum tiu s aplice n viaa real ceea ce au nvat; atingerea obiectivelor legate de un anumit coninut modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de nvmnt stabilit dinainte; organizarea i desfurarea procesul de nvare; achiziiile dobndite n timpul procesului (cunotine, abiliti, atitudini noi) procesele de instruire; prestaia formatorului trsturi de personalitate i de conduit;

Evaluarea post program de training se poate face prin intermediul urmtoarelor metode:

Observarea din partea managerului de linie a

performanei angajailor; Observarea din partea trainerului a performanei angajailor; Un chestionar din urmrire / follow-up realizat de ctre supervizor i trainer; Un interviu structurat de urmrire / follow-up realizat de ctre supervizor sau trainer; Un interviu telefonic realizat de ctre trainer; Analiza incidentelor critice; Consultarea jurnalelor de nvare.