Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cura de Slabiremahranesc

Cura de Slabiremahranesc

Ratings: (0)|Views: 320|Likes:
Published by aygo

More info:

Published by: aygo on Aug 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/10/2014

pdf

text

original

 
Tiparul executat la Olimp Printing ServicesMICHEL MONTIGNACMă hrănesc, deci slăbesc! – Regimul disociat – Traducere de:MARIE-JEANNE VASILOIUEditura «FORUM» s.r.l.Bucureşti, 1997Str. Ion Câmpineanu nr. 20Sector 1, Cod 70709MICHEL MONTIGNACJE MANGE DONC JE MAIGRIS!OULES SECRETS DE LA NUTRITION;ÉDITIONS ARTULENPARISISBN 973-584-037-5Toate drepturile pentru această ediţie sunt rezervate Editurii .FORUM – s.r.l. BUCUREŞTIdeţinătoare exclusivă a copyright-ului pentru România.
 PREFAŢĂ 
 Pragmatici, trebuie să fim pragmatici în privinţa controlului pe care îl exercităm asupraechilibrului nostru ponderal, adică asupra greutăţii. De prea multe ori modul de viată este răspunzător pentru rotunjirea noastră progresivă dar  sigură şi, apoi, pentru obezitatea care se instalează treptat. Dacă un anumit exces ponderal a fost considerat multă vreme un gaj al cumsecădeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, duşmanul eficienţei şi punctul de plecare al unor numeroase boli. De aceea, de îndată ce a atins acest stadiu, fiecare caută să-l facă reversibil, adică să slăbească. Atunci, trebuie să găsească o cale, trebuie să opteze pentru o “metodă” sau – poate (mai simplu) – instigat de Michel Montignac, să devină conştient că felul cum se hrăneşte este esenţial şi trebuie controlat pe termen lung. Numeroase metode, deşi recunoscute din punct de vedere ştiinţific, se dovedesc eficace petermen scurt şi mediu, dar implică asemenea privaţiuni, încât devin o serie de constrângeri greu derespectat... Şi, încet-încet, ascensiunea către înălţimea scării gradate a cântarului este reluată. Aceastaeste o experienţă pe care am trăit-o.Calea pe care ne-o propune Michel Montignac pune de acord dietetica şi gastronomia, păstrând avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiţia să aderăm la principiile acestui nou mod dealimentaţie. Prin urmare, trebuie să ne modificăm obiceiurile alimentare, să conştientizăm ceea cemâncăm, să ne adaptăm metabolismului pentru a slăbi într-o primă etapă şi, apoi, să ne stabilim lanivelul ponderal ales. Această cale nu este decât un compromis între acceptabil şi obligatoriu. Fiinţaumană nu poate fi constrânsă în permanenţă, ea are nevoie de diversitate, deci de o abordare gastronomică a ştiinţei de a mânca. Punând în practică această metodă, am fost cucerit, cu atât mai mult cu cât ea a fost şi esteeficace.
Doctor Philippe ROUGER Conferenţiar la Universitatea PARIS VIDirector ajunct al Institutului Naţional de Transfuzii
 
CUVÂNT ÎNAINTE
Este aproape o banalitate să spui că trăim într-o civilizaţie a contradicţiilor.În fiecare zi omul îşi demonstrează geniul în domeniul ştiinţific şi suntem convinşi că acest geniu – dacă de el este vorba, nu are limită, într-atât de mult şi-a demonstrat puterea de câteva decenii încoace.Dar această evoluţie ştiinţifică fulgerătoare nu se produce în mod uniform, deoarece există multedomenii unde mentalitatea omului se opune oricărei forme de progres sau – şi mai rău – uneori aretendinţa de a regresa. Nutriţia este, din nefericire, una dintre aceste discipline rămase în urmă, unde mai domneşte şi ototală anarhie. Fiecare consideră că are dreptul de a spune ceva şi toată lumea se îndeamnă să spună ce dăDumnezeu.Şi aşa vor rămâne lucrurile, atât timp cât problema va fi deschisă, iar soluţia definitivă nu va fiacceptată de toţi.Adevărul în privinţa nutriţiei este cunoscut totuşi, dar el rămâne privilegiul câtorva oameni deştiinţă şi membri foarte specializaţi ai corpului medical. Adevărul ştiinţific este ascuns – din rutină şi dinultra-conservatorism – de către cea mai mare parte a pseudo-profesioniştilor în dietetică.E greu să accepţi aceasta realitate, deoarece ea se bazează pe patru criterii ce se opun credinţelor tradiţionale şi zdruncină de-a dreptul ideile moştenite şi practicile curente ce decurg din ele. Aceste patrucriterii sunt următoarele:1. – 
Teoria caloriilor este falsă.
Aceasta constituie o ipoteză fără fundament ştiinţific, iluzorie înmăsura în care adoptarea regimurilor hipocalorice duce întotdeauna la eşecuri.2. – 
 Proastele obişnuinţe alimentare
şi, în special, excesiva rafinare a unor alimente, precum şinatura lor îndoielnică, stau la originea dereglării metabolismului contemporanilor noştri. De aceea trebuiesă învăţăm să alegem bine în privinţa glucidelor.3. – De asemenea, este foarte important să deosebim grăsimile binefăcătoare de grăsimiledăunătoare, alegându-le pe cele bune.4. – 
Trebuie sa ne îmbogăţim alimentaţia cu fibrele
pe care le conţin mai ales fructele, legumeleverzi, legumele uscate şi pâinea integrală."Secretele nutriţiei" constituie, întrucâtva, adevărul în această problemă, esenţialul a ceea cetrebuie să ştim despre un subiect a cărui importanţă este mai mare decât ne imaginăm. Căci aceste taine îi privesc nu numai pe aceia care vor sa slăbească ori să-şi stabilizeze greutatea – fără constrângeri şi privaţiuni – ci şi pe aceia care vor să-şi regăsească vitalitatea fizică şi intelectuala optimă.
 
OBEZITATE ŞI CIVILIZAŢIE
Îngrăşarea – şi ca urmare obezitatea – este un fenomen social. Este, întrucâtva, sub-produsulcivilizaţiei.Daca observăm ce se petrece în societăţile primitive, putem constata că, în general, această problemă nu există.De asemenea, obezitatea este inexistentă la regnul animal, cel puţin la speciile care trăiesc înmediul lor natural, numai animalele domesticite de om cunosc această suferinţă.Paradoxal, tocmai în societăţile cele mai evoluate se întâlneşte cel mai des excesul ponderal. Se pare că acesta este corolarul nivelului de viaţă. De altfel, fenomenul a fost constatat de-a lungul întreguluicurs al istoriei.Cu unele excepţii, cei mai graşi indivizi se găseau întotdeauna la categoriile sociale cele mai bogate.Deseori, excesul de greutate era considerat ca o virtute. Era simbolul reuşitei sociale, dar şi alsănătăţii înfloritoare. Nu se spunea gras şi sănătos?Astăzi mentalităţile au evoluat, deoarece – în afara faptului că s-au modificat canoanele defrumuseţe – oamenii au devenit conştienţi de neajunsurile greutăţii prea mari.Obezitatea este considerată un pericol, deoarece se ştie că reprezintă un mare factor de risc pentrusănătate.Dacă analizăm problema obezităţii în lume, suntem obligaţi să constatăm că în Statele Unite, ceamai bogata ţară din lume, este cea mai catastrofală situaţie.Or, dacă luăm în consideraţie modul de hrană al americanilor, este uşor să deducem că tocmai proastele obişnuinţe alimentare stau la baza obezităţii lor. Iar această realitate se înrăutăţeşte pe zi ce trece.Contrariu a ceea ce lasă să se înţeleagă unii practicieni, obezitatea nu este o fatalitate şi, chiar daca originile sale sunt – în majoritatea cazurilor – ereditare, nu este mai puţin adevărat că ele suntconsecinţa relelor obişnuinţe alimentare.A aborda acest subiect lăsând în urmă aspectul esenţial al problemei, înseamnă a ne ocupa numaide simptome (greutatea), neglijând cauza. Eşecul dieteticii tradiţionale se datorează tocmai acesteiabordări trunchiate. În loc să căutăm să scăpăm de simptome, prin intermediul unor regimuri deînfometare, am face mai bine să analizăm de ce ne îngrăşam. În loc să adoptăm prosteşte liste de meniurigata făcute, numărând caloriile sau cântărind alimentele, mai bine am încerca să înţelegem cum nefuncţionează organismul şi în ce fel va putea el să asimileze diferitele categorii de alimente.Slăbirea şi stabilizarea greutăţii trec, după părerea mea, printr-o fază educativă obligatorie şi,înainte de a începe punerea în practică a metodei descrise în aceasta carte, eu vă propun să străbateţi treietape, care constituie o adevărată conştientizare a principiilor ei.Mai întâi, conştientizarea jalnicelor obişnuinţe alimentare dobândite în câteva decenii, asociate curafinarea excesivă a unor alimente, care stau la originea destabilizării progresive a metabolismului nostru.Această situaţie este cea care duce, în consecinţa, la obezitate şi boală.Apoi, o conştientizare a modului în care ne funcţionează corpul. Trebuie să învăţăm efectiv cumne funcţionează metabolismul, ca şi sistemul digestiv.În sfârşit, o conştientizare a naturii alimentelor, a proprietăţilor lor şi a familiei din care acesteafac parte.În acest fel, vom putea construi concret o dietetică inteligentă, pe baza căreia ne vom asumaresponsabilitatea propriului corp şi vom realiza nu numai controlul alimentaţiei, ci şi echilibrul ponderal.Iată ce va invit să descoperiţi în capitolele care urmează.

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
runner1968 liked this
mariut_adrian liked this
ianaalina liked this
izabela25 liked this
Adrian Ion liked this
Codrina Mocanu liked this
Oana Guguian liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->