LUCRARE DE VERIFICARE NR.

I . Uniti ceea ce se potriveste: 1. PLOAIA a. Precipitatie formata din cristale de !eata care se "nesc in f"l i. #. POLEIUL $. Amestec de ploaie si ninsoare care cade at"nci cand ). LAPOVI*A +. NIN,OAREA temperat"ra aer"l"i este de apro%imati& ' ( C. c. Precipitatie lic!ida formata din picat"ri de apa. d. ,e formea-a in diminetile racoroase. cand &aporii de apa se condensea-a foarte aproape de pamant. e. ,e formea-a in anotimp"l rece. cand picat"rile de apa din ploaie sa" din $"rnita in !eata in contact c" s"prafata terestra formand "n strat transparent de !eata.

II . Completati spatiile punctate cu notiunile potrivite: 1. Apa din ra"ri. mari. oceane si de la s"prafata sol"l"i se ridica in atmosfera prin.......e&aporare............................ #. In strat"rile reci ale atmosferei picat"rile de apa se transforma in f"l i de -apada prin.........solidificare...................... 3. *recerea "n"i corp din stare de &apori in stare lic!ida se n"meste.....condensare........... +. Naftalina trece din stare solida in stare a-oasa prin............s"$limare........................... III. Exercitii si probleme: 1. *e afli intr/"n a"to$"- in picioare. Ce se intampla daca a"to$"-"l franea-a $r"sc0 Dar daca porneste $r"sc0 E%plica. Cand a"to$"-"l franea-a $r"sc . corp"l are tendinta de a se d"ce in fata .deoarece se actionea-a as"pra starii sale de repaos. corp"l reactionea-a si se op"ne traiectoriei imp"se de franarea a"to$"-"l"i. la fel se intampla si in sit"atia in care a"to$"-"l porneste . n"mai ca de data aceasta traiectoria imp"sa de a"to$"- fiind cea de mers inainte . corp"l reactionea-a dand"/se inapoi. #. Ni&el"l apei dintr/"n cilindr" radat se afla in drept"l indicatiei de 11' . cm2 Prin introd"cerea "n"i corp c" masa de )1.# . ni&el"l apei a "rcat pana in drept"l indicatiei de 11+ cm2 . Din ce material este reali-at corp"l03foloseste ta$el"l de la pa . 45

). Care este &ol"m"l "n"i corp din pl"m$. care are masa de +1# si densitatea de 11.) 6 cm20

+. Care este concentratia "nei sol"tii o$tin"ta prin di-ol&area a #' soda ca"stica in 17' de apa0

1. Alcat"iti "n ese" c" titl"l 8Apa in nat"ra8 d"pa "rmator"l plan: starile de a re are ale apei9 transformari ale starilor de a re are9 circ"it"l apei in nat"ra si importanta sa9 principalele tip"ri de precipitatii9 repre-entarea sc!ematica a circi"t"l"i apei in nat"ra9 importanta apei3s"rsa de ener ie. s"port al &ietii. etc.59 pa "$e prod"se de apa.

CIRCUITUL APEI IN NATURA

Apa. s"$ m"ltiplele ei forme de a re are 3lic!ida. solida si a-oasa5. repre-inta "n"l dintre cele mai importante elemente ale peisa:"l"i eo rafic. atat pentr" "tili-area directa de catre om. cat si pentr" acti&itatea normala a &iet"itoarelor. fiind. e&ident. indispensa$ila s"pra&iet"irii si trai"l"i -ilnic al oamenilor. Catitati& . apa este o res"rsa inep"i-a$ila. Atata &reme cat Pamant"l &a a&ea atmosfera. catitatea apei de pe Pamant &a ramane aceeasi. Catitatea de apa nici n" creste. nici n" scade. ci se reali-ea-a mici sc!im$"ri permanente de apa intre mari. oceane. atmosfera si continente. Ca si s"prafata scoartei terestre. apa din atmosfera apare s"$ toate cele trei stari de a re are care o caracteri-ea-a: apa in stare a-oasa 3&apori5 se intalneste in atmosfera. in sol si in porii si fis"rile rocilor. apa in stare lic!ida. oc"pa imensele s"prafete oceanice si marine.lac"rile. $altile. mlastinile si al$iile ra"rilor de pe scoarta terestra. in interior"l rocilor 3apa de constit"tie. pelic"lara. pan-e freatice5 si c!iar in atmosfera 3in picat"rile de ploaie. nori. ceata etc.5. apa in stare solida se aseste in !etarii continentali si in $anc!i-ele marine. in -ape-ile persistente si in !etarii montani. in -apada si !eata se-oniera din re i"nile temperate. Dr"m"l apei din oceane si apoi in atmosfera. apoi din atmosfera pe "scat si de pe "scat inapoi in oceane poarta n"mele de circ"it"l apei in nat"ra. In acest circ"it. apa trece prin toate cele trei stari de a re are: lic!ida. solida si a-oasa. Circ"it"l apei in nat"ra este posi$il datorita cald"rii solare. iar atmosfera este "n intermediar de neinloc"it intre oceane si continente. Elementele de $a-a care conditionea-a circ"it"l apei in nat"ra s"nt repre-entate prin e&aporatie. condensare si precipitatii.La acestea. tre$"ie mentionat si proces"l sc"r erii 3&ala$il n"mai pe ariile continentale5. care inc!ide inel"l de circ"it. Precipitatiile repre-inta apa care cade pe pamant. in stare lic!ida sa" solida. c" d"rata si intensitati diferite. din atmosfera sat"rata in &apori. Prin precipitatii se intele : /ploaia. -apada. rindina /ro"a. $r"ma.c!ici"ra 3 promoroaca 5. re-"ltate prin condensarea &aporilor de apa c!iar pe s"prafata pamant"l"i.

D"pa intensitate si d"rata se distin : /ploi sa" ninsori mar"nte de l"n a d"rata /$"rnitele 3 picat"ri de apa sa" acic"li de !eata aproape in&i-i$ile /a&erse 3ploi sa" ninsori a$"ndente c" picat"ri si f"l i foarte mari5. *recerea apei dintr/o stare ;n alta face sa apara: norii. cea<a. ploaia. rindina. ro"a. $r"ma. -apada. polei"l. Circ"it"l apei in nat"ra n" se intrer"pe niciodata . este de retin"t fapt"l ca din apa sarata a marilor si oceanelor ia" nastere apele d"lci de pe continente. Din cele pre-entate mai s"s. re-"lta ca apa de pe *erra se afla intr/o contin"a miscare. care pana la "rma pre-inta "n caracter inc!is: e&aporatie = precipitatii = sc"r ere. Apa se e&apora de pe mari si oceane si de pe s"prafata "scat"l"i. >asele de aer "mede s"nt transportate de catre &ant"ri pe teritorii in&ecinate. apoi precipita. O parte din ploi cad tot pe oceane si mari. respecti& pe continente si se reali-ea-a "n prim circ"it: circ"it"l mic sa" local.>asele de aer care s"nt transportate de deas"pra oceanelor pana deas"pra continentelor sa" in&ers. reali-ea-a "n al doilea circ"it al apei: circ"it"l mare 3 eneral sa" lo$al5. In permanenta. din mari si oceane din ca"-a cald"rii solare se e&apora o cantitate mare de apa. care a:"nsa in atmosfera se transforma in nori. Din nori. o parte a apei se intoarce iarasi in ocean s"$ forma precipitatiilor. O alta parte cade pe "scat s"$ forma de ploi si ninsori. Apa a:"nsa pe "scat se reintoarce in atmosfera datorita e&aporarii si respiratiei plantelor si animalelor. se infiltrea-a in sol. iesind la s"prafata s"$ forma de i-&oare sa" este ad"nata de ra"ri sa" fl"&ii. care o transporta din no" in mare. Circ"it"l apei in nat"ra este infl"entat de o serie de factori care conditionea-a an"mite procese fi-ice si c!imice din atmosfera. determinand "miditatea atmosferica si c!iar climat"l re i"nii respecti&e. Acesti factori care alcat"iesc $a-a circ"it"l"i apei in nat"ra ar fi e&aporatia. condensarea si precipitatiile. D"pa c"m am &a-"t. apa are mare raspandire in nat"ra. iar fapt"l ca este "n element deose$it de mo$il 3c!iar si s"$ forma de !eata. care pre-inta plasticitate5. prec"m si posi$ilitatea de a e%ista s"$ cele trei stari de a re are. constit"ie ar "mente care f"ndamentea-a trecerea "soara a acest"i lic!id dintr = o -ona in alta. din medi"l marin in cel terestr" si aerian. intr = o circ"latie permanenta pe ori-ontala si pe &erticala. Om"l a folosit apa in diferite scop"ri. inca din cele mai &ec!i timp"ri. La incep"t a folosit apa i-&oarelor. paraielor. ra"rilor pentr" a o $ea. pentr" a se spala. pentr" a/si prepara !rana9 c" timp"l a folosit apa pentr" transport. P"terea apei a folosit/o la incep"t la morile de apa si. ac"m. la marile !idrocentrale. Apa i/a dat om"l"i si res"rse de trai: al e. pesti. mamifere ac&atice. pesc"it"l fiind "na dintre primele indeletniciri ale om"l"i primiti&. Dar. apa are si infl"ente ne ati&e. printre care se n"mara in"ndatiile. "nele dintre ele foarte ra&e. a&and drept consecinte pierderea de &ieti omenesti. distr" erea ospodariilor. a pod"rilor. a instalatiilor electrice. De aceea. m"lte fl"&ii si ra"ri din l"me a" fost indi "ite si amena:ate pentr" a e&ita astfel de catastrofe. Pentr" o planeta sanatoasa. tre$"ie sa a&em ri:a de apa si de &iet"itoarele ac&atice. apa fiind "n medi" de &iata.

Lucrare de verificare nr. 2

1. Alegeti varianta care nu demeste o functie a radacinii: a. a$sor$tia9 $. respiratia9 c. fi%area plantei9 d. fotosinte-a. 2. Alegeti varianta care denumeste procesul prin care plantele isi obtin energia necesara cresterii si dezvoltarii: a. transpiratia9 $. a$sor$tia9 c. fotosinte-a9 d. respiratia. 3. entru fiecare functie din coloana A gasiti 3 notiuni corespunzatoare din coloana !: E%. :cel"la/mem$rana. citoplasma . n"cle". Cel"la Cirese.apa c" sar"ri minerale. petiol. mem$rana. a atatoare. cotiledon. dio%id de car$on.petale. Fr"n-a l"mina. para. stamine. dreapta. clorofila. lim$. Fr"ct sc"fie. al"na. taratoare. peri a$sor$anti. cotiledon. Floare Radacina te "ment. n"cle". ner&"ri. petale. citoplasma. ,amanta Fotosinte-a *"lpina Cel"la/men$rana. citoplasma .n"cle". Fr"n-a/petiol. lim$. ner&"ri. Fr"ct/cirese. para. al"na. Floare/petale. stamine .sepale.3mi/am permis sa ada" e" acest c"&ant. deoarece in l"crarea din c"rs este de do"a ori scris petale5 Radacina/sc"fie. peri a$sor$anti. apa c" sar"ri minerale. ,amanta/cotiledon.cotiledon.te "ment. Fotosinte-a/clorofila. l"mina. dio%id de car$on. *"lpina/a atatoare. dreapta. taratoare.

rezentati in experiment pe care l"ati realizat # din cele propuse la aplicatiile practice.

Am ales ca aplicatie practica e&identierea termonastiilor. Am folosit do"a fire de lalea de acelasi fel si le/am p"s in do"a recipiente c" apa . Un recipient a fost "mpl"t c" apa cald"ta iar celalalt c" apa rece in care am introd"s cate&a c"$"ri de !eata. D"pa "n timp lalea"a care a fost introd"sa in recipient"l c" apa cald"ta s/a desfac"t mai m"lt decat era desfac"ta initial iar cea pe care am introd"s/o in recipent"l c" apa rece s/a inc!is total.

$. Alcatuiti un eseu cu titlul%&unctiile frunzei%# dupa urmatorul plan: a. str"ct"ra fr"n-ei9 $. f"nctiile fr"n-ei9 c. importanta proceselor de fotosinte-a . respiratie si transpiratie9 d. tip"ri de n"tritie.

&U'C())LE &*U'+E)

Fr"n-a este principal"l or an &e etati& al plantei in care are loc prepararea !ranei. Alcat"irea e%terna. La ma:oritatea plantelor fr"n-a este simpla. formata din trei parti : lim$. petiol. teaca. Lim$"l este partea latita a fr"n-ei care are c"loarea &erde. deoarece cel"lele sale contin foarte m"lte cloroplaste. Fr"n-ele isi pastrea-a c"loarea &erde. daca plantele a" l"mina. *in"te la int"neric mai m"lt timp. ele se in al$enesc. Limbul este stra$at"t de niste &inisoare n"mite ner&"ri. Acestea s"nt fascic"le li$ero = lemnoase care se contin"a din t"lpina si se ramifica in fr"n-a. &orma limbului este diferita de la o planta la alta. El poate fi in forma de ac 3la molid. $rad si pin5. linie3la ra" si por"m$5. lance3la salcie5. inima3la tei5.o&al3la par5. sa eata la 3sa eata = apei 5. La "nele plante. lim$"l fr"n-ei are mar inea intrea a3la liliac59la altele este crestata sa" dintata3la tei5. La n"meroase fr"n-e aceste crestat"ri se adancesc. formand lo$i3ste:ar. &ita de &ie si artar5. Cand crestat"rile lim$"l"i s"nt foarte adanci. fiecare lo$ are o conditie proprie. Aceste fr"n-e s"nt comp"se 3fr"n-ele de ma-are. canepa. salcam. castan5. etiolul este codita care s"stine lim$"l si/l indepartea-a de t"lpina. Astfel. fr"n-ele pot sa primeasca cat mai m"lta l"mina. Unele plante a" fr"n-ele lipsite de petiol3 ra"l. por"m$"l5. (eaca este partea inferioara a petiol"l"i care se lateste si c" care fr"n-a se prinde de t"lpina. La ra" si por"m$. "nde petiol"l lipseste. teaca este foarte de-&oltata si incon:oara t"lpina de la "n nod pana aproape de nod"l "rmator. Pe lan a fr"n-ele care a" rol principal in prepararea !ranei. e%ista fr"n-e care a" s"ferit modificari si indeplinesc alte f"nctii. La dracila "nele fr"n-e s/a" transformat in spini c" rol de aparare. La ma-are. &arf"rile fr"n-elor s/a" transformat in carcei c" rol de fi%are. La ceapa. fr"n-ele din $"l$ s"nt or ane de depo-itare a "nor s"$stante de re-er&a. La plantele n"mite carni&ore. fr"n-ele s"nt ade&arate capcane pentr" prins insecte sa" alte animale mici 3la ro"a cer"l"i si la planta n"mita Nepent!es5. ,tr"ct"ra interna a fr"n-ei. O secti"ne trans&ersala prin fr"n-a scoate in e&identa "rmatoarea str"ct"ra : Do"a epiderme "na s"perioara si "na inferioara ,iezul frunzei sau mezofilul Epiderma superioara este formata dintr="n strat de cel"le strans "nite intre ele de c"loare &erde intens. Epiderma inferioara este formata dintr/"n strat de cel"le strans "nite intre ele de c"loare &erde desc!is. La ma:oritatea plantelor pe epiderma inferioara se asesc n"merosi peri care impiedica transpiratia. Pe am$ele epiderme dar mai ales pe cea inferioara se asesc cel"lele modificate n"mite stomate. - stomata este formata din do"a cel"le de forma $o$"l"i de fasole care sta" fata/n fata lasand o desc!idere n"mita osteola. Prin aceste stomate se reali-ea-a sc!im$"l de a-e intre planta si medi" si de asemenea se elimina apa. N"mar"l de stomate difera de la o planta la alta in f"nctie de conditiile de medi". La plantele pl"titoare stomatele se asesc n"mai pe epiderma s"perioara. >e-ofil"l sa" mie-"l fr"n-ei este format din tes"t f"ndamental c" cel"le distantate intre ele. spatiile fiind pline de aer. In tes"t"l f"ndamental din loc in loc se aseste

fascic"le li$ero/lemnoase. FUNC?IILE FRUN@EI Fr"n-a ;ndeplineAte trei f"nc<ii principale: fotosinte-a sa" asimilarea clorofilianB. respita<ia si transpira<ia. FO*O,IN*E@A sa" asimila<ia clorofilianB este f"nc<ia prin care fr"n-a sinteti-ea-B. c" a:"tor"l l"minii Ai al clorofilei. materii or anice care alcBt"iesc corp"l plantei. "nind dio%id"l de car$on l"at din aer c" elemente ale se&ei $r"te Ai eliminCnd apoi o%i en"l re-"ltat ;n "rma acestei sinte-e.AceastB f"nc<ie n" are loc decCt ;n cel"lele c" clorofilB Ai ;n pre-en<a l"minii 3de "nde Ai/a primit Ai n"mele de fotosinte-B5. iar rol"l principal ;n acest proces al fotosinte-ei ;l are car$on"l. element c!imic care intrB ;n constit"<ia t"t"ror s"$stan<elor or anice. Acest proces important asi "rB o n"tri<ie independentB plantelor &er-i care. din aceastB ca"-B. se mai n"mesc Ai plante a"totrofe. ,c!im$"rile de a-e ;n proces"l fotosinte-ei: Fotosinte-a constB dintr/"n lan< de de reac<ii c!imice caracteristice meta$olism"l"i. al cBror re-"ltat este formarea s"$stan<elor or anice din CO#. apB Ai sBr"ri minerale.Dn dec"rs"l acest"i proces ;ntre plantB Ai medi" se prod"ce "n sc!im$ de a-e: pe de o parte prel"area CO# din aer. iar pe de altB parte eliminarea O# care re-"ltB ;n "rma diferitelor reac<ii c!imice ce a" loc ;n cel"lele fr"n-ei. C"noscCnd sc!im$"rile de a-e ;n fr"n-B. ne p"tem da seama mai $ine despre importan<a lor ;n nen"mBratele cel"le ale fr"n-ei. "nde CO# se "neAte c" apa Ai c" sBr"rile minerale. dCnd com$ina<ii or anice comple%e. asemBnBtoare c" cele care comp"n corp"l plantei. Rol"l fotosinte-ei ;n nat"rB N"mai plantele &er-i s"nt capa$ile sB prod"cB s"$stan<e or anice. plecCnd de la s"$stan<e minerale. Animalele Ai om"l prec"m Ai "nele plante fiind lipsite de clorofilB folosesc pentr" n"tri<ia lor s"$stan<e or anice preparate de plantele &er-i.Pe de altB parte. plantele &er-i s"nt sin "ra s"rsB nat"ralB de o%i en din atmosferB. fBrB de care &ia<a n" ar fi posi$ilB. Prin proces"l de fotosinte-B. pe care ;l ;ndeplinesc plantele &er-i. ele ac"m"lea-B ener ie solarB ele ;m$o B<ind astfel cantitatea de ener ie pe care o poate folosi om"l pentr" ne&oile sale. RE,PIRA?IA este fenomen"l prin care or anismele &ii 3atCt om"l. animal"l cCt Ai planta5 ia" din aer o%i en"l Ai/l "tili-ea-B la o%idarea s"$stan<elor or anice din care re-"ltB eli$erarea ener iei necesare desfBA"rBrii proceselor &itale care a" loc ;n toate cel"lele &ii. Dn "rma acest"i proces se eliminB CO# . Fenomen"l de respira<ie este com"n Ai pentr" plante. animale Ai cCnd ;ncetea-B inter&ine moartea or anism"l"i.Respira<ia are loc ;n toate <es"t"rile &ii ale plantei. ;nsB mai intens se desfBAoarB ;n or anele Ai <es"t"rile care cresc. C"m Ai de "nde ;Ai ia" o%i en"l diferitele or ane ale plantei0 La rBdBcinB. sc!im$"l de a-e ;n proces"l respira<iei se face mai ales prin periAorii a$sor$an<i. O%i en"l este l"at din aer care pBtr"nde ;n sol. de aceea c" cCt sol"l este mai $ine aerisit. c" atCt rBdBcinile &or a&ea mai m"lt aer Ai se &or de-&olta mai $ine.

La t"lpinile tinere Ai ram"rile lor. sc!im$"l de a-e ;n respira<ie se face mai ales prin stomatele epidermei. De asemenea respirB Ai pBr<ile florii. ;n special staminele Ai pistil"l. ,emin<ele respirB c!iar cCnd se Bsesc ;n stare de &ia<B latentB. Dn moment"l ;ncol<irii respira<ia lor este foarte intensB. Plantele ac&atice ia" o%i en"l din aer di-ol&at in apa Ai tot acolo elimina CO#. ,c!im$"l de a-e se face prin epidema lipsitB de c"tic"lB. Dintre toate or anele plantelor. fr"n-ele s"nt cele mai $ine adaptate la respira<ie. Dn prim"l rCnd a" o s"prafata foarte mare. a" stomate n"meroase. iar ;n interior a" "n parenc!im lac"nos. c" spa<ii pline de aer. ;n cel"lele cBr"ia se Bsesc totdea"na l"cide. s"$stan<e care se o%idea-B "Aor. Respira<ia. "n act fi-iolo ic Fenomen"l respira<iei este foarte comple%. L"area o%i en"l"i Ai eliminarea dio%id"l"i de car$on formea-B n"mai prima Ai "ltima &eri B dintr/"n lan< de reac<ii c!imice complicate. Dn aceste reac<ii. la care ia" parte n"meroase en-ime. s"nt de radate 3descomp"se5 s"$stan<ele or anice = ;n prim"l rCnd l"cidele / din molec"lele cBrora se eli$erea-B ener ia necesarB plantelor pentr" acti&area t"t"ror proceselor &itale 3creAtere. miAcare. ;nflorire. etc.5 Respira<ia. ca orice fenomen &ital. depinde de mai m"l<i factori: "nii interni. ca &Crsta or anism"l"i. con<in"t"l ;n s"$stan<e or anice al cel"lelor etc. Ai al<ii e%terni. ca:temperat"ra. l"mina. "miditatea. dio%id"l de car$on etc. *RAN,PIRA*IA este fenomen"l prin care fr"n-a. eliminB ;n atmosferB. s"$ formB de &apori. o parte din apB pe care a a$sor$it/o prin rBdBcinB. Factorii care infl"en<ea-B proces"l de transpira<ie se pot r"pa ;n do"B cate orii: interni Ai e%tern. Factorii interni. care determinB intensitatea transpira<iei. s"nt ;n le Bt"rB c" s"prafa<a fr"n-elor Ai an"me. c" n"mBr"l stomatelor. c" po-i<ia Ai desc!iderea sa" ;nc!iderea lor. C" cCt o plantB are mai m"lte stomate pe mm# de fr"n-B. c" atCt transpirB mai m"lt. DacB do"B plante a" acelaAi n"mBr de stomate pe fr"n-B. ;nsB la "na dintre ele s"nt adCncite ;n epidermB 3ca la leandr"5. iar la alta s"nt ieAite ;n relief 3ca la do&leac5. desi "r cB ;n prim"l ca- transpira<ia este m"lt mai red"sB.De asemenea. rad"l de ;nc!idere sa" desc!idere a stomatelor infl"en<ea-B ;n mare mBs"rB cantitatea de apB e&aporatB de plantB. ,/a do&edit cB acest fenomen se datoreAte pre-en<ei sa" a$sen<ei l"co-ei din cel"lele stomatice. cantitB<ii de apB din cel"lele fr"n-ei prec"m Ai intensitB<ii l"minii ;n :"r"l plantei. Noaptea stomatele se ;nc!id. iar transpira<ia este red"sB. Diminea<a. la l"mina Ai cBld"ra solarB transpira<ia ;ncepe sB creascB. Dn orele cBld"roase ale prCn-"l"i. cCnd "miditatea aer"l"i este micB. transpira<ia atin e &alorile cele mai mari. scB-Cnd din no" seara . Factorii e%terni mai importan<i care infl"en<ea-B transpira<ia s"nt: temperat"ra. starea de "miditate a aer"l"i Ai &Cnt"rile. *emperat"ra infl"en<ea-B ;n mare mBs"rB intensitatea transpira<iei. La cBld"rB. plantele transpirB mai m"lt. iar dacB se trece peste o temperat"ra ma%imB. specificB fiecBrei plante. aceastea se ofilesc. VCnt"l. prin fapt"l cB ;ndepartea-B pBt"rile de aer mai "mede Ai le ;nloc"ieAte c" altele mai "scate. prod"ce o intensificare a transpira<iei. Rol"l transpira<iei ;n &ia<a plantei este foarte important ;ntr"cCt "A"rea-B dr"m"l se&ei $r"te din rBdBcinB spre fr"n-e. *ranspira<ia face ca

se&a $r"tB din fr"n-e sB se ;mprospBte-e mere" c" apa Ai s"$stan<ele minerale necesare pentr" sinte-a s"$stan<elor or anice. Dn -ilele cBld"roase de &arB. cCnd fr"n-ele s"nt s"p"se risc"l"i de s"pra;ncBl-ire. e&aporarea apei prin transpira<ie permite ;n contin"are a$sor$<ia de apB proaspBtB Ai rece pro&enitB din sol. Astfel. se pod"ce ec!ili$rarea temperat"rii ;n interior"l plantei. *ranspiratia plantelor are "n rol important Ai ;n circ"it"l apei ;n nat"rB. Acolo "nde &e eta<ia este a$"ndentB. mai ales deas"pra pBd"rilor. pe o ;nBl<ime de mai m"lte s"te de metri. atmosfera este aproape sat"ratB c" &apori de apB. AceAtia. condensCnd"/se. se transformB ;n nori Ai apoi ;n poaie ce cade pe pBmCnt. Apa ;Ai "rmea-B dr"m"l ei c"nosc"t. o parte se e&aporB. alta trece ;n apele c"r Btoare. dar o parte se infiltrea-B ;n pBmCnt Ai re&ine din no" ;n plantB. ad"cCnd c" ea noi sBr"ri minerale necesare sinte-ei s"$stantelor or anice. NU*RI*IA or anismelor este de trei tip"ri: a"totrofB. !eterotrofB Ai mi%otrofB. Fiecare tip de !rBnire are partic"laritB<ile sale. E%istB fiin<e care folosesc s"rse de !ranB din cele mai di&erse Ai transformB s"$stan<ele ;n diferite mod"ri. *ip"rile de n"tri<ie: N"tri<ia sa" !rBnirea este de trei tip"ri: a"totrofB 3;n ca-"l or anismelor care ;Ai o$<in s"$stan<ele or anice sinteti-Cnd"/le din s"$stan<e anor anice5. !eterotrofB 3;n ca-"l or anismelor care se !rBnesc c" s"$stan<e or anice ata sinteti-ate5 Ai mi%otrofB. care com$inB celelalte do"B tip"ri de !rBnire. N"tri<ia a"totrofB E%istB do"B tip"ri de n"tri<ie a"totrofB: fotosinteti-antB Ai c!emosinteti-antB. N"tri<ia fotosinteti-antB se reali-ea-B prin fotosinte-B. Fotosinte-a este specificB plantelor &er-i Ai al elor. E%istB do"B fa-e ale fotosinte-ei: fa-a de l"minB. ;n care are loc a$sor$<ia l"minii Ai fotoli-a apei Ai fa-a de ;nt"neric ;n care se sinteti-ea-B s"$stan<ele or anice. Fotoli-a apei repre-intB reac<ia de descomp"nere a apei ;n atomi componen<i. o%i en"l este eli$erat ;n atmosferB. iar !idro en"l este folosit la sinteti-area s"$stan<elor or anice. Al doilea tip de !rBnire a"totrofB este c!emosinte-a. C!emosinte-a pres"p"ne sinte-a s"$stan<elor or anice prin reac<ii de o%ido/red"cere ale "nor s"$stan<e anor anice. Prin c!emosinte-B se !rBnesc "nele $acterii Ai ci"perci microscopice etc. ErBnirea !eterotrofa ErBnirea !eterotrofB este specificB animalelor. ci"percilor Ai "nor plante etc. Acest tip de !rBnire este de do"B tip"ri: !rBnire para-itB Ai saprofitB. ErBnirea para-itB este specificB or anismelor care se !rBnesc c" s"$stan<e or anice o$<in"te din or anismele &ii. Or anismele care "tili-ea-B acest tip de !rBnire s"nt ma:oritatea animalelor .ci"percile para-ite. prec"m Ai "nele plante para-ite 3tor<el"l. l"poaia5. ErBnirea saprofitB este specificB or anismelor care se !rBnesc c" s"$stan<e or anice o$<in"te din cada&re. Or anisme saprofite s"nt rCma 3se !rBneAte c" !"m"s format din rest"ri de plante Ai or anisme5. prec"m Ai al<i &iermi. ci"percile c" pBlBrie. m"ce ai"rile. prec"m Ai "nele insecte. Ele a" o mare importan<B deoarece descomp"n cada&rele Ai asi "rB circ"it"l elementelor ;n nat"rB.

ErBnirea mi%otrofB ErBnirea mi%otrofB este "n tip de !rBnire care com$inB !rBnirea a"totrofB c" cea !eterotrofB. *ip"rile de !rBnire mi%otrofB s"nt semipara-itism"l. !rBnirea specificB plantelor carni&ore Ai sim$io-ele. Or anismele semipara-ite se !rBnesc prin fotosinte-B. dar spre deose$ire de alte plante care ;Ai e%tra apa Ai sBr"rile minerale din sol. ele ;Ai e%tra aceste s"$stan<e din corp"l altor plante prin rBdBcini speciali-ate ;n acest scop. n"mite !a"stori. Un e%empl" de or anism semipara-it este &Csc"l. Plantele carni&ore se !rBnesc atCt prin fotosinte-B. cCt Ai prin capt"rarea insectelor. Ele trBiesc de o$icei ;n sol"ri sBrace ;n a-ot Ai asi "rB necesar"l acest"i element prin cons"m"l de insecte. Ele pre-intB lande di esti&e. care eli$erea-B en-ime care de radea-B corp"l insectelor.

PORTOFOLIU STIINTE PROFESOR: CARMEN TICA

STUDENT: FLOREA (SOFRONIE) IOANA
AN II

UNIVERSITATATEA BUCURETI DEPARTAMENTUL CREDIS,FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI PEDAGOGIA NVFFMNTULUI PRIMAR I PRECOLAR- ID