Istorie Cls 11 Suport - de - Curs

ISTORIE Universal.
SUPORT DE CURS PENTRU CLASA a XI-a / a XII-a RP / a XI-aFR

Prof. CTLIN A!"IAR
1.EUROPA I LUMEA N SECOLUL XX (1h)
Dominaia Europi a!upra "umii
Europa "a #n$pu%u" mi"niu"ui III
1. Dominaia Europei asupra lumii
La nceputul sec. XX Europa era la apogeu- statele deineau Imperii Coloniale.
Marea Britanie avea cel mai ntins imperiu colonial; se mai adaug Frana !ermania
Belgia "landa #ortugalia $i %pania.
Coloniile $i resursele lor au devenit cu timpul motiv de con&runtare ntre statele europene
'ominaia Europei asupra lumii a nsemnat supremaia omului al( asupra teritoriilor $i
populaiilor e)traeuropene
Colonie= teritoriu sau ar lipsit de independen politic i economic,
guvernat de o alta, numit, n acest caz, metropol
*
- Identi&icai principalele puteri coloniale $i coloniile deinute de acestea n +&rica.
Politici coloniale
- Imperiul colonial &rance,- apare dup *-./ pentru a contracara !ermania. 'einea */ mil
0m1.
- Imp. Colonial (ritanic- ocupa 2 din supra&aa 3errei $i purta numele de Commonwealth.
Anglia prefer s fac comer fr s domine atunci cnd e posibil, i accept s
fac comer i s domine cnd este necesar
'orina metropolelor era de a e&icienti,a e)ploatarea economic &r a crea
instituii $i &r a ine cont de e&ectele de,astruoase asupra populaiilor indigene.
egemonia !uropei
- Hegemonie= dominaie, hegemon= conductor, dominator
- Europa se (a,a pe4 gradul ridicat de industriali,are reeaua de transporturi. +cestea erau
susinute de cr(une $i petrol care veneau din colonii n mare msur. Europenii erau
$tiutori de carte n timp ce n colonii doar */5 erau al&a(eti,ai. %perana de via n
Europa era de dou ori mai mare ca n +&rica sau +sia
- 6egemonia Europei s-a impus adeseori prin r,(oaie coloniale. 'ar stp7nirea ei avea s
se nruiasc o dat cu 8,(oaiele Mondiale.
. Erodarea dominaiei Europei
- #rimul 8,(oi Mondial a avut e&ecte grave asupra Europei. 9n sc:im( cre$te importana
+siei a %;+ $i a 8usiei.
- Consecinele economice4 re&acerea economiei <a(ia n *=>?@*=>AB
- Consecinele sociale4 pierderile omene$ti aduc societatea european n cri, se ampli&ic
naionalismul $i tendina egalitii ntre se)e.
- Consecinele &inanciare4 devalori,area monedelor. +cest lucru nu e vala(il pentru %;+ care
a mprumutat pe timpul r,(oiului maCoritatea statelor europene.
- Consecine politice4 cre$te rolul statului $i se dereglea, mecanismele democratice.
. Decolonizarea
- + &ost una din consecinele '8M $i a contri(uit la sc:im(area :rii politice a lumii.
- Coloniile cer independen dup ce au aCutat cu trupe n '8M marile puteri europene.
- Intelectualii au susinut mi$crile pentru independen.
- 9n condiiile 8,(oiului 8ece %;+ $i ;8%% susin decoloni,area pentru interese
proprii< economice $i politiceB
>
- Di-au o(inut independena4 India Birmania Indone,ia Indoc:ina +lgeria +ngola. +nul
*=E/F +nul +&ricii.
- Con&rin'a ( "a )an(un* (1+,,) a decis dreptul coloniilor la independen $i a reali,at
distincia dintre4
+ Lumea nt7iF %;+ G statele democratice
+ Lumea a II-aF ;8%% Gstatele comuniste
+ Lumea a III-aF &ostele colonii srace su(de,voltate $i suprapopulate
!. Europa nceputului de mileniu
- 'ou &enomene domin Europa a,i4
+ Construirea $i consolidarea identitii europene
+ !lo(ali,area
- Identitatea europeanF uni&icarea tuturor identitilor naionale a tradiiilor $i culturii. Ea
promovea, valori universale precum li(ertatea democraia respectarea drepturilor
omului calitatea vieii.
"eme de lucru#
1$ Citi%i te&tele de mai 'os (i transcrie%i ! consecin%e pozitive (i ! consecin%e
negative ale glo)alizrii#
+4 H;nii argumentea, c ameninIarea de a tri ntr-o societate unic integrat cu modele de
comportament social Ji cultural standardi,ate ne-ar condiIiona s m7ncm aceeaJi m7ncare
s ascultm aceeaJi mu,ic sau s privim aceleaJi &ilme indi&erent unde trim Ji care este
naIionalitatea noastr. +ceast situaIie ar nega speci&icitatea &iecrei Iri Ji ar viola dreptul
nostru de a ne (ucura de propriile noastre culturi.K< 8ui !omes 8epere. Manual de educaIie
pentru drepturile omuluiB
B 4 HCreJterea mo(ilitIii Ji comunicaIii mai rapide ne d oca,ia s mprtJim Ji s nvIm
unii de la alIii Ji de la alte culturi nvI7nd s &im mai toleranIi Ji s ne respectm mai mult.K
C4 H+ devenit deCa o(iJnuit s vor(im despre lume ca despre un sat mondial. !lo(ali,area
este asociat n general cu posi(ilitIi Ji riscuri sporite pentru comerI cooperare Ji
comunicare. 'ar adevrata provocare a glo(ali,rii rm7ne de,voltarea unei conJtiinIe
universale a crei principal valoare sunt drepturile omului democraIia pluralist Ji egalitatea
tuturor oamenilor.K < Lalter %c:Mimmer B
' H!lo(ali,area repre,int trim&ul economic al occidentului. Li(erali,area pieIelor inclusiv
circulaIia nengrdit a &lu)urilor de capital a nlesnit ptrunderea &irmelor occidentale pe
pieIe p7n de cur7nd inaccesi(ile.K < C:ristian Mititelu H!lo(ali,area Ji patriotismul
economicK articol din HEvenimentul ,ileiK B
N
$ Citi%i cu aten%ie urmtoarea list* ea cuprinde cauze ale migra%iilor
contemporane
- OomaC crescut; r,(oi civil; cerere de m7n de lucru; educaIie mai (un; li(ertatea de
e)primare; teama de persecuIii din motive religioase politice sau etnice; sluC(e mai (ine
pltite; siguranIa dat de sistemul legislativ; :ran su&icient pentru toat lumea; srcie;
puIine Janse pentru o viaI decent; suprapopulare; r,(oi cu un stat vecin;
*. %electaIi din list dou cau,e cu caracter economic Ji dou cau,e cu caracter politic.
>. %electaIi din list dou cau,e care determin migraIia &orIat.
!$ +rezentai situaia politic i economic actual a unei ,oste colonii din -,rica
,olosind in,ormaii din pres sau de pe internet.
-.UNIUNEA EUROPEAN. DE LA U/OPIE LA NECESI/A/E
(0h)
1n2a Uniunii Europn3( "a i( "a ra"i%a%
E4%in(ra Uniunii Europn (up5 pr56u7ira
$omuni!mu"ui
Europa $on%mporan58 uni%a%9 (i:r!i%a%9 in%*rar
;niunea Europeana este un grup de >. de tari mem(recare au decis sa guverne,e in comun
pentru ca natiunile lor sa ai(a o viata mai sigura si mai prospera.
C8"P"L"!IE4
*=?E-Mentinerea pacii intre invingatori si invinsi.
*=A/-'eclaratia %c:umann.In&iintarea ;E.
*=A.-Belgia Franta "landa si 8F. !ermana au semnat 3ratatele de la 8oma.
*=E/-+ luat &iinta +sociatia Europeana a Li(erului %c:im(<EF3+B.
*=E--%e pun (a,ele ;niunii vamale.
*=.=-#rimele alegeri directe pentru #arlamentul European.Este creat sistemul monetar.
*=-E-Mem(rii CEE semnea,a +ctul ;nic European.
?
*=-=-Caderea Cortinei de Fier.8euni&icarea !ermaniei.
*==>-%emnarea 3ratatului de la Maastric:t prin care Comunitatea devine ;E.
*==.-%emnarea 3ratatului de la +msterdam cu scopul re&ormarii institutiilor ;niunii.
>//*-%emnarea 3ratatului de la Pisa.
Componn%" UE;
#arlamentul European.
Comisia Europeana.
Consiliul ;E.
Curtea de Qustitie.
Curtea de Conturi.
Consiliul European.
Par"amn%u" Europan
#arlamentul European 4 este vocea poporuluiRRinstitutia democratica ce repre,inta
cetatenii statelor mem(re.El sustine drepturile cetatenilor are atri(utii legislative si de
monitori,are si adopta propunerile puterii e)ecutive.In pre,ent #arlamentul are .A- de
mem(rii&iind cel mai numeros organism european multinational.La &iecare A ani au loc
alegeripentru sta(ilirea repre,entantilor celor > camere ale #arlamentului.
Comi!ia Europana
Comisia Europeana 4organismul e)ecutiv al ;E-un &el de guvern.Comisia este si &orta
politicaRR a ;niunii4ea asigura respectarea de catre guvernele nationale a normelor ;E.Ea
are puterea de a aduce guvernele nationale in &ata Curtii de Qustitie .#resedintele actual al
CE este Qose Manuel Barroso<#ortugaliaB si conduce o ec:ipa de >E de comisari.Fiecare
comisar are un mandat de A ani.#entru CE lucrea,a apro) >>./// de persoane pe langa
care se mai adauga si N/// de translatori.
Con!i"iu" UE
Cel mai important organism deci,ional al ;E il constituie Consiliul European.Impreuna cu
#arlamentul European apro(a legile precum si de,(aterea pro(lemelor atat de interes
national cat si pe plan european.Consiliul cu sediul la Bru)elles poate amendaadopta
respinge propunerile de legi &acute de Comisie.
Cur%a ( <u!%i%i
Legile pot &i interpretate di&erit.Curtea tre(uie sa asigure interpretarea si aplicarea lor
corecta in intreaga ;niune Europeana.+re sediul la Lu)em(urg si este &ormata din cate un
A
Cudecator numit de &iecare dintre statele mem(re pe o perioada de E ani.'eci,iile Curtii
sunt de&initive si irevoca(ile si nu pot &i atacate in nici un stat mem(ru.
Cur%a ( Con%uri
;niunea Europeana este &inantata din (anii contri(ua(ililor.Ei au dreptul sa stie daca (anii
lor sunt c:eltuiti corect.Curtea tre(uie sa veri&ice daca sunt respectate normeel si
regulamentele (ugetare comunitareea pu(lica anual un raport cu privire la modul in care
sunt c:eltuiti (anii.
Con!i"iu" Europan
Consilul European4 este alcatuit din presedintii sau prim-ministrii statelor mem(re.%e
reuneste de cel putin > ori pe an<%ummit ;EB pentru a discuta viitorul ;E.Fiecare mem(ru
al ;E preia pentru E luni presedentia Consiliului.
/tatele mem)re 0E#
*B BEL!I+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Bru)elles
Lim(a o&icialS4 olande,S &rance,S germanS
%istem politic4 monar:ie constituIionalS
-rege4 +l(ert al II-lea
-prim-ministru4 !uT Uer:o&stadt
%upra&aIS 4 N/.A*/ 0m 1
#opulaIie totalS4 */.??A.-A> loc.
MonedS4 euro
/curt istoric
'iverse naIiuni Ji culturi au ocupat teritoriul de ast,i al 8egatului Belgiei de la celIi Ji
romani p7n la &rance,i Ji olande,i. "riginea numelui su st n primii locuitori <(elgieniiB
despre care Iulius Ce,ar &cea re&erire pe c7nd socotea campaniile sale din !alia. La
pr(uJirea Imperiului 8oman &rancii au preluat teritoriul Ji odat cu trecerea timpului
regiunea a aCuns s &ie parte din Vrile de Qos p7n la r,(oiul su de independenI
<*-N/B des&Jurat su( auspiciile &rance,ilor. 'up o scurt perioad de intervenIie
internaIional n regiune pentru a se evita ane)area sa la FranIa 8egatul ;nit a propus ca
noua Iar s &ie condus de o cas regal dintr-o Iar terI suger7nd-ul pe ducele Leopold
E
de %a)e-Co(urg !ermania care se va trans&orma n regele Leopold I al Belgiei. 9n secolul
XX se declar neutr ns datorit invadrii sale n timpul celor dou r,(oaie mondiale
decide s nc:eie politica sa e)tern paci&ist Ji s adere la P+3".
Cultur
Biserica maCoritar este catolic <.A5B urmat de Biserica #rotestant ;nit. Islamul Ji
iudaismul sunt de asemenea recunoscute. Cultele recunoscute sunt &inanIate de ctre
stat. Criteriul con&esional a &ost una dintre cau,ele care au provocat independenIa sa &aI
de Vrile de Qos <preponderent protestanteB. Vara este cunoscut la nivel internaIional
pentru (erea sa Ji pentru ciocolat. Cel mai popular sport este &ot(alul urmat de
picioroange <Ma Wles sc:aessesX &r Wles Yc:assesXB un sport al oraJului Pamur.

>B !E8M+PI+
"ate #eografice
Capitala4 Berlin
Lim(a o&icialS4 germana
%istem politic4 repu(lic &ederal
-preJedinte4 6orst Z[:ler
-cancelar4 +ngela Mar0el
%upra&aIS4 NA..->* 0m 1
#opulaIie totalS4 loc.
MonedS4 euro
$curt istoric
9n urma celui de-al 'oilea 8,(oi Mondial !ermania inclusiv Berlinul au &ost mprIite n
patru sectoare controlate de ctre FranIa ;8%% 8egatul ;nit Ji %tatele ;nite. +ceast
mprIire a culminat prin constituirea pe teritoriul !ermaniei a dou state germane4 partea
de apus s-a numit 8epu(lica Federal !ermania <8F! !ermania de Uest sau
Bundesrepu(li0 'eutsc:landB iar partea de rsrit orientat spre ;8%% s-a numit
8epu(lica 'emocrat !erman <8'! ''8 !ermania de Est sau de 8sritB.
!ermania de vest Ji-a recuperat rapid nivelul de dinaintea r,(oiului devenind o putere
economic important a Europei. 9n *==/ dup cderea comunismului n Europa cele
dou state germane s-au reuni&icat prin aceea c landurile &ostei 8'! au aderat o&icial la
8F! adopt7nd (ine-nIeles Ji constituIia 8F!. 3ratatul care a de&init aceast reuni&icare se
numeJte \'oi #lus #atru\ <a &ost nc:eiat de ctre cele dou state germane Ji cele patru
puteri care deIineau suveranitatea asupra ntregii !ermanii4 %;+ Marea Britanie FranIa Ji
;8%%B.
.
%tatul unit este acum una dintre cele mai importante Iri din ;niunea European Ji din
lume.
Cultura
Contri(uIiile germane la cultura mondial sunt numeroase. !ermania a &ost locul de
naJtere al unor renumiIi compo,itori precum LudMig van Beet:oven Qo:ann %e(astian
Bac: Qo:annes Bra:ms Ji 8ic:ard Lagner; poeIi precum Qo:ann Lol&gang von !oet:e Ji
Friedric: %c:iller; &iloso&i ca Immanuel Zant !eorg 6egel Zarl Mar) sau Friedric:
Piet,sc:e; de asemenea oameni de JtiinI de cali(rul lui +l(ert Einstein sau Ma) #lanc0.
" mic selecIie de aspecte culturale speci&ice4
Mu,ica !ermaniei
Bundesliga
"0to(er&est
NBF8+P]+
Date 1eogra,ice
Capitala4 #aris
Lim(a o&icialS4 &rance,
%istem politic4 repu(lic parlamentar
-preJedinte4 Picolas %ar0o,T
-prim-ministru4 Fran^ois Fillon
%upra&aIS 4 E.?.-?N 0m 1
#opulaIie totalS4 E>.EE>.-?> loc.
MonedS4 euro
2ran%a dup al doilea rz)oi mondial
9n urma celui de al doilea r,(oi mondial din data de >. octom(rie *=?E intr n vigoare
cea de-+ #atra 8epu(lic France, &ondat dup principiile celei de a treia repu(lici.
Insta(ilitatea guvernamental datorat regimului puternic parlamentar cu un numr mare
de partide precum Ji pro(lemele din Imperiul Colonial su( &orma r,(oaielor din Indoc:ina
Ji din +lgeria au condus la o cri, ce a necesitat sc:im(area constituIiei. 9n ciuda aceste
insta(ilitIi Ji a sc:im(rilor &recvente de guverne FranIa a mani&estat o coerenI
puternic n ceea ce a nsemnat construcIia european &iind printre principalii susIintori
ai ComunitIii Europene a Cr(unelui Ji "Ielului Ji apoi a 3ratatului de la 8oma ce a pus
(a,ele #ieIei Comune. 'e asemenea de,voltarea industriei nucleare a permis FranIei s
des&Joare o politic independent n anii *=E/.
-
ConstituIia celei de-a cincea repu(lici &rance,e din *=A- redactat su( in&luenIa lui
C:arles de !aulle pune (a,ele unui sistem parlamentar ce se va dovedi mai sta(il dec7t
precedentul. ;lterior constituIia este modi&icat Ji puterile preJedintelui sunt sporite ast&el
nc7t repu(lica este considerat ca &iind semi-pre,idenIial. 8evoltele din mai *=E- au
avut importante consecinIe asupra situaIiei social-economice Ji culturale din FranIa. 'in
anii *=A/ reconcilierea Ji apoi cooperarea cu !ermania i-au permis FranIei s Coace un rol
important n cadrul construcIiei europene aceasta n ciuda respingerii 3ratatului
ConstituIional European n mai >//A &iind considerat o Iar parti,an conceptului de o
;niune European puternic integrat din punct de vedere politic.
Cultura
Cultura &rance, este (ogat diversi&icat Ji vec:e Ji re&lect culturile sale regionale Ji
in&luenIa numeroaselor valuri de imigraIie de-a lungul timpului. #arisul capitala sa este
numit Ji "raJul Luminilor <&rance, la Uille lumi_reB a &ost de-a lungul timpului un
important centru cultural g,duind artiJti de toate originile &iind actualmente oraJul care
adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume <mu,ee plate cldiri
Ji alteleB. 9n plus aceste situri sunt consacrate unei mari varietIi de teme.
Locul de naJtere al carte,ianismului Ji al %ecolului Luminilor cultura &rance, a lsat
moJtenire lumii lim(a diplomaIilor o anumit concepIie universal asupra omului <uneori
considerat &ranco-centristB numeroase reali,ri te:nice Ji medicale Ji o art de a trii
ancestral. Locul de naJtere al cinematogra&iei Ji un susIintor &ervent al e)cepIiei
culturale FranIa a de,voltat o industrie cinematogra&ic de calitate una dintre puIinele
industrii cinematogra&ice europene ce pot re,ista maJinii :ollTMoodiene.
Cultura &rance, este unul dintre principalele liante ale "rgani,aIiei InternaIionale a
Franco&oniei care reuneJte diversele Iri care au a&initIi culturale Ji care au &ost puternic
in&luenIate de-a lungul timpului de cultura &rance,.
Cultura &rance, este repre,entat de4 sculptur pictur ar:itectur mu,ic literatur
cinema (uctrie .
?B I3+LI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 8oma
Lim(a o&icialS4 italiana
-preJedinte4 !eorgio Papolitane
-prim-ministru4 8omano #rodi
%upra&aIS 4 N/*.>N/ 0m 1
=
#opulaIie totalS4 A-..A*..** loc.
MonedS4 euro
/curt istoric
Istoria Italiei este pro(a(il cea mai important n privinIa de,voltrii culturale Ji a
de,voltrii sociale din mediteran. Vara a &ost o ga,d pentru importante activitIi n
timpurile preistorice Ji de aceea spturi ar:eologice pot &i gsite n multe regiuni4 La,io
Ji 3oscana ;m(ria Ji Basilicata. 'up Magna !raecia Civili,aIia etrusc Ji Imperiul
8oman care a venit s domine acest parte a lumii au urmat Evul Mediu ;manismul Ji
8enaJterea care au aCutat mai apoi la &ormarea &ilo,o&iei Ji artei europene. "raJul 8oma
conIine unele dintre cele mai importante e)emple de Baroc.
Italia n era modern a devenit un stat-naIiune e&ectiv - pe *. martie *-E* - c7nd statele
peninsulei Ji Cele dou %icilii au &ost unite de ctre regele Uictor Emmanuel II din dinastia
de %avoia. +r:itectul uni&icaIiei italiene oricum a &ost Contele Camillo Benso di Cavour
primul ministru al lui Uictor Emmanuel. 8oma nsJi a r7mas un deceniu su( #apalitate
devenind parte a 8egatului Italiei doar pe >/ septem(rie *-./ data &inal a uni&icrii
italiene. Uaticanul este acum o enclav independent nconCurat de Italia ca Ji %an
Marino.
Italia particip alturi de +ntant n primul r,(oi mondial.
'ictatura &ascist a lui Benito Mussolini care a nceput n *=>> a condus la o alianI
de,astroas cu !ermania Ji cu Qaponia numit +)a Berlin-8oma-3o0io <#uterile +)eiB Ji la
n&r7ngerea ultimativ a Italiei n cel de-al doilea r,(oi mondial. #e > iunie *=?E un
re&erendum asupra monar:iei a re,ultat n sta(ilirea 8epu(licii Italiene care a dus la
adoptarea unei noi constituIii pe * ianuarie *=?-. Mem(rii &amiliei regale au &ost trimiJi n
e)il datorit asocierii lor cu regimul &ascist.
Italia a &ost mem(r &ondatoare a P+3" Ji a ;niunii Europene Ji s-a alturat grupului de
creJtere a uni&icrii politice Ji monetare din Europa de Uest inclu,7nd introducerea Euro n
*===.
Cultura
MiJcrile artistice ale 8enaJterii Ji (arocului a aprut n Italia ntre secolele al *?-lea Ji al
*A-lea respectiv la s&7rJitul secolului al *E-lea determin7nd o adevrat revoluIie
artistic n Italia mai nt7i n Europa ulterior Ji apoi n ntreaga lume.
!enurile literare care au n&lorit n Italia aJa cum sunt poe,ia lui #etrarca 3asso Ji a lui
+riosto respectiv pro,a lui 'ante Boccaccio Mac:iavelli Ji a lui Castiglione au e)ercitat o
in&luenI dura(il n de,voltarea culturii vestice la &el ca Ji pictura sculptura Ji
ar:itectura la care au contri(uit artiJti e)traordinari ca Leonardo da Uinci 8a&&aello
Botticelli Fra +ngelico Ji Mic:elangelo.
In&luenIa mu,ical a compo,itorilor italiani ai epocii (aroce precum Monteverdi #alestrina
Ji Uivaldi s-a dovedit a &i remarca(il. Mai t7r,iu n secolul al *=-lea opera romantic
*/
italian <gen mu,ical \inventat\ de asemenea de italieniB a e)celat datorit compo,itorilor
!ioacc:ino 8ossini !iuseppe Uerdi Ji !iacomo #uccini.
+rtiJtii scriitorii regi,orii ar:itecIii compo,itorii Ji designerii contemporani italieni
contri(uie semni&icativ la cultura vestic.
Fot(alul este principalul sport naIional. Italia a c7Jtigat Cupa Mondial de Fot(al de patru
ori4 n *=N? *=N- *=-> Ji >//E. %eria + a campionatului italian de &ot(al a dat unii dintre
cei mai (uni Cuctori de &ot(al la nivel mondial. Cele mai cunoscute ec:ipe sunt +.C. Milan
Ji Inter Milano FC din Milano +.%. 8oma Ji %.%. La,io din 8oma Quventus din 3orino Ji
Fiorentina din FlorenIa.
AB L;XEMB;8!
Date 1eogra,ice
Capitala4 Lu)em(urg
Lim(a o&icial4 lu)em(urg:e, &rance, german
%istem politic4 monar:ie constituIional
-marele duce4 Marele 'uce 6enric
-prim-ministru4 Qean-Claude Qunc0er
%upra&aI 4 >.A-E 0m 1
#opulaIie total4 ?E-.A.* loc.
Moned4 euro
/curt istoric
Istoria nregistrat a Marelui 'ucat al Lu)em(urgului ncepe odat cu construcIia
Castelului Lu)em(urg n anul =EN. 9n Curul acestei &ortreIe s-a de,voltat treptat un oraJ
care a devenit centrul unui stat mic dar important. 9n *?N. a avut loc o cri, &amilia
conductoare neav7nd moJtenitori legitimi pentru tron. 9n secolele urmtoare &ortreaIa
Lu)em(urg a &ost n mod constant mrit Ji ntrit de cei care au ocupat-o ntre alIii
Bour(onii 6a(s(urgii 6o:en,ollernii Ji &rance,ii. C:iar Ji dup n&r7ngerea lui Papoleon n
*-*A c7nd Congresul de la Uiena a con&erit autonomie &ormal Lu)em(urgului Iara a
devenit o(iectul unei dispute ntre #rusia Ji "landa.
8evoluIia (elgian dintre *-N/`*-N= a nCumtIit teritoriul Lu)em(urgului atunci c7nd
partea vestic a Irii pur &ranco&on a &ost trans&erat Belgiei. IndependenIa
Lu)em(urgului a &ost con&irmat apoi n *-N= dar nu a &ost rati&icat &ormal dec7t n
*-E. dup ce cri,a lu)em(urg:e, aproape a dus la un r,(oi ntre #rusia Ji FranIa. 9n
acelaJi an *-N= Lu)em(urg s-a alturat Con&ederaIiei germane.
**
8egele "landei a rmas Je&ul de stat al Lu)em(urgului cu titlul de mare duce al
Lu)em(urgului p7n n *-=/. La moartea lui Lil:elm al III-lea tronul "landei a revenit
&iicei sale Lil:elmina iar Lu)em(urg <pe tronul cruia nu puteau sta &emei <ve,i Legea
%alicBB i-a &ost dat lui +dolp: de Passau-Leil(urg.
Lu)em(urg a &ost invadat Ji ocupat de !ermania n timpul primului r,(oi mondial Ji al
celui de-al doilea r,(oi mondial. 9n *=?> Lu)em(urgul a &ost o&icial ane)at de +l treilea
8eic:.
9n timpul celui de-al doilea r,(oi mondial Lu)em(urg Ji-a a(andonat politica de
neutralitate altur7ndu-se +liaIilor n lupta mpotriva !ermaniei. !uvernul su n e)il la
Londra a &ormat un mic grup de voluntari care au participat la inva,ia Pormandiei. +
devenit un mem(ru &ondator al P+3" Ji al "P; n *=?E. 9n *=A. Lu)em(urg a devenit
unul dintre cele Jase state &ondatoare a ComunitIii Economice Europene <devenit apoi
;niunea EuropeanB Ji n *=== s-a alturat Irilor care au adoptat moneda unic euro.
Mai multe organisme europene Ji au sediul n Lu)em(urg.
EB "L+P'+
Date 1eogra,ice
Capitala4 +msterdam
Lim(a o&icial4 olande, &ri,ian
-rege4 Beatri)
-prim-ministru4 Qean #eter Bal0enende
%upra&aI 4 ?*.A>E 0m 1
#opulaIie total4 *E.*NA.==> loc.
Moned4 euro
/curt istoric
%u( Carol auintul mprat al %&7ntului Imperiu 8oman Ji rege al %paniei regiunea &ace
parte din cele *. provincii ale Vrilor de Qos care includeau Ji Belgia actual. 'up ce Ji-a
o(Iinut independenIa &aI de %pania n *E?- "landa a devenit o mare putere maritim Ji
economic n secolul XUII. +ceast perioad n timpul creia "landa Ji-a creat colonii Ji
dependenIe n lume este cunoscut ca Ji secolul de aur.
'up ce a &ost integrat n Imperiul France, de Papoleon a &ost creat un regat olande,
mpreun cu Belgia Ji Lu)em(urg n *-*A. Belgienii au devenit independenIi ncep7nd cu
*-N/ ca Ji lu)em(urg:e,ii.
*>
.B '+PEM+8C+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Copen:aga
Lim(a o&icial4 dane,
-regin4 Margareta a II-a
-prim-ministru4 +ndres Fog: 8asmussen
%upra&aI 4 ?N./=? 0m 1
#opulaIie total4 A.??../-? loc.
Moned4 coroana dane,
/curt istoric
'up al doilea r,(oi din %c:lesMig <n dane,4 %lesvigB n *-E? 'anemarca a &ost &orIat
s cede,e %c:lesMig-6olstein #rusiei n&r7ngere ce a marcat pentru totdeauna identitatea
naIional dane,. 'in acest moment 'anemarca a adoptat o politic de neutralitate
rm7n7nd prin urmare neutr in timpul primului r,(oi mondial. 9n urma n&r7ngerii
!ermaniei 'anemarcei i s-a o&erit de ctre puterile de la Uersailles returnarea provinciilor
%c:lesMig-6olstein. 3em7ndu-de de atitudinea revanJard german 'anemarca a re&u,at
6olstein Ji a insistat asupra organi,rii unui ple(iscit n ceea ce priveJte returnarea
provinciei %c:lesMig. 9n *=>/ n urma ple(iscitului %c:lesMigul de nord a reintrat n
componenIa 'anemarcei.
9n ciuda continuei neutralitIi 'anemarca a &ost invadat de !ermania <"peraIiunea
Leserb(ungB pe = aprilie *=?/. 'eJi i s-a acordat iniIial autonomie <p7n n *=?N din
cau,a unei &oarte active miJcri de re,istenIB 'anemarca a rmas ocupat militar de-a
lungul ntregului r,(oi. 'ane,ii au avut o puternic simpatie pentru cau,a aliat; *=// de
o&iIeri de poliIie dane,i au &ost arestaIi de ctre !estapo Ji trimiJi su( pa, pentru a &i
deIinuIi la Buc:enMald. 'up r,(oi 'anemarca a devenit unul dintre mem(rii &ondatori
ai P+3" Ji n *=.N s-a alturat ComunitIii Economice Europene <mai t7r,iu ;niunea
EuropeanB.
Cultura
#ro(a(il cel mai &aimos dane, este de &apt un personaC literar engle,4 6amlet personaCul
piesei cu acelaJi nume de Lilliam %:a0espeare al crui decor este castelul real Zron(org
n 6elsingcr la nord de Copen:aga. ;n alt dane, (inecunoscut este 6ans C:ristian
+ndersen cunoscut n 'anemarca drept 6. C. +ndersen un autor cunoscut mai ales
pentru poveJtile sale pentru copii precum Poile straie ale mpratului Mica siren Ji
8IuJca cea ur7t.
*N
-B I8L+P'+
Date 1eogra,ice
Capitala4 'u(lin
Lim(a o&icial4 irlande, engle,
-preJedinte4 MarT Mc+leese
-prim-ministru4 #art:aldn e :Eac:t:airn
%upra&aI 4 ./.>-/ 0m 1
#opulaIie total4 N.=E=.AA- loc.
Moned4 euro
/curt istoric
In trecut Irlanda a &ost mult timp un tinut enigmatic considerat de multi o simpla legenda
si se spune ca romanii au renuntat la o potentiala coloni,are din cau,a unor asemenea
povesti dar mai ales pentru ca se stia ca vremea nu este deloc prietenoasa. 'e &apt nici
romanii nu stiau e)act unde se gaseste aceasta tara cre,and ca este la vest de coastele
%paniei.
Celtii din Irlanda au continuat sa venere,e soarele pana cand au &ost convertiti la
crestinism in secolul U de catre %& #atric0 despre care povestile locale spun ca a scapat
Irlanda si de serpi. Inva,iile vi0inge din secolul IX urmate de cea a norman,ilor in secolul
XII au repre,entat momente esentiale ale istoriei tarii. Britanicii au inceput din secolul XUII
o campanie sustinuta de in&rangere si coloni,are a tarii dar va dura mai (ine de un secol
pana cand acest lucru a &ost dus la (un s&arsit. +(ia in *-/* Irlanda devenea parte a Marii
Britanii prin +ctul ;nirii. Foametea din *-?A - *-?= dar mai ales revoltele din *=*E sunt
alte momente-c:eie din Istoria Irlanda. In *=>* dupa un scurt ra,(oi civil a luat &iinta
%tatul Irlande, Li(er un dominion al Imperiului Britanic cu guvernare autonoma. 'ar sase
comitate a&late in nord si avand o populatie maCoritar protestanta au ramas su( stapanire
(ritanica. Poul stat a adoptat in *=NE o Constitutie repu(licana si a primit numele de Eire.
In timpul celui de al doilea ra,(oi mondial si-a pastrat neutralitate iar in *=?= a devenit
8epu(lica Irlanda retragandu-se o&icial din CommonMealt:. In *=.N Irlanda a devenit
mem(ru al Comunitatii Economice Europene asta,i ;niunea Europeana.
=B 8E!+3;L ;PI3
Date 1eogra,ice
Capitala4 Londra
*?
Lim(a o&icial4 engle,
-regina4 Elisa(eta a II-a
-prim-ministru4 !ordon BroMn
%upra&aI 4 >??.->/ 0m 1
#opulaIie total4 E/.>/=.A// loc.
Moned4 lira sterlin
/curt istoric
'e la nceputul secolului al XX-lea in&luenIa (ritanic s-a diminuat constant. +l doilea
r,(oi mondial a adus pe lng serioase pro(leme economice Ji de,mem(rarea
Imperiului prin separarea coloniilor n state independente. +ceasta a condus la
reinventarea 8egatului ;nit ca un stat european modern Ji prosper.
8egatul ;nit este mem(ru al ComunitIii Economice Europene din *=.N ns atitudinea
(ritanicilor &aI de piaIa unic european este mai degra( re,ervat. 8egatul ;nit nc
re&u, adoptarea monedei euro iar euroscepticismul se menIine la cote ridicate.
8e&orma politic n 8egatul ;nit este n plin des&Jurare. 9n *==. a &ost recreat
#arlamentul regional scoIian iar n *=== s-au n&iinIat #arlamente n Vara !alilor Ji Irlanda
de Pord. Monar:ia se (ucur n continuare de popularitate n vreme ce repu(licanii adun
ntre *A5 Ji >A5 popularitate.
8egatul ;nit este mem(ru n CommonMealt: mem(ru permanent n Consiliul de
%ecuritate al "P; Ji de asemenea un mem(ru c:eie al P+3". Este de asemenea una
dintre puIinele puteri nucleare <? su(marine clasa Uanguard cu N-? de &ocoase
termonucleare MI8U pe rac:ete 3rident IIB.
Cultura
9n 8egatul ;nit se a&l dou dintre cele mai vec:i Ji mai cele(re universitIi ale lumii
")&ord Ji Cam(ridge. 8egatul a dat lumii mulIi savanIi Ji ingineri strluciIi precum %ir
Isaac PeMton C:arles 'arMin Mic:ael FaradaT #aul 'irac sau Isam(ard Zingdom Brunel;
invenIii precum motor cu a(uri motorul cu com(ustie intern locomotiva costumul
vaccinul vasele din cristal televi,iunea radioul tele&onul :overcra&t-ul Ji au originea n
8egatul ;nit.
Lilliam %:a0espeare'ramaturgul Lilliam %:a0espeare este considerat cel mai cele(ru
scriitor al lumii. +lIi autori prestigioJi au &ost surorile Brontf <C:arlotte EmilT Ji +nneB
Qane +usten Q. Z. 8oMling +gat:a C:ristie Q. 8. 8. 3ol0ien Ji C:arles 'ic0ens. #oeIi
importanIi sunt !eorge !ordon BTron 8o(ert Burns Lord 3ennTson 3:omas 6ardT
Lilliam Bla0e sau 'Tlan 3:omas. Ue,i Ji Literatur engle,.
*A
'in 8egatul ;nit au provenit compo,itorii Lilliam BTrd Qo:n 3averner 3:omas 3allis Ji
6enrT #urcell din secolele XUI-XUII iar mai recent %ir EdMard Elgar %ir +rt:ur %ullivan
8alp: Uaug:an Lilliams sau BenCamin Britten.
*/B !8ECI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 +tena
Lim(a o&icial4 greac
-preJedinte4 Zarolos #apoulias
-prim-ministru4 Zgstas Zaramanlhs
%upra&aI 4 *NE.==/ 0m 1
#opulaIie total4 */.EEA.=-= loc.
Moned4 euro
/curt istoric
Vrmurile Mrii Egee au v,ut de,voltarea primelor civili,aIii europene Ji anume cele ale
minoanilor Ji miceenilor. 'up ce acestea au nceput s cad a urmat o Er Peagr p7n
n -*/ .6r. c7nd a aprut o nou civili,aIie elen. + &ost !recia oraJelor-state care
sta(ilea colonii n Mediteran care re,ista inva,iilor perJilor Ji a crei cultur va &i (a,a
civili,aIiei elene dup cderea imperiului lui +le)andru cel Mare <rege al MacedonieiB.
+ceast cultur a avut o in&luenI maCor asupra romanilor care deJi au reuJit s treac
de armata greceasc dec,ut n *E- .6r. au &ost cuceriIi ei nJiJi de civili,aIie. #e c7nd
era o provincie a Imperiului 8oman !recia domina cultura Mediteranei de est iar c7nd
imperiul s-a mprIit n dou Imperiul 8oman de 8srit sau Bi,antin cu centrul la
Constantinopol a primit o natur greceasc. 'in secolul IU p7n n secolul XU Imperiul
8oman de 8srit a supravieIuit atacurilor din vest Ji din est p7n c7nd pe >= mai *?AN
Constantinopulul a c,ut n &aIa otomanilor.
'omnia otoman se va pstra p7n n *->* c7nd grecii Ji declar independenIa. 'up
nc:eierea 8,(oiului !rec de IndependeI n *->- !recia alege calea unei monar:ii
<*-NNB. 9n secolul XIX Ji la nceputul secolului XX !recia ncearc s-Ji nsuJeasc
populaIia vor(itoare de greac din Imperiul "toman cresc7nd ncetul cu ncetul n teritoriu
Ji populaIie p7n n *=?. c7nd aCuge la mrimea sa de ast,i.
'up cel de-al doilea r,(oi mondial !recia a trecut printr-un r,(oi civil ce a durat p7n
n *=?= dup care a aderat la P+3" n *=A>. #e >* aprilie *=E. armata a preluat puterea
n urma unei lovituri de stat &orm7nd aJa-numitul 8egim al Coloneilor. 9n *=.N regimul a
*E
a(olit monar:ia greac. #ro(lema Ciprului a dus la pr(uJirea dictaturii militare n *=.? Ji
la sta(ilirea unei repu(lici democratice n *=.A dup un ple(iscit. !recia a aderat la
;niunea European n *=-* Ji a adoptat euro ca moned n >//* <ve,i Monedele euro
greceJtiB.
Cultura
Cultura !reciei a evoluat de-a lungul a mii de ani av7nd rdcini puternice n civili,aIiile
sale precursoare miceene Ji minoene continu7nd cu aJa-,isa civili,aIie a \!reciei clasice\
in&luenIat Ji puternic in&luenI7nd cultural Imperiul 8oman respectiv penetr7nd p7n n
vremurile 8enaJterii prin Imperiul Bi,antin pentru ca s renasc dup perioada dominaIiei
Imperiului "toman prin r,(oiul purtat pentru cucerirea independenIei Ji crearea statului
modern grec.
**B %#+PI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Madrid
Lim(a o&icial4 spaniol<catalan galician (ascB
-rege4 Quan Carlos I
-prim-ministru4 QosY Luis 8odrhgue, iapatero
%upra&aI 4 A/?..-> 0m 1
#opulaIie total4 ??.*/-.*A/ loc.
Moned4 euro
/curt istoric
9n anii *=E/ Ji anii *=./ %pania a &ost trans&ormat gradual ntr-o economie industrial
modern cu un sector de turism n creJtere. 'up moartea dictatorului !eneralul Franco n
noiem(rie *=.A succesorul su desemnat personal #rinIul Quan Carlos Ji-a asumat titlurile
de rege Ji de conductor al statului. El a Cucat un rol important n g:idarea %paniei spre un
stat democratic modern mai ales n opo,iIia unei ncercri de coup djetat n *=-*. %pania
a aderat la "3+P n *=-> Ji a devenit mem(r a ;niunii Europene n *=-E. 'up moartea
lui Franco vec:ilor naIionalitIi istorice - Vara Bascilor Catalonia Ji !alicia - li s-a dat o
autonomie mare care s-a e)tins spre toate regiunile spaniole.
Cultura
Cultura spaniol s-a mani&estat in pictur < #a(lo #icasso 'iego Ueld,kue, %alvador
'alhBin ar:itectur <+ntoni !audh %antiago CalatravaB literatur <Miguel de Cervantes
+rturo #Yre,-8everte Manuel Ud,kue, Montal(dn Qorge %emprln Federico !archa Lorca
FYli) Lope de Uega Camilo QosY Cela #ascual Mado, I(ame,B cinematogra&ie <Luis Bumuel
*.
#edro +lmodgvar +leCandro +mend(arB Ji mu,ic <Isaac +l(Yni, Manuel de Falla Enrikue
!ranados Qoakuhn 3urina B.
*>B #"83;!+LI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Lisa(ona
Lim(a o&icial4 portug:e,
-preJedinte4 +ni(al Cavaco %ilva
-prim-ministru4 QosY %gcrates
%upra&aI 4 =>.N=* 0m 1
#opulaIie total4 */.E/A.-./ loc.
Moned4 euro
/curt istoric
'up perioada ei de glorie mondial din secolele XU-XUI #ortugalia a pierdut mult din
(unstarea sa prin distrugerea Lisa(onei ntr-un cutremur din anul *.AA prin ocuparea sa
n timpul 8,(oaielor Papoleoniene Ji prin pierderea coloniei sale Bra,ilia n *->>.
8evoluIia din *=*/ a distrus monar:ia portug:e, iniIiind o perioad de repu(licanism
:aotic <#rima 8epu(licB. 9n *=>E o lovitur de stat naIionalist militar a iniIiat o perioad
de cinci decenii de &ascism.
9n *=.? o revoluIie militar de st7nga a instalat un guvern care a instituit o serie de
re&orme democratice. 9n anul urmtor #ortugalia a declarat independenIa coloniilor sale
din +&rica <Mo,am(ic +ngola !uineea-Bissau Capul Uerde Ji %So 3omY Ji #rhncipeB Ji a
pierdut colonia 3imorul de Est din +sia din cau,a unei inva,ii indone,iene. #ortugalia
nsJi a intrat n ;niunea European n *=-E pier,7nd o alt colonie asiatic Macau
retrocedat suveranitIii c:ine,e n decem(rie *===.
Cultura
9n #ortugalia cultura a &ost dat de literatur.%-au remarcat scriitori si poeIi precum4 +l
Berto <poetB +le)andre "jPeill <poetB +lves 8edol <scriitor neo-realistB +gustina Bessa-
Luhs +ntero de auental +ntgnio !edeSo <poetB +ntgnio Lo(o +ntunes romancier +rT dos
%antos <poetB +kuilino 8i(eiro Camilo Castelo Branco Carlos de "liveira Cesdrio Uerde
<poetB 'aniel %ampaio E^a de aueirgs Fernando #essoa <poetB
Ferreira de Castro <scriitor Ji CurnalistB Flor(ela Espanca <poetB !il Uicente <dramaturgB
!uerra Qunkueiro 6er(erto 6elder <poetB QoSo de Barros QosY Cardoso #ires QosY %aramago
<#remiul Po(el pentru Literatur in *==-B Luhs de Camnes <poet autorul LusiadeleB Mdrio
CesarinT de Uasconcelos <poetB Miguel 3orga <poetB J.a.
*-
*NB +;%38I+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Uiena
Lim(a o&icialS4 germana
%istem politic4 repu(lica &ederala
-preJedinte4 6ein, Fis:er
-cancelar4 +l&red !usen(auer
%upra&atS4 -N.-.* 0m1
#opulaIie totalS4 -.*A/.-NA loc.
MonedS4 euro
/curt istoric
'up ce a &ost cucerit de romani :uni lom(ar,i ostrogoIi (avare,i Ji &ranci teritoriul
central Ji estic al actualei +ustrii a intrat su( conducerea dinastiei de Ba(en(erg - din
secolul X p7n n secolul XIII - care au &ost nvinJi la r7ndul lor de ctre 6a(s(urgi sta(iliIi
n sud-vestul +ustriei. MoJtenitorii acestei &amilii vor conduce +ustria p7n n secolul XX.
'up a(olirea %&7ntului Imperiu 8oman de PaIiune !erman +ustria a devenit ntre *-/E
Ji *-E. monar:ie de sine stttoare. 'up modi&icarea ConstituIiei din *-E. a devenit
monar:ie dualist <Imperiul +ustro-;ngarB. Fiind n ta(ra nvinJilor din #rimul 8,(oi
Mondial partea german a acestei monar:ii dualiste s-a constituit n *=*- n 8epu(lica
+ustria. +ustria a &ost ane)at !ermaniei na,iste n *=N- <\Anschluss\B.
+liaIii au ocupat +ustria la s&7rJitul celui de +l 'oilea 8,(oi Mondial dup nlturarea
regimului &ascist n *=?A s-a constitut cea de a 'oua 8epu(lic +ustriac care n *=AA Ji-
a c7Jtigat independenIa deplin su( condiIia pstrrii neutralitIii. 'up pr(uJirea
comunismului n Europa de Est +ustria a devenit din ce n ce mai implicat n procesul
integrrii europene iar n *==A Ji *=== +ustria a aderat la ;niunea European Ji respectiv
la sistemul monetar euro.
Cultura
+ustria a &ost locul de naJtere al mai multor compo,itori &aimoJi ca de e)emplu Lol&gang
+madeus Mo,art Qo:ann %trauss %r. Qo:ann %trauss Qr. +rnold %c:oen(erg +nton Le(er
sau +l(an Berg <ultimii trei au &cut parte din &aimoasa + 'oua Ocoal Uiene, ve,i
Mu,ica +ustrieiB. La Uiena Ji-au compus principalele opere compo,itori renumiIi precum
LudMig van Beet:oven Qosep: 6aTdn J.a. +lIi austrieci renumiIi au &ost &i,icienii LudMig
Bolt,mann Ji ErMin %c:r[dinger &ilo,o&ii LudMig Littgenstein Ji Zurt !oedel psi:oanalistul
%igmund Freud poetul #eter 8osegger Ji pictorul !ustav Zlimt. Mari CuriJti precum 8udol&
von Q:ering 6ans Zelsen J.a. au &cut cele(r Jcoala viene, de drept n special n
*=
domeniul dreptului pu(lic Ji dreptului internaIional pu(lic. 9n domeniul economiei un
austriac de seam a &ost Qosep: +lois %c:umpeter.
*?B FIPL+P'+
Date 1eogra,ice
Capitala4 6elsin0T
Lim(a o&icial4 &inlande, suede,
-preJedinte4 3arCa 6alonen
-prim-ministru4 Matti Uan:anen
%upra&aI 4 NN-.*?A 0m 1
#opulaIie total4 A.>N-.?E/ loc.
Moned4 euro
/curt istoric
9n Evul Mediu regatul suede, a cucerit Finlanda Ji s-a ocupat de creJtini,area acesteia.
9n *-/= Finlanda a devenit un mare ducat n Imperiul 8us.
9n *=*. pro&it7nd de de,ordinea cau,at de revoluIia (olJevic Finlanda Ji-a declarat
independenIa. 'e,acordurile despre viitorul politic al Irii au condus la un r,(oi civil ntre
8oJii Ji +l(i. +l(ii au c7Jtigat. IndependenIa Finlandei a &ost recunoscut n *=*-.
9n *=N= n virtutea pactului 8i((entrop-Molotov ;8%% a emis un ultimatum Finlandei Ji a
atacat-o n urma re&u,ului acesteia. +cesta va deveni r,(oiul iernii *=N= - *=?/. Finlanda
a pierdut */5 din teritoriu prin tratatul de la #aris din *=?. dar Ji-a pstrat independenIa
spre deose(ire de alte state (altice.Finlanda a aderat la ;niunea European n *==A.
Cultura
;n colorit magni&ic al Finlandei l are Iarna. 9n prIile de %ud ale Irii ,pada ncepe s
cad pe la s&7rJitul lui noiem(rie Ji se topeJte prin aprilie. 9n prIile de Pord ale Irii iarna
este mai lung cu apro)imativ o lun. Cu venirea iernii Finlanda se trans&orm ntr-o
poveste de iarna. Pu degea(a &inlande,ii sunt consideraIi cei mai mari iu(itori de sc:i.
'espre ei se mai glumeJte cum c se nasc cu patinele sau sc:iurile n picioare. 9n Finlanda
sunt o mulIime de p7rtii de di&erite categorii pe toate gusturile ec:ipate modern Ji
iluminate pe timp de noapte. #e la s&7rJitul lui decem(rie sr(torile de iarna sunt n toi
Crciunul +nul Pou. La peisaCele &ermectoare totul &iind acoperit de ,pad se adaug
Ji minunatele tradiIii &inlande,e. 3otul este ornamentat Ji n&rumuseIat nc7t ai crede c
toat Iara s-a pregatit un an ntreg pentru aceste sr(tori oooo #rintre alte tradiIii &iind Ji
&ocurile de sr(tori. 3radiIii importante ale sr(torilor de iarn mai sunt Ji sauna de
>/
Crciun Ji totodat Ji druirea cadourilor. Momentul aJteptat de toIi este vi,ita MoJului
Qoulupu0inp*q care vine Ji mparte cadouri copiilor. Este un MoJ Crciun &inlande,. El vine
pe o sanie tras de reni.
*AB %;E'I+
Date 1eogra,ice
Capitala4 %toc0:olm
Lim(a o&icial4 suede,
-rege4 Carl al XUI-lea !usta&
-prim-ministru4 Fredri0 8ei&eldt
%upra&aI 4 ??=.=E? 0m 1
#opulaIie total4 =.*>../A- loc.
Moned4 coroana suede,
/curt istoric
9n secolul IX Ji secolul X cultura vi0ing a n&lorit n %uedia. ComerIul atacurile Ji
coloni,area se &ceau n aceast perioad ctre est spre %tatele Baltice 8usia Ji Marea
Peagr.
9n *N=. cele N Iri scandinave 4 Porvegia 'anemarca Ji %uedia au &ost unite su( un
singur rege. +ceasta a &ost o uniune personal nu una politic Ji n secolul XU %uedia a
re,istat ncercrilor de conducere centrali,at ale regelui dane, c:iar Ji prin re(eliune
armat. Coroana suede, s-a desprIit n *A>* de aceast uniune personal cnd viitorul
<*A>NB rege !ustav I al %uediei a devenit regent.
%ecolul XUII a &ost martorul ridicrii %uediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin
participarea la 8,(oiul de N/ de ani. 9n secolul XUIII 8usia a luat :Iurile Europei de Pord
Ji n cele din urm n *-/= a rupt Finlanda din estul %uediei Ji a declarat-o Mare 'ucat
rusesc.
;ltimul r,(oi purtat de %uedia a &ost mpotriva Porvegiei n *-*? duc7nd la crearea unei
uniuni personale cu aceasta din urm. ;niunea a &ost di,olvat n mod paJnic n *=/A.
%uedia a rmas o Iar neutr n timpul celor dou r,(oaie mondiale. + continuat s stea
nealiniat n timpul 8,(oiului 8ece Ji nu este ast,i mem(r a nici unei alianIe militare
<deJi a participat la antrenamentele P+3"B.
Cultura
" specialitate culinar suede, este 0rldolmar asemntoare cu sarmalele rom7neJti din
carne de porc Ji &run,e de var,. M7ncare tipic pentru ,ona est mediteranean
>*
sarmalele au &ost aduse n %uedia n secolul XUIII de ctre armatele regelui Carl al XII-lea
al %uediei care au petrecut > ani n e)il pe teritoriul Moldovei de ast,i <oraJul 3ig:inaB.
#entru prima oar au &ost menIionate ntr-o carte de (ucate scris de CaCsa Larg n *.AA.
+tunci erau nc &cute cu &oi de viI care au &ost repede nlocuite cu &oi de var, acestea
&iind mult mai uJor de gsit n %candinavia.
*EB CI#8;
Date 1eogra,ice
Capitala4 Picosia
Lim(a o&icial4 greac turc
-preJedinte4 3assos #apadopoulos
-prim-ministru4 Me:met +li 3alat
%upra&aI 4 =.>AN 0m 1P
#opulaIie total4 .E..N*? loc.
Moned4 lira cipriot<in ,ona greacB lira turceasc<in ,ona turcB
/curt istoric
Insula Cipru a cunoscut numeroase stp7niri n decursul istoriei4 asirian egiptean
persan roman (i,antin. 9n sec. al XII-lea a &ost ocupat de cruciaIi p7n n *?-= c7nd
a trecut su( stp7nirea UeneIiei. 9n *A.* a &sot ocupat de Imperiul "toman iar n *-.-
de Imperiul Britanic. La *E august *=E/ Ciprul a o(Iinut independenIa de stat
constituindu-se ca repu(lic &ederal (inaIional n cadrul CommonMealt:-ului Britanic.
8epu(lica 3urc a Ciprului de Pord a &ost intemeiat datorita torturii grecilor in insul. Iar
ca re,ultat 3urcia Ji-a &olosit drepturile pentru a avea o operaIiune de pace in insul. Iar
protecIia +rmatei 3urcesti minoritatea turc Ji-au anunIat independenIa la *A octom(rie
*=-N.
8epu(lica 3urc a Ciprului de %ud e recunoscuta de 3urcia +&ganistan si #a0istan in prima
saptamana de la in&iintare dar datorita presiunii internaIionale #a0istan si +&ganistan si-au
retras recunoasterea.
*.B E%3"PI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 3allin
Lim(a o&icial4 eston
>>
-preJedinte4 3oomas 6endri0 Ilves
-prim-ministru4 +ndrus +nsip
%upra&aI 4 ?A.>>E 0m 1
#opulaIie total4 *.N?>.?/= loc.
Moned4 coroana eston
/curt istoric
#e teritoriul de ast,i al Estoniei nc din preistorie locuiau proto-europeni care au &ost
asimiliaIi de ctre &ino-ugrici. Vara a trecut printr-un vast proces de creJtini,are iniIiat de
germani Ji dane,i prin c7teva r,(oaie n *>/- urm7nd ca aceasta s &ie cucerit n *>>..
'in Evul Mediu Ji p7n n Epoca Modern Estonia a &ost controlat de diverse puteri nord-
europene precum 'anemarca %uedia #olonia Ji n &inal 8usia.
Estonia Ji-a declarat independenIa dup inva,ia german care a urmat retragerii
(olJevicilor din Iar. Estonia a devenit independent dup ocupaIia german n 8,(oiul
Li(ertIii <>? &e(ruarie *=*-B. 'ar a &ost ocupat de ;niunea %ovietic n iunie *=?/ Ji
incorporat cu &orIa n august *=?/. 9n &inal a devenit independent doar dup
de,integrarea acestei uniuni <s&7rJitul lui *==/B la data de >/ august *==*. 'e aceea >/
august este o sr(toare de stat n Estonia.
9n anii *==/ Estonia s-a apropiat de Europa "ccidental &iind legat cultural Ji istoric cu
aceasta. + devenit mem(r a P+3" pe >= martie >//? Ji a ;niunii Europene pe * mai
>//?.
*-B LE3"PI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 8iga
Lim(a o&icial4 leton
-preJedinte4 Uadis iatlers
-prim-ministru4 +igars Zalvitis
%upra&aI 4 E?.A-= 0m 1
#opulaIie total4 >.NN*.A// loc.
Moned4 lats
/curt istoric
>N
3ara a stat su( &orma tri(ala inc:inandu-se ,eilor (altici pana tar,iu si a &ost crestinata
prin sa(ie de cruciatii germani a(ia prin secolul *N. Istoria moderna nu i-a &ost nici ea prea
linistita. 'upa ce a &ost calcata in picioare in primul ra,(oi mondial si-a declarat
independenta in *=*- lucru care i-a &olosit doar la ego-ul personal pentru ca a ramas su(
calcaiul ;8%% pana prin *==/.
%i cum 8usia era o mare &amilie i s-au in&ratit si popoarele4 in Letonia doar E/5 e
populatie auto:tona. 8estul e compus din rusi (elarusi polone,i si ucraineni. %e vor(este
letona ca lim(a o&iciala dar daca o rupeti putin pe ruseste o sa va intelegeti cu toata
lumea.

Cultura
Cultura a avut la (a, mai ales mu,ica4 Qa,eps Uitols <*-EN-*=?-B considerat cel mai de
seam maestru al mu,icii letoniene pro&esor la Conservatorul din %an0t #eters(urg p7n
n *=*- c7nd s-a ntors n Iar unde a devenit rector Ji pro&esor la Conservatorul din 8iga.
*=B LI3;+PI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Uilnius
Lim(a o&icial4 lituanian
-preJedinte4 Uadas +dam0us
-prim-ministru4 !ediminas Zir0ilas
%upra&aI 4 EA.>// 0m 1
#opulaIie total4 >.?NE.AE* loc.
Moned4 litas
/curt istoric
Lituania a intrat in istoria Europeana cand pentru prima data a &ost mentionata intr un
manuscris medieval germancronica auedlin(urg in *? Fe(ruarie *//=.#amanturile
Lituaniei au &ost unite de Mindaugas in *>NEincoronarea o&iciala a lui Mindaugas ca rege
al Lituaniei a avut loc in E Iulie *>AN.In perioada timpurie a lui !ediminas au &ost ocupate
terotorii ale Belarusului ;crainei 8usiei si #oloniei.La s&arsitul secolului al *? lea Lituania
era cea mai mare tara din Europa.
Cultura
;niversitatea din Uilnius una dintre cele mai vec:i universitIi din Europa de 8srit a
&ost &ondat de Ote&an Bat:orT 8ege al #oloniei Ji Mare 'uce al Lituaniei n *A.=.
>?
'atorit strdaniilor ie,uiIilor n timpul Contrare&ormei universitatea a devenit unul dintre
cele mai importante centre culturale Ji JtiinIi&ice ale regiunii.
>/B M+L3+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Ualletta
Lim(a o&icial4 malte,a engle,a
-preJedinte4 Eduard Fenec: +dami
-prim-ministru4 LaMrence !on,i
%upra&aI 4 N*E 0m 1
#opulaIie total4 ?/>.EE- loc.
Moned4 lira

/curt istoric
"rdinul cavaleresc malte, a &ost alungat n *.=- din Malta prin PapolYon dup aproape
>./ de ani de domnie urm7nd ca acesta s &orme,e n continuare n 8oma <n Uia
Condotti E-B cel mai mic stat din lume <cunoscut su( numele de %tareIia din MaltaB.
Malta a devenit independent de Marea Britanie la >* septem(rie *=E? iar de la * mai
>//? este mem(r a ;niunii Europene.
>*B #"L"PI+
"ate #eografice
Capitala4 UarJovia
Lim(a o&icial4 polone,a
-preJedinte4 Lec: Zac,Tss0i
-prim-ministru4 QarostaM Zac,Tss0i
%upra&aI 4 N*>.E-N 0m 1
#opulaIie total4 N-.A*-.>?* loc.
Moned4 ,lot polone,
>A
$curt istoric
'up cderea comunismului #olonia precum alte state ale Europei Centrale s-a
trans&ormat n repu(lic democratic Ji precum vecinii si s-a con&runtat cu pro(leme
economice Ji cu in&laIia. +cum este clasi&icat drept stat n curs de de,voltare. 9n *=== a
devenit mem(ru al P+3" Ji n >//? u al ;niunii Europene. +cum statul se pregteJte
pentru a intra n ,ona %c:engen.
Cultura
Cultura polone, are o istorie (ogat de o mie de ani cu in&luenIe at7t din occident c7t Ji
orient. +st,i aceste in&luenIe sunt vi,i(ile n ar:itectura &olclorul Ji arta Irii. #olonia este
locul de naJtere a multor persoane cele(re n ntreaga lume precum papa Ioan #aul al II-
lea Marie %0todoMs0a-Curie Za,imier, #utas0i 3adeus, Zovcius,0o Picolaus Copernic
FrYdYric C:opin Ji alte.
Caracterul unic al artei polone,e a re&lectat ntotdeauna tendinIele mondiale. #ictorul
cele(ru polone, Qan MateC0o a inclus multe evenimente istorice importante n imaginile
sale. Literatura polone, datea, de la secolul XII Ji include mulIi poeIi Ji scriitori renumiIi
precum Qan Zoc:anoMs0i +dam Mic0ieMic, 6enrT0 %ien0ieMic, <c7Jtigatorul #remiului
Po(el *=/Ap>?qB BolestaM #rus LtadTstaM 8eTmont <c7Jtigatorul #remiului Po(el
*=>?p>?qB Qulius, %toMac0i Litold !om(roMic, C,estaM Mitos, <c7Jtigatorul #remiului
Po(el *=-/p>?qB ListaMa %,Tm(ors0a <c7Jtigatorul #remiului Po(el *==Ep>?qB %tanistaM
Lem 8Ts,ard Zapuvciss0i. 8egi,orii renumiti din #olonia includ c7Jtigatorii #remiului "scar
8oman #olass0i +ndr,eC LaCda i(ignieM 8T(c,Tss0i Qanus, Zamiss0i Ji Zr,Ts,to&
ZievloMs0i. Compo,itorii cele(ri de mu,ic clasic sunt ntre alIi FrYdYric C:opin <n
#olonia cunoscut ca FrTderT0 C:opinB Zr,Ts,to& #enderec0i Ji Zarol %,TmanoMs0i.
MarTla 8odoMic, n timpul concertului.!enuri variate de mu,ic modern sunt a,i
apreciate n #olonia. Cele mai populare acum sunt4 pop roc0 dance :ip-:op 8wB Ji
metal. +rtiJtii populari din polonia includ4 +nita Lipnic0a Be:emot: 'ecapitated EdTta
!grnia0 Ic: 3roCe MarTla 8odoMic, 8iverside Ji Uader. 3ineretul polone, ascult Ji
mu,icieni din alte Iri.
>>B CE6I+
Date 1eogra,ice
Capitala4 #raga
Lim(a o&icial4 ce:a
-preJedinte4 Udclav Zlaus
-prim-ministru4 Mire0 3opoldne0
%upra&aI 4 .-.-EE 0m 1
>E
#opulaIie total4 */.>?*.*N- loc.
Moned4 coroana ce:
/curt istoric
%trmoJii ce:ilor sunt slavii. #oporul ce: a trit mult timp su( stp7niri strine. 9n sec. *E
anul *A>E poporul ce: intr su( stp7nirea Imperiului 6a(s(urgic<Ferdinand I 8udol& al II-
leaB. 9n *=*- Ce:ia Ji proclam independenIa apoi se uneJte cu %lovacia ntr-un nou stat4
Ce:oslovacia. 9n *=N- aceasta cedea, ;ngariei ;craina su(carpatic. 9n perioada
inter(elic Ce:oslovacia este ane)at la !ermania na,ist Ji este eli(erat de aliaIi la
s&7rJitul celui de-al doilea r,(oi mondial.
9n *=?- o Ce:oslovacie reconstituit a c,ut n s&era de in&luenI sovietic. 9n *=E- o
inva,ie de ctre trupele #actului de la UarJovia a stopat e&orturile liderilor Irii de la
li(erlai,a regimul Ji de a crea un \socialism cu &aIa uman\ n timpul #rimverii de la
#raga. 9n *=-= Ce:oslovacia Ji-a rec7Jtigat independenIa politic prin \8evoluIia de
Cati&ea\. La * ianuarie *==N Iara s-a mprIit n mod paJnic cre7ndu-se repu(licile
independente Ce:ia Ji %lovacia.
8epu(lica ce: s-a alturat P+3" n *=== Ji ;niunii Europene la * mai >//?.
Cultura
+rte plastice <pictur scuptur ar:itecturB. Cea mai vec:e statuet descoperit este
evaluat de ar:eologi c ar avea o vec:ime de N/ /// de ani. Cu o nlIime de *. cm Ji
&orme ovale Uenuxe din Uystonice <Uenus din UystoniceB poart acest nume dup locul n
care a &ost descoperit n 'olnh Uystonice n Moravia.
#arlYz a introdus elemente noi de proiectare a (oltei imensului spaIiu al catedralei - (olta
su( &orm de evantai prima de acest &el din Europa Central Ji noi ancadramente ale
&erestrelor av7nd ca motiv principal &lacra.
8ealismul este repre,entat n pictur de C:itussi <*-?.-*-=*B cu ta(louri mici adevrate
(iCuterii ale picturii care evoc &rumuseIea peisaCelor din ce:ia Ji regiunea deluroas ce:o-
morav iar n sculptur de Qose& Udclav MTsl(e0 <*-?--*=>>B dintre lucrrile de re&erinI
ale cruia tre(uie amintite statuia repre,ent7nd Mu,ica din &oaierul 3eatrului PaIional Ji
statuia ecvestr a s&.Udclav din Udclavs0Y ndmysth.
Mu,ica. + &ost ntotdeauna o component natural a vieIii ce:ilor Ji a creat opere care &ac
parte din elita mu,icii universale. Inceputurile tradiIiei mu,icale independente Ji au
originea n evul mediu c7nd sluC(ele erau c7ntate n slavon Ji nu n latin.8epre,entanti4
Bedzic: %metana +ntonhn 'vozd0 Leox Qand{e0 J.a.
3eatru. 8epre,entanti4 Zarel |ape0 6avel Ladislav Fial0a J.a.
Film. 8epre,entanti4 Milox Forman Qizh Men,el Zarel Zac:T}a J.a.
Literatur. 8epre,entanti4 Qan 6us Qan +mos Zomens0~ Qose& 'o(rovs0~ J.a.
>.
>NB %L"U+CI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 Bratislava
Lim(a o&icial4 slovac
-preJedinte4 Ivan !axparovi{
-prim-ministru4 8o(ert Fico
%upra&aI 4 ?-.-?A 0m 1
#opulaIie total4 A.?*?.=N. loc.
Moned4 coroana slovac
/curt istoric
%lavi,at n secolul UI Iara a constituit inima Marii Moravii din secolul IX Ji o provincie a
;ngariei din secolul X p7n n secolul XX. %lovacia Ji 8epu(lica Ce: au constituit din
noiem(rie *=*- p7n n decem(rie *==> Ce:oslovacia <cu e)cepIia perioadei *=N= -
*=?AB. Vara a redevenit independent n *==N prin separarea de Ce:ia la trei ani dup
8evoluIia din *=-= care a pus capt regimului autoritar comunist impus de ctre sovietici
dup #rimvara de la #raga din august *=E-. %emni&icaIia e)presiei #rimvara de la #raga
se re&erea la \de,g:eIul\ pe care miJcarea democratic l-a produs n conJtiinIa ce:ilor Ji a
slovacilor <respectiv a ce:o-slovacilor cum erau denumiIi o&icial pe vremea aceeaB
re&eritor la democrati,area Irii Ji ncercarea pe atunci prematur de naiv c se poate
scpa de in&luenIa sovietic.
%lovacia &ace parte din ;niunea European de la * mai >//? precum Ji din P+3".
Cultura
%portul naIional este :oc:eiul pe g:eaI. %lovacii au c7Jtigat campionatul mondial n
>//>.
" curio,itate turistic rar Ji interesant din %lovacia oriental <l7ng ZosiceB este numrul
mare de (iserici rurale din lemn de pdure care aduc la aJa-numitele stav0ir0e din
Porvegia.
>?B %L"UEPI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 LCu(lCana
Lim(a o&icial4 slovena
>-
-preJedinte4 Qane, 'rnovxe0
-prim-ministru4 Qane, Qanxa
%upra&aI 4 >/..>N 0m 1
#opulaIie total4 >./**.?.N loc.
Moned4 euro
/curt istoric
%e crede c tri(urile slave strmoJii slovenilor de ast,i s-au aJe,at n ,on n secolul al
E-lea. 'ucatul slav al Carantaniei primul stat proto-sloven Ji primul stat slav sta(il s-a
&ormat n secolul al .-lea. 9n .?A Carantania Ji-a pierdut independenIa n &aIa Imperiului
&ranc. PumeroJi slavi s-au convertit la creJtinism.
Manuscrisele Freising cele mai vec:i documente scrise ntr-un dialect sloven Ji primele
documente slave n al&a(etul latin datea, din Curul anului *///. 9n timpul secolului al *?-
lea cele mai multe dintre regiunile %loveniei au &ost ocupate de 6a(s(urgi devenind apoi
o parte a Imperiului austro-ungar.
9n *-?- a aprut un puternic program pentru o %lovenie unit o dat cu miJcarea
\#rimvara popoarelor\ n +ustria.
'up pr(uJirea +ustro-;ngariei n *=*- slovenii au &ormat 8egatul s7r(ilor croaIilor Ji
slovenilor denumit ulterior <*=>=B 8egatul Iugoslavia. 'up re&acerea Iugoslaviei la
s&7rJitul celui de-al doilea r,(oi mondial %lovenia a devenit o parte a 8epu(licii %ocialiste
Federale Iugoslavia declarat o&icial pe >= noiem(rie *=?A. %lovenia modern s-a &ormat
la >A iunie *==* dup o(Iinerea independenIei &aI de Iugoslavia. %lovenia s-a alturat
P+3" pe >= martie >//? Ji ;niunii europene pe * mai >//?.
>AB ;P!+8I+
"ate #eografice
Capitala4 Budapesta
Lim(a o&icial4 ungara
-preJedinte4 Lds,lg %glTom
-prim-ministru4 Ferenc !TurcsdnT
%upra&aI 4 =N./N/ 0m 1
#opulaIie total4 =.N-*.NN? loc.
>=
Moned4 &orint
$curt istoric
'up o perioad scurt de democraIie *=?E - *=?. dup anul*=?- liderul comunist
MdtTds 8d0osi a instaurat regimul comunist dup modelul sovietic a lui %talin. +cesta a
&ost principalul motiv al i,(ucnirii 8evoluIiei mag:iare din *=AE <denumita de comunisti
\contrarevoluIie\B. ;n nou guvern inclinat spre re&orme condus de PagT Imre a anunIat
ieJirea Irii din #actul de la UarJoviainiIiat si patronat de ;niunea %ovietic .+rmata
sovietic de ocupaIie a n(uJit n s7nge revolta popular sovieticii instal7ndu-l la
conducerea statului pe Qdnos Zdddrcare devenise omul lor de ncredere. #ro&it7nd de
&aptul c n timpul revoltei graniIele au &ost desc:ise circa un milion de mag:iari au
emigrat din ;ngaria spre "ccident.
;lteriorin anii ./ su( conducerea lui Zadar regimul comunist a &cut unele re&orme de
li(erali,are n domeniul economic si cultural .
Ca urmare a noii politici de re&orme <\perestroi0a \ si \glasnosti\B promovate de Mi:ail
!or(aciov in ;niunea %ovietic s-au pr(uJit regimurile comuniste n ntreaga Europ de
Est inclusiv in ;ngaria. 3recerea la noua or7nduire(a,at pe revenirea la economia de
piaI Ji pe respectarea drepturilor omului s-a &acut de aceast dat &r vrsare de
s7nge.
La >N octom(rie *=-= MdtTds %,r[s a proclamat a treia 8epu(lic ;ngar Ji a devenit
preJedinte. #rimele alegeri li(ere democratice s-au des&Jurat n anul *==/. 9n *===
;ngaria a devenit mem(ru al P+3".
>EB 8"MPI+
Date 1eogra,ice
Capitala4 BucureJti
Lim(a o&icial4 rom7n
-preJedinte4 3raian Bsescu
-prim-ministru4 Emil Boc
%upra&aI 4 >N-.N=> 0m 1
#opulaIie total4 >>.N/N.A>> loc.
Moned4 leu rom7nesc
/curt istoric
'up nc:eierea 8,(oiului rece n *=-= 8om7nia Ji-a m(untIit relaIiile cu Europa a
aderat la P+3" n >//? Ji a aderat la ;niunea European. +legerile parlamentare din >//?
N/
au &ost c7Jtigate de CoaliIia #%'G#;8. 'ar #;8 prseJte alianIa Ji Ji sc:im( numele n
#artidul Conservator. +legerile pre,idenIiale sunt c7Jtigate de candidatul +lianIei 'reptate
Ji +devar4 3raian Bsescu. Clin #opescu 3riceanu &ormea, un guvern de coaliIie &ormat
din4 +lianIa 'reptate Ji +devrG;niunea 'emocrat a Mag:iarilor din 8om7niaG#artidul
Conservator. 3ratatul de aderare a 8om7niei Ji Bulgariei la ;niunea European a &ost
semnat de repre,entanIii statelor mem(re Ji cei ai Irilor aderente n Lu)em(urg la
+(aIia Peumbnster pe >A aprilie >//A Ji a intrat n vigoare la * ianuarie >//. dup
rati&icarea sa de ctre cele >A de state ale ;niunii Europene. 8om7nia este repu(lic
parlamentar . 3ot n >//. preJedintele 3raian Bsescu este suspendat dar este reales de
popor. C7teva sptm7ni mai t7r,iu +lianIa 'reptate Ji +devr se destram.
Cultura
Locali,area 8om7niei la contactul dintre Europa Central Europa de Est Ji #eninsula
Balcanic &ace ca aceast cultur s &ie &oarte in&luenIat de aceste trei regiuni.
'ominaIia Imperiului "toman asupra Irii a lsat urme ca Ji migraIia slavilor Ji sta(ilirea
saJilor Ji secuilor. 3otuJi originea latin a culturii Ji civili,aIiei rom7neJti au &ost pstrate.
9n ultimele dou secole Europa "ccidental n special FranIa a in&luenIat cultura
rom7neasc.
Literatura rom7n a &ost &oarte puIin promovat n strintate n ultimii *A/ de ani unii
scriitori au devenit cunoscuIi la nivel European c:iar mondial cum ar &i Mi:ai Eminescu
cel mai mare poet rom7n Mircea Eliade Eugen Ionesco sau #anait Istrati Emil Cioran.
>.B B;L!+8I+
Date 1eogra,ice
Capitala4 %o&ia
Lim(a o&icial4 (ulgara
-preJedinte4 !:eorg:i #rvanov
-prim-ministru4 %erg:ei %tamiJev
%upra&aI 4 **/.=*/ 0m 1
#opulaIie total4 ..N>>./// loc.
Moned4 leva (ulgar
/curt istoric
#rimul 8,(oi Mondial a dus la sosirea unui val de peste >A/./// re&ugiaIi veniIi din
Macedonia 3racia Ji 'o(rogea. 9n anii *=N/ numrul a crescut din cau,a agresiunii
%er(iei mpotriva (ulgarilor. 9n al 'oilea 8,(oi Mondial Bulgaria a intrat n con&lict de
partea +)ei c:iar dac niciun soldat (ulgar nu a luptat mpotriva ;8%%-ului. 9n acest timp
(ulgarii au ocupat o parte din !recia Ji din Iugoslavia locuite de (ulgari. Bulgaria a &ost
N*
una dintre cele doua Iri <mpreun cu FinlandaB care a salvat toIi cetIenii evrei de
lagarele na,iste. 9n septem(rie *=?? armata sovietic a intrat n Bulgaria mai t7r,iu
pun7nd (a,ele #artidului Comunist Ji instaur7nd o dictatur comunist. 9n *=?? Bulgaria a
ntors armele mpotriva !ermaniei. Mai mult de N/./// de soldaIi (ulgari au murit n
r,(oi. 'up cel de-al 'oilea 8,(oi Mondial Bulgaria a intrat n s&era de in&luenI a ;8%%-
ului devenind 8epu(lic #opular n *=?E Ji unul dintre cei mai credincioJi aliaIi ai ;8%%-
ului. 9n anii ./j a nceput normali,area relaIiilor cu !recia iar n anii =/j relaIiile cu
3urcia. 8epu(lica #opular s-a s&7rJit n *=-= c7nd mai multe regimuri comuniste din
estul Europei au dec,ut. Liderul comunist 3odor i:iv0ov a &ost nlturat de la putere n
data de */ noiem(rie *=-=. Bulgaria a intrat n P+3" pe >= martie >//? iar de la *
ianuarie >//. este mem(r a ;niunii Europene.
Cultura
Cultura Bulgariei este &oarte (ogata. +ici putem enumera4 descoperirile unice din mu,ee
inclu,and si cel mai vec:i aur din lume minunatele colectii de lucrari manuale a mesterilor
(atrani cat si cele a pictorilor moderni din galeriile de arta concerte clasice si &estivaluri
de mu,ica si dans popular s.a.m.d.
34"E15-5E- E056+E-47
Factori determinani4
- N$!i%a%a "imin5rii &o$ar"or ( $on&"i$%9 ( na%ur5 !5 *nr2 o
nou5 $on&"a*rai mon(ia"5.
- In%r!u" !%a%"or :!%3uropn ( a (p57i $on(iia ( pu%ri ( ran*
!$un(9 "a $ar au &o!% r(u! (up5 a" (oi"a r526oi mon(ia".
- N$!i%a%a $on$r%5rii &or%uri"or !%a%"or uropn9 #n $on%4%u"
o&n!i:i *"o6a"i25rii.
#recursorii integrii europene4 NAPOLEON I9 =IC/OR >U1O
- I(a or*ani25rii Europi !u6 &orma uni !%ru$%uri po"i%i$ in%*ra% !%
&ormu"a%5 4p"i$i% #n$5 (in !$. XIX.
- n !$.XX9 $a urmar a %raum"or pro(u! ( primu" r526oi mon(ia"9 !3au
a&irma% pr!ona"i%5i po"i%i$ ( prim ran*9 $ar au urm5ri% punra #n
pra$%i$5 a i(ii ( in%*rar uropan5.
- #rinii Europei4 RIC>ARD :on COUDEN>O=E3?ALER1I9 ARIS/IDE )RIAND9
1US/A= S/RESEMANN@ Ro6r% S$human 7i <an Monn% au "an!a% "a + mai
1+,A BP"anu" S$humanC9 !u!inu% ( ?onra( A(naur. )a2a% p i(a
r$on$i"irii &ran$o3*rman9 p"anu" propun a!o$ira !%a%"or uropn
pro(u$5%oar ( $5r6un 7i o".
N>
- 1+,1 D/ra%a%u" ( "a Pari!. S &orma25 Comuni%a%a Europan5 a C5r6un"ui
7i O"u"ui.
- 1+,E D /ra%a%u" ( "a Roma. S &orma25 Comuni%a%a E$onomi$5 Europan5 (
Piaa Comun5) 7i Comuni%a%a Europan5 a Enr*ii A%omi$ (Eura%om).
- La , mai 1+F+ !3a &orma% Con!i"iu" Europi9 $uprin2Gn( 1A !%a%
&on(a%oar.A!%52i num5r5 FE( !%a%3mm6r. RomGnia a (:ni% mm6r5 #n
1++0.
%copuri ale integrrii politice4
-
ap5rara (rp%uri"or omu"ui9 (mo$raii par"amn%ar 7i !uprmaii "*ii@
(2:o"%ara ( a$or(uri p #n%r*u" $on%inn% pn%ru a !%an(ar(i2a pra$%i$i"
!o$ia" 7i Huri(i$ a" 5ri"or mm6r@
- $on7%in%i2ara uni i(n%i%5i uropn 6a2a% p :a"ori #mp5r%57i% 7i $ar
!%r56a% p!%
- (i&ri% $u"%uri.
"em de lucru# *B Identi&icai pe :art $i colorai statele &ondatoare ;E
>B Identi&icai $i colorai pe :art cu alt culoare statele care au aderat n4 *=.N *=-*
*=-E *==A >//? >//..
NN
"E/"08 4097508 3
I. S$rii "i%ra $or!pun25%oar r5!pun!u"ui $or$%8 (-, pun$%)
*. Ce Iar are cei mai mulIi europarlamentari aB !ermania; (B FranIa; cB Marea
Britanie; dB Italia;
>. C7te valuri de e)tindere au avut loc p7n acum aB ?; (B A; cB E; dB .;
N. %im(olurile ;niunii Europene sunt4 aB steagul #arlamentul European moneda unic ;
(B ,iua de = mai 3ratatul de la Maastric:t; steagul; cB steagul ,iua de = mai imnul moneda
unic;
?. iiua ;E a &ost sta(ilit av7ndu-se n vedere un eveniment din4 aB = mai *=A/; (B = mai
*=A*; cB = mai *=A>;
A Cercul de stele de pe steagul ;E repre,int4 aB sta(ilitatea monedei euro; (B
principiile democraIiei;
cB solidaritatea unitatea Ji armonia statelor mem(re; dB unitate n
diversitate ` devi,a ;E;
II. AranHai "i%r" #n or(ina $or!pun25%oar (!&57ur5rii $rono"o*i$ a :nimn%"or(-A
pun$%)
a. 8om7nia devine mem(ru asociat al ;niunii Europene;
(. constituirea ComunitIii Europene Economice;
c. semnarea tratatului de aderare de ctre 8om7nia;
d. %pania devine mem(ru al ComunitIii Europene;
e. Bulgaria devine mem(r ;E;
III. Ci%ii $u a%ni %4%u" apoi r5!pun(i #n%r65ri"or8 (0, pun$%)
%ini&trii afacerilor e'terne din cele douspre(ece state ale Comunit)ii
!uropene au semnat *ineri + februarie la %aastricht, tratatul asupra ,niunii !uropene ce
concreti(ea( acordul inter*enit pe - &i ./ decembrie 0ntre &efii de stat &i de gu*ern ai celor
doispre(ece.1ratatul *i(ea( 0n principal2 demararea unui program de uniune economic &i
monetar ce *a conduce cel mai tr(iu la . ianuarie .--- la adoptarea monedei unice
europene, 0ntrirea coe(iunii 0ntre statele membre, lrgirea politicilor al cror obiecti* este
crearea pie)ei unice3 0ntrirea puterilor Parlamentului !uropean, e'tinderea competen)elor
Comunit)ii 0n domenii noi de cooperare, de(*oltarea unei politici e'terne &i de securitate, 0ntr4
un cadru institu)ional unic, 0n *ederea constituirii capacit)ilor de aprare comune, crerea unei
N?
cet)enii europene, de(*oltarea cooprrii 0n probleme 5udiciare &i poli)iene&ti3 < despre tratatul
de la Maastric:t B
*. 3ranscrieIi din te)t un o(iectiv propus prin tratatul de la Maastric:t pe plan politic.
> puncte
>. 3ranscrieIi din te)t dou o(iective propuse prin 3ratatul de la Maastric:t pe plan
economic. ? puncte
N. 3ranscrieIi din te)t dou in&ormaIii a&late n relaIie cau,-e&ect.
E puncte
?. MenIionaIi alte dou sim(oluri ale ;E n a&ara celui preci,a n te)t.
? puncte
A. MenIionaIi A state care erau mem(re ;E n momentul adoptrii tratatului de la Maastric:t.
A puncte
E. MenIionaIi alte dou instituIii ;E n a&ara celei preci,ate n te)t.
? puncte
.. #re,entaIi importanIa tratatului de la Maastric:t.
A puncte
-. MenIionaIi A state &oste comuniste care ast,i sunt mem(re ;E.
A puncte
I=. Comn%ai urm5%oara $ari$a%ur5 (1A pun$%) FranIa !ermania Cr(une
Ji "Iel
"E/"08 4097508 33
NA
I. S$rii "i%ra $or!pun25%oar r5!pun!u"ui $or$%8 (-, pun$%)
*. Pumrul de stele de pe steagul ;E repre,int4 aB numrul de state &ondatoare; (B
per&ecIiunea;
cB numrul statelor din ,ona Euro; dB numrul de state mem(re n anul adoptrii
steagului ;E;
>. Pumrul stelelor de pe steagul ;niunii Europene este de4 aB *A; (B *>; cB >.; dB >A;
eB >/;
N. Care este singura instituIie a ;niunii Europene ai crei mem(ri sunt aleJi prin vot de ctre
cetIenii europeni
aB Consiliul European; (B #arlamentul European; cB Comisia European; dB
Curtea de Conturi;
?. Care instituIie a ;niunii Europene repre,int guvernele naIionale ale statelor mem(re
aB Curtea de QustiIie; (B #arlamentul European; cB Comisia European; dB
Consiliul de MiniJtri;
A. 8epre,entarea gra&ic a monedei unice a &ost inspirat de litera greceasc 4
aB al&a; (B (eta; cB epsilon; dB gama;
II. AranHai "i%r" #n or(ina $or!pun25%oar (!&57ur5rii $rono"o*i$ a
:nimn%"or(-A pun$%)
a. constituirea #ieIei Comune;
(. constituirea ComunitIii Europene a Cr(unelui Ji "Ielului;
c. !recia devine mem(r ;E;
d. semnarea tratatului de la Maastric:t;
e. #olonia devine mem(ru al ;E;
III. Ci%ii $u a%ni %4%%" apoi r5!pun(i #n%r65ri"or8 (0, pun$%)
+4 %ndr de ci*ili(a)ia &i cultura sa, !uropa ar *rea parc s se fereasc de restul
lumii. 6i4ar datora originalitatea patrimoniului ei cultural comun2 antichitatea greac, 7mperiul
8oman &i cre&tinismul. ,nitatea european se *rea modelul unei aristocra)ii culturale cu aspira)ii
uni*ersale &i ecumenice. 9 ... : 1eritoriul comun al europenilor este cultura, scria Paul ;aler<.
!uropa, 0n dorin)a ei de unitate se dore&te un loc de integrare, fa*ori(nd con&tienti(area unui
destin comun. <Elise Maillard +riane Mol0t:ou !uropaB
B4 H=n !uropa Central &i de !st, apartenen)a la !uropa era 0ns singura alternati*
posibil. "in moti*e di*erse>indiferent dac *oiau s4&i moderni(e(e economiile, s ob)in acces
la noi pie)e ori a5utor strin, s stabili(e(e politica intern, s se lege pe *ecie de ;est sau doar
s pre*in pericolul unei recderi 0n comunismul na)ional 4, to)i noii lideri, de la 1allin pn la
1irana, pri*eau spre ?ru'elles. Perspecti*a aderrii la ,!, cu promisiunile ei de afluen) &i
NE
securitate, era fluturat tentant 0n fa)a electoratelor eliberate din !uropa postcomunist.K <3onT
Qudt !poca postbelic. @ istorie a !uropei de dup .-AB B
*. #ornind de la te)tul + &ormulaIi un punct de vedere re&eritor la originalitatea statelor europene.
A puncte
>. 3ranscrieIi din te)tul B trei motive care au HmpinsK statele &oste comuniste pe drumul integrrii lor n
;E. E puncte
N. MenIionaIi A state &oste comuniste ast,i mem(re ;E.
A puncte
?. #reci,aIi un &apt istoric care a creat condiIii &avora(ile pentru integrarea statelor din Europa Central Ji
de Est n ;niunea European.
A puncte
A. MenIionaIi dou avantaCe ale aderrii 8om7niei la ;E.
? puncte
E. Ce nIelegeIi prin identitate european
N puncte
.. Ce nIelegeIi prin identitate naIional
N puncte
-. E)plicaIi devi,a ;E4 H;nitate n diversitateK.
? puncte
I=. Comn%ai ima*ina
a"5%ura%5
(1A pun$%)
0.ROMINIA I EUROPA N SECOLUL AL XX3LEA ( 0h)
- RomGnia #n%r $" (ou5 R526oai Mon(ia".
- D "a (mo$rai "a r*imuri" au%ori%ar !i %o%a"i%ar
- RomGnia #n !pa%" Cor%ini ( Jir
N.
5om:nia inter)elic ;ntre cele dou 59$
CPo"i%i$a 4%rn5 a RomGnii nu ni$i monopo"u" unui om9 ni$i apanaHu" unui par%i(.
E o po"i%i$5 pro&un( naiona"59 a" $5ri r*u"i9 m%o( 7i "uri #7i %ra* ori*ina (in
in%r!u" pa%rii.C Cicolae 1itulescu
9n sec. XX 8om7nia a &ost marcat de cele dou 8,(oaie Mondiale4
O *=*?-*=*-- #8M
O *=N=-*=?A- '8M
'up #8M s-a reali,at Marea ;nire.
Prioa(a PRM3DRMK Prioa(a in%r6"i$5. Ea a &ost caracteri,at de prosperitate $i
democraie.
8eali,area ;nirii s-a datorat $i Con&erinei de #ace de la Uersailles <*=*--*=*=B.
8elaiile dintre state au &ost ns tensionate p7n la '8M din cau,a revizionismului=
doctrin de politic e&tern a unor state ce doresc modi,icarea ,rontierelor sau
revizuirea unor tratate.
5om:nia a czut prad statelor revizioniste, pierz:nd <asara)ia i nordul
<ucovinei, 4= "ransilvaniei i Cadrilaterul.
8om7nia a ncercat s se apere de agresiunea e)tern prin vocea /ocietii naiunilor K
or*ani!m in%rna'iona" $u !(iu" "a 1n:a $ra% "a !&GrLi%u" PRM $u !$opu" ( a
a!i*ura r!p$%ara %ra%a%"or Li mn'inra p5$ii.
Cel mai important om politic rom7n pe plan e)tern a &ost Ni$o"a /i%u"!$u care a
susinut cooperarea dintre state $i meninerea &rontierelor sta(ilite la &inalul #8M.
Direciile principale ale politicii e&terne a 5om:niei#
8ecunoaJterea internaIional a Marii ;niri;
+prarea pcii Ji statu-kuo-ului teritorial;
'emocrati,area relaIiilor internaIionale;
%ta(ilirea de raporturi normale cu toIi vecinii.
3em de lucru4
9n ta(elul cronologic de mai Cos completai evenimentele care au marcat istoria 8om7niei
evideniind importana lor4
N-
Data Evenimentul Cauze
interne/externe
Consecine pentru evoluia Romniei
1 Decembrie
1918
10-11
februarie
198
0 au!ust
19"0
# au!ust
19""
"-11
februarie
19"$
Dicionar# Cuv7ntul democra)ie provine din lim(a greac4 demos nseamn popor iar Dratos
putere. 'emocraIia este nIeleas ca putere a poporului. +ceasta poate &i e)ercitat direct
sau indirect. 'emocraIia direct este e&icient doar n comunitIile puIin numeroase din ,one
puIin ntinse. 'e aceea n epoca modern s-a impus democraIia repre,entativ n cadrul
creia e)ercitarea puterii politice se &ace de ctre repre,entanIi aleJi cu acordul Ji pe (a,a
unui control al puterii poporului reali,at pe di&erite ci.
De la democraie la regimurile autoritare i totalitare
Cara$%ri!%i$i" (mo$ra'ii romGnL%i
%-a lovit de lipsa culturii politice rom7ne$ti <-/5 din populaie tria la sate $i era
anal&a(etB
Uotul universal s-a introdus dup #8M
+ &ost insta(il din cau,a modi&icrilor politice internaionale4 apariia &ascismului <*=>>B a
comunismului <*=*=B iar apoi a na,ismului <*=NNB
Con!%i%u'ia (in 1+-0
Consacra regimul politicF democraie parlamentar
#uterile regelui erau destul de largi
#arlamentul era o e)tensie a !uvernului
Instituiile democratice nu s-au putut consolida
!'tras din Constituie2 171E,E 777 "!$P8! P,1!87E! $1A1,E,7
N=
Art. FF 1oate puterile $tatului emana dela natiune, care nu le poate e'ercita decat numai
prin delegatiune si dupa principiile si regulile ase(ate in Constitutiunea de fata.
Art. FA Puterea legislati*a se e'ercita colecti* de catre 8ege si 8epre(entatiunea
nationala. 8epre(entatiunea nationala se imparte in doua Adunari2 $enatul si Adunarea
deputatilor. @rice lege cere in*oirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. Cici o lege
nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se *a fi discutat si *otat liber de
ma5oritatea ambelor Adunari.
Art. FB 7nitiati*a legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislati*e. 1otus
orice lege relali*a la *eniturile si cheltuelile $tatului sau la contingentul armatei trebuie sa
fie *otata mai intaiu de Adunarea deputatilor.
Art. FG Cici o lege, nici un regulament de administratiune generala, 5udeteana sau
comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de lege.
Art. F- Puterea e'ecuti*a este incredintata 8egelui, care o e'ercita in modul regulat prin
Constitutiune.
Art. A/ Puterea 5udecatoreasca se e'ercita de organele ei. otararile lor se pronunta in
*irtutea legii si se e'ecuta in numele 8egelui.
/m5 ( "u$ru8 Completai urmtoarele propo,iii4
*B #uterea e)ecutiv con&orm Constituiei din *=>N era repre,entat
de..
>B #uterea legislativ con&orm Constituiei din *=>N era repre,entat
de..
NB #uterea Cudectoreasc con&orm Constituiei din *=>N era deinut
de..
?B Condiia de (a, pentru adoptarea unei legi era
AB 8egele $i e)ercit puterea doar pe (a,a..
R*imu" au%ori%ar a" "ui Caro" a" II3"a
%-a instaurat pe &ondul sl(iciunii partidelor parlamentare $i al evoluiilor politice europene
*/-** &e(ruarie *=N- Carol II preia puterea printr-o lovitur de stat
Constituia din *=>N este nlocuit cu una nou
#artidele politice sunt inter,ise
8om7nia se apropie de !ermania $i Italia
*=?/- pierde Basara(ia P Bucovinei PU 3ransilvaniei $i Cadrilaterul
?/
R*imu" an%on!$ian
#e &ondul pierderilor teritoriale din *=?/ Carol al II-lea a(dic
Ion +ntonescu devine conductorul rii
Mi:ai mo$tenitorul lui Carol II rm7ne rege dar avea puteri puine
+ntonescu a cola(orat cu legionarii la conducere
+ implicat ara n '8M pentru a recupera teritoriile pierdute
Este nlturat la >N august *=??
+ /m5 pn%ru a$a!54 Citii cu atenie te)tele $i rspundei cerinelor4
%a reglementam situatia in Balcani. +rmatele voastre se gasesc in 8omania si Bulgaria....
In ceea ce priveste Marea Britanie si 8usia ce ati spune despre o predominanta de =/5 in
8omania pentru dumneavoastra de o in&luenta de =/5 pentru noi in !recia si de o
egalitate de A/5@A/5 in IugoslaviaRR +m intins (ucata de :artie pe care erau inscrise
procentele de in&luenta (ritanica respectiv sovietica in Bulgaria 8omania !recia
Iugoslavia ;ngaria in &ata lui %talin. +cesta si-a luat creionul al(astru apoi a trasat un
semn de apro(are. 3otul a &ost re,olvat intr-un timp mai scurt decat imi tre(uie pentru a
relata &aptele...K <L. C:urc:ill despre acordul cu %talin privind Europa de %ud-Est
Moscova octom(rie *=??B
H8a,(oiul continua.... +rmata 8osie in 8omania se apropia de un milion aducand cu ea
&oamea Ca&ul si &rica. %u( protectia acesteia comunistii din tara dau asaltul pentru a pune
mana pe putere....Moscova vrea cu tot dinadinsul un guvern de toata o(edienta sovietica.K
<Picolae Baciu +gonia 8omanieiB
*B Care erau rile ce urmau s &ie trecut n aria de in&luen sovietic
>B Care credeti ca au &ost motivele pentru care C:urc:ill a lasat Cumatate din Europa in
HmainileK lui %talin
NB Care au &ost consecintele intrarii Europei de %ud-Est su( s&era de in&luenta a ;8%%-ului
si Moscovei
5om:nia n spatele Cortinei de 2ier
8om7nia a &cut parte din s&era sovietic de in&luen ntre *=??-*==/. +cest lucru a
in&luenat politica e)tern a 8om7niei 4
% 8elaii privilegiate cu ;8%% $i Krile suroriK
% 8uperea relaiilor cu "ccidentul
?*
% Integrarea 8om7niei n Comin&ormF Biroul comunist de in&ormaii
% +partenena la C+E8 <Consiliul de aCutor economic reciprocB
% +partenena la #actul de la Uar$ovia
8om7nia adopt modelul economic $i politic socialistFdes&iinarea proprietii
privatepartid unic plani&icarea economiei.
Conductorii 5om:niei comuniste4
% !:. !:eorgiu 'eC- *=?A-*=EA
% Picolae Ceau$escu ` *=EA-*=-=
'up moartea lui %talin <*=ANB 8om7nia ncearc s se desprind de politica sovietic4
% 8etragerea +rmatei 8o$ii din 8om7nia-*=A-
% 'eclaraia din +prilie -*=E?F declaraie de independen
% 8om7nia nu a participat la invadarea Ce:oslovaciei n *=E-
=n .-HA4.-HB, 8omnia era singurul stat din lume care se putea luda cu urmtoarea
combinaie de reali(ri2 era aliat a ,niunii $o*ietice, era prieten cu China i era
statul comunist ale crui relaii diplomatice i comerciale cu @ccidentul se
0mbuntiser i erau 0n e'pansiune
F.ECONOMIE I SOCIE/A/E N LUMEA POS/)ELIC. (0h)
- E$onomia $on%mporan5
- Popu"ai 7i !o$i%a%
- O$upaii 7i !%a%u% pro&!iona"
Economia contemporan
Europa a su&erit mari distrugeri in urma celui de-al 'oilea 8a,(oi Mondial
%.;.+. au intervenit in aCutorul europenilor prin #lanul Mars:all <*=?.B care a constat
intr-un masiv aCutor &inanciar acordat statelor din apusul Europei. #rin acest plan
statele Europei "ccidentale au primit peste *> miliarde dolari. 8econversia industriei
europene a &ost &oarte rapid ast&el c n *=?. producia a crescut cu E?5. +u &ost
adoptate re&orme monetare care au avut ca e&ect stoparea in&laiei.
?>
Ca urmare a re&acerii statelor democratice in Estul Europei ;8%% a creat C+E8
< Consiliul de +Cutor Economic 8eciprocB n *=?=.
9n +sia Qaponia a cunoscut o re&acere economic rapid pun7ndu-se accent pe
producia de oel cr(une si pe cali&icarea &orei de munc.
Economia mondial a cunoscutp7n n *=.N o cre$tere spectaculoas. %;+ asigurau
>A5 din totalul produciei industriale la nivel mondial. ;8%% aCunge a doua mare
putere industrial a lumii iar Qaponia a treia.
Cre$terea continu a produciei a(sena cri,ei economice prosperitatea $i consumul
au &cut ca anii *=?A-*=.N s &ie numii +nii !lorio$i.
+par ramuri noi n industrie4 electrocasnice mase plasticeaeronautica aviaia
electronica industria I3 ro(otica.
9n agricultur tot %;+ dein supremaia urmate de ;8%%. Ba,a agriculturii americane a
constituit-o Ferma.
9n maCoritatea rilor s-au aplicat re&orme agrare mai puin n rile cu regim comunist
unde agricultura era apanaCul statului.
'e,voltarea economiei necesita &olosirea unor noi resurse energetice. #reul petrolului
a sc,ut de ? ori ntre *=A/-*=.N ca urmare a cre$terii produciei ,ilnice. 9na&ar de
;8%% toate statele consumau mai mult petrol dec7t produceau. +st&el cre$te nevoia
de petrol $i se caut noi surse de acest &el.
]rile e)portatoare de petrol nemulumite de scderea preurilor au constituit n *=E/
"#EC < +ra(ia %audit Ira0 ZuMeit aatar Iran Uene,uelaB cu scopul sta(ilirii unei
politici comune n domeniu.
'in motive politice $i militare preul petrolului va cre$te (rusc *=.N cu ./5 duc7nd
lumea n cri,. +cela$i lucru s-a repetat n *=.--*=.=.
?N
+opulaie i societate
La nceputul secolului XX populaia planetei numara apr). > mld locuitori. 9n *==/ e)istau
A N mld iar asta,i sunt circa E. mld locuitori.
%tatele totalitare au promovat o politica natalist ncuraC7nd &amiliile cu muli copii.
9n ultimul s&ert al sec. XX n Europa natalitatea a sc,ut dar n +sia <C:inaB a crescut.
+st&el populaia european a m(tr7nit lucru ce are consecine sociale $i economice
grave.
#opulaia este reparti,at inegal dar s-a remarcat dupa al 'oilea 8,(oi Mondial
cre$terea progresiv a populaiei ur(ane.
'e asemenea s-a remarcat speciali,area populaiei pe anumite sectoare de activitate
<economie servicii instituiiB
9n epoca contemporan &amilia $i-a pierdut din importan. %e o(serv scderea nr. de
cstorii precum $i cre$terea ratei divorurilor. %tatutul &emeii n societate se modi&ic ea
dorind s &ie egala (r(atului. < Femei cele(re4 Margaret 3:atc:er Indira !:andi +ngela
Mer0elB
9n viaa cotidian oamenii au un standard mediu de via iar cu timpul a aprut distincia
dintre pu(lic $i privat.
/m5 ( "u$ru8 'e&inii urmtorii termeni
??
% Patalitate
% Mortalitate
% Familie
% Egalitatea se)elor
% #u(lic
% #rivat
6cupaii i statute pro,esionale
9n epoca contemporan se o(serv consolidarea clasei de miCloc care este numeroas $i
puternic.
+par noi pro&esii n timp ce altele legate de agricultur $i de mediul rural n general sunt
pe cale de dispariie.
Cu timpul apar tot mai muli speciali$ti n domenii precum4 producerea energiei utili,area
inteligenei arti&iciae e)plorarea spaiului telecomunicaii transporturi.
+par pro&esii noi4 artist consilier psi:olog nutriionist.
%e statuea, cu claritate drepturile $i o(ligaiile angaCailor
Europa a devenit o destinaie pentru imigrani dar se o(serv n continuare $i o migraie
de la sat la ora$.
+ c:eltui (ani a devenit un scop n sine $i o ocupaie ca atare. 3rim n secolul vite,ei $i al
societii de consum.
5ezolvai re)usul de mai 'os.
1 D
2 N
3 R
4
5 V O
6 L
7 I F
8
*- %uma de (ani imprumutata de un stat altui stat
?A
>- 3itlu care materiali,ea,a dreptul detinatorului asupra unei parti din capitalul unei
intreprinderi
N- 8amura industriala care aCuta la cresterea productivitatii in celelalte ramuri
?- "rgani,atia Patiunilor ;nite < prescurtareB
A- #oltica de reducere a valorii unei monede
E- %ecretar de stat +merican autor al unui plan de re&acere economica
.- Cresterea cantitatii de moneda &ara acoperire in aur
-- 8esursa energetica
#e verticala veti descoperi denumirea unei ramuri de activitate productiva.
/m ( "u$ru8
*B %criei un eseu de o pagin pe tema invadrii vieii private de ctre pres pornind de la un
e)emplu concret.
>B E)primai-v opinia n legtur cu necesitatea luptei mpotriva imigraiei ilegale $i a
tra&icului de &iine umane ncerc7nd s rspundei la urmtoarele ntre(ri4
a. %unt acestea o &orm de e)ploatare umana
(. + &ocut comunitatea internaional tot ce tre(uie pentru a le com(ate
c. Cei care &olosesc munca la negru au o parte de vin
d. Dcoala $i alte instituii ale statului de,volt su&iciente programe pentru com(aterea
celor dou &enomene
e. +i (ene&iciat de asemenea programe
&. 'ac ai avea putere de deci,ie ce ai &ace pentru eradicarea celor dou
&enomene
g. Credei c tre(uie s ne implicm cu toii pentru limitarea celor dou &enomene
sociale
NB Enumerai trei industrii de v7r& $i Cudecai cum au intervenit prin produsele lor n viaa
noastr &olosindu-v de variantele de mai Cos4
a. Comunicm mai rapid
(. 'iversi&ic posi(ilitile de in&ormare
c. Lrgesc ori,ontul cunoa$terii
d. +Cut la ndeplinirea sarcinilor casnice
e. Fac viaa mai plcut
&. 9mi &ac meseria mai u$or
?B Citii cu atenie te)tul de mai Cos $i rspundei urmtoarelor cerine4
?E
KIntenia de a ameliora condiiile de via a determinat luarea unor msuri de remediere a
di&icultilor pe care le n&runt individul ori &amilia. " &amilie trie$te n srcie pentru c
tatl (ea sau Coac cri %e acord copiilor mas gratuit $i m(rcminte. " &emeie $i
a(andonea, soul $i copiii Copiii sunt instituionali,aiK <P.+. %mit: $tatul pro*idenB
% Considerai c aceste msuri sunt e)presia Custiiei sociale sau considerai
instituionali,area copiilor un a(u, al statului
% 3e)tul descrie dou situaii din societatea american. Cum s-ar re,olva n 8om7nia
prima situaie
% 'escriei <dac ai cunoscutB situaii similare $i comentai soluiile posi(ile.
,. /IINMA I SOCIE/A/EA N SECOLUL XX (Fh)
- Cr$%ar 7%iini&i$5 7i %hno"o*i #n !$o"u" XX
- Impa$%u" %hno"o*ii a!upra :iii $o%i(in 7i a
m(iu"ui
- %iina 7i %hni$a #n !"uH6a r526oiu"ui
- /tudiu de caz # Contri)u%ii rom:ne(ti la dezvoltarea
(tiin%ei (i tehnicii
a) Cara$%ri!%i$i a" (2:o"%5rii 7%iini 7i %hni$ii
accelerarea descoperirilor JtiinIi&ice < ritmul descoperirilor este uluitor B;
apariIia unor JtiinIe noi < genetica in&ormatica ci(ernetica B;
mo(ilitatea oamenilor de JtiinI;
o JtiinIele au devenit interdisciplinare;
o scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretic Ji aplicarea practic a acesteia;
o creJterea costurilor cercetrii JtiinIi&ice;
?.
o implicarea direct a statului n susIinerea Ji &inanIarea activitIii JtiinIi&ice;
"ate importante2
*=/* ` !uglielmo Marconi reali,ea, prima transmisiune &r &ir ntre Europa Ji +merica
*=*E ` +l(ert Einstein pu(lic (a,ele teoriei relativitIii generali,ateK
*=>- ` descoperirea penicilinei
*=?A ` armele nucleare
*=?E ` EPI+C < Electronic Pumerical Integrator and Calculator B primul calculator electronic este
pus n &uncIiune n %;+
*=AN ` este descoperit structura +'P
*=E. ` primul transplant de inim
*=.A ` n&iinIarea companiei MIC8"%"F3
*=.- ` primul copil conceput n epru(etK
*==E ` prima clonare reuJit a unui mami&er
)$ Cucerirea spa%iului
*> aprilie *=E* ` ;8%% lansea, pe or(it n Curul #m7ntului prima nav cosmic-satelit
din lume av7nd un om la (ord pe I;8I !+!+8IP. Cu nava Uosto0K Iuri gagarin a
nconCurat o singur dat planeta n */- minute.
*=E* ` primul ,(or n cosmos cu o durat mai mare de o ,i; < !:erman 3itov cu nava
Uosto0 >K;
*=E> - primul ,(or spaIial al unui astronaut american anume Qo:n !lenn;
*=E> - primul ,(or n grup a dou nave sovietice < Uosto0 N si Uosto0 ? B
*=EN ` prima &emeie n cosmos Ualentina 3ereJ0ova cu nava Uosto0 EK; 3ereJ0ova care
avea la acea vreme >E de ani a nconCurat de ?- de ori planeta ntr-o nav spaIial
incomod n care a(ia se putea miJca. %-a ntors pe pm7nt dup .* de ore.
*=E- ` primul ,(or pe or(it n Curul Lunii a &ost reali,at de americanii Fran0 Borman
Cames LoMell Ji Lilliam +nders; au &ost e&ectuate */ revoluIii n Curul satelitului natural al
#m7ntului Ji au &ost transmise imagini televi,ate ale supra&eIei terestre;
?-
>/ iulie *=E= ` americanul Louis Peil +rmstrong devine primul om care pune piciorul pe
Lun; acesta a &ost punctul terminus al am(iIiosului program american +pollo.
c$ "ehnologia (i via%a cotidian
'e,voltarea te:nologic are e&ecte po,itive pentru viaIa cotidian < sntate uJurarea
comunicrii accesul la in&ormaIie etc B.
+plicaIii electronice4
e-learning;
e-Mor0ing;
e-commerce;
e-(an0ing;
e-:ealt:;
"ehnologia n slu')a snt%ii
9n domeniul sntIii te:nologia ocup un loc at7t de important nc7t a,i este aproape
imposi(il sta(ilirea unui diagnostic &r datele o&erite de aparatura tot mai per&ormant.
%ecolul XX a de(utat cu descoperirea capacitIii ra,elor X de a o&eri imagini ale creierului
sau ale inimii < angiogra&ie B.
;tili,area computerului pentru prelucrarea imaginilor o(Iinute cu aCutorul ra,elor X a mrit
preci,ia acestora. Cele mai cunoscute te:nici de scanare cu aCutorul computerului sunt4
- tomogra&ia computeri,at;
- c:irurgia cu laser;
- ecogra&ia < care utili,ea, ultrasunete B;
- endoscopia (a,at pe &i(re optice;
"ema de lucru8 Comp"%ai !$hma ( mai Ho!9 in(i$Gn( 7i a"% (omnii $ar u%i"i2a25
$ompu%ru"9 pr$um 7i mo(uri ( u%i"i2ar #n &i$ar (omniu mniona%.
?=
d$ "ehnologia (i mediul ncon'urtor
Industriali,area Ji noile te:nologii are e&ecte negative asupra mediului nconCurtor4
poluarea aerului apei solului;
e&ectul de ser < *=E. B;
gaura din stratul de o,on < *=-A B;
epui,area resurselor;
9n condiiile polurii accentuate multe state au optat pentru surse alternative de energie4
energia eolian
energia solar
energia apei
energia :idraulic
A/
energia mareelor
energia geotermic
energie derivata din (iomasa4 (iodiesel (ioetanol (ioga,
e$ 4oile tehnologii (i timpul li)er
3impul li(er este o valoare important a lumii contemporane este accesi(il oricui Ji
datorit noilor te:nologii poate &i petrecut n moduri di&erite;
'e,voltarea miCloacelor de transport n mod special a aviaIiei a dus la sc:im(area
destinaIiilor de vacanI;
3elevi,iunea prin programele sale variate ocup o parte important a timpului li(er;
totodat naJte dependenI Ji are e&ecte neplcute asupra lim(aCului intelectului Ji
comportamentului;
Internetul a de,voltat o multitudine de miCloace de interacIiune uman4 eGmail &orumuri
c:at (log etc;
Qocurile pe calculator concurea, televi,iunea n privinIa petrecerii timpului li(er. Oi n
ca,ul lor se poate vor(i de e&ecte du(le asupra persoanelor;
,$ Contri)u%ii rom:ne(ti la dezvoltarea (tiin%ei (i tehnicii
Matematic4
- !:eorg:e ViIeica;
- 3raian Lalescu;
- 'imitrie #ompeiu;
C:imie4
C"%3IP '. PEPIVE%C;
!6E"8!6E %#+C;
+LEX+P'8; 3. B+L+B+P
Medicin4
UIC3"8 B+BEO ` micro(iologie;
I"P C+P3+C;iIP" `
imunologie;
!6E"8!6E M+8IPE%C; `
neurologie;
A*
C"P%3+P3IP I. #+86"P `
endocrinologie;
PIC"L+E #+;LE%C; ` &i,iologie;
O3EF+P "'"BLEQ+ ` psi:ologie;
+P+ +%L+P ` gerontologie;
!E"8!E EMIL #+L+'E `
(iologie;
%tiinte te:nice4
6EP8I C"+P'
38+I+P U;I+
6E8M+PP "BE836
+;8EL UL+IC;
!"!; C"P%3+P3IPE%C;
Fi,ic4
O3EF+P #8"C"#I;
6"8I+ 6;L;BEI
'8+!"MI8 6;8M;iE%C;
Biologie4
EMIL 8+C"UIV ` (iospeologie < JtiinIa care studia, vieIuitoarele din
peJteriB;
I"P B"8CE+ ` :idro(iologie
<ramur a (iologiei care studia, viaIa animal Ji vegetal din mediul
acvatic precum Ji toate procesele care au loc n ap B
'IMI38IE U"IP"U ` citologie
< disciplina care studia, structura de,voltarea Ji &uncIiile celulelor B;
!8I!"8E +P3I#+ ` (iologie
A>
g$ >tiina i tehnica n slu')a rz)oiului
'omeniul militar (ene&icia,a de progresele stiintei si te:nicii vor(indu-se
c:iar despre o revolutie te:nico-militara
'e,voltarea te:nicii militare a vi,at trei aspecte principale4
o Marirea &ortei de distrugere
o Mo(ilitatea trupelor si a armamentului
o +sigurarea comunicatiilor optime
+par navele cisterna-petrolierele
%e crea,a ga,ele to)ice care necesita ptr aparare masti de protectie
+par armele c:imice- &olosite ptr prima data in '8M
#rimul tanc- Mar0 I- <tan0 engF re,ervorB
Cea mai mare (atalie de tancuri are loc in '8M la Z;8%Z germ-sovietici
&iind &olosite circa E/// de tancuri
+viaia4
Folosita cu precadere in '8M
+vioanele &olosite atunci4 Messersc:mitt 6urricane B->= a transportat
(om(a atomica
+par si portavioanele
Comunicaiile4
In '8M- engle,ii au inventat 8adarul iar germanii un sistem de g:idare care
conducea avioanele direct asupra tintelor
+par satelitii cu scop militar
"eme de lucru# ; pentru acas$
AN
1) A"*'i una (in (a%" impor%an% ( "a pun$%u" a) a" "$'ii Li
ra"i2a'i o !$ur%5 (!$rir (o pa*in5) &o"o!in( !ur!" *5!i% #n $5r'i
!au p in%rn%.
-) E4p"i$a'i $on$p%u" ( N&$% ( !r5C Li pr2n%a'i 0 !o"u'ii pn%ru
"imi%ara a$!%uia.
0) A"*'i o pr!ona"i%a% a L%iin'i Li %hni$ii romGnL%i ( "a pun$%u" &)
a" "$'ii Li ra"i2a'i o !$ur%5 (!$rir a a$!%ia.
F) E4p"i$a'i ro"u"8 !u6marinu"ui9 a:ionu"ui9 *a2"or %o4i$ pn%ru
pur%ara unui r526oi mo(rn.
O.S/A/ELE I POLI/ICA LOR N PERIOADA
CON/EMPORAN. (F h)
- Jorm ( or*ani2ar po"i%i$5. I(i 7i r*imuri
po"i%i$
- S%a%" (mo$ra%i$
- S%a%" %o%a"i%ar
- RomGnia8 ( "a !%a%u" %o%a"i%ar "a !%a%u" (
(rp%
1. 2orme de organizare politic. 3dei (i regimuri politice
E 9n secolul XX cresc rolurile Ji &uncIiile statului. Uor(im despre N tipuri de stat4
Minimal <respect dreptul privat Ji securitatea oamenilorB
IntervenIionist
A?
%tat providenI
%tatul PaIional
E +re la (a, ideea de naIiune ca entitate teritoriu istorie cultur comune
E Este suveran n graniIele sale are legi interne de organi,are economie
repre,entare diplomatic internaIional
E Este o creaIie a secolului XX
%tatul Federal
E Este compus din entitIi autonome cu legi Ji guverne proprii dar care sunt
su( autoritatea &ederaIiei
E Modelul4 %;+ !ermania sau Belgia
E Intervine n domenii de larg interes4 protecIionism economic aprare politic
monetar
%tatul multinaIional
E 9nglo(ea, mai multe naIiuni di&erenIiate prin lim( cultur istorie
E E)emplu4 ;8%% <avea dup unele surse *>E de naIionalitIiB
"eme de lucru# 1$ 3denti,icati o asemanare si o deose)ire intre cele trei
tipuri de stat.
$ 4otati numele a 1? state e&traeuropene si ,orma lor de
organizare ; national, ,ederal, multinational, monarhie,
repu)lica$
3deologii (i regimuri politice
E 9n secolul XX s-au con&runtat N mari ideologii4
E Li(eral
E Fascist
E Comunist
Ideologia comunist
AA
E Este ntemeiat pe lucrrile lui Z. Mar) Ji Fr. Engels
E 'enunI capitalismul care e)ploatea, omul
E %usIine clasa muncitoare
E +plicat n ;8%% n &orma regimului de democraIie popularK dictatur n
numele poporului
Ideologia &ascist
E Este un produs al perioadei inter(elice cu rdcini n nemulIumirile
provocate de r,(oi
E Este anticapitalist Ji antidemocratic
E Este &undamentat pe naIiune sau pe rase superioare consider7nd c unele
popoare au mai multe drepturi dec7t altele
8egimul democratic <li(eralB
E 9Ji are originea n lumea greac <demos cratosB
E %e (a,ea, pe legi instituIii participare la viaIa politic
E #uterile sunt separate n stat
E !uvernul este responsa(il n &aIa legislativului Ji a alegtorilor
8egimurile totalitare
E +u dou variante4 de e)trem dreapta <!ermania na,istBJi de e)trem
st7nga <;8%%B
E Fascismul nu este considerat un regim totalitar
E 3rsturi4dictatur personal sau de grup control total propagand
ndoctrinare ur de ras partid unic.
. /tatele democratice n perioada post)elic
- 9n primele decenii dup '8M numrul regimurilor democratice a sc,ut
&aI de perioada inter(elic.
- E)ist numeroase regimuri comuniste dar Ji dictatoriale
- Femeile primesc drept de vot se reduce maCoratul electoral < la *- aniB
AE
1ermania de =est
E +re regim democratic
E #uterea legislativ aparIine #arlamentului < Bundestag BundesratB
E Cancelarul <primul ministruB ale cele mai multe atri(uIii
E ForIele #olitice sunt4 ;niunea CreJtin 'emocrat; ;niunea %ocial CreJtin Ji
#artidul %ocial 'emocrat
E #ersonalitIi4 LillT Brandt 6elmut: Zo:l
E #reJedintele are puteri restr7nse este ales de un colegiu al parlamentarilor
2ran%a
E 9n *=?E se proclam 8epu(lica a IU-a n care +dunarea PaIional avea puteri
sporite
E 9n *=A- se proclam 8epu(lica a U-a n care creJte puterea e)ecutivului
E #reJedintele este ales pe . ani
E #ersonalitIi4 C:arles de !aulle !eorges #ompidou Francois Mitterand
/0-
E Ba,a democraIiei este ConstituIia din *.-.
E #uterea &ederalFpreJedinte Ji Congres <%enat Ji Camera 8epre,entanIilorB
E InstituIiile CudectoreJti sunt independente
E E)ist dou partide principale4 #. 8epu(lican #. 'emocrat care nu se
di&erenIia, ca ideologie ci ca (a, social
'up *==/ se remarc centrali,area puterii creJterea nr. statelor
democratice.
E)ist Ji state nedemocratice islamice-teocratice autoritare
9n secolul XXI statul naIional intr n declin datorit realitIilor economice-
e)istenIa companiilor transnaIionale
!. /tatele totalitare
A.
3otalitarismul sovietic a supravieIuit Celui de-al 'oilea 8,(oi Mondial Ji s-a
e)tins n Europa de Est Ji de Centru n +merica Ji n +sia
05//
E 8egimul comunist se instaurea, n *=*.
Conductori4 Lenin Ji %talin- dictatur personal
3eoretic puterea aparIine sovietelor care trimit repre,entanIi n
%ovietul %uprem al ;8%%. 9n realitate puterea aparIine unui singur
conductor care terori,ea, poporul cu deportri epurri internri
reeducare
'up moartea lui %talin<*=ANB la Congresul XX al #C;% <*=AEB au &ost
de,vluite crimele acestuia. %-a introdus principiul conducerii colective
deIinuIii politici au &ost eli(eraIi. Caracteristicile regimului se pstrea,
ns p7n n *==/
/tatele comuniste europene
E Uictoria ;8%% n #8M a &acilitat instaurarea regimului comunist n #olonia
8om7nia ;ngaria Bulgaria Ce:oslovacia 8'! Iugoslavia Ji +l(ania.
+u adoptat o&icial democraIia popularK Ji au
preluat elementele esenIiale ele unui regim
comunist.
E)ist variante naIionale ale regimului comunist
datorit deose(irilor de tradiIie mentalitIi religie.
9ncercri de re&orm4 Iugoslavia *=?= ;ngaria
*=AE Ce:oslovacia *=E-- na(uJite de armata
sovietic
Comunismul chinez
E Instalat n *=?= n urma r,(oiului civil cu &orIele naIionaliste ale lui Qiang
Qies:i
La * octom(rie *=?= este proclamat 8.#. C:ine,
condus de Mao iedong
*=A.- ncepe s adopte un model propriu Ji o revoluIie
culturalK
*==/-cunoaJte o de,voltare &r precedent prin
capitalurile strine
A-
regimul rm7ne unul autocritic
Evolu%ii n statele comuniste
E *=-/- n Europa comunist se mani&est o cri, moral Ji ideologic
pro&und. 9ncrederea n regim se epui,ase
*=-E- ncercare de re&orm a lui Mi:ail !or(aciov
< glasnost perestroi0aB- nereuJit
anul *=-=-marcat de lupta pentru participarea la
conducerea statului Ji rescpectarea drepturilor
cetIeneJti
@.5om :nia de la statul totalitar la statul de drept
E 8epresiunea politic Ji controlul au &cut ca n 8om7nia societatea civil s
nu se maturi,e,e
E 9n *=./ apar di,idenIele datorit4
Cri,ei economice
%emnrii la 6elsin0i a acordurilor privind respectarea drepturilor
omului <*=.AB
E +par miJcrile muncitoreJti <*=..-minerii de la Lupeni *=-N- greve n alte .
mine *=-.-grev la 3ractorul BraJovB
E +par miJcrile studenIeJti4 *=-. la IaJi *rem ap s ne splm &i lumin s
0n*)m
E +par criticile la adresa regimului
E Intelectualii din strintate <#aul !oma 'oina Cornea Mircea 'inescu Mi:ai
Bote, #r. !:eorg:e Calciu 'umitreasaB protestea, &aI de regimul
CeauJescu
E " &orm de protest a &ost Ji %crisoarea celor .K din *=-=
E 9n urma revoluIiei rom7ne din decem(rie *=-= regimul comunist din 8om7nia
cade
E 8eapar partidele politice4 #PV #PL #%' ;'M8
E 9n mai *==/ au loc primele alegeri li(ere
E *==* este apro(at prin re&erendum ConstituIia 8om7niei <separarea
puterilor n stat drepturi Ji li(ertIi cetIeneJtiB
A=
"eme pentru acas#
*B #re,entai caracteristicile regimului na,ist n !ermania inter(elic.
>B #re,entai caracteristicile regimului &ascist n Italia inter(elic.
NB +lctuii o pre,entare despre conductorii ;8%% n care s cuprindei aspecte
din viaa lui U.I. Lenin $i I.U. %talin.
?B #re,entai pe scurt revoluia mag:iar din anul *=AE.
AB #re,entai pe scurt evenimentul numit H#rimvara de la #ragaK din *=E-.
EB #re,entai pe scurt evenimentele din 8om7nia su( conducerea lui Picolae
Ceau$escu.
.B #re,entai pe scurt evenimentele din 8om7nia din decem(rie *=-=.
-B +lctuii o list cu partidele politice e)istente n 8om7nia la ora actual.
E. RELAMIILE IN/ERNAMIONALE3 COOPERARE I
CONJLIC/ (,h)
- Si!%mu" =r!ai""23Pa!hin*%on 7i noua or(in
in%rnaiona"5
- R2o":ara $on&"i$%"or #n "uma $on%mporan5
- R"aii" in%rnaiona" #n prioa(a in%r6"i$5
- R526oiu" R$
- Pr56u7ira !i!%mu"ui $omuni!% 7i impa$%u"
a!upra r"aii"or in%rnaiona"
1. /istemul =ersaillesABashington
E/
- 'up #8M se aplic Principiul Autodeterminrii Ji se crea, n Europa %tatele
naIionale dup destrmarea imperiilor multinaIionale.
- 9n *=*= se n&iinIea, %ocietatea PaIiunilor pentru menIinerea pcii Ji
securitIii ntre naIiuni. %e nlocuieJte vec:ea ordine (a,at pe ec:ili(rul
Marilor #uteri <sta(ilit la Congresul de la Uiena-*-*AB
- La s&7rJitul #8M s-au semnat tratatele de pace dintre Irile +ntantei Ji statele
nvinse <!ermania Bulgaria ;ngaria +ustria 3urciaB. +ceste tratate au
constituit $istemul ;ersailles Ji au recunoscut &rontierele statelor europene.
- Con&erinIa de la #aris care a desc:is tratativele de pace a &ost pre,idat de !.
Clemenceau. #articip Ji preJedintele american 3:. L. Lilson.
- +par nenIelegeri ntre FranIa Ji Marea Britanie n ca,ul pro(lemei germane.
!ermania este de,armat Ji este o(ligat s plteasc reparaIii de r,(oi.
'in aceast cau, apare n aceast Iar o miJcare naIionalist <P%'+# care
aCunge la putere *=NN-*=?AB
- 'iscuIiile de la Uersailles sunt urmate de cele de la Las:ington <*=>*-*=>>B
unde a avut loc Conferin)a de(armrii na*ale.
+u participat4 %;+ Marea Britanie C:ina FranIa Italia Qaponia "landa
#ortugalia.
%copul4 reducerea armamentului naval Ji detensionarea relaIiilor din E)tremul
"rient.
%-a consacrat trecerea practic a %;+ n &runtea ierar:iei navale.
"em de lucru#
S%a6i"i%i or(ina $rono"o*i$a a !mnarii %ra%a%"or ( pa$9 "o$u" !mnarii
!i pr:(ri" a$!%ora8
3ratatul de #ace cu +ustria
H...a &ost semnat la */ septem(rie *=*= la %aint-!ermain-en-LaTe. %e recunosc
pr(uJirea Imperiului +ustro-;ngar Ji constituirea repu(licii +ustria....Boemia
Moravia %lovacia au intrat n componenIa repu(licii Ce:oslovacia iar !aliIia era
ncorporat #oloniei.....3ratatul consemna de asemenea unirea 3ransilvaniei
Bucovinei Ji Banatului cu 8om7niaK
3ratatul de pace cu 3urcia
H....a &ost semnat la */ august *=>/ la %evres de ctre guvernul sultanului care era
lipsit de autoritate. 3urcia devenea stat Hsu( protectoratK cu un teritoriu restr7ns la
E*
,ona central a +siei Mici Ji Istan(ulului. Celelalte teritorii pe care Imperiul "toman
le cucerise de-a lungul istoriei au &ost trecute su( mandat &rance, engle, sau au
&ost preluate de Italia Ji !recia. %-a &i)at un nou regim al str7mtorilor Bos&or Ji
'ardanele......#revederile tratatului de la %evres nu au &ost acceptate de patrioIii
turci conduJi de Musa&a Zemal. 9n urma unor lupte susIinute cu &orIele
intervenIioniste n *=>N s-a impus un nou tratat semnat la Laussane.
3ratatul de #ace cu ;ngaria
H....a &ost semnat la ? iunie *=>/ la 3rianon. 3ratatul &i)a graniIele ;ngariei cu
8om7nia +ustria Ce:oslovacia 8egatul %7r(ilor CroaIilor Ji %lovenilor. ;ngaria
recunoJtea intrarea n componenIa statelor vecine a teritoriilor pe care le cucerise
dup aJe,area ungurilor n C7mpia #annonic Ji organi,area statalK
3ratatul de #ace cu !ermania
H#reliminariile pcii cu !ermania au &ost nm7nate delegaIiei acestei Iri la . mai
*=*=. #remierul FranIei Clemenceau n alocuIiunea rostit cu acest prileC a
aruncat ntreaga vin a r,(oiului pe germani. Oe&ul delegaIiei germane ;lric: von
Broc0dor&& 8ant,au a respins acu,aIiile. #7n la >- iulie c7nd tratatul a &ost semnat
ntre cele dou delegaIii duelul acu,aIiilor nu a contenit. Ceremonia semnrii
tratatul a avut loc la >- iunie *=*= n %ala "glin,ilor din palatul de la Uersailles. 9n
pre,enIa lui !. Clemenceau L. Lilson Ji LloTd !eorge contele ;lric: von
Broc0dor&& 8ant,au a semnat tratatul care consemna n&r7ngerea !ermaniei
proclamat principala Ji unica responsa(il de declanJarea r,(oiului.
3ratatul de #ace cu Bulgaria
H....a &ost semnat la >. noiem(rie *=*= la PeuillT-sur-%eine. 'ocumentul a
consemnat teritoriile cedate vecinilor de ctre Bulgaria....Frontiera rom7no-(ulgar
a &ost &i)at con&orm prevederilor tratatului de la BucureJti din august *=*N.
Bulgaria nu mai avea dreptul de a avea aviaIie militar Ji &lot de r,(oi. + &ost de
asemenea o(ligat s plteasc despgu(iri de r,(oi.K
. 5E8-C338E 34"E54-C364-8E 34"E5<E83CE ;1D1DA1D!D$
-'up #8M apar noi state e)ist &orme de organi,are politic di&erite noi graniIe
Ji numeroase minoritIi
*. *=*=-*=>?- 8eluarea legturilor dintre nvinJi Ji nvingtori
>. *=>?-*=>=- destindere
N. *=>=-*=N=- tensiuni intre state
PRO)LEMELE PRINCIPALE ALE EPOCII IN/ER)ELICE
- plata reparaIiilor de r,(oi
E>
- garantarea noilor graniIe
- re,olvarea pro(lemei minoritIilor
- re&acerea economic
- de,armarea
- rivalitIile dintre state
CUREN/E POLI/ICE AJLA/E IN CONJRUN/ARE
-curentul paci&ist < promovea, ar(itraCul n con&lictele internaIionaleB
-curentul revi,ionist
<promovea, modi&icarea tratatelor de pace prin &orI
S/A/E RE=IQIONIS/E
- !ermania
-;8%%
-Italia
-Qaponia
+cestea au nc:eiat tratate4
*. 8apallo-*=>>- < !ermania-;8%%B
>. +)a Berlin-8oma -*=NE
N. #actul +nticomintern -*=NE
?. #actul 8i((entropp-Molototov- *=N=
E=ENIMEN/E RE=IQIONIS/E
- *=N*- agresiunea Qaponiei n Manciuria
-*=NA- ane)area Etiopiei de ctre Italia
-*=N-- +nsc:luss-ul < ane)area +ustriei de ctre !ermaniaB
-*=N-- desprinderea regiunii %udete din Ce:oslovacia Ji alipirea ei la !ermania
!. 5ezolvarea con,lictelor in lumea contemporana
EN
Cel puIin E/ de milioane de oameni Ji-au pierdut viaIa n cel de-al 'oilea
8,(oi Mondial uapro)imativ >A de milioane de soldaIi Ji cam NA de milioane
de civili.
La s&7rJitul r,(oiului milioane de re&ugiaIi erau pe drumuri economia
european se pr(uJise ./5 din in&rastructura industrial a vec:iului
continent &usese distrus.
%pre deose(ire de ce s-a nt7mplat la s&7rJitul #rimului 8,(oi Mondial
nvingtorii apuseni nu au pretins despgu(iri de r,(oi din partea Irilor
nvinse. Mai mult un plan g7ndit de %ecretarul de %tat al %;+ !eorge
Mars:all \#rogramul de re&acere european\ mai (ine cunoscut ca #lanul
Mars:all cerea Congresului %;+ s aloce milioane de dolari pentru
reconstruirea Europei
'e vreme ce Liga PaIiunilor a eJuat n mod evident s previn r,(oiul a
&ost pus la cale o nou ordine internaIional. 9n *=?A a &ost &ondat
"rgani,aIia PaIiunilor ;nite. #entru a preveni i,(ucnirea unui nou r,(oi la
&el de devastator ca a doua con&lagraIie mondial Ji pentru a asigura o pace
dura(il n Europa n *=A* a &ost n&iinIat Comunitatea Europen a
Cr(unelui Ji "Ielului <3ratatul de la #arisB predecesoarea ;niunii Europene.
"P; este responsa(il Ji pentru crearea statului modern Israel n *=?- n
parte ca rspuns la 6olocaust.
Or*ani2aia Naiuni"or Uni% este cea mai important organi,aIie
internaIional din lume. Fondat n *=?A dup +l 'oilea 8,(oi Mondial are
*=> de state mem(re. "P; are misiunea de a asigura pa$a mon(ia"5
r!p$%ara (rp%uri"or omu"ui $ooprara in%rnaiona"5 Ji
r!p$%ara (rp%u"ui in%rnaiona". %ediul central al organi,aIiei este
situat n PeM or0.
#rincipalele con&licte contemporane
*=?=- (locada Berlinului
*=A/-*=AN- 8,(oiul din Coreea
*=AE- 8,(oiul %ue,ului
*=E>- Cri,a rac:etelor din Cu(a
*=A=-*=.A- 8,(oiul din Uietnam
3oate acestea au &ost &a,e ale mai marelui con&lict des&asuarat in epoca
post(elica4 8,(oiul 8ece
@. 57E<6308 5ECE F4"5E "E4/3043 G3 DE/"34DE5E
E?
La s&7rJitul '8M n lume mai rmseser A mari puteri4 %;+ Marea Britanie
FranIa ;8%% C:ina
9n realitate lumea post(elic are doi poli de putere4 unul patronat de ;8%%
< state comunisteB Ji altul patronat de %;+< state democraticeB. 9ntre cele
dou s-a declanJat un nou tip de r,(oi4 8,(oiul 8ece generat de am(iIia
celor dou puteri de a-Ji impune supremaIia n lume.
8,(oiul 8ece a durat Cumtate de secol < *=?.-*==*B
La ? aprilie *=?= ia &iinI P+3" < %;+ Canada Ji */ state europeneB
La *? mai *=AA ia &iinI 3ratatul de la UarJovia < ;8%% Ji statele comuniste
est-europeneB
Cele dou (locuri nu s-au n&runtat direct niciodat r,(oiul &iind unul al
ameninIrilor nucleare.
*=?=- (locada Berlinului continuat n *=E* prin construirea iidului Berlinului
*=E>- Cri,a rac:etelor din Cu(a
Cursa narmrilor a determinat "P; s proclame anii *=./-*=-/ drept
deceniul de,armrii. %e urmrea limitarea e)perimentelor Ji a armelor
nucleare.
H. +r)u(irea sistemului comunist (i impactul su
asupra rela%iilor interna%ionale
o +nul *==/ marc:ea, s&7rJitul 8,(oiului 8ece ceea ce a necesitat o
recon&igurare a lumii.
o ;8%% este trans&ormat n C%I <Comunitatea %tatelor IndependenteB o
&ederaIie cu grave con&licte interne. 'e,mem(rarea ;8%% a &cut la ntre
*==/-*==* !ermania s se reuni&ice iar %;+ s ram7n singura Mare
putere a lumii.
o P+3" rm7ne singura alianI politico-militar via(il Ji devine un garant
al securitIii internaIionale.
o %tatele &oste comuniste caut acum s devin mem(re P+3".
o Integrarea se &ace la nceput <*==?B n &orma parteneriatului pentru pace.
o %e reglementea, Ji relaIiile P+3"-8usia n *==. moment care permite
nceperea e)tinderii P+3".
o 'e la >= martie >//? 8om7nia este mem(ru P+3" cu drepturi depline.
EA
"eme pentru acas#
*B 8eali,ai o comparaie ntre %ocietatea Paiuniilor $i "rgani,aia Paiunilor
;nite.
>B 8eali,ai o scurt istorie a P+3" n care s cuprindei cele mai importante
evenimente istorice care au contri(uit la apariia $i de,voltarea acestei
organi,aii.
NB #re,entai n Cumtate de pagin evenimentul numit $i Cri,a rac:etelor
cu(ane,e <*=E>B
?B #re,entai n Cumtate de pagin evoluia r,(oiului din Uietnam.
AB E)plicai importana dr7mrii iidului Berlinului la s&7r$itul 8,(oiului 8ece.
R.RELI1IA I =IAMA RELI1IOAS. N LUMEA
CON/EMPORAN. (0h)
- Mari" r"i*ii 7i pro6"m" $on%mporan
- P"rinaHu" #n !$o"u" XX
- I!"amu" #n%r in%*ri!m 7i &un(amn%a"i!m
- Arhi%$%ura r"i*ioa!5
9n ,ilele noastre triesc peste *. mld cre$tini < ortodoc$i catolici protestaniB.
+depii religiei musulmane sunt apro)imativ * mld $i locuiesc in nordul +&ricii
vestul +siei #a0istan Indone,ia #en. +ra(ic. E)ist $i numero$i adepi ai
(udismului iudaismului $i ai altor religii.
EE
1. 3udaismul
- Ori*in8 "rientul MiClociu
- Este centrat n Curul unui singur 'umne,eu Ha:veK
- C5r%i &un(amn%a"8 3ora Ca(ala Mis:na: 3almud
- M!aHu"8 se a&irm e)istenIa lui 'umne,eu pe care omul tre(uie s-L caute
toat viaIa. %e a&irm Ji iu(irea &aI de oameni Ji de dreptate. "mul tre(uie s
respecte poruncile lui 'umne,eu
- Ru*5$iuna3prmi% &iecruia s se regseasc n &aIa lui 'umne,eu. Ea se
des&Joar n %inagog Ji este &cut numai de (r(aIi. 8a(inul este
ndrumtorul spiritual el conduce serviciul religios
. Crestinismul
- este ntemeiat pe nvItura Ji persoana lui Iisus 6ristos
- apare n acelaJi spaIiu cu iudaismul
- m!aHu" r"i*io!8 iu(irea &aI de semeni; (a,a4 cele . taine4 (ote,ul
cstoria spovedania mirungerea mprtJania :irotonisirea maslul.
- Liturg:ia creJtin este alctuit din ceremonii Ji rugciuni ce au la (a,
liturg:ia iudaic. %emnul crucii este propriu creJtinului. El aminteJte Cert&a pe
care Iisus 6ristos o &ace pt a-i m7ntui pe oameni
- UiaIa religioas se des&Joar n Biseric
- 9n primele N secole ale e)istenIei sale este persecutat de mpraIii romani
- 0103E(i$%u" ( "a Mi"ano3 (:in r"i*i o&i$ia"5 a Impriu"ui Roman
- N=*- 3eodosie cel Mare scoate cultele pg7ne na&ara legii
- )i!ri$a %r$ prin%r3o $ri25 #n !$o"" =III3IX3 i$ono$"a!m
- */A?- Marea %c:ism- Biserica se separ n Catolic Ji "rtodo)
!. 3slamul
- #ropovaduieste stapanirea de sine si supunerea. Centrul religiei este +lla: si
pro&etul sau Ma:omed.
- Cartea s&anta este Coranul mesaCul lui +lla: catre pro&et. Este alcatuit din **?
sure <verseteB si cuprinde cei A stalpi ai credintei4 marturia de credinta
rugaciunea milostenia postul si pelerinaCul la Mecca.
E.
- "rase s&inte4 Mecca si Medina.
- E)ista mai multe orientari in islam4 sunnitii si siitii.
- +sta,i se vor(e$te tot mai mult despre Fundamentalismul Islamic ca
modalitate de cutare a identitii pornind de la i,voarele credinei.
@. <udismul
- %ustine ca totul este su&erinta in Curul oamenilor iar acestia tre(uie sa se
eli(ere,e de ea.
- +pare in India in secolele UI-U i. 6r.
- Este intemeiat de Budd:a si are la (a,a cele ? adevaruri s&inteK4
- ;niversalitatea su&erintei
- %ursa su&erintei sunt placerile
- "amenii se pot eli(era de su&erinta prin Pirvana
- +(tinerea de la &apte urate si minciuna pentru atingerea Pirvanei.
- +depii (udismului triesc n special n India C:ina sau Qaponia.
- 9n condiiile glo(ali,rii se constat intensi&icarea dialogului dintre religii care
este &acilitat de posi(ilitatea de recunoa$tere reciproc prin miCloacele
moderne de comunicare. Li(ertatea religioas este recunoscut a,i n cea mai
mare parte a lumii dar mai sunt locuri n care acest drept &undamental al
omului este nclcat.
"eme de lucru#
*B 8eali,ai o list cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepii
religiei iudaice.
>B 8eali,ai o list cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepii
religiei cre$tine.
NB 8eali,ai o list cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepii
religiei islamice.
?B 8eali,ai o list cu cele mai importante locuri de pelerinaC pentru adepii
religiei (ud:iste.
AB 'escriei pe scurt un lca$ de cult<(isericB iudaic.
EB 'escriei pe scurt un lca$ de cult<(isericB cre$tin ortodo).
E-
.B 'escriei pe scurt un lca$ de cult<(isericB cre$tin catolic.
-B 'escriei pe scurt un lca$ de cult<(isericB cre$tin protestant.
=B 'escriei pe scurt un lca$ de cult<(isericB islamic.
*/B 'escriei pe scurt un lca$ de cult<(isericB (ud:ist.
**B #re,entai pe scurt prerea voastr despre &undamentalismul islamic $i
despre conceptul de terorism legat de acesta.
E=

Istorie Cls 11 Suport - de - Curs

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Istorie Cls 11 Suport - de - Curs

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ISTORIE Universal.

SUPORT DE CURS PENTRU CLASA a XI-a / a XII-a RP / a XI-aFR

You might also like