378

TEOLOGIE {I VIA}|

ATITUDINEA BISERICII ORTODOXE

FA}| DE NOILE MI{C|RI RELIGIOASE
Pr. Dr. Ciprian Marius CLO{C| 1. Biserica st=lpul [i temelia adev\rului
Conform `nv\]\turii de credin]\ ortodoxe, Biserica este institu]ie divino-uman\, ea fiind Trupul Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos1, M=ntuitorul lumii, jertfit pe Cruce pentru via]a [i eliberarea crea]iei din sferele distructive ale p\catului, prelungit `n istorie `n toate persoanele botezate `n Numele Sfintei Treimi. P\catul, experien]\ meonic\ a unei false existen]e, distruge chipul lui Dumnezeu din om, dar [i din crea]ie, precum [i posibilitatea asem\n\rii omului cu Dumnezeu Cel ve[nic, [i la atingerea modului de existen]\ dup\ chipul sfin]ilor lui Dumnezeu. ~n Sf=nta Evanghelie, M=ntuitorul Iisus Hristos ne `nva]\ c\ trebuie s\ fim des\v=r[i]i precum Tat\l nostru Cel ceresc este (Mt. 5, 48), aspect concentrat `n experien]a existen]ei Sale p\m=ntene, umane, [i reliefat `n via]a sfin]ilor Bisericii Lui, a Sfin]ilor P\rin]i. Biserica `[i are originea `n Iisus Hristos [i `n Jertfa Lui de pe Cruce, aspecte soteriologice conturate din plin de Sfintele Evanghelii, dar [i de via]a Sfin]ilor Apostoli. M=ntuitorul Iisus Hristos ne atrage aten]ia c\ Biserica `ntemeiat\ pe jertfa S=ngelui S\u nu va putea fi biruit\ nici de por]ile iadului. Lucru logic, deoarece Biserica este Trupul lui Hristos, El fiindu-i Capul, Providen]iatorul [i C\l\uzitorul `n istorie. ~n asemenea condi]ii este de la sine `n]eles c\ Biserica este indestructibil\ ontologic, istoric. E posibil ca `n cadrul vitregiilor istoriei ca ea s\ fie extins\ ori limitat\ numeric sau teritorial, `ns\ nu poate fi radiat\. ~ns\, siguran]a pe care neo confer\ viziunea profetic\ a M=ntuitorului, trebuie s\ dezvolte `n membrele trupului S\u datoria conserv\rii [i dezvolt\rii Bisericii prin p\strarea intact\ a dogmelor sau adev\rurilor de credin]\ revelate, a ceremonialului liturgic, care este, de altfel, teologia `n vers [i melodie sacr\. Este de datoria fiec\rui membru al Bisericii s\ se constituie `n piatr\ vie la temelia acesteia prin ortodoxie (dreapta credin]\) [i ortopraxie (fapte bune). Ortodoxia [i ortopraxia trebuie s\ fie pentru via]a fiec\rui cre[tin coordonatele centrale ale vie]ii sale sacramentale, familiale [i sociale, adic\ o m\rturisire ne`ntrerupt\ a lui Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu Celui adev\rat [i ve[nic, ~ntrupat, Jertfit, ~nviat [i ~n\l]at
Ioan-Vasile Leb, Biserica ortodox\ [i societatea civil\, `n vol. Religia [i societatea civil\, vol. coordonat de Mircea Flonta, Hans Klaus Keul [i Jrn Rsen, Editura Paralela 45, Bucure[ti, 2005, p. 117.
1

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

379

pentru transfigurarea omului, `n special, [i a universului, `n general. M=ntuitorul Iisus Hristos ne `nva]\ c\ lumea va recunoa[te c\ suntem ucenicii Lui dac\ vom avea dragoste unul c\tre altul, comandament reclamat perpetuu `n c=nt\rile [i rug\ciunile Bisericii: pe noi `n[ine [i unii pe al]ii [i toat\ via]a noastr\ lui Hristos Dumnezeu s\ o d\m. Or, aceasta necesit\ o asumare deplin\ [i con[tient\ a misiunii profetice a cre[tinului ortodox `n lume. El trebuie s\ descopere lumii necre[tine, dar [i cre[tinilor formali, misterul existen]ei pascale a Bisericii, `n spa]iul toleran]ei [i misiunii deopotriv\. Aceste dou\ dimensiuni nu sunt diametral opuse, ci trebuie juxtapuse teleologic `n efortul teologic-eclesial [i social pentru o bun\ convie]uire a tuturor na]iunilor [i religiilor. Desigur, principiul toleran]ei este expus continuu riscurilor majore. Toleran]a, `n]eleas\ ca `ng\duire a manifest\rilor [i vie]ii celor de l=ng\ tine, are limitele ei. Ea nu trebuie s\ `nsemne nici un moment permiterea `nc\lc\rii ordinii morale, legale [i sociale. Aici, nuan]area trebuie detaliat\ deoarece toleran]a poate c\p\ta o cromatic\ prea permisiv\ adeseori. Adic\, nu se permite c\lcarea ordinii sociale, dar este permis\, sub semnul toleran]ei, c\lcarea legilor dumnezeie[ti, revelate natural [i supranatural. Prin extensiune, putem conchide c\ dac\ nu este permis\ `nc\lcarea legilor [i comandamentelor umane, cu at=t mai pu]in a poruncilor [i legilor divine. Fiind deci at=t de strict\ defini]ia de mai sus, apare `ns\[i toleran]a ca fiind inexistent\. ~n concluzie, ce poate `nsemna toleran]a pentru cre[tinul mileniului al III-lea? O stare de complacere pasiv\ `naintea manifest\rilor necre[tine sau anticre[tine sub semnul respect\rii libert\]ii religioase a persoanei? Sau o implicare `n contracararea manifest\rilor nocive social? Putem s\ ne escamot\m dup\ respectarea legilor umane [i s\ ne eschiv\m de la cele divine? Sau s\ `mplinim doar noi cre[tinii (ortodoc[i) legile [i poruncile divine `n spa]iul comunial eclesial [i social f\r\ a ne interesa de concep]iile [i convingerile religioase ale altor persoane? ~n cele ce urmeaz\ vom `ncerca s\ indic\m o seam\ de metode pe care trebuie [i poate s\ le aplice Biserica Ortodox\; care este atitudinea ei activ\ fa]\ de problema noilor mi[c\ri religioase, ce reprezint\ Ortodoxia pentru viitorul na]iunii rom=ne [i al Bisericii; care este bagajul ontologic2, teologic, sacramental [i soteriologic propus de aceasta; [i, `n sf=r[it, o serie de mijloace pe care trebuie s\ le depisteze pentru a ajuta credincio[ii ortodoc[i s\ discearn\ cu maturitate [i `n]elepciune `ntre zestrea teologic\, [i m=ntuitoare `n mod real, a Bisericii [i panoplia ofertelor de m=ntuire propuse de mi[c\rile pseudo-religioase.

2. Biserica fa]\ `n fa]\ cu provoc\rile post-modernismului

Un teolog contemporan definea post-modernismul ca fiind modernismul fa]\ `n fa]\ cu sine `nsu[i3. Post-modernismul se instituie, deci, ca efect al modernismului.
2 H. Putnam, Ra]iune, adev\r [i istorie, trad. de Ionel Nari]a, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2005, p. 204. 3 Pr. Gh. Popa, Comuniune [i `nnoire spiritual\ `n contextul seculariz\rii lumii moderne, Editura Trinitas, Ia[i, 2000, p. 247.

380

TEOLOGIE {I VIA}|

Dac\ modernismul era considerat ca rezultat al Rena[terii [i ra]ionalismului postcartezian [i al epocii luminilor, `n schimb post-modernismul este urmarea inconfundabil\ a modernismului.4 Rena[terea a[eza `n centrul universului pe om, `n deplin\tatea facult\]ilor sale somatice; omul carnal, tactil, expus `n toat\ grandoarea formelor sale voluptoase. Ra]ionalismul erei luminilor trece mai departe, centr=nd telosul cosmic `n jurul ra]iunii pure, a ra]iunii separate de voin]a lui Dumnezeu.5 Omul pur-ra]ional nu mai avea nevoie de concepte [i defini]ii religioase, nu mai avea nevoie de dogme. Dogma `l `ncastra [i `l `ncorseta sub jugul represiv, antiprogresiv al unui eclesiocentrism perimat, expirat. A[adar, omul luminilor c\uta s\ se descopere pe sine `nsu[i `n spa]iul unui Univers tot mai mult considerat ca apar]in=ndu-i [i pe care `l putea defini [i redefini pur-ra]ional, f\r\ a implica `n nici un fel ideea existen]ei lui Dumnezeu ca [i Creator ex nihilo al existen]ei.6 Ra]ionalismul dualist pretindea c\ omul trebuie s\ preia [i s\ conduc\ destinele cosmosului spre propriile scopuri, s\-[i aserveasc\ existen]a sporirii propriului confort [i bun\st\ri, chiar cu riscul exil\rii lui Dumnezeu, `n sferele intangibile ale propriei ve[nicii, ca inexorabil\ [i implacabil\ capcan\ metafizic\. Refuzarea existen]ei lui Dumnezeu conduce spre destr\marea dogmei cre[tine. De aceea, un filosof ca Nietzsche striga glorios `n Die frhliche Wissenschaft ({tiin]a voioas\, 1882, &125): Dumnezeu a murit! Nu sim]i]i mirosul le[ului S\u? Noi L-am omor=t!7 Era vorba, deci, de o sordid\ constatare c\ Dumnezeu nu mai f\cea trebuin]\ spiritului ra]ionalist, ci era tot mai mult negat `ntr-o `ncercare de desfiin]are. Sistemul axiologic cre[tin era considerat unul al robiei [i umilin]ei. Cre[tinul era de fapt, prin smerenia la care era chemat, chipul sclavului umilit de st\p=nul nemilos. Post-modernismul accentueaz\ [i mai mult ideile ateiste ale unui Marx, ale unui Engels sau Nietzsche, prin filosofia existen]ialist\ a lui Sartre. Dac\ Immanuel Kant mai vorbea de argumentele existen]ei lui Dumnezeu, g=nditorul post-modernist nici nu mai este interesat de existen]a Acestuia. Expansiunea ra]iunii [i emanciparea ei de sub tutela Bisericii vin pe un teren minu]ios preg\tit de filosofi ca J.J. Rousseau sau A. Comte [.a. sub forma unui altruism care excludea mila [i compasiunea cre[tin\,
4 Cf. Daniel Bulzan, Tradi]ia apofatic\ [i post-modernismul: confluen]e [i divergen]e `n problema limbajului, `n vol. Erezie [i Logos. Contribu]ii rom=no-britanice la o teologie a postmodernit\]ii, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1996, pp.74-75: Postmodernismul r\m=ne un fenomen al culturii contemporane `nc\ neevaluat `n `ntregime. R\m=ne de v\zut dac\ ceea ce numim ast\zi postmodernism este `ntr-adev\r o ruptur\ major\ cu proiectul luminilor sau doar r\bufnirea nemul]umirilor fa]\ de tendin]a totalizant\ a modernismului, ori o expresie a pornirii moderne `mpotriva vechiului 5 Wilhelm Diltey, Construc]ia lumii istorice `n [tiin]ele spiritului, trad. de V. Dr\ghici, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 120. 6 Pr. conf. univ. dr. Gheorghe Petraru, Lumea, crea]ia lui Dumnezeu. Perspective biblice, teologico-patristice [i [tiin]ifice, Editura Trinitas, Ia[i, 2002, p. 64. 7 Christos Yanarras, Heidegger [i Areopagitul, trad. de N.{. Tana[oga, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1996, pp. 37-40.

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

381

sentiment ce va declan[a reac]ia violent\ a lui Nietzsche la adresa cre[tinismului, dar [i considera]iile sordide ale lui Emil Cioran. Biserica, `n general, [i Ortodoxia, `n particular, traverseaz\ `n contemporaneitate una din cele mai grele perioade din istoria ei. Dac\ `n trecut se vorbea de Dumnezeul cre[tin, existau aspre controverse, pe care Biserica le controla, greu, e drept, dar cu rigoare [i la timp, ast\zi `i vine din ce `n ce mai greu s\ fac\ acest lucru. Motiva]ia este c\ ast\zi a[a-zisul om religios nu este cre[tin, ci mai cur=nd anticre[tin. O revolt\ antihristic\ r\zbate din lucr\rile tot mai multor cercet\tori. Biserica este pus\ `n situa]ia absurd\ de a purta un r\zboi aspru, greu de controlat, cu un du[man nev\zut, mult mai bine `mpl\to[at, mai ramificat [i mai periculos ca `n vechime c=nd disputele se purtau `n jurul ereziilor hristologice, pnevmatologice sau mariologice. Ast\zi opozan]ii sunt total anticre[tini, urm\rind distrugerea [i radierea cre[tinismului din istorie. Cauzele sunt multiple [i din ce `n ce mai greu de contabilizat. Biserica are dificilul rol istoric de a face ceea ce Sfin]ii P\rin]i nu au fost pu[i `n situa]ia de a face. Este vorba `n principal de problema tehnocra]iei [i a globalizarii, a mondializ\rii, a nivel\rii axiologice a lumii. Dac\ P\rin]ii Bisericii nu aveau, `n general, dec=t probleme teologice de rezolvat, [i pe care le-au rezolvat cu promptitudine la vremea lor, ast\zi suntem nevoi]i s\ ne repliem pe toat\ paleta cromatic\ a atacurilor anticre[tine. {i ne referim aici la grup\rile ne(o)religioase, de inspira]ie indian\ [i asiatic\, la islamismul agresiv, la mi[c\rile anticre[tine din interiorul cre[tinismului, dar [i la grup\rile sectare [i parareligioase. Misiunea Bisericii `[i are dificultatea ei istoric\ [i necesit\ mult aplomb misionar [i tact pastoral. Lupi r\pitori au atacat [i vor ataca Biserica `ntotdeauna8, important este ca ierarhia bisericeasc\, slujitorii Bisericii, precum [i credincio[ii ei s\ aplice cele mai bune metode [i mijloace de contracarare. Exist\ voci care repro[eaz\ Bisericii tocmai lipsa de fermitate `n ap\rarea doctrinei ei [i c\ favorizeaz\ mila [i filantropia.9 Ar `ncetini, deci, procesul de produc]ie al unei societ\]i tot mai mult axate pe consumism. Alte voci cred c\ Biserica este centrat\ prea tare `n apologetic\. ~n realitate, pozi]ia Bisericii ortodoxe este una de `ng\duin]\ [i toleran]\ sub semnul iubirii cre[tine [i a libert\]ii personale. Dar, este nevoie ca la multitudinea atacurilor care se revars\ din bel[ug asupra ei, s\ r\spund\ ca [i p=n\ acum tot cu iubire [i compasiune, relev=nd [i reiter=nd aspectele pozitive din cadrul altor religii sau denomina]iuni cre[tine. Ast\zi, `ns\[i necesitatea fiin]ei Bisericii este pus\ sub semnul `ntreb\rii de c\tre societatea vestic\, [i chiar de o parte a celei rom=ne[ti. Se face abstrac]ie de necesitatea existen]ei eclesiale a omului contemporan. Aceasta `nseamn\ c\ o mare parte a lumii actuale nu mai consider\ c\ e nevoie ca Dumnezeu [i Biserica Sa s\ fac\ parte din via]a ei.10 Omul contemporan este din ce `n ce mai tare dezr\d\cinat din Dumnezeu
N. Achimescu, Noile mi[c\ri religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002, p. 311. Cf. Pr. prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos-Biseric\-Societate, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 1998, p. 43. 10 Arhim. Teofil Tia, Re`ncre[tinarea Europei? Teologia religiei `n pastorala [i misiologia occidental\ contemporan\, Editura Re`ntregirea, Alba Iulia, 2003, p. 470.
9 8

382

TEOLOGIE {I VIA}|

din pricina propriilor angoase. P\rintele Dumitru Popescu `l nume[te pe omul de azi ca fiind omul f\r\ r\d\cini.11 A[adar, este imperios necesar\ replierea slujitorilor [i credincio[ilor practican]i ai Bisericii pentru ap\rarea [i conservarea adev\rurilor divine de credin]\. Pentru ca Biserica s\ fie `n continuare peste veacuri farul luminos al credin]ei `n Iisus Hristos, Jertfit [i ~nviat pentru umanitate, trebuie s\ ]in\ cont de realit\]ile [i problemele istorice actuale. Teologia cre[tin\ trebuie s\ vin\ nu din perspectiva unui teologism pur- academic, lipsit de contactul cu realit\]ile naturale [i istorice, ci este stringent necesar ca mesajul ei m\rturisitor fie un perpetuu apel c\tre voca]ia de cre[tin, de redescoperire a acesteia, acolo unde este cazul.12 Dialogul Bisericii trebuie purtat deopotriv\, `n spiritul iubirii lui Hristos pentru lume, at=t cu cei de confesiune cre[tin\, dar [i cu necre[tinii. Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, de la Institutul Teologic Saint Serge din Paris, spunea: Suntem chema]i la dialog, pentru a m\rturisi, dar [i pentru a descoperi ceea ce este pozitiv la fra]ii no[trii, pentru a auzi `ntreb\rile ce ne sunt puse [i pentru ca prin intermediul lor s\ ajungem la o mai bun\ experin]\ a vie]ii Duhului `n Ortodoxie.13 Mai dificil este dialogul cu ateismul sau cu anticre[tinismul. Aceste concepte sunt de sorginte satanic\14, iar cei care le `mp\rt\[esc nu pot fi dec=t privi]i cu compasiune [i cu dorin]a de a-i re`ntoarce la originea divin\. Membri unor asemenea grup\ri sau ideologii nefiind dec=t ni[te fii risipitori sedu[i, care au p\r\sit casa p\rinteasc\ trebuie ajuta]i s\-[i vin\ `n fire pentru a descoperi bra]ele p\rinte[ti ale Creatorului tuturor. Sf=ntul Dionisie Areopagitul spunea c\ [i cei care fac r\ul pornesc din bine, `ns\ binele pe care `l cred ei bine este de fapt r\ul, pentru c\ au o fals\ percepere a ideii de bine. R\ul pleac\ din Bine, nu ca [i cum Binele ar fi izvorul r\ului, ci purcede din libertatea persoanei. Ceea ce i se pare celui care comite r\ul este tot starea de bine, el se simte bine `n r\ul produs. Astfel, compl\c=ndu-se liber `n starea de r\u, el tr\ie[te o pseudo-stare de bine. R\ul devine binele acelei persoane, tocmai prin defectuoasa utilizare a propriei voin]e [i libert\]i, neconforme cu revela]ia divin\.15
Pr. prof. dr. D. Popescu, Omul f\r\ r\d\cini, Editura Nemira, Bucure[ti, 2001, p. 11. Gheorghios D. Mettalinos, Parohia Hristos `n mijlocul nostru, trad. de pr. prof. Ioan I. IC|, Editura Deisis, Sibiu, 2004, p. 175: Civiliza]ia ortodox\ este o civiliza]ie a comuniunii [i tov\r\[iei care se bazeaz\ pe cur\]ia inimii. 13 Pr. Prof. dr. B. Bobrinskoy, Taina Bisericii, trad. de V. Manea, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2002, p. 331. 14 Sf. Ap. Pavel avertiza: ~mbr\ca]i-v\ cu toat\ arm\tura lui Dumnezeu, ca s\ pute]i ]ine piept `mpotriva uneltirilor diavolului. C\ci noi n-avem de luptat `mpotriva c\rnii [i s=ngelui, ci `mpotriva c\peteniilor, `mpotriva domniilor, `mpotriva st\p=nitorilor `ntunericului acestui veac, `mpotriva duhurilor r\ut\]ii (Efeseni 6, 11-12). 15 Cf. Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numele divine, IV, 19 (`n vol. Despre numele divine. Teologia mistic\, trad. de C. Iord\chescu [i Th. Simenschy, Editura Institutului European, Ia[i, 1996, p. 86).
12 11

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

383

Dialogul Bisericii trebuie extins la umanitatea plenar\, ce con]ine dimensiunile lumii actuale. Este vorba de dialogul teologiei ortodoxe cu teologia romano-catolic\ `n contextul ecumenismului local [i mondial, de asemenea cu teologiile protestante [i neoprotestante. To]i cei care ~l m\rturisesc pe Iisus Hristos ca Domn [i M=ntuitor unic au [ansa istoric\ [i eshatologic\ de a se reconcilia `n credin]a apostolic\, cea una, dat\ Sfin]ilor Apostoli de M=ntuitorul Iisus Hristos, [i predat\ pe firul succesiunii apostolice, prin [irul episcopilor [i preo]ilor, p=n\ `n zilele noastre. Apoi, ini]ierea unui dialog al Ortodoxiei cu noile mi[c\ri religioase trebuie apreciat doar de pe fundamentele unit\]ii esen]iale `n Iisus Hristos, `n Care suntem deplin restabili]i la starea de fii ai lui Dumnezeu celui ve[nic [i fra]i cu El, re`mprosp\ta]i mereu la izvoarele Sf=ntului Duh. ~n fiecare om subzist\, `n diverse grade, chipul lui Dumnezeu, nu este nevoie dec=t de imboldul l\untric, dar [i exterior, pentru a-l g\si pe Dumnezeu `n interiorul nostru, [i s\ redevenim fii ai S\i, dup\ cum exclama Fericitul Augustin: P\rinte, nu Te-a[ fi g\sit dac\ nu m-ai fi g\sit Tu `nt=i. Deci, posibilitatea credin]ei adev\rate exist\, r\m=ne doar la latitudinea Bisericii s\ descopere acele valen]e [i laten]e spirituale `n omul contemporan pentru a-l face din nou s\ cread\ `n Dumnezeu, `ns\ este nevoie [i de maxima deschidere a acestuia de a-L cunoa[te pe Adev\ratul [i Singurul Dumnezeu. S\ con[tientizeze c\ acolo sus Cineva `l iube[te [i c\ Acel Cineva este [i va fi prezent cu noi p=n\ la sf=r[itul veacurilor (Mt. 20, 28). Biserica trebuie s\ `[i exercite menirea [i voca]ia sa dialogal\, pe toate planurile existen]iale, fiind Biseric\ a Cuv=ntului celui Viu, ~ntrupat `n Omul [i Dumnezeul Iisus Hristos. E nevoie de re`mprosp\tarea dialogului teologiei cu [tiin]a, cu filosofia, cu politica, cu economia, cu societatea etc. Toate sectoarele trebuie cuprinse `ntr-o mare mi[care de anvergur\ care s\ antreneze to]i factorii responsabili ai Bisericii Ortodoxe, de la ierarhie [i p=n\ la ultimul credincios. ~nainte de toate trebuie ref\cut dialogul teologiei ortodoxe patristice cu o parte a teologiei contemporane apusene. {i ne referim aici `n special la teologia protestant\ care face abstrac]ie de tradi]ia [i mo[tenirea patristic\. Viziunea teologic\ creatoare a P\rintelui Dumitru St\niloae este foarte relevant\ `n acest sens.16 Defini]ia [i `ndemnul `napoi la P\rin]i17, adic\ la izvoarele `nv\]\turii patristice, nu trebuie receptat\ ca pe o stare de conservatorism [i rigidism istoric, ci la con[tientizarea faptului c\ ne asum\m identitatea noastr\ ortodox\, ne centr\m `n m\rturisitorii peste veacuri ai lui Iisus Hristos, iar m\rturia lor este [i m\rturia [i credin]a noastr\ `n istorie, garan]ie vie a trecutului m\rturisitor, dar [i a viitorului Bisericii lui Hristos. Cre[tinul lumii de azi trebuie s\ `[i asume `n mod conving\tor [i ferm demnitatea [i calitatea de cre[tin, `n cadrul preo]iei universale [i sacramentale. Desigur, problematica teologic\ este destul de mult diferit\ de epoca patristic\, pentru c\ Biserica este nevoit\ s\ fac\ fa]\ unor probleme diverse, poate mai complicate ca ale trecutului. Dar, ancor=ndu-ne `n adev\rurile supranaturale revelate `n Sf=nta Scriptur\, `n Sf=nta Tradi]ie, `n formul\rile de credin]\ ale Sinoadelor ecumenice
Cf. Pr. prof. dr. Ion Bria, Teologia ortodox\ `n Rom=nia contemporan\, Editura Trinitas, Iasi, 2003, pp. 51-61. 17 Cf. Theodor Nikolaou, Teologie [i cultur\, Editura Limes, Cluj-Napoca, p. 25.
16

384

TEOLOGIE {I VIA}|

[i locale, `n `nv\]\tura Sfin]ilor P\rin]i, putem avea certitudinea c\ lucr\m ceea ce trebuie, f\r\ s\ ne abatem de la scopul existen]ei Bisericii: m=ntuirea sufletelor.18 Toate acestea trebuie valorificate `n `ntregimea poten]ialului lor, poten]ial care e zestrea bimilenar\ a Bisericii lui Hristos, str=ns legate de realit\]ile prezentului istoric, cu con[tiin]a c\ ac]iunile noastre prezente [i viitoare trebuie s\ creeze o finalitate istoric\ conform\ cu prescrip]iile [i poruncile din Sf=nta Evanghelie. Realit\]ile istorice contemporane, at=t de agitate [i schimb\toare de la o epoc\ istoric\ la alta au, pe l=ng\ multe aspecte negative, [i aspectul pozitiv c\ nu permit Bisericii s\ se cantoneze `ntr-o spiritualitate esoteric\, ci o oblig\ s\ ias\, f\r\ s\ abandoneze, din carapacea liturgic\ [i s\ ac]ioneze `n plan apologetic, misionar, pastoral, cultural, social, filantropic etc. Numai printr-o abordare masiv\, dar programat\, cu tact [i cu efort sacramental, ascetic [i social, Biserica se poate impune `naintea vicisitudinilor istorice pentru a se concentra spre ]elul final: ~mp\r\]ia [i ve[nicia lui Dumnezeu. Biserica nu este concentrat\ spre teluric, ci spre celest, ea nu crede `n ideologiile omene[ti, ci `n `nv\]\tura ve[nic\, m=ntuitoare a Capului ei, Iisus Hristos, dar f\r\ s\ nege [i s\ fac\ abstac]ie de spa]iul istoric, politic [i social etc.

3. Biserica: inciden]\ istoric\ [i con[tiin]\ eshatologic\

3.1 Biserica [i politica

Biserica este m\rturia istoric\ a prezen]ei lui Dumnezeu-~ntrupat `n lume. Ea este nevoit\ de marile muta]ii [i prefaceri sociale s\ ia atitudine `mpotriva situa]iilor care creeaz\ crize, destabiliz=nd sensul irenic al Bisericii.19 Desigur, atribu]iile lume[ti ale Bisericii sunt foarte limitate, ea neput=nd s\ impun\ `naintea c=rmuitorilor veacului sau `mp\r\]iei cezarului, dec=t legea lui Dumnezeu. Biserica nu este un legiuitor lumesc, ci o corabie care poart\ spre limanul m=ntuirii pe cei care o doresc drept c\l\uz\ [i `nv\]\toare. De aceea nici nu se poate implica foarte str=ns `n chestiunile ce o dep\[esc; dar de asemenea nu este permis nici conduc\torilor politici s\ intervin\ `n bunul mers al misiunii Bisericii. ~n anumite epoci istorice Biserica a putut fi doar cel mult constr=ns\20, restr=ns\ `n spa]iul propriilor ziduri21, dar niciodat\ nu a putut fi eliminat\ de pe scena istoriei, pentru c\ lupt\torii `mpotriva Bisericii sunt lupt\tori `mpotriva lui Dumnezeu22.
Cf. Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chif\r, Teologie [i spiritualitate patristic\, Editura Trinitas, Ia[i, 2002, p. 11: ~n mi[carea ecumenic\ se cere tot mai clar respectarea acestui element fundamental, care poate duce la refacerea unit\]ii cre[tine: respectarea universalit\]ii `nv\]\turilor Sfin]ilor P\rin]i al\turi de Sf=nta Scriptur\. 19 Pr. prof. dr. Ion Bria, Ortodoxia `n Europa. Locul spiritualit\]ii rom=ne, Editura Trinitas, Ia[i, 1995, p. 85. 20 Ne referim aici la perioada persecu]iilor la care a fost supus\ Biserica primar\. 21 Este vorba despre cei cincizeci de ani de comunism suferiti de blocul central-estic al Europei. 22 Cf. Eugen (Pr. Serafim) ROSE, Nihilismul o filosofie luciferic\, trad. de Tatiana Petrache, Editura Egumeni]a, Gala]i, 2004, p. 114.
18

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

385

Statul trebuie s\ ocroteasc\ manifest\rile de credin]\ ale tuturor cet\]enilor, iar `n cazul `n care acestea contravin regulilor, eticii, sau moralei cet\]ene[ti este nevoie de legi care s\ anihileze lucr\rile destructive [i destabilizatoare. ~n acest sens ne referim la grup\rile pseudoreligioase care atenteaz\ la integritatea [i s\n\tatea societ\]ii respective. Istoria religiilor cunoa[te nenum\rate cazuri de false grup\ri religioase, instituite sub comandamentul samavolnic [i tiranic al unor a[a numi]i lideri religio[i sau guru.23 Amintim numai cazul grup\rii Templul Popoarelor, sect\ sinuciga[\, sau secta davidienilor, denumit\ astfel de la numele `ntemeietorului ei David Koresh, grupare eliminat\ prin for]\ armat\, `n 1993, de c\re Biroul Federal de Investiga]ii al S.U.A. Asemenea manifest\ri pseudo- religioase au for]at statele `n care s-au dezvoltat s\ ia m\suri extreme `mpotriva lor. ~n aceea[i categorie de periculozitate se pot integra [i sectele fundamentaliste islamice, wahabi]ii [i [ii]ii, care sub lozinca jihadului, sau r\zboiul sf=nt, destabilizeaz\ multe ]\ri prin ac]iuni de gheril\ [i acte de terorism. De asemenea o grupare xenofob\ [i rasist\ este gruparea Ku Klux Klan care a creat [i creeaz\ probleme foarte grave `n Statele Unite, `ndemn=nd la terorizarea [i lin[area celor care au alt\ culoare a pielii, dec=t popula]ia alb\. Toate aceste grup\ri se centreaz\ `n jurul liderului sau guru-ului, descentr=nd societatea, cre=nd grave probleme sociale etc. ~n atari condi]ii este necesar\ implicarea sferei politicului pentru restabilirea ordinii cet\]ene[ti [i morale, a securit\]ii vie]ii celor care nu `mp\rt\[esc ideile [i doctrinele ce se impun prin for]\ fizic\ sau psihologic\. Dar, datoria zonei politice este de a veghea la bunul mers al societ\]ii civile, asigur=nd securitatea [i nepermi]=nd desf\[ur\rile violente de nici un fel, deci cu at=t mai pu]in ales cele instituite pe considerente religioase.

3.2 Biserica [i economia

~n Rom=nia anilor de dup\ 1989 s-a instaurat o grav\ criz\ economic\, a[anumit\ de tranzi]ie, care a afectat [i activitatea Bisericii. Dac\ ast\zi membrii unei na]iuni nu `mp\rt\[esc aceea[i religie este un act `n]eles prin prisma liberului arbitru [i prin libertatea de exprimare religioas\ care nu trebuie `ngr\dit\ de nimeni [i `n nici un fel. Dar, membrii societ\]ii nu sunt `n totalitate [i membrii Bisericii Ortodoxe. Ast\zi nu mai este valabil\ sintagma rom=n `nseamn\ ortodox, iar ortodox `nseamn\ rom=n. Cet\]enii ]\rii noastre sunt egali `n drepturi indiferent de originea etnic\ sau religioas\. Important\ este convie]uirea armonioas\ `ntre fiii aceleia[i na]iuni, cu respectarea drepturilor fiec\ruia [i a op]iunii religioase. ~n acest sens trebuie `n]eles de la sine c\ prozelitismul trebuie eliminat complet, aspect ne`n]eles de grup\rile sectare (bapti[ti, evangheli[ti; sau
Cf. Pr. prof. dr. Dumitru St\niloae, Pozi]ia d-lui Lucian Blaga fa]\ de Cre[tinism [i Ortodoxie, Sibiu, 1942, p. 39: Grup\rile de aderen]i cred nelimitat c\ religia lor nu `i `n[al\ [i realitatea divin\ exist\ [i este a[a cum li se propov\duie[te lor.
23

386

TEOLOGIE {I VIA}|

cazul Moldovei centrale unde se duce o ardent\ campanie de atragere la catolicismul maghiar) sau neoreligioase, ca de exemplu mormonismul sau iehovismul. Sunt binecunoscute din via]a pastoral\ a Bisericii Ortodoxe cazuri `n care unii membrii ai Bisericii, ortodoc[i, au fost atra[i prin metode pecuniare c\tre confesiuni protestante sau neoprotestante, profit=ndu-se de starea lor degradat\ din punct de vedere material, dar [i, `n special, degradat\ spiritual. Or, Ortodoxia nu a recurs niciodat\ la asemenea metode [i mijloace de atragere a credincio[ilor altor confesiuni [i culte, iar dac\ se `nregistreaz\ convertiri la Ortodoxie, acest lucru se petrece din pura libertate de alegere a celui `n cauz\, ca mod autentic de cunoa[tere [i `n]elegere liber\ a credin]ei cre[tin ortodoxe. N. Matsoukas spunea c\ numai o minte exersat\ `n]elege tainele divine [i, av=nd o corect\ cunoa[tere a lui Dumnezeu, nu cade `n erori.24 De fapt, trecerile, de la Ortodoxie la grup\rile sectare sau la noile mi[c\ri religioase etc., sunt mult mai numeroase dec=t `n sens invers. Chestiuni axate `n jurul unei duble motiva]ii: 1. Cei ce p\r\sesc Ortodoxia o fac pentru c\ nu se reg\sesc `n ea [i nu au cunoscut-o niciodat\, nu au avut o rela]ie sincer\, liber\ [i onest\ cu Iisus Hristos, nu au tr\it fiorul mistic liturgic [i sacramental al Bisericii Ortodoxe, nu [i-au `mpropriat niciodat\ dorul comuniunii liturgice eclesiale, nu au sim]it prezen]a lui Hristos `n sufletele lor. 2. Apoi, acelea[i persoane, nefiind proiectate `n nici un fel `n activitatea Bisericii, fie din dezinteres, fie din alte motive, este cert c\ sub tensiunea [i presiunea social\, moral\, psihologic\ au cedat mental, afl=nd refugiul `n bra]ele unei grup\ri pseudo-religioase, sau sectare, care le oferea aparent siguran]a de care aveau nevoie. ~n aceea[i categorie poate fi inclus\ [i problematica p\turii sociale ultime, din ce `n ce mai pauper\. Condi]iile vitrege de trai, lipsurile, bolile, fac s\ se opacizeze pu]ina credin]\ din asemenea persoane [i s\ cad\ prad\ ofertelor de m=ntuire propuse, al\turi de tenta]ii materiale, de grup\rile neoreligioase. Ignoran]a25 [i, `n sine, germenii atavici ai deregl\rii religioase, precum [i ajungerea, stimulat\, la un nivel de con[tiin]\ nou26 sunt cauzele cele mai importante ale apostazierii. Asist\m, astfel, la una dintre cele mai bizare forme de prozelitism. De fapt nu se produce o apostaziere pur-[i-simplu, pentru c\ persoana care ader\ la una din formele noi de religiozitate, propus\ de ofertan]i, nu avea nici un fond de credin]\, ea f\cea parte non volens din Biseric\, doar prin Botez, nu [i prin fapte sau prin via]\. Este vorba deci de o situare mitico-istorico-tradi]ionalist\ `n sfera Bisericii, f\r\ s\ fie membru viu [i activ la lucrarea sinergic\ a Bisericii. O
24 Nikos Matsoukas, Introducere `n gnoseologia teologic\, trad. de M. Popa, Editura Bizantin\, Bucure[ti, 1997, p. 124. 25 Arhim. Teofil Tia, op.cit., p. 465. 26 A se vedea lucrarea lui Nikolai Berdiaev, ~mp\r\]ia lui Dumnezeu [i `mp\r\]ia cezarului, cap. XI: Despre omul ve[nic [i omul nou, trad. de Nina Nikolaevna, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1998, pp. 127-134. Fiecare ideologie omeneasc\ `[i propune s\ zideasc\ omul nou. Religia cre[tin\ vrea acela[i lucru, `ns\ raport=nd [i ren\sc=nd persoana uman\, `n plenaritatea sa ontologic\, psiho-somatic\, spiritual\, la Iisus Hristos, M=ntuitorul lumii, [i la opera Sa de m=ntuire a `ntregii umanit\]i [i crea]ii.

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

387

asemenea persoan\ nici nu cunoa[te, nici nu `mp\rt\[e[te modul de via]\ autentic cre[tin ortodox, nu este credincios al Bisericii, dec=t numeric, declarativ. E un simplu num\r `ntr-un sondaj de opinie. Or, participarea vie la ac]iunile Bisericii denot\ o convingere ferm\, o credin]\ real\, nestr\mutat\. Doar cei nesiguri [i ignoran]i sunt tenta]i, [i uneori chiar o fac, s\ p\r\seasc\ Biserica. Nu pentru c\ nu au ceva de primit spiritual, ci pentru c\ nu se reg\sesc [i nu `n]eleg misterul Bisericii lui Hristos. De aceea sunt u[or de corupt de grup\rile sectare sau neoreligioase. Motiva]ia apostazierii nu st\, a[adar, `n starea economic\, ci `n lipsa convingerii [i fermit\]ii credin]ei reale. ~ns\, pentru a evita apostazierea pe motive de paupertate, trebuie ca [i Biserica s\ g\seasc\ mijloacele prin care membri ei care sunt `n situa]ii limit\ din punct de vedere economic s\ fie sprijini]i [i ajuta]i. Pe l=ng\ ac]iunea de ajutorare material\ trebuie s\ survin\ muta]ia de ordin psihologic [i spiritual prin care cel `n cauz\ s\ fie con[tientizat c\ nu poate face troc cu sufletul lui, `n schimbul unor avantaje lume[ti. M=ntuitorul `ntreab\ ce-i va folosi omului de va c=[tiga lumea `ntreag\ [i `[i va pierde sufletul?. Exist\ ast\zi o multitudine de Funda]ii [i Asocia]ii care conlucreaz\ cu Biserica Ortodox\ Rom=n\ pentru a reda `mpreun\ demnitatea uman\ celor care sunt `n dificult\]i economice, [i de a nu-[i vinde credin]a ancestral\ pentru interese pecuniare. Problematica este mult mai ampl\ [i ]ine `n mod sinergic [i de factorul pastoralmisionar ca [i de cel cultural.

3.3 Biserica [i cultura

Pentru a men]ine situa]ia membrilor s\i, dar [i de a face misiune, spre vestirea Evangheliei p=n\ la marginile lumii, Biserica a ]inut cont `ntotdeaua de factorul cultural. Cultul [i cultura au constuit dintotdeauna vehicolele cele mai importante ale prop\v\duirii.27 ~n contemporaneitate, trebuie `n]eles c\ Biserica nu se folose[te de cultur\ ca de un subterfugiu pentru a se intromisiona `n via]a social\. Biserica a f\cut dintotdeauna cultur\. Sub egida Bisericii au luat fiin]\ [coli, biblioteci, cercet\ri filologice; studiul [tiin]elor, al artelor: pictura, muzica, arhitectura etc. F\r\ riscul pleonastiz\rii, devin oarecum sinonime cele dou\ al\tur\ri: Biserica [i cultura, `ns\ f\r\ s\ se confunde ca menire. Cultura nu este o institu]ie, ci un instrument pe care Biserica `l folose[te cu `n]elepciune spre luminarea min]ilor [i sufletelor, ca tot mai mul]i oameni s\ aib\ acces la adev\rurile de credin]\ transmise prin obiectele culturii. A[adar, Biserica [i cultura nu mai trebuie `n]elese `n mod separat. Cultul f\r\ cultur\ devine bigotism, iar cultura f\r\ cult devine linearitate orizontal\, f\r\ transcendere a realit\]ilor terestre `n mod real, ci fals. Scopul Bisericii nu este m=ntuirea prin cultur\, pentru c\ nu cultura este scopul `n sine. Cultura este un mijloc de care Biserica se serve[te pentru a m=ntui sufletele oamenilor. C=nd cultura devine scop `n sine, atunci e limpede c\ s-a pervertit no]iunea de cultur\. Numai sinergiz=nd cultul Bisericii cu cultura Bisericii, dar [i cu cea laic\, rediChristian T\ma[, Crize contemporane: disolu]ia sacrului, Editura Ars Longa, Ia[i, 2003, p. 129.
27

388

TEOLOGIE {I VIA}|

rec]ionat\ `n Iisus Hristos, `n crugul misteriologic al Bisericii Sale28, putem avea siguran]a rectitudinii demersului soteriologic. Aici este nevoie s\ amintim [i de cultura laic\, care este indubitabil o copie a celei eclesiale, dar lipsite de sens real. Cultura care desprinde `n mod fals de teluric [i pare c\ `nal]\ spre un metafizic ambiguu, impersonal, nu are nici o valoare soteriologic\. Tot ce se bazeaz\ exclusiv pe ra]iunea uman\ [i pe energiile omului, f\c=nd abstrac]ie de energiile divine, devine un efort inutil. Cultura laic\, adeseori areligioas\, tinde s\ devin\ tot mai mult agreat\ `n lume. E vorba, `n fine, de o desacralizare a artei, muzicii, poeziei, [i situarea `ntr-un plan terestru, nefericit\ `ncorsetare fundamentat\ pe iluzii ce golesc spiritul de reala necesitate noetic\. Cultura trebuie s\ descopere c\ scopul ei este acela de con[tientiza puterea creatoare a omului, din puterea creatoare a lui Dumnezeu. Iisus Hristos ne avertizeaz\: f\r\ Mine nu pute]i face nimic. Cordonul ombilical care une[te cultura cu cultul este spa]iul sacru al Bisericii. Doar acolo are loc fericitul mariaj `ntre cult [i cultur\. Din acest motiv, pentru ca ac]iunea de culturalizare a lumii s\ aib\ efectele scontate, trebuie s\ se `ncopcieze pe mesajul evanghelic al iubirii. Dovada c\ demersul cultural nu poate merge pe cont propriu, ci numai `n acord cu Evanghelia [i cu inspira]ia divin\, o arat\ operele inestimabile ale geniului omenesc care st\ `n slujirea oamenilor [i a lui Dumnezeu. Asemenea opere inspirate, indiferent din ce registru al culturii provin: art\, proz\, poezie, muzic\ etc., rezist\ `n timp. Ele `nsele se constituie `n dovada ce mai vie a inspira]iei lor de origine divin\. Cultura de inspira]ie pur-uman\ trece drept curent sau mod\ fiind sortit\ uit\rii [i decrepitudinii sigure. Rolul culturii `n misiunea Bisericii este foarte pregnant [i profund dintotdeauna, la care trebuie ata[ate [i utilit\]ile facilitate de descoperirile tehnice. Tehnica trebuie pus\ `n sprijinul vestirii Evangheliei, al soliei conform c\reia neamurile sunt chemate [i au acces ne`ngr\dit spre m=ntuire. Biserica nu `nchide `n canoane sau tipare nici personalitatea, nici autoritatea vreunui autor fie el pictor, muzician sau arhitect. Un asemenea autor care se pune sub semnul credin]ei [i al inspira]iei divine are [ansa s\ lase lumii o capodoper\ inoubliabil\.29 Prin cartea religioas\ Biserica face misiune, o kerygma, care nu ]ine doar de l\ca[ul de cult, ci devine o vestire `n mii [i mii de inimi, o multiplicare foarte folositoare a propov\duirii. ~n acest sens Biserica poate evita, `n mare parte, riscul folosirii de c\tre credincio[i a materialelor de colportaj de provenien]\ sectar\ sau de alt\ natur\. Prin carte, Biserica veste[te multor oameni cuv=ntul adev\rului, la fel prin imnele liturgice, corale, de asemenenea prin arhitectur\ [.a.m.d. Efuziunea creatoare a geniului uman trebuie pus\ `n slujirea Adev\rului-Iisus Hristos prin al C\rui Duh Sf=nt se revars\ toate peste noi. Aspect clamat `n finalul Sfintei Liturghii: c\ci de la Tine P\rintele luminilor, vin toate. Deci, toate ra]iunile [i
28 Cf. Paul Evdokimov, Ortodoxia, trad. de Dr. Irineu Ioan POPA, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 1996, p. 234. 29 Henry de Lubac, Medita]ie asupra Bisericii, trad. de Marius Boldir [i V. Piora[, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2004, p. 224.

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

389

energiile umane trebuie coroborate cu cele divine pentru a avea continuitate istoric\, transistoric\ [i metaistoric\ sau eshatologic\.

3.4 Biserica `ntr-o societate secularizat\ [i secularizant\

Spuneam anterior c\ nu to]i membrii societ\]ii sunt membrii Bisericii, `n schimb membrii Bisericii sunt [i membri ai societ\]ii. In contextul actual observ\m c\ Biserica ocup\ adeseori un loc ingrat `n societatea rom=neasc\, dar [i `n lume. De[i sondajele specializate indic\ faptul c\ Biserica ocup\ locul `nt=i `n clasamentul `ncrederii acordat de societate, `n mod paradoxal are loc un fenomen contrariant. E vorba de o realitate contradictorie. Pe de o parte se afirm\ `ncrederea maxim\ `n Institu]ia Bisericii (confund=ndu-se ierarhia bisericeasc\ cu sensul cuv=ntului Biseric\), iar pe de alt\ parte, `n mod practic, Biserica este frecventat\ de de cca. 12% de credincio[i, dintr-un procent, declarat `n sondaje, de 87% ca fiind ortodoc[i, din totalul popula]iei Rom=niei actuale. Ceea ce constituie o problem\ foarte spinoas\ este problema apartenen]ei reale, `n mod spiritual [i praxiologic la identitatea eclesial\. Lucru insuficient, dac\ se r\m=ne la nivel de sondaje. Realitatea este constituit\ de credincio[ii care tr\iesc real experien]a eclesial\ `n vie]ile lor, `n activit\]ile particulare. E vorba de cei care nu creeaz\ un dualism `ntre via]a liturgic\ duminical\ sau ocazional\ [i via]a social\; de aceia care transpun cuv=ntul catehezei cre[tine `n propria via]\ [i familie. Anonimatul [i impersonalismul par s\ devin\ pecetea din ce `n ce mai clar\ a postmodernismului. Teologul grec Christos Yannaras vorbe[te de criza comuniunii persoanelor, care nici m\car `n spa]iul ecclesial nu se cunosc [i nu se recunosc, din cauza num\rului mare de credincio[i ai unei parohii. Drept urmare el propune unicul program: reconstituirea parohiilor.30 Tehnocra]ia [i informatizarea rapid\, goana tot mai accelerat\ pentru a descoperi [i utiliza `n sens egoist ra]iunile crea]iei lui Dumnezeu, de c\tre om, creeaz\ tot mai adesea o stare de nesiguran]\, de incertitudine politic\, economic\ [i social\. ~n aceste condi]ii, Bisericii `i este tot mai greu s\ `[i fac\ auzit\ vocea, deoarece tot mai mul]i oameni nu mai sunt sau nu au fost niciodat\ interesa]i de rela]ia direct\ cu Biserica31, ci ocazionat\ de evenimente considerate tradi]ie popular\: botez, cununie, `nmorm=ntare etc., transform=nd Biserica `ntr-o prestatoare de servicii religioase. ~n asemenea persoane sensul eclesial al existen]ei comunitare, sacramentale, este pierdut definitiv, sau, dac\ este descoperit, este canalizat [i convertit, nefericit, spre forme de pseudo-religiozitate. Cu toate deturn\rile de sens spiritual la care sunt expu[i foarte mul]i semeni de-ai no[tri, exist\ `n mul]i ideea existen]ei [i nevoii de religiozitate `n via]a lor, numai c\ puterea lor de percepere real\ a scopului de m=ntuire propus de Dumnezeu prin Biserica Sa nu mai este foarte limpede. Ei nu mai pot identifica, nu
30 Christos Yannaras, Libertatea moralei, trad. de M. Cantuniari, Editura Anstasia, Bucure[ti, 2002, pp. 236-237. 31 Arhimandrit Teofil Tia, Elemente de pastoral\ misionar\ pentru o societate postideologic\, Editura Re`ntregirea, Alba-Iulia, 2003, p. 42.

390

TEOLOGIE {I VIA}|

pot distinge, voca]ia originar\. Terenul propag\rii falselor grup\ri religioase devine `n acest caz foarte propice. Biserica trebuie s\ [tie `ntr-un mod foarte ferm s\ conving\ persoanele nesigure din punct de vedere religios, [ov\ielnice etc. Cauzele sunt multiple [i sunt generate `n primul r=nd de libertatea eronat investit\, [i `n al doilea r=nd de divizarea Bisericilor. P\rintele St\niloae afirma c\ miturile se `nmul]esc `n fazele de dec\dere a religiilor32 sau c=nd acestea sl\besc, ori c=nd omul nu mai simte at=t de viu prezen]a [i ini]iativa divinit\]ii `ntru a se revela. ~n asemenea cazuri fantezia omului `[i exalt\ nestingherit aviditatea ei creatoare.33 Teologul romano-catolic Yves Congar remarc\ `n mod dureros acest act frac]ionabil de prea mare durat\ `n istoria cre[tinismului: Ne-am obi[nuit s\ tr\im unii f\r\ al]ii, unii opu[i celorlal]i, cre[tin\t\]i paralele care nu se mai `nt=lnesc [i care, totu[i, predic\ fiecare propriilor credincio[i porunca Domnului:34 Atunci c=nd aduci la altar darul t\u, [i `]i aminte[ti c\ fratele t\u are ceva `mpotriva ta, las\ darul t\u `naintea altarului, mergi [i te `mpac\ cu fratele t\u [i numai apoi vino s\ `]i aduci darul t\u. Acela[i teolog constata c\ efectele sciziunii afecteaz\ substan]a sociologic\ a Bisericii.35 Este necesar\ ie[irea Bisericii ad extram. Iisus Hristos trebuie vestit de pe acoperi[urile caselor, cum spune M=ntuitorul. Aceasta nu trebuie s\ altereze libertatea de alegere a nim\nui, `ns\ misiunea cre[tinului presupune o lucrare atemporal\, cu timp [i f\r\ timp, constant\ pentru a cre[te mereu, o prelungire a Ecclesiei `n lume. Hristos ne-a poruncit [i nou\, `n egal\ m\sur\, prin Apostolii S\i, s\ propov\duim Evanghelia la toate popoarele p\n\ la marginile lumii. Acest pasaj evanghelic cuprinde `n sine mandatarea sau autentificarea pe care ne-o d\ ~nsu[i Dumnezeu, prin Fiul S\u: Merg=nd, `nv\]a]i toate neamurile, botez=ndu-le `n Numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh, `nv\]=ndu-le s\ p\zeasc\ toate c=te am poruncit Eu vou\, [i iat\, Eu sunt cu voi p=n\ la sf=r[itul veacurilor! (Mt. 28, 19-20). Trimiterea la slujire [i misiune este indubitabil\. Sunt descoperite `n acest fragment evanghelic temeiurile misiunii cre[tine. Merg=nd reliefeaz\ datoria misiunii, a c\l\toriilor misionare; toate neamurile accentueaz\ necesitatea propov\duirii mesajului de m=ntuire adus de Iisus Hristos prin jertfa [i ~nvierea Sa, `n mod universal, la toate entit\]ile etnice ale p\m=ntului, indiferent de cultura, ras\, na]ionalitate, dispunere geografic\ sau istoric\; botez=ndu-le arat\ ideea consacr\rii omului prin botezul
D. St\niloae, op.cit., p. 94. Arhimandrit Teofil Tia, op.cit., p. 209: Alienarea occidental\ a cre[tinismului a transformat adev\rul Bisericii `ntr-o ideologie a decaden]ei. 34 Y.M-J. Congar, Chrtiens dsunis. Principe dun cumnisme catholique, Paris, 1937, p. 28. 35 Ibidem, p.16: La gense de la Rforme du XVI-me sicle et des grandes separations que reprsentent les groupes protestants est d'une toute autre nature que celle des sparations orientales. Celle-ci ne mettaient pas en cause la substance religieuse du catholicisme, et cette substance, aprs comme avant, restait commune lOrient et lOccident; mais elles affectaient letre sociologique de lglise et provenaient de certaines conditions dordre galement sociologique, du moins lorigine, savoir une liaison excesive de l'lment national ou politique.
33 32

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

391

cu Duhul Sf=nt, `n Numele Sfintei Treimi; `nv\]=ndu-le obligativitatea pred\rii prin viu grai [i scriere a tuturor `nv\]\turilor evanghelice; Eu sunt cu voi... con[tiin]a prezen]ei nev\zute, prin Duhul, a lui Dumnezeu `n istorie. Respect=nd aceste porunci divine, Biserica `mpline[te misiunea sa peste veacuri, fiind m\rturie vie a lui Dumnezeu [i Trupul Lui mistic `n acela[i timp. Biserica face `n acest mod dovada celei mai mari iubiri pentru lume vestind Adev\rul, pe Iisus Hristos. ~n acela[i timp, [i ea trebuie s\ ofere lumii actuale mesajul evanghelic pe `n]elesul acelora care vor s\ `l aud\. Nu neap\rat o adaptare for]at\ la condi]iile intelectuale [i culturale ale lumii de ast\zi, pentru c\ secularizarea nu `nseamn\ neap\rat progresul tehnico-[tiin]ific, ci luare `n posesie a crea]iei prin excluderea lui Dumnezeu. Dac\ am cobor` pe firul Scripturii p=n\ la Adam, vom constata c\ de la momentul c\derii lui `ncepe secularizarea omului, tot mai accentuat\ `n contemporaneitate. Trezirea sau retrezirea sentimentului religios autentic este o necesitate stringent\ a lumii actuale. Ori, numai Biserica `[i poate asuma calitatea de ceas de[tept\tor al istoriei `n]elenite `n ea `ns\[i. Ea nu mai poate s\ stea `n exteriorul socialului, ci trebuie s\ se implice tot mai profund. De[i statul adopt\ pozi]ii neutre fa]\ de problema cultelor, el recunoa[te importan]a acestora `n via]a social\, dar numai ca moralizatoare, sau educatoare `n sens etic-cet\]enesc. Din acest unghi obtuz de vedere, Biserica devine o institu]ie pur uman\, un oarecare partener social, f\r\ valoare sacramental\ necesar\, deoarece statul nici nu are nevoie de aceasta, dec=t `n cadrul unui formalism religios, rigid, festivist, golit de efecte transcedentale. Faptul c\ statul este secular, c\ face adesori abstrac]ie de nevoile Bisericii, de valorile ei soteriologice, c\ de]ine prin secularizare posesiunile istorice eclesiale, constituie faptul cel mai elocvent c\ statul este o institu]ie ca `mp\r\]ie a lumii acesteia. Teodor Baconsky aprecia c\ Biserica Ortodox\ nu-[i poate exercita libertatea profetic\ at=ta vreme c=t e asistat\ material de Stat.36 ~n mod real se poate constata, `n societatea rom=neasc\ actual\, c\ nu mai poate fi vorba de simfonia statBiseric\, dec=t `n mod teoretic. Putem vorbi, mai cur=nd de o polifonie, nicidecum de dialog, de apelare [i r\spuns. Fiecare din cele dou\ institu]ii comport\ un discurs monologic, paralel. Biserica, dup\ 50 de ani de ateism militant, a devenit tolerat\, `n propria na]iune, de stat. Drepturile ei lume[ti sunt acordate prin toleran]\ statal\. Biserica tr\ie[te azi un soi de paralelism absurd cu statul. Membrii cei mai mul]i ai statului care au func]ii publice sunt cre[tini ortodoc[i, `ns\ privesc adeseori Biserica cu scepticism sau cu antagonism. ~n particular, ei `[i declar\ apartenen]a la Biserica Ortodox\, iar `n rela]iile sociale procedeaz\ ca [i cum nu ar fi a[a, de multe ori z\d\rnicind sau contracar=nd ac]iunile Bisericii. Atunci c=nd solicit\ asisten]a religioas\ o fac doar din considerente tradi]ionale, nu din convingere. Concluzia este aceea c\ asemenea persoane nu se reg\sesc `n idealurile doctrinare [i soteriologice
Teodor Baconsky, Decaden]a etatismului [i rena[terea ortodox\, `n vol. G=ndirea social\ a Bisericii, colectiv de autori, vol. realizat de Ioan Ic\ Jr. [i Germano Marani, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 355.
36

392

TEOLOGIE {I VIA}|

propov\duite de Biseric\, `ntre ele [i Biseric\ neexist=nd afinit\]i profunde, dec=t istorico-tradi]ional-mitice, accidentale. Urmarea aceasta, nefast\ at=t din punct de vedere social c=t [i spiritual, apar]ine `n mod evident situa]iei generate [i cultivate intens, cu obstina]ie, de perioada sistemului totalitarist `n Rom=nia. La prima vedere s-ar p\rea c\ situa]ia este oarecum similar\ [i occidentalilor, care de[i nu au fost for]a]i de situa]ii politice s\ treac\ Biserica `ntr-un plan secund sau aproape inexistent, neav=nd dificult\]i pecuniare, au realizat un raport negativ, mai grav ca `n fostul bloc comunist, fa]\ de credin]a cre[tin\. ~n fond, este vorba de aceea[i situa]ie, secular\, `n care R\s\ritul cre[tin a fost exclus din sfera social\, pe criterii doctrinare [i ideologice, iar Occidentul a pasat ac]iunea Bisericii la aceea[i margine a socialului, fie pur-[i-simplu din dezinteres, fie din considerarea Bisericii ca fiind desuet\. Actualmente, asist\m, mai ales `n Occident la o revenire, sau la o `nviere a elementelor sincretiste, neo-p\g=ne, cumulate cu elemente din religiile asiatice. Mai mult, din ce `n ce mai mul]i oameni de azi con[tientizeaz\ e[ecul modernismului [i postmodernismului din considerente multiple. Dorin]a de a se debarasa de con]inutul industrializ\rii excesive, coroborat cu nevoia vie]uirii `n mod natural, s\n\tos. Tot mai mult este resim]it efectul negativ, distructiv, nociv pentru toate formele de via]\ al utiliz\rii chimicalelor `n toate structurile economiei etc. Omul de azi dore[te s\ tr\iasc\ `n conformitate cu starea ini]ial\, pur\, a Terrei. S-au fondat multiple organisme [i asocia]ii ecologice, care lupt\ pentru dezarmare, pentru purificarea naturii prin renun]area la poluare, pentru hran\ natural\ etc. Este vorba de o nostalgie a paradisului, `n a[a fel `nc=t omul constat\ insuficien]a doctrinelor, a tehnicismului [i informatiz\rii, care cresc omul pe orizontal\, lipsindu-l din ce `n ce mai mult de dimensiunea spiritual\, vertical\. Contrar acestor impulsuri empirice observ\m c\ tot mai mul]i oameni de azi resimt [i constat\ nevoia de spiritualitate intens\, dar este vorba tot de o viziune secularizant\, nivelatoare a tr\irii spirituale, deoarece oamenii doresc s\ tr\iasc\ c=t mai mult, din punct de vedere biologic, `ntr-un cadru c=t mai natural, av=nd un confort sporit, lipsit de griji [i de probleme, f\r\ perspectiva eshatologiei autentice, cre[tine. De fapt, este dorin]a re`ntoarcerii la natur\, ridicat\ din subcon[tientul latent la suprafa]a con[tientului saturat de tehnicism. Unui asemenea mod existen]ial trebuie `n mod necesar s\ i se atribuie [i o coordonat\ spiritual\ verificat\ de o `ndelungat\ tradi]ie, revelat\. ~n caz contrar riscul e[u\rii spirituale este iminent. Asist\m din ce `n ce mai des la apari]ia [i `n peisajul religios rom=nesc a unor variate forme de spiritualitate, de import, care merg p=n\ acolo p=n\ la a afirma un ateism religios.37 Cromatica noilor mi[c\ri religioase este foarte ampl\. Unele grup\ri accept\ ideea istoricit\]ii lui Iisus, dar neag\ Biserica: Iisus da, Biseric\ nu! sau religie da, Dumnezeu nu!, dovedind o cras\ ignoran]\ teologic\. Dar, Biserica este Trupul
37 Cf. Pr. conf. univ. dr. Nicolae Achimescu, Configura]ia divinului dintr-o perspectiv\ fenomenologico-istoric\, `n rev. Teologie [i via]\, Anul XI (LXXVII), nr. 1-7, ianuarieiulie, Editura Trinitas, Ia[i, 2001, pp. 42-44. Este vorba despre viziunea buddhist\ asupra lui Dumnezeu, care este perceput ca Nimic-ul Absolut (sunyta).

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

393

mistic al lui Hristos, comunitatea care vie]uie[te `n comuniune [i comunicare, `n rela]ie continu\, prin Duhul Sf=nt, cu Iisus Hristos M=ntuitorul lumii. Alte grup\ri pseudo-religioase nici nu accept\ calitatea divin\ sau de M=ntuitor a lui Hristos38. Se vorbe[te de acceptarea ideii de religie dar nu aceea de Dumnezeu Creator al universului [i proniator al lui, ~ntrupat [i Jertfit pentru om. De pild\, a[a-numita Biseric\ Scientologic\ face completamente abstrac]ie de Dumnezeu revelat `n Biblie [i `n Biseric\, `n tradi]ia bi-milenar\ a acesteia. Scientologia [i-a creat propria Biblie, ca [i mormonismul. Cert este c\ argumentul central [i conving\tor al unei religii nu st\ `n v=rsta istoric\, ci `n primul r=nd rezid\ `n fundamentul revelat, al leg\turii intrinsece a lui Dumnezeu cu omul, ori acest aspect nu este `n nici o religie prezent dec=t `n cre[tinism. Dac\ `n alte religii Dumnezeu Se m\rgine[te doar la a-{i descoperi existen]a [i voin]a, de la distan]\, prin intermediari, profe]i sau prooroci (cazul iudaismului, islamismului, [i oarecum asem\n\toare fiind situa]ia [i `n hinduism), `n cre[tinism Dumnezeu dep\[e[te infinita distan]\ dintre Sine [i univers, dintre Sine [i om, [i i Se reveleaz\ acestuia venind `n cea mai mare apropiere posibil\, adic\ f\c=ndu-Se Om, r\m=n=nd concomitent Dumnezeu. Deismul, panteismul [i ateismul unor religii occidentale [i orientale este astfel infirmat39. Dumnezeu se face Om ca to]i oamenii, tr\ind condi]ia uman\ la modul cel mai profund, afar\ de p\cat40, experiind toate emo]iile [i sentimentele curate, dar [i pe cele dureroase ale omului, p=n\ la moarte, [i `nc\ moarte pe Cruce (Filipeni 2). ~n iudaism sau `n elenism aceasta este nebunie, cum o nume[te Sf. Ap. Pavel: scandal pentru iudei [i nebunie pentru elini. Iudaismul r\m=ne [i el str\in de marea chenoz\ a lui Dumnezeu, c\ci potrivit Scripturii Vechiului Testament nu poate vedea nimeni pe Dumnezeu [i s\ tr\iasc\, iar elenismul, sub inspira]ie platonic\ [i neoplatonic\, considera pe Dumnezeu intangibil, `n esen]a Sa. Or, `n cre[tinism ousia divin\ se `mplete[te armonios cu ousia uman\, f\r\ s\ se confunde [i f\r\ s\ se separe (Chalcedon 451), c\ci dac\ la oameni este ceva cu neputin]\, la Dumnezeu toate sunt cu putin]\. Se explic\, astfel, pentru contemporaneitate, nevoia tot mai mare de religios. Dar, termenul nu mai este `n]eles `n sensul cre[tin, ci paleta sa devine tot mai larg\ [i mai difuz\, concomitent. Infuzia de religii diverse, se face `n mod facil, pentru c\ multe persoane simt nevoia experiment\rii unui nivel simplu [i rapid de religioArhim. Teofil Tia, op.cit., p. 473. P\rintele D. St\niloae spunea: ~nv\]\tura cre[tin\ este str\in\ cu totul de tendin]a identific\rii panteiste a omului cu Dumnezeu; cf. idem, Ascetica [i mistica, vol. I, Editura Deisis, Alba Iulia, 1993, p. 16. 40 Epistola c\tre Filipeni a Sf=ntului Apostol Pavel eviden]iaz\ marea chenoz\, precum [i unirea ipostatic\ a Logosului Celui ve[nic cu natura uman\, pe care nu doar o restaureaz\; Iisus nu petice[te ousia uman\, ci o rest-aureaz\, o face cu totul nou\, lipsit\ nu doar de p\cat, ci de chiar posibilitatea sau poten]a de a p\c\tui Aceasta este una din urm\rile unirii ipostatice sau echivalentul sfin]eniei lui Dumnezeu. (Filipeni 2, 1-11).
39 38

394

TEOLOGIE {I VIA}|

zitate. Alexander Schmemann spunea: Islamul [i buddhismul ofer\ o excelent\ satisfac]ie religioas\ [i ajutor, nu doar oamenilor simpli, ci [i celui mai sofisticat intelectual.41 A[a se explic\, mai ales `n Occident succesul grup\rilor sectare sau pseudo-religioase. Occidentalul caut\ satisfacerea ne-mediat\42 [i i-mediat\ la cel mai `nalt nivel a exigen]elor sale spirituale, care sunt foarte modeste, dealtfel. Sectele [i noile mi[c\ri religioase confer\ posibilului aderent, acea ni[\ de evadare din problemele cotidiene, deschiderea spre al]ii. Omul este creat ca fiin]\ comunitar\ [i el simte nevoia dialogului [i convie]uirii cu semenii s\i. El merge acolo unde se simte adoptat, `n]eles [i iubit. Acolo unde se poate deschide la modul maxim, [i unde iese din carapacea tehnicii. De aceea, omul de azi caut\ tot mai mult simplitatea. Privind problematica `n profunzime, aceast\ simplitate se reflect\ [i asupra dimensiunii spirituale. Sunt foarte dorite formele de religiozitate simpl\, chiar foarte simpl\. Religia nici nu se mai dore[te `n]eleas\, adeseori, de c\tre membrii multor grup\ri. Ei sunt `n situa]ia de a se `ncredin]a [i dedica totalmente ascult\rii orbe[ti de liderii spirituali. O urmare necondi]ionat\ de `n]elegerea unei doctrine sau unui mod de via]\ autentic, identitar. Ei las\ pe al]ii s\ decid\ `n locul lor, aspect ce reliefeaz\ teama [i angoasa, fuga de responsabilitate, de obliga]ii etc. Pasul este sinonim cu depersonalizarea, cu lipsa de identitate. Revenind la formele de religiozitate simpl\, putem observa efectele de reducere [i simplificare a cultului liturgic din sfera apusean\, respectiv din catolicism [i protestantism. Omul ultimelor secole, tot mai gr\bit `n escaladarea cunoa[terii cosmosului, a f\cut abstrac]ie de dimensiunea vertical\, spiritual\ a existen]ei cre[tine. Drept urmare, a p\rut tot mai `mpov\rat de exigen]ele ascetice [i cultuale ale unei religii (cre[tine) pe care n-o mai `n]elegea43 [i pe care nu mai dorea s\ o `n]eleag\. Se impunea reducerea exigen]elor pentru a se p\stra num\rul credincio[ilor. Lucru insuficient, de altfel, mai ales `n Occident, unde tenta]ia pseudoreligiilor este cov=r[itoare. Subtil extinse, la nivel psihologic, de con[tient, [i mai ales de subcon[tient, noile mi[c\ri religioase anesteziaz\ pruden]a religioas\, sau nevoia de `n]elegere a omului. Tot mai mul]i cad prad\ capacanelor abil `ntinse, miz=nd pe simplitatea cultelor la care ader\. Din nefericire, foarte t=rziu con[tientizeaz\, sau deloc, starea de obedien]\ la care sunt supu[i [i expu[i. Catolicismul a redus sistematic propriul cult liturgic, `n `ncercarea de a-l extinde `ntr-un program orar zilnic. Protestantismul a redus [i mai mult `ndatoririle liturgice44 ale credincio[ilor [i ale clerului. Tocmai aici Luther devine responsabil de pervertirea con[tiin]ei cre[tine apusene. El l-a l\sat pe om singur `naintea lui Dumnezeu, cu Scriptura `n m=n\: Sola Scriptura. Celelalte dou\ comandamente
Pr. Prof. Alexander Schmemann, Sacramentele [i Ortodoxia, trad. de pr. prof. dr. Aurel Jivi, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 2001, p. 198. 42 Ne referim aici `n mod special la eliminarea voca]iei sacramentale speciale din multe sfere ale religiozit\]ii occidentale, fie ea cre[tin\ sau necre[tin\. 43 Arhim. Teofil Tia, op. cit., p. 465. 44 Karl Christian Felmy, Dogmatica experien]ei ecleziale. Innoirea teologiei ortodoxe contemporane, trad. de Ioan IC| Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 63.
41

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

395

ale vechilor protestan]i45 (Sola fide et Sola gratia) p\lesc ast\zi `naintea contemporanilor protestan]i, ace[tia f\c=nd apel mai mult la Scriptur\. Neoprotestantismul a simplificat p=n\ la extrem activitatea liturgic\, golind-o aproape de orice `n]eles duhovnicesc. Dar, pentru mul]i, [i aceste simplific\ri au `nsemnat tot r\m=nerea la un stadiu complicat din punct de vedere al obliga]iilor ca membrii ai comunit\]ii respective. Pseudo-religiile confer\ o [i mai mare simplitate, p=n\ la reducerea total\ a func]iunilor de tip sacerdotal, l\s=nd insul `ntr-o ac]iune doar aparent comunitar\, `n final r\m=n=nd cu sine `nsu[i.

Concluzii: Care este mesajul Bisericii la `nceputul celui de al-III-lea mileniu cre[tin?
Spre deosebire de Arnold Toynbe, care credea c\ religia va dispare de la sine prin evolu]ia masiv\ a tehnologiz\rii [i progresului [tiin]elor,46 Jean Paul Vernette47, avertiza, ca [i A. Malraux48 c\ secolul al XXI-lea va fi religios, mistic, sau nu va fi deloc. Aparent pare a fi o profe]ie, dar privind mesajul `n profunzime constat\m c\ se refer\ la o chestiune foarte acut\ a lumii religioase din mileniul al III-lea cre[tin. ~n realitate, este vorba despre un avertisment dat Bisericilor istorice de a trata cu seriozitate [i cu maxim\ responsabilitate problematica noilor religii. Cert este faptul c\ Biserica Ortodox\ nu `n]elege prin misiune a face prozelitism sau de a atrage prin diverse mijloace pe cineva la `mp\rt\[irea doctrinei [i modului ei de via]\. Biserica, fiind spa]iul manifest\rii Sf=ntului Duh, este spa]iul maximei libert\]i, `n Iisus Hristos. Or, Dumnezeu nu constr=nge pe nimeni, [i deci cu at=t mai pu]in o poate face Biserica. Biserica doar propune, nu impune. Ea veste[te adev\rul evanghelic, revelat pe cale supranatural\, propriilor credincio[i, dar [i lumii `ntregi, f\r\ a leza, `ns\, dreptul la opinie, sau la libera alegere. Dar, de modul cum va [ti Biserica actual\ s\ fac\ misiune depinde viitorul credincio[ilor ei, at=t `n sens istoric c=t [i `n sens eshatologic. De fapt, afirma]ia: Secolul al XXI- lea va fi religios sau nu va fi deloc trebuie `n]eleas\ `n sensul c\ de vigoarea misiunii cre[tine din acest secol va depinde viitorul Bisericii `n `ntreg mileniul al III-lea, dar [i `n viitorul `ndep\rtat. De aceasta depinde rectitudinea [i s\n\tatea religiozit\]ii actuale [i viitoare: a. Biserica trebuie s\ promoveze mesajul universalit\]ii m=ntuirii `n Iisus Hristos, care se adreseaz\ tuturor oamenilor indiferent de provenien]a lor social\, rasial\, politic\ etc.;
Pr. Petraru Gheorghe, Misiologie ortodox\. Revela]ia divin\ [i misiunea Bisericii, vol. I, Editura Panfilius, Ia[i, 2002, pp. 215-216. 46 A. Toynbe, Experiences, Oxford University Press, 1969, p. 322. 47 J. Paul Vernette, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, trad. de C. Jinga, Editura Corint, Bucure[ti, 2003, p. 11. 48 Ibidem, p.12.
45

396

TEOLOGIE {I VIA}|

b. ~n centrul misiunii trebuie s\ fie doar Persoana divino-uman\, m=ntuitoare, al lui Iisus Hristos; Biserica [i preotul trebuie s\ fie chip al lui Dumnezeu, s\-L transparentizeze pe Iisus Hristos jertfit, ~nviat [i ~n\l]at pentru m=ntuirea omului.49 Biserica trebuie s\ evite riscul transform\rii `ntr-o institu]ie lumeasc\, de aceea ea trebuie s\ continue s\ r\m=n\ Trupul mistic al Domnului [i s\-L vesteasc\ mereu peste veacuri pe Acesta; c. Biserica trebuie s\ demonstreze `n continuare c\ este spa]iul libert\]ii, al m=ntuirii [i al conducerii spre via]a ve[nic\, ca vehicol purt\tor [i tr\itor al Sf=ntului Duh. d. ~n Biseric\ fiecare trebuie s\ descopere spa]iul moralit\]ii [i imortalit\]ii, al convie]uirii `n Duh [i Adev\r, `n comuniune autentic\, cu semenii, cu crea]ia lui Dumnezeu [i cu Iisus Hristos. e. Biserica nu constituie `n nici un fel confuzia identitar\ prin comuniunea la care cheam\, ci este o conturare a persoanelor [i personalit\]ii acestora `n mod deplin. f. Plin\tatea [i deplin\tatea Bisericii nu constau `n simpla confirmare verbal\ a apartenen]ei la ea, ci mai ales `n propov\duirea ferm\, sigur\, prin fapte bune, a credin]ei deprinse `n tradi]ia acesteia. g. ~n contextul lumii actuale, tot mai secularizate, Biserica trebuie s\-[i replieze mesajul `ntr-un discurs credibil angajat [i angajator, pentru a fi deslu[it de tot mai mul]i oameni. ~nnoirea discursului teologic50 ar fi una dintre cele mai importante dimensiuni ale pastora]iei eclesiale contemporane, dublat fiind de koinonia actic\. h. Pentru protejarea credincio[ilor cu nevoi materiale acute, este nevoie ca Biserica s\ se implice [i mai mult `n crearea [i dezvoltarea unor programe eclesialsociale prin `nfiin]area de Funda]ii de sprijin comunitar, filantropic; colaborarea cu institu]ii specializate ale statului sau non-guvernamentale care pot produce locuri de munc\ etc. Ac]iunea pastoral\ a Bisericii trebuie s\ `nceap\ cu predicarea Cuv=ntului [i finalizat\ cu propov\duirea prin ac]iune. i. Fiecare om posed\ de la Creator un bagaj de sentimente care trebuie canalizat de Biseric\ pe drumul corect din punct de vedere spiritual. Convingerea [i tr\irea profund\, spiritual\ a membrilor Bisericii este cel mai bun argument pentru a evita riscurile apostazierilor posibile.

C=teva cerin]e sine-qua-non pentru misiunea prezent\ [i viitoare a Bisericii Ortodoxe (Rom=ne)
Atitudinea Bisericii ortodoxe fa]\ de noile mi[c\ri religioase trebuie s\ fie una a dialogului [i a lipsei de echivoc. Aceasta incumb\ `n primul r=nd cunoa[terea partenerilor de dialog. Biserica trebuie s\ accepte existen]a polimorfismului (pseudo) religios, dar [i faptul c\ exist\ riscuri majore de a pierde pe unii din credincio[ii
Cf. Nikos Matsoukas, op. cit., p . 198: M=ntuirea pe care o anun]\ Ortodoxia este terapie, recuperare, `mplinire [i salvarea `ntregii crea]ii de la anulare. 50 Cf. Pr. Gh. Popa, Comuniune [i `nnoire spiritual\, p. 239.
49

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

397

ei,51 `n favoarea altor grup\ri religioase, lucru care s-a [i `nt=mplat, dac\ nu se vor trasa pe termen lung planuri de misiune [i pastora]ie mult mai sporite ca p=n\ acum. Problematica prive[te ierarhii, dasc\lii de teologie, preo]ii [i credincio[ii Bisericii. La nivel ierarhic trebuie declan[ate discu]ii profunde asupra problematicii noilor mi[c\ri religioase. Este necesar\ o analiz\ atent\ a realit\]ii pastorale. De foarte mare stringen]\ este `nfiin]area la fiecare centru eparhial a unui birou de analiz\ [i monitorizare a sectelor, funda]iilor cu caracter religios, precum [i a noilor mi[c\ri religioase active `n ]ara noastr\: iehovismul, mormonismul, bahaismul, grup\rile guruiste etc. Apoi, raportarea periodic\ a situa]iei concrete c\tre Centrul Patriarhal, care coordoneaz\, prin hot\r=rile Sf=ntului Sinod al B.O.R., activitatea din Biseric\. ~nsu[i Sinodul B.O.R. trebuie s\ `nfiin]eze la nivel de Patriarhie un Centru de Studii [i Cercet\ri privind noile mi[c\ri religioase, dotat cu persoane specializate. ~n acest sens pot fi ini]iate schimburi de rela]ii cu alte asemenea centre de studiere a religiilor noi din lume. Realitatea factic\, sau, mai bine zis, religiozitatea confesional\ sau de alt\ natur\, trebuie adus\ periodic la cuno[tin]a factorilor de decizie, precum [i a preo]ilor [i credincio[ilor, prin materiale de colportaj, prin tip\rirea de studii ample, consistente, asupra pseudo-religiilor existente la un moment dat `n ]ara noastr\, `n care s\ se analizeze cauzele, mijloacele [i metodele prin care se propag\ o pseudo-religie, dar [i formele de prevenire. Ierarhia Bisericii are datoria de a preveni [i conducerea politic\ a ]\rii de riscurile care presupun prezen]a unor grup\ri pseudo-religioase asupra ordinii statale (iehovismul nu recunoa[te statul de drept, `nfier=ndu-l ca crea]ie a diavolului; de asemenea nu prime[te nici `ndatoririle social-cet\]ene[ti; nu recunoa[te `nsemnele na]ionale precum drapelul, nu execut\ stagiul militar, legal; refuz\ donarea [i acceptarea de s=nge pentru salvarea altor vie]i omene[ti etc.), sociale [i morale (a se vedea cazul Mi[c\rii de Integrare `n Absolut condus\ de guru-ul Gregorian Bivolaru52 [i efectele produse: trafic de persoane, urinoterapia, pornografie, pornofilie, promiscuitate, exploatarea financiar\ a celor naivi53 etc.). Tot mai imperios necesar\ este implicarea Bisericii `n via]a social\, `n universit\]i, licee, [coli, pentru a promova adev\rul de credin]\ cre[tin-ortodox, comandamentele morale ale acestuia, precum [i doctrina soteriologic\. Se impune prezen]a unor cabinete de consultan]\ spiritual\ `n aceste loca[uri de cultur\, cu un duhovnic
Cf. Jean Francois Mayer, Sectele. Neconformisme cre[tine [i noi religii, trad. de R. Pitea, Editura Enciclopedic\, Bucure[ti, 1998, p. 19: prezen]a unei palete din ce `n ce mai largi de grupuri [i `nmul]irea c\ilor spirituale dezv\luie existen]a unui nou pluralism religios; fie c\ suntem credincio[i fie c\ nu suntem, este o realitate de care nu putem s\ nu ]inem seama. Trebuie s\ fim con[tien]i c\ aceast\ explozie spiritual\ va fi `nso]it\ de tensiuni, nu doar din cauza situa]iei de concuren]\ pe care o creeaz\, ci [i pentru c\ este inevitabil ca din marele num\r de grupuri active pe pia]a religioas\, unele s\ recurg\ la practici discutabile sau sa aib\ devieri. 52 Constantin Cuciuc, Religii noi `n Rom=nia, Editura Gnosis, Bucure[ti, 1996, pp. 109-110. 53 Philippe Encausse, {tiin]e oculte [i dezechilibru mental, trad. de A. Stoicu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 191.
51

398

TEOLOGIE {I VIA}|

preg\tit pentru aceasta, pentru a se face o fericit\ `ncopciere `ntre teologie, cult [i cultur\, `ntre teologie [i via]\, `ntre Biseric\ [i societate. Biserica trebuie s\ acorde asisten]\ religioas\ nu doar `ntre zidurile l\ca[urilor de cult, ci `n toat\ societatea, unde membrii ei `[i tr\iesc cea mai mare parte a existen]ei lor. Ei trebuie con[tientiza]i c\ trebuie s\ devin\ pretutindeni fideli m\rturisitori ai credin]ei deprinse `n familie [i `n Biseric\. A[a se va evita formalismul cre[tin general ca [i cel ocazional. Corectitudinea tr\irii spirituale trebuie s\ devin\ iar\[i un argument forte, pentru a se evita sincretismul, sau omogenizarea cre[tinismului cu elemente din alte culturi religioase etc. Acest aspect trebuie dirijat tot mai intens c\tre tinerii elevi [i studen]i care sunt cei mai predispu[i la acceptarea provoc\rilor ezoterice, yoghine, paranormale sau legate de parapsihologie, ufolatrie, scientism religios etc. Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu men]iona, `n lucrarea sa Noile mi[c\ri religioase, c\ ast\zi vedem `n camerele de c\min ale unor elevi sau studen]i un asemenea sincretism religios: Biblia, icoane, crucifixe, metanii cre[tine, sau c\r]i despre vie]ile sfin]ilor, `mpreun\ cu c\r]i de science-fiction, asanas, sau manuale de yoga, buddhism, tantrism etc.54 Prezen]a unei capele de rug\ciune sau a unui cabinet de terapie duhovniceasc\ `n asemenea [coli sau c\mine ar fi un aspect deosebit de pozitiv pentru via]a religioas\ s\n\toas\ a tinerilor. Dar, pentru ca aceste ac]iuni s\ fie eficiente [i productive ele trebuie s\ fie deservite de adev\ra]i p\stori de suflete, nu de simpli psihologi. Dimensiunea `naltei tr\iri spirituale a p\storului de suflete conduce la bune rezultate duhovnice[ti. ~n ultim\ instan]\ este nevoie de preo]i foarte bine preg\ti]i teologic, cultural, social etc., dar care s\-[i dubleze discursul [i voca]ia de ac]iuni pertinente, dinamizatoare, constructive, care s\ conduc\ spre Biseric\ [i m=ntuire chiar [i pe cei mai debusola]i [i nehot\r=]i din punct de vedere spiritual. Duhovnicul trebuie s\ [tie `nt=i prin cuv=nt, iar apoi prin fapt\ s\ aprind\ m=ntuitorul foc al Sf=ntului Duh `n inimile auditorilor s\i, pentru ca ace[tia s\ deprind\ exersarea virtu]ilor: credin]a, n\dejdea, dragostea, bl=nde]ea, smerenia etc.55 ~n cele din urm\ directivele pastorale, dublate de patosul misionar, trebuie s\ constituie proiectul de anvergur\ al consolid\rii Bisericii `n prezent, cu efecte profunde [i consistente pentru viitor.

Rela]ia Bisericii Ortodoxe Rom=ne cu confesiunile cre[tine [i cu noile mi[c\ri religioase `n contemporaneitate
Dintotdeauna, `ntre principalele caracteristici ale Ortodoxiei au putut fi enumerate toleran]a [i respectul fa]\ de libertatea persoanei, [i a dreptului acesteia la libera alegere. Contextul actual este `ns\ cu mult diferit fa]\ de acum momentul instaur\rii comunismlui `n Rom=nia. Pe l=ng\ faptul c\ `n cei 50 de ani de dictatur\ comunist\, Biserica a fost exilat\ la periferia socialului, claustrat\ `ntre zidurile
Cf. N. Achimescu, Noile mi[c\ri religioase, p. 9. Cf. Thom pidlik, Spiritualitatea r\s\ritului cre[tin, vol. II, Rug\ciunea, trad de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998, pp. 290-296.
55 54

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

399

proprii,56 f\r\ putin]a de a face misiune `n c=mpul propriilor credincio[i, remarc\m c\ un aspect pozitiv este acela c\ Biserica a fost ferit\ de intromisiunea sau prozelitismul diverselor religii sau pseudo-religii. Numai c\ acest act de pasivitate, f\r\ putin]a unei prea mari r=vne misionare, rezumat\ la actul liturgic [i predicatorial, [i atunci f\cute cu team\ [i discre]ie, `ntr-o angoas\ continu\, a consemnat [i instaurarea unui oarecare laxism misionar, continuat [i dup\ 1989 mul]i ani57. Numai a[a se explic\ penetrarea zonelor ortodoxe de factorii confesionali sau pseudo-religio[i. Aspectul trebuie coroborat [i cu ignoran]a multora dintre credincio[ii formali ai Bisericii, necunosc\tori [i nesiguri `n ceea ce prive[te credin]a lor str\mo[easc\, fiind u[or de destabilizat de atacurile sistematice, biblice, ale sectelor diverse, dar [i ale falselor religii. ~n prezent, cercet\rile [i via]a pastoral\ a Bisericii demonstreaz\ c\ exist\ dou\ categorii de influen]e `n determinarea apostazierii: 1. ~n zonele rurale sunt expuse persoanele care nu `[i cunosc prea bine credin]a ancestral\ (ortodoxia), ignoran]\ care fiind coroborat\ cu pauperitatea [i oferta economic\ a sectelor poate produce abandonarea Bisericii [i trecerea la noua credin]\. Situa]ia este valabil\ [i cu unele persoane din mediul urban. ~n rural sunt inexistente aproape ac]iunile pseudo-religioase, cu excep]ia prozelitismului iehovist. 2. ~n zonele urbane, gradul sporit de cultur\, multitudinea factorilor de informare, de comunicare etc., spore[te riscurile produse de prozelitism asupra mult mai multor persoane dec=t `n mediul rural. Apoi, cei mai vulnerabili sunt tinerii, care pe fondul necunoa[terii [i neexperiment\rii vie]ii liturgice [i spiritualit\]ii ortodoxe `n cadrul familial, intr=nd `n contact cu membrii ai grup\rilor sectare sau pseudo-religioase, pe diferite canale, devin adeseori ]inte sigure. Dac\ `n mediul rural tenta]ia eliber\rii de problemele economice sau materiale sunt momeala oferit\ de prozeliti[ti, `n cel urban foarte mul]i tineri, `n general elevi sau studen]i, [i nu numai, sunt `n c\utarea identit\]ii, a manifest\rii dimensiunii spirituale pe care o con]in. {i `n acest caz nuan]ele difer\ de la o situa]ie la alta deoarece unii combin\ spiritualitatea ortodox\ cu alte tipuri de spiritualitate (de exemplu exist\ unii tineri care merg frecvent la slujbele Bisericii, se spovedesc [i se `mp\rt\[esc periodic, citesc Scriptura, se roag\ etc., dar ei particip\ [i la cursuri de yoga, la `nt=lniri obscure cu membrii unor grup\ri pseudo-religioase etc.); al]ii nu cunosc deloc Ortodoxia [i via]a Bisericii, [i cu toate acestea o blameaz\ neccept=nd-o din diverse prejudec\]i: ar fi desuet\, obscur\, cu metode medievale, rigid\, conservatoare [.a.m.d. Asemenea persoane cad foarte u[or prad\ spiritualit\]ilor de ocazie, refuz=nd Biserica cum c\ ar fi prea autoritar\ [i `ngr\ditoare a libert\]ii persoanei, nerealiz=nd efectele devastatoare `n plan identitar [i psihopatologic declan[ate de tr\irea `n mediul claustrant al sectei sau grup\rii pseudo-religioase. Ei sunt efectiv rup]i de familie, de social, fiind `n marele pericol de a se aservi total conduc\torului de grup [i intereselor acestuia. Se [tie c\ grup\rile pseudo-religioase practic\ metoda brain washing (sp\larea creierului) prin diverse metode: privarea de somn,
Cf. Ren Rmond, Religie [i societate `n Europa. Secularizarea `n secolele al XIX-lea [i al XX-lea 1780-2000, trad. de G. Sfichi, Editura Polirom, Ia[i, 2004, p. 191. 57 Cf. C-tin Cuciuc, op. cit., p. 17.
56

400

TEOLOGIE {I VIA}|

de hran\, de comunicare etc., ceea ce conduce la distrugerea conduitei personale a celui `n cauz\, fiind transformat `ntr-un automat, `ntr-o ma[in\ biologic\. Problematica pe care Biserica trebuie s\ o desf\[oare `n primul r=nd este aceea a con[tientiz\rii tuturor credincio[ilor58 ei despre pericolul constituit de grup\rile sectare [i pseudo-religioase, de devia]iile psiho-patologice produse `n multe persoane dup\ aderarea la acestea. Biserica trebuie s\-[i l\mureasc\ membrii pasivi, indiferen]i, asupra problemelor de doctrin\. Dialogurile pe diverse teme nu pot lipsi din nici o comunitate, din nici o parohie. Apoi acestea trebuie extinse `n universit\]i, licee [i [coli, prin programe de conferin]e teologice, tabere studen]e[ti [i [colare, organizate de Biseric\ (eparhii, parohii); emisiuni televizate, radiofonice etc. prin acestea Biserica ne`ncerc=nd s\ adopte o atitudine de lichidare a unor grup\ri religioase, pentru c\ ar `nc\lca dreptul la exprimarea credin]ei, ci de a stopa migrarea credincio[ilor proprii spre asemenea grup\ri. Av=nd un dialog tolerant, public, auditoriul va consemna diferen]a dintre autoritatea spiritual\ a Bisericii [i noile religii. El va realiza repede diferen]ele inten]ionale, dintre autentic [i fals, dintre original [i surogat. ~ns\, dificultatea unui asemenea dialog poate fi u[or de dedus pentru c\ asemenea grup\ri nu accept\ dialogul cu Biserica,59 [i `n al doilea r=nd nu exist\ o baz\ comun\ acceptabil\ de dialog. Biserica nu poate discuta numai `n termeni care privesc psihologic [i/sau sociologic membrii ei, ci `n primul r=nd pe temeiul revela]iei date `n Scriptur\ [i `n Tradi]ie. Momentan ar fi indicat ca Biserica s\ semnaleze situa]ia real\ din spa]iul rom=nesc referitor la grup\rile sectare, neoreligioase, f\c=nd publice prin tip\rituri aceste probleme precum [i riscurile lor. De altfel, num\rul cercet\rilor de specialitate este destul de pauper, `n primul r=nd datorit\ fluxului migrator de membri ai Bisericii nealarmant deocamdat\. Sondajele efectuate `n r=ndul popula]iei din Rom=nia anilor 1992 [i 2002 arat\ c\ trendul ader\rii unor membri ai Bisericii ortodoxe la secte sau noi mi[c\ri religioase este foarte mic, dar `n cre[tere. Migrarea propriu-zis\, din ]ar\, a multor cet\]eni rom=ni, pe diverse coordonate ale Terrei, face posibil\ pierderea contactului cu Biserica [i credin]a parental\ [i intrarea lor `n contact cu noi religii, pe care primindu-le revin cu ele acas\, devenind la r=ndu-le din prozeli]i prozeliti[ti. Ace[tia trebuie convin[i de diferen]ele majore dintre Biseric\ [i noile religii, de finalitatea diferit\ totalmente. Faptul c\ izolarea `n spa]iul unei noi religii care exclude participarea la via]a social\, comunitar\, privirea negativ\ asupra celor care nu fac parte din gruparea respectiv\, faptul c\ unele grup\ri se consider\ mesianice sau alese, blam=nd [i `nfier=nd vehement pe cei care nu fac parte din structurile lor, consider=ndu-i ca r\t\ci]i, demonstreaz\ c\ sunt descentra]i din sistemul axiologic al unei religii reale.60 Neposed=nd o religie revelat\ nu posed\ nici adev\rul, deci nu ~l pot cunoa[te pe Dumnezeu `n
58 Pr. prof. Ion Bria, Ortodoxia `n Europa. Locul spiritualit\]ii rom=ne, Editura Trinitas, Ia[i, 1995, pp. 80-81. 59 Cf. Pr. Viorel Georgescu, Prozelitismul piedic\ `n calea unit\]ii cre[tine `n trecut [i azi, Editura Paralela 45, Pite[ti, 2002, pp. 88-89.

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

401

modul lor de manifestare a[a-zis religios. Grup\rile care recurg la r\piri [i terorism (sectele islamice), la acte reprobabile din punct de vedere moral, la izolare, la `ngr\direa libert\]ii personale tocmai sub motivul confirm\rii ei, nu sunt dec=t rodul falsului, al manipul\rii psihologice. Atunci c=nd o grupare care se reclam\ religioas\ produce suferin]\ [i r\u altor persoane `nseamn\ `n mod foarte clar c\ ea nu este de la Dumnezeu, c\ci omul m=nat de credin]a autentic\ `n Dumnezeu nu poate face r\u altor fiin]e. ~n cazul acesta, dialogul Bisericii cu diversele noi religii poate avea loc doar pe fondul unei maxime toleran]e, `n care s\ se repecte principiile sociale, etice, cet\]ene[ti. Necesitatea convie]uirii pa[nice dintre Biserica ortodox\, confesiunile cre[tine, alte religii [i pseudo-religii trebuie s\ constituie fundamentul minim cerut pentru p\strarea ordinii [i respectului reciproc.61 Cu toate acestea, toleran]a nu poate substitui religia, neput=nd deveni un scop `n sine. Aceasta nu oblig\ Biserica la compromisuri, nici nu relativizeaz\ misiunea ei, ci ea trebuie s\ priveasc\ spre membrii falselor religii cu dragoste [i compasiune, ca fii r\t\ci]i sau necunosc\tori ai dreptei credin]e.62 Biserica trebuie s\ afirme tot mai categoric care este pozi]ia ei salutar\ fa]\ de membrii ei [i fa]\ de to]i cei care doresc acest lucru: omul trebuie s\ prefere ~mp\r\]ia lui Dumnezeu dec=t lumea cu bunurile ei perene. New Age-ul nu face dec=t s\ concentreze aten]ia omului spre p\m=nt [i valorile telurice: dac\ New Age ofer\ calea spre o con[tiin]\ unic\, universal\, ambigu\ [i impersonal\, Biserica ofer\ calea sigur\ spre Iisus Hristos al c\rui trup este, `n locul terapiei prin cromatica p\m=nteasc\ oferit\ de New Age, Biserica ofer\ florile credin]ei adev\rate; `n locul terapiei cu cristale din practicile New Age, Biserica confer\ pe Iisus Hristos prezent `n sacramentele liturgice; `n loc de fantezii [tiin]ifice legate de eoni [i fiin]e extraterestre scientologice, Biserica vorbe[te despre adev\rul [i iubirea ve[nic\ a lui Dumnezeu care a petrecut cu noi oamenii [i de faptele Sale minunate din istorie; `n loc de jihadul islamic Biserica propune pacea [i iubirea universal\; `n loc de celulizarea ashramic\63, [i de ura rasial\ sau de orice alt\ natur\, Biserica ofer\ comuniunea universal\ cu to]i cre[tinii [i oamenii din toate timpurile [i locurile, `n cadrul mistico-sacramental al Sfintei Liturghii, real\ dinamizare transistoric\ [i metaspa]ial\ conferit\ de Euharistie64; `n loc de o cale nesigur\ spre energiile
Cf. Pr. Gh. Popa, Teologie [i demnitate uman\. Studii de teologie moral\ contextual\, Editura Trinitas, Ia[i, 2003, p. 162: Din perspectiv\ teologic\ lumea are valoare [i sens. 61 Cf. Pr. dr. Jrgen Henkel, Dialog [i toleran]\. Observa]ii privind delimit\rile conceptuale, `n revista Pax et unitas, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004, p. 172. 62 Ibidem, p. 173 63 Pr. lect. univ. dr. Iosif Bisoc, Declara]ia Nostra Etate `n actualitate, `n revista Pax et unitas, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004, p. 36. 64 Ghislain Lafont, O istorie teologic\ a Bisericii. Itinerar, forme, modele, trad. de MariaCornelia Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, p. 460: Liturghia este transfigurare a timpului.
60

402

TEOLOGIE {I VIA}|

cosmice65 ale unei con[tiin]e impersonale66, Biserica d\ruie[te hic et nunc, epec-tatic, prin energiile increate ale Sf=ntului Duh, arvuna vie]ii ve[nice `n dialog cu Treimea de Persoane, Un singur Dumnezeu, Tat\l [i Fiul [i Sf=ntul Duh; `n loc de cataclismul final de distrugere a lumii, apocalipsis, Biserica propov\duie[te despre un cer nou [i un p\m=nt nou care va fi inaugurat la Parusia Domnului; `n loc de singur\tatea absolut\ sau de extinc]ia prin nirvanizare, Biserica propune vie]uirea etern\ `n comuniunea drep]ilor, binepl\cu]i lui Dumnezeu, a sfin]ilor, `n colocviul iubirii f\r\ de sf=r[it sau `ndumnezeirea.67 C\ci Biserica transcende singularul eu-lui empiric68 `n ve[nica comuniune a iubirii inter-personale, convertindu-l `n acel noi al eshatonului ce va s\ vin\, neprezent `nc\, dar `n mod paradoxal prezent, anticipat. A[adar, Biserica nu are o simpl\ ofert\ de m=ntuire ca `n cazul sectelor sau pseudoreligiilor, ci ea este dovada vie a unei experien]e spirituale de 2000 de ani, intens preg\tit\ de Vechiul Testament, [i care s-a manifestat plenar atunci c=nd a socotit Dumnezeu de cuviin]\ s\ `mplineasc\ asteptarea mesianic\, s\ `nceteze suspinul dup\ R\scump\r\torul69. ~n concluzie, Biserica este temelia adev\rului [i st=lpul credin]ei celei adev\rate pentru c\ ea nu se `ntemeiaz\ pe ideologii omene[ti, ci pe Dumnezeu-Omul Iisus Hristos [i pe Evanghelia Sa, ve[nic\: Cerul [i p\m=ntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Ideologiile omene[ti s-au dovedit eronate de multe ori `n istorie, ele s-au perimat [i au expirat cu fiecare ev istoric. Omenirea a c\utat din totdeauna noul cu orice pre], a c\utat s\ revolu]ioneze istoria [i structurile geo-politice, istoria ideilor etc., `ns\ ceea ce este de la Dumnezeu este etern, adev\r neschimbabil, pentru c\ Dum65 Fritjof Capra, Taofizica o paralel\ `ntre fizica modern\ [i mistica oriental\, ed. a III-a, trad. de D. }imp\u, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2004, p. 7. 66 Consiliul Pontifical pentru cultur\ [i Consiliul Pontifical pentru dialogul interreligios, Iisus Hristos, aduc\torul apei vii. O reflec]ie cre[tin\ despre New Age, trad. de pr. dr. Mihai P\tra]cu, Editura Presa Bun\, Ia[i, 2004, p. 65. 67 Dr. Irineu Sl\tineanul, Omul fiin]\ spre `ndumnezeire, Editura Re`ntregirea, AlbaIulia, 2000, p. 196. Este interesant faptul c\ `n ultimii ani au `nceput s\ fie foarte atra[i de conceptul ortodox de `ndumnezeire o serie de teologi protestan]i precum teologul evanghelist Jrgen Henkel (~ndumnezeire [i etic\ a iubirii `n opera p\rintelui Dumitru St\niloae, trad. de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 436 pp.), teologul baptist Emil Barto[, Conceptul de `ndumnezeire `n teologia lui D-tru St\niloae, Editura Institutului biblic Emanuel, Oradea, 1999, 510 pp. 68 Jean Yves Lacoste, Experien]\ [i absolut. Pentru o fenomenologie liturgic\ a umanit\]ii omului, trad. de Maria-Cornelia IC| Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 199. 69 Sf=ntul Pavel vorbe[te de plinirea vremii (Galateni 4, 4), referindu-se la ~ntruparea Fiului lui Dumnezeu pentru a elibera lumea din sclavia mor]ii [i p\catului. ~n acela[i sens vorbe[te [i Sf=ntul Irineu al Lyonului ( 202) `n lucrarea Adversus haeresis, 3, 19, 3; 3, 23, 1 (`n Rousseau, Contre les hrsies, Ed. du Cerf, coll. Sagesse chrtiennes, Paris, 1935, pp. 349-350); Edificatoare `n acela[i sens, referitor la Sf. Irineu al Lyonului este lucrarea P.S. Irineu Bistri]eanul, Sf=ntul Irineu de Lyon, Editura Cartimpex, Cluj, 1998.

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

403

nezeu spune Eu acela[i sunt [i nu M\ schimb, iar Fiul S\u, Noul Adam, Hristos, [i ieri, [i azi [i `n veac Acela[i este.

Bibliografie
ACHIMESCU, N., Noile mi[c\ri religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Idem, Configura]ia divinului dintr-o perspectiv\ fenomenologico-istoric\, `n rev. Teologie [i via]\, Anul XI (LXXVII), nr. 1-7, ianuarie-iulie, Editura Trinitas, Ia[i, 2001. AREOPAGITUL, Dionisie Pseudo, Despre numele divine. Teologia mistic\, trad. de C. Iord\chescu [i Th. Simenschy, Editura Institutului European, Ia[i, 1996. BACONSKY, Teodor, Decaden]a etatismului [i rena[terea ortodox\, `n vol. G=ndirea social\ a Bisericii, colectiv de autori, vol. realizat de Ioan IC| Jr. [i Germano Marani, Editura Deisis, Sibiu, 2002, pp. 354-356. BARTO{, Emil, Conceptul de `ndumnezeire `n teologia lui D-tru St\niloae, Editura Institutului biblic Emanuel, Oradea, 1999. Bistri]eanul, P.S. Irineu, Sf=ntul Irineu de Lyon, Editura Cartimpex, Cluj, 1998. BOBRINSKOY, Pr. Prof. dr. Boris, Taina Bisericii, trad. de V. Manea, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2002. BERDIAEV, Nikolai, ~mp\r\]ia lui Dumnezeu [i `mp\r\]ia cezarului, trad. de Nina Nikolaevna, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1998. BRIA, Pr. prof. dr. Ion, Teologia ortodox\ `n Rom=nia contemporan\, Editura Trinitas, Iasi, 1998. Idem, Ortodoxia `n Europa. Locul spiritualit\]ii rom=ne, Editura Trinitas, Ia[i, 1995. BISOC, Pr. lect. univ. dr. Iosif, Declara]ia Nostra Etate `n actualitate, `n revista Pax et unitas, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004.

BULZAN, Daniel, Tradi]ia apofatic\ [i post-modernismul: confluen]e [i divergen]e `n problema limbajului, `n vol. Erezie [i Logos. Contribu]ii rom=nobritanice la o teologie a postmodernit\]ii, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1996. CAPRA, Fritjof, Taofizica o paralel\ `ntre fizica modern\ [i mistica oriental\, ed. a III-a, trad. de D. }imp\u, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2004. CHIF|R, Pr. prof. univ. dr. Nicolae, Teologie [i spiritualitate patristic\, Editura Trinitas, Ia[i, 2002. CONGAR, Y.M-J., Chrtiens dsunis. Principe d'un cumnisme catholique, Paris, 1937. Consiliul Pontifical pentru cultur\ [i Consiliul Pontifical pentru dialogul interreligios, Iisus Hristos, aduc\torul apei vii. O reflec]ie cre[tin\ despre New Age, trad. de pr. dr. Mihai P\tra[cu, Editura Presa Bun\, Ia[i, 2004. CUCIUC, Constantin, Religii noi `n Rom=nia, Editura Gnosis, Bucure[ti, 1996. DILTEY, Wilhelm, Construc]ia lumii istorice `n [tiin]ele spiritului, trad. de V. Dr\ghici, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. EVDOKIMOV, Paul, Ortodoxia, trad. de Dr. Irineu Ioan Popa, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 1996. FELMY, Karl Christian, Dogmatica experien]ei ecleziale. Innoirea teologiei ortodoxe contemporane, trad. de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999. GEORGESCU, Pr. Viorel, Prozelitismul piedic\ `n calea unit\]ii cre[tine `n trecut [i azi, Editura Paralela 45, Pite[ti, 2002.

404

TEOLOGIE {I VIA}|

HENKEL, Pr. dr. Jrgen, Dialog [i toleran]\. Observa]ii privind delimit\rile conceptuale, `n revista Pax et unitas, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004. Idem, ~ndumnezeire [i etic\ a iubirii `n opera p\rintelui Dumitru St\niloae, trad. de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003. LACOSTE, Jean Yves, Experien]\ [i absolut. Pentru o fenomenologie liturgic\ a umanit\]ii omului, trad. de Maria-Cornelia IC| Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001. LAFONT, Ghislain, O istorie teologic\ a Bisericii. Itinerar, forme, modele, trad. de Maria-Cornelia Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003. LEB, Ioan-Vasile, Biserica ortodox\ [i societatea civil\, `n vol. Religia [i societatea civil\, vol. coordonat de Mircea Flonta, Hans Klaus Keul, [i Jrn Rsen, Editura Paralela 45, Bucure[ti, 2005. LUBAC, Henry de, Medita]ie asupra Bisericii, trad. de Marius Boldir [i V. Piora[, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2004. MATSOUKAS, Nikos, Introducere `n gnoseologia teologic\, trad. de M. Popa, Editura Bizantin\, Bucure[ti, 1997. MAYER, Jean Francois, Sectele. Neconformisme cre[tine [i noi religii, trad. de R. Pitea, Editura Enciclopedic\, Bucure[ti, 1998. METTALINOS, Gheorghios D., Parohia Hristos `n mijlocul nostru, trad. de pr. prof. Ioan I. IC|, Editura Deisis, Sibiu, 2004. NIKOLAOU, Theodor, Teologie [i cultur\, Editura Limes, Cluj-Napoca, p. 25. PETRARU, Pr. conf. univ. dr. Gheorghe, Lumea, crea]ia lui Dumnezeu. Perspective biblice, teologico-patristice [i [tiin]ifice, Editura Trinitas, Ia[i, 2002. Idem, Misiologie ortodox\, Revela]ia divin\ [i misiunea Bisericii, vol. I, Editura Panfilius, Ia[i, 2002. POPESCU, Pr. prof. dr. Dumitru, Hristos-Biseric\-Societate, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 1998. Idem, Omul f\r\ r\d\cini, Editura Nemira, Bucure[ti, 2001. POPA, Pr. Gh., Comuniune [i `nnoire spiritual\ `n contextul seculariz\rii lumii moderne, Editura Trinitas, Ia[i, 2000, p. 247. Idem, Teologie [i demnitate uman\. Studii de teologie moral\ contextual\, Editura Trinitas, Ia[i, 2003. PUTNAM, H., Ra]iune, adev\r [i istorie, trad. de Ionel Nari]a, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2005. RMOND, Ren, Religie [i societate `n Europa. Secularizarea `n secolele alXIX-lea [i al XX-lea 1780-2000, trad. de G. Sfichi, Editura Polirom, Ia[i, 2004. ROSE, Eugen (Pr. Serafim), Nihilismul o filosofie luciferic\, trad. de Tatiana Petrache, Editura Egumeni]a, Gala]i, 2004. Saint Irine du Lyon, Contre les hrsies, Ed. du Cerf, coll. Sagesse chrtiennes, Paris, 1935. T|MA{, Christian, Crize contemporane: disolu]ia sacrului, Editura Ars Longa, Ia[i, 2003. TIA, Arhim. Teofil, Re`ncre[tinarea Europei? Teologia religiei `n pastorala [i misiologia occidental\ contemporan\, Editura Re`ntregirea, Alba Iulia, 2003.

TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

405

Idem, Elemente de pastoral\ misionar\ pentru o societate post-ideologic\, Editura Re`ntregirea, Alba-Iulia, 2003. SCHMEMANN, Pr. Prof. Alexander, Sacramentele [i Ortodoxia, trad. de pr. prof. dr. Aurel Jivi, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 2001. Thom pidlk, Spiritualitatea r\s\ritului cre[tin, vol. II, Rug\ciunea, trad. de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998. SL|TINEANUL, Dr. Irineu, Omul fiin]\ spre `ndumnezeire, Editura Re`ntregirea, Alba-Iulia, 2000. ST|NILOAE, Pr. prof. dr. Dumitru, Pozi]ia d-lui Lucian Blaga fa]\ de Cre[tinism [i Ortodoxie, Sibiu, 1942. Idem, Ascetica [i mistica, 2 vol., Editura Deisis, Alba Iulia, 1993. Toynbe, A., Experiences, Oxford University Press, 1969. VERNETTE, J. Paul, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, trad. de C. Jinga, Editura Corint, Bucure[ti, 2003. YANNARAS, Christos, Libertatea moralei, trad. de M. Cantuniari, Editura Anastasia, Bucure[ti, 2002. Idem, Heidegger [i Areopagitul, trad. de N.{. Tana[oga, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1996.

406

TEOLOGIE {I VIA}|

The Attitude of the Orthodox Church towards new religious movement

In his theological article: The Attitude of the Orthodox Church towards new religious movement, Rev. Drd. Ciprian Marius Cloc analyses the ecclesiological background of the Christian mission. In a first chapter called The Church the pillar and the foundation of the truth the author presents the structure of the Church as divinehuman institution, with Christ as her Head and Life. The second chapter The Church facing the post-modern challenges tries to find the sources for the present secularization and post-modern mentality, where the sacred is replaced with consumism. The third chapter The Church: historical incidence and eschatological conscience the author analyses the relation between Church and politics, economy, culture, and emphasizes the role of the Church in a secularized society. The research concludes with a rhetoric question: Which is the message of the Church in the beginning of the third century, with some programmatic answers and with a special focus on the reality in the Romanian Orthodox Church.