II.

Apllcatii
A. 5tructuraetnldiapopula!ielRomanJel
Recensomontld Recensomontul Reeensom6ntul
Grup
populotiei populatiei populatiei
emie
din anul 1930 din anul 1977 din anul 2002
Romani 13180936 18999565 19399597
Maghiqri 1554525 1 71 3928 1431 807
Germani 760687 359 109 59764
Evre; 518754 24667 5785
Romi 101 015 227398 535 140
Turci }i totori 288073 46791 56033
Ucralneni 641485 55510 61098
Aliii 1011553 132942 131 750
TOTAL 18057028 21559910 21 68097.
DespredrepturUemlnorltatt1or
Tn Constltu!iadinanul1923
Art. 5. Romdnii. fiirti deosehire de origine etnicti. de
limbti sail de religie. se huellrd de fiber/alea constiinlei.
libertatea illvaltimanlului. de libertatea preset. de /iber-
tatea intrunirilor. de libertalea de asocialie de lOate
liberialile $i drepltlrile slabilite prill lege. (.oo)
041'1. 7. Deosebirile de credinfe religioase cOllfesiuni.
de origine elllico j de limba nil COllslilllie in Romania
o piedicti spre a dobdndi dreptllrile civile Si po/itice ,\'i
a Ie exercita. (ooJ
Arl. 29. Romtinii, {tira deosebire de origine etnicd. de
limbd mu de religie. all dreplUl de a se asocia. collfnr-
mandu-se legi/or care regiemellleazli acest drept.
Studiazo documentele 1 2 pentru Recore
ofirma lie a lui lu!iu Maniu, articolul din Constitulie care
face referire 10 dreptul mentionot.
Analizeazo documentele 1-4 precizeoza dadi
acestea cuprind informatii ce or putea fi regosite i n
viola cotidiana de aslozi.
*Identifico, in dacumentele 1-4, cote un aspect care
poote focilita intelegerea comunicareo inlerelnico in
Romania interbelico.
Analizeazo datele recensamintelor din tabelul de mai
sus, cansulla alte surse explico diferen!ele care pot
fi constatote penlru fiecare etnie din Romania .
Pe grupe de lucru, studiati documenlul 3 stobiliti ose-
manari deosebiri intre invo)amantul pentru minaritati
din periaoda interbelica cel din zilele noaslre. Indi-
cali in documenl 0 asemanare cu situotia de ostozi in
privinta cansecinfelor migraliilor ecanomice.
** impreuna cu mai mulli cole91, realizeazo 0 inves-
tigatie referitoare 10 drepturile libertotil e de care se
42
bucura uno dinlre minoritolile nolionole din Romania,
In periaada inlerbelic6.
luUuManfu,despredrepturflemjnorita,flor.
inMareaAdunaredelaAlba-Iulla
(1 Decembrle1918)
Nu voim ca dill osupri(i ce amfost so. devenim asupri-
lOri Vaim sd asigrmim libe1"lalea pen/I'u (ofj $I dezvol-
(area pelllmtoare popoarele conlocui(oare. (.oo) Noi voim
pe aceSl pamtint al Romi/niei Mari sli intronam /ibertalea
nationald pellfrll 101i. Voim calieeare IIll/tulle sd e poata
clIlliva i/1 Umba ei. sti 'e mage lui Dumnzeu ill credir/fa
ei $i d cearti dreplale til limha ei. Noi. care am vtirsat
/acrimi vtizand Umbo 1100 Ira scoasd din scoli, biserici.
justilie. /lI/0 vom /aa altora. Nil vom lua pI/tin/a vie/ii de
fa a/Iii. Nil voim s6 traim dill sudoarea allora penlf-li cd
noi putem Irtii dill vredllicia $; puterea lIoastrii, din
munca noustrd. l\lIIna{ inlr-U/I regim democratic putem
i1ltari faro noasn'd raman eo ca, mal ales calld 'rebuie
d lillt!m euma de cerln(ele vie/ii modeme de stat.
Raportdespresituaya poloneze
dInRomania(1929)
AceSle .ycoli care e aflti in Romtinia 'unt scoli de stal,
cu limbile de predare romtind $ipo/Dna. invalamallrul se
preda de i'nvallilori pofonezi, ill majoritate (86)flind mai
mll//e femei. invtittitorii de origille p%nezd. ce fUllc/io-
lIeazti ill aceste $coli. sum (..) asimdafi ill lOate dreplZlrile
ell colegli lor de origille romanli. (.oo)
ExisuI in total 34 de scoli primare Cll I 795 de elevi Si
ell 75 de illviildtori de origine poloneza. ( ... ) AJara de
acestea, mai/imc{ioneazti 0 $coalti polo1lezti ill Bucllrt!.$ti.
Acea tti scoala. ce depillde de Consulatul polonez din
Bucu/'e$ti. are alta orgallizare si deserve.,vle poplliaria po-
lonezti. celti/eni dill Polonia, care vremelmc se stabilesc
in Romania ca lllcnitol'i pelltrofabricile de postav. (oo.)
polone de grad avem nlllnai in
Cemau(i: (} $coald civila de fete sia normala
delete. "Familia Mariei"
4
ProgramulPartidululEvrefesc
dinRomania(1933)
Pal'tid"l Evreiesc cOl/sideI'd slatul roman cajiilld lin
organism superior care rellnes/e pe celd/enii 'tii. jib'd
deosebire de origille eillicti, in vederea incleplmirii misill-
Ilii sale de a realiza ill cadru/ sau nivelul de civilizarie cel
mai ina It po ibi!. Statui este, jires/e, illtnlparea (lspira-
(iilor na{izmii romane. af carei gel/iu I-a crear. (..)
Principii/e conducatoare ale Pnrtidului Evreiesc sum
urmiitoarele: oj ullitale spiriwa/ti ell na/lulleo romalla in
ceea ce priveste devotamemulfaTii de lroll, dragoste de
{ora ,li credinla in ideea de stat; b) oC(iufle .ferma $i
permanenta in vederea realizarii infapt a prevederilor
Constiluliei referi/oare La egalitalea ill drepturi a tulw'Or
celiifenilor, .lara devsebire de origine etnicii. (oo.)