1.B.lnstitutlicentralesilocale(sec.

IX- XVIII)
I I
lnstitutii centrale autonomii locale inTransilvania. Din secolul
al XU-lea, Transilvania a fost organizata ca voievodat sub suzeranitatea re-
gatului medieval magbiar, dispunand de 0 organizare politicii adminis-
trativ-teritoriala proprie, semn al autonomiei sale. Voievodul Transilvaruei
era vasal regelui Ungariei, fiind numit de aeesta in funetie, avea atributii
administrative,judiciare. militare, djspunea de 0 eaneelane proprie era
secondat de un vicevoievod. Adunarea generaJa a nobiHlor era 0 institutie
eu caracter reprezentativ, aJciituitli, eu timpul, numai din starile privi-
legiate (doc. 1. pag. 64). in1366, regele maghiar Ludovic J de Anjou a
conditionat calitatea de nobil de aparteDenta la religia ealoljea, romanii
fiind treptat din viata politiea. Pe plan administrativ-te-
Titorial, Transilvania era impartita in: comitate - teritorii controlate de
regalitatea maghiadi (Bihor, primul diotre comitate, este atestat in anul
111 J, Crasna, DaMca, Cluj, Alba subordonate voievodului; scaUlle -
unitliti administrativ-teritoriale auto nome ale seeuilor (eele
7 scaune locuite de doua districte au format "Universitatea
distl'icte - teritoriile autonome locuite de romani, cooduse de juzi, cnezi
sau voievozi (cum ar fiTara Tara Hategului etc.). in anul
1541 , in condi\ule infrangerjj Regatului Ungariei de catre lmperiul
Otoman, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate
otomana. in fruntea ei se afla un principe, ales de Dieta (adunarea repre-
zentativa) eonflIIl1at de sultan.
Regimul babsburgic s-a instaurat in TransiJvania 1a secolului
at XVll-lea, ca urmare a extinderii teritoriale a lmperiului Habsburgic in
sud-estul Europei. Noul statut politic, de principat to cadrul Tmperiului
Habsburgic, a fost definit prio Diploma Leopoldina (doc. 2, pag. 64).
Titlul de principe revenea imparatului, Transilvania veehea
organizare interna. Imperiul Otoman, prin pacea de la Karlowitz (1699),
a confirmat pierderea controlului sau asupra Transilvaniei.
Structuri institutionale inTara Romineasci Moldova. Institutia
centrala a statelor medievale extracarpatice era domnia. ,,Domnul"
era stapilnul tadi, iar in cali tate de ,,mare voievod" exercita conducerea
suprema a armatei, bucurilndu-se de prerogative largi, atat in domeniul
politicii interne cat ineel al politicii exteme (tabel, doc. 3, 4, pag. 64).
Suceesiunea la tron se realiza potrivit slstcmllilli eledh-cn:dllir In
special din secoluJ at XVI-lea, pe mssura agravarii dominatiei otomane,
alegerea domnitorilor a fost insotita de confirm area din parte a Portii . in
exercitarea prerogativelor sale curente, domnitorul era ajutat de Sfalul
Domllesc. AlcAtuita initial din toti mani boieri, aceastii institu{je a ajuns,
intimp, sa fie fonnata doar din boierii eu dregatorii $i membrii clerului
ioalt. Cele mai importante dregatorii eraa cea de Mare Ban al Olteniei (in
Tara Romaoeasca) respectiv, de Portal" aI Sucevei (inMoldova). Printre
membrii Sfatului Domnesc se numarau: vomicul curtii
logofiitul cancelariei vistiemicul (adrninistratorul tinan-
te\or), spatarul (comandant miJjtar) Tn situatti deosebite. era convocatii
Marea Adunare a Tdrii, alcatuita din reprezentanti ai boierilor, cierului,
tllranilor liberi. Ambele state medievale pastrat
institutiile proprii in ciuda agravilrii dominatiei otomane, inclusiv in
secolu1 al XVlII-lea, caraeterizat prio instaurarea domniilor fanariote
moment culminant a1 presiunii otomane la Dordul Dunarii .
Yo Tara Romaneasca inMoldova, Biserica era organizatii sub forma
Mitropoliei Ortodoxe (dependente de Patriarhia din Constantinopol)
a episcopiilor manastirilor.
111. Statui polltlca
Aspectdincetatea medlevola
Vocabular
Sislemut elec.,r.,dit Ir d !.Icr.
iurrr :damnulputeofiales
deboieridincodruldinaslieidam-
nitoare, avond drepl de domnie
to)idescenden)iipeliniemasculine.
Repere cronologtce
1352 - 1364 - Domnia lui Nicolae
Alexandru, voievod 01 Torii

1364 -1377 - Domnia luiVladislav
Vlaicu,voievod01 Torii
1375-1391 - Domnia lui Petru I
voievad01 Moldovei.
Teme delucru
1. Realizeozo 0 Investiga/iecu lema
/nsfifuliilocalein Transilvania me-
dievall:J. Eloboreazeunportofol iu
cu aces!subiect,cuprinzondsurse
istoriee fatogrofii (reproduceri ,
folocopiidupasurseislorice imo-
ginide apoce) aleregiunilorsou
in cadrul cerara au func-
tionalinslitutiilocale.
2. Couto informo)1i suplimentare
despre relatHle dintre dornnie
boierimein EvulMediuromanesc
scrie uneseuculema:Raporturi
de putereinspojiu/ romanesc extra- 65
corpaficinfre seeo/e/e 01 XV-lea i
01 XVII-Iea.
,e'