ECUMENISMUL LA INCEPUT DE MILENIU TREI - ISTORIC, PROVOCARI, SPERANTE

Acest sfarsit de secol al XX-lea si inceput de nou mileniu se prezinta ca un timp de tensiuni si paradoxuri. Putem spune ca viata noastra se inscrie intre dorinta de unitate a popoarelor si conflictele interetnice. Pe de o parte organisme internationale ca ONU, UNES O se straduie sa creeze noi relatii intre natiuni, pe de alta parte accesele autonomiste au ca rezultat o unitate denaturata, experimentata su! forma a!solutismului, inlaturarii diferentelor. "n aceasta perioada de inceput de mileniu #iserica nu are decat un singur raspuns$ % a toti sa fie una, dupa cum &u, Parinte, intru 'ine si Eu intru &ine, asa si acestia in noi sa fie una, ca lumea sa creada ca &u '-ai trimis.()"oan *+, ,*- Unitatea intregii omeniri, sfasiata astazi, este vointa lui .umnezeu$ %/fiind in 0ristos "isus, voi care alta data erati departe, v-ati apropiat prin sangele lui 0ristos / uniti intr-un singur trup, prin cruce, omorand prin ea vra1masia. Si, venind, a !inevestit pace voua celor de departe si pace celor de aproape.()Ef. ,, *2-*+"n iconomia divina .u3ul Sfant a umplut inima omului de dorinta de li!ertate si unitate si a desc3is #isericii noi posi!ilitati de comuniune. .ialogul interreligios si miscarea ecumenica se inscriu in aceasta directie. 4illiam &emple )*55*-*622-, ar3iepiscop anglican de anter!ur7, spunea ca miscarea ecumenica este %actiunea crestina cea mai importanta a secolului al XX-lea.( 8ves ongar scria$ %Secolul al XX-lea va fi fost in acelasi timp secolul #isericii si al ecumenismului.(

Ecumenism$ sens, sensuri

Prin ecumenism, teologia traditionala intelege universalitatea unui sinod al #isericii crestine universale, universalitate ce asigura invataturii de credinta ela!orata de acel sinod un caracter normativ pentru intreaga crestinatate, adica ceea ce se refera la intreaga #iserica crestina. Aceasta conceptie este urmarea fireasca a ceea ce in Noul &estemant se intelege prin $ pamantul locuit, toata lumea )9uc. ,, *-, pamantul intreg unde se exercita autoritatea lui 0ristos )'at. ,5, *2- pe care apostolii si succesorii lor sunt c3emati s-o imparta cu El )'at. ,5, *6-. "n acest sens se vor!este de sinod ecumenic, patriar3 ecumenic. %Ecumenismul a devenit o realitate teologica incepand cu prima ruptura in sanul #isericii lui 0ristos si a capatat un contur mai precis incepand cu :eforma )secolul al X;"-lea-.( * &ermenul ecumenic folosit pentru a califica miscarea ecumenica are o alta acceptiune. %Prin miscarea ecumenica se inteleg initiativele si actiunile organizate in favoarea unitatii crestinilor conform cu necesitatile diferite ale #isericilor si dupa impre1urari.( )Unitatis redintegratio, *6<2, nr. 2, ,-. .in aceaste actiuni si initiative rezulta o ampla miscare

convergenta, nu numai a crestinilor individuali, ci si a confesiunilor crestine, ca parteneri egali. .ecretul despre :estaurarea unitatii sau enciclica papala Ut unum sint ),= mai*66=mentioneaza exigentele ecumenismului$ reinnoirea permanenta a #isericilor, transformarea sufletului, rugaciunea in comuniune, cunoasterea reciproca, dialogul interreligios )intre teologieni si intalniri dintre crestinii apartinand diferitelor #iserici-, cola!orarea intre crestini in cadrul diferitelor servicii sociale. &re!uie mentionat faptul ca ecumenismul, asa cum apare din documentele oficiale, nu priveste decat crestinismul. "ntroducerea dialogului cu necrestini in miscarea ecumenica )ecumenismul in sensul larg al termenului- se 1ustifica prin dorinta de unitate a lumii, prin accea ca toti oamenii, creaturi ale lui .umnezeu, sunt c3emati sa participe la pacea universala.

.in istoria miscarii ecumenice

"n secolul al X;"""-lea a aparut pentru prima data un ecumenism apropiat irenismului contemporan, prin comunitatile pietiste ale lui >inzendorf. Secolul al X"X-lea marc3eaza trecerea de la un ecumenism de tip transconfesional la ecumenismul propriu-zis, interconfesional. Aceasta s-a datorat preocuparilor misionare care au permis constientizarea unei realitati teologice$ lipsa de unitate crestina este incompati!ila cu activitatea misionara. .ar secolul al X"X-lea nu a cunoscut un ecumenism intercofesional in sensul plenar al cuvantului, adica un dialog institutionalizat si oficial intre doua sau mai multe confesiuni crestine separate. &oate eforturile ecumenice din aceasta perioada de pionierat au fost du!late de un ecumenism spiritual$ rugaciunea pentru Unitate ,. Ecumenismul institutionalizat este realizarea secolului al XX-lea. ateva momente importante, printre multe altele, vor fi evidentiate in cele ce urmeaza. "n *6*?, la Edim!ourg, onferinta misionara internationala a su!liniat inca o data legatura indisolu!ila intre unitatea crestina si misiune. "n *6,?, .orotei al onstantinopolelui isi exprima dorinta ca desc3iderea #isericilor, unele fata de altele, sa inlocuiasca ostilitatea si prozelitismul agresiv. 9a Stoc@3olm, anul *6,= marc3eaza prima intalnire ;iata si activitate. Urmatoarea conferinta va avea loc in *6A+ la Oxford. 9a Edim!ourg, tot in acelasi an, se va tine conferinta redinta si onstitutie. 'omentul central il va constitui crearea onsiliului Ecumenic al #isericilor ) E#-, in *625, la Amsterdam. *2+ de #iserici au marturisit ca inteleg sa fie impreuna. .esi #isericile difera in materie de doctrina si disciplina, ele puteau aduce totusi o marturie comuna prin legaturile de cola!orare, de intra1utorare si rugaciune. E# nu are nici o autoritate ecleziastica sau canonica, ci numai autoritatea pe care i-o acorda #isericile. %;a actiona in numele #isericilor mem!re in cazul in care una sau mai multe dintre ele ii va incredinta aceasta responsa!ilitate.( A El va emite rapoarte si va favoriza o actiune concertata in pro!leme de interes comun. .ar nu se putea vor!i de unitatea pe care .umnezeu o cere pentru ca nu exista comuniune.

"n *625 !aza doctrinala a onsiliului Ecumenic al #isericilor a fost definita astfel$ asociatie frateasca a #isericilor care il accepta pe .omnul "isus 0ristos ca .umnezeu si 'antuitor. "n *6<* la NeB-.el3i definitia s-a completat astfel$ E# este o asociatie frateasca a #isericilor care-9 marturisesc pe "isus 0ristos ca .umnezeu si 'antuitor, conform Scripturii si incearca sa raspunda impreuna c3emarii lor comune pentru marirea singurului .umnezeu, in trei persoane, &atal, Ciul si Sfantul .u3. .upa recunoasterea Sfintei &reimi, #isericile ortodoxe au devenit mem!re ale onsiliului Ecumenic al #isericilor 2.

.imensiunile ecumenismului
&rei dimensiuni fundamentale se regasesc in exigentele impuse miscarii ecumenice$ ecumenismul teologic, ecumenismul laic si ecumenismul spiritual.

Ecumenismul teologic este dialogul intre teologi de diferite confesiuni crestine, intre diferite #iserici. .rumul ecumenismului este drumul #isericii. 9a aceasta miscare de unire, din zi in zi mai ampla, iau parte toti cei ce-l invoca pe .umnezeu in &reime si-l marturisesc pe "isus 0ristos ca .omn si 'antuitor. #iserica universala este astfel poporul care-si afla unitatea in &reime. %.e unitate Patris et Cilii et Spiritus Sancti ple!s, adunata.( spunea Sfantul iprian. "mportanta unei ecleziologii a comuniunii este evidenta. "nca din *62+ 4isser 0ooft declara$ %.aca ar exista o ecleziologie acceptata de toti )crestinii-, pro!lema ecumenica va fi rezolvata, iar miscarea ecumenica superflua, caci in privinta credintei ne lovim de adevarurile fundamentale ca slu1irea, 3ierar3ia, primatul(. .upa =? de ani, progrese au fost inregistrateD exista puncte comune, dar nu, inca, consens. Ecumenismul laic )secular- inseamna cola!orarea crestinilor in diverse activitati in folosul oamenilor. Societatile pluraliste sunt tot mai putin interesate de divergentele dogmatice. redi!ilitatea crestinilor se masoara dupa calitatea anga1amentului comun in serviciul omului si al omenirii. %"maginea dureroasa a omenirii de azi impune tuturor crestinilor sarcina o!ligatorie de a face evident faptul ca reusitele te3nice si stiintifice nu sunt suficiente pentru a crea o civilizatie mondiala fara temeiuri spirituale, religioase si morale, fara "isus 0ristos, cel care da lumii dragostea, pacea si dreptatea.( )Patriar3ul At3enagoras, *65+- = :econcilierea omului cu .umnezeu, a omului cu semenii sai, a #isericilor, sunt principalele directii de actiune ale ecumenismului laic. Ecumenismul spiritual este o alta dimensiune a miscarii ecumenice. Nu este un ecumenism adevarat fara o transformare interioara, o reinnoire a sufletului, o renuntare la sine, fara acea umilinta, !landete, generozitate si sincera a!negatie in slu1irea aproapelui. Sufletul acestei innoiri este rugaciunea. :ugaciunea %ecumenica(, comunitatea de rugaciune a fratilor si surorilor in 0ristos exprima adevarul evang3elic al cuvintelor %&atal vostru unul este, el din ceruri.( )'at. ,A, 6- .esi divizati, %ei se unesc in 0ristos cu o speranta puternica, incredintandu-" viitorul unirii si al comuniunii lor( <. Preocuparea pentru unitate nu poate lipsi din dialogul intim al fiecarui crestin cu .umnezeu. Ciecare rugaciune este 1ertfa totala si neconditionata oferita &atalui, prin Ciul, in Sfantul .u3.
.ialogul interreligios nu este numai un sc3im! de idei, ci si unul de daruri, caci are la !aza rugaciunea. El inseamna maturitate de gandire si examen de constiinta, parteneriat, vointa

de reconciliere si unitate in adevar. Este o reinnoire nu numai a felului in a-ti exprima credinta, ci si al trairii ei. Este un dialog al mantuirii. and crestinii se roaga impreuna, telul unitatii este mai aproape. 0ristos este prezent in aceasta comuniune de rugaciuneD El se roaga in noi, cu noi si pentru noi. :ugaciunea ecumenica este in serviciul misiunii crestine si a credi!ilitatii ei. Saptamana de rugaciune pentru unitatea crestinilor este numai un exemplu de comuniune in rugaciune. .ialogul este mi1locul ideal in confruntarea diferitelor puncte de vedere, pentru examinarea divergentelor care-i separa pe crestini. "n cadrul dialogului ecumenic sunt evidente gravitatea anga1arii si profunzimea pro!lemelor ce se cer rezolvate. Corta pentru a duce la !un sfarsit acest lung si dificil pelerina1 se regaseste in %aceasta relatie de convertire la vointa &atalui, pocainta si incredere a!soluta in puterea reconciliatoare a adevarului care este 0ristos.( + "n functie de domeniile de exercitare a mandatului ecumenic, in lumea protestanta, avand in vedere diversitatea denominatiunilor protestante si neo-protestante, se vor!este de un ecumenism intraconfesional si de unul interconfesional. Ecumenismul intraconfesional inseamna existenta unui pluralism in cadrul aceleasi denominatiuni. Earl #art3 spunea$ %Noi nu suntem unanimi acolo unde ar tre!ui sa fim ca #iserica, adica in su!stanta insasi a credintei crestine... Nu suntem uniti in 0ristos( 5. Ecumenismul interconfesional este ecumenismul in sens traditional si se manifesta la nivel national sau international.

Ecumenismul, Ortodoxia si Uniunea Europeana

9a nivel mondial, ecumenismul priveste cele trei mari denominatiuni crestine$ catolicismul, protestantismul si ortodoxia. 9a nivel european, spune Fean Gueit, %a evoca partile considerate, a le desemna, inseamna a defini frontierele Europei, ceea ce nu este simplu.( 6 onstructia europeana se articuleaza in 1urul conturului geografic al unei Europe unite. Se va intinde Europa unita de la Atlantic la Urali sau se va opri la portile ortodoxiei sau, eventual, la cele ale :usieiH are este rolul ecumenismului in acest contextH "n ciuda prezentei minoritatilor, adesea importante I musulmana, iudaica sau crestin ortodoxa foarte discreta I %Europa celor cincisprezece( se inscrie din punct de vedere religios in traditia %romanitatii(, mostenitoare a gandirii sfantului Augustin sau a sfantului &oma de AJuino. Exceptia greceasca nu inseamna o desc3idere spre crestinismul oriental. Sensul si dificultatile dialogului ecumenic in acest context, adica locul #isericii Ortodoxe intr-o Europa unita sunt, in parte, pro!lemele ecumenismului actual. .e aceasta alegere va depinde noul spatiu european. Noua Europa nu poate fi decat una care va integra intreaga crestinatate. %"ntegrarea diversitatilor este nu numai de dorit, ea este necesaraD este conditia unitatii crestine. "n acest contest sarcina ecumenismului este de a regasi si a trai ceea ce acest

termen inseamna$ universalitatea pamantului locuit ca actualizare a %catolicitatii( *?, care nu coincide neaparat cu mondializarea.( ** Ortodoxia este tinta unor critici si grave !anuieli. Exista declaratii ale unor personalitati care exprima o parere negativa fata de traditia ortodoxa. Co3annes Carnleitner, ministru austriac spunea ca %Europa se opreste si tre!uie sa se opreasca acolo unde incepe Ortodoxia(. Este si punctul de vedere al filosofului american Samuel 0untington care sustine incompati!ilitatea dintre Ortodoxie )fundament al culturii tarilor orientale- si idealul occidental al respectului drepturilor omului. "n *666, la Oslo, onferinta #isericilor europene a organizat o conferinta ecumenica in al carui document final se arata ca traditia ortodoxa si cele occidentale sunt doi plamani ai unui singur trup european. %;iitorul Europei depinde de capacitatea popoarelor ei de a trai impreuna, avand aceleasi o!ligatii.( *, Cata de punctele de vedere geopolitice, pozitia autoritatilor religioase este caracterizata de o convergenta a opiniilor. "n ceea ce priveste pozitia ortodoxa, mesa1ul patriar3ului ecumenic #artolomeu " cu ocazia vizitei sale in :omania in *666 este unul de dragoste si de sacrificiu, si nu de dominatie si putere. Principiul care tre!uie sa domneasca este acela al egalitatii si respectului popoarelor si a traditiei culturale. Unitatea tre!uie sa fie in armonie, credinta comuna, pace si dragoste. %.aca Europa occidentala doreste sa iasa din impasul spiritual in care se gaseste astazi, ea tre!uie sa se intoarca la sursa si sa reintareasca legaturile ei cu .umnezeu si creatia acestuia, in loc sa cada in orgoliu si intr-o atitudine de superioritate... Noi, episcopii ortodocsi, ii asiguram pe fratii catolici si protestanti ca #iserica noastra nu are nici o intentie de a rupe relatiile fratesti cu ele.( *A ;aclav 0avel, intr-un lim!a1 intelectual a exprimat, in mesa1ul sau din fe!ruarie *666, acelasi apel al cautarii, unite cu cainta pentru trecut, a unei spiritualitati pentru Europa, a unei inspiratii venita de sus pentru construirea Europei unite$ %Europa tre!uie sa ai!a o reflectie 3otarata privind am!iguitatea contri!utiei ei la dezvoltarea omenirii / Europa tre!uie sa inceapa cu ea insasi / sa respecte ordinea superioara cosmica ca pe ceva ce ne depaseste si, de asemenea, ordinea morala ca consecinta. Umilinta, ama!ilitatea, respectul a ceea ce nu intelegem, sentimentul profund de solidaritate cu ceilalti, vointa de a face sacrificii sau fapte !une pe care numai vesnicia le va rasplati, acestea sunt atatea valori care ar putea fi programul constructiei europene.( *2 #iserica Ortodoxa, asa cum marturisim in rez, transcede orice limitate etnica sau culturala, deci si opozitia Occident I Orient. .upa 3ar si dupa c3emarea dumnezeiasca, dincolo de pacat si de greselile lumesti ale madularelor ei I &rup al lui 0ristos si templu al .u3ului Sfant I ea este comunitatea c3emata si capa!ila, tot dupa 3ar, sa-i reuneasca pe toti oamenii si totul din om, sa adune intr-un tot dinamic valorile omenirii pentru a le oferi, in 0ristos, prin Sfantul .u3, !inecuvantarii &atalui. %Ale &ale dintru ale &ale, &ie-ti aducem de toate si pentru toate(, aceste cuvinte din liturg3ia sfantului "oan Gura de Aur, rugaciune de implorare a darului Sfantului .u3, ilustreaza minunat conceptia si atitudinea #isericii ortodoxe privind integrarea europeana. #iserica ortodoxa doreste ca fiecare dintre !isericile surori sa-si traiasca viata proprie, in conformitate cu lim!a si traditile specifice.

Acesta este aportul pe care spiritualitatea ortodoxa il poate aduce Europei$ unitate si diversitate in stralucirea Uni-&reimii dumnezeiesti.

Ecumenismul la feminin

*=

"nceputul miscarii feminine in cadrul ecumenismului ar putea fi anul *625, cand Sara3 3a@@o a prezentat la prima onferinta a E#-ul un raport despre rolul si statutul femeii in #iserica in =5 de tari. Su! conducerea 'adeleinei #arot, dupa a doua Adunare a E#, in *6=2, s-a creat .epartamentul cooperarii intre !ar!ati si femei in #iserica si societate. "n contextul unui important program de studi pe tema Cemeile si !ar!atii in #iserica, program adoptat de a cincea adunare a E# de la Nairo!i )*6+=- si concretizat in crearea unei sectii speciale atasata comisiei redinta si onstititie, o serie de colocvii, seminarii si conferinte au avut loc pentru a dez!ate si lamuri pro!lema comunitatii femeilor si a !ar!atilor in casa lui .umnezeu. 9a S3effield )*65*- vor fi discutate pro!lemele oprimarii femeii si a marginalizarii acesteia in toate domeniile de activitate. Semnele unui ecumenism feminin, din care !ar!atii nu sunt nicidecum exclusi, dar unde femeile au incetat sa mai fie o minoritate, s-au facut simtite din acest moment. Participarea deplina a fiecarui madular al #isericii, trup al lui 0ristos, conform c3emarii si capacitatii fiecarei persoane, este cerinta crearii acelei comunitati de dragoste, intelegere si respect, este raspunsul oamenilor la porunca lui 0ristos. A fi desc3is semenului tau, a invata sa-l asculti cu ra!dare si intelegere, a-l intelege pe celalalt este marea cucerire a ecumenismului feminin. "n ianuarie *65+ onsiliul Ecumenic al #isericilor a desemnat perioada *655-*665 .ecada ecumenica a #isericilor in solidaritate cu femeile. Aceasta .ecada, continuare si raspuns la initiativa Natiunilor Unite )*6+=-*65=-, a avut la !aza adevarul !i!lic al !inecuvantarii comune a !ar!atilor si a femeilor )Cac. *, ,+-, a egalitatii !ar!atilor si femeilor )Gal. A, ,5-, a responsa!ilitatii comune de a mentine si slu1i #iserica in lume. onsiliul Ecumenic al #isericilor isi reafirma astfel unul din principiile conform caruia !ar!atii si femeile sunt parteneri egali in #iserica. .eceniul ecumenic al #isericilor solidare cu femeile este urmarea studiului omunitatea femeilor si a !ar!atilor in #iserica )*6+5-*65*-. .ecada s-a dorit un proiect care sa ofere #isericilor ocazia unei reflectii si a unei reconsiderari a structurilor lor, a invatamantului si practicii religioase privind participarea femeilor la viata #isericii si societatii. :apoartele rezultate in urma vizitelor unor ec3ipe ecumenice in diferite tari, %scrisori vii( cum au fost denumite, au avut ca scop recunoasterea progreselor efectuate in acest domeniu, cat si stimularea participarii #isericilor la actiuni privind implicarea femeilor la viata cetatii. "nterpelarile au vizat pro!leme dintre cele mai diverse, axandu-se in special pe domeniile$ dreptatea economica, incura1area si sustinerea

femeilor pentru a participa la viata #isericii, lupta contra rasismului si violenta contra femeilor. Participarea deplina a fiecaruia la viata #isericii, o!iectiv prioritar al .ecadei, s-a concretizat prin crearea unui cadru favora!il includerii femeii in administratie, in institutiile ecumenice, posi!ilitati privind accesul la invatamantul teologic, crearea unor retele si organizatii care sa permita afirmarea tinerelor femei, anga1area femeii in activitatea diaconala. ;iolenta impotriva femeii este un fapt extrem de prezent in viata societatii. "n aceste conditii #isericile au fost c3emate sa denunte violenta su! toate aspectele ei, ca forma a pacatului, ca forma de violare a drepturilor persoanei umane. onsiliul ecumenic al #isericilor tre!uie sa creeze structurile necesare, precum si programele de control care sa garanteze ca preocuparile in acest domeniu isi vor gasi solutii concrete. Pro!lemele ridicate de deceniul solidaritatii sunt si pro!lemele credintei crestinilor. %Solidaritatea face parte din credinta. Unitatea si comunitatea sunt pentru noi concepte c3eieD pentru a ne desemna, folosim termenii familie si comuniune. redem ca suntem unul, ca #iserica suntem un singur trup, iar daca un madular sufera, suferim toti, iar darurile fiecaruia ii im!ogatesc pe toti. .ragostea lui .umnezeu ne uneste si ne inspira dragostea unora pentru altii K...L .eceniul ne c3eama sa reinvatam lectia data de teologia creatiei si nu numai a o invata, ci si a-i asuma consecintele.( *< Exista in miscarea ecumenica feminina si cateva directii cu care #iserica ortodoxa nu poate fi de acord. Astfel putem mentiona 3irotonia femeii, lim!a1ul inclusiv, miscarea privind recunoasterea minoritatilor sexuale. reate si recreate prin !otezul in 0ristos, persoana umana, !ar!at sau femeie, este c3ipul lui .umnezeu si tinde spre asemanarea cu El. Sfantul Grigore de Nissa il compara pe om cu o oglinda miscatoare care, daca se intoarce spre .umnezeu I si acesta este sensul transformarii I devine pe de-a intregul luminos si lumineaza lumea. "n aceasta perspectiva nu este indiferent ca o femeie, Cecioara 'aria, reprezinta #iserica care este omenirea salvata. #ar!at si femeie sunt c3emati, intr-o atitudine de desc3idere si umila supunere, la dialogul cu .umnezeu reatorul. 'antuirea fiecaruia, !ar!at sau femeie, depinde de aceasta desc3idere la taina c3emarii Sfatului .u3. onstientizarea acestei c3emari si a datoriei fiecaruia este Ciat-ul 'ariei si acel extraordinar 'agnificat, cantec al sperantei.
Lucretia Vasilescu, Facultatea de Teologie Ortodoxa, Universitatea din Bucuresti.

*. Sterea &ac3e, redinta si misiune, Editura Sfintei Ar3iepiscopii a #ucurestilor, #ucuresti, *666, p.*. ,. "n *5,* Fames 0oldane SteBart facea apel pentru o Uniune a crestinilorD in *52< Alianta Evang3elica mondiala cerea crestinilor sa se adune si sa se roage impreuna pentru a face via!ila aceasta dorinta de unire. A. Crancis Crost, Ecumenisme, 9etouze7 M Ane, Editeurs, Paris, *652, pp. =A-=2.

2. .etalii privind istoricul, organizarea, conferintele organizate se regasesc in Crancis Crost, Ecumenisme, 9etouze7 M Ane, Editeurs, Paris, *652. =. apud Soeur 'arie de G3etsemani, Ecumenisme et vie consacree, Notre-.ame de la Paix, 9agardelle, *666, comunicare la sesiunea NEcumenisme et vie consacreeN, .urau, *666. <. Fean Paul "", 9Oengagement ecumeniJue, 9ettre enc7cliJue Et unum sint, ,= mai *66=, Pierre &eJui, editeur, Paris, *66=, p. A?. +. Fean Paul "", 9Oengagement ecumeniJue/, p.5=. 5. Cederation des Eglises protestantes de la Suisse, 9ignes directrices de lOaction ecumeniJue de la Cederation des Eglises protestantes de la Suisse, *662. 6. Fean Gueit, 9Ounite europeenne comme en1eu de lOecumenisme, Service ort3odoxe de presse, no.,=*, septem!re-octom!re ,???, p.,+. *?. .in grecescul @at3oli@os care inseamna universal. **. Fean Gueit, 9Ounite europeenne/, p. ,5. *,. apud Elisa!et3 #e3r-Siegel, 9a place de lOEglise ort3odoxe dans la construction europeenne, ontacts, *6?, ,???, p.*<<. *A. Patriar3ul ecumenic #artolomeu ", #iserica ortodoxa si Europa contemporana, uvantare la desc3iderea anului universitar, #ucuresti, *666 si apud Elisa!et3 #e3r-Siegel, 9a place de lOEglise ort3odoxe/, p.*<5-*<6. *2. apud Elisa!et3 #e3r-Siegel, 9a place de lOEglise ort3odoxe/, ,???, p. *<5. *=. Am preluat acest titlu, pe care l-am gasit foarte inspirat de altfel, dintr-un studiu pu!licat de Elisa!et3 #e3r-Siegel in revista ontacts si care este o prezentare concisa a contri!itiei feminine la intarirea miscarii ecumenice pana in anii *65?. *<. 'erc7 Odu7o7e, 43o 4ill :oll t3e Stone ABa7H, onseil ecumeniJue des Eglise, Geneve, *66? apud .ecennie ecumeniJue des Eglises solidaires des Cemmes, onseil ecumeniJue des Eglises, Geneve, *665, p. 6.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
- P P P .ecennie ecumeniJue des Eglises solidaires des Cemmes, onseil ecumeniJue des Eglises, Geneve, *665. - P P P .efis a lQau!e du ,*-e siecle, onseil ecumeniJue des Eglises, Geneve, *665. - P PP ;ers une onception et une ;ision communes du onseil ecumeniJue des Eglises, .eclaration dQorientation generale, Geneve, Septem!re *66+. - PPP ;izita apostolica a lui "oan Paul al ""-lea in :omania, +-5-6- mai *666, 9QO!servatore :omano, a3ier special, *666. - 'adeleine #arot, 9e mouvement ecumeniJue, Rue sais-1e, PUC, Paris, *6<+. - Patriar3ul ecumenic #artolomeu ", #iserica ortodoxa si Europa contemporana, uvantare la desc3iderea anului universitar, #ucuresti, *666. - Elisa!et3 #e3r-Siegel, ecumenisme au feminin, in ontacts, **,, *65?, pp. AA+-A2*. - Elisa!et3 #e3r-Siegel, 9es tac3es de la formation ort3odoxe au XX"-e siecle, in ontacts, *5=, *666, pp. ++-55. - Elisa!et3 #e3r-Siegel, 9a place de lQEglise ort3odoxe dans la construction europeenne, ontacts, *6?, ,???, pp. *=+-*<6. - Cederation des Eglises protestantes de la Suisse, 9ignes directrices de lQaction ecumeniJue de la Cederation des Eglises protestantes de la Suisse, *662. - Crancis Crost, ecumenisme, 9etouze7 M Ane, Editeurs, Paris, *652.

- Crancis Crost, .imension ecumeniJue, in 9Qeuc3aristie et le pretre, Editions Parole et Silence, Saint-'aur, ,???. - Petru ". .avid, Ecumenismul factor de sta!ilitate in lumea de astazi, Editura Gnosis, #ucuresti, *665. - Fean Paul "", 9Qengagement ecumeniJue, 9ettre enc7cliJue Et unum sint, ,= mai *66=, Pierre &eJui, editeur, Paris, *66=. - Fean Gueit, 9Qunite europeenne comme en1eu de lQecumenisme, Service ort3odoxe de presse, no.,=*, septem!re-octom!re ,???. - Soeur 'arie de G3etsemani, ecumenisme et vie consacree, Notre-.ame de la Paix, 9agardelle, *666, comunicare la sesiunea %ecumenisme et vie consacree(, .urau, *666. - Sterea &ac3e, redinta si misiune, Editura Sfintei Ar3iepiscopii a #ucurestilor, #ucuresti, *666.