!"#$% !

% $&'" )% *+&#,-% $&'"

! AUTORI:
! !ef echip- CIACLI BOGDAN ( matematicieni din timpul
clasicismului si a literaturii)
! DAMIAN FILIP (evolu"ia ora#elor #i a transportului)
! POLYANKI NORBERT (evolu"ia medicinei si picturii)
! POPESCU ANDREI (evolu"ia vestimenta"iei si a muzicii)
! POPESCU VALENTIN (evolu"ia sportului si a teatrului)
./+"'0% # $-% % ,0.% )% -.1,% !% % 2
% ,+/#0% % 2 % ,/.,0% % 2 ./+"'0% #
&.3% !% ,.% 2 +#&.,% 3. )-% % ,04
!.".5*%
Ciacli Bogdan si Polyanki Norbert
LEONHARD EULER
! A fost un matematician !i fizician elve"ian.
! Este considerat a fi fost for"a dominant# a matematicii
secolului al XVIII-lea !i unul dintre cei mai remarcabili
matematicieni !i savan"i multilaterali ai omenirii.
! A lucrat n aproape toate ramurile matematicii, printre care
geometrie, calcul infinitesimal, trigonometrie, algebr# !i teoria
numerelor.
Ciacli Bogdan
! S-a n#scut la Basel
! La pu"in timp dup# na!terea sa familia s-a mutat la
Riehen, Elve"ia, unde Euler !i-a petrecut cea mai mare parte
a copil#riei
! Prime!te lec"ii de matematic# de la Johann Bernoulli, care
i descoperise talentul remarcabil !i l convinsese pe tat#l s#u
s# l orienteze spre cariera matematic#.
! n numeroasele sale manuale Euler a introdus !i a popularizat
cteva conven"ii de notare. El a introdus no"iunea de func"ie !i a
fost primul care a notat f(x) pentru aplicarea func"iei f elementului
x.
! De asemenea, el a introdus nota"ia modern# pentru func"iile
trigonometrice, litera e pentru baza logaritmului natural (cunoscut
n prezent drept num#rul lui Euler), litera greceasc# $ (sigma)
pentru sum# !i litera i pentru unitatea imaginar#. Folosirea literei
grece!ti % (pi) pentru raportul dintre circumferin"a unui cerc si
diametrul s#u a fost de asemenea popularizat# de Euler, chiar
dac# ideea nu a pornit de la el.
! Dezvoltarea calculului infinitesimal a impulsionat
cercetarea n matematic# n secolul al XVIII-lea, iar
matematicienii din familia Bernoulli, prieteni de familie ai lui
Euler, au fost printre cei responsabili pentru progresul n
acest domeniu.
! Astfel, el a r#mas foarte cunoscut n analiza matematic#
pentru utilizarea frecvent# a seriilor de puteri - exprimarea
unor func"ii cu ajutorul unor sume cu un num#r infinit de
termeni
SI R I SAAC NEWTON
! S-a n#scut la 4 ianuarie 1643, Woolsthrope, Grantham
! A fost un om de stiin"a englez, a fost mai nti de toate
fizicilucrarea, studiind gravita"ia !i publicand rezultatele n
lucrarea De Motu Corporu
! A murit nec#s#torit la vrsta de 84 de ani
Ciacli Bogdan
UN GENI U STRALUCI T
! ntre 1670 !i 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optic#.
Primul s#u articol !tiin"ific a fost publicat despre acest domeniu n 1672 n
Proceedings of the Royal Society. n acest timp a studiat refrac"ia luminii,
demonstrnd c# o prism# de sticl# poate descompune lumina alb# ntr-un
spectru de culori
! A publicat multe eponime, precum
n optic#
! Inelele lui Newton, datorite fenomenului de interferen"#.
! Discul lui Newton, un dispozitiv cu ajutorul c#ruia se demonstreaz# c#
suprapunerea tuturor culorilor din spectru reconstituie lumina alb#.
TELESCOPUL LUI
NEWTON
! Telescopul lui Newton a devenit curnd un obiect de mndrie na!ional" n
Marea Britanie #i aparatul preferat al astronomilor englezi. Multe eforturi pentru
perfec!ionarea lui s-au f"cut de c"tre Edmund Halley, nc" din timpul cnd tr"ia
Newton. El nsu#i a continuat s" lucreze, cel pu!in 10 ani, la mbun"t"!irea
aparatului. Telescopul-reflector a fost folosit cu mult succes pentru descoperiri
astronomice foarte importante de William Herschel, care a construit n 1789 un
instrument, a c"rui oglind" avea un diametru de 122 cm. n secolul al XIX-lea,
lordul Ross a construit un reflector #i mai mare, cu o oglind" al c"rei diametru a
atins 182 cm. Cu ajutorul acestui telescop au fost descoperite, printre altele,
nebuloasele spirale, adic" universuri noi, corespunz"toare galaxiei noastre.
MJk:i z/k/ Jk/iJk, vJiu)i /
k/:iJkuki iJk, i :uki i i
/Cki Cuiuki i
367869 :8;8<
Odat# cu revolu&ia industrial#,
a ap#rut ca o necesitate
principal#, dezvoltarea c#ilor de
transport dinspre 'i c#tre primele
centre industriale.



DESPRE CLASICISM I TRANSPORT

Astfel au ap#rut primele
mari companii de
transport 'i de construc&ii
n domeniul
transporturilor.


Drumurile, de foarte mult timp, nu
au fost mai mult dect ni'te urme
pe p#mnt, care se transformau,
pe timp de ploaie, n noroi.



TRANSPORTUL PE USCAT

Principalele 'osele au
nceput s# fie pavate cu
pietre 'i au nceput s# fie
taxate. Cu banii aduna&i s-
au ntre&unut 'i s-au
construit alte drumuri noi ...


oselele ...
Principalele mijloace de
transport pe drumuri
erau cele trase de c#tre
animale, precum 'i
animalele de transport
n sine.



TRANSPORTUL PE USCAT

La sfr'itul anilor 1800 au
nceput s# apar# primele
mijloace de transport
motorizate.


Tot n aceast# perioad#, odat#
cu dezvoltarea re&elelor de
transport, a fost necesar# 'i
construc&ia de noi poduri (rutiere
'i feroviare)



TRANSPORTUL PE USCAT
Poduri ...
Apari&ia primelor trenuri a nsemnat
sfr'itul transportului de marf# 'i de
oameni cu ajutorul c#ru&elor 'i al
cale'tilor.



TRANSPORTUL PE USCAT
Cile ferate...
Spre sfr'itul perioadei a
nceput o adev#rat#
nebunie pentru vitez#.



n 1817, Baronul von Drais a
inventat un mijloc de a se deplasa
prin gr#dinile regale. Aceast#
inven&ie a pus bazele bicicletei de
azi.


TRANSPORTUL PE USCAT
Bicicleta ...
n decursul perioadei
au fost numeroase
ncerc#ri ...


Odat# cu restul mijloacelor de
transport terestru au fost dezvoltate
'i c#ile maritime.



TRANSPORTUL PE AP
Pentru a face fa&# produc&iei
industriale s-a m#rit num#rul
'antierelor navale 'i al
porturilor.



La nceputul acestei perioade
a fost atins apogeul marilor
cor#bii ...



TRANSPORTUL PE AP
Sfr'itul perioadei a adus
declinul vaselor cu pnze 'i
nceputul vaselor propulsate cu
motoare ...



Una dintre cele mai mari
evolu&ii legate de
transporturi a fost n anii
1780, atunci cnd fra&ii
Montgolfiere, au lansat
primul balon cu aer cald,
deschiznd o nou# cale
de transport cea
aerian#.



TRANSPORTUL PE CALEA AERULUI
EVOLU(IA ARTEI


! De Ciacli bogda
Ciacli Bogdan
WI LLI AM
SHAKESPEARE
! S-a n#scut la 23 aprilie 1564.
! A fost un dramaturg !i poet englez.
! Tat#l s#u a fost John Shakespeare, un
negustor de mnu!i de succes !i un membru
al consiliului municipal, originar din
Snitterfield, iar mama, Mary Arden, fiica unui
prosper fermier.
! Ca dramaturg, a scris cteva dintre cele mai puternice tragedii
!i numeroase comedii. De asemenea, a scris 154 de sonete !i
multe poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele
mai str#lucitoare opere scrise vreodat# n literatur#, datorit#
priceperii lui Shakespeare de a dep#!i nara"iunea !i de a descrie
cele mai intime !i profunde aspecte ale naturii umane. Se crede
c# majoritatea operei a scris-o ntre 1585 !i 1613, de!i datele
exacte !i cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc
cu precizie.
.
! n 1596 moare Hamnet, fiul s#u, si este nmormntat la 11 august 1596.
Din cauza asem#n#rii numelor, unii b#nuiesc c# moartea sa a fost
imboldul pentru crearea piesei lui Shakespeare Hamlet, Tragica poveste
a lui Hamlet, prin"ul Danemarceii
! n 1598, Shakespeare se mutase n parohia Sf. Elena, n Bishopgate !i
apare n capul unei liste a actorilor la o pies# (Every Man in his Humor)
de Ben Johnson. Shakespeare devine actor, scriitor !i apoi co-proprietar
al unei trupe de teatru. A devenit destul de cunoscut# pentru ca, dup#
moartea reginei Elisabeta I !i ncoronarea lui James I (1603), noul
monarh s# adopte trupa, care a fost cunoscut# sub numele Oamenii
regelui
! Shakespeare s-a retras prin 1611 !i a murit n 1616, pe 23
aprilie, care este probabil motivul tradi"iei de a plasa data
na!terii n aceea!i zi. A fost c#s#torit cu Anne, pn# la
moarte. Cele dou# fiice, Susannah !i Judith, i-au supravie"uit.
Susannah s-a c#s#torit cu dr. John Hall !i, mai trziu a fost
subiectul unui proces.
! Pe piatra lui funerar# st# scris: Binecuvntat fie cel ce
las# (n tihn#) aceste pietre !i blestemat fie cel ce-mi mi!c#
oasele
/k/ Muzi Ci
iki J// Ci/i Ci Muiui C. s) i
kJM/:i Muiui C. s )




Popescu Andrei
ROMANTI SMUL
SEC. 18-19
Autorii romantici au scris din ce in ce mai mult despre propriile lor
sentimente, subliniind drama umana, iubirea tragica, ideile utopice. Daca
secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate si ratiune, inceputul secolului XIX
va fi marcat de subiectivitate, de emotie si de eul interior.
- Introduce in muzica trairea umana,framantarea sentimentelor contradictorii.
-In muzica romantismul se indreapta spre poetizarea materialului muzical.
-Romantismul nu se defineste ca un stil,ci ca o atitudine spirituala,ca o stare
de spirit
-Romantisul se traduce printr-o mare dezvoltare a genurilor si formelor
vocale bazate pe textul poetic(liedul),saucromatic(opera),simfonice si
instrumentale

Compozitori romantici :Franz Schubert,Robert Schummann,Frederic
Schopin,Franz Liszt ;acestia fiind si pianisti.

! Schopin,Franz Liszt ;acestia fiind si pianisti.
Din perioada romantismului ami face parte si
concertul instrumental romantic deasemena si
simfonia romantica.
Concertul instrumental romantic-este o forma muzical
simfonica alcatuita din trei parti in care iese in evidenta
un instrument solist :vioara,clarinet.
Simfonia romantica :-este o lucrare de mari
dimensiuni.Parintele simfoniei fiind Hector Berlinz.


CLASICISMUL
SEC. 17-18
Termenul !i expresia de
clasicism, stil clasic se
aplic# unei periade lungi de
timp, cuprinznd ceea ce noi
numim muzic# baroc# !i
muzic# romantic#. Clasicismul
este o filozofie a artei !i a vie"ii
care se bazeaz# pe simplitate,
echilibru !i ordine.

Wolfgang Amadeus Mozart s-a n#scut la 27 ianuarie 1756 la
Salzburg, pe Tat#l lui, Leopold Mozart, era un talentat violonist
n orchestra de la curtea prin"ului arhiepiscop din Salzburg, !i
era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice
nc# de mic copil, Wolfgang d# dovada geniului s#u
muzical. La vrsta de 5 ani, nainte de a !ti s# scrie,
compune cteva piese pentru pian, transcrise imediat
de tat#l s#u. n ianuarie 1762, Leopold Mozart ob"ine
de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de
trei s#pt#mni, pentru "a ar#ta lumii acest miracol".
Acest turneu va dura 9 ani! Prima apari"ie are loc la
Mnchen, unde Wolfgang execut# muzic# la clavecin
n fa"a prin"ului elector de Bavaria, dup# care familia
Mozart pleac# la Viena, tn#rul Wolfgang concertnd
n fa"a familiei imperiale. Urmeaz# un lung turneu
european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris !i
Versailles. R#mne un an la Londra, apoi se ntoarce
n Austria, trecnd prin Fran"a, Elve"ia !i Bavaria.
ntre decembrie 1769 !i martie 1771 ntreprinde un
lung turneu n Italia: Verona, Milano, Floren"a, Roma
!i Napoli au fost principalele sta"iuni de concerte.
./+"'0% # /.$-% &.,-#0% .% = ,
>.*% +#3# !"#$% !% $&'"'% )%
*+&#,-% $&'"'%
Popescu Andrei


CLASI CI SM I N VESTI METATI E

Sec. XVII - XVIII
Clasicismul este un curent
literar-artistic - avnd
centrul de iradiere n Fran"a,
ale c#rui principii au orientat
crea"ia artistic# european#
ntre secolele al XVII-lea !i
al XVIII-lea. Pornind de la
modelele artistice
(arhitectur#, sculptur#,
literatur#) ale Antichit#"ii,
considerate ca ntruchip#ri
perfecte ale idealului de
frumuse"e !i armonie,
clasicismul aspir# s#
reflecte realitatea n opere
de art# des#vr!ite ca
realizare artistic#, opere
care s#-l ajute pe om s#
ating# idealul frumuse"ii
morale
! Stilul clasic este unul dintre
cele mai elegante stiluri
vestimentare. Preferat de
majoritatea femeilor cu o
personalitate puternica, stilul
clasic se caracterizeaza, pe
langa eleganta, prin
rafinament, modernism si
simplitate. Hainele alese de
doamnele care prefera acest
stil vestimentar nu sunt
niciodata transparente sau
extrem de mulate. Ele
urmeaza linia corpului, fie ca
e vorba de pantaloni,
costume sau fuste. Culorile
articolelor vestimentare nu
sunt stridente si nici nu ies in
evidenta prin extravaganta
ROMANTISM
IN VESTIMENTATIE
Sec. XVIII - XIX
! Romantismul este o
mi!care artistic# !i
filozofic# ap#rut# n
ultimele decenii ale
secolului al XVIII-lea n
Europa, care a durat
mare parte din
secolul al XIX-lea. A fost
o mi!care contra
ra"ionalismului care
marcase perioada
neoclasic#, ce se va
pierde la apari"ia spiritului
romantic
! Stilul romantic este unul
dintre cele mai feminine
stiluri vestimentare. Adeptele
acestui stil sunt de inaltime
medie sau mica, atletice, cu
ochi mari si trasaturi rotunde
ale fetei. Daca au parul lung,
li se potrivesc buclele, iar
daca au parul scurt, tunsorile
in scari cu volum. Din punct
de vedere al vestimentatiei,
femeile romantice" adora
articolele de imbracaminte cu
imprimeuri florale, pantalonii
scurti (dar eleganti) in
sezonul cald, bluze si tricouri
decoltate din materiale
usoare (matase, lana moale,
dantela etc.). Croielile care
accentueaza talia sunt, de
asemenea, o preferinta a
adeptelor stilului romantic
iJkui i :Ci/: i : Ci/i Ci M
i/:/ i : C ..
i.-.. v|--|.-
FOTBAL
! Denumirea acestui sport vine din englezescul football, unde foot
nseamn# picior 'i ball nseamn# minge. Numele sugereaz# astfel o
caracteristic# de baz# a acestui sport, 'i anume c# se joac# prin lovirea unei
mingi cu piciorul.De altfel, fotbalul reprezint# unul din fenomenele epocii
moderne, fiind cea mai popular# activitate sportiv# de pe planet#. Prima
atestare istoric# a fotbalului cu mingea e dat# de cronicile engleze din anul
1175, iar n Italia se juca, n secolul al XIV-lea, il giuoco del calcio, care
nsemna joc cu piciorul. Abia n anul 1602 apar, n Anglia, n cartea Surwey of
Cornwall, primele detalii despre acest sport. n perioada respectiv# se
practicau dou# feluri de jocuri cu mingea: hurling at gooles (aruncare la por&i)
'i hurling over country (aruncare la distan&#). Tot n Anglia, elevii din ora'ul
Rugby ncep s# practice, din secolul al XVIII-lea, dup# reguli bine definite, jocul
hurling at does, acesta fiind rugbiul de ast#zi. De asemenea, la 'colile
Chartenhanse 'i Westminster, juc#torii erau obliga&i, prin regulament, s#
conduc# mingea cu piciorul. Acest lucru a dus la o nou# denumire a jocului, 'i
anume dribling game, considerat predecesorul fotbalului de azi. La 26
octombrie 1863 ia fiin&#, n Anglia, prima asocia&ie de fotbal 'i primul
regulament de joc. Acesta cuprindea 13 articole. n anul 1904 a fost creat#
Federa&ia Interna&ional# de Fotbal - Asocia&ie, FIFA, care aduce o serie de
modific#ri n regulile de desf#'urare a acestui joc.


BASCHET
! Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l
cunoastem noi astazi, au fost practicate cu multe secole
in urma in diferite zone ale lumii.Vechile popula&ii inca'e,
maia 'i aztece practicau un joc n care mingea era
aruncat# ntr-un inel de piatr#, suspendat orizontal pe un
zid. B#'tina'ii din Florida aveau o &int# format# dintr-un
co' de nuiele iar indienii din America plasau un fel de co'
n trunchiuri de copac.
! n anul 1891, un tn#r asistent de la colegiul Spring-
field, din statul Massachusetts, SUA, pe numele sau
James A. Naismith, ncercnd s# fac# mai variate lec&iile
de educa&ie fizic# ale studen&ilor, cu un con&inut mai
atractiv 'i mai dinamic, f#r# condi&ii materiale deosebite, a
combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi 'i
a nlocuit poarta cu un co' suspendat p.e un perete. Astfel
a luat na'tere sportul c#ruia i s-a spus apoi baschet ball
TENIS
! Tenisul de camp a aparut pentru prima oara in Anglia la sfarsitul
secolului XIX. Intre anii 1859 si 1865, Harry Gem si prietenul sau Augurio
Perera au combinat elemente de rackets si pelota, astfel inventand
tenisul de camp. In anul 1874, acestia au format primul club de tenis din
lume pe gazonul hotelului Manor House. Primele campionate de tenis au
avut loc in anul 1877 la Wimbledon in Londra, iar la 21 mai 1881 s-a
format Asociatia nationala a tenisului de camp. Aceasta a avut loc in
Statele Unite ale Americii si in timp a standardizat regulile jocului si a
organizat diverse competitii.

Tenisul de camp este un sport care se joaca intre doua persoane sau
intre doua echipe a cate doi jucatori. Acestia folosesc o racheta pe baza
de racordaj cu care lovesc o minge de cauciuc invelita cu pasla. Mingea
trebuie sa treaca peste fileu si sa ajunga in terenul adversarului.

La inceput, tenisul de camp era un joc dedicat persoanelor bogate, din
clasele superioare insa, in prezent este un sport olimpic si este jucat
indiferent de situatie materiala sau de varsta. In mare parte regulile
tenisului de camp au ramas neschimate inca din 1890.
HANDBAL
! Handbalul este un joc sportiv relativ tn#r, care a
aparut n Europa la sfr'itul secolului al 19-lea 'i
nceputul secolului 20. Originile lui sunt ns# mult mai
departate 'i le g#sim n unele jocuri cu caracter
popular practicate n Evul Mediu 'i n jocurile dinamice
folosite n 'colile din centrul 'i nordul Europei la
nceputul secolului al 19-lea.
Toate acestea ca principale surse de origine, au fost
contopite 'i modernizate sub influen&a unor jocuri
sportive deja cu statut de competi&ie: baschetul,
rugbyul 'i mai ales fotbalul.
n toate variantele lui, jocul de handbal a ap#rut mai
nti n 'coli ca material didactic, rod al imagina&iei
creatoare a unor eminen&i profesori de educatie fizica
! SURSA :WIKIPEDIA
""""""""