Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Prâslea cel voinic şi roşiile de aur

Prâslea cel voinic şi roşiile de aur

Ratings: (0)|Views: 25 |Likes:
Published by Arion Alexandru
Prâslea cel voinic şi roşiile de aur.doc
Prâslea cel voinic şi roşiile de aur.doc

More info:

Categories:Food & Wine
Published by: Arion Alexandru on Dec 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2014

pdf

text

original

 
Prâslea cel voinic şi roşiile de aur.Alexandru ArionA fost odata o ţară, cum poate va mai fi odata. Şi daca nu ar mai putea fi, nu s-ar mai vorbi. Eu sunt Prâslea cel Voinic, mă ro, am fost voinic, acum sunt doar Prâslea. !u mai sunt aşa voinic pentru că odată cu anii a venit şi bătrâneţea şi c"elia şi dinţuri lipsă şi tot felul de care nu mai contea#ă acum.Am venit aici pentru că $mpărăţia are nevoie de mine. Am fost la Palat, sau cum $i spuneţi voi acum, %asa &amenilor. %um' %asa Poporului. A"a... poporul stă acolo' !u' E destul de mare pentru toţi, totuşi, mă abat de la subiect. (-am sfătuit cu  $mpăratul vostru cel puternic şi mare, acolo, $n palatul lui din beton. Acesta are o suită de slu)itori fideli, *++ la număr, răsuţi, frumoşi, cu bu)ori $n obră)ori, veseli, loiali, luptă pentru acelaşi principiu. %e mai, ca şi $n vec"ime, mpăratul are o curte boată şi meşteşuită nevoie mare. /sta e citat din poveste. mpăratul ăsta al vostru cu privirea limpede şi limba otrăvită mi-a spus că are o ţară boată. 0a boată rău. %eva de nimainat, ceva ca $n poveşti. A #is că $n ţara lui merii fac roşii de aur, că pământul ţării e mănos, creşte orice, şi că ascunde $n viscere comori nepreţuite. 1oarele şi apa iubesc ţara lui, au ri)ă cu blândeţe de ea tot anul şi natura se răsfaţă până toamna târ#iu. 2ernile sunt blânde, pace pentru pământ, iar oamenii...oamenii sunt ca vremea, blân#i, primitori, ştiu ce este suferinţa şi au  $nvăţat să trăiască sinuri. 3âuri $mbelşuate $şi croiesc broderia, ridicând către cer păduri virine4 de la $nceputul timpului. 0in vârful pământului, de acolo de unde soarele arde cel mai tare, se poate simţii, vara, vâltoarea fierbinte a ocenului auriu, necuprins de oc"iul liber, stăvilit doar de apele ver#ui ale mării sărate. 0e acolo din adâncuri se ridică soarele de fiecare dată, pentru a $ncepe o nouă #i. Asta e ţara de poveste, asta e ţara voastră...pardon, ţara lui. Şi #ice $mpăratul ăsta5 Propietatea e un moft. !u, nu, mă scu#aţi, ăsta e alt $mpărat mai bătrân. /sta #ice5 6otul e bine şi frumos, doar că oamenii mor de foame. %ă oamenii nu apucă niciodată să manânce o roşie de aur, nu apucă să se bucure de pământ, de râuri, de mare, nici măcar de soare nu se pot bucura. 6oţi robesc ca sclavii prin diferite $nc"isori, mai mult sau mai puţin aerisite şi că toate boăţiile astea care ar sătura oamenii, dispar noaptea. n fiecare noapte vin #mei, "oţi, străini de ţară, oameni care nu au nimic sfânt şi omenesc $n ei, demoni, care fură roşiile de aur, comorile subterane, râurile, pădurile, pământurile, aerul, identitatea şi marea cea $ntunecată. 1urumă tot ce este curat şi adevărat, omoară tot ce mişcă-n ţara asta.  6oţi pa#nicii şi ostaşii de frunte ai ţării, şi lideri ai prostimii, şi eroi leendari, miniştrii şi fotbalişti, toţi au $ncercat să pă#ească roşiile de aur dar nu au i#butit. %ică marii #mei, după ce au devastat multe reate, după ce au lăsat $n urmă numa 7
 
ăuri nere, lacuri de cianură, râuri de sâne şi vaci fără dinţi, i#oniţi din alte reate mai $ndepărtate, şi-au făcut vi#uină aici la voi şi vă )efuiesc de tot ce aveţi. 8nele #âne impertinente ale pădurii şi câţiva spiriduşi de bosc"et mai obra#nici, striă tare cum că pa#nicii vând roşiile de aur. Ei striă toată #iua pe carări, şuşotesc toată noaptea prin desişuri, dar cel mai mult stiră duminica de la ora 79. Ei #ic că $mpăratul, curtea, pa#nicii, campionii şi marii preoţi ai ţării sunt trădători mârşavi, vân#ători de ţară, şi căpcăuni buboşi. !u ştiu ce să #ic. 1ă fie aşa' !u pot să cred. 6ot ce ştiu e că plec şi eu $n vacanţă, la tratament $n caraibe vreo câteva sute de ani, şi când mă $ntorc şi eu ca tot omul, ţara e cu susul $n )os. Eu v-am lăsat ţara vouă, şi voi o daţi #meilor. :rumos. %e s-a  $ntâmplat fraţilor' &mu roş e preşedinte, omu cu sufletul spân e prim ministru şi şlea"ta de boieri trădători lânce#eşte şi $mupute casa voastră, a poporului. %eva e putred, şi când ceva e putred...trebuie tăiat, indepărtat, disecat. Eu sunt bătrân, nu mai pot lua bu#duanul din cui, da voi aveţi putere. 8niţi puteţi ridica orice reutate şi răsturna orice bolovan. 0oar uniţi veţi putea face ceva. E timpul vostru. 0a. E timpul vostru. Vă e teamă că l-aţi pierdut' Vă e teamă că nu aveţi timp' Şi dacă l-aţi pierdut nu-i nimic. Eu $l pot recupera. Eu Prâslea cel bătrân, am făcut o mare descoperire, am descoperit că pierd timpul. ;a fel ca ma)oritatea dintre voi, nu am timp de distractie, de meditaţe, de râs, de privit cerul, de luptat. 0e aceea eu am inventat pentru voi (aşina 6impului, Pierdut. %u aceasta maşinărie incredibilă, veţi putea re#olva toate problemele, dumneavoastră. Vă faceţi viaţa amară ca nu aveţi timp' %ă sunteţi ocupaţi' %ă nu puteţi face nimic. !imic mai simplu5 (aşina  6impului Pierdut. Aceasta recuperea#ă timpul pierdut de dumneavoastră, $l păstrea#ă, iar fiecare utili#ator $n parte poate utili#a acest timp cum vrea el. 0upă voia sa. Şi nu numai atât, dacă cumpăraţi acum, vă oferim şansa de a recupera şi timpul altora, pierdut, astfel veţi avea de două ori mai mult timp, pierdut. %um facem' 1tăm pe fa#ă, cum $şi pierde cineva timpul, noi $l căutăm repede şi $l ăsim. %um funcţione#ă această minune a isteţimii' ;a fel ca un cosmos. E acelaşi principiu.<ata, acum să vă povestesc despre cosmos. %a să $nţeleeţi. %ă la noi nu se prea vorbeşte despre cosmos. 6oţi discută despre politică, c"estiuni sociale, culturale, economice, dar despre cosmos nu se prea aude. 6"e cosmic conciousness. Şi foarte straniu cum oamenii preferă să vorbească despre nenorociri, accidente, infidelitate, minciună...$n loc să bârfească alaxiile de exemplu. 1au să vorbească despre =va#ari şi nebuloasă. %redeţi-mă, nimic nu e mai neverosimil decât un =va#ar sau o stea neutronică, pe crucea mea. %a să nu mai vorbim de ăurile nere. V-aţi ândit vreodată' %ă ăurile nere pot fi nişte portaluri către alte lumi sau către alte dimensiuni' 1-ar părea că toată lumea a uitat că suntem $n cosmos pe o bilă uriaşă suspendată $n vid, care se numeste Pământ. Ar spune unii. >ine, dar ce poţi vorbi despre cosmos dacă noi ştim atât de puţin' 1taţi oleacă, noi ştim destul de multe despre cosmos. 0e exemplu ştim că-i mare cosmosul. :oarte mare. 2nfinit de mare. ?
 
!umai că aici intervine o problemă. %ând #ici infinit de mare, apare o contradicţie. %eva e mare $n raport cu ceva mai mititel, da când e vorba de infinit...infinitul e necuprins. :ără $nceput, fără sfârşit şi prin urmare fără formă. El nu-i mare, nici mititel, nici iantic, atâta doar că nu are marini. El nu e mai mare decât ceva, atât doar că nimic nu se află $n afara lui. 2nfinitul cuprinde tot, $nţeleeţi' El nu creşte şi nu descreşte. 8niversul vi#ibil, $n sc"imb, creşte şi se expandea#ă ca un balon, doar că acesta se află $n interiorul infinitului, ca un bulbuc de săpun $n aer. %u alte cuvinte5 ca să se expansione#e ceva, undeva, trebuie să fie ceva care să permită expansiunea a ceva. nţeleeţi' (ă ro, a spus 1tep"en @a=ins ăla, mare fi#ician, că >i >anu a i#bucnit din nimic. 1taţi unpic. 1taţi. 0in nimica nu iese nimica. 6rebuia să fie ceva până la >i >an ca să declanşe#e acel >i >an. !imicul $n sine nu există. 0e asta se c"eamă nimica. E ceva abstract. nţeleeţi' !imicul nu-i nici spaţiu, nici timp, nici existenţă, nici fenomen cau#al, nimicul e o noţiune abstractă. !imicul nu există. El nu poate $ncepe cumva, undeva, că dacă ar  $ncepe undeva nu s-ar mai numi nimic. 1-ar c"ema altceva. %u alte cuvinte să conclu#ionăm. !imicu, aşa mai literar daca ne-am exprima, nu există, doar atât că-i nimica. !imicu-i nimica. 0ar infinitul e ceva. BsperiatC 1ă nu vă imainaţi că infinitul are o marine. %ă apoi apare $ntrebarea5 da ce-i după marine' 0acă cineva ar spune că după marine se află nimicul, aş #ice5 bine, dar ce se află $ntre marinea infinitului şi marinea nimicului' Evident astea sunt treburi absurde. Pardon, asta nu are nici o leătură. (ă scu#aţi. Aşa, să continuăm. %osmosu $n totalitatea lui este infinit. Şi nu putea să $nceapă el cândva, doar atât, că trebuia să fi fost ceva  $naintea lui, ca să declanşe#e apariţia acestuia. Şi apoi pentru a declanşa aparitia cosmosului ai nevoie de inrediente complexe, nu lumă. Prin urmare, dacă cosmosul a i#bucnit din ceva, trebuie să fi fost altceva care să fi cau#at apariţia lui. Adică dacă ceva a declanşat apariţia cosmosului, acel ceva se afla tot $ntr-un fel de cosmos şi dispunea de elementele necesare declanşării unui cosmos. !u  $ntâmplător, $ncă de pe la o mie patru sute şi ceva, !icolaus %usanus, un mare filo#of, care contr#ice subtil domele bisericeşti, spunea despre 0umne#eu că este, infinit, pretutindeni, impersonal...dar cel mai interesant, %usanus ăsta a #is aşa  0umne#eu este o sferă cu circumferinţa pretutindeni şi centrul nicăieri. 2a ândiţi-vă bine la asta. %ircumferinţa pretutindeni da centru nicăieri. 2nteresant. !u' 0e exemplu5 fiecare are un Eu al lui. !u' Şi Eul acesta e centrul nostru de percepţie. 0a' Eu spun5 1unt aiciD Bcatre publicC 6u spui5 1unt aiciD %ine este mai aici dintre noi' >ine$nţeles amândoi suntem la fel de aici, nici unul dintre noi nu e mai aici decât celălalt. Prin urmare avem o infinitate de aici-uri concomitente. Asta spune şi %usanus, centru pretutindeni. %u alte cuvinte putem spune5 %onştiinţa se află peste tot, dar e $mpărţită $n compartimente de percepţie. Şi iată că noi suntem compartimente de percepţie, şi ne aflăm cu toţii $ntr-un aici comun şi infinit. %omun pentru toţi cumva. Pentru toate fiinţele, nu doar pentru oameni. Ei bun, ata pentru a#i cu metafi#ica şi cosmoloia. ;ăsăm lucrurile să se aşe#e. !a acum uimiţi-vă ca aveţi de ce, asta precis. Şi aveţi ri)ă ce mâncaţi, ce povestiţi, şi mai ales ce ândiţi
i
. Pentru ac"i#iţia (aşinăriei 6impului Pierdut vă aşteptăm la plecare, )os, la

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->