BIBLIOTECA COLARULUI

LITERA
CHIINU 1998
Anatol
CODRU
PIA1RA DL CI1IRL
CZU 89.0 ,48-93,
C 60
ISBN 99-4-286-6
1ABLL CRONOLOGIC
J936 1 vai n comuna Moloata-Nou, jude(ul Dubsari, in ra-
milia lui Ion Condrea i a 1itianei Stncu(, se nate cel de-al
treilea copil, cruia, la botez, preotul ii d numele Anatolie.
,Numele de ramiie Condrea al strbunului 1eodor, din oia
administra(iei (ariste, surerise o abil acomodare la ronetica
ruseasc, precursorii semnand, in actele strii ciile de la 186,
Condro, Condere. Strbunul de pe mam Costache Stncu(,
de origine muntean, participant la rzboiul ruso-turc din 18,
se retrage cu trupele ruseti in regiunea Lkaterinosla,
cstorindu-se mai apoi in 1ransnisrtia.,
J942J943 Urmeaz primele dou clase primare in satul de
batin, conrorm programei de in(mant romaneti, prima
in(toare riindu-i Cleopatra Dimo, dua aocatului Vasile
Palenco, deportat in anul 193.
J9SJ Absolete apte clase in satul natal, aand la toate obiectele
men(iunea roarte bine.
J9SJJ9S4 Lle al colii medii din oraul Dubsari. Preedinte al
cenaclului literar Octombrie. Primele incercri literare in
ziarul raional Lupta leninist. Studiaz desenul i arta
sculpturii la Palatul copiilor din localitate.
J9S3 Delegat la Conrerin(a I republican a tinerilor scriitori. lace
cunotin( cu scriitorii Igor Cre(u, Petru Zadnipru, Vitalie
lilip, Pael Darie, Mihail Garaz.
ANA1OL CODRU
"
J9S4 Absolete coala medie ,10 clase, i se angajeaz er de club
in comuna Cocieri.
J9SSJ9S8 Sericiul militar in oraul Axal(ihe, Georgia.
J9S8J963 Student la racultatea de istorie i rilologie a Uniersit(ii
de Stat din Chiinu. Preedinte al cenaclului literar
Lucearrul ,199-1963,. Public ersuri in ziarele
Moldoa socialist, 1inerimea Moldoei, Cultura
Moldoei, 1anrul leninist, Scanteia leninist. ntalnirea
i prietenia cu poetul Nicolai Costenco, care ii recomand
Lditirii Cartea moldoeneasc prima plachet de ersuri ^oti
atba.tre cu o prera( semnat de Andrei Lupan.
J963 Lste delegat la Conrerin(a tinerilor scriitori din U.R.S.S., la
Moscoa. Absolete Uniersitatea, dar din lips de iz de
reedin( rmane un an rr sericiu. Poetul Lmilian Buco
ii asigur iza de reedin( in spa(iul locati rezerat pentru
c(eaua Gulea. Se cstorete cu tanra poet Lcaterina
Barbu, student la racultatea de stomatologie.
J964 Redactor literar la sptmanalul Cultura Moldoei. Public
traduceri din poezia lui Andrei Voznesenski, Marina |etaea,
Vaja Paela, Ian Draci. Deine membru al Uniunii
Scriitorilor din Moldoa.
J96S Redactor in Lditura Cartea moldoeneasc. Peste un an e
amenin(at cu eliberarea din runc(ie pentru lipsa de igilen(
politic. Ca s eite iminentul eeniment, colegii de lucru il
recomand i-i asigur intrarea in randurile partidului
comunist. Vede lumina tiparului cea de-a doua carte de ersuri
vaaratvicia ietrei ,ilustra(ii de Igor Vieru,, primit destul de
bine de critica literar. I se reruz plecarea in Lle(ia.
J968 Manirestandu-i protestul pentru reprimarea de ctre cenzur
a olumului de poeme a.vava, semnat de poetul Ion
Vatamanu, pleac demonstrati de la editur. Scrie. De(ine,
PIA1RA DL CI1IRL
#
prin concurs, premiul I pentru traducerea poemului Miravi
de Nicolos Barataili. Lditeaz poeme traduse din poetul
rus Leonid Martano i din armeanca Sila Kaputikean. Lste
initat de ctre Boris Moil, redactor-er la Studioul
Moldoa-rilm, in calitate de regizor. Realizeaz primul su
rilm documentar 1rvta, care la lestialul zonal de la Mensk
se inrednicete de premiul I pentru regie. Se nate primul
su copil Ctlin. La Lditura Cartea moldoeneasc ede lu-
mina tiparului olumul Zoacii Mavote ,in rusete,.
J969 Public la Lditura Lumina placheta 1er.vri ,in colec(ia Olimp,
sub nr. 1,, cu un cuant inainte de Mihail Dolgan. Realizeaz
cel de-al doilea rilm documentar Pe faa,vt tatevtvtvi, care chiar
de la lansarea pe ecran este interzis de autorit(ile regimului
comunist.
lilmul aclv., cea de-a treia reuit a tanrului cineast, de
asemenea este interzis: prezentat clandestin la lestialul de
rilme de la Soci, e nominalizat pentru premiul I, ins la
insisten(a autorit(ilor cinematograrice din R.S.S.
Moldoeneasc acest premiu este atribuit altui autor. Se inscrie
la Cursurile superioare de scenaristic i regie de rilm
documentar din Moscoa.
J970J97J n Lditura Molodaia gardia apare in traducerea
Noelei Mateea cartea |reav.tro cavvea, care este bine
comentat la un seminar de ctre scriitorii Valentin Katae,
Andrei Voznesenski, Konstantin Vanenkin, Kiril Koaldji.
Apare in Lditura Cartea moldoeneasc olumul de ersuri
eciori, prezentare graric de Isai Carmu. Absolete Cursurile
superioare de scenaristic i regie de rilm documentar.
Realizeaz rilmul de diplom Divitrie Cavtevir cu men(iunea
excelent.
ANA1OL CODRU
$
Se angajeaz regizor la Studioul Moldoa-rilm. Pan in anul
2000 a turnat 30 de rilme documentare, 14 dintre ele apreciate
la restialuri na(ionale i interna(ionale.
J974 Se nate riica sa Ana-Maria.
J976 De(ine Premiul I pentru poezie al prestigioasei reiste literare
din Moscoa Drujba narodo.
J977 Realizeaz primul su rilm de ric(iune Care e care, acuzat de
miopie politic, din care cauz este pltit cu numai 0 din
onorariul obligatoriu. Apare in Lditura Soietskii pisatel` din
Moscoa cartea de ersuri voria in traducerea Noelei
Mateea.
J980 La Lditura Literatura artistic apare olumul de poezii Piatra
ae citire ,prezentare graric Ilie Bogdesco,
J98J Prima cltorie peste hotare, in Iugoslaia. Pentru un ciclu de
rilme documentare i se decerneaz Premiul tineretului din
Republica Moldoa. Se sting din ia( prin(ii poetului.
J986 Public in Lditura Literatura artistic olumul antologic Mitvt
er.ovat, cu o prera( de criticul literar Mihail Dolgan,
prezentarea graric apar(inandu-i lui Isai Carmu.
J987 n Lditura Literatura artistic ede lumina tiparului olumul
Citaiavevi in traducere ruseasc.
J988 Lste distins cu inaltul titlu onoriric de Maestru in art.
Realizeaz la studioul Moldoa-rilm lungmetrajul
documentar vvt acvati vartorii, scenarist riind Dumitru
Olrescu. Organizeaz Cursurile de regie de rilm documentar.
J989 Realizeaz lungmetrajul documentar Milai vive.cv. lormeaz
cenaclul literar i de cultur na(ional Motenirea in or.
Dubsari, riind ales totodat Preedinte de onoare al cenaclului.
Conductorii direc(i ai cenaclului sunt poetul Ion Bor i
medicul-legist Anatol Beliu. Au colaborat intens intelectualii
oraului, printre care so(ii Vladimir i Lliga Manea, Mihai
PIA1RA DL CI1IRL
%
Beleaski, coleg de coal al poetului, Oleg Studni(ki i Oleg
Kaminski. Sedin(a de constituire a cenaclului a aut loc in
mod clandestin la morga din ora, celelalte edin(e de lucru s-au
desrurat in ilegalitate in pdurea de lang satul Roghi.
1urneaz la Studioul Moldoa-rilm rilmul documentar v,
^icotai Co.tevco. lilmrile au loc dup cercul polar, la Norilisk
i Dudinka, locurile in care a rost exilat poetul basarabean.
J990 La lestialul interna(ional de rilme documentare din or.
Ostroe ,Cehia, pentru lungmetrajul documentar vvt acvati
vartorii i se decerneaz Marele premiu ,Grand Prix, pentru
regie. Premiera rilmului Milai vive.cv la Cercul militar din
Bucureti, apoi in or. Constan(a i Iai, riind considerat de
eminescologi cel mai bun dintre cate s-au realizat despre
neintrecutul poet. Deine Laureat al Premiului de Stat al
Republicii Moldoa in domeniul cinematograriei.
J992 lilmul Milai vive.cv este distins cu Premiul I la lestialul
de poezie din Suceaa.
J993 La congresul al VII-lea al Uniunii Cineatilor este ales
Preedinte.
J994 Pentru succese remarcabile in arta scrisului, la propunerea
Uniunii Scriitorilor, este decorat cu medalia Mihai Lminescu.
Lste ales membru de onoare al Academiei interna(ionale de
rilm din ledera(ia Rus.
J996 Pentru certa contribu(ie la dezoltarea scrisului i rilmului
na(ional este decorat cu cea mai inalt distinc(ie de stat
Ordinul Republicii. n legtura cu implinirea a 60 de ani,
Institutul de Istorie i 1eorie Literar al Academiei de Stiin(e
din Republica Moldoa, catedra de literatura roman a
Uniersit(ii de stat, Uniunea Scriitorilor i Uniunea Cineatilor
organizeaz simpozionul Anatol Codru: estetica poeziei
metarorice.
ANA1OL CODRU
&
J997 Compania comercial pentru edituri Bulat Art Glob ii lanseaz
olumul de poeme otta cvrvtvtvi.
J998 Lste reales Preedinte al Uniunii Cineatilor din Republica
Moldoa. n Lditura ARC apare olumul de poezii vtvtarea
virarii cu o prera( semnat de Arcadie Suceeanu.
J999 I se decerneaz Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldoa pentru cea mai bun carte de poeme a anului
vtvtarea virarii. Academia de Stiin(e din Republica Moldoa,
pentru merite deosebite in arta scrisului i in cea a ecranului
documentar, ii acord inaltul titlu onoriric de academician.
Realizeaz lungmentrajul documentar ov Creava. n editura
Cartea Moldoei ii apare olumul Rverea aiv vefiivta, selec(ie
i prera( de Ion Ciocanu. Ldi(ia este inzestrat cu o ampl
selec(ie de rererin(e critice.
2000 Academia Interna(ional de drept economic ii acord titlul
de Doctor Honoris Causa. Pentru marea contribu(ie la
propagarea operei eminesciene Guernul Romaniei il
decoreaz cu medalia Mihai Lminescu.
etoi.et
1oate-s un rel de-a zice despre noi: piatra de neam i
lemnul incrustat, graiul acesta mult trudind pe deal cu
plugul in balade aromind, toate au chipul Plaiului-printe:
rirul de aer scump pe amintiri, rloarea de soc czut ca-n
ecie pe satul de strbuni de sub pmant.
1oate-s cuibare srinte, de-n(eles eghea i rodul
eacului de-acas, stalpii acetia care (in din pr(i bolta i
rruntea rra(ilor de (ar...
Mielu-i jertrit pornirilor de zori, soarelui i antului
din ra(, graul din pod se ars prin pere(i i (ine-a pace
lumii i-a rr(ie.
1oate-s citire sacr i cazanii: ramul cu prunci,
recioarele Marii i biolii inrlcra(i cu lapte, i steaua
lstrind deasupra lor. 1oate-s un rel de-a spune despre
noi: rocul pe culmi i canepa nuntind, ia de glezn-
ncolcit strans i mierla nebunit de uimire.
1oate-s pe nou i-s patrie cantand: ro(ile dulci i
drumul pe msur, plopii inal(i, da(i mirilor in chip, i trestia
- mireselor in umblet...
1oate-s pe nou
Si-s patrie cantand,
1oate au chipul Plaiului-printe,
1oate-s citire sacr i cazanii,
1oate-s un rel de-a zice despre noi!
ANA1OL CODRU

Pa.area rive
Cerul nostru: ce albastru, ce nou!
n cuprinsul lui
lreamt soarele
Ca glbenuul in ou.
Din nemrginirea lui
Pasrea ine.
Atatea aripi de jur-imprejur,
C pare zduhul ingroat de lumin.
Po(i lua cu ulciorul din cer
Lacrima ciocarliei mult srant.
n cumpna numelui meu o s-auzi
Steaua polar a IONULUI (rii cum cant!
Cvv ar fi
Lu nscocesc aceast stea de departe! -
La inc nu e, ins strlucirea ei
L un aans pentru rspltirea
Voastr cu ochiul.
Lu o inr(iez mai intai optimismului,
Care ne bantuie pe riecare!
Si cum omul este pretutindeni,
Steaua e rptura gandirii acestuia,
Cum ar ri c este: Ion-a-lui-Ion-a-lui-Ion-a-lui-Ion-al
Inrinitului...
PIA1RA DL CI1IRL

Aceast stea o pute(i edea numai cu gura,

O pute(i auzi numai cu lacrima.
Lu de-abia nscocesc aceast stea.
Dei ideea c este
L maica micu(ei mele c a rost
nc locul rremtat in necuprins al numelui meu
Din partea I o n i l o r...
Ce iarba vatta!
Ce iarb inalt! S n-o mai tia(i,
S-o trecem cu luntrea, s-ajungem la Mare,
Ce iarb inalt: au rost ingropa(i
Strbunii notri cu brbile-arar.
Ce iarb, ce hold, ce rai necuprins,
Ce rreamt, ce coase se-aud mai aproape.
Ce rou rierbinte: strbunii au plans
La ceasul cand rost-au de ii s se-ngroape.
Pe culmi,
La cetate,
|epoase-n ambi(ia lor, suerane,
Cresc ierbile, brbile daco-romane!...
ANA1OL CODRU

acriva
1mduire scump pe Moldoa
L-aceast lacrim a mea i de la sine.
L-atat de pur, c se aude roua,
L-atat de sincer, c mai s cred
nu-mi ine...

Nu m pot ignora,
Cci nu m pot arunca din mine:
Sunt prezen(a unui rapt real,
Care conrirm doada
Unei pregnante posibilit(i
C sunt necesar.
n cel mai ru caz,
Lu sunt dansul meu propriu...
Doar evtrv fatvt...
Doar pentru raptul c exist acum,
Doar pentru raptul c m bucur inc
De rloarea teiului,
Care muncete mult
La-ntemeierea soarelui, acas,
Sau la cuantul care o-nrioar
Si-o race pasre
Si os de amintire, -
PIA1RA DL CI1IRL
!
Lu port aceste cearcne, prieteni, -
Ca o candoare-a macilor de zori,
S pot nimba cu ganduri rruntea oastr
n acest eac asprit,
Dat nou-n seam, s nu-l murim,
S-i (inem pururi treji
Alctuirea dreapt in balan(,
Doar pentru graul c ni-i de eroi,
Zantat de gloan(e, mult, pentru oricine,
Ca plumbul greu, in rnile deschise,
n care po(i planta un trandarir
ntru ecia noastr, s lumine
Jur-imprejurul Patriei eghind -
Lu numele i-l scriu pe steag, prieteni,
Pe aripi inc,
Pe rantani,
Pe mun(i,
Pe tot ce-i semn c-am izbandit in timp
Puriricarea-n surlet i idee.
Doar pentru c ne-nduioeaz
n lacrimi ciocarlii,
n palme - pluguri,
(rana-n grai
Si pasrea in umeri -
Lu pot numi aceste patimi |ARA,
GURA DL CAR1L,
nrlorind cu imne
Piatra cea srant a-ntemeierii noastre!
Doar pentru raptul c-nrlorete teiul,
Doar pentru raptul c exist acum.
ANA1OL CODRU
"
^evaiertata eitare
.otiei
O, ce lung drum a mai stat intre noi
Cu riul acesta la mijloc chemat.
1u - intr-un is al prin(ilor mei,
Lu - intr-o lacrim de-alor ti, la arat.
Poate-nrloreai intr-o canep-a noastr,
1orcandu-mi cma de nunt-n rscruci,
Cand eu, alungat dintr-un an mai dereme,
|ineam s te strig din ecie atunci
Ci riul, asemeni limbii de clopot,
Si timpul, i spa(iu-l sunase pe und
La mijloc chemandu-ne i parc mustrandu-ne
Acea ezitare ce-a rost s-l ascund.
...Prin(ii se daser-n araceri cu lutul...
Ci noi, sincopa(i intr-o clip a lor,
Chemm ca-ntr-o scoic racerea lumii
Strigand-o mereu din reciori in reciori...
rvvoa.a vvvta
Cai aprigi rug pe codri. Pe coame - timp clare,
Cand inul urc-n toamn ca-n jil(ul lui un domn,
nseninand zduhul cu rlcri de ranrar
Pe nun(i pllinde din tatal meu, Ion.
Din maica mea, Lisandra, din rrate-meu, Ilie,
Din rul meu, Costache, din sora mea, Agata,
PIA1RA DL CI1IRL
#
Strigandu-se din brazde, rurandu-se din ie,
Unul pind in altul, s nu se mai despart:
n cuibul lor de lume s nleasc tandru
Un riu al lor, Ilie, i el c-un riu, Costache,
Ce are-o riic, -Agata, i ea - una, Lisandra, -
1o(i alunga(i de-acas, in nunta lor s treac.
Nepo(ii s dea ghes, cum legea st s rie:
Agata i Costache, Lisandra i Ion,
Si ei, la randul lor, pe-un strnepot, Ilie,
Ce st s rug-acuma, pandind rrumos din somn.
vv ro.tit ta ra.aritvt .oaretvi
Ca lacrima psrii sante,
Ca pe surletul pruncilor roua,
Cu gura uor pe cuinte:
M o l d o a! -
Nume duios, inc mult adunat dintr-un capriciu-al
orbei i-al (ranei pe rruntea unui bour in brazd rsturnat,
ca o grmad scump de lumin!
Moldo,
gur de ciobni(, miere de-ndulcit clopotul de piatr,
steaua-n cimitire, surletul Ionului in eacuri rzrtit i
rremtat pe-un deal de nemurire,
unde ne crete chipul din (ran-n sus i plugu-mprospteaz
neamu-n bttur,
Moldo,
izodire dreapt, rr-apus, rloare care arde la strbuni pe
ANA1OL CODRU
$
gur, leagnul prunciei mele-n rsrit, mir de-ntemeiere,
cuib de cur(ie, canepa precist locul aromind, unde piep(ii
maici izorsc ecie, murmurul de ziu al lacrimii dintai,
brazdelor i mie rir de semincioar, glas care-nsenin ou-n
ciocarlii, ceara in albin, pruncul in recioar.
Azi, cand ne adast pan-n sub(iori gandurile bune,
cum e holda ierbii,
azi, cand miezul painii e albit de zor,
azi, cand dezrobit-i roua din rantani i pe stri nu-s lacrimi,
ci tmduire,
azi, cand codrii urc drep(i din rdcini i aceeai, dreapt,
in stejari ni-i rirea - rlutur-mi pe steaguri rruntea, c
triesc
ziua implinirii, ctitorind din piatr graiului acesta srant,
romanesc,
clopot de ecie,
ia( rr moarte!
\iacea.ta ataiea vrii...
Lxist-un rel de a trata
Particular la modul sincer:
De ce-i mai mare lacrima,
Decat adancul care-o plange
De ce cuintele-s idei
Si (in rzboaiele in gur,
Sau rericesc rr msur
n lupta noastr un temei
Ce-i painea, inc nunta ce-i,
PIA1RA DL CI1IRL
%
Si moartea ce-i, ce e rantana,
Ce-i pasrea, ce-i stei i tei,
Aripa ce-i i ce e mana
Ce-i laptele i aceti miei,
Roata aceasta, imprejurul,
Si-aceast galaxie-a gurii
Pe intrebarea noastr, ce-i!
Drob ae tara
Norii-n Ardeal sunt bocet i-ndurare,
Si-s oasele tocate-n surerin(i,
Si-s ocnele ce strig din prin(i,
Care cu lacrimi indulcit-au sarea
Cea care nu se inde pe argin(i,
Cea care e mai scump decat pare
C-ar ri c este sarea-n alt (ar
Mai ca a noastr - din ghe(ari rierbin(i,
Care din noi s-au rupt i-au rcut marea
Cu alul i cu-adancul rzrtit.
Ardealul ne e plansul inrinit,
n solni(e s-l aib riecare
Roman, care de sare e albit
S-i poarte-n oase drobul lui de (ar.
ANA1OL CODRU
&
^vvta v .raeat
O nunt, alta, cred c nu se poate,
Nu-i nunt in Ardeal, dac-i a doua,
Cum nu-i nici lacrima, ca prima, mai ca roua
Pe iarba necosit niciodat.
Chiar dac-o ri-n Ardeal, c-ntruna plou,
Chiar dac toamna e de nuni bogat,
Nu poate nunta ri din nou jucat.
Cand se repet - nu mai este nou.
Si e pcat s rie repetat,
S-i rac-Ardealul nunta aneoie,
Dintr-un capriciu, c le-ar sta in oie
Celor rugi(i din nunta ceealalt.
Nunta-i Ardealul care nu se mut
Din nunta lui dintai in alt nunt.
1orovet
Pe cinste
Si pe onoare
Sunt culorile astea
Ale zicerii noastre cu rlori.
Un necuprins de rreamt in doi peri
L acest Vorone(
PIA1RA DL CI1IRL
'
nmuiat in acuarelele cerului
De un neinchipuit albastru al ochilor
Maicii Domnului de peste tot.
Adieri de molebnii,
Liba(ii de agheasm
L aceast mereu aducere-aminte,
Aceast rugciune inl(at
Pe lacrimi...
Drao.te
Pasre
Care
i
Are
Cuibul
n
Vzduh
Si legnat
De respira(ia
Pruncilor
La
Ora
Laptelui...
ANA1OL CODRU

^vvta
,Concept i metaror,
O, nun(ile noastre la apele Nistrului,
nc roarte la apele Nistrului,
nc pe grindul de piatr, ca nite pietre de moar rotind,
La rersatul clopotelor de pmant ars
Si inc surlate cu piatr -
Pan-n lucereri acestea uind,
Pan-n ecii acestea estind
1recerea noastr, prin nun(i, in nemoarte.
O, armsari aromind cu iarb de plaur!
Oho! rierbantand ploi, nebunind ape!
O, rlori intrate sua in hamuri de aur,
1rgand carul Soarelui de prunci mai aproape.
O, dealuri pe care se rumenesc ro(ile painii de-o ar!
O, punii inului, srind peste cas!
O, conaule mire!
O, coni( mireas!
O, canepa noastr de neam i recioar,
Drgostit in bulhace de zodii bl(ate
Pentru rlamura casei, crand peste-amurguri
Ora jertririi mereu repetat,
Cu pas apsat clcand de pe-o nunt pe alta,
De parc-ai clca pe-o orrand de struguri.
- La rrumoi ani, scumpi prin(i-impra(i.
Semna(i grau, roata morii s numere anii de-a randul
- Mul(umim dumneaoastr, gospodari-musariri cu arcul pe bra(,
Rugmu-ne, de prinde(i cu noi in dan(, s-nartim cu
piciorul pmantul.
PIA1RA DL CI1IRL

Apa-n rantani e ca pasrea rece i mult ludat,

Si plugurile toate-s de streaina casei legate, indulcind cpriorul,
Si duhurile toamnei in legtori de sulrin pe deal, cu
antul grmad,
Ci nou ne-a mai rmas de pus cerul pe cas i un turn la o hor.
Si cum i-s caii de alergare lihni(i,
Lega(i-i de oapta ozului mai ctre rereastr,
Iar nou cu drag inim ne gri(i:
Ce dor -au starnit paii acum ctre cur(ile noastre
- Noi, cinstit i bucuroas gazd,
Din porunca ce ne-a dat-o-mpratu,
Am cotrobit grmad de es i de brazd
ntru anarea
Cprioarei cea cuconi(
Cu iarba la cornioare
Proaspt inrlorit,
Cu lumini(a ochilor,
Ca de boghi(,
Dar scpatu-ne-a din prieal i a zbughit-o
n turri mandrior i peste grauor de pdure,
De i-au rmas in pereche pe lun cele, cu (acneli, copite dou.
Si unde se imboldise sgeata arcului din repezitur,
Plliete zduhul cu roc i cu rou
Si ne-arat cerul semne-ntr-acoace
Cu presupunere ctre casele in care arde-o rclie,
Si-i chip chiar acum cu noroc s ne racem,
Dac bunoin(a dumneaoastr n-o s-ntarzie
- Noi primim orba dumneaoastr cu rir i dreas cu
bune-n(elesuri,
Si zicem c tocmai in cur(ile noastre a(i prins norocul cu mana.
ANA1OL CODRU

Aa c portim bucuroi s ne trece(i pragul i de mult

rugare s nu pese,
C noi suntem ca izorul i ca rantana.
Si cum ni-i copila ca rloarea cea de rsrit
Ctre soarele cel a doi prin(i, inc luminand cu ra(a,
Noi am imbrcat-o in zilele cele noi i srinte ca diminea(a,
Cu reciorul cel mandru i drag s se mrite.
Aa c, dac a zbarnait sgeata i i s-a artat norocul cu
steaua in rrunte,
L chip s legm cher de inoial i s zidim nunta.
2
ntai e nunta. Boala tuturor,
De care molipsi(i suntem cu to(ii.
Si-i o rscoal nunta. Sar nepo(ii,
Zarlindu-ne din tron, tronand reciori.
Dac arm, noi iar intrm in nun(i.
De coarne dac (inem, suntem miri.
Si riii notri-s miri. S nu te miri
C sunt miresele nscute pentru mun(i.
1o(i au o hor a nun(ii la picior,
S-i dn(uiasc soarta pe orbit,
Cand riii lor le trec de sub(iori.
Si se horete mult i peste hori,
Peste o nunt mai neobosit,
S nu murim de nesrarite ori.
PIA1RA DL CI1IRL
!
1e,vica rele
Clduri egetale zduhul descarc
Pe rloarea copiilor care impung
Cu rruntea trana i (ip, de parc
De insui adancul prin(ilor rug.
Prin(ii stau drep(i intre soare i ploi
Cu bra(ul pe ganduri i ochii-n idei.
Prin(ii sunt una cu ei, i-amandoi,
Anun( a dou negare-ntre ei.
Si totu-i un rai de dureri peste remi,
Si totu-i un zbucium de-a ri i-a nu ri
De peste ecii, ora lumii dintai,
Pe care-o reruzi, o aprobi i o temi...
Movevt balic
Gonesc din ceruri rocuri, plecandu-m mereu,
Cu cer rsat pe barb i cni de lut pe gur,
De umeri, cand mi-atarn un in, i-apas greu
n osul rrun(ii butii i mi le d de-a dura.
O, toamn pus-n arbori, pe beciuri - de-a clare,
Cu strugurii pe garduri, plesnind in pulpa lor
Sangele iei, aprig, inript in cingtoare,
lrumos cldit in baz, inalt pan-n reciori -
ANA1OL CODRU
"
Lu d in inuri lucrul cel mai cinstit pe lume,
De gand pahare pline cand se ciocnesc cu rruntea,
Ca dou galaxii, ce-n nesrarit i-nrrunt
Stpanii-ncorona(i cu i( i cu nume -
Moldoeni...
ri.or v toavva
Vin dornic, autonom i rante,
Neimblanzit, dansand pe ruguri,
Cu trupul izgonit din struguri
n retele nemritate.
Ulicioarele-au ieit din min(i,
Oh, porta le-a-ntrecut msura,
Cci srutandu-m pe gur
M-au rost rurat pan-n prin(i,
Unde mai dincolo de stele,
Prin(ii tineri la-nceput
i ung recioarele cu lut
Si-l ard cu-o patim din ele,
Ca eu s riu, cel mai intai
S beau i s-mblanzesc pcatul,
S (ipe gandul meu, inaltul,
Pan-n ursita din copii...
PIA1RA DL CI1IRL
#
Pive
Ne car painea in spinare
n ia(a noastr rr moarte,
Muncita paine de la (ar,
Pus-n genunchi i roarte-amar,
Si roarte dulce, neagr roarte,
Si roarte alb, alb tare -
La, strop de lacrimi i sudoare,
Si tat ea, care nu iart,
La, mama noastr ierttoare.
2
1ot ce motenesc prin(ii mei ca art
L marea lor dragoste pentru brazd i spic,
nript in ei ca o stanc de piatr,
Care nu se poate urni cu nimic.
Cum torpileaz ei legile aspre-ale pmantului,
Scriind cu rruntea mereu c or ri
Alturi de noi, i noi - tot alturi
De riii notri, alturi de rii!
Painea lor srant, pmantul lor mare
Cu osia-n bra(ele lor arundat,
Mereu in micare, mereu dup soare,
Mereu adunat.
...Cine muc din paine cu ur -
Painea e neagr in cerul gurii...
3
...Painea e casa care alearg mereu dup noi...
ANA1OL CODRU
$
Maica ae tai
1oate le tie chipul ei cel drag: cum incol(ete mielul
dup stan, cum trece steaua-n asrin(it pe deal, i cat cear-i
dete o albin. Copacii inrloresc de harul ei, i-un plug o
lumineaz in ograd. Cu luna la rereastr, dac-o ezi, (i-i
parguit gura cu balad.
Unii o strig dinspre rsrit, al(ii cu orba in la miez
de noapte. Jumtate in pmant, dac munceti, n-ai chip s
le rspunzi la to(i odat.
Nu-i tie irul anilor in trup: cu grija eacului ea zilele-
i msoar. Duminica - e poarta ei cu rlori deschis-n
uniers i-n deprtare.
Cand ii e dor de noi, de cei pleca(i, pan in largul
cerului se duce cu-o rclie. liii o cred c-i steaua rtcind
i-i dau un nume pmantesc: MARIA.
1otu-i riresc la ea i-i de crezut: eciile o tiu i-o (in
aproape, ca o rantan izorand mereu cu lacrimile noastre
sub pleoape...
Maica, ev av fo.t vai tvar...
Lumea asta-i de poeti.
1e czneti, le potrieti...
Maic,-a rea s-ntinereti.
Mi-a-nsurit un stalp la cas,
Ora-n ornice e roas...
Maic, 1u ai rost mireas
PIA1RA DL CI1IRL
%
Sub cmaa mea beteal
Poart-un deal, i e de sare...
Maic, n-ai umblat la coal
Ce sunt merii inrlori(i -
Doi copii sau doi prin(i,
Amandoi incrun(i(i
Parc-a rost mai joi, mai ineri:
Vreme trece, reme ine,
Maic, eu am rost mai tanr
Moae.tie
Mama-i acoper numele cu o man,
De parc i-i team c-o cheam Domnica,
Nume spat in adanc, ca rantana
n stratul de piatr de (ar oinic.
1ulpanu-i negru. De mult ce ne-ateapt,
I-a umbrit i catea orbe-ale ei,
Ce par nite achii de-armi pe cetate,
Din clopote grele, adormite pe i.
La marginea ei, de enim, de se-ntampl,
Atrii sanger i timpii in jur.
Ce-adancuri egheaz in noi roarte simplu
Calmul ei de rurtuni i pduri!
ANA1OL CODRU
&
Numai c-un lucru i-i team s-l spun:
Numele ei de domni( - Domnica,
Pe care srioas-ntr-o man-l adun
Si-ascult departe reciori cum il strig -
MA-MA!..
.vaMaria
n ia(a noastr
Nime n-a arlat
Nume mai drag, rostit ca-n rugciune,
Nici clopotul mai dulce n-a sunat
La chinurile racerii strbune.
Nici mieii n-au jucat sub steaua lor
Mai inrlori(i, srind peste ospe(e
ntru jertrire dreapt - tuturor,
La ceasul cast al ierbilor iube(e.
Nici pomii nu s-au copt mai inadins,
Nici pragul n-a dat ramul cel cu miere
Zidirii tale sub un cer incins
De imne i de srant-ntemeiere.
|ie (i-i pasre cuantul meu dintai,
Zbor de prin(i i steagul te-nroar,
n mirtul lui de purpur,-n trii,
Aripa ta s rreamte pe (ar.
PIA1RA DL CI1IRL
'
Ana-Maria, lemnior srin(it
De nume drag cu lacrimi la citire,
De clopote cu miere in potire,
De ers abia nscut, abia citit...
Gura pe rrunte (i-a lsat cuant -
O stea care lumin-innemuind...
eciori
Votez la ast or mari liniti imprejur, -
L clipa cea mai srant a luptelor din mine.
Mi-s baricade anii i metereze - raptele,
Purtand pe steag destinul acestei (ri inalte
Si-al ridului pe rrunte, i-al randului in carte -
L ora-n care-mi nate iubita mea reciorii...
...S-aud numai in teatre cum bat, pe band, tunuri,
n cinematograre mai sanger ecrane,
Si-n ziare paraute ronesc i lin se cern
Din ceruri marmuri albe pe to(i reciorii lumii,
Opri(i la arsta aspr, sridand cu rruntea neguri,
Si-n care timpu-a pus doar clopote de lacrimi.
Scula(i, oi, mor(i, oi, case arse, pluguri,
Voi, teleroane-a lumii, sri(i din rurci pe zare,
Pi(i din cr(i, da(i zoan, suna(i mobilizarea,
Voi, scrumui(i ai soartei, renate(i, inc-o dat! -
n numele acestor reciori ai mei, ce-n ziu
Au srutat pmantul i soarele, c-un (ipt
Cu drept de lupt dreapt i supraie(uire
ANA1OL CODRU
!
n numele acelor ce n-au rost s se nasc...
...Li in cu datoria, a oastr, cea de eacuri,
S oblojeasc-n timpuri atatea rni i lacrimi,
Si atatea (rmuri negre - s incol(easc muguri,
Si-atatea por(i i praguri s-mbr(ieze riii,
Si-atatea drumuri, toate! s reintoarc-n (ar
Hori rrante-n boi de schije i uierat de gloan(e...
Lu zidesc tot eacuri, incrun(indu-mi pleata
La srbtoarea oastr, cand mi-am arat prin(ii...
...leciori ai mei din leagn, scula(i! - e roc in lume!
Sri(i de pe ulcele, ca de pe tronuri sparte,
Din scutece da(i buzna i rulgera(i in lapte
Gingia oastr moale i-ncins ca hurmuzul
Sangelui pe steaguri din naterile toate.
Voi sprijini(i pe soarta PAMAN1ULUI i-a LUMII,
De poala (rii oastre (ine(i s nu cade(i -
Parjolul sun arme,
Si moartea ars rumul
Pe cantecul de leagn...
...Iubita mea, m iart, i rruntea dumitale,
La ceasul tu de lapte, cand mi-am strigat reciorii,
Nimba(i cu mirt de pace, din clipa lor, intaia,
Cu negurile lumii s lupte i s cad
n numele acelor ce-or ri ca s se nasc.
Li, riii mei! -
Li - destina(i nu mor(ii,
Ci contra mor(ii insi, prin lupt s triasc.
PIA1RA DL CI1IRL
!
vrori
Cand -au alungat prin(ii din cas, la miri,
Lu, probabil, eram in drum ctre oi, ca s umplu
Un gol in destinul ostru de rete,
Lgal impr(indu- numele meu,
S-l ae(i ca pe-o lacrim, ce-o s curme
Durerea ruperii oastre de cas.
Din to(i ca(i nscutu-ne-am, eu unul, brbat,
Puteam s resping hotrarea prin(ilor,
Pe eci declarandu-i strini i-n arara
Oricrei rudenii, din care strig
Mereu peste zidul so(ilor otri.
Dar nu era chip. Prin(ii. Or, datin!
ncrustat in stalpii din cas cat lumea,
Si-n lacrima lor ingropat sub gene -
La ora rixat s alunge
La mirii otri, gti(i s-i zideasc
Poruncile toate pe umerii otri...
V-a(i dus cu broboada-nnodat sub barb.
Unde -a(i dus - nicicand s -ntoarce(i,
S tiu cum cheam, s tiu cine sunte(i,
Surori ale mele, oi, lacrimi amare
Sub geana prin(ilor mei ingropate -
Nime durerea lor s n-o tie...
Voi nici seama -a(i dat c se poate
Mai altrel de cum se-ntocmise de datin... -
A(i dat cu sineal braiele casei
Si-a(i pus lang rlori zugrite i-un nume,
Oricum, s par c ae(i i-un rrate
Care mustr i care egheaz
ANA1OL CODRU
!
Cum duce(i pe umeri poruncile so(ilor...
Pmantul a rost s se-ndure de oi,
Umplandu- poala cu orbe i rete,
Care ateapt la randu-le ora
Cand le e(i spune s plece in lume,
La so(ii lor incrunta(i de porunc.
Ci eu, ce-am aut mai bun i de pre(, -
C-am pus durerile oastre-ntr-o nunt
Si numele ostru l-am pus mai aproape
De-acel al miresei, portit din ograd,
Strigandu-l pe-al meu ca o porunc,
Pe umrul ei zidindu-l mereu.
Mai mult cu nimic n-am rost s -ajut,
Decat s pstrez peste lacrima oastr
Numele ostru, de so(i alungat, -
La marginea oastr rr de nume...
v. e cervri, ierbite...
lulguiri de lasere,
nrlorete mazrea,
Am orbit cu-o pasre.
Sus pe ceruri, ierbile,
Dn(uiesc, superbele.
Vorbesc cu proerbele.
Multe, simetriile,
Scurtm eniciile,
Venice-s Mariile...
PIA1RA DL CI1IRL
!!
De ovi, ae Marii
nrlorire de crengi
Si ca roua dintai
Sunt aceste (rnci
De Marii...
Nal(i cat turnul de ani
Si in graiul lor domni
Sunt aceti (rani
De Ioni...
Cu ecia pe rrun(i,
Cu ecia pe eci
O nuntire de mun(i, -
De (rani,
De (rnci.
.ce.tai ovvt vo.trv cet ov
Scump este omul |rii semnand
Inima lui, prinosul lui pe lume -
Pleac din zori i pan in amurg
Nime nu-l supr i nu-l mai ceart nime.
Brazda-i de piatr de la inceput
Si antul e potrinic i-i din ra(,
Si astru-l arde din tria lui,
Si-o secet de chip i se aga(.
Ochi strinat e cerul pe ogor
ANA1OL CODRU
!"
Si-i priegheaz cazna-n artur,
Vzduhu-i copt i rluturat pe zri,
i parguie pan` i cuantu-n gur,
Si psrile-l trec pe curmezi,
Si grindina ii pistruiete-aleanul,
Ci el, in gandul lui mai cat un deal,
Se reazem de toamn cu tot neamul.
Si in lumina molcom de nop(i
Pan-n butuc lucearrul se-nmoaie
Cu lutul rrmantand in eac asprit
Painea de plai cu bubuit de ploaie.
Grij e tot, i cate-s imprejur
De munca lui se (in i se innoad:
Spinu-i hrnit din mana lui cu sa(
Si helgea se inghesuie la nad.
Si-l race uniersul omul lui
Si tot ce-i greu - i-arunc in spinare -
lrunza ce cade la hotar de ani,
Si-amurgurile cate se rup din stare.
Calc pe racl de strbuni, starnind
La captul cellalt rloare i prunc,
1oate se-ncheag din ecia lui
Si se innemuiesc dup porunc.
Si pan` la urm i se race steag
Cmaa lui scor(oas - pe tot chipul,
Si umerii il dor i se desrac
Pe-alture, zacnind, ca dou-aripe...
Acesta-i Omul nostru cel ION
Intrat pan` la isto in ast reme,
Nu-l po(i lega de somn i alinri,
PIA1RA DL CI1IRL
!#
De-o nepsare i de alte semne.
Cand moare bucuros pe dealul lui
Pus intr-un co cu bobu-n artur,
Vine o stea cu busuioc pe maini
Si ii srut ecii de pe gur.
1oi
Iat, mi Gheorghe i mi Ion,
C a(i ieit pe deal, s ara(i timpul.
Sateli(ii roiesc pe la tample,
Ci ou nici c pas, nici c ine
S ridica(i ochii tciunoi din (ran.
Arunca(i din man orele, zilele toate
Pan la nesrariturile celea uitate,
Si nici team nu e de nimic in lume,
ntoarce(i capul, doar numai cand strig pe nume.
Cci se (ine numele acesta de oi, ca un clopot albastru,
Curs pan-n strbuni, din (ranele oastre.
Nu mai e chip s -ntoarne-ndrt nici hul, nici moartea.
Dintr-acolo, unde astzi duce(i arand mai departe,
V-a(i aruncat cumele intr-un corn din Constela(ia 1aurului
Si bondi(a doinoas in alt capt - pe umrul Carului.
Si merge(i in arrul degetelor cu ciocarliile-n pr,
Semnand in stanga i-n dreapta bob de ader.
Ci mie imi pare c din opintirile oastre spinrile
Au zugrit curcubeie pe grebnul cerului -
Mereu rr capt, mereu ca o secere,
Gata oricand s secere.
ANA1OL CODRU
!$
Dar oi nu mai crede(i in zodii, in snoae i semne.
Sti(i drumul aratului, culesului i indemnului,
De a (ine unul de altul ca nite plugari,
Semnand cu o man zilele acestea de datine mari.
Cand d-n copt graul i bobul se zarle din hum,
l urca(i la ureche, ascultand toate tirile lumii,
Dac nu man cinea roc ctre oi, s ard
Anii grmad, anii grmad, anii grmad...
Si duce(i mai departe, priind peste zri,
Dac in reciorii din urm pe pluguri clri,
Cu tot neamul lor de copii, cu neestele,
Cci pmantul i-aratul i-i este-poeste,
Vuind cum e sangele-n patima oastr.
Si-n numele ostru ce sun-n albastru...
Rva
Har(agul meu i soarta mea sunt una
Cu por(ile, cu pragul, cu rrontonul,
Si drept zlog mi-au poruncit strbunii
S port in pielea asta tot IONUL -
Acel col(os i lumii - incruntatul,
Risipitor de inim albastr.
,lac dragoste cu-o ie. Sunt i-n ceart
C-un deal rodind contra iubirii noastre.,
Dar parc m-ndulcesc din cate am
Si puse-alturea de orba mea de-acas,
Sunt mai ca mierea, drese cu balzam,
Neretezate inc nici de-o coas...
PIA1RA DL CI1IRL
!%
Si-i roarte bine dac e aa,
Dac au oamenii o bucurie mare,
Dac, la dragostea ce-o au, ar mai aea
Asemeni mie catea odoare.
Parc e ru s por(i atata spor
De griji i socoteli, dac te clatini,
Dac incapi pe gura tuturor,
C ai o cas doldora de patimi...

Plugul e ca Pasrea,
Ar doar cu aripa.
Cu aripa Plugului
Ar omu-n Via(a lui.
Ar, parc ar zbura
Dincolo de moartea sa,
Dincolo i peste lire
Unde totu-i rstignire...
vvvt ve.ei
De roame s nu ti(i. Pe sturate
Aceast ia( s miluiasc.
O paine alb s chinuiasc,
O paine neagr s poarte-n spate.
ANA1OL CODRU
!&
Un plug s taie brazda pe din dou:
Cat (ie - tot atata parte lumii.
La mas s cheme cu un nume,
Si bunul mesei s se cheme VOUA.
De ce a, face ev...
De ce a race eu s-aez ca-ntr-o uitare
Aceste ierbi inalte cu iepurii de man,
Sau rruntea stui cal pe deal ca o rantan,
Din care se adap din rug deprtarea!
Ce daruri srinte - toate le-a race patrimonii
Acestor mari balade de mame pe sub stele,
Cu aceste piramide de snopi in care ele
Si-au ingropat brba(ii, s doarm, raraonii.
De ce s bat arama oroaei in scdere
De cat cum au rost scris-o cu rruntea lor strbunii,
1opind ocale-n roc i-n clopote s sune
Laptele maici noastre - temei i iniere.
De ce s-mi stampr gandul i ochii s ascund
Aceast rr seamn column de lumin
Si-aceste zile albe, enite la rantan,
S-i eniceasc inul catrin(elor de nunt
O, de-o s-aez aceast comoar-ntr-o uitare,
S nu-mi mai scrie mana, s nu mai pot cantare...
PIA1RA DL CI1IRL
!'

Arde parc-n lumanri
Graul amijind pe ale
nc-n tihna dumisale
Ca o aur pe stri.
Si cum lanul e adanc
Si deasupra ceru-o arc,
Am s-l trec in zori cu barca
Ctre golrul de parang.
Vai ce lan! Dac-l coseti,
Prundu-i miun cu peti...
|v arvv .evtoarva vaoi
Sub cerul splcit de ploi,
Psalmodiind prin timp, greoi,
Vegheat de carele cu boi,
Un drum se-ntoarn inapoi.
Oare s-l sperie asralt
Si stalpii tia de bazalt,
Viteza asta, acest salt,
Si-aceast patim de-nalt
ANA1OL CODRU
"
Oare s-l sperie lumini,
Aceast bolt de rantani,
Aceste nun(i, i-aceste paini,
Si nou, mai nou, acest destin
.tb, vvtt atb
O, canepa care a rost s-mbrace
n marmur ronind to(i sracii
Acestui plai! -
Brba(ii lui
Preau o (ar de statui.
Si printre ei, cu pas agale,
Cu stat de srinte catedrale,
Ale noastre mame i surori
Nemuritoare-n albul lor.
De ce-a gsi acum s tac
Aceast canep de eac
Pe un strbun, ca pe-un catarg,
Albind rurtunile in larg
Pan` la origini ingropat
n toat canepa din sat,
Lu am tunat i-am blestemat
Un alb mai negru ca un iad.
PIA1RA DL CI1IRL
"
C-n traiul nostru cel cnit
Atatea lacrimi s-au urzit,
Si ca un steag s-a rzrtit
Cmaa mea de om trudit!
O, bol(i de panz, ca un cort -
Pe osul nostru, tort in tort,
Din rednicie mandrul port,
Ca pe-un blestem prin eac s-l port...
Mvevt ae ta 1rifave,ti
Albastru tragic din icoane -
Mucenicie de Ioane,
Si-aceste clopote,
De-atunci,
mi par Ioni uind pe cruci
nartoind in alirii
Genunchii notri, cei dintai -
Pe ruguri: parc ii rzbun
Genunchii al(i genunchi strbuni.
Iau roc cmile de in
Pe hori jucate-n (intirim
Peste prin(i - ca(i s-au zidit!
n horele de sub pmant,
Si horele
Cet(i le sant!
ANA1OL CODRU
"
Si dac-n jocul lor s-au prins,
C n-au czut,
C-au mai inins,
Si-au mai czut,
Lang prin(i,
Dar parc mai nebirui(i.
De-aceea poate nu murim
Si ard cmile de in
Pe noi, horind in (intirim,
Peste strbuni -
Ca(i s-au zidit!
n horele de sub pmant,
Cci horele cet(i ne sant!
Auzi
Se crap ramele: din nimb
Lrup cu rrun(ile noi timpi
De noi Ioni, strluminand
Ioana plaiului meu srant!...
Cotiva
...llorile dalbe aa ca-n tot anul
La por(ile noastre cu cheile-n salbe,
Si pluguri bl(ate cu iscolu-n coarne
Pe brazdele albe, ca rlorile dalbe.
Oh, rorile dalbe, ca promoroaca,
De parc a nins cu iepuri pe-arar,
PIA1RA DL CI1IRL
"!
Si noi asmu(m dup ei intr-o doar
Zicere mandr cu daruri.
llorile dalbe, c-aa ni-i urarea
La riece timp, la riece gazd.
Ninge din susuri cu pietre de moar
Sub riece plug, pe riece brazd,
Ca painea de neam s rie aleas,
Duioas i mult.
llorile dalbe... pe riece cas
Se joac o nunt.
C-s rlorile dalbe. Si iat se-arat
O alt rereastr de cata reme,
Si, de mult ce -am spus noi colindul acesta,
Ard pe zduhuri cuinte de cremene.
O, rlorile dalbe, aa ca-n tot anul
La por(ile noastre cu cheile-n salbe
Si biolii albi cu iscolu-n coarne -
Pe brazdele albe, ca rlorile dalbe.
Ciocrtii
n lan, cand pasrea se coace-o ar
Si sare din cantare ca din ou,
Aud btand din picurii de rou,
Cu ciocul, ciocarlii, s ias-arar.
Lumin, soare, ra(a noastr, dar,
Naterea lor cantand este Moldoa!...
ANA1OL CODRU
""
v oclii vei - o avivtire...
Duios de-amar se ede-n ochiul nostru
O nostalgie erde de secar,
Si-n care lupii-ncrun(esc la lun
Cu cainii sub(ioar, din reo stan,
Cand pan` la brau ciobanii dorm in cume,
lumand prin maneci rlorile de leandru.
Dac e chip s mai zrim cea -
L-o cas care doarme in copac
Cu ulpile pe-acoperi, bor(oase,
Si date jos cu cangea-ntr-un cojoc
Al unui paznic care-i pune-n deget
Poreclele, inenicindu-i satul.
Dac se-ntampl-n ochi cea s rie -
L o rantan - amar i adanc
Din lacrima strbunului meu 1oader,
Care-a rcut i-un drum, pe care astzi,
Urca(i in autobuze, in prin(ii
S cante-n targuri rlori de ia( lung,
Sau ca s-i ad ginerii prin coale,
Sup(i de mult carte i lumin.
vb bottirea cervtvi
Ca strugurii sunt pruncii la Goian,
Si leagnele sunt cat o rantan,
Si rlamura se leagn pe sat,
Si plugurile se scald in (ran.
PIA1RA DL CI1IRL
"#
Bour arand e dealul dimprejur,
Si rloarea iei (ine-a scldtoare,
Si psrile-mprtie pe culmi
Lumina parguit pe ogoare.
Ionii trag cu ro(ile-n grdini
Apa de leac. Mariile cu toate,
Pe lang munca lor, mai doedesc
S-i (in so(ii tineri pe-nserate.
Si cum le murmur neprihnirea-n sani
Si-o patim le aburete gura,
Se clatin izoarele-n rantani
Si crete busuiocu-n artur.
Si (ara lor de rai i de pmant
Nu mai cunoate alt nemurire
Mai ludat i mai cu noroc
Decat aceast srant-mprospe(ire.
Ci-n zori, cu rloarea drumului in piept,
Se lumineaz-n camp ca intr-o carte,
Purtand sub inim sman(a lor de plai,
Care ii (ine demni i in nemoarte.
Iar sub boltirea cerului pe sat,
Cat stelele de mari pe deprtare,
Pruncii duc dealul (rii pan ht
De runie, pscandu-l lang soare.
ANA1OL CODRU
"$
Pe arvv trec Orea, tarrv ,i vaav
Ion Vlaicu, brbatul inalt cat prjina,
Si inc neasta lui, Anastasia, cu ochi zbengoi i la brauor
tare nuroas,
i scald pruncii dolorani pe grindul rantanii,
Apoi ii aeaz, ca pe o mandre(e de zestre, in ra(a casei.
Pe drum trec Opera, Staru i Smadu,
Cei trei rantanari, bucuroi, c unul intreab:
A(i cules, aszic, lucererii din liad
Si din grdinile cele bl(ate, c se rrange din ale taraba!
- Aa, maic, suntem srcu(i la odihn, -
Am arat ast` noapte tot imprejurul Orionului,
Pan sub zodia Racului i printre comete de-amu, ca printr-o sihl,
Cu toate cimotiile noastre i cu brbatu-meu Ionu.
Si acum mai lucrm la aceste odrasle
Cu cea po(uiri, ca nite pluguoare, improsptandu-le trupul,
De parc am pune piatr de drag la eciile noastre,
De astzi pentru mai mut s ne (ie remile scumpe.
Strugurii carlani is gata pe coard i merele orrane sunt
de-amu coapte,
Si gutuile is cat hulubii cei impra(i. Aem de toate.
1aurii ne sunt grai, ca lutul, bioli(ele - cu lapte,
Si gandurile cele aripate ne stau alturea cu sntate.
-Mandre( de om (i-i i brbatul, c-i de neam bun i s-ar cere
Cea mistrecior, pentru c eti mult mandr i dumneata.
- Mul(umescu- ou cu bucurie, rantanari, c ae(i
glasul de miere,
Si orba-ntr-ales, c lumin in gur ca piatra de stea.
PIA1RA DL CI1IRL
"%
Acum in srbtorile toamnei, cele mari,
De inceputul lumii cu reme de-a noastr la bine,
De aceea ni-s por(ile de jur-imprejur cu bol(i de stejar,
Cu rlamura (rii in arr, s lumine,
Aa c, dac ispri(i cu adancul, eni(i degrab-ntr-acoace
Cu plozii i neestele oastre numaidecat,
Cand ceru-i de rai i steaua se coace.
Si rirele noastre se (in de pmant.
Cu noroc dar s rie i cu mult sntate, gospodari!
S auzim de apa cea bun-n adanc, cum i-i lacrima-n
sman(a de har!
Peravevt
Pan taurii or pate in steme, dintr-acolo
De unde ine iarba, din coarne bubuind,
Vom declara, din arcuri, sge(i s cad jos,
La por(ile cet(ii czute in prin(i.
Vom pune orbe mari pe ruguri, s se ad
Varrul izbanzii noastre
in clocot de armuri
Pe zidurile nop(ii, sau pe armuri de piatr
A otilor uinde, btand inalt sub ceruri
Palcuri de steaguri,
- peste seme(e rrun(i de bouri.
Vom innoda la car imbold de ant slbatic,
Urnind din turnuri toamna,
Pornind din nun(i reciori,
nclecand pe inuri i sgetand ulcioare,
ANA1OL CODRU
"&
Cu chipul treaz, ca ziua, atunci cand se anun(
C turnurile strig i-arat la hotar.
Si se or race semne pe rruntie cu mirtul,
Chemat din ram de cedru, parc rscolind
n noi pduri de tain, btute ca argintul
Pe scuturi leruite de-ncierare dreapt.
Vom sta barbar de panici
i nemairand de tineri,
|inand pe rrun(i cciula ca un Ceahlu pe zri,
Din care ars-aram pe chipurile noastre
Lumina de lucereri, cum ulturul cu-aripa,
Lcoul din oglind s-l murmure-n nemoarte,
Peste intreg cuprinsul cu rreamt de cet(i,
Aa, o enicie!
etoi.etvt avvveatvi torea revia Dobre...
...vtocvit ,i ro.tit vaivtea ,cotaritor aiv cete .ate ,a.e, ae
care orecta bvva .av vrreavicit ae ta ae.catecarea tor:
Polrebea, Dorotcoiv\vvte,ti, 1a.itavca ae ,e.,
.teavaravca, Co,vita^ova ,i Motorata ae obr,ie a
ace.tvia, care vvtt ce av ro.tarito cv fata ,i cv roroara
icvavi, ava cvv vrveaa, vv fara oarecare varetatvri
ce viav vaavit a te face, ve.trvbva v vici vv cli
ttcvt ,i iroaaete, cvv av fo.t aivtiv ro.tite.
...Acestea-s o parte numai din ce dm
Randului scris cu sarg, spre a-l imparte
Cei creztori i descuma(i pe cap
La-intrare-n aste cumpene de carte.
PIA1RA DL CI1IRL
"'
Si-i in cuantului miresmele de paini
Si inimii adaosuri de soare,
Cum ine laptele micu(elor pe steag,
Cand nzresc pruncu(ii lor in (ar.
Din cas drept in patrie peti
Ca din prin(i, cand la soroc te-ncearc
Un plugure, s ari din alte remi
n graiul tu ca muntele pe lacrimi.
Si anii ti sunt rmura(i la chip,
Si satul ii mai ede de ale sale,
De rloarea graului ce-o stpanete-n deal,
De mila mieilor imporpora(i pe ale.
Si toate ii rac rand spre a-l edea,
n preajm, timpul cum spre noi adast,
De parc mana-i ne-ar atinge acum
lerindu-ne de boal i npast.
Lti un lstar de-o iarb imboldit,
Msura rrgezimii intr-un mire,
Din tat-n riu s-(i zlogeti prinos,
Pentru pmantul tu de amintire:
Cocerii cu izoarele-n cmri,
Goienii-mboura(i la inr(iare
Si Moloata - staul i altar,
Cu steaua strecurat prin rrontoane.
ANA1OL CODRU
#
Moii Ioni, Proririi, i mai ca(i! -
De nume to(i, dumnezei(i la ra(,
Cu brbile rsate-n jurul meu
Si cu-ndurri pe gura lor sumea(.
Rusandele i Sartele-n cmi,
Mariile, Ioanele cu rou
Pe ragurile trupului, prin lunci,
Caste, dind lumin pe Moldoa.
Si alte cate s-au mai lmurit
n ochiul nostru dinspre-atunci incoace...
Moara ce-i manc inima de sec
Cu graiele lihnite-n oboroace.
Si carele zmuncite din obezi
De la rzboi pan la sa(iul painii,
Cu ita insetat pe clduri,
Si bl(tura-n cucura rantanii.
Istoria-(i arat ani mai mul(i,
Intra(i pan la brau in lmie,
Mai dincolo de culmi i de prin(i,
De petecul de (ar sub clcaie.
Dar iat se rcuse parc zori,
Parc o poart se deschise-n ceruri,
nc-o nal de lumini cernea,
De-ntunecime plaiul s-l desrere:
PIA1RA DL CI1IRL
#
1u, l L O R L A Lremia, de-amu eti
Slobod, i to(i ai ti la reliu
Au slobodzenie, - am auzit atunci,
C-am lcrimat in clipele acelea.
...Dar iat btuse rocul din cei ri,
S sparg traiul nostru din tihneal,
S ne dea jos de la genunchi, din pas,
Si rirea noastr s ne stea la boal.
Dar n-a dat (ara chip de a loi
n inima moldaului cu rierul,
C-a pus oinici s bat din trei pr(i
Roata lcustei ce-mpanzise cerul.
Din neamuri multe i-nrr(ite-a rost
Izbanda s se rac-n remi acele
Ca o lumin aprins peste tot
Cu-o stea de crai pe lacrimile mele.
Astea-s doar o parte din ce dm
Randului scris cu sarg, spre a-l imparte
Cei creztori i descuma(i pe cap
La-ntrare-n aste cumpene de carte.
Lu laud anii tineri, dragi coleri,
Si ou inchin cu sntate
1rai cu zba i cu spor, s-ae(i
Painea rodind in remurile toate.
ANA1OL CODRU
#
Lu, llorea Lremia, cu-o sut ani pein
Si dese ramure de neam, cu hrnicie
n arrurile remii repezind
Aceste-ndemnuri pentru o ecie.
Dret iviva
Sunt dat cuantului drept hran. Clororila
Cuantului eu sunt, suprastructur,
Si rorma lui - jur-imprejur - mi-i gura.
Sunt dat cuantului drept inim. Sunare
De clopote-i cuantul - gra, imensul,
Si ia(a mea e rondul lui, e sensul...
Covfe.ivve
Sudoarea rrun(ii mele, grea,
Cu tot ce s-a muncit de-a randul...
Spla(i- cmaa-n ea,
Zanta(i-o pan da(i de ganduri.
V stoarc pan` la inrinit,
Unde e srant i-i un temei,
S munceasc pan cand
O s ede(i in ea idei.
PIA1RA DL CI1IRL
#!
Mai puri s ri(i. Pan la har,
Pan de moarte atinge(i,
Pan la ultimul hotar,
Pan-o s da(i in ea de sange!...
Ca ,i cvv
Oamenii ar trebui s orbeasc inrlorind,
Ca ierbile cele de leac i de bine,
Ca i cum ar lua cu gura dintr-o rantan
Adanc limpezime i de gand
A graiului nostru mereu izorand,
Izorand,
Numaidecat izorand!
Ca i cum ar zbura peste o grdin de prunci
La srbtorile bucuriilor roarte mari,
Ca i cum la cele mai aneoioase munci
Ar ingenunchea rrun(ile marilor crturari,
Crturari,
Numaidecat mari crturari!
Ca i cum mun(ii, de prea mult aur,
S-ar plictisi, numai de grau s le pese,
Ca i cum pe rruntea incununat de lauri
|i-ai trage greelile cantate de psri.
Ca i cum (i-ai incepe artura
De la road ctre inima plugului,
ANA1OL CODRU
#"
Ca i cum (i-ai cantri in palme poara belugului
Cu lacrima i cttura.
Oamenii ar trebui s orbeasc numaidecat rrumos,
ntr-un rel al lor, ca i cum i-ar zice pe nume,
Ca i cum pentru toat lumea
Au enit s rosteasc toast dup toast
n graiul cel srant,
n graiul cel srant i enic al mumei.
Deci, rerb vai vti
Nu conrunda ierbi cu brbi,
Nici lupi cu miei.
Dac mic idei,
Substantiul e erb.
De ce la cantar
Distribui egal
O ton de ar
Si-o rug de cal
Dei ca nuan(
Mai greu e pmantul,
1otui balan(a
O-nclin cuantul.
Deci, erbu-i un cal,
Si goana lui - gand,
Mereu delirand
Gramatical.
Cuinte nu scrim,
PIA1RA DL CI1IRL
##
Le indurm,
Cand le tcem, -
n orbe murim.
Nu ro(ile merg,
Ci drumul pe ro(i.
Mereu spre nepo(i
Prin(ii conerg.
Metarore nu-s,
Ideile sant.
Mai sus de cuant
Sim(ire am pus.
Patrie ae ov
Se race mult sare-n uniers
Pan rostesc Cuantul s m doar.
Inima race inconjurul ei,
Si lacrima-i cat pruncul in recioar.
Lumina ochiului se-ntoarn indrt,
De unde e trimis pe ecie,
Ci eu din maica Lui nu-l pot ii,
S-l trag pe trupul meu ca pe-o rclie.
Mcar cat pacea painilor pe rni,
Cat roua gurii ars de jertrire,
Cat rrunza in cdere spre pmant,
Cat ama numelui la propria-i rostire.
ANA1OL CODRU
#$
Grea munc-i s zideti pe surlet grai
Si trupul lui s-(i rie-ncumetarea
Cuantului, din care te-ai nscut
Msura astei ie(i nepieritoare.
Cuantul e numele i-i P a t r i e d e o m,
Pe care in genunchi noi citi-o-om.
Cvrvtvt ara
La bine i la ru - gura ni-i price:
Gur de rai, gur de lup, gur de arpe,
Gur de tun i gura lumii, zicem.
Gur luptand, gur mucand, gur tcand.
Sub cerul gurii noastre a pustiu se-aude:
- Neutronule, Neteiule, Nemunte!...
O desluim, o, bnuim! - iat rsare
Gur de prunc, gur de stea, gur de ciut
Si lacrimi ne ard pe-abecedare.
O, noi orbim, o, noi gandim! Cuantul ar!
Gura e turnul orbei noastre srinte -
S nu min(im orbind, nscand cuinte!
...Gur de rai, picior de plai,
Si graiul, Lminescule Mihai!...
PIA1RA DL CI1IRL
#%
Metafora
Lu am calculat,
Lu numaidecat am calculat,
C dreptul de-a metaroriza
Presupune mai curand ansa de a te omeni
Pan la coarnele plugului,
Sporind astrel painile,
Ca nite planete in balan(a uniersului.
Da, da - painile, roarte necesare
Modului nostru de-a orbi rotund
Si pe in(elesul tuturor.
L riscant, totui, s metarorizezi
lr sim(ul pipitului direct
Pe inima copacului ganditor:
Parc ar trece o coas
Prin trupul inului,
Mrturisindu-(i astrel
Partea de in pentru
lrumuse(ea lacrimior nerostite.
De aceea zic: rsar painile de dup mun(i,
Clopotind roua de prunci ai Patriei.
n jurul painilor rotesc gurile noastre,
Ca i cum ar orbi de sa(iul lumii,
mpr(ind in dou pan i pietrele de moar
Celor inrometa(i de rrumos...
ANA1OL CODRU
#&
Piatra ae citire
vi 1. Mo,veaa
Dulce coarn, acr,
Pieli( sub(ie,
Aromite lacrimi,
Strugurii sub ie...
Gura ca hurmuzul,
Si in tremur, inul.
lrunze lang buze,
Laptele, diinul...
Scprand mrgele,
Plior de munte,
Cununii de stele,
Ora(ii de nunt...
Rsrit de soare,
Drgu( mioar,
Iarba se-nrioar:
Plug la antoare...
Crior de mire,
lire, nemurire,
Si-n nemrginire
Piatr de citire...
PIA1RA DL CI1IRL
#'
Ovovatoee
Nu mai am pace,
Cuant m-nrioar.
Cine m tace,
Cine m zboar
Cine m munte,
Lacrim cine-m,
Cine m rrunte,
Cine m inim
Cine m nume
Si m Ioane,
Cine m lume
Si m alean
. . . . . . . . . . . . . . .
...Graiule nepieritor,
Stea care orbete rlori!
Crovicarii
Cum (ara noastr-i mierea i cear-aem de-ajuns,
Aprinde-om la cap o lumanare
Acestor mun(i,
n care dorm cronicarii-mun(i
Cu inima i surletul arar,
ANA1OL CODRU
$
Cci ei poporului mai arg(esc i-acum,
La-ncre(itura rrun(ii purtand mai multe patimi,
nc jertrind luminii cirezi intregi de piei
Cu pana inmuiat in propriile lacrimi.
Si cum btu(i au rost de gand, tara(i prin cr(i
De brbi, cu limba smuls i despuia(i de dor,
Nu-i chip s nu se-aud peste grmezi de timp
n clopotele noastre cum bate limba lor.
Deci, lor li se cuin rcliile dintai,
Cu prima inclinare a rrun(ii s murmure
Ca-n trandariri zduhul insangerat i srant
La apsarea noastr pe clopote cu gura.
Si cand se las raza cea de lumin-n grai,
S ne munceasc dulce oroaele iste(e,
S netezim prin eacuri inal(ii mun(i pe zri -
Cu degete zdrelite de roi letopise(e.
O, plumb, care-n tiparni(i eti aurul pe deti
La nunta istui grai pe rrun(i cronicreti,
Pe care, ca un nimb, la deprtri de astre,
Rotete incontinuu ocala gurii noastre!...
PIA1RA DL CI1IRL
$
vive.cv
Pe un picior de plai
Srantule grai
Pmant crezmant
Venind auzind
Unde steaua arde
Aicea departe
Ca sangele (rii
Din piatra durerii
Zidit adanc
Pe sori care ning
Pe cumpna ririi
De srant citire
Si-aducere-aminte
Srutand cuinte
Surlete srinte...
Cvv .a ra .vv...
Am supt ragurii
Pan ne-au rmas in maini lumanri.
Prietene, cetin,
Ochii ti sunt intrebri.
Drumul se zarle pe cal,
Groapa - pe cas.
Prietene, cetin,
Din lacrima ta Atlantida apas.
ANA1OL CODRU
$
De ce metereti
Sprgtoare de ciori
Prietene, cetin.
Mainie tale sunt rete-surori.
Moara de ant e cumptul soarelui.
Prietene, cetin,
Poezia e aburul proaspt
Al arului...
Cv fiece carte...
Lang painea cea dreapt i lenea noastr de somn burduit
Artm nu tiu cum ca intre dou minicoper(i...
O, rra(ilor, cu riece carte de noi necitit,
Noi slbticim cr(i!
Homer necitit e ca ursul, cu blan,
Shakespeare e din jungl numaidecat.
O, gurii noastre ii cresc liane
De mai-mu-(rit!
Cat inteligen( inspir gurile noastre sua aurite,
Dei cuintele ne sar cariate in pr(i.
Cu orice carte de noi necitit,
Noi slbticim cr(i,
Lu repet: noi sl-b-ti-cim cr(i!...
Parc un plug de lemn in carnea noastr se rrange,
Cand reruzm, cand nu citim cr(i.
PIA1RA DL CI1IRL
$!
Parc apa abatoarelor mugete prin sange,
Dac ruruzm, dac nu citim cr(i!
O, cr(ile! Iarba de leac, neoia problemelor neachitate.
O, cu mu(ii lumii cum po(i s te cer(i!
Cu orice carte de noi necitit,
Noi slbticim cr(i!
O, cuinte desenate pe gur, o, orbele noastre rardate!
O, painea mancat pe gratis, cum s (i-o ier(i!
Cu riece carte de noi necitit,
Noi slbticim cr(i,
Lu repet: noi sl-b-ti-cim cr(i!

M uit la mine
Si-mi spun: Ll imi lipsete,
Ll, care mai trebuie s se nasc,
S reruze dorin(a mea
De a-l aea.
M uit la mine
Si imi zic: Auzi, strinule,
De ce (i-a lipsi,
Dac nu m oi naate
Si a trebui
S mor pentru tine
ANA1OL CODRU
$"
|v rvvc .evieaica aearia tvi...
vi . Doa
S creasc rloarea-soarelui pe cas,
Si ro(i de dor s punem la rantan -
S-o poarte biolii prin sat i prin grdin
Cu ciutura-nrlorit la amiaz.
n scorbur s-i nasc oaia pruncii,
Cu mirt s-i ung Cerul pe la coarne,
Polen de cuci pe blana lor s cearn
Si-o iarb peste moarte s-i arunce.
S-i poarte oul pasrea cu gura,
Zborul rotund pe lacrimi s-o-mpresoare,
Ca glasul mierlei omenind pe (ar,
Ca plugul inrrunzind sub artur.
...Un prunc se-mpiedic de-aripa lui, in iarb,
Si-o stea ii srinte mana in roua de pe harp...
O a.are vvve
Stalp de la bol(ile rrun(ilor noastre
Ori steiul de piatr din lacrimi zburat
Spre (rmul dl(ilor care sunt psri
Zburate direct dintr-o moarte a lor
Mereu repetat in nemurire.
PIA1RA DL CI1IRL
$#
n timpul ce-a rost cotropit de cocoi
Din ornice-n care micarea murise,
Naterea lui a rost declarat
Greeal-a propor(iilor, care-au starnit
Uimirile noastre, puriricandu-ne...
Oh, lemnul jertririi la inrinit,
Sporind cutrile noastre mereu...
O clip doar, una, mai dase-ndrt:
Prea mare-indrzneal ne-a-mpins a-n(elege,
C dalta-i s nasc mereu din argil
O pasre Nume din Piatra Brancui.
Ci el - numai surletul dac era
Atingerea lui cu Neatinsul
Aripelor lui ce aeau s-i incurce,
n toat riin(a, Nemrginirea...
rvcv,i
Ll a exista
Pan a intra cu totul in mare,
Pan se a race pete,
Pan se a race lacrim
Si muntele de sare,
Rezemat de amintirea mea
Care m teme...
ANA1OL CODRU
$$
1a.ite Corri, vavt cvtorii atbe
1
Ll intr-un chip e mucenic culorii
Si sie rob, i pare-un rzrtit,
Sub lespedea de iarb i pmant
Picteaz-n alb i cerul i cocorii.
Alb descojit de alb.
Ia numai miezul laptelui din lapte,
Unge cu ziu petecul de noapte,
Abia de se mai ede luna slab.
Pe har( pus cu propriul destin
Si tras pe roata albului de gal,
Ll i-a cldit spitalele pe crini,
Bolna de-o inlbire capital.
Nu-l mir murii cptui(i cu srin(i,
Picteaz ro(i in carje pe altare.
Multicolor, cu-o singur culoare,
Cum ar picta cu osul din prin(i.
...Vasile, rrate, zbor de albatros,
Cu graul (rii imbrcat pe ra(,
S-mi scrii cu cear numele pe iarb,
Cojind de moarte arul pe-amintire...
PIA1RA DL CI1IRL
$%
2
Asemeni lui DA VINCI a pictat
Cu mana stang clopotul pe (ar,
Prietenii i maurii din zodii.
Micarea mainii lui cu pan mur
Lra mai mult icoana unui tei
Sub arc-mblst de nemoarte.
Storcea de lest zpada pan` la os,
Conins c rrigul iernii e dantura
Zorilor care mnanc rluturi.
n loc de ochi punea rantani la oameni,
Albe rantani i le-nzestra cu-aripi.
ntr-un tablou a desenat samuri
ndrgosti(i de-o lebd codalb.
Se isclea pe cai i amintiri.
ntr-un salcam edea preri de ru.
Dorea ecii i cugeta mlini.
Aea i-o slbiciune pentru miei,
Si-i dezrobea din lupi, tmduindu-i
Cu duhuri de balad de pe stani.
Picta cuantul i-l lega de om,
Ca surletul nicicand s-l prseasc.
Vezi ochii lui - aduc a zori de zri.
Si gura - a cules pe-nrourate,
A lapte-prunc din cornul unui plug.
Nu-l po(i prepune c-un stejar sau nuc,
Chiar dac-n rond e inrudit cu-acetia:
Ochiul orbete-n el de o lumin,
De albul ei mut ptimind in Om.
ANA1OL CODRU
$&
3
...Reprezentant de seam al mainii stangi,
Vasile, Doamne, tu numaidecat
Por(i cinstea (rii ca pe-un steag de plopi,
Din care izorsc hulubi i stele.
...Cum ar picta-nuntrul unui ou,
Mana-nrlorit ca-ntr-o mnstire,
n alb picteaz chipul maici lui,
Lurrosinia Vartolomeu Moruzi...
lae.eare
Shakespeare. Ll insui e un cal
Ce muc iarba cu copita lui
Pan-n statuia gandului
Din cr(ile c-un prin( hamal.
Lecturile sunt herghelii,
Si-n locul unde se omoar
Un prin( cu altul la chindii,
Se ars sange din cotoare.
n dreptul mesei lui de scris
Pierd mitocanii btlia,
Cci gandul nu le-a rost precis,
Si-au tras in teatre cu hartie.
Acuma el, britanic, bun,
Shakespeare-ul astelor castele,
mpinge-n rochia Oreliei
Un geniu pe la pr(i nebun -
PIA1RA DL CI1IRL
$'
Ll cinstea ei o ia cu rlori,
O suie-n moarte pan` la Art,
Pan mai dincolo de soarta
Celor mai brai iolatori,
Deertciunea lor deart
Jucand-o pe-aiurite srori...
Lsa(i cortina. L departe
Ce ni-i aproape uneori...
|v aavc ve reae
Sirul orbei, ce nu minte,
Cu mioare, cu miorii,
Cu izoade la cuinte -
G r a u l, g r a i u l i g r i g o r e.
Vi( rourat-n patimi,
Cu pelinul i cu mierea.
Rstigni(i pe-un stalp de datini -
V i a, i n e r e a, i e r u.
Civee 1erai v tarvt Marii ^ere
Mariei ie,v
Pian unduit sub astrul rrun(ii tale de eghe,
Adanc muzic, de lacrima Italiei roarte aproape.
Giuzeppe Verdi,
ANA1OL CODRU
%
Cum se roag degetele tale pe albele clape,
Ca musulmancele pe litoralul Mrii Negre.
Giuzeppe Verdi,
Cu omopla(ii respir muzica ta, de parc a trage
Dou noade in spate din necuprinsurile tale roarte arunde.
O, in zori, Giuzeppe Verdi, pianul tu o s inunde
Strzile oraului meu cu delrini i cu alge.
Doar numai spre miezul nop(ii, ca un rerlux gigantic,
La rsritul rrun(ii tale peste ecie, ca o lun,
Se a retrage dezln(uirea pianului tu, ca-n Oceanul
Atlantic
Lacrima Italiei, rzrtit-n rurtun...
ira coarvetor ae tavr
Nu carnea noastr poate s dea palme
Neprihnitei stele de departe,
Ci orbele zburate ca o piatr
Din laconismul nostru de sudalme,
Metodice sudalme, roarte calme.
Ce ni-i obrazul, dac aem i cuget,
Dac sub blana noastr cea de aur
mpinge lira coarnelor de taur,
Care deor, muge i strpunge
Ce-i painea, dac gura o-nrzboaie,
Dac mai rem sman(a s rodeasc,
PIA1RA DL CI1IRL
%
Instinctul roamei s ne omeneasc
Cu(itele in gre, c nu taie
Ce-i lacrima, ce ne inund chipul
Si zambetul lucrat atata reme,
Pe masca noastr, dac rea s-nsemne
C-n tot ce spunem, lacrima-i nisipul
Bine i ru - in timp s se consume
Din tat-n riu aceste dou nume
De ce
. tacea vvi oveve,te
Declar c a tcea nu-i omenete,
Nici a min(i nu este omenete.
1ot neamul meu detest i urte
Aceast patim, in noi dac pandete.
Nici a orbi prea mult nu-i omenete,
Palaragiu e acel ce mult orbete.
1u il ascul(i i el te nucete.
ncearc, dac po(i, i-l ocolete.
Nici s parii nu este omenete,
Cel ce parine mai i linguete,
l(rnicete i se mai tarte,
Parc e miel, da-i lup i te-ncol(ete.
Nici a muri nu este omenete,
L o trdare moartea. La triete,
ANA1OL CODRU
%
Si ca o umbr te mai urmrete,
S te sugrume, s te strang-n clete.
Ci omului se iart cand greete,
Cci a grei oricum e omenete.
Dar a tcea nu este omenete,
Nici a mu(i nu este omenete -
1ot neamul meu detest i urte
Aceast patim, in noi dac pandete...
v, aaca, aarvi...
N-a drui cu imprumut nimic,
S zicem clipa asta trectoare.
Dar nici s i-au din laudele care
Mi le-ar orbi un uria pitic.
De ce s dau cuintele pe ant,
Si rruntea, dac are-un gand pe-aproape,
Sau lacrima, cand imi mangaie pleoapa -
De ce s-o risipesc, de ce s mint
De ce s-ntind de-odat dou maini,
Genunchii s mi-i rrang intr-o prere,
Sau s triez i astrel s m-alin
C-n halu-acesta mi-am sporit aerea
De ce s-mi dau nesomnul care ii
Neastamprul i Ziua ce nu-apune,
Dac e riscul ansa mea dintai,
S m-mpresoare gandurile bune
PIA1RA DL CI1IRL
%!
De ce s-ngreabn lumea cu poeri,
S-o rac s mearg stramb i intr-o parte,
De ce s-o iau cu orba in rspr,
S-o duc de nas, s m aleg cu ceart
Lu, dac-a drui - din mine o parte:
S-i aib lumea partea mea - Nemoartea...
v totaeavva
Unii ii adulmec gandul pe marginea rarruriei.
Lu totdeauna, nduind dup gand, m loesc de
pmant.
Unii pandesc lang enicie.
Lu numaidecat o s cad lang erbul tvtva.
Lu totdeauna o s car lumina soarelui cu ulciorul,
S-o ae(i in ader i pe sturate,
S se bucure numaidecat poporul
De orba inimoas-a unui rrate.
Unii ii macin in msele nisipul,
Lu - ideile ca pe nite alune.
Pe unii, poate c-s psri, ii bucur-aripa,
Lu, de aceea c-s om, m arunc in rurtun.
S trieti i s nu te zgarii la un genunche,
L ca i cum te-ai acopei numai cu aur,
L ca i cum te-ai hrni numai cu lauri
Pe istmul i (rana de sub unghii.
ANA1OL CODRU
%"
Deci, plug lucrand s-(i rie cele spuse,
Si un atac de cord s-l ai, dac eti omul
Ce-ai imblanzit i riara i atomul,
Si n-ai (inut greelile ascunse.
Cci ia(a omului nu e decat ideea
C omul urc ctre omul lui,
Si, dac-n omul lui nici omul nu-i,
Ca-ntr-o pustie omul o s steie.
Lu totdeauna, nduind dup gand, m loesc de pmant,
Lu numaidecat o s cad lang erbul tvtva...
|v fet at vev ae vvvte
S-mi rie pururi gandul mai sprinten i mai treaz,
S mi-l pzesc de multe i urate
Acele orbe care ne par ca un topaz
Zarlit intre pahare, innebunind cu(ite.
S mi-l cltesc in roua de lacrime rierbin(i
Si-n mirodenii scumpe, ca-ntr-un botez. S-l tiu
Asemeni unui astru printre riin(i cumin(i,
Rotind cu-n(elepciune dinspre prin(i spre riu.
S nu mi-l risipeasc de laude preri,
Atribuindu-i chipul de zeu care te-nrrunt,
Care-n repaos (ine sau rrange de pe stri
Un rel al meu de-a spune, un rel al meu de munte.
PIA1RA DL CI1IRL
%#
Dar e ab.vra...
Le pare unora normal
S-nhame orbele la targ,
Pe-aceast targ s o trag
Cu dou jumt(i de cal.
Dar e absurd, dar e banal
n targ gandul lor s mearg,
S deie-n gropi i s se sparg
De un detept proincial,
De-un mort, care pe loc alearg,
Care-i schilod i anormal,
Ca o mar(oag roaib-arg,
Ce tie drumul la spital
Si ia(a-n copareu (i-o-ncarc
Si-o ars ht colo pe deal...
itoevea
Iat zic: eu strig tceri.
Lu nu zic, eu tac preri,
Lu insist, implor i cer
n tceri modiricri.
Iat zic: pasc mieii lupi,
Lupii pasc la miei in trup, -
ANA1OL CODRU
%$
L prerea mea. Repet:
Mieii-s lupi i ii accept.
O ri-aa sau o ri ba,
Lu ii zic cu spusa mea,
Care, dei in rspr
Luat, e-un ader
De preri contra-clieu,
S le spun cum le simt eu -
Cele ce le-am motenit
Mai pe nou, mai indrcit,
Mai cu risc i mai cu sor(i,
Mai altrel, cum n-o spun to(i.
Stiu: e peste puteri
S-accepta(i aste preri,
S admite(i c-a putea
S-mi exprim prerea mea
Mai cu totul decat ar
Spune-o omul rr har.
Deci, repet: eu strig tceri,
Lu nu zic, eu tac preri,
Lu insist, implor i cer
n tceri modiricri.
Retica
Dumneata, Domnule,
Stai stramb in idei
Ca turnul din Pisa.
L neoie de indreptat cea
PIA1RA DL CI1IRL
%%
n indrept(irile
Spre care inclini atat de insistent.
L hu, Domnule,
L unghi de edere greit
La baza celor debitate
De Dumneata...
Proba ae av.teritate
O s las pe tot cuprinsul cuinteor
Doar numai statuia mea de zduh,
Surletul meu imblsmat de-amintiri,
Unduirea mea, c am rost omul,
Doar numai in spusa oastr
S dinui mai cat umbra luminii,
Mai cat clipa care a rost.
Ros de psri, oi ri i de anturi,
De priirea temut a stelelor,
Mereu consumat,
De ecoul propriei mele uitri.
De la naterea lumii cu mine
Vzul meu, in schimb,
Va ri numai piatr,
Numai umbr impietrit a pietrei
Si a totnecuprinsului pietrei...
ANA1OL CODRU
%&
tea citiva, ov vevvriva...
Pune-mi, maic, busuioc,
Ram pe maini i rai pe ochi,
Si pe gur, maic, hi,
Pune-mi grai i inc grai
ntru eci. Iar la reciori -
Pasre pe gura lor
Pune, maic: ai s-auzi
De la rdcini in sus,
Cu un plugure-n pmant,
Stea citind, om nemurind.
Pune, maic, larg de rrun(i
Pe ce-aem scump in prin(i,
Pe ce-aem str(ar-ntai,
Semnand grau-n copii,
Lacrime, spre a spori
Roua zorilor de zi,
Pune, maic, printre sori
Ochii mei ca dou rlori -
Vede-m-a cu ei un pom
Rmuros, rodit i om
Sus pe deal i tot ION!..
.,aaar...
Aceast clip a explorrii mele in cuant
Nu e decat riscul de-a inenta piatra la modul pasre,
Ca i cum in acest chip a tinde mereu spre simplitate
PIA1RA DL CI1IRL
%'
Si bucurie - prin zbor i lumin.
Cugetat, piatra este modul concret al materiei prime
n punctul ei maxim de a se umaniza.
Imprimandu-i rizionomia sentimentelor noastre,
Piatra deine unghi de edere,
Concept
Si atitudine i poate ri citit cu inima - la
toate
tim-
pu-
ri-
le...
Aadar, boloanul de piatr la cptaiul strmoului nostru
Din preistorie nu e decat pergamentul de sintez
Al unui permanent risc al acestuia de-a proiecta piatra
Cu ra(a spe lumina ochilor notri,
Vorbindu-ne nu despre el,
Ci despre trecerea remii...
Deci, eu nicicand nu scriu cuinte,
Lu gandesc aceste pietre...

Ar cu plugul mainii mele,
S-ntemei culesuri grele -
Rostul trudei s se-mpart
Din ogorul meu de piatr -
Aib-l omul in cmri
Jos cu praguri, sus cu scri,
ANA1OL CODRU
&
Iar din pr(i cu por(i deschise,
Si pe-alturea cu ise,
Lu, ce din adancuri sui,
O s pun pe masa Lui
Danie, ce o am scris
ntru timpul lui neinins,
Rotind globul cu piciorul,
S m druie cu hore,
S-mi descarce dansu-n cretet -
Cu mine parc griete -
Mana ar, casa ine
Din adancuri, ca o paine,
Vine la mul(imea ei
Din alt timp, din alt temei.
Stau i-ascult: pe dinascuns
Casele apas-n sus.
l-te, cerule,-ntr-o parte: Vine P i a t r a!

Piatr cu rruntea mnoas,
Alb ca ra(a de mas,
Sub geana, care ne-amurge -
Piatra ca lacrima curge
n trei randuri de pahare,
Pictur cu-ndurare,
Amar cum e pelinul,
Dulce cum e srut mana -
S-o bea pruncii i nepo(ii,
Mugurind in patru col(uri,
PIA1RA DL CI1IRL
&
Si prin(ii cu genunchii,
nrlorind in patru unghiuri,
Si strbunii, dui pe ganduri,
Pargui(i in patru randuri, -
Mari, (inandu-se de man -
1o(i de-o piatr i-o (ran:
Lumea s rman-a noastr
1ot acas i sihastr,
ntre liniti i rurtun, -
ndulcind cu (ara bun
Si cu harul ei de-a spune.
...Cine-a zis c-n noi e scris
Neagr piatr de cais
Si c-i piatra dinadins,
Pus-n glezn i br(ar,
lruntea la adanc s ar
Rupe-te, cuant urat,
Ca piatra de rainit,
Bobul cel amar s-(i rie
Mcinat intru pustie.
Lu cu dalta, de cand sant,
Am desclecat cuant,
Ca s-i rac de jurmant
Istui grai, care mi-i dat,
S nu-l nrui in pcat,
S-l inal( i s-l imbun
Cu ce-i mare la om bun,
Despuiat de ru i ceart -
Dulcele cuant de piatr,
Ca s-l randuiesc in cr(i,
Cum e lespedea-n cet(i...
ANA1OL CODRU
&

Pe sub rsrit de lun
Piatra riica i-o cunun
C-un recior Ion-a-Pietrei
Din cuprinsurile pietrei,
Lang ctitorii oale,
La adancul dumitale...
Si-a pus piatra-n cingtoare -
Numai piatr de odoare,
La br(ari -
Piatr de rier,
La ureche -
Piatr eche,
Iar la buze -
Piatra rrunzei,
La grumaz -
Piatr de-olmaz,
Si pe rrunte -
Piatr scump.
Iar in plete -
Piatra pietrei...
Si-au nuntit aa o zi
Pan`la piatr de copii,
C le-a rost iubirea-ntai.
Si-au nuntit apoi i-o noapte
Sub stele de piatr coapt,
C le-a rost iubirea dreapt,
Si-au cioplit rantanile,
S le bei cu mainile,
PIA1RA DL CI1IRL
&!
Si-au sltat rrontoanele,
Ame(ind ciocanele,
Por(ile i scrile,
Pan-n arrul serilor,
C-a rost mirele recior
nrlorit cu dl(i de dor,
Dl(i ca penele de graur,
Poleite-n arr cu aur
Si argint in cioplitur,
Srutand piatra pe gur,
Rsucindu-i pe la boi
Adiere de triroi,
Si-n sprancean -
Mghiranul,
Si-n priire -
1randarirul,
Iar pe bra(e -
Mint crea(,
La picioare - lcrimioare,
La clcaie - iasomie,
Si in mers - rloare de es,
Si-n pas - rloare de Spas,
Si-apoi piatr,
Piatr,
Piatr...
ANA1OL CODRU
&"
Cvriv.vri
Unde-i pietrria crea(,
1rece Voicu i inal(
Peste rrunte diminea(.
Sterge-(i, Voicule, pe rrunte
C te-albete i te-ncrunt
Piatr scump dinuntru.
Surl-(i genele de-adanc
Din cuprinsuri care ning
Casa ta pe bra(ul stang.
Sterge-(i de pe gean piatra,
Care din adancuri arde
lantana pe mana dreapt,
Lang ciutur, cand ars
laldul pietrei de mtas
Sub gene, la Voiculeas,
Care in inelul mainii
Poart piatra sptmanii,
1ocmai la norocul ei,
Unde-i piatra de rlci
Urcat pe cai (inti.
lrmantand pan-n pmant
Piatra cea cu rirul srant,
Lang piatra cu pripoar,
Unde soarele rsare,
Cum e piatra cea de moar,
Pan sub piatra de amiaz
Pentru Piatra Voiculeas,
Care-n piatr i-a-nrlorit
Chipul ei neprihnit...
PIA1RA DL CI1IRL
&#
Pietrarii
Din stran cerul ii rstoarn
1alazul orgilor de-argint,
Si luna rupe noaptea-n coarne,
Si noaptea cade la pmant,
Unde-n adancuri, cu putere,
Pietroase spa(ii detronand,
Pietrarii, dincolo de er,
Si dincolo de inrinit,
Coboar-n propria lor soart,
Unde de ii s-au rost zidit
Pietrarii ecilor de piatr,
n piatra pietrei nemurind
Un clopote de piatr dur
Pe turn de piatr ridicat,
Si piatra e cu piatra-n gur
Si piatr-n piatr a spat
Un mit al ei i tot de piatr -
n necuprins i pestetot,
Unde mai dincolo de moarte
Din piatra pietrei piatr scot
Pietrarii: Ce imens adanc, -
Li parc-n albul pietrei ning...
ANA1OL CODRU
&$
Pietrete rece
Adu-(i aminte odat i-odat
De catea eacuri, de enicie.
De Luropa de-un taur rurat
Si dus in coarne in Mitologie.
1u poate acuma din moarte pandeti,
Cum timpul din marmuri ii rur srutul,
1u poate pe spate i(i pipi trecutul,
S-l tii c-i de glorii, s tii cine eti
1u poate eti clipa i eti nemurirea,
C abia de mai po(i s te nati prima dat
1u poate eti lacrima pietrei, spat,
n trupul durerii din amintire
Doar timpu-i pe duc i omul se trece,
Doar mitul rmane i pietrele grece...

Lxist numaidecat o metarizic a ideii de piatr,
Si a pietrei indeosebi,
Si a cderii din ea a locului, c era, c s-a putut.
1oate sunt de marginea presupunerii,
C exist numaidecat o metarizic a pietrei,
C ideea de sine a acesteia
Se recldete din chiar riin(a ei, c este
PIA1RA DL CI1IRL
&%
Ceea ce poate ri presupunerea c a rost
Mai intai locul cderii din ea.
Locul
c-
de
rii
din
ea...

Ceea ce este piatra
L numaidecat,
L c trebuie s rie
Piatra raptul c n-a existat
Ceea ce a rost intotdeauna c trebuie.
Constatm in permanen(
Starea de absen( a pietrei, care exist totui,
Dar care n-a rost niciodat oricand.
Or, ceea ce este piatra in ader
L s consta(i c nu eti acela ce ai rost tu
Lipsa ei de pestetot, c erai,
C i(i eti...

Orice am spune -
Piatra e continua ei natere de sine,
L enirea plecrii ei de oriincotro
Ctre ea.
L necesitatea existen(ei ei,
ANA1OL CODRU
&&
C s-a putut s se nasc nicicand.
L ea cu ea, s rac un singur intreg,
Care nu poate ri,
Dar care enic era
Piatra c sant...
Piatra aiv iatra
Cand i-a isprit Ion al lui Ion casa,
A pus i-o piatr pe mas,
A dat roc uneltelor, s ard ca lumanarile,
S le rac de zut, s nu le ia uitrile.
A-nript apoi in prag cainii, pisicile, ortniile,
Ro(ile, juncanii, toate jigniile,
Cea stele acolo, de pe acoperiuri - luna.
Din camp - pstarnacul, obligeana, mtrguna,
Din imprejurimi - rbiile, ppdia, zduhul,
Duc-se cu noaptea, muma pdurii, duhul,
Cu noroc ou, sru` mana, mul(am dumneaoastr,
Si alte in(elesuri pentru re(ele noastre,
Cum ar ri cantatul cocoilor,
Numaidecat prin(ii, reciorii i neaprat strmoii.
Apoi i-a strigat peste grad i ecinii,
S in de la treburi, de prin grdin,
S se inr(oeze mai aproape, mai la mas,
Unde-i lumineaz Piatra, Plozii i Neasta,
Si cum e primit pe la noi, i-a ters gura cu palma,
S-i in cuantul rrumos, s i-l ia lumea in seam,
Si a grit: - lra(i oameni, i oi, aceste noroade,
PIA1RA DL CI1IRL
&'
Unii in prag, al(ii pe cas, ceilal(i pe garduri,
Unii cu orba zicand, al(ii cu semnul,
Ceilal(i cu mersul,
Ascultare mie, deci s lua(i aminte, ca s se tie cele
C-s ca tot omul, cu izbanzile i pcatele mele,
Nscut dintr-un Ion i o Marie, pe-aici prin mahal,
S ridic casele oastre, s duc rala
Pan la marginea lumii i pan` peste moarte
Cu aceste maini ale mele, cu aceast piatr
Din datina ei, din maica (ran,
Srin(it cu lacrimi, cu har i lumin, -
n geam, ca s ard, i-n larg s -mbie
Omul cel drept i de omenie.
Acum eu m duc. Si-acolo-i departe,
Acolo-n adancuri, acolo la piatr,
Si tot ce las, de pre( i mai bun,
L piatra aceasta cu care -mbun,
C-n tine, Ilie, i-n tine, 1nase,
Si-n riii ti, Gheorghe, e piatr de cas,
Or, lumea se trece, dar piatra rmane
Cu tot ce-i al lumii - in mine i-n tine.
Deci, lua(i-o pe umeri, urca(i-o pe rrunte,
Omul, mai oameni, e i( de munte
Ce rulger-n stele, i cat e inaltal,
Un munte ca omul nu este reun altul,
S-nsemne podoabe de-nalte-n(elesuri,
Din care umbletul lumii se (ese.
Din piatr sunte(i oi, piatr din piatr,
Cci ia(a cu moartea de piatr ceart.
Atata aui s spun la plecare,
C-n oi e o piatr cu bol(i pan` la soare.
ANA1OL CODRU
'
V dau ast rrunte i bra(ele mele.
Rani(i- casa mai sus, lang stele, -
Acesta-i i harul, dac mai este,
Cci restul - e umbr, cum moartea-i poeste...
Dvrvta, tacriva ietrei
1
Pe cer
Pasre de rier.
Din pmant -
Cap de mormant,
Si din ape -
Ochi de noapte.
Iar la ui -
Numai ctui.
Si-n grdin,
La rantan,
lerbe sarea
Cu pelinul...
...e rzboiul,
e strinul...
2
lrunzuli( amar,
Cu plansul de sare,
Pe drumul de (ar
1rec din neuitare
PIA1RA DL CI1IRL
'
Cele patru car
Cu pasre tare,
S-apoi trei mai grele
Cu aripi pe ele,
S-apoi trei btute
Cu zboruri mai mute -
Vin de unde oare
Ca ispititoare,
Unde-i nesrarirea
Cea de ptimire,
La rirul de ap,
La codrul in scapr,
La umbra de munte,
La datini crunte,
La maica (ran
Cu lacrima-n man,
Vin rr prihan
Din anu-rsanu,
Cele patru car -
La (ara Ioan,
La piatra dan,
Vin ca o-nnoptare,
Cele patru car,
Si trei incrcate
Cu aripi srramate,
S-apoi cele grele
Cu zborul pe ele -
Zborul lui Ion
ngropat in somn,
Zborul lui Vasile
ANA1OL CODRU
'
ngropat cu zile,
S-apoi al lui Andrei
Pe negre tranei,
Si cele duioase
Zboruri rmuroase,
De la toat casa.
Oh, (i-o ri grea, Ioan,
Lacrima-n gan,
De reme duman,
Venit aproape
La rirul de ap
La umbra de munte,
La datini crunte,
Unde se aude:
Cetate Ioane,
lantana Vasile,
Din anu-rsanu,
La mia de zile.
1u, stejar Andrei,
Din negre tranei -
Unde c -a(i dus
n lumea de-ascuns,
Cu soarele-apus,
Cu zboruri duioase,
Zboruri rmuroase
De la toat casa,
Ca s le doboare
Peste patru car,
Peste trei mai grele -
Lacrimile mele,
PIA1RA DL CI1IRL
'!
Zborul cel de piatr
Si care nu iart,
Si care nu trece,
Si (ine cat ecii,
Hrtnind in semne
Noaptea cu blesteme,
C trec toat (ara
Siraguri de car
Cu pasre tare,
S-apoi alt irag
Cu aripi de drag,
Unde e neunde
Si auzi cum se-aude:
...De-o ri de-o-ntreba
Scumpa maic-mea,
Rogu-te s-i spui,
C sunt dus de-acas,
C e timp de coas,
La cosit de grau
Lang mal de rau,
La stanca de piatr,
La hotar departe,
C se-aude-n spate
Mandra cu legatul,
Aa ia(a-ntreag
Dragul i cu draga
Graul s-l culeag...
ANA1OL CODRU
'"
^icioaata evvvclii...
La un masacru de piatr nicicand nu se a ajunge.
1ot pmantul e o piatr surerind de dor.
Numai coarnele melcului dac or putea-o strpunge,
Numai lacrima de pe roua unui izor.
Numai sgetarea psrii din nemrginirea luntric-a
oului,
Numai din(ii de lapte ai pruncului care se zmislete in
sange,
Dar niciodat genunchii omului
Nu or putea-o ininge, inc nicicand nu or putea-o
ininge.
De prea mult suprare a genunchilor ce i-au artat,
1o(i meterii pietrari au rost pedepsi(i cu o piramid,
S-i stpaneasc piscul pietrei in starea unghiului, euclid,
Sub enicia creia insi asprimea laraonului s-a consternat.
1o(i care s-au rut curiozitate la sondarea pietrei pmantului
Au rost aclama(i cu o rantan pan la urm,
Adancul cel mare s-l poarte pe umeri
Aceti robi ai ideii, ai gandului.
Deci, la un masacru de piatr nicicand nu se a ajunge,
1ot pmantul e o piatr surerind de dor,
Poate numai coarnele melcului dac or putea-o
strpunge,
Poate numai lacrima de pe roua unui tanr izor,
Poate numai sgetarea psrii din nemrginirea luntric-a oului,
Poate din(ii de lapte ai pruncului care se zmislete in sange,
Dar niciodat genunchii omului,
Nu or putea-o ininge, inc nicicand nu or putea-o
ininge.
PIA1RA DL CI1IRL
'#
Pvrvri avovive
Aceste pietre-antume i postume,
Aceste, ale noastre i de lume,
Aceste, care-nrrunt, dar i-ndrum -
Sunt lacrimile (rii noastre mume.
Aceste pietre pururi anonime,
Dar proslite pan` i-n (intirime,
Cu nemurirea noastr sinonime,
Cele mai srinte la blesteme rime,
Acestea - din adanc i din arar -
Un plug la ar, altul le-nrioar,
O, pietrele acestea milenare,
Pe care crucea timpului se-ndoaie
Pe semnat, pe hore, pe triroaie,
Pe mahna maici mele, ca o ploaie,
O, pietrele acestea in rzboaie -
Nicicand pe ele nu se usc roua,
C-s impietrite lacrimi de Moldoa.
Me,tervt Mavote
Genunchiul pietrei cand m-a luminat
Din umbre lungi, ascunse sub cupole,
Or, nu tiu cum, rrumos m-am ruriat
Si am intrat in meterul Manole.
ANA1OL CODRU
'$
Zon era sub ceruri ori sub ram,
Jos detot, ori c mai sus era!
Stiu, Manole mi-a rost mare neam,
De-a zidit-o-n zid pe sora mea.
Or, dar sora mea a rost rantana,
Din sman( ce-o aduse antul.
Si-a but-o meterul cu mana,
C-a rmas in palm doar pmantul.
Martori mari la aspre inceputuri,
Cand din piatr am iscat ideea,
Noi, brba(ii, am czut in luturi,
Ca din noi s rreamte remeia.
Or, i ce rrumos era pe lume, -
Cerul sus, mai sus, peste cupole...
Si-a btut doar clopotul pe nume:
Manole,
Manole!
De aor .ai viti ,i clivt
S-o cerni prin gene piatra,
Cand de-amintiri e scump,
Cand piatra-i cearta, arta
Si ora cea de cumpeni.
PIA1RA DL CI1IRL
'%
1u s-o goneti din peteri,
Si s-o despoi de blan,
Si s-o-nrloreti in meteri,
Cum ai jertri o An.
De dor s-i ui(i i chipul
Si-n moarte s-i dai mana,
1u s-o-zideti cu-aripa
Pe cerul din rantan.
S-o aperi de podoabe,
De rstigniri pgane,
S-(i rie pururi roab,
Si s-o pzeti de tine...

O suprema(ie de crini.
Si de mult alb dulce,
Si de mult rrig cald decapitat pe trunchi
L aceast piatr starnit de genunchi,
Sub care rruntea mea o s se culce.
Si de mult timp,
Si de mult necuprins i adanc
L aceast piatr de pestetot,
Pentru care sunt obligat s mor i s pot
Cu ia( pre ia( clcand, s ining.
ANA1OL CODRU
'&
Ru mult ri-a, inim rea,
1emplu rals, nume plebeu,
Har-canibal, inratuat i greu,
Cand se a clca
Necru(tor i oit dureros pe lacrima mea...
Piatra a.ta ae avvt...
Si-apoi, piatr, n-am s mor
Nici de dor i nici de soart,
Cci al ostru, al tuturor,
Am s riu cat piatra-n atr.
Si-apoi piatr c mai sant,
Si-apoi piatr, c triesc,
Si-apoi piatr, c-o cioplesc
Piatra asta de pmant.
Piatra rrun(ii mi-i rierbinte,
De piatr s nu m indec...
Raivv aoi
Urc la cer
Si dau de mun(i.
Sap in lut
Si dau de nun(i.
PIA1RA DL CI1IRL
''
Parc a clca
Pe sor(i,
Pe nemoartea
Celor mor(i.
Cerul gurii
Mi-i incins,
Cat izoare,
Dau de plans.
Caut neamul:
lra(i i unchi,
Caut rrun(i,
Dau de genunchi.
Greu e, Doamne,
Raiu-n doi -
Sap in mine,
Dau de noi.
S te miri,
S nu te miri -
Un popor
De rstigniri...
.b.vra
Vestea c am ri iar se aman.
Nu mai suntem cei care am rost.
Am cerit i ni s-a pus in man
Numele rostit in zi de post.
ANA1OL CODRU

Cum s rim acei care nu suntem,

Cei de-a pururi dincolo de ieri,
Cei eni(i din nu tiu care unde,
Cei arla(i aici din nicieri
Doamne, ce absurd-i ast parte
De pmant cu omenirea ei
De hatarul altor s-aem soarta
Celor mai nerednici i miei.
Doamne, ar-ne i pune alt
Mai de-a (rii i mai de la noi
Semincioar, care-n colte salt
Demnitate, s-o-nmul(im cu doi.
Poate-n acest chip om ri ai notri,
Nou-apar(inandu-ne oricum,
Izgonind din rirea noastr montri
Dup rrontierele de rum,
Dup rrontierele de rum...
1rafic ae tacrivi ,i rv,ive
Ce aer mult! L peste seam!
Si-i prea detot i nu e bine...
De ce ni-s zilele senine
Plteasc i lumina am!
PIA1RA DL CI1IRL

Or, raptul sincer c ne doare...

L c am plans, de-aceea-i rou! -
Plteasc ama la hotare
Si ploile care ne plou.
Si umbra, c de noi se (ine,
Si amintirile cu toate.
Plteasc pre(uri ridicate
Si Sinele c-i de la sine.
Plteasc tot ce ni se pare
C este i c nu exist
Aceast mic i mult trist,
Si roarte optimist (ar.
...1raric de lacrimi i ruine,
Pltesc, s m dezic de mine...
rea ae tot...
Aa ni-i datul sor(ii. Oricum, aa ni-i rirea -
Ne-nduioeaz jugul, ctua, linguirea.
1rim o stare-n sine de umiliri oculte,
n schimbu-a toate bune noi prererm insulte.
Suntem la dispozi(ia oricrei reri obscene.
Obrazul ne palpit s-l scuipe cui nu i-i lene.
Absen(i la ale noastre, suntem ai tuturora.
Moralul ni-i trdarea de rrate i de sor,
Si ni-i comod, ni-i bine, i ne e larg in (ar,
ANA1OL CODRU

Cand gropile cu mor(ii sunt aruncate-arar,

Mai dincolo de ran, mai dincolo de sange,
Cand rem cu de la sine s nu mai tim a plange,
Si rerici(i pe cruce ne aburcm ca i c i i,
Dand lumii a-n(elege c racem sacriricii.
O, prea-i detot poporul acest la el acas,
Prand detept c este, numai de el nu-i pas:
Din ce-i M I Z L R I A lumii el cea mai mare parte
Si-o ia. Mereu se scuz.
Si moare mai departe!...
O, Doavve, voi, care ace,tia
1rim senza(ia umil
A raptului c nu mai tim
Cine suntem, cine-o s rim...
mpini de propria goril,
Noi pe-un aret urcm la il,
Noi rem s ne slbticim.
Pe creier punem un pospai
De cuci, s cucuim in poart,
S dm impresia de atr,
S-aem iluzia c-i rai,
Si pe moti c ni se iart
Belug de aruncri cu barda
n Dumnezeu, in rra(i, in soart,
Noi, in srarit, cu gesturi mari,
S triumrm, c e de piatr
Lpoca noastr pe-acest PLAI,
PIA1RA DL CI1IRL
!
Pe care il iubim plenar
Si cu-o anapoda candoare, -
S rem, s nu tim c il doare
La amputatele picioare,
Pe hart-un reumatism barbar -
A dou jumt(i de |ar
Zarlite lumii pe cantar.
O, Doamne, inapoi ne rem.
Cu toat oia de la sine,
S rie ru, c e mai bine,
C-i mai uor cand indurm
n bezn stropul de lumin,
Ce ne orbete, c-i un semn,
Ce ne-amenin(, ne preine
C om ri liberi, puri i demni
De cine suntem, c in rine...
Starnete, Doamne, pr pe noi,
Slbticete-ne-nc-o dat,
D-ne senza(ia ciumat,
De pucrie i de gratii,
D-ne-ntunericul de-apoi,
C n-aem (inere de minte,
C noi n-am rost nici inainte,
C ne-am slu(it la sim(minte,
C nu tim care ne e rostul,
C ne-am dezis de ce-i al nostru,
C-l racem pururea pe prostul,
Scandand cu rlori, de la rereastr,
C mama nu e mama noastr,
C e i slut, c-i de nprasn,
ANA1OL CODRU
"
Cu painea graiului pe mas.
S ne tim liberi i acas,
nstrinandu-ne-nde noi.
O, du-ne, Doamne, inapoi,
Du-ne-ndrt, du-ne cu sila,
D-ne condi(ia umil
De-urangutan sau de goril,
De jungl care url-n noi,
Cu toat oia de la sine
S rie ru, c e mai bine,
C-i mai uor cand indurm
n bezn stropul de lumin
Ce ne orbete, c-i un semn,
C om ri liberi, puri i demni
De cine suntem, c in rine...
De ri, de lai, de riecine,
Ne scuip petera-napoi!...

Lumina cade brusc din cer
Si se aterne pe ogoare
Si stele nu-s, i toate pier,
Si (ara scade in hotare.
Si oamenii sunt mai seeri,
Si strang lumina in ruioare,
O pun in cli, i-o-nchid pe zri,
Si rac pu(in-ntunecare.
PIA1RA DL CI1IRL
#
Apoi dau roc la lumanri
Si se duc parc la culcare,
Unde e totul nicieri,
Unde e totul o-ntamplare.
Mormintele-au sosit in gri:
Cer izele de-nstrinare...
.ce,ti vi,te oavevi...
Mi-i dor de prieteni, dar iat nu-i am.
Gandul c au rost e o absurditate.
Lrau nite oameni, ajusta(i la un ham
De interese i gratuitate.
De bine, de ru, ei mi-au rost nu tiu cum,
Aceti nite oameni. Acetia, in rine,
Acuma-s in ror: opineaz postum,
Mereu inhma(i la ideea de sine.
Mult mi-i jale de ei, dar nu-i chip s-i ajut
Pe-aceti nite oameni, pui pe post de-a ri mari,
S-mi delege idei, i s-mi dea cu-mprumut
Din ce-i numele meu nite pete de har.
Dar acuma ei mor, c n-au rost, dar sant
Un azil de btrani, trai de lacrimi in iad,
Dar acuma ei mint, c li-i hamul prea stramt,
C au pasul incet, i obrazul li-i smead.
ANA1OL CODRU
$
Vai, srmanii de ei, cum se duc indrt!
Au i cea( pe ochi i se or cinea.
Vai, srmanii de ei, lua(i cu lumea de piept,
Li mai cred c mi-au rost mari prieteni canda.
Dar eu parc-i pierd, dar eu parc-i am,
Mai departe de ei, mai departe de mine,
Pe aceti nite oameni, roi pe soart de-un ham.
Li, in care mai trag la uitarea se sine.
Aceti nite oameni,
Acetia, in rine...
atrati ae i.torie
Am s rac absolut totul,
S coning
Cat e de mare surletul Cainelui
Si cat e de lan( umilin(a
La care e supus -
Voi s ri(i cei ltra(i
De istorie,
Cei incol(i(i de eolu(ia
Cderii incontinuu pe labe.
Si tot oi s ri(i cei impuca(i
De turbare,
Mursecand hoitul timpului de peste gard.
Am s rac absolut totul,
S coning
PIA1RA DL CI1IRL
%
C linguirea ce o scheuna(i
L starea de ridelitate
A izbirii cu piciorul in burta Neantului
La care a(i supt oi, jupui(ii de ii
Ai plcerii.
Dar mai intai spla(i- de morminte,
Dar mai intai sri(i din lacrimi.
Dar mai intai scutura(i spanzurtorile
De noduri i sudoarea mitologiei inrrac(ionale.
nchide(i por(ile.
Ltra(i laptele ce a(i supt
La lupoaica inrierii oastre pe Capitoliu.
1oate. v.e e cvtar...
L tarziu in lume iar,
Ora spanzur-n perdele,
Mi se-ntunec in ar
Captul priirii mele.
Parc nici c-am rost, c sant
Lu acel ce-o s se nasc,
De curand ca i curand,
Vou s aminteasc.
C e rrig, c e demult,
C-i de cand nu se mai tie,
Umbra mea c-ar ri trecut
Dincolo de enicie.
ANA1OL CODRU
&
1oate-s una, Doamne Cer,
1oate-s har, dei-s o parte -
S ne-o dai, i s ne-o ceri
Via(a pan` la alt moarte.
Ca i cum e ca i cand
N-a rost soarta s-mi dezlege
Alte rosturi pe pmant
Decat legea rr lege.
S o tiu, s n-o mai tiu
C-ar ri rost s se intample
Prea dereme, prea tarziu,
Niciodat i la timpu-i.
S m mistuie-n zadar
Cu nemoartea pe-ndelete
Inrinitul din perete,
Vama cumpenei de ar...
...1oate-s puse pe cantar.
M suroc, mi-i rrig, mi-i sete...

ratitor vei aiv avrvta vcoriva
1. eritcli, M.vtic, .. vcereavv,
1. 1arteavv, . Zerea
V rog rrumos s nu ceda(i.
Scuza(i-m, e o greeal:
Ninsoarea asta e o boal.
Pune(i-i roc, o alunga(i.
PIA1RA DL CI1IRL
'
La ine ca o matahal,
La las pete pe Carpa(i.
Goni(i-o. Nu da(i pta(i
De pata ei uniersal.
La dezbin, ineal,
La agreseaz intre rra(i,
La -mpresoar cu nitra(i,
Albea(a ei e o momeal,
La e paianjenul cu la(,
La contra oastr rscoal.
vcertitvaive
vi .ai Crvv
O ri c e mai mult decat se poate
Aceast nlucire de idei.
O ri c-i rsucirea unei chei
n Cerul incuiat de peste noapte.
O ri c s-a rurat de ctre zei
Din legea noastr cea mai mare parte,
O ri c ne pandesc de la o parte,
S n-aem chip s ne-nrudim cu ei.
S stpanim prin ei o alt soart,
S le dm ansa unui bun temei
ANA1OL CODRU

De rstignire pentru to(i ai si

Nemuritori cu ia(a mai departe
De ia(a noastr care nu tim ce-i,
Care de moartea lor nu are parte...
Cer,etorvt ae ta oarta
Ia uita(i- pe cer:
L tras cerul intr-o parte -
Cinea il trage-n moarte
Si ne las-n nicieri,
S rim pururi rr soarte,
Cu pustiul in cmri,
lr ieri i-alaltieri,
lr tot ce-i mai departe
De ce-au rost, nite preri,
C ar ri mcar o parte
Dincolo de legi dearte
Necuprinsul cu tceri.
Ia uita(i--i de rier
Ceretorul de la poart...
PIA1RA DL CI1IRL

Mava vea cv fata tv.a

vi 1. Cracivv
Din hotare in hotare
l simt greu, cum pe spinare,
Muncit, muntele de sare
Curge-ncet i intr-n mare.
Apa mrii se ridic,
Stanca s-a retras in stanc -
L potop i lumea strig,
Din ce-a rost nu e nimic,
Doar eu i necuprinsa,
De la Nistru pan` la 1isa,
|ara mea cu mana-ntins,
Mama mea cu ra(a plans...
vataarav....
Motenitor de datorii
,Parc m-a (ine de-o aere, -
Lui Ahile, Doamne, c-un clcai,
Si lui Icar cu o cdere.
O, rauri cate-am risipit
n lume i-n adanc de mare!
Cum a putea s m achit,
S mi le-ntorc acum in (ar!
ANA1OL CODRU

Luat-aans o zi de ieri -
Cu ce ecie s-o restitui,
Pentru comodele tceri,
Ce mun(i s dau de dinamit
Ce aur pentru-un gand nescris
S rspltesc i, cu doband,
S-mi merit pururea osanda
Nemor(ii care m-a inins!...

Si totui, Doamne, mai trim
Si-o s murim, i-o s ne doar,
C ne-am urat de drag de (ar,
S n-aem loc la (intirim,
Si arunca(i s rim arar
Din (ara care o iubim.
Si, totui, Doamne, ne e soarta
Ranitul umilin(ei ham,
n care a intrat un neam,
S-i trag gropile pe hart
Si-n relu-acesta, sueran,
De neamul lui s se despart.
Si, totui, Doamne, le aud,
Cum in prin remi potopitoare
Strbune pluguri s ne are
PIA1RA DL CI1IRL
!
n rana noastr un tumult
Si iar s ne-nrieze (ara
n (ara care-a rost demult.
Mi-aplec urechea: din strrund
Se-aud cum mun(ii ies arar...

Si, Doamne,-n cerul nostru cat prinos!
De sacru, de sublim i de rrumos,
C se aude-n lume-aa duios:
Ninge Hristos,
Ninge Hristos...
Si, Doamne, cat pace-acolo sus!
Dar niciodat-n lume nu s-a spus
Mai simplu, mai prorund, mai rr-apus:
Ninge Iisus,
Ninge Iisus...

Nu tiu cum se-ntampl: unii
Dau in lacrim cu pumnii.
Uite-aa: din suprare,
Loesc unii lumii sarea.
ANA1OL CODRU
"
Nu tiu cum de-i rabd dansul,
Dumnezeu, loit in plansu-i.
Nu tiu cum ii mai pstreaz
Marea lacrimii aghiasma,
Care toat-mi ine greu
S spun c-am plans-o eu,
S spun c-am plans-o eu...
Ob.e.ia ca .e vai oate...
,193-1949,
Acest nego( pecuniar
Cu plus i minis la-mpr(ial,
Demen(a asta capital,
Ho(ia asta la cantar
Sunt de epoc galonat,
De neam de pucrii, de ho(i,
De treang blbnind in por(i -
S acceptm, c se mai poate,
Cu groapa dat la o parte,
S pierdem catigand la sor(i
Aceeai soart repetat...
Dar deocamdat spunem rai,
1rgand mormintele pe roate,
La gar orele sunt gata,
Acarul inerseaz plai
Pe inele care sunt gratii,
Si-i iarn, i e luna mai,
PIA1RA DL CI1IRL
#
n dulcea ei ratalitate...
1u, omule, de ce mai stai
Ia-(i lacrima, cci gongul bate:
`3...
`49...
H a i !!!
Raboivt, .eceta
,1941-1946,
1
Uscate-s ierbile: o scam,
C nu mai ai
Decat un rremtat de coame
n ant, pe cai.
Si itele mai se rstoarn,
Mai pe rantani,
Zarlindu-le, mugind, in coarne,
Vrsand pelin.
Si pan` in ulturi e pustiu.
Pasc mieii lupi.
Si mieii mai rlmanzi se tiu -
Reruz trup...
2
...1rec norii pe camp.
Zdrelit e blana
Pe lupi care ling
Amurgul pe ran.
ANA1OL CODRU
$
Se-aud cum se-nrig
n timpuri sge(i
Zarlite spre noi
De huni i de ge(i.
Adanc in pmant
Carti(a tace.
Ne rlutur-n ant
Maneca, sacii.
|in ca pe-un taur
Plugul de coarne:
loamea mugete
S m rstoarne.
O, iat-o i luna,
L ca o coas.
Drumul in carje
Se-ntoarn acas...
3
...Piatr, maic de plai,
Ochiul zilei il tulburi.
De sub streaina casei cai
Pasc iarba din cuiburi.
Cornul oii-n zduh
Las gaura ars,
Si prin gaur, ur!
luge pasrea.
PIA1RA DL CI1IRL
%
Cerul cade pe jos
Ori se (ine de pari.
Dup deal soarele ros
De (istari...
4
...La clopotni(ele dinspre stani
1rag clopote s moar de plmani...

Din ploaie cu rruntea s-apuci,

Cu ochii, cu buzaaa.
Pe nuci - rreamt cuci
lolclorului nostru rrunza.
Si-s toate acum la plural:
lantana, prin(ii i (ara!
O, painea miroase a deal!
O, sacii miroase a moar!
Ce nal(i sunt acuma copacii!
O, cerul ii rlutur macii!
O, apa e dulce-n rantani!
O, pruncii dorm intr-o pace,
Ca merele-n podul cu ran!
...Si poate doar numai mama,
Si inc alte mame
Lacrimi ascund sub nrrame...
ANA1OL CODRU
&
Dov jvav, 11:...
lrumos ce mai era.
Prea un Prin( clare
Pe calul lui de rlcri
Si cotropit de-o iarb.
lemeile, or! or!
Sreau nerbdtoare
Si se-necau la el,
Oho! la el in barb.
Satul urcat pe garduri
S-l ad dimprejur,
|inea pe lacrimi cerul,
Rugandu-l pan-n datini.
Ci el, ne`ndurtor,
Gonea pe calu-i murg,
Dorit de alte coapse,
Mucat de alte patimi.
Cand se rcuse seara,
A-ntrat treptat in cal,
Si calu-a-ntrat in iarb
Cu aua lui cu tot...
lemeile, or! or!
Peau incet pe deal
Cu steagurile rustei
Descumpnite-n old...
PIA1RA DL CI1IRL
'
ataaa
Rzboiul se duse-ntr-o (ar murind...
Locul rmase pustiu, rr sor(i,
Si Gheorghe a pornit s are plangand
Cele o sut hectare de mor(i.
Plugul taie-n (ran amar.
Iar Gheorghe strig in zrile-albastre:
-Bie(i, la o parte, c-i chip s ar,
Si ce-o s-mi zic (rile oastre
Ci ei nici s-aud: bat ora locului
Cu pasul ciubotei uitate in hlei,
Si Gheorghe, inript intre coarnele plugului,
Ar-n zigzaguri zduhu-ntre ei.
... Cand lanul se dase arat la o parte,
Mor(ii eneau cantand printre rlori,
Iar Gheorghe era intr-o (ar departe
Cu plugul strigand la reo patru reciori:
-Bie(i, la o parte, c tata ar,
Hai, trece(i la pluguri, c-i iar primar...
ANA1OL CODRU

Cov.tavtiv Orea
...fecior aiv .atvt vev, care a
orvit riv vroa cv Ptvv,orvt
v .eara .vvtvi ^ov, 11:.
Capul copilului din lun al cui ai rut s rie,
Cand a enit Mo Crciun atunci
Printre stelele de tinichea, prin ijelie
S-(i aduc papuci
De Anul Nou, prin tranee...
1u purtai pacea printre gloan(e
Ca pe-o Cale Lactee...
De ce ai urat aa de rrumos, Constantin,
C te-a mucat glon(ul de inim cu enin
Si ai ridicat de pe zpad palcuri de rlori,
Aezandu-le pe steagul (rii, s-(i rie drag
Chipul Mariei tale, care i(i cant de dor,
C inrlorete i piatra in prag.
Ai mai chiuit de trei ori ca-n trecut:
-La ureche zurgli...
...Si-ai czut...
Hi-i-i...
Capul copilului din lun al cui ai rut s rie,
Cand rsturnau toate pluguoarele (rii
Scrumul i gropile btliei
La marginea Luropei i durerii...
...Si-au pus to(i rlcii, pe rand,
Cate o rloare la inim, s ard,
S le-nrloreasc Mariile cantand
Dorul in poart...
PIA1RA DL CI1IRL

...1rece luna pe curmezi plangand i strin.

Si iepurii se uit piezi
Cum i(i inrlorete o rloare pe carabin.
Si o inclzesc cu nrile,
De se lumineaz toate zrile
De roc i pelin.
Mi Constantin,
Scoal i pune plugu-n (ran,
S ezi cum rsare din brazd lumina,
Cum ine Maria i cant
mbr(iarea ta cu pmantul.
...Dar ai scpat Pluguorul tu roarte adanc,
C (i se d numai ciucurii la plrie,
Ca rlorile, s le culeag Maria.
Aho, aho!
La ureche zurgli,
Mai striga(i o dat...
- Hi-i!...
...De ce ai urat aa de rrumos, Constantin,
C te-a rurat pmantul sub turele lui uscate de pelin...
Cotivavt coiitor v raboi
Leru-i ler,
llorlle dalbe...
Suna(i, zurgli, suna(i.
Suna(i, zurgli, mai sprinten.
Ning cenuile cumplite,
Prin tranei, printre morminte
Vin copiii cu colindul...
ANA1OL CODRU

Leru-i ler,
llorile dalbe...
Scula(i, gospodari, scula(i.
C-am enit cu semnatul,
Dar pmantul e ca piatra,
Sman(a-i pietriricat...
N-ar aea razboiul parte...
Leru-i ler,
llorile dalbe...
Scula(i, codrilor, scula(i,
Rau, i munte, i campie. -
Au copiii-o datorie:
De-i rzboi, de-i ijelie,
Li saman ecia...
Leru-l ler,
llorile dalbe...
C rzboiul rului
N-are el copiii lui,
Si ne-arunc plumb i ur,
Si ne stric artura,
Si ne rur-mbuctura.
Leru-i ler,
llorile dalbe...
Scula(i, oi copii, scula(i
Mor(i i ii - pe-ntreg pmantul.
Ninge negru i rerbinte.
PIA1RA DL CI1IRL
!
Prin tranei, printre morminte,
Prin tranei, printre morminte...
Negru-i leru...
llorile dalbe...
Mitvt er.ovat
Hotrat lucru: nu mai apare
n cumpna mea i-a prin(ilor mei
liul lor Gheorghe, sau riul lor Steran
Si mie rrate drept - Constantin,
Sau cum i-au rost spus surorile intai...
Croit pe potria unei ambi(ii,
Ll nu mai cuteaz s dea printre noi,
S-i cear partea lui de aere -
S zicem, un cal sau reo unealt,
O tur de ie sau locul de cas,
Sau reo porecl i aa mai departe,
Dac ar ri s-l porneasc-ntr-o nunt
Prin(ii mei pe reo coast de toamn.
Dar nici un srat acum nu mai prinde.
Plimbandu-se-n el ca-ntr-un paradis,
Nu-l mai rnesc intrebrile noastre,
Sau golul ce-l pune-ntre el i prin(i,
Ca locul rurat, pe deal, de o cruce,
Pe care o car-n spinare strbunii
Departe in satul lor din echime.
Ci el - nici habar de toate acestea,
ANA1OL CODRU
"
Si nici reo idee mcar s-l detepte,
C-ar ri mai cu cale s-i hotrasc
Naterea lui pentru un plug sau reo arm,
Sau pentru reo paine sau pentru reo roame,
Sau pentru reun riu care mic pe-aproape,
Cum poate s rie, dac se-ntampl
Ideea prin(ilor s se-mplineasc.
Nimic nu-l mai poate urni dintr-acolo,
De unde ambi(ia l-a prins cu otgoane
Si-l (ine departe de grijile noastre.
Crezand c mai poate cea s se rac
n aceast direc(ie, s se arate
Din paradisul lui de departe, -
1rimis-au orb prin tribunale,
Si multe dezbateri prin asamblee
Au rost s se pun-n aceste araceri
De rudele mele roarte sturoase
Si roarte pornite, dac e cazul...
Dar nu s-a ajuns la reo in(elegere.
Si-atuncea satul se-mpinse la por(i.
La portile noastre,
Proptite pe caini,
Urnind ctre noi atata ocar
Si-atata blestem, aa deodat,
De parc roteau cate-un corn pe la rrun(i.
Dac riul ostru enea
Din naterea lui, neaprat,
n sat mai rceam o nunt ca lumea
Si-o cas, in ciuda apelor astea,
Care ne manc braul la coal,
Si itele-n staul,
PIA1RA DL CI1IRL
#
Cand norii coboar pe codrii Orheiului...
O, dac enea, putea la o adic
S-i rie de so( Lizaetei lui Sarghe
Pe care l-au rost rurat dou gloan(e
Cu tot cu inim, dac enea...
O, dac enea, in groapa lui 1oader
Putea s se duc i-acela, cantand,
S in-ndrt la casa lui tanr,
S-i rac neamul lui mai departe
Cu o rat-a lui Gheorghe, care ii (ine
Sanii cu-o man, rragezi s-i aib...
Cine s-i ierte toate acestea!... -
Aa racu la incheiere un tanr.
Si care-i (inea de man neasta
loarte rrumoas i roarte de treab
Cu burta-nrlorit uor ctre gur.
,S ri rost, probabil, in luna a opta,
Cand totul se pare c-i hotrat.,
Iar noi Ce puteam s rspundem atunci
Cand el, riul lui Gheorghe, sau riul lui Steran,
Si mie rrate drept - Constantin,
Sau cum i-ar ri spus surorile-ntai -
Mcar nici idee de toate acestea...
Piatra v raboaie
Piatr, nu m sruta,
C (i-i ca piatra gura
Si ca piatra inima.
ANA1OL CODRU
$
Ce-am rcut de-ai blestemat,
Lacrima c mi-a secat
Si de om m-am strinat
Mi-ai racut cerul de glod
Si drumul ca de prohod,
Ca s-l trec s nu mai pot.
Stiu-te-a, de nu te-a ti,
Cum ai sta i m-ai prii -
Cu blestem tot te-a gri,
Nici s po(i a te cina,
Cum (i-oi blestema gura.
S-o ai ca mtrguna!
S-(i rac i umbra seac,
Pe piatr s (i-o rscoac,
S-(i rie pusta ddac.
S n-ajungi s mai ajung,
S-(i d rruntea pe genunchi,
De urat - ca un trunchi.
Cand mi-a rost dragostea-ntai,
S mi-o sraii sub clcai,
M-ai loit cu btlii,
Si-ai ghiontit plumbul s mute
Din ochiul scalamb de puc.
S-mi deie ia( de duc.
Si-ai racut s-mi port pe maini,
Pe reme de timp hapsan,
Mormantul printre strini.
Dar de drag ce l-am aut
Plaiul, de rrumos i mult,
Am arlat piatr de scut!
PIA1RA DL CI1IRL
%
Si l-am aezat departe,
Omu-nemantat cu ceart,
Aea-o-ar s n-aib parte
De paine, nici de cu(it,
Nici de stropul rcorit,
Cu piatra c m-a-nrajbit.
Nici de umbra lui mcar,
S-i treac orba-nzadar,
S-i rac mersul talhar!
Lua-l-ar negru-n puhoaie,
C-a bgat piatra-n rzboaie!...
Mitvt robabit
.Si taurul cu tancul prins pe zri,
Cand impucau rantanile in lun
Ciuturi de lacrimi
Si amenin(ri...
Or, Gheorghe a rugit atunci din el,
ntr-un ecin cu trei reciori in carne,
Ce-aeau, arand, s intre in o(el
Si s-l rstoarne.
Ci rieru-n branci curgea impins de cti,
Prin artur, grajduri, prin rereti...
Vzand c-i slut, scpare c nu este,
Gheorghe-ndrt, in el, al nimnui,
ANA1OL CODRU
&
Loit din spate pe neprins de este
De umbra lui.
Rmase duhul cur(ii, neininsul,
Si bourul ce s-a izbit din runii,
Cu ierbile i coasa dup dansul,
S se rzbune...
Ogorul parc-n rruntea lui uia,
Prins ca o stem de-un Ceahlu rnit,
Cci bourul ca dintre zri enea
Cumplit.
.Ce-a rost apoi, ce s-a rcut in lume -
Bourul mai doarme-n dreptul lunii
Si dintre zri ucise ii rstoarn
Cirezi de ierbi, pscandu-le-ntre coarne.
O .cri.oare care vtea fi .cri.a
Nu certa(i graul la moartea lui de paine,
Voi sruta(i-i coasa i da(i cu in pe-arar,
La rocuri ridicate, inalte, din (ran,
lelia lui de soare pe ganduri mari s steie.
Vin zilele pe-acas cu etile-n spinare,
Din por(ile inchise gonesc spre oi to(i anii,
Ca lupii, (opind, cand gerul le st-n coam
Si datina ii pate cu turme mari de miei.
PIA1RA DL CI1IRL
'
Pune(i i-n cruci sman(a a unei ie(i de treab,
S deie-n muguri bra(ul, la cimitir s cad
Rzboaiele-mpucate c-o lacrim, din iarb,
A rratelui meu 1oma, ce ine-ntr-o scrisoare.
Muca(i din rructul tanr, cand rapta e dreapt,
Pune(i inel in mana reciorilor, s-l poarte
Spre zodii sau spre holde, prin care trec mai tineri
Copiii mei cu psri in cuibul lor - pe umeri.
Da(i ghiont la ieztur, urni(i din curte cainii,
1opoarele s-mping la por(i, s tune piatra,
lantana clocotit urni(i-o-n doi pe-o parte,
Spre lungul ir de ari(i, ce-i chip s se arate.
Voi, mari, prin(ii mei, i eu - din care or
Alturi pun sratul, luand din masa oastr,
S cldesc din zile, din ani - nu obiceiul,
Ci datoria srant de a rmane oameni.
Cate-ncurcate - toate-ale oastre i-ale mele,
Si-un is, c in acas, e-al ostru totdeauna,
Si totdeauna gandul c-ae(i in spate-un nume
Din numele meu care e-al ostru pe ecie.
.Voi n-a(i certat nici graul, nici moartea lui de paine,
A(i dus la gur coasa i-a(i dat cu in pe-arar,
Si rocuri mari - s ard, c mai sunte(i pe-aproape
Cu o relie-n man la capul eniciei.
ANA1OL CODRU
!
Vin etile pe-acas, in amintiri, sau eu,
C-un tren printre morminte, ce urc greu la deal,
Si crucile-nrloresc din umerii mei doi,
Cernandu-m cu rloare la temelia oastr...
ooava
Dansul cocoilor in seara nup(ial,
Srind peste cu(ite, cum zori pe cimitire,
Cu trambi(a de sange rsat pan` la coal
Din care ruge sora s rluture de-un mire.
Voi, miri din satul meu, oi sprinteni la sandal,
De soart, ca de arpe, muca(i la mana dreapt,
Cosi(i la capul lumii i-n gropile de smoal -
Surorile -ateapt.
Stau ornicei, monegii, pe boi rura(i din pluguri,
Pe brbi se ars chiot i cade lang mese,
Berbecii sar pe tobe, i inul crap cruguri
De hore impietrite sub genele miresei.
Voi, miri...
Parc-a(i chemat din goluri rrumoasele-adormite,
Si-a(i dat in clocot timpul, s se atepte mult
Logodna sorii mele, de oi indrgostit,
De unul care pare p(it i mai adult.
PIA1RA DL CI1IRL
!
De unde (ip zorii, ateapt iar prin(ii,
Colacii la rantan stau anina(i in cumpeni,
Ci oi cinsti(i prea mult din inul surerin(ei
Paharul cel de lacrimi, care pe zri se umple.
Mai chiui(i, monegi, o dat i-nc-o dat,
Pe brbi curg chiot i blestemul de nunt,
Rotind cat e pmantul acele hori de piatr,
Si-n care, sub nrram, e sora mea crunt...
a vvvta ae avr
Scoal, mi tat, i in` din (rani,
Cci mama ii race nunta de aur,
1reci mai aproape de-al nun(ii destin
Purtat in cru(a oastr c-un taur.
Cand morile macin-acum numai timp
Si brazda arunc colaci din (rane,
1u scutur-(i haina de schije in camp,
De steaua pmantului care te (ine.
Nu mai e chip s se rac reo ag.
1otul e gata: i cni i ina(,
Si-i dreptul reciorilor acum s aleag
Ce trubi s cante i oi s juca(i.
Pe mama pe maini s o joci chiuind,
Ca lumea s ad de peste trei mri.
ANA1OL CODRU
!
l intr-un chip ca s-i sune-a pmant
Lacrima toat culeas-n br(ri.
Cand nunta a ri s se sting pu(in,
Veni-om i noi aproape-aproape
Lacrimi rierbin(i
La oi sub pleoape...
^etavaavire
vi 1. Morevo
Ani de razboi, lega(i intr-un suman,
n amintirea noastr se mai plimb...
Zpada sobelor pe umerii srmani
Si clan(a uilor, ca un bnu(, pe limb.
Parc se tanguie, acolo sub (rani,
Moara de ant, cu piatra ei strbun,
Si nucii cei plugari de lang stani,
1rgand pmantul catre zri mai bune,
nc rantanile cu toate lacrimand
n ra(a caselor danelor, sub ie,
Si cerul despicat in asrin(it
De-o schij, pan` in neamul din ecie,
nc buneii-nnebunind pe deal
De jalea riilor, nepo(ilor, de ur.
Si Nistrul din tranee scos pe mal
Cu apa lui trsnit de cldur,
PIA1RA DL CI1IRL
!!
nc ozul palid in cru(i,
Si cainii alunga(i din sat arar,
Si-nstrina(i de lan(, inc btu(i
Si improca(i cu pietre i ocar,
nc rurat ceara din albini
Cu degete sub(iri, pe nemancate
Si canepele trase din rantani
Pe trupul unor tiri insangerate,
Si loboda din haturi, rir cu rir,
Stalcind cazanele cu iz de buruian,
Si boii in genunchi la cimitir,
Rugandu-se de groapa lor srman.
Si inc nun(ile care n-au rost atunci.
Nici natere de surlet, nici de rloare,
Decat doar numai scancete de prunci,
Uita(i in carnea srant de recioar.
Si preedintele incrun(ind in por(i,
Plangand in pumni cu-o rugminte srant:
S tragem brazda (arinei cu so(
Pentru cei mul(i cu graul pe morminte,
Si inc steagul de pe coal, sus,
mprosptand cu pace pan` departe,
Si eu cu-o achie de stea, de dup deal
Intampinandu-mi rra(ii din nemoarte...
ANA1OL CODRU
!"
Mavtava
Greu e drumul,
lrig i zloat,
Ning zpezile de-un eac,
Dar de-odat
Se arat
Cu mantaua rupt-n spate,
Opintind i dand din coate,
Prin nmete-un pui de rag:
Din rzboi neamul enea,
Si cum d c rrig ii este,
lr ca s prind de este
i orer mantaua mea:
- Ia-o, rrate, arunc-o-n spate,
Pan rrigurile trec,
n rzboi mantaua tatei
A-nclzit un codru-ntreg -
Ll din zbor a prins ghiuleaua.
Si-a rmas cu ea pe es.
Schija ce-a loit mantaua
N-a loit in codrul des.
Ia-o, ragule, rartate:
Peste codri norii-s grei, -
Parc e mantaua tatei
Gurit peste ei...
1:
PIA1RA DL CI1IRL
!#
aiva ae rv, 11
Graul acesta imi pare-un Dumnezeu
Cu barba rzrtit in tot cuprinsul (rii,
Sau poate-n spaima noastr se zarcolete-un leu
Al roametei, ce (ine-n coam o aere!
Pari incercat de-o coas la glezne, s admiri
Sorocu-ntemeierii painilor cu gura.
Pari liberat la ora culesului din miri,
La nunta lor s-(i rie mireasa-mbuctur.
Atat de mult-i teama in noi, c e mult grau,
C-o s ne mance graul, c-o s ne dea la moar,
C n-o s-arlm scpare de grau, ca de un riu
Ce ine-n ia(a noastr, zarlindu-ne arar.
O, leul,
Dumnezeul,
1u, graul,
nsui eul!...

1
Cosim iarba pe morminte.
Iarba lacrim cuinte.
ANA1OL CODRU
!$
Strangem rrunza de pe cruci.
Lacrima n-o mai usuci.
Gropile rcnesc rantani.
Apa-i lacrim pe maini.
Ciutura ajunge-o stea.
Ciutura
L lacrima
Plans i de maic-mea.
Ne splm ra(a cu rou,
Roua-i cantec de necaz,
Roua e cu luna-n dou
lulgerat pe obraz.
1rupul ni-l imbrac rrunza,
Si-l dezbrac toamna iar.
Mi se leagn pe buze
Un blestem de rruct amar:
Cucuor cu pana sur,
Pune-(i-a pelin pe gur
Si orbal( pe cttur.
lace-(i-a zborul urat
C-un lan(ug legat de gat,
C tare m-ai chinuit.
Din srin(it mi-ai artat
C in riii la arat
De-unde moartea i-a-ngropat.
PIA1RA DL CI1IRL
!%
lace-s-ar rzboiul scrum
Si tu - pulbere i rum,
S n-atept plangand in drum.
2
Semnatul e tarziu,
Dar i-n Nistru crete grau.
C Nistru-i de lacrim,
Grau-n al se clatin.
Dac mi-i batran coasa,
Crete graul i pe cas.
Unde a czut un riu,
1otdeauna crete grau.
Chiar i lacrima din ochi
L de grau i e de roc...
oi.v
Cand se-ntampl s murim pu(in,
Vin copacii i ne trag de man,
Vine cateodat i-o rantan,
Dac se intampl c nu-i in.
Numai c la ora cand se race
Vreo (ran s ne logodeasc,
Nu ne dau din trupul lor copacii
Captul de scandur drceasc.
ANA1OL CODRU
!&
Nici rantana nu ne d din can
Si nici ia, dac in(elege
C se race in sat reo dan
De singurtate s se lege.
Plou-atunci. Pe ale ruge glodul,
Gropile se ca(r pe case,
Si se-ntorc pe-o parte, i se pierde totul
Ce-i gandit de-o cruce i-i ochit de-o coas.
Uite-aa deodat - sute de zoare! -
Pe din toat partea satului, s-o tie
C-i urat treaba, dac las glia,
Mai ales cei tineri la chipiu cu-o rloare.
... nc din ht-eacul ine legea asta,
S nu-mping ceasul peste noi reo tire,
C-un recior mai hatru i-a zidit neasta
n singurtate, ca-ntr-o mnstire...
ivvra arere
Acum numai estea dac mai ine
Neinchipuit i deart,
Curen(ii urii se-nartesc pe hart
Si-n grani( se race c nu-i bine,
Si se arunc peste mun(i cu piatra,
Si se rnesc i ape, i coline,
PIA1RA DL CI1IRL
!'
Si oamenii ce-i amintesc de partea
De cer, c le-ar eghea printre ruine.
Singura lor aere, care-i moartea,
Care pe dealul ei se mai re(ine
Si sap groapa lumii mai departe
De lumea care moare de la sine.
Seul din soare s-a srarit. Nu arde.
Noaptea-n cuprinsul lumilor reine...
. rerevi
Nu juca(i cu baloanele
Cu gaz inert:
Jocul acesta posed
Seduc(ia mceului
De pe rruntea Academiilor
Bombate
Cu beton armat.
Juca(i table de cripte
Ale mor(ilor - milioanelor
De solda(i tineri,
Plani de propriul lor glonte.
Nici nu da(i seama
C aceti cai imbrca(i in mantale,
1rag circul cu butii
Umrlate cu jeg, de tmaie.
Dup steaguri slinoase
ANA1OL CODRU
"
Mitralierele corup iarba
Si laptele neestelor tinere
Ale milioanelor de solda(i tineri
Mrluitori:
Un, doi!
Un, doi!
Armelor
Li-i drag
De noi!...
O, nu juca(i cu baloanele
Cu gaz inert,
Altrel risca(i
S a atribiu(i chipului
Masca
Care o s strieasc
Gingia pentru glontele risipitor,
Supus bunt(ii sale de trandarir,
Care ne rluier...
v te .tri, ftoare ae var
Cat de paradoxal ne-ar prea,
Dar aceste aioane B-2
|in de ideea de carti( a insului uman.
Schioapt trandarirul,
Albina rur din lumanri.. . .
Cu riece zi,
Cu riece an
PIA1RA DL CI1IRL
"
Lu te strig, rloare de mr,
lloare-mireas,
Cu premilitari la nunta maicu(ei lor care intreab
Mirii-meri, cu picioarele de tuci,
Sruta(i pe maini,
mbrca(i cu iarb:
- leciora sub(irel, unde te duci
Acetia sunt mirii Ioni, Constantini,
Multmirositori, ca un lemn srutat de-o garoar.
Aceasta ins-i rloarea mrului, Mireasa Maria,
Pentru unul din ei, scuturat de drag -
n riece zi,
a riece an,
n riece eac...
- Nu dm mireasa rr armi i clopote, -
Zic rra(ii meri lstri(i in liad, -
Mrul cu rloarea care se scutur
Lste iscolirea nun(ii Ionului-mr.
Oricum, lumea e obsedat de aceste aioane B-2,
Care (in de ideea de carti( a brailor solda(i.,
Constantini,
Gioni,
Antuani...
Care-s miri i meri inrlori(i,
ngropa(i in amintirea mireselor merilor,
Care-s
Marii,
Calipse,
Luize -
1oate ninsori...
ANA1OL CODRU
"
Rvavivte
Chipul mamelor
Pe soclul de piatr
mprejmuit cu tcere...
Numaidecat s introducem lacrima Patriei
n circuitul uniersal
Al durerii.
Lacrima -
Cea mai statornic-n timpuri aere...
Pvtev .a vavtciv .area aiv ocli...
De buna seam, noi putem indulci sarea din ochi,
Dar ideea de Soare in ra( nicicand nu ne poate lipsi.
Senza(ia de amar totdeauna a stat la temelia
Lenimentelor, care imping omenirea inainte,
Dar nu in msura rzboiului!
O, nu! Niciodat in msura rzboiului!
Ne putem lesne debarasa de cuinte,
ns nici o putere nu ne poate lipsi
De ideea c suntem.
Uniersul e un punct,
1oate celelalte, de jur-imprejur,
Sunt marea intrebare:
Vom supraie(ui drama luminii, care ne lumineaz din ra( -
Altrel cum ne-am putea juca
Propria noastr comedie uman
PIA1RA DL CI1IRL
"!
Soarele din ra(,
Ideea ca suntem,
Si senza(ia de amar
1otdeauna au stat la temelia
Lenimentelor, care imping omenirea inainte,
Dar nu in msura rzboiului,
O, nu! Niciodat in msura rzboiului!
ati ivbe,ti Patria, e vtiv .a vori...
Cu stereotip
Nici rlorile mcar nu pot ri hrnite,
Cum nici umbrelele nu pot race dragoste cu rluturii.
Se-ntre(in pomii nu cu aer,
Ci cu srantul duh al poe(ilor
Czu(i in rzboaie
Pentru cantecul priighetorilor Patriei lor.
Munca e haina omului imbrcat pe surletul acestuia.
Omul, la randu-i, e Dumnezeul lui Sine,
Care-i tmduiete rnile inimii
Cu spiritul trandaririlor impurpura(i
De propria lor mireasm.
liece lucru, riece riin(
Mai intai inrlorete i, pe msur ce-i coace rructul,
Se subscrie ideii omului care le domin.
De aceea s substituim termenul ideii de ia(
Celui de bra(e care gandesc
Si au anotimpul i remea coacerii lor.
1otdeauna pe steag se parguiesc holdele Patriei,
ANA1OL CODRU
""
1otdeauna cuantul e patria ciocarliilor, care i(i cant in gur.
1otdeauna painea e cosmosul
Cu drumul intoarcerii acas.
A te hrni numai cu rorma painii
L ca i cum (i-ai tia trandaririi gurii cu propriii ti din(i.
S-(i iubeti Patria,
L pu(in s mori.
S-(i iubeti Patria,
L neoie numaidecat de nemoartea ta!
Ptvvt ara, .a ra.ara...
- Plugul ar,
S rsar
Grau, Marie...
- C-i sman(
Cu priin(,
Mi Ioane...
- De-ar ri timpul
Cum e campul,
Bun, Marie...
- Dar e timpul
Cum e ghimpul,
Ru, Ioane...
- Bate antul
Ca din rlint,
Greu, Marie...
- Si-i pmantul
Ca mormantul,
Or, Ioane!...
PIA1RA DL CI1IRL
"#
- Plugul taie
Si se-ndoaie,
la Marie...
- C sunt oase
De-ale noastre,
Mi Ioane...
- mi iau calul
Si trec malul,
la Marie...
- Zi-i mai iute:
Vine slutul,
Mi Ioane...
Mov.trvt
Pe roat graul lumii de pe stri
L-ai rupt i sa(iul ni l-ai pus in chinge,
1rgand in (eap rra(ii mei de sange,
Si-n burta maici ai rcut tieri.
Si-n lacrime ai hcuit atunci,
Si-ai milogit in mi aurirere,
Si-ai tras cu ranga in rica(ii mrii,
Si-ai rstignit pe ixuri i rscruci
Lul (ranii, Sinele de plai
Si-a toate graiul laptele acesta,
Si-a toate raiul ierbile celeste
Din iadul abatoarelor de cai.
ANA1OL CODRU
"$
1u pentru toate-ai s rspunzi acum,
Pentru topoare i pentru cu(ite,
Pentru decapitarea unei pite
Si pentru-asasinarea unui drum.
1u pentru toate ai s neoieti
Rbdarea noastr, buna-cuiin(,
Si bun seama raptei cu cin(,
C datu-(i-am s rii, c NU-1L-LS1I,
1u - numele nenumelui-a-nime
Din clanul ghilotinei anonime...
1acere rerticata
,Monument,
Lu, dac nu pot ninge ca teii sau ca merii,
Lu, dac nu am rreamt ca plopul bunoar,
L o greeal poate: c-s tot o-ngandurare,
C in durerea lumii eu sunt doar o aere
De lacrimi care-ntruna imi ard in cttur,
De rou care-ntruna e un pretext c plangem.
L un mcel de rlori tcerea de pe gur
Si-i piatra rr moarte de care atinge(i...
PIA1RA DL CI1IRL
"%
Carte o,tata...
...eeaiata aiv 1ietvavvt ae va
v ora,vt !a.livtov ae .otaatvt
avericav 1ovv tovtt
1
Acoperiurile torc pisici sub lun,
Si-i mare uiet pe la stri de noapte.
Antenele se scutur grele, coapte,
De panglici negre, care scuip ricui.
Hamalii-n port descarc lzi de lacrimi,
Pun liliecii timbre moi in pia(.
La abator curg ir de reclama(ii
A mii de coarne, care (ip tunuri.
La catedral umbrele beau whisky,
Cupola-i gri clugrete tuns,
De runii de paiangen se-ndeamn troleibuze,
Cum de liane, negri, urangutanii.
Dorm in orchestre cimitire auto,
n tuburi curge poliedric jazul,
Un alb intunecos rrmant ceasul
Pe rruntea bursei, unde nasc minitrii.
Stilourile-mpuc-n buzunare,
Otruri joac-n cranii polismenii,
Chicago-nnoad oase la ecernii,
Si crucile rac coad la morminte...
ANA1OL CODRU
"&
...Mai ;o. -cartea o,tata e .travv.a ae o .cli;a. Pe
rer.o: ,.,tetativa ae Cracivv. Co,civvt ra fi ae ivc.
1ovv tovtt. 1ietvavvt ae va, 1.
2
avevtatie ta civitirvt .rvivtov
...O, 1OMM S1OULL,
Scrisorile tale - un tom
De albi pescrui in golr -
Golgota de (ipete. Gong
De lacrimi - acas. Or !
n pomul de ANUL NOU
Bocesc lumanri. Caou.
1u in cociug ,ca-n ou,
Good bye, 1OMM S1OULL.
La am, in port, bagaj,
Voal, drapel, bandaj,
Val rou pe (rm, oiaj.
1OMM S1OULL, acas, mar!
Lti mort, 1OMM S1OULL,
S-a zis -
Grip: Da. Da. Precis.
Admitem c moartea e is,
Portim reciorul, MIS.
Altrel nu-i chip, 1OMM S1OULL,
PIA1RA DL CI1IRL
"'
n State e ANUL NOU,
1u - cel mai bun cadou,
Hallo!
La \ashington PILONI
De cruci. La Armington
1
Morminte zgarie-nori.
Odihn rrumoas, S1OULL.
3
La 1IMLS-SQARL
2
e scris:
1OMM S1OULL e mort. A-nins.
America. Brao, MIS.
1riasc sloboda. Bis!
rve.t evivrai -
aiv vevarivirea tacrivii
De la un timp
1ot mai mult simt
C au slbit ro(lle micrii mele de om al Pmantului.
2
Panoul de inrorma(ii din New \ork, pe care se inregistra nu-
mrul celor czu(i in Vietnam.
1
Cimitir din \ashington, unde sunt inmormanta(i solda(ii
americani czu(i jertr razboiului purtat de Statele Unite ale Americii
in Vietnam.
ANA1OL CODRU
#
Arcul bra(ului meu
Nu mai are demnitatea lui Odiseu.
Ochii i-au pierdut sentimentul de mare,
De azur
Sl de ant alergat in deri.
Pasrea auzului i-a prasit cuiburile.
Metronomul picioarelor nu mai poate scurta
Pasul curiozit(ii mele cu portocali la Malaca.
launa i rlora au pierdut orice interes
Pentru orbele mele pu(ine i roase.
Soarele nu mai e soare pe cer,
Ci discul de cear,
Din care mierea lacrimii se arat pu(in.
Carcasa de zgarie-nori
A irei spinarii mele
Nu mai rezist la nici un seism
ncruntat al pmantului.
Mrile sunt sparte
De peti i amribii.
Stelele putrezesc in sarea arundului Caraibelor:
ncepe judecata cea mare, Lrnest,
Judecata omului care am rost
Martorul ocular al nedrept(ilor uniersale.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Crede(i c glon(ul are oprire in trup
Crede(i c moartea e rinalul meu pe ecie
Pentru unii oi supraie(ui in piele de lup,
Pentru al(ii -oi arde ca o rclie.
PIA1RA DL CI1IRL
#
Orice drum are intoarcere acas.
Nimeni nu intarzie din nicieri niciodat.
Demult cerul acesta cu stele-i o plas
n lacrima mea aruncat.
Actualmente aurul spelb nu e podoaba
Urechilor celor surzi i pigmei.
Os curat in dolari se intreab,
Os pur sange, Hemingwai.
Cunosc eu toate aceste araceri.
Ochiul nostru produce inrla(ii,
Si gura - inrla(ii, dac nu tace,
Inrla(ii - i bra(ul omer. Varia(ii.
Pentru c eu cer doar o boaghe de sare
Din insi sudoarea mea adunat,
Lu, omul cu oasele trase pe roata
Oceanului, pentru c-s bun de rbdare.
Noi adic nu producem mierea din stup -
Lacrima srant a albinei e mierea stacojie.
Crede(i c glon(ul are oprire in trup
Crede(i c moartea e rinalul meu pe ecie
Pentru unii oi supraie(ui in piele de lup,
Pentru al(ii -oi arde ca o rclie
Lu, Lrnest Hemingwai,
Hrana rechinilor din lacrima Uniersului.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ANA1OL CODRU
#
1rosnesc oasele. Rechinii rup din trupul lui rierbinte,
deorandu-i surletul imbrcat pe trup ca o ambi(ie. Nu-l
dor nerii, nu-l doare lacrima - petii il rur i-l rup. O
singur intrebare ins il roade in sinea lui, orbind cu manie:
Voi crede(i c glon(ul are oprire in trup
Voi crede(i c moartea e rinalul meu pe ecie
.Chile rsare in (rmul de ziu. Bate al rou dinspre
Nicaragua. Sarea in ocean e rrami(at ca intr-o piu, i
numai de jur-imprejurul nemrginirii lacrimii e O c h i u l
proretului.
1rebviar cvrvt vvtt vai vare ta cli...
Patima lui au rost ro(ile, inca ro(ile,
Iarba ins i-a incolcit glezna piciorului, ca o armur.
n goana timpului,
Cat l-au egheat neamurile din strbuni,
I se intorlocau ro(ile patimii cu soarele la cotitur.
Maic-sa l-a semnat printre oameni ca pe un grau,
L-a imbrcat mai intai intr-un rreamt de zori,
Apoi in toat jalea btliei.
Alexandru, taic-su, cu arma pe trup,
Odihnete inc din `44 in plai strin, pe ecie,
ncat rtul su, Petru Ungureanu,
Despre care scriu eu aici,
PIA1RA DL CI1IRL
#!
Aea s primeasc, mai tarziu, drept motenire,
lreamtul nucilor, luna pe sat, cucii in ie
Si norii cu lacrimi pe cimitire.
A pscut berbecu(ii pe es, a certat lupii in ad,
A purtat aca de runie pe brazd,
Stropind plugul cu trudnicul lapte,
A crpat lemnul pentru sicriele roamei i simboluri,
Pe deal,
Mritand slciile satului cu (iptul buhnei de noapte.
Buclat, ochii negri, drept la os i la inim,
Sruta izoarele, por(ile i albina in liad,
Pornea moara in lan, (inand antul de coarne,
Grbind timpu-n ecini, oprind rrunza s cad.
ns tot ce-l scumpea la inim, ca un soare de plai,
A rost roata, surletul ei, alergand prin (rane
n jurul Rdenilor Vechi, adulmecand
Urma satului drag ctre soarta lui scump de maine.
n tot Uniersul, cum singurea cu rra(ii i maic-sa,
S-a desprins ca un steu din cumpna Carului Mare,
Prin ponoare-alergand, prin hartoape i plaur,
Lsand o br(ar de dor s-nrloreasc pe (ar.
Din munca cea dreapt a trit i a inins,
Mult inchinandu-se tiin(ei de carte, ca la o rantan,
Sub steagul cmii lui imporporat pe cer,
Ciopor de reciori de dni au tot mers spre lumin.
ANA1OL CODRU
#"
Si inc multe cuine-se aici s-amintesc
Despre raptele lui cele mult omenoase,
Parc-a pune prin ani in trunchin de cr(i
lirior de pelin pe-amintiri s-nrloreasc.
1rebui-ar cuant mult mai mare la chip,
Jugul cel cu-ader s-l munceasc la tropi.
. Pe acei mici de irtu(i,
n cei ani hrtni(i,
I-a pe(it pentru eci scandurica de plop.
Ll - cu satul a mers de la zori pan ht,
Si din cate-i s-au dat, primi drumul cel lung,
Rostul omului drept, cantul (arinei dragi,
Cel pe ierbi rourat, cel plecat peste plug.
Multe sunt de-artat in al maici grai srant:
Hora noastr pe carje, rrunza iei - pe rni,
Mieii stori din mioare peste gur de prunci,
Cu gand bun de-a grbi neam de miri in Rdeni.
1oate-s rapte de eac spre a le ti,
Cum le-au rost ptimit cele remi ca de plumb.
Bunii notrii prin(i, genera(ia mea,
Aste remi i le-a tras ca pe-o hain pe trup.
Lu de-aceea aici scriu cu buchie grea,
Ca-ntr-o piatr-aezand nume scump, nume drag,
Cum a pune-ntr-un chip anii mei randui(i
Astor zile pe nou, ca un rreamt pe steag.
PIA1RA DL CI1IRL
##
Amintirea-i s-o port din prin(i spre nepo(i,
De-un rolos s-o aem, ca pe-un rodnic pmant,
Semn c-i pururi cu noi pe un drum de izbanzi
Petru nostru de plai, chipul lui luminand...
Ov .evavva
vratatorvtvi .t. v.vioc
Cartea-mi este rloarea ce o s-(i lege rod
La ceasul srant, cand intri-n artur
Dinspre parin(ii care-(i strmoesc
Graiul acesta inrourat pe gur.
Ceru-i de plai - de-asupra i-n pmant,
Cum i pelinu-i neamul dinspre (ara -
|ie pe eci, de leac i de-ndulcit
Cate-s dureri i-s cumpene sub soare.
Pe chipul tu e timp de-arat acum,
Aanturi mari dau antul la o parte,
Si-ncepe intemeiere i rrmant
Pe rrun(ile plecate peste carte.
Citire mult. Se colesc in remi
Randuri de plopi i rand de hori la munc.
Parte de cer e scris cu-ndurri,
Parte de rii e scris cu porunc.
ANA1OL CODRU
#$
1u, Alexandru Busuioc, pe sat
|ii cate-o paine alturi de-o rclie,
Mantia-(i curge ca un steag pe zri,
Pe arturi, pe nun(i i pe ecie.
Osanda dulce-a buchiilor mari
Drept o aezi in riecare poart,
Si rug e-n cuant: s buchisim
Izoarele sub lespedea de piatr.
Cate-s de eac i-s datorii, le tii
Lumii a da cu-o lacrim pe ra(,
Om semnand, cu graiul dinspre noi,
Si dinspre ra(a graului, la coas.
car cv o aria...
Mevoriei oetvtvi .1vclitatv
lrate mai tanr, drag Leonard -
Nume de iarba, - cand se aude-o coas -
Unde te-ai dus, cum de-ai rugit de-acas
Sub dealul crei mi, ce moteniri te ard
Dac-ai strigat adanc pe unde steaua ar,
Dac-ai rcut cuant cu ingerii aproape,
De ce-ai legat la poart o rima s ne doar,
De ce-ai urnit cascade de lacrimi sub pleoape
Din scandur (i-i zborul, dar parc-n noi adast
Icar cu o arip - s n-o trdeze-a doua.
PIA1RA DL CI1IRL
#%
1u al cerului n-ai rost, cci te-a ranit Moldoa,
n piatra ei, cderea s-(i rie mai a noastr.
Alaiul tu de nunt mereu tot mai departe
i rreamt cmaa de in, ca o pstaie,
n lul de mireas, ca gura cea de aer -
Atat de srant (ie, cand (i s-a-nchis o poart
1u ai crestat zduhul in zodii cu poemul,
1u, pasre striit, dar nicicand inins,
C-aripile-(i mai zboar, de trupul tu desprinse,
Scriind in necuprinsuri, ca un simbol, edenul.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...Prea dereme e cosit iarba noastr cea dintai,
Si-i ca zmeura pe coase surletul de ciocarlii...
ata cv rv tiai fo.to .evavat...
Unii se mir cum de pot ii
lloarea de-alean cu-amar in amintire,
Chipul i ora-n care m-ngrijesc
De-o lacrim sub iarb-n cimitire.
Cantu-i al lumii, dac ni l-a dat
Micu(a rrunz a zicerii din gur,
Si eu il sun, ca s-l ae(i acum
1emei de pre(uire cu msur...
ANA1OL CODRU
#&
1u, liodor Ponomari de la Goieni, -
Si umbra ta-i un rel de-a zice | a r ,
Un rel de a sim(i i a edea
Gum steaua ta in cartea mea pogoar,
C-aceleai remi de roc i de pmant
|in rierul imbrcat pe o gheorghin,
Pe rreamtul sticle(ilor din grai,
Pe colburile-ncinse din rantan,
Ca s nu mori de roarte multe ori,
Lumina ta oricand s ne cuante,
n randul anonimilor arand
Cu rlacra intemeierii srinte.
la(a cu grau (i-ai rost-o semnat,
Holda uimirii noastre s te-a(ie
De grija lumii aproape, ca la pranz,
Sporindu-ne la mese cu ecie...
Nu-s de uitare plumbii rotunji(i
n trupul cuantului ce-ai rost odinioar,
1u, liodor Ponomari, cat mai trieti,
Si moartea ta-i un rel de-a zice | a r .
Pmantu-i otoa cu tine la adanc
,Acelai greu de dor a cumpnete, -
Simbolic roc i-o ardere de iu,
De-un Prometeu acum ne amintete.
PIA1RA DL CI1IRL
#'
a ba,tiva tvi Petrv Zaavirv
ntai, Surlete, ca i-ai dat
Painea cea bun la inim,
De-a hrnit tinerii poe(i
Pn la nunta lor,
Ptimindu-i abecedarului de omenie -
Supraie(uiete-l
Si (ine-l pururi aproape de noi!
D-i, Surlete, mieii
Pe mormantul lui,
S-i improspteze iarba
Cu roua ciocarliilor pe ingandurare i tihn.
Nu-l cru(a de pmant, de adanc,
De inaltul plopilor in asemnare,
|ine-l in legea cea dreapt
A prin(ilor si brzduitori Maria i Iona
Cu plugul i coasa,
mbolnindu-l de cantec mereu,
Cu hora legat de glezna piciorului
Pe dealul cel mare-al Moldoei.
Nu-l tmdui de rana inimii pentru popor,
Pentru dobitoace,
Psri i buburuze,
Nu-l slbi de dragoste
Pentru om i copaci -
ndur-te, Surlete, de noi
Si tine-l mereu treaz
Grijilor noastre,
Cu rani(a i arma in spinare
La hotarul acesta, ce se cheam
Pmantul de eci.
ANA1OL CODRU
$
iriv Deteavv
Graul cel copt i cel de srinte paini
Pe chip s-i curg i pe-ngandurare.
Priighetorile cu inimile lor
S-i priegheze n u m e l e sub soare.
Piatra deschis intru ecii lui
S-i murmure cu steaua lang cretet.
C e de clopot locul lui cub cer,
Si iarba de pe ochi i se citete.
Purtat la doina maic-mi din plai,
i arse buzele cu miere-n diminea(,
Si dintre lacrim i ce e leac la om,
Ll rloarea graiului o srut pe ra(.
Surlet de pasre e steagul lui acum.
Numai cuintele i rrunza au s-l doar.
Spre rsrit e capu-n uniers,
Si-un tei din sli cu toamn-l impresoar.
.vovivii
Ca(i dintre roarte modetii
N-au inrcat calul de coam,
Ci de iluzia ierbii lui,
ngduitori i creduli, ca nite statui,
Purtandu-i drept lauri uitarea pe cretet!
PIA1RA DL CI1IRL
$
Ca(i, din aa-ziii alei de destin,
Au sangerat cu erbul in gur,
Scranindu-i cu smal(ul rbdrii msura
Modestiei lor de mari anonimi!
Ca(i, respini dintre iambi i horei,
Ca dintre doi stalpi de triumr - in arar,
Strluminat-au painea asta amar
A gloriei noastre prin jertr cu ei!
n numele lor, c au rost, c mai sant,
Le ard rclie acest legmant!
1acerite voa.tre
Nu se mai ceart nimeni acum...
Copacii au dat indrat i s-au dus
n crucile mor(llor dintr-un apus,
S-i scoat arar, s-i pun pe-un drum.
Nu-i nici o grab acum s se rac
Vreo mustrare, c astrel se-ntampl,
C mor(ii e chip s se-ntoarne pe campuri,
Lsand s le scape ura din teac,
Si, grei de (ran, sa-i supere tare
Lacrima noastr, ce lancea le-o-ndoaie -
De parc le-am pune mereu in spinare
Rzboaie, rzboaie, rzboaie, rzboaie. -
O in a noastr, c enic se uit
ANA1OL CODRU
$
Cu(itul de paine intr-o alt idee,
A lui, cea de sange, de om, sau de ciut,
Din care moartea cu pumnul s-l beie.
...1cerile noastr pltesc roarte scump -
O tie (rana, o tiu i copacii.
Deci, rie- lacrima-n gene de lance,
Mor(ilor, pacea rie de plumb.
|ttivvt vovoto at tvi Martiv vtler Kiv
Cum s-(i modirici lacrima la culoare
lorma perrec(iunii lacrimii cum s o schimbi
Cum s-o sereti pe ta celor multsentimentali
Cum s-o dai la probe de autenticitate
La ora 9, la ora 10, la ora 13 i jumtate
Cum s-(i plangi lacrima in oglind,
Msurandu-i cota i nielul durerii programate
Pentru ziua de joi, pentru ziua de ineri
Cum s-(i plangi lacrima numai cu un ochi,
Cu o jumtate de ochi,
Cu un srert cum s o plangi
A strpunge lacrima omului
Cu plumbul rierbinte,
Lsandu-i o gaur in mijloc,
Pe care nu-i chip s-o ascunzi cu gura,
Cum...
PIA1RA DL CI1IRL
$!
1ov rei.ta .av vv
Nu se mai scurge soare pe rrun(i i pe-ntrebare.
Ca lemnul e zduhul i-arunc din stransori
lantanile intoarse cu rundul in sus pe zare
Cu-o secet clare pe cumpenele lor.
Brazda czut-n labe respir ca o spum.
Patratizat, ca-n piatr, e ochiul in albu.
Si putrezesc balauri, rsand pe soarta lumii
Cuptoare de jratec. Cu dup cu.
Un iad de ame(eal e-n lucruri i in toate,
Pe dup spate ia(a se rurieaz. Dor
Cuprinsurile lumii sub bol(i czute-n coate
Pe surlete sterile i calcinate-n zbor.
St lumea-ntr-un genunche i-s cuiburi sub genunche,
Si-n cuiburi ou negre, i-n ou - clon( de corb,
Si-n clon( sunt mii de gheare, i-n gheare - mii de unghii,
Si-n unghii mic noaptea, i-n noapte mic-un orb.
Nu se mai prinde ia(a pe petecul de zare,
Mocnesc lumini-bickrorduri, care murind se duc
Spre dinamita lumii cu limba scoas-arar
Pe intrebarea noastr: om rezista sau nu...
ANA1OL CODRU
$"
Movotovt ctiei
O, dup umbra stelelor s nu te dai.
S ai o lege-a ta - s nu te dai.
Nscut la zodii mari,
1u gropilor s nu te dai!
L semnul c-ai inins intai,
Murind genunchi,
S nu te smulgi din temelii,
S nu te rrangi din trunchi.
S nu cobori din steag, s mori,
S cazi in glii.
Reruz-alai, reruz rlori,
Dar mai rmai,
O, mai rmai!
L ora care muc lut:
1riete plai!
Lti la zidirea de-nceput.
O, mai rmai.
O, mai iningi,
Din temelii s nu te rrangi.
De moartea asta
Ca un rai
S nu te-atingi!
PIA1RA DL CI1IRL
$#
a cea.vt ae rele at cataretvtvi
... Se culc iarba, se culc,
Calul se aterne la pmant i bea ap din uluc.
Si ine la stpanul calului ceasul de eghe i-l intreab din gur:
Unde-i, zice, stpane, coama calului, mur
Copitele unde s-au dus,
C bea rruntea calului ap de-apus
Si se aude numai nechezatul acolo, in campie,
Parc se scutur de pustie
N-ai (inut cetatea bine in rraie, stpane,
Si a curs in pmant,
C zboar prin coama cet(ii uliul de ant
Si race a ru i a izband pierdut,
Sub gaura tunului, care rumeaz sub cucut.
De ce nu te-ai (inut acolo sus, pe a, mcar cu o man
Se putea s te mai lup(i o sptman
Cu toate impr(iile,
Care (i-au tulburat plugurile i graiele.
Nici copiii nu (i-ai cru(at.
Cand a rost lupta mai mare,
I-ai pus pe cantat.
Si s-a trgnat rzbelul pe-o or,
Atunci s-a rsat pe zare ulciorul, cu zori roii,
C era taman pe la cantatul cocoilor.
Si (i-a lunecat sabia din man,
C tu zut-ai o drag de (ran
Si-ai strigat cu dreapta
Pe brau:
- Iat aici inrig eu plugul, s nboiasc rrumuse(e
De grau! -
ANA1OL CODRU
$$
Si s-(i arunci de pe cal armele toate,
Si s-l pui la postat s are.
Dar te-a loit rjmaul cu sabia lui de pe clare...
Scoal, Ioane,
C s-au dus dou escadroane,
S-(i mnance satul,
S-(i strice aratul,
Si o s deie roc la rantan,
Cu un bra( de sulrin.
Si-o s-(i joace pe piatra prin(ilor la cimitir.
Si ia (i-o rur neaprat i te pune la bir,
Aa cum te d eu cu sabia rrant,
Mucand pmantul,
Aa cum i(i crete in ureche rloarea de iarb,
C rjmaul nu te intreab.
Hai, grmdete-(i calul de prin irul de gropi,
Culege-i oasele de prin plopi.
Copitele, care au stropit rurtuna,
S le strigi din lun.
lruntea O ri ea undea,
Dac nu s-o ri dus cu reo stea.
lraiele nu le cuta, c-s la tine in man.
Arunc-le peste coama calului i (ine-te bine.
Nu-i chip s mori nici de-a cata oar.
Ridic-te i aga(-te de soare,
S-(i d sabia cum peste rajma arde,
C noi, Ioane, n-o s murim niciodat!...
... Ci eu mai beau dou lacrimi din ochii calului
Si m duc la mai marele spitalului,
S-i spun c te-ai dus
S tragi cu sabia in apus...
PIA1RA DL CI1IRL
$%
1ive Cleorle aiv raboi
Mic ramul, bate antul,
Cine trece uierandu
Prin poiana cu triroi
-Vine Gheorghe din rzboi.
De la margini de pmant,
Vine Gheorghe uierand,
C e pace pe pmant.
Pe cer luna, ca nebuna,
Sun alea i rsun:
Peste deal, peste zoi,
Vine Gheorghe din rzboi.
Vine Gheorghe, dui, dui, dui,
C-l ateapt maica lui.
C trec anii, nzdranii,
Si cu anii - bietanii,
Dar prin zloat, dar prin ploi
Vine Gheorghe din rzboi...
De treizeci de ani, mereu,
Vine Gheorghe, drumu-i greu
Prin pustie, prin traneu.
Dar prin zloat, dar prin ploi
Vine Gheorghe din razboi,
De la margini de pmant
Vine Gheorghe uierand,
C e pace pe pmant...
ANA1OL CODRU
$&
1eribita re.te
Vestea enea peste cat, ca pojarul,
Pan la streaina lumii, sau poate
Pan` la reo noapte,
sau pan` la reo moarte,
La care ia(a se duse cu carul.
Neestele toate dduse-ndrt,
Direct in copile ,de nun(i mai aproape,,
Cu pruncii la san, cu plansu-n pleoape,
Iar cainii trecur in lan(uri incet,
Copacul in rructe,
i rructu-n sman(,
Manjii in iepe, i iepele-n iarb,
Iar iarba-n (ran, c-apoi Neriin(a
S stea intre noi cu pumnul sub barb.
Oh, estea enea, enea ca rurtuna,
Cum ine potopul,
cum ine reo ap,
Gum ine pe casa omului-o groap
Si omul se (ine de gatul genunii.
...Satul pe ra( cu zeama de iin...
Doamne, ce este-a mai dat peste el.
Uite-i, brba(ii clri peste deal.
PIA1RA DL CI1IRL
$'
Vin pe la case din mor(ile lor,
Cu rra(ii alturi, cu tot cu reciori,
Vin din al doilea razboi mondial...
...Numai c tare drumul e lung,
O ia( tot in i nu mai ajung...
v varvvri
Vai, cum intr omu-n marmuri
1ot cu plai i tot cu nume.
Vai, cum strig grau-n marmuri
Chinuit de roamea lumii.
Vai, cum suie steagu-n marmuri,
Cu izband i durere.
Vai, cum strig maica-n marmuri
Si e trupul ei durere.
Pasarea-i mai sus ca cerul.
Vai, cum cade zboru-n marmuri.
1or area coiii iara...
|ip ile i strig,
|ip noaptea i nimicul, -
Vine rrigul,
ANA1OL CODRU
%
Vine rrigul,
Alb-i mama, alb tticul,
Alb-i mama, alb tticul...
Si-a inghe(at pe i zoiul,
Umbl antul, ca strigoiul, -
L rzboiul,
L rzboiul,
Zgrun(uroiul cu (poiul...
L rzboiul, e rzboiul...
Si ne sperie la u
Bate lan(ul i ctua,
De cenu,
De cenu,
Mi-s bocancii i ppua...
De cenu, de cenus...
De cenu e troianul,
Si poestea nzdran.
Nici dulcea(,
Nici bomboane
N-aem i-a trecut i anul...
Nici dulcea(, nici bomboane.
Dar eni-a primar,
Vor aea copiii iar
Camp cu rloare,
Cer cu soare,
Nuci i (inte-n buzunare.
Camp cu rloare,
Cer cu soare.
PIA1RA DL CI1IRL
%
Maree v otf
nchide(i geamul, c-n lume iar e rrig.
Curen(ii man antul dinspre soare,
n termometre urc desperare,
Din partea lacrimilor ochii notri ning.
Surla(i in lmpi, c iar e a genune, -
Acord rinal al muzicii de Bach.
ncep cu negrele partidele de ah -
O Arric se-ntunec intruna...
vitarote.c votrira arvei cv vevtrovi
a. ... toii ae cora a cte civci tove ae trotit vr.ve.
b. ... O, raf ritaviviat ae cvrivte,
Cv care ve tv.trviv avrvt v vra...
.avitev: vetafora eatocvri ve fvra,
Reatitatea v.a vicicva vv ve vivte.
1
Maic-natur!
Dragostea ta cea dintai, cea de lapte
A umanului drgostit de numele tu mult suntor,
Neprihnit, inc rremtat in trup i pe gur,
Ca un Lucearr in noapte...
M auzi, maic
Cutia creierului pruncului tu
L mai mic decat creierul lui ganditor!
Cum de se poate!
ANA1OL CODRU
%
ncotro, eacule-taic!
Omenirea mai e-n calcarul coajei de ou,
C abia de se deteapt din celula primordial strbunul.
Oho! Ani una mie nou sute optzeci aloreaz cat nou
luni de sarcin
A lacrimii noastre in spasmele racerii,
S ne druiasc namila Secolului douzeci i unu!
Cum o ri el,
Scos din cristelni(a ciiliza(iei nucleare
Silueta biped a saltului declanat de goril,
Sub carapacea de plumb, cu soarele cat o lumanare,
Si durerea dilatat, cat gura monstrului, in pupile!
... Psrile s-au zburtit cu toatele
n cerul lor pe ecie,
Iarba e scoas la licita(ie contraaloare.
nc din pruncie i se intreab retia
Lacrimii din ochiul recioarei.
Oalul re(ei noastre e ajustat liniei
1impului, care-i race cale intoars
Ctre senza(ia de-o clip a neertebratelor,
Arlate la stadiul lor de semiumbr i cearcn.
Sira spinrii ne salt pe rulmen(i biochimici,
Si un (ipt monosilabic
Celula materiei noastre de sim( o desparte.
Rmane in spa(iu o singur ieroglir: om-amintire,
Carcasa ei carbonizat, dominand imperii de spaim,
Surletul inc e anat cu arcanul, mare cat un ZLRO.
Legiunile de neutroni or despuia-o de simbolul psrii, mam,
Solicitand drept micare cderea!
PIA1RA DL CI1IRL
%!
Nu-l nate, maic! (ine-l in rurci ca-n cetate,
Reruz-l surplusului de blan steril,
Ochiului bulbucat, imperecheat cu gura la spate,
ntru metamorroza lui de goril
Span-
Zu-
Rat de propriile zile.
2
Cum, maic, am acceptat Ionul drept numele meu propriu,
Srin(indu-l ca pe un rruct cu gura,
nc proclamand PAINLA nume comun al existen(ei
noastre intru bine,
Si acum s dau indrt, ca i cum mi-a trage pe ochi cttura,
Ca i cum m-ar ustura ochii de prea mult lumin!
Ce-am racut Ce-am izbandit
Cat piramida raraonului ne e lacrima pe ra(.
Pe strnepo(i urc sangele nostru sterp, ca nite liane.
Apr ciiliza(ia maimu(ei, maic, ine sloiul de ghea(
Al creierului nostru descul(at, al antiumanilor!...
3
n numele ierbii, care ne-a druit
Simbolul coamelor de cai mereu galopand,
Mi se depun mun(ii de sare in lacrimi...
Cine suntem
- Ae(i un avvt . Pstra(i-l!
ANA1OL CODRU
%"
4
Neutroni specimeni din neam avt i ovf t oarevi ,c are,
Care ie(uiesc in canalele de scurgeri ale creierului nostru.
Starea antisanitar a lenii de-a accepta mireasma painii la
lumina pruncului nou-nscutului,
1imp neutru, deplasat, dubios i oniric al intunericului de
laborator,
Rerlex necondi(ionat, ca o pat de motorin pe Ochiul lui
Venus.
Sprtur in insui hul tiatvtvioveve.cvtvivaire
n caitatea unui ZLRO, ca un treang, pe surletul aurului
Inrlamat de leucemie...

Cuinte mucate cu din(ii,

Lacrim - cotropitoare de ochi,
Copii care-i mnanc prin(ii,
Ori omenirea care-i d roc...
... Neutronii nu produc nici o paralizie obiectelor neinsurle(ite,
S zicem, exponatelor de la Munthausen, Hiroshima,
Hatan,
Lidice, Pirciupis sau Songmi...
... Au-u-u!
lrun(ile noastre-s amante
Ale sangelui nostru cu gheb,
Atomi agabonzi. Declanate
Virtu(i de creier imberb...
... Neutronii sunt rezultatul unei roarte indelungate
PIA1RA DL CI1IRL
%#
Medita(ii ale geniului uman... ei nu produc zgomot, nu
prooac seisme, nu dealoreaz clopotele tuturor
inmormantrilor posibile...
... Au-u-u!
Painea e scrumul din gur,
Vzul e incolorul...
Idee-sinetortur,
Stiin(-sineomorul...
... Alo! alo! Apsa(i pe butonul claiculei cu oxigen!
alo-o-o-o-o-o-o!
Cu oxigen...
Cu oxi...
Gen...
Ln...
N...
Au-u-u-u!
1acciv
.caaeviciavvtvi 1. .ve.tiaae
Aem la paine. N-aem pace,
Si-o nepsare ne consum...
Vzduhul e bolna de cancer,
Au cancer to(i chirurgii lumii.
Ni-i surletul in compresoare
Carbonizat i dus pe targ,
Auzi, s rugi de la izoare,
Auzi, s nu te tergi pe lacrimi!
ANA1OL CODRU
%$
Pe cer cu pcur s-mpresuri,
Pe-aripi, pe ant i pe lumin.
Auzi, s nu te-atingi de psri,
Auzi, s te rereti de mine!...
Ceotoi, atevt...
Descant-l ca un mag la minerale,
Pmantul, cand la osie rcnete,
Nu-l hurduca, s nu-l urneti, rirete,
n gheizerele lacrimilor tale.
Apas-n joc cazmaua ta buiac,
De luturi steaua, s ne (in-n cumpeni.
n piramida lui de tain scump,
De lcomie chipul (i-l dezleag.
lii donatorul Lui i r s-nrloare
Plmani de specii, ce-aeau dou inimi.
Sub certurile lumii anonime,
1u nu-l prda i nu-l izbi prea tare.
Bogat de gropi, pmantul nu-i o groap.
Ll, dac mic, (ie-(i (ine parte.
Nu-i arunca (rana prea departe,
N-o race din pleoape s ne scape,
Aceast lacrim, strluminand ca steaua -
Cine in ea izbete cu cazmaua
PIA1RA DL CI1IRL
%%
^ive...
Zpzile torc albul rodirilor in camp.
Un roc le man-n semin(ia noastr
Belugul orelor i-al grijilor la timp.
Parc e oapta noastr cea dintai,
n zorii primi, cand nemurim cu plugul
Printre balade i printre ecii,
Printre statuile de albul nostru mult,
De mult omenie i putere -
1ot albul lumii s-l purtm pe scut.
. Pe necuprinsul albului de tei,
Peste plugarii albi ca nite zei
Ninge adanc din cel mai alb temei.
.cvareta v atb
Ca un cortegiu nup(ial
Ninge pe stri i sentimente,
Ninge de-un eac, arhetipal,
Ninge prorund, ninge total,
Ninge din rai cu-adolescente:
Matriarhatul capital
1roneaz iar pe continente!.
ANA1OL CODRU
%&
Ro,v fat ae iva
Nu putrezete roua nicieri,
Putere mare-i aburul pe munte.
1rec cerbii din stejari, la ceasul lor
n nunta cea de sange s se mute...
Jumate e pmantul srartecat
De coame i copitele de piatr.
ncremenete ulturul pe cer,
Cand se aprind racliile de moarte.
Steagul de lupt tremur-n genunchi,
Ci steaua rrun(ii lor e demnitate.
lecioara stirpei in lacrimi luminand,
|ine-a simbol i a putere-n toate.
Si cate-s tunete i rulgere-mprejur,
N-o sperie decat o rrunz poate,
Czut la picioare, ca un semn
C cerbul rt e cerbul mire-tat.
Ochi rremtat e astrul in trii:
Perpetuarea crunt-a ririi il domin.
Raurile roii pe pmant
Poart stejarii rup(i din rdcin...
PIA1RA DL CI1IRL
%'
Pe vra ta, care e rava...
De ce ne-am indoi adic,
De ce-am tria, de ce ne mir,
C-n rloare mirosul conspir
Cu cear, cand pe maini ne pic,
Dac-i desrrau in toat rloarea,
Dac prooac i incit
n sim(uri reri nesbuite
Si-mi toarn-n trup neruiinare
Si-apoi de ce, nai, a crede
C rozul nu-i amantul rlorii,
C albul rlorii e-al ninsorii
Ce cade mo, s rie erde
Otraa rlorii diaran,
S-o bei, s-o tii c-i de culoare
Durerea scris cu oroare
Pe gura ta, care e rana
Ce recundeaz, sueran,
Plcerea, indurandu-i starea...
vii
Pe stirpea lupilor se pune-acuma pre(.
Lupii mai rar ne iziteaz rirea.
ANA1OL CODRU
&
Lupii cu aur se pltesc, cu ie(i,
Dac te url-un lup - e o rericire.
S nu ai lupi, s te mnance oi, -
Cum ine aceasta Ce e cu pdurea
Ce bra( a rost s-i rluture securea,
S lase numai blana lor pe noi
S n-aib omul lup. L un blestem!
S n-aem lupi i s-i anm pe hr(i
...Pe stirpea lupilor se pune-acuma pre(,
Un maxim pre(: s nu tim s anm -
Lupii cu aur se pltesc, cu ie(i,
Deci, e neoie-un lup mcar s-aem.
Am tras in lupi i-agonisirm ant,
Parc-am uitat de lupi, dar ni-i i dor,
Si-i cutam urland in umra lor,
Prin (eaa putii, parc-n noi ochind.
Mi-i roarte greu s tiu ca n-aem lupi,
C-am srcit de lupi aceast ia(,
C m-am splat cu plansul lor pe ra(,
C lacrima mi-i ciucure de plumb.
Cvcvt
mbtranit intre dou silabe-ale lui,
i pune iitorul in cuiburi strine -
Un sens al cuia, al lui nimnui,
Al psrii care nicicand nu mai ine.
PIA1RA DL CI1IRL
&
Srac, doar cu numele propriu in spate,
Din ceasuri de lemn ii strig reciorii,
Ci ei, ratci(i dintr-o or, il ceart,
n sangele-i sterp, ciugulindu-i riorii.
Atata a rost din el s se-aleag...
Ctia reciei
Odat i odat a ri s dm seama.
Nimic pe lume n-o s ne scape -
Rpunem timpul, ca pe-un mamut.
Loindu-l barbar in moalele capului.
Prii(i cum ne tragem lenos i inolt
Umbrele noastre la marginea gropii,
De parc enim cu anatul: la old
Ne sanger orele ca nite dropii.
1impul a ri s rzbune odat
Ora patru sau cinci ctre sear,
Ora ase sau opt i jumate,
Violent atacate de o nepsare.
Pe lungi cimitire de ore ucise
n hul orbitelor noastre cu sila,
CLIPA VLCILI a sta neinins,
Pendulandu-ne chipul ca pe-o goril -
Pe rrun(i ori cadrane, ce-arat-n neunde
Ora zero i trei srerturi de zero secunde.
ANA1OL CODRU
&
Cletarii ae alara
O, stelele rantanilor rurate
Sunt cuiele btute in ecie
Si cat pamant e-n lume - e pustia,
Dar mult mai mult e apa niciodat
n ochii mei care-au secat-o-ntruna
Si poart idul cumpenelor grele...
lantanile graide cu genune
Priesc din cer cu lacrimile mele,
Care-nde ele nu or s se-ncap
Si de la margini se retrag spre centru,
Si-apoi dispar la mine sub pleoape,
S nu le umple oamenii cu pietre,
S le ia mana, roua sau msura
ngenuncherii lumii la izoare.
Plang ertical: parc-a umplea ulcioare
Mereu intoarse spre pmant cu gura.
... Pe ra(-mi trec ghe(arii de Sahara,
Carbonizandu-mi plansu-n cttur...
.traviv, vv ,tiv cvv...
n lacu-acesta apa e de sare -
l tulbur pelinul i deeul.
PIA1RA DL CI1IRL
&!
Lipsete sinele din el, lipsete Lul,
Si lacul alte ape nu le are.
O mazg-apas rirea cu tot greul,
Si dac apas, e riresc c doare
Pe necuprinsuri pata de unsoare,
Pe care-o d cu ar helicopterul.
Si-i straniu, nu tiu cum, pe la izoare:
La urdini s-a inndit misterul.
M ia cu rrig, mi se ridic prul,
Cand m surprind c sunt o nepsare,
Care-i d-n cap cu pumnii i cu rierul,
Care-i rumeaz ultima (igar...
vtreaba iarba...
ntreab iarba: al cui eti,
De (ii eciile in deti -
S ne prezici,
S ne coseti,
S te cieti!
ntreab iarba: de ce taci
De ce cu pust ne imbraci, -
Ce-o s mangai,
Ce o s calci,
Ce crezi c raci!
ANA1OL CODRU
&"
ntreab iarba: un` te duci.
Prin care iarb o s-apuci,
n nicieri
Dac ajungi,
Ce-o ri atunci!
Ce-o ri cu roua cea dintai,
Ce-o s aezi la cptai,
Ce o s lai pentru copii, -
n nicieri, cand nu om ri.
n nicieri, cand n-o s rii!
Div cvvava .ortii
.caaeviciavvtvi tie |vtita
1e duci la om i-l intrebi:
- Cum i(i merg, cet(ene, trebile
- De, aa: cand pe nou, cand pe echi,
Alta e, nu prea merg ierbile.
|arana-i de zdrean( i rr reun rost,
O drmuie seceta ca pe-o saan.
Din cumpna sor(ii m uit cu ocheana
n sange, s arlu pe neamul ce-am rost.
Un rel de-amreal loete-n copii,
Si omu-i prdat pan-n crucile sale.
De-acolo din deal, de lang ecii,
lug cimitirele noastre la ale.
PIA1RA DL CI1IRL
&#
Nici cucii nu dau primara cu-alean,
Vestind c-am eni din rscruci la lumin.
Se leapd cerul de omul srman,
Cci umbra de el abia se mai (ine.
Sunt toate-o cin( de rra(i i de paini,
Murim rr team c o s ne doar
|ara, c e rr noi, dat-arar
Din (arina ei, s-o cerim prin strini.
Auzi Iar tun colo, la origini:
L semn c-o s plou,
L semn c-o s plangem...
a vvvta ae taiva
Coboar strbunul meu, baciul Manole,
Dinspre mun(i, peste mun(i, printre lunci cu triroi
Cu oaia cornut ca o mnstire,
Zidindu-i bci(a in stana de oi.
Din rscruce de eac, cu berbeci inrlori(i,
Ll turma i-o-nal( cu turla spre soare,
Spre ultima jertr a Mioarei recioar.
La nunta de tain, surpand-o-n prin(i.
Crunt e datina, bace Manole,
Acestor pscande, mi(oase cupole,
De-o tain egheate, in trecere lin
Spre mantuire din stranele stanii.
ANA1OL CODRU
&$
O, ctitorie, o, turm, o, mit! -
Clopotni(a stanii purtat la gat!...
1rage, Manole, tlngile toate:
La nunta Mioarei d zon de nemoarte,
Starnete i-un ant, i-un spulber, s scapere
Cu lupi... de prigoan ce rup i rstoarn.
O, mieilor tineri grbete-le coarne,
n burta micu(ei lor s se apere!
Vin ierbile mari: au coasa pe umeri.
Icoana jertririi Mioarei e-aproape.
O, lacrima oii ne-apas pleoapa,
O, rruntea codalb ne muge a turm.
...Srut capul baladei pe trunchi,
1u, roame a lumii, tu, gur-n genunchi!...
|vvt v avrerea cetvitatt
Ce gandea atuncea omul, cand
A rupt rructul i l-a pus s joace,
Doar in rruct a mai gemut durand.
Clipa despar(irii cu copacii
Ce-au sim(it atunci, cand au purces,
Bra(ele prin pomi in cutare
lructele din pom n-au in(eles
C-au pormit din trupul meu s doar.
PIA1RA DL CI1IRL
&%
Ce rcuse omul, ce-au racut copacii,
Cand a rost s rie hotratul salt, -
Prin durere lin s se-ntorloace
Unul in durerea celuilalt
De ce
De ce e-atata rou pe pmant,
De ce-s atatea lacrimi conspirate,
De ce-i atata rrig i-atata ant,
Si-atata-ndrept(it strambtate
Dac au painile ideile de grau
Si-a le rosti nu am de ce m teme,
De ce in ia( mi-i aa tarziu,
De ce in moarte mi-i aa dereme
De ce ni-i drumul pururi in rspr
Luat in piept i prsit de soart,
Prea scurt i prea lungit in nicieri,
Si prea de cand mi s-a rcut o piatr
Aceast amintire despre noi,
Cu-aceast mult promis iniere,
Pan la marele i enicul apoi,
Pan la ultima i enica tcere
De ce-s atatea toate pestetot,
Si-a toate cate sunt s nu mai pot...
ANA1OL CODRU
&&
Div cervri, totv,i, .a fvrat...
Din ceruri, totui, s-a rurat
Un clopote, de pe o turl.
Si cerul s-a cutremurat
Pe rruntea noastr care url.
Si-acum e cerul crenelat
De dangte, care atarn
De limbi tiate. S-a rurat
Din ceruri Biblia i Smirna.
Si cerul sus s-a ridicat,
n pestetot pstrandu-i rostul.
Si e pustiu, i e pcat...
Din ceruri, totui, s-a rurat
O lacrim din 1atl nostru!...
..ocieri rivatcovaratire
n zori
Atata transpira(ie pe trandariri,
Pe crini i gheorghine,
Parc ar munci la amintiri,
Parc ar ptimi pentru mine!
Si inc
Atatea cute - pe cer i pe mri,
Pe copaci i nisipul pustiului, -
PIA1RA DL CI1IRL
&'
Parc ar imbtrani de starea
Cea scump, de maine, a riului
Meu!
Gandim plansul,
Ca i cum am edea in interiorul lacrimii
Sira spinrii ei!...
Ovvt ae ri.ari.
Numai dou oglinzi
Se pot in-de-ele prii,
1rei - nicicand, niciodat,
Altrel m-a nega,
M-a min(i,
Dac eu nu-a ri eu
Acela care sunt - omul de is-a-is.
Cand i cu Unde se pot intalni.
Sine cu Sine nicicand, niciodat.
Lu insumi cu mine m-a contopi,
Dac oglinzile toate-ar ri sparte
Si eu n-a mai ri, n-a mai ri
Acel care sunt - omul de is-a-is.
Perechile lumii pot ri sincopate,
Dublurile lumii s-ar nimici.
Dac inc-o dat, o singur dat
Lu n-a ri eu
Acel ce cu degetul mereu m arat:
Omul de is-a-is.
ANA1OL CODRU
'
1otvt aeivae...
S tai pdurile nu-i chip,
Nu-i chip s desrrunzeti topoare,
Loeti copacul - sar aripi,
Loeti topoare - sare cariul.
De drag ne zboar ghinda jos -
Pentru mistre(i, care o rup.
Cu muctura pan` la os
Ne bantuie un dor de lupi.
Balan(ele nu se succed:
Ca(i arbori sunt - ata(ia cerbi.
Dispare-o coas - e prpd,
ndat se rscoal ierbi.
L totul calculat precis.
Depinde steaua de-un paing,
Paingul de-un oloc intins
n apa golrului Bering.
1oate depind,
1otul depinde,
Destinul de un rir de pr,
Cum de o lacrim depinde
Nielul apelor in mri.
1otul depinde...
Lua(i aminte:
PIA1RA DL CI1IRL
'
n marea noastra aentur
ntr-un peisaj de rals desen
Men(inem surletul pdurii
Cu doze mari de oxigen...
arba ae viei
n primar noi jertrim cu miei,
Iarba pe es nicicand s se usuce,
S nu coboare coasa de pe cruce,
Pe-aceast rrgezime de idei,
Pe tot ce e sunare de mult erde,
Si de mult proaspt imblsmat pe ale,
S (in luna-n chipul dumisale
Capul de miel, dar c-i tiat nu crede.
Vin ierbile ca-ntr-un sobor inalt,
S-i trag clopotele-n dangte de lapte,
Boltind zduhul cu miresme coapte,
Ca o pedeaps rremtand pe-asralt -
S nu se (in rocul de cenu,
S-i inerzeasc inima de-a dreptul,
S bubuie, s-i rscoleasc pieptul,
ntinerind i dramand ctue.
O, roc primordial, cand totul nate,
Cand totul cheam iarba la lumin,
Cand mieii bat de-a dreptul din (ran,
n rruntea noastr tanr-a o pate,
Aud din adancimi cum prin asralt strbate
Iarba de miei cosit de pe roate...
ANA1OL CODRU
'
vai.ev.abit
Pe cer loesc aripi enorme,
Si-n locul unde-a prins riorul,
Desctuandu-se de rorme,
i las pasrea doar zborul:
Menirea ei - i-anume - gandul,
Sub rruntea cerului, incins,
Peste genune, peste-abis,
Nimicul materializandu-l,
Dar rr aripi - ceru-i goluri
De cuiburi goale, in care-ntoarse
Clocesc, selenic, nebuloase
Ptrate ou cu trei poluri...
v va aectar...
O, rier zim(at
Care deor
n cuibul humusului
Ora
Acestor ierbi
Si-acestor ape
De-o lcomie retezate, -
Lu m declar un zid de piatr,
S nu se treac mai departe:
Sub steaua (rii s rman
1ot ce ne-au motenit prin(ii,
S (inem aerul cu din(ii,
PIA1RA DL CI1IRL
'!
S (inem soarele cu mana,
Si mai adanc, unde sunt lacrimi
Si srant izoarele murmur,
S prindem pasrea cu gura,
Pe sub pmant dac-o s treac!..
erbare vv cv iarba
Durerea mea sunt caii. Nici o goan
De remi s nu mi-i uite, nicicand s mi-i srareasc,
n riece ograd statuia lor s pasc
Si-o claie de memorii s le stea pururi hran.
Li, ncli(i cu arme i cu rni(i pe coame,
1rag timpul cu otgoane de moarte mai departe,
O stea ii cheam-ntruna, i-un plug le (ine parte
Pe steaguri nearate, in drumul lor spre am.
L-atat de mare crugul itezei, c-i prale
De ctre om cu harul micu(a lor cu-o rloare,
Si parguit e orzul pe goana lor clare,
Si ei - ltra(i de peteri i rulgera(i de-o ale.
Ierbare nu cu ierbi ne rac duioi la spe(
Si la rspunderi cheam, s-aem o coas treaz.
Iarba cosit-i ochiul galopului. Necheaz
n mana noastr rraul scpat de-o rrumuse(e.
... Cand peste plai cenua motoarelor a cerne,
S-o aeza(i in urne i-n dealul cu lucern...
ANA1OL CODRU
'"
Roibii
Mama, petrecandu-m la gar,
Aea ochii triti, cu lacrimi plini:
- Cum te-nduri, Ioane, sa li caii
Si s pleci in targuri prin strini
Anii lor cu anii ti de-o seam
Ne-au rost sporul casei i-ajutor,
Si-apoi, dragul mamei, ine toamna
Si am rea i noi s te insori.
Nu-i lsa, nu-i prsi, Ioane,
Mai ingduie, nu ri risipitor,
Cci acolo, unde e departe,
Nu-i la hor, nici la srbtori,
Rostul tu sunt caii,
brazda,
piatra
Si-acest rai al luncilor cu rlori.
Vezi, Ioane, poate race-o dat
S te mai gandeti, s mai msori.
- Roibii mei, ce m prii(i din poart
1riti ca doi lucereri la apus de zori
Dac oi a(i ti ce-i dor de carte,
Dac-a(i ti i oi de acest dor,
Nu m-a(i ri priit cu-atata jale,
Cu durere i cu-atata jind,
Ci mi-a(i ri dorit rrumoas cale,
Cum i eu spun, deci, Pe curand
Si c o s mai in la primar, -
La uluc -oi duce de urechi,
PIA1RA DL CI1IRL
'#
V-oi hrni cu ran din buzunare,
Dar acuma trebuie s plec.
Dar acuma, roibilor, in gar
1renul m ateapt chiuind...
...Dincolo de lanul de secar,
Sus, icoana mamei lacrimand...
a. 1:
Cai riv toaie
lug prin ploaie.
Coama lor,
Ca arcuuri pe iori.
Dans innebunit de crupe
Struna ploii c o rupe.
Alb sacaz, ori e otra
Peste coama lor, pe iarb
Lacrima pe rirul strunei -
Rcnit sonata lunii.
1u, Beethoen, o auzi -
Nun(i prdate, mirii surzi.
O ri luna ca o coas...
Mire - cal, iarba - mireas,
ANA1OL CODRU
'$
Logodi(i intru adanc,
Pe care lucereri plang.
... N-aud tropot, c se-aude...
ncotro, de cand, de unde...
^vvitorvt covvv
Un om pe-un cal 1,2 este intemeietorul
Marii jumt(i din toat rrumuse(ea lumii, pe care mereu
O aduni.
Omul e vvvaratorvt.
Calul e vvvitorvt covvv.
Atata doar c o nuan( rormal
A irei spinrii calului ii mai desparte,
Dar, in rond, calul
L temeiul omului rar de moarte.
Deci, s aduni i s impar(i egal
lraz cu rraz, pan surletul o s (i-l descoperi.
Un Don Quijote impr(it la un cal
L radical la puterea Cerantes i egaleaz cu Oper.
1e ispitete mereu termenul de cal-putere,
Cu rrumuse(ea lui maxim s te-ncaieri,
ncearc i reduce calul pan la limita marelui Zero -
Numaidecat omul o s atarne in aer.
PIA1RA DL CI1IRL
'%
De aceea un om pe un cal 1,2 este intemeietorul
Marii jumt(i din rrumuse(ea lumii, pe care mereu o aduni.
Omul e vvvaratorvt,
Calul e vvvitorvt covvv.
Atata doar c o nuan( rormal
A irei spinrii calului ii mai desparte,
Dar, in rond, calul
Lste earodul i rugul omului rr de moarte!
ava reviva...
Vine-o rantan, cum ai spune: lra(ilor!
Ce srant-i munca noastr in cuinte!
ntru ecia codrilor, Carpa(ilor,
Noi in genunchi ne dez(m a minte.
Veacuri de marmuri, scrise doar cu rruntea,
Le smulgem indrt, s n-aem moarte.
Din neguri galopand, (inta(i cu ceart,
1o(i caii lumii in s ne inrrunte.
Stepe de roc plliesc postume
Glorii, cedate pe un tui de coame,
Cabra(i pe timp, to(i caii pasc in roame,
Decapita(i, ins cerand un nume.
Jude(ul lor l-au rost btut copite
Pe chipul lunii, mult, ca o pecete.
Goan de rrun(i, care-au iscat comete,
Au ansa grea de-un gol s ne achite.
ANA1OL CODRU
'&
Din moartea lor ei inc or ininge,
Dand sens inalt stejarilor, Carpa(ilor!
Vine-o rantan, parc-a spune: lra(ilor!
Noi am uitat, noi nu mai tim a plange!
De vvae .e avae cav vvvta ctootire...
O clip nu-ntarzie s-mi creasc iarba raiul
Si-n dragoste sa-mi tune indrgosti(ii, caii,
Pe rloarea lor, cand duhuri necheaz-a pune,
ndragosti(ii, caii, picta(i cu rugciune.
lulger-n ceruri coame, i-mi galopeaz-n datini
Salbticie srant de rorme i de patimi,
La masul cel de noapte cu luna lang piedici
Cu iarba-mblsmat induioind cu predici,
De unde se aude ca-n nunt clopotire
Cu-nduioiri de nurr - in calul rt i mire,
Cu lacrime din lacrimi, ca roua, mai aprinse,
Pe coasa ierbii lumii, ca s-mi aline plansu-mi...
Caitot v i.torie
Lu pledez pentru aua calului la muzeu,
nc pentru aua calului pe ira spinrii muzeului -
Pe drum de zloat, sub cer de cri(, pe timp greu,
Cci aua calului apar(ine istoriei i trecutului eului.
PIA1RA DL CI1IRL
''
Pergament tescuit in tom e riece a a calului, -
n goana Omului, clrind arme pe cal,
nc inl(area Lui pe coama calului-piedestalului,
nript in istorie ca un pumnal.
Cal pag, cal mag, a roaib, cal rob,
Ca o min de mangal exploatat diagonal,
n care rzboaiele-mi ingrop, in care greelile-mi dezgrop
n ra(a genera(iilor iitoare, ca-n ra(a unui tribunal.
Noi patem ei, ei clresc arme, caii sunt timp.
Si ochii notri roureaz ierbi, amintind cai.
O, goana eilor rar cai, o, ei clrind ierbi, amintind camp,
O, generali lcrimand, o, ploi rulgerand in muzeu, ca-ntr-un
rai!
Numaidecat la muzeu - raurile i, cu rlamur, - mun(ii,
nc toate podurile i locomotiele Reolu(iei,
Si, neaprat, aua calului pe ira spinrii muzeului,
Cci aua calului apar(ine istoriei i iitorului eului!...
O, vvvt, o, fatvt...
Vine manzul la maic-sa
Si se plange de stele,
De ierbile rele in lapte,
La maic-sa.
Dar rruntea parc-i ruge-ntr-un nour.
ANA1OL CODRU

Copitele caut (a(ele pietrei.

Coama d ghimpi, i-i chip c-o s-l certe,
Cand rruntea-i amurge parc-ntr-un nour.
O, manzul inc ar rea s se joace,
S-i tremure-n goan rormele tinere.
Nscutu-s-a joi. Oho! Iat-i ineri.
L sambt-acum, i ar rea s se joace.
Ci maic-sa-l zburd iar ctre stele,
Unde-o pune de drag te omoar.
O, lutul il leag cu dor de picioare,
Cand maic-sa-l zburd iar ctre stele.
O, manzul, o, rtul, c nu mai putea
S-i lege de (arcuri rruntea i pasul...
Si manzul se dase-ntr-o nunt cu-o pasre.
O, manzul, o, rtul, c nu mai putea...
Acum orniceii (in iarba de man,
Se roag de coas i stelei se-nchin...
Mvvt
1
Manzul...
Care a rost o dat...
Srutand cu botul stepa -
Manzu-i lacrima i spada
Laptelui din (a(a iepei.
nc ant, si inc luturi,
Galopri ascunse-ntr-insul,
PIA1RA DL CI1IRL

Nechezat de la-nceputuri,
Pe cand nu era nici manzul,
nc goana i iteza,
Repezit din copit,
Zmuncitur din ozul -
1aina lui neogoit.
Or, i cand gemu (rana,
Peste ierbi se-ntinse mana
Din nimic sa mi-l adune,
Din durere i din spaima
Naterii ce i-a rost dat...
Prea era rrumos al naibei,
Cci l-a zmislit pcatul.
Si l-am pus atunci s joace
locuri mari mocnite-n stepe,
Sangerau intr-insul macii,
Lcrma(i in ochii iepei.
Si uia arteju-n coam,
Iar in muchi gemea pmantul,
Si din ruga ceea, Doamne,
Se scorni pe lume antul.
2
Ochiul manzului pustiul
l suia de sub copite.
Si urca in cer sicriul
Lumii cele dumnite,
Si roiau a groaz, Doamne,
1impii, cerul s-l inchid:
Printre legi i printre oameni
ANA1OL CODRU

Cai i timpi s se ucid.

Omul sta intr-o sptman
Cu nimicu-n cingtoare,
Vrand rrumos, mai ctre maine,
Om cu om s se doboare.
Ce-a rost manzul, ce-a rost timpul,
Mult prapd s se intample
...Lra semn de groaz, Doamne,
ntre timpi, i cai, i oameni...
3
Vant rpus. Si manzu-n spume,
Nlise-n coam cerul,
Si mi-l artase lumii,
Copiat dintr-o durere.
Iar pe el porneau s cearn
Goluri mari din golul stepei,
Si-l durea matern in carne
Saua lui din pielea iepei...
4
Or, da manzul era cal
Smuls din propria riin(.
Laptele din buze-oal
I-a racut de piatr din(ii.
Si s-a rsucit la om,
Alinand in el necazul,
ns omul era domn
Si i-a srartecat grumazul.
Or, i cum am plans atunci,
PIA1RA DL CI1IRL
!
Cand am rost, cand nu eram,
Blestemand i chin, i munci,
Si cel om, ca mi-a rost neam.
I-am dat ap la uluc -
Lra lumea in amiaz -
Si i-am pus din urm plug,
Ca s-i indulcesc necazul.
Or, da el mergea tcut
Mai spre azi s se gseasc
Si potcoaa l-a durut,
C-a pornit in sus s-i creasc.
Si s-au rachirat in os
lieru-aan i rocul mare
Si mi l-au pornit rrumos
n direc(iei uitoare.
...Manz din manz atunci se-ninse,
Cci mucand in din(i zbala
Manzul aeza intr-insul
n(elesuri de metale...

Caldaram cu iarba-n patru -

O pasc boturi de rezin.
Iarba-n din(ii lor se ceart,
La o mas, cu benzina.
Deprtrile rac treceri
Undea ctre uitare,
Si-ntr-acolo mi-l petrece
1impul mult i timpul mare.
ANA1OL CODRU
"
Numai dorul st s-i cante
Mari iningeri ce-o s-i ie,
Cand a pune-n el pmantul
Rzbunri de-o enicie.
6
Oh, pe zri ctre uitare
1impii merg pe manz clare,
Si ascund in timp neutru
Sensurile-i dinuntru.
Deprtarea joac grea
n ochi mari i sub copit.
Idolii de rier in a
I-au inript in coapse pinteni.
lruntea doarme-n nscociri,
Si-ntr-o linie aparte,
Ca pe-un turn de amintiri
Ora intr-un ceas de piatr.

Manzul s-a trezit uitat,

Cci a rost din el mutat
Ctre gra, ctre mistere
Cu-n(eles de cai-putere...
PIA1RA DL CI1IRL
#
8
Ce-a rost manzul la-nceput,
Dac-n el e timp trecut,
lulgerat in proiector
Cu-n(eles de iitor
A rea ora s-mi rspund
Cu secunda ei rotund,
Cum se nscocise manjii
Cu ideea despre danii.
C spre alte aezri
Vor ri dou arci pe cer,
Peste bara nalt-a lunii
Gand i manz s se rzbune...
9
Lra marele-nceput,
Cand se azarli din lut
Manzul, osptand jratic,
Sprijinindu-se-n copite
Ctre patru inrinituri
Cu scheletul matematic.
Cci la baz-aea pmantul,
ndarjit s calculeze
Cate cirre-ncape antul,
Cand se toarn in itez.
ANA1OL CODRU
$
Aea unghiu-n simetrie
Si tiat pe ertical
Cu-o necunoscut ie
Cu nuan(e de metale.
10
Caii dorm in (intirim,
loc albastru suie-n coam.
Sun clopot de aram -
Galopri pe caldaram.
Au imbtranit i dorm
Cu potcoaele-n arar.
lierul stramb prin anturi ar
Ca prin ierbile ce dor.
Iarba cant dat-n spic,
Vaduit de srutul
Cailor ce-ngra lutul,
Legand anii la oblanc.
Iat-i dorm. Si sun-a piatr
Nechezatul lor departe...
11
Cai de piatr, dac-au rost, -
Caii to(i au rost ca roibii...
I-au zburat prin anturi corbii...
PIA1RA DL CI1IRL
%
Poate c-a urcat in stele
1rupul lor pe inserate,
Undea s se inele,
C-au murit, c-au rost odat.
Luna, pus in potcoa,
A rmas pe cer s sune,
Herghelia de prin sla
S-o alunge, s-o adune.
Coama-dung-n asrin(ituri
Au pornit s-o pasc anturi.
Si se urc clituri-clituri
1ropitul din pamanturi.
...Simt prin aer un rramant
Si m uit cu-nrrigurare
Cum ies negri din pmant
Ctre noapte armsarii.
12
lrunzulean, iarb gras,
Mi-a rugit manzul de-acas
Si-a plecat ctre departe,
Ctre (ara lui de piatr.
Prinde-l-ar un bietan
Cu nas carn i pr blan,
Decat mine mai aan.
Duc-se s mi-l adune
ANA1OL CODRU
&
Undea dintr-o pune
Cu iarb dat cu lun.
S-i dea ap de izor,
Curs prin piatr de dor
n uluc de merior.
S bea manzul, dac-o rea,
Cantul meu i lacrima
Din copilria mea.
Si-apoi s m duc iar
n cel codru de stejar
Cu ota de cletar,
S m uit in ochii lui
Mari ca apa cerului,
Grei ca piatra dorului.
Si s-i d la el in scar
Anii mei cum se coboar
Ctre lumea de motoar.
S-i arunc rraiele-n coam
Cu-nceputuri de alam,
Cand s-o deprta in toamn,
Si s-l d cum pleac lin
Undea printre maini
Ctre ziua cea de maini...
Iat manzul, iat - nu-i.
Or, ochii lui, or, coama lui!
PIA1RA DL CI1IRL
'
Ptacerea aea vivti cv ftori...
Neoia de a soma color,
De a rupe tropul in msele,
De a stura rima cu stele,
De a trage rraza pe picior
Urnind in patul tuturor
Plcerile purcese grele
Din guri sclambe i tembele
Puind din neputin(a lor
Dorin(a
De a min(i cu rlori...
cvatii arabotice
Nu tiu care-i vvv, Doamn, dintre noi.
l din mine, Doamn, exemplarul doi,
Indigoul aib-l tirajat. Atat,
S rman acelai - vvv inrinit.
Nu rura intregul semnului impar -
mpr(it la vvv, rman vvv dar,
Sunt al tu, cu care te-ai rost derinit.
|vv i cu vvv dau cea i-atat.
|ine-l i men(ine-l la ce-i soarta lui,
|vvt, c-ar ri altul, n-a rost i nici nu-i,
Chiar de-ar ri acelai, tot mai altul ii,
Lxemplarul ultim, dar acel dintai.
ANA1OL CODRU

Scade, dar adun, totu-i in zadar:

|vvi pan` la moarte cel mai unitar,
Care e ce pare c ar ri prand
|vv rr vvv pan` la inrinit...

.Po(i arunca in mine cu rlori,
Po(i arunca in mine cu pietre -
1e iubesc. N-o s mor:
M iubeti, Petre.
Lacrima timpul ar-mi-o,
Gura n-o s te certe.
-1e iubesc, Mario.
-Lti Venic, Petre.
cri.oare
vi Cl.1oaa
1u, lemn intru-ales i adanc la sunare,
Si so(ia Dumitale ca o ploaie rierbinte,
A(i putea ctitori Minunea cea Mare -
Copilul-ioar cu strunele srinte.
Un cer ar ri-atuncea intre oi s se-adune,
De parc -ar curge graul pe ra(.
PIA1RA DL CI1IRL

Grija cea mare iscat pe-o ia(

S munceasc in cumpna lumii.
Si cum jocul cu ia(a se joac in doi
Si-o alt aere de oi nu se leag,
Juca(i-l, cum parc-a(i clca pe triroi
Cu aburul gurii nascandu- Dragul...
acriva, avvivica
Stiu c nu mai este-aa,
Nici altrel i nici cum poate
li iubirea mea a ta
1otdeauna niciodat.
Am tcut i tu ai zis:
Las-o, piatr, c e bine -
So( eu - (ie, tu rantan,
Mie soa( intr-adins.
Metere, o, dumneata,
Din adancuri mai adanc,
Srant, care-o s te-ning -
Lacrima-i, duminica -
Bea-o, ca intr-o srbatoare,
De durere, cand (i-i bine.
Gura-mi s-a racut pgan,
lruntea mea-i cotropitoare.
Dor i ur la un loc,
Nu e chip s te mai aperi,
Aste lacrimi nu-s de ape,
ANA1OL CODRU

Cand iubesc, le tiu de roc.

Ia-le-n palm, ard-(i mana:
Cum iubete rantana
Nu iubete nimenea.
Lacrima, duminica...
Maica
Cand a rost,
C nu eram,
Am enit,
C (i-am rost neam.
1u, dei nu mai
Lrai,
Nu-i exclus
C te grbeai
n intampinarea
Mea.
Lu -
Mereu pe-alturea.
Venic,
Cat mi-a rost de mers,
S te caut,
S m pierzi...
PIA1RA DL CI1IRL
!
vtre riata ta ,ia vea
Mai cu rest, mai rr rest,
Cu-acest text rr subtext,
Doamn, in s te contest,
S n-admit ce (i-ai admis
Cu permis rr permis,
n cuprinsul necuprins
Chipul tu in Paradis.
Cu ce drept, cu rr drept,
Ai rcut ca s accept
Dreptul tu, c n-a ri drept,
C ar ri, c nu mi-ai ri
lloarea scrierii dintai,
Cartea mea de cptai,
S nu tiu c-ai ri c eti,
Vestea bun altor eti
Cu de dor s m topeti.
Parc nu (i-ai mai arla
Inima, c-ar ri a mea,
Btand chiar in stanga ta.
Parc n-ai mai ti c po(i
Printre-ndrgosti(ii to(i
Soarta s mi-o joci la sor(i.
Parc da, i parc nu,
Parc eti, i nu eti tu,
Pleac, dar nu te du.
Parc nu, i parc da,
ntre ia(a mea i-a ta,
Du-te, dar nu pleca.
ANA1OL CODRU
"
1oate-mi sunt ca un blestem.
Peste remi din alte remi,
1e alung i mi te chem,
1e alung i mi te chem...
..ovavta
Cine ne-ascunde unul de altul
Parc
ntre mine i tine-i neantul.
Iart-m!
Iubirea mea enic, ixul,
Vis poliedru,
Hul i piscul,
Crede-m.
Numai steaua, de-ar ri s ne (ie
O raz pe rrunte , -
O clip, o or, o enicie,
Dar unde-i
1ot necuprinsul ne strig-n surdin.
1u - Lips.
Un soare pe altul de-ar ri s-l lumine
Lclips-i.
Crugul se-ncheie mereu in tcere
Adanc i mut.
Radical la puterea lui zero,
Necunoscuto.
PIA1RA DL CI1IRL
#
Clioc
Semn al blestemului - gura.
Ochiul - cum intr-o oglind te-ai ineca -
Atata iubire i ur
L-n dumneata.
lr pereche
L aceast tcere in dumneata,
Cum te-ar rcni i trda
Cei mu(i cu urechea.
n dumneata
L o dulce minciun
nrlorit de unii,
De cinea.
O, in dumneata.
O, numai nu inima...
\i atvvica
1riile in ochii ti se zbat
Ame(itoare,-apoi adorm i plang,
Si buzele paharului te rrang
Cu-o nesupus rere de brbat.
Pier zambetele tale i n-au rost
Nici lacrima, nici prul de olmaz,
Si alunica pus pe obraz
L-un punct la rrumuse(ea care-a rost.
ANA1OL CODRU
$
Ora vvv, ae avvt
Hai s racem rocu-n or,
Draga mea. Ce-nalt-i clipa,
Care-(i lur piciorul,
Care-mi bantuie aripa.
1impul e ca melcul, doarme
ntr-un cat de ora-n dung
Si ca melcul scoate coarne
Boiereti, s ne impung.
Dac urci pe timp clare,
O s-ajungi in ora apte,
Unde scapr hotarul
Dintre alb zi i noapte,
Dac (ii timpul de man,
1otdeauna ii acas,
Si pe cer e lun plin
ntr-un srert din ora ase -
Cea mai drag or mie.
C-i incins, cum e rierul.
A trecut o enicie...
Uite, drag-i ora zero,
Si coboar-n inrinit
Ora unu, de pmant.
PIA1RA DL CI1IRL
%
occacio, 1
1
Parc i azi o d cum ine toat,
Si-i joac-n coapse luna-n jumtate,
S-(i ard mana, s te deie gata.
Cand ii salt piciorul printre rlori,
Parc te joac dracii i te prind riori,
C de plcere mai c-ai rea s mori.
Dar a rcut pe-alturi i s-a dus
Cu unul Gheorghe, nalt pan-n cartuz,
Cu cizma crea( i c-un dinte pus.
Ll o ducea pe bra(e la ai lui -
S-o ad tot norodul: alta nu-i
Mai de rrumoas i mai de stpan
Pe sanii ei i pe ghiocul manii
n care-i crete s nu-i rure nime.
Lu am rmas cu limba-n gur, cuc,
Dar nu m-am dus la cram s usuc,
M-am aruncat pe pluguri de cu zori
Si am arat jur-imprejurul lor
Grmad de pmant, sa creasc dor.
Da-n primaar-a rost, c am zut:
Venea rrumoasa c-un ulcior de lut
Pe toart cu ghergher i-argint btut.
Si cand s-l d aproape cum era
Ulciorul cela care ma durea -
A rost reciorul ei. Lra riresc
S in el, cand danii se iubesc...
Si am plecat in targ peste un ceas,
ANA1OL CODRU
&
Si m-am tocmit s cant din contrabas
La un tarar. De scarb i necaz.
Cu timpul mi-am rcut i-o meserie,
S-mi curg banul drept, nu-n mecherie,
C aeam de gand s imi aduc Marie
La casa mea, din centru, c mi-au dat-o
Oamenii ,cu alt orb, statul,,
C am lucrat pe cinste toat data.
...Cand m gandesc c tare-a rost rrumoas,
Cu luna rrant-n dou, pus-n coaps,
Inima nici astzi ca m las.
Dragostea, mi tat, e cea,
Care n-o prinzi cu ochii - i-i a ta.
Dragostea nu-i jocul pe de-ascuns.
S-au potriit, s-au in(eles - s-a dus! -
N-ajut nici o jalb-acolo sus...
Stiu, s-or gsi de-acei ce scriu prin cr(i,
C umbl-i eu cu orba-n dou pr(i
S-mi scot parleala i pe al(i s-na(.
Lu, la un in rrumos care se bea,
V-am aternut ce tiu din ia(a mea,
C ce am eu cu soarta luia,
Care nici el nu e stpan pe ea..
...lrumoas rat! Uite-aici m doare,
Dar are so( i-aceasta-i intrebarea...
2
Cu miez de nuc o-mbuibase m-sa,
Si straie i-a racut - numai mtsuri
PIA1RA DL CI1IRL
'
De-acele chinezeti i de Bender,
Cu-argint pe (estur i cu rier,
C imbrcat-n rochii, cand era,
Strlumina ca rocul i rrigea.
Cand ii punea in prul ei o rloare -
1e culegea, de inim, salarea
Si te ducea s ui(i i drumu-acas,
Aa era ho(oaica de rrumoas.
La n-a muncit in camp, nici in grdin,
S-a rotunjit la umbr pe-o perin
Cu rir lucrat i broderie rin.
Ci rra(ii ei, prin targuri i departe,
S-au dat la treab bun i la carte:
Vin cu neestele, i acelea ina(ate,
C (i-i mai mare dragul sa le ezi pe toate,
Cum potriesc i umbl prin ograd,
S inrloreasc lucrul i sa ard.
Lisandra Cum a rost i mai inainte -
Parc o ars so(ul din oglind,
S o aeze sus pe la icoane,
Legat pe din pr(i cu celoran.
Nici s-o atingi cu orba, c o scuturi
De pudr, de opseli i cele multe
Armuri, tinichele, petre scumpe.
,La tietura rochiei poart-un cap de ulpe...,
Si-n degete inele, ca sultanul,
Parc-a rsat pe maini aliotmanul.
Amar ce mai iubea ho(oaica banul, -
C numra i zim(ii la copeic,
De inghe(au buzunarele la neica.
ANA1OL CODRU

Cci el e prost, dei are main.

n locul lui - a apsa pe rran:
S-o mai opreasc din luat cu mana.
...O (ine, c-i blae, cu de-a gata,
Si-o teme roc, i mai s dea-n pcate,
Lisandra, cand se uit intr-o parte...
De-ar ri a mea... Las pe mine - a race
S-i sar mortul i s-o d c tace.
I-a spune, cum tiu eu: Ascult, doamn,
Ia-(i rustele, parrumul, geamantanul
Si da-i nainte, c trezesc ecinii,
S-mi pun de but, c rac un bine,
De coal s le rie la oricine...
Dar nu-i neasta mea i-aceasta-i ru,
C tiu ce-a race i ce-a drege eu.
Cum ine asta: de hleala d-i,
Pune-i mrgele scumpe i cercei,
Si ea s mi te (in sub clci
3
Busuioc crescut in poart,
Unde s-a nscut i tata
Si-a iubit i el o rat,
S-o poarte la mana dreapt,
Cu inel de rmag,
S-i pun jurri pe prag,
Cand i-a rost ceasul mai drag.
Lumea n-a crezut i-a zis:
Mandru e, dar nu-i precis,
PIA1RA DL CI1IRL

C-ar s-o rac intr-adins.

Mama, c era o rloare,
Cand o pui la cheutoare,
S-a gandit c tocmai are
Prilejul la mritare
Si-a srit pe bra(ul lui,
Bra( artos, pe-al tatlui,
Cci ca tata altul nu-i
De rrumos ca mama lui.
ns-a rost, c s-a-ntamplat
Mai altul de cum a dat
Gandul ei la mritat,
C-a zis tata: 1itian,
1e-am iubit, rat blan,
Cand d-n rloare maghiranul.
A rost dragoste de-o noapte,
Cand ghiceti merele coapte
Si le ruri mai mult cu oapte,
Sltat de sub(iori,
De ce-ai spus c m insor,
Lumii toat, de cu zori
Si acum i(i rei in cas
lloarea ta de chiparoas,
Care cand a rost culeas
Sambt dup ameaz.
Lu a rea s riu rlcu,
S-apoi arl c mai reu
S riu mandru, i tot eu
Bun de drgostit mereu,
1ot de rlori, ca tine, cum
ANA1OL CODRU

S le d rlorite-n drum
Cu trei rire de parrum.
Maica mea, cic, a ortat
Si-a nscut recior in sat,
Care-a scris cu matostat:
Busuioc, i inc-o dat,
Am iubit, dar nu ca tata,
Dragostind pe apucate, -
Am cules pan` am ales
lloarea cea de in(eles,
Cand dau toamnele-n cules
Si rsar de dup rlori
llori rotate de reciori
Cu casa in sub(iori...
4
Rostul tu de rat mare
St ascuns intr-o br(are,
Sus, la coard-n casa mare,
Unde strig-n grind locul
Si se coace busuiocul
Cu sman( de deochiu.
Am zut c era grau,
Pus in coapsa ta i-n brau,
Spic mcat, ca al de rau.
Si-am zut, c trecea unul
Sub(irel, aa ca struna,
Si-aea secer pe umr.
Am trecut i eu pe-aproape,
|ineam orba sub pleoape,
PIA1RA DL CI1IRL
!
Dar s-o zic n-am rut socoate.
Lra tot acel recior,
Cu rruntea de alior
Si minciuna de trei ori.
1u-ai sltat i ai rcut
Dou orbe de-mprumut,
C-a rost greu s spui ce-ai rut
Si-ai zis, Gheorghe, uite, eu,
S-apoi tu, c eti rlcu, -
Dac-o raci, (i-i dreptul tu.
Lu atept, de, cum m tii,
Cci de tine drag-mi-i,
Cum mi-a rost i mai dintai...
Ll cu-o rloare-n plrie,
S-a gandit i-a zis: Marie,
Auzi iarba din cimpie,
1inerea i se mldie
Lu m duc s-o rac mrunchi,
S-i pun mana pe la junghi,
Cand s-o rrange in genunchi.
Si apoi m intorc pe zori,
Cum (i-am spus de-atatea ori,
Dac nu de reo trei ori.
1u atunci ai scos arar
Busuioc ce da in rloare,
S se scuture-n crare,
Si ai zis: mi Gheorghe, tiu,
C-o s ii i mai trziu.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gheorghe-n iarb pan` la brau.
ANA1OL CODRU
"

lloare din tulpina lui,

Cucului, a Gheorghelui,
Care a dat s-i race pui
ntr-un cuib al nimnui.
I-a spus lumea: nu se poate
S te dai, aa, de-o dat,
Cand o man-o rea, i-o cat
Alt man mai pe alta.
lloare dintr-o mrcine,
Care inrlorete bine
Numai cand o (ine-n man,
La nici a-n(eles c-i slut
1reab, dac o srut
Gheorghe ca pe-o alut.
Ll, recior de om nuc,
Parc-i puse boii-n jug,
De-a arat pan la rund
Dorul retei l zlud...
...Lu acuma, ce s rac -
Blestem cucul in copac,
Cosand lacrime pe-un ac,
S-i inir mrgele - lui,
Dragului, al Gheorghelui,
Care nu-i i-al oriicui
n cuibul, al nimnui.
PIA1RA DL CI1IRL
#
6
Griesc rlorile pe-arar,
Ca scpai din sub(ioar
De trei zile cate-o rloare,
Cand ai scris cu ele-n gand
1rei ulcioare de pmant,
Care s-am implut plangand.
Cci in lutul lor rcea
S se nrue o stea,
Care-n umr m durea.
Lu am mers pe jos, mi, mi.
Dou dealuri i trei i
Pan la genunchii ei
Si i-am spus c-ntr-un ulcior,
Cel dintaiul, e cu dor
Limpede ca un izor,
Si-n al doilea, ca se are
Pus-alturi cu o rloare,
Inima care m doare.
Cel de-al treilea plin e ochi
De rcut i de deochi
Cu blestemul la un loc.
ns ea bine-a azut,
C-a rost cantul meu durut,
Ars in asul cel de lut.
Si-a turnat in trei phare
Dou lacrime i-o rloare,
Cand o plange omul mare.
Si mi-a zis s beau de primul,
Si beau primul ca strinul,
ANA1OL CODRU
$
Ca s nu m ad nime.
Si-am baut otraa toat,
C-a rmas i jumtate,
S o beu i alt dat,
Cum i tu puteai s-o bei...
Pe trei dealuri i trei i
M dureau genunchii ti...

lir de carte, iart-m,

De m prinde-o patim,
Drgostesc cu lacrim.
Mai intai de la mrgele,
S-apoi mai in jos de ele
Pun trei srutri a mele.
Slujltor de gur dulce,
Soptesc gurii s se culce,
Nu cuma s se usuce.
S-apoi unde m pedeaps
Mana ei care m las,
Unde-i (ip pui de coaps -
Dac-l iau in palm doare,
lir de rloare cu dogoare,
Unde-i s-nrloreasc o rloare.
Soaptele ni se strmut,
Cci rac lacrima s-auda
Genele cum se srut,
Si spun tare, s se tie:
1anr de iacomie,
(i port rloarea-n plarie cu mandrie.
PIA1RA DL CI1IRL
%
8
Am s-(i cant de-ntaiul prul,
lruntea, dac-n pr mi-o nrui
Si-(i mai cant i rruntea ta
Cu un neg de acadea.
Si-(i mai cant geana sub(ire,
Ca buchia de amintire,
Ochii neaprat (i-i cant,
C au negru de pmant.
Buzele, ca dou rrunze,
|in srutul meu pe buze.
Si un degete la man
Cu inel de anasan.
Srut piep(ii, c palpit
Varrul piep(ilor ispit.
Si-apoi iscalesc hartie
C-(i oi sruta calcaiul.
Si c mult ce te iubesc,
Iat jos m isclesc:
Om de codru i de DOR,
Care nu-i recior din rlori,
Cand era la canttori.
Codru-i tanr de trei ori...
9
...lloare i din calendare,
Drag-mi-i i roarte tare
La rand scris o cititoare,
Cand citete-n gura mare
ANA1OL CODRU
&
Buchia cu-o srutare.
A citit i-a scris mai jos:
L srut cu dus i-ntors,
C-a scris cu peni(i de os
Si cerneli de abanos
Scriitor i om dracos...
1ocmai e aa cum spui,
L srut ca-al nimnui,
Scris cu buzele (ugui,
Unde e rrumos s-l pui...
Cititoare ce nu iart,
Sruta-(i-a dintr-o parte
Degetul, ce arde-n carte
Buchia incondeiat,
Ca rata nesrutat.
Pune-(i-a srutul tare
De trei ori pe riecare
Degete cu o-ntrebare
Ce-o gandete omul mare -
Cum de ai rcut intai,
S-mi pui aripi la clcai,
Luna cand pe-arar ii,
Cum e rrunza de gutai,
S-mi las cartea-ntre coper(i
Cu trei srutri la pr(i,
Ca pe jalb trei pece(i,
Si s rug unde citeti
1oate semnele pe deti,
Cand te raci c drgosteti
Scriitorul care-a scris
Cu pana de ametist
PIA1RA DL CI1IRL
'
Doua sarutri c-un is.
liecare srutare
Scris e cu buche mare,
Maica ta cine te are!..
Pei.a; variv
Ochii - i-a prdat lumina.
Aeru-i bucit in saci.
Valul l-a-nghi(it rechinul,
Marea rat-n scoic draci.
Deprtarea nu se ede:
|rmul e mancat de brbi.
letele se coc pe pietre,
Babele-n nisipuri rierb:
Le mijesc sub bol(i clcaiul,
Ca un ochi de bour, greu,
Ca s li-l srute-ntaiul
Dintre nouri Dumnezeu.
S-au ters gene i pleoape,
lirea a rmas c-un ochi.
Iadul mic pe aproape
Lungi castroane cu uncrop.
Vara doarme sus in plop.
Mic din nisipul apei
Un clcai ca un ciclop...
ANA1OL CODRU
!
Peterivi
Din trunchiuri de cirei au rost goni(i arar
|iganii, unde-n lume li-i traiul roarte stramb,
Dei nici o zba: cu timpul sub(ioar
Si isul in turetce inript pan-n carambi,
Se duc in patru anturi, cu drumul prins de zgarda
Dulilor ce latr, mai mult din obicei
La turta lunii care, pe cerul cu smaralde,
Pare un ca de aur pe-pentru puradei,
Care tanjesc a boal de mult tabac in pipe,
Mai potriind pe rocuri pupat, de pus la cai
Argint i aur, care, riind topit in prip,
O ri s le grabeasc ajungerea in rai,
Unde or merge-o ia( pan` se or terge-n noapte,
Pan or trece in trunchiuri de cirei,
Statornicind un drum mereu purtat in spate,
Mereu intr-o sperant c ei sunt cei liei,
Stpani a toat lumea, dei in surlet parc -
Atini de-o bnuial, c le e roarte stramt,
i ard pe ei catranul, depus de mii de eacuri,
Murind incet, c-s mandri de relul lor c sant...
orocaaeat
L cher mare la boieri,
Rada c-un co(car petrece...
l, te strig luna-n mr,
Du-te, r, c eacul trece.
PIA1RA DL CI1IRL
!
Las-o, m, c e de zer,
Si-i ca soarele de rece.
1ot aa a rost i ieri
Ora nou dup zece.
Ba o ri c e hanger
Bulicher pe buza tecii,
Neam de pleac de muier
Care nu mai rea s plece.
Auzi, r, m umrl-n nri
Zburda crnii din turetce.
cli...
lug stanile scpate-n trap,
Ci eu priesc ciobanii, cum
i ars turmele in cap
Si pleac in (ara lor de rum.
L chip c nu se mai intorc,
C-n zare, cand dispar, deschid
nalte couri, care torc
Din ia(a lor de antracit.
Acum sumanele clari
nr(ieaz glugi de ani
Si las goluri de ciobani,
1lzuind pe deprtri...
ANA1OL CODRU
!
Crovica .atavvii
Pe curmeziul deprtrilor,
Jigrit i slab,
De-i po(i numra coastele, -
Un ant,
O creatur bicisnic,
Un telegar pe-achipuitelea
Din rupturile Asiei,
Si (rani lemnoi,
1rai la rindea,
Cu bostnriile in plase uriae,
1rgandu-le-n genunchi,
Prin blrii i injurturi,
Prin gri i ocoluri de control -
La ora,
Si liceenele nubile,
Doldora de panzeturi belisime,
Dand ba(a in matematici
Si in(turile umanistice,
Cu pulpa picioarelor implinit in pcat
Si sanii imbarliga(i de june(,
Pichetand in ra(a Bncii Na(ionale,
Si in spatele Parlamentului -
Bligar tragic,
Indezirabil i scabros,
Ajutoare i aghiotan(i,
Mui( i atingere cu pedeapsa,
Prore(ie i incredere oarb,
Si doamna numrului impar
PIA1RA DL CI1IRL
!!
Al preedin(iei de ocazie,
Cum se obinuiete de la o reme,
Si eu carele, contra nelegiuirilor
Si nedrept(ilor de SAP1AMANA trecut,
Umblu cu SAMBA1A impucat-n spinare...
ireaca vairitate...
Domnule deputat,
Mult Stimate domnule ales,
Dumneaoastr mi-a(i spus odinioar
O jumatate de kg de orbe,
Dar a(i luat pentru ele din haznaua statului
Cat pentru nou i un srert.
Ho(ie, donmule deputat,
Jcmneal in amiaza mare,
Gogoi i la anu-ateapt, deamu,
Ca nu mai cred.
Doar alta ne-a rost inoiala:
Lu otez partea,
Iar mtlu( imi speli obrazul, -
Pentr c am cutezat, nu
Pentru c am isclit,
Pentru c mi-a(i rgduit -
Dup olumul muncii, bine-n(eles,
Dup randament, bine-n(eles,
Dup pricepere, bine-n(eles,
Aa, patru ani
Aa, pan m ia dracul,
ANA1OL CODRU
!"
C tot n-o scoate(i cu bine,
C de unde -
Dac nu-i de diminea(,
Nu-i i pace!
Vorbe in dodii, domnule toar,
Sticle(i i balierne,
Alinci i caine impucat.
Aa, ca s arla(i in treab,
Aa, ca s mai trage(i de timp,
Aa, ca s mai prinde(i la osanz,
Pe cand noi, itlal(i,
S ne scrpinm in cap,
Sa batem din buz,
S belim i mai departe
Si mai de-a olna
Ppuoiul chestiunii,
Sireaca naiitate.
Halal de aa...
a ace.t .fr,it ae viteviv
,manirest,
Stimat auditoriu,
Important acum
L s oprim Planeta,
Mcar pentru o clip,
Mcar pentru un srert:
S tragem i noi de echilibrul Uniersal,
De cutia lui de iteze,
PIA1RA DL CI1IRL
!#
De cutremure,
Si de alte hr(uieli naturale,
Sociale,
Bilaterale,
Catastrorale i de cast.
S-i punem talaghirul,
S-o priponim -
Mai in dreptul Capricornului,
Mai la stanga de Gaura Neagr,
S edem i noi, barem, zdruncinul
Si goana pe loc a inechirii noastre
de peste tot
S o strunim,
S-i lum pulsul
Si proba de sange,
S-o rzluim
De inchizi(ie,
Opozi(ie
Si tranzi(ie.
S-o mai cercetm la rasoane,
La Coasta de lilde,
La arrul cu Dor,
S mai reducem pe cap de locuitor
ghilotina,
nicotina
i insulina,
C de ce adic am lsa-o de capul ei
S huzureasc
S ame(easc,
S deie prilej
ANA1OL CODRU
!$
De opinii in contradictoriu
Cu oportunitatea
Acomodrii noastre la democra(ie,
reolu(ie
i inolu(ie
1rebuie pus la punct.
Aem toate argumentele
S-o prigonim de pe orbit,
S-o deconectm de la sursele
Atrac(iunii Uniersale,
De la progresele altor posibile Ciiliza(ii.
S-o aem, pan la urm, una i bun.
Citez:
Pentru toate genera(iile iitorului
Nostru luminos ,am incheiat citatul,.
1rebuie, zic, un accin,
1rebuie sanc(ionat,
1rebuie intoars pe dos.
L un moti serios de incierare
Starea ei de inridelitate,
De rlirt
Si cochetare
Cu modernismele i postmodernismele
Planta(iilor de mrar conen(ional,
De ceap mecanic,
De prere burant
Si abracadabra.
1rebuie, in srarit, trezit
La contiin(a de neam mucalit.
Dar pan acolo mai e,
PIA1RA DL CI1IRL
!%
Dar pan acolo mai e de spetit
La pritul
Si belitul porumbului pe arie,
L mai de nscut cei un milion
De ceretori milionari,
L de inmul(it cu zece procentul dobanzii
La banca ideilor cu nerspundere nelimitat,
L mai de achitat impozitul pe aloare redus
La roman(ele cu cirru i buci de Smarande.
Mai trebuie, pan la Apocalips,
pu(in ra(iune,
Pu(in zbatere de gand,
Pu(in bantuire de sine,
Pu(in rdcin i durere.
S mai pstrm cea,
C tot o iniere din mor(i are omul,
1ot un spor de isare,
1ot o rtcire i o intoarcere la ale sale.
Astea sunt indemnurile
Pe care i le adresez,
Domnilor stima(i optzeciti
Si nouzeciti,
Lu, care salut cu bucurie
Si speran(a
C o om mai discuta,
C o om mai rosti
Componen(a i importan(a lacrimii
La acest srarit de mileniu.
ANA1OL CODRU
!&
^erroa
Spaima e cea de-a nu-tiu-cui,
De-a nu-tiu-care. Cum te-ar izita
De pe din dos, s tii, c eti loit,
S te coningi c-ai rost un oarecare.
Spaima e cea, c o s pa(i,
C-o s te raci de tine inoat:
Parc-ai aea cea de achitat,
Parc, nascandu-te indat o s mori...
Preicerite rete...
Prezicerile rele stau pe-aproape,
Prin climri, prin geam, prin tabachere,
Pe-un zambet, tocmai! Sau pe o muiere
Rotund, unghiular i de-o chioap.
Prezicerile rele, dac re(i,
L jil(ul, rujul, eregheta,
Grimasa mo, sutenul, sau poeta,
Sau por(elanurile puse in pere(i.
Prezicerile rele se dau jos
Din cucut, din poze i din teci,
Din orb riart i din orbe reci,
Din oareci, din pisic, din pros.
Prezicerile rele, dac sunt -
Pentru strigoi, nesomn, pentru reun mort,
PIA1RA DL CI1IRL
!'
Pentru lc(i, oglinzi, pentru reun cort,
Pentr-o mu(enie, sau pentru necuant.
Prezicerile rele se distrug
C-un rir de mac, cu-o roat, cu un cal,
Cu-o gaur, cu o bomboan - luminal,
Sau cu reo cioar-ncrun(it-n nuc.
Prezicerile rele, dac re(i...

Strzile omit be(iani i rom.
MACLLARI LA BURSA au tiat curentul.
S-a rcit in steaguri. POLI|IS1II dorm.
Din haznaua (rii s-a rurat procentul.
1orc pe acoperiuri miorlind pisici.
1rag la col(, de man, rurele copleii.
Cei mari mai conteaz pe-acei proti i mici,
Poate or alege la ales aleii.
Pai se-aud in moarte. S-a rcut de mor(i,
S-a rcut de groap, lan(uri i ctue.
Cartorori mizeaz pe-un calic la sor(i
Cu trotil de ras, pus sub clampa uii.
Nu ezi decat pata banului pe ochi,
S-a noptat lumina. Umbra e corupt.
Venele ii taie un ganga-proroc.
Soarta lumil umbl cu cmaa rupt...
ANA1OL CODRU
"
Care .vvtev...
Miroase-a hamul mor(ii i-a damr
de comunal,
Si-a spintecat de pia(, i-a beci
cabrand bodegi
n corturile care cu poli(iti pe poale
Se talhresc guerne i se deal legi.
Un ruptu-gur-a presei d rals pe dou
pagini,
Se-ncurajeaz-n tain luri peste picior.
Codul runciar pe cizme poart colhoz
,de pajiti,,
La Banc se rstoarn enit pe scobitori.
L prea sucit lumea, ce mai la deal, la ale,
L mult prea intr-o parte i pus pe jupit.
Plangem pe rupte, cum c aa e mai cu cale
S-aem moti s radem de noi la inrinit.
De-a buile dm roat acestui eac
de-o sut.
Halal de demnitatea acestor brai-molai
Care suntem i care, intra(i pan-n cpute
n bligarul sacru, rugmu-te s ii,
Srart zi a noastr, care te-nar(i
pe-o groap,
Care ne eti salare i ultimul pitac.
...Miroase a rurtun intr-un pahar cu ap,
Miroase-a pute cinstea acestui ultim eac...
PIA1RA DL CI1IRL
"
itoi.v atoic
Hai s ne amintim
De catea lucruri
Care n-au existat niciodat,
Dar care sunt atat de necesare
Modului nostru de a ne race o prere
Absolut despre ele.
Parc tu nu eti mort totdeauna trind
Pan a te nate
Parc prin(ii ti, pan a muri,
Nu te-au aut niciodat c ai mai rost
Parc soarele, aerul i amintirea
Despre tine, pentru tine nu s-au consumat pan
Ai rost conceput
Ca unul neriind, c erai
1oate, domnule, sunt rel de reluri
De triste bucurii ale singurt(ii colectie
Si una singur a toate launloc!
Lti, dar parc mai trebuia s rii
Neriindul
Aderat.
vtvtarea virarii
Pe mine, domnule, nu m po(i scoate
Cu una, cu dou din Durere.
Uite c am intrat pan la sor(i,
Uite, cu tot trupul,
ANA1OL CODRU
"
Uite, cu tot surletul,
S-(i demonstrez minunea maxim
A indurrii de 1ine.
1u ce crezi, domnule, c e o glum
Moartea continu a inierii noastre pe tot cuprinsul,
Pe toat singura dat a timpului,
S ne aducem aminte c suntem
Lega(i unul de altul prin plcerea
Deosebirii ce exist intre noi
Aantajul meu, domnule, e doar c bnuiesc
Posibilitatea c ai putea s rii conins
C datu-m-am (ie, s triesc plenar
Contiin(a de sine a rnii care eti,
S m doar mereu
ntamplarea mirrii.
Aadar, e cu totul alta aceast deosebire, domnule...
^ecvriv.vt v vecvriv.
O, tu n-ai zut,
O, tu nici c puteai s ezi
Cum Surletul ii tara de pr trupul
La marginea 1impului.
1u erai numai Amintire,
1u erai numai Adiere,
ndurand alte Dimensiuni
Ale inchipuirii,
C ai mai ri existat odat Nicicand.
PIA1RA DL CI1IRL
"!
1u nici nu puteai s auzi,
1u nici mcar nu puteai s bnuieti
Pestetotlocul Numelui 1u
C ar ri c este
Necuprinsul inuntrul Necuprinsului
Nicieri c era.
Cutremur-te...
Cv fiece ctia
Am starea insului care supraie(uiete in eac
launa i rlora cu un enic amanat rinal,
Ca i cum m-ar gandi mereu un copac,
Ca i cum m-ar alerga incontinuu un cal.
1riesc miriade de ani inainte,
De la inceput, cu riece clip,
Chinuit de sentimentul aducerii aminte
Al clepsidrei creia mereu i se rur nisipul.
Puternic, zic, este moartea naterii gandului,
Alternand prin ror(a ideii contrariilor,
Ca i cum te-ai rci de la centrul soarelui
Ctre centrul de roc al pmantului.
O, goan a omului de timp nicicand amanat -
De la un punct spre acelai punct -
in dou sensuri odat...
ANA1OL CODRU
""
.artivev tivvtvi, tocvtvi...
Cum apar(ine mirele rrumoasei nun(ii lui,
Cum mireasa apar(ine mirelui, so(ului, dragului,
Aa i pasrea e mireasa mirelui, domnului gutui,
Cum i casa e mireasa rbdtorului, pragului.
1oate intr-un rel sunt ale altcuia,
1oate ale altui apar(in oricui,
Cum i dumneata imi apar(ii mie prin cinea,
Cum i eu apar(in ou prin dumnealui.
Clepsidra e timpul spa(iului nisipului,
Cum i spa(iul e clepsidra nisipului timpului.
Divcoto ae orivcotro
Dac n-a aea in dreapta mea prietenii,
Dac n-a aea in stanga mea prietenii,
N-ar mai ri, Doamne, nici aceast bucurie in jur,
Zidul acesta de certitudine i presupunere
C m am ocrotit de dumani!
Alerg de unul singur in jurul 1rupului meu,
Alerg de to(i absen(ii lumii in jurul Sinelui meu,
Respingand atac dup atac doada raptului
C a ri, c am rost, c nu eram
Decat teama c s-ar putea sa rie
C n-am rost prietenul i dumanul
Nimnui.
Dac n-ar ri atata lumin in jurul 1rupului meu,
Dac n-ar ri atata lumin la rspantia Sinelui meu,
PIA1RA DL CI1IRL
"#
N-ar ri, Doamne, nici Neantul acesta,
Neundele acesta
De jur-imprejur, care nu-i,
S ne par c eti!

N-o lua(i in nume de ru, domnule chirurg.
Nu supra(i, rog,
Cu(itul Dumneaoastr nu taie.
Ar ri prea detot
S ob(ine(i arta separrii
Cu o asemenea jimbltur.
Si-apoi un cancer cat de cat
Se ob(ine nu chiar aa de uor -
1rebuie munc,
Scoal,
Demersuri in instan(e,
Luate credite
Si cate i mai cate.
Mai pe scurt,
Dai totul pentru a-l moteni
n rorm i pe meritate,
Ca pan la urm s nu se gseasc
O achie de stea,
S dezlega(i acest mister
Atat de constant
Si atat de mandru
De sacriricarea mea
Pentru el...
ANA1OL CODRU
"$
.tta aoar...
Mun(ilor s le raci scri,
Si mrilor s le raci scri.
n piscuri dac-i ader,
Si in adancuri e-ader.
Atata doar c marea n-are
Ca mun(ii umbr i-ntristare,
Atata doar c petii plang
Si lacrima n-o d nicicand,
Atata doar c milenarii
Si tineri mun(ii sunt crun(i,
Atata doar c scade marea
Si suie lacrima in mun(i.
... Cu ro(ile s nu treci marea,
Cu luntrile s nu treci mun(i...
Rvacivve evtrv bvetvt favitiei
.caaeviciavvtvi Petrv ottav
La sine-nhmat, s ne care pe noi,
Pe-acei care-s unu de-o mie de ori,
Si-s de-o mie de ori cu mai multe orori -
L Calul, Doamne,
L Marele Doi.
Un Doi rr minus i roarte cu plus,
Un Doi umilit, decat noi mai presus,
PIA1RA DL CI1IRL
"%
Un Doi ce se-mparte cu lumea egal,
Un Doi imprat, care-i rob i e Cal.
Ll - cel mai cu so(, Calul nostru suprem,
Marcat de inrla(ii, cabrat pe sistem,
1ot el conertibil i neaprat
De bncile lumii, de-acei din Senat,
De-acei care-l rur, il injur i-l bat...
O, Doamne, tu care eti mandru de noi,
De-acei care numr roarte greoi,
De-acei care (ara i-o trag inapoi,
O joac la birt i o-mping in noroi,
O, Cerule mare, ca-n remea de-apoi,
Mai d-ne-un potop, mai d-ne neoi,
Mai scade cea, dar las-l pe Doi,
Pe-acel de poar i care e Cal,
Si care-i bugetul meu minimal,
Si care, in rond, mi-i catigul legal,
S-l am in msura modestului har
Mai mic decat pare, c-ar ri necesar
Pentru cei lacomi i lai uneori,
Si care sunt unu de-o mie de ori,
Si-s de-o mie de ori cu mai multe orori...
O, Doamne al nostru, ce tii a-ndura
Urcarea in scri i cderea din a,
D-ne poara noastr cea grea,
Cea mai grea -
Calul, pe care il tim numra
Pan la doi, cci mai mult nu e chip,
Nu e chip s min(im, c-l rem altul la chip,
Decat Doi, c-ar ri trei, rr unu i-atat!
ANA1OL CODRU
"&
Dou ierbi, dou maini, s-l cuprind de gat
Si s-i pun-ndoit i s-i deie cu so(
Dou ie(i c-ar aea, dar una cu ro(i,
Si s-l duc-ncotro i-ar ri ochii c d
Numratul incet, de la doi indrt,
S nu rie mai mult, c ne-ar pre pu(in
Calul nostru suprem,
Doiul nostru.
Amin.

Venicia incepu a se micora treptat
Chiar in stanga mea:
llutura pe azur ca o panz
De corabie in golr, disprand,
Ca apoi s se mreasc, s nu mai incap
n chiar necuprinsul ei
Care se rcu atat de mic,
ncat s se ad pestetot.
Ce poate ri atunci in dreapta mea,
Dac Nicicand
Lste partea de Necuprins
A Uitrii de sine

Stiu doar atat:
Nu oi putea race nicicand
PIA1RA DL CI1IRL
"'
nconjurul Necuprinsului,
Nu-l oi putea nicicand
Mistui deriniti.
S riu eu, Doamne, acela
Care nu sunt
Pretutindeni
S riu nicieri,
C a ri
Doada acestei
Nemrginite sincerit(i

De auzit se aude,
Dar lipsete cu desarire
Ceea ce trebuia s se rac auzit.
De crezut se mai poate crede,
Dei ne lipsesc cu desarire
Doezile c sunt pricini
Pentru asemenea conciliere cu lumea.
Ne natem numaidecat,
Dar ne lipsete cu desarire
Doada c am putea mcar
S ne imaginm aa cea.
Steaua o ezi,
Dar ea inc nici nu a ri.
De aceea i auzim,
De aceea i credem,
De aceea...
ANA1OL CODRU
#
Cvtrevvrvt ca.ei
Dac inclina(i pu(in urbea
Ctre mun(ii Vrancei,
O s obsera(i numaidecat
ncolcit in mtasea putred a lumii
Cutremurul casei
Clocind dezastrul
Si piaza-rea a surprii in neant.
Nu-l supra(i.
Dar, rog rrumos,
Nu-l clca(i pe bttur,
Surla(i ca pe un leac indector
Pe incordarea lui sisiric
Damrul odorant al coapselor Lei,
Rsturna(i peste panda lui bezmetic
Corele cu laptele cldu( din sanul Arroditei
Si intocmi(i pe tarate i in genunchi
Schela de cear a ultimului Pompei.
Nu-l supra(i, rog,
Nu-l ciupi(i cu (epoaiele,
Cu bastoanele.
Uor, uor
Aeza(i urbea la loc
Lipind-o strans ca o parar
Pe relierurile ateptrii
Noastre triumrtoare...
PIA1RA DL CI1IRL
#

Dac a disprea Vzduhul,
Cum om zbura noi,
Cei din preistoria petelui
Si a lacrimii, care a rost Marea,
C eram
Cine ne a achizi(iona aripile,
n care Muzeu om atarna Zborul
Ca micare i inl(are la ceruri,
C s-a putut
Copii,
Spla(i- din(ii cu pu(in istorie
Si ruga la culcare. Aadar, ultima poeste:
Cic a rost odat ca niciodat Vzduhul,
Si a rost Aripa,
Si mai era Zborul,
Dar nu mai sunt, c ar ri rost
Neoia doborarii noastre derinitie.
Noapte bun...
Zaaarvica ieraere ae trv
Pe din mijloc riind pretutindeni
n inten(ia de-a m descoperi,
Lu nu m oi putea atinge
Cu mana de Necuprins.
Zadarnic pierdere de trup
Sunt i remurile astea din partea
ANA1OL CODRU
#
Noastr, a nimnui.
Catig nelimitat de risip
Al chiar primei articulri
A ceea ce este, c-i Unu deriniti
Pan se inerseaz numrtoarea
De la nimic la nimic, agonisind...

(i jur c m oi nate numaidecat,
C imi oi lua cu mine drept aans
Si o parte din moarte,
C am i oriciat deja o iniere pe msur,
C am mai rost pan a-(i orbi despre toate acestea.
(i jur c oi intampina naterea ta numaidecat,
C te-am i petrecut deja in dealul cu plopi,
S po(i bnui, rar s tii mcar cauza
Acestei ragduieli c erai
Pan a nu ri...

lr indoial c riecare din noi
Merit o moarte cat de cat enic
Pentru inceput, binein(eles.
lr indoial c riecare din noi
Merit catea nateri
Pentru inceput, binein(eles.
1e nati i te umpli de amintiri.
PIA1RA DL CI1IRL
#!
1e mori i te incarci de uitare.
Dus i intors pe mijloc
Si de jur-imprejur.
Parc ai eni numai plecand
Din nicieri in nicicum
De pestetot.
Pa.are cava e vavri
Dovvvtvi ov or,erici
O ri c se poate,
O ri c s-ar putea
S planeze totdeauna
O rstignire deasupra
Zborului nostru -
Singura inchipuire cu aderat,
C e posibil inierea din mor(i
Prin cruciricare.
Larg desrcute,
mi sangereaz aripile
Jinduind palmele lui Icar
Rstignit pe indrzneala cugetului.
Numaidecat e posibil
Puriricarea pan la
nl(area noastr deriniti...
ANA1OL CODRU
#"
.tclivi.tvt
Ll arirm c Vidul
L Cea care nici n-a rost.
Ll reinenteaz reersul prerilor de ru
Si extrage din Singurtate rdcina triste(ii i
Perioada neansei la determinarea
Absolutului.
Ll eolueaz, in schimb, prerea unei bnuieli,
C exist metamorroza descreterii Neantului
De la zero spre zero.
Ll nu recunoate ca atare originea, cauza, baza
Si necesitatea Ideii,
Ci numai Umbra acesteia, ca cea neriind
Pentru Ceea ce poate ri, c trebuie,
Dar nu se a intampla nicicand.
Ll neag categoric i documentat
Propria lui riin( ca materie i spirit
n raoarea Strii de absurd,
C s-a putut ceea ce nu poate exista niciodat
Aducerea aminte...

Ca s ezi, domnule,
Si Cerul acesta d rrunz,
C nu mai tii cum i unde s-l scuturi
De cat e de pestetot.
De jur-imprejur numai Ht i iar Ht,
PIA1RA DL CI1IRL
##
Numai Cand i iar Cand,
C n-ai decat s te ui(i pe tine pan la tine,
S nu te mai tii.
Nicieri peste nicieri, domnule,
Absent peste absent,
Gaur peste gaur,
C n-ai de ce lega nici mcar ideea
C ai putea s te nati...
De vvve aac
Vorbete-mi peste trup i eac,
Peste adaosul eciei.
1u d-mi din marea srcie
Comoara marelui srac,
Cel care-n multa-i custodie
De crturar i lumii drag
A rost prdat de cer i glie,
Bogat s rie doar c-un steag,
Cu-o panz-n ant, pe un catarg
n larg de mun(i - o ppdie,
Dar liber i intruna sie
Stpan i rob de nume dac.
Din amintiri imi ies in prag
Cu paine i cu sare: mie.
ANA1OL CODRU
#$
aeea ae retatir
Vin s explic:
Numai timpul rodete.
Vremile se mai stric cate pu(in,
Se mai uzeaz,
Se mai rresc pe la coate.
Numai orele sunt impecabile,
Si clipele enice pan la moarte.
Putem atinge cu mana
Doar ideea i presupunerea,
C izbutim acest lucru
Cu dorin(a de a ne maniresta
Inten(ia c suntem.
Dar Necuprins nu exist,
Cum nu exist nici miezul Cuprinsului
n Necuprins,
Cum nu exist nici relatiul, care e
Numai o parte din cuantul care-l anun(.

Ca s ezi
n interiorul ei
1eama c ai putea s exiti,
1rebuie s ai lacrima roarte sincer,
O lacrim atat de plans
ncat s n-ai de pus pe cruce
Decat trupul Cuantului.
PIA1RA DL CI1IRL
#%
covt
Ne repetm, suntem banali,
Roi de-ndoieli i de inidii.
Lcoul a purces din Indii,
Din (rile cu papagali.
Ll are bronhii de corali,
Ll poart un miros de stridii,
Ll, de culoarea conopidei,
A rost pictat de Marc Shagall,
Ca mai apoi s rie dus
De surdo-mu(i... pentru pstrare
La un muzeu cu scoici de mare,
Cu antul dintr-un (rm opus,
Din care ine intrebarea,
La care nu-i nici un rspuns...
Rverea aiv vefiivta
Sil mi-i de Venicie, care-i dincolo de ia(,
Care-i dincolo de toate i-i atat cat (ine iasca.
Sil mi-i c-n lumea oastr, unde-i soare,
Dar i cea(,
Nu rea Cerul, nu rea Marea,
Nu or nimeni s m nasc.
ANA1OL CODRU
#&
Ateptarea imi e ansa poate ultima, c nu e
Amintirea s reruze, c-am mai rost i-n alte d(i -
Parte n-o s am de moarte,
Nici de cruce, nici de cuie,
Despre mine nici o este n-o s am, n-o s ae(i.
1otu-apare i dispare de la sine rr sine,
1otul pleac, parc ine de la nimeni inapoi
Vestea, c-o s ri(i mai singuri, mie, singur, rar mine
O s-mi rie dor de mine, ou -a ri dor de oi.
Dar de ce se intarzie i se (ine sub zoare
Lacrima irgin-a Pietrei grea cu mine sub pmant,
Dar de ce se aorteaz i se-arunc in uitare
Ruperea din Neriin( a durerii care sant,
Dar de ce e-atata ran, dar de ce aa doare
Starea mea de inrinit...

ncerc s m imbun,
Dar unghiile imi cresc, imi cresc mereu.
ncerc s lichidez orice discordie
Dintre rra(i i prieteni,
Dar unghiile imi cresc, imi cresc mereu.
ncerc s aez pacea intre semin(ii,
Popoare i continente,
Dar unghiile imi cresc, imi cresc mereu.
PIA1RA DL CI1IRL
#'
ncerc s mor, i inc s mor,
Dar unghiile imi cresc, imi cresc mereu
Cu o rurioas port de-a zgaria
Si a sangera Dumnezeul din mine.

O dogoare imi sraie gura mea meter -
Mi-e roame, mi-e sete, dar apa e lincie.
Da(i-mi s-nrulec pulpan de peter,
1urna(i-mi in can pu(in proincie.
Un dor imi prooac in carne crbunii -
S ard pan-n pietrele din temelie.
Da(i-mi s beau nemurire cu pumnii,
Rupe(i din nimb, reau s manc enicie...
Cv raivt vvvai aiv fvrat
O ri s mai indur un eac,
S-mi calc pe inim, s tac,
Si-n umilire iar s-mi rrang
Genunchii pe un gand ntang.
S dau i s nu iau nimic,
S iubesc, s displac,
Si rar trup, pe cataralc,
S strig c ia(a e un tic
ANA1OL CODRU
$
Cu care-am rost i eu nimbat
Pe restul eniciei mele,
Cu raiul numai din rurat,
Cu obiceiul dat in rele,
Conins c bol(ile sunt grele
Doar de iertare i pcat...
Ora cea vare
Suntem in Uniers ca-ntr-o clepsidr:
Curgem, rrate!
Boiul sub(ire dac ne mai race ra(.
Pan la glezne - se cheam diminea(,
Pan la brau - se cheam jumtate.
Pan la cretet - e mai mult ca ia(a.
Alternati o permanent ecie ne-amurge,
liin(a noastr nicicand s dispar.
Noi, Omule, curgem
n
Ora
Cea
Mare!...
PIA1RA DL CI1IRL
$
1otev
S-au trecut atatea remi,
Dei inc e dereme...
Ghea(a miun de iermi,
locul putrezete-n lemne.
S-au trecut atatea lumi,
Ca s nu se mai intoarc...
Mun(ii-s dincolo de culmi,
Marea-i dincolo de lacrimi.
S-a dus ultimul cuant,
S-au dus ultimele soarte.
Si-a rmas, c-ar ri riind
Via(a dincolo de moarte...
\i vrvete vrvei...
Vrem imposibilul. Urmrim nite scopuri,
Dar ordinea lumii cu totul e alta,
Dar cerul rstoarn stransur de balt,
Dar trag Arara(ii de alte potopuri.
Dar ia(a totuna mai are o halt,
Mai are o am, mai sunt nite hopuri,
Dar rirea-n rscruci e marcat de stopuri,
Dar umbra pe labe din peteri ne latr.
ANA1OL CODRU
$
Dar toate sunt rumbele junglei mumei,
Cadarul ideii, in rinal, s rzbune
Urletul gloriei noastre comune
Pe groapa de ar a istoriei lumii,
Cand terse sunt toate la ceasul din urm
Cu urmele noastre i urmele urmei...

Mi-i bantuit de aripi chipul,
De harul lor. S cad nu-i chip:
Sunt o arip din aripa
Cuprinsului cu multe-aripi.
De n-ar ri gandul s incline
Balan(a zborului spre soare,
M-a crede ochiul de lumin
Prin care Uniersul zboar...
Metafiica
Peste rruntea mea nomad,
Doamne, porunceti zpad,
Peste prul meu barbar -
1oate gropile de ar,
Peste ochi i peste gur -
PIA1RA DL CI1IRL
$!
Metarizic i zgur,
Si de-a lungul, i de-a latul
nc-o dat niciodat
Venicia i Neantul...
a vv fie ca fiiva...
La un srert de stat de om,
Mai aproape de departe
Ca un dat, ca un sindrom
Lste-un absolut in toate -
Gandul c ai ri trit
Si ideea c se poate
S decizi c-ai rost ,de cand,
nc-o dat niciodat.
1oate sunt, c se prea poate
S nu rie ca riind...

Din timpuri postume,
Din roarte pustiu
Deremele-n lume
Venise tarziu.
Veni s ne-mbie
Si s ne-mpresoare
Mai mult ca ecia
ANA1OL CODRU
$"
Uitarea cea mare -
S-o tim c-i de piatr
Si mult inainte
De peste moarte
Aducerea-aminte...
Parca...
Parc-am coborat din cer,
Parc a pi pe ape.
1rup curat. mi arde-n pr
Stea cu presim(iri, aproape.
Mcie pe rrunte, lin,
Pune-o aur, i inc
Cresc cuintele din paini, -
Lumea rupe i mnanc.
Si-ar ri drumul c-i de rlori,
Si-ar ri noapte c se duce.
M dor umerii, m dor
Palmele:
...Se-arat o cruce...
1oata tvveai fara tvve...
Ce mult regret c nu sunt tanr,
C rocul imi e scrum i rum,
PIA1RA DL CI1IRL
$#
Si-apoi azi e-atat de ineri,
Si-apoi azi e-atat de nimeni,
Si-am s ptimesc. Oricum
Zilele imi sunt postume,
lr nord i rr sud.
1oat lumea-i rar lume,
Numele e rar nume -
l eoc, dar nu-l aud.
Si-i tarziu, e rrig, e-arar,
1rec singurt(i pe deal,
Rup(i sunt mun(ii in hotare,
Piatra in cet(i e-amar,
Iarba n-are nici un cal.
Parc-au dat cu ar pe aer,
Parc ninge din preri.
Parc dincolo de ploaie
Se-nnoreaz iar a ploaie,
S nu plou nicieri...
... Lacrima pe cer e aier,
Miezul lacrimii - de rier...
a tvviva covetei atte,
Oriincotro,
Oriundea
ANA1OL CODRU
$$
Se-ntemeiaz steaua mea.
De pretutindeni,
De oricand
1ot mai aproape de Pmant.
C-i enic,
nc a ri
Ce-a rost, s-n( a nu muri.
De-atunci,
De-aici,
Pan acum -
Lcou, pe care il zum...

Vou o s -asemene
Lacrimile gemene,
Care, lcrimatele,
ndurat-au toatele
Ale oastre soartele.
Si eni-or remile
S-mi aeze semnele
n cuprinsul lumilor
1oat piatra numelui,
La adancul sinelui,
Amintirea nimelui...
PIA1RA DL CI1IRL
$%
vo.ibit ae aftat
Naterea mea pentru oi
A rost o noutate,
Una singur luata de la inceput,
Aa cum, bine-n(eles, s-a putut c trebuie
S rie de un real rolos
Lxege(ilor - pe tot cuprinsul
Arlrii lor de amnunte i date
loarte necesare relului meu
Imposibil de realizat.
Minerale tari i hipnotice,
Uitarea de sine,
Intrarea in rol,
Conrruntrile optice
Si negarea continu
A no(iunii de sine -
1oate pot prooca
Dorin(a de a arla
O asemnare cu mine, -
Voi s ri(i primii exploratori
Ai insului care respinge
Ideea ajustrii lui la obinuit
Si potriire in toate
Cu eul de is-a-is...
De.tiv
Asemeni lui Caligula, dezln(uit pe cal,
Intrat-am in palate dezln(uind rurtun, -
ANA1OL CODRU
$&
Direct peste jobene, peste roman(e-un Deal,
Din care-mping arar cu umerii strbunii,
Sunt relul lor de-a ri, i-accept acest Destin,
Ca lacrima curat pe tot cuprinsul ie(ii,
nalt mai ca un steag, purtandu-l sus pe maini,
Ca pe-un recior s-l duc, s-l
pun in zid cet(ii.
L marele meu drept i-mprtait de lume,
Si-n st palat de buchii, pe care inc-i rou,
Sunt cel ce-nscuneaz in ra(a oastr-un Nume
De oi tcut mereu, dar necesar tot ou...
Mariri covfve
Primi(i-m: eu sunt cel de demult,
Care transcrie timpul mai incoace,
Care pe sine-ntruna se rerace,
Care conrrunt, dar i-ndur mult,
Si are-o angajare la soroace,
Si poart in riin( un tumult,
Lu parc din uitare m-a intoarce.
Lu parc din durere m-am rost smult
n orele care-au loit cu pace
Venirea mea in (rmuri cu iluzii,
PIA1RA DL CI1IRL
$'
S-mi las ancora i s-mi strig gerunzii,
n golrurile lacrimii srace,
n care zidi(i mriri conruze,
De care e team, dar place...
Ctoria ae aaaie
Desuie(i in toate cele
Si banali i pui pe har(,
Noi murim dup zbrele
Si cu mor(i ne dm pe ra(.
Glosm soarta cu piciorul
Si otm cu rruntea lutul.
n trecut ni-i iitorul,
La srarit ni-i inceputul.
Vrem, nu rem, dar se mai poate
A ri ru ce este bine.
ncurcate ne sunt toate
Descurcate de la sine.
Ne-nl(m ca pe gunoaie
Gloria de ppdie.
Doamne, r-ntr-un chip i taie
Mana mea, s nu mai scrie.
ANA1OL CODRU
%
Gura r-mi-o oseminte,
Ochilor le pune trepte.
Lumea i-a ieit din minte,
Omul nu mai tie epte.
Proranate-s cele srinte,
Mutilate-s cele drepte...

Pe chipul meu
Nu-s lacrimi:
Din ochii mei
Co
boa
r-o
Mioar
Cu 1
R
L
I
CIO
BA
NLI...

Mi s-a dus din ia(-o parte
Undea in nicieri.
Ganduri -am lsat in piatr
Si idei lucrate-n rier.
PIA1RA DL CI1IRL
%
V-am lsat i-aceast poart
Si pe ea - un giuaier
De cuinte rr moarte
Ca rcliile din cer -
Vou-n remi s rman
Harul pietrei. S ae(i
Decat mine alt in,
Decat mine alte dl(i,
Care or sculpta-n lumin
Duhul srant al astei ie(i...

S nu ai moarte dac-ai zidit cuant
De stele-aproape i de rirul ierbii,
Moarte s n-ai dac-ale tale erbe
n lupta lor nu te-au trdat nicicand...
\i ra fi att ae .ivtv
Bate rrig de la origini,
Cerul scapr polei,
Si-o s-ncep i eu a ninge
Peste to(i strbunii mei.
Din milenii in milenii
Auzi-ei, ei edea
ANA1OL CODRU
%
Cum or trece snii, snii
Peste crunte(ea mea.
Si a ri intruna timpul,
Si de pretutindeni - eu,
Si a ri atat de simplu,
Si a ri atat de simplu,
Parc-a nins cu Dumnezeu!...
RLlLRIN|L CRI1ICL
...Anatol Codru crede cu toat riin(a in puterea miraculoas a
metarorei i ii inal( poemele pe soliditatea i energiile ei sacre.
Drumul ales de minunatul nostru poet e cu atat mai sigur, cu cat
ne gandim la raptul c intreaga poezie popular s-a nutrit din seele
i adancurile inepuizabile ale metarorei. Prin poemele Pietrarii, 1ot
avvtvt e o iatra .vferivaa ae aor, ataaa, Div cervri, totv,i, .a fvrat...,
ate fri ae ta oriivi, Ce iarba! .a. autorul atinge cele mai inalte zone
ale poeziei, situandu-se astrel printre cei mai inzestra(i poe(i ai
scrisului romanesc.
Grigore VILRU
...Dac lira lui Anrione-grecul a rcut ca pietrele singure s se
mite, pentru a rorma zidurile de aprare ale oraului 1eba, talentul
de poet i distins cinematograrist al lui Anatol Codru a rcut ca i
pietrele s orbeasc despre Moldoa noastr iubit.
Acad. Nicolae CORLATLANU
n general orbind, ar exista dou reluri de poe(i in Basarabia.
Poe(i in care ibreaz intens surletul colecti al na(iei lor, cu rdcini
adanci in rirea tradi(ional a neamului romanesc atat de chinuit de
ia( i de istorie, i poe(i care, intre acel surlet na(ional i propria
lor emo(ie, creeaz o expresie poetica noua i individuala, unii
chiar de ractur postmodernist.
Poezia lui A. Codru prezint un amestec rericit al celor dou
reluri de a tri destinul neamului i lumea. 1radi(ional ca rorm,
ANA1OL CODRU
%"
dar absolut modern ca inspira(ie, Anatol Codru scrie o poezie de o
limpezime i puritate cu aderat clasic.
Lste o plcere s ptrunzi in Codrul atat de sturos i plin de
raj al poeziei sale. O poezie plin de is muzical, de incanta(ii
erbale i rermectoare culori i parrumuri emo(ionale din care n-ai
mai iei, n-ai mai iei...
Ion MILO5, Suedia
Ca manuitor de condei Anatol Codru este cu totul ieit din
comun. Anatol Codru e un sui generis, care in scrisul nostru nu i-a
aut un model precedent i, probabil, nu-i a aea nici imitatori
direc(i. Pana lui ascu(it i indrtnicit nu rea s respecte nici un
rel de canoane i postulate ale scrisului i tocmai de aceea genereaz
un rel de modus scribendi inimitabil i irepetabil in tradi(ia literelor
romaneti.
Dotat cu o rar capacitate a gandirii, cu o deosebit ror( de
elocen(, cu o rin inteligen( i cu un extraordinar sim( al limbii
materne, poetul rstoarn cu iscusin( tiparele obinuite i ramiliare
cititorilor, metarorizeaz pan la grotesc realitatea denotati,
inerseaz culorile eterne ale spectrului imaginati, creand aspecte
absolut impreizibile i recurgand la un eritabil salt moral in relul
de a concepe realitatea, de a sezisa i de a o rerlecta in toat
complexitatea ei.
1oate acestea rac din Anatol Codru un inoator indrzne( al
stilului imaginati i al unei opere ce a rezista timpului.
Anatol I. CIOBANU
...Versurile poetului Anatol Codru, dinamice, agitate, i mereu
tensionate, au introdus, categoric, o nou oce in literatura noastr.
Piatra, simbolul central in crea(ia poetului, este expresia timpului
insui, al stratiricrilor adanci temporale. Anatol Codru a renun(at
PIA1RA DL CI1IRL
%#
deriniti la metaroricul electrocutant, pe care-l cultia la inceputuri
in raoarea baladescului, rostirii sacre ,Div cervri, totv,i, .a fvrat o
tacriva aiv tatat vo.trv...,, de ritual cu inocarea cumin(eniei ,Div.re
arivtii care,i .travo,e.c raivt ace.ta vrovrat e vra,. O und de
calmitate epic ine s se suprapun peste un lirism plin de durit(i
unghiulare, rizice i geometrice.
O alt constant a poeziei lui e contiin(a continuit(ii de neam,
tema rundamental pentru un roman transnistrean cu rdcinile
arundate in straturile originare: din piatr apare subtextual iarba ce
zbucnete din strrunduri rierbin(i, riind chiar brbile strmoilor
daco-romani ,...Pe cvtvi,, a cetate,, )eoa.ev avbitia tor,, vrerave,,
Cre.c ierbite,, arbiite aacorovave...,.
Mihai CIMPOI
Anatol Codru a enit acas, pe partea dreapt a Prutului,
mult mai tarziu decat al(i conrra(i din domeniul literaturii i al
cinematigrariei in care deja excela. A enit, s-a rupt din Neriin( ca
un ant de primar, aspru, de care po(i s i te mai temi. I-a
rmas peste (ar, mereu auzit, doar Numele: nu i s-a retiprit, din
cele aproape dou duzini publicate, nici o carte acolo, unde trebuia
s apar in ultima reme, adic in Romania. S rie o team a unora
Doar nu teama, nu posibilul ae ce il poate lsa la marginea neaten(iei
i ignoran(ei noastre. Nscut la margine de romanitate, dincolo de
apele Nistrului, in 1ransnistria ,nici mcar in spa(iul isat de
Lminescu De la Nistru, pan` la 1isa, ci dincolo,... Anatol era deja
obinuit cu aa cea... Cine a gandit ins destinul surletesc al
transnistrenilor in istorie il readuce imediat pe poetul nostru in
punctul de obarie care nu este altul decat Spa(iul Mioritic: Din
amintiri imi ies in prag, Cu painea i cu sarea: mie. Numai c
acetia intotdeauna aceiai, ezi bine, i-au pstrat genele dacice,
mai aizi riind de trecutul lor milenar, i mai aproape de idealul
tuturor romanilor de mai incoace.
ANA1OL CODRU
%$
liind din genera(ia lui Nichita Stnescu, i Anatol Codru race
s danseze cuintele intr-o hor de aceeai sorginte: Din timpuri
postume,, din roarte pustiu., Deremele-n lume enise tarziu,,
Veni s ne-mbie i s ne-mpresoare, mai mult ca ecia, uitarea
cea mare:, s-o tim, c-i de piatr i mult inainte, de peste moarte,
aducerea-aminte...
Dar oricat am continua cu exemplele, apropierea de marele
Nichita nu race altcea decat s sedimenteze speciricul aparte al lui
Anatol Codru in literatur, speciricul unui poet original, meditati,
de o nemaipomenit iscodire rilozoric, pus cu greutate in
metarorele esen(iale ale gandirii: Lu nicicand nu scriu cuinte, eu
gandesc aceste pietre, ori: Gandim plansul, ca i cum am edea
in interiorul lacrimii ira spinrii ei.
Lxist mul(i poe(i adera(i in Basarabia. ntre acetia Anatol
Codru i-a cptat un binemeritat loc de rrunte. Or, aa cum se
inr(ieaz in ultimele sale cr(i, poetul se inscrie astzi printre cei
dintai lirici de limb romaneasc in intregul nostru spa(iu spiritual,
conrirmand demonstra(ia c exist o singur cultur, care trebuie
apreciat aloric unitar.
Judecat in acest context, 1ransnistria, la incheierea acestui
eac, in persoana lui Anatol Codru a dat literaturii romane pe unul
dintre cei mai mari poe(i contemporani.
Victor CRACIUN
... Lxplorand spa(iul liric autohton, Anatol Codru a reuit s
rie in acelai timp un poet modern, un spirit inoator, deschis ctre
cu totul alte structuri i orizonturi decat cele cunoscute i explorate
in mod tradi(ional. Cand imnic i baladesc, cand polemic i ironic,
el a rcut deastri in suprastructurile calcinate ale tradi(ionalismului
etust, radicalizand i democratizand in mod eident i hotrat
limbajul poetic al scrisului romanesc. ntreaga sa poezie poart sigiliul
PIA1RA DL CI1IRL
%%
stelar al metarorei riligrane transriguratoare. Realul, concretul, raptele
cotidiene nu apar in rorma lor material brut, ci sunt urcate in
srera esteticului, in zonele metarizicii, spre a ri incrcate cu mister
transcendental. De aceea, poate, poemele sale nu se las clasiricate
in categoria celora cu erect imediat, care ii aeaz peste noapte
pe unii poe(i direct in aua alului, in jil(ul laudei publice.
Retras in cariera de piatr a mitului su personal, iscusitul
Meter sap adanc, inainteaz mereu, mai mult se aude decat se
ede. Versurile din ultimii ani, de aceeai reconrortant igoare i
prospe(ime, doedesc c poetul zboete cu trud i migal in
galeriile aurirere in care se arl respira(ia marii poezii.
Arcadie SUCLVLANU
Cunoscut prin zgarcenia cu care-i d la lumin rierberea
ulcanic a gandurilor i sentimentelor ce ii alimentez erticalitatea
demn de inidiat, Anatol Codru ine astzi la masa de argint a
spiritualit(ii neamului cu un excep(ional potir in care a adunat
roua neinceput a rlorilor de crin, luciul orbitor al rulgerului, tihna
luncilor cu ierbi pline de ise i istorie: Primi(i-m: eu sunt cel de
demult,, Care transcrie timpul mai incoace,, Care pe sine-ntruna
se rerace,, care conrrunt, dar i-ndur mult, i are-o angajare la
soroace,, i poart in riin( un tumult,, Lu parc din uitare m-a
intoarce,, Lu parc din durere m-am rost rupt.
Sincronizat cu marea i autentica poezie de la Cluj, Iai,
Bucureti sau Brao ,i nu de azi, de ieri!,, Anatol Codru este
cand un liric de o rine(e induiotoare, cand un cioplitor tenace in
piatra pietrelor de citire, dar intotdeauna plin de prezentul ce-i
alimenteaz riorul poetic, rcandu-l s se claseze in capul listei la
capitolul adevaratei poezii.
Ilie Tudor Zegrea
ANA1OL CODRU
%&
...Si a ri intruna timpul,
Si de pretutindeni - eu,
Si a ri atat de simplu,
Si a ri atat de simplu,
Parc-a nins cu Dumnezeu...
Aceast metaror - parc-a nins cu Dumnezeu - il aeaz
pe Anatol Codru in randul celor mai reprezentatii poe(i romani
din aceast jumtate de secol. Anatol Codru i-a pus in ra( o sarcin
proocatoare: s reabiliteze poezia din Basarabia. O asemenea oper
la noi nu mai race nimeni, in arar, poate, de Grigore Vieru, numai
c Vieru lucreaz altrel. Ll alege cuintele simple, le cur( de rugin
i le aeaz in strore, precum a aezat Dumnezeu rloricelele intr-un
col( de rai. Anatol Codru nu umbl ca mielul prin rloricele, el d cu
tarncopul, sap ca un apucat, pan d de cuintele care n-au mai
stat niciodat alturi. Astrel, cuintele intr-o stror ca cea de mai
jos pot reabilita i inl(a orice limb peste care planeaz pericolul
ruinii:
Bate ant de la origini,
Cerul scapr polei,
Si-o s-ncep i eu a ninge
Peste to(i strbunii mei...
Constantin TANASL
Anatol Codru este poetul autentic a crui poezie se preteaz
unei permanente recitiri, pentru c de riecare dat, la recitire,
gseti alte noutai, care nu sunt simple strrulgerri de amnar ale
unor oarecare pietre loite la intamplare, ci reelarea unui zcmant
leruit a crui aloare este sezisat i intrupat in cuantul-lamur
doar de numai cei chema(i... Recitirea (i-o impune intotdeauna
Poetul: eolu(ia mrturisirii poetului e o permanent recitire.
Lminescu, Arghezi, Barbu, Blaga sunt exemple celebre de Recitire.
PIA1RA DL CI1IRL
%'
Opera lui Anatol Codru deine, aadar, ispita, ndemn i
marturisire:
Lu sunt prezen(a unui rapt real, care conrirm aderul, c
sunt necesar. n cel mai ru caz, eu sunt dansul meu propriu...
C Anatol Codru a deenit academician este argumentul
suprem, c marea Lacrim a poeziei sale nu surp, ci zidete intru
rostirea romaneasc de cea mai aleas calitate. Or, acest lucru se
datoreaz numai celor alei dintre alei.
Gheorghe CALOTA, Brila
L cunoscut c orice nuan( cromatic reprezint un cuplaj
din rou, galben i albastru, in dependen( de intensitatea acestor
trei culori. La lectura scrierilor de Anatol Codru ,ezi otta
Cvrvtvtvi, vtvtarea Mirarii i Rverea ,luga - v.v., aiv ^efiivta
orice poezie te absoarbe intr-un spa(iu anume c-o enigmatic
culoare-n plus ce nu rezult din cele trei, sezisat riind... doar printr-
o paralel: Albert Linstein, in plimbarea sa pe scoar(a goacei noastre
tridimensionale, urcand coline i coborand i, i-a dat deodat
seama c pe aceast enigmatic culoare o rac culorile uniersalei
grait(i. Aadar, spa(iul men(ionat, prin culoarea suplimentar,
prezice in poezie dimensionalul inrinit al autorului.
Dar de ce se intarzie i se (ine sub zoare
Lacrima irgin-a Pietrei grea cu mine sub pmant,
Dar de ce se aorteaz i se-arunc in uitare
Ruperea din Neriin( a durerii care sant,
Dar de ce e-atata ran, dar de ce aa doare
Starea mea de inrinit..
... Lu impart creatorii de alori in dou categorii: cea de jos,
inrerioar, constituit din cei ce utilizeaz numai principii ,culori,
cunoscute anterior, chiar dac acestea rac construc(ii oricat de rine,
ANA1OL CODRU
&
i cea de sus, superioar, asamblat din cei ce aplic, pe lang echile
principii ,culori,, altele noi, proprii, i care nu decurg din cele
cunoscute. Cu certitudine, poetul Anatol Codru (ine de categoria
superioar. Rostul ie(ii Domniei sale e cromatica primordial a
durerii neamului, i rostirea acestei dureri e la inl(imea de dangte-
culoare a celor mai moderne clopote ca rsunet romanesc...
Petru SOLTAN
... 1rind mai mult intr-o lume a metarorei i a mitului, Anatol
Codru propune cititorului o poezie inoatoare, prorund sugesti
i bogat in implica(ii rilozorice latente, modern in sensul larg al
cuantului atat prin sensibilitatea i iziunea artistic asupra realit(ii,
cat i prin ideile i modalit(ile de expresie ehiculate. L o poezie -
rod al unei rantezii asociatie innscute i al unui temperament
artistic de o molipsitoare energie ital.
Sub pana lui A. Codru cuintele capt o logodire metaroric
nemaiintalnit la al(i poe(i, rcand ca ersul lui s colcie de
sugestiitate, reela(ie, concrete(e plastic, i s intuiasc de multe
ori ceea ce la prima edere nu se poate concepe i exprima prin
mijloace directe ale limbajului ra(ional. Ca in exemplele ce urmeaz:
Po(i lua cu ulciorul din cer, lacrima ciocarliei mult srant, n
cumpna numelui meu ai s auzi, Steaua polar a ionului (rii cum
cant, Atunci mi-i gura clopotului de miere, Cu graiuri mrgrinte
i miestre., Zboar-o grdin pe deasupra (rii., Zboar o nunt
pe deasupra noastr!...
Mihail DOLGAN
Anatol Codru este in cuant ca nimeni altul dintre scriitorii
notri de azi, i o spunem rr cea mai mic inten(ie de a minimaliza
strduin(ele i chiar realizrile reunui conrrate de breasl.
PIA1RA DL CI1IRL
&
Atata cinste s-i arate, atata sclipire s-i desrerece, atata enigm
s-i pstreze - cuantului - cand il pune s exprime atata sens!
Uneori aem impresia c autorul Pietrei ae citire ii race o plcere
cu totul aparte din rrmantarea neateptat de curioas a cuintelor,
din plsmuirea prorund personal a rrazei, altrel zis a ersului, din
chiar inentarea cuintelor i expresiilor ca la dansul acas ori -
mai tii - ca la mine, ca la nime.
De aceea lectura poeziei lui Anatol Codru nu este un act simplu
care se implinete la prima dorin( i aduce plcerea imediat.
De aici nu rezult c Anatol Codru ar ri aradist sau, in orice
caz, un jongler al cuintelor. Credem c la mijloc este relul su unic
de a ri, de a exista in literatur. Intuim c pentru el metarora nu
prezint o poar, in intimitatea laboratorului su metarora nu este
decat un instrument de lucru, ca oricare altul in literatur. Astrel
zis, poara cutrii, plsmuirii metarorei se transrorm, tot atunci,
in bucuria gsirii, saurrii imaginii dense sub aspectul comunicrii
i agreabile sub aspectul exprimrii.
Vorbirea e una cu gandirea, de aici urmeaz cea absolut
esen(ial pentru scriitor: O, noi orbim, o, noi gandim! Cuantul
ara!, Gura e turnul orbei noastre srinte., S nu min(im orbind,
nscand cuinte! ,sublinierea ne apar(ine - . C.,.
Altcea e c, riind mereu cu un pas inaintea noastr, a cititorilor
de rand, dar i a celor care se consider aiza(i, el ne-a adus
intotdeauna aderul din inima i din mintea sa la inima i la mintea
riecruia dintre noi. S-a strduit el, scriindu-i operele, dar n-a gsit
in noi pe posesorii siguri ai acelui ader. Altrel cum se explic
raptul c nici criticii cei mai ramiliariza(i cu poezia n-au realizat
pan in prezent reun studiu cu aderat serios despre poetica pe
cat de interesant, pe atat de diricil ,pentru cititor, a crea(iei
scriitorului
Ion CIOCANU
ANA1OL CODRU
&
Metrora liberalismului liric codrian modernizeaz nu numai
plasticitatea artistic a zicerii poetice, dar totodat incet(enete un
mod propriu i deliberat de a ri intru metaror i prin metaror
,Dac au painile ideile de grau, i-a le rosti nu am de ce m
teme,, De ce in ia( mi-i aa tarziu,, de ce in moarte mi-i aa
dereme, chiar cu riscul de-a metaroriza metarora, metarorizarea
sub(iaz mtasea ideii, rulguindu-se in stropi transparen(i de lumin
prin straturile imaginii i onduland rr ronet, uor, aerian, diaran,
codrian in ritmurile cromatice ale eului su...
Poetul este prezen(a unui rapt real, el este dansul su
propriu, al Metarorei, al rrdemor(ii Metarorei sale de
jur-imprejur, de parc ar eni numai plecand, Din niceri in
nicicum, De pestetot.
...Poezia codrian are un aantaj al ei sui-generis care o pune
mai presus de una de cluz i de roab a cuantului, ea izorand
propriu-zis zeiete dintr-un surlet creator prorund i sensibil la
ibra(iile i la muta(iile cosmice ale ideii, ale lirismului, riind in
consonan( intim cu zbuciumul adanc al locului i al spa(iului
carpato-danubian-pontic i apolinic. De aceea ersurile sale sunt
achii din cariatidele unor temple mre(e ale iitorului erbului
romanesc din segmentul molda i nu numai. Cel mai mare poet
roman transnistrean al secolului al XX-lea, Anatol Codru, prin
uniersul celor trei cr(i antologice otta cvrvtvtvi, vtvtarea virarii
i Rverea aiv vefiivta, ii reinnoiete i ii consolideaz siguramente
cutrile de sine dinspre metarora sintetic ,sintetizatoare,
uniricatoare i coordonatoare,.
Tudor PALLADI
Poeziile reprezentatie ale scriitorului Anatol Codru editate
zeci de ani in urm te surprind prin spontaneitatea expresiei plastice
semniricatie conrigurat prin imagistica prorund personal ce
PIA1RA DL CI1IRL
&!
deine treptat pilonul simbolic al liricii sale. Intuind situa(iile,
caracterele, atmosrera, coliziile preponderent rurale, abia
perceptibilul stil rigurati rele un procedeu aparent simplu,
neostentati, clasic in esen(a lui, nuan(at de accente mitice, baladeti,
de coloritul i duritatea riorului rolcloric.
Ultimele culgeri de ersuri - otta cvrvtvtvi i vtvtarea
virarii aprute dup o imens tcere editorial - marcheaz
aentura unei rzrtiri poetice bazate pe obsedanta metarorizare
ce sondeaz ineditul prin transrigurarea inten(ionat soristicat a
subiectelor eterne pentru a le comunica o impreizibil inoa(ie
artistic. Probleme, dileme, cugetri, discret interiorizate, erup(ii
teribiliste izbucnite din srera tensionat a subcontientului, stresat
de labirintul existen(ei contemporane, dicteaz aspectul modern al
manierei stilistice adoptate de autor.
Raisa SUVLICA
O eolu(ie spectaculoas a scrisului lui Anatol Codru nu poate
s nu impresioneze pe cititorul nostru specializat pe recitiri, mai
ales acum cand cr(ile de poezie apar cu regularitate.
Cand este inspirat, poetul ar aea dreptul s ne spun: m-a
gsit o idee.
Mai ales azi, cand lucrurile i intamplrile comploteaz impotria
oamenilor i ele ii aleg regi i slugi, aoca(i i paznici, poe(i i preo(i.
Suntem cuta(i de poemele Domniei sale. Ne bucur c le
meritm.
Nicolae DABIJA
Aezat la rscruce de milenii, Piatra ae citire a lui Anatol Codru
ii are sorgintea in codul de legi al lui Hammurabi, precum i in
coloana de sare ce s-a inl(at in urma lui Lot dup prbuirea
ANA1OL CODRU
&"
Sodomei i Gomorei, drept semn c o oper de art, care are
menirea s dinuie peste eacuri, ascunde inluntrul ei o adiere
omeneasc, o dorin(, o neimplinire, o rrangere de destin, un imens
sacririciu. Legile lui Moise au rost spate de rulgerul coborat din
cer pe lespede de granit, pentru a cluzi un popor intreg. Poeziile
lui Anatol Codru ascund in adancimea lor cristaluri inghe(ate ale
unor prorunde sentimente omeneti. Umil, poetul ingenuncheaz
dinaintea pietrei de hotar i a eternit(ii, pentru a sim(i mre(ia
clipei care trece i pentru a in(elege eternitatea intregii crea(iuni.
Vorbete-mi peste trup i eac - spune poetul -, peste adaosul
eciei,, 1u d-mi din marea srcie, comoara marelui srac, ceea
ce in cuinte simple ar insemna intreaga bog(ie a sim(irii omeneti.
Nichita DANILOV
Meritul important al poeziei lui Anatol Codru este acela c
tinde - prin cuant - la simplitatea pe care o cunosc numai
spiritele alese. Lste o simplitate care nu inseamn srcie, ci leruire,
esen(ializare. n acest mod ersurile poetului basarabean catig in
aloare dezluindu-i ra(a lor peren: Aceast clip a explorrii
mele in cuant, Nu e decat riscul de-a inenta piatra la modul
pasre,, Ca i cum in acest chip a tinde mereu spre simplitate, i
bucurie - prin zbor i lumin ,.,aaar...,.
Macroconcepte absorb lumi minuscule, dar torturante. Nunta,
moartea, bocetul, ecia sunt teme care aglutineaz emo(ii, reolte,
atitudini lirice, intr-un erort de redimensionare a lucrurilor. Acesta
ar ri scopul dizolrii energiei in cuant. Dei totul se desroar in
regim de urgen(, tocmai precipitarea gesturilor aman cristalizarea
intregului. Gandul imporeaz sraritul cu mereu noi orizonturi
de ateptare. Puterea scriitorului de a dezlui lumii cine este ea se
arl in insi esen(a lumii. De aici, simbolul pietrei, ca propensiune
spre stabilitate, nemicare, echilibru. Mitologiile orbesc despre o
PIA1RA DL CI1IRL
&#
strans legtur intre surlet i piatr: ralsa iner(ie, simulacrul lipsei
de ia(, semnul prezen(ei diine in piatr sunt dezluite de insi
ambialen(a ei, arm ritual i concretizare a perrec(iunii.
Carmelia LLONTL
...n metaror poe(ii romani din Basarabia au un lider slbatic
in talentul lui de a nu ri comun cu nimeni, dar absolut cu nimeni:
.vatot Coarv.
L un rerlex autohton in cuintele dansului, o raj care te
ptrunde i te ridic la cer. L o nesrarit litanie de pietre scumpe.
Aadar, poezia roman din Basarabia poate intra cu capul sus
in orice altar al Uniersului, prezentandu-se cu indrept(it
demnitate: Lu, poetul Dumneaoastr Anatol Codru, - care a
declara c a ri intruna timpul i de pretutindeni - Lu. Si a ri
atat de simplu, parc-a nins cu Dumnezeu.
Gheorghe VODA
...Dup olumele de poezie vaaratvicia ietrei, eciori, Piatra ae
citire, vtvtarea virarii, otta cvrvtvtvi iat-l pe Anatol Codru
publicand cartea sa de gal, Rverea aiv vefiivta, in care se regsete
contrapunctic aproape intreaga sa crea(ie ca esen(, ca sintez, ca
act de nobil prezen( in cadrul liricii romane contemporane.
Rmanand ridel unei teme asumate contient i cu har innscut,
Anatol Codru posed o uluitoare capacitate de a ne surprinde prin
inentiitate artistic i mereu o ingenioas schimbare a unghiului
de cercetare asupra subiectelor abordate acum i demult, in june(ile
sale poetice. Substan(a i intona(ia liric sunt cele ale unui discurs
baladesc modern, de o inimitabil saoare metaroric.
Leo BUTNARU
ANA1OL CODRU
&$
n poemele lui Anatol Codru se dezluie, uneori explozi,
alteori in oapt, trei straturi: de gandire, sim(ire i ,re,concepere a
llumii. n inima acestui nucleu care tinde spre desarire i care
rscumpr celulele oit imperrecte pentru inierea intregului i
pentru spulberarea oricrei eentuale monotonii, st Metarora.
Metarora-sambure, esen(, este inelit de o aderat
atmosrer de cuinte poetice, sintagme leruite pan la aroristic,
inrdcinate in rolclor. Metarora i atmosrera sunt ocrotite, altrel
spus: conectate la realitatea imediat a marii poezii, datorit unui
alt strat de cuinte, mai apropiate cotidianului, dar nu atat de
apropiate incat s piard dimensiunea metarizic,
Cresc cuintele din paini, -
Lumea rupe i mnanc...
sau
...Lti incercat de-o coas la glezne, s admiri
Sorocu-ntemeierii painilor cu gura.
Pari liberat la ora culesului din miri,
La nunta lor s-(i rie mireasa-mbuctur...
Astrel poezia lui Codru este triplu ocrotit i deschis ochiului
nostru luntric din trei unghiuri direrite, incercand poate o proiectare
triunghiular in sacru:
Albastru tragic din icoane -
Mucenicie de Ioane,
Si-aceste clopote, de-atunci,
mi par Ioni uind pe cruci,
nartoind in alirii
Genunchii notri cei dintai -
Pe ruguri: parc ii rzbun
Genunchii al(i, genunchi strbuni...
De aici i jocul gra, subtil, ererescent al poeziei lui A. Codru,
simplitatea dezarmant, rlexibilitatea, calmul olimpian i tremurul
PIA1RA DL CI1IRL
&%
care parc ni se transmite, gra(ie existen(ei poetului, din remuri
imemoriale, poate din remurile in care inc nu se inentase proza.
Acad. KOPI KYCYKU, Albania
Anatol Codru se remarc prin insisten(a i consecen(a cu
care opteaz in raoarea unui mit propriu. l preocup mecanismul
cunoaterii poetice i in aceasta rezid caracterul inoator al ersului
su. De men(ionat c poetul nu este adeptul simplit(ii. Piatra, la
care reine rrecent, este simpl, dar numai in aparen(. n cadrul
unei intalniri cu cititorii, ce a aut loc intr-o sear de decembrie
1998 la Casa Limbii Romane, autorul preciza c la inceput piatra
se identirica, pentru el, cu oraul, prin contrast cu satul, cu pmantul
i cu egeta(ia abundent sau cu holda ierbii. Motiul pietrei este
rascinant prin puterea de a sugera protestul. Piatra este o rorm
agresi, aa precum erau i timpurile, potrinice poeziei.
mpotriirea pietrei necesit o ac(iune de rspuns mobilizator pentru
a ininge o ror( rigid. Anatol Codru gsete sursa de alimentare
pentru ersurile sale in dorin(a de a opune agresiit(ii pietrei un
protest mai mare - cel al puterii de penetra(ie a cuantului.
Aand in adancurile sale o motia(ie din care se hrnete, o
surs care se impotriete deconspirrii, aa cum exist lucruri
implicite ce nu se preteaz uzurii publicitare, ersul lui Anatol Codru
este tensionat de un rel de gelozie a deconspirrii. ncrctura
obsesional ce d ia( poeziei sale este condi(ionat de o anume
stare determinat de oin(a de releare interioar i de nedorin(a
de banalizare a acesteia prin cuantul capabil s o diulge. De
men(ionat, in aceste imprejurri, spiritul polemic al personajului
liric: M uit la mine, i imi zic: Auzi, strinule,, De ce (i-a lipsi,
Dac nu m-am nscut, i a trebui, S mor pentru tine
Ana BANTO5
ANA1OL CODRU
&&
A spune numele poetului este de multe ori un rel de a aduna
intr-o singur rormul poezia lui. Anatol Codru, in acest sens, se
aterne pe spa(iul metaroric aa cum Blaga ne ungea rirea noastr
cea zpcit de reolu(iile industriale i politice cu untul spa(iului
mioritic. Ll nu e numai o piatr de citire, adic un algoritm de
transrormare a haosului in structuri de prunc care se-mpiedica
de-aripa lui. A. Codru e cal, ce muc iarba cu copita lui, pan-n
statuia gandului. A. Codru este tinuita mea dragoste pentru sinele
meu tanr i inrometat de poezie rr ideologie ,aa cum eram
inrometat in anii de dup rzboi de gustul minunat i mitic al painii,.
Anatol Codru .a vtvtat in structura de grai i de plai a
romanilor pe care mcinarea de piatr dur a istoriei i-a prins in
transhumanta lor cosmogonic departe de maica de plai. Dar s-a
intamplat atat de spectaculos, atat de nou in galaxia gurii incat el,
Anatol Codru, parc ine de la nimeni inapoi, de la acel nimeni
amrat in care am rost trimii rr oia noastr ,chiar rr oia
poetului Anatol Codru de a nscoci stele pentru o riin(are
omeneasc mai omenit,, el ine s ne samene cu speran(a de
maine a intregului neam orbitor de limb roman.
Andrei VARTIC
...Un om pe un cal este intemeietorul
Marii jumt(i 1,2 din toat rrumuse(ea lumii, pe care o aduni.
Omul e vvvaratorvt,
Calul e vvvitorvt covvv.
Atata doar c o nuan( rormal
A irei spinrii calului il mai desparte,
Dar, in rond, calul
Lste earodul i rugul omului rr de moarte.
PIA1RA DL CI1IRL
&'
Potriire de jumt(i cum numai dragostea poate ri ,ezi
Diotima lui Platon,, poezia are aantajul de a uni pe ecie -
orba ine - lucruri, riin(e adeseori inconciliabile. Deloc
intampltor raptul c Apollo, iitorul zeu al muzicii, al poeziei i al
artelor rrumoase, l-a aut drept dascl pe centaurul Chiron. n
cazul lui Anatol Codru, poetul este sie-i centaur, altrel spus, artistul
modern, deschis cu to(i porii spre experiment, dar i spre alte limbaje,
cum ar ri cel cinematograric, de ex., (ine in rrau calul tradi(iei, cand
plimbandu-l pe cerc, cand dandu-i pinteni, pan cand calul i clre(ul
ajung la un numitor comun, zis Oper. Din ,ne, rericire, potriirea
de jumt(i e pe ia(: din Centaur nu se mai poate cobori.
Lmilian GALAICU-PAUN
Remarcm in poezia lui Anatol Codru suprema(ia unui Lu
liric dotat cu spirit analitic, Lu, care, chiar i atunci cand e copleit
de cantri imnice, nu inceteaz s obsere, s sintetizeze...
Pornind de la simbolurile plugului i aratului, poetul creeaz
rrumoase mituri cu prorunde sensuri rilozorice. n imagina(ia eroului
liric din poezia .r fi tvvt vivii vete... actul de crea(ie se identiric
cu aratul in ogorul de piatr, cu generoasa druire in numele
unor culesuri grele ,...,. Creatorul se transrorm intr-un mag, ce
din adancuri suie, rotind globul cu piciorul, ca pentru aceasta
s rie druit, in schimb, cu hore. Aratul e nu numai c umple
cmrile surletului omului intru timpul lui ne-nins. Lle
inseamn germinare grandioas. ,..., Aratul are i un inalt sens moral
puriricator. n credin(a poetului e o datorie S ari cu plugul prin
copiii ti,, Dac o team-i scade la prere,, Dac o tcere le
sporete-aerea., Rcnete plugu-n ei pan-n temei.
Llena (AU
ANA1OL CODRU
'
Poezia. Unde e inceputul i unde e sraritul Sau poate c nu
e chiar aa. Unde e neinceputul i unde e nesraritul ei, ca s po(i ri
sigur c tu eti tu, c po(i s te cunoti pe tine, tu insu(i riind.
Anatol Codru ine dintr-o mitologie pe care i-o race mai intai
el singur, ca apoi s-o compare, s-o in(eleag, s rie sigur c se
potriete cu reuna din mitologiile clasice.
Anatol Codru totdeauna este acolo unde nu este, riind in acelai
timp i acolo i dincolo, intr-o dubl existen( de crea(ie - poezie
i cinematograrie, rand s-i dea celei de-a doua surlul primei i
incercarea durerii de a le interptrunde reciproc, trind intr-o
atmosrer a interdependen(ei dintre amandou.
Anatol Codru chiar de la inceput s-a impus prin abunden(a,
dar i prin cultura imaginii. Lle erau atat de multe, incat poetul
sttea nedumerit in anturajul lor, netiind crora s le dea prioritate.
Cinea dintre colegii si rcuse chiar un banc pe aceast chestie:
cand Anatol Codru scrie o poezie, ii mai rman imagini pentru inc
dou sau trei poezii. Desigur c in aceast glum gsim i o mic
doz de mali(iozitate, dar nscut dintr-o alt doz de inidie
scriitoriceasc. Aa a rost de cand lumea. Anatol Codru e poetul
care merit toat aten(ia, dar aceast aten(ie nu i s-a acordat per-
manent. Deseori s-a trecut oit pe lang el i lucrul acesta l-a amrat,
desigur, dar l-a rcut s se adanceasc i mai mult in carierele
sale in cutarea expresiei de piatr rar: n lan, cum pasrea se
coace-o ar, i sare din cantare ca din ou,, Aud btand in picurii
de rou,, Cu ciocul, ciocarlii, s ias-arar.
Victor TLLLUCA
Spunea cinea c orice scriitor clasic a rost modern la timpul
su, iar modernul de astzi are ansa de a nimeri printre ocile clasice.
Anatol Codru a rost intotdeauna neobinuit, metaroric, iar iziunea
sa poetic este, de rapt, actul cel mai simplu ce demonstreaz lumii c
PIA1RA DL CI1IRL
'
poezia se nate asemeni rrunzei - din durere i rrmanturi: Moldo,
izodire dreapt, rr-apus, rloare care arde la strbuni pe gur...
mprtim cele arirmate de Arcadie Suceeanu, conrorm
cruia, poetul Anatol Codru prerer s rman el insui, mereu spand
in piatra cuantului. Cu aderat, scriind mai multe capitole la al su
mit alb i energic al pietrei, Anatol Codru ine spre noi cu o expresie
pur c se aude roua, c se aude in rantani, riindc poetul nu i-a
trdat niciodat rocul expresiei, care, pan la aceast intamplare a
mirrii a aut alte denumiri, alte cutermure brbteti, alte capitole:
ndrtnicia pietrei, Piatra omului, Durut, lacrima pietrei... Si
riindc balada pietrei la Anatol Codru se intalnete la riece pas de clip
cu strrundurile rolclorului mare, s-i ascultm ersul: Crior de
mire,, lire, nemurire, i-n nemrginire, Piatra de citire.
Anatol Codru este un mit, un simbol, este un dig rierbinte al
triei strmoeti.
Gheorghe CIOCOI
Da, mi-am amintit: ne-a rost Preedintele cenaclului literar
Mihai Lminescu de la Uniersitate. Patru ani! N-o s m laud,
dar ce oameni rrecentau acest cenaclu: Ion Ciocanu, Anatol
Ciocanu, Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi, Lliza Botezatu, Iuliu
Carchelan, Gheorghe Ciocoi, Victor Cirimpei, Victor Dumbreanu,
Iulian Nicu(, Anatol Garilo, Gh. Madan, 1imotei Melnic, Al.
Negri, Gh. Sptaru, Ion Vieru, subsemnatul i mul(i al(ii, la una
din zilele Poeziei poetul a citit un poem roarte bun - cu un om cu
zpad in plete i pe zpada ceea nepo(ii acestuia se ddeau de-a
uiul. Mi s-a intiprit in minte:
...Din milenii in milenii
Auzi-ei, ei edea
Cum or trece snii-snii
Peste crunte(ea mea...
ANA1OL CODRU
'
Cand a coborat de pe scen, i-am spus: ai citit o poezie ge-
nial. Lra mai s se supere, zicandu-mi s nu-l iau peste picior,
tiind prea bine c nu inten(ionasem o asemenea treab. Genial
zicand, am aut in edere zmislirea i rostirea poeziei in spa(iul
nostru mioritic, unde s-au mai scris aa cum a dat Domnul, i cum
a scris... in program partidul, c trebuie s se scrie. liind la el
acas poet de prima mrime, o spun cu toat certitudinea, Anatol
Codru a rmane acelai i dup ce se or domoli toate rocurile de
artiricii ale celebrrilor...
...Marele neajuns al poetului Anatol Codru e c a rugit,
impreun cu poezia, in cinematograrie. Acest pas al Dumnealui m-a
intristat roarte mult: lirica romaneasc a pierdut catea cr(i bune,
in schimbul celor olume de pseudopoezie ale unor nechema(i care
au poluat spa(iul cu mult doz de mediocritate, de antimodernism
modern i postmodern.
Aurel CIOCANU
Poetul este un excelent ziditor de metaror. Reciti(i-i poemele
i repara(i greeala de a-l ri inghesuit pe la perireria listei
supraincrcat cu nume de rererin( ale liricii noastre. laptul c
nu a aderat mcar cu titlu de simpatizant la persistentele bisericu(e
literare nu-l poate deposeda i de mandatul de inzestrat artist al
cuantului. Nu supra(i, domnilor.
nrruntand brbtete indrtnicia pietrei, poetul a dat la ieal
o piatr de citire superb, pe-alocuri de-a dreptul psalmic, pe care
intreg spa(iul scrisului romanesc incepe intr-o lacrim de dimensiuni
nenaturale.
Gandim plansul,
Ca i cum am edea in interiorul
Lacrimii ira spinrii ei,
sau:
PIA1RA DL CI1IRL
'!
Aceast lacrim a mea i
De la sine e atat de pur,
C se aude rou, e atat de
Sincer, c mai s cred nu-mi ine...
Spectacolul ii reia tot mai rburnitor scenele dramatice, iar
pan la deznodmant mai e mult inc. Panoramicul spectacolului,
aadar, e-n continu micare, eroii rmanand aceiai, doar c-i
schimb locul ac(iunii in runc(ie de rigidele legi ale timpului. Si atat
cat se deruleaz aceast dram, la ce bun, ingdui(i-mi s-i intreb
pe opozan(ii lui Anatol Codru, cu interminabilele stropeli is-a-is
de mioriticul din noi..
Deci poetul este un ales de metaror. Omul, la randu-i, e
Dumnezeul lui Sine,, Care-i tmduiete rnile inimii, Cu spiritul
trandaririlor impurpura(i, De propria lor mireasm... Sau: ...Stii,
de cand ni-i dat s (inem rala neamului i-a (rii, Pan` la umeri in
(ran, dar pmant - Mcar o palm n-am aut, s-o pun pe
ran... Pune-(i rruntea i ascult,, n pmant cum incol(ete graul,
orzul i secara: parc dorm copiii notri...
Serafim BLLICOV
...Lu i poetul Anatol Codru: paralele conergente.
Lu, nscut pe malul drept al Nistrului, Ll - pe malul stang.
Ne uneam abia la Liman. n Limanul Limbii Romane.
L-am cunoscut mai indeaproape, doar cand trudeam la
inchegarea antologiei, Constela(ia Lirei, ce aea s adune pe
continentul literar romanesc 6 de poe(i din Basarabia i Bucoina.
Pe acel continent de sensuri, Anatol Codru enea cu Piatra ae citire.
L-am sprijinit, i mi-au rmas in surlet urme de pietri aurirer, c se
aude: Crior de mire,, lire, nemurire,, i-n nemrginire, Piatra
de citire...
ANA1OL CODRU
'"
Dar cum s nu-mi rrang surletul citind aceste ersuri deenite
sintagme Pe culmi, la cetate,, (epoase-n ambi(ia lor, suerane,,
Cresc ierbile, brbile daco-romane... sau: M dor umerii, m dor
palmele: se-arat o cruce...
Cat rine(e i cat precizie metaroric: Ardealul ne e plansul
inrinit in solni(e s-l aib riecare roman, care de sare e albit,, S-i
poarte-n oase drobul lui de (ar. Citim mai departe: De ce
e-atata rou pe pmant,, De ce-s atatea lacrimi conspirate,...
Ori: Greu e, Doamne, raiu-n doi, Sap in mine, dau de noi:,
S te miri,, S nu te miri,, Un popor de rstigniri...
Sau: Mormintele-au sosit in gri:, Cer izele de-nstrinare...
...1raric de lacrimi i ruine,, Pltesc, s m dezic de mine...
...Ninge prorund, ninge total., Ninge din rai cu-adolescente,,
Matriarhatul capital, 1roneaz iar pe continente...
Poetul Anatol Codru, cu toate conergen(ele, scrie o poezie
pe care, citind-o, mi se strecoar in surlet o stranie prere de ru:
nu am scris-o eu.
Arcadie DONOS, Bucureti
Pentru artistul Anatol Codru, in poemele ca i de altrel in
panzele cinematograrice pe care le-a realizat, metarora nu este o
simpl rigur de stil, ci un cea ieit din comun care consolideaz
spa(iile esteticului i se rea esen(a iziunii sale artistice. Metarorele
i simbolurile poeziei sale, turnate in limbaj cinematograric, in s
elucideze poetic adancurile renomenelor, sau s lumineze integral
labirinturile lumii interioare a eroului. Obsedat mereu de rascina(ia
acelui tertium guid, Anatol Codru este naul iscusit a numeroase
cstorii spontane i inedite de cuinte sau de imagini, cristalizate
in poeme cinematograrice sau literare de cea mai superioar prob
artistic. n ele se las sezisate interreren(a lirismului cu tensiunea
PIA1RA DL CI1IRL
'#
dramatic, a realit(ii cu subtile construc(ii riguratie, chemandu-ne
treptat spre noi sau in illo tempore, spre slaul diin al Artei intru
mantuire prin rrumos...
Dumitru OLARLSCU
Saltul grandios de la olumul de debut ^oti atba.tre s-a rcut
sim(it in cr(ile ce au urmat vaaratvicia ietrei, eciori i mai ales in
Piatra ae citire, vtvtarea virarii i Rverea aiv vefiivta inr(iandu-l
pe Anatol Codru drept unul dintre primii poe(i moderni de la noi.
Dac la George Bacoia plansul materiei se incheag prin
galeriile sumbre ale cimitirelor, la Anatol Codru materia, bolonoas,
are menirea s se nasc puternic din lucrurile din preajma unor
peisaje de surlet i sim(ire - categorii ce apar(in imensit(ii, celei
care posed strechea i nealterata amintire a pietrei primordiale,
ob(inut prin subtila rilier a Metarorei. n aceast priin( A. Codru
n-are egal.
Ion PROCA
Arirm cu emo(ionat i sincer bucurie, c mi-a rost roarte
greu s rac selec(ia ersurilor - cele mai bune care sunt toate -
din olumul ntamplarea mirrii in ederea lecturrii lor la
reuniunea de surlet care a aut loc la Brila.
Lxplica(ia este roarte simpl: substan(a ideatic a poeziei lui
Anatol Codru, de eleat i aleas (inut estetic, se imbin atat de
armonios cu mijloacele moderne de expresie, dind intregii cr(i
o perrect i sensibil stpanire a limbii literare, incat impactul asupra
cititorului este deplin, beneric i de durat.
Laureniu NICOLAU
CUPRINS
1abet crovotoic............................................................................................3
Letopise( ................................................................................................. 9
Pasrea ine......................................................................................... 10
Cum ar ri ............................................................................................. 10
Ce iarb inalt! .................................................................................... 11
Lacrima ................................................................................................ 12
Nu m pot ignora... ........................................................................ 12
Doar pentru raptul... .......................................................................... 12
Nemaiertat ezitare ............................................................................ 14
lrunzoas nunt ................................................................................. 14
Imn rostit la rsritul soarelui .......................................................... 1
Si-aceast galaxie-a gurii... ................................................................. 16
Drob de (ar........................................................................................ 1
Nunta in Ardeal .................................................................................. 18
Vorone( ................................................................................................. 18
Dragoste ............................................................................................... 19
Nunta .................................................................................................... 20
Venica eghe ...................................................................................... 23
Moment bahic ..................................................................................... 23
Hriso in toamn ............................................................................... 24
Paine ..................................................................................................... 2
Maic de plai ....................................................................................... 26
Maic, eu am rost mai tanr... ........................................................ 26
Modestie ............................................................................................... 2
Ana-Maria ............................................................................................ 28
leciori ................................................................................................... 29
Surori .................................................................................................... 31
PIA1RA DL CI1IRL
'%
Sus pe ceruri, ierbile... ........................................................................ 32
De Ioni, de Marii ................................................................................ 33
Acesta-i omul nostru cel Ion ............................................................ 33
Voi ......................................................................................................... 3
Rug ...................................................................................................... 36
Plugul e ca Pasrea......................................................................... 3
Bunul mesei ......................................................................................... 3
De ce a race eu... .............................................................................. 38
Arde parc-n lumanri... ................................................................ 39
Un drum se-ntoarn inapoi .............................................................. 39
Alb, mult alb ........................................................................................ 40
Muzeul de la 1rirneti .................................................................... 41
Colind ................................................................................................... 42
Ciocarlii ................................................................................................ 43
n ochii mei - o amintire... ............................................................. 44
Sub boltirea cerului ............................................................................ 44
Pe drum trec Oprea, Staru i Smadu ........................................... 46
Pergament ............................................................................................ 4
Letopise(ul dumnealui llorea Lremia Dobre... ............................. 48
Drept inim ......................................................................................... 2
Conresiune ........................................................................................... 2
Ca i cum ............................................................................................. 3
Deci, erb mai intai ............................................................................ 4
Patrie de om........................................................................................
Cuantul ar ........................................................................................ 6
Metarora ..............................................................................................
Piatra de citire ..................................................................................... 8
Onomatopee........................................................................................ 9
Cronicarii ............................................................................................. 9
Lminescu ............................................................................................. 61
Cum s spun... ............................................................................... 61
Cu riece carte... ................................................................................... 62
M uit la mine... .............................................................................. 63
ANA1OL CODRU
'&
Un prunc se-mpiedic de-aripa lui... ............................................... 64
O pasre nume ................................................................................... 64
Brancui ............................................................................................... 6
Vasile Corig, magul culorii albe ...................................................... 66
Shakespeare ......................................................................................... 68
Un adanc ne ede .............................................................................. 69
Giuzeppe Verdi in largul Mrii Negre ............................................ 69
Lira coarnelor de taur ........................................................................ 0
A tcea nu-i omenete ....................................................................... 1
Lu, dac-a drui... ............................................................................... 2
Lu totdeauna ....................................................................................... 3
Un rel al meu de munte .................................................................... 4
Dar e absurd... ....................................................................................
lilogenez ............................................................................................
Replic .................................................................................................. 6
Proba de austeritate ...........................................................................
Stea citind, om nemurind... ............................................................... 8
Aadar... ................................................................................................ 8
Ar cu plugul mainii mele... ............................................................ 9
Piatr cu rruntea mnoas... ......................................................... 80
Pe sub rsrit de lun... ................................................................. 82
Cuprinsuri ............................................................................................ 84
Pietrarii ................................................................................................. 8
Pietrele grece ....................................................................................... 86
Lxist numaidecat o metarizic a ideii de piatr... .................... 86
Ceea ce este piatra.......................................................................... 8
Orice am spune............................................................................... 8
Piatr din piatr .................................................................................. 88
Durut, lacrima pietrei ...................................................................... 90
Niciodat genunchii... ......................................................................... 94
Pururi anonime ................................................................................... 9
Meterul Manole ................................................................................. 9
De dor s-i ui(i i chipul .................................................................... 96
PIA1RA DL CI1IRL
''
O suprema(ie de crini... ................................................................. 9
Piatra asta de pmant... ..................................................................... 98
Raiu-n doi ............................................................................................ 98
Absurd .................................................................................................. 99
1raric de lacrimi i ruine .............................................................. 100
L prea de tot... ................................................................................. 101
O, Doamne, noi, care acetia ........................................................ 102
Lumina cade brusc din cer......................................................... 104
Aceti nite oameni... ....................................................................... 10
Ltra(i de istorie ............................................................................... 106
1oate-s puse pe cantar... ................................................................. 10
V rog rrumos s nu ceda(i... .................................................... 108
Incertitudine ..................................................................................... 109
Ceretorul de la poart ................................................................... 110
Mama mea cu ra(a plans .............................................................. 111
Luat-aans... .................................................................................... 111
Si totui, Doamne, mai trim... ................................................. 112
Si, Doamne,-n cerul nostru cat prinos... .................................. 113
Nu tiu cum se-ntampl: unii... ................................................. 113
Obsesia c se mai poate... .............................................................. 114
Rzboiul, seceta ............................................................................... 11
Don Juan, 194... ............................................................................ 118
Balad ................................................................................................ 119
Constantin Oprea ............................................................................ 120
Colindul copiilor in rzboi ............................................................. 121
Mitul personal .................................................................................. 123
Piatr in rzboaie ............................................................................. 12
Mitul probabil ................................................................................... 12
O scrisoare care putea ri scris ..................................................... 128
Logodn ............................................................................................ 130
La nunta de aur ............................................................................... 131
Netmduire..................................................................................... 132
Mantaua ............................................................................................ 134
ANA1OL CODRU
!
Spaim de grau, 194 ..................................................................... 13
Cosim iarba pe morminte... ....................................................... 13
Lgoism............................................................................................... 13
Singura aere.................................................................................... 138
A preeni .......................................................................................... 139
Lu te strig, rloare de mr ............................................................... 140
Rugminte ......................................................................................... 142
Putem s indulcim sarea din ochi... .............................................. 142
S-(i iubeti Patria, e pu(in s mori... ........................................... 143
Plugul ar, s rsar... ..................................................................... 144
Monstrul ............................................................................................ 14
1cere ertical ............................................................................... 146
Carte potal..................................................................................... 14
Lrnest Hemingwai - din nemrginirea lacrimii ........................149
1rebui-ar cuant mult mai mare la chip ..................................... 12
Om semnand.................................................................................. 1
Icar cu o arip... ............................................................................... 16
la(a cu grau (i-ai rost-o semnat... ............................................... 1
La batina lui Petru Zadnipru ....................................................... 19
Liiu Deleanu................................................................................... 160
Anonimii ............................................................................................ 160
Ultimul monolog al lui Martin Luther King ............................... 162
Vom rezista sau nu ........................................................................ 163
Monologul clipei .............................................................................. 164
La ceasul de eghe al clre(ului .................................................. 16
Vine Gheorghe din rzboi ............................................................. 16
1eribila este .................................................................................... 168
n marmuri ....................................................................................... 169
Vor aea copiii iar... ....................................................................... 169
Maree in golr .................................................................................... 11
Suit-grotesc impotria armei cu neutroni ................................. 11
Vaccin ................................................................................................ 1
Geologi, atent... ................................................................................ 16
PIA1RA DL CI1IRL
!
Ninge... .............................................................................................. 1
Acuarel in alb ................................................................................. 1
Rou rapt de ziu ............................................................................ 18
Pe gura ta, care e rana... ................................................................. 19
Lupii ................................................................................................... 19
Cucul .................................................................................................. 180
Clipa eciei ........................................................................................ 181
Ghe(arii de Sahara .......................................................................... 182
L straniu, nu tiu cum... ................................................................. 182
ntreab iarba... ................................................................................ 183
Din cumpna sor(ii ......................................................................... 184
La nunta de tain ............................................................................. 18
Unul in durerea celuilalt ................................................................. 186
De ce ................................................................................................ 18
Din ceruri, totui, s-a rurat... ......................................................... 188
Asocieri izual-comparatie .......................................................... 188
Omul de is-a-is ............................................................................ 189
1otul depinde... ................................................................................ 190
Iarb de miei .................................................................................... 191
Indispensabil ..................................................................................... 192
Lu m declar... ................................................................................. 192
Ierbare nu cu iarb ......................................................................... 193
Roibii .................................................................................................. 194
Cai prin ploaie .................................................................................. 19
Numitorul comun ........................................................................... 196
I-aud enind... .................................................................................. 19
De unde se aude c-n nunt clopotire... ...................................... 198
Capitol in istorie ............................................................................... 198
O, manzul, o, rtul... ........................................................................ 199
Manzul ............................................................................................... 200
Plcerea de-a min(i cu rlori... ......................................................... 209
Lcua(ii parabolice ............................................................................ 209
Scrisoare ............................................................................................ 210
ANA1OL CODRU
!
Po(i arunca in mine cu rlori..........................................................210
Lacrima, duminica ........................................................................... 211
Magic ............................................................................................... 212
ntre ia(a ta i-a mea ..................................................................... 213
Asonan( ........................................................................................... 214
Ghioc ................................................................................................. 21
Si alunica ........................................................................................... 21
Ora unu, de pmant ........................................................................ 216
Boccacio, 1 ..................................................................................... 21
Peisaj marin ...................................................................................... 229
Pelerini ............................................................................................... 230
Soroca-deal ....................................................................................... 230
L chip... .............................................................................................. 231
Cronica sptmanii .......................................................................... 232
Sireaca naiitate... ............................................................................ 233
La acest srarit de mileniu ............................................................. 234
Neroz ............................................................................................ 238
Prezicerile rele... ............................................................................... 238
Strzile omit be(iani i rom... .............................................. 239
Care suntem... .................................................................................. 240
Silogism alogic .................................................................................. 241
ntamplarea mirrii ......................................................................... 241
Necuprinsul in necuprins ............................................................... 242
Cu riece clip.................................................................................... 243
Apar(inem timpului, locului... ........................................................ 244
Dincolo de oriincotro ..................................................................... 244
N-o lua(i in nume de ru, domnule chirurg... ......................... 24
Atata doar... ....................................................................................... 246
Rugciune pentru bugetul ramiliei ................................................ 246
Venicia incepu a se micora treptat... ..................................... 248
Stiu doar atat... ............................................................................. 248
De auzit se aude... ....................................................................... 249
Cutremurul casei ............................................................................. 20
Dac a disprea Vzduhul... .................................................... 21
PIA1RA DL CI1IRL
!!
Zadarnic pierdere de trup ............................................................ 21
(i jur c m oi nate numaidecat, .............................................. 22
lr indoial c riecare din noi... .............................................. 22
Pasre czand pe ganduri .............................................................. 23
Alchimistul ........................................................................................ 24
Ca s ezi, domnule... ................................................................. 24
De nume dac.................................................................................... 2
Ideea de relati ................................................................................ 26
Ca s ezi... ................................................................................... 26
Lcoul .................................................................................................. 2
Ruperea din neriin(........................................................................ 2
ncerc s m imbun... ................................................................. 28
O dogoare imi sraie gura mea meter... ............................... 29
Cu raiul numai din rurat ................................................................ 29
Ora cea mare ................................................................................... 260
1otem ................................................................................................ 261
Si urmele urmei... ............................................................................ 261
Mi-i bantuit de aripi chipul......................................................... 262
Metarizic ......................................................................................... 262
S nu rie ca riind... .......................................................................... 263
Din timpuri postume... ............................................................... 263
Parc... ............................................................................................... 264
1oat lumea-i rr lume... .............................................................. 264
La lumina cometei Halley .............................................................. 26
Vou o s -asemene... ............................................................. 266
Imposibil de arlat ............................................................................. 26
Destin ................................................................................................ 26
Mriri conruze ................................................................................. 268
Gloria de ppdie ............................................................................ 269
Pe chipul meu... ........................................................................... 20
Mi s-a dus din ia(-o parte... .................................................... 20
S nu ai moarte dac-ai zidit cuant... ..................................... 21
Si a ri atat de simplu ..................................................................... 21
Referivte critice.........................................................................................23
.vatot Coarv
PIA1RA DL CI1IRL
Poezii
Lditor: .vatot 1iara,cv
Redactor: ov Ciocavv
Corector: Rai.a Co,coaav
Operator: riva Ptatov
Procesare computerizat: Ote.ea Pa,a
GRUPUL LDI1ORIAL LI1LRA
str. B. P. Hasdeu, nr. 2,
Chiinu, MD 200, Republica Moldoa
1iparul executat sub comanda nr. 2002
lirma editorial-poligraric
1ipograria Central
MD-2004, Chiinu, str. llorilor, 1
Departamentul Actiit(ii Lditoriale,
Poligrarie i Aproizionare cu Cr(i