.

DREPT ADMIMNISTRATIV I
TEORIA CONCEPTELOR NEDETERMINATE Pornindu-se de la constatarea ca anumite notiuni(interes public, serviciu public, oridine publica, securitate publica, bunuri publice) au un caracter relativ-determinat, in doctrina germana a fost fundamentata teoria conceptelor nedeterminate. Ea sustine ca: 1. stabilirea la un moment dat a continutului concret al acestor notiuni depinde de scopurile puterii politice, sensul lor putandu-se modifica odata cu schimbarea conceptiilor politice. 2. atunci cand se regasesc in cadrul unor texte legale, aceste notiuni confera celui chemat sa aplice norma uridica o anumita mar a de apreciere atat in ceea ce priveste identificarea situatiei concrete care se incadrea!a in sfera de cuprindere a notiunii respective cat si cu privire la mi loacele de actiune necesare pentru atingerea scopului fixat de legiutor. "e la aceasta idee s-a fundamentat conceptul de putere discretionara a administratiei publice sau puterea# dreptul de apreciere a administratiei publice potrivit terminologiei utili!ate in doctrina france!a. Puterea discretionara: libertatea de deci!ie si actiune a administartiei publice in limitele legii. $ceasta mar a de apreciere a administratiei publice nu este nelimitata ci se exercita in conditiile si limitele stabilite prin lege. "incole de aceste limite, administratia va actiona cu exces de putere care poate fi cen!urat de instanta udecatoreasca competenta. %n doctrina germana se sustine ca locul administratiei in cadrul sistemului puterilor publice este dat tocmai de sfera puterii sale discretionare, aceasta repre!entand fundamentul idee potrivit careia administratia publica este o functie autonoma. $dministratia publica are o putere discretionara deoarece ii este aplicabil un regim uridic exorbitant de la dreptul comun( dreptului comun ii este specific un regim uridic ba!at pe egalitatea de vionta uridica a partilor). &egimul uridic aplicabil administratiei deroga de la dreptul comun in sensul ca foloseste ca metoda de reglementare a relatiilor sociale deci!ia unilaterala ba!ata pe inegalitatea partilor in cadrul raportului uridic. $sadar, administratia are acea putere exorbitanta de a-si impune vointa si in acelasi timp o putere discretionara. $ceasta putere presupune posibilitatea recunoscuta acesteia de a putea alege intre mai multe posibilitati legale. "iscretionar inseamna a te manifesta legal, in sensul de a putea alege intre mai multe posibilitati pe care legea le confera. Puterea discretionara nu se confunda cu arbitrariul care presupune depasirea granitelor conferite de catre lege. Puterea discretionara este dreptul pe care il are acesta de a aprecia oportunitatea ca beneficiu conferit de lege, aflat in puterea administratiei.

Dreptul administrativ si normele de drept administrativ

"reptul administrativ: acea ramura a dreptului public ce reglementea!a relatiile sociale din sfera administratiei publice precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau structurile private, investite cu prerogative de putere publica, pe de o parte, si cei vatmati in drepturile lor prin actele administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte. "in definitie re!ulta ca dreptul administrativ reglementea!a in esenta 2 categorii de relatii sociale: relatii din sfera administratiei publice fiind vorba, de fapt, de acele relatii sociale referitoare la aplicarea legii precum si la prestarea in limitele legii a serviciilor publice ($dministratia $'(%)$) si relatiile care privesc solutionarea litigiilor dintre autoritatile publice si cei vatamati prin actele adminsitrative ale acestor autoritati($dministratia '*+(E+'%*$,$). (&$,$(-&%: - ramura a dreptului public: dreptul administrativ urmareste, in general, ocrotirea interesul public. - reglementea!a relatiile sociale dintre autoritatile publice dar si dintre acestea si particulari. - in cadrul raporturilor de drept administrativ cel putin unul dintre participanti actionea!a in regim de putere publica, ceea ce determina o po!itie de inegalitate intre parti. "reptul administrativ repre!inta acea ramura a dreptului public care cuprinde norme juridice ce reglementea!a principalele raporturi din sfera administratiei publice. Norma juridica este definita ca o regula de conduita generala, impersoanala, predictata de catre stat si adusa la indeplinire, de regula, in mod voluntar si la nevoie, prin forta coercitiva a statului. +ormativitatea uridica repre!inta o compenenta a normativitatii sociale, ceea ce diferentia!a normele dreptului de normele relatiilor etice, morale. +ormele de drept administrativ se caracteri!ea!a printr-o mare varietate, aceasta trasatura este determinata de sfera vasta a administratiei publice, aceasta cuprin!and domenii si sectoare de activitate diverse. +ormele dreptului administrativ au caracter imperativ, alcatuind un regim uridic specific. "e asemenea, acestea au o mare mobilitate. /obilitatea normelor de drept administrativ este determinata de specificul administratiei publice, caracteri!ata prin transformari rapide si permanente care impun schimbari corespun!atoare in domeniul uridic.

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

- in sens material: ansamblul factorilor de natura economica, sociala, politica, culturala, ideologica, care determina aparitia si continutul normelor uridice. - in sens formal: formele de exprimare, de exteriori!are ale normelor uridice in cadrul sistemului de drept. "upa modalitatea de exprimare a normelor uridice, i!voarele sunt: - scrise: actele uridice normative. - nescrise: cutuma, urisprudenta. %n statele care au optat pentru sistemul de drept romano-germanic, rolul preponderent revine i!voarelor scrise, cutuma si urisprudenta avand un rol subsidiar. %n statele care au optat pentru sistemul de drept anglo-sexon, urisprudenta si cutuma au in continuare un rol deosebit de important alaturi de legea scrisa. %!voarele formale ale dreptului administrativ: forme de exprimare, de exteriori!are a normelor de drept administrativ, scrise sau nescrise. Izvoarele dreptului administrativ roman a. acte normative care imbraca forma legii: 'onstitutia, care ocupa o po!itie distincta in ierarhia legilor, legile constitutionale, organice, ordinare. b. $cte normative cu putere de lege: decrete-lege, adoptate pana in 1001, in masura in care mai sunt in vigoare, cele mai multe au fost abrogate, ordonantele de 2uvern. c. $cte normative subordonate legii: hotararile de 2uvern, actele ministerelor, ordinele prefectilor, hotararile 'onsiliilor 3udetene si 4ocale, dispo!itiile primarilor si ale presedintilor consiliilor udetene. %. %!voare scrise 1. CONSTITUTIA: este i!vor al dreptului administrativ deoarece aceasta cuprinde dispo!itii ce reglementea!a relatii sociale din sfera administratiei publice. %n acest sens pot fi retinute: prevederile din titlul %%% referitoare la Presedinte, 2uvern, $dministratia 'entrala de specialitate, $dministratia Publica 4ocala, si unele dispo!itii ale titlului %% referitoare la drepturile si obligatiile fundaentale(art 51, 52). $ceste norme uridice au o dubla natura: de drept administrativ intrucat reglementea!a relatii sociale din sfera administratiei publice si de drept constitutional intrucat sunt preva!ute in 'onstitutie. 2. LEGILE: constituionale, organice, ordinare- sunt i!voare ale dreptului administrativ numai in masura in care reglementea!a relatii din sfera administratiei publice. Legile constitutionale sunt i!voare ale dreptului administrativ numai daca cuprind norme de drept administrativ. Ex: legea de revi!uire a 'onstitutiei nr.620#2117 cuprinde dispo!itii ce vi!ea!a institutia sefului de stat, 2uvernul, $dministratia publica locala, contenciosul administrativ. "intre legile organice, unele constituie i!voare ale dreptului adminsitrativ: legea 01#2111 privind organi!area si functionarea 2uvernului si a ministerelor, modificata si completata ulterior, 4egea 215#2111 a administratiei publice locale, modificata si completata ulterior, 4egea 556#2116 a contenciosului administrativ. +otiunea de lege organica poate avea urmatoarele semnificatii: lege care reglementea!a un domeniu de relatii sociale de o importanta deosebita.

lege care se refera la organi!area si functionarea unor autoritati publice. %n &omania, legile organice au un domeniu de reglementare specific, strict delimitat de 'onstitutie si sunt supuse unei proceduri specifice de adoptare, ceea ce le confera o po!itie distincta in ierarhia legislativa, situandu-se intre 'onstitutie 8i legile ordinare. 3. Legile ordinare-dintre acestea repre!inta i!voare ale dreptului administrativ: legea 52#2117 privin transparenta deci!ionala in administratia publica, 4egea 591#2116 privind infiintarea, organi!area, functionarea politiei comunitare, 4egea 715#2116 privind de!voltarea regionala in &omania. 4egile ordinare repre!inta regula in raport cu legile organice, acestea reglementand prin excludere orice categorie de relatii sociale cu exceptia celor ce tin de domeniul legii organice. s-ar putea spune ca e vorba de relatii sociale pe care constituantul nu le-a considerat atat de importante incat sa le treaca in domeniul de reglementare al legii organice. 7. Ordonantele de Guvern: sunt expresia unei competente legislative delegate, fiind acea categorie de acte normative prin intermediul carora, 2uvernul, in anumite situatii si cu respectarea unor conditii, reglementea!a relatii sociale ce tin de domeniul legii. *rdonantele de 2uvern pot fi simple#legale si de urgenta#constitutionale. Ordonantele simple sunt adoptate intotdeauna in temeiul unei legi speciale de abilitare din partea Parlamentului si nu sunt supuse, de regula, aprobarii Parlamentului.intervin numai in domeniul legii ordinare. Ordonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului. acestea pot interveni atat in domeniul legii ordinare cat si al legii organice. "e regula, ordonantele 2uvernului sunt i!voare ale dreptului administrativ ceea ce nu exclude posibilitatea de a fi i!voare si pentru alte ramuri de drept. 6. Actele internationale sunt i!voare ale dreptului administrativ in masura in care sunt respectate cumulativ 7 conditii: au fost ratificare potrivit dispo!itiilor constitutionale. sunt de aplicabilitate directa:cuprind dispo!itii susceptibile sa reglemente!e in mod direct relatii sociale concrete. reglementea!a relatii sociale din sfera administratiei publice. Ex: 'arta Europeana a autonomiei locale 'onventia Europeana a "repturilor *mului (ratatul de $derare a &omaniei la -niunea Europeana. 5. Actele normative su ordonate le!ii: hotararile 2uvernului, actele administratiei ministeriale si extraministeriale, actele autoritatilor administrative centrale autonome, actele adminsitratiei publice locale-sunt emise# adoptate in vederea punerii in executare a prevederilor legale. $sadar, au forta uridica inferioara legii, ca act al Parlamentului. Este vorba despre acte administartive care pot avea, dupa ca!, caracter normativ sau individual. (oate aceste categorii de acte administrative constituie i!voare ale dreptului administrativ numai daca au caracter normativ.

* discutie se impune referitor la calificarea decretelor Presedintelui &omaniei ca i!voare ale dreptului administrativ. %n acest sens s-au conturat 2 opinii: - decretele pre!identiale au intotdeauna caracter individual- acestea nu pot fi i!voare ale dreptului administrativ. - desi, de regula, decretele pre!identiale au caracter individual, in exercitarea anumitor atributii ale sale, Presedintele &omaniei ar putea emite si decrete cu caracter normativ: declararea mobili!arii totale# partiale a fortelor armate, respingerea agresiunii armate, instituirea starii de asediu#urgenta. II" I#$OA%E NESC%ISE

1. O iceiul juridic&cutuma:o practica sociala indelungata recunoscuta ca regula de conduita obligatorie. Pentru a fi in pre!enta cutumei, trebuie intrunite 2 conditii: a. conditia obiectiva#materiala: presupune dega area unei reguli de conduita dintr-o practica sociala indelungata si constanta. b. 'onditie subiectiva#psihologica: se refera la formarea convingerii atat din partea membrilor grupului social, cat mai ales din partea puterii de stat, asupra caracterului obligatoriu al acestei reguli de conduita. Exista doua modalitati prin care statul confera obiceiului caracter uridic: autoritatile statale competente stabilesc in cuprinsul unor acte normative, situatiile in care se recunoaste caracterul obligatoriu al obiceiului. instantele udecatoresti, cu prile ul solutionarii diferitelor cau!e identifica existenta unei reguli obisnuielnice si recunosc caracterul obligatoriu al acesteia. 2. 'urisprudenta&practica judiciara: totalitatea hotararilor, solutiilor pronuntate de catre instantele udecatoresti de toate gradele. %n sistemele de drept de tip romano-germanic, desi se recunoaste importanta urisprudentei in de!voltarea dreptului, se considera, in general, ca aceasta nu este i!vor de drept, plecandu-se de la premisa ca rolul instantelor este de a aplica legea la ca!uri concrete si nu de a crea norme uridice. :otararile udecatoresti solutionand litigii concrete, cuprind, in general, dispo!itii de speta si nu reguli de conduita generala, insa regulile de conduita generala si obligatorie se dega a dintr-o urisprudenta constanta a instantelor udecatoresti fara a fi consacrata ca atare intr-un text scris. %n &omania, desi se sprecia!a ca urisprudenta instantelor de contencios administrativ dobandeste o importanta tot mai mare, aceasta nu e recunoscuta in mod oficial ca i!vor al dreptului administrativ. 7. (octrina juridica in sens de cercetare stiintifica este ansamblul opiniilor de specialitate dintrun anumit domeniu de activitate. "octrina uridica: anali!ele, investigatiile, interpretarile specialistilor asupra fenomenului uridic(stiinta uridica). %n pre!ent, desi doctrina uridica nu constituie i!vor de drept, aceasta poate in concret sa exercite o anumita influenta atat asupra autoritatilor competente sa edicte!e norme uridice cat si asupra instantelor udecatoresti constituindu-se intr-o importanta sursa de inspiratie.

NORMA SI RAPORTUL DE DREPT ADMINISTRATIV

ST%UCTU%A NO%)EI (E (%EPT A()INIST%ATI$ +ormele de drept adminsitrativ: acea categorie de norme uridice ce reglementea!a raporturile sociale ce apar intre autoritatile administratiei publice in reali!area sarcinilor executive si intre acestea si particulari. ,tructura normei uridice imbraca doua aspecte: 1. structura interna, logico- uridica 2. structura externa, tehnico-legislativa# uridica. Structura interna cuprinde: ipote!a, dispo!itia, sanctiunea. Ipoteza normei juridice de drept administrativ: acel element al normei uridice care stabileste impre urarile, conditiile in care se aplica dispo!itia precum si subiectele la care aceasta se refera. %pote!a normei de drept adminsitrativ este, de regula, mai de!voltata intrucat necesitatea reali!arii interesului public impune, adeseori, preci!area detaliata, riguroasa a impre urarilor in care se prescrie o anumita conduita subiectelor vi!ate. "upa modul de determinare, ipote!ele se impart in: strict#absolut determinate si relativ determinate. Ipotezele strict determinate: impre urarile in care se aplica dispo!itia sunt conturate cu preci!ie. Ipotezele relativ determinate: impre urarile in care se aplica dispo!itia sun preva!ute generic. (ispozitia: continutul, fondul normei uridice-indicand conduita prescrisa subiectelor care se afla in impre urarile preva!ute de ipote!a. "ispo!itia normei de drept administrativ este imperativa deoarece relatiile sociale din sfera adminsitratiei publice intervin in procesul de reali!are a puterii publice. "upa modul de determinate, dispo!itiile sunt: strict#absolut determinate si relativ determinate. Dispozitia strict determinata: drepturile si obligatiile subiectelor vi!ate sunt stabilite in mod precis, detaliat. Dispozitia relativ determinata: drepturile si obligatiile ce revin subiectelor vi!ate nu sunt precis formulate-se prevad variante sau limite ale conduitei urmand ca subiectul sa aleaga una dintre ele sau, dupa ca!, in cadul limitelor stabilite, sa aleaga conduita dorita. %n principiu, dispo!itiile strict determinate fundamentea!a competenta legala a autoritatilor adminsitratiei publice in timp ce dispo!otiile relativ determinate confera autoritatii publice o anumita putere discretionara. "upa caracterul conduitei prescrise, dispo!itiile normelor de drept administrativ sunt: $. imperative ;. permisive "ispo!itia imperativa: subiectelor li se impune o anumita conduita de la care acestea nu se pot abate. "ispo!itiile imperative sunt de doua feluri: onerative si prohibitive. "ispo!itia onerativa impune subiectelor se reali!e!e o anumita actiune. "ispo!itia prohibitiva obliga subiectele vi!ate la inactiune.

<

"ispo!itia permisivia: subiectelor vi!ate li se confera libertatea de a alege conduita de urmat. !San"tiunea# consecintele nerespectarii dispo!itiei normei uridice. "upa gradul de determinare: sanctiuni strict determinate si relativ determinate. Sanctiunea strict determinata : este precis stabilita, organul competent sa o aplice neavand nici o mar a de apreciere in ce priveste determinarea in concret a sanctiunii. Sanctiunea relativ determinata = gradul de preci!ie al formularii este mai sca!ut, ceea ce permite organului competent sa stabileasca sanctiunea concreta dintr-un cadru mai larg intre anumite limite. "upa criteriul formelor raspunderii administrative care se reali!ea!a prin aplicarea sanctiunilor normelor de drept administrativ se distinge intre: $. ,anctiuni administrativ disciplinare: mustrare, destituirea din functie ;. ,anctiuni contraventionale: amen!i, servicii in folosul comunitatii '. ,anctiuni administrativ patrimoniale: obligarea la despagubiri "upa cum textul legal prevede una sau mai multe urmari nefavorabile: $. ,anctiuni unice = prevede o singura consecinta nefavorabila ;. ,anctiuni multiple = doua sau mai multe consecinte nefavorabile

RAPORTUL DE DREPT ADMINISTRATIV

Notiune si trasaturi &aportul uridic = o relatie sociala reglementata de norme uridice &aportul uridic de drept administrativ - o relatie sociala reglementata de norme de drept administrativ Premisele fundamentale ale existentei raportului de drept administrativ sunt: A.norme juridice de drept administrativ B.subiecte C. apte juridice administrative "intre aceste premise rolul determinant revine normei de drept administrativ deoarece: - nu se poate vorbi de raporturi uridice in lipsa unei norme uridice. -norma de drept determina subiectele, continutul raportului de drept administrativ precum si impre urarile in care acesta se declansea!a, se modifica. &aportul de drept administrativ este principalul mi loc de reali!are al normei de drept administrativ, motiv pentru care se sustine ca aceste repre!inta norma de drept administrativ in actiune.

Trasaturi: -cel putin unul dintre subiectele raportului de drept administrativ apare ca purtator al autoritatii publice. -sunt raporturi de putere reglementate de normele dreptului administrativ. Elemente constitutive: !.Subiectele raporturilor de drept administrativ = participantii la aceste raporturi, care apar ca titulari de drept si obligatii. %n cadrul raporturilor de drept administrativ este investit cu prerogative de putere publica: organ al administratiei publice, institutia publica, o alta autoritate publica care desfasoara si o activitate de natura administrativa subsecventa, o structura nestatala autori!ata sa functione!e si sa preste!e o activitate de interes public. celalalt subiect poate fi tot un organ al administratiei publice, o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular. ,ubiectele investite cu autoritate publica au capacitate uridica speciala, adica nu pot participa la orice raporturi de drept administrativ, ci numai la acele raporturi necesare pentru reali!area competentei lor. ". Continutul raportului de drept administrativ -ansamblul drepturilor si obligatiilor ce revin subiectelor acestor raporturi. 3. Obiectul raportului juridic de drept administrativ- acele actiuni si inactiuni ce se reali!ea!a in sfera administratiei publice fiind prin natura lor foarte numeroase si diverse. Este vorba despre diferite actiuni si ianctiuni ale subiectelor raporturilor de drept administrativ(de executare a actelor uridice, a unor lucrari de prestari de servicii publice, de control, de coordonare, de indrumare). '4$,%>%'$&E Existenta normei uridice si a subiectelor raportului uridic nu este suficienta pentru nasterea unui raport uridic. ,canteia acestuia este repre!entata de faptul uridic ca manifestare de vointa sau impre urare generatoare a raportului uridic. "upa criteriul po!itiei subiectului raportului uridic in cadrul raportului de drept administrativ: $. raporturi de subordonare ;. raporturi de colaborare A. #aporturi de subordonare- po!itie de inegalitate intre subiecte, subiectul supraordonat dispunand cu privire la conduita celuilalt subiect subordonat, in consecinta, nasterea acestor raporturi este determinata, in principiu, de vointa unilaterala a organului supraordonat. - subiectul supraordonat este, de regula, o autoritate a administratiei publice, dar poate fi si o alta autoritate publica sau o structura nestatala autori!ata sa desfasoare activitati in regim de putere publica. - subiectul subordonat poate fi fie purtator al autoritatii publice sau un simplu particular(P>,P3). %n acest context se va face distinctia intre: - raporturi de subordonare care se formea!a in institutiile administratiei publice: intre autoritati, organe, institutii publice din sfera administratiei publice. - raporturi de subordonare care se stabilesc intre un subiect care apartine sistemului administratiei publice si un subiect aflat in afara acestui sistem(particular).

%n ceea ce priveste raporturile de subordonare care se formea!a in institutiile administratiei publice, se face mai departe distinctia intre subordonarea administrativa in sens organic si cea in sens functional. ,ubordonarea organica = organul subordonat depinde organic sub toate aspectele activitatii sale de organul ierarhic superior. Prerogative: dreptul de infiintare si organi!are a autoritatii inferioare. dreptul de a conduce, indruma si coordona activitatea organelor subordonate. dreptul de numire a conducatorilor autoritatii subordonate. dreptul de control general al activitatii cu posibilitatea de anulare a actelor. dreptul de a trage la raspundere prin aplicarea unor sanctiuni administrativ-disciplinare. ,ubordonarea functionala evoca ideea de activitate in sensul ca organul subordonat nu depinde in totalitate de organul supraordonat, ci numai cu privire la anumite aspecte ale activitatii sale. ,ubordonarea functionala este limitata, deci, sub doua aspecte: 1. subordonarea functioanala nu vi!ea!a intreaga activitate a oragnului subordonat, ci numai anumite aspecte ale acestuia, deci exercitiul anumitor atributii. 2. subordonarea functioanala cuprinde numai anumite elemente ale subiectelor organice: dreptul de indrumare si coordonare a activitatii organului subordonat. spri inirea organelor subordonate in vederea reali!arii atributiilor. dreptul de supraveghere permanenta a activitatii. B.raporturi de colaborare- subiectele se afla pe po!itie de egalitate uridica, nasterea, modificarea sau stingerea acestora fiind determinate de vointa ambelor subiecte. $semenea raporturiapar, de regula, in sfera administartiei publice intre autoritati publice care actionea!a impreuna, fiecare exercitandu-si competenta in vederea reali!arii unui scop comun. &aporturile de colaborare se pot stabili si intre un subiect din sfera administratiei publice si unul din afara acestui sistem. $laturi de cele doua categorii de raporturi de drept adminsitrativ evocate anterior unii autori incearca sa fundamente!e si o a treia categorie de raporturi de participare care se caracteri!ea!a, in esenta, prin aceea ca subiectele participa la exercitarea unor atributii pe care legea le da in competenta unui organ colegial, fata de care subiectul in cau!a, se afla, de regula, in raporturi de subordonare. $ceste categorii de raporturi sunt privite, in pre!ent, cu re!erve de unii specialisti. "e asemenea, in doctrina, s-au conturat si alte categorii de raporturi de drept administrativ: - raporturi uridice de utili!are a serviciilor publice: subiectele active actionea!a in calitatea lor de servicii publice infiintate pentru reali!area unor activitati cu caracter prestator. - raporturi de natura procesuala ce privesc solutionarea conflictelor uridice dintre autoritatile administartiei publice si alte structuri administrative sau particulare.