Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
revolutie si restauratie

revolutie si restauratie

Ratings: (0)|Views: 113|Likes:
Published by aberator

More info:

Published by: aberator on Aug 26, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/02/2012

pdf

text

original

 
curiculumright
REVOLUTIE si RESTAURATIE
 
Studiu publicat în serial în ziarul Ziua în perioada decembrie 2001 - ianuarie 2002
I. INSURECTIA NATIONALà
Conditiile generale. Comunismul
 Exportat din Uniunea Sovieticã, în împrejurãrile dramatice ale unui conflict mondial, comunismul a fost impus în România deforte contra cãrora nu se mai putea lupta cu tehnicile clasice ale conflictelor deschise.Nu vrednicia agentilor comunisti a instaurat republica
popularã
, devenitã mai apoi
socialistã
, si nu valoarea sau meriteleacelor agenti i-a plasat în fotoliile decizionale ale statului român ci doar o anume conjuncturã politico-militarã, pe care românii,ca si alte popoare ale Estului european, nu o puteau înlãtura si pentru care nu erau cu nimic vinovati. Nu românii suntresponsabili pentru tragica aventurã comunist-imperialã în care a fost târât si grav mutilat unul din marile popoare aleumanitãtii, poporul rus, el însusi victimã a unui joc de influente articulat din zone supra-nationale, de vârf, ale politiciiplanetare.Ca mai toate puterile nelegitime, si puterea comunistã instauratã la noi dupã 1944 si-a imaginat cã este eternã. Ei,conducãtorii, au crezut cã pot stabili relatii neconditionate de subordonare cu poporul român. Nici azi, probabil, kominternistii(fondatorii statului comunist) si urmasii lor n-au înteles cã poporul nu a fãcut altceva decât sã accepte o fatalitate geopoliticã,sã accepte o stare de fapt si nu sã-i accepte pe ei. Pe ei i-a suportat numai, asa cum suporti o molimã, o catastrofã, o boalã.I-a suportat si i-a dispretuit. Retras în adâncimile fiintei sale, în viata de familie, în profesiuni, în spiritualitate, poporul si-aconservat, dincolo de privatiuni si suferinte, identitatea si valorile proprii. Când si unde a fost posibil, a pãtruns si a reocupatinstitutii, într-un sistematic efort de rezistentã si supravietuire. Cãci nu forta sau competenta conducerii comuniste, nuabilitatea agentilor kominternului si nu asa-zisa lasitate a românilor (o stupidã formulã propagandisticã, goalã de continut) amentinut 45 de ani regimul socialist si ideologia comunistã în România. Poporul român i-ar fi putut spulbera oricând, printr-osimplã încordare de o clipã, dacã acel regim nu ar fi fost parte integrantã a unui macro-sistem, supra-national cu care oconfruntare directã ar fi fost riscantã, hazardatã si primejdioasã. Or, poporul român nu a fost niciodatã dispus sã-si iroseascãenergiile în aventuri inutile.Comunismul a însemnat un imens conglomerat de crime si nedreptãti, un cumul continuu de infractiuni, dupã cum sintetic l-adefinit Petre Tutea. Mecanismul sãu represiv si giganticul aparat ideologic si de propagandã pãreau a fi produs, pentru unobservator grãbit, cangrene definitive în fiinta natiunii. Si, cu toate acestea, a fost suficientã o tresãrire energicã pentru ca, într-o clipã, în decembrie 89 statul comunist sã disparã.
Pseudo-teoriile
conspiratiei
si
dizidentei
 
Cine a dizolvat statul comunist? Cine a scos în stradã populatia României?Cei care cunosc realitãtile din România perioadei 1944-1989 stiu bine cã în nici un caz
conspiratiile
firave ale unor demnitaricomunisti dâmboviteni si nici
dizidentele
anemice n-ar fi putut clinti dictatura. Strâns controlate informativ si lipsite deenergie, ele nu reprezentau nici un pericol pentru regim, iar Ceausescu le-ar fi putut lichida în orice moment, cu un simplu
http://www.munteanu.ro/revolutie.html (1 of 28) [7/6/2008 12:29:53 PM]
 
curiculumright
dos de palmã. Si nici alti câtiva agitatori de conjuncturã - din interiorul sau din afara tãrii
 –
nu ar fi putut determina poporulromân sã declanseze în decembrie 1989 insurectia nationalã.Operatiunea mondialã de restructurare a blocului sovietic, inclusiv eliminarea ideologiei sale, a fost declansatã si dirijatã dincentre de putere semnificative la nivel mondial, nu altele decât cele care altãdatã i-au permis, temporar, dezvoltarea. Atent cade atâtea ori în istorie la momentele geo-politice favorabile si constatând cã aceastã operatiune a devenit ireversibilã, poporulromân a decis eliminarea formei statale comuniste. Parafrazându-l pe Bãlcescu putem spune cã transformãrile europene simondiale au fost ocazia si nu cauza revolutiei române. Cauzele revolutiei stau în caracterul profund inuman, antinational sianticrestin al regimului comunist, regim politic complet strãin si fãrã nici o legãturã organicã cu natiunea românã. Aceastãocazie favorabilã a apãrut în 1989. Regimului Ceausescu i-a mai fost lãsatã, totusi, o sansã, aceea a Congresului PCR dinnoiembrie
89, când clasa politicã ar fi avut o ultimã posibilitate sã procedeze la o transformare calmã, fãrã convulsii, aorganizãrii statale. Odatã epuizat si acest ultimatum, decizia a fost aplicatã instantaneu. Dovada cea mai evidentã esterapiditatea cu care s-a produs procesul revolutionar din Decembrie 89 si, mai ales, optiunile rãspicate ale maselor insurgente,optiuni care difereau net de semnalele perestroikiste ale grupurilor conspirativ-dizidente ale anilor 
80, instalate apoi laconducerea statului în 22 Decembrie 1989.
Poporul, autor al insurectiei
Nimeni nu a decis declansarea insurectiei din decembrie 1989, ridicarea practic unanimã a poporului, pentru simplul motiv cãnimeni nu avea aceastã putere decizionalã decât poporul însusi. Nimeni nu a organizat insurectia, pentru simplul motiv cãnimeni nu dispunea de aparatul tehnic si nici de timpul necesar pentru o actiune de asemenea dificultate si anvergurã. Nimeninu a dat semnale de ridicare la luptã din vreun centru de comandã, pentru cã nu exista un asemenea centru. PopulatiaRomâniei s-a mobilizat, simplu si rapid, paralizând si anulând printr-o actiune fulgerãtoare functiunile sistemului statal. Cândrevolutionarii
oficiali
au apãrut la televiziune, în dupã-amiaza zilei de 22 decembrie 89, dictatorul fugise, aparatul represiv numai functiona, armata fraternizase cu populatia civilã iar programul revolutiei fusese deja adoptat de poporul aflat în stradã.Masele sunt cele care au formulat si au impus directiile viitoare al statului român: libertãti democratice, economie de piatã,sistem politic pluralist si alegeri libere, eliminarea ideologiei comuniste, libertatea religiei, reîntregirea patriei, demnitatesocialã si nationalã.Poporul îsi fãcuse datoria: rãsturnase conducerea statului, anulase structurile institutionale comuniste, formulase directiilepolitice viitoare. De aici încolo, cãdea în sarcina elitelor nationale sã preia conducerea tãrii, sã transcrie în termeni juridici sipolitici hotãrârile poporului si sã restaureze statul democratic în România.
II. RESTAURATIA SISTEMULUI DEMOCRATIC
1. Încadrarea istoricã. Sistemul cultural-politic pre-modern
De regulã, comentariile si analizele care se referã la cãderea regimului comunist ignorã încadrarea acestora în traseul istoricde adaptare la sistemul institutional modern, proces care nu a început (si nici nu s-a sfârsit) în 1989. Evenimentele din 1989nu pot fi întelese, credem, dacã nu sunt abordate din perspectiva general istoricã a instaurãrii sistemului politic democratic înspatiul românesc. În trecut, românii si-au mentinut un sistem de organizare a vietii sociale si spirituale reprezentat de civilizatia satuluitraditional, singura functie a institutiilor politice fiind aceea de protectie si neinterferentã în substanta si prerogativele
http://www.munteanu.ro/revolutie.html (2 of 28) [7/6/2008 12:29:53 PM]
 
curiculumright
comunitãtii traditionale. (Nu luãm acum si aici în discutie continutul sau valoarea componentelor acestei civilizatii si niciraporturile cu propriile sale institutii politice).Dupã un ev mediu în care civilizatia româneascã a functionat sub un sistem administrativ politic autonom, sistem care areusit, în pofida pozitiei geopolitice dezavantajoase (
 în calea tuturor rãutãtilor 
), sã-si îndeplineascã misiunea de garant alindependentei si stabilitãtii interne, zorii epocii moderne aduc noi provocãri si primejdii. Dezvoltarea industrialã si mai alesperfectionarea tehnicilor de interventie militarã, pretentiile crescânde si din ce în ce mai greu suportabile ale imperiilor vecine,au pus poporul român în situatia de a se adapta noii conjuncturi internationale. Capacitatea de rezistentã economicã similitarã a sistemului institutional traditional nu mai putea face fatã confruntãrilor externe. Secãtuit în sute de ani de rãzboaie(evul mediu românesc este, de fapt, un continuu rãzboi de apãrare contra invaziilor de tot felul), statornic trãitor în propriulsãu teritoriu pe care nu l-a pãrãsit niciodatã, refuzându-si resurse externe si lipsit de ambitii expansioniste, poporul român nuse putea proteja prin superioritate numericã sau teritorialã. Analog într-o oarecare mãsurã, ca atitudine fatã de aventurile
progresului
tehnologic, cu alte civilizatii de tip traditional conservator (cum ar fi cea chinezã, de exemplu), satul românesc nuse putea, însã, refugia în propria masivitate iar, pe de altã parte, desi animatã de un spirit viu, înrudit prin vechi consonantecu spiritualitatea Occidentului european, civilizatia româneascã si-a refuzat aventurile si ambitiile imperial-coloniale aleacestuia.
Revolutia românã
Secolul al XVIII-lea vine cu presiuni si agresiuni noi. Statele românesti îsi pierd independenta politicã, ceea ce punecomunitatea româneascã în situatia de a opera o schimbare radicalã a institutiilor sale. Revolutia lui Horea (1784!) si cea a luiTudor Vladimirescu (1821) marcheazã reperele fundamentale pe care le va urma procesul de trecere a societãtii românesti lasistemul politic democratic modern. Revolutia europeanã si trans-nationalã de la 1848 (
ocazia si nu cauza revolutieiromâne
) propune si impune transformãri globale ale sistemului mondial. Sistemul politic democratic modern se prefigura curepeziciune. Elitele nationale ale poporului român au înteles directiile care trebuiau urmate si au actionat în consecintã.Bãlcescu si, dupã el, Eminescu, sunt cei ce vor indica cu precizie coordonatele drumului pe care îl avea de parcurs natiunearomânã pentru a face fatã provocãrilor vremurilor noi: constructia unui sistem democratic modern, adaptat la conditiilecontextului international, dar care sã-i garanteze conservarea patrimoniului sãu material si spiritual, specificitatea culturalã sispiritualã.Aceastã sintezã între adaptarea la formele institutionale moderne impuse de curentele supra-nationale si elaborarea unor mecanisme proprii de protectie si salvgardare a specificitãtii si independentei reprezintã dimensiunea esentialã a revolutieidemocratice în România. Aceastã directie, articulatã într-un proiect politic de anvergurã, a fost sutinutã si aplicatã, generatiidupã generatii, de personalitãti si grupuri politice remarcabile. Regãsim reperele esentiale ale Revolutiei române în opereleteoretice ale reprezentantilor elitei nationale, în actiunile politico-administrative si militare ce au dus la organizarea statuluiunitar, national si democratic în 1918, precum si în reusitele culturale si economice al anilor interbelici. Chiar si în perioadaregimului comunist - care a reprezentat evident un hiatus, o întrerupere bruscã si o întârziere fortatã, datoratã unui regimtemporar de ocupatie militarã - si în conditiile controlului politic extern, elita nationalã a reusit sã facã unii pasi importanti.Recucerirea partialã a unor institutii, repunerea în circulatia oficialã (fie si incomplet) a fondului cultural national, pãstrarearânduielilor traditionale religioase sunt realitãti care nu pot si nu trebuie ignorate.
2. Insurectia din decembrie
89 - act restaurator
Falimentul economic si declinul sistemului comunist international au creat conditiile restaurãrii institutiilor democratice înRomânia si, în acest context, a continuãrii constructiei statului democratic national modern. Actul de la 22 Decembrie
http://www.munteanu.ro/revolutie.html (3 of 28) [7/6/2008 12:29:53 PM]

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->