Desenarea 2D

Un desen AutoCAD este alcatuit din entitati. O entitate este o colectie de date ce vor fi tratate unitar de catre comenzile AutoCAD. Aceste date sunt: numele entitatii, tipul ei, culoarea, tipul de linie cu care este desenata, coordonatele etc. Pot fi vizualizate cu comanda LIST sau folosind functiile AutoLISP de e!emplu: "ent#et "car "entsel$$$ %ntitatile recunoscute de AutoCAD &elease '' sunt: ( punctul "POI)T$ ( linia "LI)%$ ( cercul "CI&CL%$ ( arcul de cerc "A&C$ ( linia cu #rosime "T&AC%$ ( poli#onul plin ( solid "SOLID$ ( polilinia "PLI)%$ ( coroana circulara ( #o#oasa "DO)UT$ ( elipsa "%LLIPS%$ ( poli#onul re#ulat "POL*+O)$ ( te!tul "T%,T$ ( atri-utele "ATT&I.UT%$ ( cota asociativa "DI/%)SIO)$ ( -locul ".LOC0$ ( polilinia 1D "1DPOL*$ ( fateta 1D "1D2AC%$ ( 1D/%S3 "suprafata$ ( POL*/%S3 Dintre acestea, pot fi considerate entitati de -aza "primitive$: punctul, linia, arcul, cercul, polilinia si te!tul. Desenarea unei entitati presupune introducerea in -aza de date a AutoCAD(ului a datelor care o definesc. Aceste date sunt pastrate su- forma de liste. La selectarea unei entitati, este cautata lista corespunzatoare, care este citita si eventual modificata, in functie de comanda primita.

Punctul (Point)

Desenarea unui punct se face prin introducerea coordonatelor acestuia "e!plicit sau prin punctare ( deplasarea cursorului pe ecran si apasarea tastei %nter sau a -utonului selector al mouse(ului$. Command: Point Point: '4,'4 "coordonatele punctului$ In -aza de date apare lista: ""(' . 5%ntit6 name: ...$ "4 . 7POI)T7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '4.4 4.4$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$ Punctele se folosesc in special ca entitati temporare, pentru marcarea anumitor coordonate, cum ar fi intersectiile dintre alte entitati "linii, arce, cercuri, polilinii etc.$, puncte de insertie pentru -locuri etc. Pentru a fi mai usor o-servate, e!ista mai multe moduri de afisare, controlate de varia-ila PD/OD%, astfel: Command: Setvar :aria-le name or ;: PD/OD% )e< value for PD/OD%54=: 1> Command: Incepand cu &elease '', se poate introduce numele varia-ilei direct: Command: PD/OD% )e< value for PD/OD%54=: 1> Command: 2orma punctului pentru diferite valori ale varia-ilei PD/OD% ( fi#ura ACAD1?'"../P$ Pentru a selecta cu usurinta punctele marcate pe ecran, este indicata folosirea modurilor OS)AP. In final, se poate face ster#erea tuturor punctelor din desen prin AutoLISP sau, daca au fost desenate intr(un strat separat, prin in#@etarea stratului respectiv. %!emplu: Command: %rase Select o-Aects: "ss#et 7,7 B""4 . 7POI)T7$$$ Select o-Aects: %nter Command:

Linia (Line)
Linia AutoCAD este un se#ment de dreapta, cu capetele definite de utilizator. Latimea liniei este 4. Pentru linii cu latime nenula se va folosi comanda T&AC% "sau PLI)%$. Dialo#ul cu AutoCAD(ul decur#e astfel:

Command: Line 2rom point: 4,4 To point: '4,4 To point: %nter Cererea 7To point:7 se repeta pana la apasarea tastei %nter "sau a com-inatiei Ctrl(C$. Daca se introduce un al treilea punct, se va trasa o linie ce va uni al doilea punct cu al treilea, si asa mai departe. Daca secventa are mai mult de doua linii, poate fi inc@eiata cu 7C7 "de la 7Close7$, ceea ce duce la o-tinerea unui contur poli#onal. In -aza de date, unei linii ii corespunde o lista de forma: ""(' . 5%ntit6 name: ...$ "4 . 7LI)%7$ "8 . 747$ "'4 4.4 4.4 4.4$ "'' '4.4 4.4 4.4$ "9'4 4.4 4.4 4.4$$ %!emplu de secventa de desenare a liniilor: Command: Line 2rom point: ',' To point: 9,' To point: 9,9 To point: ',9 To point: c Command: &ezultatul este un patrat cu latura de o unitate.

Arcul (Arc)
Comanda A&C este una din cele mai comple!e comenzi de desenare ea permite '' variante de creare a arcelor. /odul cel mai simplu si mai rapid este introducerea a 1 puncte de pe arc "cele doua capete si un punct intermediar$. Dupa introducerea primelor doua puncte, va apare punctat arcul care ar fi desenat daca cel de(al treilea punct ar fi indicat de pozitia curenta a cursorului "modul D&A+$. Apasand apoi %nter, se va relua comanda A&C asteptandu( se doar introducerea ultimului punct arcul va fi trasat in prelun#irea celui anterior. In meniul ecran, ale#erea comenzii A&C determina trecerea intr(un su-meniu cu '4 optiuni de desenare. Iata(le: SS% "Start( Second( %nd$: arcul va fi definit prin introducerea a 1 puncte: Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: punct %nd point: punct

SCA "Start( Center( An#le$: arcul va fi definit prin punctul de start, centrul cercului din care face parte si un#@iul care il su-intinde "marimea arcului in #rade$. Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: C Center: punct An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: A Included an#le: un#@iul in #rade SC% "Start( Center( %nd$: arcul va fi definit prin punctul de start, centrul cercului si punctul de sfarsit. Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: C Center: punct An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: punct SCL "Start( Center( Len#t@$: arcul va fi definit prin punctul de start, centrul cercului din care face parte si lun#imea corzii. Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: C Center: punct An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: L Len#t@ of c@ord: distanta "lun#imea corzii$ S%A "Start( %nd( An#le$: arcul va fi definit prin punctul de start, punctul de sfarsit si un#@iul care il su-intinde "marimea arcului in #rade$. Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: % %nd point: punct An#leC DirectionC &adiusC 5Center point=: A Included an#le: un#@i "in #rade$ S%D "Start( %nd( Direction$: arcul va fi definit prin punctul de start, punctul de sfarsit si tan#enta la arc prin punctul de start. Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: % %nd point: punct

An#leC DirectionC &adiusC 5Center point=: D Direction from start point: punct "punctul care determina directia tan#entei$ S%& "Start( %nd( &adius$: arcul va fi definit prin punctul de start, punctul de sfarsit si raza. Command: A&C CenterC 5Start point=: punct CenterC %ndC 5Second point=: % %nd point: punct An#leC DirectionC &adiusC 5Center point=: & &adius: raza "numar real pozitiv$ CSA "Center( Start( An#le$: arcul va fi definit prin centru, punctul de start si un#@iul care il su-intinde "marimea arcului in #rade$. Command: A&C CenterC 5Start point=: C Center : punct Start point: punct An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: A Included an#le: un#@i "in #rade$ ( arcul va fi trasat in sens tri#onometric daca un#@iul are valoare pozitiva si orar daca valoarea este ne#ativa. CSL"Center( Start( Len#t@$: arcul va fi definit prin centru, punctul de start si lun#imea corzii. Command: A&C CenterC 5Start point=: C Center : punct Start point: punct An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: L Len#t@ of c@ord: distanta "numar real pozitiv$ CS% "Center( Start( %nd$: arcul va fi definit prin centru, punctul de start si punctul final. Command: A&C CenterC 5Start point=: C Center : punct Start point: punct An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: punct

Indiferent de modul in care introducem arcul, in -aza de date a AutoCAD(ului el va fi memorat in acelasi fel, si anume su- forma urmatoarei liste: ""(' . 5%ntit6 name: ...=$ "4 . 7A&C7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '4.4 4.4$ ">4 . D.4$ "D4 . 4.4$ "D' . 4.'D$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$ Semnificatia codurilor din su-listele cuprinse in lista de mai sus sunt: "'4 '4.4 '4.4 4.4$ '4 indica faptul ca urmeaza coordonatele punctului de centru "'4.4, '4.4$ ">4 . D.4$ >4 indica faptul ca urmeaza raza arcului "D.4$ "D4 . 4.4$ D4 arata ca urmeaza un#@iul de inceput al arcului, in radiani "D' . 4.'D$ D' arata ca urmeaza un#@iul de sfarsit al arcului, tot in radiani. Deci, plecand de la datele introduse prin oricare din modurile de mai sus, se calculeaza centrul, raza, un#@iul de inceput si un#@iul de sfarsit al arcului, care se inscriu in -aza de date.

Cercul (Circle)
Cercul ar putea fi privit ca un caz particular al arcului, dar un arc de 1E4 de #rade nu se poate desena cu comanda A&C "incercati si nu veti reusi$. In sc@im-, daca printr(o alta comanda vom elimina o portiune din cerc ".&%A0$, acesta va fi automat transformat in arc. %!ista totusi o comanda separata pentru cerc pentru ca un cerc este mai usor de definit decat un arc, deci mai usor de introdus si ocupa mai putina memorie. Ca si la A&C, comanda CI&CL% permite mai multe moduri de introducere a datelor: Center( &adius: cercul este definit prin introducerea centrului si a razei. Command: Circle 1PC 9PC TT&C 5Center point=: punct DiameterC 5&adius=: raza "numar real pozitiv$ Center( Diameter: cercul este definit prin introducerea centrului si a diametrului. Command: Circle 1PC 9PC TT&C 5Center point=: punct DiameterC 5&adius=: D Diameter: diametrul "numar real pozitiv$ 9P : cercul este definit prin introducerea a doua puncte diametral opuse.

Command: Circle 1PC 9PC TT&C 5Center point=: 9P 2irst point on diameter: punct Second point on diameter: punct 1P : cercul este definit prin introducerea a trei puncte oarecare de pe circumferinta. Command: Circle 1PC 9PC TT&C 5Center point=: 1P 2irst point : punct Second point : punct T@ird point: punct TT& "Tan#ent( Tan#ent( &adius$: cercul este definit prin introducerea a doua puncte in care cercul este tan#ent la un o-iect e!istent "o linie, un alt cerc etc.$ si raza. Command: Circle 1PC 9PC TT&C 5Center point=: TT& %nter Tan#ent spec.: punct %nter second Tan#ent spec.: punct &adius: raza "numar real pozitiv$ In -aza de date apare o lista de forma urmatoare: ""(' . 5%ntit6 name: ...=$ "4 . 7CI&CL%7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '4.4 4.4$ ">4 . D.4$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$ Semnificatiile codurilor din su-liste sunt aceleasi cu cele de la A&C "'4Fcentru, >4Fraza$.

Polilinia (Pline)
Poliliniile se deseneaza cu aAutorul comenzii PLI)%. O polilinie este o succesiune de se#mente de dreapta si eventual arce de cerc, tratate ca o sin#ura entitate. Pentru a defini o polilinie tre-uie introduse punctele prin care trece aceasta si eventual marimea arcului dintre doua puncte succesive. Punctele care definesc o polilinie se numesc 7verte!uri7. O polilinie poate avea si #rosime nenula, si c@iar #rosime varia-ila intre doua verte!uri succesive "variatie liniara$. Iata cum incepe dialo#ul: Command: Pline 2rom point: punct Current line <idt@ is 4. ArcC CloseC 3alf<idt@C Len#t@C UndoC Gidt@C 5%nd point of line=:

Deci, putem ale#e intre optiunile de mai sus. Arc inseamna ca urmeaza sa introducem un arc Close determina inc@iderea poliliniei incepute, similar cu Close de la LI)% 3alf<idt@ si Gidt@ asteapta introducerea Aumatatii latimii si respectiv a latimii poliliniei Len#t@ inseamna lun#imea se#mentului urmator, directia fiind aceeasi cu a se#mentului anterior ( este o optiune utila cand se deseneaza o polilinie tan#enta la un arc Undo ster#e ultimul se#ment desenat, fara sa a-andoneze comanda. Daca am ales Arc, noua cerere este: An#leC C%nterC CLoseC DirectionC 3alf<idt@C LineC &adiusC Second pt.C UndoC Gidt@C 5%ndpoint of arc=: deci a aparut Line in loc de Arc si, in plus, optiuni de care ar depinde desenarea arcului "vezi si comanda A&C$. Daca am ales Gidt@, apare: Startin# <idt@54.44=: %ndin# <idt@54.44=: , adica se asteapta introducerea latimii initiale si finale a se#mentului "sau arcului$ la fel si pentru 3alf<idt@. Polilinia fiind o entitate comple!a, in -aza de date nu este pastrata ca o sin#ura entitate e!ista o lista pentru entitatea principala, cate una pentru fiecare verte! si una pentru a marca sfarsitul secventei. %!emplu: ""(' . 5%ntit6 name: n'=$ "4 . 7POL*LI)%7$ ...$ ""(' . 5%ntit6 name: n9=$ "4 . 7:%&T%,7$ ...$ ......................................... ""(' . 5%ntit6 name: nn=$ "4 . 7S%H%)D7$ "(9 . 5%ntit6 name: n'=$$ Pentru continutul listelor si coduri, vezi comanda P%DIT in cap. de editare si lista codurilor D,2 din Ane!a. Cazuri particulare: %lipsa ( este o polilinie inc@isa alcatuita din arce de cerc se o-tine cu comanda %LLIPS% Poli#onul re#ulat ( este o polilinie inc@isa alcatuita din se#mente de dreapta se o-tine cu comanda POL*+O). Comanda %,PLOD% aplicata unei polilinii transforma polilinia in liniile siC sau arcele care o compun.

Desenarea textelor
Pentru desenarea te!telor se pot folosi comenzile T%,T sau DT%,T. Comanda HT%,T "HuicI te!t$ permite re#enerarea rapida a desenului "HT%,T O)$, desenand te!tele suforma unor dreptun#@iuri.

Text
Aceasta comanda permite introducerea cate unei linii de te!t. Pentru introducerea mai multor linii, tre-uie repetata comanda. La apelarea comenzii T%,T, apare cererea: Justif6C St6leC 5Start point=: Implicit, AutoCAD(ul asteapta introducerea punctului de start al te!tului "coltul din stan#a(Aos al dreptun#@iului care incadreaza te!tul$. Optiunea St6le presupune sc@im-area stilului de scriere "vezi comanda ST*L%$. Stilul ales tre-uie sa fi fost definit "cu ST*L%$. Ale#andu(se optiunea Justif6, AutoCAD(ul va afisa urmatoarele optiuni de aliniere a te!tului: Ali#nC 2itC CenterC /iddleC &i#@tC TLC TCC T&C /LC /CC /&C .LC .CC .&: Aceste optiuni sunt disponi-ile in &elease '' in &elease '4 e!ista doar primele cinci "Ali#n, 2it, Center, /iddle, &i#@t$. Indiferent de modul in care aliniem te!tul, AutoCAD(ul va calcula punctul de start "vezi prima cerere de mai sus$ si eventual inaltimea sau un#@iul de inclinare, pe care le va inscrie in -aza de date. Iata ce se adau#a in -aza de date in urma unei comenzi T%,T: ""(' . 5%ntit6 name: ...=$ "4 . 7T%,T7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '9.4 4.4$ ">4 . D.4$ "D4 . 4.4$ "' . 7e!emplu7$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$ Codurile: '4 F punctul de start >4 F inaltimea te!tului D4 F un#@iul de inclinare ' F te!tul Aceasta lista poate fi completata in unele cazuri si cu alte su-liste "culoare, tip de linie, stil, te!t vertical etc.$. In te!t pot fi incluse caractere speciale in forma "semnul procente ( de 9 ori$nnn, unde nnn este codul ASCII al caracterului dorit. Alte caractere speciale: Ko supraliniere "overscore$ Ku su-liniere "underscore$ Kd #rade "de#ree$ Kp toleranta "plusC minus$ Kc diametru KKK procente Daca nu e!ista caracterul cu codul nnn, va fi introdus in te!t caracterul 7;7. )ormal, fonturile AutoCAD utilizeaza doar caracterele cu codul ASCII pana la '9E. Celelalte

caractere "peste '9E$ pot fi definite de utilizator "vor fi incluse in fisierele 7.S3P7$.

Style
AutoCAD poate folosi pentru scriere diferite fonturi. Acestea sunt descrise in fisierele .s@p "compilate .s@!$. Comanda ST*L% permite adaptarea unui font la stilul particular de lucru al utilizatorului. Pentru aceasta, AutoCAD va cere urmatoarele informatii: ( numele stilului care urmeaza sa fie definit ( numele fontului "numele fisierului .s@p$ ( inaltimea te!tului "4 pentru a fi introdusa de utilizator la fiecare comanda T%,T$ ( factorul de latime "raportul latimeC inaltime$ ( un#@iul de inclinare al caracterelor ( orientarea te!tului "o#lindit fata de orizontala sau verticala, te!t scris pe verticala$. Exemplu: Command: St6le lansarea comenzii ST*L% Te!t st6le name "or ;$: S4 numele noului stil Select font file 5T,T=: &omans fontul "implicit T,T, pentru care nu este necesar un fisier 7.s@p7$ 3ei#@t 54=: 4 inaltime nula "va fi introdusa odata cu introducerea fiecarui te!t$ Gidt@ factor 5'.44=: 4.8 raportul latimeC inaltime O-liLuin# an#le 54.4=: 4 un#@iul de inclinare al caracterelor "nu este acelasi lucru cu un#@iul de inclinare al te!tului cerut la comanda T%,T$ .acI<ords; 5)=: %nter te!t o#lindit fata de a!a verticala; Upside do<n; 5)=: %nter te!t o#lindit fata de a!a orizontala "rasturnat$; :ertical; 5)=: %nter te!t scris vertical; /odul de definire al stilurilor de scriere incarcate la un moment dat poate fi aflat raspunzand cu 7;7 la intre-area: St6le name "or ;$: ; Te!t st6les: St6le name: S4 2ont files: romans 3ei#@t: 4.4444 Gidt@ factor: 4.84 O-liLuin# an#le: 4 +eneration: )ormal St6le name: STA)DA&D 2ont files: t!t 3ei#@t: 4.4444 Gidt@ factor: '.44 O-liLuin# an#le:4 +eneration: )ormal Current te!t st6le: S4.

Daca definim un stil cu un nume deAa e!istent, toate te!tele din desen scrise cu stilul respectiv vor fi redesenate, cu stilul de scriere redefinit. Cu cat fontul incarcat este mai comple!, timpul de re#enerare a te!telor creste "de e!., desenarea unui te!t scris cu +ot@ic% dureaza mai mult decat a unuia scris cu T,T sau &omanS$.

Hasurarea (Hatch)
Comanda 3ATC3 se foloseste pentru @asurarea unei suprafete mar#inite de un contur inc@is. Conturul se defineste prin selectarea entitatilor care il compun. Comanda functioneaza si daca conturul nu este perfect inc@is, dar pot aparea pro-leme "linii de @asura care depasesc conturul$. Te!tura "sau modelul$ @asurii "pattern$ poate fi selectata dintre cele predefinite, sau poate fi definita de utilizator. Primul prompter emis de comanda 3ATC3 este: Pattern "; or nameC U, st6le$: adica se cere specificarea patternului. Hatch style Sunt permise trei moduri de @asurare: ( normal ( daca am selectat mai multe contururi, se @asureaza spatiul dintre primul contur "e!terior$ si al doilea, se lasa li-er spatiul dintre al doilea contur si al treilea, se @asureaza urmatorul s.a.m.d. ( outermost ( se @asureaza numai portiunea dintre cel mai e!terior contur si urmatorul "outermost F cel mai e!terior$. ( i#nore ( se @asureaza toata portiunea delimitata de conturul cel mai e!terior este ec@ivalenta optiunii 7)ormal7 la care nu se selecteaza o-iecte din interiorul conturului. Hatch ? Optiunea 7;7 are ca efect afisarea listei modelelor de @asuri definite in fisierul 7acad.pat7. Hatch name )ame este numele @asurii "al patternului$. Acest nume va fi cautat in fisierul 7acad.pat7, iar daca nu este #asit, cautarea continua in celelalte fisiere cu e!tensia 7.pat7. Apoi se va cere: Scale for pattern 5implicit=: An#le for pattern 5implicit=: adica scara si un#@iul de inclinare pentru te!tura aleasa.

Hatch 7U7 permite definirea unei te!turi simple de catre utilizator. Se va raspunde, pe rand, la cererile: An#le for cross@atc@ lines 5implicit=: Spacin# -et<een lines 5implicit=: Dou-le @atc@ area; 5implicit=: adica tre-uie introdus un#@iul de inclinare al liniilor, spatiul dintre acestea si 7*7 pentru @asurare du-la "un set de linii perpendiculare pe cele definite de raspunsurile la primele doua cereri$, 7)7 pentru @asurare simpla. In -aza de date, @asura apare ca un -loc numele -locului este dat de catre AutoCAD si are forma 7M,n7, unde n este un numar care serveste la diferentierea numelor mai multor @asuri "numar de ordine$. Prin e!plodarea -locului "comanda %,PLOD%$ se o-tin entitati de tip 7LI)%7. Daca am introdus comanda de @asurare su- forma 3ATC3 MU, @asura va fi scrisa in -aza de date direct su- forma de entitati 7LI)%7. P.S. Se pot introduce si optiuni de forma 7U,O7, adica @asura definita de utilizator "U$ si mod de @asurare outermost "O$.

!locuri
.locul este o colectie de entitati manipulate impreuna, ca si cum ar fi o sin#ura entitate deci -locul este o entitate comple!a. Comanda %,PLOD% aplicata unui -loc il transforma in entitatile din care este compus acestea pot fi de orice tip, inclusiv -locuri, care la randul lor pot fi e!plodate s.a.m.d. Printre avantaAele utilizarii -locurilor sunt: ( reducerea dimensiunii fisierului, daca -locul respectiv este inserat de mai multe ori in desen. Definitia -locului se pastreaza, ca si la6erele si tipurile de linii, in partea de inceput a -azei de date, urmand ca in sectiunea de entitati sa apara doar numele acestuia, su- forma ""(' . 5%ntit6 name: ... =$ "4 . 7I)S%&T7$ "8 . 747$ "'4 4.4 4.4 4.4$ ... $ Su-lista "'4 ...$ contine coordonatele punctului de inserare al -locului, corespunzator punctului de -aza din definitia -locului "vezi comanda .AS%$. ( transmiterea de portiuni dintr(un desen in alt desen, prin scrierea -locului pe disc si apoi inserarea lui in desenul "sau desenele$ destinatie. ( modificarea usoara a desenelor formate din -locuri astfel, intr(un desen de ansam-lu se pot inlocui repede diferitele modele de su-ansam-le, o-tinandu(se usor mai multe variante ale unui proiect. ( e!tra#erea rapida si comoda a informatiilor , prin folosirea atri-utelor. Pentru crearea unui -loc se foloseste comanda .LOC0. %fectul acestei comenzi consta in adunarea unor entitati din desenul curent "prin selectia cu su-comanda S%L%CT$ si

atri-uirea unui nume #rupului respectiv de entitati. Acestea vor disparea din desen, dar vor fi stocate in continuare in -aza de date, in sectiunea corespunzatoare -locurilor "aflata inaintea sectiunii entitatilor$. Dialo#ul pentru crearea -locului decur#e in felul urmator: Command: .locI lansarea comenzii .LOC0 .locI name "or ;$: .' numele -locului ce va fi creat daca e!ista un -loc cu acest nume, AutoCAD(ul emite mesaAul 7.locI .' alread6 e!ists. &edefine it; 5)=:7 raspunzand 7*7, -locul e!istent deAa cu acest nume va fi inlocuit cu -locul nou creat Insertion -ase point: punct ( punctul de inserare a -locului Select o-Aects: select ( selectarea prin S%L%CT a entitatilor ce vor face parte din -loc Select o-Aects: %nter ( terminarea selectarii aici se va inc@eia si e!ecutia comenzii. Daca la numele -locului am raspuns cu 7;7, va fi afisata pe ecran lista tuturor -locurilor stocate la momentul respectiv in -aza de date a desenului curent. Daca apare 7unnamed -locI7, inseamna ca -locul respectiv a fost definit printr(o alta comanda "3atc@, Dim$ si a primit un nume din partea AutoCAD(ului, dar pe care nu putem sa(l folosim pentru inserarea -locului respectiv in alta zona a desenului. Pentru ca entitatile care tocmai au disparut in urma comenzii .LOC0 sa reapara, se foloseste comanda I)S%&T, unde la punctul de inserare vom introduce coordonatele punctului de -aza al -locului, sau comanda OOPS "vezi si %&AS%$.

"nsert
Prin comanda I)S%&T se introduc -locuri in desen, fie din -aza de date a desenului curent, fie de pe disc "adica un fisier .DG+$. Daca e!ista doua -locuri cu acelasi nume "unul in -aza de date si unul pe disc doua pe acelasi suport nu sunt posi-ile$, va fi inserat cel aflat in -aza de date. Dialo#ul: Command: Insert lansarea comenzii I)S%&T .locI name "or ;$: .' ( numele -locului de inserat "se o-serva ca are aceeasi forma ca la comanda .LOC0 7;7 va produce lista -locurilor definite in -aza de date$. Insertion point: punct ( punctul in care va fi inserat punctul de -aza al -locului apelat "punctul de inserare al -locului$. , scale factor 5'=C CornerC ,*N: nr. real ( factorul de scara pe directia , * scale factor 5defaultF,=: nr. real ( factorul de scara pe directia * "poate sa fie diferit

de factorul de scara pe ,$ &otation an#le 54=: un#@i in #rade ( un#@iul cu care va fi rotit -locul "deci putem insera -locuri rotite fata de ori#inal cu un un#@i oarecare$. Daca -locul a fost inserat cu factori de scara diferiti pe , si *, nu va mai putea fi e!plodat "cu %,PLOD%$. Adau#and la numele -locului de inserat prefi!ul 7M7, vom o-tine direct entitatile din care acesta este compus "un -loc #ata e!plodat$. In acest caz va fi cerut un sin#ur factor de scara "acelasi pe , si *$. Aceasta varianta este prefera-ila atunci cand un -loc este inserat o sin#ura data in desen si nu va mai fi manipulat ca un #rup unitar de o-iecte. Pentru inserarea unui -loc tridimensional, se va folosi optiunea ,*N la introducerea factorului de scara. :or urma cererile: , scale factor 5'=C Corner: * scale factor 5defaultF,=: N scale factor 5defaultFN=: Sunt acceptate si valori ne#ative pentru factorii de scara, rezultand -locuri o#lindite. De asemenea, comanda /I&&O& aplicata unui -loc produce o noua entitate de tip .LOC0 "sau I)S%&T ( e acelasi lucru$, cu un factor de scara ne#ativ "pozitiv daca ori#inalul era ne#ativ$. Am amintit deAa ca pentru transformarea unui -loc in entitatile din care este compus se foloseste comanda %,PLOD%. Pentru a scrie -locul pe disc, se foloseste G.LOC0 rezultatul va fi un fisier de tip 7.DG+7. /odificarea punctului de inserare se face cu comanda .AS%, iar inserarea multipla a unui -loc "su- forma de ta-lou, ca la A&&A*$ se face cu comanda /I)S%&T "/ultiple I)S%&T$.

#e$erinte externe (%#E&)

Incepand cu &elease '', se pot face referiri la alte desene decat cel la care se lucreaza, fara inserarea acestora, care ar duce la marirea spatiului ocupat. Desenul referit nu poate fi modificat, el fiind doar afisat pe ecran nu va face parte din desenul curent. %ste o comanda utila atunci cand vrem sa pozitionam diferite elemente dintr(un desen in functie de unele elemente din alt desen "pozitia diferitelor su-ansam-le intr(un ansam-lu$.

Comen'i pentru atri(ute

Atri-utele sunt informatii atasate -locurilor vor fi inserate in desen odata cu -locurile respective.

Att)e$
Comanda ATTD%2 "ATTri-ute D%2inition$ permite definirea atri-utelor nu este neaparat necesara e!istenta unui -loc caruia sa(i fie asociat atri-utul definit. Primul raspuns al AutoCAD(ului la apelarea comenzii ATTD%2 este: Attri-ute modes (( Invisi-le: ) Constant: ) :erif6: ) Preset: ) %nter "IC:P$ to c@an#e, &%TU&) <@en done: Invisi-le, Constant, :erif6 si Preset sunt varia-ile asociate atri-utului, care determina modul de aparitie a acestuia in desen. Invisi-le "I$: controleaza vizi-ilitatea atri-utelor la inserarea unui -loc in desen, atri-utele vizi-ile pot fi vazute ca te!te. Cele invizi-ile nu pot fi vazute ( se folosesc doar pentru a pastra informatii necesare utilizatorului, dar care nu tre-uie sa apara in desenul final. Constant "C$: atri-utul va avea aceeasi valoare tot timpul "valoarea este un sir de caractere, nu un numar$. )u poate fi modificata val. atri-. cu ATT%DIT. :erif6 ":$: emite un prompter suplimentar pentru verificarea introducerii corecte a valorii atri-utului "daca nu este constanta$. Preset "P$: permite asi#narea unei valori "presta-ilite$ atri-utului fara emiterea unui prompter suplimentar. Se foloseste daca nu se cunoaste valoarea in momentul inserarii -locului, si pentru reducerea numarului de cereri la care tre-uie sa raspunda utilizatorul. Poate fi modificata cu ATT%DIT. Iata cum functioneaza comanda ATTD%2: Attri-ute modes (( Invisi-le: ) Constant: ) :erif6: ) Preset: ) "starea curenta a modurilor de lucru cu atri-ute$ %nter "IC:P$ to c@an#e, &%TU&) <@en done: %nter "le(am lasat nesc@im-ate$ Attri-ute ta#: /aterial "am dat un nume atri-utului$ Attri-ute prompt: /aterial: "prompterul care va fi emis la inserarea -locului$ Default attri-ute value: ( "valoarea implicita$ Justif6C St6leC 5Start point=: punct 3ei#@t 5implicit=: D "inaltimea te!tului$ &otation an#le 54=: %nter "un#@iul de rotatie al te!tului ( ca la comanda T%,T$ Acum atri-utul este definit. Pentru a fi inclus intr(un -loc, tre-uie sa fie selectat impreuna cu celelalte entitati care compun -locul, la cererea 7Select o-Aects:7 a comenzii .LOC0. %vident, pot fi definite mai multe atri-ute care vor fi incluse ulterior in diferite -locuri "sau in acelasi -loc$. Iata ce se intampla la inserarea -locului 7.'7 care contine atri-utul 7/aterial7: Command: Insert .locI name "or ;$: .' Insertion point: punct , scale factor 5'=C CornerC ,*N: ' * scale factor 5defaultF,=: 9

&otation an#le: 4 /aterial: Lemn "aceasta cerere este prompterul definit anterior prin comanda ATTD%2$ Un -loc poate avea oricate atri-ute "pentru ca atri-utul este o entitate o-isnuita si -locul poate cuprinde oricate entitati$. Te!tul atri-utului "valoarea data la I)S%&T ( 7Lemn7$ va aparea pe ecran cu inaltimea si punctul de start definite prin ATTD%2. Daca e!plodam -locul "sau daca il inseram cu numele precedat de 7M7$, in locul valorii atri-utului va apare numele acestuia "7ta#7(ul$, adica 7/aterial7 in e!emplul nostru. In -aza de date apare ca o entitate de tip 7ATT&I.UT%7. :ezi desenul din ACAD1?9../P.

Atte)it
Comanda ATT%DIT permite editarea "modificarea$ atri-utelor "atri-utele pot fi editate si cu comanda C3A)+%$. Se pot edita atri-utele individual, sau se pot selecta dupa nume "ta#$. Selectarea dupa 7ta#7 se face dupa acelasi principiu ca selectarea o-iectelor dupa culoare, tip de linie sau la6er. Pot fi editate atat atri-utele vizi-ile, cat si cele invizi-ile. Prima cerere este: %dit attri-utes one at a time 5*=: &aspunsul 7*7 presupune editarea individuala a atri-utelor, iar 7)7 editarea #lo-ala. In cazul editarii individuale, urmeaza cererile: .locI name specification 5M=: nume(-loc Attri-ute ta# specification 5M=: identificator "nume$ atri-ut Attri-ute value specification 5M=: valoare atri-ut &aspunsul implicit "M$ determina editarea tuturor -locurilor "cu atri-ute$, a tuturor ta#( urilor si respectiv valorilor atri-utelor. Se poate introduce ca raspuns un nume sau mai multe, separate prin vir#ula. Se poate folosi caracterul 7;7 pentru a reprezenta orice alt caracter "ca in numele fisierelor DOS$. In continuare apare prompterul: Select attri-utes: Se va puncta pe atri-utele dorite, dupa care apare te!tul: :alueC PositionC 3ei#@tC An#leC St6leC La6erC ColorC )e!t 5)=: Se selecteaza o optiune ca la comanda C3A)+%. Aici sunt mai multe optiuni, dar procedeul este acelasi. :alue ( sc@im-a valoarea atri-utului apare prompterul suplimentar: C@an#e or &eplace; 5&=:

adica poate fi sc@im-ata o parte din sirul care reprezinta valoarea atri-utului, sau intre#ul sir cererile sunt: ( pentru C "C@an#e$: Strin# to c@an#e: )e< strin#: ( pentru & "&eplace$: )e< attri-ute value: Position ( se modifica punctul de inserare al te!tului "adica al atri-utului$: %nter te!t insertion point: 3ei#@t ( sc@im-a inaltimea te!tului: )e< @ei#@t 5val. curenta=: An#le ( sc@im-a un#@iul de inclinare al te!tului: )e< rotation an#le 5val. curenta=: St6le ( permite sc@im-area stilului sau fontului utilizat "la fel ca la C3A)+% St6le$ se va cere: Te!t st6le: &O/A)S "se afiseaza stilul curent$ )e< st6le or &%TU&) for no c@an#e: "se asteapta introducerea noului stil$. La6er ( permite sc@im-area stratului in care se afla atri-utul selectat: )e< la6er 5implicit=: Color ( sc@im-a culoarea atri-utului: )e< color 5O "<@ite$=: "se introduce numarul sau numele noii culori se poate folosi si .*LA*%&, ca la sc@im-area culorii cu C3A)+%$. )e!t ( trece la atri-utul urmator, daca au fost selectate mai multe atri-utul aflat in editare este marcat pe desen cu un ,. Pot fi editate individual numai atri-utele vizi-ile. Pentru cele invizi-ile tre-uie folosit modul de editare #lo-al. Ale#erea acestui mod "raspuns 7)7 la primul prompter produs de comanda ATT%DIT$ determina aparitia mesaAului: +lo-al edit of attri-ute values. %dit onl6 attri-utes visi-le on screen; 5*=: 7*7 inseamna editarea numai a atri-utelor vizi-ile se raspunde cu 7)7 pentru editarea tuturor atri-utelor ( in acest caz se va trece automat in ecran te!t. :a urma o serie de cereri similare celor de la editarea individuala.

Att)isp
Comanda ATTDISP controleaza modul de afisare "vizi-ilC invizi-il$ pentru toate atri-utele din desen. :a cere: )ormalC O)C O22 5)ormal=: &aspunsul implicit determina afisarea atri-utelor care au fost create ca atri-ute vizi-ile, iar cele invizi-ile nu vor fi afisate. O) determina afisarea tuturor atri-utelor "vizi-ile si invizi-ile$, iar O22 ster#e toate atri-utele de pe ecran "numai de pe ecran ( in -aza de date raman$. Se va re#enera automat intre#ul desen, deci daca e mare lasati atri-utele asa cum sunt "daca se poate$. Se o-serva ca ATTDISP este o comanda care lucreaza cu ecranul, deci o vom intalni in meniul DISPLA*.

Attext
Comanda ATT%,T "ATTri-ute %,Tract$ se foloseste pentru e!tra#erea atri-utelor dintr(un desen si salvarea lor intr(un fisier cu formatul specificat. 2ormatele admise pentru fisiere sunt: ( CD2 "Comma( Delimited 2ormat$ ( separare prin vir#ula ( SD2 "Space( Delimited 2ormat$ ( separare prin spatii format compati-il cu d.AS% ( D,2 "Dra<in# e,c@an#e 2ormat$ ( format compati-il cu fisierele D,2 produse de comanda D,2OUT. Cererea emisa de AutoCAD este: CD2, SD2 or D,2 Attri-ute e!tract "or %ntities$; 5C=: &aspunsul 7%7 "%ntities$ duce la crearea unei multimi de selectie "comanda S%L%CT$ care va contine entitatile printre care vor fi cautate atri-utele dupa aceea va reapare prompterul de mai sus. Pentru CD2 si SD2, apare prompterul: Template file: ( se cere numele unui fisier sa-lon care contine informatii despre modul de e!tractie al atri-utelor e!tensia acestuia tre-uie sa fie 7.T,T7. Apoi se va cere: %!tract file name 5nume implicit=: adica numele fisierului in care se pun atri-utele. Se pot folosi numele 7CO)7 pentru afisarea atri-utelor pe ecran sau 7P&)7 pentru tiparirea lor la imprimanta. %!tensia fisierului "daca nu este CO) sau P&)$ va fi 7.T,T7 pentru formatele CD2 si SD2 si 7.D,,7 pentru formatul D,2.

Informatiile din fisierul sa-lon "Template file$ sunt de forma: ( nume camp ( tip ( lun#ime camp "1 cifre$ ( zecimale "1 cifre$ ( tipul este 7C7 pentru caractere si 7)7 pentru numere ( pentru campurile de caractere apare 444 la zecimale %!emplu: /aterial C448444 ( camp de 8 caractere cu numele 7/aterial7 :aloare )4'9441 ( camp numeric de '9 cifre dintre care 1 sunt zecimale.