INSTITUTII JURISDICTIONALE

Notiunea de jurisdictie:
Jurisdictie = (etimologic) a spune dreptul = (sens general) functia de a imparti dreptat = (serviciu public) toate organele care contribuie la functionarea sistemului judiciar: Autoritatea judecatoreasca (procurori, judecatori) Auxiliarii justitiei (executori judecatoresti) Partenerii justitiei (avocati)

Raporturile justitiei cu celelalte puteri in stat:

puterea judecatoreasca puterea legislativa puterea executiva se controleaza reciproc

1. Puterea judecatoreasca puterea legislativa: Judecatorul se supune in activitatea sa exclusiv legii, astfel incat interpretatea situatiei o face prin prisma dispozitiilor legale, iar hotararea pe care o pronunta este in numele legii. Puterea legislative se raporteaza prin faptul ca toate legile pot fi verificate de catre judecatori; pot fi verificate in ceea ce priveste concordanta lor cu Constitutia de catre Curtea Constitutionala, atat inainte de intrarea in vigoare, cat si dupa. Curtea constitutional exercita o forma speciala de jurisdictie: jurisdictia constitutionala. 2. Puterea judecatoreasca puterea executive: Judecatorul pronunta, dar puterea executiva pune in aplicare hotararea judecatoreasca.

Principiile organizarii jurisdictionale modern:

Justitia, ca serviciu public, functioneaza pe baza unor principia care s-au cristalizat in timp si care sunt unanim acceptate de toate sistemele judiciare modern, cu unele mici nuante care pleaca din specificul fiecarei tari.

Principiile sunt: 1) Justitia reprezinta monopol de stat. Hotararea judecatoreasca este singura care se bucura de autoritate de lucru judecatoreasca si singura care poate fi dusa la indeplinire cu ajutorul fortei de constrangere a statului. Efect: Statul, prin reprezentantii sai, nu poate refuza solutionarea unei cauze sau punerea in aplicare a unei hotarari judecatoresti. Exceptie relativa: Arbitrajul in baza unui compromise sau a unei clauze compromisorii, partile unui raport contractual decid, de comun acord, ca orice eventual litigiu sa fie solutionat de catre un arbitru ales sau desemnat ulterior. 2) Principiul dublului grad de jurisdictie. Conform acestui principiu, o hotarare judecatoreasca poate fi verificata atat sub aspectul situatie de fapt, cat si sub aspectul incadrarii juridice de catre un alt organ de judecata, aflat la o instanta superioara. 3 tipuri de instante: - Judecatoria (instanta de fond) - Tribunalul - Curtea de Apel (instant de apel) 3) Egalitatea in fata justitiei. Presupune situatia in care orice persoana, indifferent de cetatenie, varsta, studii, sex, pregatire profesionala, etc. este supusa aceleiasi procedure in fata unui judecator civil/penal. Egalitatea este operabila atat fata de toti cetatenii Romaniei, cat si fata de cetatenii straini sau apatrizii implicate intr-o procedura judiciara pe teritoriul Romaniei. Desi procedura judiciara se desfasoara in limba romana, exista obligatia pentru toate organele judiciare sa asigure in mod gratuit un interpret autorizat atunci cand persoana implicata nu cunoaste limba romana. Egalitatea presupune ca orice persoana are dreptul sa propuna aceleasi probe, sa se exprime oral si nemijlocit in fata instantei, sa fie judecat dupa o procedura prestabilita, iar hotararea judecatoreasca care il priveste sa fie motivata corespunzator. In doctrina s-a subliniat faptul ca, dincolo de aspectele formale, egalitatea presupune si o serie de conditii concrete pentru fiecare individ. Egalitatea nu este un principiu care se gaseste in mod absolut in practica. Diferentele de avere, de pregatire profesionala, de maturitate sunt efective si ele de multe ori altereaza acest principiu. 4) Gratuitatea justitiei. Personalul judiciar nu este platit in mod direct de catre justitiar. Acest lucru contribuie atat la prestigiul justitiei, cat si la eliminarea pericolului coruptiei in cadrul personalului juridic. Orice procedura judiciara presupune inaintarea unor costuri mari pentru: o Taxa de timbre o Onorarii ale avocatilor/expertilor

o Costuri cu deplasare ale martorilor o Plata interpretilor Pentru ameliorarea acestor cheltuieli si in scopul asigurarii eficientei principiului egalitatii, legiuitorul a prevazut posibilitatea suportarii cheltuielilor judiciare in totalitate sau in parte de catre stat. Ajutorul public judiciar presupune ca, in functie de venituri, o persoana poate beneficia de scutirea/reducerea/esalonarea/amanarea platii taxelor de timbre, precum si de asistenta judiciara gratuita in orice faza a procesului. 5) Accesul liber la justitie. Presupune asigurarea tuturor pozitiilor juridice necesare pentru ca orice individ sa poata sa-si obtina apararea drepturilor si intereselor legitime in justitie si asigurarea tuturor conditiilor de fapt pentru ca orice persoana interesata sa abceada in mod liber la un tribunal impartial si independent. 6) Colegialitatea instantei de judecata. Presupune ca o instant de judecata trebuie compusa din cel putin 2 judecatori. Principiul se opune principiului judecatorului unic (propriu sistemului de drept anglo-saxon). Beneficii colegialitate: o pot participa judecatori experimentati alaturi de judecatori mai tineri (formare profesionala) o se prezuma ca in urma dezbaterilor dintre judecatori, solutia va fi mai buna o exista un control reciproc intre judecatori, inlaturandu-se pericolul coruperii doar a unuia intre ei Beneficii sistem unic: o costuri mult mai reduse o intelegerea mai buna a cauzei o rapida solutionare a cauzei In Romania avem un sistem mixt: la instant de fond un singur judecator in caile de atac (apel/recurs) 2-3 judecatori 7) Caracterul permanent si stabil al instantei. Presupune ca instant de judecata sa aiba un sediu fix si un program stabilit. 8) Principiul solutionarii cauzei intr-un termen rezonabil. 9) Principiul repartizarii aleatorii a cauzelor.

Jurisdictii nationale:
Constitutia prevede in Titlul III(autoritati publice), Capitolul VI(autoritatea judecatoreasca) 3 categorii de organe: 1. Instantele judecatoresti (fac parte din puterea judecatoreasca) Judecatoriile Tribunalele Tribunalele specializate Curtile de Apel Instantele militare Inalta Curte de Casatie si Justitie 2. Ministerul public (MP) Constituit din procurori Are rolul de a veghea la respectarea legilor si a drepturilor cetatenilor in Romania 3. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) Este garantul independentei justitiei Are competente de judecata doar in material raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor Datorita competentei lor, MP si CSM sunt incluse in autoritatea judecatoreasca. Procurorii care constituie MP sunt considerati de legea 304/2004 ca fiind magistrate. CSM este constituit din 19 membri: o 14 membri reprezentanti directi ai judecatorilor /procurorilor (alesi in mod direct prin vot secret la nivelul intregii tari de toti judecatorii sau procurorii aferenti unei structure judiciare, validat prin votul Senatului) o 2 reprezentanti ai societatii civile juristi de profesie, cu o buna reputatie morala si profesionala o Ministrul Justitiei o Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie o Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Judecatoriile: instante fara personalitate juridica constituite la nivelul intregii tari in functie de numarul locuitorilor dintr-o anumita zona, de accesibilitatea cailor de transport si de consistenta litigiilor numarul si sediul judecatoriilor se stabilesc prin hotarare de Guvern, cu avizul CSM

conduse de un presedinte ajutat de un vice-presedinte in functie de numarul si complexitatea cauzelor, se pot organiza in sectii: civila/penala judecatorii au roba neagra si bareta alba + insigna judecator unic in prezent: 188 de judecatorii

Tribunalele: instante cu personalitate juridica au sediul in municipiile resedinta de judet (total: 42) conduse de un presedinte ajutat de 1-2 vice-presedinti organizate in sectii: civila/penala/de proprietate intelectuala/litigii de munca si asigurari sociale/contencios administrativ si fiscal judecat cate 1, 2 sau 3 judecatori tribunalele din Constanta, Galati si Braila au si o sectie speciala pentru cauze maritime sau fluviale in cazul litigiilor de munca, completul de judecata este format dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari (numiti de ministrul justitiei la propunerea Consiliului Economic si Social pe o durata de 5 ani, din persoane cu studii juridice; au roba neagra si bareta bleu; votul lor este consultative, dar semneaza hotararea judecatoreasca) judecatorii au roba neagra si bareta rosu siclamet

Curtile de Apel: instante cu personalitate juridical 15 la nivelul intregii tari poate cuprinde intr 2 si 6 tribunale conduse de un presedinte ajutat de 1-2 vice-presedinti judecatorii sunt organizati in sectii si judeca in complete formate din 1-2-3 judecatorii au roba neagra si bareta violet + insigna Suceava, Bacau, Iasi, Galati, Oradea, Timisoara, Cluj, Targu Mures, Brasov, Craiova, Ploiesti, Pitesti, Bucuresti, Constanta, Alba-Iulia

Instantele militare: au in competenta solutionarea cauzelor penale in care inculpate sunt militarii active considerate unitati militare cu indicativ propriu-zis judecatorii au grade

Inalta Curte de Casatie si Justitie: