ETICA SI ECONOMIE

Accentul pus in ultimii ani pe etica se datoreaza schimbarilor rapide in domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei, ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii, internationalizarii afacerilor, impactului diferitilor factori economico-sociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a celui public. Abordata in general, etica reprezinta un cod de comportament de valori acceptate de societate ca juste, corecte, morale. Etica abordata in context international ridica problema caracterului universal al standardelor etice. Diferentele sociale si culturale dintre tari sunt factorii de mediu importanti care determina comportamentul etic/neetic. Ar trebui ca angajatii firmei Coca Cola din Arabia audita sa adere la standardele etice ale tatelor !nite sau ar trebui s aurmeze standardele locale de comportament acceptabil" Daca Airbus plateste #$ milioane de dolari unui intermediar pentru a castiga un contract cu o companie aeriana din %rientul &ijlociu , ar trebui ca firma 'oeing sa nu procedeze la fel pentru ca astfel de practii sunt (nepotrivite) in !A" *n cazul unor plati care influenteaza oficialii straini, exista o lege care ii ghideaza pe managerii americani. Actul +racticilor Corupte din strainatate prevede ca este ilegal ca firmele americane sa corupa cu bunastiinta un politician. ,otusi, chiar daca aceasta lege nu reduce intotdeauna dilemele etice la a decide intre alb si negru, in unele tari latino-americane, de exemplu, birocratilor guvernamentali li se platesc nsite salarii ridicol de mici, deoarece obiceiul impune ca ei sa primeasca plati simbolice din partea celor pe care ii servesc. Acest gen de rasplata ajuta -uvernu si asigura derularea corecta a activitatilor. Actul +racticilor Corupte din strainatate nu interzice in mod clar aceste mici rasplate angajatilor guvernamentali straini pentru ca aceste comisioane fac parte din modul de a face afaceri. Desi este important ca managerii care lucreaza in tari straine sa recunoasca influentele sociale, culturale, politice, legale, organizatiile globale trebuie sa clarifice cateva repere etice astfel incat angajatii sa stie ce se asteapta de la ei cand lucreaza intr-o locatie straina. Etica economiei de piata, pentru a nu cadea in eticism, trebuie sa se margineasca la exprimarea a trei comandamente sociale.

Egalitatea de sanse, ceea ce are in vedere raportarea indivizilor &anagementul corespunzator al riscului, care include si actul de

la regulile pietei/ guvernare si are in vedere anticiparea riscurilor, minimizarea acestora si distribuirea efectelor, in cazul producerii riscului,intr-un mod cat mai echitabil intre partenerii sociali/ &aximizarea acelor componente active ale societatii si

reducerea ponderii celor asistate sau amrginale/ reducerea, cu alte cuvinte, a costurilor cresterii.

Aceste obiective nu pot fi atinse in economia romaneasca actuala. Ele pot fi realizate numai in conditiile unei economii moderne. &odernizarea economica este un obiectiv caruia i se subsumeaza respectarea eticii economiei de piata. *n acest context, unul dintre obiectivele fundamentale ale statului este sa vegheze la respectarea eticii economiei de piata. tatul trebuie sa aiba o vocatie eminamente morala. !n stat care detine cea mai mare parte a proprietatii, care intretine o justitie partinitoare si o concurenta neloiala, care sustine o birocratie excesiva este un stat imoral/ isi pierde dimensiunea abstracta si se limiteaza la favorizarea unor categorii de interese, in dauna celorlalte, carora le subordoneaza resursele si oportunitatile create prin truda intregii societati. Consecintele unei atitudini etice a actului de guvernare sunt urmatoarele. legalitatii. Coeziunea sociala, fara de care capitalismul risca convulsii/ 0epartizarea mai ehcilibrata a riscului intre parteneri 1egitimarea averilor, ceea ce inseamna ca banul castigat este eficient nu

numai din punct de vedere individual dar si social si el este dobandit cu prezumtia

Data fiind marea diversitate a moravurilor din lumea afacerilor internationale, problema principala cu care se confrunta indeosebi marile corporatii multinationale, care opereaza pe piata economica, este alegerea uneia dintre urmatoarele doua politici alternative. fie, pe de o parte, respectarea stricta a codului etic a firmei din tara de origine oriunde ar

opera in lume/ fie, pe de alta parte, adaptarea politicii firmei la traditiile si stilul de afaceri din fiecare tara straina unde opereaza. 2iecare dintre aceste doua strategii alternative prezinta avantaje si dezavantaje din punct de vedere strict economic, adica avnd in vedere numai profiturile potentiale ale firmei. +astrarea stricta a codului etic al corporatiei, elaborat pe baza valorilor morale dominante in tara de origine, are avantajul ca mentine reputatia firmei nepatata sin u starneste obiectii, reserve sau critici vehemente din partea consumatorilor si a publicului 3de acasa), consolidand totodata si prestigiul firmei pe plan international. Dezavantajul major al acestei politici inflexibile consta in faptul ca pe anumite piete nationale nu se poate patrunde si nu se pot face afaceri profitabile daca nu se accepta recurgerea la anumite practici discutabile sub aspect etic, daca nu chiar de-a dreptul ilegale, datorita unui fenomen genaralizat de coruptie si unor mecanisme economice care favorizeaza concurenta neloiala mai mult decat competitivitatea. 2lexibilitatea codurilor etice si adaptarea la practicile economice locale permite corporatiilor multinationale sa penetrezele pietele dominate de practice dubioase si sa se mentina pe acele piete, cu profituri tentante. Dezavantajele immediate sunt legate de reactiile opiniei publice din tarile de origine si in general de statele care adopta o pozitie dura fata de coruptie/ dezavantajele mai putin vizibile, dar si mai serioase pe termen lung, decurg din faptul ca orice complicitate a firmelor transnationale cu factorii de putere corupti din anumite tari ale lumii incurajeaza si consolideaza coruptia in acele tari, ceea ce diminueaza considerabil potentialul lor de dezvoltare solida si echilibrata care sa le faca, in timp, niste parteneri seriosi, cu resurse in expansiune si cu o putere de cumparare din ce in ce mai atractiva pentru invetsitorii straini de anvergura. ,eoreticienii de catedra, pledeaza, fireste pentru prima strategir, recomandand o cat mai mare inflexibilitate in respectarea codurilor etice ale firmei oriunde s-ar desfasura activitatea.Argumentele sunt numeroase si, macar unele din ele, par sa fie confirmate de rezultatele financiare pe termen mediu si lung ale corporatiilor cunoscute si respectate pentru consecventa cu care isi asuma responsabilitatile etice. +e de alta parte, experienta ultimelor decenii a dovedit ca daunele pe care le poate suferi o firma de talie internationala in urma unor scandaluri financiare datorate unor flagrante incalcari ale respectabilitatii etice pot avea consecinte extreme de nefavorabile sau chiar catastrofale. Din pacate, nu intotdeauna practicile imorale ale unor corporatii sunt sanctionate, si pe de alta parte, nu intotdeauna scrupulozitatea etica este rasplatita de rezultate financiare excelente.

+rintre numeroasele probleme sensibile pe care trebuie sa le gestioneze firmele care opereaza la scara mondiala cea mai grava si avand consecintele cele mai importante este neindoielnic coruptia. Coruptia afecteaza negative dezvoltarea unei tari in mai multe posibilitati. reduce cresterea economica, alunga investitorii straini si canalizeaza investitiile, imprumuturile si fondurile de ajutorare in asa numitele 34hite elephant project) 5 proiecte absurd de grandioase, care aduc immense beneficii potentialilor care administreaza banii, dar care nu sunt de nici un folos populatiei. -lobalizarea face ca economiile nationale si corporatiile sa fie tot mai interdependente, astfel in cat coruptia dintr-o anumita parte a lumii poate afecta piata mondiala.be asemenea corporatiile multinationale au simtit pe propria piale un adevar dureros. cei ce fac afaceri necurate pe plan international nu sunt numai agentii coruptiei, ci uneori si victimele el.

BIBLIOGRAFIE

#.

Doina +opescu 3Cultura organizationala si etica) 5 Editura A E

bucuresti 6$$7 6. Dan Craciun 3Etica in afaceri) 5 Editura A E '!C!0E ,* 6$$8

9.

:arujan :osganian 5 3&odernizare economica si etica economiei de

piata) 5 ; fera politicii pag. 88-8<=