Timpul de munca si timpul de odihna 3.1. Timpul de munca 3.1.1. Durata timpului de munca Conform art.

108 CM, timpul de munca reprezinta orice perioada n care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si ndeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei n vigoare. Pentru salariatii angajati cu norma ntreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamna. Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de 65 munca mai mica sau mai mare de 8 ore. n cazul tinerilor n vrsta de pna la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamna. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamna, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamna, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamna. 3.1.2. Munca suplimentara Munca suplimentara reprezinta munca prestata n afara duratei normale a timpului de munca saptamnal. Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori nlaturarii consecintelor unui accident. Tinerii n vrsta de pna la 18 ani nu pot presta munca suplimentara. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite n

urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia, salariatul beneficiind de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. n cazul n care compensarea prin ore libere platite nu este posibila n luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Acest spor se stabileste prin negociere, n cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. 3.1.3. Munca de noapte Munca prestata ntre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte. Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz: a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; b) salariatul care efectueaza munca de noapte n proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru. Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamnal. Salariatii de noapte beneficiaza: a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele n care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; 66 b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. Conform art. 125 CM, tinerii care nu au mplinit vrsta de 18 ani nu pot

presta munca de noapte. Pe de alta parte, femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte. 3.2. Repausurile periodice 3.2.1. Pauza de masa si repausul zilnic Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca. Conform art. 130 CM, n cazul n care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, n conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Tinerii n vrsta de pna la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, n cazul n care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate. Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include n durata zilnica normala a timpului de munca. Salariatii au dreptul ntre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin exceptie, n cazul muncii n schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore ntre schimburi. 3.2.2. Repausul saptamnal Repausul saptamnal se acorda n doua zile consecutive, de regula smbata si duminica. n cazul n care repausul n zilele de smbata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamnal poate fi acordat si n alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, caz n care salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin

contractul individual de munca. n situatii de exceptie zilele de repaus saptamnal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. n acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit aliniatului precedent. 67 De asemenea, n cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru nlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamnal poate fi suspendat pentru personalul necesar n vederea executarii acestor lucrari. Si n acest caz, salariatii au dreptul la compensatii de valoare dubla. 3.2.3. Sarbatorile legale Zilele de sarbatoare legala n care nu se lucreaza sunt (art. 134 CM): - 1 si 2 ianuarie; - prima si a doua zi de Pasti; - 1 mai; - 1 decembrie; - prima si a doua zi de Craciun; Pentru persoanele apartinnd altor culte dect cel crestine, angajatorul trebuie sa acorde 2 zile libere pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale respective. Totodata, subliniem ca prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere. n scopul asigurarii asistentei sanitare si al aprovizionarii populatiei cu

produse alimentare de stricta necesitate, prin hotarre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitatile sanitare si, respectiv, pentru cele de alimentatie publica, a caror aplicare este obligatorie. Salariatilor care lucreaza n unitatile sus mentionate si n locurile de munca n care activitatea nu poate fi ntrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii, li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator n urmatoarele 30 de zile. n cazul n care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata n zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate n programul normal de lucru. 3.3. Concediile 3.3.1. Concediul de odihna anual si alte concedii ale salariatilor Conform art. 139 CM, dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. Pe de alta parte, dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. 68 Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta n contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata ntr-un an calendaristic. Concediul de odihna se efectueaza n fiecare an. Prin exceptie, efectuarea concediului n anul urmator este permisa numai n cazurile expres prevazute de lege sau n cazurile prevazute n contractul colectiv de munca aplicabil. Totodata, angajatorul este obligat sa acorde concediu, pna la sfrsitul anului urmator, tuturor salariatilor care ntr-un an calendaristic nu au efectuat

integral concediul de odihna la care aveau dreptul. Compensarea n bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai n cazul ncetarii contractului individual de munca. Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica dect salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute n contractul individual de munca. Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale mentionate din ultimele 3 luni anterioare celei n care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu si se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare nainte de plecarea n concediu. Concediul de odihna poate fi ntrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. De asemenea, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna n caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. n acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare n vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a ntreruperii concediului de odihna. n cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ n durata concediului de odihna. Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. n acest sens, contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2005-2006 prevede, la art. 61 al. 1, ca salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite n familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:

a) casatoria salariatului - 5 zile; b) casatoria unui copil - 2 zile; c) nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura; 69 d) decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile; e) decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi; f) donatorii de snge - conform legii; g) la schimbarea locului de munca n cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului n alta localitate - 5 zile. De asemenea, pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata. Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Astfel, al. 2 al aceluiasi articol din contractul colectiv de munca unic la nivel national prevede, de pilda, ca salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma n nvatamntul superior, seral si fara frecventa, iar n art. 62 al. 1 ca, n afara concediului legal platit pentru ngrijirea copiilor n vrsta de pna la doi ani, salariata mama poate beneficia de nca un an concediu fara plata. 3.3.2. Concediul de formare profesionala Codul Muncii prevede n art. 149 ca salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala ce se pot acorda cu sau fara plata. Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa. Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai daca

absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii. Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie naintata angajatorului cu cel putin o luna nainte de efectuarea acestuia si trebuie sa precizeze data de ncepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala. Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza si fractionat n cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de nvatamnt sau pentru sustinerea examenelor de promovare n anul urmator n cadrul institutiilor de nvatamnt superior, cu respectarea conditiilor precizate n aliniatul precedent. n cazul n care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala n conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pna la 10 zile lucratoare sau de pna la 80 de ore. 70 n acest caz, indemnizatia de concediu va fi stabilita n acelasi mod cu cea cuvenita pentru concediul de odihna. Perioada n care salariatul beneficiaza de concediul platit pentru formare profesionala se stabileste de comun acord cu angajatorul. Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva n ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele dect salariul. 4. Contractele colective de munca Contractul colectiv de munca este conventia ncheiata n forma scrisa ntre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin

sindicate ori n alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Partile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si de ncheiere a contractelor colective de munca sunt stabilite potrivit legii 130/1996 privind contractul colectiv de munca. Astfel, art. 3 din legea amintita prevede ca: (1) Negocierea colectiva, la nivel de unitate, este obligatorie, cu exceptia cazului n care unitatea are mai putin de 21 de salariati. (2) Negocierea colectiva are loc n fiecare an, dupa cum urmeaza: a) dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de ncheierea contractului colectiv de munca, sau de la data intrarii n vigoare a contractului colectiv de munca, dupa caz; b) cu cel putin 30 de zile anterior expirarii contractelor colective de munca ncheiate pe un an. (3) Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile. (4) Negocierea colectiva va avea ca obiect, cel putin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. (5) Initiativa negocierii apartine patronului. (6) n cazul n care patronul nu angajeaza negocierea, aceasta are loc la cererea organizatiei sindicale sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, n termen de 15 zile de la formularea cererii. La negocierea clauzelor si la ncheierea contractelor colective de munca, partile sunt egale si libere. Contractele colective de munca, ncheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor. 71 Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti

salariatii, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala. Contractele colective de munca se pot ncheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national, precum si la nivelul unor grupuri de angajatori. La ncheierea contractului colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal. Astfel, contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca ncheiate la nivel superior. De asemenea, contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca. Clauzele contractelor colective de munca si produc efectele astfel: a) pentru toti salariatii angajatorului, n cazul contractelor colective de munca ncheiate la acest nivel; b) pentru toti salariatii ncadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a ncheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; c) pentru toti salariatii ncadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a ncheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; d) pentru toti salariatii ncadrati la toti angajatorii din tara, n cazul contractului colectiv de munca la nivel national. La fiecare dintre nivelurile mentionate mai sus se ncheie un singur contract colectiv de munca. Contractul colectiv de munca se ncheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate.

Conform art. 25 din legea 130/1996, contractul colectiv de munca se ncheie n forma scrisa, se semneaza de catre parti, se depune si se nregistreaza la directia generala de munca si protectie sociala judeteana. Contractele colective de munca ncheiate la nivelul grupurilor de unitati, al ramurilor de activitate sau la nivel national se depun si se nregistreaza la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Contractele colective de munca se aplica de la data nregistrarii. Partile pot conveni ca data aplicarii clauzelor negociate sa fie ulterioara zilei de nregistrare a contractului. 72 Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti. Nendeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta. Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, n conditiile legii, ori de cte ori partile convin acest lucru. Contractul colectiv de munca nceteaza: a) la mplinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost ncheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia; b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului; c) prin acordul partilor. n cazul n care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca ncheiat la nivel superior.